Jan van Helsing Interviu cu faimosul scriitor Jan van HelsingCartea de fala este partea a doua a lucrarit Organizatiile se- crete si puterea lor-in secolul 20” (Organizatiile secrete 1) st penini lecturarea el este neaparat nevoie de cunoasterea continutulut primet car{t ca bazt de informatie. “Organizatiile secrete II - Interviu cu Jan van Helsing” cuprinde un ansamblu de inirebart Specifice din difertie domenii aferente acestei teme. pe care cititorit primet cartimi le-au adresat in seris sau direct, stla care voi raspunde acum detaliat cititorulut de-acum avizat. Nu aduc aici nici un fel de argumente tn plus, cldoar un plus de informatil, in parte de-a dreptul socante, de care m-am izbit in ultimil ani, asftel c& prin greutatea si Jorta dezvalutrilor se va constatao tendinia ascendentd deta prima lacea de a doua carte, Lectorti mei mt-au recomandat sa mentionez expres in aceasta notd o& nu este recomandabil ca aceasta a doua carle sé fie citita fara lecturarea prealabila a celei dintai. in special a partil ei finale - solutiile si succestunea de idet vindicative -, intrucdt brimete reactil la confinutul cartit de fata au fost foarte vehemente, Ar fibine insa “sé coboram acum impreund ined cateva trepte spre beciul in care se @fla ascinse cadavrele”. lar ceeace ni se va dezuailul acolo va fi pentru majoritated cititortor fara indoiala mai mult decat culremurator. Va reg de aceea inca odatd clin toaté inima sé nu va apucalt sé asimilati nepregati{t. dect fara a fi cittt volumul I, toate informatiile pe care vi le furnizez aici, pentru cd n-ag urea ca ele sd producé ura sau manie impotriva alter oameni sau a altor filnte, caici nu aceasta @ fost intentia mea. Preocuparea mea constd in a demasca crimele comise impotriva vie(lt, ori in acest proces de demascare trebule vorbil pe sleau. Adevdrul trebule sé tasd ta luminé, chiar daca in felul acesta imagined extertoara perfect modelatd a unul mic grup “elttar™ al pepulatici ar putea avea de sufertt. Crimele sunt crime si in asemenea cazurirasa sau religia Grupulut de faptasi ort cine stie ce motivatie din trecut, nu pot constitui motive ca ei sé fie judecalt cu mai mutlté clementa decdt alii criminalt, Drepturi egale pentru toti! Atunel cand un criminal plénuieste 0 crimé si urea sd-nu fle prins, trebuie sa-si fi facut un plan de actiune cu adevarat perfect. Dar ortce eriminal stie totodata ed, chiar daca a procedat in actiuinea haf criminalé conform unui plan realmente perfect, poate face ulte- nor, candva, o greseala siatunct tot va fi prins. In cazul nostri grupul de feptasi sta mat pierdut. de-a lungut atddor ant, din atentie si din forta de concentrare si, in ascensiunea sa nestawilita, nici n-a mat observat edi incepe sd fac& si greseli. El este asadar singunul vinovat6 Jan van Helsing daca intr-o 21 ulne cineva st aduna probele impoiriva lui si fe depune Ppachet pe masa judecatorutui. Dar toate informatiile din aceasta carte, toate faptele demascate, pot deveni otedata, in mana unui om Upsit de spiritualitate, o adevdrata arma $lar putea produce eventual mult rau. Este adevérat €G am incereat cat de bine am pulut sa stavilesc furia fireasci pe care ele ar putea-o genera prezentand ta sfarsitul cartit eaile con- structive de iesire din impas. Nu-mt pot asuma Insé nici un fel de rdspundere pentre felul in care veti reactiona dumneavoastré la inforinaiille prezeniate de mine. Dupd cumam mentionat si in prima carte, informatiile prezentate aict vor separa graul de neghind. Am oferit aceste informatica s@ invdjam sé intelegem ce se petrece pe pamént $i sa. ne dobandim capacitatea de a indrepta, cu totil impreund, situafille dizarmontoase, sinu pentrua le fransforma intr-o noud motivatie de atac impotriva cuiva. Informatille acestea nu sunt 0 Joucé si nici un stimutent pentru vanzarea cartii! Va muiltumesc pentru intelegere! Jan van Helsing a :Dezviluiri cutremuritoare. CUPRINS Introducere .... At 1. “Jan van Helsing” este un pseudonim. De ce ati recurs In aga ceva $i de ce tocmal “van Helsing"? .,. oi 27 2. Am auzit ci dupa publicarea cartii ati fost contactat de unele dintre organizatiile secrete? ...-1...-ssssesussscsssseessssssseess 38 3. Cam Ia ce varsta cade un om de reguld sub influenta unor asemenca organizatii? 186 4. Faptul ca “puternicii” acestei lumi conspiri pentru a-gi consolida puterea pare destul de limpede. De ce este oare atat de greu ca asemenea fapte sii fic aduse la cunostinta maselor gi prezentate in mod credibil? ....,........ Rtas ST, 5. Cum se ajunge de fapt in posesia unor asemenea informaii? Trebuie si existe o explicatic a faptului ci, atat de tanar,.sunteti un punct de atractie pentrn astfel de fenomenc. os 40 6. Ati citit cumva trilogia “Iuminatus™ de Shea Wilson? Lucrarea este de-acum destul de veche, dar se regisesc in ea multe elemente din cele descrise si in cartea dumneavoastra Cat din trilogia respectiva este dupa parerea dumncavoastra fictiune?... 45 7.Ne puteti da uncle informatii in plus despre activitatea lojilor in stransa legaturd cu “Iuminatii™ 146 8. Are oare gi Church of Scientology ceva de-a face cu aceasta problemi?... 65 ‘9. Care cra principiul hegelian?........ 9 BS 10. Cum de nu s-a produs revolutia spre “un unic guvern mondial” imediat dupa cel de-al doilea rizboi mondial? Obositi de rizboi, camenii eu siguranta ci ar fi acceptat asemenea planurit, --e0698 Jan van Helsing 11. Adversarii dumneavoastri incearc& si-gi batii joc de cirfile dumneavoastra. Unii se striduiese chiar si vA plaseze din punet de vedere politic Ia “dreapta”. Ce parere aveti?....87 12. Nofiunea de "antisemitism" se foloseste foarte adesea pentru a-i denigra pe acei oameni care fac dezvaluiri despre bancheri si companionii lor. V-ati izbit $i dumneavoastrii de asemenea situatii?, 90 13. Exist& opinii cum cf “Protocoalele Inteleptilor Sionului” n-ar fi autentice. Ce parere aveti?. svnsesseeeee LOD 14. Cine este de fapt cancelarul federal Helmuth Kohl?..110 15. Va spune ceva numele de George Soros?.. 112 16. Ce se intampla in mod obignuit cu autorii care incearca si demagte masinatiile “Iuminatilor”?... 120 17. Ati amintit intr-un loc de “Black Nobility” (“Nobilimea Neagra*) cine este aceasta?. a 27 18. N-ati vrea si ne mai dati cfteva aminunte despre Vatican si legiiturile sale?.. we 19. Ce stiti despre Clubul de la Roma?.... 20. Ce ne puteti spune despre SIDA?... 21. Cine a fost Kaspar Hauser?.. 22. Afi putea sk ne mai oferiti céteva amanunte despre clfra 666 si despre anticrist?.. = 175 23. Ce rola jucat sau mai joacd incd lisus in scenariul acesta?. -183 24. Ati anuntat in prima carte‘o list& a posturilor de televiziune, dar n-ati mai dat-o. De ce?.. +189 25, Cum priviti pornografia, homosexualitatea giacea . formii a sexunlitatii definiti drept “iubire”, aga cum este ca Propagat& de Hollywood?..... : +196Dezviluiri cutremurittoare... 9 26. Ati mai putea adiuga ceva gi la tema muzicil rock?..200 27. Ce stiti despre Jason-Soclety’ 202 28. V-am ruga si ne povestiti cate ceva despre Alternativa 3. 207 29. Ce inseamni de fapt “Puterea a treia” si “Ultimul batalion"?... 211 30. Stiti ceva despre interventia unor discuri zburdtoare ale Reichulul german in rézbolul din Golf?. 1.230 31. In ce masurd sunt implicati astazi gi “Iluminatii” in problema OZN-urilor?.. meen oe: 32. Ne puteti spune ceva gi despre MAJESTIC-12?.......237 278 33. Ati auzit vreodat& despre Proiectul Galileo?.. 34. Ati vorbit si despre un project Montauk, ce trebuie fnteles prin acesta?....... See ree BD 85. De ce nu tineti si conferinte (in Germania)?.........294 36. Veti urmari s& aprofundati in continuare cunostintele despre loji gi despre “Iuminati™ gi le veti face apoi din nou publice? De ce teme va ocupati in prezent?.. 1295 SZ. REZUMAL. eee ccessseccesatsteecenstseceecaeecnseee -.-302, 38. Siacum, $4 trecem la remediul.. SIZ Care ar fi, dupa pirerea dumneavoastra, calea de lesire Cin Lutpas cement ence tee ears 2335Dezviluiri cutremurétoare Introducere Bun ziua, stimate cititorule. stimata cititoare! In primul rand vreau sa va multumese pentru faptul ca ali citit “Organizatiite secrete F. Aceasta in speranta cA v-a si plicut, cA mi-ali putut urmari sirul gandurilor si explicatiile. si cA toate acestea v-au produs o impresie corespunzatoare, Scrisesem ¢cartea pentru dumneavoastra, deoarece informatiile pe care le cuprinde nu ma privesc numai pe mine, ci pe noi tot. Dupa cum cu siguranti ali constatat, continutul cartil si domeniile tematice abordate au depasit cu mult problematica enuntatd in titlu. Pentru unii, ele n- aul reprezentat probabil decat nigte simple informatii pe care le-au putut prelucra pentru et ingisi, pentru alii insa cartea‘a reprezentat © Odisee intr-o lume noua a gandurilor sia sim{Amintelor, o viziune noua asupra vielif, respectiv-asupra problemelor cu care ne confruntam zi de ai: politica. istoria. energia. informatiile $i distractiile (TV, radio, cinematograf), transporturile, educatia, casmonautica etc. Aceasta a fost si este viziunea pe Care Cu personal o am asupra lumii, felul in care eu interpretez fenomenele de pe Pamant. Nuam deloc pretentia ca cineva s4-mi impirlseasca parerile. Insd diferitele aspect descrise de mine in carte sunt fapte reale, probate in practica {existenta “Comitetului celor 300°, a organizatici Bilderberger etc. inflintarea ONU de cAtre francmasoni, farfuriile zburdtoare ger- mane, prezenta Rothschilzilor la incheierea tratatelor de la Versaille, flontul mortal tras asupra lui Kennedy de c&tre William Greer, soferul sau, genocidul organizat de Begin in Palestina, principiile lut Machiavelli, maginile non-consumatoare de energie etc), care dovedese prin ele insele, chiar $i fra interdependenta in care cu Te-am expus intre ele, cA avem aici de-a face cu masinatii demoniace sisatanice, praciicate in spatele culiselor. Sigur ca faptele descrise de mine nu sunt in sine nici o noutate, ele au fost doar tinute in secret fala de concetdtenii nostri. In definitiv, nici Huminatii nu fae un mare secret din prezenta ler. ‘Trebute doar sa fil in stare s5 le percepi mesajul. Un neinitiat vede doi politicieni strangéndu-gi mana si considera cA gestul este un simplu salut. Cel initiat desprinde din salutul masonie carui grad ii apartin cel doi gi ce au el a-si comunica. Jar meésajul transmis este adus apoi la cunostin{a tuturor membrilor lojif respective din {ari prin intermediul fotografici care-i arata pe cei doi politicieni strangandu-si mana, publicata de diferite ziare. Depinde acum de capacitatea de perceptic a cititorului de12 Jan van Helsing precum #{ de cunogtintele sale in domeniu, sa interpreteve mesajul respectiv. Acest mod de comunicare este 0 REALITATE, si depinde numai si numai de dummeavoastra daca ea va deveni sau nu $i realitatea DUMNEAVOASTRA. Peniru mine el este indubitabil o realitate, flindea eu percep mesajcle $1 stiu sa le interpretez. Dar ele sunt accesibile ORICARUI cititor de ziar (*90% din informatie: secrete ce urmeazé a fi transmise mai departe, se difizeaza prin texte $i tmagint codificate prin intermediul mass-media, in spectal prin presé, constaté Comitetul senatorial al Statelor Unite care a analizat activitatea CIA [Central Intelligence Agency). Nu extsta cale mai simpld, mal tefiina si mai efictenta pentru transmiterea unor semnale decd publicarea unor texte codificate in ziare si reviste de larga raspandire, ca de exemplu cele supraregionale, reunite in parte in conceme, cum ar ji "New Yerk Times", “Washington Post", “Welt”, “Frankfurter Allgemeine”...": sursa: -Politisches Lexikon {Dictionarul Politic] al CODE, Liechtenstein Nr. 2/8, vezi “Semnale").V-as puiea insott. de exemplu. intr-o plimbare de cateva ore prin orasul dumneavoasiré, aratandurva o cu totul alté realitate decat cea pe care o cunoastett Fie o& am privifirmele intreprinderilor la. care lucrati, fie firmele bancilor la care vd aveti depusi banii in cont... v-as explica ce reprezin(a simbolurile de pe bancnotele si monedele pe care le. > folositi ‘ide zi (vedem, de exemplu, pe bancnota de un dolar foarte clar conturata steaua Ini David. ceea ce demonstreaza cul il apartin de Jfapt Statele Unite din punct de vedere financiar). $i apot, hat sa ne uitém bine la o bancnota de doua mdret germane sau chiar in pasaportul dumneavoastra Vulturul federal st-a schimbat intrucdtva forma, sugerand “intamplator” tot o stea a tut David, asa cum vot ‘prezenta $i in capitolul despre anticcrist. (St de aicl ne putem da ‘seama.cutapartine Germanta, respectiv eine este, din punct de vedere financiar, stapanitorul ei!!), Lam putea vizita apoi pe primarul orasulut, s& vedem daca poarta cumva un inel, si sa ne uitdm la simbolurile poate ciudate gravate eventual pe el. Apoi am putea citi impreund cotidianul dumneaveastra, de data asia decodificandul Sa anuncam o privire si in diferttele carti de credit pe care le utilizati in fiecare zi si sa studiem si aict simbolurile si codurile numerice Jfolosite. Chiar $i ambalajul unui produs st antetul producatorulut imprimat pe el ne spun cate ceva despre acesta din urmé As putea atrage atentia $4 asupra noilor placute de inmatriculare, de tip Comuntiatea Europeana, ale automobilelor, cele cu linte albastra, prin care pute({ fi localizat prin satelit in orice punel al lumi, tar ‘amenzile wd vor fi extrase ta un moment dat direct din cont... (Mult mai multe despre acest libaj al simbolurilor putett cittin cartile tut Johannes Rethkranz.)Se a Se eee = Desvitluiri cutremurdtoare... 13 ET ARE MEE TTIEEE FOOT, 0 see I Ar fi.faré indotala grozav dacd inca de la lecturarea primulut volum ineoace v-a{t fi dat osteneala - $i poate ca afi st faicut-o - sd comparati cele relatate de mine sau médcar anumite parti din aceas! relatare, cu afirmatiile altor autori, sau s& fi demarat propnile dumneavoastra cercetdri, pentru a va ftputut convinge personal de importanta informatitlor. Dupa paérerea mea ftecare ar trebui sa contribute cu aportul séu. respectio fiecare sa facé ceea ce stie mal bine sé faca, pentru a imboga{i st imbundiati asifel viata: Slacum sé ineercdim sé intram mai in profunzimea luerurilor: Extstand o asemenea multitudine de domenit care se cer neaparat abordate, dar care din punct de vedere tematic sunt in parte atat de deosebite intre ele, incat esie greu sé le cuprinzi coroborate intro carte, am preferat de data aceasta sd recurg la forma interviului, pentru a putea prezenta astfel informatii cumulate. O serie de intrebari, la care am raspuns de repetate ort in timpul unor conferinte de proporiti mai mici ort in discutii particulare, am incercat acum sa le cumulez aict oarecum organizat. Imi spun agadar aici pdrerea despre diferite probleme, care sti ca tl preocupa in mod deosebit pe mulfi dintre cilitori, ca de exemplu al treilea razbot mondial. “Nobilimea neagra", “Clubul de ta Roma”. SIDA. Kaspar Hauser, cancelarul federal al Germaniet, antisemitismul, diferite parti ale Talmudului, Germania nazisté, OZN-urile, célétoriile in timp etc. Pe Parcurs voi sirecura in text si cate ceva despre persoana mea (neercand sa nu depagesc masura), aceasta. deoarece in mod surprinzator, la diferite conferinfe sau in cadrul diferitelor runde de discutil, mi s-au pus adeseort intrebGrt cu caracter mai-mult per sonal decat privind problematica céiiit. z in Iucrarea de fata dezvaluirile prezentate nu-si propun a forma, ca in cazul primei cirti, un tot unitar gi coerent. Ele sunt pur gi simplu un plus suplimentar de informatii, completand imaginea de ansamblu mijlocita de “Organizatiile secrete I”. Fari indoiala insd cd in anumite locuri se va putea sesiza clar o anumita intrepAtrundere. in prima carte am evilat inten{{onat s& analizez mai indeaproape problema “Iluminatilor” din Germania. Asta flinde’ in ultimii ani s-a putut constata 0 reaciie tot mai alergicé la demascarea unor erime impotriva Germaniel. Insistasem agadar mai mult asupra aspectelor americane si britanice, In aceasta a doua carte intentionez SA aprofundez si aspectele din Germania, chiar cu riscul de a fi “pus la colt” ca filogerman. Cum insd momentan traiesc in Germania, far cartea de fata apare in accasta fara, este mai mult deeat logic sa analizez mai aprofundat si problemele de aici. Cu siguranta ca cititorul german este mai interesat de problemele din Germania decat de ceea ce pun la cale “Huminatii” in Noua Zeclanda4 sau in Guatemala. Continutul primei carsi al celei de a doua carti nu este nici revolutionar s1 nici deosebit desecret. Pentru mine, ca si pentru un numar destul de mare de alti cameni, lumea nu a aratat nicicand altfel, insi spre deosebire de restul omenirii noi privim lucrurile in fata, chiar si pe ccle neplacute, Si, de indata ce ai privit asemenea lucruri in fat&, nu poti continua s& traiesti ca mai inainte. La un moment dat se umple paharul si nu-{{ mai poi tine gura, Esti Nevoit sa te transformi, si chiar vrei sA te transformi, in dorinta. ferm4 de a fi din nou in stare sa te privesti pe tine Insut{ In ochi. Nici cu n-am vrut la inceput $4 mA Schimb, desi incepusem sd-mi dau seama incotro se indreaptd lucrurile. Reprimam cu bund stint ideea, fiindu-mi neplacuta. Vrolam, ce-i drept. s4 aflu toate secretele lumii, dar s4 continui s4 traiesc ca si pana atunci. Si atunci amica mea, viala, m-a tras de mane: i-a demonstrat “dragistes” prin tot felul.de “lectii” uncle chiar dure, ca accidente de magina, boli, stri de coma, necazuri financiare..., ca e timpul s4-mi ridic fundul de pe scaun si sa incep s4-mi implinesc menirea. Si anume scopul pentru care am ajuns pe aceasta planeta, in acest invelis dat, nunumai pentru a fl“prezent” si a duce o existenta agreabilé (deci a primi ceva de Ja viata), ci si pentru a imbogati viata prin prezenta mea, pentru a-i da si eu ceva vielii. Este adevarat ca nici astazi nu fac altceva decat ceca ce am facut dintotdeauna, doar ca astazi fac totul intr-un mod MAI CONSTIENT. Toate sfaturile bune pe care le-am ingirat si la sfargitul “Organizatiilor secrete I”, le cunoscusem si eu mai de dinainte, mullé vreme mA multumisem insa doar s4 le comunic altor oament. Eu insumi nu le “traisem™. Si aceasta se vedea limpede din realizarile mele: Devenise deci imperios necesar sa renunt $i eu la diverse lucruri lacare tare ag fivrut s4 nu renunt - prietenii, vechi plceri culinare, consum de droguri i alcool, datorii... - de fapt vechea mea viziune asupra vietii. $i.ce a fost mai frumos in toate - in Necare caz in care am renuntat la cate ceva am primit in schimb ceva mai bun de la viata decat avusesem inainte; si mai ales: era dat cu sinceritate! Si procesul nu este nici pe departe incheiat. Din fericire! Altminteri viala mea ar deveni destul de plicticoasa Dupa cum am putut desprinde din intrebirile care mi-au fost puse pana acum, o mare parte a cititorilor mei este interesala sa afle de unde am putut acumula eu, in ciuda tineretii mele, toate acele experiente pe care le prezint ca pe 0 compensatie la temele “distructive™. Aceasta isi are originea, fara indoiala, din faptul ca pur si simplu traiesc si percep lucrurile mai repede decat altiil Ceea ce seriu, nu scriu din imaginatie, ci din propriile mele trairi, si sper ca dumneavoastra si simiiti acest lucru. Am trait pana acum o Jan van HelsingDezvdluiri cutremurdtoare. 1S viata furtunoasa. Am invalat mai multe meseril (in special prac- tice) si_am $i practicat in mai multe domenii, in diferite tari ale lumii. In intreaga mea tinerefe am fost Punk-rocker si am trait pana la exces tot ce nu mi-ar fi fost ingaduit sa fac. Si asta intr-un timp in care Inc nu era ‘la moda” s4-(i vopsesti parul in mai multe culori, sa te tatuezi si sA porti belciuge. Am fost folosit, printre altele, de diversi reprezentanti ai magiei negre (datoritA calitatilor mele de medium bun gia legaturilor mele cu diverse forte) $i am practicat si magic sub influenta drogurilor. De pild& m-am desprins sau, cu alte cuvinte, am fesit cu ajutorul a diversi “solventi™ din propriul meu trup, deplasandu-ma cu ajutorul corpului meu as- tral in diferite locuri $i uncori am spionat oameni sau diverse intalniri seerete ale unor guvernanti (se §tie cA politicienii nostri nu prea divulga de bunavoienimic, astfel incat poporul trebuie sa-si gaseascat propriile ci dea ajunge la informatiile eare se vehiculeaza in spatele usilor inchise}: For{asem asadar pe atunci prin influenta drogulut realizarca unor calatorli astrale, ce-i drept intrucatva mai aventuroase decal searbada neastra via(a tridimensionala, insa la acea vreme nu-mi era inc& dal s4 fac in mod obignuit astfel de edlatoril. De aceea am si fost nevoit sa platesc pentru prematurul meu “autoajutor”. respectiv am fost readus la‘ordinea fireasca a lucrurilor. Ulterior toate acestea’s-au dovedit foarte instructive $i sua la sutd constructive. Nu regret nici una din acele experiente, caci astazi, pe baza lor, if pot ajuta pe oamenii care se afla in situatii similare celor cu care m-am confruntat i eu uneori. Ili dai seama cu timpul c& o persoana, care a trail ea insasi o anumita situalie, devine mai eredibila decat fel de fel de “specialisti- care au citit prin universitati tot felul de carti superdestepte si fie perereazé astazi diverse lucruri de la catedra. A fost dintotdcauna dorin{a mea cea mai mare sA descifrez eu insumi lucrurile si nu numai sa citesc cartile altor oameni. Daca asiazi m-ar ameninia cineva cu moartea, eu l-as imbratisa zambind, pentru cé moartea a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Am avut de mai multe on in viata aceasta placerea (cel mai adesea datorita accidentelor de automobil) sa fac cunoglin{a cu ea gi sa arunc o privire spre ceea ce ne asteapta “dincolo”. Cred asadar ca gtiu despre ce vorbesc. Este probabil si in interesul dumneavoastra sa aflali cA forma originala a primului manuseris. care consta la inceput in principal din propria mea cunoastere, am transformat-o ulterior, completand- 9 cu citate din alti autor, pentriva-i inlesni in acest fel cititorului critic asimiliarca informatiilor expresc, Si asta pentru ca de multe eri m-am lovit de acelasi fenomen, si anume ca o mare parte a generalici mai varstnice preia cu mare greutate experientele $1 liner. Este de fapt chiar pacat ca cunoasterea unor oameni m16 Jan van Helsing oamenii sunt atat de inchistati. Readucandu-mi in memorie incarnari anterioare, cunosc modelul Ideal al educatiei. far acesta” este in med surprinzator exact invers decat cel practicat in momentul de faja pe pamant: cei maturi Invala de la copii, cAci copii sunt aceia care tocmai au venit din lumea spirituala, din lumea de dincolo, din paradis sau din cer, cum ebignuiesc S4 spund crestinii, si stlu de aceea foarte bine cum stau lucrurile acolo. Este eare de qnirare ci copii acestei lumi yor 4 se Joace si sa rada in continuu? jn nici un caz, ei nu au cunoscut nimic altceva, in lumea spirituala din care vin, s{ atunci traiesc starea pe care o cunosc. Toft copii tuturor popoarelor sunt aga! Si pe masura ce pamante inainteaza in varsta rad §1 se joacd tot mai putin, far urmarea implacabila a acestui lucru este imbatranirea $1 in final moartea! Pulet{ verifica chiar dumneavoastra daca aceasta este doar o simpla afirmatic orl dac& cnuntul meu isi paseste confirmarea in natura, respectiv in viati. Eu insumi cunose diferite grupurl de cament, care cu mull timp in urma au ales ealea de a se retrage in anumite locuri izolate de pe piimént, pentnaa putea trai acolo nestingheritl, pe baza unor asemenea principil. in felul acesta, prin dezvoltarea lor spiritual, ci au luat-o cu secole inaintea omulul din societatea de consum, care traieste inconstient de sine. Dupa cum spuneam, multi cititori au afirmat dupa lecturarea -Organizatillor secrete I”, c& aceast’i lucrare n-ar fi decat un compendiu al altor izveare. In realitate este aproape corect, dar pentru dumneavoastra a trebuit sa procedez in felul acesta, pentru c&altfel aproape nimeni nu mt-ar fi acceptat cu incredere afirmatiile. Daca ag fi prezentat toate accle informatit far mentionarea unor izvoare verificabile, aga cum facusem in forma initialA, sl eventual cu specificatia ca pe toate le-am receptionat prin centactele mele cu extraterestril, intratcrestrii Sau chiar de la EUL meu superior - deci din mine insumi - precizind totodata si varsta mea de atunci, 96 de ani, cel mai mulli cititori ar fi inchis cartea la loc dupa o prima risfoire. In toate cazurile relatate, din temele abordate am pornit de la o traire personalii sau am intalnit aparent intamplator © persoana implicata in evenimentul respectiv si abia dupa accea ‘am dat eventual peste o carte, care mi-a confirmat apot parerea pe care mi-o formasem. Daca as fi declarat in schimb c4.am vreo 50 de ant, majoritatea ar fi zis: “Pai da, @ avut destul timp sa face cercetdri temeinice, trebuie sa fie o carte bund. Sa va marturisese ceva? Sincer sau, n-am facut aproape nici o cercetare. Informatiile furnizate de mine sunt la indemana oricui, nu trebuie decat s4 deschiai ochii si sa le percepi cu atentie Poate cA acum ar trebui s4 vA mArturisesc i cat Ump mi-a 7 ae* Desviiuiri cutremuratoare... 17 luat scrisul celor doua carti, ins lectorii au fost de parere ca ar fi mai bine sa n-o fac. pentru ca altminteri unii cititori m-ar considera “nedemn de crezare", spunand ca “in limp atét de scurt nu se poate serie o carte, cu atat mai putin una cu un asemenea continut - aici trebute sé fie ceva putred.” Da, aici viitorul ne va mai rezerva cu siguranti o sumedente * de surprize. dn ceea ce ma priveste, mi se intémpl4 mereu acelasi lucru: oriunde m4 due, orice fac, mereu intalnesc aceleasi fapte, in spe- cial -razbatand printre randuri. lati 0 confirmare a acestui enunt din partea unei personalitati celebre: “Aproape toti oamenii se impiedict candva in viata lor de adevar. Majoritatea insa se redreseaza indata, se scutura de colb $i pleaca repede lta treburile lor, ca si cum nimie nu s-ar fiintamplat!"” Winston Churchill Singurul factor care il diferentiazA pe omul dezinteresat, respectiv nestiuter, de unul stiutor este acela ca stiutorul nu pleacd grabit mai departe, ci aduna intai de jos lucrul de care s-aimpiedicat. De aceea ag indica ca pe un fel de “fir rosu® al vietii mele faptul c& pretutindeni unde am ajuns. ajunge $i adevarul la lumina. Minciunile se detecteaza in totalitalea lor. Si eu, in ceea ce mA priveste, nu trebuie sa fac nimic pentru aceasta, pe oamenii ii ia pur si simplu gura pe dinainte si incep ei singuri’s& povesteasca lucruri pe care aliminteri nu le-ar spune nimanui. Aceia dintre concetalenii nostri care nu pot accepta decat cu Sreu injelepciunea cuiva mai tanar ¢a ci, vor avea de infruntat fara indoiala intr-un viitor apropiat o perioada dificila! Nava pe care a pilotat-o generatia mai varstnica ese pe cale sf se scufunde. Regula potrivit caireia cei varstnici fi invaté pe cei mai tineri ca ei se schimba. acum (parte a trecerii in era Varsatorului). in lumea noastra se vor inearna acum copiti, care il vor invata pe batrani ceea ce acestia nu au yrul sa invele pana acum. Pentru aceasta din urma lume se anunta 6 “epoca de aur” $i noi suntem acci copii care o deschidem, Suntem sufletele vechi care pana acum n-am facut decal sA privim la inchistarea de aici. Dar incepem si ne indeplinim misiunea menirea neastra, $i nimic nu ne va abate dela aceasta. Noi suntem copill care suniem “altfel”. Suntem “mcoruptibilii” $i nici un ban din lume, nici cel mai fascinant ritual, nici o fort din lume nu ne poate tenta si impiediea sa facem ceea ce ne este dat sa facem, Pana $i ordinul Templicrilor gi cel de al treilea Reich au prezis. hasterea noastra. Dar noi nu suntem niste eroi, nu purtam arme, nu omoraim oamenii si cu atét mai putin animale! Noi vom arata lumii ce inscamna sa jubesti. Noi suntem “peaceful warriors”, razboinicil pasnici. care nu ranese pe niment, ci dear aduc fericire.o 18 Jan van Helsing Menirea noastra este sai imbogatim viata pe aceasté planeta prin prezenia si activitatea noastra. Noi ii unim pe oament intre ci gi ii aliem. Nol mediem si aducem pace. Dar si adevarul. lar adevarul separa graul de neghina. (Observati, va rog. reactiile la “Organizatille secrete I” in cercul dumneavoastra si vet intelege la ce ma refer.) Unit reactioneaza la adevair intr-un mod agresiv, pentru ca simt cA ar trebul sa-si schimbe modul de viata (s adopte o noua viziune asupra lumil). al{ii devin pagnici, pentru ca inteleg in sfarsit, sau poate doar li se confirmS, ceea ce au crezut sau au simlit dintotdeauna. Cine nu tie sii iubeascd sf sf ferte nu va supravietul, dupa toate probabilittile, anulul 2012, iar noi nu vom putea trata cu menajamente asemenea oameni. Este pe cale 84 se nascé 0 noud omenire, care respect si pre{uieste aspectele mulliple ale vielii si vede in orice fiinta (oameni - negrii, albi, galbeni sau rosii -, animale, plante sau cristale) o forma. o expresie a creatiel divine. Pe noi nu ne interseazA culoarea pielii, limba sau averea unui om. Noi putem vedea lucruri invizibile pentru alti ochi, si in felul acesta vedem si iubirea si perfectiunea din fiecare om. De aceea viata noastra este plina devote buna, bucurie, armonie. Nu ne putem incadra in vechile sisteme, flind furitorii propriilor noastre destine si avand si amintiri din trecut. N-avem nevoie de nimeni care s4 ne spuna cum si unde 4 locuim, cand trebuie sii mergem la lucru, cum sa ne imbracam, ce este “in” si ce este “out”... ‘Avem propria noastra arhitectura (conceputa printre altele dupa “sfainta geometric” - de exemplu piramidele, catedralele), proprille noasire tratamente a aga-numitelor “boli”, propria noastra forma de alimentatie. propria noastrA tehnologie (exterioard cat. si interioara), Si vom transpune toate aceste concepte in fapt in aceasta lume. Pe noi nu ne intereseaza tradifiile unei anumite tari. Ei bine. si pentru ci pe PamAnt exista totusi in momentul de fata traditii, care insA nu sunt nici conforme timpurilor noastre, nici sinitoase si nici nu ne Imbogatesc cu nimic viata. ele ver dispare pur si simplu, {de exemplu arhitectura germana contemporana, urata, care nu respecta principiile “sfintei geometrii”, este orientat& impotriva cémpului magnetic, necorespunzand asadar legilor naturii ci exprimand in mod vadit dizarmonie este deci bolnava i imbolnaviioare. Actualele sisteme ierarhice se vor prabusi, pentru cA nu au 0. baza solida - ci mai exact au una lipsita de sinceritate. Noi. copii acestel epoci, nune mai kisim condusgi, ci vom conduce noi ingine. Nu mai yrem 0 onanie a gandirii, vrem iubire! Nimic altceva. Si filnded cei mai mulli dintre actualii pamanteni n-au fost in stare si dea lor insisf iubire, si cu atat mai putin s-o dea concetiitenilorDesviliniri cutremurdtoare. 19 lor $1 acestei planete, vom face nol acest lucru. E bine sA nu ni se stea in cale in intreprinderea aceasta a noastra, caci totul trebuie Sa's¢ desfasoare foarte repede si aga se va gi desfisura, Nol suntem copii de care “lluminatii” se tem. De ce? Pentru e4 nol nu le cidem in plasa. Pentru ca noi avem ceea ce ei incearca sa obtina eu orice Pre{ prin ritualuri de magie neagra si masinalji - PUTERE! Noi suntem eameni constienti si avem alaturi de nol puterea gandurilor, & Sentimentelor noastre $i mai ales puterea lumii spirituale pling de jubire “lluminati" se tem de iubire. Pentru ca, aga cum au spus lisus sau Buddha, trebuie s4-1 fubesti pe dugmanul tau, lar acesta este un lueru pe care indivizii respectivi nu stiu s-Ifaca. Or, s3-l iubes Pe dusmanul tiu - tocmai in aceasia consti adevarala PUTERE, $i nu in a-{{ mentine controlul asupra cuiva cultivand friea si supunerea neconditionata. Noi am si demarat revolutia noastra, eanu este insa 0 Tevolutie politica. ci una interioara, spirituala. Nu ne vom bate cu nimeni si nicl macar nu-vom pune mana pe arme. Armele noastre sunt gandurile 31 sentimentele noastre. $i nu vom |upta impotriva nimanul. ci peniru toti. Prin activitatea noastr& de zi eul-zi vom ‘dica intr-atat freeventa de vibratle a planetei Pamant, ineat Tuminatil” nu vor mai fi in stare sa traiased pe ea, aga cum unel celule canceroase ii ripesti baza de dezvoltare prin adaosul unei Substan(e bazice (indepartand asadar surplusul de acid). Prin tot ce v-am infatisat pana acum vreau in primul rand s& va pregatese, pentru ca atunci cdnd va sos! momentul, cand pe pamant va incepe “Marea curatenle” sa nu stali eu ochii cascat{ si sa va miratl de ceea’ce se intampla, ci, eu inteligenia de-actna asculila prin cunoastere si cu intuitia inviorald, sA puteti intelege de Indata situatia gi si stitl cea ce avett de facut, Pe de alta parte bu (ebule nici sa va simtiti victime ale persoanclor si fapturilor ceserise in aceste carti, cisa deveniti fauritorii propriului dumneavoastra destin. Daca planul reugeste intocmal, veti finu numal stipanti propriei dumneaveastra viell, ci vel{ avea si suficientii constiinia, linigte sufleteasca, autocontrol $i putere pentru a va sxereita influent beneficd asupra celorlalte persoane descrise - 51 anume sai transformati pe “Muminait” in flinte benefice! Asifel va Veli dovedi “marea malestriet Este foarte important ca flecare in parte s& cunoasca in detaliu toate aceste lucrun, chiar dacé unul sau altul ined se mal considera "ganganie neinsemnat&”. care nu poate si schimbe nimic. Intamplarile din aceste doua car{in-aunimie de-a face cu credinta, ci cu perceptia constienta a unor fapte, care se petree realmente, fara ca omul de rand sa fie informat despre ele prin ziarul cilit la |2 fan van Helsing micul dejun. Dar eu potsa va spun din experienta: “You can make a difference’ - putei{ schimba ceva. Veli gandi allel, veli simti alltel. Va puteti transforma pe dumneavoastra imsiva si in felul acesta puneti bazele viitoarci dumneavoastra realita{i. lisus, Buddha sau Gandhi au fost si ei persoane singulare, care au schimbat insa foarte multe. Si “Numinatiiv sunt oameni ca dumneavoastra sau ca mine, oameni care se duc la toaleta, care mananca si beau la fel ca noi. Si nici gandurile sau sentimentele lor nu sunt mai puternice decat cele ale omulul de rand. Ele sunt doar mult mai precis orlen- tate spre un obiectiv precis, pentru ca “Muminatit”, spre deosebire de cetateanul neinteresat, $tiu exact ce vor. De aceea este deosebil de important sa le dejucam masinatiile pe care le pun la cale pe aceasta planeta, pentru ca apoi sa decidem CE VREM NOI §i sa ne orientam actiunile in directia dorita. Prin aceasia prefata nu doresc decal sa va ajut, alunci cand va sfatuiesc sa fiti pur si simplu sinceni, sA nu judecati numai cu mintea cl, atunci cand decideti ceva, sa va ascultati si vocea Interioard, s8 ldsati frau liber intuiliei. Urméariti cese intampla cu dumneayoastra in timpul lecturii - din punct de vedere sentimen- tal. al viselor, al comportamentului dumnevoastra etc. Vi se par cumya cunoscute toate aceste detalii, desi nu auziserati niciodaté nimie despre ele? Simtiti vreo legatura mtre dumneavoastra si asemenea fenomene? Urmarniti sa va aminti({ cum aif intrat in posesia cartit de fata. Gare au fost'imprejurarile? Si urmariti rezultatul dupa ce ati terminal de citit cartea. Unmariticu atentie daca nu cumva intalniti peste cateva zile “absolut intamplitor” o alla persoana care tocmai citise si ca cartea sau care independent de acest fapi vi abordeaz’ pe tema respectiva. Eu in locul dumnevoastra n-ag masura continutul de adevar al acestei carli numai in functle de ceea ce vii spune propria judecata sau poate uni “oament compelenti” sau chiar mass-media, Arcinat& eventual sa ma faca praf, ef $i functie de modul in care se transforma mediul dumneavoastra mai restrans sau mai largil. Mai precis functie de modul in care s-au schimbat sau nu dupa lectura imprejurarile legate de viata dumnevostra. Ceea ce inseamna, cA, in mAsura in care tematica respectiva patrunde mai adanc in viata dumneavoastra, putet{ fi siguri ca ea va va st implica intr-un anumit fel ca prezinta $i un anumit grad de veridicitate. $i acum va voi explica felul in care tratez eu, ca spiritualist, respectiv ocultist, asemenea informatii. Dar sA vedem mai intai ce: este dé fapt un ocultist. Noliunea de “ocultism” vine din latina $i inseamna in traducere “ascuns”. “tainic”. Un ocultist este agadar un om care se ocupé‘in taina de lucruri tainice. Atat sl nimic matDezvaluiri: cutremurdtoare. mult, Nici verba de magic neagra, de jertfe de singe. de Soda Maso, nici vorba de satanism. $i totodata, ocultistul nu este legat nici de anumite culori Sau vesminte... Acestea toate sunt elemente pe care cei nestiutori, inspaimantat{, insA si cei rauvoitori le atribuie notiunil de ocultism. Fara indoiala cA exista si oameni care sacrifica animale, se invesmanteazA in niste haine ciudate si murmur tot felul de aga-zise formule magice si care se dau drept ocultisti. Nu pot decat'sa zAmbesce. Astfel de exaltati vor exista ins. intotdeauna. SA nu ne lisam deci influentati sau chiar amagiti de asemenea Cazuri, ci sa incercdm s4 patrundem in miezul adevarului. Ocultistul clasic este prin urmare un “maestru” al absconsulul- El este stpan in lumea sa, si tot ceea ce pentru alti ramane o taind, lui ti este usor accesibil, ntrucat cunoaste legitatile lumii, ele nu-l mai pot domina (ca de pilda pe un “ctedincios’), $i lucreazii zi de zi de ele. Noliunea de ocullism se subdivide la randul ei in BZOTERISM {greceste: in interior) si in EXOTERISM (grec.: in exterior). Astfel ca ocultistul de ocupa deci de fenomene care se petrec in interiorul organismulul su, precum si de cele ascunse in lumea exterleara, Exemple pentru ocultismut ezoteric ar fi: forta gandurilor, a sentimentelor, perceptia carmuirii din interior, prelucrarea intuitici, dar i meditatia, tamAduirea spiritual, visele, dorintele, ba chiar si miniea $i vointa. ‘Ocultismul exoteric se ocupa de fenomenele ascunse in lumea exterioara, cum ar fi legile vietii si ale naturii, forta tamaduitoare a Plantelor, a eristalclor. insa si de aspecte:obseure ale Ppoliticii. religici, stiin{el, de descoperiri. de semnificatia simbolurilor... Lueruri pede o paric pur si simplu absconse, dar cate, pe de alta parte, sunt si dirijav menite a ramane taine. In conditiile acestea, eu personal procedez ‘cam in felul urmAator: Mai intatascult, neutru si fird orice prejudecata, tot ccea: ce are de povestit un interlocutor oarecare. Indiferent cat de “excentrica” ar putea parea tema abordata. Cum ar fide pilda tema “calatoriile in timp”. Aceasta este o tema Intimpinata de regula, de la bun inceput, doar cu un zimbet ironic, £ drept cd marile “geni” ale omenirii au demonstrat deja pe eale matematica posibilitatea existentei calitortilor in timp precum si a unor lumi paralele, ins se pare ci asa-zisii oameni de stiin{a nu cred ei ingigi in propriile lor demonstratii (Tabloul nominal al “geniilor” implicate in Experimentul Philadelphia graicste de la sine Dr. John von Neumann, Nikola Tesla, Albert Einstein). Daca imi vorbeste agadar cineva despre un subiect pe care in primul moment nu prea stiu de unde sa-] apuc, intrucat problema depageste puterea mea22 Jan yan Helsing momentana de discemamant gi eventual nici nu exista material documentar care, cercelal, sa te poata duce la o anumita concluzie personala, atunci incerc pe cat posibil s4 nu dau nici o apreciere celor auzite, ci sa le inmagazinez doar in minte. imi spun: “Daca | . subiectul respectiy prezinta vreo importanta pentru mine, el ma va ajunge din nou din urma, potrivil legii rezonantel, fara si trebuiascd si umblu eu dupa el.” (Este adevirat cd de la primul contact cu o problema noua isi face simtité prezenta in tine si acel “feeling”, asa numita intuilie, care-ti sugereazé de indatfi daca din punct de vedere energetic esti sau nu legat de problema respectiva. insd eu prefer totugis4 flu de doua ort prudent). | incere asadar sf uit cele relatate, sttind ca adeseori patrund jn viata ta si informatii pe care le-al atras din pur interes - deci un caz de rezonanta “volitiva’. Dac’ apoi ma trezese confruntat, in aparenla “din pura si intamplare”, o a doua cari cu aceeasi tema, incerc din now sA0 las ex de-o parte. $i numai daca ea imi patrunde pentru a treia oara in _ vial&, independent de cele doua prime imprejurari, atunci o fauin as scrios si incep s4 intreprind propriile mele analize et Pentru a ramane insa la exemplul cal&toriilor in timp, vreu st doar $A precizez cA am reugit, sau mai precis "am fost facut sa 0% reugesc”. ca in numai sase luni sa intélnesc in gase {ari diferite te gase persoane, care toate pretind a fi fost implicate personal, intr- de 0 mAsura mai mare sau mai mic&, in “experimentul Philadelphia’. in in cazul “Experimentului Philadelphia” (de fapt: “Rainbow- fc Projekt’), nava de razboi USS Eldridge a disparut complet la 12 di august 1943 in portul din Philadelphia. in timp ce se experimenta ei posibilitatea ca nava sa devina “invizibila” pentru Radarul Inamic. 