Test nr.

1
1. Teoria general a dreptului n sistemul tiinelor.
1.Identifcai tiina i trsturile distinctive ale tiinelor n general i ale tiinelor juridice n special.
Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtinute
prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni.
Ca fenomen social aparte si ca forma specifica de activitate umana, stiinta nu poate fi privita
doar ca un sistem de idei, reprezentari, teorii (imagine statica), ci si ca un sistem care se
dezvolta, produce continuu noi cunostinte, ca valori spirituale (imagine dinamica).
Putem mentiona suplimentar ca cercetarea stiintifica ,orientata spre dezvoltarea stiintifica ,
poate fi definita ca o activitate care are drept scop cunoasterea naturii si societatii. Un semn
caracteristic orientarii stiintifice este ca uneste , sistematizeaza si analizeaza anumite cunostinte
referitoare la un anumit domeniu concret al realitatii.
Conditiile inaintate fata de o stiinta:
-Sa posede un limbaj propriu,
-Sa se bazeze pe un sistem propriu de princii,legi,notiuni,categorii
-Sa utilizeze metode, tehnici adecvate de cercetare
-Sa permita posibilitatea de a face prognoze
-Sa posede un obiect de studiu propriu si distinct
2.Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor, n general, i a celor juridice n special.
In general, se poate accepta, din numeroasele analize si clasificari facute de-a lungul timpului
sistemului stiintei, clasificarea trihotomica in: stiinte ale naturii, stiinte despre societate si stiinte
despre gandire.
Complexitatea fenomenului social-juridic determina o structurare a eforturilor de
cercetare a acestuia, o impartire a rolurilor in raport de necesitatea punerii in valoare a laturilor
corelate ale acestui fenomen. Dreptul fenomen complex al societatii este studiat din
perspectiva globala, ca un sistem inchegat, cu regularitati caracteristice; din perspectiva istorica
- fenomen ce-si conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltarii sociale, dar care se
transforma, totodata, in cadrul acestei dezvoltari; precum si din perspectiva structurala
fenomen cu multiple determinatii calitative, cu elemente componente, aflate, la randul lor, intr-o
stare de acuta interferenta.
Sistemul stiintelor juridice este alcatuit din urmatoarele parti:
- Teoria generala a dreptului;
- Stiintele juridice de ramura;
- Stiintele juridice istorice;
- Stiintele ajutatoare (participative)
3.Argumentai necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist i rolul acesteia
n studiul celorlalte tiine juridice.
Dupa cum mentionam anterior teoria generala a drepptului si statului ocupa un loc deosebit atit in
sistemul stiintelor sociale , cit si sistemul stiintelor juridice. Totodata mentionam faptul ca TGD se afla
intr-o strinsa legatura cu practica sociala. Dupa cum mentiona A.Menger ,,Ochiu unui adevarat legislator
e neclintit indreptat spre viitor .

Sistemele de discipline juridice, in institutiile de invatamint,volumul de studiere a sistemului stiintelor

juridice difera in functie de profilul de pregatire a specialistului.In acelasi timp, TGD in toate institutiile
superioare juridice se studiaza aproximativ in acelasi volum.Acesta este unul dintre argumentele majore
ce demonstreaza importanta ei pentru pregatirea viitorilor juristi.
Studiint TGD:
-Sa acumuleze cunostinte ,ce au o importanta fundamentala
-Sa formeze conceptia generala stiintifico-juridica,orientarea general-juridica , cultura juridica,
capacitatea de a adopta hotarirea corecta in activitatea profesionala
-Sa insuseasca notiunile juridice elementare necesare pentru studierea efectiva a altor stiinte juridice.
2.Scop ideal i funcii n drept.
2.1. Caracterizai scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istoric.
La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna acelasi.
El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de dezvoltare istorica
statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul statului acesta isi propune ca in
diferite perioade a ierarhiza si structura principalele organe statale si sa acorde o importanta deosebita drlor si lib-lor cetatenilor doarece poporul este nucleul unei celule denumite stat. Scopul statului la diferite
etape poate fi atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica
economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.
2.2.Determinai idealul i valorile n drept.
Valorile sint calitati pe care le capata pentru om anumite elemente ale realitatii. Valoarea exprima
pretuirea acordata de om, de o colectivitate umana unor obiecte, fenomene, procese, actiuni etc. Din
aceste considerente, valoare poate fi definita ca acea relatie sociala in care se exprima pretuirea
acordata unor lucruri, insusiri, procese, actiuni de catre o comunitate umana in virtutea unor
corespondente cu necesitatile sociale si idealurile generate de acestea".2
Domeniul valorilor se caracterizeaza printr-o pluralitate de valori si de raporturi reciproce. Dupa natura
domeniului, deosebim asa valori, cum ar fi:
valori economice (avutie, proprietate, bunastare, prosperitate);
valori politice (democratie, libertate, pluralism);
valori juridice (dreptate, legalitate, responsabilitate);
valori morale (bine, cinste, datorie, omenie);
valori artistice (frumos, comic, tragic, sublim);
valori stiintifice (adevar, certitudine, obiectivitate);
valori filosofice (intelepciune, fericire, umanism, ideal);
valori religioase (sacru, divin).3

2.3.Estimai funciile dreptului Republicii Moldova.

Functiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a elementelor sale
constitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui echilibru dintre interesele personale
si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful ordinii si justitiei.Consideram ca la functiile
principale ale dreptului se atribuie urmatoarele:
Functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politiceSe manifesta prin faptul ca dreptul,
prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul
autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa,
executiva si judecatoreasca.

Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sint consfintite principiile
care guverneaza organizarea politico-etatica a Republicii Moldova, cum ar fi: Suveranitatea poporului;
exercitarea suveranitatii poporului prin reprezentantii sai si prin referendum; pluralismul politic;
principiul separatiei puterilor in stat; principiul autonomiei locale si al descentralizarii; orientarea
intregului proces de organizare politico-etatica in directia atingerii scopurilor ce reies din interpretarea
Constitutiei Republicii Moldova si a documentelor politico-ideologice care au stat la baza adoptarii ei;
principiul statului de drept.
Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii
Continutul acestei functii si prezentarea ei mai rezulta si din asemenea idei, dupa cum urmeaza:
dreptul se infatiseaza ca un sistem de norme juridice chemate sa asigure procesul dezvoltarii sociale,
prin ocrotirea si garantarea ordinii constitutionale, proprietatii, statului si individului;
dreptul prin mijloacele sale specifice apara viata in comun impotriva eventualelor excese individuale si
asigura securitatea persoanei;
dreptul asigura coeziunea interioara a colectivitatii, prevenind dezorganizarea, anarhia;
dreptul stabileste principiile de baza ale convietuirii sociale;
dreptul ocroteste valorile care sint legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.2
Functia de conducere a societatiiDreptul este cel mai important instrument de realizare a conducerii sociale, a
scopurilor social-politice pe care societatea si le propune. Esenta acestei functii se manifesta prin
urmatoarele:actul normativ juridic este in fapt un act de conducere a societatii prin drept. El scoate in evidenta
scopurile si nazuintele sociale, calauzind activitatea tuturor subiectilor de drept;dreptul apare ca o tranzitie
intre diferitele interese, adesea contradictorii, ale caror arbitru suprem este; dreptul cirmuieste relatiile
subiectilor individuali sau colectivi, stabilind drepturile, libertatile si obligatiunile tuturor; dreptul cuprinde in
sine nu pur si simplu aprecieri normative, el apare ca un ordin, un comandament, carora trebuie sa se supuna
toti subiectii dreptului, inclusiv statul si autoritatile lui.
Functia normativaAceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de
conduita tip prescrisa prin normele juridice. Subliniind prin normele juridice modalitatea de comportare a
organelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp, verifica in ce masura acest
comportament prescris se realizeaza in practica. E important ca normativi tatea juridica sa fie completata cu
normativitatea sociala.
Functia informativaReflectind realitatea in normele juridice se acumuleaza cunostinte despre viata
multilaterala a societatii, despre problemele stringente ale societatii.
Dreptul concentreaza in sine schimbarile ce au loc in societate. Tinind cont de normele juridice in
vigoare, putem trage concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a
societatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare a societatii etc. Ca urmare, din normele
juridice putem culege o informatie ampla despre societatea data la acea sau alta etapa de dezvoltare.
Functia educativaAdoptind normele juridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatii
spirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora se
realizeaza educatia. Dreptul, prin normele sale, ocroteste valorile spirituale si culturale care sint legate
nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

Test nr. 2
1. Norma juridic.
Caracterizai norma juridic i trsturile ei.
Nor ma j uridica este definita in tratatele j uridice ca: o regula de conduita generala
si obligatorie destinat a sa ordoneze relatiile interumane prin reglementarea unor
comportamente deter minate, regula elaborata, acceptata si recunoscuta de stat si
impusa la nevoie in caz de incalcare prin for ta coercitiva a acestei a. Trasaturile
nor mei j uridice se refera la: gradul de generalitate, caracterul impersonal, caracterul
coercitv. Gradul de generalitatte se datoreaza faptului ca nor ma j uridica se adresaza
tutror membrilor comunitatilor;
Argumentai elementele constitutive ale normei juridice.
Structura normei juridice evidentiaza unitatea elementelor ei componente.Structura normei juridice
contine: ipoteza, dispozitia, sanctiunea.Ipoteza este partea normei juridice care precizeaz condiiile i
mprejurrile n care aceasta se aplic, precum i categoriile de subieci de drept crora norma li se
adreseaz.Dispoziia este elementul structural al normei juridice care Sanciunea este partea normei
juridice care stabilete consecinele ce decurg din nerespectarea dispoziiei normei respective n
mprejurrile
stabilite de ipoteza ei, precum i eventualele msuri pe care autoritile
competente le pot lua mpotriva subiectului de drept care a nclcat norma.
stabilete conduita ce trebuie respectat, n condiiile i mprejurrile
prevzute de ipotez.
Descriei modalitile de expunere a elementelor normelor juridice n articolele actului
normativ.Structura tehnico-legislativa a normei juridice caracterizeaza aspectul extern si dinamic al ei, cu
referire la redactare, care trebuie sa fie clara, concisa, concreta, care sa fie corelata principiilor generale
de tehnica juridica si cerintelor de rapiditate pe care le presupune alaborarea legislativa intr-un stat.
Coraportul dintre norma juridica si articolul actului normativ poate fi caxracterizat astfel: a) intr-un articol
se contine o singura norma juridica. b) intr-un articol se contin mai multe norme juridice.Fiecare alineat al
articolului contine in sine o norma juridica.c)anumite elemente de structura a normei juridice pot fi
intilnite in diferite articole.
2.Abrogarea legii.
2.1.Distingei abrogarea i efectele juridice ale abrogrii legii.
Abrogarea este un procedeu tehnico juridic al legislatorului prin intermediul caruia se renunta la forta
juridica a legilor fara termen.Este cea mai importanta si mai frecventa cale de iesire din vigoare a
normelor juridice.
2.2.Argumentai formele de abrogare a legii.
2.3.Formulai cauzele i condiiile cderii legii n desuetudine.

Test nr. 3
1. Originea statului i dreptului.
1.1. Caracterizai puterea i normele sociale ale societii prestatale.
In societatea prestatala si anume in ginta evedentiem o forma specifica de organizare a puterii
sociale pe treapta superioatea este amplasata adunarea generala iar conducatorii din anumite
domenii erau dependenti de aceasta.Conducatorii gintii,militari,religioase erau desemnati in
dependeta de anumite calitait pronuntate in domeniul purtator de autoritate.Astfel evedentiem
prezenta puterii autoritatii specifica pentru aceasta perioada
Particularitaile puteriii sociale
Puterea emana de la ginta de la toti membrii maturi ce face pate din ea
Membrii sfatului ,conducatorii erau alesi de adunarea membrilor gintii si realizau functiile puterii
sub controlul ei
Un organ special care sar fi ocupat de administrare nu era

Relaiile sociale snt reglementate de anumite reguli de convieuire social, cum ar fi: obiceiurile, morala,
prescripiile religioase. Pentru aceast perioad e caracteristic i faptul c nu exist deosebire ntre drepturi i
ndatoriri. Pentru omul primitiv nu se pune nc ntrebarea dac participarea la treburile obteti, rzbunarea
sngelui sau rscumprarea ei snt datorii sau drepturi,
1.2.Analizai premisele apariiei statului i dreptului.
Premisele de apartie a staului caracterizeaza acele transformari care sau manifestat si au determinat
aparitia statului ca forka de organizare a societatii
Premisle de apartie a statlui economice,militare,sociale ,religioase
Premisele economice transformari cu caracter economic ce au determinat aparitia si a altor
premise de alta natura.Putem vorbi de cele 3 mari diviziuni ale muncii
1 Separarea agricultorilor de crescatorii de animale
2 formarea distincta a castei mestesugaresti
3 formrarea tagmei negustorilor
Premisle sociale apartia familiei aparitia clasei aparitia unor forme de administrare a societatii cu
caracter permanent
Premise militare Creste rolul conducatorului militar
Formarea unui detasamen militar permanent si specializat
Apartitia necesitatii protejarii a unui teritoriu limitat prin anumite hotare
1.3.Formulai principalele concepii (teorii)de apariie a statului i dreptului.
/. Teoria teologic (teocratic, originea divin a puterii)
Potrivit acestei concepii, cu toate variantele ei cretine, budiste, islamice etc., fr a mai vorbi
despre religiile din Orientul Antic, statul este creaia divinitii, iar monarhul, eful statului este
reprezentantul lui Dumnezeu pe pmnt.
2.Teoria patriarhala Statul isi are origine de la familie
3. Teoria patrimonial
Aprut n perioada medieval, teoria dat afirm c statul a luat na- l tere din dreptul de
proprietate asupra pmntului
4. Teoria violentei
Statul apare in urma violentelor interne si externe
5. Teoria organic (biologic)
statul organism social compus din oameni, aa cum organismul uman
este format din celule.
6. Teoria rasial
Aceast teorie pornete de la ideea inegalitii raselor, a dominaiei raselor superioare". Cele mai
reacionare variante ale teoriei rasiale au fost dezvoltate de teoreticienii regimurilor fasciste, instaurate n
perioada dintre cele dou rzboaie mondiale n unele state, cum ar fi, de exemplu, Italia, Germania.
n viziunea prtailor acestei concepii, statul se transform ntr-un mecanism centralizat excesiv,
axat pe o ierarhie militar-birocratic, n fruntea creia se afl fiurerul, exponent al spiritului naiunii,"
7. Teoria psihologic
Statul a aparut in rezultatul necesitatilor psihologice ale oamenilor de a trai in hotarele unei
societati organizate
8. Teoria contractualist (contractului social)
Naterea statului este rezultatul unei nelegeri ntre oameni, a unui contract nscut din voina oamenilor, a
unui pact de supune-Ca urmare, supuii promit s asculte, iar regele le promite un minimum de libertate.
9Teoria materialist Statul este produsul si manifestarea anatagonismului dintre clase
2.Normele juridice i normele obinuielnice
1.Caracterizai conceptul i trsturile normelor sociale.
Normele sociale constituie totalitatea normelor ce reglementeaz relaiile sociale, comportamentul
oamenilor, aciunile colectivelor, categoriilor sociale. Prezena sistemului integral al normelor sociale este una

dintre condiiile necesare ale vieii societii, un mijloc de administrare social, de asigurare a interaciunii
zilnice, coordonate ale oamenilor.
Normele sociale reglementeaz conduita oamenilor n diferite domenii de activitate social. Fr aciunea
normelor ar fi imposibil desfurarea normal a vieii sociale. Pe msura dezvoltrii societii se dezvolt i
sistemul normelor sociale. Indiferent de domeniul pe care l reglementeaz, normele sociale conin reguli
adresate indivizilor, descriind i detaliind modalitile n care valorile trebuie concretizate n comportamente
legitime i acceptate de societate".2
Prescriind comportamentul omului, normele sociale contribuie la atingerea ordinii n societate, la
stabilirea acesteia. Totodat., prin intermediul normelor, grupurile sociale, societatea n ansamblu, i
exercit controlul asupra conduitelor individuale, le induce o anumit uniformitate, le imprim
convergena, fapt deosebit de important pentru realizarea unitii i coeziunii grupului".1
Trsturi
1. Orice norm, indiferent de natura ei (moral, politic, juridic etc.), reflect condiiile epocii istorice,
structura social, interesele diverselor grupri sociale, interesele guvernanilor. Ca urmare, elenu snt
date odat pentru totdeauna, ci evolueaz n funcie de natura ornduirii sociale.
2. Normele sociale reglementeaz relaiile sociale pentru a condiio
na desfurarea normal a activitilor umane. In acest scop nor
mele sociale semnific un anumit standard al comportamentului,
prescriind anumite aciuni obligatorii sau, dimpotriv, interzicnd
anumite aciuni. Ele, de asemenea, pot stabili cazurile, n care
subiecii dispun de dreptul de a-i alege varianta de comportare.
Totodat, prin intermediul normelor sociale se prescriu drepturile,
libertile i ndatoririle subiecilor relaiilor sociale.
3. Normele sociale prevd i se bazeaz pe anumite situaii tipice,care
se ntlnesc n societate, n viaa de toate zilele. Ca urmare, normele
sociale nu pot cere o aciune irealizabil sau nu pot interzice ceva
ce nu poate fi interzis. E important, de asemenea, ca situaia tipic
reflectat n norme s aib o nsemntate social.
4. Normele sociale se adreseaz unor subieci principali i au un ca
racter impersonal. Ele nu au adresai concrei. Norma nu este adre
sat unei persoane la concret, ci anumitor categorii de persoane;
5. Normele sociale snt norme destinate pentru a fi folosite de nenu
mrate ori.
2.Determinai locul obiceiului n sistemul general al normelor sociale.
Normele obiceiului constituie o categorie a normelor sociale. Obiceiurile reprezint nite reguli,
ncetenite n practica social ca rezultat al aplicrii lor n repetate rnduri, criteriul statornicit n
aprecierea unui anumit gen de relaii, aciuni ale persoanei, ale colectivului de oameni Foarte apropiate
de obiceiuri snt tradiiile, care snt modaliti constituite n comportamentul oamenilor, categoriilor sociale
i care se transmit din generaie n generaie. Obiceiurile i tradiiile au, de regul, un caracter stabil.
n viaa social i, n primul rnd, n sfera relaiilor traiului de familie, obiceiurile, tradiiile i gsesc
expresia n ritualuri. Ritualul este o aciune sau un complex de acte ale omului, ale unui grup de oameni
avnd un anumit caracter. Aa snt, bunoar, ritualurile nupiale, ritualurile de cum-trie, ritualurile de a
srbtori n cadrul familiei a zilelor de natere etc.
Obiceiurile se concretizeaz n formule orale. Autoritatea lor se bazeaz pe faptul c ele snt rezultatul
unei practici vechi i incontestabile. Dimitrie Guti meniona: In mod general, trei subiecte snt
productoare de legislaie: individul, statul i societatea. Individul i creaz o legislaie a lui proprie, de
conducere prin aa-zisa obinuin; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea, prin obiceiuri. Obiceiul e
legislaia proprie pe care societatea i-o d ei nsi pentru ca s triasc i s se dezvolte".
3.Estimai tangenele i deosebirile normelor juridice i a normelor obinuielnice.

Corelaia normelor juridice cu normele obisnuielnice (ale obiceiului)

Obiceiurile (moravuri, datorii) reprezint o categorie important de norme sociale care au aprut
nc din formele primare de organizare social. Astfel putem defini obiceiul ca o regul de
conduit statornicit printr-un uz ndelungat. El apare n mod spontan ca urmare a repetrii unei
conduite care la un moment dat devine obligatorie, oamenii respectnd obiceiul ca pe o
deprindere din obinuin. Obiceiul a luat natere ca urmare a unei repetabiliti i stabiliti
sociale, a unor situaii de durat, care i-au conferit posibilitatea perpeturii relaiilor create.
Legtura dintre drept i obiceiul ne juridic provine din faptul c membrii colectivitilor s-au
obinuit s se supun aceleiai reguli, ori de cte ori, se aflau ntr-o situaie dat. Astfel sursa
obiceiurilor pare s fie imitaia, instrumentul cristalizrii lor - memoria comunitar, fundamental
autoritii lor - tradiia care a ales i a impus respectarea precedentului bun i util10. Normele
obisnuielnice reprezint un ansamblu de moduri de a aciona n situaii cotidiene conform cu
sistemul de valori mprtit de grupul social (familii, regimuri antice, asociaii profesionale etc.).
Astfel obiceiul furnizeaz un ghid pentru orientarea comportamentelor fiecrui membru respectat
de acesta n vitutea faptului c a neles valorile. Regula obisnuielnica se nva i individual
ascult de ea sub presiunea comunitii. Fcnd parte din regulile sociale, obiceiurile sunt
standarde de tehnic i modaliti de aciune i comportament social, sedimentate prin experiena
de viaa comunitar i util armoniei comunitii11. Obiceiul devine norma juridic sau cutuma n
momentul n care a fost recunoscut de stat, de puterea public. Profesorul E.Sperantia spunea n
acel moment el devine alturi de celelalte norme juridice obligatoriu, iar nclcarea s v atrage
dup sine aplicarea de sanciuni organizate de stat. Obiceiul recunoscut ca norm juridical devine
izvor de drept12. Prima apariie a dreptului a fost cea a dreptului obisnuielnic sau cutumiar, ns
nu orice obicei a devenit norm de drept cutumiar, dect dac era practicat regulat constant ca i o
obinuin i dac era considerat obligatorie. n analiza pe care o facem trebuie s facem o
distincie ntre obicei, obinuin i uz. Spre deosebire de obiceiuri obinuinele apar ca
deprinderi individuale (obinuina de a face sport, de a merge la spectacole) sau de uzuri care
au caracter convenional, de datini ori de mode. Din punct de vedere juridic, uzurile trebuie
dovedite n faa instanelor de judecat pentru c au un caracter convenional, pe cnd obiceiurile
pot fi invocate direct n instant, ca un drept pozitiv. Aceste idei au fost foarte bine formulate de
profesorul Dimitrie Gusti: n mod general trei subiecte sunt productoare de legislaii:
individual, statul i societatea. Individul i creeaz o legislaie a lui proprie, de conducere prin
aa-zisa obinuin; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea prin obiceiuri. Obiceiul e
legislaia proprie pe care societatea i-o d ei nsi pentru ca s triasc i a se dezvolte...
Obinuina este ntotdeauna repetarea unei voine individuale; metod este o repetare a unei
voine sociale ns de origine individual; datina e repetarea regulate a unei voine sociale
particulare; obiceiul e repetarea unei voine sociale generale
Se deosebesc dupa origine,forma de exprimare,metodele de protejare a prevederiilor,gradul de
concretizare

Test nr. 4
1.Formele i tipurile istorice ale statului.
1.1. Caracterizai forma statului i elementele constitutive ale acesteia.
Forma de stat reprezint o categorie complex ce
determin modul de organizare, coninutul puterii,
structura intern i extern a acestei puteri.
Forma de stat se caracterizeaz prin 3 elemente
componente: forma de guvernmant, structura de stat,
regimul politic.
1.2Argumentai legturile formelor cu tipurile istorice ale statului.
1.3.Formulai probleme actuale ale formei i tipurile istorice ale statului n Republica Moldova.
2.Actul de aplicare a dreptului (actul aplicativ)
1.Identificai actul aplicativ i trsturile acestuia.
Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un
anumit caz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoane
determinate.Trasaturile actului de aplicare sunt: 1.temeiul juridic al aparitiei modificarii sau
stingerii unui raport juridic. 2. Reprezinta vointa unilaterala a organului de stat. 3. Poarta un
caracter individual,referinduse la o situatie de fapt cconcreta la un cercde persoane strict
determinate. 4. Obligatoriu din momentul aducerii la cunoshtinta partii interesante. 5. Isi consuma
efectele odata cu solutionarea cauzei.
2.Determinai coraportul actului normativ juridic cu actul aplicativ.
ACT NORMATIV, este izvorul de drept creat de organe ale autoritii publice, investite cu competene
normative (parlament, guvern, organe administrative locale). Actul normativ cuprinde norme generalobligatorii, a cror aplicare poate fi realizat i prin intervenia forei coercitive a statului (De ex.: legi,
decrete, ordonane ale guvernului, regulamente i ordine ale ministerelor, decizii ale organelor
administrative locale).
Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un anumit
caz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoane determinate.
3.Estimai actele aplicative ale autoritilor publice ale Republicii Moldova.

Test nr. 5
1.Scopul, sarcinile i funciile statului.
1.1.Interpretai scopul statului la diferite etape de dezvoltare istoric
Rolul statului nu rmne neschimbat. El evolueaz n funcie de valorile sociale ale colectivitii. La
toate etapele de dezvoltare istoric statul este chemat s apere ornduirea respectiv.
In epoca contemporan, n mod deosebit dup cel de-al doilea rzboi mondial, n rile democratice se
accentueaz considerabil latura economic i social a activitii statului. Locul statului-jandarm" este
preluat de aa-numitul stat al providenei, stat al bunstrii, stat preocupat de asigurarea standardelor de
via ale populaiei, de nlturarea abuzurilor, exceselor etc. Aceste preocupri ale statului i gsesc
reflectare i n actele normative ale statului.
1.2.Demonstrai legtura scopului cu sarcinile i funciile statului.
Legatura dintre scop,saricina si functiile statului se realizeaza prin faptul ca toate 3 sunt
caracteristice statului si au ca rol sa il reprezinte sa il dezvolte . Toate joaca un rol vital in
procesul de dezvoltare a unu stat si constituie elementele de baza al acestuia.
1.3.Evaluai scopul, sarcinile i funciile statului Republica Moldova la etapa contemporan.
Sarcina economic principal a Republicii Moldova este stabilit n art. 126 alin. l din Constituie.
Economia Republicii Moldova este economie de pia, de orientare social, bazat pe proprietatea privat
i pe proprietatea public, antrenate n concurena liber".

