P. CONSTANTINESCU- IASI BASARABIA ARHEOLOGICA SI al je O O y a WACTATY TY HE WOTSOEE? . / CF pa Ae Bi rnieparreet / Af DBA EE 1c & 24/Co oi oe fe We sae | a — CHISINAU TIPOGRAFIA BANCI CENTRALE COOPERATIVE 1932Introducere Stiinfele istorice arheologia gi istoria artelor alcituesc astazi discipline bine inchegate fn toate farile, acest patrimoniu de civili- zafie interesind nu numai pe specialisti, ci si p&turi largi ale unui popor. E suficient si amintim avintul, pe care t-au luat muzeele in desvoltarea culturala a unui popor, pentru a ne da seama de im- Portanfa studiilor arheologice gi artistice. Se pare chiar ca ele ser- vesc de minune tendintele general politice de cit mai larga demo- cratizare in sensu! luminarii maselor; gi ca dovada, in extremis, progresele uimitoare — recunoscute de specialisti —in Rusia Sovie- telor, unde museologia se bucura de-o atentie, pe care ar trebui s’o rivnim. Din acest punct de vedere noi suntem inc’ la "neeput si in deosebi in Basarabia. Dintre provinciile Romaniei de azi ea este cea mai putin studiatd ca arheologie si art’, cu toate c& faima ce- tatilor depe Nistru si ale covoarelor nationale — ca s& Iudém numai cite un exemplu tipic — este pretutindeni raspindit’a. Pe cand Dob- rogea — de pilda — s’a bucurat de-o atentie deosebit’ imediat dela alipirea ei — cu prilejul semicentenarului s’au scos la iveal& instruc- tive studii recapitulative ale acestor cercetari —, foarte Ppufini specia- listi_ au calcat meleagurile de dincoace de Prut si atunci cam sumar. Cit despre fii ei, familiarizati cu disciplinele arheologo-artistice, bunele intentii n’au lipsit, dar realiz&rile lor pot fi considerate de Inceputuri, care cu atit mai mult trebuiau s& trezeasca interesul altora, Incd dela Dimitrie Cantemir, in a sa ,Descriptio Moldaviae", se dau stiri asupra cetafilor, unele disparute azi gi asupra cdrora se mai pot culege stiri din calatorii ce-au trecut pe aici in veacul XVIII sau prima jumatate a celui urmator. Pe timpul dominatiei rusesti, mai tofi monografistii Basarabiei — dela Zasciuc (1862) la Crugevan (1903) — au dat cAteva informatii asupra materialului arheologic — artistic, doar sub titlu indicator, Prin infiinfarea societatii arhieologice4 dela Odessa s’ar fi ajuns a complectarea lacunei, intrucit activitatea studiilor ei se extinde si asupra Basarabiei vecine. Dintre aceste cercet&ri cunosc doar acele facute de-un membru al ei la Petreni -- Bali, unde s’a scos la iveald o interesanta statiune neolitica, pro- babil materialul aflat transportindu-se la Odessa; de asemeni, cer- cetarile la Cetatea Alba gi la Anadol. Inc& depe atunci s’a organizat, sub auspiciile arhiepiscopiei, 0 ,Societate istorico — arheologico — bisericeasca* cu sediul la Chi- sindu, care publicd si un anuar —dela 1918 in romineste; s’au scris citeva studii cu privire la monumentele religioase, nu totdeauna insa cu caracter strict stiintific. Acestei societati se dotoreste si organiza- rea unui muzeu bisericesc la Chisinau. Dintre invatatii romani, afara de studii istorice, ca ,Cetatea Alba si Chilia“ de lorga sau insemnarile lui Bogdan si Lapedatu, niciunul nu s’a ocupat, pana la razboi, de monumentele Basarabiei. Dupa unire s’a organizat o sectie a Comisiei monumentelor istorice, sub pregidentia