33 Ea a fost. dupa cum s-a constatat ulterior. translatata in limp ni datorita unui vartej electromagnetic aparut din interactinunea unor ce campuri cleetromagnelice rotitoare de sensuri opuse. $i tata caam cl intalnit mal apoi persoane care suslin cA au fost implicate in Pi proiectul respectiv. Oameni, care aproape toli au preferat sa se 3 retraga din viata publica (unul traieste in mijlocul junglel din Noua d Zeelanda, altul cutrefera de vreo 10 ani marile lumii petahtul sau a tun al treilea si-a deschis un mic restaurant dietetic - “Health Food Ta Store” - intr-un ordgel pe o insula din extrema sudicé a Noii n Zeelande, far pe un altul l-am intalnit la o conferinta despre OZN- a uri in Phoenix, Arizona, pe altul in Rocky Mountains din Canada $1 e pe un altul la Hollywood). §1 de fapt intentia mea nu fusese decat A $4 cutrcier lumea cu rucsacul in spate. Vedeti dar ca greu ag putea di yorbi in situatia data de acea “pura intamplare”, atal de mult sl yehiculata in occident! Cel mai surprinzator este ins& faptul ca fe toate acele persoane mi-au parul extrem de cunoscute. Asa ca si dDezwiluiri cutremurdtoare 23 cum le-as fi'gtiut pe toate de odinioara, as fi trait tot felul demomente aléturi de ele, ag fi lucrat impreuna cu ele... Sidupa ce vett ficitit, la sfarsitul acestui volum, povestea lui Preston Nichols, autorul cartii“Proiectul Montauk”, omul care a fost conducatorul tehnieal celui maf mare program american de cAlatorie in limp si care ulte- tior a fost supus unei spalari de crefer, multe vi se vor parea fara indoiala mai lesne de inteles. La inceput se tot mira cum de i se adreseaza atatia oameni cu numele lui adevarat, cameni pe care nu-i vazuse niciodata pana atunci $i care se comportau de parc ‘ar fi fost cei mai buni prieteni si sustineau ca lucraserai ani de zile impreund cu el la acel project. El insusi nu-si putea aminti nimic din cauza spalarii crelerului. Mai apoi, dupa ce i-au fost aratate fotografit s1 prezentate rapoarte i a afuns gi in posesia ulilajelor folosite la realizarea lui “Montauk-Projekt™. a inceput incet, incet sa-si aminteasca, lar astazi si-a recuperat memoria aproape inte- gral. Cam tot aga se petree lucrurile gicu mine, respectiy chiar astazi. La Inceput raman uimit ce cameni surprinzatori intélnesc eu, un tanarde 28 de ani: agenti ai serviciilor secrete, membri al Societalii Vril, tamaduitori. practicanti ai magiel negre sau albe, oameni din cel de al lil-lea Reich, ealatori in timp, inventatori. teroristi, generali, lucratori ai CIA, bancheri, multimilionani, aAgenti de bursa si in sfarsit chiar $1 inte de alta natura (si totul nu @ inceput de curand, ef inca din frageda copilaric). $i niciodaté nua fost nevoie sa fac cu ceva pentru a contacta acele persoanc, dimpotriva. in TOATE ecazurile oamenil respectivi m-au contactal ¢i pe MINE. Cei mai mulli mi-au spus ulterior ca au simtit nevola si mi se adreseze pentru c& mA cunogteau de undeva. Incercati numai sa va imaginati urmatoarea situatie. lala un tanar, imbracat completin negru $i cu coada de cal, aflat undeva intr-o tara straind, cu care Intra dintr-odata in vorba un general de la Casa Alba sau. pregedintele unel renumite banci internationale. Esle invitat la masa slapol aflaica trebuie sa i se inmaneze ceva, pentru ca “ne cunoastem din trecut™, Destul de ciudat, nu-i aga? Sigur ei m-am intrebat si eu candva ce legaturi pot avea toate acestea cu mine, Si fireste ch la un moment dat mi-am pus intrebarea (si nu numat odata) dack nu sunt cumva total icnit'si bun de balamuc. Dar situ prea bine ce am vazul cu proprit mei ochi, in parte am s! martori, si pe deasupra ¢ste pulin probabil ea zeci de oameni, ca de pildd generaliai Casei Albe, lucratort NATO, cui care colaborez sau, dup& cum am spus, diferiti miliardari cunoscuti, sa fle cu toil {ieni(i. Apoi, nici eu nu sunt chiar de colo (sau in orice caz nu mai sunt), ei m-am impus cu foarte mult succes in cea de a treia dimensiune prin gandirea mea deosebita. Am ast2zi propria mea intreprindere, castig destut banim4 Jan van Helsing _ pentru untul de pe paine... Deci pot face sf eu focul tridimensionl al “normalilor”. Dar, in special dupa ce am vazut cu ochii mei mai multe OZN-uri care apareau “intamplator” tocmai atunci cand yroiam-s& abandonez preocuparile legate de aceste teme. mi-am dat seama cA nu ma mai pot rupe de toate aceste lucruri ca de niste simple probleme de interes personal. Am descoperit atunci ci eram direct implicat in toate acele fenomene si sliu ca, potrivil legil rezonantci. mai sunt implical si acum. Dat filndea odinioara cunoscusem deja toate acele lucruri si pe toti acei eament, lar evenimentele respective le inmagazinasem in “campul meu mag- netic", acum nu mai aveam incotro, nu puteam decal sA scot din nou la suprafata in viata mea, potrivit legit rezonantei, aceiasi oameni si protectele legate de el. Sigur caa durat o buna bucata de vreme pana am devenit constient de acest lueru, respectiv pana am acceptat sa devin constient. Si vA asigur ea unora dintre cititori It se va intampla 1a fel sili se si intampla deja la fel. Prin intermediul cartii mele s-au $1 gasit o serie de persoane implicate personal in proiectele desfagurate gi inanumite cvenimente, persoane care au reusit sA mA cunoasca personal desi m-am folosil de un pseudenim. Printre altii $i “prietenii” nostri - “luminal Mai multe n-as vrea sA va spun deocamdatd despre trecutul qneu (voi reveni cuun plus de amanunite in capitolul despre proiectul Montauk). Orieum, dupa cum am mai mentionat, nu insirui relatarile urmatoare pentru ava Inspaimania pe dumneavoastra sau pe oricine altcineva, ci pur si simplu pentru a demonstra lucrurt care deja se intampl. Daca n-as publica asti toate aceste lucruri, peste 10 ani m-ar putea intreba multi dintre dumneavoastra: “Dar de ce oare mr ne-a spus niment nimic despre asa ceva, poate ca daca am fi stiutam fi putut liao masuré?" Ei bine, cu sunt numai unul dintr-o serie intreaga de persoane care siau asumat raspunderea de a relata despre astfel de fenomene. Dupa cum reiese de exemplu din sursele citate ale -Comunicarilor confidentiale”, apar in miomentul de fata tot mat multe carti cu tematica similar, de pilda chiar pe plata de carte german, exist’ cAr{i care atrag atentia asupra unor asemenea masinatii, care fundamenteaza deci afirmatiile mele si totodata abat atentia de la persoana mea. Pe de alt: parte nu sunt singurul tip de varsta mea care relateaza in mod special despre “Muminatt’. Prietenul meu Ananda din Norvegia care are in momentul de fala 25 deani,ascris doua tomunl groase despre “Ihuminati”, Bilderberger & Co, precum si referitor la diferite rase extraterestre si {ine prelegeri in lumea intreaga in legaturé cu diversele intrigi fesute de ei. Pe deasupra el pred si despre 9 anumita tehnica, prin care cimpul magnelic al omului poate fi activat astfel. incat sa devina posibilaDo, ——<——— transformarea materiei. Un alt prieten al meu, David Summers din Australia, care are acum 30 de ani, a avut in Anglia si Olanda timp de un an 0 emisiune proprie la televiziune despre “Iuminati", Noua ordine mondiala $i Francmasoni $i pana acum o jumatate de ana tinut si el prelegeri in lumea intreaga despre subicctele sale. Si Ceristian Opitz (24 ani) este un exemplu ilustru pentru noua evolutte pe Pamant. Nu demult el a trasat directiile pentru o nutritie $iun mod de viala sdnatos si demonstrdnd indubitabil ca omul nu mai este un mancator de carne, cum era de pilda homo sapiens. La sfargitul acestei car{i voi incerea din nou sA arat cu toatd claritatea ca nu exista nici un motiv de leamé sau de stri paranoice, ei c& totul este parte a unut plan cosmic mult mai amplu. insi pentru a-l putea cunoaste , orice om trebuie sai abandoneze imaginea sa despre lume, devenitA mull prea stramtd si neadeevatd si, cu ochil larg deschisi, sa Inceapa sa re-perceapa, Dar destul deocamdata, Haideti s4 incepem. $184 incepem cu aspectele mai lesne de inteles, pentru a ne face o buna incalzire pentru temele mai grele. Dezvdluiri cutremiurdtoare.Dezvaluiri cutremurdtoare... _ 27 J. “Jan van Helsing” este un pseudonim. De ce atirecurs la aga ceva gi de ce tocmai “van Helsing”? Ei bine, cu aceasta intrebare ati lovit dintr-o data doua tinte. Pentru a putea raspunde la ea va trebui s-o iau putin mai pe ocolite. Gi vreau s& ma folosesc de acest prilej pentru a-l face pe cititor $A inteleagA mai bine modul in care gandesc, ce vizlune am cu | asupra lumii si mai ales din perspectiva carui “fundal” spiritual abordez atat teméle politice cat $1 pe cele magice. lisus, dar si Viktor Schauberger ne-au invatat, printre altii, c& pentru a putea inlelege legile care guverncazA viata precum si “ordinea vietii” nu trebuie s& faci altceva decal deschizi bine ochii | supra naturil, in care poli citi totul ca intr-o carte deschisa. Siaga } gi este. Daca privim natura, observam ca viata este dezinteresata, ca. se Imbogateste mereu pe sine insasi, cA se dezvolt incontinuu, cA evolueaza, cA nu se afla niciodata in repaus si nici nu o poate face (conform legii oscilatici). De aceea, si'sarcina omulut este dea nu rimane niciodata in repaus (spiritual), ci prin prezenta sa pe pamant, prin existen{a sa el trebuie sa “imboga{easca” permanent viata, sise autodezvolte, s& evolueze si, ca rezultat al acestor actiuni, s& devina “stapan al polaritatil’. Viata ar putea fi comparata cu un joc, far legile vielii ar fi in cazul acesta regulile jocului {legea cauzalitatii, legea afinitati, legea rezonantel... vezi ultimul capitol din: “Organizalille secrete. I"). Inventatonul jocului, creatiunea, detine puterea, pentru ca ea este aceea care a creat legile care fac din viatA un tot unitar, dar in acelasi timp Creatorul le lasa Jucatorilor mana libera sa actioneze in cadmil strict al joculut dupa propriile lor dorinte. Pentru simplificare, s4 ne imaginam un teren de fotbal. Exista inventatorul jocului de fotbal, care a prescris regulile. Inventatorul este singurul care cunoaste substratul inventril jocului gi singurul care stie de ce a conceput regulile aga cum le cunoastem nol astazi. Ca reprezentant al ordinei, deci al legilor, il avem pe arbitru, care t este intotdeauna neutru. lar apoi ii avem pe jucatori, polaritatea, invingatori gi invingi. Jucatorii pot decide ei insigi daca fac un joc rapid sau lent, daca joaca bine sau rau, daca fac un joc colectiv sau nu, dacd S-au antrenat inainte de joc mult sau putin. daca marcheaz’ multe goluri sau uneori igi marcheaza chiar autogoluri. Siacum sa ludm de exemplu 0 ¢chipa care a iesit invingatoare, care este poate atat de buna, incat eastiga mereu, care poate de 50 de antar fi de pildi campioana neinvinsa a Germanici. $i avem un ‘grup de suporteri care de 50 de ani idolatrizeazat echipa respectiva si crede ca este CEA MAI BUNA. Sigur cd raporiata la un anumit28 Jan van Helsing joe, echipa poate sa fie foarte puternic, adevarata putere n-o are jsd nicl pe departe. Nu trebuie sa vind decal ploaie torentiala st poate c& jocul se suspend’, Pana sf persoana neutra, arbitrul, ca reprezentant al legil, situat dincolo de sfera emotillor cagtig - infrangere, are mai multa pulere- ‘Arbitrul reprezinta legea despre cauza $1 efect si-l confrunta de exemplu pe jucatorul care a faultat cu carlonagul galben. Cateodata sicu cel rosu. prin care il sceate pe Jucator de pe teren. Stastfel, un jucdtor care a faultat de mat multe ort poate fi climinat pentru mai mulle meciuri. Dar puterea absolut o are acela care 8 inventat jocul, pentru cA cl acreat legile pe care arbitrul le respect cu congttineiozitate, si el este singurul care slic carui scop viitor i-a fost destinat jocul. Creatiunea ar putea fi comparata si cu inventatorul unui com- puter. Inventatorul este singurul care tie de ce acreat computerul si de ce functioneaza acesta aga cum functioneaz’. Computerul ésie legitatea, ordinea care inlesnests ca 0 idee consemnala (tastatura) sa ajunga prin intermediul calculatorului (legitimitatea) Ja imprimanté, care face ¢a ideea 3 devina “realitate”. tiparind-o- Indiferent daca cineva este distructiv sau constructiv, adie& dact serie cuvantul “jubire” sau cuvantal “ura” computerul este acela care face ca respectivul cuvant sa devind o trealitate” prin lipanirea iui, Computerul are, respectiv ESTE. puterea « clreprezinta legitatea, ordinea, insa omul are libertatea de decizie In manuirea Jui, prin cea ce introduce in computer. Omul nu trebute decal sa stic cit ceea ce introduce In computer va fi categoric transpus inrealitate. Caci chiar daca din. nebagaré de seama a scris odata ceva gresit sau si-a formulat un gand numai pe Jumatate (subconstient sau inconstient), computerului ii este egal dact textul introdus prin intermediul tastaturii a fost introdus “constient” sau *inconstient”. ei execut& comanda, Tot aga este st in viata: Indiferent daca cineva este constructiv sau distructiv. intotdeauna legea cauzalitaui (legea suecesiunil cauzé-efect, simanta-recolta) este aceea CAr® transforma fucrul creat in realitate. Indiferent daca cineva practicé magia alba sau neagri, el se foloseste de aceleasi legi pentru a-sl transforma magia” sa in realitate, De aceea este extrem de important s&umblam cat mai conglient cu gandurile $1 emolfile noastre, pentru ca pe ele toale, Marele computer - viaja - le’ transform: ‘mod implacabil in realitatea “NOASTRA™. ‘Gel mai important principiu pe care il deducem agadar din legile vietii suna in felul urmator: “omul are voie doar si pistreze viata si s-o imbogateasc&, nu st sii ia viata’ Deosebim agadar doua categorii de oament- “eamen! viclima”See oa Se Dezviliiri cutremuritoare... 29 (oamenii care nu traiese constient) si “oamenti-maestri7 (oamenil congtienti), Rela\ia aceasta nu are nimic de-a face cu o anumiti Tas sau natiune, fiecare rasi sau fiecare tara contine oameni- viclime s1 oament-maestri - deci nici o rasi nu este mai bun’ sau mai putin buna decat alta. “Oamenit-victima”. cu constiinta nedezvoltata, se vaid pe sine ca victime ale vietii,. regasindu-se izolati de creatiune si de alti locuttori ai planetei noastre, intrucal ef nu inteleg legile vietii si nici nu imbogatese viata prin prezenta lor, ci daar iau viata. Acestia sunt oamenil care ucid alti oameni, care ucid animale, devorand invelisurile lor lipsite de viata. Sunt oameni aflat{ sub influenta unor forte fle pozitive, fle negative, Oameni care acumuleaza averi si tin cu dintii de cle, care dau mereu vina pe altii, fie ci politicient Sau chiar insagi gefull. Ei sunt nemul(umili pentru ca nu inteleg ce este viata, cc legatura au el cu ea si de ce se afl el in general aici, Pe paimant. Sunt dependenti de alti oameni, ca de pildii de doctor. de teolog, dependentt de droguri, de fenomene meteorologice, de soma), dé Imprejurari... Ei nu sunt “stapani pe situatie™. Acesti sameni-victima, care de cele mai multe ori nici nu sunt rauvoitori, cl doar pur si simplu inconstienWi si negtiutor, viciaza cu gandirea lor inconstient& energia PamAntului nostru gi tréiese pe spinarea altera (consumand forta si energia acelora). In plan spiritual se intampla la fel cain planul material. Exist oament care, inconstient}, igi aruned gunoiul pe fereastra sau in mijlocul naturil, jar ceilal{i, care se debaraseazd in mod ordonat de gunoiul lor. sufera de poluarea produsa de cei inconstienti. “Oamenil-maestri”, in schimb, dintre care, din pacate, nu mai gasim decat foarte putini pe planeta noastra, “imbogéitesc” in mod constient viata prin prezenta lor - cameni filantropi, cinstitf, corect!, prietenosi. prevenitori, suveranf, situat!, ca si spunem asa, deasupra lucrurilor marunte, el sunt agsadar mai curdnd neutri Sunt asa-zisii mediatori, care reunesc prin iubire, maturitate $i suin{a, stiu sa aplaneze un conflict, si nu iau niciodata viata nimanul. Sunt agadar aament congtienti de forta gandurilor, a Imaginalfel s1 a faptelor lor, si care actioneaza in consecin\a. Tendinta de baza a acestor oameni const tocmai in a pastra vialal ~Oamenii-victima” se considera nisté victime ale imprejurarilor Wielil, sunt prizonteri af materiel. se simt in inferioritate in fata legilor naturii, luptA mereu impotriva cuiva, fie el diavol sau vreo alta nalucire, $i aceasta pentna ef nu sunt in stare sd se descuree in natura si deci nici in viata. Ei se tem de moarte, pentru cA nu slice este moartea si ce urmeaza dupa aceea. S| aceasta se datoreazi neatenyel cu care tree prin viata si deci a insufictentelor30, Jan van Helsing lor cunostinte si posibilitati de a face corelatil “Qmul-maestru’ in schimb, care priveste natura cu ochil larg deschisi, vede felul in care actioneaza fortele polare, vede ca nu exista bine gi rau, ci numai o interactiune a fortelor polare, $i stie, de asemenea, cum 8a dirijeze aceste forte in mod constructiv, pentru sine $i pentru ceilalti, Spre a preciza inca odata foarte clar, “oamenii-victima” sunt victime ale fortelor. victime ale vietii. “Oamenii-maegtri” sunt stApAnitorii fortelor si miiestresc in felul acesta viata. Un mic exemplu de asemenea “miiestric” ni-l oferd pastravul Intrucat natura inmanunchiaza In apa, prin vartejun, energie vitala, eter sau energie Vril, folosindu-se pentru aceasta de vartejuri rotitoare de sens contrar (vartejuri de energie in forma de spiral), gasim aici, in natura, un exemplu in care gravitatia este anulata. Se stie cA marginea vartejului trage in jos. iar interiorul acestuia impinge caitre in sus. Ca sila un uragan, dupa acelasi principiu. Uraganul smulge obiecte de pe pamant, impotriva legit gravitatiel, ridicandu-le In sus. Dar daca obiectul se gaseste in centrul uraganului, in “echiul” sdu, punctul neutru, atunci cl devine imponderabil si pluteste linigtit prin aer fara nici un fel de rotatie. Tot aga se petrec lucrurile si cu vartejurile din apa. Pastravul stie acest lucru st foloseste variejurile ca pe un fel de catapulte, innotand pur sisimplu spre centrul inferior al vartejului $i lasandu-se apoi smuls in sus de forta de absorbiie a vartejului. In felul acesta el poate strabate o distanta de cativa metri impotriva curentului fara a migca macar o singura data din ariptoare. Viktor Schauberger a studiat indelung acest “fenomen” al pastravului sia aplicat in timpul celui de-al Treilea Reich acceasi {ehnicé pentru corpul sau zburator, cu care sf el, la randul sau, a reugit 84 anuleze gravitatia, cu ajutorul unor cdmpuri energetice rotitoare de sensuni opuse. Locul pilotului se afla in centrul neutru, in “ochiul” discului, fiind complet independent de fortele aciionate. Nu este vorba de nici un fel de miracol, ci doar de o simpla observare atenta a legilor naturil Bun, si odata intelese toate acestea, devine limpede cA scopul meu nu este sa practic magia, pe cea “alba” si nici pe cea “neagra’, sau SA ma plasez din punel de vedere politic la “dreapta” sau la ‘stdnga”, ci sé devin UNA cu puterea in conformitate cu legea universala care face posibila, in general, existenta “pozitivului” sat, “negalivului"l. Cu puterea care a creat “computerul’, sau mai exact care a creat viata. Si mai coneret spus: indiferent de care parte politica te situezi, aplici mtotdeanuna aceleasi legi. Atat cei situati in “drepta’, cat $i cet situat! in “stanga” spectrului politic. su ni si ca ac sa fin ex int pre cal cee cer alt sal ext| | Dezviluiri cutremuratoare. 31 suntcu (Olli supus! legif gravitatiel, legii cauzalitalii, legi rezonantel, legi caderil Itbere... in exemplul despre ‘uragan fortele “negative” si “pozitive” sunt cele “aspiratoare” si cele “respingatoare”. Ins& centnul, care este neulru, Se sustrage polaritatii. De aceea consider ca singura conefizie loglea posibila este 8A te aliezi cu forla care reprezinta legea cauzei si efectului, respectiv cea care a creat-o. Nici “pozitiv’, nici “negativ”. Daca ar vrea cineva sf explice toate acestea pe baza unui Simbol. acest Iueru sar putea face pe baza semnelor Yin si Yang. Vedem partea alba care contine un punct negnu, si parica meagra care contine un punet alb, totul cuprins intr-un cere. Asta inseamna 4 orice zona intunecata are si o parte luminoasa, respectiv orice zona luminoasé si partea ci de umbra. Se vad aici ccle doud forte polare. Dar unde gasim aici ascuns4 PUTEREA? Puterea o are ccrcul, pe care taoistul il interpreteazd drept creatiune. care tine reunite fortele polare. Daca n-ar exista cercul care s& ageze in ordinea lor fireasea fortele polare. albul $i negru, acestea s-ar destrama, respectiy s-ar dispersa la prima migcare. Si jocul s-ar sfirsi. Cercul este, ca sd spunem aga. cea de a “treia partida”. Polul neutru. De aceea este necesar sane reunim cu cercul sinu eu suprafetelealbe Sau negre. Un alt exemplu prin care s-ar putea explica gi mal clar prineipiul “luminatilor” ar fi o moneda. Pe partea ei'stanga vedem vulturul, be cea dreapti chipul. Cei situati de partea “stanga” sustin ch vulturul este simbolul cel mai important al monedel, cei situali de partea dreapta sustin acelasi hicru despre chip. Si fata c& in timp ce vulgul se cearta necazand de acord care simbol este ~cel burt", “lluminatii”. cet care au stantat moneda, igi cumpara ceva cu ea! Atat de simplu este totul. Preocuparea mea de baz glactivitatea legata de ea consta ina fi una cu creaiiunea, respectiv cu puterea care a cret legea, ca de exemplu cea despre cauza si efect, eare Ia randul ef (ine inmanunehiata materia, inlesnind astfel EXISTENTA constructivi Precum si pe cea destructiva ca factori educativi pe pamant. Cat de cal limpede? N-a fost decat o mica divagatic pentru a va face $4 intelegeti ceca ce am vrut s& spun. Intrucat Soarele nostru, in rotatia sa ovalofda in furul Soarelut Central preistoric (numit si SOARELE NEGRU) s-a departat cu circa 12.900 de ani de acesta din urma, ceea ce s-a manifestat printre altele si prin faptul 4 de-a lungul mileniilor migearea moleculara Sau oscilatia‘a devenit mai lenta, Pentru fortele manipulative a fost extrem de simplu sa instaleze structura une! puteri contrare legilorBLESS Jan.van Helsing naturii. Dar $4 exprimam mai simplu aceasta idee - viata ESTE miscare si dezvoltare si traieste prin schimbare. insa structurile puteril, indiferent carei ierarhii apartin, fie ea biserica, organizatie politica, banca, loja masonica, societate cconomica... sunt inchistate. imobile. se cramponeaza de vechile “norme” $i incalca. asifel chiar si numat prin existenta lor regulile viet{i. Agadar pentru “Tluminati" n-a fost mimic mai simplu decat sa-si instaleze structurile lor de putere in momentul in care deplasarea pamantulut de Soarele: preistoric central aatins cota maxim(, deci in “Kali Yuga”. in“Epoca. intuncriculut’, in care oscilaliile erau cele mai lente. Firegte cA aceste structuri ale puterii nu sunt neaparat interesate ca viata pe aceastd planeta si se desfasoare liberd, ca stlin{a si tehnologia sa fie la indemana oricui, ajulandu-i pe oameni sa obtind mai multa libertate gi dezvoltare - de exemplu utilaje, energie. pentru a transforma tahionii sau fortele electromagnetice in electricitate util, ori de exemplu nave spatiale care sa-I poata transporta pe individ independent de companiile aeriene sau de programele spatiale pe alte planete. dindu-iastfel posibilitatea sA ale el insusi ce se Intampla acolo. Dat fiind ca in cartea mea m-am referit la actiunile unor asemenea oameni. care incearcd sd impiedice dezvoltarea omenirit de pe PamAnt -si asta cu orice pret -, am preferal sA scriu sub un. pseudonim. Desi s-a dovedit foarte repede inutilitatea acestei prevederi. intrucat intre timp imi este ascultat telefonul, mi se deschide corespondenta ¢i printre aliele mi-au disparut din Upografie fotografiile OZN-urilor germane. Daca fotografiile respective ar fi fost intr-adevar falsificate, cum indrazneste sA sustina un tlustru. ‘Specialist german in OZN-url intr-o serie de prelegeri publice, atunci ma intreb de ce oare un profesionist oarecare si-a dat osteneala sa patrunda prin efractic in tipografie pentru a fura accle fotografil “falsificate™. Gogosi, drag} prieteni! Fireste ca le sunt cunoscut “prictentlor” nostri, mai ales cA am fost nu odata contactat de agentii diferitelor servicii de informatii, dornici sa ma determine sa public cate o informatie pentru ei sub pseudonimul meu. Ar fi vrul s4 ma foloseasca sA zicem asa ca pe un fel de ventil, eu sa le public informatiile pentru ca raspunderea SA nu cad pe Capul lor. N-am fost insi niciodaté interesat de asemenea afaceri. De ce insA m-am numit tocmai “Jan van Helsing"? Ei bine, asta este 0 poveste mai lunga, pe care n-o vol putea relata aici in intregime. Dar macar atata pot explica aici, cA inc& din frageda copilarie m-a interesat (i nu numai datorita spiritualitat parintilor mei) tot ceea ce era “ocult”, ascuns, deci tot felul de lucrun tainic SS ee33 care nu puteau fi prea exact explicate sau erau "tabu": iar in tinerefea mea m-am ocupat chiar si de vampirism, Am “inghilit” toata literatura din domeniu, poate si datoritA faptulut cA in primi met ani de viata in camera mea nu eram mai niciodata chiar “singur?. Peatunci ma “intilneam® ins doar cu spine ale naturii, ca spiridusti sau mingile de foc, care dansau in jurul meu. Stiam cai nu sunt Niclodata singur, respectiv sliam ca sunt aparat gi de aceea nici nu mi-a fost teama s& ma ocup de teme ca demonismul, exorcismul, vampirismul si altele asemenea. Inca de la vreo 14 ani mi-a cazut in mana un original “Dracula” de Bram Stoker (Bram Stoker era franemason ‘si impreuna cu Rudolf Steiner si Aleister Crowley membru al gruparii "Golden Dawn’), La acea vreme mi desemmam pe mine insumi, spre distractia parin(ilor mei, drept “vanator de Stafil $i vampiri", imi procurasem tot felul de “arme” ca de exemplu apa sfintita, pe care la inceputo luam de la biserica din sat, dar pe care ulterior o sfin{¢am Chiar eu sub indrumarea taialui meu: apot geme, pentagrame magice cle... Inca de pe atunci mA atrageau toate aceste lucruri, eram meret in legafura cu Bram Stoker. Aveam de pilda un prieten care a crescut chiar in casa in care Stoker a seris “Dracula™. Ori fieeare cititor al acelet povesti il cunoaste pe profesorul van Helsing. care-i invinge pe vampiri. Van Helsing 1 vaneaza pe “cel care sug sdngele” si ii distruge. Ori in cazul temei cartii mele - “luminatii” - este vorba tot de “cei ce sug sangele”, de vampiri, deci de oameni care nu imbogiitese a, {au viata $i (raiesc pe seama altor Dezvdluiri cutrenurdtoare. viata noastra, ci dimpotrive eameni chiar si din punct de vedere energetic. Aga c& mi s-a parut © gilum& buna s4 adopt acest nume, cacl ceea ce nu Ie place “prietenilor” nogiri chiar deloc este SA nu-i {ei in serios. Si apot culorile folosite la ilustrarea coperiii sunt culorile tipice ale vampirilor {megru, rosu siverde), Dar $i mat fascinant de urmanit este modul in care ii lichide: profesorul van Helsing pe vampiri. Ei bine, una din variante este sa-i implini vampirului un {anus de stejar in inima, insa metoda mult mai “curata” consta in a-] imbrobodi si a-i distrage atentia pana cand afard rsare soarele, siatunel nu mat ai de facut altceva decat'sa-] expui la lumina si el se dezintegreaza singur. Thuminatii? au fost atra: r-un fel de joc in care se demasea el insisi si in felul acesta vor ajunge si et sa.se descompuna, cazand in propria lor capeana. Dupa cum-am ineercat sa explic Ja sfarsitul volumului “Organizatille secrete 1”, nu exisii in toate ¢ele infitigate de mine nimic care sA constituic o reala problema si nimic de care si trebuiasca sa-ti fie team’. Prin intermediul fricii s-a instaurat cumult succes In ultimele milenii un control eficient supra oamenilor. $1 n-ag vrea sa produc sieu la randul meu tot frica. Imi pare insa extrem de necesar sa spun cateva cuvinte despre “sforarit” nostri, inainte ca et sa pardiseasca lumea aceasta. Pentru ca ‘am ferma convingere ci aga se va jntampla: In curand hu vor mai exista printre noi, dar pan& atunci va mai trece ceva timp. Ceca ce amafirmat acum voi inegrea s2 exemplifie prin felul in care it prind eschimosil pe lap Eschimosii manjesc taigul unut pumnal cu sange de animal si-] jnfig apoi cu manerul in jos in ghiata, Lupul adulmeca sangele, vine si incepe sd linga taigul. Dar cu ocazia asta se tale la limba gl incepe cl insusi s& sdngereze- Datorita lacomiel sale de singe nici nuvst da seama cA de Ja un tmoment dat incole igi linge propriul sange. taindu-sl limba tot mai tare, pand cand i se scurge tot sdngele 3} cade mort, Lupul sfarseste aetiel din cauza propriet Kicomii. $i la fel Ii se intamplé si “fuminatilor’! Cutitul destinat “fluminatilor” st deja infipt, far et Jingacum cu lacomie taigul. Ettst pecetlulesc astiel propria soarta: Vorbiti mereu despre “noi”, la cine va referiti de fapt? La dumneavoastra si la mine! La orice om cu consiinta. La copii Epocit de aur, Noi formim 0 unitate - numitd de nol aict viata’ -, gi dupa cum am mai spus unit os neni sunt constienti de nitatea dintre el si via\é, iar altii pu, Re oamentt congtienti eu personal ii numese “copil al Epocii de aur". inacesr caz, notiunea: fe ~copil” nu are nimic de-a face cu varsta Fiecare decide el insusi dacacsi pastreazA ori nu inocen{a de copil si se dezvata on nu de *joaca’. $i lisus spunea: “Lasalt copiil sa uind ta mine, Cacia lor va filmparatia Cerurilor. ry |35 2. Am auzit c& dupa publicarea cirtii ati fost contactat de unele dintre organizatiile secrete? Asa este. Pe de altii parte majoritatea contactelor se stabiliser inca de dinainte, altminteri n-ag fi putut beneficia de informatii. Au Tuat insa legitura cu mine si unele eercuri foarte interesante, care pe de o parte mi-au confirmat c& nimerisem in plin cu publicatiile mele, iar pe de alta mi-au furnizat si informati{ suplimentare, S-au aratat deodata interesate de mine si inalte cereuri financiare, care la randul lor incereau sa obtina de la mine @ serle de informatii specifice. Foarte interesan{i cameni. Si in Sectorul bancar am descoperit inire timp indivizi dé o inalta Spiritualitate, care nu-siasteapta decat sansa “lor” pentru agi [olost Pozitia intr-un seop nobil. CAci nu toti bancherll merg mana in mana cu Rothschilzii. Am fost de pilda contactat intre timp si de niste evrei sefarzi, dispusi s4-mi furnizeze marfa cea mai fierbinte - material despre Holocaust. numai documente originale, fotografii, protocoale ale lagarelor de concentrare, liste de ntime, documentele originale ale tratatului Ha‘avara, formulare bancare de la “Anglo-Palestine Bank? side la Ha’anota-Company... Mi s-a oferit si o suma considerabila de bani in cazul in care acceptam s& public tot materialul sub numele meu. Pretindeau ca in edrtile de istorie din apus tema este tatata extrem de unilateral si doreau ca adevairul sé iasa in s[arsit lalumina, iar pentru asta‘erau dispugi sa plateasc’ bani grei. Dupa cum se pare sefarzit (evrei ebraici) mai au inca unele socoteli de inchelat cu sionistil si cu khasarii (ashkenazim (askenazi) - evrei hunici), Erau oameni exirem de agreabili, cu nume bine cunoscute, am refuzal ins oferta lor, mai intai pentru ca in Germania s-a emis intre timp o lege care if interzice unul german s& cerccteze de capul Jui acest domentu al fstoriei, tar in al doilea rand fiindea vreau s& mai traiesc un timp. Sefarzii amintiti mi-au atras de exemplu atentia asupra faptului c& pregedintele lui I. G. Farben, cartelul care a produs gazul Ciclon B, a fost un evreu khasar. Si anume Paul Warburg, director al -M. M. Warburg Bank” (reprezentanta a lui “N. M. Rothschild and Sons" in SUA) ${ totodata. presedinte al FRB ("Federal Reserve Bank" - banca centrala a Statelor Unite). Stat si te tot intrebi ce cauta un evreu khasar- de meseric bancher -in fruntea unui cartel care potrivit cartilor noastre de istorie a produs gazul cu care au fost omorati evreii, Fireste ca Sefarzii care m-au contactat sunt interesati in publicarea unor asemenca informatil. Dup’ cum veti constata in continuare, mulii sefarai se simt folositi si inselati de evreif khasari, care au invadat poporul evreu. = Dezvithtiri cutremuritoar36 8. Cam la ce varsti cade un om de regula sub influenta unor asemenea organizatii? Cand nu esti de pila fiul unui membru al vreunct loji masonice, situatie in care la o anumitA varstii esti “introdus” in mod automat in loja, nu se apeleazai de regula decat la oament cu rang si nume. respectiv oameni in diferite pozilii sociale. $i lucrurile incep in mod normal cu lojile mai Inofensive, ca de pilda Gradele lui loan ale francmasoniler, Rotary sau Lions {ultimele doua fiind loji controlate de evrel, constituite in 1905 si 1917 la Chicago din loja pur evreiasca Bnai B'rith, din care jarasi nu fac parte decat evrei de rasa pura $1 care la randul lor delin gradul 20 al francmasonilor). Ca medie sau farmacist, ca ofiter superior sau om al preset esti invitat sa participt si tinut apoi permanent sub observatic de membri! cu grade mai jnalle, spre a se vedea dac& poll servi sau nu scopurilor lor, Sunt preferati in special oameni cu o “pata neagray in treeutul lor, fapt care poate servi ulterior la santajarea persoanelor respective. Intre alfele cunose un foarte renumit medic german, caruta 1 s-a retras insa Jicenta $i dreptul dea mailucra in meserie, intracat a deseoperit cauza tuturor bolilor in planul psihic. inlesnindu-le astfel pacientilor sal sa contracareze Cauzele bolilor si sa sc trateze astfel singuri, Fara medicamente, fara spitale! Fireste ca astfel le-a luat apa de la moar unui imens cere de confrali. Acest excelent medic pedagog sustine cA peste nouazeci la suta din medicti gefl sunt membri ai diferitelor loji. Si tot.el mi-a furnizat inca un mic pont: “Protestatarii impotriva regimului n-ar trebul sa.s¢ interneze niciodata in spitale, pentru cA, dup& cum spune chiar numele institutiel (Krankenhaus - cas& pentru bolnavi - Nota trad-), acolo ei pot fi imbolnaviti, iar de_oamenii “incomozi” te polt debarasa oricAnd, usor, in toata linistea. Caei persoana care ili face injeclia este (ot una cu cea care elibereaza certilicatul de deces. sf niment nu ya avea apol vreun dubiu ca respectivul ar fi putut sa “nu? fi muri de pe urma unei boli. Acest lucru a fost practicat de-a lungul multor secole de catre multi medici.” _Acelasi medic mi-a povestit despre mul{( colegi de-ai sai care sunt francmasoni si care au fost atrasi in organizaltil prin Rotary $1 Lions. El pretinde, de asemenea, ca numai prin Mtermediul clubului Lions au fost reunite intr-o retea mai mult de 300 de banci, Pentru imaginea sa in exterior clubul mai deneaza din cand in cand cate o- ambulanta sau se face remareat prin diferite proiecte sociale, Iucru intalnit fara indotala si la celelalte grade. La varf insa luerurile arald, dup& cunostintele sale, cu totul altfel. Dinire acesti membri de grad inferior, care nu comit in mod constient nimic reprobabil, se recruteaz pe parcurs persoane care par indicate a inainta spre varful jerarhiel si pentru a infaptui scopurile organizatiel, tar aceslta sunt apoi “initiati” $1 in alte probleme.e 37. Se 4. Faptul ef “puternicii” acestei lumi conspird pentru a-3i consolida puterea pare destul de limpede. De ce este oare atat de greu ca asemenea fapte sf fie aduse la cunogtinta maselor si prezentate in mod credibil? Ei bine, dupa parerea mea au si apSrut suficiente carti pe tema respectiva, chiar foarte bine documentate. Lista bibliografica de la sfarsitul “Organizatiilor secrete I” vorbeste de la sine. Vedeti ins& cA mijloacei¢ mass-media, aflate In mana conspiratorilor, sunt eel mai puternice “mediu” pentru acestia din urma. Iaro carte aparutt pe aceasta temA este fie trecula complet sub tacere, fie “facuta praf’, daca pare a avea un succes prea mare. Mediile, respectiv agentiile de stiri. ii invataé pe oameni ce trebuie sA creada, iar in momentul de fata acesiea functioneazA inca foarte bine (“They tell you. what they want you to know!”) Din protocoalele lui Arthur Trebisch, prezentate in cartea de fala, rezultd limpede procedecle aplicate unor asemenca “rasculati) Exista unele cArti foarte bune, mai ales in Statele Unite, care au avut si mare succes de public. [In Germania insa lucrurile sunt finute intr-o masura mult mai mare sub control. Si apoi, in Germania este mai greu sa relatezi faple “eredibile” despre “iuminatii®, pentru céi cercurile respective sunt compuse in cea mai mare parte din Khasari laskenazi), deci din evrei de origine hunic&, care controleazd aslazi toate mediile de difuzare-a informatiilor si care detin un mic rol colateral si in legislatia fermana. Criminalit acestia nu pot fi pedepsiti dupa legea germana, la fel ca alli rauficiton. Ca peun punct de vedere pur personal mi-ag permite saexplic motivul pentia care toate carjile pe tema respectiva nu Se vand inca foarte bine si prin faptul ca-ele, aproape toate, nu ofera “solutii”, Oricine poate s& atace, SA erilice. cum stau insa lucrurile cu remediile oferite? Vedeti dumneayeasira, eu sunt un om al spiritulul (mu un politician, nu un om de stiint4). si aldturi de mine lucreaza cu mult placere multi in(clectuali, care sustin cu tolii ca ceva. pentru a fiefictent, trebuie sa fle incununat de succes in practica, trebuic sa ofere vielii ceva in plus, s-o imbogateasca. (Acest fel de integrare spiritual if este de fapt propriu oricdrui om, fle ca este constient de el. fie c& nu.) Eu personal dorese #4 imbogatesc viata prin serierile mele. Acele car(i care nu fac decal 4-1 prezinte pe “indivizii cel ral” $i faptele lor, fara a oferi si solu(iile care se impun, nu creeaza decat teama, furie. poate chiar si ur&. Sa fie acest lueru oare semnificatiy pentru viata noastrd pe PAmant? Cand pui agadar pe cineva Ia stalpul infamici trebuie s4 oferi totodata si soluliile care Dezwilnirt cutremuritoare.38 Jan van Helsing se impun, altminteri nu faci decat sa inrauta{est! merurile sf mal mult, Baza unei cartio constituie viata, simtirea, gandirea, actlunile autorului el: Cartea pe care o scric acesta este redul care se naste din el. Si acesta este recunoscut dupa roadele si efectele pe care le- aprodus. Dac& baza, deci autorul, imbogateste viata prin gandirea slactiunile sale, atunci si munea sa va fi fructuoasa si jneununata de succes. Cand citesll o carte cu adevarat convingatoare, care prin continutul el ili imbogiteste viala, 0 reeomanzi cu plcere si altora. De aceea cArtile care trateaza asemenca teme si care s¢ gasese pe plat trebule citite si apreciate cu discernamant din urmatorul punct de vedere: “Este cazul sa recomand carlea aceasta sialtcuiva? Mi-a imbogiitit ea cu ceva viata?” Intentia, deci mobilurile care te-au determinat sA scrii o carte, precum gi sufletul curat cu care le apuci de treaba. constitulc rezonanta pentru fortele spirituale care vor In| terveni asupra cartii respective - stanume fortele care conduc cartea spre cititor. respectiv ‘pe cititor catre carte. Este de altfel un lucru perfect logic. Imaginati-va <4 att fun Inger pazitor $f ali avea in grijat un “protejat™. un om pe care s&-l insotili sisi] calauzitt pe Pamant. in aceasta situatle, fireste ca ati dori s&-] ajutati pe protejatul dumneavoastri s4 in{eleaga mat bine fenomenele de pe planet, ins nu puleti intervent personal, pentru 4 transformirile ce tin de materienu se pot produce decat tot prin intermediul materiel deci protejatul dumneavoastra trebute sa'se confrunte cu tema respectiva prin intermediul unut alt om sau all unet crt, Dumneavoastra nu-| putett decat eduz Si fala ca in calitatea dummeavoastra de inger paziter vedell cinci arti diferite scrise de cinci autori diferiti, care toate trateaza despre “Tuminati” Prima indeamna la masacrarea “lJuminatilor”, a doua se straduteste si-l atraga pe cititorul inspaimantat in randurile unet secte religioase, a treta porneste de 1a mobilul de a crea not erol ai unct natiuni, a patra propagii o noua religie, tar ultima urmareste int adevar sa demagste anumite stari de fapt necurate, incereand ins& totodata SA ereeze inlelegere si pace. prin eliminarea cauzei problemel, Ei bine, dumneavoastra ca inger va afla\l in afara granitelor de timp gi spaiu ale lumi! polare fa celel de a treia Gimensiuni), aveli o imagine de ansamblu asupra evenimentelor de pe Pamant si vedett cA tol ce se petrece aici (razboale, control. Jocuri ale puteri) sunt par{{ale unut proces de instruire (de invatare). Dect - o intrebare pentru dumneavoasira: Care carte all recomanda-o protejatulut dumneavoasira? E limpede, si tocmal acca carle ya gast si cea mai buna audienta la public, pentru c& imbogategte cu ceva viata. Dez unes Prop asen core Ina deo mek ovirDezvdluiri cutremuratoare. 39 Ca autor sunt obligat si-i furnizez cititorului macar acea unealt& cu care sa poatd recladi o casi pribugita, facAnd in loc una noua, mai buna. Sper din suflet c&i nu considerali aceste rinduri un imn inchinat proprici mele luerari. Dar daca eu, ca autor, dorese s4 abordez 0 asemenea tema gi vreau $A ma pot bucura si de sprijinul spiritual corespunzator, atunci sunt obligat s4 respect si legile spirituale. inainte de a fi dat eartea la tipar am recitit-o de cel putin cincizeci de ori, analizandu-ma pe mine Insumi, urmarind daca motivatille mele sunt sau nu “einstite” gi daca lucrarea mea reprezinta sau. nu o “imbogatire” a pielei de carte. P pepe qMo Jan van Helsing 5. Cum se ajunge de fapt in posesia unor asemenea informatii? Trebuie si existe o explicatie a faptului ci, atat de tAnar, sunteti un punct de atractie pentru astfel de fenomene: Sa stiti ca m-am asteptat la Intrebarea aceasta. Unii vor crede ca pentru aceasta ai nevoie de multe rela(ii, de ani indelungi de studiu, de lecturarea a nenuméarate carti... pentrua te inarma cu toate aceste cunostinte, Individul, din punct de vedere spiritual, poate presupune si o “karma” (destin) cu totul deosebitd, iar oa treia posibilitate ar fi faptul cd toate informatiile mi-au parvenit de la cineva anume, care mi l¢e-a furnizat cu un scop precis. Ei bine, in cazul de fata se poate vorbi despre 0 combinatie intre toate aceste aspecte. Intamplarile din irecut sunt fara indoiala. un factor de seama atunci cand intalnesti oameni de acest gen. Nu este evident vorba de 0 pura intamplare, ci de o stare de rezonanta. In viata mea anterioaré am fost eu insumi parte a unor asemenea. scenari, gi-i remtalnesc acum pe toti acci oameni cu care am venit in contact odinioara (atat prieteni eat si dugmani). De data aceasta insA nu ma mai implic. ci riman neutru si urmarese sa mediez st s4 tamaduiesc, intrucat intre timp m-am mai detasat de probleme si am reusit sa-mi formez o privire de ansamblu. Imi permit sa pastrez pentru mine alte detalii, pentru ca pe de o parte este irelevant cine am fost eu de fapt si pentru cine am Iucrat, iar pe de alla, asemenea améanunte n-ar face decal s4-i zapaceasea si mai tare cel mai mul{i dintre cililori. N-are nici o imporianta cine am fost noi intr-o via( anterioara (rege sau vreo haimana oarecare), cc daca nu reusim sa traim in aceasta viata int-un mod consticnt, daca nu reusim sa facem fa(a diferitelor incereari ale vietil. atunci nu ne ajuta cu nimic nici amintirile une viel anterioare pline de succes, Mi-a placut din principtu sa joc rolul bufonulut si continul sa- Tjec. Pentru un out-sider - sunt doar un nebun, Nimeni nu-l iain serios, iar el beneficiaza de libertatea nebunului. Sa nu uitam insa ca bufonul curtii este cel mai apropiat consilier al regelui, participand la toate discutiile acestuia cu alli regi sau la diverse consfaituiri secrete. Bufonul este asadar initiat in tot ceea ce a plnuit sau plnuieste regele pentru viitor. Sigur ca paricnerul de dialog al regelui, eventual un alt rege, nu vede in bufonul care stata ioarele lui si bate campii nimic alteeva decat pur gi simplu un bufon. Dar {ata ca intr-o zi bufonul este pus poate pe liber sau renunta chiar el la siujba si se angajeaza in alla parte. Ajunge poate la curtea altul rege, unde Joaca din now rolul de consilier. Dar $i noul rege il considera pe bufon aliatul sau, ti incredin{eazA, asemenea predecesorulul sdu, toate secretele sale stv Dezviluiri cutrensurditoare... 