Instruire Asistata de Calculator

copyright@www.adrian.runceanu.
ro
Universitatea Constantin Brncui din Trgu-Jiu

Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic
INSTRUIRE ASISTAT DE
CALCULATOR
Lect. univ. dr. Adrian Runceanu
Curs 5
Editorul de calcul tabelar EXCEL
03.01.2014
Curs - Instruire asistata de calculator
Curs 5
1. Completarea automat
2. Crearea formulelor n EXCEL
03.01.2014

2.1. Introducere
Am ajuns in sfarsit la acea caracteristica a programului
Excel care il defineste drept "program de calcul
tabelar". Si anume posibilitatea de a efectua calcule.
Calculele deschid noi perspective in utilizarea
programului Excel prin ocazia de a prelucra datele
introduse si a intocmi rapoarte sau situatii, de a
extrage anumite informatii din datele introduse.
03.01.2014
03.01.2014

Excel ofera posibilitatea de a efectua calcule precum
un calculator de buzunar foarte performant, adica
puteti introduce intr-o celula expresia: =45/23+11*6
iar Excel va efectua operatiile matematice in ordinea
corecta (intai inmultirea si impartirea si apoi adunarea
si scaderea) si in celula respectiva va afisa numarul
67.95652 care este rezultatul calculelor.
Insa, acest tip de folosire ar insemna sa nu valorificati
corect capacitatile programului.
03.01.2014

2.2. INTRODUCEREA FORMULELOR
Pentru a introduce o formula primul pas este sa
selectati celula in care doriti sa introduceti formula.
Apoi este suficient sa introduceti formula dorita,
precedata de semnul "egal" (=).
Prin inceperea formulei cu semnul "egal",
transmiteti programului ca doriti sa introduceti o
formula, nu un text sau un numar.
03.01.2014

Posibilitatea cea mai importanta in lucrul cu formule
este aceea de a prelua intr-o formula un numar dintr-o
alta celula.
Acest numar poate fi, evident, rezultatul unor alte
calcule.
Este suficient sa mentionati adresa celulei care contine
numarul in loc sa introduceti numarul.
Acest mod de lucru prezinta avantajul major ca tine
singur cont de schimbarile aparute in foaia de calcul.
03.01.2014

Iata de exemplu cum
realizati media
aritmetica a 3 numere:
introduceti cele trei
numere in celulele
B6,B7 si B8 (Figura 1).
03.01.2014

intr-o alta celula introduceti expresia
=(B6+B7+B8)/3 si validati prin apasarea tastei Enter.
Excel va calcula automat suma numerelor care se
afla in celulele B6,B7 si B8 si o va imparti la 3
(Figura 2).
03.01.2014
10
03.01.2014
11

2.4. EDITAREA FORMULELOR
Dupa ce introduceti formule in foaia de calcul
se poate intampla sa hotarati ca formula mai
trebuie ajustata pentru ca nu este corecta in
totalitate.
In acest caz este mai rapid sa modificati
formula gata introdusa (cu atat mai mult daca
este una complicata) decat sa o scrieti din nou.
03.01.2014
12

Cand este vorba despre celule ce contin
formule, Excel ofera o trasatura in plus, care nu
este disponibila la modificarea tuturor celulelor:
atunci cand deschideti celula in modul editare
(prin apasarea tastei F2 sau prin dublu click in
acea celula), adresele de celula din formula
introdusa vor fi colorate cu diferite culori.
03.01.2014
13

De asemenea,
celulele ale
caror adrese apar
in aceasta formula
vor purta chenare
de aceeasi culoare
cu adresele lor
(Figura 1).
03.01.2014
14

Aceasta trasatura este foarte utila atunci cand
doriti sa verificati corectitudinea unei formule,
celulele "implicate" devenind evidente in foaia
de calcul.
Observatie:
Puteti edita formula si prin tragerea
chenarelor colorate in alte pozitii cu ajutorul
mouse-ului.
03.01.2014
15

2.4. ELEMENTELE UNEI FORMULE
O formula este compusa din 3 elemente:
1. numerele sau adresele de celula cu care
opereaza
2. operatorii
3. si eventual functiile prin care se prelucreaza
numerele
03.01.2014
16

Din perspectiva posibilitatilor de modificare
(deci a flexibilitatii registrului de calcul) este
de preferat sa lucrati cu adrese de celule in
formule, si nu cu numere.
Puteti alege intre a introduce
dumneavoastra adresa celulelor (A4,C122,
etc) sau de a le selecta cu mouse-ul sau
sagetile in timp ce introduceti formula.
03.01.2014
17

introduceti 3
numere in celulele
B6,B7 si B8 (Figura
1).
03.01.2014
18

intr-o alta celula introduceti tot
expresia =(B6+B7+B8)/3 dar de data aceasta
in loc sa scrieti B6, B7 si B8 faceti click cu
mouse-ul pe celulele respective.
validati prin apasarea butonului de
confirmare din bara de instrumente (Figura 2).
03.01.2014
19
03.01.2014
20

