Implicarea unui ONG de mediu

in gestionarea unei probleme de mediu

Cuprins
1. Aspecte teoretice privind implicatiile ONG-ului in gestionarea unei probleme de
mediu
1.1 Descrierea ONG ului
1.2 Obiective generale
1.3 Organigrama ONG ului
1.4 Relatiile cu alti operatori
2. Elaborarea unui studiu de caz in vederea determinarii legaturii ONG ului si a
gestionarii problemei de mediu
2.1 Problema abordata
2.2 Perioada de desfasurare
2.3 Obiective generale
2.4 Obiective specifice
2.5 Necesitatea proiectului
2.6 Sursele de finantare
2.7 Beneficiarii
2.8 Desfasurarea activitatilor
2.9 Probleme aparute
2.10 Cheltuielile implicate in proiect
2.11 Rezultatele
2.12 Efectele ecologice si sociale
2.13 Eficienta proiectului
2.14 Analiza SWOT
2.15 Concluzii si propuneri
Bibliografie
1

CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN ALBAMONT

Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont se defineste ca o organizaie
neguvernamentala de mediu, legal constituita, nonprofit, fara caracter politic.
Misiunea principala a organizaiei este de promovare a principiilor dezvoltarii
durabile in comunitatile din judetul Alba.
O.N.G. - ul s-a constituit in anul 1980, ca sectie de turism montan pe langa Asociatia
Sportiva Constructorul Alba Iulia. In anul 1990 incepe sa se implice si in actiuni de protectie a
mediului, iar in anul 1994 se inregistreaza conform prevederilor Legii 21/1924 la Tribunalul
Alba. In anul 2000 isi modifica statutul conform Ordonantei Guvernamentale nr. 26/2000.
Activitatea s-a desfasurat in decursul timpului pe patru mari directii:

turism montan;

programe ecologice;

programe comunitare;

programe de instruire.

Actiunile de turism montan au angrenat de-a lungul anilor mii de persoane si sute de
organizatii din toate zonele tarii in editiile Per Pedes de primavara si toamna, punandu-i in
contact nemijlocit cu natura, cu frumusetile si farmecul muntilor. In egala masura s-a urmarit
atragerea cat mai multor tineri, copii, elevi si studenti in actiunile de initiere, mai ales in
taberele de educatie ecologica anuale, privind comportamentul pe munte.
Printre obiectivele organizatiei se numara:

dezvoltarea ecomomica durabila a comunitailor;

reconstrucia ecologica si conservarea ariilor naturale protejate;

restaurarea si conservarea siturilor;

protejarea categoriilor sociale defavorizate din comunitai;

promovarea valorilor culturale si morale tradiionale;

promovarea principiilor democraiei si ale statului de drept;

dezvoltarea fizica si intelectuala a tinerilor;

promovarea turismului ecologic.

Organigrama ONG:
Adunarea Generala a
Membrilor activi

Comisia de Cenzori

Consiliul Director

Presedinte

Vicepresedinte

Birou Executiv

Contabil

Secretar

1. Adunarea Generala a Membrilor activi este organul de conducere, alcatuit din totalitatea
membrilor activi.
Competenta:
-stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei;
-aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala;
-alege si revoca membrii Consiliului director si Presedintele;
- modifica actul constitutiv si statutul;
-dizolva si lichideaza organizatia.
Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, nu mai tirziu de 15 martie. Ea poate fi
convocata in sedinte extraordinare prin decizia Consiliului Director Albamont din initiativa
proprie si la solicitarea a 1/3 din membrii activi.
2. Consiliul de conducere asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.
Componenta sa este numai din membrii Albamont.
Atributii:
-prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate;
- executa bugetului de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala, proiectul bugetului de
venituri si cheltuieli si proiectul programelor organigramei;
3

-incheie

acte

juridice

in

numele

si

pe

seama

organigramei;

- aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei.

Consiliul Director Albamont se intruneste cel putin o data la trei luni si ori de cate ori este
convocat de presedinte sau de cel putin o treime din membrii sai. Hotararile se valideaza cu
majoritate simpla. Consiliul Director va elabora un regulament intern de functionare in termen
de 45 de zile de la alegere si va fi facut public in termen de 15 zile.
3. Presedintele:
-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii;
-coordoneaza activitatea compartimentelor organizatiei;
-conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea Generala.
4. Comisia de cenzori:
- verifica modul in care este administrat patrimoniul Albamont;
- intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
- poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
- indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunare Generala.
5. Biroul executiv:
a) gestioneaza si administreaza bunurile Albamont;
b) asigura coordonarea proiectelor si programelor Albamont aflate in derulare;
c) intocmeste lunar pentru Consiliul Director Albamont un raport privind activitatile si situatia
financiara.
Clubul CETM Albamont cuprinde urmatoarele categorii de membri:

membri fondatori;

membri de onoare;

membri activi;

membri colaboratori;

membri simpatizanti.
Numarul total al membrilor a ajuns la aproximativ 250, numarul membrilor activi fiind

in medie de 35 - 45 persoane.
Albamont detine un spatiu inchiriat constituit din 2 birouri, amplasat in centrul orasului
Alba Iulia, 4 computere, 2 xerox-uri, o camera video, aparat TV, videorecorder, aparat de
proiecie diapozitive, retroproiector si mobilier.
4