41 se lasa sfatuil in probleme politice. Bufonul insa nu-i spune ea fost inainte consilierul altui rege, ¢/acum, cunoscand planurile Secrete ale ambilor regi, cl poate manipula si manevra dupa plac, Bufonif au fost cei mai vestiti agenti pe vremea curtilor regale, Si exact un asemenea rol am Jucat gi eu. lata de ce identitatea precedentei mele vieti ar fi complet lipsita de importanta pentru cei mai multi dintre oameni. aga cum nici bufonii regilor nu sunt mentfonati in cartile de istorie. M-am aflat ba ici, ba colo, si tot! credeau cA sunt unul dintre ai lor. Un rol asemanator a jucat $i Contele de Saint Germain! Informatii directe nu imi parvin'de la anumite grupari. ci in special de la Eul meu Superior, care ma cAliuzeste perfect prin via{& sila care pot sd ma raportez. Pe de alta parte insa, depinde de mine sA ascult vocea respectiva si sd ma las calauzil de ea. ‘Cel mai important aspect al felului in care poli atrage in viata ta persoancle si informatiile amintite este ins& un altul si este un lucru foarte simplu, N-ai nevoie decat de maturitate spirituala, pentru a “manevra™ in mod “suveran", reponsabil si mai ales DEZINTERESAT tema dorité, si ea vine singura catre tine! Cw alte cuvinte: N-a trebuit deeat sa fiu mai intai in stare s concep ullimul capitol al cartii mele - partea ei constructiva, afectoasa, creatoare de intelegere -. si automat mi-au parvenit si informatiile necesare. Daca n-ag fi reusil sa scriu acest ultim capi- tol, echilibrator, cartea ar fi devenit fra indoiala o arma. Si atunci ar fi putut produce multd nenorocire. Dar nici in viata aceasta a mea nu am capatat informatlile decal cu picatura, flindea eu cativa ani inainte nu aveam inca maturitatea necesara de a le valorifica intr-un mad responsabil. Maturitatea spirituala a unui om, “CONSTIINTA SA DE SINE’, existen{a sa, sunt singurii factori care actioncazA ca inductori de rezonanta pentru atragerea de informatii. Informatiile pot fi arme, la {cl ca si maginile. Oamenti ravnese la masini non-energetice sau la OZN-uri, Dar oricate relaiil, oricatt bani $i orice minte stralucitoare ar avea, alata timp cat n-au iubirea necesara in inima ler, cat n-au maturilatea de ale privi cu spint de raispundere, acestea nu vin cAtre ci. Ceca ce descriu eu nu poate fi gasit In c&r{i sau poate doar in mica parte. Dar cum s4 ajungi sila cartile respective? In Germania, uncle dintre ele sunt interzise sau nu se mai editeazd. {ar celor care sunt totus! editate aici nu li se face aproape nici un fel de publicitate. intrucat cele mai multe apar in edituri foarte mici. Lucrurile acestea nu le pot! decat “atrage” spre viala ta, Daca al suficienta fubire in suflet vine si cunoasterea necesani. Asta este legea.42, Jan van Helsing Verificati-va pe dumneavoastra insiva. Cum v-ali purta cu un lucru pe care vi I-ali dorit foarte mult in via{A? Ati folesi Iucrul respectiv exclusiv pentru dumneavoastra ingiva, eventual pentru obtinerea vreunui profit, sau l-ali trata cu adevarat “dezinteresat"? ‘Tocmat in accasta consta cheia. Daca va comporta(! intr-un mod suveran fata dé viata, se comportd si ea suveran fata de dumneavoastra. Cine da, acela $i primeste! Odata ce am invatat sa aplicim principiile si recomandarile asa cum sunt ele prezentate in “Organizatiile secrete F, si dact reusim s4 cunoastem la perfectie viata cea simpli dei cu i, atunci yom ajunge I in pesesia informatiilor sf instrumentelor cuvenite unui maestra in momentul in care o informatie sau o tema incepe sd piarda din importanta, intrucat at{ descoperit intre timp conextuni m adanci, creste 1 sansa sA obline{i acum extrem de ugor ceea ce att cdutat cu fanatism ant de-a randul. CAutarea intentionata, dirijata ne blocheaza adescori in stradaniile neastre. Acesta este intregul secret pe care il detin. Urmarese sa fin dezinteresat. Anu voi sial. cia voi s4 dai, Cu cat dam mai mult, cu atdt mai mult ni se va da! Subiectul “Ihaminatjii" nu ma intereseaza in fond deloc. Nicicand ‘iu m-a preocupat si descopar ceva legat de ei si nici n-am facut nici un efort in directia aceasta. M-am impiedicat insd de “luminatt” in aceasta viata a mea, pentru ca ei cA mi s-au asezat in cale. De pilda: dacéi dumneavoastra v-ali apuca de construit un motor care 54 meargd numai cu apa ati da chiar dupa numai cativa pasl peste piedicile puse in cale de “Iuminati”. $i aceasta faraca de fapt sa va fi preocupat de ei. Daca cineva vrea agadar sii imbogaleasc4 cu ceva viata, cu ceva care s4-i inlesneasea oricSrul alt cetdtean viata materialé $1 spiritual, if atrage In mod inevitabil pe “Iuminati" in viata sa.. fiindc& ci in dorinta lor nemasurat& de putere se opun unor asemenea tentative. Si in felul acesta il atrag ¢i cu: ortunde m-ag duce, Mi se pare un lucru foarte simplu. De altfel nici nu mi-am dorit nicicAnd in viata mea sa scriu o carte. Am inva{at o meserie, aga ca gandese si actionez din acest motiv simplu, practic, rational, rapid gi eficient. De fapt ca un adevarat meseriag. Si pentru ca nu intentionez si-m{ impun nimanut parerile si nici nu dorese sA exercit vreo presiune asupra Ccuiva, tocmal de aceea Se indreapta potentatii spre mine. Exist un principiu simplu: potentatul manifesté un interes deosebit pentru acela care manifesta nici un interes fala de puterea lui. Cel odata “prins? aparatul puteril Potentatului devine pentru acesta din urmé lipsit de interes. Logic, nu-i aga? ]* supertehnologie nu intreprind nimie pentru a- Dezviiluiri cutremuriitoare... 43 pee EET RITE NS ee 2 Cungse milionari si miliardari care para tine cont de sfaturile mele. De ce? Pentru ca oamenii respectivi au fest nevoiti sa lupte o Via{é intreaga, pentru ca il privesc cu neineredere pe tot{ oamenit din jurul lor, pentru ca fiecare vrea ceva de la ei, Si tocmai de aceea magnatil acestia simt gi ei nevola sa se aprople de o persoana care nu face altceva decat sd-| asculte, care nu vrea nimic de la ei, care- ilasa sa fieaga cum sunt. Un omcare nu vede numai bani si sfera lor de influenta, ci care ii respect pe ci gi existenta lor ca atare. Eu nu-i condamn pe oamenii amintiti gi nici nu dorese si-i schimb. Pana si banche: igarhistii igi dorese in preajma lor o persoana care si le imbogateasca prin ceva viata. Oricine mA cunoaste de mai multA vreme sau chiar gi cineva care m-a cunoscul mai de curand poate confirma ca-mi triiesc viata intr-adevar aga cum am deseris-o aici, respectiv cA ceea ce scriu in randurile de fata, aceasta $i traiesc. Vreun cititor mai abil ar putea obiecta aici cA gi militarii dispun de masini ca cele amintite, precum side OZN-uri, desi nu le folosese inir-un mod “dezinteresat”. Perfect adevarat, si tocmai de aceea respectivele obiecte le vor pecetlui sfarsitul. Tehnologia si cunostintele pe care lc ascund de restul lumii le vor deveni fatale de altfel. Cei care au la dispozitia lor aceasta modela propria lor sfera interioara, tocmai pentru ca au masinile in stare si produca aceste "Miracole”. Ei sunt, ca sé zicem aga, dependenti de tehnologia Tespectiva. Acelora insa care nu au acces la acesté tehnologie nu le raméne decat si-si modeleze propria sfera interioard, gi in felul acesta el se vor deavolta din punct de vedere spiritual. Si nu este decato problema de timp pana cand noi vom fl in stare sa infaptuim cu forta mintii noastre aceleasi “miracole” pe care “Iluminatii” le infaptuiese astZzi cu. masinile lor. §1 atunci vom ajunge la acel moment incepand din care oamenii nu vor mai putea fi controlati si condifienati de bunurile materiale, nici prin fora energici, a hranei, a banului si nici prin cea‘a frici!. Si atunci “Iluminatii* se vor gsi ci in situatia in care se gaseste astiizi marea masa. Cei din urma vor fi cei dintail Se impune aici un mic sfat pentru toti cei care dorese intr- adevar s& devind ei ingisi activi, dar nu stiude unde sa apuce cele relatate panaacum si de unde s jnceapa. Transpunet{-vA pur si simplu in rolul unui reporter onest. Ceea ce inseamna: incepeli cercetiirile situandu-va pe 9 pozitie neutra. Vreti sa aflati fel de fel de lueruni si culegeti informatii, Pentru un reporter nu exista tabu- url, Iar daca intalnesti unul, de-abia atunei itf intensifici cercetarile. Reporterul se ghideaza dupa prineipiul cA daca cineva este44 Jan van Helsing feut praf si pulbere de edtre mass-media, inseamna cia calcat pe cineva pe batdtura. In cazul in care problema nu este prea grava. respectivul este de regula dear facut de ras. Dar de indata ce 0 persoana este “zdrobita" in toata regula de catre medille de informare, interesul reporterului pentru ea ereste. Fie el un Saddam Hussein, un fost mercenar dintr-unul din (eatrele de rézbol, vreun bancher sau reprezentant al inaltei finante, care stau acum dupa gratii sau sunt caulali de politic, medici carora lis-a retras licenta flindca au iesit pe piata cu un “leac” oarecare, inventatori. practicantt ai magiel negre sau -albe. ghicitori, ateistt. presupusi debili mintalt etc... In cazul tuturor acestor oameni merita sa le asculta\{ povestea. Si de la toti reporterul cel neutru vrea sa afle ce li s-a intamplat, eum vid ei lucrurile, de ce sunt urmariti sau condamnat{, cum se simt. Si lar si iar descoperi coneniuni, desi dupa “sentinta competent a specialistilor” n-ar trebui sa existe nicl una. . Eu insumi m-am convins demult cA mass-media se afla In ‘mana for(elor distructive. Astfel ea acestea din urma vor incerca si se prezinte pe ele insele ca pe factorit cei “bunt’. far pe oponcntit Jor, cei eu adevarat folositori omenini, ca pe “cei rai”. Tar pe baza acestei ide] eu trag pentru mine concluzia; toate situatiile,.asupra earora s¢ insist in mod deosebit in mass-media trebuic intoarse pe toate fetele si fara indoiala astfel vei putea sa alll in linit generale adevamul, N-aveti decat s& verificall 1 dumneavoastra personal lucrul acesta!! : Dezvéluiri cutremuritoare... 2 AS: ee 6. Afi citit cumva trilogia “uminatus” de Shea Wilson? Lucrarea este de-acum destul de veche, dar se regisesc in ea multe elemente din cele descrise ¢i in cartea dumneavoastra Cat din trilogia respectiva este dupa parcrea dumneavoastra fictiune? Ei bine. cat din‘ea este ficiiune este greu de spus. Dar dupa parerea mea nici nu este prea Important acest lucru. Pentru ca trilogia dezvaluie cel putin principiile cercurilor respective, cea ce este mult mai important. Si aceasta pentru’cA Robert Anton Wil- son este si el untul dintre “Wilsoni”, una dintre cele mai mari familit de magicteni din Scotia, gi are astfel’acces la diferite cercuri, in care asemenea informatii nu constituie “secrete. Ela recurs insa, cexi drept, la forma romanului pentru anu-t fi retrase carjile de pe piata. (Intre altele fie spus. L. Ron Hubbart, intemeietorul lui “Chureh of Scientology” (Biserica Scientologica), a fost sielun “Wil: son” din acelagi clan, Tatal lui L. Ron Hubbart a fost adoptat de familia Hubbart. el se niscuse insd in familia Wilson 31 deci era familiarizat si el cu magia). Mic personal ins nu-mi place deloc trilogia Ihiminatus, pentra cA.o bund parte a carfii este impanzita cu pornografie ieftina, ceca ce deterioreazd tema cartii si energia pe care ar trebul so transmita. Dupa cum am mai afirmat, 0 carte poate fi cilitA si in mod energetic, adica $4 Simi printre randuri ce scop a urmarit autorul atunei cand a seri Cartea (materie) este energie condensata, si energia autorulul, felul lui dea simti, de a gandi, codul tui ener- getic. aura sa, campul lui magnetic sunt nemijlocit legate de“rodul” muncii sale, deci de lucrul produs de el. Poti pereepe prin intermediul simturilor tale daci auterul a fost animat de ura sau de iubire alunel cand seria. Si acest “rod.al muneili sale” se repercuteaza $1 asupra cititorului, Si acum ... haf sii trecem la viteza a dou46 Jan van Helsing 7. Ne puteti da unele informatii in plus despre activitatea lojilor in stransi legatura cu “luminatii"? «... existe o forta, atat de bine organizata, atat de subtila, de perfecté si atat de percutanta, incat este preferabil sd nici nu gandesti ma&car ca ai putea intreprinde ceva tmpotriva ei.” Presedintele Woodrow Wilson Istoria omenirii este stabatutA de la un cap Ja altul de zvonuri despre organizalil secrete. Exist relatari despre "Batrani” sau Preoti, care au pastrat peste secole si milenif $tiinta ocultA a unor vechi civilizalll. Despre proeminent! care se intAlnesc in mare taina si care au decis soarta unor civilizatii si na(iuni exista, de aseménea, relatari in scrierile tuturor popoarelor. Facdnd abstractic de Lemuria gi Atlantida, continentele cu 0 inalta cultura, seufundate in mare, cea mai veche organizatie secreta _pamantean& pe care o'sliu eu este “Fratia garpelui", numita si “Fratia balaurului’, si care mai exist gi astizi, chiar dacd sub nume diferite. “Fra\la garpelui” si-a asumat sareina si pastreze “secretul eternitatii”, considerdndu-l pe Lucifer - privit deel ca purtatorul luminif sau aducatorul de lumina - ca‘pe singurul si adevaratul Dumnezeu. “Ochiul atotvazator in piramida de pe dolar este considerat'si ca Tachi al lui Dumnezen” sau “ochiul lui Lucifer’. “Ochiul atotvazator” este cel mai important simbol al “Iluminatilor’. De ce, vom vedea imediat, Qamenii despre care se scri¢ in Vechiul Testament s-au aflat, dupa cum ne spun Biblia, Talmudul, epopeea lui Ghilgames mitologia greact $1 multe alte documente vechi, in contact direct cu “Dumnezeu”, respectiv cu "Zeii”, care pe atunei coborau pe pimant, comunicau cu cei ales!, pentru a s¢ ridica apol din now in ceruri. Faptul cA “Dumnezeul" despre care vorbeste Vechtul Testa- ment nu era o fapturd singulara, cl cA la acea vreme era vorba despre mai multi~zéi” reiese limpede din toate textele sumeriene, dar si din Vechiul Testament: de exemplu cand “Dumnezeu"™ I-a facut pe om: “Sia zis Dumnezeu: SA FACEM omul dupd chipul ${ aseménarea NOASTRA ...” (1. Moise 1, 26) Deci “zeii” ii seamana agadar omului. Dar ia si vedem cum au procedat “zeli” nostri in procesul lor de “facere", Se spune de pilda: ‘Atunci a. adus Domnul Dumnezeu asupra tui Adami somn greu; si daca a adormit, a tuai una din coastele lui sia implinit locul ei cu came. lar coasta luata din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femete sia adus-o lui Adam! (1. ise, 2,21-22). ae nn et eedDezviluiri cutremuritoare. Eibine, toate acestea sugereaza foarte claro narcoz’. © operatic $iun experiment genetic. $1 in mod evident “zeilor” le-au placut foarte mult creatiile lor. “lar dupd ce au inceput a se inmuiti oamenii pe pamant st li s-aut néscut flice, fiti tui Dumnezeu, vazand ca fiicele oamenilor sunt Srumoase, st-au ales dintre ele sotit, care pe cine a voit. Dar Domnutl Dumnezcu (lahve) a zis: “Nu va ramané Duhel meu pururea in oamertt acestia, pentru ed sunt numatinup. Dect zilele lor sa mai fie o suid doudzect de anil” in vreméa aceea se iviré pe pamant uriasi. maicu seamda de cand flit lui Dumnezeu incepusera a intra la flicele oamenilor st. acestea incepusera a le naste fit: acestia sunt vesti{it vitefi din vechime.” (1, Moise, 6, 1-4). Zeii nu erau agadar niste misogini, ci “se delectau” cu mare placere cu fiicele camenilor. lar din afirmatia ~...pentru c& oamenil Sunt numat trup” reiese foarte limpede e4 “zeli” nu sunt finte spirituale. cl foarte fizice, cei altminteri n-ar fi putut lasa insarcinate fiicele pamantentlor. Uneori pamantenti erau si evacuat! de cAtre “zeit”, ca de pilda Enoh: “Enoh a rit 0 suté saizect $i cinci de ani statunci {s-a ntiseut Matusalem. Sia umblat Ench inainiea lui Dumnezeu, dupa nasterea lui Matusalem, dou sute de ani, si i s-au nascut fii si filee Tarde toate, zilele lui Enoh au fost trei sute saizeci $i cinci de ani. Sia placut Enoh lui Dumnezeu, si apot nu s-a mat aflat. pentru ca a mutat Dumnezeu” (1. Moise, 5.21-24). Zell vegheau asupra protejatilor lor, oamenii. Se spune si “Qchiul atotvazdtor™ vegheaza asupra omulul. Deci damenii vazusera la acea vreme ceva care avea forma unui ochi, uneori si cea a unui nor sau “roti”, far acest ceva le dadea lumina si uneori mal si intervenea atunci cand protejatil dadeau de necaz, alleori insa igi demonstra puterea, dar “ochiul” era mereu de veghe. ‘Tar Domnul (ahve) mergea inaintea lor: ziua in stalp de nor, araténducle calea, iar noapiea in stalp de foc, luminanducle, ca s& poald merge si ziua si noaptea, Si n-a lipsit stalpul de nor ziua, nici stalpul de foc noaptea dinainiea poponulut.* (2, Moise, 13, 21-23), in “stalpul de foc" vedem astzi probabil un reflector “Nori” de genul celor amintiti para fizburat pe atunci o mul{ime de-asupra lumii. “Atunci s-a ridicat ingerul Domnului, care mergea inaintea taberei fiilor lui Israel, si s-a mutat in urma lor: $i s-a ridicat stalpul cel de nor dinaintea lor sia trecut in urma lor.” (Moise, 14,19) ‘all ‘Dar in straja dimine(ti a céitat Domnul (lahve) din stalpul cel de foe stdin nor spre tabara egiptenilor si a facut sd sard roatele de pe carele lor, inodt cu anevoie mergeau carele.” (2, Moise, 14, 24-25), Sau atunci cand Moise se intalneste cu lahve: “lar Domnul (lahwe) ct48 Jan van Helsin, ee CT zis céitre Moise: ‘lata voi veni la tine in stalp de nor des’ ..* ‘lar a treia zi, cand s-a facut ziua pe muntele Sinai erau tunete sifulgere sinon sisunet de irambite foarte puternic. Sis-c cutremural tot poponul in tabard. Atunct a scos Moise poporul din tabara in intampinarea lui Dumnezeu st au stat la poatele muntelui. far muntele inal fur a jor hve) i Si se ili eel fim. umul_dintr-un ci si tot muntele s. treme rile semen ul trambitet si in fein ce maj tare.” (2. Moise. 19, 9, 16.19) “$l (ot poponul a auzit fulgerele st tunetele, si sunetul trambitelor, sia vazut muntele fumegdnd.” (2.. Moise, 20, 18). “S-a suit deol Moise ... in. munte st un nor @ acoperit muntele: Slava Domnutlui s-a pogorat pe muntele Sinai si La acoperit norul $ase zile, iar in ziua a saptea a strigat Domnul pe Moise din miftocul norulut. Chipul slavet Domnulut de pe varful muntelut era in ochit Jfiiler tor Israel ca un foc mistuitor. Si s-a suit Moise Pe munte sia intrat in mijlocul nerulut: 9i a stat Moise pe munte patruzeci de zile st patruzect de nopti.” (2. Moise, 24, 15-18) ‘*Alunci s-a pogorat Domnut in nor . Moise, 34, 5). “In tot timpul célétoriei fiilor tui Israel, cand se ridica norul de pe cort, atunct plecai la drum. iar de nu se ridica norul, nici et nu plecau la drum péné nu se ridica; pentni cd tn tot timpul célatorie’, ziua stelea peste cort norul Domnuiltt, tar noaptea se afla peste et Joc. inaintea ochilor intregii case a lui Israel.” (2. Molse, 40: 36,38) Alte referinte pot fi gasite la 5, Moise 4: 32-40, 5:4-5. O “interventie® a zeilor este mentionata in Cartea Intaia a lui Moise. 1.9: 24-26: “Atunci Domnui (ahve) a slobozit peste Sodoma $i Gomora ploaie de pucioasa st foe din cer de la Domnul, sia stricat cetétile acestea, toate imprejurimite lor. pe toft locuitorii cetdtilor si toate planiele pamantului Femela tui Lol insé s-a uitat inapoi $i s-a prefacut in stdlp de sare.” $i acest pasaj este foarte clar. Explozia unei bombe cu focos nuclear - de aceea gi stalpii de sarel (La aruncarea unei bombe atomice, victimele isi pierd prin evaporare tot lichidul din organism, far trupurile se transforma in eristale de ee sare. La atingere, cadavrele se faramtteaz). a *Focul” de deasupra cortului fiilor lui Israel ar fi putut fi o rot lumina electrica. o raz laser, un foc de sus sau poate chiar un font extraterestru cu 9 lanterna, lene Vechii martori oculari ebraici, de la care ne-au parvenit toate aceste descriert (nori, stalpi de foc, fum gi tunete), n-au putut nfciodaté sa-I vada de aproape pe lahve... Biblia ne precizeaza o& doar Moise si Inc caliva alesi au putut s& se aprople de locul de aterizare a lui Jahve, pe varful muntelut. Iahve insusi amenintaseDezvaluiri cutreniurdtoare... 49 doar cd va ucide pe oricare alt om, care’ar Incerca sa Se apropie de ¢l. La inceputul Bibliei gasim ce-i drept cateva descrieri ale lui lahve, aga cum 1-au vazut putinii martoni ocular, si numai din departare. Abia mult mai trziu vestitul profet lezechiel l-a putut examina mai de aproape pe’lahve si ni I-a descris mai amanuntit. Aceasta descriere a lui lahve, facuta de lezechiel, este, fara indoiala, pasajul din Biblie cel mai des citat in literatura despre OZN-uri. Relatarea sa detaliata a unor obiecte zburdteare a dus la atatea speculatii, incat si editorul Bibliei Tyndele House $i-a subtitrat cuvantul sau introductiv la cartea “lezechiel” “Oase uscate gi farfurii zburdtoare?” Cu rscul de a-i plictisi pe unii cititori prin repetarea vestitelor “vedenii” ale proorocului Iezechiel, le vol reda totugi aici inca o data, pentru tot{ acela care nu le cunosc: “In anul al treizecilea, in ziua a cincea a lunii a patra, cand ma aflam intre robi ta raul Chebar, unde mi s-au deschis cerurile siam vazut niste vedenil dumnezeiestt.. Eu priveam si iata venea dinspre miaz@noapte un vant vifelias. un nor mare $i un wal de foc, care raspandea in toate partile raze strélucttoare; iar in mijlocul foculut ceva stralucea ca un metal in vapaie. Si in mijloc am vazut ceva ca patru fiare, a caror infatisare seména cu chipul omenesc. Picioarele lor erau drepte, tar copitele pictoarelor tor eran cum sunt copitele picioarelor de vitel si scanteiau ca arama sirdluettoare, iar aripile lorerau sprintene. De tuspatru partile ele aveau sub aripi méini de om... Aripile lor se atingeau una de alta, sicand mergeau, Jiarele nut se intorceau, ci fiecare mergea drept inainte, Fe(ele lor? - Tuspatnt aveau cite o fafa de om inainte, tuspatru aveau cate o fata de leu la dreapta, tuspatru aveau céte o fata de bou la stanga $t tuspatru aveau cate o faté de vultur melarat ... Infatisarea acestor flare sé asemana cu infatisarea carbunitor aprinsi si cu infatisarea unor faclii aprinse: prinire flare curgea joc, iar din foc (asneau raze si fulgere. Fiarele alergau inainte si inapot iute ca filgerul. Cand m-am uilat eu laele, iata, am vézut fos, tanga aceste fiare, cate o roaté la fiecare din cele patru fete ale lor. Aceste roli, dupa infatisarea lor, parca erau de crisolii. iar dupa Japturé toate aveau acceasi infatisare. Si dupa aleatuirea $i dupa faptura lor ele parcé erau vardte una in alta... E Cand mergeau fiarele, mergeau si rotile de langa ele, si cand se ridicau fiarele de la pamant, se ridicau $t rotile.,. Deasupra capetelor fidrelor se vedea un fel de bolid, intinsa in ‘sus care seména cu cristalul cel mai curat... Cand fiarele mergeau, auzeam falfiind anpile lor, ca un vutet de ape mari, ca glasul Celui Atotputernic. Zgomot stragnic, ca50. Jan van Helsing zgomotul dintrun lagdr ostagese: tar céind ele se opreau, ist lisau aripile in jos...” (lezechiel, Cap. 1) Prima parte a“vedeniilor” lul lezechiel aminteste de alte desericri biblice, mai vechi, ale Ini Iahve: “a minge de foc tn miscare pe cer, care imprastie in jurul ei fum stuuiet”. Cand obiectul s-a mai apropiat, Iezechiel si-a putut da seama ca este din metal. Din obiectul zburator s-au dat jos niste fapturi care semanau cu oamenii $i care fra indoialé purtau cizme metalice s{ cAsti impodobite cu ornamente. “Aripile” lor aveau aspectul unor mecanisme rabatabile, care produceau un fel de zanganit $i cu ajutorul earora ele puteau zbura. Capetele le erau acoperite cu sticla sau alt material transparent, in care se reflecta cerul (asemeni unor cagti de cosmonaut). Si ele se aflau probabil intr-un fel de vehicul rotund sau un vehicul cu roti, un fel de “vehicul selenar*. Cel mai tarziu aici devine evident faptul ea fahve nu era o flin{A superioara sau chiar diavolulin persoana. ¢i mai curand 6 echipa de extraterestri éu utilajul lor tehnic, care au incereat s&-i conving& pe pamanteni ca ar fi “Dumnezeu” si in scopul acesta s-au folosit de maginile lor zburatoare. Nu stiu daca sunteti de aceeagi parere cu mine, dar eu, privind *Ochiul atotvazitor” din piramida si studiind relatarile din Biblie ajung la una si aceeagi concluzie, 3i anume ca “Ochiul atotvazator” nu poate sa fie decit un OZN! Dupa toate aparentele este vorba aici deo rasa extraterestra, eare a luat contact cu evreil, i-a dirijat potrivit propriilor ei scopuri, determinandu-t- ca instrumente credule gi supuse - sa cucereasca pentru ea teritoni. Daca privim putin mai in’ profunzime lucrurile constatam c toate relatarile se vorbeste despre felul in care zéii se razbolesc intre ci. In epopeea lui Ghilgames, in mitologia greaca si foarte elar si in tablijele sumérice. In Biblie se vorbeste despre razbeiul dintre Elohim si Nephilim. Ai aproape impresia ca pe atunci diferitele rase extraterestre intrasera in cotact cu diferite popoare, pe care le puneau sa se razbolasca intre cle pentru ca pri intermediul lor sa cucereasca teritorii pe Pamant - evident cu scopul de a lua incet, dar sigur, Pamantul in stapanirea lor. Pare de altfel destul de evident ca avem de a face in cazul dat cu diferi{i extraterestri. Uni afectuogi, care ii sprijineau pe oameni, si alti razboinici, exploatandu-t si inrobindu-t. Extrateresirii distnuctivi, inrobitori, sunt reprezentati de “zeul" lahye - El Schaddai din Vechiul Testament, care urmérea s4-i inrobeasca pe oameni pe vecie, Acest aspect ese foarte clar in evident Ja constructia Turnului Babel: “in vremea aceea era in tol paméintul o singura limba si un Singur grai la toti. Purcezand de la rasarit, oamenit au gasit in tara Sanaar un ses siau descalecat acolo. Apoi au zis unul catre altul: *SI Coe ee see se eee eee ‘Aldem sa facem caramizi sisale ardem cu foc!’ Sau folosit caramida in loc de piatra, iar smoaia in loc de var, Si au zis iarast: Haidem sa ne facem un oras stun tum al canui varf sa ajunga la cer, si sa ne facem FAIMA inainte de ane imprastia pe » fata. a tot Pamaéntul’ Atunct ‘$a POGORAT Domnul (lahve) sd vadd cetatea 3i tumul pe caret zideau fitt oamenilor. $i.azis Domnul (lahve): fata, toil sunt de un neam sto limba au stiata ce s-au apucat sd Jaca, sinu se vor opride Ia ceea ce $i-aut pus in gdnd sd facd. Haidem dar sa NE pegoram si sa amestecam limbile lor, ca sa nu se mai in{eleaga unul cu altul." Si (a imprastlat Domnul de acolo in tot pamaéntul sau incetat de a mat zidicetatea $i turnul.” (1. Moise, 11: 1-9) Interesant, nu-i asa? De ce oare n-a fost de acord Iahve ca oamenii sa-si faca o faima, un NUME? Cuvantul NUME este o traducere a'vechiului cuvant “shem’. Dupa Zacharia Sitchin (A douasprazecea Planeta’) cuvyantul “Shem a fost tradus gregit . - Shem" deriva de fapt din "shamah’, care inseamné “ceea ce linteste in sus”, Asa-zisele “Shem ale preistoriei au fost obeliscurile, atat de raspandite in multe culturi vechi, Ca model pent obeliscurt (Shem) au stat vehiculecle in forma de racheti, in care se pare ci se deplasaw zeti- Cuvantul "Shem", “ceea ce lintesle in sus’, desemneaz’ deci in textul citat o rachet&. Babilonienii vreiau agadar s& construfasca o racheta, jar turnul era rampa de lansare. Fireste ca “zeilor” nu le convenea ca sclavii lor s4 circule si ei prin spatiu cu asemenea obiecte zburdtoare. Acesti zei nu nutreaw nicidecum intentii bune fata de oameni, iar cel care lupta impotriva zeilor inrobitori de oamenl, era “Sarpele”. Era asadar buna sau rea persoana respectiva? Ca persoani care m-am implicat in foarte mare masura $i de foarte mult{ ani incoace in problema OZN-urilor, pentru mine pare mai mult decat limpede faptul cA simbolul “Huminatilor® - "Ochiul atotvazator™ (OZN) - nu poate sa insemne altceva decat reprezentarea simbolica a rasci extraterestre, care inchciase un contract cu *Huminatii de-a-i calauzi pe calea cAtre guvernul mondial. care la randul lui urma s& aduca lumea intreagi sub stApanirea rasel extraterestre amintite. “Iluminalii” sunt agadar uncalta extraterestrilor, sau, altfel spus, extraterestrii sunt chiar sefil *Huminatilor”. Pana la sfarsitul acestei cAr{i voi merge chiar pana acolo incat sA afirm ea acest extraterestri ai“Iluminatilor”, numiti “Pagnicii”, ist au sediul lor in Alpii clvetieni, de unde si comunica: direct cu cercurile cele mai inalte ale Comitetulul “Bilderberg”, Principiile acestei rase extraterestre si dispozitiile lor catre “Huminati" (51 fraijia de sange ebraica) le gisim mentionate in Tal- mud, precum si in Vechiul Testament. De aceea nici nu este permisa Dezvaluiri currenurdtoare.52 jan van Helsin; traducerea Talmudului in alte limbi, pentru ca “goimii".s4 nu sara. in‘sus. O s4 analizim totusi, putin mai incolo, cateva Pasaje din Talmud, care ne arata limpede ce le-a bagat in cap lahve “protejatilor™ sai, Daca in tot ceea ce am afirmat eu aici exist macar un sambure deadevar, irebute sa existe, nu- aga, frd indoiala ${ uncle dovezi Sau indicil, care si-mi confirme spusele. Haidem, asadar, sa le cautaém. ‘Sa luém pentru inceput tablijele sumeriene, care descriu destul de amanuntit evenimentele din acen Parte a pamantulul. Potrivit. cercetatilor lui Zecharia Sitschin ("Cea de a 12-a planeta") acei “Annunakl”, “Ce{ care au venit din cer", erau nigte extraterestr de. Peo planet’ incd nedescoperita a sistemului nostru solar sau, mal bine zis, de pe o planeta deja descoperit de catre autoritati, dar Unuta in seeret fata de opinia, publica, si care se roteste in jurul Soarelut nostru pe.o orbita situata lao distanta de 3600 de ani. Dupa cum spun ta ‘le sumeriene, Annunaki (Nephilim) au aterizat pentru prima oari pe PAmAnt cu circa 450,000 de ani in urma pentru a-si salva propria planetd. Mai exact au venit sd extraga aur si alte materi prime, care le erau necesare pentru atmosfera lor, lar pentru ca exploatarea cu mina de lucru proprie nu le prea Convenca. aul recurs la 0: manipulare genetica asupra-femelelor hominide si l-au creat pe HOMO SAPIENS, (cuicca. 350.000 ani in unma), ‘Tara celor doud fluvit a fost agadar prima lor colonie. (Eu per- sonal sunt de parere cA este vorba aici doar: de una dintre diferitele tase de homo sapiens. care pot fi Gasite astazi pe pamant - decinu de rasa unama in gencre. Dupa toate probabilitatile una din rasele care tréfese astazi in Orientul Mijlociu). Potrivit tébliteclor. aceasta “ereare” a ui home, sapiens este atribuita mal ales unui “zeu", zeul "EA". EA rezult4 ca ar fi fost fiul unul rege al extraterestrilor, care, dup& cum se spune, domnea peste o alt planeta din imensul imperiu al extraierestilor. Printul EA cra cunoscut sub numele de “En. KI" + ¢¢ea ce insemna “Domn sau Principe al Pamantului’. Din unele vechi texte sumeriene reiese insd ca tithil acesta nu f-a fost de bun. augur, intrucat se pare ca in cadrul uneia din multiplele rivalitdti $i intrigi dintre domnitorit clvillzatiilor extraterestre $l-ar fi pierdut demnia asupra unor parti intinse ale pamantulul in favoarea fratehil ‘sau vitreg, ENLIL. Frintulut EA nu 1 se atribuie numai “erearea omului", ci $1 multe alte realizari. Se spune ca el a asanat mlastinile din jurul Golfulut Persie, transformandu-le in pamant fertil, cé a construit digunt $1 vapoare si ca a fost intr-adevar un bun gospodar. Prin eovmails 4-0 aopoacmeDezvdltiri cutremurdtoare... 33 crearea lui homo sapiens a devedit $i antuumite cunostin{e in tehnica geneticd, e adevarat insa, dupa cum reiese din tblite, ca pentru aceasta au fost necesare mai multe experimente. Au existat, ace 0 serie intreaga de “crealit” mutante. Ceea ce ne“intereseaza inst pe nol aici este faptul ca EAE pare ca a manifestat bundtate suflcteasca faté de creatiile sale. ‘Textele mesopotamiene il prezinta pe EA ca pe o'persoana care a sustinut in Consiliul extrateregtriler cauza neamulul pémantesc. Ela protestat impotriva multor cruzimi, la care il supuneau pe om ceilalli extraterestri, printre care si fratele sau vitreg ENLIL. Rezulta din tablite ca el nu vroia ca omul sa devina un sclay, dar ca nu s- a putut impune cu aceast intentlea lui in fata celorlalt{, majoritari. Camenii, care nu reprezentau pentru stapanil lor decat nigte vite de povara, erau tratat{ de stapanitori cu toata cruzimea. (Aga cum {au tratat de exemplu americanii albi pe cei negri; sin parte.o mai fac si astazi.) Tabli{ele voresc despre foamete, boli si despre ceca. ce noi numim astizi razbot biologic. lar atunci cand s-a vazut ca tot acest masacru nu va izbuti sa determine o descrestere numerica. considerabil4 a rasei umane, s-a hotarat ¢a acestia sa fie starpiti printr-un mare potop. Multi arheologi confirma astazi existenta unui imens potop in Orlentul Mijlociu cu mii de ani in urma, fapt mentionat nu numai in izvearele deja amintite, dar care se regaseste si in mitologia unor triburi de indieni din America de Nord. Dupa cum relateaza textele sumerienc, EA i-a’ povestit unui mesopotamian despre planul celorlalti extraterestri $i I-a invitat 4 contruijasca o nava, saia cu el ceva aur, s&-gi ia familia, animalele domestice, cativa meseriagi, cateva animale salbatice $i sa plece pe mare. ; Povestea despre Noe este prelual, ca multe alte povesti din Yechiul Testament. din vechi scrieri mesopotamiene. Ebraiciin-au schimbat decat numele, far din multitudinea de “zei" 1-au facut pe unul “Dumnezeu” al religiel iudaice. Dintre toate animalcle divinizate de om n-a existat nici unul atat de marcant $1 plin de semnificatii ca sarpele. $i asta datorita faptului c& sarpele era simbolul unul grup, care reusise sa-si impuna o influenta& deoscbita in cadrul culturilor timpuril ale ambelor emisfere. Era vorba despre o fratie a unor erudilj, care'se dedicasera raspandirii de cunostinte spirituale si cuceririi de libertate spirituala: “Frdtia sarpelui". Ea lupta impotriva inrobirii fiintelor spirituale si urmarea 84-1 elibereze pe oameni din sclavia extrateresirilor. (Cuvantul biblic original pentru “sapre” este *nahash", derivat dela etimonul NHSH, care inseamna “a descifra,54 jan van Helsin: a'descoperi’). Fondatorul “Fratiel sarpelui” a fost razvratitul, dar constructivul print EA. In toate textele se spune ca. EA si tatal sau ANU aveau o cultura spirilualé si etica cuprinzatoare, si tocmai aceste cunostinte aveau sa fie simbolizate ulterior in povestir biblica despre Adam si Eva. EA este considerat vinovatul care i-a furnizat omulut cunostintele despre originea sa; despre creatorii sai (extraterestrii), despre libertate $1 I-a ajutat 31 sa-gi obtina libertatea spirituala. In gradina E.DIN. livada de pomi fructiferi a Annunakilor (Nephilim). unde lucrau si cativa dintre sclavii homo: sapiens, era interzis consumul fructelor dintr-un anumit pom - pomul cunoagterii. Consumarea unui asemenea fruet - probabil un drog cu proprietati de a dezvolta congtiinta de sine - si “cunoasterea™ rezultata din acest fapt au fost deo importanta deosebita pentru om, din ele rezultand postbilitatea reproductiel. Pana atunci oamenil nu fusesera decat nigte hibrizi, iIncrucisari intre doua rase diferite, si nefe: ¢a toti hibrizii, Sitchin interpreteaza textul sumerian in sensul ca ne vede ca pe unamestec intre Nephilim st home erectus, predecesorul lui homo’sapiens. Evident ed Annunaki - Nephilim nu au fost deloc entuziasmati fala de noul instinct de reproducere al omului, nedorind in nici un eaz s&-gi piardd controlul asupra “experimentului” lor. Cunostintele dobandite de camenii acclor timpuri prin consumarea fructului oprit nu erau ce-t drept de natura stiintific’, ci constau doar din niste simple nojiuni despre procrealle, despre posibilitatea de a se dezvolta din hibrizi sterili intr-o rasa fertila. Faptul i-a suparat insa tare pe Annunaki gi atunel eamenil au fost izgoniti din gradina E.DIN. EA, care facuse sclavi a noua ras convingandu-i sa consume fructele interzise, se pare cA nu se razvratise de fapt, aga spune Biblia, impotriva lui Dumnezeu. cl impotriva cruzimii“zeilor® extraterestri, respectiv a tatélul sau, regele extraterestrilor. ciuda tuturor intentiilor lor vadit bune, legendarul EA si “Fratia sarpelui” CEA TIMPURIE nu s-au dovedit totusi in stare sa- 1 elibereze pe om. In tablilele mesopotamiene se precizeaza ca “Sarpele” (Fratia sarpelui) a fost destul de repede infrant de grupuri dizidente ale extraterestrilor, instapanili pe planeta noastra. EAa fost expulzat pe Pamant si calomniat alat de temeinic de opozantii Ji. incat acestia sa peata fi siguri cA nu-gi va mal gas! nicicand adepti printre oameni. Titlul lui EA a fost preschimbat din “principe al PAméntului” in “principe al Intunericuluf” si completat cu o sumedenie de epitete dintre cele mai denigratoare, ca diavol, Satana ete... El era prezentat drept dugman de moarte al faptuirii divine, in cazul de fata tatal sau. comandantul navel cosmice, in viziunea pamantenilor ca dugman al creatorului lor (lueru care nici nu era ena55 de altfel asa departe de adevar). Oamenilor li s-a spus cade la elar veni tot riul de pe pamant gi cA ¢l nu a urmarit decat inrobirea camenilor. Privit din acest purict de vedere EA a fost de fapt elementul. “pun”, prezentat insa drept cel rau, tot aga precum lisus a predicat jubirea, reprezentand Insa pentru ponticii tudaici un dugman de moarte, deoarece le-a demascat masinatiile, si atune! ¢1 l-au crucificat. “Huminalii” au reusit pana acum de fiecare data sd denatureze de aga maniera adevanul, incat “cei buni™ sa fie pedepsiti, iar “cei rai” chemati in afutor (vezi in razboiul din Golf, Bush $1 Hussein). ‘Afirmatia ca planeta noastra a fost vizitata odinioara de diferite vietati din adancurile universului, care au dat aici nagtere 1a not forme de viata si ne-au pardsit apoi din nou, nu este aproape deloc “trasii de par”. Mitologia greaca ne povesteste despre zeii care locuiau in Olimp $i mai ales despre Hermes, mesagerul zeilor, care se deplasa cu trasura sa de-a lungul sl de-a latul cerulut. Legenda hawalana Hula-Hula relateaza de pilda despre o nav spatiala. care aaterizat in varful marelui vulean “Maunakea" din Big Island, Cel mai viteaz dintre razboinicii hawaieni a urcat pana la navi, s-a impreunat cu femeia care a coborat din ea si din aceast unire s-a nascut rasa hawalana de astizi. Triburlle Maya si Hopi stiu ca se trag din Pletade, cA ar fl trait mai intai pe un continent care se afla in Atlantic, care apoi insas-a scufundat $1 Ca ef ar fi supravietuil la incepulin orage subterane, inainte de a se fi agezat pe continentul nordamerican, precum gi pe cel sudamerican. Aborigenit din Australia povestese cA sila ei ar fi aterizat cu mult timp inainte nave spatiale, jar dela ocupantii acestora le-arfi ramas multe cunostinte spirituale si chiar gi bumerangul. Tribul dogeniler, care traieste in statul african Mali, detine in mod surprinzator, de peste 700 de ani, anumite cunostinte, pe care NASA le-a dobandit abia in anul 1970, si numai pe baza tehnicli modeme a sateli{ilor. Dogonii sustin inca de acum 700 de ani cd steaua Sirius, aflata in stanga sub constelatia lui Orion, mai areo stea mai mica, care se roteste in jurul ei in cinzeci de ani $i este compusa din cea mai densa materic a universului. Intrucat steaua respectiva n-a putut fl detectata cu ajutorul telescoapelor, etnografil au considerat aceastd poveste doar un mit. In 1970 a fost inst expedial un telescop in univers, care a descoperit in sfargit ‘0 stea pitica alba, incredibil de grea cu cele 55 kilograme pe centimetru cub ale sale care se roteste in jurul lui Sirius in'50 de ani. Cand oamenii de stlinta i-au vizitat pe dogoni spre a descoper! de unde detincau ci Informatiile eu pricina, acestia Ie-au povestit cA cu aproximativ 700 de ani in urma a aterizat Ja el un OZN, al Dezucdrui ech{paj a sapat de indata o groap& adanca pe care a umplut o.cu apd, lar niste fiinte, care semanau foarte tare cu niste delfini, au sarit din OZN direct in groapa cu apa. Apoi au inotat la mal si le-aul povestit dogonilor tot felul de secrete despre univers. Dupa relatarile acelor “delfini", pe Sirius se pare cd ar tral doud rasc diferite, odata rasa delfinilor, si apoio. a doua, pe care o desemnam. astazi drept homo sapiens, la aceasta din urma insa fapturile au in medie aproximativ patru metri inal{ime. Aztecii relateazi o poveste asemanatoare, Potrivit spuselor lor, cu multe mii de ani inainte au ap&rut o multime de farfurii zburatoare deasupra lacului Titikaka; din ele s-ar fi aruncat in lac, iin cazul de fala. tot un fel de delfini, care apoi au inotat la mal si au povestit cam aceleasi povestica gi la dogoni. Lumea gtlintei (tinuta sub control) incearca prin explicattile ei 8 ne faca sd credem ca inceputurile istoriei omenirii ar trebui plasate cu vreo 3800 de ani iainte gi anume in imparatia Sumerului, Inainte de aceasti dat& n-am fi fost deeat nigte salbatici parosi si barbari. Chestiunea n-are decat cateva clenciuri, Varsta Sfinxului, de exemplu. este datata de gtlinté. cam cu 2500 de ani i, Chr.. iar ¢titorul lui se presupune a fi fost faraonul Chephren. Dar iata ci matematicianul sf orientalistul R. A. Schwaller, precum $i egiptologul John Anthony West, au demonstrat-fara putinia de tagada cf modelele de eroziune de pe Sfinx nu s-ar fi putut produce decat sub imperiul apel. Prin cercetirile lor ei au documentat c& eroziunile Tespective n-ar fi putut fi produse de nisip sau vant, ci doar de un suvoi de ap curpatoare, adanca de cea, 70 em. West acalculat ca Sfinxul trebuie sa fi fost expus timp cel putin 1000 de ani in mod constant unor ploi torentiale pentru ca poata sa apara pe el acele modele de eroziune. Si iata ca prin aceste demonstratii geologia infra in contradieli¢ cu arheologia. Sahara nu are mai putin de 7000-9000 de ani, cea ce inseamni ca varsta Sfinxulul trebuie s& fie de cel putin 8000-10.000 de ani. Potrivit “oamenilor nostri de suin{a’ insa nu existau Ja aceea vreme Culturi alat de dezvoltate in domeni. si cu siguran{é nici una care sa fi putut edifica un monu- ment de talia Sfinxului, a carui constructie ar putea prezenta unele dificultati chiar si in conditiile tehnologiei noastre de astazi. Oare vizitatonii acela ai nostri ne-au parisit intr-adevar peniru totdeauna sau vor mai reveni? Sau poate cd unil dintre ei nici nau plecat deloc? Oare conducatorit evreilor se mai afl gi astazi In con- tact direct cui Iahve, intocmai ca pe vremea aceea? Pare un lueru cel putin evident faptul ci religia a jucat intotdeatina un rol de semé in activitatea organizallilor in discutic si comunicatia cu o “putere superioara’ a fost folosita de majorilatea.Dezutiluiri cutremurdtoare... 