Operatorii sunt caractere sau semne ce
transmit programului sa execute anumite
operatii.
In Figura 3 aveti o lista cu operatorii pe care ii
puteti folosi in formule.
03.01.2014
21
03.01.2014
22

2.4. COPIEREA FORMULELOR
Copierea formulelor este folositoare atunci
cand aveti de realizat acelasi calcul de mai
multe ori, cu date diferite.
De exemplu daca aveti un tabel cu notele
tuturor studentilor si vreti sa calculati media
fiecaruia.
03.01.2014
23

Trebuie adunate notele si apoi impartita
suma la numarul de atatea ori cati elevi sunt
in lista.
Excel ofera posibilitatea de a introduce
formula o singura data, si apoi s-o copiati,
aceasta modificandu-se automat dupa
anumite reguli.
03.01.2014
24

introduceti pe
doua coloane
cate trei numere
(Figura 1).
03.01.2014
25

introduceti apoi intr-o
celula sub una din
coloane formula
pentru calcularea
sumei celor 3 numere
(Figura 2).
03.01.2014
26

copiati aceasta celula si inserati-o in celula
alaturata - sub cealalta coloana.
Excel calculeaza acum suma numerelor de
deasupra celulei in care ati inserat
formula (Figura 3).
De altfel puteti vedea usor schimbarea in
campul Edit Formula.
03.01.2014
27

Folositi aplicatia
din Figura 3
pentru a baleia
continutul celor
doua celule sursa si destinatie
(B5 si C5).
03.01.2014
28

2.5.1. ADRESE RELATIVE SI ABSOLUTE
Ati vazut deja ca atunci cand inserati o formula
copiata, Excel nu copiaza exact formula, ci o
"adapteaza" la celula in care o inserati.
Dar daca doriti sa copiati formula in alta parte
si totusi sa returneze acelasi rezultat?
03.01.2014
29

Ati observat ca "adaptarea" formulei consta in
modificarea adreselor de celula continute in
formula.
Ele se modifica deoarece sunt adrese relative.
Adica, daca introduceti o formula in celula C6 si
in aceasta formula apare adresa E3, Excel
interpreteaza de fapt "2 coloane la stanga si 3
randuri mai sus", astfel ca la copierea in celula
D5 a formulei, adresa E3 devine F2.
03.01.2014
30

Adresele de celula absolute sunt adrese care
nu se modifica la copierea formulei in alta
celula.
Acestea sunt de tipul $E$3, semnul dolar ($)
fiind folosit pentru a "fixa" coloana sau randul.
De asemenea exista si adrese "semi-absolute"
de tipul $E3 sau E$3, in care, la copiere se
modifica doar numarul randului, respectiv al
coloanei.
03.01.2014
31

In Figura 1 este
ilustrat
comportamentul
diferit al adreselor
absolute si relative
la copierea
formulelor.
03.01.2014
32

Observatie:
Un mod rapid de a introduce o adresa
absoluta este ca in timp ce introduceti
formula, imediat dupa ce ati introdus o adresa
relativa (de ex G8) sa apasati tasta F4.
Excel va transforma adresa pe care o
gaseste la stanga cursorului din relativa in
absoluta ($G$8).
03.01.2014
33

2.5.2 NUME DE CELULA
Ati vazut cum se lucreaza cu adresele
absolute in formule.
O alta metoda este folosirea de nume
pentru anumite celule.
03.01.2014
34

Daca, de exemplu, aveti un tabel cu
preturile unor produse, exprimate in USD, si
trebuie sa calculati in fiecare zi pretul in lei, in
functie de cursul dolarului, o solutie rapida
este sa alcatuiti tabelul precum in Figura 1 si
apoi sa introduceti in coloana "Pret in lei"
formule care sa realizeze inmultirea intre
pretul in USD si celula care contine cursul.
03.01.2014
35
03.01.2014
36