Evident, sintagma economie de pia" comport un sens larg i reflect o sarcin durabil ntr-un
domeniu vast de activitate al statului
Sarcina politic principal este determinat de realitatea cu care s>confrunt statul nostru.
Considerm c la ora actual nimic nu e mai important dect integrita tea teritorial i asigurarea
unitii poporului Republicii Moldova. Ultima rezult i din art. 10 alin. l din Constituie: Statul are ca
fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comun i indivizibil a
tuturor cetenilor si. "
Sarcina social principal a Republicii Moldova este stipulat n art. 47 alin.l l din Constituie care
oblig statul s ia msuri pentru ca orie om s aib un nivel de trai decent, care s-i asigure sntatea i
bunsta rea lui i familiei lui, cuprinznd hrana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea medical precum i
serviciile sociale necesare."
Sarcina ideologic a statului nostru const n recunoaterea real, nu formal, a demnitii tuturor
membrilor comunitii umane i n forma rea unei societi, n care demnitatea omului, drepturile i libertile
lui,
in dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic rezint valori supreme i snt
garantate.
Pentru a ndeplini sarcinile punctate aici statul trebuie s desfoare cavitate eficient n diverse
domenii. Acestei activiti multilaterale i
:ordonate funciile statului.
Funciile interne principale ale statului Republica Moldova: l Funcia econontico-organizatoric a
statului Formele de intervenie a statului n economie snt numeroase i au drept scop: T
reg/ementared/activittii economice i administrarea proprietii publice ce-i aparine;
/^ro/e/area-intereselor naionale n activitatea economic, financiar i valutar;
stimularea 'cercetrilor tiinifice;
exploatarea raional a pmntului i a celorlalte resurse naturale lundu-se n consideraie interesele
naionale; C refacerea i protecia mediului, meninerea echilibrului ecologic; sporirea numrului de
locuri de munc, crearea condiiilor pentru creterea calitii vieii etc.
l Funcia cultural-educativ caracterizeaz atitudinea statului fa de potenialul su uman, intelectual i
spiritual. Activitatea statului trebuie s aib ca finalitate educarea persoanei ca factor util al societii. " Funcia
de meninere a ordinii publice, n general, i a ordinii legale, n special. Ultima reprezint nucleul ordinii
sociale, condiia fundamental a echilibrului social, garania realizrii drepturilor eseniale ale membrilor
societii i funcionarea normal a instit Funcia ecologic. Protecia mediului, conservarea i
ocrotirea monumentelor istorice i culturale constituie o obligaie indispensabil a statului precum i a
fiecrui cetean. La funciile externe ale Republicii Moldova pot fi atribuite: J, Funcia de aprare a
statului. Aceast funcie impune consolidarea neutralitii permanente a statului nostru, statuat n art. 11
din Constituie:
(I) Republica Moldova proclam neutralitatea sa permanent. (2) Republica Moldova nu admite
dislocarea de trupe militare alem altor state pe teritoriul su. "
2. Funcia de meninere a pcii i ordinii mondiale. La ndeplinirea!
acestei funcii trebuie s contribuie fiecare stat. Rzboiul poate fi|
evitat. Toate conflictele dintre state trebuie rezolvate pe cale pas-
nic.
3. Funcia de colaborare i consolidare a relaiilor cu rile comu
nitii internaionale, n acest domeniu Republica Moldova trebu-1
ie s se orienteze la comunitatea european.
4. Funcia de integrare n economia mondial i de colaborare cu f
alte state n soluionarea problemelor globale. Este o funcie reia-
tiv nou pentru statele tinere, inclusiv pentru Republica Moldova, s
dar de o importan vital care necesit elaborarea de strategii de
realizare n mod prioritar.

2.Limbaj i stil n elaborarea actelor normativ-juridice

1. Interpretai rolul limbajului i stilului n elaborarea actelor normativ-juridice.
2. Un loc important n elaborarea actelor normative l ocup stilul i limbajul lor. Coninutul actului
normativ, modul de mbinare a elementelor structurale ale acestuia, claritatea, accesibilitatea, snt
ntotdeauna probe ale miestriei legiuitorului. Cei care snt nzestrai cu un spirit destul de cuprinztor
pentru a putea da legi propriului popor sau altui popor, - meniona Montesquieu - trebuie s fie ateni
la anumite lucruri privitoare la felul de a le alctui.
3. Stilul lor trebuie s fie concis. Legile celor Dousprezece Table snt un mod de concizie: copiii le
nvau pe de rost. Novellele lui Justinian snt att de diluate nct ar trebui s fie prescurtate.
4. Stilul legilor trebuie s fie simplu; expresia fireasc se nelege ntotdeauna mai bine dect expresia
cutat". i mai departe: Legile nu trebuie s fie subtile; ele snt fcute pentru oameni cu nelegere
mediocr; ele nu snt expresia artei logicii, ci a judecii simple a unui tat de familie"1. Legiuitorul remarca Ihering - trebuie s gndeasc profund ca un filosof, dar trebuie s se exprime ca un ran.
5. Pentru a asigura o claritate i accesibilitate a actelor normative, acestea trebuie s s fie clar formulate
i relativ uor de neles, s nu provoace confuzii
Vorbind despre limbajul i stilul juridic n procesul de elaborare a actelor normative, e cazul s evideniem
cteva reguli de tehnic legislativ:
1. Limbajul actelor normative trebuie s fie limbajul destinatarilor
si. Limbajul trebuie s fie deci clar, concis i precis.
2Textul actului normativ trebuie s utilizeze cuvinte proprii limbii
vorbite, s evite neologismele nc neasimilate n limbajul comun
3Cunoatem
c
o
tiin
trebuie
s
posede
un
limbaj
propriu,
bine
definit.
Acest
lucru
se
atribuie
i
dreptului.
Legiuitorul
trebuie
s
tind
spre
un
sistem
terminologic
propriu,
uniform,
n
care
ar
fi
clar
sensul
fiecrui
termen
utilizat.
De
exemplu,
nu
apar
dificulti
n ceea ce privete nelegerea corect a sensului unor termeni speciali, cum ar fi: persoan juridic,
fapt juridic, infraciune etc. De aceea, atunci cnd legiuitorul utilizeaz termeni care ar putea avea
mai multe sensuri, se recomand ca n textul actului normativ s se explice termenul respectiv.
4. Stilul actelor normative presupune reducerea regulilor de conduit printr-un numr ct mai mic de
cuvinte. Din aceste considerente, ceea ce de la sine e neles nu e cazul s expui n text. Ceea ce a
fost menionat odat, nu e cazul s repei.
Un loc deosebit de important n limbajul i n stilul de elaborare a actelor normative l ocup artificiile de
tehnic juridic
1. Determinai regulile de tehnic legislativ n formularea limbajului legilor.
O importan deosebit n viaa juridic a societii o au evenimentele legislative. La ele pot fi atribuite
urmtoarele:
a) modificarea actelor normative;
b) completarea actelor normative;
c) republicarea actelor normative;
d) suspendarea actelor normative;
e) abrogarea actelor normative;
f) rectificarea actelor normative.1
Modificarea constituie o aciune chemat s schimbe aspectul, forma i coninutul obiectului. In ceea
ce privete modificarea actului normativ, aceasta const n schimbarea expres a unui sau mai multe
articole ori alineate i redactarea lor ntr-o nou formulare. Modificarea actelor normative necesit
respectarea unor reguli:
a) modificarea unui act normativ se face printr-un act normativ de
aceeai for juridic: legea constituional se modific printr-o
lege constituional, legea organic - printr-o lege organic, cea

10

ordinar prin lege ordinar etc.;

b) printr-un act normativ cu for juridic inferioar nu se poate mo
difica un act normativ cu for juridic superioar;
c) printr-un act normativ cu for juridic superioar se poate mo
difica un act normativ inferior. Acest lucru, ns, poate fi fcut n
cazuri excepionale, cu condiia c organele care au emis actul nor
mativ supus modificrii s-1 reconsidere.
Modificarea se poate realiza pe dou ci:
printr-un act normativ expres emis n acest scop;
printr-un act normativ care, n principal, reglementeaz altceva dar
care, printre altele, modific un alt act normativ.
Completarea actului normativ const n introducerea n actul normativ existent a unor dispoziii noi care se
adaug elementelor structurale existente. Completarea necesit respectarea acelorai reguli, caracteristice
modificrii.
Menionm faptul c att modificarea ct i completarea actelor normative este admis cu condiia s
nu afecteze concepia general ori caracterul unitar al actelor normative supuse modificrii sau
completrii. E important i se cere ca prevederile de modificare i completare s se integreze armonios cu
prevederile existente.
Republicarea intervine n situaia actelor normative modificate sau completate substanial.
Prevederile de modificare sau completare a actului normativ se vor integra la cele existente, actualiznduse denumirile schimbate ntre timp i realiznd o nou numerotare a articolelor, alineatelor, capitolelor i
celorlalte structuri ale actului.
Suspendarea actului normativ const n ntreruperea temporar a aciunii actului normativ, n
ansamblu, sau a unor prevederi ale acestuia. Suspendarea poate avea loc doar n cazuri speciale.
Suspendarea este dictat printr-un act normativ de acelai nivel sau de nivel superior. In actul de
suspendare trebuie s se prevad, n mod expres, data la care se produce, durata concret de suspendare i
prevederile supuse suspendrii.
La data prevzut n text sau la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau prevederile afectate de
suspendare, reintr de drept n vigoare.
Abrogarea este operaiunea care anuleaz actul normativ, n ansamblu, sau anumite prevederi ale
acestuia (Vezi: Aciunea legii n timp, spaiu i asupra persoanelor).
Rectificarea actelor normative intervine n cazul n care, dup publicarea actului normativ se
descoper erori materiale n cuprinsul acesteia, adic prevederile publicate nu corespund celor votate.
Rectificarea se face de ctre autoritatea care a emis actul normativ respectiv.
1. Estimai importana determinrii literei i spiritului legii n aplicarea corect a normelor juridice.
Aceste 2 categorii evedentiaza coraportul dintre ideea pe care a urmarito legislatorul la elaborarea
normelor juridice si calitatea reflectarii ei exacte in textul material al normei.Spritiul legii reflecta acele
idei scopuri care lea urmarit legislatorul la elaborarea actului normativ.Litera legii caracterizeaza textul
actului normati(al unui articol)care la rindul sau este determinat de calitatea tehncii legislative.Un act
normativ de valoare se manifesta printrun coraport eficient dintre spiritul si litera legii.Eficienta
mentionta nu consta cum neam fi inchipui la prima vedere dintro reflectare directa a spiritului legii in
texul ei.In anumite cazrui apare necesitatea de acorda un caracter latent al spiritului legii in texul legii

Testul 6
1. tiinele juridice.
1.1 Distingei specificul i trsturile tiinelor juridice
Spre deosebire de celelalte stiinte despre societate, stiintele juridice se caracterizeaza prin
faptul ca studiaza aspectele legate de drept ale celor trei puteri ale statului (legislativ,
executiv, putere judecatoreasca) cat si normele de drept cuprinse in actele normative in
vigoare. Stiinta dreptului este formata dintr-un ansamblu de cunostinte despre drept ca
fenomen social.Trasaturile stiintei juridice sunt urmatoarele:este prezent un limbaj specific

11

juridic.Evidentiem prezenta principiilor dreptului,diferite notiuni juridice.Este prezenta o baza

metodoligica care include in sine un ansamblu de metode specifice stiintei juridice.Stiinta
juridica acorda posibilitatea de a face prognoze in procesul de creare a fenomenului
juridic.Stiinta dreptului evidentiaza un ansamblu de teorii,idei,conceptii,referitoare la aparitia
si dezvoltarea dreptului si statului in general si a anumitor fenomene juridice
concrete.poseda un obiect de stiudiu propriu si distinct-dreptul.
1.2 Stabiliii categoriile i criteriile de clasificare a tiinelor juridice
Stiintele juridice pot fi clasificate in mai multe categorii:1)Teoria generala a drptului si
statului ca o stiinta juridca de sinteza.2)Stiintele juridice istorice,cxare studiaza dreptul
,statul,conceptiile juridice in evolutia lor istorica concreta(istoria doctrinelor politice si
juridice,istoria universala a statului si dreptului,istoria dreptului romanesc ect)3)Stiinte
juridce de ramura(dreptul constitutiona,dr penal,dr muncii,dr administartiv,dr familiei,dr
funciar ect),aceste stiinte cerceteaza parti ale mecanismului statului,anumite organe ale
lui,grupe aparte de norme juridice,concentrind atentia la cercetarea structurii si functiilor
lor,anlizeaza particularitattile,reglementarii juridice a unei concrete categorii de relatii
sociale.4)Stiite juridice interramurale(dreptul economic.ecologic ect),ele sunt strins legate
de stiintele juridice de ramura,insa poseda un obiect independent,specific de
cerecetare.5)Stiinte juridice auxiliare(criminalistica,criminologia.statistica judiciara,medicina
legala ect),ele utilizeaza reguli,concluzii nu atit ale stiintilor juridice,ci ale altor domenii de
cunostinte(fizica,chimie) si fse ormeaza la hotarele de interactiune a stiintelor juridice cu
alte stiinte.6)Un roldeosebit in sistemul stiintelor juridice ii revine stiintei dr international,el
se formeaza in baza conventiilor intre state si exprima vointa lor comuna
coordonata.Normele si institutiile lor se exprima in diferite tratate internentiationale,convntii
ect.
1.3 Estimai coraportul teoriei generale a dreptului i statului cu alte tiine juridice.
Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiinte
juridice cum ar fi stiinte juridice istorice.Din aceasta grupa fac parte stiinte juridice istorice cum
ar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoria generala
a dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate in ansamlul lor.In
acelasi timp ele difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul dintr-o anumita tara,teoria
generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind despre ce stat sau drept este
vorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica ,ceea ce nu este o trasatura
caracteristica pentru teorie.Stiintele juridice de ramura deasemenea au asemanri cu
TGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce apartin ramurii de drept
corespunzatoare in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele din care s-au nascut.la
studierea problemelor respective fiecare ramura de drept se conduce de categoriile si rpicipiile
elaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreaza particularitatile lor.In timp ce TGD
studiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintele juridice de ramua studiaza doar
anumite particularitati si componente ale acestora.Stiintele juridice interamurale.In multe
domenii de activitate umana sa impus ncesitatea unor regelemtari speciale.Intrucit aceste
domenii depasesc domeniul de reglmentare caractristic unei ramuri,s-a simtit nevoia constituirii
unor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte din diverse ramuri de drept,ceea ce ne
permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridice auxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda a
fenomenelor juridice si la corecta interpretare si aplicare a normelor jjuridice.Ele ofera
importatnte date si argumente stiintifice cu privire la evolutiafenomenului infractional,cu privire la
continutul si formele de manifestare ale unor raporturi sociale.
2.Compartimente ale sistemului de drept.
2.1. Distingei noiunea de ramur de drept i criteriile de divizare a sistemului de drept n
ramuri de drept.
2.1Ramura de drept- o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parte
independenta a sistemului de drept,care reglementeaza o anumita categorie de relatii
sociale prin intermediul unei metode specifice de reglementare.Sistemul de drept se
divizeaza in mai mai multe ramuri de drept: drept public si drept privat,ius civile,ius
gentium si ius naturale,dreptul de exeptie si dreptul comun,drprivat si drept natural,dr divin
si dr omenesc,dr represiv si dr restitutiv,dr determinator si dr sanctionator,dr material si
prcesual,dr scris si sdr nescris,obiectiv si subiectiv,dr intern si extern.

12

2.2. Argumentai legtura dreptului naional i dreptului internaional.

o problema teoretica importatnta este problema raportului dr international cu dr national.In
dependenta de raspunsul dat la aceasta intrebare s-au conturat doua pozitii
principale:dualismul si monismul.Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste
doua subramuri sint legate,independente si ca urmare normele dr international nu au o
forta obligatorie pentru dr intern.Pentu ca o norma de pret international sa intra in vigoare
pe teritoriu unui stat,ea trebuie transformata intr-o norma de dr intern.Conceptia monista
porneste de la premisa conform careia dr national si dr international activeaza pe baza
unei ierarhii.Dreptul international se spune ca este un drept extern al statului si este
subordonat dr intern.o alta soarta o are varianta monismului cu primatul dr international
fata de dr national.Anume acestei variante i se da preferinta in mai multe state ,printre
care s eenumera si R.M
2.3. Formulai necesitatea compartimentizrii dreptului n drept public i drept privat
Divizarea dr in dr public si dr privat nu trebuie abosutizata.Interesul general n-ar fi nimik ,ar fi o
absurditate daca n-ar fi imartasit cu fiecare particular,tot asa cum si interesul individual nu
poate fi neglijat de stat.Normele dreptului public intereseaza pe particular,nu ne este indiferent
nmodul cum functioneaza serviciile publice,fara de care nici nu putem xista in toata fiinta
noastar.Si invers,dizpozitiile de drept privat interezeaza statul.Dispozitiile de drept civil
reglementeaza printre altele averea noastra.dar statul nu poate fi indiferent daca cetatenii sai
traiesc in haos si daca nu exista nici un fel de sanctiune,daca se incalaca continu normele de
drept.Dreptul privat atinge indeaproape interesele publice,orice nedreptate s-ar comite contra
unii particular,este o nedreptatte care se face fata de catre intreaga societate.Atunci cind cineva
lupta pentru dreptul sau,lupta in realitatae pentru paza ordinii legale.Dupa parerea mea
respectarea dr sub toate formele sale intereseaza intreaga societate,caci intreaga societate nu
ar putea sa existe daca respectul dr nu ar exista .prin urmare nu s epoate sustine ca deosebirea
dintre dr public si cel privat de intemiaza inclusiv,numai pe ideea interesului,pe care normele
respective il prezintapentru un stat sau particular.Atit dr public cit si cel privat intereseaza in
acelasi fel si pe stat si pe particular.
Testul 7
1.Caracteristica general a dreptului
1.1.Caracteriz ai conceptul dreptului i trsturile acestuia.
Dreptul, ca i ntreaga componen juridic a vieiisociale este un fenomen deosebit de complex
a cruicunoatere presupune o cercetare aprofundat a legitilorobiective a existenei sale, a
factorilor care-l configureaz ivalorile pe care le promoveaz.Cuvntul drept deriv din
latinescul directus avndsensul de direct, adic o regul de conduit fr
specificarea coninutului. La noi dreptul se folosete ndou sensuri i anume:a) cel care are n
vedere sau cuprinde regulile juridicede conduit sau normele juridice din societatedenumit i
drept obiectiv,b) cel prin care se are n vedere dreptul ce aparineunei persoane fizice sau
juridice pe care-l denumimdrept subiectiv.Dreptul reprezinta totalitatearegulilor de conduit
stabilite sau sancionate de ctre stat care exprim voina deintorilor puterii de stat i a
croraplicare este asigurat prin fora de constrngere astatului, n scopul aprrii, consolidrii
i dezvoltriiraporturilor.
1.2. Argumentai utilitatea principiilor dreptului i rolul acestora.
Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza experienta sociala si
asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor.Etimologic, notiunea
de principiu vine de la latinescul PRINCIPIUM care are sensul de nceput, obrsie sau element
fundamental.Orice principiu este un nceput pe plan ideatic, o sursa de actiune. Principiile
generale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului si
aplicarea sa.Un principiu se poate prezenta sub diverse forme: axiome, deductii sau o
generalizare a unor fapte concrete.Principiile generale ale dreptului asigura unitatea,
omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative.Un principiu de
drept este rezultatul experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale
consta n aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru ntregul sistem juridic si exercita o
actiune constructiva, orientnd activitatea legiuitorului.Pe de alta parte, principiile generale au
un important rol n administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa
cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai

13

spiritul legilor. In alta ordine de idei, n situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma
de reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocnd
lipsa textului legal, n baza caruia poate judeca, deoarece ar fi nvinuit de denegare de dreptate
si va solutiona acea pricina n baza principiilor de drept.
Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garantiei dreptului mpotriva
imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei legilor si oportunitatii
lor.Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de
interpretare din alte norme avnd rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia
sociala.
1.3.Estimai funciile dreptului n Republica Moldova.
Dreptul are ca scop disciplinizarea societii umane. Acest scop este slujit de o serie de
funcii.n conceptia profesorului N. Popa, dreptul indeplineste:
a)functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice;
b) functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale sociatetii;
c)functia de conducere a societatii;
d) functia normativa.Funcia de instituionalizare juridic a organizrii social-politice;se
manifesta prin faptul ca dreptul , prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor
publice ale staului, atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a
celor trei puteri de stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Aceasct functie rezida
deci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului sitem de organizare sociala,
aceasta se efectueaza prin intemediul Legii Fundamentale dintr-un stat si anume Constitutia si
legile organice.Constitutia Republicii Moldova in capitolul IV rglementeaza organizarea si
functionare Parlamentului pe care-l declara organ reprezentativ suprem al poporului Republicii
Moldova si unica autoritate legislativa a statului, ulterior consacra statutul deputatilor,procesul
de legiferare. Capitolul V este destinat dispozitiilor cu privire la Presedintele Republicii Moldova,
alegerea , mandatul si atributiile acestuia, ulterior capitolul VI se expune asupra constituirii si
functiilor Guvernului Rebublicii Moldova , in Capitolul VII se reglementeaza raporturile acestuia
cu Parlamentul,iar capitolul IX este dedicat Autoritatii Judecatoresti. Cu toate ca sunt
determinate clar atributiile ce revin fiecarei autoritati publice si find consacrat legal principiul
separarii puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei colaborari
eficiente.
Funcia de conservare, aprare i garantare a valorilor fundamentale ale societii:Ocrotind si
garantind ordinea constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului , dreptul apare ca un
factor implicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instrument al controlului social, dreptul
previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea si
tipizarea unor conduite socialmente utile. La fel dreptul este important si prin faptul ca defineste
cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante.
Deci putem conchide ca statul prin intermediul dreptului apara colectivitatea umana, precum sip
e fiecare memnru al colectivitatii, asigura buna functionare a colectivitatii, neadmitind conflictele
in societate.
Un exemplu elocvent de aparare a valorilor sociale am putea da referindurile la obiectul apararii
dreptului penal, care in articolul 2 mentioneaza: ,, Legea penala apara impotriva infractiunilor,
persoana, drepturile si liberatatile acesteia, proprietatea, mediul inconjurator, orinduirea
constitutionala, suveranitatea, independenta si intagritatea teritoriala a Republicii Moldova,
pacea si securitatea omenirii, precum si intreaga ordine de drept.
2.Tipurile istorice de stat i drept.
2.1.Caracterizai conceptul i trsturile distinctive ale tipului istoric de stat i drept.
Clasificarea statelor si sistemelor de drept realizata cu ajutorul tipologiilor clasificatoare reprezintas
atit importanta teoretica, pentru stiintele juridice, incadrindu-se in efortul de explicare a pozitiei unui
stat si sistem de drept concret in sistemul generat al statelor si sistemelor de drept, cit si o importanta
practica, intemeiata pe necesitatea clasificarii unui tot intreg.
2.2.Determinai principalele tipuri istorice de stat i drept i criteriile de tipizare.
1.)Conceptii antice
Primele incercari de tipizare a statului apartin ginditorilor antici. Socrate, Platon, Ciceron au divizat
diferitele forme ale statului in 2 categorii : juste si injuste.
Dupa Platon din state juste fac parte : Monarhia legala ; Aristrocratia; Democratia legala .
Din state injuste fac parte : Tirania ;Oligarhia; Democratia ilicita.

14

2)Conceptul formatiunii spirituale

De la acest criteriu de tipizare a statului si dreptului solutiona problema Hegel. In viziunea sa, forta
dominanta care determina dezvoltarea etse patrunsa de Spirit si de Ratiune. Forme de Incarnare
a spriritului universal In viziunea Hegeliana sunt 4 imparatiistorice universale:orientala, greaca,
romana, germana.
Cu schimbarea acestor imparatii universal are loc schimbarea respectiva a formelor statului :
Imparatiei orientale ii corespunde teocratia; imparatiilor grecesti si romane- democratia sau
aristocratia; imparatiei germane -monarhia i cu un sistem reprezentativ.
3)Conceptul marxist: conceptul formatiunii social economice.
Conform conceptual lui K.Marx, intreaga iostorie de dezvoltare a societatii poate fi impartita in cinci
formatiuni social-economice: formatiunea prestatala (primitiva), formatiunea sclavagista, formatiunea
feudala, formatiunea capitalista si formatiunea comunista.
4)Conceptul civilizatiilor si culturilor universal
5)Conceptul subiectiv de tipizare a statului si dreptului
G.Ielinek diferentiaza 2 tipuri de stat: statul ideal si statul empiric.

2.3.Formulai tipurile istorice contemporane de stat i drept i estimai la care din ele se
atribuie Republica Moldova.

Testul 8.
Baza metodologic a teoriei generale a dreptului.
1.1 Definii baza metodologic a teoriei generale a dreptului i rolul acesteia n procesul de
cercetare a fenomenelor juridice.
Baza metodologica a TGD consta in aplicarea in ansamblu a anumitor medote,principii
teoretice,operatiuni logice si modalitati speciale de cercetare a legitatilor generale de aparitie si
dezvoltarea a fenomenelor statal-juridice.
1.2Determinai metodele fundamentale ale teoriei generale a dreptului i interaciunea acestora .
Referindu-ne la principalele metode ale cercetriijuridice putem meniona: metoda logic,
metoda istoric,metoda comparativ, metoda experimental, metodasociologic, metoda
cantitativ etc. n continuare vomcaracteriza pe scurt metodele.Metoda logic.n cercetarea
dreptului, a fenomenuluijuridic att de complex, teoria dreptului i toate tiinelejuridice se
folosesc de categoriile, legile i raionamentelelogice. Metoda logic este de larg utilitate n
orice act degndire tiinific. n drept ea este o totalitate de procedeei operaiuni prin care se
creaz posibilitatea structurii idinamicii raporturilor necesare n diferite componente ale
sistemului juridic al unei societi.Metoda istoric presupune c tiina juridic cerceteazdreptul
n perspectiva i evoluia sa istoric dea lunguldiferitor evoluii sociale, ele analizeaz esena,
forma ifunciile dreptului raportate la etapa istoric pe care o
strbate tiina.Metoda comparativ se caracterizeaz prin studiulcomparat al diferitor instituii
juridice de la o ar la alta,prin compararea sistemului juridic naional, desprinznduseatt
factorii ce determin trsturile comune, ct i celespecifice.Metoda experimental. Fiind
proprie tiinelornaturii uneori ea se folosete i n domeniul dreptului.Cunoatem faptul c
menirea social a dreptului este de areglementa relaiile din societate. Acionnd asupra
lor,dreptul tinde la perfecionarea acestora de aceea uneori
este rentabil de a experimenta diferite situaii, cazuripentru a gsi varianta optim de
soluionare a problemei.Metoda sociologic. Esena acestei metode const nfolosirea
cercetrilor sociologice pentru studierea opinieipublice, pentru studierea eficienei sociale a
activitiidiferitelor organe de stat, precum i a reglementrilor daterelaiilor sociale. Folosirea
ct mai pe larg a sondajului deopinie sau a anchetei sociologice sa dus la conturareasociologiei
juridice ca disciplin desinestttoare care sepred la mai multe Faculti de Drept..ca o
concluzie dupa prezentarea succinta a metodelor de cercetare s eimpune constatarea ca ele nu
trebuie intelese in mod izolat,ci in interdependenta si complexitatea lor.Folosindu-se astfel
cercetarea stiintifica juridica,atit cea fundamentala,preponderent toretica cit si cea aplicativa are
garantia obtinerii unor rezultate valoroase si utile.
1.3Estimai esena metodei comparative n procesul investigaional.
Metoda comparativ se caracterizeaz prin studiulcomparat al diferitor instituii juridice de la o
ar la alta,prin compararea sistemului juridic naional, desprinznduseatt factorii ce determin
trsturile comune, ct i cele specifice. n literatura juridic s-au conturat nite regulidup care
se folosete metoda comparat i anume:

15

a) este supus comparrii numai ceea ce se poate compara. Sub aspectul utilizrii acestei reguli
n cercetarea juridic prezint interes urmtoarele aspecte: - s se stabileasc dac sistemele
comparate aparin sau nu aceluiai tip istoric de drept; - s se stabileasc dac, din punct de
vedere al substanei intereselor, termenii supui comparrii difer sau nu; - diferenele trebuie
precizate cu claritate, chear dac asemnrile nu sunt precizate, sau sunt prezentate la general
sau evaziv. b) termenii supui comparrii trebuie privii n dimensiunile i conexiunile lor reale i
plasai n contextual social politic i cultural. Astfel regula dat presupune:
-considerarea cadrului relaional general (economic, politic, social, cultural, moral.) ca suport al
relaiilor supuse reglementrii juridice n cele dou sisteme supuse comparrii; considerarea
principiilor ce se degaj din sistemele de drept supuse comparrii.
c) comparatismul trebuie s in seama att de sensul normelor juridice la momentul apariiei
ei, ct i de evoluia n timp a acestui sens aa cum doctrina i practica l contureaz la diferitele
etape de aplicare.
2.Lacunele n drept
2.1. Identificai conceptul i cauzele lacunelor n drept.
lacunele in drept- lipsa unei reglemntari normative concrete referitoare la anumite
situatiide fapt ce se afla in sfera reglementarii juridice.Aparitia lacunelor in drepteste
conditionata atiit de cauze obiecitve cit si de cauze subiective.Astfel sfera reglementarii
juridice nu este permanenta.Apar noi relatii si situatii despre care la momentul adopatrii
actului normativ ju se stie ,sau daca se stie ele nu aveau un caracter tipic.Cauza a
lacunelor poate fi ignorararea regulilor elaborarii actului normativ.se stie ca elaborarea
actului normativ este un proces complexx in care trebuie luati in calcul factorii
economici,politici,sociali,morali precum si tendintele de evolutie a societatii,specificitatea
normativitatii juridice.Pentru prevenirea lacunelor in drept la elaborarea actelor normative
trebuie sa se tina cont de tehnica legislativa care reprezinta o totaliatte de
metode,procedee folosite la elaborarea actelor normative.
2.2. Argumenta utilitatea aplicrii analogiei legii i analogiei dreptului.
Analogia legii este un procedeu logic la care s erecurge atunci cind se constata lipsa
normei juridice ,care sa se refere expres la cazul ce urmeaza sa fie solutionat,cautinduse
o norma juridica care se refera la o situatie asemantoare,pentru a fi aplicata cazului supus
soutionarii.Analogia dreptului este procedeu la acre se recurge atunci cind la solutionarea
unei cauze se constat ca nu numai lipseste norma de drept care sa se refere in mod
expres la cauza,dar nu pot fi gasite nici norme juridice care sa reglementeze cazuri sau
situatii asemanatoare.Asa dar analogia dreptului este aadmisa doar in cazul cind nu este
posibila analogia legii.Ambele modalitati de aplicare a analogie reclama
prudenta.Utilizarea lor esteposibila doar in cazuri strict necesare si in masura in care
legiuitorul permite acest lucru.
2.3. Formulai necesitatea completrii lacunelor n drept i modalitile de completare a lor.
eu cred ca este necesara completarea lacunelor in drept,deoarece dat fiind faptul ca
normei juridice ii revine rulul de a ordona,apara si consolida raporturile sociale de
importanta majora,este usor de inteles ca normele de drept trebuie sa fie apte sa
concocde mereu cu dinamica relatiilor pe care le reglementeaza.De mult ori acest lucru se
face,si ca urmare normele juridice asigura o reglementare juridica oprortuna a situatiilor de
fapt care pot fi transformate in situatii de drept, insa daca aceste relatii sociale desi ar
trebui sa fie reglementate de norme juridice totusi sunt neglizade de liuitor deja se
formeaza o lacuna in drept,ceea ce nu permite ca acest lucru sa fie desavirsit.
Testul 9
1.Sistemul dreptului
1.1.Identificai conceptul sistemului de drept i factorii care determin unicitatea normelor
juridice n cadrul acestuia.
Sistemul dreptului este constructia interna a dreptului care exprima prin unitatea si
cordonarea normelor juridice in vigoare in stat si prin divizarea dreptului in anumite parti
componenete relativ independente.
1.2.Stabilii legtura i interaciunea categoriilor: ,,sistemul dreptului, ,,sistemul legislativ,
,,sistemul juridic.
Sistemul juridic-caracterizeaza intreaga realitate juridica a societatii(sistemul dr,sistemul

16

legislatiei,raporturile juridice,constiinta juridica,cultura juridica)2)Sistemul legislatieicuprinde totalitatea ,ansamblu tutturor actelor normative care sunt in vigoare intr-un
stat.3)Sistemul de drepteste format dint-run ansamblu de norme juridice amplasate intr-o
anumita ordine in institutiile juridice,subramuri,ramuri de drept.Sistemul
dreptuluicaracterizeza structura dreptului.
1.3.Formulai problemele constituirii sistemului dreptului i ramurilor de drept n Republica
Moldova.
2.Factorii de configurare a dreptului.
2.1. Definii conceptul factorilor de configurare a dreptului i rolul lor n procesul de
constituire a dreptului.
Fiind un fenomen socila complex,dreptul isi circumscrie trasaturile in dependenta de
anumiti factori de configurare,prin care se indentifica cauzele care ii determina
aparitia,existenta,evolutia,detrinarile intr-o societate comparativ cu alta.Factorul naturalnatura a fost si va fi mereu o conditie firesca pentru existenta oamenilor natura exercita
influenta asupra activitatii umane,asupra productivitatii muncii,a ritmului de dezvoltate
istorica a populatiei.Intreaga istorie,intregul trecut,industria,comertul,agricultura ,politica
concura spre a exercita o influenta puternica evolutiie juridice,la fel cum si dreptul exercita
o influenta puternica asupra evolutiilor respective.factorul istoric este un alt factor care is
lasa amprenta asupra dreptului.Dezvoltarea dr este un proces istoric continuu ceea ce e
trecut a fost prezent si ceea ce e prezent va fi trecut,la baza ocricarui sistem de drept sta
un izvor istoric,Un sistem de drept nu va pogresa daca nu va tine cont de trecutl sau,de
traditiile si obiceiurile spirituale ele neamului.Factotul social-politic.Dreptul s eealizeaza in
baza statului,intregului sisitem politic al societatii,stucturii sociale.factirul social economicIn relatia sa cu factorul social economic ,dreptul pastreaza o autonomie in masura in care
el nu face abstarctie de la realitatea economica a societatii.Factorul cultural-ideologicconstiinta sociala si juridica ,cultura politica si juridica a socieatii,destinatia morala a
omului joaca un rol considerabil in viata dreptului.factorul international-fiecare natiune este
produsul im mare parte al influentei mediului ambiant international,acest lucru se rasfringe
si asupra dreptului.
2.2.Stabilii legtura societii civile i a dreptului.
Statul de drept i societatea civil noiuni abstracte la prima vedere sunt entiti
complementare, relaia dintre acestea, simplificat la maxim, putnd fi comparat cu
mbrcarea mnuii pe mn.Ambele entiti sunt produsele organizate ale unei comuniti
distincte de oameni, avnd ca scop realizarea interesului acestei comuniti, definit de
comun acord, pe baza principiului ndeplinirii Binelui comun. Interesant este abordarea
unor politologi potrivit crora putem vorbi despre un stat de drept doar atunci cnd apare
distincia clar ntre stat, pe de o parte, i societate civil, pe de alta. Remarcm faptul c
aceast distincie nu trebuie nicidecum s plaseze statul de drept i societatea civil pe
poziii de confruntare. Dimpotriv, acestea trebuie s colaboreze, mai ales avnd n vedere
c statul de drept este legitimat prin procese electorale la care particip reprezentanii
societii n ansamblu, fie c fac sau nu parte din sectorul asociativ. Pornind de la aceast
premiz, vom analiza cteva dintre trsturile relaiei stat de drept societate civil (sector
asociativ), din perspectiva realitilor Republicii Moldova.Societatea civil ntrunete toate
formele asociative, cu excepia celor care administreaz puterea de stat, care reprezint
diverse interese ale membrilor i susintorilor acestora. Societatea civil este un sistem
de relaii neguvernamentale i sociale, ale instituiilor publice, care exprim diverse
interese, nevoi i valori ale societii i care dau persoanei posibilitatea s-i realizeze
drepturile sale civile. Societatea civil formeaz acel mediu social de convieuire al
persoanelor, unde are loc activitatea lor social, care determin, n esen caracteristicile
modului lor de via. Sectorul asociativ s-a consolidat din ce n ce mai mult, n ultimii ani.
Libertatea de expresie, de ntrunire i de aciune de care beneficiaz organizaiile
societii civile (OSC) demonstreaz, per ansamblu, viabilitatea societii civile din
Moldova.
2.3.Estimai factorii de configurare a dreptului n condiiile Republicii Moldova.
Testul 10

17

1.Izvoarele dreptului
1.1.Distingei conceptul i criteriile de clasificare a izvoarelor de drept
Acceptiunile notiunii izvor de drept sunt: in sens material- conditiile si circumstantele care
influenteaza continutul si forma dreptului; in sens formal- formele de exprimare a dreptului in
diferite epoci si tari; in sens istoric- sursele de cunoastere a dreptului.
Criteriile de clasificare a izvoarelor sunt: critetiul arealului provinientei; sursei provinientei;
incidentei adupra relatiilor sociale; formei de expunere; procedeul de aparitie/emitere.
1.2.Determinai particularitile generale ale principalelor izvoare formale de drept
Izvoarele dreptului in sens formal sunt: actul normative-juridic- principalul izvor de drept, act creat
de organelle autoritatii publice, contine reguli generale , impersoanale si obligatorii.
Contractul normativ un acor de vointe care poarta un character normati, nu vizeaza un raport
concret.
Obiceiul juridic (cutuma) o practica acceptata , permamenta , relative stabile si continua de
relationarea sociala.
Precedentul judiciar/administartiv si practica judecatoreasca- practica de solutionare a cauzelor de
catre instant de judecata/organelle autoritatii publice.
Doctrina juridical-cercataile, investigatiile, comentariile si interpretarile teoreticienilor si
practicienilor referitor la realitatea juridical.
Normele religioase- characteristic doar pentru familia de drept musulman.
1.3.Evaluai izvoarele dreptului Republicii Moldova la etapa contemporan.
In RM sunt iurmatoarele izvoare: obiceiul juridic, contractul normativ, actul normativ.
2 .Principiile dreptului.
2.1.Distingei principiilor dreptului i delimitarea acestora de alte categorii juridice.
Principiile dreptului sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile obiective ale
vietii sociale.
Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile dreptului
ca fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu.
Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inrudite
Ramurale: inceputurile ce caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept (dr.penal,
civil s.a)
Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele dreptului,
de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice.
2.2.Generalizai criteriile de clasificare i principalele categorii de principii ale dreptului.
Principiile dreptului se clasifica dupa:
-gradul lor de generalizare si sfera lor de actiune, principiile dreptului se impart in generale si
interramurale.
-din punct de vedere al continutlui pot fi de inspiratie filozofica,politica sociala.
-mai putem destinge functia fundamentala si cea tehnica
-dupa divizarea dreptului deosebim: principii de drept public si de cel privat
Principalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si dreptati;
responsabilitatii.
2.3.Formulai rolulu principiilor dreptului n procesul de legiferare i de aplicare a
dreptului.
Testul 11
1.tiinele juridice.
1.1.Distingei specificul i trsturile tiinelor juridice.
Specificul stiintei juridice consta in urmatoarele:
-stiinta dreptului este o stiinta critica-adopta o atitutdine critica fata de propriul obiect de studiu
-stiintele juridice nu au caracter universal- sint foate variate, fiecare apartine unei anumite tari.
-dreptul este indisolubil legat de istorie-dreptul se afla intr-un flux continuu, se dezvolta permanet ,
fapt ce impune ca si stiinta dreotului sa fie legata de istorie.
-stiinta dreptului este o stiinta umanista-dreptul considera ca omul fiind zona centrala de interes a
sferei sale de actiune.
-dreptul este o stiinta practica- se preocupa de aplicarea practica a rezultatelor cunoasterii.
1.2.Stabiliii categoriile i criteriile de clasificare a tiinelor juridice
Clasificam stiintele juridice in felul urmator:
1.teoria generala a dreptului si statului

18

2. Stiintele juridice istorice

3.stiintele juridice de ramura
4.Stiintele juridice interramurale
5.stiintele juriidcea auxiliare
6. Dreptul international
1.3.Estimai coraportul teoriei generale a dreptului i statului cu alte tiine juridice.
Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiinte
juridice cum ar fi stiinte juridice istorice.Din aceasta grupa fac parte stiinte juridice istorice
cum ar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoria
generala a dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate in
ansamlul lor.In acelasi timp ele difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul dintr-o
anumita tara,teoria generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind despre ce
stat sau drept este vorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica ,ceea
ce nu este o trasatura caracteristica pentru teorie.Stiintele juridice de ramura deasemenea
au asemanri cu TGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce
apartin ramurii de drept corespunzatoare in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele
din care s-au nascut.la studierea problemelor respective fiecare ramura de drept se
conduce de categoriile si rpicipiile elaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreaza
particularitatile lor.In timp ce TGD studiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintele
juridice de ramua studiaza doar anumite particularitati si componente ale acestora.Stiintele
juridice interamurale.In multe domenii de activitate umana sa impus ncesitatea unor
regelemtari speciale.Intrucit aceste domenii depasesc domeniul de reglmentare caractristic
unei ramuri,s-a simtit nevoia constituirii unor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte
din diverse ramuri de drept,ceea ce ne permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridice
auxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda a fenomenelor juridice si la corecta
interpretare si aplicare a normelor jjuridice.Ele ofera importatnte date si argumente stiintifice
cu privire la evolutiafenomenului infractional,cu privire la continutul si formele de manifestare
ale unor raporturi sociale..
2.Actul normativ juridic
2.1. Distingei conceptul i trsturile actului normativ juridic
Actul normativ juridic- un document de stat oficial , emis conform unei proceduri speciale de un
organ de creare a dreptului, in care se contine norme juridice.
2.2.Argumentai necesitatea clasificrii actelor normativ juridice n dependen de diferite
criterii de clasificare.
Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta de
organele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt formulate normele juridice. Se
prezinta ca principalele izvoare formale ale dreptului , juridic obligatorii pentru un cerc de peraone
nedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supa
sfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actele
normative; dupa termenul de actiune.
2.3.Estimai conceptul Constituiei Republicii Moldova i rolul acesteia n determinarea
conceptului celorlalte acte normativ juridice
Un pas important n democratizarea societii noastre a fost fcut prin adoptarea n anul
1994,a CONSTITUIEI REPUBLICII MOLDOVA,care definete atributele statului,principiile de
funcionare i obiectivele lui principale.ns statul nu poate exista doar prin adoptarea unei
legi fundamentale.Este necesar ca principiile i valorile consfinite n Constituie s fie puse n
practic.Pentru aceasta,cetenii snt datori s cunoasc i s nterpreteze corect normele
constituionale.;
Constituia reflect anumite victorii i realizri ale poporului,propunnd un ir de perspective
de dezvoltare pentru societate i stat.

19

Testul 12
1.Tehnica elaborrii actelor normativ juridice.
1.1.Interpretai legiferarea i principiile ei.
Importanta procesului de legiferare presupune si determina existenta unei proceduri complexe ,
formata din mai multe etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; discutarea
proiectului de lege;adoptarea si intarirea proiectului de lege; semnarea si publicarea actelor
normative.
1.2.Determinai etapele i argumentai necesitatea succesivitii etapelor procesului de
legiferare
Sunt urmatoarele etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; discutarea proiectului
de lege;adoptarea si intarirea proiectului de lege; semnarea si publicarea actelor normative.
Deci, pot mentiona ca pentru a elabora un act normativ e nevoie de aceste etape, deoarece pentru a
sistematiza si ordona consecutivitatea ideilor care urmeaza a fi elaborate.
1.3.Estimai prile constitutive i elementele de structur ale actului normativ juridic.
2.Scop ideal i funcii n drept.
2.1. Caracterizai scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istoric.
Dreptul poate sa isi atinga scopuldoar cu conditia ca esteun factor real al progresului social si al
echilibrului in relatiile interumane.Scopul si rolul dreptului isi gasesc expresia in garantarea juridica
a afirmarii personalitatii umane, in implinirea dezideratelor si intereselor legitime ale tuturor fiintelor
umane.
2.2.Determinai idealul i valorile n drept
Domeniul valorilor se caracterizeaza printr-o pluritate de valori si de raporturi reciproce. Dupa natura
domeniului deosebim asa valori, ca: valori economice; politice; juridice; morale;artistice; stiintifice;
filozofice;religioase.
2.3.Estimai funciile dreptului Republicii Moldova
Functiile dreptului in RM sunt urmatoarele: functia de institutionalizare juridica a organizarii socialpolitice; functia de conservare , aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia de
conducere a societatii; functia normativa; functia informativa; functia educativa.
Testul 13
1.Concepii (teorii) privind originea statului i dreptului.
1.1.Identificai teoriile principale ale originii statului i dreptului
Teoriile principale sunt: particulara; speciala; generala;
1.2.Determinai tangenele i deosebirile principalelor teorii de apariie a statului i dreptului
Deci, teoria particulara este aparittia unui stat a unui sistem de drept caracteristic statului dat.
Teoria speciala- aparitia statelor si sistemelor de drept ce se atribuie la o anumita epoca sau etapa
istorica. Teoria generala- statul si dreptul ca fenomen social cind se poate de evitat raspunsul
despre ce stat si drept merge vorba.
1.3.Formulai propriile viziuni asupra procesului de apariie a statului i dreptului.
Este cunoscut faptul ca statul si dreptul apare la o anumita perioada de dezvoltare a societatii.Statul
si dreptul apare atunci cind apare societatea. Acest domeniu de aparitie determina formarea a noii
directii de cercetare a diferitor fenomene de ordin divers ce sunt tangentiate cu fenomenul stat si
fenomenul drept.
2.Actul normativ juridic
2.1. Distingei conceptul i trsturile actului normativ juridic.
Actul normativ juridic- un document de stat oficial , emis conform unei proceduri speciale de un
organ de creare a dreptului, in care se contine norme juridice.
2.2.Argumentai necesitatea clasificrii actelor normativ juridice n dependen de diferite
criterii de clasificare.
Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta de
organele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt formulate normele juridice. Se
prezinta ca principalele izvoare formale ale dreptului , juridic obligatorii pentru un cerc de peraone
nedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supa
sfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actele
normative; dupa termenul de actiune.
2.3.Estimai conceptul Constituiei Republicii Moldova i rolul acesteia n determinarea
conceptului celorlalte acte normativ juridice

20

Un pas important n democratizarea societii noastre a fost fcut prin adoptarea n anul
1994,a CONSTITUIEI REPUBLICII MOLDOVA,care definete atributele statului,principiile de
funcionare i obiectivele lui principale.ns statul nu poate exista doar prin adoptarea unei
legi fundamentale.Este necesar ca principiile i valorile consfinite n Constituie s fie puse n
practic.Pentru aceasta,cetenii snt datori s cunoasc i s nterpreteze corect normele
constituionale.;
Constituia reflect anumite victorii i realizri ale poporului,propunnd un ir de perspective
de dezvoltare pentru societate i stat.

Test nr. 14
1.Teoria general a dreptului n sistemul tiinelor.
1.Identifcai tiina i trsturile distinctive ale tiinelor n general i ale tiinelor juridice n special.
Stiinta e un ansamblu de cunostinte dintru anumit domeniu orientate spre studierea anumitor obiecte sau
fenomene
Principalele trsturi ale unei tiine in general snt:
a) veridicitatea, adic s redea n enunuri adevrate ceea ce descope
r n domeniul ei de cercetare;
b) raionalitatea, adic enunurile s fie corecte sub aspect logic;
c) verificabilitatea, adic enunurile ei s fie conforme n valoarea lor
general de adevr, prin metode de verificare riguroas, referitoare
la domeniul de referin;
d)perfectibilitatea, adic disponibilitatea de a integra noile descope
riri n sistemul su explicativ
trsturi ale unei tiine juridice in special
1)poseda un limbaj specfic juridc
2) se bazeaza pe princiipiile dreptului,difertie notiuni juridice
3)este prezenta o baza metodologica ce include un ansamblu de metode specifice stiintei juridice
4)stiinta juridica acorda posibilitatea de a face prognoze in procesul de cercetare a fenomenului juridic
2.Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor, n general, i a celor juridice n special.

1.
2.

3.

4.
5.

Clasificarea stiintelor n general

umanitare (sociale)
naturale(tehnice)
politologia
chimia
istoria
fizica
filizofia
biologia
pedagogia
astronomia
stiinte juridice
Clasificarea stiintelor juridice
Teoria general a dreptului i statului ca o tiin juridic de sintez;
tiinele juridice istorice, care studiaz dreptul, statul, concepiile
juridice n evoluia lor istoric concret (istoria doctrinelor politice
i juridice, istoria universal a statului i dreptului, istoria dreptului
romnesc etc.);
tiine juridice de ramur (dreptul constituional, dreptul adminis
trativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,
dreptul familial, dreptul funciar etc.);
tiine juridice interramurale (dreptul economic, dreptul ecologic
etc.);
tiine juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, statistica
judiciar, medicina legal etc.).

21

6. Un loc deosebit n sistemul tiinelor juridice revine tiinei drep

tului internaional.
7. 3.Argumentai necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist i rolul
acesteia n studiul celorlalte tiine juridice.
T.g.d ca disciplina didactico-medotica este formata dintrun ansamblu de informatie sistematizata
in tematici carea reflecta volumul minim necesar la cunostinte cu referire la legitatile de apartitie
a dreptului si statului necesar ca pentru studentul anului I.
Activitatea juridic este complex, iar profesiile juridice destul de diversificate. Juristul, oricare iar fi specialitatea i domeniul activitii, trebuie s cunoasc temeinic legea, s fie ptruns de
valorile umane integrate n drept: dreptatea, egalitatea, demnitatea uman, respectul fa de
drepturile omului. Juristul trebuie s aib studii juridice, s n eleag spiritul i litera legii, s aib
simul dreptii. El trebuie s fie ostil fr rezerve oricrui act abuziv, arbitrar. Fiind pregtii
pentru un domeniu anume de activitate, juritii poliiti snt agenii direci ai puterii publice, avnd
statut propriu. Ei acioneaz n contact nemijlocit cu populaia, fiind purttori ai autoritii,
ngrdit i guvernat de lege. n statul de drept juristul este pus s serveasc interesele legale ale
cetenilor, ordinea de drept n conformitate cu Constituia i legile rii. Studiul Teoriei generale
a dreptului i statului are, aadar, o importan deosebit pentru juriti profesioniti, pentru
formarea gndirii juridice, a simului juridic, pentru nsuirea tiinei i artei aplicrii dreptului.
2.Compartimente ale sistemului de drept.
2.1. Distingei noiunea de ramur de drept i criteriile de divizare a sistemului de drept n ramuri
de drept, subramuri i instituii juridice.
Ramura de drept o totalitate sistematiza de norme juridice ce formeaza o parte independenta a
sistemului de drept care reglementeaza o anumita categorii de relatii sociale prin intermediul unei
metode specifice de reglementare.
Subramura de drept o grupa de norme juridice relativ mare ce formeaza obicetul unor obiectul
reglementarii juridice distincte.subramura nu poseda o metode de reglementare juridica proprie
Instutia juridica o totalitate de norme ce formeaza o parte idependenta a ramurii de drept care
reglementeaza relatii sociale asemanatoare
2.2. Argumentai legtura dreptului naional i dreptului internaional.
Dreptul intern este constituit din totalitatea reglementrilor normative edictate ntr-un stat. Dreptul intern
mai este denumit drept naional. El este strns legat de principiul suveranitii, de noiunea de teritoriu i
populaie ce ocup acest teritoriu. Suveranitatea statului implic obligativitatea normelor dreptului naional
pentru toi: ceteni, neceteni, instituii sociale aflate pe teritoriul statului.
Dreptul internaional este alctuit din totaltatea reglementrilor privind relaiile dintre state. Dreptul
internaional mai este numit drept extern. De asemenea, se mai utilizeaz formula canian de drept interstatal.
Reglementrile ce le conine dreptul internaional snt create prin acordul statelor suverane i egale n drepturi i
exprim voinele concordante ale acestor state.
Dreptul internaional cunoate, la rndul su, dou subdiviziuni: drept internaional public i drept
internaional privat.
n viziunea lui Hegel, dreptul internaional ar fi un drept extern al statului i este subordonat dreptului
intern. Aceast viziune tot mai puin este mprtit la etapa actual.
2.3. Formulai necesitatea compartimentizrii dreptului n drept public i drept privat.
n ceea ce privete dreptul public intern, din componena sa fac parte aa ramuri ale dreptului, cum ar
fi dreptul constituional, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul muncii i proteciei sociale, dreptul
financiar, dreptul procesual (partea de organizare, creia i snt consacrate norme juridice imperative) etc.
Din dreptul privat intern fac parte aa ramuri ca: dreptul civil, dreptul familial .a.
Obiectul de reglementare juridic a ramurilor care se atribuie la dreptul public intern l constituie:
problemele ce in de organizarea i distribuirea competenei auto
ritilor publice;
forma statului;
relaiile de munc i protecie social

22

 relaiile financiar-bancare;
organizarea general a nvmntului;
infraciunile, pedepsele i regimul executrii acestora etc.
Obiectul de reglementare juridic a ramurilor de drept, ce fac parte din
dreptul privat intern, l constituie relaiile sociale patrimoniale i personal nepatrimoniale la care particip
persoanele particulare.
Divizarea dreptului n drept public i drept privat nu trebuie absolutizat. Interesul general n-ar fi
nimic, ar fi o absurditate, dac n-ar fi mprtit cu fiecare particular, tot aa precum i interesul
individual nu poate fi neglijat de stat. n legtur cu aceasta, renumitul teoretician romn Mircea
Djuvara (1886-1944) avea perfect dreptate cnd ntreba: Oare normele dreptului public nu
intereseaz pe particulari? Ne este oare indiferent modul cum funcioneaz serviciile publice, fr
de care nici nu putem exista n toat fiina noastr?... i invers, dispoziiile de drept privat
intereseaz statul. Cum ar exista ntr-adevr starul fr rnduiala intereselor private ale oamenilor?
Dispoziiile de drept civil reglementeaz, de ex., ntre altele, averea noastr. Dar nu poate fi
indiferent statul dac cetenii si triesc n aceast privin ntr-un haos, dac nu exist nici un
fel de sanciune, dac se calc continuu, n aceast materie, normele de drept. Tot dreptul privat
atinge ndeaproape interesele publicePrin urmare, nu se poate susine c deosebirea dintre dreptul
public i dreptul privat se ntemeiaz, exclusiv, numai pe ideea interesului, pe care normele
respective l prezint pentru stat sau particulari. Att dreptul public, ct i dreptul privat, intereseaz n
acelai fel i pe stat i pe particulari

Testul 15 1.Norma juridic.

1.Caracterizai norma juridic i trsturile ei.
Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de
comportament emisa de organele statale competente, adoptate sau sanctionate printr-un act
oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului.
Trasaturile normei juridice : sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele
general-obligatoriu al subiectilor; poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in
anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de
reglementare a relatiilor sociale-tip.

2.Argumentai elementele constitutive ale normei juridice.

Elementele normei juridice sunt : ipoteza, dispozitia, sanctiunea.
Ipoteza este o parte a normei juridice care stabileste conditiile , imprejurarile sau faptele in
prezenta carora se cere o anumita conduita , precum si categoriile subiectilor la care se refera
prevederile normei.
Dispozitia este parte a normei juridice, ce contine comportamentul , care necesita a fi respectat
de participantii la raporturile juridice in conditiile indicate de catre ipoteza, adika drepturile
subiective si obligatiunile juridice ale persoanelor vizate de norma juridica.
Sanctiunea este o parte a normei juridice, ce indica la urmarile negative,care apar in rezultatul
incalcarii dispozitiei normelor juridice in conditiile determinate de ipoteza.
Structura logico-jjuridica a normei e stabila , o norma are intotdeauna acele 3 elemente. Dar
acesteelemente le intilnim rar intrunite intr-un loc. Insa, norma jurica e obligatorie sa contina
cele 3 elemente, din simplu motiv ca structura logico-juridico a normei se confunda cu structura
ei tehnico-legislativa, redata in articolele actului normativ.