57 acester grupari drept motivatie pentru actiunile ler. Este suficient sAne gandim la Vatican, care in numele *Domnului” a pus s@ fle macelarite milioane de cameni. A i nod izatiil i ii alti at faptelor. Secretele oamenilor respectivi sunt atat de adanci, incat doar eaitiva dintre alesi si totodatd bine instmuiti le pot intelege si gtiu sa se foloseasca de cle. lar acesti cativa alesi sustin - cel putin pentru ceilalti - c& folosesc tainele respective in folosul omeniril. Siatunci cum oare am putea afla noi, cei interesati, ce taine ascund oamenii cu pricina, cand secretele lor sunt atat de bine pazite? Ei bine. pe de o parte cAtiva membri ai unor asemenca organizalii au inceput sa aiba in mod evident probleme. de constiinta gi. au mai dezvaluit cate unul dintre secretele lor de “insideri”. Pe de altA parte, mai existé si oameni infiltrati in cercurile secrete de catre partea constructiva, si care ne-au relatat experientele lor. La aceasta se mai adauga si contacte personale cu extraterestrii “pozilivi", precum si cu alte fiinte spirituale, care supravegticaza de mult timp planeta noastra gi sunt fireste perfect informati asupra procedeelor specifice organizatillor respective. Este de altfel foarte interesant de urmarit faptul ca in cele mal multe, daca nu chiar in toate, triburile primitive batranii sunt membri ai unor asemenea aliante secrete. Acestea sunt de regula diyizate In grupuri de barbati gi grupuri de femet. Este adevarat c& in epoca noastra: domeniul este dominat de grupurile masculine. In mod surprinzdtor insa imaginea aliantelor tribale reflect perfect organizarea Interna a celor mai multe organizatii secrete din lumea“civilizata’. Acest lucru ne indica, de asemeni, faptul ca organizattile secrete nu lucreaz impotriva cercurilor guvernante, ci tocmai pentru cle, in realitate, am putea chiar spune ca clita organizatillor secrete reprezinta ea ins&si cercurile guvernantel Privite astlel, organizatiile secrete reflect multe dintre fatetele vielii de zi cu i. Si trebule sA recunoagtem ca in mai toate situatiile, nu numat in cazul erganizatiilor secrete, ci, de exemplu, chiar sila ‘co federatie local de fotbal, se formeaza treptat cate o minoritate de “alesi", un fel de elita “auto-erijat&” printre cellal{i membri, care dispune de mai multe elemente si are deci mat multa putere (de decizie) decat ceilalli. Acest *varf de “ini{fa({", aga-zisul “nucleu central", devine agadar arma cea mai puternica, devine “alfa: si omega” oriciirei organizalii secrete. In acest cadmu se iau pentru prima data deciziile, care apo!, mai devreme’sau maj tarziu, sunt ——58 Jan van Helsing comunicate si restulul membrilor. Din motive de securitate, in asemenea cercuri se discuta si se comuniea numai prin coduri - de fapt simboluri. gesturi secrete, parole sau alte instrumente. Asemenea ritualuri s-au practicat insA dintotdeauna in cadrul unor organizatii umane. Si fireste cA cei din afara nu vor afla niciodata motivul real care a stat la baza constituirii unel asemenca organizatii, cl unul cu totul denaturat. Staccasta indiferent daca este vorba despre francmasoni sau despre aga-numitele organizatii Lions sau Rotary-Intemational, amintite special mai ales in contextul unor actiuni sociale si pozitive. Sunt convins ca nu va imaginati cd niste cameni maturi, aflati in cele Mai inalte pozitit sociale si cu nume celebre, s-ar putea intalni cu regularitate in mare taina doar pentru a se amuza cu imbricarea unor robe si pentru a {ine eventual edle o lumanare aprinsa in mani o Cu siguranta cé nici George Bush, de exemplu, nu din pur amuzament s-a culcal gol pugcd intr-un sieriu, cu o panglica legata pe penis, povestind in timpul acestui ritual toate detaliile trainlor ale sexuale, atunct cand a fost primit in ordinul “Skull & Bones” ((Crantu si Oase”), Dupa cum veti fi aflat din primul meu volum, aceasta “iniliere”i-a adus lui Bush o multime de avantaje. © intalnire secreta inseamna intotdeauna ca ceva nu este destinat urcchilor multimii. In mod logic, o recunoastere publica a cultului Satanei, sau a unor contacte cu extraterestrii malefici, ori a dorintel dea cuceri puterea modiala sau de a obtine cine stie ce alte avantaje, fie ele chiar si financiare. n-ar fi de loc indicata pentra atragerea tinor noi membrii si nici pentru renumele propriu. De foarte mare importanta in cadrul unor asemenea aliante este camaraderia. Impartasirea reciprocd a unor secrete, a unor ganduri a fost dintotdeauna o tentatie pentru oameni. Initierea in tainele unei organizatii ti ofera insa totodata si un anumit senti- ment elitar. $i unul din instrumentele de baza ale oricarel organizatii seerete este ritualul sau aspectul mitic care insoteste initierea. Ritualurile de initiere sunt de o important& deosebita si remanent pentru fiecare membnu in parte. O festivitate de initiere indeplineste totodata diferite functiuni, foarte necesare pentru organizatia secreta. Pe deo parte initierea unui grup de perseane intr-un grad superior, de pilda, le leaga pe acestea intr-o mAsurA $i mai mare intre ele. Asemenea ceremonii de iniliere. care genereaza_pentru noli primiti tot felul de ganduri $i sentimente, sunt folosite in mod constient de cei cu grade mal inalte pentru a-i putea conduce dupa bunul lor plae pe “novici”. Dar initierile ii si sudeazA pe proaspetit inilia(tIntre ef prin “misticism”. 1 ‘ t j (Dezvaluirt cutremuratoare... 59 Asa-zisii “neofiti" isi cucerese apol prin initierea intr-o anumita taina un statut deosebit. Stravechiul sens al cuvantului “neofit” era cel de “plantat din now" sau “renascut”. In realitate ceremoniile de initiere sunt un imbold pentru neofit! de a-gi devedi lofalitatea fala de superiori, ci find astfel potential acceptati pentru rangul urmator, imediat superior. Scopurile urmarite de organizatie se conselideazd cu fiecare noua initiere, iar organizatiile urmaresc ca cel init{at s4 nu se mai poata sustrage nicicum adevaratelor scopuri ale organizatief. Situatia nou creat determina, de asemenca, mutattt si in comportamentul politic, religios, precum $i social al noulut membru. Asemenea mutatii sunt, fireste, Intotdeauna ‘in favoarea intereselor gradelor superioare ale lojii, respectiv ale acelui “nucleu central’, si in concordant cu scopurile lor. lar cei ce urca treptele ferarhice, Incepand de Ja gradele inferioare, infaptuiesc tocmal scopurile respective, intrucat nicl prin minte nu le trece incotro s¢ indreapta, Incotro vor duce toate acestea intr-o buna zi. Superiorii sunt numiti $i "adepti”. Intregul complex ar putea fi explicat $i mai impede, daca facem 0 comparaile cu atitudinea unor soldati, care n-au vole nici macar $4 gandeasca. Nu le este permisa decat executarea ordinelor superiorului. Unmarea este In cele mai multe cazuri ranirea sau chiar moartea soldatului, insa acesta trdind cu ferma convingere ca gtie €l comandantul ce are de facut. Vazut prin prisma initlaiilor, totul are aspectul unei aventuri cu tentA misticd, asa cum este gamnisit cu cele cateva ritualuri $1 simboluri mistice. Te simti dintr-o datA un “insider” si aceasta convingere iti este intaritd de cdtre gradele superioare. Si pe masura ce execu{i cu constiinciozitate ordinele, tI se permite accesul tot mai departe. Din unghiul de vedere al superiorilor sau adeptilor, totul nu inseamna nimic altceva decat o selectic, respectiv cautarea celor mai supusi si mai ugor de condus indivizi pentru infaptuirea scopurilor lor ardente. Dar fireste, daca o persoana se simte binein postura unui soldat subordonat sau a unui membru al lojii dirijat de superior, daca renunta la liberul sau arbitru si-1 transfera benevol superiorului sau, atunci persoana respectiva nu merita mtr-adevar nici o indurare, chiar de-ar fi sa-si piarda din aceasta eau’ gi viata fizie’. Un lucmu se poate constata: cu cat este mal inalt gradul unei anumite lofi, cu alat este mai restrans numArul de persoane direct implicate. Asta nu inseamna nicidecum cA nu ar exista si alte persoane capabile si ajunga la rangul respectiv, ci ca in asemenea situalil se analizeazi cu cea mai mare atenie cine indeplineste60 Jan van Helsin; conditiile necesare pentru a putea fi atras in nucleul central, Intr- un anumit moment se ajunge apot in punctul din care o inaintare prin forte propri nu mal este posibila, far mana intinsa trebuie s& Vind. de sus. Majoritatea membrilor ¢elor mai multe loji nu depagese niciodata punctul amintit. astfel ef nu afla niciodatii adcvaratele Scopuri sau interese ale lojii sau secretele ei. Asemenea membri, care se impotmolesc in puncte incipiente, nu mai servesc apol deca ca unelte pentru consolidarea puterit politice si economice a lofii respeclive, ceea ce de fapt fuseserfi gi pana atuncl. Inire timp ar fi fost normal sa-gi dea scama si ullimul om cA initlerile, indiferent de natura lor, nu sunt decat mijlocul prin care superiorul poate afla in cine poate avea deplina incredere si in cine nu. Una dintre metodele frecvent practicate pentru a verifica daca neofitul are sau nu stofi sd devina un adept, esic indemnul de a sculpa crucea crestina (de fapi o cruce anticrestina, intrucat jese din armonie - un brat este mai lung decat celilalt), Efectul sugestiv alacestui simbol poate fi verificat foarte simplu prin testul kinesio- logic. In eazul in care candidatul refuzd Sestul solicitat, superiorii il felicita deindata, declarandu-t: “Ai luat o dectzie corecta, un adept adevarat nu ar fi facut nictodatd ceva atat de oribill” Neofitul va constata ins& cu. surprindere dupa un. timp cA pentru el/ea nu mal exista nici o.ascensiune. Daca initiatul scuipa ins erucea, el igi davedeste in felul acesta - cunostintele despre “mistere” si se va regasi in scurt timp in postura de candidat pentru urmatorul grad. Un mare secret este de pild& faptul ca Teligiile sunt folosite doar ca unealta pentru a controla masele. Cunoasterea teoretica sau “intelepciunea” este de altfel SINGURUL “Dumnezeu” al “Numinatilor”, prin intermediul careia omul devine, dupa parerea lor, el nsugi un Dumnezeu, Sarpele ca $1 balaurul sunt un stimbol al intelepeiunii, lar “Lucifer”, purtatorul de lumina, este la randul sfiu 0 personificare a cunoastenii, intrucat sla fost cel ce aadus cunoasterea. $i lumina este desemnata drept _intelepciune”, vezi cartea de tarot “pustnicul’, cea in care este desenat pustnicul luminand intunericul cu o lanternd. Acea lumina a lanterel reprezinta cunoagterea pe care o are pusinicull, infelepciunea pe care el a dobandit-o. lar el a devenit pustnic, adic& S-a retras din lume, pentru cd nu-si poate impartagi nimanul stiinta. Nimeni nu-1 mai intelege. Cum se intampla de pilda si cu cartea *Organizatiile secrete I”. Dumneavoastra ati citit-o si ea v-a transmis o seama de cunostinte. Dar daca stati de exemplu de vorba int cafenca cu colegii dumneavostra care n-au citit cartea sile povestiti despre ea, acestia ori vor rade de dumneavoastra, ori va vor1 1 1 1 t t i Dezviluiri cutremurdtoare 61 OO eh considera nebun. $i ce se va intampla mai departe? Va veli retrage automat din discutle, vi vett alege pe vitor cui mai mult& grija eventualii parteneri de dialog pe tema respectiva spre anu mai fl denigrati, si vell deveni astfel, prin stiinta pe care o detine(i, dar lipsit de posibilitatea de a o comunica si celorlalti, la randul dumneavoastra un pustnic. Din punctul acesta de vedere poate fi inteleas’ existenta organizatiilor secrete, intrucat in cadmul lor se pot intalni intre ele Persoane care pot vorbi foarte deschis despre anumite lucruri, care, spuse in public, ar starni fle ilaritate, fic o adversitate vadita. Valul de mister care acoper& organizatiile secrete le-a creat acestora renumele de organizatii anormale sau in orice caz tendinta de a fi considerate niste adunadturi ciudate de cameni. De indati insa ce majoritatea camentiler si-ar insugi concepilile pe care le sustin reSpectivii, acele organizatii n-ar mai fi considerate “anti- sociale”. Un exemplu elocvent in sqnsul acesta ar putea fi biserica cresting, care pe vremea romanilor era considerata 0 “organizatle secreta”, Si intr-adevar, “organizatia seeretA deschisa si binevoitoarc” (Vaticanul) 2 guvernat 0 bucata bund de vreme aproape intreaga lume. Majoritatea organizatiilor secrete sunt categorisite asttzi ca “anti-sociale". Se considera ca adevaratele lor interese nu servese binelui comunitatl. $i acesta gi este in mai toate cazurile punctul pe “i”. Daca n-ar fi aga, acest lucru ar fi recunoseut dupa roadele Jor. Aga stau lucrurile gi cu Vaticanul, probabil cel mai mare si mai nefast sindicat de criminali din lume la ora actuala, care isi spala in continuare, zilnic, mainile in sange. Perfect secret! Si cel mai frumos este ci comunitatea crestina isi mai si plateste calaiil Vedeti dar de ce ii considera “[luminatii" pe tot{ ceilalti oameni doar niste biete animale? Tar pentru acesti “oament", locul animalelor este la abator, Atat comunismul cat si fasclsmul sunt considerate in multe {Sri drept organizatii secrete si sunt urmArite prin lege. Asa stau Tucrurile 51 in Germania. Dar chiar daca este interzisa manifestarea Public& a unor partide fasciste. este limpede ca oament respectivi se Intrunesc in secret. Ai putea gandi si altfel, si anume cA daca {elurile unor asemenea organizatil secrete ar fi spre binele tuturor, ele ar putea fi prezentate fara indolala vietii publice, si toatA lumea s-ar bucura. Dar nu intotdeauna este asa. “Soarele negra”, care gi- a propus ca obiectiv si puna capat domnici “luminatilor”, ceea ce ar fi fra indoiala spre binele tuturor, n-a putut in nici un caz si exprime public aceste tdel. Si aga-zise loi “albe™™nu pot lucra pentru moment pe fa{a, fiinde’ ar fi imediat infiltrate de “Iluminati" siSS 62 jan van Helsing chiar desfiintate. Si, in ciuda legilor din aproape toate statele care stipuleaza combaterea unor asemenea “state in stat”, nu a reusit Inca nimeni niciedata sa le vind de hac. Motivul consta poate mai ales in faptul ca nici o forta pe lume n-a putut inabusi vreodata m individ dorinta dea fi “unul dintre cei alesi". Pentrucd majoritatea oamenilor nu se simt eapabill sA-5i urmeze calea proprie, individualA in viata, calea care'ne duce spre eliberare, el prefera si pageasca pe ces neinearcata de-vreo raspundere, Kisandu- pe alti sa-i dirijeze. Unul'dinire cele mai importante secrete pe care ar trebui sa-] conglientizim dac& vrem sa strapungem aura de mister care-| inconjoara pe acel oameni, este de a sti ca membrii organizaliilor Fespective sunt eonvingi ca pe Pamant nu existé decat foarte putini “indiviel eu adevarat maturi™. $i de asemenea ei sunt convins! cA locul lor este fireste in randurile’acestor “alesi”, Urmeétoarea fMlosofie reflecta perfect conceptia clasica despre organizatille secrete: Daca o persoana dotata cu un intelect bine dezvoltat este confruntata cu o problema a caret rezolvare necesiti poate un efort deosebit. persoana respectiva isi pastreaza singele Tece si urmAreste cu tot calmul sa rezolve problema, adunandu-si toate elementele de care dispune pe care apoi le valorifica..Omul lipsit de maturitate, inschimb, sc'va sim! ined de la bun inceput depasit de dificultatea problemei. Daea prima persoana poate fi considerata agadar apt s4-g1 rezolve singurd misterul propriulul sdiu destin, restul omeniril se euvine tratat, potrivit conceptte! “Huminatilor’, asemenca animalelor $i acesta este gi limbajul in care trebuie sa te intelegi cu ei. Cu alte cuvinte, “oamenii imaturi”, adica nowdzeci si noua la suta din Populatia pamantului. sunt in ochit “Iuminatilor” niste animale, Care trebuie tratate ca atare. Ele trebuie manate in cireada, tinute in colivit (state si natiuni), mareate'cu ficrul rosu (tatuari cu laser = mark of the best), exploatate ca forta de munca. Oamenit sunt dependenti de “Iluminati" ca oile de pastor. ‘lumina{ii" se simt datori si conduc& omenirea dupa schema lar criminala de gandire. Daca scapa cineva din cireadA, el trebuie manat repedeinapoi sau, dupa caz, eliminat. Atat de simpla este schema “Muminaiilor’. Cel cu un intelect capabil este initiat in mistere, precum si in mecanismele spirituale esoterice (interioare). Maselor in schimb le sunt Servite doar interpretarile exoterice (exterioare). lala si un exemplu: Cel ales este initiat im toata act unui guvern secret. cui tot ceea ce se petrece in interionul organi: in miezul probleme. Masclor, in schimb, li se aduce doar la cunostint& ca au de ales intre un spectru de dreapta sau unul deDezvilluiri cutremuritoare. 63 tanga. Deci o imagine exotericd, exterioara, superficiala despre lume. Un alt exemply ar fi tratarea une boli. Un adevarat esoterist. in sensul propriu al cuvantului, nu vede boala ca atare, ci ca pe un semnal, un indiciu generat de o dizarmonie a gandiril, a simyunilor si a spiritului. Organismul, ca oglinda a sufletulul, reflecta dizarmonia respectiva ca aga-zisa boala, deci ca dizarmonie a organismului. In cazul unul tratament aga-zis spiritual (care nu necesila interventia unui terapeut pamantean), deci in cazul tratarit cauzelor, $i anume a spiritului omenese, deci un tratament eso- teric aplicat asupra interiorulul, dizarmonia respectiva este de indata recunoscuta si eliminata, ceea ce va determina pe loc o modificare in simtirea, gandirea si actiunile persoanei respective. (Aceasta inseamna deci un tratament fara interventia unui terapeut, unui telepat. unui vraci sau chiar a unui medic, caci si interventiile telepatulut sau ale vraciului (ot tratamente exoterice sunt, venite din afard sau prin intermediul unei alte persoane. Si tratamentele cu ajutorul cristalelor, formulelor magice, Nuxurilor magnetice, culorilor sunt cuprinse si ele in notiunea de exoteric. Esoteria defineste numai procesele interioare, mutatii dinspre iInauntru inspre afara. Accentuez aici in mod deosebil aceste clemente, pentru cA prea pulini oameni cunose exact notiunile respective, in schimb, ef jongleaza cu cle fard nici o retinere. Putine dintre persoanele care se recomanda drept esoteristi sau ocultisti fac intr-adevar parte din aceasta categoric. Majoritatea plutesc doar pe acest val, alearga prin lume imbracati in alb sau violet, igi atarna de gat cristale st murmur tot felul de formule magice. insa din punct de vedere al fondului problemei el raman la jumatatea drumului, in exterior, si in felul acesta se ajunge tocmai Ja contrarul “esoterlet™) Omul de rand insa se duce la doctor, far acesta ii prescrie migte pastile eare-i anthileaza durerea, fapt care Insa nu poate fi considerat nici vindecare i nici constatare a cauzelor bolii, ci este doar o actiune exoterica, pur exterioara, care mai devreme sau mai tarziu se va dovedi inulilé. Ins masele sunt tinute in mod tendeni{os in ignorantd, iar prin mass-media li se cultiva convingerea cA viziunea exoterica asupra lumii este singura posibila. (Nu pot decat sA citez din nou: “Fiecaruia dupa credinta sa”.) in timp ce masele largi se afla in dependenta stricta de cele cinci simturi exterioare ale lor, iar prin mass-media, invatamant si sliinta, toate controlate de “Iuminati", li se intiireste aceasta convingere atat de cronata, grupul putin numeros de alesi observa cu atentie acest Iucru $I recunoaste in abisul dintre aceste fronturi conerescenta simbolica a unor mari adevaruri abstracte.64 Jan van Helsing Alesul initiat de “luminati* comunica direct cu zeii (extraterestii), care la randul lor comunica cu primit. Masele, in schimb, igi sacrifica micil pe altare si dolatrizeaza un chip cioplit in piatra sau in lemn, care nici nu vorbeste, nici nu aude. Celor initiati li se ofer& cunogtiinele necesare despre taine adanci si el se “flumineaza” (iluminati de stiinta), devenind cei cunoscuti de noi drept “Iluminatit”, “pAstrétorii secretelor tuturor epocilor™. Secretul “Iluminatilor” $1 a gradelor celor mai inalte ale diferitelor lofi este stiinta despre comunicatia cu extraterestii (s1cu Tahve).Dezviluiri cutremuritoare. 65 8. Are oare gi Biserica Scientologica ceva de-a face cu aceasta problemi? Nu pot sa spun decat: “Material inflamabil!” Relatasem deja'in “Organizatiile secrete I" ci Hubbart a participat si el la "MK Ultra-Projekt”, experimentul de control asupra constiintel efectuat de americani. dar aceasta nu este decat o parte a problemei. Haideti sA urmarim putin mai atent adevarata motivatiel a scientologilor. L. Ren Hubbart era, dupi cum am mai spus. un “Wilson™: tatal sau fusese adoptat de familia Hubbart, dar numele lui adevarat era Wilson si descindea dintr-unul dintre cele mai vechi clanuri de vrajitori din Scotia. Alte clanuri de vrajitori au fost de exemplu familiile Cameron, Crowley si Parson. Toate aceste familli au colaborat in anii 40 la experimentul Philadelphia, asupra caruia voi mai reveni cu amanunte. Datorita decendentei sale din familia ‘Wilson, Hubbart avea acces la documente ale CIA precum si ale lui “Naval Inlelligence™. pentru care a lucral mai multi ani. Acolo a putut studia fisele psihiatrice ale personalului de la NAVY si in felul acesta a luat cunostinta despre experiementele de control al constiintei efectuate asupra acestora. Cercetarile efectuate de cl au constituit baza tehnicii sale dianetice precum gi a mutatiilor in timp, care la vremea respectiva aveau sa reprezinte primele tehnici de mutatii in timp cu baz absolut solida (asta fiind insa inlocuite de mult mai rapida si mai ieftina kinesiologie). Hubbart 1-a studiat $i pe Aleister Crowley, ale cArul principii le gAsim de altfel reflectate in literatura lui Hubbart. Ele nu sunt insa chiar aceleasi, pentru 4 Hubbart si-a derivat din ele propriile lui tehnici. 3 Hubbart a inceput sa poarte sute de oameni inapoi in timp, in viata ler anterioard, tot mai ad4nc In trecut. si dupé multi ani de cercelari a ajuns in privinta tuturer “clientilor” sai la aceeagi concluzie. Si acum tineti-va bine! Povestea este aproximativ urmatoarea: In constelatia Pegasus Se gaseste sistemul solar “Marcab™, locuit de marcabieni. Un sistem solar cu sapte plancte locuite, al cArul locuitori ins& isi dadusera seama inca cu mult timp in urma ea Soarele lor se va stinge curand. Si atunci au inceput s4 caute o alta planeta pe care ar fi putut fl transferata populatia de pe Marcab. Marcabienii par a nu fi fost deloc lipsiti de gust, aga ca o delegatie a lor a poposit in sfarsit $1 in Sistemul nostru solar 1 a populat planete pe atunci infloritoare din acesta (printre altele si Marte). Au ajuns in final si pe Pamant, dar au vazut c4 Pamantul era locuit. $i atunci au contactat unul dintre popoarcle de pe Pamant, care corespundea cumwva reprezentarilor lor. si au inceput sa joace fata de acesta rolul de “Dumnezeu™. Ei66 Jan yan Helsing fiiceau tot felul de “minunt” cu ajutorul tehnicii pe care oadusesera cu el si incet, incet i-au inrebit pe oameni din punct de vedere spiritual. I-au obligal astfel la o ascullare necondittonata, lasandu- se {dolatrizat{ de catre ¢i si construind in jurul propriel lor persoanc un cult pe baza de sacrificii de singe. Si odata ce marcabienti au vazut cA oamenii le-au devenit supusi, au inchelat eu el un con- tract. oferindu-i poporulul contactat pe Pamant sa-lridice la rangul de popor st4panitor daci se angajeaza in schimb sa serveasca scopurlor mareabienilor. Planul cra de fapt urmatorul: ca un mic numiar de marcabieni sa s¢ instaleze In fruntea poporului respectiv. (mareabienii arata aidoma oamenilor), far acel popor sa se infiltreze ‘apoi pe baza invatdturilor marcabiene in randurile altor popoare ale Pamantului, pentru ca in final si le cucereasca. Apoi, odata Pamantul adus in totalitate sub stpanirea unui guvern mondial propriu, populatia Paménului urma sa fle decimata astfel. incat si nu mai ramana din ea decat un mic grup de sclavi care sa-i serveascA pe mareabient, El, $1 ghicit/ acum care a fost acel grup de oament cu care au incheiat marcabienii contractul? Bingo - ebraicit! L. Ron Hubbart descoperise cine era de fapt lahve - El Shaddai. Numa ca de aceasta data calcat pe multi pe batatura. Oricine, mumai evreii nu! Intre timp stim Ins@ prea bine ca el nu a fost singurul care’a descoperit cauza relelor la evrel. El descoperise ceea ce ne dezvaluisera $i tablitele sumeriene, epopeea lui Ghilgames, mitologia greaca precum s1 Biblia - slanume cA marcabienii sunt acele “finte asem&natoarelui Dumnezeu" sau *geii” (Anmunaki), care coborasera cu farfuril zburatoare din cer. Oamenii acelor vremuri, care evident nu cunosteau nicl un fel de masini, au deseris obiectele zburditoare vazute prin analogie cu unele dintre obiectele cunoscute de ej - un nor sau “o roata zburatoare, care cobora pe cer inyalurita in foc si fum", sau ca pe “ochiul alotvazator’). Sitchin crede cA aceasld rasa bine dotata cu tehnologie {Annunaki), care incheiase afacerea cu ebraicil, vine de pe cea de- a 12 planeta a sistemulut nostru solar. Hubbart, la randul sau. sustine cd ea ar veni din sistemul solar Marcab. Este oare posibil ca marcabfenii sA fi venit mai intai de pe Mareab pe acea a 12-a planetii, de pe accasta apol pe Marte $1, In sfargit, pe Pamant? Sau poate este vorba de rase diferite ? Cine tie? Cert este insa cd ambii, atat Sitchin cat si Hubbart, au ajuns Ia aceeasi concluzie: lahve - El Shaddai, Dumnezeut din Vechiul Testament, este un extraterestru (sau cel putin o fiinta din carne $1 oase, care zbura de colo colo cu o farfurie zburatoare) $1 ¢l este cel—————————————————— __ Dezviilutiri cutremuratoare.. 67 care a incheiat contractul cu . Contractul respectiv este desemnat de cunoscatori drept “Alianta de sange ebraica™ si se Tegaseste intre altele si in Talmud si in Vechiul Testament. lar in Biserica Scientologicaé se invalé tocmai aceasta istorie, incepand cu gradul OT3 din ierarhia lor, (firegte mult mai detaliat). Hubbart a urmarit ca prin tehnicile sale de “auditing” sa indeparteze “blocajele” instalate in ofmeni de mareabieni $i “luminat(” $i s3 le redea astfel oamenilor libertatea. t S-ar putea ca unit s4 creada cA toate aceste explicatil sunt cam trase de pir. | Daca ar fi aga, potentatil lumii n-ar face decat s& le ia in deradere si sa nici nu se sinchiseasca de ele. Dar daca povestea are un sambure de adevar, atunci cef care colaboreaza cu marcabienii 3 “luminatii” probabil sa intreprinda ceva impoiriva raspandirii ei. Ei bine, au si {cut acest lucru. “Huminatii” gi “Alianja de sange ebraica” au aflat foarte repede ideile care se propaga la Biserica Scientologica si au inceput s4 se infiltreze in organizatie. CLA 1-a ajutat in aceasta intreprindere a lor. Diferite ramuri ale bisericii au fost ajAtate una impotriva celeilalte, iar Hubbart a fost tot mai mult dat la o parte. lar in 1981 evreul de origine khasara Bronfman, probabil cel mai mare producator de whisky al lumii (avand sediul in Canada), a reugit dupa spusele lui L, Kin sa cumpere Biserica Scientologicd din intreaga lume. Aici poate fi plasata fara indoiala si cauza valului de fesiri din organizaliile scientologice din anul 1981. Cel putin aga sustine un prieten de-al meu, care a hucrat multi ani impreuna cu Hubbart, sinepoata lui Aleister Crowley, pe care © cunose foarte bine - doua persoane care au fost co-fondatori ai lui Biserica Scientologica din Germania $i care ambii au jesit din organizatic in 1981 din cauza “afacerii Bronfman” - precum si alti oameni ai “Zonei libere™, oameni care “auditeaza” independent de Biserica Scientologica (“Zona libera” ocupandu-se in principal de tema marcabienilor). Church of Scientology a fost deci pana in anul 1981 9 uniune constructiva din punctul nostru de vedere. Incepand din acel mo- ment insa are in varful ef un sindicat de criminali de cea mai joasa Spe(a. Si acum stim si datorita cui. Va surprinde cumva? {Alte indicii despre invajatura scientologica eu privire la istoria mareabientlor si alti extraterestril gAsiti in cartile "Gott und Co” (Dumnezeu & Co,} de L. Kin, Editura VAP si “Die Gatter von Eden” (Zeit din Eden) de William Bramley . Editura In der Tat.68 Jan.van Helsi 9. Care era principiul hegelian? Diferite mutatii in guvern care creeazA haos economic, reduceri de produse alimentare si carburant, impozite confiscate, crize educationale si alte asemenea st&ri, pentru a-i face pe oameni sa “spere” la o “noua ordine mondiala”. Tehnica este la fel de veche ca si politica insasi. Accsta este principiul lui Hegel despre procesul tridimensional: tezi, anititeza si sintezA. Primul pas (teza) consta in a crea problema. Al doilea pas {antiteza) consta in a erea o opozitie la problema Tespectiva (teama, Panica, isterie). Al treilea pas (sinteza) consta in a oferi o solutie la problema pe care mai intai al creat-o - si in felul acesta poti pro- duce o permutatle in popor, devenita necesara datorita primilor dol pasi. Un asa-numit razboi psihologic. Dar fireste ca principiul lui Hegel poate fi aplicat $i intr-un miod maj consiruetiy, S32 ee Dezvitluiri cutremurdtoare. 69 10. Cum de-nu s-a produs revolutia spre “un unic guvern mondial” imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial? Obositi de razboi, oamenii cu siguranta ca ar fi acceptat asemenea planuri! E Este o intrebare indrazneata, care merit& un rispuns indraanet. Eu personal nu ered ca “puterile iluminate” erau inca de pe atunci atat de puternice. Apoi poate ed nici n-ar fi mers s& cuprinzi asa, pur si simplu, intr-un guvern mondial oamenti cu struciuri de gandire nationala specifice at diferitelor popoare. Prea mult spirit revolulionar. Mai intai trebuia restructurat& gandirca oamenilor, astfel ca acestia sA devina supusi, si abia apoi te poti agtepta si spuna ei singuri “da” Ja ideea unui guvern mondial. Nu potl si le impui de sus oamenilor guvernul mondial. Masele aceste! lumi trebuie ficute sa creada ca ele insele au luptat pentru aceasta idee, ¢a au meritat-o deci, $i cd “noua ordine mondiala” este cel mai bun lucru care li s-ar putea "intampla™. Dar pentru toate astea este nevole sA schimbi mai intai mentalitatea oamenilor. Dupa cum am mai mentionat. “lumina(i” planuiese un al treilea razboi mondial. Dar aceasta doar ca pe 9 manevra de diversiune, Pentru ¢& razbotul-se poarta deja inca de la conferinta *Clubului de la Roma”, care a avut loc in 1957 la Huntsville, Ala- bama, si in cadrul careia:a fost declangat acest al treilea razbot mondial. Este razboiul impotriva libertaiii de gandire, “Silent weap- ons for quit wars” (Arme silentioase penta un razboi dus in tacere): Acesta este de fapt mottoul “Iuminatilor”. Au fost refaeute manualele scolare, s-a introdus gandirea democratiea (majoritate egal masa), s-a propagat un model de societate, care isi cauta toata fericirea de pe lume in afara (exoterism), prin bani, faima, putere, sex, supunandu-se unui Dumnezeu terarhic in fata caruia stalin genunchi si care trebuie ciutal in afara existentei umane. Siguranti prin asigurari. pofta de consum, precum 1 stimulare si obligatie de consum, vindecare nu prin autovindecare, ci cu ajutorul unor *specialisti, putini bani prin muliA mune, o indatorare totala pe toate planurile... Tot felul de structuri de gandire false si bolnave. care la randul lor nu sunt nici logice si nici atotcuprinzaloare - lucru ¢are incepe si devind treptat recunoscut pretutindeni. “Huminatii" au adoptat principiul “Inamicul se apropie pe cirri tainice™, |-au restructurat pe om in gandirea sa prin mijloacele audio-vizuale, iar dupa acest al treilea razboi, care va veni. cel mai cumplit dintre toate rizboaiele, na(iunile vor “cersi” ele insele guvernul mondial. Omenii vor spune“da” din toata inima, ferm convins! ca folosirea cArtilor de credit in locul banilor va fi alpha $i omega pentru ei.70 Jan van Helsing Dugmanii “Iumina(ilor” nu sunt germantt, nasil ori japonezii, ci sunt elementele cele mai inteligente si mai abile, precum sicele mai spirituale 1 mediale din randul diferitelor popoare, gi ele ‘ constitute adevaratul pericol pentru intentiile “Iluminatilor”, Dect tocmaiaceste elemepte trebuic combatute din punctul lor de vedere. Daca ins& in Capul oamenilor nu este decal haos, atunci §/ roadele activitAtilor acestora sunt haotice - gi anume intreg ‘mersul omeniril. ‘De aceea guvernul mondial trebuie creat mal intl capul oamenilor, respectiy trebuie plantata in acestia dorinja unei asémenea realiziri, #1 apoi ¢l va fl instalal 91 in jumea din jurul hostru. Dup& cum am'spus “inamicul de aprople pe earari tainice”! “Marea forta a. ordinului nostru consta in caracterul sau tainic: de aceea faceti intr-aga fel incdt sa nu apara nicicand in public sub numele sau adevarat, ci intotdeauna mascat de un alt nume, $i sd sugereze cu totul alte indeletniciri decat cele reale. Nimic nu poate ft mat indicat in acest sens decét cele trei grade inferioare ale “francmasoneriei... Ca pas urmdtor, ered ca forma unei societati de carturari ar putea fi uninstrument adecvat scopurilor noastre... Prin introducerea unor societafi de lectura si a unor biblioteci pe -bazd de abonament, precum si prin preluarea controlului asupra facestora, vom putea modela dupa bunul nostru plac opinia publica, si anume implantand in cercurile respective ideile (principlile) noastre si tasindu-le sd-st exercite influenta la care oamenti vor fi receptivi...” ‘Adam Weishaupt __ Exist posibilitatea ca unit dintre cititori s4 nu-mi dea chiar pe dea-ntregul crezare. aga ca.as vrea 98 CteZ aici cateva declaratii. ‘Dar totodat vreau sa mi folosesc de acest prile] pentru a da curs ined uel solicitari, Am fost intrebat de mat mult! cititori de ce ma refer atat de putin la Germania si atat de mult la Statele Unite s{ Anglia. De aceea ami s& tecurg alci, ca demonstratil, la cdteva exemple din Germania, chiar sicu riscul dea fi considerat de catre unit sau alti din eriticli mei drept fllogerman. Dupa cum am amintit deja de cateva ert, mA alu 1p situatia confortabila. chiar dacé uneori {ns si periculoasa, de aavea acces ia texte gl documente importante, Printre ele au fost s! documente din perioada razbolului si din anil imediat urmAtod. Mi Sc Para importante dou& puncte de vedere: 1. Tanara noastra generatie nu are habar - si din pacale net manifesta nici interesul sa afle- despre restrictiile care aut domnit pe atunci in planul secund.ce Dezvaluiri cutremurdtoare. 2. Astfel de rapoarte devin credibile gi inteligibile abia prin noul nostru punct de vedere asupra “puterii iluminate”. Haideti si ne ocupdm deci aici de citeva rapoarte si situatli din istoria germana, pe care majoritatea cetatenilor din Germania fie nu le-au cunoscut nici . fie le-au $i uitat, si care probabil ca abia acum, privite din acest nou punet de vedere, vor eapata cu adevarat un sens Sa ludim mai intdi “Re-Education Program” al Aliatilor pentru Germania, care ar putea constitui un mic apendice la tema de mat sus, “Inamicul vine pe carari tainice”, ‘ Instructiuni datand din anul 1945 pentru reeducarea germanilor: What to do with Germany. 1945 Distributed by Special Ser- vice Division. Army Service Forces, U.S. Army. Not for sale! “Programul de reeducare il va cuprinde alat pe cel batrant, cat sipe tinert, sinu trebuic s@ se rezume la scoala. El trebuie sa aiba la bazé imensa fora de convingere a unor prezentari pline de dramatism. Gei mai mari scriitori. producétori si actori vor dramatiza sub indrumarea “Universitdétit internationale” cruzimea indescriptibila a nazismulut sl. pe de alté parte, frumusejea $i simplitatea unet Germanii a caret ocupatie nu mat este astézi trasul cu pusca si marsdluitul. Sunteti astfel insdrcinati sa prezentali o imagine atractiva a democratiet, iar radioul ve patrunde alat prin programe distractive, cat si prin discursuri teoretice, in casele eamenilor. Autorii, dramaturgil, edlitorii trebuie sa se supund unei verificari curente efectuaté de “Universitatea intemationala”; cGicietio{{ sunt educatori. La inceput vor fi interzise toate publicatiile nedemocratice. Abia dupa <6 aandi mana avut ocazia sé se fi consolidat prin noil r puica ft i pdrert adverse. i i acd bacilul nu va mai gasi teren fertil; in felul acesta se va realiza 9 mai re tmuinil niru vitor, : Procesul de reeducare va cuprinde si va acopert toata suprajata Germaniel, Si muncttorit ver beneficia in Limpul lor liber de o forma simpla de instruire in materie de democratic. Taberele de vard $i institujiile de educatie populara poi fiin acest sens de mare ajutor. Multi prizonieni germant vor ramane dupa sfarsitul razboiutui in Rusia, nu benevol, ci pentru cé rusii au nevote de eica forta de muncé. ‘Acest lucru esie nu numai perfect legal, ct ar putea preintémpina st pericolul ca eventuallt prizonterl de rézbol, odata intorsi acasd, sa Se constituie intr-un nucleu al unet nei miseart nationale. lar daca notinsine nu vom dori sé-i pastram aici dupa razboi pe prizonierii de razboi germani, ii putem trimite si pe acestia in Rusia. “Universitatea internationala” este cea mai indicaté sé712. Jan van Helsing reglemeteze detaliile sistemulul de educatie german, ale planurilor de invajamant. scolar, selectia profesorilor sta manualetor, pe scurt toate problemele pedagogice. AVC nevoie de un “High Command” pentru 0 re-educare ofenisiva. Elevi germant deosebit de dotati vor putea sé-sicontinue studile w+ gcotile noastre; et se vor intoarc® apot in Germania si vor pune bazele unei nol tradifii culturale. ie siransa@. legatura cu spinitul civic international Profesorite bine sdifie pe cat posi (liberali stdemocratt german’ Introducerea unor “straini” ar putea avea efecte iritante sieste bine sf fie Iimitata la un minim; dar asta nu inseamné ca noi sa nu pestram intru tptul controtul, ‘orice factor de influen(a cat de cat viabil pe linia unet culturt ‘democratice trebuie pus in slujba re-educantt. Sarcinile bisertctt, ale cinematograjelor, teatrelor, ale radioulul si presei, precum si ale ‘sindlicatelor au fost deja definite: Reeducatia va lua tocul militariet st orice german ua fiobligat sa ise supund. asa ‘cum inainte s-a SUPUS serviciulut militar obligatoritu. Noud nea revenit sarcina s@ salugardam. pack st libertatea: acea libertate care s°° naseut pe muniele Sinal. @ dormll jn leagan la Betleem. care sta petrecut coptiaria polnavictoasé !a Roma, iar prima tinerete in Anglia. ‘alcdrel instructor cu mand de fier a fost Franta, care sta trait apoi prima maturitate in Statele Unite si careta, cul aportul nostri de acum, teste dat ‘sa tratasca - all over the world entuzi asta adeciune de: Traman, Wallace, Nelson, Wiehell, Rickenbacker, Sigrid Undset~ Rey Stout, Clifton Fadiman, senatorii Burton. Pepper. Capper. Joh. Scheel, Lowell Thomas, Gabriel Heatter, James W. Gerard, Lord Vansittart, Maurice Maeterlinck. Sommerset Maugham, Louis Bromfield, Dean Alfange, Fact Hurst, Cecil Roberts, Henty Bernstein, Dr. Alvin Jophnson. Dr. William Neilson, Gen. Marcel ie Bear, Daniel A. Poling, Wallace Deuel, Paul Jordan-Smith, Bur- net Hershey, Hugh Cowdin, Edgar Amsel Mowrer. Edwin H. Blanchard, J.H. Jackson. Dr- Melchior Polyi, HR. Burke si melt alti reprezentanli at *spiritului american’. (Sursa: Natiune si Europa: august 1958 Unabhangige Nachrichten - Str Independente -, CP 1826, 55388 Bingen) Dar mai exist si alte surse documentare care documenteaza deieriorarea sistematie’ a morale! publice pe “il tainice”. Dr. GEors Jaeckel a publicat st el un raport, de asemenca sub denumirea de “Re-educarea poporulut german”, din care yom cita cateva pasaje dintre cele mai semnificative.26, ara ors ade saje Dezvaluiri cutremurdtoare... 73 In comparatie cu start fapi de determinase 0 impotrivire generald i Dupa sfarsitul celui de-al doilea réizbot mondial. americanii s- au siréduit sé pund in practicé teortile lor cu privire la reeducarea germantler. Sectia de strategii ale razboiului psihologic a fost rebotezata in ~“Sectie de control a informatitlor”, cu sediul mat intaila Bad Homburg. de unde a fost mutata in 1946 ta Berlin. Una dintre sarcinile ¢i principale a constat in acordarea de licente pentru editori de ziare. tipografi. producétori de filme si directori de radio. Pretendentii la aceste functii erau verificati la Bad Orb in Sereening Center, creat de psihiatrul londonez David Mardochai Levy, urmérinelu-se dacé “corespund din punct de vedere caractertal” noilor teze socio-psthologice.” Mijlocul cel mai eficient de transformare a caracterului german era considerat& educatia. iar geful sectlei “Educatie “ de pe lang& guvernul militar american preconiza in 1948, intr-un program reeducational printre altele: “Adevérata reforma a poporului german va veni din interior, Ea va fi una spirituala st morala. Dhucle scoftlar stat de mai_micd importan: itorul predd in ele, cum se preda si de cdtre cine se predd. Nici o foria de ocupatie nu va fivreodata in stare sa impund cu succes unui popor invins 0 schema pedagogicé $i culturalé. Dar un guvern militar va fi privit ca guvern militar. De aceea guvernul militar va urméri urmatoarele scopuri: @) Sa identifice elementelte democratice in randurite populatici germane si sé le stimuleze: b) S@ sprijine dezvoltarea si reinfiintarea unor institutit $i organizatil germane care pot contribui la implinirea mistunil noastre.” 1,500 de germani au fost selectionali de catre invingdtori drept “colaboratori de frunte”, urmarindu-se a se da un avant cat mai mare programului reeducational. Astfel americanii au renuntat la ideea de a le impune germanilor Infaptuirea anumitor reforme. Au recurs in schimb la metoda de a implanta in societatea germana barbati germani, institutil germane g1 idel, in stare sd Infiptulasca scopurile urmarite de guvernul militar, siaceasta fra ca influenta74 Jan van Helsing americana si po sesizata dela prima vedere. jn leggitura cu metodele ‘de reeducare s-a pronuntat in anul 1969 si profesorul de stiinte politice al Universitatii din Frankfurt/ M., Dr. Irving Fetscher. El spunea: 2 =Atunet cand dupa infrangerea totald a Wehrmachtulut s-au nascut premisele edificarit unet ‘Germanii complet nol, clemocratice, ‘ata! puterile aliate, cat st democratil germani. au stint prea bine ca pentru infapluirea unulasemencd scop nu erau suficiente adoplarea unet not constiluiit si reconstitulrea wor partide, cl se cerea 51 0 transformare intensiva @ gandirii, @ sentimentelor st a comportamentulut. Sociologia, demoscopia st stiintele politice serveaut cq instrumente in noua orientare: insa atunei cand structure familiate sunt si raman ‘dominate de autoritate, tar in viata profesional persista un raport de subordonare terarhica inchisiat, ‘sigur cénune putem astepta ca atitudines, | fata. de problemele ‘politice Flecisive stifle dominatd de toleran{a. ‘avant de libertate sau de un ‘sim| demoeratte de responsabilitate.” Rezulta de aici care este cauza penny Care in Germania Federala emanciparea tincretulul este dirijata sistematic de catre familie. Profesorul Dr. Fleteher afirmi mai departe: “Dezvoltarea soetala modema vine, in anumite privinte, 7 intampinarea acestut proces de desfintare a modelelor de comportament autoritare. 70 consecin{a’a acestui fapt este educatia antiautoritara inventata in Statele Unite si importata apo! de acolo in ‘Germania. Spre cinstea Statclor Unite se poate ce-i drept constata ca acolo a fost de mult fecunoscut caracterul nocly al metodel, ‘atat pentru stat cAt si pentru Socielate, pe cand in Germania ea’ s¢ practica in bund parte in continuare. Liga Studentilor socialist germani (SDS) de odinfoara este copilul legitim al sociologilor st politologilor inscaunatl dupa 1945, far “profetul” acelel organizatil studentesti a fost profesorul de filozafie socialfi Herbert Marcuse. In filozofia sa, el sustine ca “sc inscrié in dreptul natural ta rezistenta al unor minontaii asuprite st napasiuite de a recurge la mijloace in afara legit, atunct cand mijloacele legate s-au dovedit inefictente. Atunctcdnd recurg ta Jape de violen(a ele nu dealantwie unt nou val de violente, ci dear sparg cacirul violentei deja instatate. Stltr ca vor, fibatuti, cunosc riscul, $¢ daca sunt dispusi sa scl asume, niet un al treilea, $i cu atat mat putin educatorul saut ‘ntelectualul, nu au dreptul sd le predice resemnarea,” In practica aceasta fnseamna o legitimare a violentet sia lipsel de stApamire, scopul sfintind in cazul dat mijloacele- Politelogia vest-germana din anil de dupa razbol este agadar strans legata prin scopurile urmartte de stradaniile de provenient@tDezvalutri cutremurétoare... 