lui Paul Gore si apoi a lui St. Ciobanu, singura institutie cu caracter stiingific, careia i-a cAzut sarcina grea de-a studia si pune ’n valoare monumentele si urmele trecutului arheologic artistic, care se mai pastreazd in Basarabia. S’au publicat deja trei Anuare (1924, 1928 si 1931), cu studii imbrafigind intreg do- meniul, de care ne ocupim, care nu sunt de cat’ tocmai indicii de ce tezaur s'ascunde aici. Dar, daca vrednicie gi pricepere nu lipsesc presedintelui ei, comisiunea nu este bine’ntocmita si ‘n deosebi nu are suficient sprijin dela centru. Ca generalitati s’au mai publicat citeva studii in ,,Monografia Basarabiei* din 1926. Aceste publicatii se ocupa in genere de monumentele mai noi, ce de fapt sunt inferioare ca valoare artistica’ similarelor lor de peste Prut. Mult mai interesant pare a fi trecutul gi mai indepartat. De cind imprejurarile m‘au adus pe aceste locuri, am cdutat sama documen- tez asupra acestui trecut si numai din citeva puncte de reper mi-am format ideia cd un teren virgin si fagaduitor se deschide inaintea viitorilor cercetStori. Cum gi alfii si-au pts intrebarea asupra prob- lemei pur arheologice — socotiti numai cA nici o cetate nu are inca 0 monografie complectd din acest punct de vedere—s’a ajuns la indicafii foarte interesante. Din clasicele diviziuni ale civilizatiei omenesti: preistoria, pro- toistoria si istoria propriu zisi, Basarabia se inglobeaza tuturor,chiar si primei, dupa unele cercetéri mai noi, asupra cérora vreau si accentuez. Preistoria, stinté creaté in a doua jumatate a veacului trecut cu multa nuanf& pasionanta, este azi divizata in patru epoci paleolitic sau epoca pietrei cioplite, neolitic sau epoca pietrei slefuite, epoca bronzului si aramei, si epoca fierului, de cind datele pot fi culese mai lesne. Pentru restul Romaniei de mult inca stiinfa cu- noaste stafiuni foarte importante—sa amintim doar Cetatuia~Cucuteni din jud. lagi care dovedesc ca’n neolitic pamintul rominesc era locuit de-o populatie avansata tn civilizatie. Pentru epoca paleolitica abia recentele descoperiri din Transilvania inglobeaza Romania cu’n aport in formafie. Cit despre protoistorie—epoca bronzului gi a fe- rului—e suficient s& amintesc de monumentala contributie a lui Parvan ,Getica“, pentru a ilustra rostul populatiilor bastinase in is- toria civilizatiei. Basarabia s& fi ramas departe de aceste focare? Cu toata lipsa stafiunilor preistorice, nu putem raspunde nu, Din cercetirile savantilor rusi doar 2-3 centre s’au scos la iveala: Pietreni — Balti pentru neolitic si Cetatea-Alba pentru protoistorie. Dar datorita a trei tineri studiosi basarabeni, astazi avem o schifa cuprinzatoare a numeroase stafiuni preistorice. In 1928 apare studiul in nemfeste al d. A. C. Ambrojevici ,Omul paleolitic in Basarabia* publicat mai intAi la Berlin gi al profesorului I. N. Morosanu ,Citeva stafiuni preistorice noi descoperite in Basarabia de Nordé, la lasi. In anul urmator se publica in Analele Academiei comunicarea d. N. N. Moroganu, fratele primului, ,Noi contributii preistorice asupra Basa - rabiei de Nord*. Daci mai adaogim citeva tatonari pentru Basara- bia central, tn citeva sumare cercetari ale d-lui Ciobanu si subse- mnatului din toamna lui 1929—unele publicate de d-sa in ,Anuarul Comis. Mon-Ist.