3.Descriei modalitile de expunere a elementelor normelor juridice n articolele

actului normativ.
Structura tehnico-legislativa a normei juridice caracterizeaza aspectul extern si dinamic al ei, cu referire la
redactare, care trebuie sa fie clara, concisa,concreta. Coraportul dintre n.j. si articolul actului normativ
poate fi caracterizat altfel:
norma juridica -----> articolul actului normativ
articolul actului normativ---- n.j ; n.j n.j
n.j --- articolul actului normativ; art.act.n; art. Act. N ;

23

2.Autoritile publice din Republica Moldova.

2.1.Identificai conceptul i categoriile de autoriti publice ale Republicii
Moldova.
Diversele autoritati publice , fiind omogene prin functiile, structura si tipurile
activitatii de stat, exercitate de ele, pot fi grupate in diferite componente
constitutive, relativ idependente, care se manifesta in calitate de sisteme distincte ,
in raport cu sistemul general al organelor de stat.
Autoritatile publice sunt: Parlamentul;Guvernul;Administatia publica centrala de
spercialitate
2.2.Determinai interdependena i interaciunea autoritilor publice
centrale din Republica Moldova.
2.3.Formulai problemele perfecionrii autoritilor publice din Republica
Moldova la etapa contemporan

Test nr. 16
1.Scopul, sarcinile i funciile statului.
1.1.Interpretai scopul statului la diferite etape de dezvoltare istoric.
La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna
acelasi.
El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de
dezvoltare istorica statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul
statului acesta isi propune ca in diferite perioade a ierarhiza si structura principalele
organe statale si sa acorde o importanta deosebita dr-lor si lib-lor cetatenilor doarece
poporul este nucleul unei celule denumite stat. Scopul statului la diferite etape poate fi
atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica
economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.
1.2.Demonstrai legtura scopului cu sarcinile i funciile statului.
Scopul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.Scopul statului poate fi
proclamat oficial in Constitutie sau poate sa rezulte din continutul
acesteia.Constitutia nu prevede expres care este scopul statului insa acesta poate
fi dedus din dispozitiile acesteia. In functie de scopul urmarit de stat acesta isi
propune realizarea unor sarcini in diverse domenii precum economic ,politic
,social ,ideologic.Odata cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge
si scopul urmarit. Prin urmare sarcinile propuse de stat pot fi realizate doar prin
intermediul oraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineasca
careva functii. De obicei functiile statului sint definite ca directiile fundamentale
ale activitatii statului prin care acesta isi manifesta esenta. Activitatea complexa
a statului determina diversitatea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca si
anume functiile interne si externe. Functiile interne exprima politica interna a
statului pentru realizarea principalelor sarcini privind viata societatii si a statului.
Functiile externe constau in politica statala in diferite domenii cu alte state intru
consolidarea si schimb de experienta,cultura etc.
In activitatea sa complexa statul isi propune careva scopuri de indeplinit
respectiv el va atribui careva sarcini organelor competente p/u atingerea
scopului.
24

Ceea ce tine de legatura scopului cu functiile statului prin indeplinirea functiilor

de catre autoritatile statale se va realiza si promova politica statului in diferite
domenii. Functiile statului sunt legislativa , executiva si judecatoreasca respectiv
doar cele trei puteri sunt competente de a indeplini functiile date consfintite in
legea suprema a statului Constitutie.
1.3.Evaluai scopul, sarcinile i funciile statului Republica Moldova la etapa
contemporan.
Art.1 alin.3 Constitutie statueaza ca RM este un stat de drept, democratic. Stat
de drept si democratic nu reflecta o realitate obiectiva ci trebuie si se poate de
interpretat ca obiective strategice spre care tinde statul nostru. Prin urmare aceste
dispozitii constituie scopul suprem al statului moldovenesc.Realitatea obiectiva
ne determina sa evidentiem si alte scopuri printre care consolidarea statalitatii
RM fundamentarea bazelor legale de functionarea a statului. Pentru atingerea
obiectivelor sau scopurilor evidentiate se impune antrenarea intregii societati
intr-o activitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice , politice,
sociale , ideologice.
Sarcina economica principala in RM este conform art.126Constituite alin.(1)Economia RM este o economie de piata , de orientare sociala bazata pe
proprietatea privata si publica, antrenate in concurenta libera. Sarcina politica
principala este determinata de realitatea cu care se confrunta statul nostru.
Sarcina sociala principala este stipulata in art.47 alin1Constitutie- stat treb sa ia
masuri p/u ca fiecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa-i asigure
sanatatea si bunastarea familiei sale cuprinzind hrana, locuinta, ingrijirea medical
precum si serviciile necesare. Sarcina ideologica consta in recunoasterea reala si
nu formala a demnitatii umane , a respectarii dr-lor omului etc.
Pentru indeplinirea acestor sarcini statul trebuie sa desfasoare activitate eficienta
in diverse domenii. Aceste activitati multilaterale ii sunt subordonate functiile
statului.
Functiile interne ale statului sunt- f-tia economico-organizatorica, f-tia educativculturala, f-tia de mentinere a ordinii legale in societate, -f-tia de respectare a drlor si lib-lor fundamentale ale om. Functiile externe ale statului sunt- f-tia de
aparare a stat, f-tia de mentinere a pacii mondiale, f-tia de colaborare si
consolidare cu statele lumii, f-tia de integrare europeana si mondiala.
2.Aciunea normelor juridice n timp, spaiu i asupra persoanelor.
2.1. Caracterizai coordonatele aciunii normelor juridice.
Actiunea in timp; actiunea in spatiu; actiunea asupra persoanei;
Dreptul nu este static. De la o perioada la alta, statul este interesat in reglementarea in chip diferit a unor
norme de drept. Aceasta face ca legile sa se succeada in timp, fiind inlocuite pe masura ce se modifica
realitatea
sociala.
Intrarea in vigoare a normei juridice marcheaza momentul din care legea devine aplicabila. De regula,
acesta este momentul in care legea este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partile 1 si 1bis,
putand fi cunoscuta de catre toate subiectele de drept carora li se adreseaza. Din momentul in care a fost
facuta publica, nimeni nu poate invoca necunoasterea legii.
Art. 78 din Constitutia Romaniei prevede ca "legea se publica in Monitorul Oficial si intra in
vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei". Ex.: Ordonanta 26/2000. Legea

25

21/1294 nu a mai suferit nicio modificare pana pana in 2000.

Iesirea din vigoare a legii civile
Iesirea din vigoare a unei legi civile este momentul in care aceasta inceteaza sa se mai aplice.
Ies din vigoare a unei legi se realizeaza prin abrogare. Aceasta poate fi expresa sau tacita.
Caderea in desuitudine a unei legi nu poate fi cosiderata o modalitate sigura de iesire din
vigoare. Caderea in desuitudine reprezinta imprejurarea in care p lege nu se mai poate aplica
deoarece ai disparut conditiile necesare pentru aceasta. Ex.: Codul Comercial.Intre momentul
intrarii si momentul iesirii din vigoare a legilor, actiunea lor in timp este supusa urmatoarelor
principii:
a)

Principiul neretroactivitatiiPotrivit acestui principiu, un act normativ nu se poate aplica decat

imprejurarilor petrecute dupa intrarea lor an vigoare. Subiectele de drept (persoanele fizice si
persoanele juridice) nu pot fi obligate sa respecte actele normative care nu sunt in vigoare. Ele
au obligatia respectarii actelor normative in vigoare, adica adoptate si publicate.Unele acte
normative reglementeaza expres problemele nascute din succesiuni, altele din donatii, unele din
dreptul fiscal, altele din dreptul penal.

b) Pincipiul aplicarii imediate a legii noiIn mod simetric, principiul neretroactivitatii se aplica
normelor de drept civil atat timp cat sunt in vigoare. Principiul aplicarii imediate a legii noi nu este
consacrat constitutional, ceea ce inseamna ca legiuitorul poate prevedea prin exceptie ca o
anumita lege continua sa isi produca efecte si dupa intrarea in vigoare a legii noi. Aceasta
exceptie poarta numele de ultraactivitatea legii vechi.
Actiunea in spatiu a normelor juridiceCa prinicpiu, normele juridice sunt teritoriale si personale, in
sensul ca se aplica pe teritoriul statului in care au fost adoptate si asupra persoanelor statului respectiv.
Ex.: Legea 31/1390, Ordonanta de urgenta 26/2000 (reglementeaza functionalitatea asociatiilor si
fundatiilor).In ramurile de drept public (drept civil) principiul teritorialitatii este consacrat expres: "legea
penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei, cu precizarea expresa in art. 1, alin. 3 Cod
Penal".
In domeniul dreptului privat actiunea normei este supusa:
a)

Dreptului intern, care reglementeaza raporturile de drept intre subiectele de drept de cetatenie
romana;

b) Dreptului international privat, care reglementeaza raporturile juridice cu element de extraneitate.

Elementul de extraneitate reprezinta o imprejurare de fapt datorita careia un raport juridic are
lagatura cu doua sau mai multe sisteme de drept).
Actiunea normelor juridice asupra persoanelorDin punct de vedere al subiectelor la care se aplica,
legile civile se impart in 3 categorii:
1.

Legi civile cu vocatie generala;

2.

Legi civile cu vocatia aplicarii numai persoanelor fizice;

3.

Legi civile cu vocatia aplicarii numai persoanelor juridice.

Normele juridice se aplica in mod egal tuturor subiectelor de drept. Astfel, potrivit art. 16, alin. 1 din
Constitutie, cetatenii Romaniei sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si discriminari.

2.2.Generalizai legtura principalele momente de aciune a legii n timp.

2.3.Evaluai aciunea legilor n spaiu i asupra persoanelor.

Test nr. 17
26

1.Baza metodologic a teoriei generale a dreptului.

1.Destingei baza metodologic a tiinei juridice i categoriile ei.
Daca obiectul de studiu ne da raspuns la Intrebarea ce studiaza disciplina data, atunci
baza metodologica raspunde la Intrebarea cum, In ce mod se studiaza. Metodologia
este una din cele mai actuale si complicate probleme ale stiintei juridice. Rezolvarea
acestei probleme are iesire la diferite laturi ale procesului de Invatamant In institutiile
superioare de invatamant juridic, la cercetarile stiintifice ale savantilor in domeniul
elaborarii si realizarii dreptului. De nivelul eficacitatii rezolvarii acestei probleme
depinde practic intreaga activitate a juristilor, atat teoretica cat* si practica.
Pentru a da raspuns la Intrebarea Ce este metodologia? e necesara prezentarea
urmatorilor doi termeni: metoda si metodologie. Cuvantul metoda provine
din limba greaca de la methodos care poate insemna cale sau drum, ori chiar
mod de expunere. Metodologia care, etimologic, este derivatul a doua cuvinte:
methodos si logos metoda si stiinta este, simplu vorbind, stiinta despre
metoda si reprezinta ...sistemul celor mai generale legi obiective .
Ca si orice alt domeniu, cercetarea stiintifica juridica se bazeaza pe folosirea unei
metodologii, a unui ansamblu de metode si procedee cu ajutorul carora are loc
studierea dreptului In toata complexitatea sa. Metodele de cercetare in domeniul
stiintelor sociale s-au dezvoltat si perfectionat si ele In contextul general al impulsului
dat cunoasterii stiintifice de noua revolutie stiintifica contemporana, evidentiata mai
ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii si tehnicii de calcul si In domeniul
stiintelor socio-umane".
Teoria generala a dreptului ocupa un loc deosebit in sistemul stiintelor juridice prin
premisele metodologice pe care le ofera celorlalte discipline juridice, asigura unitatea
metodologica a cercetarii stiintifice in cadrul acestor discipline. Cercetarea, explicarea
si interpretarea fenomenului juridic se pot concepe numai folosindu-se o metodologie
adecvata, corespunzatoare.
La etapa actuala de dezvoltare a stiintelor juridice, problema In cauza este tratata de
pe pozitii noi. Daca pana nu demult metoda de baza, fundamentul stiintific al Teoriei
generale a dreptului 11 constituia filosofia marxista si metoda dialectica marxista
materialismul dialectic si istoric, astazi se studiaza baza metodologica a Teoriei
generale a dreptului, ca un ansamblu de metode de cercetare In domeniul stiintelor
juridice.
Intelegerea stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor,
esentei, continutului si formei sale, a legaturilor dintre drept si societate se poate
asigura numai utilizand cea mai potrivita metodologie.
Problemele metodologiei In domeniul stiintelor juridice au constituit o preocupare
permanenta pentru cercetatorii din domeniul dreptului. Ne vom opri la unele definitii
ale notiunilor de metoda si metodologie.
In literatura de specialitate metodologia juridica a fost definita ca un ...sistem al
acelor factori de relativa invarianta Intr-un numar suficient de mare de metode, factori
ce au de obiect raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre diferitele metode In
procesul cunoasterii fenomenului juridic12.
Dupa Ioan Ceterchi si Ion Craiovan, prin metoda Intelegem un ansamblu concentrat
de operatii intelectuale (ce pot consta din principii, norme) care sunt folosite pentru
27

atingerea unuia sau mai multor obiective privind cunoasterea unui fenomen. In acest
scop, pot fi folosite si anumite procedee tehnice, care sunt auxiliare metodelor si nu
trebuie confundate cu acestea.
In opinia savantilor rusi Alexeev, Diureaghin, Korelski, etc, metoda stiintei Teoriei
generale a dreptului presupune ansamblul, sau totalitatea cailor, mijloacelor de
studiere, care exprima pozitiile initiale generale in abordarea acestor fenomene.
Metoda se infatiseaza ...ca un mijloc al gandirii13, iar spre deosebire de natura, care
actioneaza spontan, gandirea, mai ales cea stiintifica actioneaza pe baza de metoda.
Altfel spus, dezvoltarea gandirii este in legatura directa cu perfectionarea metodei.
Preocuparea pentru recunoasterea metodei a dus la aparitia stiintei despre metoda
metodologia. Metodologia reprezinta sistemul celor mai generale principii de
investigatie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective. Metoda priveste fie
un anumit principiu metodologic (metoda particulara), fie un procedeu tehnic
oarecare (metoda individuala). Intre diversele trepte metodologice generala,
particulara, singulara se stabilesc raporturi complexe, In cadrul carora se pot
distinge aspecte caracteristice legaturii dintre general si particular, dintre parte si
intreg, dintre proces si moment etc.
Studiul metodelor de cercetare in domeniul stiintelor juridice, a valorii lor pentru
descoperirea unor cunostinte noi, pentru o buna cunoastere, explicare si interpretare a
dreptului (a fenomenului juridic) In baza careia sa se realizeze o intelegere stiintifica a
mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor lui, a esentei, continutului si
formei sale, a legaturilor sale multiple cu societatea revine Teoriei generale a
dreptului.
2.Determinai metodele de cercetare a fenomenului juridic.
3.Estimai metodele specifice de cercetare ale teoriei generale a dreptului.

2.Dreptul n sistemul normativ social.

2.1. Caracterizai reglementarea social i formele ei.
A reglementa, in sens social, inseamna a determina comportamentul oamenilor,
al colectivelor de oameni, a impune o activitate umana in anumite limite
acceptabile societatii. Reglementarea sociala se caracterizeaza prin urmatoarele:
in primul rind, fiecarui tip istoric de societate ii este caracteristica o anumita
masura de reglementare sociala (mai mare" sau mai mica").
In al doilea rind, pe masura dezvoltarii societatii umane create nivelul
socializarii" vietii, adica tot mai multe relatii dintre oameni necesita o
reglementare sociala.
in al treilea rind, o tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o constituie
formarea unor mecanisme de reglementare normativa a relatiilor sociale;
in sfirait, pe masura dezvoltarii vietii sociale, au loc schimbari calitative ale
mecanismului de reglementare normativa.1
Reglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala ai normativa.
Reglementarea individuala se face prin adresari personale concrete pentru cazuri
concrete. Aceste adresari (comenzi) sint valabile doar pentru o singura data.
28

Reglementarea normativa e o reglementare mult mai complexa. Ea presupune o

dirijare a comportarii umane prin intermediul anumitor modele, etaloane, adica
prin intermediul unor reguli generale de conduita, care se atribuie la toate
cazurile de genul respectiv, reguli, carora trebuie sa se supuna toate persoanele
ce nimeresc in situatiile programate.
Ambele modalitati de reglementare se practica in viata de toate zilele. Atit in
primul, cit ai in al doilea caz, se atinge rezultatul scontat: activitatea,
comportamentul uman e dirijat conform interesului urmarit.
Normarea activitatii oamenilor se realizeaza prin elaborarea unui ansamblu de
reguli, principii, constringeri, obligatii, drepturi ai indatoriri de natura morala,
religioasa, juridica, economica, politica, estetica etc., care reglementeaza
conduita ai comportamentele individuale ai de grup. Reglementarea normativa
porneate de la fapte, de la cazuri particulare, de la observarea relatiei sociale ai
de la aprecierea rolului acesteia in societate. Nu exista o relatie sociala careia sa
nu-i corespunda o apreciere sociala. Fiecare fapta (actiune sau inactiune) umana
este sau permisa sau interzisa.
2.2.Generalizai legtura dreptului cu alte categorii de norme sociale.
Normele sociale constituie totalitatea normelor ce reglementeaza relatiile
sociale, comportamentul oamenilor, actiunile colectivelor, categoriilor sociale.
Prezenta sistemului integral al normelor sociale este una dintre conditiile
necesare ale vietii societatii, un mijloc de administrare sociala, de asigurare a
interactiunii zilnice, coordonate ale oamenilor.
Normele sociale reglementeaza conduita oamenilor in diferite domenii de
activitate sociala. Fara actiunea normelor ar fi imposibila desfaaurarea normala
a vietii sociale. Pe masura dezvoltarii societatii se dezvolta ai sistemul normelor
sociale. Indiferent de domeniul pe care il reglementeaza, normele sociale
contin reguli adresate indivizilor, descriind ai detaliind modalitatile in care
valorile trebuie concretizate in comportamente legitime ai acceptate de societate.
Dat fiind diversitatea relatiilor sociale, care necesita reglementare sociala,
variate ai numeroase sint ai normele sociale. Insa numarul extrem de mare al
normelor sociale nu trebuie sa ne creeze impresia unui haos normativ. Aceste
norme nu actioneaza izolat unele de altele, ci, dimpotriva, intre acestea se
manifesta multiple interdependente ai interactiuni care asigura o anumita
ierarhizare ai organizare a lor in cadrul unui ansamblu, unei totalitati, unui sistem
a normelor sociale. Dat fiind faptul ca relatiile sociale sint extrem de variate,
extrem de variate sint ai normele sociale care reglementeaza aceste relatii.
In cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele sisteme de
norme:
a)
norme etice (norme de morala);
b)
norme obianuielnice (sau pur ai simplu: obiceiuri);
c)
norme ale partidelor ai ale altor organizatii social-politice (norme
politice), normele diverselor organizatii nonguvernamentale (nor
me corporative);
d)
norme religioase;
e)
norme juridice;
un loc aparte in sistemul normelor ce activeaza in societate revine
29

normelor tehnice.
2.3.Estimai interaciunea dreptului cu morala i religia.
Dreptul nu apare pe loc gol. Istoriceate, dreptul s-a desprins treptat din normele
de morala ai din obiceiuri. In acest sens, morala precede dreptului.
Morala reprezinta un ansamblu de conceptii ai reguli cu privire la bine sau ia
rau, drept sau nedrept, permis sau nepermis. Valorile morale reprezinta scopuri
sociale ai atitudini preferentiale, cum sint: responsabilitatea, echitatea,
demnitatea, dreptatea, libertatea.
Dreptul nu numai ca s-a desprins treptat din morala, dar s-a dezvoltat, a evoluat o
data cu aceasta.
in ce priveate raportul dintre drept ai morala, in timp, s-au conturat mai multe
puncte de vedere, printre care un loc dominant ocupa urmatoarele:
1 Dreptul este conceput ca un minim de morala, in diviziunea acestei conceptii,
dreptul ai morala nu sint altceva decit cele doua fatete ale unui fenomen, ai
anume:
- morala este etica subiectiva;
- dreptul este etica obiectiva.

Test nr. 18
1Forma i regimul de guvernmnt.
1.Identificai forma i regimul de guvernmnt.
Forma de guvernamint priveste formarea, organziarea, si competenta organelor
supreme ale puterii de stat, raportul lor cu celelalte organe ale sistemului statal. Cele
mai intilnite forme de guvernamint sunt : monarhia si republica.
Regimul politic include ansamblu metodelor si mijloacelot de conducere a societatii,
ansamblu care priveste atit raporturile dintre stat si individ, cit si modul in care statul
dat asigura si garanteaza drepturile subiective.
2.Determinai formele i deosebirile formelor de guvernmnt la etapa
contemporan.
3.Formulai problemele formei i regimului de guvernmnt n Republica Moldova.
RM este o republica democratica, in virtutea faptului ca suveranitatea nationala si
puterea absoluta apartine poporului, care isi alege huvernantii ce exercita puterea in
mod liber, prin alegerile libere si democratice. Parlamentul poate fi dizolvat de
presedinte numai dupa consultarea fractiunilor parlaamentare si numai in cazul cind
nu a putut fi format guvernul .presedintele poate fi suspendat din gunctie de catre
parlament. Pot argumenta ca , problema modificarii si perfectionarii sistemului
constitutional de organizare si functionare a puterii de stat se dezbat in permamenta,
de pe pozitii diferite atit in societate cit si mai ales de catre fortele politice care
impartasesc si promoveaza conceptii divergente ceea ce s-a manifestat deosebit de
pregnant in timpul crizelor de guvernamint.
2.Norma juridic i articolul actului normativ.
1.Definii norma juridic i elementele de structur ale acesteia.
Norma juridica constituie elementul primar al sistemului de drept, celula din care se
construieste intregul edificiu al dreptului. Pentru a putea fi receptata, inteleasa de catre
30

toti subiectii de drept, norma juridica trebuie sa aiba o anumita structura logica din
care sa rezulte cit mai exact raspunsurile la citeva intrebari:
a)cui ii este adresata norma juridica si in ce conditii, imprejurari
norma data activeaza?
b)ce comportament prescrie statul subiectului de drept, adica ce tre
buie sa faca, ce nu trebuie sa faca subiectul sau ce comportament
accepta statul subiectului?
c)care vor fi urmarile, consecintele realizarii sau nerealizarii pre
scriptiilor normativ juridice?
Din punct de vedere logico-juridic, norma juridica are o structura tri-hotomica, ale
carei elemente sint: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.
1. Ipoteza este acea parte a normei juridice care determina cercul de subiecti, carora le
este adresata norma si stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele la care se refera
prescriptia acesteia.
in dependenta de numarul imprejurarilor in care se aplica dispozitia normei, ipotezele
pot fi simple sau complexe,
Ipoteza complexa poate fi cumulativa sau alternativa.
2. Dispozitia este acea parte a normei juridice care stabileste conduita care trebuie
respectata, in conditiile si imprejurarile date de ipoteza. Altfel spus, dispozitia
formuleaza drepturile subiective si obligatiile corespunzatoare ce revin subiectilor
vizati de ipoteza normei juridice. De aceea se afirma ca dispozitia normei juridice
formeaza continutul, miezul normei juridice.
Dispozitia cuprinde un ordin, o porunca, un comandament care se refera fie la
savirsirea unei actiuni, fie la abtinerea subiectului de la o actiune. Asadar, ea poate sa
impuna o anumita conduita, sa interzica o conduita, sau sa nu interzica dar nici sa nu
oblige o conduita.
Dupa gradul de determinare a conduitei prescrise actiune sau inactiune dispozitia normei juridice poate fi determinata sau relativ determinata.
Dupa caracterul conduitei prescrise si dupa latitudinea lasata destinatarilor lor,
dispozitiile normelor juridice pot fi imperative sau categorice sipermisive.
3. Sanctiunea este al treilea element structural al normei juridice, care precizeaza
urmarile, consecintele ce apar in cazul realizarii sau nere-alizarii dispozitiei normei
juridice.
Sanctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul juridic al societatii fata de conduita
neconforma cu dispozitia normei juridice, masurile concrete luate impotriva
persoanelor care au incalcat legea.
Sanctiunea se poate referi insa si la masuri de stimulare, de cointeresare a
subsiectilor conduitelor dorite de legiuitor.
2.Determinai modalitile de expunere a elementelor normelor juridice n
articolele actelor normative.
din punct de vedere a structurii sale logice, norma juridica este alcatuita din ipoteza,
dispozitie si sanctiune.
Cele trei elemente structurale reprezinta structura logica interna., stabila a fiecarei
norme. Si cu toate ca in unele cazuri nu le regasim expres formulate, ele se deduc
printr-o analiza logica a textului respectiv.
31

Expunind in articolele de lege elementele componente ale normelor juridice,

legiuitorul se conduce de niste reguli, care se refera la tehnica legislativa. Iata doar
unele din aceste reguli:
a) Ceea ce de la sine e clar, e evident nu e cazul sa expui, sa formulezi.
b)Ceea ce e expus odata, legiuitorul nu repeta a doua oara.
c)Una si aceeasi prescriptie normativ-juridica, una si aceeasi for
mulare poate indeplini concomitent mai multe functii.
Normele juridice se cuprind in acte normativ-juridice. Elementul de baza al actului
normativ-juridic este articolul. Referindu-ne la raportul categoriilor norma juridica"
- articol al actului normativ", putem mentiona ca e vorba de raportul care exista intre
categoriile continut" - forma" (in calitate de continut este categoria norma
juridica", iar in calitate de forma - categoria articol al actului normativ").
Desi rar, dar pot fi intilnite cazuri, cind un articol al actului normativ coincide cu o
norma juridica, in acest caz, elementele normei juridice (ipoteza, dispozitia,
sanctiunea) pot fi identificate cu usurinta. O astfel de modalitate de expunere a
elementelor normei juridice in articol poarta denumirea de expunere directa.
O asemenea modalitate de expunere, insa, nu intotdeauna e posibila, dar nici nu-i
necesara. Din aceste considerente, legiuitorul aplica alte modalitati de expunere a
elementelor normei juridice in articolele actului normativ. Astfel, destul de frecvent se
apeleaza la metoda trimiterii, in acest caz, pentru a reproduce norma juridica la justa
sa valoare, cunoscind toate elementele ei, e necesar sa tinem cont de alte articole din
acelasi act normativ. O asemenea modalitate de expunere intilnim, de exemplu, in
Codul penal, unde e necesar sa se tina cont nu numai de prevederile ce se contin in
partea speciala, ci si de cele ce se contin in partea generala a Codului penal.
Alteori, insa, urmeaza sa tinem cont si de prevederile ce se contin in alte acte
normative. Cu ocazia aplicarii, organul de aplicare trebuie sa coreleze texte din mai
multe acte normative. O asemenea modalitate de expunere a elementelor normei
juridice poarta denumirea de expunere in alb (norme in alb).
Destul de frecvent intilnim si cazuri cind intr-un articol al unui act juridic sint
cuprinse mai multe norme juridice sau, cel putin, unele (dar nu toate) elemente ale
mai multor norme juridice.
Din cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna constructia tehnico-legislativa a
normei coincide cu structura ei logica. Din aceste considerente, cei care aplica
normele juridice sint obligati sa interpreteze exact continutul logic al normelor.
Interpretarea si aplicarea corecta a normelor juridice trebuie sa aiba in vedere atit
structura logico-juridica, cit si formularea tehnico-legislativa a textelor respective.
3.Formulai exemple de norme juridice elementele crora sunt expuse n unul sau
cteva articole ale actului normativ juridic. In unul: Articolul 145. Omorul
intentionat(1) Omorul unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 8 la 15 ani.
Articolul 151. (1) Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii,
care este periculoasa pentru viata ori care a provocat pierderea vederii, auzului,
graiului sau a unui alt organ ori incetarea functionarii acestuia, o boala psihica sau o
alta vatamare a sanatatii, insotita de pierderea stabila a cel putin o treime din
capacitatea de munca, ori care a condus la intreruperea sarcinii sau la o desfigurare
iremediabila a fetei si/sau a regiunilor adiacente, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la
10 ani.
32

In mai multe:
Articolul 325. Coruperea activa
(1) Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu functie de raspundere,
personal sau prin mijlocitor, de bunuri sau servicii, enumerate la art.324, in scopurile
indicate la acelasi articol
se pedepseste cu inchisoare de pina la 5 ani cu amenda in marime de la 1000 la
3000 unitati conventionale.