75 americana ale reeducril. Scopul declarat al reeductirii poporului german era o reforma spirituala $i morala, transformarea gandirii gi a sentimentelor sale, a comportamentulul sau, precum $i transformarea relatiilor sociale i politice din Republica Federala. Chiar $i practicile politice modeme, ca de pilda sit-in, go-in, teach- in precum si ideea antiuniversitara, provin din SUA. Astazi chiar clevii acestor primi politologi sunt aceia care, din puncte cheie ale formarii opiniei publice, exercitA o influenta negativai, mai ales in ce priveste problema vinovatiei poporului german si reconsiderarea istoriel germane. in asadar ici a incipale de le i i a = i azboi jal: ta - Abaterea aten{iei celateanului german de la politica prin At “miracolul” economic : - Impunerea unui statut special de popor criminal gi exclusiv ice : oe Te vinovat de declansarea ultimului razboi ~ Gencratia de razboi este supusa unei defaimar permanente nia. pentru a-{ inocula imaginea propriei nereusite, a propriei vinovatii fe precum si'a vinovatiei colective re. - La generatiile in formare se stimuleaza convingerea ca sunt ei pe deplin indreptatite si isi acuze parin{ii de vinovatle 51 s& se 6 revolte impotriva lor. Campanti subversive bine directionate | submineaza autoritatea de stal nek _ = In sfera politicit culturale oficiale, tot ceea ce este nobil, nut innobilant si frumos este scos din moda. In sculptura domneste nee contructivismul abstract, care ajunge pana la anormalitate si ni- ein hilism campania dusa spre erodarea sistemalicA a moralei vestgermane se incadreaza si introducerea notiunii de societate pluralistica, potrivit carefa flecare tsi poate crea propria sa scala de valori in cadrul careia este raspandila in special concepiia c4 nu exist nici un fel de legi morale absolute. Asemenca invataturi dau agadar si Linerilor posibilitatea s4-si formeze propria lor scala de valori. Si astfel viata comunitard vesigermana se descompune chiar de la tineret in sus, acesta traind in mare parte intr-un nihilism moral. neputand face deosebirea intre bine si rau, dreptate si | nedreptate, el orientandu-se preponderent dupé ceea ce-i foloseste sau nu-i foloseste (gandire de consum). in aceste condilii locul imaginii de ansamblu, general valabile il {a eul propriu, iar cel al binelui colectiy - egoismul. er ao Fostul pregedinteal Curtii constitutionale federale, dr, Gebhard ik e aan ‘ rma candva ca morala publicé in Germania Federala, Senn | dintr-o serie de filme si publicalii. ar fi decazut716, Jan van Helsing pana Ja‘un nivel careinu a fost atins nicaient in lume. St intrucat Statul intreprinde mult prea pulin in aceasta directic. devine aproape imposibil chiar’si pentru-niste parinti constienti de raspunderea Jor s4-$i pazeascd copii de pericolele unei salbaticiri sexuale. ~ Dupa ce conferin(a ministrilor culturii din Germania Fed eral a luat hotararea ca la baza studiului istorlei sa fie pusa vinovatia exelusivA de réboi a poporulul german, studiul obligatoriu al istoriet in scolile vestaermane a fost practic desfiintat $i mlocult in mare parte de politologie sf sociologie. $4 aceasta a insemnat pentru tinerfi Vestgermani si fle transformali, chiar prin planul national de valamant, in niste barbari fard de islorie, Pierderea istoriel echivaleaz, pentru a-lcita pe profesorul Schoeps, evo criza moral. cuo decadere intr-o existent de felahi, cu o degenerare a conditici umane, ale cdror simptome sunt retragerea in sine, confurta si lipsa oricarei puteri de decizie. Aceasta analiza a profesorului Schoeps corespunde cu aceea dintr-un discurs critic finut de ambasadorul american Burns, pe la mijlocul lui aprilfe 1983 in fata unel comisi{ a congresulut germano-american, cu privire 1a relatiile germana-americane. Intr-un interviu aeordal in continuarc intalniril in Republica Federala, ambasadorul a precizat care este cea mai important’ problema a Germaniel, sus(inand ca este nevole: l n Liv “ca imaginea ‘Administratia Reagan, care nu se identifica de altfel deloc cu guvernele Roosevelt $i Truman. recuinoaste asadar ca politica de reeducare americand, axatA indeosebi pe cultivarea sentimentu ui de vinovatie germand, fost extrem de nociva. (Sursa citatelor de mai sus: “Comunicart confidentiale”, editie special referitoare la reeducarea poporului german, iunte 1984) cere despre existenta unui rizboi psihologic yrea s-0 leg acu ad *pre i porul cl -sis e vi ze - vA bumerang! Deoarece chiar americanil au recunoscut (veal ambasadorul american Bums, in aprilie 1983) in raportul mai sus méntionat ca Germanicl {-a fost “pusa in c4rcd” vinovatia exclusiva pentru declangarea celui de-al dollea razboi mondial si deoarece “invingatorii” nu’s-au obosit niei pind astazis& spund omeniril adevarul gol golut, vreau s& mii folosesc de acest prile} pentrs & face putind lumina sl in acest capitol al tstoriel germane. Am safel la, et si i de in ela rea adorul mia ca pentru oarece menirit entru a Am 53, Dezviluiri cutremurdtoare... i redau intr-o forma cat mal concisd textele care mi-au fost puse 1a indemana si vol preciza gi sursele de informatii- William R. Lyne, fost agent al CIA 3i autor al eArtil “Space- Aliens frem the Pentagon’, precizeazd la pagina 41: “In cadrul tratativelor de la Versailles a fost alcdtuit de catre guvernul SUA, in 1919, stun document suplimentar, care a fost anéxat tratatelor. In acest document, cunoscut ca “Pastoral policy” al tui Morgenthau, semnat de presedintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, siprezentat ia tratativele de la Versailles, se spune ca Statele Unite intentioneazd. ca masuré care urmeazé a fi adoptaté dupa capitularea Germaniei, s& treaca la starpirea tuturor germanilor, Rasa germana ar fi ‘0 rasa razboinica prin nastere’ $i de aceea se preconizeaz& transformarea Germani¢(intr-o pésune’. Documentul. care mi-a edzut in mand in 1968, se afla printre o serie de alte hartii ale fostulut presedinte Lyndon Baines Johnson, care sunt pastrate acum in ‘Sid W. Richardson Research Center’. in. U.T. Austin.” ‘Walter Rathenau solicita Franta in 1922 sa-ilichideze pe toti germanii fara exceptic si s4 populeze Germania eu alte popoare striine, (Sursa: “Durerile facerli unci lumi noi”. de Carlos Baagoe. Editura Samisdat, Toronto, pg- 143) La 30 ianuarie 1933 presedintele federal Paul von Hindenburg J-a numit dupa indelungl ezitari pe Adolf Hitler, in calitatea lui de presedinte al celui mai puternic partid german. de pe atunel, in functia de cancelar federal. Peste cateva sAptamani, la 24.03.1933, a sosit $i ecoul: Ziarul londonez “Daily Express”. cu un tiraj de cateva milioane de exemplare, pe atunel cel mai rZispAndit eatidian al Marii Britanti. si-a supratitrat edilia din 24. 03. 1933 pe spatiul a sapte coleane: * Evreimea declara Germaniet razbail” Dedesubt se preciza: “14 milioane de evrei dectara Germaniei razboi". Ziarul’ a acordat © asemenca importanta faptului, incat gi-a ocupat intreaga pagina tai cul comentariul asupra declaratiei respective de razbol, astfel Incat promulgarea de catre Reichstag la 23 martie a numiril lui Hitler in functle, prin care acestuia se acordau puten dictatorlale depline, a trebuit absolvita printr-o singuri propozilie scurta subsolul aceleeasi pagini: “Reichstagul tl face pe Hitler dictator” - Vezi pagina 13. Urmatoarea declaratie de razboi oficial a evreilor a fost rostita in august 1933 de cAtre pregediniele lui “International Jewish Fed- eration to Combat Hitleriste Oppression of Jewish". Declaratia Gesemna razboiul impotriva Germaniel, de-acum un fapt hotarat. Gecpt un rizbol sfant. Réizbolul va trebui dus pana la capat. decifan_van Helsin; dicir let: rmaniej. Declaratia a fost publicata in cotidianul “New York Times” din 7 august 1933. in ianuarie 1934 rabinul Vladimir labotinski, fondatorul organizatiel sioniste “Mascha Rjetsch”, a publicat s{ el urmatoarea declaratie: “De lunide zite razboitl impotriva Germaniei este dus de fiecare comunitate evreiased. la fiecare conferinta, la. ifiecare congres, el este dus de toate sindicatele side flecare evreu din intreaga lume in parte, Vom declansa un razbot spiritual si unul material al intregit lumi... resc| as tr eiesti_re a di: completa a Germaniei.” (‘Durerile facerii unei lumi noi”, pg. 140) La 27 fulie 1935 tot Vladimir Iabotinski sustine in = The Jew- ish Daily Bulletin™: “Nu existd decat 0 singura ferta care conteaza cu adevérat, $i aceasta este forja publicattet politice. Noi evreli suntern cea mai putemica natiune din lume, pentricd avem in mana aceasta. forta si stim sao folosim.” La numai céteva zile dupa declaratia de razboi a Marii Britanti cdtre Germania, pe data de 3.09. 1939, geful sionistilor de pe atunci, Dr. Chaim Weizmann, if oferea guvermului britanic 20.000 de militart pentru actiuni in Orientul apropiat plus o armaté de in total 100.000 de evrel care SA poata fi angajat@ in lupta impotriva Germanici. (Sursa: “Durerile facerii unei lumi noi”, pg. 142} Eli Ravage: ‘Poporul german este primul condamnat la moarte.” Nathan Kaufmann: “48de milioane de germanitrebuie sterilzatt pentni ca de-a lungul a doug generalii sé devina un fapt implinit ceea ce aliminteri ar costa milioane de vie({ omenesti si ar necesita eforturi de sute de ant: $i anume sergerea de pe fata Pamantulut a germanismului sia purtatorilor sai." (Sursa: ambele din “Durerile facerii unei lumi noi” pg. 142) “Razboiul este un lueru hotérat”, declara ambasadorul SUA, Bullit, la 24. 04. 1939 la Paris. cand cctatenti Germaniel inca mai credeau cu conyingerea in pace. Ziarul canadian “Evening Telegram” din Toronto scria la 26.02 1940: “Congresul euretese mondial se afta deja de sapte aniinrdzbot cu Germania.” Ziarul evreiesc “Jewish Chronical” seria la 8.05.1942: “We ajlam in razbot cu Hitler ined din prima zi in care a luat puterea, in anul 1933." Se stie, de asemenea, ca in jurul anului 1939 isteria alimentata fara incetare de presa din lumea intreaga, despre aga zisele inter ale Germaniei de a cuceri {ari din ccle mai indepartate colturi ale lumii, a stimulat din plin amplificarea stani conflictuale din Europa si din lume. Numai in ziarul “New York Times” gasim asemenea comentarii incd din datele de 15, 16, 17, 18, 19 si 21 decembrica Dezviluiri cutremuratoare... 79 1938 precum $i pe I januarie 1939. Corifeilor presei - inca dé pe atunci acordata aproape Ja unison in intreaga lume - indiyizi care S¢ pusesera in slujba raispandirii unor asemenea stiri, nu li se poate acorda in nici un caz un certificat de pacifism. Ei fac parte din categoria criminalilor “de birou” si au fost promotorii emot{onali ai non-compromisulut $i ai cnuciadei Ca sa vorbim mai explicit, “luminatil” gi-au facut pregatirile lor bine directionate pentru dezlantuirea celui de al doilea razboi mondial, asa cum fusese el prevazut in planul lui Mazzini si Pike. Tar Germania trebuia implicata obligatoriu in acest razboi, fie cA voia, fie ca mu. $i in mod evident nu a vrut-o! De aceea ea a trebuit fie atrasa cu abilitate in razbol $i anume intr-aga fel, incat ulle- _rior s4 para cd ea insdsia inceput rizbolul. Germania TREBUIA sa dezlantute razboiul, cAci altminteri francezii, englezil, precum si americanii, nu ar fi avut nici un motlv sa porneasca in razboiul de mult planificat de ei impotriva Germaniei. Daidetisa trecem inca o data pe scurt in revista imprejurarile de atunei: Revendicarile revizioniste ale Germaniel la adresa Poloniel au fost urmatoarele: reunificarea Danzig-ului cu Reich-ul (96 % locuitori germani). un culoar prin mijlocul coridorulut artificial care separa Reich-ul de Prusia de rasarit. renuntarea la toate celelalte teritoril cedate de Germania Polonici dupa primul razboi mondial. Chiar si potrivit opinillor politice celor mai normale despre lume din acea vreme, revendicarile acestea minimale cdtre Polonia erau atat de indreptalite, incat Hitler a considerat ca ele vor putea fi solutionate chiar i numai prin tratative directe. Ar mal fi de mentionat aici ca renasterea Poloniel nua fost posibilé decat datorita inijiativel germane din 1917. Fara aceasta. Polonia ar fi ramas in continuare o provincie ruseasca, Num: garantiile date de Anglia Poloniei au deierminat-o pe aceasia refuze ofertele germane, sf dezlantuico teroare inzecila, sangeroasa, impotriva cetétenilor de etnie germana din tara si s& ordone Mmobilizarea generala. Polonia a pornil totodaté gi o propaganda desantata, explicand poporului deja in fierbere: in trei zile vom fila Berlin! in editura “Verlag ftir ganzheitliche Forschung und Kultur” a aparut cu putini ani in urm4 versiunea usor prelueratd a earti lui Werner Fuchs, aparuti pentru prima oara in 1930: “Selbsterzeugnisse polnischen Eroberungswillens” (Autofabricatii ale setei poloneze de cotropire). Nenumératele citate din declaratii verbale poloneze, pe care le gasim in aceasta carte, stau marturic fptului ca in cereurile politice de frunte din Polonia se facea80. Jan van Helsing yemarcath inc eu mult inainte de anul 1933, cand in Germania au ajuns la putere national-socialtgtil, 0 puternica atitudine germanofoba, precum gi dorinta de a cuceri intinse teritorif ger- mane si anume m primul rand Prusia orientala, Danzig-ul, Pomerania, Silezia $i parti din Brandenburg. ‘Cel mai bun prile) pentru realtzarea unos ascmen es deziderate era vazut de Polonia intr-un now razboi impotriva Germanici. ‘Aeasta explica gi faptul ¢@ in anul 1939 conducerea Polontel 8-2 gratat atat de hotarata sé intre in ravboi cu Germania $1 n-a fost dele tentata s& discute diferitele propuner, ‘de mediere (in problema coridorului) venite din Germania. Ferm convinsa ca imediat dupa {zbucnirea razboiului Anglia si Frantas gi ulterior poate si Statele Unite s1 alte (Ari vor intra in razbol alaturt de ea, sl, pe de-asupra, cA grupurile de rezistenl. germane ‘vor incerea de indata dupa \zbucnirea razbolului s4-lrastoarne D& Hitler de la putere, Polonia aprecia ca deosebit de favorabile sansele de a-si infaptul visel¢ de mare putere. Acest aspect pune int 0 alta lumina gi teza, astazt foarte rispandita, ca teritorille germane de yasarit au fost plerdute numai $inumai din vina germanilor. ‘Autorul aduce drept argumente in principal documente din pericada 1918 - 1930. (Werner Fuchs: =Autofabricatii ale setet poloneze de cotropire”. ed. a-ll-a, 1980. pg 219 siDavid L. Hoggan “Der erawungenc Krieg” (Razbolul impus). Tubingen 1970) "Ambasadorul SUA Ja Varsovie. Biddle, 1a asigurat pe ministru! de externe polonez Beck la 19 martic 1939 ca: “el conteaza ferm pe disponibilitatea Polonie( de a transforma problema Danzig-ului tntr- un motiv de rézbot” (Pe atuncl ined nu era fapt general eunoscut cA Statele Unite nu eran decat o colonic a Wallstreet-ulul ) Trupele germane au intrat pe 1 septembrie 1939 in Polonia.- Dar haideti si ne Amurim mai intai, din cateva declaratii ale unor martori oculari, ce S-4 intamplat in Polonia {NAINTE de aceasta: data. Dintr-o declarati¢ alui Heinrich Julius Rotzoll din Goch (an- terior Konigsberg) aflam urmatoarele: *Regimentul 57 de artilerie al qrmatet din Koenigsberg / Prusia a fost dislocat pe la mijlocul lui august 1939 ta granita periclitata de Polonia. Ne-am ocupat pozitille la Gamsee, raionul Neidenburg / Prusia oriental. Bateria mea era instalate intr-un lan de porumb. In zona respectiva lucrul la camp deventse inca de céteva saplaimant de zile un real pericol. Trupe ele cavalerie poloneze S& ‘qvantau tntr-o adéncime de pana la 7 km in teritoriul prusaco” rasdritean al Retchului, incendiind st ucigand pe cine leieseaincale. Toate avestea incepuserd incd din tulie 1939. Cat cuprindeai cuochit, , peinseral nu s¢ mai vedeau decat flacdri sifum. Incendienite casclora Dezvaluiri cutremuriitoare... 8h $i satelor de catre trupele de cavalerie poloneze nu erau decdt Provociiri. Locatarii caselor in faicéri, care incercau sa se salveze fugind sau's@ stinga focul; eran. omorait pe loc. Pentnia pune capat unor asemenea barbarti, bateria mea a primit ta 23 august 1939 ordinul si formeze un comando de urmarire. Ih calitatea mea de sergent major mi s-a incredinjal comanda comandoului si am primit stordin de a actiona. In prima #1 trupa noasira motorizala de asalta intra cu 0 juméttate cle oré prea tarzii in actiune - un escadron polonez de ucigasigonea deja in directa granite! salvaioare. Urmele pe care le lasasera erau monstruoase: pe carari si pe camp zdceau imprastiate cadavrele unor {Grani germani. Fusesera clopartiti cu sabille sau impuscajt...La 26 august 1939 ins& am reusit sa prindem \ un grup de calare{i polonezt intr-un lan de sfecléi de zahar in imediata | aproptere de Garnsee. Saluele noastre dé mitraliera au ciuruit cavaleria polonezd, 47 de célare(i polonezt au cézut atuncl pe pamant german... Auunct cand unitatea noastra a pornit la atac, pe data de 1 sepiembrie 1939 la ora 5 dimineaja, am dat dincalo de granita | polonéza péste morminte proaspat acoperite ale unor civili germant. Tat felul de obiecte de imbracdminte sfasiate st pline de sange ale unor eivili zéceau pe drum st la marginea strazil, Né-au confirmat st prizonierii de rézboi polonezi, in repetate randurt, ca se ordonaserdi atacuri de provocare asupra populatiet civile de pe teritoritil Reich- ulul german ined tnainte de I septembrie 1939...” 2 Dintr-o declaratie a deamnei LS din Lubbecke (odinioara | t is } Bromst) aflam urmatoarele vara anulut 1939, incepand de prin’ It | aprilie si pana cu putin inainte de izbuenirea celui de-al dailea razboi i mondial, am inceput sa ne trezim cu sute, ba chiar mit de famulit = | germane pe la porii: Se taraui prin locurile mai putin adanci ale | mlagtinilor sau veneau inot prin lacurile Obra, Veneau seara taraiu, | ca sa nu-ivada niment. Cergeau paine si lapte pentru copilasii lor si Ma | haine uscate. La inceput am fost uluiti si nu intelegeam ce se intamplé. al } Relatau cu tofti aceeast poveste: ‘Am fugit de frica polonezilor, suntem ul dé mat muite saptimani pe drum, ne impugea pur si simplu pe strada le | sau pe cdmp, nu mai suntem deloc in siguranta, polonezit ti urmérese et \ pe tott germanii." “Dar de ce ?" tam intrebat nol. ~ Preotii polonezi Ppredica si afata din amvon: ‘Omorati-ipe germani orlunde t-a(t intalnt, Be impuseatCt, distrugeti intrega semin{ie germana...’ Migratia aceasta So a continuat intreaga vard, céitre sfarsit ins@ nu mai ajungeau decat oe Joarte puiini, pentru ca grani{a era extrem de bine pazita.” le: \_ Polonia a inceput deci ined din iulie 1939 - cu doua luni ee ©) inal “oficiala” a razboiulul - operatiuni militare82 »._ Jan van Helsing La Bromberg, Pless $i Stopnika soldat{ polonezi au comis inca din august 1939 méceluri In masa asupra unor civil! germani Polonezii treceau cu regularitate granita si comiteau masacre pe teritoriul Reich-ului, insA conducerea Reichului nu a reactionat in nici un fel. Nu se dorea razboiul. Numai in imprejurimile localitatilor amintite au fost ucisi in mod bestial 56,000 de germani. Vazdndu-se ins& ca germanii nu reactioneaza la provoctirile de razbol, la Bromberg soldall polonezi au prins femel, barbali si copii germani, t-au batut in cule, cu capulin jos. pe ugile unor biserici s! apo! i-au sfartecat cu baionetele. Soldati polonezi gi-au fotografiat apol victimele, iar fotografie au fost trimise guvernului Reichului. $i abia atunci a intrat Hitler cu armatele in Polonia. (Un amplu material documentar, precum si fotografit-ale eclor ucisi adeseori in mod bestial. si ale gropilor comune descoperite, au fost publicate in Deutsches WeiSbuch nr. 3 in anul 1940. Nici unul dintre documentele prezentate acolo nu-a fost- pana acum contestat. Vezi si brogura "Der Bromberger Blutsonntag” (Duminica sAngeroasa de la Bromberg) si “Polens Schuld am 2. Weltkrieg (Vinovatia Poloniei in cel'de-al Il-lea razboi monidal}, adresa- indicata _: Rudolf Trenkel, Hamburg 73, Reinickendorferstr.45 B) Si acum ne intrebam : Intrarea armatel germane in Polonia la 1 septembric 1939 a fost. care o“invazie intr-o Polonie nevinovata” sau doar 0 “acliune.de salvare"? Fireste ca odat cu intrarea armatei germane in Polonia nu s- a mai pus numai problema salvarii a milde germani dela asasinate, ‘ci de-acum si cea a solutionarii radicale a unor drepturi ale germanilor. Cel mat renumiti istoricl, printre care $1 profesorul britanie de origine evreiasca A. J. P, Taylor, care nu poate fi considerat nicidecum un filogerman, au recunoscut ca in cazul precedent dreptatea a fost de partea germanilor. Faptul ca asa-zisele incereari de medfere ale Angliei n-au fost decat o fatarnicie o demonstreazA $i tratatul de garantie din 25.08, 1939 (paragraf-2), in care Anglia prelinde cA “orice tratative propuse de germant pentru readucerea orasulul Danzig In sanut Reichulut sa_fie respinse de Polonia.” Anglia s-a folosit de conflictul armat germano-polonez pentru asi declara Ja randul ei razbol Germanici, ca nu a intreprins ins& nimic atunci cand Rusia a ecuipat Polonia de rasarit, cl dimpotriva, doi ani mai tarziu s-a aliat cu Rusia. Germania trebuia asadar implicata in razboiul de mult planuit, fie caa vrut-o, fie ce nu. Tar Polonia nu a fost decat instrumentul pentru realizarea scopului sau.Dezvaluiri cutremurdtoare. Anglia sabotase inca de la data de 2 septembrie 1939 un acord ‘German deja conceput de incheiere a ostilitatilor cu Polonia, devenind astfel in mod constient un vinoval incontestabil in extinderea conflictului pana la nivelul unei conflagratii. Mal tarziu Franta si Anglia au respins far explicatii oferta de pace germana’ dupa campania din Polonia. Tot atat de brusc a fost respinsa de Anglia si oferta de pace a Germaniei dupa victoria asupra Frantei. Siacelasi lucru s-a intamplat cu demersurile de pace ale Vaticanului si ale altor state neutre. Pana ‘si marioneta de Winston Churchill a confirmat cd Germania a dorit’sa incheie razboiul dupa campaniile din Polonia si Franta. Tot astfel a fost sortita egecului si incercarea lui Rudelf Hess. de a stavill prin zborul sau in Anglia izbucnirea unui razboi. De aceea a $i fost omorat Hess de catre englezi la Spandau, pentru a nu putea povestl cumva ce s-a intamplat atunci. losif Stalin preciza la 29 noiembrie 1939 in ziarul "Pravda", In problema vinovatiei de razboi a’‘Germaniel. urmAtoarele: “1. Nu Germania a atacat Franta si Anglia, cl Franja-si Anglia au atacat Germania, inc&reandu-se astfel de intreaga raspundere pentru actualul rézboi. 2, Dupé izbucnirea osiilitatilor; Germania a facut Frantei si Angliei propuneri de pace, iar Uniunea Sovietica a sprijinit in mod evident acele propuneri de pace. flind atunct. ca st acum, ferm convinsa cé& un sfargit mat grabnic al-razbouului ar ugura in mod radical situatia (arilor $¢ popoaretor. 3. Clasele aflate la putere din Franta si Anglia au respins propunerile de pace ale Germaniei si stadaniile Uniunii Sovietice, vizdnd sfarsitul grabnic al razboiulut, cu un dispret ofensator. Acestea sunt faptele.” Tar cat de mare este in continuare “dragostea” fa\a de Germania vorn putea vedea din urmatoarele pasa, Genceralul american Collins declara inca din 1949: “Ajunge ca trimitem arme, nu trebuie ca fill nostri sa-si mai lase ¢i ei sangele in Europa. Existé destui germant care pot sé moara pentru interesele noastre.~ Ziarul “Hessisch-Niedersachsische Allgemeine”, 24. 10. 1981. Simon Wiesenthal indemna, intr-o conferinta {inuta la 18 noiembrie 1969 in faa studentimil evrefesti din Zarich, la un macel in masa impotriva Germantel: Vreo 7.000 000 de germant din RFG, RDG si Austria, spunca ei, Sunt cu to{{i criminall 51 ucigag ode astazi se nase deja buie sa-i84 jan van Helsins Ziixich, “ca pe potentialii inamici sa-i distrugem odata pentru sauna, Inca dit thiar din rd. (‘Salzburger Volksblait”, 23. 01, 1970. “Neue Zurcher Zeitung”, 21. 11. 1969 si, de asemenea, rubrica “Tat” a ziarulul “Tagesanzeiger” din Ztirich.) Interesant, nu-i asa? Am folosit aici nu mai putin de sapte surse bibliografice evreiesti diferite, care nici una nu se feregte sa indemne in gura mare la starpirea poporului german - deci Ja un holocaust impotriva germanilor! Jar dou’ dintre ele sunt din anil 1919 si 1922. Deci cu mult inainte de vremea lui Hitler, de aparitia lui “Mein Kampf, inainte de prigoana germana impotriva evreilor sau a inflintarii NSDAP-ului. Poate ca n-ar fi rau s4 acordam cateva minute de gandire si acestei solutii finale in problema germana. Daca vreti $8 intelegeli intr-adevar ce se petrece pe acest Paméant, nu trebuie sA ya oprili in fata nici unui “tabu”. Urmariti sa va lamurili singuri dac&.este adecval s& abordali sau nu un subject sau altul. Simpl! fapt ca un sef-de stat oarecare sau un manual scolar iti explica cA poporul nostru - cel german - este responsabil, respectiv. vinovat, de cea mai cumplita crima impotriva umanilalii nu te obliga nici pe departe chiar 1 s4.crezi asa ceva. Actualul papa (pe vremuri vanzator de cianid la 1G Farben) explica sie] fara.a clipi m&car c& crestinismul este religia eliberatoare a acestei lumi si cA el ii va aduce omenirii numai iubire. Da, este adevarat ca biserica t-a “eliberat” pe milioane de oameni, inclusty feme! $1 copii, tocmal de viata lor (vezi cazul aga-zigilor vrajitori sipagani argi pe rug de inchizitte). Atunci cand cdutam crime impotriva umanita\ii, n-ar trebui sA Ie cautam numai in Germania, ci poate ca odata le-am putea cduta si in Rusia; In timpul domniei evreului losif Visarionovici Djugagvili, zis Stalin, si a urmagulut sau, evreul Salomon Pearl Muter, zis Nichita Hrugciov, au fost casapili in numai cativa ani mai mult de 20,000.000 de oamenil in seama cui ar putea cadea. aici reparaliile ? Sau haideti si ne gandim la decizia evreulul Franklin Delano Roosevelt (Delano este o familie de evrei-scfarai din Italia, iar Roosevelt este versiunca americanizata a numelut de familie evreiesc Rosenfeld) de a arunca bombele atomice asupra Japonici? Dar si in multe alte privinte istoriografia este foarte unilaterala. SA nu .uitém omorul in masa.comis de englezi impotriva a 800.000 de germani in 1918. La acest capitol il voi cita pe prof. Harry Elmer Bares, conform celor publicate de “New York Telegram? din 29 martie 1940: “Nimic nu este mai absurd decdt istoria populista, scrisd.a Desviiluiri cutremuriitoare.., 85 ca peniru copit mici, potrivit careia tot’ oamenti cumsecade s-ar gasi de o parte, ar cet rdi-de alta. Unii sus{in despre cate un popor ca ar . Jimat crid decat alul. Et araté cu degeiul spre germant, in virtuiea ‘Propagandet oribile din primut rézbot mondial sia masurilor de acum + impotriva evreitor, Nu udd insd grozdvti mult mai mart, cum ar fide piled blocada britanica impotriva Germaniet, care a durat cateva lunt dupa noiembrie 1918. Atunct au fost lasati s& moara de foame 800.000 de germani - femei, copii si batrant. Dacé Hitler ar fi comis o-asemenea fapia abjecta si abominabtlé impotriva acelei jumatalt de milion de evrei in Germania anului 1933, el tot n-ar fi fost decat un mic nememic in comparatie cu autoriblocadet britanice din 1918 - 1919." (Senatorul american de Minnesota, Ernest Lundeen, la 11 iulie 1940 in Senatul Statelor Unite, in prezenta presedintelui F.D. Roosevelt). Dar $i mai inspAimantdlor este numéarul vietimelor din raboiul artificial inscenat la granita de vest a Chinei, in anii 1979 - 1981. Acolo au fost macelariti timp de trei ani nu mai putin de SO:de milicane de oameni. Insa despre’acest razboi opinia publica nu a aflat niciodata nimic. Mass-media din lumea.apuseana nu I-a mentionat niciodata, nici maear cu un singur cuvant! Sa fie care o pura intamplare? lar singurul mobil al acelui masacru a constat in reducerea numericd a populattel. Cifrele oficiale despre populatia mondiala sunt mai mult decat trucate. Pamantul are deja cu mult peste opt miliarde de locuitori. Numai in China loculesc peste 1.5 miliarde, Jar chinezii au vrut sa se debaraseze pur $i simplu de plusul de cameni, Comandoul de ucigasi fusese instrult de catre KGB 41 CIA. intr-o colaborare perfect4, (de la un anumit grad de securitate in sus intalnesti intotdeanuna aceleasi nume). Documentele contractuale pe care le-au semnat in acest sens chinezii se afla in posesia unui avocat dintr-un mic oragel de langa Bonn. Este timpul agadar sa ne formam propria noastra opine despre ce este “bine” sau “rau” pentru nol ingine: Despre ce este “adevarat”™ sau “neadevarat”, “tabu” sau nu! Peniru cA multi se intreaba: De ce trebule s& plateasca o {ara pentru cet 6 milioane de mort (potrivit eartilor de istorie), iar alta pentru 50 de milioane nu? Cine plateste pentru cei 85 milioane de mort{ din Rusia sau cei 1,4 milioane din fosta lugoslavie, sau pentru mortii de la Hirosima si Nagasaki? Si cum stau lucrurile cu Vietnamul si El Salvador, sau dece nu platese _sispaniolii pentru masacrul comis de ei asupra populatici guansilor « din insulelé Canare, La Gomera si La Palma? i if ute u ificat si86 Jan van Helsing st a 1declai E Conform Ministrul apararii al Statelor Unite, C. Weinberger: “Teatrul de operatiuni al urmdtonulut razboi conventional va fi Europa $i nu Statele Unite!” (Frankfurter Rundschau, 24. 04, 1981). Contraamiralul SUA, Gene R. 1a Rocque: “Americanil pornese de la ideea ca si cel de-al treilea razboi mondial se va purta, ca $t primul si al doilea, tot in Europa.” (Frankfurter Rundschau 24.04.1981). Generalul Sir John Hackett. fost comandant suprem al armatei britanice de pe Rin si in acelasi timp comandant suprem al Grupului de armate Nord al NATO, a scris ocarte cu titlul foarte sugestiv: “AL treilea razbot mondial - principal teatnt de operatiuni - Germania” {editura Goldman 1978). Samuel Cohen, expert american in arme nucleare $i co-autor al bombei cu neutront destinat4 a fi lansata pe pamant german, preciza. ca raspuns la o intrebare despre destinatia bombei: “Cel mal probabil teatru de operatiuni ar fi Germania Federal: eu con- sider insd ca este o intrebare mult prea academica sa-{i spargicapul in legaturé cu felul in care va fi nimicit dusmanul (germanit - nota auiorulii.” (Bild -Zeitung, Hamburg 16.10.1977) Henry Kissinger sustinea in 1979 la Brissel urmatoarele: “Voi europenil trebule sa injelegeti cd dact cumva se va ajunge la un conflict pe pamant european. not americanit nu intentionam in nici un caz sé murim impreuna cu vei.” (Unabhangige Nachrichten, Bochum, Nr. 8, 1981)& 11. Adversarii dumneavoastr& Incearc& 4-31 bata joc de cartile dumneavoastra. Unii se straduiesc chiar si va plaseze din punct de vedere politicila “dreapta”. Ce parere aveti? Pe de o parte cunu am “adversari’. pentru cA nu ma situcz pe nici o pozitie anume gf nicl nu atac pe nlmeni. Afirmatia ef provin din*“cercul de dreapta” este insa numal una din multele speculatli care se vehiculeazé actualmente in legatura cu mine. O alta parere care circuld despre mine, si pe care am aflat-o de la o perscana din tabara'de dreapta, este aceea c& ag fi evreu si cai j-ag spiona pe “ceflalti” din ordinul “Huminatilor™. Altii iarasi spun ca sunt francmason, si aceasta fiindcé cineva m-a vazut odat& aratandu-i unut individ, care vroia sa stie cum se saluta intre ei membrii lojilor, tipul de strangere de mand care reprezinta salutul specific gradului 33 al ritului scotian. Un adept al taberei de stanga sustine mai apol cA n-as putea fi decat un spion al Serviciului german de Informatii, pentru ca altminteri ag fl ajuns de mult dupa gratii. Si fardigi, un altul sustine ca ag fl chiar “anticcristul” In persoand, pentru ca numal anticcristul ar putea sa stie la varsta mea tot ceea ce stiu eu. De toate aceste speculatii nu pot nici macar s& rad. Cum poate oare cineva sf povesteasca diferite lucruri despre o persoana pe care nici macarn-o cuncasle? Eu am o mistune de indeplinit aici. Mai-intai insa trebuie sa m4 orientez bine aici, pe Pamant. Intrucat nu pol si am incredere aproape in nimeni, trebuie s4-mi gasesc agadar propriul meu adevar. Cartea mea “Organizatiile secrete I” nu are nimic de-a face cu activilatea mea, ci este numai o mica sintezd asupra unor lucruri care s¢ petrec aici, la noi, de care am dat cine stie cand gi pe care, zic eu, este foarte important s4 le cunosti daca vrei sa transformi ceva pe Pamantul acesta: Pent a putea dezvalui anumite lucruri trebuic s4 te aventurezi ins adeseori chiar in “cugea leului”, aliminteri nu afi nimic. De aceea am petrecut mai mulli ani in scena punk-istilor, m-am invartit prin increngaturile Antifadei, ale anarhistilor, autonomistilor, pana am ajuns chiar la cercurile de simpatizanti ai RAF, unde mi-am putut da seama cé nici n-a mai existal o a treia generalie RAF, Acestia nu mai erau decat o banda de ucigasi in slujba comitetului “Bilderberg”, insareiati sa ii faci disparut pe toti acet politicieni care nu se ldsau “manipulati". Pentru distractia mea proprie, sia cercului meu de pricteni si cunostinte, m-ag lisa cu placere cooptat odata $i de tabara de dreapta, numai ca cu putini ani in urma am fost condamnat de un tribunal din sudul Germaniei pentru actiuni exiremiste anticonstitutionale de stanga si de atunci sunt ninalizat in evidentele extremistilor de stanga din Germania.88 Jan van Helsing Daca cineva afirma agadar public ca eu ag fi de dreapta, trebuie sa fie foarte atent sa nu Se facd singur de ras. Minciuna are picioare scurte! Am nasul spart - spart de “o chelie” (Skinhead). $i mai apol, spre disperarea “adversarilor” mei, fosta mea prictend a fost o “eyreica de ras pura”, cu nume gi cu nas pe masurill! Ea a fost aceea care m-a iniliat in tainele Talmudului! Interesant, nu-i aga? $1, in plus, intr-una din Intreprinderile mele colaborez foarte strans cu evrei, Mi-as fi dorit s4 fac parte odata $1 eu din “dreapta™. dar din pacate nu prea mi-au iesit socotelile, ori poate nu sunt pur gi simplu destul de “tampit” pentru aga ceva. MA rog, poate intr-o viata viitoare! ‘Am pricteni in inalta finant, printre franemasoni, printre membrii organizatiel VRIL, printre adeptii Reichului german. {nu si printre nazisti sau alli indivizi, care recurg intr-o forma sau alta la violent&). Adeptii Refchului n-au nici et la randul lor nimic comun cu aga-zisii neonazisti, intrucat scena neonazista german& este finantata in mare parte de MOSSAD.), am prietent printre magicieni, yrajitori, tamaduitori, doctori, generali americani, membri ai armatel germane si ai NATO, ai Serviciului german de Informatii, membri ai MIG - dar pe mine nu mA intereseaza cArei orientan subiective if apartine cineva. In fiecare dintre grupurt existA cament de un fel sau de altul. Pe mine ma intereseaza aceia care imi pot imbogati cu ceva viata. care imi pot fi cu ceva folositori in misiunea mea. Sunt asadar neutru si aga voi si ramane. Mal existi apo! si 0 personalilate a scenei germane a OZN- utilor, care a sustinul public cA ag fi fost platit de neonazist pent a publica fotografiile organizatiei VRIL si Haunebu. Un lucru sa fle clar: dacé este aici cineva care a platit, atunei eu suntacela. Pentru ‘a pune mana pe fotografiileacclea am fost nevoit si platesc ogroaza de bani. Pe mine nu ma peate corupe nimeni cu bani, ar fica sI cum ar yrea cineva sd-l corupa pe Baghwan cu un Rolls Royce. $i singurii care impart mit cercurile amintite de mine sunt numai gi numai cei circumcisi. N-am auzit niciodata, nici macar in zilele mele de punk-ist, ca un neonazist sa fi mituit pe cineva. Ba chiar dimpotriva. Unii asa-zigt neonazisti au fost el insisi platiti pentru a comite anumite “ticdlosii”, fapt confirmat de altfel in cele mai miei amanunte prinire altele si de cartea “Unter falscher Flagge” (Sub flamura falsa), apiruta in editura VAWS, Si nici in acest caz nu este greu de ghieli cine ar putea s4aiba un interes ca Germania sa nu se poata vindeca prea curind de socialismul-national (omul care se vindecii nu mai are nevoie de doctorul care il ingrijea si pe care, ea pacient, il platea). Este clar cA bunurile lumesti nu au nici o valoare, intrucat dupa moartea la fizic nu le poti lua cu tine. Cel care a intelesSE EEE Dezvaluiri cutremurdtoare... acest lucra nu mai poate fi cumparat. “Eu sunt ocultist $i am fost instruit ca magician. Politica nu va salva nicicand omenirea. Ea este o boala si cine se baga in politica se prosteste la cap. Nu exista de fapt nici “dreapta”, nici “stanga”, Existé numai oameni care au creat gi sus(inut financiar ambele spectre si care 9 fac in continuare. Si aceasta pentru derutarea masclor. Pentru a descopert acest lucru am fost $i eu odata nevoit sa ma incadrez intr-una din extreme, din paeate insa nu a fost cea de “dreapta™, Adversarii mei ar trebui in orice caz sA sé decida cu timpul dacd ma vad la dreapia sau la stanga. In ambele cazurl ins vor cAlca in strdchinil Am amintit si in prima mea carte, in cdteva randuri, ca nu este deloc inten{ia mea sa atac vrcun grup de oameni anume, ci numai $i numai s& dau pe fa{a adevarul: tar daca faptcle pe care le- am deseris in carte au fost comise i mai sunt inca comise $1 astazi de cativa khasari (agkenazi, evrei de origine hunica), atunci aceasta este situatia $i eu n-o pot tagddul. Sa lasam o serie intreaga de crime nedezvaluite pentru simplul motiv c& au fost infaptuite de un “grup elitar de persoane"? Si aici ar trebui si demonstreze autointitulatii mei “adversari” mai inti c& nu am dreptate, lucru pe care insii nu- l vor putea face. Un aspect datorita caruia planeta noastra este fra indoiala unica in felul ei const in fapiul cé la nol oamenii care spun adevairul sunt mai curand combatuti decat sA fle sprijiniti in demersurile lor, Normal ar fi sé vrei din tot sufletul s4 auzi adevarul, 51 towsi masele largi prefera sd se lase mintite si 5a duca o viata confortabila, in care “alti” iau deciziile pentru ele, Sunt sigur ¢4 nimeni nu urmareste in mod special sa-mi inchida gura, as zice aproape ca dimpotriva. Sunt contactat adesea de diferite grupari, cu solicitarea de a publica cdte ceva pentru cle sau de a {ine vreo prelegere in diferite ceréuri - ca un fel de punct de atractie. (Aga ceva ins’ nu ma intereseaza.) Pe de alt parte mA ocup de studiul OZN-urilor si stiu bine cA discurl zburdtoare Construite in timpul celui de-al treilea Reich mai exista si astazi. Dar trebule oare s4-mi tin gura numai pentru ca pe OZN-ul pe care _ Lam vazut se putea distinge foarte clar o imens& svasticd?90 an van Helsing 12, Notiunea de “antisemitism" se folosegte foarte adesea pentru a-{ denigra pe acei oameni care fac dezvaluiri despre ‘bancheri si companionii lor. V-ati izbit ¢i dumneavoastra de asemenea situatii? Da. a fost inir-adevar asa. E adevarat cA nu a fost decat un caz izolat, dar as vrea s& preintampin alte posibile afirmatii incompetente. Pe nici una dintre paginile car(ji mele nu am scris ceva IMPOTRIVA vreunui SEMIT. In general n-am scris nimic IMPOTRIVA nimanui, ci numai DESPRE anumiti cameni. Nu am: atacat pe nimeni, ci am facut doar dezvaluiri. Si intre aceste doua aspecte este o deosebire ca dela cer la pamant! Dar nici DESPRE vreun SEMIT nu am scris nimic, dupa cum voi dovedi imediat. Se pare ca foarte putine dintre persoanele care jongleaza cu noliunea de “antisemitism” au luat vreodata in mana o carte de istorie siau studiat cu atentle originea iudeilor si trecutul acestui popor. Si ered c& nu ma insel prea mult daca afirm c& nici doi la sutd din numArul persoanelor respective n-au citit vreedaté un rand din Talmud, pentru a cunoaste “esenta” credintei talmudistitor. Dupa cum sé vede. va trebui si m4 ocup si de aceasta tema “flerbinte” pentru a lémuri cateva neclaritatt. Sliu c& problema evreieasca este, in Germania mai exploziva decAt‘o bomba gi probabil ca unii dintre cititorii mei vor fi erezut ca sunt si eu doar unul dintre Scriitorasii nazisti care vrea sa demaste conspiratia evreiascd mondiala. Oameni buni, nu asa stau lucnirile. Personal n-am nimic impotriva nici unui concetalean de origine judaic&, Am avut, dupa cum am mai spus, o prictena evreica gi” agreez familia ei foarte mult, am apoi pricteni foarte buni printre evrei $i colaborez $1 in afaceri cu evrei. Dar ceea ce am descoperit eu sunt fapte reale si ele trebuie scoase la lumina. lar daca vreti $4 intelegeti de ce rusii, englezii si apoi si germanii au vrut sd scape cu tot dinadinsul de evreii din (arile lor, atunci trebuies4 cunoasteti motivul real si de ce s-au razvralit in general impotriva lor. Aflam noi oare din cartile noastre de istorie DE CE au fost perseculali evreii? “De ce eare numai evreii, si nici un alt popor in afara lor, au fost izgoni{t din fiecare (ard in care au trail?” sau “de ce oare n-au fost implicati decat aproape numai evrei in revolutia bolgevicd - ei au planijicat-o, au finantat-o st infaptuit-o? De ce mijloacele mass-media sunt toate in mana eureilor, la fel si bancile? De ce oare in anul 1995 nici unui evreu nu ta mai fost permisa intrarea in Malaysia?” Sigur ca de-a lungul secolelor au fost prigonite si o seric Intreaga de alte nationalitati, nu numai evreii- Evreil insd au fost supusi « unei prigoane dupa alta, aproape permanent. Trebule sa existe un |Ss Dexutilniri cutremurdtoare... 91 motiv pentru asta. $1, dupa cum veli vedea dumneavoastea ingiva in capltolul de fata, in baza unor citate din’ Winston Churchill, George Washington, Benjamin Franklin si Martin Luther, germanii nvau fost decat unul dintre popearele care au vit s& scape de evrell lor, Acest Iueru vreau sa vi-l explic acum mai pe indelete, Faptul cA evreil khasari (urmeaza imediat explicatia) au fost Si. in plus: toate izvoarele pe care le-am folosit pentrua argumenta aceasta afirmatie sunt de origine ¢vreiasea. Notiunea de “antisemitism” a inceput de vreo 40 de ani incoace sa ne stranga ca o menghina de gat deindata ce Pronuntam numa cuvantul EVREU. Faceli un simplu test s1 pronuntati odata in public, chiar si numai cu jumatate de gura, cuvantul ~evret" si veli observa indalA cum o serie intreagé de chipuri se vor inloaree neintarziat Spre dumneavoastra. In privinta acestei notiunt oamenil au Tnceput sa reactioneze ca dupa o spiilare de creler, evith cu orice pret si abordeze tema respectiva in public. Cauza aceste} reactiinu a aparat inrddacina in opinia publica, prin intermediul unor organizatii ca _Anti-Defamation-League of B’nal B'rith” (ADL) sau “Amertean Civil Liberties Union” (ACLU), notiunea aceasta de rantisemitism”, de altfel deloc adecvata si nicidecum justificata. Nici cuvantul “semit” §inici "semitism” nu pot fi gasite d 0 Imagine fortata si ireala despre peporul evreu §| religia sa. Dar cumn stau Tucrurile in realitate cu retigia respectiva, aceasta vom vedea putin mai tarziu pe baza catorva citate redate textual din Talmud. O mare parte a populatie! natiunilor apusene a fost instruila prin mass-media, aflata si ea sub control kKhasaro-evreesc, f Motiunea de“semitism” se refera aproape in exclusivitate la eveet, In realitate ins& un evreu din ilele noastce are tot atata In comun cuun semit, cat are si un american cu un prec. Deci daea eineva intentioneaza si-mi reprogeze mic, ca au tor, antisemitismul, acela nu’si-a invalat prea bine leclille, aliminter! caja Dune 0 asemenea “gogomanie”. Asadar, iatd, ii vol da aici o \ mica meditatie pe aceasta tema data + in cartea mean-am relatat in niel unul din cazuri despre vreun | emit” oarecare. deci nu despre arabl, arameeni, akkadient, siniciSSS | 92 Jan van Hels' despre ebraici. Am scris despre persoane ca Rothschiltz-1, Jacob Schiff, Warburg-1, Windsors-i, Karl Marx, Stalin, Lenin ete. Nici unul dintre ei nu era semit. ci askenaz de rasa pura - KHASAR! V-am denutat cumva? Daca da, voi urmari sa fac putind lumina. Hai s& lamurim mai intai cateva notiuni cu care oamenii Jongleaz4 zilnic, fara si le cunoasca ins& exact sensul. Cine’sunt de fapt semitit? Extrem de conservativul si bine documentatul "Ox- ford Universal Dictionary” ne spune cA “nofiunea de ‘semit’ a fost Jfolosita pentru prima daté in 1875, 31 ea descrie 0 persoana apartinand rast wmane care include aproape toate popoarele ce sunt prezentate in Cartea facerti 10 (V. T:) ca urmast al lut Sem”, fiul lutNoe, $i care folosese ca limba maternd o limba semita - aici fiind inelust $i akkadienii, fenicientl, arameenti, arabit, asirienil...” in Enciclopedia de istorie a omeniril a lui Langer se precizeaza ca “este necesar ase {ine cont cd nofiunea de ‘semi’ nu se referala © rasa. ct la un grup de popoare, a caror limba matema esie cea semita”. Aici laicul va sri fara indoiala ca ars: “Pal vezl, deci tudeit sunt steitatusi semift.” Corect. Judeii sunt semil{, ramane insA de vazul ce au comun evreli de astazi cu poporul iudeu. Dupa cum veti vedea imedial, evreli mederni nu au APROAPE NIMIC fn comun cu iudeii. Haideti s& nereamintim putin istoria. Cine sunt de fapt iudeli ? Poporul judeu nu-si arc originea, asa cum s-a presupus si Sustinut adesea gresit, in Caldeca. Dimpotriva, populatia respectiva venlse ca venetica in Caldeea gi acolo a si fost tratata ca atare de care caldeent si izgonita ‘Tara de bastind a tudeilor este descris& in Cartea Ia lui Moise (10.30) ca spatiul dintre Mega s{ Sefar, intinzandu-se pana la muntele RasAritulut (ceca ce inscamna muntele de la Ebal), deci spatiul Punt-Usal-Schaba (Saba), in punctul cel mai sudic al peninsulet arabice, In-Vechiul Testament se spune despre Sem ca este ful lui Noe, ceea'ce, de asemenea, este inexact. Acest lucru se datoreazi faptului ca Neemia si Ezdra au gasit poeziile si legendele babiloniene. le-au copiat mat intal $1 abia ulterior Ie-au compilatadaptandu-le potrivit nevoilor lor. (Tet astfel au facut si cu legenda regelut Sargon I, care a fost folosita pentru povestea lui Moise, desi in realitate cl are o istorie complet diferité. In plus, Moise a trait cu cca. 2300 de ani dupa Sargon I). ludeit provin intr-adevar din spatiul geografic in care ii plaseazi. Vechiul Testament in Cartea I-a a lui Moise (10.30). sf anume dinSS Desuiiluiri cutremurittoare... 