De asemenea, incepand cu anul 2004, Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont a

devenit custodele legal al rezervatiilor naturale Cheile Rimetului, Cheile Manastirii si
Vanatarile Ponorului.
Gravele probleme ecologice ale zonei Alba au constituit o preocupare continua, dupa anul
1989 clubul demarand o serie de activitati de educatie ecologica, intocmirea de baze de date si
campanii de constientizare privind dezastrele ecologice.

Prin programele Environmental Training Project si Environmental Health Project in

colaborare cu alte O.N.G.-uri si cu organizatii internationale, Albamont a desfasurat cursuri,
seminarii si actiuni pe teren, in special pentru combaterea fenomenelor de poluare in zona
Zlatna.
Constienti de necesitatea participarii publice in lupta pentru un mediu curat, membrii s-au
angrenat in actiuni de implicare comunitara, initiind variate metode de angrenare a cetatenilor
in responsabilitati privind dezvoltarea durabila a comunitatilor. Socotind ca societatea civila
poate fi construita numai prin existenta si functionalitatea asociatiilor neguvernamentale,
clubul nostru a contribuit la infiintarea mai multor O.N.G.-uri, le-a sprijinit si are actiuni de
colaborare

cu

acestea.

ooooPrincipalele surse de finantare ale organizatiei Albamont sunt: surse externe circa 80%,
5

surse interne 20% din cotizatii, contributii, sponsorizari si voluntariat. Numarul total al
membrilor a ajuns la 250, activi fiind 30.
Relatiile ONG-ului cu alti operatori:
Clubul este in relaii de parteneriat si colaborare cu peste o suta de alte O.N.G.-uri din
judet, din tara si strainatate, cu instituii guvernamentale, structuri administrative locale si
centrale, instituii de invatamant, de cercetare, stiintifice si culturale, cu institutii
internationale implicate in probleme de protectie a mediului, participare publica, dezvoltare
comunitara si programe de instruire.
Printre cele mai importante colaborari cu alti operatori se numara:

sprijinirea echipelor Serviciului Pubilc Salvamont in cazurile de accidente grave;

colaborarea cu Regia Autonoma Apele Romane la aplicarea strategiei si politicii

regionale de gospodarire a apelor;
organizarea Festivalului Memorial Marioara Puscas, in septembrie 2006, in
colaborare cu Asociaia de Turism si Ecologie Trascau Corp din Zlatna, Clubul de Turism
Sportiv si Ecologie Acropolis din Aiud;
colaborarea cu SC Albena Tours SA in vederea crearii conditiilor (infrastructura,
resurse umane, promovare) de practicare a ecoturismului in Depresiunea Trascaului;
20-22 aprilie 2007: organizarea unor manifestari menite sa serbeze Ziua
Internationala a Pamantului de catre Albamont in parteneriat cu Primaria Municipiului
Alba Iulia;
Consultarea Institutului de Speologie Emil Racovita,si a Federatiei Romane de
Speologie in vederea administrarii pesterilor de pe teritoriul rezervatiei naturale Vanatarile
Ponorului;
Sprijinul financiar pentru proiectele derulate:

Regional Environmental Center Romania a finantat proiectele

-Protejarea rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara , prin care s-a realizat unui gard din
lemn In jurul perimetrului rezervatiei care sa Impiedice accesul vitelor In zona, si
- Salvati Cetatea Alba Iulia: campanie de constientizare a pericolului In care se afla
cetatea medievala din Alba Iulia si de impulsionare a activitatilor de restaurare si protejare a
acesteia.

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile a sustinut Centrul de Resurse pentru

Organizatii Neguvernamentale CRONOS, fundamentat pe dezvoltarea sectorului

neguvernamental prin acordarea de consultanta si instruire pe probleme specifice ale ONG6

urilor, crearea unui centru de informare pe probleme de interes pentru ONG-uri cu biblioteca
si baza de date, facilitarea dialogului si a cooperarii Intre institutii guvernamentale si ONGuri.