Test nr. 19
1.Probleme actuale ale consolidrii statalitii Republicii Moldova.
1.1.Caracterizai Declaraia Suveranitii i Declaraia de Independen a
Republicii Moldova.
Astfel, declaraia Sovietului Suprem al RSS Moldova stipuleaz n mod clar supremaia
legilor RSSM asupra celor unionale, instituie cetenia republican i prevede dreptul
suveran de a ine relaii diplomatice cu toate rile lumii. Se menioneaz ideea c RSS
Moldova respect statutul ONU i i exprim adeziunea fa de principiile acestei
organizaii i avant la lettre particip la crearea unui nou sistem de securitate n Europa.
Declaraia de independen a Republicii Moldova n mod clar i direct, susine suveranitatea
Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte component a teritoriului
istoric i etnic al poporului nostru". Cu toate acestea, Declaraia de independen a Republicii
Moldova este ea nsi un argument mpotriva suveranitii Republicii Moldova asupra
Transnistriei, cum l denun acordul de la 23 august 1939, ntre Guvernul URSS i Guvernul
Germaniei, "nul i neavenit" fiind uniunea doar formal ntre cele dou teritorii

1.2.Determinai factorii care ntrzie consolidarea Suveranitii diferendului

transnistrean cu care se confrunt Republica Moldova.
1.3.Formulai opinia Dumneavoastr n vederea soluionrii diferendului
transnistrean cu care se confrunt Republica Moldova.
Constituia rii fixeaz foarte clar caracterul neutru al statului Republica Moldova. Este un
angajament al nostru, al guvernrii de astzi. Tot restul poate fi calificat ca expunere de
poziii superpersonale. i eu gndesc c neutralitatea Republicii Moldova este o precondiie
arhi-important pentru soluionarea diferendului transnistrean. Este un pre pe care
Republica Moldova cu uurin poate s-l plteasc - eu m refer la caracterul de
neutralitate.

2.Dreptul naional i dreptul internaional

2.1.Distingei factorii ce condiioneaz divizarea dreptului n ,,drept
naional i ,,drept internaional.
Dreptul national se aplica in cadrul unui stat; iar dreptul international se aplica in
cadrul societatii internationale,cu referire la statele lumii.
2.2.Stabilii legtura dreptului naional i dreptului internaional la diferite
etape de dezvoltare istoric.
2.3.Formulai necesitatea respectrii standardelor internaionale ce se refer
la drept n condiiile cursului integrrii europene a Republicii Moldova.

33

Test nr. 20
1.Principiile organizrii i funcionrii aparatului de stat.
1.1.Definii principiile de organizare i funcionare ale aparatului de stat i
rolul acestora.
Cuvintul principiu" vine de la latinescul principium" care poate insemna
inceput", obarsie". In sensul obisnuit cuvintul principiu" se foloseste pentru a
desemna:
,,a) element fundamental, idee de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica,
un sistem politic etc. Prepozitie admisa ca adevarata care serveste la deducerea
propozitiilor unui sistem deductiv;
b) legea fundamentala a unei stiinte, a unei arte, a unei discipline" (Dictionarul
limbii romane moderne, editura Academiei, Bucuresti, 1958).
Prin principiile de organizare si activitate a aparatului de stat intelegem cele
mai importante idei si teze care stau la baza constructiei si activitatii aparatului
de stat care dezvaluie esenta si destinatia sociala a acestuia.
Rolul acestor principii consta in faptul consolidarii unei pozitii legale din partea
organelor statale precum respectarea acestor principii atit de ordin national cit si
de ordin international. De asemenea prezinta importanta principiile de organizare
si de functionare ale aparatului de stat prin prisma faptului reglementarii de
Legea suprema a statului.
1.2.Determinai principiile fundamentale de organizare i funcionare ale
aparatului de stat.
Separarea puterilor are menirea de a asigura realizarea guvernarii democratice,
evitarea abuzului de putere.
Importanta principiului separatiei puterilor este pusa in valoare si prin includerea
normelor respective in dispozitiile constitutionale stipulate care poate fi gasita
sau care se subintelege in majoritatea constitutiilor statelor moderne. Republica
Moldova nu face exceptie.
Democratic este statul in care forma de guvernamint, competenta autoritatilor,
modul de organizare, politica interna si externa sint stabilite de catre popor si tin
de competenta exclusiva a acestuia.1 Trasaturile democratiei pot fi gasite numai
acolo unde echilibrul puterilor si colaborarea lor sint realizate efectiv, iar
suprematia constitutiei este garantata si asigurata. Statul democratic mai poate
fi definit si ca un stat in care exista domnia dreptului. Constitutia contine o serie
de repere ale statului democratic, cum ar fi:
suveranitatea ce apartine poporului (art. 2);
Parlamentul, organ reprezentativ suprem si legislativ, ales prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat (art. 60-61);
exprimarea vointei poporului prin referendum (art. 75);
democratia si pluralismul politic, care este o conditie a democratiei
(art. 5);
drepturile si libertatile fundamentale consfintite (titlul II);
Constitutia - Legea Suprema a statului (art. 7);
Principiul legalitatii
34

Acesta presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si

persoanelor oficiale in stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in
vigoare, conform competentei prevazute pe cale legislativa. El inseamna, de
asemenea, asigurarea aplicarii stricte si neabatute de catre organele,
organizatiile si institutiile care le sint subordonate, a actelor normativ-juridice
in vigoare, a combaterii tuturor incalcarilor de drepturi ale cetatenilor.
1.3.Estimai realizarea practic a principiilor de organizare i funcionare ale
aparatului de Stat n condiiile Republicii Moldova.
Respectarea principiilor de organizare si functionare ale aparat de stat a RM
constituie actual o dilema. Asta nu inseamna ca organele statale nu-si indeplinesc
obligatiunile si atributiile dar pornind de la rolul acestor organe care urmeaza sa
activeze doar p/u popor si in interesul acestuia si nu in interes propriu sau
colectiv al personalului. Numarul de dosare pierdute de RM la CEDO denota
faptul unei functionari ineficiente a autoritatilor judecatoresti care pina la urma
prejudiciul se achita din bugetul statului. Daca aparat de stat s-ar conforma intru
totul principiilor fundamentale legislatiei actuale cit si celei internationale nu am
avea atitea probleme la momentul actual. Oricum nu se incalca in mod abuziv
principiile legea insa in sistemul nostru de drept avem prea multe lacune,
coruptia joaca un rol de destabilizare a situatiei ceea ce duce la formarea unei
imbolnaviri a societatii care din pacate incepe de sus de la organele statale.
2.Categoriile normelor juridice.
2.1. Distingei norma juridic i trsturile ei.
Nicolae Popa considera ca norma juridica poate fi definita ca o regula generala si
obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce
poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, in caz de nevoie, prin constringere".1
in viziunea lui Ion Dogaru norma juridica este o regula de conduita generala,
impersonala si obligatorie, care exprima vointa electoratului infatisat de organul
legislativ, regula al carei scop este de a asigura ordinea sociala si care poate fi adusa la
indeplinire pe cale statala, la nevoie, prin constringere".2
Gheorghe Lupu vede in norma juridica regula sociala de conduita generala si
obligatorie, elaborata, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca este
cazul, prin forta coercitiva a statului".3
Dupa parerea lui Dumitru Baltag norma juridica ca element constitutiv al dreptului
este o regula de conduita, instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta, a
carei respectare este asigurata, la nevoie, prin forta coercitiva a statului".4
Cert este ca definitiile enumerate mai sus nu scot in evidenta deosebiri principale.
Autorii pun la baza definitiilor acele insusiri care permit deosebirea normelor
juridice de celelalte norme sociale. Din analiza atenta a elementelor pe care se cladesc
definitiile, si a definitiilor insesi, se degaja urmatoarele idei:
1.Normele juridice sint stabilite sau autorizate de catre organele competente de stat.
Ele exprima vointa statului, indreptata spre reglementarea unui anumit tip de relatii
din societate. Exprima ta prin norma, vointa de stat este adresata vointei
participantilor
35

la raporturile din societate, care trebuie sa-si coreleze conduita cu indatorirea sau
interdictia inclusa in norma. Norma este prevazuta intotdeauna pentru situatii din
viata, in care este posibila selectarea diferitelor variante ale conduitei. Anume de
aceea participantilor la
raporturile din societate li se indica varianta necesara, scontata in conduita. Prin
urmare, norma juridica se reduce intotdeauna la un comandament edictat de
autoritatea competenta".1
2.Norma juridica are un caracter general. Ea stabileste trasaturile ti pice ale
situatiilor de viata, la aparitia carora trebuie aplicat indice- le-tip al relatiilor sociale.
Acest indice e determinat de norma. Ca urmare, norma juridica apare ca model de
conduita a participantilor
la relatia sociala data. Norma nu este individuala, adica nu exprima numai o situatie
de drept, determinata in concreta intre anumite persoane date fata de anumite actiuni
date ale lor. Din contra, ele vizeaza un numar nedeterminat de cazuri eventuale de
acelasi fel,
chiar daca acele cazuri nu s-ar realiza in viitor niciodata sau daca nu s-ar realiza decit
o singura data.2
3.Norma de drept are menirea de a reglementa nu o relatie aparte, singulara, ci un tip
de relatii. Prin aceasta ea se distinge de actele aplicarii dreptului (a hotaririlor
autoritatilor publice asupra unor cazuri concrete) si dispozitiilor lor individuale.
Astfel, norma de drept reglementeaza tipul de cazuri si raporturi, este adresata unui
cerc de persoane determinate prin indicii-tip (cetateni, alte persoa ne fizice, persoane
juridice, persoane oficiale etc.).
4.Norma de drept, la fel ca si dreptul in ansamblu, este prevazuta sa reglementeze
conduita oamenilor printr-un tip special de relatii, legatura, la care participantii rezida
in drepturi si indatoriri reciproce. Acest mod de reglementare a relatiilor sociale si a
conduitei oamenilor alcatuieste trasatura specifica a realizarii dreptului. Normele de
drept au un caracter de dispozitie obligatorie: cind in dezvoltarea relatiilor sociale se
creeaza sau apar conditiile de realizare prevazute de norma, participantii la aceste
relatii capata drepturi concrete care formeaza raporturile juridice. Norma ca model al
raportului de drept in forma generala determina dreptul subiectiv, conduita posibila a
unei parti care participa la raport.
5.Un indiciu specific al normelor juridice este ocrotirea lor prin con- stringere de stat.
Dreptul n-are nici o valoare fara un aparat in stare sa impuna prin constringere
respectarea normelor de drept. Prin aceasta, normele de drept se deosebesc de alte
norme sociale, pre cum si apelurile si adresarile, pe care le impun actele autoritatilor
publice. Masurile de constringere de catre stat, aplicate in cazurile incalcarii normelor
de drept, sint variate. Ele sint indreptate spre
exercitarea dreptului violat sau spre realizarea indatoririi neinde plinite, precum si
spre pedeapsa infractorului.
6.Norma juridica, in sens larg vorbind, din perspectiva sistemica, dreptul evoca ideea
de dreptate - ins est ars boni et alequi. Egali tatea intre oameni, inspirata de dreptate
sau sinonima cu ea, poate fi, insa, teoretica si absoluta sau practica si relativa;2
7.Norma juridica este elementul de baza al sistemului de drept, este celula de baza a
dreptului, sistemul juridic elementar. (Dreptul este pluralul", norma de drept este
singularul").
36

Prezinta interes deosebit caracteristica normei juridice facuta de Hans Kelsen in

renumita sa lucrare Teoria pura a dreptului": Cuvintul norma - considera Kelsen exprima ideea ca ceva trebuie sa fie sau sa se produca, in particular, ca un om trebuie
sa se comporte de o anumita maniera. Aceasta este semnificatia ce o poseda unele acte
umane care, dupa intentia autorilor lor, vizeaza sa provoace o conduita altuia".3
2.2. Determinai criteriile de clasificare a normelor juridice i
modalitile acestora.
A clasifica normele juridice inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in
oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in
cazul realizarii lor.
in acest context, se poate afirma ca problema clasificarilor normelor juridice prezinta
un interes deosebit atit din punct de vedere teoretic, cit si din punct de vedere practic.
in literatura juridica, pornindu-se de la necesitatea cunoasterii mai profunde a aplicarii
corecte a normelor juridice, se fac multiple clasificari dupa diferite criterii: ramura de
drept, forta juridica a normei, caracterul prescriptiilor normelor etc.
Ramura de drept Ramura de drept constituie un criteriu important pentru clasificarea
normelor juridice. Se lamureste acest lucru prin faptul ca ramura de drept pune la baza
diferentierea normelor in dependenta de obiectul reglementarii normative si metoda
reglementarii normative, adica da raspuns la doua intrebari extrem de importante si
anume:
a)ce domeniu de activitate reglementeaza normele juridice date;
b)in ce mod, cum se face acest lucru?
Potrivit acestui criteriu, normele juridice pot fi clasificate in: norme de drept
constitutional; norme de drept administrativ;
norme de drept civil;
*norme de drept penal;
norme de drept familial;
norme de drept al muncii etc.
Forta juridicaForta juridica a normelor de drept depinde, in primul rind, de faptul in ce
acte normative se contin acestea si care e locul pe care il ocupa actul normativ dat in
sistemul actelor normative. Reiesind din aceasta, putem diferentia:
a)norme juridice in legi, care, la rindul lor, pot fi:
norme juridice cuprinse in Constitutie, legi constitutionale;
norme juridice cuprinse in legi organice;
norme juridice cuprinse in legi ordinare.
b)norme juridice cuprinse in acte normative subordonate legii, care,
la rindul lor, pot fi:
norme juridice cuprinse in hotaririle normative ale Parlamentului;
norme juridice cuprinse in ordonantele Guvernului;
norme juridice cuprinse in decrete ale Presedintelui Republicii;
norme juridice cuprinse in hotariri ale Guvernului;
norme juridice cuprinse in alte acte normative (ordine ministeri
ale si departamentale, norme juridice cuprinse in acte normative
ale autoritatilor publice locale etc.).
Structura tehnico-legislativa sau modul de redactare Remarcam de la bun inceput ca
unii autori vorbesc de structura logica drept criteriu de clasificare a normelor juridice.
37

Consideram ca drept criteriu de clasificare poate servi nu structura logica (din punct
de vedere logic o norma intotdeauna e completa), ci structura ei tehnico-legislativa
sau modul de redactare a normei. Potrivit acestui criteriu, pot fi:
a)norme juridice complete. Sint norme juridic complete acele norme
care contin in textul lor, intrunite la un loc, cele trei elemente de
structura: ipoteza, dispozitia, sanctiunea;
b)norme juridice incomplete. Caracteristic pentru aceste norme e
faptul ca nu toate elementele de structura ale normei se intrunesc
intr-un text al normei.
La rindul lor, normele juridice incomplete pot fi:
norme de trimitere (cele care necesita luarea in consuideratie a
textului complet al acrului normativ dat);
norme in alb (cele care necesita luarea in consideratie a textelor
altor acte normative),
Caracterul conduitei prescrise Caracterul conduitei prescrise rezulta din modul de
reglementare a acestei conduite, in dependenta de aceasta, normele juridice se
clasifica in:
a)norme imperative;
b)norme dispozitive.
Gradul si intensitatea incidentei Dupa acest criteriu normele juridice se clasifica in:
Norme - principii sau norme cardinale. Acestea sint normele cuprinse in Constitutii,
declaratii (de exemplu, Declaratia de independenta a Republicii Moldova), ori sint
deduse pe cale de interpretare, ca principii generale de drept.
Norme - mijloace normative. Acestea sint normele care asigura traducerea cerintelor
fundamentale de reglementare a ordinii sociale, in limbajul specific dreptului.
Sfera de aplicare Potrivit acestui criteriu, normele juridice pot fi:
norme generale - care au cea mai larga sfera de aplicare;
norme speciale - aplicate intr-un domeniu restrins de relatii sociale;
norme de exceptie - care stabilesc exceptii de la regula generala.
Alte criterii de clasificare a normelorjuridke Un criteriu de clasificare a normelor
juridice poate fi si gradul de preci-ziune si de specificitate, in raport cu acest criteriu,
normele juridice pot fi:
Norme de drept strict. Acestea sint norme de stricta interpretare.
Directive sau standarde. Acest gen de norme servesc ca criteriu de aplicare a
actiunilor subiectilor.
O categorie distincta de norme sint normele juridice organizatorice. Acestea mai sint
numite norme de imputernicire sau de competenta. Scopul primordial al acestor
norme este acela de a fundamenta cadrul legal de organizare si functionare a
diverselor autoritati publice.
Distingem, de asemenea, norme juridice materiale si procesuale. Normele materiale
stabilesc anumite drepturi, libertati, obligatiuni, imputerniciri etc. Normele
procesuale stabilesc modalitatile de realizare, de transpunere in viata a normelor
materiale.
Un grup distinct de norme juridice sint normele-definitii.
38

Aceste norme nu cuprind reglementari de conduita, ci definesc, descriu sau confera obligatoriu - un anumit inteles unor termeni ai limbajului juridic. Ele au menirea de a
da precizie si inteles clar notiunilor juridice.
Normele juridice pot fi clasificate si dupa multe alte criterii, in legatura cu aceasta nu
putem sa nu fim de acord cu profesorul universitar Nicolae Popa care considera, ca
pentru a fi functionale, clasificarile trebuie, pe cit posibil, sa contina un numar limitat
de criterii".
2.3. Estimai nsemntatea practic a clasificrii normelor juridice.
Exista o varietate foarte mare de norme juridice, astfel daca nu ar exista o clasificare a
normelor juridice ar fi haos in legislatie......
O importanta deosebita clasificarea acstora are pentru studiu, usurind studiul
dreptului, dar o mare aplicabilitate are si in practica.
Clasificarea permite de a deosebi normele in familii de drept, ramuri de drept, etc.
Testul 21 1.Puterea public exclusiv, sau suveran (suveranitatea).
1.1.Interpretai suveranitatea i rolul acesteia pentru stat.
Autoritatea publica excusiva sau suverana (suveranitatea) este cel mai
caracteristic element specific al statului. Puterea este un fenomen legat de
autoritate, care se caracterizeaza prin posibilitatea de a coordona activitatea
oamenilor conform unei vointe supreme. Suveranitatea este definita ca fiind
dreptul statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state. Art 2,
al 1 CRM.Suveranitatea nationala consta in dreptul poporului de a hotari
neconditionat in privinta intereselor sale si de a le promova si realiza in mod
nestingherit.
1.2.Demonstrai tangenele i deosebirile categoriilor:,,suveranitatea
statului, ,,suveranitatea naiunii, ,,suveranitatea poporului
1.3.Formulai problemele consolidrii suveranitii Republicii Moldova la
etapa contemporan.
Temelia suveranitatii in RM a fost pusa prin adoptarea a 2 declaratii: declaratia
suveranitatii R.S.S. din 23.06.90 si declaratia de independenta a RM din
27.08.91. Se stie, ca suveranitatea reala nu numai se proclama, ci se si cucereste.
Constatam faptul cu regret ca RM nu si-a cucerit deplin si definitiv suveranitatea.
Regimul succesionist de la Tiraspol constituie un impediment serios in
exercitarea plenara de catre stat a puterii pe intregul sau teritoriu. Nu putem
neglija si alti factori care intirzie cucerirea suveranitatii: prezenta militara a
federatiei ruse; suveranitatea reala presupune independenta economica si politica
reala.
2. Interpretarea dreptului.
1.Caracterizai conceptul i importana practic a interpretrii dreptului.
Interpretarea dreptului operatia logico-juridica de stabilire a sensului exact si
complet al dispozitiilor normative in vederea aplicarii acestora, oferind solutiile
juridice adecvate pentru diferite cauze.
In literatura juridica mai veche , interpretarea normei juridice mai purta si denumirea
de tilcuire iar scopul sau era acela de a lamuri si deslusi ideea de drept cuprinsa in
regula.necesitatea interpretarii dreptului este sustinuta in doctrina juridica.
39

2.Generalizai formele de interpretare a dreptului

formele de interpretare sunt oficiale si neoficiale. Cele oficiale se impart in generala si
cazuala.
Interpetarea oficiala- se infaptuieste de un organ de stat in exercitarea atributiilor ce
revin potrivit legii. Ca regula, organele ce emit acte normative procedeaza la
interpretarea acestor acte interpretative.
Interpetarea neoficiala- este efectuata de catre subiectii care nu dispun de dreptul de a
interpreta oficial actul normativ. Interpretarea neoficiala nu are forta juridica
obligatorie.
Interpretarea generala- care imbraca forma unor norme obligatorii cu caracter
general
interpretarea cazuala- se reaizeaza cu prilejul solutionarii de catre organele
competente a unor cazuri concrete.
3.Estimai rolul Curii Constituionale, al Parlamentului Republicii Moldova i a
Curii Supreme de Justiie n procesul interpretrii dreptului.
Testul 22 1.Accepiunile dreptului.
1.Distingei accepiunile principale ale dreptului.
Acceptiunile dreptului sunt: dreptul obiectiv; subiectiv;istoric;pozitiv.

2.Determinai coraportul categoriilor ,,drept obiectiv , ,,drept pozitiv i

,,drept subiectiv
In dreptul obiecti, pozitiv si subiectiv ecista o legatura indisolubila, legatura care consta in
aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sint
recunoscute de dreptul obiectiv. Dreptul obiectiv se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor
juridice ce activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui. In
timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept care cit de multe ar fi ele la numar sunt
totusi limitate la numar, insa drepturile subiective sint infinite la numar.

3.Estimai legturile dreptului naional al Republicii Moldova cu dreptul

strin i cu dreptul internaional
Aceste 3 drepturi se afla intr-o strinsa legatura. Mai intii, pentru ca legea
nationala a unui stat este cea care ingaduie ca in tara respectiva in conditiile ,
limitile si materiile prestabilite chiar de normele sale, sa se aplice legea nationala
a unui stat. In al doilea trind, pentru ca legea nationala care permite aplicarea
unei legi straine, la rindul ei, pe baza de reciprocitate si in conditiile limitele si
materiile prestabile de normele unei legi straine, sa se aplice in tara al carei organ
legislativ e emis de acea lege (straina).In al treilea rind, normele juridice cuprinse
in legile uniforme la care un stat este parte nu sint chiar straine de legea nationala
a acelui stat de vreme ce si vointa acelui stat este incorporata de normele
acesteia.
2.Categoriile normelor juridice.
1.Distingei norma juridic i trsturile ei.
Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de
comportament emisa de organele statale competente, adoptate sau sanctionate printr-un act
oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului. Trasaturile normei juridice :
sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele general-obligatoriu al subiectilor;
poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in anumite cazuri este asigurata de
masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de reglementare a relatiilor sociale-tip.
40

2.2 Determinai criteriile de clasificare a normelor juridice i modalitile

acestora
Criteriile de clasificare a normor juridice:
dupa rolul functional in mecanismul reglementarii juridice; dupa obiectul
reglementarii juridice;dupa metoda reglementarii juridice; dupa forma de exprimare a
prescriptiei.
3.Estimai nsemntatea practic a clasificrii normelor juridice.
Testul 23 1. Originea statului i dreptului.
1. Caracterizai puterea i normele sociale ale societii prestatale
Statul si dreptul suntfenomene sociale ce apr la o anumita treapta de dezvoltare
a societatii umane si se dezvolta ulterior concomitent cu societatea. Insa, pina
la aparitia statului si dreptului societatea umana a cunoscut o perioada mai
indelungata de existenta si dezvoltarea , cunoscuta ca societatea primitiva, mai
corect spus societatea prestatala. In scopul caracterizarii complexe a
conceputului statului este necesar de evedentiat conditiile existente in societate
ce au determinat aparitia lui. Hoarda reprezinta un grup de indivizi reuniti fara
nici o regula fixa, stabila. Se caracterizeaza printr-un mod de trai nomad.
Evedentiem urmatoarele forme de organizare a societatii prestatale:
familia- un grup de indivizi,, uniti prin legaturi de rudenie si care determina un
mod de viata in comun.
ginta- o uniune de oameni bazata pe rudenie de singe, o comunitate de familii
apropiate, oameni bazati pe munca in comun si apararea in comun a intereselor
colective , a proprietatii comune, precum si prin comunitatea limbii,
obiceiurilor, traditiilor.
Ginta matriarhala- caracterisitca pentru prima etapa de existenta a gintii,
legatura de rudenie se determina dupa mama, deoarece nu erau organizate la
acel moment relatii de casatorie.
Ginta patriarhala dezvoltarea relatiilor economice, a metodelor de dobindire a
hranei, detemina cresterea considerabila a rolului barbatului in societate, estfel
el devine centru vietii sociale.
Tribul- o comunitate etnica si de organizare sociala a mai multor ginti sau
familii inrudite.
Uniunea tribala-un ansamblu de triburi caracterizat prin prezenta unor legaturi
gospodaresti, ciocniri militare, migratie a populatiei. Mai sunt caracterizate prin
inlocuirea legaturilor de singe cu cele teritoriale.
Primele formatiuni statale- o comunitate de oameni, care locuiesc pe un anumit
teritoriu si are una si aceiasi conducere orientata spre realizarea unor scopuri
comune.
Organizarea puterii sociale in societatea prestatala era adunarea membrilor
gintilor: conducatorul militar; conducatorul gintilor; conducatorul religios.
2. Analizai premisele apariiei statului i dreptului.
Premizele de aparitie a statului si dreptului sunt: economice; sociale;
militare;religioase.
Premisele economice: transformari cu caracter economic ce au determiant
aparitia si altor premise de alta natura. Putem vorbi de cele 3 diviziuni mari ale
41

dreptului:separarea agricultorilor de crescatorii de animale; formarea distincta a

castei mestesugaresti; formarea tagmei negustorilor.
premisele sociale determina, explica aparitia statului ca forma superioara de
organizare a societatii. Premisele sociale sunt: aparitia familiei; aparitia claselor;
aparitia unor forme de administrare a societatii cu caracter permament.
Premisele militare confirma procesul de consolidare inevitabila a primelor
formatiuni statale, deoarece contribuie in mod substantial la formarea si
consolidarea proprietatii private.Premisele militare au ca efect: cresterea rolului
conducatorului militar; formarea unui detasament militar si specializat, apartiia
necesitatii protejarii unui teritoriu limitat prin anumite hotare.
3. Formulai principalele concepii (teorii)de apariie a statului i dreptului.
Referitor la aparitia statului si dreptului putem mentiona uirmatoarele teorii:
teoria contractuluisocial; materialista; organiza;psihologica; violentei; teologica;
patriarhala; patrimoniala;rasiala. Putem determina si unele scoli: scoala dreptului
natural; scoala istorica de drept; scoala sociologica a dreptului; scoala
normativista a dreptului.
2.Principiile organizrii i funcionrii aparatului de stat.
2.1.Caracterizai conceptul principiilor i rolul acestora n organizarea i
funcionarea aparatului de stat.
Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat au destinatia de a evedentia
ideile fundamentale cu caracter obligatoriu ce determina organziarea si activitatea
aparatului de stat. 2.2.Generalizai principalele principii de organizare i
funcionare ale aparatului de stat.
Principiile sunt urmatoarele: separarea puterii; legalitatii; publicitatii;
democratismului; stiintific.
2.3.Estimai aplicarea i utilizarea principiilor de organizare i funcionare
ale aparatului de stat n condiiile Republicii Moldova.
Testul 24 .Forma organizrii de stat.
1.1. Interpretai forma organizrii de stat i modalitile aceste
Forma organizarii statale evedentiaza constructia statului, ce dezvaluie caracterul
coraporturilor dintre elementele lui componenete , dintre oganele centrale si
locale ale puterii in stat. Exista state simple (unitare) si state compuse
(federative).Cele simple au un singur nivel de organe supreme ale puterii in stat;
o singura constitutie; un singur sistem legislativ, iar cele compuse au doua nivele
de sisteme legislative; teritoriul federatiei este format din teritoriul fiecarui
subiect federal in parte.
1.2.Generalizai caracteristicile i deosebirile statului unitar i statului
federativ
Deosebirea statului unitar de cel federativ este ca primul reprezinta o singura
formatiune statala, cu un regim constitutional unic, are un singur rind de
autoritati legislative, executive si judecatoresti la nivel central, iar cea de-a doua
este format din doua sau mai multe state membre din unirea carora apare un nou
stat-federati- ca subiect unitar de drept.
42

1.3.Evaluai problemele actuale ale formei de organizare statal a Republicii

Moldova
2.Metoda logic de interpretare a dreptului.
1.Descriei rolul metodei logice de interpretare a dreptului n sistemul
metodologic.
Metoda logica este cea mai larg intilnita intre porcedeele de interpretare a
dreptului. Ea consta in folosirea unor procedee ale logicii formale generale.
Metoda logica nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee, deoarece
orice lamurire a sensului normei juridice se sprijina pe utilizarea judecatii logice.
2.Determinai regulile i argumentele logice de interpretare a dreptului.
Printre procedeele , regulile logice, sint frecvente utilizate urmatoarele reguli:
exceptia de stricta interpretare; unde legea nu distinge nici interpretul n-o poate
face; legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers.
3.Estimai legtura metodei logice cu alte metode de interpretare a dreptului

Testul 25 1.Raportul juridic

1.1.Caracterizai conceptul i trsturile raportului juridic
Raportul juridic este relatiile sociale ce apar in baza normelor juridice , in care
partile sunt legate intre ele cu drepturi si obligatiuni concrete, ce sunt garantate de
catre stat.
Trasaturile raportului juridic sunt: o modalitate ale relatiilor sociale; poseda un
caracter volitional; legatura intre oameni prin intermediul drepturilor subiective si
obligatiunilor juridice; relati protejate de catre stat; apar in baza normelor juridice.
1.2.Generalizai elementele de structur ale raportului juridic.
Elementele raportului juridic sunt: subiectii; obiectul; continutul.
1.3.Formulai criteriile de clasificare i modalitile (categoriile)
raporturilor juridice.
2 .Principiile dreptului.
2.1.Distingei principiilor dreptului i delimitarea acestora de alte categorii
juridice.
Principiile dreptului sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile
obiective ale vietii sociale.
Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile
dreptului ca fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu.
Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inrudite
Ramurale: inceputurile ce caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept
(dr.penal, civil s.a)
Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele
dreptului, de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice.