93 fasia de pamdnt cea mai ingusta de la Marea\ Rosie, aflala in extremitatea sudica, la poalele muntilor Ebal. Acolo s-a naiscut un nou trib, compus din diferite semintti. S$eful acestui trib era un exilat al sebeilor, care purta numele de Abil Habr. Dupa el noul trib, 4 primit in curand numele de 7habriti", care a devenit ulterior “ebraici” - evrel. Diferit{ exilati af altor. triburi s-au unit destul de Tepede eu noul trib al lui Abil Habr, la care s-au adaugat sl multi sclavi si sclave fugiti. In felul acesta s-a nascut un nou popor. Abil Habr a ridicat pe malul marif o cetate sia cucerit destul de repede insula de pe partea ccalalt a maril, Bara (Perim), care apartinea marelui imperiu al Egiptului. Acole Abil Habr s-a alial cu triburile etiop{ene ale amharilor gi chabbilaicnilor. Impreuna cu aecestea, Abi] Habr a pornit spre (ara maurilor, asezat& pe malul laculul Ugan Ugan (Uganda de astazi) si a cucerit-o in intregime. Aicl el si-a intemetat un'imperiu, acesta find sf locul unde noul trib a aleatuit cu timpul poporul evreu. Zona de mijloc a acelei tari se numeste de atunci “Habr”, dupa Abil Habr. Intrueat Abil Habra ridicat bigamia la rang de lege, toll barbatit avand mat multe neveste, s-a ndscut aici un popor cu adevarat nou din multitudinea de tipuri umane eare fAceau parte din el. In pragul maturitatii, Abil Habra fost lovit de © boali venerica grea. In acea vreme traia insA un om din tribul genitilor, din tara Sina (Sinai). cunoscut ca vrijitor! Pe acesta l-a chemat la sine Abil Habr, stiindu-se despre el'cA face minuni prin sacrificil dé sange aduse unui zeu pagan. Preotul acela a adus poporulul evreu - ludellor = ritualul circumeiziel, precum i pe zeul sangelui $1 al razbundril Taho/lahve/ElSchaddal. Lul Avraam, urmagul direct al lui Abil Habr, { s-a aratat ulterior acest lahve (extraterestrul nostra) Fostind cuvintele “Ani ha El Sehaddai = eu sunt El Schaddat", tot el ‘aimpus o multime de sacrificlt si razboate $1 a incheiat un coh- tract cu evreii (Alianta de sange ebraica). Abil Habr si-a extins in continu teritoriile, pregitindu-se acum de un rizboi Impotriva (art Habas, al caret rege era ins& inrudit cu faraonul gi pe care acesta Ia chemat in ajutor. Faraonul, pe acea vreme Sesostris |, sia trimls Mota si armata $1 adueand cvreilor o infrangere nimicitoare. Razbointeti faraonului au cucerit sibastionul Har Habr (Harar) invingandu-si dugmanii in totalitate, Atat despre povestea lui Abil Habr. Despre toate crimele comise de evrei se poate citi in cartile Proorocilor. de la Moise s{ pana la Estera (ultima ar trebut sa se si \Zumeasca de fapt, dupa numele principalutul el criminal, “carte 4 Ssi Mardohew’). Toate acestea sunt cuprinse in “Sfanta Scriptura’, Sore care niment nu stle exact de-ce se numeste“Sfanta Scriptura” fi : déLe 94 jan van Helsin: i nu “storia crimelor poporulul evreu". Deoarece in cuprinsul celor yreo 500 de pagini pot fi gasite mai mult de SAPTEZECI de omoruri $i asasinate in masa, firA s4 mai punem la socoteala crimele individuale, incursiunile de prada, jafurile, violurile inmasa si alte faradelegi (de pilda imperecheri consanguine). Si cel mai interesant lueru este ea in cazul nici uneia dintre aceste crime nu a existat vreo judecata, ca s& nu mai vorbim de pedeapsa. Dimpotriva, eriminalii erau chiar promevati de lahve, iar faptele lor se inscriu perfect in principiile talmudice. $i in ciuda acestei situatil, evreli de astazi se identifica fara jen’. ficand abstractie de cateva exceptil, cu cel deja mentionati, cu legea lor si'cu istoria lor sangeroasa. Este o realitate istorica faptul ci-95% dintre evreil DE ASTAZI, cel ai secolului XX, NU sunt de origine ebraica, respectiv-semit, ci de origine turco-huniea. Ei nu vin de la lordan. cide pe Volga, nu din Canaan, ci din Caucaz, iar din punct de vedere genetic nu sunt inruditi cu Avraam, ‘Isaac gi Iacov, ci cu hunii, cu ungurii si maghiaril. Ce inseamna aceasta de fapt? Eibine, poporul evreu se subdivide in doud categorii -sefarzil sl agkenazil. Scfarzii sunt evrei de origine ebraica, care au irdit inca din antichitate in Spania (in ebraic& = Sephard), de unde au fost-izgonitispre sfarsitul secolulut al XV-lea. InEncyclopedia Judaica”, editia din 1960, gasim mentionate urmatoarele daie: fn anul 1960: mai existan doar 500,000 de evrel de origina ebraict pe Pimant. Evreii de origine agkenaz sau khasarierau in schimb vreo 11 milioane. Cine sunt deci khasarit? Va voiteda aici o scurtd trecere in revistd a istorlellor: “Khasarit Sunt un popor de origine turcd, a cérui via(é st istorie este strans impletita cu formarea istoriei evreiesti in Rusia. Veni{i din Turcia, khasaril erau un popor nomad. lecuitort ai Slepelor, @ cdror viata consta in principal din incursiuni de prada si réfuiell. In cea de a I- ajumatate a secolulut al Vi-lea, khasarii au plecat spre apus $i s-aut stabilit in intreg sudul Rusiei, acestacu mult timp inaintea constitutrit monarhiet ruse @ varegilor (855 dupa Chr.). In acest moment regatul khasarilor se gasea ta apogeul istoriei sale sise afta permanent in razboi. De fapt nici n-a exisiat ureun moment in istorta khasarilor. in care ei sé NU se fiaflat in razboi. Imperiul khasar domnea asupra vasiele (eritorii citprinse intre Marea Neagra si cea Caspica st intre Muntil Caucaz si Velga. Ctre sfarsitul sec. al Vill-lea, Chagan. regele khasarilor, oastea sasto bund parte a populatiei s-auconvertit Ia religia tudaicd. Mobitul t @ fost o situatie critica intre Imperiul roman de rdsarit si adeptit! victoriost al lul Mohamed. Ambii t imboldeau pe khasari sa treacd ta |Dezvdluiri catremuratoare... 95 Teligia lor (cresteisea sau isiamism), insd khasariiaurespins ambele oferte si att Gles Seiaismul. In urmdtoarele doua secole s-a convertit apoi st marea asa a Khasarilor, astfel incat pana pe la mijlocul sec, al Dlea tot! hasarit trecuserd ia religia iudaicc. Un urmas al regeluli Bulan, pe nume Obadiah, a fost cel care a “revigorat regatul, consolidand si mai mult religia tudaica. Ela invitat multi iwatati tudei sa se stabilieasca in regatul sau si a construit ‘sinagogi $iscoli. Pentru popor inacea pertoada s-a introdus initierea in Biblie, Migna si Talmud. Khasarit_foloseau scrierea ebraica, ca limba si-a pastrat tnsa suprematia limba matemé a khasarilor. Lui Obadiah -a urmt la tron ftul sé Hezekiah, acestuia fiul: sau Manasseh, iar lui Manasseh - Hannukah, un alt fi al lui Obadiah. Lui Hannukah (-a urmat apotia tron fiul sau Isaak, lui Isaak fiulsau Moise (sau Manasseh al IFlea), iar acesiuia fiul sau Nisi, iar tut Nisi fiul su Aaron al I-lea. Regele losif insist.a fost fiul lut Aaron sia urcat pe tron potrivit leqii de succesiune a khasarilor. Varegit musi au ramas stabiliti la Kiev pana la ultima batalie impotriva khasarilor. Dupd& o lupta crancena, mu Pau invins pe khasart ${ patru ani mat tarzitt et au cucerit inireg imperiul khasar ta rasarit de Azov. Multi membri ai familiet regale khasare auemigrat in. Spania, altii in. Ungaria, dar mare parte a poporului a ramas pe teritoriul fostuliti séiu imperiu.” Jewish Encyclopedia, vol. IV; articolul despre. khasari, pg. 1-5) Unul dintre istoricil care s-a ocupat intens de autointitulatil “evrei” din Europa de rasarit este profesorul H. Graetz, o autoritate in materie, autorul lucrarii “History of the Jews". La pag. 44 el explicd faptul ca “khasarii practicau o religie oarecum fanaticd, un amestec de senzualitate cu desjrau. Lui Obactiah t-au urmat ta tron o serie intrega de regi khasart (Chagani), dar dupa dreptui funda- mental al imperiulut nu puteau accede la tron decat regi evret. Sio bund perioadd de timp domnitorii altor natiuint nici n-au avut stiinte despre convertirea puterniculul imperiu la iudaism, tar cand le-au parvenit primele zvonuri despre asemenea lucru ei au crezut mai intai ca imperiul Khasar a fost populat cu ramasitele celorzece triburt Toate aceste detalii nu constituie nicidecum secrete, ele'sunt @ preluate chiar din enciclopedia evreiasca (The Jewish Encyclope- Sx dia), si demonstreaza cA intre populatia evreiasca de astazi de pe \ pamant $i ebraici nu exista. cu exeeptia unel proportii de 5-6 %, WICI O comunitate de origine, Deci nu putem vorbt in nici un caz Ve semiti! Cei mai renumiti evrei Khasari din z a de astazi sui96 jan van Helsin Rothschildzii. Numele lor Provine, dupa cum am mai amintit, de la’ seutul rogu (in german rot = regu; Schild = seut - Nota trad.). stema khasarilor, care era atarnati si deasupra pravalici lui Mayer Amschel Bauer in strada evreiasca din Frankfurt. Abia acum putem gasi Taspunsul la © intrebare foarte importanta, pe care cu siguranta sl-au pus-o unil dintre cltitort Ta lecturarea primel carti, si anume: "De ce oare tocmai evreitau plarucit, JSinantat sichiar st infaptuit revolujta bolsevicé? Ce-au urmarit eureii tocmal in Rusia?” Etbine, dupa cele relatate mai sus devine limpede ca Khasarii, egoniti de monarhia rusa, sl-au recucerit in felul acesta Rusia LOR. Pentru informarea dumneavoastré vol enumera aici numele adevarate khasaro-evreiesti ale conducitorilor revolutiei bolsevice: Cernov. - Von Gutmann Trotzki - Bronstein Martov == —-Zederbaum Kamhoy = - Katz Meskov - Goldenberg Zagorschi - _ Krochmal Suhanoy - Gimmer Dan = Gurvitch Parvus = Helphand Kradek 4 Sabelson Zinoviey - — Apfelbaum Steklov = Nachamkes Larin = Lurye Riazanoy = Goldenbach Bogdanoy - Josse Goriev - Goldmann Zvezdin. - Wanstein Lieber = Goldmann Ganezchy - — Fiirstenberg Roshal, = Solomon (escencentii, Des Griffin, pg. 100) Evrei Khasari au fost $i presedinti af Uniunil Sovietice - Lenin, Stalin, Hrusciov - , mai sunt apoi Gorbaciov st Jelzin si chiar si “radicalul de dreapta” Jirinoyschi. Este foarte important sa intelegem bine acest lueru, pentru ca eldemonstreaza cé no\iunea de “antisemitism” nu poate fi nieldecurn asociata Cu cazul acestor evrei, flind deci total nepotnivita, dar ca in schimb intreaga lume araba este de origine semita. O notiune mai corecté ar fi poate “iudeofeb", Deci aut perfecta dreptate cet | “are Sustin ca evrell de astazi nu au o origine comunii cu ebraicii, 1Dezviluiri cutremurftoare... 97 $i cu atat mai putin li se cuvine un stat evrelesc in Palestina! Mai exact spus: locuitorii de astazi ai Israelulu{ nu au nici o motivatie, » {eu atat mai putin dreptul, s& locuiasca in statul Israel, intrucat originea lor nu este nici ebraica si nici israelita. Evreli nostri moderni ar avea in cel mai bun caz dreptul la o fasie de pamant undeva in Rusia. Tot un autor evreu, si tot un expert in domeniu. Alfred Lilienthal, spune 3i ¢l in cartea lui “The Zionist Connection” lucrurilor pe nume: el explicd pe baza unui material documentar foarte vast. faptul ca “constituirea statululisraelian in anul 1948 a fost rezultatul final al unor intrigi politice de culise masive, in spe- cial intre evreii khasari si margavii lor complici din Anglia $i Statele tae Nu este nici un secret faptul cA pretentia statului sionist Israel asupra teritoriului pe care se intinde astazi nu are la baza nici originea ipotetica a poporulul evreu s1 nici alian{a mitologica a lui Avraam ¢u “Zeul” Jahve, cl doar o lege internationala, si anume hotararea ONU din 1947 de impartire a Palestinei! lar aceasta hotarare a fost “extorcata” de khasari. Si doar am vazut bine in “Organizatiile secrete I" cine a fondat organtzatia ONU gi cine se ascunde in spatele el, Toate acele hotairari au yenit de la New York. Este fara indoiala un fapt cunaseut de multi dintre dumneavoastra cd la New York traiesc mai mult{ evrel decat la Ierusalim, c& New Yorkul este aproape in totalitate sub stApanirea evreilor khasari (nu numai bancile sau Federal Reserve, ci chiar $i clddiri. terenuri, supermagazine etc...). Rabinul Stephen Wise a confirmat in autobiografia sa spusele lui Lilienthal ca fapt Istoric. “Pand in ziua de asidzi arabii au fost mereu mintiti st inselati, de cate ori s-a putut.” (Challenging Years, pg. 186). Din punctul acesta de vedere, cei mai mari “anti-semnili” sunt probabil chiar evreii moderni, respectiv khasarii insisi, intrucat ci sunt cel care terorizeazi cat pot popoarcle arabe, adevaratiisemiti, atat prin razboaie, cat si prin intermediul bancherilor internationali Sia magnatilor petrolului, in marea lor majorilate evrei. M-ali putut urn? Va dati deci seama ca orf incotro ali intoarce capul, povestile pe care le gisi{i In mass-media sunt intotdeauna contrare adevarului? Totul este numai minciuna si ingelatori Si astfel nici siontsmul politic nu este redul unor actiuni ale lor, ci doar opera Khasarilor. De aceea un om care lupti tva sionismului nu poate fi nicidecum ctichetat drept Ssemit” Poate cel mult drept “anti-sionist”Insf chiar ${ notiunea S= Semr 2 fost denaturata de khasari. Escedi revendicA pentru ci muntele “Sion", muntele pe careGpilsuark te. Jan van Helsing Jocufa poporul stapan, cea ce este insa grotesc. In “Noua Biblie a jerusalimului”, psalmul 48, se spune: “Mare este Domnul si mult laudat in orasul lui Dumnezeu. Muntele stu sfant se inalté mandru spre cer $i este bucurta intregii luni Muntele Sion este situat mult care nord, el este orasuil marelui rege.” Pe deasupra, cuvantul “Sion” este gi gresit tradus. In ebraicti “Sion” descmneazi muntele “Sin” (sumeric), ceea ce indica “muntele de nord” - sau dupa scrierile Templierilor (Societas Templi Marcioni) “muntele de miaz2- noapte” = adica Germania de astdzi. Asa spune de altfel gi psalmul 48: -Muntele Sion este situat mult caitre nore!” Dar s& ne ocupam in continuare de iudaism, Intreba(i despre semnificatia notiunii de iudaism, majoritatea genmantior ar raspunde fara s4 pregete ca iudaism inseamna religia evreilor {in germ, “Jude” = evreu - Nota trad.) - deci sistemul credintei lor. Judaismul, ar spune el fara indoiald, este religia Vechiulut Testa- ment, construit in principal pe invataturile lui Moise. Acesta este raspunsul pe care I-ar da majoritatea oamentlor, suns de altfel si foarte bine, dar este complet gresit! Judaismul in forma sa de astazi, ca si in cea de odinioara, reprezinta exact contrariul (dup& cum va val dovedi putin mai incolo prin cuvantul “Mesia’), Iudaismul este de fapt talmudismul! Studiul daismului este cel al Talmudului, dupa cum si studiul Talmudulut este cel al iudaismului. Aceste doudi notiuni-nu sunt separabile Talmudul este rezumatul celor doud mari scrieri fudaice - Migna gl Gemara. Caracteristic pentru Talmud sunt concizia sa remarcabila precum si dialectica sa ascutital care igi aré ridacinile m dezbaterile din casele de rugiciune. Talmudul este intr-o oarecare masurd cea mai perfect expresic a unei migcari religioase 91 reflect prin prescriptiile sale sub forma de coduri perfectiunea unei opere com: plete despre o idee religioasa. Studiul zilnic al Talmudulut. incepand cu varsta de zece ani si incetand odat& cu moartea fiziea, este 0 gimnasticA necesara a mintii pentru evreli habotnici, lucru care se reflecta si in viata lor de afaceri. Haideti sf analizim acum cateva pasajedin Talmud, pentrua intelege cam ce lectura isi oferd zilnic evrell, precum si ce a putut determina un popor raizboinic de talia khasarilor s& adere la RELIGIA respectiva. Talmudul despre creatiune si despre predestinarea evreilor: “Tara Israel a fost creata mat intai si abia dupa aceea restul lumii. Tara Israel este irigata cu apa de ploaie, cealalta parte a tumit cu ce rmane.” (Taanit 10a) E “Scopul faceril lumi rebule cautat i gasit numat la evrei. Dest totul pare limpede, trebuie sé vezt cu toaid atentia acest cuvant $iI $8-{ Siege pe Eimbai.” (Zerror Hammor, Krakovia 1599, Fol 145, col. 4) _ “Ase cum lemnea nu se poate afla fara de vant, asa nu poate ea | ecista st SS erei” (Taanit 3b, Aboda zara 10b) 2) Sees Geren) in parte trebuie sa-si repete: pentru mine a fost (S88 ee” Sanhedrin 37a) } Sees ered sunt oament, neevreti nu suntoameni, ci animale.” cect singular “got “Nola autorului), (Kerithuih 6b )) | ep 2S Seheemoth 6lal. ee Set Seseliil sunte{i numiti oament, pe card popoarele tumit nut SS ate 'cament ci de animate." (almudul de ta Babilon. Se Noveeeaiernferzia, foata 114, col 2) *Copiii $i urmasit unui strain sunt ca puilde animale.” (Talmudut | de la Babilon. scrierea Yebamoth. foaia 94, col. 2) “Neevrell au fost crea(t pe lume pentru a ie servi evreilor ca selavi" (Midrasch Talpioth 225) =Pe neeurei este bine sé-i eulti mat mult decat pe niste porct bolnavt (Onach Chaiim 57, 6a) -Relatille sexuale cu,neevreit sunt precum cele cu animalete.” (Kethboth 3b) “Rata natalitdifit neeurettor irebule scdizutd considerabiL” (Zohar IL “Asa cum inlocuiesti vaeile si magarit pierdutt, tot asa sa inlocasesti S neevreii mori.” (lore Dea 337, 1) =4 ideo palma unui fiu al lui Israel, este ca. gi cum Lai pal pe Deseeezen insusi.” (Sanhedrin 37a) 5 “Once om care distruge un suflet de evreu esle ca cel care distress Enea intreagé.” (Sanhedrin 37a) Eepertanta este circumcizia. Daca n-ar fiea, lumea tnireagain- Gr pases exsia“ (Schabbat I / 37b) “Se. exreii sunt ndscuti copil de regi.” (forma identica in douc locus & Temi: (il / 1. / 67a. IT / 1 f 1280) Se exrei Dumnezeu (iahue) mu este nicicand suparat, ci numat pemeesret” Talmud IV / 8 / 4a) Soeed sul potrivit Talmudului mat placutt lui Dumnezeu (lahve) dees pers (Talmud V / 3)/ 91b) Peesezeu [lahwe) accepta ca majestatea sa sd locutascé numat eee eredcare sunt ai tui.” Talmud! / 1 / 7a) ~ “Gea! ereul) trebuie sa rosteasca in flecare at trei formule de SS Seeeceicre. si anume pentnu faptul cd Iahve nu ba facut gol. ec aN . = “ Sout mulere si ci nu la facut un nestiutor.” (Talmud V / 2 / +440} “Grande s-ar a3eza evreit, acolo el trebute sa devind sidpani.* Babilon, Sanhedrin 104a, col.-1) trea neingradita, ei stint nevoiti Sd Se simi surghiuni{i si prizontert, chiar daca stapénese deja peste anumite popoare; dar atdta timp cat nu stapanesc inca peste toate, trebuie sé strige necontenit: Ce chin, ce rusine!” (Talmuclul de ta “Eu (lahve) te fac pe tine (popor iudeu) stramosul tuturor opoarelor. te fac sa fii cel ales printre popoare, te fac pe tine rege peste popoare, te fac cel mat iubit printre popoare, te fac pe tine cel mat bun intre popoare, te fae confidentul tuturor popoarelor.” } {Schabbat 105a) Talmudul despre femei: i i 100 Jan van Helsing : “Ce este o prostituala? O femete oarecare, care mresteeureicd (Eben-Ha-Eser. 6 51 8) “Fata de un neevreu evreul nu poate comite un adulter... Pasibil de pedeapsd este pentru un eureit doar adulterul comis cu femeia aproapelui sau. deci a evreului. Femeia neevreului face exceplic.” (Talmud IV, / 4 / 52b) “Goimul (neevreul) n-are sotie, ele nu sunt cu adevarat femeile lor." (Talmud IV. / 4 / 81 + 82a) Talmudul despre afacerile financiare ale evreilor: “Voi afi facut din ming, lahve. singurul stépan al lumii, drept care si eu vd vol face pe voi (evreli) singuril stapanitort ai lumit.” *Cel ce urea sa fie destepi. si se indeletniceasca cu afacert Jinanciare, céci aceasta este o chete de bola a Torei. pentru ca ele ‘sunt ca un tzvar clocotitor.” (Talmud IV {3 / 173b) ‘Evrett trebuie s@ incerce intotdeauna s4-i.insele-pe neevret” (Zohar I. 168a) “FG comer{ cu neevreti, ca sé-l faci sé-{i dea banii.” (Abhodah Zarah 20.7) “Proprieiatea neeuretasca i se cuvine evreului care a revenelicat- © primuL” (BabbaBathra 54b) 3 ‘Daca doi evrei Lau tnselat pe un neevreu, trebule s@ imparta intre el castigul.” (Choschen Ham 183.7) *Oricare evreu are dreptutl sa contribuie prin minctuni sifuréminte strambe la distrugerea unui neevreu.” (Babha Kama 1 13a) *Bunurile geimtlor sunt aidoma deserturilor: lipsite de stapan. storicine le ta in stapanire se cheamé céile-a dobandit.7 (Talmud IV, 13 { 54b) ‘“Evreul are tot dreptul sa exploateze greseala unui neevreu si $@-l ingele.” (Talmud IV, / 1 / 113b) “Dela un neevreu ai dreptul sé tet eamaté.” (Talmud IV, / 2 /. lia 70b)Dezvitluiri cutremuritoare... 101 Se dO Despre Mesia: De indata ce ve veni Mesia, to(t vor fi sclavit evrettor.” (Erubin 43D) “Mesia te va incredinta evreilor siéipénirea asupra intregi lum Tar acestei stapanirt tt vor fi supuse toate popoarele” (Talmudul de la Babilon, seriere Schahh. pg. 120. col. 1) “Mesia ba pune in mana evrellor sceptrul regal cu care acestia vor stapanilumea, ${ toate popoarele le vor fi slugi. iar toate natiunile lumii vor fi'supuse tor.” (Talimudul de ta Babiton, seriere Sanhedrin, bg. 88b, col. 2 st pg. 89 $i 99a, col. 1) Mai apol, scriérea Pesahiin din Talmud sustine ca, dup venirea lui Mesia’ “evreit vor ft neinchipuit de bogali ${ toate comorile Pepoarelor vor c&dea in mana lor.” (Talmudul de la Babilon, serierea. Pesahim, fila 118b) Jalqut Simeont sustine in interpretarea saa Talmudului, c& la vremea lui Mesia “fiecare eoreut va avea doua mil opt sute de slugt Valet Simeoni, fila 56 si Bachai, fila 168}. lar Abarbanc], unul dintre cet mai buni cunosedtort evrel ai Biblict si Talmirdutui sustine Ja randul lui: “Vremea tui Mesta va ft precedala de un mare razbol in care vor pieri doud treint din omenire.” (Abarbanet, Masmia Jesua., fila 49a), (I2voare: Traduceri directe din Talmudul ebraic, apo pasaje apanute in “WuSten Sie Schon” (Stiatica...) dedohannes Rothkranz af “Jadische Selbstzeugnisse" (Autocertificari evrelesti) de Dr. Johann Pohl, Buchdienst Witten), Slacum, dupa lecturarea citatelor de mal sus, haideti sa ne verificam putin sentimentele. Ce ecouri au Produs aceste randuri in dumneavoastra? Cine este acest Jahve - El Schaddai, care propaga asemenea precepte, este un extraterestru'sau nu? Si putetioaresA va Imaginali ca cineva mai respectA astazi.ad literam asemenca Precepte? Cum poate considera un popor aga ceva drept “Scriere sfanti"? Trebuie sa recunose foarte deschis ea si pe mine m-au Scos binigor din papuci randurile de mai sus, atunci cand le-am clit pentru prima dati, iar Talmudul spune acelasi lucru si astazi ca si alunet. Si astaz| se predica accleasi lucruri ca $1 atunci, Si acum 0 inirebare: Oare mai respectii astiizi cinevacu toatA rigoarca Invalaturile respective. ca pe atunci? Evident eA talmudistif isi dau pe deplin seama de semnificatia celor scrise in cartea lor “sfanta”, dovadé faptul cA traducerea textuala a Talmudului in oricare din limbile goimilor este interzisal Sa revenim insa cu picioarele pe pamant, Sigur ci Talmudul nu con{ine numai asemenea texte, insA pasajele Citate sunt pilonii de baza ai Talmudulul, si deci si ai talmudistilor,a 102 fan van Helsin: Dezvdlu Bineinteles cA in cazul temei noastre “fierbin{i7 nu ne arene intereseazA acela care nu respect textual preceptele mai sus = mentionate. ci acei care sunt convinsi cA lucrurile stau chiar aga, ae si care in activitatea lor zilnica adopt pe de-a-ntregul pasajele RO citate de noi din Talmud. mar Nu prezinta de altfel un interes deosebit pentru noi nici dac& cone comerciantul evreu de Ja coltul strazii crede sau nu orbeste in Eo preceptele citate, ne intereseaza in schimb in ce masurd crede in wet ele bancherul sau proprietarul unui cancem de banci, orl cel al sea unui canal de televiziune etc ing) * ] Presupun cA va imaginati ce poate insemna ca un grup de Ne persoane SA cread in asemenea precepte nefaste si si fle chiar ane mandma de aceasta, si apoi sa rezulle ca ei sunt proprietarii ee mijloacelor mass-media sau af celor mai mari sisteme bancare din eer fume! [i veli reeunoaste fara Indoialé dup& readele activitAlit lor. nei itati-va ce a reusit sA produca in lume Hollywood-ul cu filmele rant sale mareate de violenta, de groaz gi sex. gi velf vedea roadele unei ae asemenea activitati. De ce se apuc’ un om inca zdravan la minte fail s produca un film de groaza? Care poate fi mobilul sau? aaifel Si cum arata oare “roadele” bancilor? argit “Dati-mi controlul asupra banilor unei natiuni, si-mi este sak ‘absolut egal cine face legile!” z ee (Amschel Mayer Rothschild (1743-1812) car Ceci mai puternici si mai renumiti khasari.i in acelasi timp cet ied mai ferventi talmudisti, sunt, aga cum am mai amintit, Rothschildzi atte Revin aici cu 0 seurtd prezentare a istoriel lor. ine Moses Amschel Bauer, un camatar si bijutier ambulant de ire origine khasara. s-a stabilit pana la urmé la Frankfurt, unde in es f 1743 { s-a nascut un baiat. Mayer Amschel Bauer, Deasupra be pravalici sale din strada evreilor (JudenstraGe) si-a atarnat o firma iT rosie, semnul khasarilor. Simbol pe care Mayer Amschel l-a gi ae adoptat apof ca nume de familie (firma rosie in germ. “rotes Schild” - Nota trad.). Dup& moartea lui Moses Bauer, fiul sau Amschel cal Bauer si-a inceput activitatea mai intai ca functionar la banca ee Oppenheimer din Hanovra, unde a ajuns in seurt timp partener i asociat. Piatra de temelie a averii familiei Rothschild a fost pus& ie ins& prin cunostinta sa cu generalul von Estorff, care la acea vreme + St indeplinea servicii de curier pentru banca Oppenheimer. (Casa Rothschild se afl gi astdzl in relalii foarte stranse cu banca | Oppenheimer.) Prin acesta Amschel a ajuns in anturajul printului Wilhelm von Hanau si a devenil consilicrul sau cel mai apropiat. In 1770 el s-a casatorit cu tanara de 17 ani Gutele Schnaper, cu care a avut cinci fii $i cinci flice.an Helsing Inti” nu ne le mai sus W chiar asa, jul pasajele al nicrdaca, orbeste in fa Crede in Ort cel al n grup de i fe chiar oprictarii neare din Atti lor, UW filmele dele unet la minte mic¢ste imp ce inca ula Dezvaluiri cutremuritoare... - —— — 103 Ca agent al “comerciantului de carne vie" Wilhelm von Hanau care inchiria mercenarl orlcdrul guvern care avea nevole de ci, Rothschild a conceput, dupa spusele ofiterului de informatii al marine! regale canadiene William Guy Carr, planurile sale de consiituire & organizatiel “Iluminatilor” bavarez! §! l-a insircinat Apo! pe Adam Welshaupt cu organizarea $i dezvoltarea acesteia. Guo sumé de in total 3 milioane de dolari, pe care o sustrasese dela printul Wilhelm, Rothschild a hotarat si-g{ dezvolte afacerile in sill mare = $1 a devenit primul baneher de talie internationalal Mayer Amschel i-a predat cele 3 milioane de dolar fiului sdiu Nathan, care conducea afacerile familie la Londra si care prin imprumuturile acordate ducelut de Wellington gi-a marit de patru orl averea. Cu acest Pant Rothschildail au deschis fiiliale la Berlin, Viena, Paris $i Neapole, in fruntea carora se aflau fii lui Mayer Amschel. Londra a fost sleste ined si astazi sediul de baza al Rothschildzilor, In testamentul sau, Mayer Amschela dispus ca toate posturile chele din sfera afacerilor sa fie ocupate de membri ai familiel. ca in famille 84 se practice casatorille intre veri si verigoare pentru ca astfel averea familie! sd ramana ntacta, Regula a fost ulterior putin Targil4. atunci cand ‘au aparut pe scena si alic banct, unii dintre Rothschildai cdutand sa intre prin casdtorte st in alte farnilii evrelesti ‘de elit". multiplicandu-gi astfel averea, Este un Iueru cunoseat céRothschildzil erau nigte talmudisti fanatici, continutul cdrtii findu-te citit membrilor familiei uneori chiar zilnic. Not intre timp am aflat cate ceva din cele scrise in carlea amintita. De aceea biograful siu, Frederic Morton, li descrie pe Mayer! AmscHel siipe Gel cine! fit ai sal in cartea “The Rothschilds” ca pe nigte “magicient ai finantetor $t aiabolict at cifretor, manati de un instinct dlabolte atuncicand ist Tnfaptuiau planurile lor secrete”, asa cum recoman da si Talmudul, cu'o totala lips de scrupule fala de golmi in toate afacerile lor, Dupa marea lovitura de la Waterloo, descrisa deja in prima carte (preluare a Biincil Anglici si a City-ului), side asemenea din Fran{a, Rathschildzii si-au indreptat pasii spre America. E adevirat ca afcl au plerdut prima runda, atunei cand pregedintele Jackson 4a retras baneii centrale private a Americii, “Bank of the United States” inflinjata de ei, concesiunea, ins ei nu au capitulal. Mai intal au atalat cele dou’ tabere ale rézbojului civil din America cesfasurat intre anii 1861-1865 una impotriva celeilalte, far apot au finan{at ambele parti beligerante prin bancile lor din Paris si de { la Londra, In jurul anului 1914 Rotschildzii instalasera deja pe cei doi Agent de baz al lor, Kulin Loch & Co. si J. P. Morgan & Co., ineS 104 Jan van Helsing Deswalui Statele Unite. Jacob Schiff preia conducerea $i sprijina cu ajutorul fl BneH relatiilor sale cu reprezentantii germani al Rothschildztlor - banca Sie *M. M. Warburg Gesellschaft” din Hamburg si Amsterdam - een de inflintarea imperiului Standard Oil al Iwi Rothschild, a caslor ferate ae ale lul Edward Harriman si a otelanilor lui Carnegie. eee jn anul 1907, casa Rothschild a anuncat America, prin bancile Pay flecas ci (Kuhn & Loch & Co..J. P. Morgan & Co. si M. M, Warburg) in cea eactine mal mare criza financlara de pana atunci. Ca urmare Rothschildaii a an au putut impune statulul american crearea bancii lor centrale pri- 1582) a vate “Federal Reserve Bank” sub conducerea agentului lor Pauk fintor Warburg. care era totodata si colaborator al lui Kuhn Loeb (Paul Portugal Warburg find $1 presedinte al lui I. G. Farben). ual lacob Schiffa fost, in numele Rothschildzilor, coordonatorul si aS bancherul revolutiel bolgevice precum si bancherul personal al Teal Khasarilor (Trotki si rebelii sai), cu scopul de a readuce Rusia, aga Seay cum fusese ea cu 1000 de ani in urmi, sub stapanirea khasarilor. aie Dupa cum stim din planul Iui Mazzini si Pike. totul a decurs aga maise cum fusese stabilit, iar omenirii i s-a prezentat un amplu scenariu ae de “razboi rece. Aproape cA am putea afirma ca Rusia gi Armata rena rosie “apartin” de fapt purtatorilor insemnelor khasarilor. deci paste Rothschildzilor! i Cele de mai sus nu sunt decat eateva aspecte din istoria familtei aes Rothschild. intelegem insa limpede de ce persoanele respective nici mi nu s-au sinchisit de faptul cA alat razboaicle finantate de ba ac Rothschildzii, cat si regimul comunist din 1917-1953, au reclamat sufer ca jertfa cca. 85 milioane de vieti omenesti. ph Frederic Morton scrie: “Astaz{ familia Rothschild ofera tmaginea aa unei existente retrase, mui vezi si nu-i auzi. De aceea mul{t sunt Dum convinsi cét in afara de legend& n-a mai ramas prea mult din et. lar Rothschildzit sunt foarte mul{umiti sé-si vacté imaginea purtata doar ae de legenda”. (The Rothschilds, pg. 19). Sian CA lucmurile nu stau chiar asa am aflat din primul volum, 3i au vom demonstra aceasta si in continuare, aici $i mai departe. Turnul (a targului de la Frankfurt, cu piramida trilateral a “Muminaiilor”, a care mai domina si astazi oragul in cares-au pus bazele impertului ae Rothschildzilor (fondatorii organizatici “lu atilor"), ne ie demonstreaza limpede cine sunt cei care “stapanesc” in continuare a orasul Frankfurt. E drept cA realitatea unei conspiratii a unei miei clite nuda, a cel putin, dupa parerea mea, nimanui dreptul sa sliniga viett 5 omenesl; cu atat mai putin vietile unor simpli cetateni, feme| $1 > copii. Dar acesta este un alt capitol. Sé revenim acum la cullsele § politiceuajutorul ar - banca terdam — llor ferate nN bancile ra) in cea schildei} rale pric lor Paul) eb (Paul tonal si onal al sla, asa sarilor, Is aga enariu mata deci miliel fe Nici te de amat qnea sunt é lar doar 1. gf maul or”, Mut ne ire: 14, etl si Dezviiluiri cutremurdtoare... 105 Intelegeti acum de ce nenumarati regi, presedinti de state si gefi de guveme i-au privit cu ura pe monopoligtii evrei? Istoria khasarilor $1 a talmudistilor nu poate fi nicidecum/considerata un “model” de istorie a unui popor pamantean exemplar - pusin slujba unei rase extrateresire care ne-a vizitat - de aceea nu mai surprinde pe nimeni faptul ca reprezentantii poporului respectiv au fost izgoniti din fieeare {ara in care s-au agezat vreodata pentru un timp mal indelungat. Eiau fost alungeti din Anglia in 1290 (reintorsi in 1655), din Franta 1306 (reintorgi in 1682), din Ungaria 1360 (reintorsi in 1582), din Belgia in 1370 (reintorsi in 1700), din Slovacia in 1380 {reintorgi in 1744), si tot astfel din Olanda, Austria, Spania. Portugalia, Italia, Bavaria, si lista poate fi completata si cu alte natiuni europene. i Poporul german este infatisat drept un antisemit inversunat, cel mai rau dintre toi in materie de prigonire-a evreilor. Si nici acest lucru nu-l pot trece pur si-simplu cu vederea. Haldeti si vedem ce serie de pilda Martin Luther: “Decisesem de fapt sa nu Mai Scriu nimic, nici despre evret st nici impoiriva lor. St asta fiindca am ineles cu timpul ca oamenit acestia réutaciosi si mictla suflet nu Tenun{a niciodald s@ urmareasea sa ne atraga pe noi, crestinii, de partea lor... Siam admis ca aceasta cdrticicd sé fie raspandila, pentru ca vreodata, cine stte cand, sa fit gdsit si eu printre cel care S-au opus unor asemenea demersurt veninoase, si pentru ca toti crestinil sé fie in garda fata de et N-am crezut nicicénd ed uncrestin va accepia sd se lase prostit de un evreu $i sa imparta cu el exilul si Suferinte. Insa sidpanul acestei lumi este Satana, si acolo unde nu auzi cuvantul lui Dumnezeu, pentru Satana treaba este useara, si nu numai prinire cet slabi, ci si printre cet tari. S& ne ajute Dumnezew. Amin. Jar ca indiciu clar in acest sens putem constata ed el isi propaga si mai intens credinja. até(and ura invergunaté, dectarand: ‘S&-i dam inainte tot asa. Nu vedeti cd Dumnezeu este printre noi si nu st @ uifat poporul nici in exil? Noi nu muncim nimic, o ducem bine, trandévim. iar afurisi{it de goimi trebuie sa munceasca pentru nol, nol ticasdm banii lor, si pe lingé aceasta mai suntem st stapanit lor, Sar ef st slugile noastre. Dati-i inainte, fit at lut Israel. oricum mal bine decat nimic! Mesia al nostri nu va tntdrzia sa vind daca contiiidm $4 ne insusim bunurile pagénilor prin camata.” Wu spune care Talmudul s( nu scriu si rabinil lor ca nu este nict un piicat sd ucizi un pagdn, dar cd este mare pacat sa ucizi un frate al téu dintre fili lui Israel? Nu este pacat sa nu-{i (it cuvantul dat unui pagan. De aceea pentru ei pare a fiun dar adus lui Dumnezeu Sd jéfuiesti si sa furi bunurile paganilor (cum fac ei prin camata). EiSY © LLL__SSEEEaa=2=2_22.———___ 106 Jonvan Helsing peavilluir sunt convinsi c& orice-ar face nu pot.fi “destul” de durtcunoi sted yor culliva nu comié nici un pacat fata de not, fiindca ei sunt “sangele nobil” si gace prin “sfintil circumcisi“, iar noi nu suntem dlecat niste afurisiti de gotmi. mei, ca da El sunt stapanit acestei lumi, si noi suntem slugile lor, ba chiar vitele { in morr lor! Daca i'se pare cuiva ca am spus deja prea mull, trebuie sai Gonnect declar ca nu este deloc asa, nu spun deloc prea mult - spun chiar lar P mai pufin deca ar trebuil Pentru'ed eu vad in scrierile lor cum ne completa blestema zide zi pe noi, gomii, siin scolile si rugaciunile lor ne doresc mare efit tot raul de pe pamant. Ne jefulesc prin camata de banii nostri side deo sule cdie orf pot nti smulg in maniera cea matjosnicd... marea P Ar trebui sa sti{i od evreti hulesc numele Mantuitorului nostru si regretab il batjocorese, si asta zi de zt.. Si din aceasta cauza, doamnelor $t mult cm domnilor. trebuie nu sa-i toleraji pe acestia, ci sé-i surghiunifi. Et capeo' sunt dusmanii nostri declara{i si practica neincetat blasfemia la ia avut ‘adresa Domnulut nostru lisus CCristos. Eio-considerd....pe Maria o ‘A App! curd si pe fiul ei cel sfant un fecior de curva (mamzer)... Daca ne-ar M putea ucide, ar face-o bucurosi. Si mul{i dintre ei chiar si fac acest presed lueru, in special cet care exercité profesiunile de medict sau chirurgi. Le Se pricep prea bine, asemenea italienilor - familiile Borgia st Medict- 1920 Sa ma@nuiasca medicamentele, cu care il otravesc pe oament in asa evreil fel incat s& moard fie intr-o ord, fie abia peste o sGptamand.” ‘Spart (The Jews and their Lies, E. 62. pg. 189) Roths Sa fi fost oare Martin Luther un fudeofob invergunat? pair Greu de crezut. Cel care va compara pasajele citate din Tal- Trotk mud cu aceasta ultima pagina va vedea limpede ca el se refera in Emm mod special la talmudisti. dest SA fll fost tot atat de iudeofob si pregedintele american Ben- ‘cont jamin Franklin (1706-1790) atunci cand sustinea: “Irebuie sa alu aparam natiunea aceasta tanara de o influenta perfidé... Pericolul ider acesta, domnii met. i reprezinté evreii! In oricare dintre (arite in care mis s-au instalat, ei au deteriorat morala existenta, au diminuat integritatea comerciald, s-au izolat si nu s-au putut adapta. Au luat de in deradere religia crestind, ale caret principii stau la baza natitinii rev noastre, si auineercal sa o submineze. Si-au construit un stat in stat gt si, alunci cand li s-a opus rezistenta, au tncercat sa sugnime (ara din punct de vedere financtar... Fi sunt vampiri, iar vampinii nu traiesc de pe urma vampirilor. (9 Bi nu se pot margini la cercul lor restrans, ci trdtesc de pe urma crestinilor sia alter popoare, care nu apartin rasei lor. Dact nui vorn exclude din componenta Statelor Unite, in mai putin de doua sute de ani ci vor veni in asemenea hoarde peste noi, incal ne vor domina si vor devora tara, sine vor schimba forma de guvemnamant. Dacé nui exeludem. in mai putin de doud sute de ani urmasti nostri| an , aa tielsing, Dezvitluiri cutremuritoare.. 107 gele eee vor uiltiva pamantul pentru a le intretine tor avutul, in timp ce et vor Slide goin, 7808 Prin edrciumi si-sl vor freca ferici mainile, Va avertizes, domnit Gchiaruitere mel. od daca nivi excludem, copiti dumneavoasird, va vor blestema Gebule gga $11 Mormant" (Des Griffin: “Anti-Semitism and the babylonian a - spun ehige | Connection”, pg, 28) | lor cum ne lar presedintele american George Washington (1732-1799) ornedoresc completa ideca: “Evreil actioneaza IMPOTRIVA noastra cu mult mat nostri side mare eficien{a decat armatele dugmanilor. Ei reprezinta un pericot / deo suta de ori mai mare pentru libertatea noastra, si constituind ut nostru st marea problema in care suntem cu to{ii implicati. Este intr-adevar amnetor $1 regretabil cd statele noastre, fiecare in parte, n-au incepul ined cu ! ghiuinifi. Bt mult timp inainte sé-i vaneze $1 sa-t starpeasod pe evrei, privindu-i asfemia la ca peo cluma pentru soctetate gi ca pe cei mai mari dusmani pe care pe Martae ia avut America vreodata.” (Maxims of George Washington, de A. acd ne-ar A. Applaton and Co., pg. 125) ips MA si:mira de ce a fost Hitler ata de hulit, intrucat vad cd nici i chirurgt. pregedintii americani n-au sustinut altceva decat el. si Medict - Lor li s-a asociat si Winston Churchill, care avertiza in anul ‘ ace 1920 despre conspiraiia mondiala a evreilor: “Miscarea aceasia.a — an evreilor nu este o noulate @ zilelor noastre, Din timpurile unut } Spartakus-Weishauipt (intemeitorul ordinulut “Muminafilor” din ordinul 2. Rothschildzilor}st pana la un Karl Marx (membru gl “Societatit celor din Tal- patra anetimpuri™. o ramura a “Tuminajilor” bavarezi) pana la un refered in Trotki (Rusia), Béla Kuhn (Ungaria), Rosa Luxemburg (Germania) si ; Emma Goldman (SUA). conspiratia aceasta mondiald destinata anlBers destramani unor civilizatit s{ reinstaurdrit unor societa(t ci dezvoltare ; Butera controlata, cu réuitatec ei plind de invidie siegalitarismul et imposibil, Pericoliil aluat o permanent amploare. Ea a jucat un rol important siusor de identificat $i in tragediia revolii{iel franceze. Sta fost pepiniera tuturor miscarilor subversive din secolul al XIX-lea...” ! “Si nu se exagereaza deloc atunct cand se afirmé cd rotul jucat de evrei in aparitia bolsevismulut st tn declansarea efectiva a ett ee revoluitet bolseuice a fost determinat (ot de eureitacestia tuernationalt eae simat ales ateisti” (Iustrated Sunday Herald, 20 febr. 1920, pz.5) ‘Am vorbit siin prima carte despre {storia revolutiei bolgevice si pre despre rolul de netagéduit jueat de evrei in desfasurarea ei, Rabinul ! ee Stephen Wise sustine chiar mai mult: “Unitil numese mardsm. Eu ait | _éspun tudaism." (The American Bulletin, 15 mai 1935). Gan Sau: ‘Nweste cu siquranta o intamplare faptul ca marxismul s eete a ndiscut din tudlaism. Sinu este, de asemenea. o inidmplare faptul Man | Vs ed tocmat evreit au fost aceia care au produs marxtsmul." (A Pro- nostri t gram for the Jews and an Answer to all Anti-Semetism, de Harry ||. Waton, pg. 148)Se 108 Jan van Helsing Dezvalitir Cel mai surprinzator lucru este insA cA asemenea informatil 13. F nu provin de la niste nazisti, musulmani sau crestini, ci tocmaide sjonului” Ja evrei. Invatati celebri sau rabini au dat informatil exacte despre Ei bin activitatile evrellor khasari. Pare chiar s! logic, nu-i asa? ~ ai primul $1 in plus inca o mica “marturie” referiteare la ce) de al Il-lea “ spira Fazbol mondial, preluaté din cuvantarea pregedintelui Congresului coe et mondial evrelesc [Jewish World Congress), care a avut loc la 8 “celui de! decembrie 1842 la New York: “Nu negam deloc si nict nu ne temem an Sdrecunoastem adevarul, st anume ed rézbotul acesta este rdzbotul PUSS * nostru sl este purtal pentru eliberarea evreilor, Sustinem chiarea’ meat! ~protoco® Jfird ajutorul nostri sticcesul aattior n-ar fifost imaginabil. Frontal _ “Pret°™* nostru, al tudaismului, este mai puternic decat (oate fronturile ia un» O'S" - loc. Nu precupetim nimic pentni a sprijini financiar acest razboi, ¥#dUce Asigurarea victoriet se bazeaza in principal pe slabirea fortelor dar luct’ inamice, pe distrugerea lor In propria lor tard, in centrul redutel lor publICe de rezisten{a. Jar not suntem calul troian in cetatea dugmand. Mille‘ Rothkrai de evrei din Europa constitute factorul principal in nimictrea Dr. Jot inamicului.” Nic Mai exista un document care trateaz& $1 el despre tema -autent “lluminatilor", dar ceva mai precis. cu planuri si diagrame exacte sunt sa | de dirijare a economiei sia energiei, cu planuri de control asupra porunci | masei monetare si a aurului, precum 31 asupra mass-media din domn } intreaga lume, Este vorba de “Silent Weapons For Quiet Wars” poate 4 (Anne -silentioase pentru un razboi tacit). Documentul a fost gasit stau lu la 7 julie 1986 de un functionar al lui Boing Aircraft Company intr- aplicd | un copiator IBM al intreprinderii, pe care, neutilizat fiind, acesta il sionis! x cumparase. Este vorba aici de un plan al unor “insideri*, destinat spune tot unor “insideri”, si anume un existe plan de lupta impotriva lumii D intregi folosind masurile subver- anh sive ale unui razboi psthologic s1 ae economic, iar numele de f a Rothschild apare in document de a te mai multe ori. Nu-l vol mal ss transerie aici inca edata: am Buc redat in prima mea carte, este ex- J act acelast. In cazul in care cineva torea doreste si-lvada, are la dispozitie Ohre urmatoarea adres&: “Silent Weap- ons For Quiet Wars” (A Program- ming Manual and Study in Eco- nomic Manipulation) Cosmic Voy- age Publications, P.O.Box 1116 McMinnville, OR97128,SUA. Siacum, s& ne oprin aici. de ac cact } des \ lari y | i invamUHeWine | Decatur’ eutrenur ator, 109 ion 13. Exista opinii cum ca “Protocoaléle Inteleptilor eee aeaprs Sionului” n-ar fi autentice. Ce pirere aveti? 