“—avem suficiente indicafii gi asupra celui mai dep&rtat trecut arheologic al Basarabiei. Am insistat asupra acestor date, putin cunoscute si mai putin accesibile marelui public, pentru a trezi atentia citor mai multi fafa de-un ipostaz ingnorat al comorilor, pe care le ascunde Basarabia— caci pentru noi specialigtii: ele au valoarea calificativului dat. $i chiar putinul cft se cunoaste fnc& meritd a fi mai bine, mai larg cunoscut,Alqpes so" ISiLjablanen sip) mu suct & nb sigoyy Bhi BUSA, 19g ote purge ‘ 2 Jarigiq. #09 1G2, PBilooN.atilg: i 2g aloish alt ahh. a2099 a) t ap igindthodt 2 iep bh milujmys He, seoiniines f eee ee BB Lisi wt 22. R001 e325 wb. sinoRSL: 2mOBL ail, fe SithipmessAh ¥ a abonqeny, AUWtai.221 orb rokiuusIAls. seqil ne ihe AIR. MA, galing), PS Roh laden JOU aye i gs ys Mate. ig aililvai, aking i ; lash Ones ABiam...nvilsieand jeoiuute ivemid iss, 20 a aL Whpratias ie canom: sag isviare:. srneyenen 1 HA oiektsaanel pn iigolan Masih) insignis! 0 Ab Je Be pra. VOM Ib tulppesiceutge hie ab ine i cee ee Bisgngweb ion ween PkdgA al, bultdq ae sais Digi dadggmaiv alStuat i mnrarsnlh ot si “DROW oh iaitsyStatiuni preistorice I Omut preistoric gi-a ales s&las, din primele timpuri ale apari~ tiei sale, pe meleagurile Basarabiei, prielnice pentru asezari, de oa- rece prezinta dou’ condifit elementare: ape gsi inaltimi de aparare. Cea mai mare parte a Basarabiei fiind un podis brazdat de vai, chiar daca apele ce le strabat nu sunt asa bogate, prezinté mai a- les pozifii naturale de aparare, care meritau putin&a schimbare din partea omului spre a fi transformate in ,sate preistorice*. lar acolo unde materialul de lucru— materia prima de azi—se gasea pe loc, in primele timpuri preistorice silexul (cremenea), si statiunele preis- torice sunt mai numeroase. Asa e cazul tn Nordul Basarabiei, unde vom ingira c&teva localitati, cercetate sumar, dar cu indestulatoare probe de vechimea agezarilor') Cea dint&i epoca a preistoriei este paleoliticul, numit astfel dupa folosinta pietrei (litos) cioplite, tn mare majoritate silexul sau cremenea, pe care oamenii primitivi 0 foloseau pentru unelte $i ar- mele de aparare sau atac. Aceste urme se gisesc in pamint, la o mica adincime ce variazd —1 pind la 3 metri-—, formind un strat care se numeste ,patura arheologicaé*. De cele mai multe ori acesta esd la’ iveala prin ruperea malurilor; alte ori prin lucrul plugarului se dau peste asemenea pietre, lucrate cit de rudimentar, deci ugor deosebindu-se de cele naturale, aflate Intimplator acolo, Pe ambele maluri ale Prutului, tncepind din dreptul satului Ripiceni din jud. Botosani si pana la Mitoc din jud. Dorohoi, s’au descoperit 0 serie de statiuni, adic’ asezari ale omului preistoric, obiecte de piatra grupate sau izolate si chiar ateliere unde se luc- rau pietrele, celia ce se distinge ugor prin mulfimea agchiilor fmpras- tiate lingd bucafi nelucrate sau ispravite. O statiune mai bogata in urme se afla ling& satefe Cuconesti si Corpaci depe malul basara- bean din fata Ripicenitor, 1a locul numit ,Ponoare*, ceia ce si a- 1) Dupa N. N. Morogan ,Noi contribufiun! preistorice asupra Ba- de Nord ,Bucuregti 1929 gi 1.N. Morogan ,Citeva statiunt prele- torice noi descoperite in Basarabla de Nord* [agi 1928, aw :