2.2.Generalizai principalele categorii de principii ale dreptului n

dependen de criteriile de clasificare ale acestora.
Principiile dreptului se clasifica dupa:
-gradul lor de generalizare si sfera lor de actiune, principiile dreptului se impart in generale
43

si interramurale.
-din punct de vedere al continutlui pot fi de inspiratie filozofica,politica sociala.
-mai putem destinge functia fundamentala si cea tehnica
-dupa divizarea dreptului deosebim: principii de drept public si de cel privat
Principalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si
dreptati; responsabilitatii.

2.3.Formulai rolulul principiilor dreptului n procesul de legiferare i de

aplicare a dreptului
Testul 26 .Organizarea politico-etatic a Republicii Moldova.
1. Distingei dimensiunile Republicii Moldova ca stat.
Dimensiunile R.M:puterea publica excusiva sau suverana.Poseda suveranitate deplina
si independenta a puterii legislative,executive si judecatoresti pe teriotriul
sau,suprematie referitor la alte puteri de pe teritoriu statului si independenta referitor cu
orice putere stsaina,teritoriu-suprafata terestra limitat de hotarele statului,pe care
locuiste o anumita popolatie asupra careia se rsfringe puterea statala.Populatia-o
comunttate de oamneni care se raporteaza la stta printr-o legatura juridica ce
stabileste drepturi subiective si obligatii juridice si locuieste pe teritoriu statului
.2.Determinai scopul, sarcinile i funciile statului Republicii Moldova.
Scopul statului poate fi proclamat oficial in Constitutia R.m sau poata sa rezulte din
continutul acesteai.Astfel Art 1 alin 3 din Constitutie statueaza ca :R.M este un stat de
drept, democratic.Prin urmare acestea dispozitii constituie scopul suprem al statului
moldovenesc.Constituti aca act juridic suprem,este si un act programatic de
durata.Realitatea obiectiva ne determina sa evidentiem si alte obictive ale statului:consolidrea statalitattii R.M si fundamentarea bazelor legale de functionare a
statului.Pentru atingerea obiectivelor evidentiate se impune antrenarea intregii societati
intr-o activitate dee perspectiva prin avansarea unor sarcini
economice,politice,sociale,ideologice.sarcina economika principala a R.M era stabilita
in art 126 alin 1 din constitutie......sarcina politica principala este determinata de
realitatea cu care se confruta statul nostru.la etapa actuala nimik nu e mai importatnt
decit integritatea teritoriala sia sigurarea unitatii poporului R.M(atr 10 alin1 )sarcina
sociala principala a R.M este stipula ain art 47 alin 1 din Cons.Sarcina ideologica a
statului nostru consta in recunoastere reala a si nu formala a demnitatii tuturor
membrilor comunitatii umane si in formarea unei societati,in acre deminataea
omului,drepturile si liberatile lui reprezinta valori supreme si sunt garantate.principalel
functii interne ale statului R.M sunt;1)functia economico-organizatorica a
statului.Functia cultural-educativa,caracterizeaza atitudinea statului fata de potentialull
sau uman,intelectual si siritual.Functia de mentinere a ordinii publice,in general si a
ordinii legale in speciala .Functia de garantare si aparare a drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului.Functia ecologica.la functiile externe ale statului R.M se
atribuie:1)Functia de aparare a statulu,functia de mentinere a pacii si ordinii
mondiale,functia de colaborare si consolidare a relatiilor cu tarile comunitatii
internationale,functia de integrare in economia mondiala si de colaborare cu alte state
in solutionarea problemelor globale..

3.Formulai elementele constitutive ale formei statului i coraportarea

acestora la realitile Republicii Moldova.
2.Supremaia legii - exigen a statului de drept.
1.Definii statul de drept, exigenele i principiile acesteia.
statul de drept semnifica acel sistem de organizare socialain care legile cu un continut clar
sunt cunoscute publiculuiu:au la baza sistemul de valoriu umane general recunoscute,sunt
aduse la indeplinire in mod nepartinitor,egal si echitabil de catre autoritatile publice se
supun legii,sunt garantate in realizarea de catre o justitie accesibila,impartiala si
independenta.Ion deleanu considera ca fiin conditii sau permise iminente ale statului de

44

drept cel putin urmatoarele:acreditarea unei noi conceptii cu privire la stat(indosebi sub
urmatoarele aspecte:natura voluntara sau consensuala a statului,delimitarea statului de
societate civila ,responsibilitatea statului si autoritatilor care il alcatuiesc,constrigerea
interventiei statului in societate la domeniile minimale,la forme adevcate si
rezonabile)valorificarea in conditii contemporane pe relieful unor realitati politice
insurmontabile,a ratiunilor si mecanismului separatiei puterilor,instaurarea si aprofundarea
unei autentice si reale democratii,structurarea ordinii juridice coerente si ierarhizate si
asigurarea acestei ordini.Statul de drept se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:este
fundamentat pe suprematia legii,presupune realizzarea stricta aa legilor de catre toti,se
prevede raspunderea reciproca a statului si cetatenilor in limitele stabilite de lege,existenta
unei democtrattii constitutionale reale,sitn asigurate drepturile si liberatatile omului,exista o
reala separatie independenta a puteriilo.

2. Determinai natura juridic a Supremaiei Constituiei i legii n statul de

drept.
Supremaiea constitutiei este o calitate de superioritate in comparatie derestu actelor normative
din sistemul de drept al statuui (RM).Suprematia nu este o declarative abstract dar se
manifesta foarte concret prin 3domenii: 1.suprematie juridical (conform prevedrilor articolui 7
dinconstitutia Republicii Moldova , ea este declarat legea suprem si dacexist divirgene
dintre constituie si alte acte normative atunci se va modifica nu constituia dar restul legilor s se
alenieze constituiei.Orice prevedere care contravine constituiei este declarata nul. 2.
Suprematia material(constituia fiind lege suprem reglementeaza nu oarecare relatii sociale
dar numai cele mai importante numite fundamentale din domeniulmeninerii, exercitarii puterii de
stat si drepturile persoanei. 3.Suprematia formala (este o forma de de manifestare a constitutiei
si se refera la procedura de adoptare si revizuire, modificare.) Constitutia estesuperioara de alte
acte deoarece :1. Reglementeaz cele mai importanterelatii n societate, 2. Este un program al
naiunii , 3. Este un etalon un barometru deoarece restul normelor se aliniaz cu constituie astfel
se asigura o armonie in sistemul de drept.

3. Estimai realizarea practic a principiului Supremaiei legii n Republica

Moldova
mbuntirea de mai departe a principiului separrii puterilor, n conformitate cu care toate cele
trei ramuri ale puterii legislativ, executiv i judectoreasc, snt la fel de importante, dar au
competene, mecanisme de formare i funcionare diferite.
Republica Moldova are n acest sens realizri reuite, ns pentru a nfptui de facto principiul
de separare al puterilor e nevoie s fie dezvoltat sistemul de control i de echilibrare n
administrarea public i politic. n acest scop, este oportun s fie mbuntite metodele de
interaciune continu a structurilor puterii de stat, n scopul elaborrii soluiilor coordonate
bazate pe satisfacerea intereselor reciproce i compromisurilor rezonabile, a opri prile de
excesul de ambiii, egoism i acte necugetate n interes propriu. Este deosebit de important
aplicarea principiului separrii puterilor n ceea ce privete reeaua sistemului judiciar, n baza
unei delimitri clare a competenelor, a modului de formare a lor i de independena fa de alte
ramuri ale puterii a tuturor verigilor sistemului judiciar din Republica Moldova.
Institutul preediniei nu se refer la acest principiu de separare al puterilor n stat. Conform
Constituiei Republicii Moldova, Preedintele este eful statului i trebuie s asigure
coordonarea necesar a activitii diferitor ramuri ale puterii n stat legislative, executive i
judectoreti, adic, ndeplinete rolul opus principiului de separare al puterii

Test nr. 27
1.Populaia (naiunea) ca dimensiune a statului.
1.Definii rolul i esena populaiei n contextul dimensional al statului.
2.Stabilii legtura, interdependenei i interaciunea categoriilor ,,naiune,
,,minoritatea naional , ,,grup etnic.
45

3.Estimai coninutul etnic al Republicii Moldova.

2.Evenimentele legislative.
1. Interpretai rolul evenimentelor legislative n viaa juridic a societii .
2. Determinai natura juridic a suspendrii i rectificrii actelor normative.
3. Estimai importana sistematizrii legislaiei n Republica Moldova.
Testul 28

1.Drepturile i libertile omului n condiiile statului de drept

1.1. Identificai drepturile i libertile omului i principiile acestora .
In conditiile statului de drept se pastreaza drepturile omului si drepturile
cetateanului, deosebirea dintre omul cetatean de omul necetatean.
1.2.Determinai modalitile (categoriile) drepturilor i libertile omului
conform Constituiei Republicii Moldova. Apelam constitutia!!!!
1.3.Estimai problemele garantrii drepturilor i libertilor omului n
contextul constituirii statului de drept n Republica Moldova.
2.Constituia- legea suprem a statului i societii
2.1.Identificai Constituia i trsturile acesteia ca lege suprem a statului.
Constituia Republicii Moldova este legea suprem i principal a Republicii Moldova i a societii
statului. Constituia determin principiile generale ale societii, drepturile i ndatoririle
omului .a.m.d.. A fost adoptat pe 29 iulie 1994. Const din 8 titluri, fiecare fiind mprit n capitole
i seciuni.

2.2.Determinai etapele dezvoltrii constituionale a Republicii Moldova.

Dup dezmembrarea Uniunii Sovietice, n 1991, fosta Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc se
declar independent la 27 august 1991 sub numele de Republica Moldova, iar la 2 martie 1992 a fost
[
recunoscut i de Organizaia Naiunilor Unite
n discursul din 27 aprilie ctre Parlament, preedintele Snegur a cerut Parlamentului s amendeze
Constituia i s schimbe numele limbii naionale n romn. Decizia final a guvernului a fost amnat
pn n toamn din cauza articolului din Constituie care stipula c naintea unei modificri a Constituiei
trebuie s treac 6 luni. Demonstraiile studeneti au fost amnate pn pe 6 septembrie.Republica
Moldova, dup obinerea independenei, devine un stat suveran i independent. Odat cu obinerea
independenei din 1991 apar i o mulime de probleme i conflicte soldate cu pierderi de viei omeneti i
vrsri de snge.

2.3.Estimai conceptele principale ale Constituiei Republicii Moldova din 29

iulie 1994.
Testul 29

1.Ideologia apariiei statului.

1.Caracterizai premisele apariiei statului.
Premizele de aparitie a statului si dreptului sunt: economice; sociale;
militare;religioase.
Premisele economice: transformari cu caracter economic ce au determiant
aparitia si altor premise de alta natura. Putem vorbi de cele 3 diviziuni mari ale
46

dreptului:separarea agricultorilor de crescatorii de animale; formarea distincta a

castei mestesugaresti; formarea tagmei negustorilor.
premisele sociale determina, explica aparitia statului ca forma superioara de
organizare a societatii. Premisele sociale sunt: aparitia familiei; aparitia claselor;
aparitia unor forme de administrare a societatii cu caracter permament.
Premisele militare confirma procesul de consolidare inevitabila a primelor
formatiuni statale, deoarece contribuie in mod substantial la formarea si
consolidarea proprietatii private.Premisele militare au ca efect: cresterea rolului
conducatorului militar; formarea unui detasament militar si specializat, apartiia
necesitatii protejarii unui teritoriu limitat prin anumite hotare.
2.Determinai teoriile ( conceptuale) principale de apariie a statului i
cauzele multiplicitii lor.
Referitor la aparitia statului si dreptului putem mentiona uirmatoarele teorii:
teoria contractuluisocial; materialista; organiza;psihologica; violentei; teologica;
patriarhala; patrimoniala;rasiala. Putem determina si unele scoli: scoala dreptului
natural; scoala istorica de drept; scoala sociologica a dreptului; scoala
normativista a dreptului
3.Estimai teoria contractualist ( contractului social) de apariie a statului.
Nasterea statului este rezultatul unei intelegeri intre oameni, a unui contract nascut din
vointa oamenilor, a unui :pact de supunere. Ca urmare, supusii promiti sa asculte, iar
regele le promite un minim de libertate. (Rousseau)
2Elementle de structur ale rapotului juridic.
1.Definii conceptul i elementele de structur ale raportului juridic.
Raportul juridic este relatiile sociale ce apar in baza normelor juridice , in care
partile sunt legate intre ele cu drepturi si obligatiuni concrete, ce sunt garantate
de catre stat.Elementele raportului juridic sunt: subiectii; obiectul; continutul.
2.Stabilii legtura dintre elementele de structur ale raportului juridic.
3.Estimai natura i importana obiectului raportului juridic.
Dupa obiectul reglementarii juridice : norme materiale; norme procesuale;norme
ale dreptului constitutional; n.ale dr. Administrativ; n ale dr. Civil; n,ale dr.penal.
Testul 30
1.Dreptul obiectiv i dreptul subiectiv.
1.1.Caracterizai dreptul ca fenomen social i juridic.
Dreptul este inainte de toate un fenomen social. Realitatea juridica (juridicul) este o
dimensiune inalienabila a realitatii sociale in conditii istorice determinate.
Componentele juridicului sunt: constiinta juridica, dreptul si relatiile juridice (ordinea
de drept). Fenomenul juridic alctuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu
privire la drept, cu privire la necesitatea impunerii anumitor comportamente
membrilor unei comuniti prin norme juridice. T.G.D- ul ne ajut s nelegem
fenomenul juridic prin nsuirea conceptelor i categoriilor juridice teoretice pe care
le elaboreaz; elaboreaz i definete norma juridic i raportul juridic, noiunea de
subiect de drept, noiunea de rspundere juridic, de aplicare ori interpretare a
dreptului. Dreptul apare odat cu statul, atunci cnd societatea uman se
structureaz n forme de organizare difereniate din nevoia real de a se apra
mpotriva celor care atentau la existena ei i n scopul unei gospodriri mai bune a
47

resurselor materiale. Nu doar statul poate asigura fora de constrngere.Armata,

biserica, grupuri criminale, economice sau revoluionare pot i chiar au impus,
uneori, regulile lor celorlali sub ameninarea cu sanctiunea.
1.2.Determinai accepiunile dreptului
Acceptiunile dreptului sunt: dreptul obiectiv; subiectiv;istoric;pozitiv.
1.3.Estimai interaciunea i interdependena dreptului obiectiv, dreptul pozitiv i
dreptului subiectiv
In dreptul obiecti, pozitiv si subiectiv ecista o legatura indisolubila, legatura care consta in
aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sint
recunoscute de dreptul obiectiv. Dreptul obiectiv se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor
juridice ce activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui. In
timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept care cit de multe ar fi ele la numar sunt totusi
limitate la numar, insa drepturile subiective sint infinite la numar.
2.Funciile teoriei generale a dreptului i statului ca tiin i ca disciplin de studiu.
2.1.Caracterizai teoria general a dreptului i statului ca tiin i ca disciplin de
studiu.TGD se caracterizeaza ca o stiinta : politica; filozofica;politico-juriidca; juridica.
Desi, TGD e o stiinta generala si abstracta, ea nu se ridica la nivel de teoretizare a
filozofiei, limitindu-se doar la cercetarea si formularea legilor care genereaza doar
fenomenele juridice. Acesta formuleaza definitiile statului, dreptului, celelalte concepte si
categorii specifice realitatii juridice a societatii cum ar fi: categorii de norma juridica; izvor
de drept; raport juridic s.a
TGD este o disciplina de orientare, care are drept scop sa determine ce este dreptul, ce este
statul, este totodata un studiu de ansamblu. Un asemenea ansamblu nu este deloc
asemanator cu amanuntele si aceasta e caracteristic pentru enciclopedia dreptului. TGD nu
se limiteaza doar la cercetarea unor elemente ale statului si dreptului. Ea stabileste ce leaga
elementele, interactiunea lor in cadrul realitatii juridice, legitatile aparitiei si dezvoltarii lor.
2.2.Determinai funciile teoriei general a dreptului i statului
Functiile TGD sunt: de cunoastere; ontologica; euristica; ideologica; prognostica.
2.3.Estimai funcia metodologic a teoriei general a dreptului i statului fa de
tiinele juridice de ramur
TGD furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor juridice de ramura premisele si categoriile
conceptuale si metodologice.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice
ce aprtin ramurii de drept corespunzator in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele
din care s-au nascut. La studierea problemelor respective fiecare ramura de drept conduce
de categoriile si principiile elaborate de TGD. Astfel, ultima apare ca o stiinta
metodologica pentru stiintele juridice de ramura.

Testul 31 1.Consideraii privind sistemul tiinelor juridice.

1.1.Identificai tiina dreptului i trsturile generale i speciale ale acesteia.
Stiinta dreptului este o stiinta social-umana, o stiinta despre societate.Ea se ocupa de
studierea realitatii juridice in societate.Principalele trasaturi ale stiintei sunt:
veridicitatea,rationalitatea, verificabilitatea, perfectibilitatea.
1.2.Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor juridice i particularitile
categoriilor principale de tiine juridice
Referindu-ne la clasificarea stiintelor juridice,putem scoate in evidenta urmatoarele stiinte:
stiinte juridice istorico-teotetice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice auxiliare.
Clasificarea stiintilor juridice in urmatoarele categorii: Teoria generala a dreptului si statului;
stiinte juridice istorice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice interramurale; stiinte
juridice auxiliare; stiintei dreptului international.
48

1.3.Argumentai necesitatea studierii tiinelor juridice de ramur pentru un viitor

jurist
Avem nevoie de studierea stiintelor juridice de ramura deoarece aceasta cerceteaza parti ale
mecanismului , anuite organe ale lui, grupe aparte de norme juridice, concetrind atentia la
cercetarea structurii si functiilor lor, analizeaza particularitatile reglementarii juridice a unei
concrete categorii de relatii sociale. Acest fapt joaca un rol foarte inalt in cunostintele
viitorului jurist, care urmeaza a le pune in practica sa.
2.Constituirea statalitii Republicii Moldova.
2.1.Caracterizai Declaraia de suveranitatea din 23 iunie 1990 i rolul acesteia pentru
constituirea statului nostru
n data de 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat declaraia de
suveranitate. n 1990 URSS se destram ncet, iar republicile unionale devin de
fapt state separate, cu excepia chestiunilor care in de valuta comun, aprarea i
structurile KGB, care sunt controlate nc de Centru. Din perspectiva republicilor,
era important ca acestea s aib un statut bine definit nainte s nceap
negocierile privind ncheierea unui Tratat unional, pentru c altfel exista riscul ca
Moscova s-i impun punctul su de vedere n ceea ce privete coninutul noii
federaii sovietice. Adoptarea declaraiei de suveranitate de ctre legislativul de la
Chiinu are loc deci n acest context. declaraia Sovietului Suprem al RSS
Moldova stipuleaz n mod clar supremaia legilor RSSM asupra celor unionale,
instituie cetenia republican i prevede dreptul suveran de a ine relaii
diplomatice cu toate rile lumii. Se menioneaz ideea c RSS Moldova respect
statutul ONU i i exprim adeziunea fa de principiile acestei organizaii i,
particip la crearea unui nou sistem de securitate n Europa. n sfrit, dar nu n
cele din urm, se stipula c prezenta Declaraie servete drept baz pentru
elaborarea noii Constituii a R.S.S. Moldova, perfecionarea legislaiei republicane
i ca poziie a RSS Moldova pentru pregtirea i ncheierea Tratatului unional n
cadrul comunitii statelor suverane.
2.2.Generalizai sarcinile Republicii Moldova prin prisma Declaraiei de
Independen din 27 august 1991.
Declaraia de independen a Republicii Moldova n mod clar i direct, susine
suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece este "o parte
component a teritoriului istoric i etnic al poporului nostru". Cu toate acestea,
Declaraia de independen a Republicii Moldova este ea nsi un argument
mpotriva suveranitii Republicii Moldova asupra Transnistriei, cum l denun
acordul de la 23 august 1939, ntre Guvernul URSS i Guvernul Germaniei, "nul
i neavenit" fiind uniunea doar formal ntre cele dou teritorii.
2.3.Estimai importana teoretic i practic a Constituiei Republicii Moldova prin
consolidarea statului Republica Moldova.
n urma proclamrii independenei de stat a Republicii Moldova, n vederea garantrii
stabilitii instituiilor i valorilor democratice, au fost adoptate i transpuse n via prevederile
unui ir important de acte legislative cu privire la multiple domenii ale vieii publice. Constituia
Republicii Moldova, adoptat la 29.07.1994, a stabilit principiile i valorile democratice de
guvernare, a instituit principiul separaiei puterii n stat, crend astfel premisele unei dezvoltri
democratice durabile.
Pe fundalul unui proces complex i dificil de reform, o dat cu transpunerea standardelor
democratice i rigorilor economiei de pia n realitatea social-economic i politic din
Republica Moldova, s-a produs treptat o accentuare a instabilitii politice, determinat de
denaturarea percepiei funcionrii puterilor ntr-un stat democratic i de erodarea, n consecin,
a sistemului arhitecturii puterii. Aceast tendin negativ s-a manifestat i prin faptul c de la
proclamarea suveranitii i pn acum n Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate
(1994, 2001) i s-a remarcat o anumit instabilitate guvernamental. Perindarea guvernelor a fost
49

determinat de: instabilitatea sistemului partidelor politice; de lipsa dialogului continuu, deschis
i eficient dintre putere i opoziie, precum i de lipsa unei viziuni integratoare a elitei politice.
Testul 32
1. Limbaj i stil n elaborarea actelor normativ-juridice
1.1 Interpretai rolul limbajului i stilului n elaborarea actelor normativ-juridice
Limbajul juridic este, prin excelenta, un limbaj specializat, institutionalizat[4]. S-a
recunoscut limbajului juridic faptul ca este un limbaj special de tip preferential, in sensul
ca ofera un model de comportament de un anumit tip, considerat preferabil, sub aspect
de utilitate si interes public, fata de un alt tip de comportament. Textul normei juridice
trebuie sa se caracterizeze prin maxima claritate, precizie, concizie si caracter stereotip.
Ca limbaj institutionalizat, limbajul actelor normative juridice este guvernat de reguli
pragmatice; in evolutia sa el strabate un proces de specializare si modernizare la toate
nivelele (textual, sintactic si lexico-semantic).
1.2.Generalizai specificul prezumiilor n drept i categoriile acestora.
Prezumtiile, sunt, la randul lor, procedee tehnice pe care legiuitorul le utilizeaza in
constructiile juridice.In anumite situatii, legiuitorul presupune ca ceva, fara a fi fost
dovedit, exista cu adevarat. Spre exemplu, prezumtia cunoasterii legii, cu consecinta sa.
1.3.Estimai ficiunile ca procedee de tehnic legislativ i rolul lor
Fictiunea juridica este un procedeu de tehnica, in conformitate cu care un anumit fapt
este considerat ca existent sau ca stabilit, desi el nu a fost stabilit sau nu exista in
realitate. Fictiunea pune in locul unei realitati, alta inexistenta. Spre exemplu, situatia in
care o persoana este declarata incapabila permanent, desi poate sunt cazuri cind ea
este capabila, are momente de luciditate, totusi, printr-o fictiune, interzisul este socotit
permanent incapabil. Copilul conceput este socotit ca deja nascut, el fiind subiect de
drept, cat priveste drepturile sale.