Metoda de lucru cu nume presupune
denumirea celulei care contine cursul intr-un
mod sugestiv (de exemplu Curs) si folosirea in
formula a acestui nume, in loc de adresa celulei.
Avantajul este ca in acest fel nu trebuie sa
lucrati cu adrese absolute, iar formula pastreaza
numele neschimbat la copiere.
03.01.2014
37

selectati celula care
contine cursul (B3 in
exemplu) si derulati
meniul Insert, apoi
submeniul Name si
alegeti optiunea
Define... (Figura 2).
03.01.2014
38

in fereastra de dialog aparuta introduceti
numele pe care doriti sa-l dati celulei in campul
Names in workbook.
Observati in campul Refers to adresa absoluta a
celulei selectate.
Validati prin click pe OK (Figura 3).
03.01.2014
39
03.01.2014
40

introduceti in prima celula din coloana Pret in
lei o formula care sa efectueze inmultirea intre
pretul in USD si numele pe care l-ati dat celulei
care contine cursul (=B6*curs).
03.01.2014
41

copiati formula si inserati-o si in celelalte celule
din coloana Pret in lei.
Excel va modifica doar adresa celulei care
contine pretul in lei, si va pastra numele atribuit
celulei care contine cursul (Figura 4).
03.01.2014
42
03.01.2014
43

Observatie:
Aplicarea unui nume unei celule se poate
realiza foarte rapid selectand celula si
introducand numele dorit in campul de adresa
(Figura 5).
Daca doriti sa renuntati la un nume de celula,
in fereastra de dialog Define name selectati
numele dorit si faceti click pe Delete.
03.01.2014
44
03.01.2014
45

2.5.3 COPIEREA CU MOUSE-UL
Copierea formulelor cu mouse-ul functioneaza
la fel cu copierea celulelor cu ajutorul mouseului:
introduceti o formula intr-o celula si apoi
selectati celula (Figura 1).
03.01.2014
46
03.01.2014
47

pozitionati mouse-ul
in coltul din dreapta
jos al celulei, pana
cand cursorul ia forma
unei cruci negre
(Figura 2).
03.01.2014
48

faceti click stanga si selectati prin tragere
domeniul de celule unde doriti inserata formula
din celula sursa.
eliberati butonul stanga al mouse-ului.
Excel a copiat formula si a "adaptat" adresele
de celula pe care aceasta le contine (Figura 3).
03.01.2014
49
03.01.2014
50

2.6 MUTAREA FORMULELOR
Mutarea celulelor ce contin formule se
realizeaza identic cu mutarea celulelor care nu
contin formule.
Diferenta fata de copiere este ca atunci cand
mutati o celula care contine o formula,
formula va ramane nemodificata.
Cu alte cuvinte, Excel nu mai "adapteaza"
formula la noua adresa.
03.01.2014
51

De asemenea, atunci cand mutati celule care
fac parte dintr-o formula, Excel va modifica
automat formula pentru a returna acelasi
rezultat.
Aceste trasaturi functioneaza identic si atunci
cand celulele sunt mutate ca rezultat al
introducerii de noi randuri sau coloane.
03.01.2014
52

Figura 1 si Figura 2
ilustreaza faptul ca
Excel adapteaza
formulele astfel incat
mutarea celulelor sa
nu influenteze
rezultatul.
03.01.2014
53
03.01.2014
54

2.7 ERORI IN FORMULE
Este posibil ca dupa ce ati introdus o
formula si o validati, in loc sa obtineti rezultatul
asteptat sa primiti un mesaj de eroare.
In Figura 1 este prezentata lista cu
mesajele de eroare si cu cauzele care le
provoaca.
03.01.2014
55
03.01.2014
56

2.8 FUNCTII
Functiile sunt formule predefinite, folosite
pentru a usura munca utilizatorilor.
In anumite situatii, algoritmii de calcul sunt
destul de complicati, si este greoi ca utilizatorul
sa-i construiasca singur.
Din aceste motive, Excel dispune de o lista de
functii predefinite.
03.01.2014
57

Imaginati-va ca numai pentru a calcula media
aritmetica a unui sir lung de valori trebuie intai
realizata adunarea tuturor acestora, apoi
realizata o numaratoare a lor si de abia in final
se efectueaza impartirea sumei la numarul de
valori pentru a obtine media aritmetica.
Excel cunoaste acest algoritm si realizeaza
automat cei trei pasi atunci cand intalneste
functia "medie aritmetica" (average).
03.01.2014
58

Excel contine o lista foarte cuprinzatoare de
functii, impartite pe domenii de activitate:
Functii contabile
Functii financiare
Functii statistice
Functii matematice, etc.
In continuare vom explicita lucrul cu functii.
03.01.2014
59

2.8.1 ELEMENTELE FUNCTIILOR
Functiile sunt compuse din doua elemente:
numele functiei (care transmite programului
Excel algoritmul de calcul - deci ce operatii
trebuie intreprinse si care este ordinea lor)
si argumentele
Argumentele functiilor sunt datele pe care Excel
le foloseste atunci in aplicarea algoritmilor.
03.01.2014
60