World Learning pentru campania Apa Curata, bazata pe declararea de catre

Consiliul Judetean Alba a zonei Raului Sebes ca zona de importanta strategica si elaborarea
unei reglementari privind asigurarea conditiilor sanitare si de mediu necesare pentru apele
bazinului hidrografic Sebes.

MilieuKontakt Oost Europa Olanda care a finantat campania Apuseni Curati, In

vederea reducerii poluarii cu rumegus din zona Muntilor Apuseni;

Fundatia pentru Parteneriat a finantat in 2002 proiectul Sprijin pentru Rosia

Montana.

Consiliul Judetean Alba , care a contribuit cu resurse banesti la multe din activitatile
O.N.G.-ului.

STUDIU DE CAZ : CAMPANIA IMPOTRIVA POLUARII CU RUMEGUS IN

COMUNA GARDA

= APUSENI CURATI =

Problema abordata: Impactul negativ al deseurilor cu rumegus din localitatea cu mare

potential turistic Garda
Cauze:
lipsa unui spatiu centralizat de depozitare a acestor deseuri;
lipsa instalatiilor de refolosire a acestuia;
lipsa educatiei ecologice si a constientizarii populatiei privind efectele negative ale
rumegusului asupra mediului.
Perioada de desfasurare: 1 iulie 1998 31 ianuarie 1999
Obiectivul general: Gestionarea corecta a deseurilor de rumegus intr-un mod durabil
7

Obiective specifice:
Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase
din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in acest plan;
Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului;
Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in protectia
mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra capitalului natural;
Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat.
Printre actiunile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea Deseurilor
Lemnoase se numara:
1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor;
2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure;
3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata;
4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu;
5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in comuna;
6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si stabilirea unui
mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase.
Necesitatea proiectului:
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune
asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea habitatului acvatic.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de aceea sunt necesare actiuni de
colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta deseurilor cu rumegus pe malurile apelor cat si
pe marginea drumurilor afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si atractivitatea
pentru turisti.
Sursele de finantare:
Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si Administratia
Fondului pentru Mediu;
Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea.
8

Beneficiarii:
Proiectul se adreseaza locuitorilor comunei Garda din judetul Alba care, din lipsa unui
spatiu centralizat de depozitare, elimina aceste reziduuri in zone nepermise. Beneficiarii
proiectului sunt si societatile care recicleaza acest tip de deseuri, avand la dispozitie o
cantitate mare de materie prima la un pret scazut.
Prin interventia acestora zonele afectate de depozitele ilegale vor disparea creand un mediu
curat, sanatos care va asigura si o baza de dezvoltare a turismului rural. Unitatile turistice vor
avea de asemena de castigat, prin atragerea mai multor turisti dornici de un turism ecologic.
Derularea activitatilor:
Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si pliantelor,
urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este cea mai buna
modalitate de diseminare a materialelor informative.
In timpul vizitei pregtitoare s-au purtat primele discutii pe tema deseurilor lemnoase
cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic, politist). Ideea desfasurarii
campaniei in localitate a fost imediat agreata de autoritati dar s-au ridicat obiectii privind
depozitarea centralizata a rumegusului pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile
lemnoase sunt exclusiv problema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a
zonei depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am reusit sa
convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu deseuri lemnoase.

In loc de a face mai multe deplasri pentru diseminarea materialelor i purtarea

discuiilor cu localnicii, s-a facut o singura deplasare, instaland o tabara de corturi in zona.
Astfel, 20 de membri Albamont, instruiti de dinainte cu privire la tema campaniei, grupurile
tinta precum si modul de abordare a persoanelor, au distribuit afise si fluturasi, au discutat cu
localnicii si au identificat astfel persoanele influente din comunitate (liderii informali). O
parte din aceste persoane s-au aratat bucuroase sa sprijine campania , iar o parte s-a aratat
indiferenta.
Probleme aparute:
La inceput localnicii s-au aratat reticenti cu privire la necesitatea proiectului,
temandu-se ca se va ajunge intr-un final la interzicerea activitatilor de taiere a lemnului,
aproape singura sursa de subzistenta a lor. Dupa citirea pliantelor si ascultarea intentiilor
membrilor, atitudinea acestora s-a schimbat. Cei 12 copii care au participat la aceasta
campanie au fost cei care i-au convins cel mai bine pe locuitori sa-si curete zona de aceste
deseuri, urmand, in perioada urmatoare, sa intre in legatura cu agenti economici dispusi sa
utilizeze rumegusul.Doua luni mai tarziu s-a organizat o intalnire la care au participat
autoritati, persoane influente din comunitate si O.N.G. uri active din zona, pentru a stabili
actiunile ce trebuie intreprinse pentru rezolvarea problemei rumegusului.
Venituri