2.Structura normei juridice

2.1.Interpretai norma juridic i trsturile eseniale ale acesteia
Norma juridica este elementul primar al sistemului de drept, o regula obligatorie de
comportament emisa de organele statale competente, adoptate sau sanctionate printr-un act
oficial si asigurata in caz de necesitate de forta coercitiva a statului.
Trasaturile normei juridice : sunt adoptate sau sanctionate de catre stat; stabilesc hotarele
general-obligatoriu al subiectilor; poarta un caracter dispozitiv obligatiriu; realizarea lor in
anumite cazuri este asigurata de masurile coercitive ale statului; se prezinta ca mijloc de
reglementare a relatiilor sociale-tip.
2.2. Analizai elementele de structur ale normei juridice i legtura indisolubil a
acestora.
Elementele normei juridice sunt : ipoteza, dispozitia, sanctiunea.
Ipoteza este o parte a normei juridice care stabileste conditiile , imprejurarile sau faptele in
prezenta carora se cere o anumita conduita , precum si categoriile subiectilor la care se refera
prevederile normei.
Dispozitia este parte a normei juridice, ce contine comportamentul , care necesita a fi respectat
de participantii la raporturile juridice in conditiile indicate de catre ipoteza, adika drepturile
subiective si obligatiunile juridice ale persoanelor vizate de norma juridica.
Sanctiunea este o parte a normei juridice, ce indica la urmarile negative,care apar in rezultatul
incalcarii dispozitiei normelor juridice in conditiile determinate de ipoteza.
Structura logico-jjuridica a normei e stabila , o norma are intotdeauna acele 3 elemente. Dar
aceste elemente le intilnim rar intrunite intr-un loc. Insa, norma jurica e obligatorie sa contina
cele 3 elemente, din simplu motiv ca structura logico-juridico a normei se confunda cu structura
ei tehnico-legislativa, redata in articolele actului normativ.
50

2.3. Estimai sanciunile ca element de structur a normelor juridice i categoriile lor.

Sanctiunea este o parte a normei juridice, ce indica la urmarile negative,care apar in rezultatul
incalcarii dispozitiei normelor juridice in conditiile determinate de ipoteza.
Dupa regimul lor juridic, deosebim: sanctiuni transmisibile si netransmisibile.
Testul 33 1.Organizarea politico-etatic a Republicii Moldova.
1.1. Identificai dimensiunile statului Republicii Moldova ca stat
Potrivit conceptului Constituiei Republicii Moldova teritoriului
statului i sunt specifice urmtoarele caractere juridice:
inalienabilitatea i indivizibilitatea. Astfel art. 3 si art 1 din CRM.
1.2.Determinai scopul, sarcinile i funciile statului Republicii Moldova
Statul are ca scop ocrotirea dreptului i garantarea libertii. n aceast ordine de idei Heghel
meniona Dac cetenilor nu le merge bine, dac scopul lor subiectiv nu este satisfcut,
atunci statul st pe picioare slabe. Rolul statului const n aprarea ornduirii de stat. De
asemenea potrivit Constituiei Republicii Moldova, statul este obligat s ia19 msuri pentru ca
orice om s aib un nivel de trai decent, care s-i asigure sntatea i bunstarea lui i familiei
lui,(art. 47, alin. 1.). Funciile statului snt definite ca fiind direciile fundamentale de activitate a
statului. Funciile interne
1) funcia legislativ prin care statul prin organismele sale specializate adopt sistemul
legislativ al societi; 2) executiv care presupune realizarea activitii de organizare a
executrii legilor i a altor decizii adoptate, 3) judectoreasc - prin care se supravegheaz
aplicarea corect a legilor i sancionarea nclcrilor acestora.Funciile externe
Pe plan extern statul ndeplinete funciile:
1) de promovare a cooperrii cu celelalte state,
2 ) de statornicire a unor relaii de bun vecintate,
3) de aprare a rii printr-o relaie de cooperare i
parteneriat cu alte ri,
4) aprarea independenei i suveranitii statale, a integritii teritoriale.
1.3.Formulai elementele constitutive ale formei statului i coraportarea acestora la
realitile Republicii Moldova.
2.Litera i spiritul legii
2.1. Interpretai rolul spiritului i litera legii pentru interpretarea corect a
coninutului normelor juridice.
Litera legii ne obliga la interpretarea literala exacta a continutului normei juridice. Acest
comportament nu poate sa nu se incadreze in cerinta prevazuta de art55 CRM. In acest sens
normele juridice orienteaza, influenta si determina comportamentele subiectilor de drept. De
cele mai multe ori subiectii manifesta tendinte de adeziune la normele si valorile juridice
promovate de societate, conformindu-se acestora.Spiritul legii scoate in evidenta scopyl,
finalitatea avuta in vedere de legiuitor cind a reglementat comportamentul subiectului.
2.2. Determinai abuzul de drept i frauda la lege
In cazul abuzului de drept , drepturile , libertatile, competentele, atributiile conferite de normele
juridice subiectilor nu sint exercitate cu buna-credinta, inlacindu-se spiritul legii, intentia
legiuitorului, finalitatile normelor juridice.
Frauda de lege prezinta o manevra ilegitima facuta cu scopul de a evita intentionat aplicarea
normelor juridice, care sint in mod normal aplicabile, pentru a promova in mod ilegal unele
interese, a ocolo anumite consecinte legale care nu convin, a profita de reglementarile juridice
mai favorabile prin diverse artificii nepermise de lege.
2.3.Estimai rolul Parlamentului Republicii Moldova i a altor autoriti publice pentru
nlturarea cazurilor de abuz de drept i frauda la lege.

51

Testul 34
1.Normele sociale
1.Caracterizai conceptul i trsturile normelor sociale
Normele sociale sunt determinate de nivelul dezvoltarii organizarii social-economice si
reglementeaza comportamentul uman in societate.
Trasaturile normelor sociale sunt:
1. Norma sociala reflecta nivelul de dezvoltare a societatii in care ea exista si caracterizeaza
aceasta societate;
2.stabilesc standarte de comportament si reglementeaza relatii sociale
3. Evolueaza de la anumite situatii tipice ce exista in societate;
4.poarta un caracter impersonal
2.Determinai categoriile principale de norme sociale i criteriile de clasificare a normelor
sociale
Principalele cate gorii de norme sociale sunt: norme de drept; de morala; organizatiilor nestatale;
obiceiurile; norme religioase; altele.
Criterii de clasificare sunt: mijloacele de stabilire si asigurare; metodele de confirmare si
exprimare; modalitatile de formare; metode de confirmare si exprimare.
3.Formulai corelaia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale.
2.Dreptul public i dreptul privat.
1.Distingei diviziunile generale ale dreptului
Dupa gradul lorde generalizare si sfera lor de actiune , principiile dreptului se impart in: principii
generale, ramurale,interramurale.In dependenta de functiile pe care le indeplinesc principiile
generale ale dreptului, putem distinge , pe de o parte, functia fundamentala, iar pe de alta parte ,
functia tehnica.Dupa sfera de aplicare , principiile dreptului pot fi divizate in principii de drept
national;comunitar; international. Dupa divizarea dreptului, deosebim: principii de drept public
si drept privat.
2.Determinai factorii ce condiioneaz divizarea dreptului n ,,drept public i ,,drept
privat
Divizarea dr in dr public si dr privat nu trebuie abosutizata.Interesul general n-ar fi nimik ,ar fi o
absurditate daca n-ar fi imartasit cu fiecare particular,tot asa cum si interesul individual nu poate fi
neglijat de stat.Normele dreptului public intereseaza pe particular,nu ne este indiferent nmodul cum
functioneaza serviciile publice,fara de care nici nu putem xista in toata fiinta noastar.Si invers,dizpozitiile
de drept privat interezeaza statul.Dispozitiile de drept civil reglementeaza printre altele averea
noastra.dar statul nu poate fi indiferent daca cetatenii sai traiesc in haos si daca nu exista nici un fel de
sanctiune,daca se incalaca continu normele de drept.Dreptul privat atinge indeaproape interesele
publice,orice nedreptate s-ar comite contra unii particular,este o nedreptatte care se face fata de catre
intreaga societate.Atunci cind cineva lupta pentru dreptul sau,lupta in realitatae pentru paza ordinii
legale.Dupa parerea mea respectarea dr sub toate formele sale intereseaza intreaga societate,caci
intreaga societate nu ar putea sa existe daca respectul dr nu ar exista .prin urmare nu s epoate sustine
ca deosebirea dintre dr public si cel privat de intemiaza inclusiv,numai pe ideea interesului,pe care
normele respective il prezintapentru un stat sau particular.Atit dr public cit si cel privat intereseaza in
acelasi fel si pe stat si pe particular.

3.Estimai ramurile dreptului ce se atribuie la ,, drept public i la ,,drept privat.

Drept public: drept penal; drept procesul penal; drept constitutional; drept administrativ; drept
financiar; drept bancar; drept international public.
Drept privat: drept civil;drept procesual civil; drept comercial; dreptul muncii; dreptul familiei;
dreptul proprietatii intelectuale;dreptul international privat; dreptul comertului international.

52

Testul 35
1.Doctrina(tiina dreptului) ca izvor de drept
1.Caracterizai doctrina ca izvor de drept la diferite etape de dezvoltare istoric.
Istoriceste vorbind, doctrinei , in timp i-a revenit un rol creator direct. In acelasi timp, insa ,
ea nu poate fi considerata un izvor de drept. Ca izvor de drept, stiinta juridica a fost
recunoscuta mai mult in epoca antica si cea miedevala.Mai apoi, in epoca din urma a
Imperiului Roman, s-a format obiceiul de a rezolva chestiunile dreptului , citindu-se parerile
vechilor jurisconsulti. Si in evul mediu, doctina a avut un rol important, judecatorii apelind la
operele stiintifice spre a gasi solutiile potrivite pentru cauzele aduse in fata lor.Doctrinei ii
revine un rol foarte important datorita faptului ca dreptul nu era codificat, de multe ori nici
scris.Dupa codificcarea napoleonina urmeaza o perioada de stabilitate a reptului scris si de
pierdere a pozitiei doctinei in calitate de izvor al dreptului. Fara a fi la etapa contemporana
un izvor de drept, doctina juridica contribuie esential la dezvoltarea dreptului, la elaborarea,
interpertarea si aplicarea dreptului.
2.Determinai coraportul doctrinei cu alte izvoare de drept.
3.Estimai rolul doctrinei juridice n Republicii Moldova la etapa contemporan
Fara a fi la etapa contemporana un izvor de drept, doctina juridica contribuie esential la
dezvoltarea dreptului, la elaborarea, interpertarea si aplicarea dreptului.doctrina are astzi un
foarte important rol n cunoaterea fenomenului juridic, n cunoaterea relaiilor sociale
supuse reglementrii juridice n interpretarea i aplicarea corect a legii n dezvoltarea i
perfecionarea dreptului, dar ea nu poate fi considerat a fi un izvor de drept.
2.Metoda istoric de cercetare a fenomenului ,, stat, ,,drept.
1.Interpretai metoda istoric i importana acesteia n procesul investigaional al
fenomenelor juridice.
Potrivit metodei istorice , se cerceteaza statul, dreptul, realitatea juridica a societatii in
perspectiva si dezvoltarea sa istorica, in miscare.Statul, dreptul sint niste fenomene sociale ,
activitatea carora decurge in anumite limite de timp si spatiu. Pentru a intelege esenta si
rolul lor e necesar sa analizezi, in prealabil, intrebarea ce se refera la caracterul
particulatitatile epocii la care statul si dreptul se atribuie.In caz contrar, ele nu nu for fi
intelese la justa lor valoare, vor fi intelese in mod eronat.Apelind la istorie, dreptul isi afla
conditiile ce-i pot descifra ascendenta. Istoria ne permite sa scoatem in evidenta radacinile
prezentului si sa le prognozam pe cele din viitor.
2.Determinai interaciunea metodei istorice cu alte metode de cercetare juridic.
Metodele sunt procedee folosite pentru realizarea unui lucru sau atingerea unui socr. Ele se
afla intr-o interactiune strinsa, fiindca odata ce mergem spre analiza si cercetarea dreptului,
noi apelam la majoritatea din ele.
3.Formulai exemple de utilizare a metodei istorice n procesul de cercetare a statului
i dreptului Republicii Moldova
La cercetarea statului si dreptului RM , e necesar metoda istorica deoarece, datorita
acesteia se studiaza statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de ce au aparut
ele, prin ce etapa de dezvoltare au trecut, ce au devenit azi si ce pot deveni miine.

Test nr. 36
1Contractul normativ juridic.
1. Interpretai conceptul i rolul contractului normativ juricic.
1. Contractul (de la latinescul contractus" - a strnge) este un acord ncheiat ntre dou sau
mai multe persoane fizice ori juridice, din care decurg anumite drepturi i obligaii. Ca act
53

juridic, contractul constituie acordul ntre dou sau mai multe persoane n scopul de a
produce efecte juridice, adic acordul nate, modific, transmite sau stinge raporturi
juridice.
Contractele normative pot opera n aa domenii, cum ar fi:
a) n dreptul constituional, n materia organizrii i funcionrii
structurii federative a statelor;
b) n dreptul muncii i securitii sociale contractul colectiv de mun
c este un contract normativ, deoarece, prin coninutul su, stabi
lete reguli de conduit general i obligatorii;
c) n dreptul internaional public contractul normativ poate fi ntlnit
sub forma tratatelor i acordurilor internaionale.

Rolul contractelor normative a crescut considerabil la etapa contemporan. Aceasta e i firesc:

multe probleme au ncetat de a mai fi privite ca probleme interne ale unor state luate aparte,
devenind probleme internaionale, probleme ce preocup ntreaga comunitate uman. Aceasta se
refer, n primul rnd, la problema drepturilor i libertilor omului.

2. Determinai legtura contractului normativ juridic cu alte izvoare ale

dreptului.
Exista totusi o anume categorie de contracte, care nu privesc nemijlocit drepturile
si obligatiile unor subiecte de drept determinate, ele nereglementnd raporturi
juridice concrete, ci au n vedere reglementarile cu caracter generic. Acestea
sunt contractele normative si n aceasta calitate sunt considerate ca izvor de
drept, cu deosebire n dreptul constitutional, dreptul international public sau
dreptul muncii si protectiei sociale.
In materia dreptului constitutional, contractele normative pot fi concretizate pe
scheletul tratatelor ncheiate ntre statele ce urmeaza sa compuna o federatie,
constituind izvor de drept n organizarea si functionarea structurii federative a
statelor.
In dreptul constitutional, contractele normative pot aparea sub forma tratatelor
internationale, care reprezinta expresia consimtamntului statelor semnatare si
n aceasta masura este considerat izvor de drept.
In dreptul muncii si securitatii sociale, contractul normativ apare sub forma
contractelor colective de munca n care se prevad conditiile generale ale
organizarii procesului muncii, iar pe baza lor se ncheie contractele individuale de
munca.

3.Estimai importana contractului normativ juridic ca izvor de drept n

Republica Moldova.
Actele normativ juridice isi extind actiunea nu asupra unui raport concret, nu asupra unui cerc
individual, ci asupra unui sau altui tip de raporturi sociale, si asupra tipurilor de actiuni ale
oamenilor. Spre deosebire de actele juridice (act de executie si aplicare a normelor de drept),
actele normativ-juridice sunt adresate oricarui subiect. Printre actele normative locul central ii
revine legii, care sunt situate in ierarhia lor dupa criteriul fortei lor juridice. Parlamentul RM
emite trei categorii de legi:
a) Legi constitutionale care introduc texte noi in Constitutie, sau modifica pe cele existente
b) Legile organice - reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale
c) Legile ordinale - interior in orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia celor rezervate
celor constitutionale si organice
La categoria actelor normative subordonate legii sunt atribuite:
54

a. Hotararilor parlamentului care de regula sunt acte de aplicare a normelor juridice si prin
urmare nu contine norme juridice si nu au caracter normativ
b. Decretele prezidentiale potrivit prevederilor act 94 al Constitutiei, Presedintele Republicii
Moldova emite decrete, obligatorii pentru executarea pe intreg teritoriul statului. Categoria
actelor normative nu includ toate decretele prezidentiale, ci numai decretele care contin normele
juridice
c. Hotararile Guvernului (art-102) al Constitutiei Republicii Moldova. Guvernul adopta
hotarari si dispozitii.Dispozitiile intotdeauna sunt acte aplicative.Hotararile Guvernului poate
avea atat caracter normativ, cat si aplicativ. Este important de subliniat ca hotararile se emit
pentru organizarea executarii legilor.
Studierea izvoarelor dreptului ne permite sa ajungem la concluzia ca exista multiple si variate
forme pe care dreptul le imbraca, exista o diversitate de izvoare ale dreptului.

2.Sistematizarea legislaiei.
1. Identificai sistematizarea legislaiei i formele ei.
Sistematizare - aciunea de a sistematiza i rezultatul ei; aranjare, ordonare, clasare (a unui
material) dup un anumit sistem ..."Sistematizarea actelor normative constituie o activitate
juridic deosebit de important att pentru elaborarea, ct i pentru realizarea dreptului. Ea are drept
scop o anumit organizare a actelor normative n vigoare conform unor criterii obiective i
subiective.Sistematizarea legislaiei privete o anumit aezare a actelor normative n vigoare,
avnd ca rezultat elaborarea unor culegeri de acte normative, coduri, colecii etc.

2.Determinai deosebirile dintre incorporarea i codificarea legislaiei.

Principalele forme de sistematizare a legislaiei n vigoare snt: ncorporarea i codificarea.
ncorporarea este forma simpl (inferioar, iniial) de sistematizare a actelor normative ce
const n gruparea, aranjarea actelor normative conform unor criterii (cronologic, alfabetic,
obiectul reglementrii normative, ramura de drept etc.).
Incorporarea este de dou feluri: oficial i neoficial.Este oficial ncorporarea realizat de
autoritile publice care au competena respectiv (Parlament, Guvern).Este neoficial
ncorporarea, realizat de persoane ce nu dein putere de stat.
Codificarea este forma superioar de sistematizare a actelor care const n procesul de
prelucrare i alctuire a unui singur act normativ cu putere de lege, numit cod, din toate sau
aproape toate actele normative dintr-o ramur de drept.1
Spre deosebire de ncorporare, care poate fi att oficial ct i neoficial, codificarea e o
form de sistematizare numai oficial. Ca urmare, ea ine de competena exclusiv a
Parlamentului.

3.Formulai probleme actuale ale sistematizrii legislaiei Republicii

Moldova
Dei legislaia Republicii Moldova reglementeaz n anumite limite aspectele ce vizeaz
protecia i securitatea persoanelor implicate n procesul penal, totui lipsa unui mecanism
eficient de implimentare practic a reglementrilor respective creeaz o serie de carene la acest
capitol. Este vorba, n special, de protecia martorilor i victimelor diferitor categorii de
infraciuni, crora statul nu le poate garanta de fiecare dat protecia i securitatea
corespunztoare datorit lipsei fondurilor sau a altor imposibiltilor de ordin logistic i
organizatorico-juridic.
n prezent, Republica Moldova se confrunt cu o problem nerezolvat timp de dou deceniiconflictul ngheat din regiunea transnistrean, care reprezint una dintre zonele off-shore prin
intermediul creia se svresc aciuni de contraband n proporii considerabile i se spal sume
enorme de bani. Tot n aceast zon cu regim anticonstituional se ncalc permanent drepturile
i libertile fundamentale ale omului, prin maltratri, acte de tortur, aresri i condamnri
ilegale, cedarea obiectivelor de importan strategic unor structuri dubioase etc. Pe lng aceste
frdelegi, mai sunt constatate o serie de nclcri ale drepturilor i libertilor diferitor
55

categorii de persoane implicate n procesul penal, crora nu le este oferit posibilitatea de a avea
un proces echitabil.

Test nr. 37
1Sistemul i ramurile dreptului Republicii Moldova.
1.Caracterizai etapele procesului de constituire a sistemului dreptului
Republicii Moldova.
Proclamndu-i suveranitatea (23 iunie 1990) i independena (27 august 1991), Republica
Moldova a pornit pe calea crerii statalitii i a sistemului propriu de drept. Actualmente,
procesul de constituire a sistemului de drept n statul nostru continu. Un rol important, din acest
punct de vedere, a avut adoptarea Constituiei din 29 iulie 1994.
Fcnd o trecere n revist a ramurilor de drept n stadiu de formare, menionm faptul c
lucrul principal e nainte.

2.Determinai criteriile de difereniere a normelor juridice pe ramuri i

principalele ramuri ale dreptului n Republica Moldova.
Principalele ramuri ale dreptului n Republica Moldova snt urmtoarele:
Dreptul constituional (denumit i drept de stat) cuprinde totalitatea normelor juridice care
consfinesc principiile fundamentale ale ornduiriide stat. Dreptul constituional stabilete
principiile relaiilor dintre stat i persoan, reglementeaz problemele ceteniei, determin
drepturile, libertile i ndatoririle principale ale cetenilor, legifereaz structura i competena
autoritilor publice centrale i locale.
Dreptul constituional e acea ramur a dreptului care formeaz nucleul sistemului de drept
contemporan al oricrui stat.
Dreptul administrativ cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaz raporturile
sociale ce apar n legtur cu exercitarea puterii executivejnjtat.
Dreptul financiar cuprinde normele care reglementeaz raporturile ce apar n procesul
ncasrii legale i a repartizrii mijloacelor bneti de ctre stat n conforrnitate~^u~necesTtaile
perfecionrii societii.
Dreptul funciar reglementeaz raporturile funciare n scopul folosirii raionale a pmnturilor,
sporirii eficienei lor, ntririi legalitii n sfera raporturilor funciare i ocrotirii drepturilor
organizaiilor i cetenilor.
Dreptul civil este sistemul de norme juridice care reglementeaz, pe baz de paritate a
participanilor, rarwtoilejatnmoimle i raporturile persoj^jigpalrjmojrual legate de ele.
Dreptul muncii i proteciei sociale cuprinde totalitatea normelor juridice care
reglementeaz munca salariailor, msurile de protecie a lor, precum i problemele legate de
angajare, concediere, disciplin de munc, salarizare etc.
Dreptul familiei cuprinde normele care stabilesc modul i condiiile legrii csniciei,
reglementeaz raporturile personale i cele patrimoniale ce apar n familie ntre soi, ntre prini
i copii, ntre ali membri ai familiei, raporturi care apar n legtur cu nfierea, tutela i curatela,
cu asumarea responsabilitii creterii copiilor.
Dreptul penal este sistemul de norme care stabilesc ce fapte (aciuni, neaciuni) periculoase,
din punct de vedere social, snt criminale i care prevd pedeapsa ce urmeaz a fi aplicat
persoanelor care au svrit crima.
Dreptul procesual penal cuprinde normele juridice
tejjzjijictivitatea organelor de urmrire, a procuraturii i a justiiei n judecata
i
pedepsirea lor.

56

Dreptul procesual civil cuprinde normele juridice care reglementeaz ordinea dezbaterii i
rezolvrii de ctre justiie a cauzelor civile, precum i ndeplinirea hotrrilor judectoreti n
cauzele respective.

3.Estimai rolul dreptului constituional asupra altor ramuri de drept n

Republica Moldova.
Dreptul constituional este ramura de drept care este format din normele juridice care
reglementeaz relaiile sociale fundamentale care apar n procesul instaurrii, meninerii i
[1]
exercitrii statale a puterii . Noiunea de drept constituional nu se confund cu aceea
de constituie. Aceasta este cea mai important component a dreptului constituional, dar nu
reprezint ntregul; mai mult, n unele state exist drept constituional chiar i n cazul n care nu
exist o constituie. Dreptul constituional stabilete principiile fundamentale ale structurii socialeconomice i ale organizrii puterii de stat, reglementeaz relaiile dintre diferitele componente ale
statului, precum i cele dintre stat i ceteni, relaii materializate n drepturile i ndatoririle
fundamentale ale acestora. Dreptul constituional, reglementnd relaii sociale fundamentale pentru
procesul de instaurare, meninere i exercitare a puterii, este ramura principal n sistemul de
drept. Aceasta impune ca toate celelalte norme juridice, aparinnd altor ramuri de drept s fie
conforme cu prevederile constituionale, obiectiv care se realizeaz n mod practic prin controlul
constituionalitii legilor, care, n Republica Moldova, se asigur de Curtea Constituional.

2.Legitile dezvoltrii istorice a dreptului.

1.Caracterizai legitile dezvoltrii istorice a dreptului.
la caracteristica evoluiei dreptului putem evidenia urmtoarele trsturi principale ale
acestui proces:
1. Evoluia dreptului reprezint o trecere de la elaborarea spontan,
incontient, la elaborarea deliberat, contient a lui.
2. Tot mai pronunat are loc trecerea de la particularitate la universalitate
a dreptului, adic n dreptul fiecrui popor tot mai frecvent ntlnim
norme ce in de interes general uman. Aceasta se refer mai mult la
normele juridice ce reglementeaz drepturile i libertile omului.
3. Evoluia dreptului reprezint o trecere de la motive psiholologice
inferioare la motive superioare. Dac la nceput dreptul se nate
din impulsuri imediate, instinctive cum ar fi, de exemplu, frica de
pericol i de necunoscut, la etapele mai avansate tot mai mult se
evideniaz motivele argumentate din punct de vedere tiinific.
4. Ideologiei primitive i, deseori, inutil a dreptului i s-a substituit
ideologia unui drept pozitiv aflat ntr-un nencetat progres social.

2.Generalizai constantele dreptului.

Constantele dreptului
elementele sau trasaturileesentialmente commune ale dreptului indifferent de continutul si
forma concret-nationala, geografica sau istorica a acestuia;
aceste constante pot fi identificate in mai multe planuri ale existentei si evolutiei istorice a dreptului:
a)In planul/sfera continutului normelor juridice
- o r i c e n o r m a j u r . , i n d i f f e r e n t d e e p o c a istorica sau sist. National-concret in care a
fost elaborate are cateva trasaturi comune:exprima existenta unui raport juridic reglementat a se
desfasura intre anumite subiecte, caavand un anumit continut si referitor la un anumit abiect al acelui
raport; reflecta existentaunei raspunderi juridice indifferent de continutul sau forma concreta a acestuia;
b ) I n p l a n u l / s f e r a a s a numitutlui dat al dreptului
dat al dreptului = ansamblul unor premise si conditii care dincolo de variabilitatea lor
istorica se manifesta ca permanetntesau constante ale dreptului, indifferent de diversitatea
sistemelor concrete ale acestuia;Asemenea date-constante ale dreptului sunt:
Relatiile sociale indiferent de forma lor concreta, de epocile ist.si situatia
lor geografica,etc, normele juridice au reglementat si reglementeaza oriunde si oricandrelatiile/
raporturile sociale dintre subiectii umani;

57

Omul orice lege sau legiuitor a avut si are in vedere faptul ca norma de
d r e p t vizeaza in ultima instanta conduita umana, statutul social al omului;
Legitatile obiective ale existentei legile juridice (ca legi subiective) nu pot faceabstractie
sin u pot contravene legitatilor obiective ale naturii, legitati independentede vointa sau dorinta
legiuitorului, a oamenilor in general;
o semnificativa categorie de constante ale dreptului pot fi identificate in planul
aparatuluilogico-conceptual, in lbj. juridic perpetuat de-a lungul istoriei diferitelor sisteme de drept
de ex. notiuni ca : lege, raport juridic, pedeapsa, inchisoare, contract, familie, drept,stat, etc.