Fiecare functie are definite un numar de
argumente si tipul lor.
Ceea ce insemna ca la o functie care lucreaza cu
date argumentele vor fi date calendaristice, iar la
o functie care lucreaza cu numere argumentele
vor fi numere, dupa cum la functiile care
lucreaza cu texte, argumentele vor fi siruri de
caractere.
Tipul argumentelor si sintaxa formulei trebuie
respectate intocmai pentru a obtine rezultate
corecte.
03.01.2014
61

De exemplu, functia de transformare convert
are urmatoarea sintaxa:
CONVERT(number,from_unit,to_unit).
Aceasta inseamna ca daca doriti sa
transformati 3,5 km in mile marine veti
introduce expresia =convert(4.5,"km","Nmi").
Dupa cum observati, argumentele functiilor se
precizeaza intre paranteze (Figura 1).
03.01.2014
62
03.01.2014
63

2.8.2 ASISTENTUL PENTRU FUNCTII
Dupa cum am mentionat, Excel cuprinde o lista
impresionanta de functii predefinite, ceea ce
face imposibil ca un utilizator sa le cunoasca pe
toate si mai mult, sa tina minte si sintaxa
corecta a fiecareia.
03.01.2014
64

Pentru aceasta exista un asistent pentru
functii care ofera posibilitatea de alegere a
functiilor dintr-o lista, prezentand totodata si
sintaxa acestora (numarul de argumente si
tipul lor).
Pentru a utiliza asistentul:
03.01.2014
65

derulati meniul
Insert si alegeti
optiunea Function
(Figura 1).
03.01.2014
66

pe ecran va aparea fereastra de dialog Paste
function (Figura 2).
In parte din stanga exista o lista cu categorii iar
in fereastra din dreapta sunt enumerate
functiile ce fac parte din acea categorie.
De asmenea, in partea de jos a ferestrei de
dialog este prezentata sintaxa functiei si ceea
ce returneaza (rezultatele posibile).
03.01.2014
67
03.01.2014
68

alegeti functia dorita (de exemplu functia
SQRT - radical) si faceti click pe OK.
pe ecran apare o fereastra de dialog specifica
functei aleasa, care va cere sa specificati
argumentele fie prin introducerea lor fie prin
specificarea unei adrese de celula (de
preferat).
03.01.2014
69

introduceti adresa (adresele) celulei (celulelor)
care contine (contin) argumentul
(argumentele) cerute de functia pe care ati
ales-o.
Pe masura ce specificati adresele de celula,
Excel preia si va arata valorile din acele celule
cat si rezultatul aplicarii formulei (Figura 3).
03.01.2014
70
03.01.2014
71

cand ati introdus
toate argumentele
cerute de functie
confirmati prin click
pe OK. Excel va afisa
in celula respectiva
rezultatul calculului
(Figura 4).
03.01.2014
72
Curs 5
1. Funcii financiare i statistice. Tabele de

decizie
2. Crearea diagramelor
03.01.2014
73
1. Functii financiare si statistice

Introducerea formulelor trebuie s nceap
prin tastarea semnului = (egal).
Expresiile de calcul pot s conin:
1.operatori
2.constante
3.identificatori de celule
4.nume de funcii pentru calcul
i sunt alctuite conform regulilor algebrice.
03.01.2014
74

1. Constantele conin valori sub form de:
numere ntregi (ex: 1, -23),
numere reale n format fix (ex: 22,31, - 12,234),
numere reale n format exponenial (ex:
12,76E3)
date procentuale (ex: 125%)
2. Identificatorii de celule permit referirea
acestora (ex: A1, D10, A1:E8).
03.01.2014
75

3. Funciile de calcul pot fi:
financiare
statistice
matematice i trigonometrice
logice
03.01.2014
76

4. Operatorii,
mpreun cu
ordinea lor de
evaluare sunt
descrii n
urmtoarea
tabel:
03.01.2014
77

Funcii Excel
Funciile Excel (de 0, 1 sau mai multe
argumente) pot fi introduse textual, dar este de
preferat a se utiliza casetele de editare a lor - se
apas butonul
Implicit sunt afiate cele mai recent utilizate

funcii (Most Recently Used) dar se pot selecta i
funcii din categoria dorit (All, Financial, Date &
03.01.2014
78