10

In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar
urmatoarele surse:
-contributii 25 269 mii lei
-sponsorizari 152 487 mii lei
-proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei
- dobanzi 29 524 mii lei
-alte venituri 15 054 mii lei
TOTAL = 1 816 971 mii lei
La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine
Terenuri in valoare de 100 000 mii lei
Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei
Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei
Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii lei
Structura cheltuielilor
Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de 915 965 mii lei
Principalele cheltuieli dupa natura lor:
- mii lei Denumire

Valoare

Cheltuieli materiale

651 917

Cheltuieli cu chiriile

30 653

Cheltuieli cu serviciile executate de terti

189 120

Cheltuieli cu serviciile bancare

11 445

Cheltuieli cu deplasarile

89 182

Cheltuieli cu posta si comunicatiile

50 084

Cheltuieli cu personalul

367 750
11

Cheltuieli pentru transport

159 978

Cheltuieli cu primele de asigurare

10 112

Cheltuieli financiare

5 392

Alte cheltuieli

2 073

Rezultatele
A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus, incepand cu anul
2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate;
S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor lemnoase si s-a
curatat zona in proportie de 60 %;
In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror proprietari nu
au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate printr-o actiune viitoare,
organizata de Primarie.
Efectele proiectului
Efectele ecologice ale proiectului
Criteriu

Subcriteriu

Indicator

Efect

Terenuri

Calitatea solului

Suprafete degradate

Proiectul

Ape

Lacuri

Calitatea

imbunatatirea calitatii solului si

suprafetelor

apelor

Rauri

Calitatea
suprafetelor

contribuie
si

la

la

conservarea

biodiversitatii
Este

impiedicata

disparitia

Biodiversitate Specii de flora si Indicator cantitativ vietuitoarelor acvatice, numeroase,

fauna

al speciilor de flora

care populeaza apele comunei

Efectele sociale ale proiectului

12

Criteriu

Subcriteriu

Indicator

Efect

Sanatate

Mortalitate

Durata de viata

Proiectul imbunatateste calitatea

vietii si poate infuenta prin aceasta
durata de viata a oamenilor din
zona

Educatie

Educarea
populatiei

Prin diseminarea de materiale

cu

informative si discutiile din casa in

varsta de peste 12

casa se realizeaza o constientizare

ani

si educatie a populatiei in ceea ce

priveste problemele mediului

Eficienta proiectului
Proiectul Apuseni curati a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de 416 560 mii
lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287 670 mii lei.
Indicatori de eficienta economica
Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice finale a oricarei
activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli:
Pb=V Ch = 416 560 287 670 = 128 890 mii lei
Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente veniturilor
realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri:
Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei
Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se calculeaza ca
raport intre profitul net si cheltuielile totale:
Profit net = Profit brut Impozit pe profit
Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 %

13

Indicatorii referitori la rentabilitate arata eficienta activitatii desfasurate de

intreprindere si cunosc o mare varietate de formule de calcul care utilizeaza rapotul intre
rezultatul brut sau net al exercitiului si cifra de afaceri, valoarea totala a activelor sau a
capitalurilor.
Rentabilitatea economica arata capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit din intreaga sa
activitate economico- financiara, iar rentabilitatea financiara exprima capacitatea capitalului
investit de a produce profit.
Rentabilitatea economica = profit brut / cifra de afaceri
Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate in activitatea sa si se calculeaza ca raport intre profitul net si
capitalurile proprii.

Analiza SWOT
PUNCTE FORTE:
Participarea a unui grup de 12 copii care au atras
atentia locuitorilor
S-a reusit contactarea unei societati ce utilizeaza
rumegus in activitatea tehnologica
Buna finantare

PUNCTE SLABE:
Societatea care utilizeaza
rumegusul

nu

este

interesata sa ridice periodic

deseurile
Nu a reusit sa obtina
sprijinul societatilor care

OPORTUNITATI:
Extinderea ariei de activitate in alte localitati
invecinate cu potential turistic
O posibila colaborare cu agentiile de turism cu
care organizatia are unele interese comune

Recunoastere internationala datorita finantarii

polueaza zona
AMENINTARI:
Scaderea
locuitorilor

interesului
pentru

pastrarea locaitatii curate

Scaderea

potentialului

turistic

externe

14

Concluzii si propuneri
Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de actiune pentru
indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta fiind doar inceputul
colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta fundatie, Albamont a derulat o
campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda, si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si
Nucet. Activismul comunitar in mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu
ajutorul persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale si
potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru generatiile
viitoare.

Bibliografie:
http://albamont.greenagenda.org
http://www.albamont.ro

15

16