2 re Ei bine. dupa cum mi-a ajuns si mie la ureche, cAtiva cititori deallf-tea 3! primului meu volum au respins subiectul eartii (cu tema: ngresulys __“COnspiratic’) pe motiv ed “Protocoalele Inteleptilor Stonului", din it loc ja g | Care eu citasem anumite pasajeca exemplu de aplicare a principiilor netemem | “celui deal treilea partid”, n-ar fi autentice. Gare ce anume near erazboiui putea fi autentic la ele? Cel care tocmai a citit pasajele mal sus i chiar oq ‘| mentionate din Talmud, care ideatic sunt aproape identice cu i Frontal “Protocoalele Inteleptilor Sionului”, nu mai poate nega nicicum rile laun* originea acestora din urmil Este drept c4 nu se doreste deloc 0 Ht razboi, | traducere ad Kteram a Talmudulul intr-una din limbite goimilor, ‘Jerelor | dar lucrul nu este totusi chiar interzis. Nu se interzice nima nui sa ‘lulet lor publice anumite pasaje din el (veri si “Stiati eA...2", Johannes nd. Mile —_Rothkranz si “Jdische Selbsterzeugnisse” [Au tofabricatii evretesti}, imicirea Dr. Johann Pohl, Buchdienst Witten), Nici nu inteleg de altfel prea bine intrebarea cu privire la © tema “aulenticitate™.Este ca $i cum ne-am intreba daca cele zece porunci exacie sunt sau nu autentice. Este perfect egal dac& autorul celor zece Tee porunei a fost Dumnezeu, un extraterestru sau poate un oarecare wan domin X. Ele exist, oricine le poate citi. 1e poate:aprofunda gile gate Poate aplica. Originea lor este cu totul si cu tolul Irelevanta. La fel eae stau lucrurile $1 cu “Protocoalele”; Directivele: cuprinse in cle se esta i aplica coneret in viata. Indiferent daca ele au fost concepute de il Rca = ; stinat sionisti, de Ohrana (edinioara serviciu secret {arist) sau, cum Spuneam. de un oarecare domn X. Am considerat de datoria mea sa Je comunic cititorilor mei. De asemenea. nu este de prima importan{a care persoana anume leaplica. Sionistii in orice cazle aplica. dar poate ci $1 altii? Fapt este ca ele sunt aplicate in viata curenta si de aceea este necesar cajoamenit sa fie constienti de faptul ca exist indivizi cu foarte mult putere, care pur gi simplu sug sangele ceta{eanului de rand Si care nu doresc deloc ca acesta sa afle astfel de lucruri, In toamna anului 1994 s-a dat, se pare, o sentinta judeca- toreased, care ar fi stabilit cA “protocoalele” ar fi fost inventate de ‘Ohrana, serviciul secret al {arilor rusi, pentru a avea astlel un cap de acuzare impotriva evreilor! Ce pacat, mult stimatil mei judectori, { _caci Ohrana era de fapt condusa tocmai de evrei! Un autogel atat de splendid rar am vizut. 2:0 pentru mine pentru argumenta \ far in ce-i priveste pe “Iuminati” - 2:0 pentru ei pentru tactica de $ _ } invaluire si incejogare!110 jan van Helsing 14. Cine este de fapt cancelarul federal Heimat Kohl? ‘Autorul evreu Jakoy Lind scric in cartes == “Der Erfinder? {Inventatorul), aparuta in Germania (Edit. Cort Hse Minchen. ISBN 3-446-14989-9). la pg. 80: “Strabunicul ectesisiai cancelar federal german igi mai scria numele cu inch eat = SemoedeT siecra un negustor din Buczaz_ Detin documents, dowext Exist obéblioteca intreagé de dovezi intr-un seif de la Banca Negima Gin Vaduz" : Stramosil lui Kohl par sai fost Ged ores Ses core au trait ca negustori, sub numele de “Kohn”, iz Docmet 5 Polenta de sud/ - Galitia. Ei au ajuns in Germans potent decomentsior atate odatt cu marele val de emigratic al earedios sper vest Seana! revolutiel franceze gi din anii ce fan uxmet === Bateees aes si-au luat numele cu rezonanta german “Rebr_ Estecendl Tectschke descrie pe larg evolutia evenimentcier storie Seatemet Ger Septal in sine este atestat si de relatariie prot ‘Gombeit Sled= coprinse in voluminoasa sa lucrare ioskd “Macho set Deee ens (Vecini de o mie de ani) - edit. Hase & Eas : cuncscufica neguston bogs. Unmasiaeseamemmat ia Lucuigshafen pe Rit ‘Acolo 0 nisct. comtie ESE See Sawech Kohn. Ca polt- tician ai partidult cesin democrat ESSE s= seait apol Helmut ‘Kohl Veridicitatea unor ascoocmes Saieaaes Stersre este atestata si de urmatoarele: Am ix 233 epee Sos Sa a unt domn T. Rudolph, C. P- 130, din £9325 Melle S i cere respectivul i! acuza pe actualul cancelar federal c= Saks Stee SP ssstine ci Helmut Koh! ar fi un membru de bert all Ses eatsomsee exclusiv evreicst! “Bal Brith’, AccastS masre Sop ae pemmegee i rancdurile cl decat vrei, Ea este un fel de “stat majer af emeieet mondiale in toate actiunile acesteia. Documentul mal sustine c& Boj masonicd.evrelasca amintila lar fi distins pe cancelare! Kohl ca cel mal inalt ordin de sAnge al evreilor, ~Ordinul losefin”. acordat numal pentru merite deosebite umor evrel care s-an angajat din plin pentru binele poporulul evreu. gi lui Menachem Begin i fusese acordata oasemenea distincticDezvaluiri cutreniurdtoare... Il pentru faptul c4, in interesul poporului sau, savarsise fapie unice side-a dreptul revolutionare: in 1945-1948 a eliberat Palestina de arabii care locuiau acolo; un sat intreg de arabi, femei, copil si batrani au fost aruncati de vii intr-o fantana din localitatea Deir Jasin, tar peste ei au fost aruncale grenade ca sA amuteasca urletele muribunzilor. Afland de fapta aceasta bestiala, restul arabilor au fugit cu groazi in suflet din patria lor - tar evreii s-au putut instala in teritoriul astfel eliberat, Rudolph sustine de asemenea ca Helmut Kohl este un. francmasen de grad inalt i cA a fost prieten apropiat al unui alt francmason de grad inalt, Mitterrand. In aceasta calitate a lui ar avea obligatia sa execute toate dispozitiile ordinulul secret. Astfel el nrar mai putea fi legat de juramantul de credint& depus in fata Natiunii germane la instalarea in functia sa de stat. Dupa spusele d-lui Rudolph, Kehl ar fi si un combatant proeminent al Misearii francmasone pan-europene a evreului Coudenhove-Calergie. = El pare a/fi totodata pricten apropiat familiilor Rothschild din Paris si Londra, participand cu regularitate la petrecerile de famil ale bancherilor respectivi. : Seva vedea fara indojala in anii care ver veni daca cancelarul Kohl se situeaz sau nu de partea poporului. Independent de originea'sa - evreiasca sau oricare alta. Cel care doreste si afle o serie de amanunte despre toate aceste lucruri, precum si multe in plus. despre cancelarul german, le poate asl in carjile lui Johannes Rothkranz ("Die Vertrige von Maastricht” > Tratatele de la Maastricht -, vol I $i 11),2 Jan van Helsing 15. Vi spune ceva numele de George Soros? Evreul ungur cu pagaport american, care se apropie de-acum de-varsta a Ill-a, este considerat un superstar intre marii speculantt din lume. Cand de curand redutabila publicatfe economica Forbes” a publicat lista celor mai bine platiti manageri si finantisii din. America, Soros s¢ gasea in fruntea ci, la o distanta considerabila: fata de urmatorul mentionat. Numai anul trecut el a castigat 550 milioane de’ dolari, cam de 20 de ori mai mult decat patronul “Disney~-ulul, Dacd Soros suna o data din trompela. pietele intemationale de capital intra pe loc in agitatie, iar bancile de emisie in trepidatic. In septembrie 1993 Soros a reusit sA ingenunchieze Banca Angliei. Ela intuit bine ca banca va fi nevoita sa retrapa lira. ajunsa de-acum sub presiune, din circuitul valutar international, scazdndu-l valoarea. A investit pentru asta zece milioane de dolari al organizatiel sale financiare - si cu succes. A castigat un miliard de dolari, a carui plata cade acum in sarcina contribuabililor britanici. El insusi si-a implantat in opinia publica imaginea unui om care urmareste cu tot dinadinsul s4 influenteze pietele de capi- tal ale lumii. Este un procedeu mai putin obisnuit, pentra un investitor abil, interesat de regula mai curand in a exploata in se- cret anumite situatii pe care concurenta nu le-a descoperit inc: Genul de activitate a lui Soros a iesit limpede in evident martic 1993, cand acesta a prezis o iminenta crestere a pretului aurului. Se presupune cA prezicerea lui a avut ca urmare o sporire considerabild a achizitiilor de metale preticase, ceea ce a dus apoi la o crestere cu 20 % a pretului acestora - comparativ cu cota maxima atinsa de la razboiul din Golf incoace. Apoi, la inceputul lui iunie 1894, Soros si-a facut cunoscuta, intr-o scrisoare deschisa adresata directorului economic al ziarului Londonez Times, Anatole Kaletsky, intentia de a determina pietele financiare sa realizeze ‘vanziri masive de Imprumuturi de stat germane in fayoarea hartillor de valoare franceze, Ce inseamna de fapt aceasta? Jos cu marca german si... atac frontal asupra Bancii federale germane! Diferite ziare din lume il prezinti pe Soros ca pe un fel de “Robin Hood al erci computerului”, care fa bani de la {arile apusene bogate prin speculatii in stil mare si-1 di apoi Europel de rasarit $1 Rusiei prin diferitele fundatii Soros, pentru a netezi calea spre “democratic” In acele “biete” {ari trecute prin purgatoriul comunist. Cine este de fapt acest Soros? Versiunea oficiala spune ca s-ar fi nascut in 1930, in Ungaria, ca flu al unor parinti eyrei si ca. adolescent fiind, a fost izgonit din Budapesta de nazigti. Dupa o prima etapa petrecuta la Londra, unde a absolvit “London School of Economics", cl a ajuns pe la mijlocul anilor 50 in Statele Unite.Desvaluiri cutremurdtoare.. 113 Acolo se simtea atras in mod miraculos de Wall Street, totus! pan’ prin 1969 a avut o cariera mai curand'stearsa. Abia apoi a preluat, impreuna cu un partener, un portofoliu de actiuni. Vindea actiuni pe care nici macar nu le detinea pe piata la termen, in'speranta cA pana la scadenta cursul lor va scéidea $i el le va putea recumpara mai ieftin decat le vanduse, Din acest fond s-a nascut apoi grupa “Quantum” de astizi, o familie de fonduri de investitii, care opereaza din Antilele Olandeze. “Quantum* este consideralA una din cele mai impresionante “mecanisme de investitii” din lume. In opt din cei donazeci si patru de ani de existent ai S&i, fondul a realizat un beneficiu “oficial” de peste 50% side doud ori chiar de peste 100%. Intre timp Soros a lasat afacerile pe seama unei echipe de manageri sinu se mai ocupa el insusi decat de proiectarea “marilor batalii”. Bl si-a consemnat principiile in cartea sa “The Alchemy of Finance”, in care sustine cA *ceea ce cred speculantif finan{elor are mai mult importan{a decat faptele economice reale”. Aceasta insa este imaginea pe care o rispindeste despre el mass-media, despre care stim in mana cui se afla. Deci cine éste el in realilate? William Engdahl stie despre el urmatoarele: “Soros speculeaza pe piejele financiare mondiale prin intermediu! firmei sale off-shore ‘Quantum Fund NV’, un Yond de invesiijit’ privat, care ‘administreaza’ © auere de aproximativ 4-7 miliarde de dolari in numele cdtorva ‘clien{i’. Fondul Quantum este inregistrat ca firmé tn ‘oaza fiscala’ a Antilelor Olandeze din Marea Caraibelor. Peniru ase sustrage controlulii acministratiei SUA asupra situatiet sale financiare, Soros ia inclus nici macar un singur celé{ean american in consiliut de conducere al Quantum Fund. Directoril sai sunt un amalgam bizar de oameni de finante din Elvetia $i Italia. Soros a fost identificat insd ca om de pate al concemetor bancare anglo-franceze ale Rothschildzilor. Este faré indotalé in propriul sau. interes, precum $l in cel al familiei Rothschild, sa ascundé epiniet pbublice acest lucru, pentrita masca stransele sale legdturi cu prietenit din City-ul Londonez, cu ministerul de exteme britanic, cu statul Is- rael, precum $i cu prietenii sai influenti din Establishment-ul SUA.” Printre membrif comitettlui director al lu! Quantum Fund se afla de pilda, printre altil, $i Richard Katz, Acesta este in acclasi timp ¢i $¢ful lut “Rothschild Italia S,P.A", din Milano si-] gasim gi in consiliul de conducere al bancif comerciale londoneze “N. M. Rothschild & Sons". Un alt membni al comitetului director este ; Nils 0. Taube. Acesta este partenerul unui fond de investitii londonez: ' sub numele de “St. James Place Capital", considerat de baronulid Jan van Helsing Rothschild unul din partenerii sai de baza. Unul din partenerit agreati de Soros la diverscle lut speculatii, in special la ridicarea pretului aurului, este Sir James Goldsmith, o ruda a dinastiel Rothschild, Printre alii in comitetul lui Quantum Fund si se afla sefii unor binci particulare clvettene extrem de “discrete” (care Scrvese sindicatelor/crimel organizate - arme s{ drogurl = pentru spilarea banild}). Ali membri sunt Edgar D. de Picciotto. presedintele bancil privaic elvetiene “CBI-TDB Union Banchalre Priveé, unul dintre actorii principali al pietelor de investitif si at aurului, Isodoro Albertini, sef al firmei de agent bursieri din Milano Albertini & Co”. Beat Notz de la banca privat genoveza “Banque Worms", Alberto Foglia, sef la"Banca del Ceresio® din Lugano. Cu ocavia diferitelor scandalurt palitice de coruptie din Italia, a reiesit de curand cA mai multi dintre politicienit (talien| isi paistrau banti Incasati ca mita la Banea del Ceresio. $1 probabil ca, atunel dnd a dal atacul asupra lirel italiene in septembrie 1994, Soros a avut la indemané mai mult deeat niste informatil gencrale asupra punctele vulnerabile ale politicii italien. William Engdahl isi continua relatarea dup& cum urmeaza: *Rela{iile lui George Soros cu cercurile internationale ultrasecrete ale Rothschildzilor nu sunt rela(it bancare intémplatoare sau obisnuite. lar succesul extraordinar al lui Soros ea speculant pe nisipurile extrem de mieatoare ale plelelor financlare sunt greu de explicat doar prin simpul sau ‘talent de jucttor'. Soros are acces la informatiile iniemé, la unul dinire cele mat importante canale de informa(it - de stat s{ private - din lume. * Dela cel de al I-lea razboi mondial incoace, famitia de finanttstt Rothschild tsi da silinta s@ raspandeasca despre sine in epinia publicd a imagine dé insignifiania. in spatele acestei imagini se ascunde insa unul dinire cele mat puternice st mai netransparente imperil financiare din lume: Rothschildzit au cheltutt 0 gramada de bani pentru a culliva imaginea unei familii nobile. ced drept foarte avule, dar (raind extrem de retrasa, 0 familie cu diferite tiptcurt in care uni membrit. de pildd, se delecteazé cue vinuri franiuzestt iar altii se angajeaza in opere de caritate: Printre cunoscatorti Cliy-ulut londonez ‘N. M. Rothschild’ trece drept una din persoanele cele mat influenie ale acelet fractiunt a senviciului secret britanic care este strans legata de aripa neo-liberal Thatcherista a Tory-lor, In anit 80 ‘N. M. Rothschild & Sons’ acastigat sume enorme, prin privatizarea intreprinderilor britanice de stat in valoare de mai multe billoane (probabil miliarde.- nota autorulul) de dolari, aciune intreprinsé in numelte doamnei Theatcher. In acelast limp insd, banca Rothschild se afld thcentrul comertulul eu-aur dinDezviiluiri cutremurdtoare... LIS lume: in aceasta bancd se stabileste de doud orf pe zi pretul aurului, de caire cele mai influente cinci banci implicate in astfel de tranzactil. Insa‘N. M, Rothschild & Sons’ este implicaté totodaté st in unele dintre cele mat murdare operatiuni ale serviciului secret, in care este vorba de ‘droguri peniru arme'. Datonité relatiilor lor extrem de bune cu Dad furile institutie’ serviciului secret britanic, Rothschildzii aureusit s@ impiedice si men{ionarea publicé a complicilatil lor inir-una din cele mai murdare retele ilegale a serviciulut secret, si anume BCCI (Bank of Credit and Commerce Intemational). In realitate banca Rothschild a fost un pilon principal in acea increngdiura intemationalaé de banet care se indeletniceau cu spalarea banilor sub patronajul lui CIA si MI6. Prin intermediul acesiora au fost Jinanjate in anii 70 si 80 diferite proiecte ale CIA, ca de pildd organizatille ‘Contras in Nicaragua.” (William Engdahl, “Ce se ascunde in spatele razboaielor financiare ale lui George Soros?”, Studiu EIRNA “Derivate” - Bomba financiara H, a anilor 90.) _ Influentul presedinte al Comitetului bancar din Camera reprezentantilor a SUA, Henry Gonzales, a condamnat guvernele Bush si Reagan ale Statelor Unite pentru faptul ca s-au opus sistematic unei urmariri penalea BCCI. In plus, ministerul de fustitie arefuzat in repetate randuri sa coopereze cu Congresul in cereetarile efectuate asupra scandalului BCCI, aflat in stransa legatura cu scandalul de la “Banca Nazionale del Lavoro" (BNL). Aceasta din urmé realizase, dupa cum ne amintim si din volumul I, profituri de miliarde de dolari din creditele acordate de Bush guyernului irakian ‘cu Scurt timp inainte de razboiul din Golf. Gonzales spune textual eA guvernul Bush a avut un minister al justitiel “despre care pot afirma cé a fost cel mai corupt, cel mat inimaginabil de corupt minis- ter de justitie pe care Lam apucat eu in'cei 32 de ani c&t am fost membni al Congresului™. Abia dupA ce BCCI a fost acuzata $i public, in mass-media, de incdlearea diferitelor legi. procurerul New Yorkez Henry Morgenthau aacuzat BCCI de “cea mai mare frauda bancaré din istoria mondiala a finan{elor. BCCI, spune el, a actionat in cet 19 ani de existenta ca 0 asociatie corupla st criminala”. Un director de la BCCI, seicul Kamal Adham din Arabia Saudité, a fost seful Servictulut de Informatti al (Ari sale pe vremea tn care Bush era sefial CIA Nici un singur iar din apus nua mentionat pana in momentul de fata faptul cA grupul Rothschild, in alianté cu George Soros, s- aflat in centrul imensei incréngaturi ilegale a BCCI. Persoana cheie a acestor afaceri a fost Dr. Alfred Hartmann, directorul filialet elvetiene a BCCI (Banque de Commerce et de Placement SA},116 Jan van Helsing pregedinte al lui Rothschild Bank AG din Zarich $1 totodataé membru al comitetului de conducere al lui N.M Rothschild and Sons. Hartmann fica insa parte $1 din comitetul de conducere al filialei elvetiene a bancil italienesti BNL si cra pregedinte adjunct al lui “NUY. Inter Maritime Bank® din Geneva. Un fost colaborator al servicillor secrete, $1 totodaté.un bun cunoscut al meu, familiarizat cu “cazul Soros”, mi-a dezyalutt cain Juna septembrie Soros a reugit sa acumuleze cu ajutorul unui puternice grup de “copartagi discret{” o avere de peste 10 miliarde de dolari, destinata a fi folosita ca parghie impotriva monedelor europene. Din cercul “copartasilor® amin faiceau. se pare, parte gimai putin cunoscutul comerciant de metale pretioase si carburantt Mare Rich, precum si comerciantul israclian de armament Shaul Eisenberg. Acesta din urma se aflé.de mai multe deceni: slujba serviciului secret israelian s practica totodata un important comert cu armament in intreaga Asie si in Orientul apropiat. Unal treilea parteneral lui Soros este Rafi Bytan, inainte vreme om de legaturd al Mossad-ului cu serviciul seeret britanic din Londra: in realitate Gerge Soros este si cl doar o unealta in mana famillei Rothschild, in rizboiul economic si politic pe care aceasta il poarta. El apartine acelor cercuri, care cu yrco tret aniinainte au dezlintuit sub numele de “cel de-al patrulea Reich” campania de atatare impotriva Germaniel reunificate. Soros este un germanofob convins- in autobiografia sa din 1991, “Underwriting Democracy. ‘Soros atragea atentia tocmai asupra pericolului pe care |-ar reprezenta o Germanie reunificata,. care “ar putea perturba echilibrul (de forte) din Europa... Nu este deloc greude observat cum pot renaste anumile condlifit intre rézboaie. 0 Germanie reunificata va deveni cea mal mare pulere economicé $i va tranforma Europa de rasarit in spatiul ei vital... o uréyitorie cumpliia”. Prin relatiile sale din SUA, Soros este foarte apropiat de cercurile din jurul lui George Bush din cadnul serviciilor secrete $i din lumea finantelor. Principala sa banc’ de depocit si principalul sau credi- tor din timpul atacului asupra sistemului monetar european din septembrie 1993 a fost “CITICORP", cea mai mare bancé a SUA. Soros i-a solicitat pe investitorii din intreaga lume sii se coalizeze pentru a demola marca germana. Cand in 1989 se contura Teunificarea statului german, unul dintre managerii proeminent! de la Citicorp, fost consilier al lui Dukakis in timpul campaniel electorale prezidentiale, spunea urmatoarele: “Unitatea Germantet se va transforma intr-o caiastrajé peniru interesele noasire. Trebute sa luam mésuri spre a astgura o seaidere a mdreil germane eu circa 30%, pentruca Germania s4 nu reugeasod sé transforme GermaniaDezvaluirt cutrenturdtoare... 7 de Est intr-un factor economic al unei not Europe.” Soros, care dupa afirmatiile colaboratorilor sai era extrem de plin de sine, descrie ¢l insusi faptul ca n-a putut supravietui ca evreu in Ungaria ocupata in timpul rézbotului. fiind de aceea nevoit $4-3/ la oa doua identitate. Ceca ce nu povesteste el este insa faptul c& in timpul prigeanei se pusese sub protectia unuf anume individ, carese ocupa cu fefuirea evreilor bogati de averile lor si cd In aceasti. afacere a fost implicat si el insugi. Aga a “supravietuit" el totusi razbolului, fiindea in realitate a pardsit Ungaria abla doi ani dupa incheierea acestuia. Desi el-insusi, precum si mediile cele “controlate”, foarte binevoitoare lui, sunt oricand gata sa-ieticheteze pe opozantii sai politici, mai ales pe cei din Europa de est, drept “antisemiti", tudaismul lui este intemeiat mai curand pe gandirea lui talmudista, decat pe relatiile etnice i religicase cu poporul evreu. Ca pozii exterioarsi, Soros este cunoscut pentru donatiile si subveniille sale preeum si printr-o serie intrega de activitati sociale, ca de exemplu concertele pentru “pace™ cu Joan Bacz, bursele pentru tinerii din Europa de rasartit la Oxford ete. Realitatea arata insa cu totul altfel. Sores este personal rispunzator pentru haosul pe care |-a produs “terapia de soc” in Europa de est dupa 1989. El le-a impus guvernantilor atat de fara experien{é din Europa de rasarit masuri economice pe cat de absurde, pe atat de draconice, care i-au permis in final sa-si insuseacé la prejuri de nimic resursele materiale din parti intinse ale Europei de rasarit ‘Séjudm de cxemplu Polonia: La sfarsitul anului 1989, Soros a organizat o intalnire secreta. intre guvernul comunist al lui Rakowski si efi organizatiei sindicale de opozitte “Solidamosc”, pe‘atunei in flegalitate. “Planul™ sau, pe care l-a prezentat ambelor parti, era urmatorul: - comunistii s4-i lase pe opozitionistii de la Solidamnosc sa ia puterea, pentru a castiga increderea poporului ~ apoi statul si-gi falimenteze cu buna stiinta proprillesale intreprinderi industriale gi agricole de stat prin dobanzi astronomice, sa refuze ereditele necesare, incarcdnd firmele cu datorii de neplatit - lar apol Soros ii va aduce in’ Polonia pe bogat{i si prietenii sai de afaceri din lume apuséana, in calitate de cumpéaratori ai intreprinderilor de stat privatizate. Cel mai recent’ exemplu in acest sens a fost marea ofelarie “Huta Warsawa’, care in opinia specialistilor din domeniu ar putea costa astézi, dacé ar fi construit de intreprinderi apusene, intre trei $i patru miliarde de dolari. in urma cu cateva luni,-guvernul polonez s-a ardtat dispus s& preia “datoriile™ otelaric! “Huta118 jan-van Helsing Warsawa” si sa vanda apoi complexul, de-acum neimpovarat de datorii, pentru suma de 30 milfoane de dolari firmei milaneze Lucchini. Pentru realizarea planului sau Soros s-a' folosit de tanarul sau prieten. consilierul economic polonez de origine evreiasca Jef- frey Sachs. care nu gi-a putut Insa exercita de indaté funcita de constlier pentru Polonia, deoarece nu putea credita calitatea respectiva decat pentru Bolivia, De aceea Soros a intemeiat rapid una dintre numeroasele sale funda(ii, “Fundalia Stefan Batory”, care mandata totodaté si activitatea de consilier a lui Sachs in Polonia (1989/90). Dupa propriile lui spuse, Soros a colaborat, sau chiar mal colaboreazA inca, cu principalii consilieri ai lui Walesa: Bronislaw Geremek. generalul Jaruselski si profesorul Trzeciakowsi. Acesta din urma este unul dintre consillerii secreti ai noului ministru polonez al finentelor si economiei, Leszec Balcerowicz. Soros recunoaste a fi stiut inca dinainte faptul ca terapia‘sa economica “de soc” din Polonia va avea ca urmare o inalta rataa gomajulut, inchiderea unor fabrici.si numeroase tensiuni sociale: De aceea asi insistat ca Solidarmose sa fie cea care sa preia puterca. Prin intermediul fundatiei sale cla luat contact si cu cei mai de seamA reprezentanti ai mass-media, ca de pilda Adam Michnik. Colaborarea sa cu ambasada SUA din Vargovia t-a oferit apoi posibilitatea dea instaura chiar un fel de cenzura asupra mijloacelor mass-media, care propagau “terapia sa de s0c” si se opuneau oricarei critici. SA nu fie aceasta oare chiar vechea strategic talmudista a “Tuminatilor-? Busia si statele CSI Soros a plecat cu 0 delegatic in Rusia, taraiin care el colaborase jnea de pe la sfarsitul anilor 80 cu Raissa Gorbaciova, pentru a infiinté gi aici o fundalie Soros, de data aceasta sub numele de "Cultural Initiative Foundation”. Din nou o institutie in folosul Tui $i al prietentlor sai din apus, menita si le inlesneasca sa patrunda nestingheriti in cele mai inalte cercuri politice si sa poata “cumpara” personalitalile politice si cconomice de frunte ale tari. Dupa esecul sau cu Gorbacioy in anii 1988/91, Sores s-a ‘adresat de data aceasta taberel din jurul lui Eltin, $idin nou el a fost acela care, cu Jeffrey Sachs al sAu, a implantat si in Rusia distructiva sa “teorie de soc”. Incepand cu data de 2 ianuarie 1992 teoria de soc al lui Sachs a dezlan{uit in Rusia un haos fara prece- dent sio superinflatie absolut previzibila, ceea ce. a avul ca urmare fuga peste hotare. in Apus. a oamenilor celor mal bune institute sliintifice de cercetare. In aplicarea planului lui Sores, Igor Gaidar gi guvernul luiDezwalutri cutremurdtoare... 119 a a at RM Eltin-au aplicat in industrie: si agricultura reduceri draconice de subventii, cu toate cA intreaga economie era 0 economie de stat- Rezultatul a fost un buget deficitar in mai putin de trei luni. Nu se mai acordau credite in # industrie, intreprinderile acumulau datorii astronomice, Pee iar inflatia rubleia scdpat de sub ene control. Soros $i prictenii siau tras pe loc foloase din situatfe creatii. | Mare Rich, probabil cel mai mare comerciant de aluminiu din lume, a inceput imediat si - cumpere aluminiu rusesc la preturi ridicol de mici. pe care l-a aruncat apoi in 1993 pe pietele industriale din occident, determinand o scadere a pretului aliminiului cu 30 %. Si acesta este numal un exemplu al exploalarii de tip Sores. in. Atunci cand parlamentarul Istvan Csurka, din opozitia national-socialista, a incercat sa protesteze impotriva distrugerli economiei maghiare prin strategia lui Soros §/ a prictenilor sai, ela fost pe loc etichetat drept anitsemit si in junie a fost-exclus din Forumul Democrat aflat la putere. Lainceputulanului 1990, Soros, in colaborare cu FMI. aaprins in Jugoslavia de atunci, tot prin *teoria sa de soc” atat de radical, filul care a incendiat apo! intreaga tari. Soros este bun pricten si cu ministrul adjunct de externe britanie de atunci. Lawrence Eagleburger, care cra ambasador Ia Belgrad si sustinator al lui Slobodan Milosevic. Eagleburger este totodata si fost presedintele al lui “Kissinger Associates”. din al carui consiliu de conducere face parte $1 Lord Carrington, membru al “Comitetul celor 3007. a c&rui mediere in Baleani a generat direct agresiunea sarbilor impotriva Croatlei si Bosniei. Astazi Soros are fundatii in Bosnia, Croalia, Slovenia si "Fundatia lugoslava Soros” la Belgrad /Serbia. In Croatia, el se foloseste de banif fundatiei sale pentru a atrage de Partea sa jurnalisti influenti sau pentru aeticheta opozantii“terapiei sale de soc” drept “antisemi(i” sau “nazisti7. (Din EIRNA-Studie Derivate, EIRNA GmbH. C.P. 2308, 65013 Wiesbaden) Vedeti dar cat de ulila a fost introducerea acestei notiuni?120 Jan van Helsing” 16. Cese intampl4 in mod obignuit cu autorii care incearcit sa demaste maginatiile “Iluminatilor”? Cred c& cel mai bun raspuns la aceasta intrebare ni-1da, pana in cel mai mic detaliu, evreul “Arthur Trebisch” in Programul sau, pe care-] vorn reda aici: §1 a Nimic n-ar putea fi mai gresit'si mai daunator fericirit poporului nostru decat 84 taragéineci nimicirea unui adversar pand céind acesta igiva'fl cucerit in randul dugmanilor nostril recunoastere ¢i renume, astfel Incdt el sd asculte de vorbele sale atunci cand ¢l le vorbeste. *Trebule deci s urmarim cu toata atentia evolutia tinerilor din randul dusmantlor nostri si indata ce constatam la unul un sambure de razvritire sau de rezistenta impotriva fortei noastre, el trebuie nimicit fnainte de adeveni periculos pentru poporul nestru. §2 intrucat insa nol suntem stipanii presei ¢{ nol avem puterea de decizi¢ asupra succesulul el, noua ne revine sarcina extrem de importanta dea veghea ca acel oament periculosl s4 nu poata razbate fn acele puncte de unde si poata vorbi maselor In cuvinte Hisundtoare sau prin litera tiparita. Astfel trebuie sa instauram 0 mutente absolut si o grija permanenta de indata ce se profileaza un om periculos in randul dugmanului nostru, Cei mat mul(t dintre ei se vor impiedica ined din tinerete, de la primif lor pasi in lume, de lipsa lor de experienta $1 vor renunta la stradaniile lor inaceastit directie: pentru a-si castiga painea cea de toate zilele vor trebul sa se indrepte citire o meserie, care le va abate atentia de la idet $1 fapte periculoase pentru poporul cel ales. §3 Dac& ins4 vreunul persevereaza totugi in activitatea dul ddundtoare noua, chiar dacA nu poate afla nimic de la noi sil tratam cu indiferent4, atunci inseamna ca a sosit Umpul sa actionim mai hotérati impotriva lui, s&-i dejucdm planurile gi sa né punem in calea operei sale nefaste. li puter oferi de pilda o slujba bine platita in cercurile noastre, cu conditia s renunte la stradaniile sale gresit inelese si sa accepte s4 lucreze pentru cauza noastra. lar daca a fost limp indelungat un insingurat, a suferit sau a rabdat de foame, atunci aurul sf vorbele frumoase pe care {le vom oferi vor fide naturA si-] abata de la ideile sale si's&-1 canalizeze pe calle alese de nol. Siatuncl cand va vedea deodata in fata ochilor succesul si bogatia, stralucirea si renumele, isi va uita cu totul dusmania st va invita sf pasca linistit pe pAsunea noastra, pe care o tinem la dispozitia tuturor celor dispusi sa urmeze calea noastrd si care se supun stapanirii poporului alesDesvdluiri cutremuratoare... 121 g4 Daca insa nici aceasta nu ajuta, si unul dintre ei perservereaza in revolia sa incapatanat& impotriva legilor noastre, atunci ne vor inguiji prin camenii nostri ca despre €] 4 se raspandeasca numai lucruri urate, iar cei pentru care incearea el s4 lupte impotriva noastr& si pentru care se sacrificA s4-sf intearcd fata cu urd gi dispre{ de la el. Atunci se va treai singur si va vedea inutilitatea activitatil sale, igi va da sema de imposibilitatea luptei sale impotriva. poporulut nostru si il va cuprinde, st apol distruge, disperarea. §5 Daca ins nici aceasta nu ajuta, daca respectivul se doyedegte destul de puternic pentru a nu se abate dela calea pe care a pornit gi crede-in continuare in idealul siu, dugminos noua, atunci tot mai dispunem de un mijloc sigur de a-1 slabi fortele si a-1zadarnict planurile, Oare Estera nu Ia cAstigat pe regele pergilor gi ludita nu i-a tiat capul dugmanului poporulul nostru? Nu exista oare destule fiice ale poporului lui Israel, suficient de atragatoare s\ istete pentru afi trimise in calea dusmanilor nostri pentru a le cuceri inima sia Je afla toate taincle, astfel neat nici o vorbA sA nu mai rosteasca $1 nici un plan si nu mai urzeasca fara ca ele 54 ajunga din ump la eunostin{a poporului nostru? Jar daca unul se bueura de stima $i deo pozitie SocialA buna. de increderea prietenilor, si poporul intreg il urmeazi, noi ii trimitem pe una dintre fiicele lui Israel sa-1 imbrobodeasca, $i atunci planul lui va ajunge in mana neastrd, deciziile lui vor putea fi contracarate, iar puterea sa va devent total ineficient. Caci acolo unde fiicele poporului nostru domnesc ca femei ale dusmanului nestru, acolo se zid&micesc la momentul ‘opertun toate planurile, jar roadele faptelor sunt anulate inainte chiar ca acestea sa fic comise- $6 De-ar fi ins ca unul s& ne ghiceasca totugi intentile gi sa evite capcanele pe care {le intindem in cale, iar spiritul sau razvrat sa aib& ccou la dugmanil nostri si acestia sa-i dea crezare, atunci el trebuie sA dispara din viata, pentru ca {elurile noastre sf nu fle periclitate. Moartea este ce-i drept tinta inevitabilA a tuturor oamenilor. De accea este mai bine s4 grabim sfarsitul acelora dintre ci care ar putea dauna cauzel noastre, decat 84 asteptaim pana cand sfargitul acesta nc-ar putea ajunge gi pe nol, creatorii operel. In lojile masonice aplicim pedepsele capitale astfel incat niment in afara fratilor intru credinta sd nu nutreascé nici cea mai vaga banuiala, nici mAcar condamnatti la moarte ingisi: ei toli mor, atunci cand este cazul. de o moarte in aparen{4 naturala. Fratii nostri intru credin{A cuneseand acest hicru, nu indraznese sa formulezea ES Jananteeliney yreo obiectie. Cu asemenea pedepse nemiloasc am indbusit intotdeauna din fas, in cadrul lojilor, orice opozilie impotriva dispovitiilor noastre. Caci in timp ce le predicam neevreilor libera cugetare, pretindem totadaté poporului nostru si oambailor nostri de incredere cea mai oarba supunere. §7, Deoarece traim insa astazi in timpurt exirem de nesigure, far in (ara creste, de asemenea, nesiguranta generat de crime si omorun, de sparger s{ jafuri, fratilor nostri nu le va veni deloc greu si-l indeparteze pe dugmanul nostru din cale printr-un accident mplater™. Caci nu avem oare in slujba noasira oarmata intreaga de tocmiti din randurile poporului dusmanilor nostri, dispusi sa facd iniotdeauna tot ce le cerem noi pentru niste bani bunt $f promisiunea de a pastra tacerea? lar atunci eand vrem sa-] inlaturim pe dusman, vom pune sf fie raspandite zvonuri ca in locurile pe unde umbla el si unde-si are domiciliul domncste o stare de nesiguranta si de pericol continuu, iar moartea pandeste dupa fecare colt. Inainte de a-l lichida, ne vom pregati actinnea prin spargeri si jafuriin perimetrul unde-si are el domiciliul si vom rspandi zvonuri despre pericole gi atacuri permanente in locul respectiv. lar atunet cand va sosi momentul ca el sa fie lichidat, oamenii pe care ii platim vor luera mana in mana, si atunei cand el va fi omorat, el if vor lua banii ${ Ii vor jefui cadavrul, iar faptagul nu va fi prins niciodatii: far camenil vor crede ca el a fost victima unui jaf’ si omor, asa cum poporul se va fi obignuit s4 site. Jar dusmanii nu vor afla niciodata ca el a dispanut dintre noi din vrerea fratilor nostri, pentru ca numele Domnului nostru s4 nu fie profanat. §8 Pentru ca numele Domnului nostra Dumnezeu sa nu poata fi profanal, au avul grijé in{elep({i poperului nestru inca cu secole in urma. Mai exact, fratii nostri rusi, care s-au folosit de stiin{& si au Basil mijloace pentru a-i mimici pe dusmani fara ca ci s: dea mAacar seama. N-au descoperit ei acel gaz, care-1 omoara pe loc pe dugsman, si apol au descoperit un al doilea gaz care se foloseste dupa primul $i se amesteca cu acela si sterge in felul acesta toate urmele? Si nu cunoastem noi proprietatile acelor unde electromagnetice care distrug facultatile mintaleale celui periculos si-inimicesc capacitatea de gandire? Si n-au studial oare doctori nostri la microscop efectul unor otravuri invizibile, pricepandu-se sa introduca otrava, tainic, in rufele dusmanului, astfel ca aceasta sf ise suie apoi la cap, sii-f omoare ercierul $i s4-{ distruga spiritul? Sinu vom putea prelua apoi noi insine cercelarea cadavrului, pentru ca nimeni $A nu afle cauza decesului? N-am invatat noi oare saneDezvaiuiri cutrenturdtoare.. 123 apropiem de dusman prin intermediul servitoarei care-I'slujeste, al vecinului de langa casa lui, al oaspetelul care-i intra in casa? Si nu suntem nel atotprezenti si atotputernici, uniti prin acceptul secret al tuturor Dezvitluiri cutremurittoare... 149 si sub toate famurile, si aceasta doar pentru a produce cat mai mult discordie in intreaga lume. Un alt scop urmarit de conferinta “COR® de la Washington a fost printre altele si stirbirea prestigiul guvernului Reagan, deoarece evolutia cvenimentelor nu'mai corespundea se pare deloc planurilor COR. Un accent deosebit s-a pus pe blocarea dezvoltarii cconomice promisa de Reagan, $i in vederea realizar scopulul amintit, Ii s-a subliniat celor prezenti necesitatea radicalizarii “Partidului demo- crat” Ce Insemna accasta de fapt?. Ei bine. cel mai interesant este faptul e& un “partid democrat” nici nu exist de fapt. A rectinoaste un “partid democrat” ar fi cam acelagi lucru cu a afirma ca Statele Unite ar fi un exemplu de democratic $i n-ar mai fi o republica. Intr-o republic’ confederala” sau o “republic& constitutionala” nu poate exista un “partid democrat”. Din 1980 incoace “partidul demo- erat” a preluatde fapt rolul "partidului socialist” din SUA. Oamenii sunt atat de derutati, incat nu-i cunose nie miicar principiile de baza. S-a: avansat agadar ideea ca nucleul central al membrilor eonservatori sa fie inlaturat din partid, iar persoanele respective si fic inlocuite prin “democrat”. in felul acesta urma sa fle “socializat” guvernul Reagan. Printre cei prezent{ la Washingion se gasea si Anthony Wedgewood Benn, sefal socialistilor britanici si un excelent strateg al lui Fabian-Society. Benn a sustinut idea provocaril unui “razboi de clas” intre Reagan si poporul american. O luna mai tarziu, aceiasi oameni sau intrunit din-nou la Washington. Purtatorul! de cuvant al acestei a doua conferinte a fost un delegat al aga-zisei “Herilage-Foundation™. Fundatia conservativa “Heritage” este un “think-tank” plasat la Washington $i sustinut de magnatul berii, Joseph Coors, In anu! 1980 fundatia “Heritage” era controlata din umbra de Socialistul Sir Peter Vickers Hall, de la Fabian-Society; el si predecesorul sau erau ef ingish membri ai grupulul Milner (The Round Table). Milner a fost acela care a instigat la réizboiul anglo- bur pentru a obtine controlul asupra minelor de aur si diamante din Africa de Sud. ‘Alt participant de prima méind la confereinta de la Washing: ton au fost Willy Brandt, membru al “Comiteuluf celor 300", una dintre cele mai importante persoane de ‘contact ale KGB-ului in Europa (Willy Brandt era un evreu sefard, pe numele sdu adevarat Herbert Emst Karl Frahm, si descindea dintr-o familie sefarda din Labeck), apoi Olof Palme din Suedia, sic] membru al “Comitetului celor 300° (fost producator de filme porno), precum si un alt membru150 Jan van Helsin, al “Comitetului celor 300°, Francois Mitterrand, apoi fostul agent CIA si membni al “Comitetului celor 300”, Philip Agce, Bettino Crani, un socialist italian, Michael Harrington de la “Institutul pentru studit social-democrate” din Washington io persoana pe atunci ine& necunoscuta, Felipe Gonzales, ajuns mai apoi prim-minisiru al Spaniel, care in drum spre Washington a facut rapid o escali la evreul Fidel Castro. "COR" l-a desemnat pe Gonzales ca insarcinat special pentru El Salvador si Nicaragua. Intalnirea a reunit mai mult de 2000 de participant{, dar in nici un ziar nu s-a seris nici micar un singur cuvant despre ea - doar stim prea bine de cine este controlati mass-medial Membrii COR prezenti au denumit aceasta a doua intalnire “Inmorméntarea Statelor Unite”. Alaturi de Agee si Harrington au mal fost prezenti $i Jerry Rifkin, Gar Apelrovich de la “Institut for Policy Studies”. unul dintre cei mai cunescuti agitatori socialisi din America, apoi Ron Dellums din California, Gloria Steinham, organizatoarea “Miscarii de Eliberare a Femeilor”, o organizatie nascula din fostele activitati ale doammei Kollontay (aceasté liderd comunista vizitase Statele Unite in decentul al tretlea). To! laolalta formau o grupare distructiva model. Mulli dintre delegalii de frunte - printre care Brandt, Palme si Benn, care eraui membri ai Internationalei Socialiste (“Sozialists International") -s-au intalnit zilnic eu deputati ai Departamentulul de Stat, cum ar fi Cyrus Vance 51 Henry Kissinger, In caz c& nu sill. “socialistii internationali” (“International Socialists") sunt o organizatie subterana foarte periculaasa, care sprijin prin toate mijloacele comer(ul cu droguri si Pornografia ca “instrumente destabilizatoare” impotriva ordinii interne de stat. Reuniune COR la Lucatti, Venetia: Ce-au urmarit in fond delegatil celei de-a doua conferinte? Michael Harrington explicd: "Willy Braret urmdreste 0 revoluiie sociala in Europa” ~ s daca ne uitam la Germania de astizi, revolutia lut nici nu mai poate fl tagiduita. Si aceasta nu este o simpla intamplare, Jar o asemenea revolutic va ajunge din urma si Statele Unite: Sau. mat bine zis, ea s-a si produs deja, deoarece in SUA notiunea de “rela(ii sociale” nu igi mai gaseste nicicum locu!. America este, alt din punct de vedere cultural cat si social, la pamant sia ajuns 0 unealta in mana “Huminatilor”, prin care lumea intreaga urmeaza sa fie “trasiiin jos". America a reusit sf distruga in timpul a numat c&torva generatli ceea ce mari culturi precum China au distrus de-a lungul mai multor milenii, iar continentul european in cateva s¢cole: morala, bunul simt, estetica, etc, Prin {ntermediul Statelor Unite stapanite de “Illuminati” si de manevrele lor, au fost ( 1 1 ‘ ‘ «151 RD trezite la viata instinctele cele mai primare din om. America nu i-a daruit nimic lumii, ci numaia luat de la ea. lar COR se bucura de sprijinul celui mai socialist guyern pe sare la avut SUA vreodata - guvernul Carter, Carter urmarise infaptuirea practica a manifestului comunist din 1848, hucru de care ne putem da seama din politica extern practicata de el, eneratoare a revolutitlor din Africa de Sud, Filipine, Iran, America Centrala si Corea de Sud. Ne vom explica si mai bine acest lucru iuand cunostin{a de fapiul cA si Carter a fest sau este inca un evreu “maseat” (un cvreu maseal este acel evreu care, din insarcinarea rabinilor, adera pentru camuflaj la o alta religie). Oalta realizare importanté a intruniril COR de la Washington a fost presiunea acerba asupra Jui Reagan dea Il pistra pe Paul Volcker in postul de director al “Federal Reserve Bank”, “Federal Reserve Bank” (FED) nu este 0 institutie de stat, si este pe de alta parte cea mai mare potlogarie din istoria Americti. La infiintarea ei, FED a fost sprijinita de urmatorii bancheri privati “evrei”: bancile Rothschild din Paris si London, Lazard-Brothers din Paris, Israel Moses Seif Bank din Italia, Warburg Bank din Hamburg si Amsterdam, Lehmann-Bank din New York, Kuhn Loeb Bank din New York, Rockefellers Chase Manhattan si Goldman Sachs din New York. Bancherii privati sunt cei care emit bancnotele de dolari si tot ci le imprumuti apoi guvernului SUA, bineinteles cu dobanzi foarte mari. Dezvaluiri cutremuratoare Anthony Benn a fost acela care a insistat ca Volcker sf fie pastrat in functla respec in ejuda promisiunii clectorale a lui Reagan dea scapa America de “Nagelul Voleker”. Dupa parerea lui Benn, Volcker era “cel mat indicat” pentrua atala lupta de clas in America. Benn |-a ales pe Rifkin drept asistent al lui Volcker in aceasta misiune a sa, fapt care dupa cuvintele lul Benn “ar ft de natura sé-i polarizeze pe americant’. lar apoi COR a aledtuit un plan pentru destabilizarea monedei americane prin dobanai si mai mari $1 intr-o oscilatie continua. ‘Sir Peter Vickers Hall a cerut ca rata dobanzii in SUA s& fie ridicata cu 20%. pentru a pune astfel capat investitiilor de capilal in industrie. Volcker-a fost destul de prudent s& nu-gi arate fata la summitul COR, se presupunc insa ca el a fost informat despre intreaga desfagurare a conferintei de catre Hall de la “Heritage- Foundation”. La ointrunire a COR din martie 1982 de la Paris, Aurelio Peccei, fondatorul COR, a facut urmatoarea afirmatie: “Oamenii sunt ca insecfele, Se perpettteaza mult prea nuilt.., A sostt uremea ca.acest concept al nostri, despre natiunile care reprezinia piedici in calea152 fan van Hel unet culturi mondiale. sd fie asezat pe bancul de proba. Crestinismul @ produs oameni mandril $f 0 soctetate comercial, care nut creazd insa nimic altceva decat o cultura: moarta, muzica clasted $1 cifre inrobitoare pe hartie.