Caseta de introducere a argumentelor
funciei IF (dac):
03.01.2014
79

Funciile de calcul financiar dau posibilitatea efecturii
unor calcule privind rata dobnzii, valoarea viitoare sau
prezent a unei investiii raportate la un numr de
perioade de timp.
Valorile monetare sunt introduse din postura de
debit/credit, prin convenie cu +/- (de menionat c
toate valorile cu semnificaie de pli sunt valori
negative).
Argumentele marcate cu bold (n caseta de specificare a
argumentelor) sunt obligatorii a fi introduse, celelalte
fiind opionale. Valorile argumentelor pot rezulta i prin
editarea unor relaii de calcul.
03.01.2014
80

1. Funcia NPER (Rate = rata dobnzii; Pmt =
plata periodic; Pv = valoarea prezent - sold),

returneaz numrul de perioade necesare
pentru a obine un anumit sold cu rata i
dobnda specificate.
Valoarea returnat este de tip real, de aceea
aceasta trebuie, eventual, rotunjit la o valoare
ntreag (cu funcia Round).
03.01.2014
81

Se poate observa prezena unor valori
negative (-C1, -C3) dar i a relaiei C2/12 n postur
de argument:
03.01.2014
82

2. Funcia FV (rata dobnzii; numrul de pli;
plata periodic), calculeaz valoarea de viitor a
unei investiii, cu pli periodice egale, pentru
perioade egale de timp, la o valoare dat a ratei
dobnzii.
Argumentele Rate, Nper, Pmt ale acestei funcii
sunt obligatorii (n caseta funciei sunt marcate
bold), iar argumentele Pv, Type sunt opionale.
03.01.2014
83
03.01.2014
84

Funciile financiare efectueaz calcule
obinuite pentru afaceri, ca de pild
determinarea plii pentru un mprumut,
valoarea viitoare sau valoarea net actualizat a
unei investiii i valorile obligaiunilor sau
cupoanelor.
03.01.2014
85

Argumentele comune pentru funciile
financiare includ:
Valoarea viitoare (Fv) valoarea investiiei
sau mprumutului dup ce s-au efectuat toate
plile.
Numrul de perioade (Nper) numrul total
de pli sau perioade ale unei investiii.
Plat (Pmt) suma pltit periodic pentru o
investiie sau mprumut.
03.01.2014
86

Valoarea actualizat (Pv) valoarea unei investiii
sau a unui mprumut la nceputul perioadei de
investiie. De exemplu, valoarea actualizat a unui
mprumut este capitalul de baz care este
mprumutat.
Rata (Rate) rata dobnzii sau rata de actualizare
pentru un mprumut sau o investiie.
Tip (Type) intervalul la care sunt efectuate plile n
timpul perioadei de plat, ca de pild la nceputul
unei luni sau la sfritul acesteia.
03.01.2014
87

Unele funcii financiare se folosesc pentru
anuiti.
O anuitate const dintr-o serie de pli
constante efectuate pe o perioad continu
(de exemplu, un mprumut pentru un
autoturism sau un mprumut ipotecar).
03.01.2014
88

n funciile de anuiti:
sumele pltite, cum ar fi depozitele pentru economii,
sunt reprezentate de numere negative;
sumele primite, cum ar fi un cec de dividente, sunt
reprezentate prin numere pozitive.
Se recomand consecven n legtur cu unitile
utilizate pentru specificarea argumentelor Rate i Nper
(de exemplu, pentru pli lunare la un mprumut pe un
numr de ani, rata dobnzii va fi mprit ntotdeauna
cu 12, iar Nper va fi nmulit cu 12 i cu numrul de ani).
03.01.2014
89

1. Funcia FV
Funcia FV ntoarce valoarea viitoare a
unei investiii bazate pe pli periodice i
constante i o rat a dobnzii constant.
03.01.2014
90

Rate - rata dobnzii pe o perioad;
Nper - numrul total de perioade de plat dintr-o
anuitate;
Pmt - plata efectuat periodic, neschimbat pe durata
anuitii (n mod tipic, argumentul Pmt conine capital i
dobnd, dar nu i alte taxe i datorii);
Pv - valoarea actualizat, sau suma global pe care o
serie de pli viitoare o reprezint n momentul actual
(dac argumentul Pv este omis, se consider zero);
Type - este 0 sau 1 i indic momentul cnd sunt
datorate plile (dac Type este omis, se consider 0).
argumentele Pv i Type sunt opionale.
03.01.2014
91

2. Funcia PV
PV ntoarce valoarea actualizat a unei investiii.
Valoarea actualizat este suma total pe care o
reprezint n prezent o serie de pli viitoare.
De exemplu, pentru mprumut, suma mprumutat
este valoarea actualizat pentru creditor.
03.01.2014
92