3.Estimai direciile principale de dezvoltare a dreptului n Republica

Moldova la etapa contemporan.
DIRECIILE PRINCIPALE ALE POLITICII EXTERNE
Republica Moldova va promova o politic extern elastic i echilibrat n
urmtoarele direcii principale:
1. Dezvoltarea relaiilor bilaterale interstatale
n cadrul relaiilor bilaterale interstatale Republica Moldova va porni de la necesitatea
asigurrii intereselor sale economice, sociale i politice.
a) Relaiile cu rile C.S.I.
b) Relaiile cu rile Europei i Americii de Nord
c) Relaiile cu rile Asiei, Africii i Americii Latine
Dezvoltarea relaiilor multilaterale interstatale
Republica Moldova va stabili relaii multilaterale interstatale n cadrul organizaiilor
internaionale universale, precum i n al celor regionale i subregionale.
a) Activitatea n cadrul O.N.U. i altor organizaii internaionale universale
b) Cooperarea regional i subregional
Realizarea direciilor principale ale politicii externe, ce constituie esena Concepiei
politicii externe a Republicii Moldova, are drept scop participarea rii noastre la edificarea
unei Europe noi, integrarea n calitate de partener egal la noile structuri, formarea unui sistem
de relaii cu ntreaga comunitate internaional, ceea ce va asigura stabilitate i perspectiv
relaiilor Republicii Moldova cu alte state.
Complexitatea i schimbarea rapid a situaiei politice mondiale,
regionale i subregionale condiioneaz faptul c concepia politicii externe a unui stat nu
poate constitui o schem rigid. Din aceste considerente strategia politicii externe necesit, n
corespundere cu scopurile politicii externe a rii noastre, o adaptare permanent la
situaia real pentru asigurarea intereselor Republicii Moldova n calitate de subiect al
dreptului internaional.

Testul 38
1Rspunderea juridic
1.Caracteruzai conceptul rspunderii juridice i principiile ei.
Raspunderea juridica una din formele responsabilitatii sociale.
Responsabilitatea nu semnifica doar pedeapsa, dar si necesitatea de a constientiza
si respecta prevederile legale, normele in general.
Principiile r.j. sunt: pr.legalitatii juridice- rs juridica are temei numai inclacarea
prevederilor unei norme juridice;
rs.pn fapte savirsite cu vinovatie- orice subiect este sanctionat numai in limitele
vinovatiei sale si numai daca acesta este vinovat
pr.rs.personale- raspunde cel ce a savirsit, desi, sunt si unele derogari (rs parintii
pn copii)
pr. Prezumtiei nevinovatiei- art 21 din CRm
pr. Justetei sanctiunii /echitatea- coraportul firesc intre fapta comisa si sanctiunea
58

aplicata.
pr.operativitatii raspunderii- pentru a produce efecte , sanctiunea trebuie aplicata
in termeni restrinsi
2.Generalizai condiiile rspunderii juridice.
1. Fapta ilicita un comportament ce nu corespunde prevederilor n.j
2.Rezultatul produs-efectul negativ ca urmare al faptei ilicite.
3.legatura cazuala-rezultatul este o consecinta nemijlocita a faptei
4.vinovatia-atitudinea psihologica a persoanei fata de fata savirsita si cinsecintele
acesteia. Formele vinovatiei sunt:
intentia directa(isi da seama de fapta, de consecinta dar orikum vrea sa comita
crima);intentia indirecta(isi da seama de fapta, de consecinta dar ii
indiferent);imprudenta prin sineincredere(isi da seama de fapta, de consecinta dar
se gindeste ca o sa evite); imprudenta prin neglijenta(nu isi da seama de nimik,
dar trebuia sa isi dee seama.)
5.inexistenta unor circumstante ce inlatura ilicit al faptei sau rs juridica.
3.Estimai formele i subiecii rspunderii juridice.
Formele rs juridice: rs penala;rs administrativa; rs materiala; rs contraventionala
admin istartiva; rs civila; rs disciplinara s.a.
2.Mari sisteme contemporane de drept
1. Distingei conceptul marelui sistem (familiei) de drept contemporan i
trsturile acestuia.
2.Generalizai marele sisteme contemporane de drept.
3.Estimai ncadrarea sistemului dreptului Republicii Moldova n marele
sisteme contemporane de drept.
Testul 39 1Legitile

dezvoltrii istorice a statului i dreptului.

1.Relatai despre rolul legitilor n procesul de dezvoltare a fenomenului
social.
2.Stabilii legitile dezvoltrii istorice a statului i dreptului.
3.Estimai tipurile istorice de stat i drept cunoscute pe parcursul dezvoltrii
istorice .

2.Normele sociale
1.Caracterizai conceptul i trsturile normelor sociale.
Normele sociale sunt determinate de nivelul dezsvoltarii organizarii socialeconomice si reglementeaza comportamentul uman in societate.
Trasaturile normelor sociale sunt:
1. Norma sociala reflecta nivelul de dezvoltare a societatii in care ea exista si caracterizeaza
aceasta societate;
2.stabilesc standarte de comportament si reglementeaza relatii sociale
3. Evolueaza de la anumite situatii tipice ce exista in societate;
4.poarta un caracter impersonal

2.Determinai categoriile principale de norme sociale i criteriile de

clasificare a normelor sociale.
Principalele categorii de norme sociale sunt: norme de drept; de morala; organizatiilor
59

nestatale; obiceiurile; norme religioase; altele.

Criterii de clasificare sunt: mijloacele de stabilire si asigurare; metodele de confirmare si
exprimare; modalitatile de formare; metode de confirmare si exprimare.

3.Formulai corelaia normelor juridice cu alte categorii de norme sociale

Testul 40 1.Importana teoretic i practic a principiilor dreptului

1.Distingei principiile dreptului i importana lor.

Principiile dreptului sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile obiective ale
vietii sociale.
Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile dreptului
ca fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu.
Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inrudite
Ramurale: inceputurile ce caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept (dr.penal,
civil s.a)
Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele dreptului,
de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice.

2.Determinai categoriile principale ale principiilor dreptului i

interaciunea acestora .
Principalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si dreptati;
responsabilitatii

3.Estimai rolul principiilor dreptului n cazul aplicrii dreptului i

soluionrii problemelor n cazul depistrii unor lacune n drept.
2.mprejurri care exclud i mprejurri care libereaz de rspundere
juridic.
1.Caracterizai i interpretai condiiile rspunderii juridice.
1. Fapta ilicita un comportament ce nu corespunde prevederilor n.j
2.Rezultatul produs-efectul negativ ca urmare al faptei ilicite.
3.legatura cazuala-rezultatul este o consecinta nemijlocita a faptei
4.vinovatia-atitudinea psihologica a persoanei fata de fata savirsita si cinsecintele
acesteia. Formele vinovatiei sunt:
intentia directa(isi da seama de fapta, de consecinta dar orikum vrea sa comita
crima);intentia indirecta(isi da seama de fapta, de consecinta dar ii
indiferent);imprudenta prin sineincredere(isi da seama de fapta, de consecinta dar
se gindeste ca o sa evite); imprudenta prin neglijenta(nu isi da seama de nimik,
dar trebuia sa isi dee seama.)
5.inexistenta unor circumstante ce inlatura ilicit al faptei sau rs juridica
2.Generalizai mprejurrile care exclud rspunderea juridic.
In materie penala: cazual;amnistia ; lipsa plingeriiprealabile sau retrase;
impacarea partilor; iresponsabilitatea; minratul infapturitorului
in materie de drept civil: fapta unei terte persoane;prescriptia rs juridice;
in materie disciplinara: eraore de fapt; cazul fortuit; executarea ordinului de
serviciu.
3.Estimai mprejurrile care libereaz de rspundere juridic
Testul 421.Sistemul de drept al Republicii Moldova.

1. Interpretai categoriile:,,sistem, ,,sistem de drept, ,,sistem legislativ,

,,sistem juridic .
60

Sistemul juridic-caracterizeaza intreaga realitate juridica a societatii(sistemul dr,sistemul

legislatiei,raporturile juridice,constiinta juridica,cultura juridica)2)Sistemul legislatieicuprinde totalitatea ,ansamblu tutturor actelor normative care sunt in vigoare intr-un
stat.3)Sistemul de drepteste format dint-run ansamblu de norme juridice amplasate intr-o
anumita ordine in institutiile juridice,subramuri,ramuri de drept.Sistemul
dreptuluicaracterizeza structura dreptului

2.Determinai sistemul dreptului i ramurile de drept ale Republicii

Moldova.
3.Formulai problemele i etapele de constituire a sistemului de drept n
Republica Moldova.
2.Ieirea din vigoare a legii.
1.Caracterizaiaciunea efectiv a legii.
Actul legislative prodeuce efecte numai in timpul cit este in vifoare, si nu poate fi ultractiv sau retroactive.
a)

Principiul neretroactivitatiiPotrivit acestui principiu, un act normativ nu se poate aplica decat

imprejurarilor petrecute dupa intrarea lor an vigoare. Subiectele de drept (persoanele fizice si
persoanele juridice) nu pot fi obligate sa respecte actele normative care nu sunt in vigoare. Ele
au obligatia respectarii actelor normative in vigoare, adica adoptate si publicate.Unele acte
normative reglementeaza expres problemele nascute din succesiuni, altele din donatii, unele din
dreptul fiscal, altele din dreptul penal.

b) Pincipiul aplicarii imediate a legii noiIn mod simetric, principiul neretroactivitatii se aplica
normelor de drept civil atat timp cat sunt in vigoare. Principiul aplicarii imediate a legii noi nu este
consacrat constitutional, ceea ce inseamna ca legiuitorul poate prevedea prin exceptie ca o
anumita lege continua sa isi produca efecte si dupa intrarea in vigoare a legii noi. Aceasta
exceptie poarta numele de ultraactivitatea legii vechi.

2.Determinai modalitile prin care o lege iese din vigoare.

Iesirea din vigoare a legii civile
Iesirea din vigoare a unei legi civile este momentul in care aceasta inceteaza sa se mai aplice.
Ies din vigoare a unei legi se realizeaza prin abrogare. Aceasta poate fi expresa sau tacita.
Caderea in desuitudine a unei legi nu poate fi cosiderata o modalitate sigura de iesire din
vigoare. Caderea in desuitudine reprezinta imprejurarea in care p lege nu se mai poate aplica
deoarece ai disparut conditiile necesare pentru aceasta. Ex.: Codul Comercial.Intre momentul
intrarii si momentul iesirii din vigoare a legilor, actiunea lor in timp este supusa urmatoarelor
principii:

3.Estimai abrogarea i nulitatea legii.

ABrogarea este un procedeu tehnico-juridic al legislatorului prtin intermediul
caruia se renunta la forta juridica a legilor fara termen. Ea poate fi expres
directa , indirecta, tacita sau implicita.
Nulitatea legii-inceteaza caracterul obligatroiru al aceisteia, ea este o sanctiune
a dreptului pozitiv care suprima retroactiv efectele actului n.j.
Testul 431.Modalitile, scopuri i utiliti ale tehnicii juridice.
1.Caracterizai conceptul tehnicii juridice.
Tehnica juridica se prezinta ca categorie complexa ce include in sine un
ansamblu de metode, mijloace, prodedee folosite in procesul de elaborare,
interpretare si realizare a dreptului n scopul de a da eficienta juridica regulilor de
comportament social.
2.Determinai regulile de care urmeaz s se cluzeasc legiuitorul.
Initiativa legislativa;pregatirea proiectului de lege; discutarea proiectului de
lege;adoptarea si intarirea proiectului;semnarea si publicarea actelor normative;
61

3.Estimai principiile legiferrii.

Procedul de legiferare- un proces dinamic destinat transformarii permamente a
actelor normative, in scopul perfectionarii reglementarii relatiilor sociale
existente si a reglamentarilor relatiilor sociale noi destinate reglamentarii
juridice.
2.Legalitatea i ordinea legal.
1. Interpretai legalitatea i cerinele (principale)ei.
Legalitatea reprezinta un regim , principu, metoda de conducere a statului cu
societatea, manifestat prin elaborarea si realizarea in viata a alegeilo si altor acte
juriidice cu caracter normativ in interesele anumitor clase, grupuri sociale sau a
societatii in ansamblu.
Principiile legalitatii: suprematia legii;unitatea legalitatii;universsalitatea;
neadmiterea confruntarilor legale cu utilitatea.
2.Determinai coraportul legalitii ordinei de drept (ordinii legale) i
disciplinei.
Ordinea legala- bazata pe drept si formata in rezultatul realizarii ideilor si
principiilor legalitatii, oridice a relatiilor sociale care se exprima prin
comportamentul legala al participantilor.
Disciplina- o realitate ce rezulta din realizarea prevederilor tuturor normelor de
comportamnet adresate membrilor societatii si supunerea lor dispozitiilor si
prevederilor destinate sa contribuie la o activitate normala a acestei societati.
3.Formulai direciile principale de garantare a legalitii, ordinii legale i
disciplinei n condiiile Republicii Moldova
Testul 441.Pri constitutive i elemente de structur ale legii.
1.Caracterizai legea ca act normativ juridic.
Legea se adopta in domeniile principale ale vietii sociale. Conform unei
proceduri speciale de catre organele supreme ale statului ori pe calea
referendumului.
2.Determinai prile constitutive ale legii i interaciunea acestora.
Legile se divizeaza in constitutionalel organice, ordinare.
3.Estimai elementele de structur ale legii.
2.Formele interpretrii dreptului.
1.Definii interpretarea dreptului i rolul acesteia n procesul aplicativ.
Interpretarea dreptului operatia logico-juridica de stabilire a sensului exact si
complet al dispozitiilor normative in vederea aplicarii acestora, oferind solutiile
juridice adecvate pentru diferite cauze.
In literatura juridica mai veche , interpretarea normei juridice mai purta si denumirea
de tilcuire iar scopul sau era acela de a lamuri si deslusi ideea de drept cuprinsa in
regula.necesitatea interpretarii dreptului este sustinuta in doctrina juridica.
62

2.Determinai particularitile interpretrii oficiale i interpretrii neoficiale a

dreptului.formele de interpretare sunt oficiale si neoficiale. Cele oficiale se impart in
generala si cazuala.
Interpetarea oficiala- se infaptuieste de un organ de stat in exercitarea atributiilor ce
revin potrivit legii. Ca regula, organele ce emit acte normative procedeaza la
interpretarea acestor acte interpretative.
Interpetarea neoficiala- este efectuata de catre subiectii care nu dispun de dreptul de a
interpreta oficial actul normativ. Interpretarea neoficiala nu are forta juridica
obligatorie.
3.Estimai efectele juridice ale interpretrii legilor de ctre Curtea
Constituional, Parlamentului i Guvernul Republicii Moldova.
Test nr. 45
1.Contiina i cultura juridic.
1.Identificai contiina juridic i elementele de structur ale acesteia.
Constiinta juridica-un sistem de sentimente emootii idei opinii aprecieri conceptii si alte manifestari cu
caracter juridic ce exprima atitudinea cetatenilor Republicii Moldova atit fata de dreptul existent, practica
juridica, drepturile, libertatile si obligatiile oamenilor, cit si referitor la dreptul dorit,altor fenomene cu
caracter juridic dorite. Structura constiintei juridice este formata din doua elemente: ideologie juridica si
psihologie juridica.
2.Stabilii legtura i interaciunea contiinei i culturii juridice.
3.Estimai rolul continei i culturii juridice n procesul de elaborare a normelor juridice i n
procesul de realizare a dreptului.
2.Separarea i colaborarea puterilor n condiiile statului de drept.
1.Distingei evoluia conceptul de separare a puterilor n stat.
Ca institutie politica statul este construit dintr-un sistem de organe si organisme integrate intrun
mecanism, prin intermediul caruia el isi exercita rolul si functiile sale in societate. De-a lungul istoriei,
mecanismul de stat sa constituit in functie de relatiile social-economice,politice, ideologice dintr-o
societate sau alta.in epoca moderna in conditiile luptei impotriva absolutizmului feudal caracterizat prin
actiuni arbitrare abuzuri sa cautat sa se gaseasca o forma de organizare a statului care sa inlature abuzurile
de putere, dominatie nelimitata a celor ce detin puterea.In acest context in Anglia prin John Locke, a
aparutteoria separatiei puterilor in stat, dezvoltata apoi, de catre Montesquieu in Franta.Teoria suprematiei
puterilor a fost considerata ca reprezentind conceptia cea mai avansata si potrivita de organizare a puterii
de stat. Potrivit acestei conceptii in stat exista tri puteri:puterea legiuitoare, puterea executiva si puterea
judecatoreasca.
2.Determinai utilitatea separrii i colaborrii puterilor n statul de drept.
Montesquieu arata ca pentru ca sa nu se poate abuza de putere lucrurile trebuie organizate in asa fel incit
puterea sa opreasca puterea.De aceea cele trei puteri sint gindite de asa natura incit ele, pe de o parte sa
exercite anumite atributii specifice,iar pe de alta parte, sa colaboreze si sa se controleze reciproc.Acest
principiu atit de vechi ramine actual si in prezent.Asa bunaoara, art.6 din Constitutia Republicii moldova
in vigoare este intitulat: Separatia si colaborarea puterilor.
3.Estimai realizarea practic a principiului separrii i colaborrii puterilor n statul nostru la
etapa contemporan.
Pentru edictarea legilor ce constituie o putere destinata anume acestui scop,scopului separarii puterilor,
se constituie organe distincte, acestea fiind organele legislative. Pentru executare, pentru traducerea in
viata a hotaririlor puterii legislative se constituie organele executive in care intra seful statului,seful
guvernului si guvernul.Pentru rezolvarea conflictelor ce apar in societate si pentru asigurarea respectarii
legilor restabilirea ordinii de drept de asemenea se constituie organe distincte,numite organe
jurisdictionale sau juridice.Separatia puterilor constituie o trasatura definitorie majora a statului de drept
fiind principalul mecanism de evitare a concentrarii puterii in miinile unui singur detinator, principala
garantie a drepturilor si a libertatilor individuale.

63

Test nr. 46
1.Vinovia- temei al rspunderii juridice
1.Distingei condiiile (temeiurile) rspunderii juridice.
Cercetarea tiinific a dus la concluzia c
rspunderea juridic se poate declana numai in cazul in
care: se constat o conduit ilicit; este vorba despre
vinovia celui in cauz; exist o legtur cauzal intre
fapt i rezultat.
Analizandu-se diferite puncte de vedere, s-a ajuns la
concluzia c pentru survenirea oricrui tip de rspundere
juridic sunt necesare urmtoarele condiii:
- fapta ilicit, fiind aspectul cel mai constant, ca
trstur a faptului juridic ce constituie fundamental rspunderii juridice.
2.Determinai natura vinoviei i modalitile acesteia.
3.Estimai legtura vinoviei cu alte condiii ale rspunderii juridice.
2.Importana teoretic i practic a principiilor dreptului
2.1.Distingei principiile dreptului i importana lor.
-Principiul legalitatii sau asigurarii bazelor legale de functionare a statului.Acest principiu sta la baza unui
stat democratic si de drept.
-Principiul libertatii si egalitatii.
-Principiul responsabilitatii.Cuvintul responsabilitate presupune obligatia de a efectua un lucru de a
raspunde de a da socoteala de ceva .
-Principiul echitatii si justitiei.
-Principiul democratismului.Intr-un stat democratic si de drept acest principiu strabate si trece ca un fir
rosu prin tot sistemul dreptului.
Facind o generalizare a principiilor fundamentale ale dreptului, se impune concluzia ca ele ramin intr-un
spatiu izolat,ele nu exista in mod abstract fara legatura cu reglementarile din ramurile de drept.Pentru
cunoasterea unui sistem de drept trebuie sa se porneasca de la modul reflectarii principiilor lui generale in
acest sistem. Prin urmare principiile generale ale dreptului sonstituie in fundament pentru intreaga
reglementare juridica.
2.2.Determinai categoriile principale ale principiilor dreptului i interaciunea acestora .
Referindune la clasificarea principiilor dreptului putem mentiona ca in literatura juridica nu exista o
opinie unitara in acest sens.Unii autori, acestia fiind in majoritate considera ca intregul sistem de principii
ale dreptului poate fi divizat in doua grupe:a)principiile generalesi b)principiile ramurale. Exista si o alta
parere mai rar intilnita pe care o impartasim si o dezvoltam conform careia toate principiile dreptului pot
fi divizate in teri grupe si anume:
-principiile fundamentale, sau generale
-principiile ramurale
-principiile interramurale
Evident frontiera intre aceste 3 principii este elastica,penetrabila in sensul ca ele se interpatrund, se
completeaza si se sprijina reciproc.
2.3.Estimai rolul principiilor dreptului n cazul aplicrii dreptului i soluionrii problemelor n
cazul depistrii unor lacune n drept.

Test nr. 47
1.Ideologia (principiile) aplicarii dreptului
1. Definii aplicarea ca form special de realizare a dreptului.
Aplicarea normelor juridice o forma speciala de realizare a dreptului ce consta in activitatea organelor
competente care conform unei proceduri speciale emit acte de aplicare, ce la rindul lor duc la aparitia,
modificarea, stingerea sau confirmarea raporturilor juridice.
2.Determinai principiile ce caracterizeaz aplicarea dreptului.
-actul de aplicare a dr este temeiul juridic al aparitiei,modificarii sau stingerii unui raport juridic

64

-actele de aplicare au un caracter concret, individual referinduse la o situatie de fapt.

-subordonarea actelor de aplicare a dr fata de actele normative este o expresie a principiului legalitatii.
3.Estimai interaciunea actelor aplicative ale autoritilor publice ale Republicii Moldova cu
actele normativ juridice.

2Tipuri istorice de stat i drept

1.Identificai necesitatea determinrii tipurilor istorice de stat i drept
2.Determinai criteriile de tipizare a statelor i sistemelor de drept i principalele tipuri istorice de
stat i drept.
3.Estimai conceptul marxist (conceptul formaiunii social - economice) privind tipurile istorice
de stat i drept.
Karl Marx scria ca orice activitate nemijlocit sociala sau colectiva executata pe o scara mai mare are mai
mult sau mai putin nevoie de o dirijare care sa asigure armonizarea activitatilor individuale si sa
indeplineasca functiile generale care rezulta din mishcarea intregului organism productiv, spre deosebire
de mishcarea organelor sale independente.
Test nr. 48
1.Dreptul i morala.
1. Distingei trsturile comune i deosebirile dreptului i moralei.
Trasaturi comune: si unul si alta sint produse ale vietii sociale, sint discipline cu caracter normativ care
pretind in mod egal sa stabileasca un ansamblu de de precepte destinate sa regleze demnitatea umana.
Deosebiri: domeniul moralei este mai vast decit cel al dreptului, morala este mai exigenta decit dreptul,
morala si dreptul nu au aceleasi sanctiuni.
2.Determinai coraportul dreptului i moralei i conceptele ce s-au conturat pe problema dat.
Dreptul nu poate fi conceput in afara moralei.Tocmai caracterul moral si confera dreptului vitalitatea de
care are nevoie. Obiceiurile si legile in care se concretizeaza normele dreptului se inspira necontenit din
conceptiile morale ale societatii si se fasoneaza prin modul lor de indrumare si de aplicare dupa progresul
sau regresul ce se manifesta in conceptia morala dominanta intr-un anumit moment si intr-un anumit
mediu social
3.Estimai influena reciproc a dreptului i moralei la etapa contemporan.
2.Probleme teoretice i practice ale legiferrii.
1.Definii legiferarea i principiile ei.
Procesul de legiferare este un proces dinamic destinat transformarii permanente a actelor, in scopul
perfectionarii reglementarii relatiilor sociale existente si a reglementarii relatiilor sociale noi destinate
reglementarii juridice.
Principiile: legalitatii, democratismului, profesionalismului, planificarii, publicitatii.
2.Determinai etapele procesului de legiferare.
Importanta procesului de legiferare presupune si determina existenta unei proceduri complexe, formata
din mai multe etape. 1etapa:initiativa legislativa,2 etapa:pregatireaproiectului de lege,3etapa:discutarea
proiectului de lege,4 etapa:adoptarea si intarirea proiectului de lege, 5 etapa:semnarea si publicarea
actelor normative.
3.Estimai rolul Preedintelui Republicii Moldova n procesul legiferrii.

Test nr. 49
1.Probleme eseniale ale rspunderii juridice.
1.Destingei responsabilitatea i rspunderea juridic.
Raspunderea juridica-una din formele responsabilitatii sociale. Responsabilitartea nu semnifica doar
pedeapsa, dar si necesitatea de a constientiza si respecta prevederile legale,normele in general.
Responsabilitatea se asigura, de regula prin convingere, iar in caz de necesitate si prin constringere

65

2.Analizai principiile rspunderii juridice.

-Principiul legalitatii raspunderii juridice-raspunderea juridica are temei numai incalcarea prevederilor
3.Estimai formele rspunderii juridice.
2.Puterea i normele sociale din societatea prestatal (primitiv)
1.Caracterizai puterea din societatea prestatal i specificul ei.
2. Generalizai normele sociale din societatea prestatal.
3. Estimai transformrile calitative din cadrul societii prestatale care au determinat apariia
societii ce cunoate statul i dreptul.

Test nr. 50
1.Teoria general a dreptului n sistemul tiinelor.
1.Identifcai tiina i trsturile distinctive ale tiinelor n general i ale tiinelor juridice n
special.
2.Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor, n general, i a celor juridice n special.
3.Argumentai necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist i rolul
acesteia n studiul celorlalte tiine juridice.
2.Formele rspunderii juridice.
1. Identificai rspunderea juridici principiile ei
Raspunderea juridica-un raport juridic de constringere, statornicit de lege intre autorul incalcarii normelor
juridice si stat, reprezentant prin structurile sale. Continutul acestui raport consta in dreptul de a trage la
raspundere [ersoana vinovata care a incalcat norma de drept, aplicind sanctiunea prevazuta de norma
incalcata si in obligatia faptuitorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in
vederea restabilirii ordinii de drept.
Principii: principiul legalitatii raspunderii juridice,raspunderii pentru fapte savirsite cu
vinovatie,raspunderii personale, prezumtiei nevinovatiei,justetei sanctiunii,operativitatii
raspunderii,obligativitatii tragerii la raspundere juridica.
2. Caracterizai formele rspunderii juridice.Dintre cele mai conturate si mai frecvente forme ale
raspunderii juridice sunt considerate a fi: a. Raspunderea penala: Reprezinta raportul juridic
penal care ia nastere in urma savarsirii infractiunii. b. Raspunderea civila: este o forma a
raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligate in temeiul caruia o persoana este
indatorata sa repare prejudicial cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege,
prejudiciul pentru care este raspunzatoare. c. Raspunderea contraventionala (sau
administrativa)
Art. 1 al legii nr. 32/1968 defineste contraventia ca fiind: :"fapta savarsita cu vinovatie, care
prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata
ca atare prin legi, decrete sau alte acte normative ale organelor aratate in legea de fata". d.
Raspunderea disciplinara este o institutie specifica dreptului muncii
si consta in sanctionarea faptelor prin care o persoana incadrata in munca incalca obligatiile
asumate prin contractul de munca.
3. Estimai subiecii rspunderii juridice.
Subiecii rspunderii juridice sunt:
Persoana fizic - poart rspunderea faptei sale dac are responsabilitate juridic. Capacitatea de a
rspunde exprim aptitudinea de a da seam pentru fapta ilicit svrit i de a suporta toate consecinele
juridice decurgnd din ea. Capacitatea de a rspunde este o form specific a capacitii juridice i nu se
confund cu o anumit capacitate determinat dintr-o ramur de drept.
Persoana juridic -rspunde pentru faptele persoanelor fizice care o compun n cazul acelor fapte
svrite de acestea din urm n exercitarea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu serviciul. Faptele ilicite
ale conducerii persoanei juridice sunt considerate fapte ale nsi acestei organizaii colective, iar, n
consecin, rspunderea va fi pentru fapta proprie, n timp ce faptele ilicite ale celorlali membri ai acesteia
antreneaz doar rspunderea pentru fapta altuia.

66