~ Pozitia COR-ulul s-ar rezuma deci cam aga: “oament tot mat * Pufint consumé tot mai putin st necesité totodata st tol mai putine servicii, indiferent de Imprejurdrile date." Deci o rasturnare tolalA a starii de fapt actuale, cAnd societatea noastra, in care tratesc tot mai mul{ioameni, necesita tot mai multe bunuri, servicii si stiluri de viata. Dupé parerea lui Peccel existenta omenirii este un fel de acct- Gent in cadrul creatiunil, iar majoritatea grupurilor de populatic de pe planeta noasirA nu sunt deloc necesare - ba sunt chiar in- utile - jar parerea lor nu merit luata in seam: Reaulta de aici foarte limpede obiectivele unmarite de intrunirile COR: reducerea dezvoltarit industriale, stavilirea cereetarii stiintifice, depopularca oraselor si in special a fostelor orase industriale ale Americil de Nord, transferarea populatici in zone agricole, debarasarea de cca 2,5 miliarde de gameni sau chiar mai mult, neadmiterea unor forje politice opuse COR, destabilizarea economillor nationale, atatarea la razboaie de clasA si rasiale etc. Va prezint acum o list nominala a uner membni americani ai COR (din pacate nu cunose numele altor membri europeni in afara de Willy Brandt): % William Whispinger, Uniunea Intemational a Masinistilor Sir Peter Vickers Hall, controlor al fundatiei “Heritage” Stuart Butler. fundatia “Heritage” Steven Hessler. fundatia “Heritage” Lane Kirkland, presedinte AFL-CIO Irwin Suall. MI6 Roy Maras Con, fost consilier al senatorului Joe McCarthy Henry Kissinger Richard Falck, universitatea Princeton Douglas Razier, Uniunea producatorilor de automobile Max Fisher, United Brands Fruits Company Averill Harriman, apropiat al familiei Rockefeller Jean Kirkpatrick, ambasador SUA la ONU Elmo Zumwalt, amiral, US-NAVY Michael Novak, American Enterprise Institute Cymus Vance, fost Secretar de stat April Glaspie, Ambasadoare SUA in Irak Milton Friedman, economist Paul Volcker, Federal Reserve Bankmitt ifre nai” ine aa tot uri “al tie in- rile ice, ale le, alt, rea, te, fai ara 153 Dezvaluiri cutremurdtoare. Gerald Ford, fost presedinte al SUA. Charles Percy, senator SUA Paymond Maithuis, senator SUA Michael Harrington, membru al Fabian-Soctety, Samuel Huntigton, elaboratorul planului pentru distrugerea natiunilor Clairbome Pell, senator SUA Patrick Leahy, senator SUA (Acesta este numai un sumar al celor mai importan{i membri americani.) 5 COR este unul dintre cele mai importante instrumente ale “Comitelului celor 300° si beneficiaza de sprijinul financiar al acestuia prin Intermediul lui “German Marshall Found", care la randul s4u nu are nimie de-a face eu Germania (numele este folosit doar ca diversiune). “Marshall Found” este un sustinator fervent al socialismului in lumea intreaga. Ca obiective politice el urmareste instaurarea celei mai acerbe autocratii precum $i a teocratiei oculte. Si anume distrugerea identitatilor nationale gia suveranitatil de stat. mbri ul 2 ‘shall Fe 3 Willy Brandt David Rockefeller, Chase Manhattan Bank Russel Train, pregedinte al “World Wildlife Fund”, Aspen Insti- tute James A Perkins, Carnegie Corp, o ramura a fundattel Carnegie din Anglia Paul G. Hoffman. designer al planulul Morgenthau Irving Bluestone, United Auto Workers Exec. Board Elizabeth Midgeley, producator CBS B.R Gifford, fundatia Russel Sage Douglas Dillon, fost trezorier SUA John J. McCloy, universitatea Harvard. ‘Derek C. Bok, universitatea Harvard John B. Cannon, universitatea Harvard, SA nu uitam insa nici Japonia. In ochii duetului “Comitetului celor 300" / COR, Japonia reprezenta un popor cu sentimente nationale foarte dezvoltate, un popor mandmu si totodata spiritual - un Up de socletate dintre cele pe care conspiratoril le urasc din toata inima. Japonia reprezenta deci pentru persoanele in cauza un mare pericol. De aceea ¢i au demarat, prin intermediul “Societatit Japonia™ a lui Rockefeller gi prin “Fundatia Suntory”, o campanie sustinuta154 Jan van Helsing de subminare a sistemului economic atat de infloritor al Japoniei. Ej au recurs la asa-zisele “metode indirecte” ale generalului Dou- glas McArthur. “Metodele indirecte” constau in indoctrinarea Japoniel cu idealuri socialiste, democratice, aga-zisele “transformari culturale”. Si, confruntate cu asemenea Structuri materialiste tradiliile $i institutiile din Japonia au decazut incet dar sigur. Privili Japonia de astazi, totul nu se mal invarte si aici decat in jurul banilor, la fel ca si in cazul natiunilor apusene. Mizerabilii vinovatt * au fost intre altti fanaticii COR Daniel Bell de la institutul Tavistock si Daniel Yankelovich, numarul unu intre “image-maker-if’ accluias institut. Fi au avut misiunea de a-gi investi pentru un timp energille intr-un razboi impotriva bazei industriale a Japontei In colimator a fost luat in primul rand tineretul din Japonia. S-a intervenit asupra lui pe de-o parte prin Junk-Food-ul eancerigen portat din SUA, precum si prin atat de distructiva muzica Rock ai carei promotori au fost Rolling Stones. Formatia Rolling Stones nu numai ca are contacte cu “Church of Satan" ("Biserica Satanei”) si. prin intermediul lui Anton Szandor LaVey si Michael Aquino are legaturi cu institutul Tavistock, dar Mick Jagger $i Keith Richards sunt ei ingisi membri ai organizatiei “Golden Dawn" al lui Aleister Crowley, despre care am vorbil inca din prima carte. Pe langa conceptile lor oculte, pe care nu le-ag desemna aici neapirat ca “negative™, formatia este cunoscuta gi pentru consumul nelimitat de droguri, practicarea sexului liber si homosexualitate. La 5 decembrie 1980 participantii congresului de la Washing- ton'si-a dat acceptul pentru acel “Global 2000-Report” al COR - planul pentru un genocid global. Raportul prevede nimicirea bine dirijata, pana in anul 2010, a 2,5 miliarde de oameni prin razboale, infometare si molimi artificiale. Tot aceasta a doua intalnire a “binecuvantat” $i folosirca eutanasici ca mijloc de reducere a num4rul mereu crescand al batranilor si si-a insusit cu entuziasm notiunea introdusa de Russell a “gurilor de prisos” - o denumire pentru milioane de oameni, carc in ochifmembrilor “Clubului dela Roma” nu reprezentau nimic altceva decat un “surplus al necesarului™. Parerea aceasta este impartagita pe fata gi de alte persoane. Multimile nu sunt pentru ei decat o masa de sclavi moderni ai lor, Si exact aga ii i trateazA. Dar numal atata vreme cat le sunt utili. Dupa care sunt decimatt. Lordul William Rees-Mogs. fost editor al ziarului Times, fost pregedinte adjunct al Board of Governors de la BBC si actualmente director al lui “J. Rothschild Holdings”, explica in cea mai recenta lucrare a sa, “Marea decontare - cum se va transforma lumea in tulburarile anilor "90", ca va urma 0 prabusireDezvaluiri cutremurdatoare... 155 aeconomiel mondiale, care, dupa un imens haos, va conduce lumea de la economia industriala la cea informatica. Atunci ar devent superflua si instruirea maselor, caci in accle conditii n-ar mai prezenta importanta decat © clita de vreo 5% din populatie, generatoare de “bundstare sanatoasa". Deci, oamenii vor fidecimati, deoarece nu avem nevoie de “use- less eaters”, de “guri de prisos”.156 20. Ce ne puteti spune despre SIDA? CAtre sfargitul celui de-al Il-lea raizbol mondial s-a petrecut un fenomen care avea s4 se dovedeasca unul dintre evenimentele hotaratoare pentru viltorul omenirii. “Elita” intelectuala (a oamenilor de stiinta) a sesizat fenomenul 51 l-a comunicat de indata elitei mondiale, respectiv “Iluminatilor”, iaraceasta din urma elita a fost fara indofala la fel de ingrozita de urmarile posibile ale fenomenului Tespectiv ca gi oameni de stiinta ingigi. Ei aflasera cA dupa anul 2000 se va ajunge la fenomenul de suprapopulatie si la un colaps total al emenirii, care ar putea periclila chiar continuitatea rasei umane. Toate acestea in cazul In care n-am fi spulberat pana atunci intreaga noastra planeta in cosmos prin bombe atomice sau alte arme ascmanatoare, Lis-a explicat atunci “Iuminatilor” 4 singurul mod de a preintampinavaceasta ar consta in aplicarea urmatorului plan: 1. reducerea drastica a populatiel: limitarea si reducerea cresterii economice gi tehnice: eliminarea carnil din hrana oamentlor; controlul sever al natalita(if in vitor; pastrarea mediulul inconjurator in starea sa naturala: colonizarea sistemului planetar: un salt spectaculos al constiintei oamenilor. Cei de la putere au format pe loc o alinata si au inceput sa transpuna in practica planul propus cu ajutorul propagandei, al spalarii creterului masclor largi si al altor manipulatti. Si samanta pusa in brazda de “Iluminati” incepea sA-si arate incet dar sigur Toadele. Dar care era oare fenomenul care i-a inspAimantat intr-atata Pe cel din clite? Milione de soldati care sc intorseserd la vetrele lor dupa cel de-al doilea razbol mondial. au gasit acasa femei Insingurate s1 infometate sexual si astlel s-a ajuns la cea mai mare rata de copulatie din istoria omenirii modeme. Rezultatul a fost o natalitate imensa intre anil 1941-1955, precum si perspectiva ca acesti copii vor avea la randul lor copil — deci aga-numitul BABY- BOOM. Asemenea boom-uri sunt cunoscute de regula dupa rizboaic si sunt de fapt foarte firesti, intrucat rata mortalitatii din timpul razboaielor este mai mare, iar solda{ii mort! ai unut popor sunt inlocuiti apoi prin nou-ndscuti: Dar multumita dezyoltaril tehnice, medfeinei moderme, datorité apel curate, a caldurii pe timp de jam, a salubritatil $1 igienci se ajunsese de daia aceasta lao adevarata explozic a natalitaUil, Sila faptul e4 intre anii 1957 si 1990 omenirea s-a dublat. A fost pe de o parte cea mai bun perioada din istoria omeniril, perioada de adevarat avant, dar totodaté si cea mal moo p otDezvaluiri cutremurdtoare... 157 proasta, lucru pe care incepem sa-Iresimlim abia acum, in ultimii ani, si-I vom resimt{ §i mai puternic in anti ¢e vor veri. in secret, dar’‘si lavedere, s-a nscut o alian{4 a oamenilor putemici ai acestei lumi, care au ajuns Ja concluzia ca libertatea individual’, a flecarula in parte, nu mai poate fi tolerat&é dac& se doreste salvarea continuitAtil omenirii. ‘$1 ceea ce fusese pana atunci un vis neimplinit al diferitelor grupuni aflate la putere, a ajuns acum, in alian{a conceriata a celor puternici cunoscuta sub numele de grupul Bilderberger, o realitate. Ceea ce inainte trecea drept imposibil, a devenit acum previzibil $1 palpabil. Noua ordine mondials, la care visasera deja multe minti belnave, devenise acum 0 certitudine! Un prim studiu a fost efectuat inca din timpul celui de-al dotlea raboi mondial, avand ca tema limitarea impactului soldatilor reintorsi din razboi asupra economiei. Un al doilea studiu a fost efectuat in 1957, la Huntsville, Alabama. Oamenii de stiin{a implicati au confirmat pe dé-o parte datele despre cresterea populatiel, dar le-au putut si completa cu allele, obtinute prin valorificarea unor programe de satelit now instalate, din care rezulta ca poluarea atmosferei superloare va avea pana cAtre sfarsitul mileniului urmari catastrofale. O supravietuire a omenirii dupa anul 2000 n-ar mai fi fost posibila. Trebula deci $4 sc ajunga la o reducere masiva a populatiel. Se stfa de-acum de existenta armelor nucleare in di- Verse puncte ale lumii, se stia, de asemenea, ca la un moment dat se Va putea $1 recurge la ele, $i de aceea se cerea dezarmarea totala Ja scara mendial&. Congresul Statelor Unite a preluat planul de dezarmare si 4 infiintat “US Disarmament Agency”. Presedintele Eisenhower afirma in 1957 in legatura cu acest sublect: “Ca un rezultat al reducerit' mortaliid{it infantile, a prelungirii vietii, a combaterit perseverente a flagelului foametei se profileaza.o explozie @ popullatiet atat de mare, incat de-a lungul a inca unel generatii omenirea se va dubla.” Din toate acestea au rezultate doa proiecte; 1, Alternativele 1, 2 si 3, tratate inca din prima carte, (declangarea unui focos nuclear in stratosfera, orage subterane $1 colonizrea unei alte planete, de exemplu Marte), a cdror aplicare a gi fost initiata. 2. Un al doilea protect seafla ined in faza de experimentare, urmand ca rezultatele obtinute sa fie coroborate cu cele ale unui al treilea studiu. Unal treilea studiu asupra cresterii demografice a fost efectuat. in anul 1968 de COR. Rezultatul la care s-a ajuns a fost acelasi. CORa fost insarcinat sa alcdtulasea pe computer un model al lumii,158 jan van Helsing pe care SA se specifice apoi corecturile efectuate de “cei alesi" Clluminati’) in sfera economieului gi socialului. Si tot “Clubul dela Roma’ a fost insarcinat $i cu intocmirea unui model al “Noii Ordini Mondiale” pe computer. Ambele sarcini au fost deja indeplinite. S-au demarat astlfel o serie de cercetari care sa demonstreze cum ar putea fi stopata explozia de populatie inca inainte dea se fi ajuns la “Point of no retum® (punctul de la care nu mai exist intoarcere). $1 $-au tras dowd concluzii principale: 1. scaiderea ratei natalitatil 2. cregterea ratei mortalitatii S-au elaborat mai multe programe de scadere a ratel natalitatii: Producerea si raspandirea diferiteler mijloace anticonceptionale (mecanice = diafragma si prezervative; chimice = spuma s1 pilula: si medicale’= sterilizare, avort si histerectomic). Toate acestea au fost dezvollate gi aplicate. (Subventiile pentru programele de con- trol al populatiel In Statele Unite au crescut de la 2.1 milioane $ in 1965 la 185 milioane $ in 1980. Intre anii 1981 1 1989 AID - Agency for International Development - a cheltuit 3 millarde $ pentru Subventionarea programelor de control al populatiei, de trei ori mai mult decat in'cet 15 ani precedent, Agentia a livrat 75,% din anticonceptionalele destinate tarilor in curs de dezvoltare,) S-a initiat apoi migcarea feminista “Womans Liberation”, cu acel “pro choice”, strigatul de lupta al miscarii feministe americane pentru dreptul la avort. A fost stimulata homosexualitatea infiintata si chiar promovata “Gay Liberation”, miscarea homosexualilor. in felul acesla oamenit isi puteau satisface instinetele lor primare fara ada nastere sila copil. Diseutii pe aceasta tema erau angrenate de diferiti agentt pana $i la cocktail-uri si la diverse festivita ti. Insa libertatea individual’. a omutut, “the heat of the moment” (nestApanirea de moment}, apol religia si vechile obiceturi traditionale ale maselor au Zidarnicit toate aceste eforturi, E drept ca in edteva regiunis-a ajuns la oslagnare a cresterii populatiel, dar pe ansamblu populatia a continual sA creased cu mare rapiditate. Astfel cA clitel stapanitoare a lumii nu i-a mai ramas decat yarlanta a doua, cresterea ratei mortalitati. Sigur ed acest lucru nu era deloc usor de realizat, nfet unul din cei implical{ neputiind lua pur si simplu un grup oarecare de oament pe care apoi s4-i lichideze. Si nici nu wrolau sa-si atraga furia masei dezlAntuite de indaia ce aceasta ar fi aflat ca este sistematic decimata. juat fireste in diseufle $i un scurt, dar bine dirijat, razboi nuclear la seara mondiala, pentru a scéipa rapid de niste mase largi de populatii bine ale $i trebuie’s& recunoastem ca nici aceast4 cale nu a fost chiar exeluss. Faptul ca s-a discutat si oDezvaluiri cutremurttoare. 159 asemenea modalitate de linere sub control a populatici a starnit insd temeri adanci in randul participantilor la Conferinta de la Huntsville din 1957. Astfel cA tema razboiului a fost impinsa repede in planul secund, urmand a se recurge la ca numat in caz extrem. intre timp insa trebula intreprins totugi ceva pentru a reduce intr-un fel populatia. Si trebuia procedat in asa fel, incat vina sa nu poata eZidea nicicum asupra “luminatilor™ ci numa! asupra mamei natura si asupra acelora care nu duceau o “viata prea curata’l Era deci necesara o molima ucigatoare sau allceva de acest gen, cauze care puteau fi apoi atribuite naturit. Raspunsul a venit de la “Chubul de la Roma’! » Dr. Aurelio Peccei de la COR avansase mai multe propuneri ~ “strict secrete”. Una dintre ele a constat in-raspandirea unei molimi in randurile populatiei care si aiba efecte asemAnatoare cu cele al ciumei negre. Dar propunerea sa principala a constat in cultivarea unuf anumit tip de virus care si atace sistemul autoimunitar, neexistand ins si posibilitatea dezvoltarii unui vaecin corespunzator. S-a dat agadar disporitia de creare a unui asemenea virus, paralel insi cu mijlocul profilactic si cu antidotul. Microbul urma si fie folosit impotriva mtregil populatii a globului si anume urmand sa fie administrat camenilor prin vaccin. Miflocul profilactic in schimb urma sa fie folosit numai de elita. Jar atunci cand isi vor fi pierdut viata suficfent de multi oameni, far planeta va fi fost scapata de mai mult de jumatate din populatia ei, urma sd se “deseopere” dintr-odata “oficial” medicamentul, care sa fie pus atunci la dispozitia supravietuitorilor. Firegte c4 antidotul a existat de la bun inceput. Planul este parte al lul"Global 2000-Report”. Insa profilaxia $i medicamentul sunt tinute strict secret. Ei, gi acum va dau voi Bhiciti care este astizi numele acelui microb - bineinteles c& SIDA (AIDS)!!! Projectul a fost aprobat in 1969 de eatre congresul SUA sub indicativul H.B. 15090 si au fest transferate in acest scop cAtre DOD 10 milioane $. Depoziliile unor martori in fata senatului SUA au scos Ja iveala faptul cA “trebuia produs un agent transmisibil sintetico- biologic, un virus inexisient in natura $1 impotriva caruia sa nuextste agadar nict o rezisten{& naturalé a organismului uman. Se dorea ca microorganismul, care sa se deosebeascd radical de celelalte microorganisme “normale” purtdioare de boald, sé fie creat in urmatorit 5 - 10 ani. Cel mat important era insd ca microorganismul Fespectiv 34 fie rezistent la procesele imunologice $l terapeutice care ne inlesnesc astazi vindecarea tnor bolt infectioase.” Sir Julian Huxley a precizat: “Suprapopulatia este dupa parerea| 160 Jan van Helsing mea cel mai mare pericol cu care va avea s& se confrunte intreaga noastra specie in vtitor.” Proiectul SIDA, care poarti denumirea de specialitate MK- NAOMI, s-a derulat la Fort Detrick, Maryland (astazi NCI). Potrivit marturiel doctorului Strecker, s-a realizat un amalgam din retro- virusi mortali cu virusi de leucemie bovina si cu virusul ovin “visna”, amalgam injectat apoi in culiuri de tesuturi umane. Odata ce trebuiau eliminate parti cu adevarat masive de populatic, clita suverana a hotdrat sa foloseasca drept tint de atac pirtile “nedorite" alc populatiei lumii: negri, hispanici si homosexuali. Bielii homosexuali erau pe de-o parte stimulat{ prin propaganda bine dirijaté a “luminatilor” sa-si traiascA pe fala “inversiunea® lor, iar pe de alt parte fuseserd deja trecutt pe lista celor sortiti nimiciril. Colaborator al projectului a fest pe langa “National Cancer Institute” 51 OMS - Organizatia Mondiala a Sanataui. In articole Publicate. OMS apela la cercetatori sa colaboreze Ja proiectul destinat crearii unui virus mortal pentru om. In raportul ef din anul 1972 {volum 47, pg.251) OMS scric: “Urmeazd st se facd o serie de teste pentnia se constata dacd anumifi virus! pot exercita intr-adevar un anumit efect dirjat asupra functillor imunitare, Trebuie avuta in vedere si pos(bilitatea ca reactia imunitard la acest virus sa poate fi ea insast redusd in cazul incare virusul infectant - aplicat mai mult Sat mai putin directionat - ar perturba reactia celularé la virus.~ Spus cu cuvinte mai simple asta s-ar rezuma cam aga: “Hat sé Jacem un virus care, folosit directionat, sd distruga sistemul T-celular al organismului uman.” Continentul african a fost infectat in 1977 prin intermediul yaccinului impotriva variolel, Vaccinul a fost efectuat de OMS. Dupa declaratiile dr. Strecker “intreaga populatie africana va pieri in urmAtorii 15 ani in cazul in care nu se gascste pan’ atunci antidotul! Unele dintre state au depigit deja demult stadiul epidemic!” Curajosul doctor care a descifrat intreg misterul a fost dr. Theodor A. Strecker, care pentru stradaniile sale ar fi meritat de fapt un premiul Nobel, dar care trebute si se considere mai mult decat fericit daci nu va cddea intr-o buna zi victima unei *sinucideri® (“sinucidere” tipic& = "Un renumit medic californian igi leaga mainile la spate, apoi se spanzura si apoi sare pe fereastra de la etajul 20. Nu s-au gasit nici un fel de urme care sd indice culpabilitatea vreunei alte persoane!”) Parti ale populatici americane au fost infectate in anul 1978. Prin vaccinari impotriva hepatitei B. Dr. Wolf Schmugner (un cercetator il citeazA sisub numele de Dr. W. Szmusness), fost coleg MPPpenoaceoimn preDezvélutri cutremuriitoare... 161 de camera al lui loan Paul al Il-lea,a fost forta motrice a acestei actiuni (efectuate in perioadele nolembrie "78 - octombrie '79, martie 80 - oct. '81), InfAptuita prin intermediul lui "Center for Disease Control” (Centrul de Control al Bolilor). N&scut in Polonia, Schmugner si-a facut studiile in Rusia si a ajuns in 1969 in Siatele Unite, Datorita unor imprejurari inea inexplicabile pand astazi, el a ajuns directorul “Bancii Hematologice New York City”. El a fost acela care a blagoslovit poporul american cu virusul SIDA, Schmugner a fost cel care a Intocmit regulile de vaccinare impotriva hepatitel. Primii Ja rand erau homosexualif. in anunturile difuzate se solicita participarca voluntara la vaccinare in special a homosexualilor de sex barbatesc in yarstd de 20-40 ani. Oricare a fost virusul care a declangat SIDA, ¢l s-a aflat in flacoanele cu vaccinul care fusese produs si inbuteliat la Phoenix, Arizona. Datele studiller asupra hepatitel se afl astéizi in mana lui "US-Departement of Justice”, unde vor ramane probabil sigilate pentru totdeauna. Dispozitia venise de la comitetul politic al grupului Bilderberger din Elvetia si ea cuprindéa si alte directive anexe. Cea mai ugor de verificat este “Haig-Kissinger-Depopulation- Policy”, dus& la indeplinire de “State Departement”. Aceasta directiva prevedea ca {arile lumii a treia s& intreprinda demersuri cat mai intense pentru a-si reduce populatia gi a o tine sub control, aluminteri nu vor mai benelicia de sprijin din partea SUA. De indata ceo lard a lumii a treia refuz’ s& sé supund acestei dispozilii, acolo izbuenesie de regula un razboi civil, rebelii fiind in majoritatea cazurilor instruiti, inarmati si finantati de cAtre CIA. Acesta este si explicatia faptului cA in cazuri ca El Salvador, Nicaragua i alte asemenea state au fost ucise mult mai multe femei tinere si fertile decat soldati! In (arile catolice asemenea razboaie au fost alalate de regula de iezuiti. Acca “Haig-Kissinger-Depopulation Policy” a trecut intre timp prin mai multe dintre guvernele SUA gia ajuns in final si determine chiar ¢i politica extern a Statelor Unite, Organizatia care planifica totul se gaseste insé in alara Casei_ Albe. $i toate fortele ci sunt orientate spre reducerea populatici Pamantului cu 2,5 miliarde de oameni, fie prin razboi, infometare, fie prin boli, molime gi alte mijloace, printre care gi steriliziri in masa - de exemplu prin USAID. Organizatia respectiva se numeste: “Ad Hoc Group on Popula- tion Policy” de pe langa “National Security Council”. Staful central al grupului se aflA in “State Departement's Office of Population Affairs”, creat in 1975 de Henry Kissinger. Acelasi grup asternuse pe hartie $i “Global 2000-Report". care fi fusese inmanat presedintelui, in cazul nostru Carter,‘Thomas Fergusen, insrcinatul pentru America Latina a “State Departement’s Office of Population Affairs” (OPA) a facut urmatoarea declaralie: “Nu ne caléuzeste decat o singura idee in activitatea neasiré: irebuie s@ reducem numdarul populatiei. Ori sunt dispust s- 0 facd aga cum vrem noi, si anume prin metode civilizate, curate (SIDA, sterilizare - Nota autorului), ori se ajunge tardasi la porearit ca in Salvador sat Iran sau Beirut. Suprapepulajia este o problema politica. Cresterea populatiel odata scapaia de sub control, nu te mai ajulé decat o forma de stat autoritara, la nevoie chiar fascismul, penint a @ reduce... "Profestonistii. spune Fergusen, “nu sunt interesati sa’ reducad numdrul populatiet. $i aceasta din motive umanitare. E drept.cét suna frumos, in realitate insa totul se reduce doar la bogaliile solului sila factoritde mediu. Not in schimb avemin vedere necesitalile noastre strategice $i ne dam seama ed una sau alta dintre {Gri trebuie in mod necesar sa-slreduca populatia, pentru cé alimintert se va ajunge la greutati foarte serioase. Dei trebuie facute demersurile necesare. Salvadorul este doar unul dintre exemplele in care nereusita noastra de a reduce pe ctti simple numdrul populajiei a creal baza pentru o criza nattonala de securitate, Guvernul din Salvador nu a reusit sé-si reducd populalia prin metodele sugerate de noi. Si din acest motiv s-au trezit cu un razboi civil. S-au facut redistribuirt de oameni si reducert.a caniitatilor de alimente. $i totust matau $i acum prea multi locuitori. Razboalele civile sunt, casa spunem aga, ultima metodé pentru a reduce populatia unet {ari Cea mat rapida cale de a scépa de par{i masive ale populatiet este foametea, ca in Africa, sau o molima ca de pilda ciuma neagré. si El Salvador-ul ar mai putea fi confruntat st cu asemenea mésuri.” Bugetul séurpentru FY a totalizat in 1980 190 milioane $, in 1981 220 milioane $. lar “Global 2000-Report” solicita 6 dublare a acestei sume. Grupul OPA fusese creat de Henry Kissinger dupa o discutie cu varfurile COR pe marginea conferintei, axata pe probleme demografice, din 1974 de la Bucuresti si Roma. Alexander Haig crede cu convingere in posibilitatea controlului populatiel si el a fost acela care i-a asigurat suportul lui Kissinger alunci cand a pus in funeliune OPA. Fergusen ne povesteste mal departe: "Ne ducem intr-o tard si spunem : parasiti afuristtul vestru de plan de dezvoltare. Anincati-l pe jereastréil St incepeti odatd sa luajtaminte ta numarul locuitorilor vostri si gasii o cale prin care sal puteti reduce. Dacd nut va place asa, dach nu alegeti calea sugerata de noi de-a face acest lucru in mod planificat, atunct 9 sé ajungeti un al doilea Salvador sau Iran, sau chiar 0.4 doua Kambodgie.” en ay oeDezvitluiri cutremurittoare... 163 Unul dintre principalele motive pentru care sahul Iranuluia fost rasturnat de la putere a constat in faptul ca stradaniile sale de aaplica “metodele curate” de reducere a populatiei Iranului au dat greg. Promisiunile de locuri de munca printr-un program de industrializare ambitios a stimulat imense mase de oameni sa se mute In orage deja suprapopulate ca Teheranul, Apoi, sub Ajatollah Khomeini, s-a pus capt procedeclor “curate”. Jar guvernul face dupa toate aparenjele progrese, intrucat a aledtuit un program care “prevede, ca cca. fumatate din cet 6 milioane de lecuitori ai Teheranulut sa fie strémutati in alte locurt.” Rézbotul dintre Iran si Irak a multumit fra indoiala OPA, Jar Marcos a fost victima aceluias program, ‘Salvadorul a fost ales in aprilie 1980 ca tintA a reducerii populatiei si a rézbotulut civil, dupa cum aflam din raportul demografic al NSC (National Security Council). “Salvadonil este un exemplu de tard cu serioase probleme demografice $l politice™. se pune in raport. “O crestere demograjica rapidé - rata natalitatii a ramas in ultimif ani neschimbatc - inréutéteste densitatea populaiict care $i asa este cea mai mare de pe continentul latino-american. Exista deja un program de sctidere demografica pe hartie, dar el nut @ fost aplicat inca cu intensitatea ceruta, tar mijloacele anliconceptionale raman in. continuare tnaccesibile. Programul de reducere a populatiel nu @ functionat deloc $i nici infrasiructura, de natura sa-l sprijine; nu existé. Acolo blestematit dstia de oameni erau pur $i simplu prea mul{i, Cand vrel sa péstrezi controll asupra unet (Gri, populatia trebuie menjinuté la un nivel scazut. Prea multi “oament conduc ta perturbani sociale si comunism.” “Trebuia sa facem ceva in Salvador", spune Fergusen. “Rata natalitatit a atins 3.3% - una din céle mat inalte din lume. Populatia (aril se va dubla din now tn urmétorit 21 de ani. Razboiul civil ar putea sd ajute tntrucatua, el va trebui insa extins constderabil.~ Si pentru a putea merge la sigur in privinta scaderii populatiel, OPA a tras o multime de inva(Aminte din experientele ei din Viet- nam, *Studiem acum aceste lucruri. Vietnamul a fost $i el suprapopulat sia constituito problema. Am fost convinsi e& rfizboiul din Vietnam va reduce numérul populatiei, din pacate parerea aceasta a noasira nu s-a adeverit.” Intelegem acum de ce n-au putut cdstiga americanii razboiul din Vietnam ~ respectiv de ce a fost nevoie s& nu-l castige: Scopul urmarit a constat in a scApa de cat mai mul{i oameni cu pulings, aga ca guvernul american a tras de timp cat a putut. Fergusen ne spune in continuare ci “populatia Vietnamului chiara crescut in timpul razboiulut. Si pentru a reduce o pepulaite164 Jan van Helsing cat mal ‘rapid" este nevoie sa trimiti toti bérbatit pe front. timp in care este necesar sa ucizt cat mai multe femei tinere $t fertile.” La adresa razboiului din Salvador Fergusen are cuvinte de critic ‘Ueid un numar prea mic de solcati $i absolut insufictente femei fertile peniru.a rezolva odaté problema demografica. Daca rézbotul ar con- tinua in aceeasi manieré inca vreo 30 - 40 de ani. poate ca. am realiza in fine ceva. Din pacate insa n-avem posibilitatea sa studiem $i aspectul acesta.” ~ Pentru cei care vor vol s& aprofundeze s! mai mult problema, yoi indica aici cele mai importante rapoarte: “The Population Bomb” de Dr. Paul Ehrlich (sotia sa Anne este membra a COR), “Global 2000-Report” citre presedinte gi “The Limits of Growth”, un raport la profectul COR despre situatia omeninii. In aprilie 1968 a inceput apol oficial elaborarea unor studii la “Academia del Lincei” din Roma. insa la studiile respective se lucrase.in secret inca de la intalnirea dela Huntsville din anul 1957. Participantil se intalneau la indemnul amintitului dr. Aurelio Peccei. Jar prima publicare a unor asemenea studii, precum $i a solutiilor rezultate din cle, a constituit-o cartea “Fhe Population Bomb" din mai 1968. La pagina 17 din aceasta carte gasim urmatorul pasaj, care explica in esenta totul: “In sinteza s-ar putea spune cd populatia globului va creste in coniinuare, intrucat rata natalita(it este mat mare decat rata mortalitaii; la aceasta se reduce totul. Cand numarul populatiel va inceta s@ creascd sau va incepe chiar sa scadd, aceasta va insemna fie ca rata natalitatiia seazut, fie ct rata mortalitalil'a crescut, ori amandoud laolalta. In concluzie se poate afirma cé& nu exisia decdt coud solutit ale problemet Prima ar fi “solutia ratei natalita,ii”, caz in care trebuie gasita calea pentru Sctiderea acesteia. A doua ar fi “solufia ratei mortalitatit”, iar aici trebuie fireste gasite cai de crestere a ratet mortalitatil - razbot, Joamete, epidemit. Problema ar fi putut fi evitata printr-un control riguros al populatiei, in cadrul cdruia omentrea sa-si reglementeze singurd, in mod consttent, rata natalita(ti, astfel incdt sa nu trebuiascét s4 mearga la solujia ratet mortalitagit.* Ca rezultat al studiului, concluzia a fost formulata chiar de dr, Aurelio Peccel, care s-a jurat sa nu foloseasca nici ¢l vreun mijloc profilactic sau vreun antidot in cazul in care, virusul odata inventat, se va Intampla sa se imbolniveasea si-el. Dr. Peecel ajunsese 34 fie privit ca un fel de erou, deoarece se holardse sa accepte acelasi factor de rise ca si restul lumii, Rezultatele + studiului au fost publicate in 1968 si 1972, La intocmirea studiului cunoscut sub indicativul de MIT, au colaborat, aga cum if indica fisterul computerizat. urmitoarele persoane:Dezviluiri cutremuratoare. 165 Dr. Dennis L. Meadows, director, SUA Dr. Alison A. Anderson, SUA (poluare) Dr, Jay M. Anderson, SUA (poluare) Ilyas Byar, Turela fagriculturii) William B. Behrens III, SUA {bogatii ale subsolului) Farhad Hakimzaarhad Hakimzadeh, Iran (populatie) Dr. Steffen Harbodt, Germania (evolutii social-politice) Judith A. Machen, SUA fadministrativ) Dr. Donella H. Meadows, SUA (populatic) Peter Millind, Germania (capital) Nirmala D. Murphy, India (populatie) Roger F. Naill, SUA (bogatii ale subsolului) Jorgen Randers, Norvegia (populatic) Steven Shantzls, SUA (agricultura) John A. Seeger, SUA {administrativ) Marilyn Williams, SUA (documentare) Dr. Erich K. 0. Zahn, Germania (agricultura) Dupa ce studiul a fost incheiatin anul 1969, secrctarul gen- eral al ONU, U. Thant, a ficut urmatoarea declaratie: “V-as urea sa par de un dramatism exageral, insa din informatiile care mi-au parvenit in calitatea mea dé secretar. general. nu pot sa trag decat o Singura concluzie, si anume cé membrit Natiuniler Unite mat au probabil ined vreo zece ani la dispozilie sa puna capa vechilor tor dispute si sa pomeascé pe calea unui parteneriat global, pentru a putea {ine astfel in frau cursa inarmartlor, penini-a putea {ine sub control explozia populatie! $i.a acorda ajutorul necesar dezvoltarit, Dacd inséin urmatorit zece ani nu se va ajunge totusi la un asemenea parteneriat global, atunci ma tem ea problemele aminiite vor ajunge a ia proportii atat de imense, incat vor depasicapacitatea noastra dea le matrezolba.” Sau de pilda Bertrand Russel, care declara urmatearele: “Sustineti cé timpurile grele sunt ceva fesit din comun st pot finvinse cumetode excepitonale. In faza fericita de inceput a industrializarii acest lucru a fost mai mult sau mai putin valabil, tn viitor insé nuva mai ftin conditile in care cresterea populatiel mondiale nu va putea Jtconsiderabil redusa... Rézboiul nua avut pand acum prea mare influenté asupra acestet crestert, ea continudnd st de-a lungul celor doud rézboaie mondiale. Din acest punct de vedere (razbolul) a fost chiar o deceptie.... dar peate cai réizbotul bacteriologic s-ar putea dovedi mai eficient. Daca in timpul flectret genera(it s-ar rdspancli méacar o data Moartea Neagra asupra lumit, supravietuitorii s-ar putea pot inmulfi nestingheri{i fara a mai suprapopula Pamantul.. Sigur cd concluzia aceasta poate fi oareciim neplacutd. dar ce sé-i fact?166 jan van Helsing. Oamenilor cu adewirate calitéti intelectuale prea putin le pasa de Jfericire sau nefericire, si cu atét mat putin de cea a celuitalt.” (“The Impact of Science Upon Society”, Simon and Schuster, New York 1953, pg.102) : MK-NAOMI a fost crealia de laborator a cercetAtorilor de la “Special Operation Division” (SOD) din Ft. Detrick, Maryland, sub supravegherea serviciului CIA. (Alte am&nunte despre proiectul MK- NAOMI pot fi gasite in lucrarea “The Intelligence Community” de Fain et Al., Bowker 1977) lata insa ca si SIDA actioneaza totusi prea incet. In toamna anului 1994 m-au intalnit la Honolulu cu un cunoscut al meu, dr. John Coleman, autor! cartii “Committee of 300", un fost agent al serviciului secret britanic MI 6. E] mi-a povestit atunci cA “noul” virus a fost deja testat timp de un an intr-un stat sudamerican si cA in primavara anului 1995 “i se va da drumul”. Daca el isi va dovedi calitatile scontate, atunci concluzia este “infectat dimineata - mort seara”. Virusul in disculic se transmite prin saliva. Discutia noastra a fost inregistralé pe video, pentru a putea constitui o dovada. Sunt curios cat de repede va ajunge la dispozitia publiculul larg. De altfel, in cazul in care cititorii nostri nu stiu ined acest lucru. virusul SIDA este DE PATRU ORI mai mic decal porii Latexului, din care se fac prezervativele (vezi"Zeitenschrift” nr. 5, articol despre SIDA, Neugass 21, CH-9442 Berneck). Membrii grupulul COR sunt atat de siguri de succesul lui “Glo- bal 2000 Report”, incat s-au incumetat chiar sA-3i sarbatoreasca “oficial” cel 25 de ani de existent, si anume in decembrie 1993 in Germania. (Posibilitati de vindecare ale maladiei SIDA exist&. S-a constatat ca Virusul SIDA nu rezista la cantitati mari de oxigen in sangele pacientulul. O metoda care a si dat reaultate in sute de cazurl este un tratament hiper-oxigeno-ozonic, caz in care i se ia pacientului sange, sangele este imbogatit cu ozon gi apoi reinjectat pacientului Ia intervale regulate. Medicul care a ob{inut cele mai mari succese in acest domeniu dintre ce! pe care ii cunosc eu este dr. Horst Kiel, Biozon-Technik GmbH, An der Haune Nr. 10, 36251-Bad Hersfeld. Informatii suplimentare putet{ ebtine de la dr. S. Rilling, Stutigart gidr. Renate Vicbahn din 76473 Iffecheim, de la Societatea medical pentru ozonoterapie, $f de Ja J.J. Hansler GmbH. De asemenea, si un anume dr. Preuss din Stuttgart a inregistrat succese depline in vindecarea unor pacienti infectati cu SIDA, Ozonoterapia, postul curativ, alimentatia vegetarian& precum gi o concepiie de viata sdndloasa, deci nu numai “interventia externa” din partea unuiDezvitluiri cutremuridtoare... 167 medic, ci si transformarea vechiulut mod de viata (alimentatie, sentimente. mod de gandire...), precum si o continua evolutie a pacientilor in toate domeniile Vielii, sunt factori de natura si nu permita nici unel boli si se cutbareasca in trupul unui pacient. Vom reveni la aceasta tema despre boli in capitolul final cu mai multe amanunte. Diferite extrase cu privire la reducerea populatici: Sterilizare silita: Guvernul SUA a investit sume uriase de bani (acumulate atat de la institutii private, precum gi de Ia fundatiile Rockefeller si Ford) pentru diferitele sale programe de control al populatiei. Distribuirea banilor a avut ins& in mai multe cazuri urméri atat de barbare, incdt guvernul Reagan s-a vazut nevoit in anul 1984 sa sisteze contributille la fondul ONU pentru populatie (UNFPA) si la Interna tional Planned Parenthood Federation, din cauza implicaril acestor organizatii in practicarea avorturilor si sterilizarilor silite in China. Un asemenea program de sterilizare in masa a fost aplicat $i in Brazilia. 20.- 25 milioane de femei din Brazilia, toate la varsta fertilitatii, au fost sterilizate ca urmare a politicii reducerit populatiei practicata de SUA. Exprimat in elfre aceasta inseamna ca in jurul anului 2000 populatia Braziliei s-ar putea imputina cu aproximativ 30 milloane de oameni. in 1992 a izbucnit in Brazilia un imens scandal pe aceasta tema. Se descoperise cA in unele din statele federale se efectuasera astfel de interventii chiar asupra a 60 % dintre femel. Ministrul sénatAti din acea vreme, dr. Guerra, a clarificat aceste’sterilizri silite ca pe “cel mai criminal program de control al natalita(ii din lume.” Ela formulat acuzatii grave impotriva unei Seri intregi de oranizalii, printre care fundatiile Rockefeller $1 Ford, AID, Population Council... Altul dintre proiectele destinate eliminarii unor mase largi de oameni s-a desfaisural chiar in SUA. Acolo plantatiile de tutun au fost $i mai sunt cu siguranta inca si astazi ingrdsate cu reziduuri radioactive, respectiv reziduuri din minele de uraniu, ceea ce a avut ca urmare o cregtere extrema a cazurilor de cancer al buzelor, furil, cAilor respiratorii si plamanilor. Daca nu ma credell. n-avet deeat si comparati chiar dumneavoastra cazurile de cancer pulmonar din anul 1950 cu cele de ast: acum VA intreb: fumatonii se sinucid ei ingisi sau sunt ucisi? Si inca un asemenea proicct, totin SUA, Malathion-ul, un gaz halucinogen creat de nazisli in timpul celui de-al doilea razbot mondial si destinat uciderii oamenilor, este pulverizat astazi cu regularitate deasupra zonelor suprapopulaic ale coastei californiene. Drept justificare se pretinde ca respeclivul gaz ar ucide musca