Rate - rata dobnzii pe perioad;
Nper - numrul total de perioade de plat
dintr-o anuitate;
Pmt - plata efectuat periodic, neschimbat
pentru toat durata anuitii (n mod tipic,
argumentul Pmt include capital de baz i
dobnd, dar nu i alte onorarii sau taxe);
03.01.2014
93

Fv - este valoarea viitoare, sau balana n
numerar la care se ajunge dup efectuarea
ultimei pli (dac Fv este omis, se presupune
a fi 0 - valoarea viitoare a unui mprumut, de
exemplu, este 0);
Type - este 0 sau 1 i indic momentul cnd
sunt datorate plile.
argumentele Pv i Type sunt opionale.
03.01.2014
94

3. Funcia NPER
Funcia NPER furnizeaz numrul de
perioade pentru o investiie bazat pe pli
periodice constante i o rat constant a
dobnzii.
03.01.2014
95

Rate - rata dobnzii pe o perioad;
Pmt - plata fcut n fiecare perioad, neschimbat pe
parcursul anuitii (tipic, Pmt conine capital i investiii,
dar nu i alte onorarii sau taxe);
Pv - valoarea actualizat, sau valoarea global pe care ar
reprezenta-o n acest moment o serie de pli viitoare;
Fv - este valoarea viitoare, sau o balan n numerar,
obinut dup efectuarea ultimei pli (dac Fv este
omis, se presupune a fi egal cu 0 - valoarea viitoare a
unui mprumut, de exemplu, este 0).
argumentele Fv i Type sunt opionale.
03.01.2014
96

4. Funcia PMT
PMT calculeaz plata pentru un mprumut
bazat pe pli constante i o rat constant a
dobnzii.
03.01.2014
97

Rate - rata dobnzii pentru mprumut;
Nper - numrul total de pli pentru mprumut;
Pv - valoarea actualizat, sau suma total pe care valoreaz
n prezent o serie de pli viitoare, denumit i capital de
baz;
Fv - valoarea viitoare, sau balana n numerar la care se
ajunge dup efectuarea ultimei pli (dac Fv este omis, se
presupune a fi zero, ceea ce nseamn c valoarea viitoare a
mprumutului este zero;
Type - este 0 sau 1 i indic momentul cnd sunt datorate
plile.
argumentele Fv i Type sunt opionale.
03.01.2014
98

5. Funcia IPMT
IPMT ntoarce plata dobnzii pentru o
perioad dat, pentru o investiie bazat pe pli
periodice constante i o rat constant a
dobnzii.
03.01.2014
99

Rate - rata dobnzii pentru mprumut;
Per - perioada pentru care se calculeaz dobnda cuprins
n intervalul [1, Nper];
Nper - numrul total de perioade de plat dintr-o anuitate;
Pv - valoarea actualizat, sau valoarea global pe care ar
reprezenta-o n acest moment o serie de pli viitoare;
Fv - valoarea viitoare, sau balana n numerar obinut
dup efectuarea ultimei pli (dac Fv este omis, se
presupune a fi egal cu 0 - valoarea viitoare a unui
mprumut, de exemplu, este 0);
argumentul Fv este opional.
03.01.2014
100

Observatie:
n casetele de introducere a argumentelor
funciilor nu este permis folosirea
separatorului punct sau a simbolului monetar.
De exemplu, nu se poate introduce 1.000,
1.000 lei sau 1000 lei, corect este: 1000.
03.01.2014
101
Curs 5

decizie
03.01.2014
102
2. Tabele de decizie
Un tabel de decizie este o zon de celule care
arat modul n care modificrile anumitor
valori referite n formule afecteaz rezultatele
formulelor.
03.01.2014
103
Tabelele de decizie ofer facilitatea de a calcula
variante multiple ale unei operaii i un mod de a
vizualiza i compara rezultatele (prognozarea valorilor
cu ajutorul analizei: ce se ntmpl dac - What If) tab-ul Data, seciunea Data Tools, butonul What-if
Analysis, opiunea Data Table :
03.01.2014
104
Aceste tabele de date se construiesc pe
baza unei formule avnd ca date de intrare una
sau dou valori numite celule de intrare.
03.01.2014
105
1. Tabelele de decizie cu dou variabile (doi
factori de influen) preiau date dispuse pe linii i
coloane, le trec prin formula de calcul i le afieaz
tabelar. Logica constituirii lor const n definirea unei
relaii de calcul care se scrie o singur dat dar se aplic
de mai multe ori.
Pentru afiarea rezultatelor se selecteaz domeniul
corespunztor al intrrilor i al rezultatelor (inclusiv
formula) dup care se completeaz casetele Row input
cell i Column input cell cu adresele celulelor de intrare
pentru linii i coloane.
03.01.2014
106
Se consider relaia : a+2*b (variabilele sunt a i b).
n celula aflat n colul stnga sus al tabelului de
lucru se definete relaia de calcul, pe date din afara
tabelului (care pot fi chiar fictive), n dreapta i sub
aceasta se scriu datele pentru care se vor face calculele:
03.01.2014
107
Se selecteaz tabelul (inclusiv formula) i
se stabilesc celule de intrare:
03.01.2014
108
n interiorul tabelului se obin valorile
calculate conform formulei {Table(D1;C1)}:
03.01.2014
109
2. Tabelele de decizie cu o variabil (un
singur factor de influen) reprezint un caz
particular al celor prezentate anterior.
03.01.2014
110
Curs 5

decizie
2. Crearea diagramelor(graficelor)
03.01.2014
111
Utiliznd Excel, datele din tabele pot fi reprezentate
sub form grafic.
Un grafic este un instrument eficient pentru
prezentarea clar a datelor, ntr-un mod care ofer un
impact vizual imediat.
Cu alte cuvinte, graficele sunt mai uor de neles
"dintr-o privire" dect liniile i coloanele de date.
n Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Unele
din ele sunt bidimensionale (2D), altele
tridimensionale (3D).
03.01.2014
112
Tipuri de grafice bidimensionale:
Tipuri de grafice tridimensionale:
Arie Area
Bar Bar
Coloan Column
Linie Line
Circulare Pie
Inel Doughnut
Radar Radar
XY (Dispersate) Scatter
Suprafa Surface
Cilindru Cylinder
Cone Con
Piramid Piramid
03.01.2014
Zon
Bar
Coloan
Linie
Plcint
Suprafa
113
Meniul INSERT
03.01.2014
114
03.01.2014
115
03.01.2014
116
Pentru majoritatea tipurilor de grafice, exist cel
puin dou variante sau subtipuri.
Un grafic bidimensional este desfurat pe dou
axe:
axa orizontal axa X, numit i axa categoriilor
axa valorilor axa Y, pe care sunt reprezentate seriile de
date.
O serie de date este un set de valori care descriu
evoluia unei mrimi.
La graficele 3D este utilizat pentru a treia
dimensiune axa Z.
03.01.2014
117
Un grafic conine mai multe obiecte care pot fi
selectate i modificate individual.
Figura urmtoare prezint unele din aceste obiecte.
30
Axa Y
Titlu
Numr buci
25
Legend
20
Pixuri
15
Caiete
Carti
Grafic
10
0
Luni
03.01.2014
Marti
Miercuri
Joi
Vineri
Axa X
118
Graficele de tip arie Area
Un grafic arie ilustreaz continua schimbare n
volum a unor serii de date.
Acest tip de grafic nsumeaz datele din toate
seriile individuale pentru a crea linia de vrf care
cuprinde zona, oferind privitorului o imagine
asupra modului n care diferitele serii contribuie
la volumul total.
03.01.2014
119
Utilizai graficul arie pentru cifrele referitoare la vnzri
i la producie, pentru a arta modul n care volumul se
modific n timp i pentru a evidenia cantitatea sau
volumul schimbrii.
03.01.2014
120
Grafice bar Bar
Un grafic bar este utilizat pentru compararea
obiectelor neconectate n timp.
Acest tip de grafic nu ofer o imagine prea bun
a evoluiei n timp, el utilizeaz bare orizontale
pentru a arta variaia pozitiv sau negativ fa
de un punct de referin.
03.01.2014
121
Barele aflate la stnga
punctului de referin
arat o variaie negativ,
iar cele din dreapta arat
o variaie pozitiv.
03.01.2014
122
Grafice coloan Column
Graficele coloan sunt n general folosite
pentru a arta variaia n timp a unor mrimi
necontinue.
Acest tip de diagram utilizeaz bare verticale
pentru a da impresia de msurtori fcute la
intervale de timp diferite.
Graficele coloan sunt folosite frecvent pentru
compararea diferitelor elemente prin plasarea
lor unele lng altele.
03.01.2014
123
Asemntoare cu graficele
coloan sunt graficele de tip
cilindru, con i piramid, numai
c la aceste grafice valorile nu
mai sunt reprezentate prin
coloane ci prin cilindri, conuri,
respectiv piramide.
Asemntoare sunt graficele de
tip cilindru, con, piramid.
Diferena este c valorile nu mai
sunt reprezentate prin coloane,
ci prin cilindrii, conuri, piramide.
03.01.2014
124
Grafice linie Line
Un grafic linie ilustreaz
evoluia unei mrimi la care
intervalele de variaie sunt
egale.
Dac intervalele de variaie
sunt neegale se va utiliza un
grafic (dispersat) XY.
Pentru fiecare serie de date se
va obine n grafic o linie.
03.01.2014
125
Grafice circulare Pie
ntr-un grafic circular se evideniaz mrimea
prilor n raport cu ntregul.
ntr-un astfel de grafic se poate reprezenta o
singur serie de date.
Pentru a scoate mai bine n eviden valorile pe
care le reprezint, sectoarele din grafic pot fi
scoase n afara cercului.
03.01.2014
126
Pentru a scoate n afar un
sector dintr-un grafic
circular, se aplic un clic pe
suprafaa sectorului pentru
a selecta ntregul grafic,
apoi un al doilea clic pentru
a selecta numai sectorul,
dup care se trage sectorul
n afara cercului.
Se elibereaz butonul
mouse-ului atunci cnd
sectorul este poziionat n
locul dorit.
03.01.2014
127
Grafice inel Doughnut
La fel ca i graficele circulare, graficele inel scot n
eviden mrimea prilor dintr-un ntreg.
Deosebirea este c structura diagramelor inel
permite reprezentarea mai multor serii de date.
Fiecare inel concentric conine datele dintr-o
serie de date.
03.01.2014
128
Grafice radar Radar
Fiecare categorie (fiecare etichet care ar fi afiat
pe axa X la un grafic n dou dimensiuni) are
propria ax.
Punctele de date sunt plasate de-a lungul acestor
axe.
Un grafic radar rezult prin unirea punctelor de
date care au aceeai semnificaie pe toate axele.
03.01.2014
129
Grafice XY (Dispersate) Scatter
Un grafic XY (Dispersat) este asemntor cu unul linie,
numai c ilustreaz evoluia unor mrimi la care intervalele
de variaie nu sunt egale.
03.01.2014
130
Crearea unui grafic
Graficele se pot crea n foaia de calcul curent sau se pot
plasa ntr-o nou foaie de calcul din registrul curent.
Foaia de calcul urmtoare conine vnzrile dintr-o
librrie pentru cteva articole, pe durata unei sptmni.
03.01.2014
131
Pe baza acestui tabel se pot construi dou grafice
1. Primul grafic conine trei serii de date: vnzrile pentru creioane,
caiete i pixuri.
Pentru fiecare zi valorile fiecrei serii sunt reprezentate prin bare colorate
n mod diferit
Barele de aceeai culoare fac parte din aceeai serie
03.01.2014
132
2. Al doilea grafic conine cinci serii de date: vnzrile
efectuate luni, mari, miercuri, joi i vineri.
n grafic sunt reprezentate vnzrile efectuate n
fiecare zi pentru fiecare articol.
03.01.2014
133
Dac analizm modul n care sunt generate
seriile constatm c la primul grafic seriile sunt
generate pe linii, la al doilea grafic seriile sunt
generate pe coloane.
Deci, n funcie de cum se genereaz seriile se

obin grafice diferite.
03.01.2014
134
Dac numrul de linii este mai mare dect
numrul de coloane Excel va ncerca s genereze
seriile pe coloane, altfel va genera seriile pe
linie.
Acesta este modul n care Excel ncearc
automat s genereze graficele, dar modul n care
se vor genera seriile poate fi specificat de ctre
utilizator.
03.01.2014
135
Primul pas n crearea unui grafic este selectarea
datelor din foaia de calcul.
Pentru selectarea datelor se vor respecta
urmtoarele reguli:
Datele pentru grafic trebuie s fie introduse n linii
i coloane, care nu trebuie neaprat s fie adiacente
(celulele nediacente se selecteaz innd apsat tasta
<Ctrl>).
Etichetele (textele) ce vor fi folosite n grafic vor fi
plasate primele linii i primele coloane ale tabelului.
Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul
A1:D6.
03.01.2014
136
Modificarea valorilor
Valorile dintr-un grafic sunt legate la foaia de lucru n
care au fost introduse datele.
Graficul este actualizat cnd modificai datele n foaia
de lucru, trebuind doar s:
- deschidei foaia de lucru care conine datele reprezentate
grafic
- n celula care conine valoarea ce dorii s o modificai tastai
noua valoare
- apsai Enter
03.01.2014
137
Redimensionarea, mutarea/copierea i tergerea unei
diagrame
a) Dimensionarea graficelor
Pentru a redimensiona o diagram, selectai-o prin
plasarea mouse-ului peste ea i executarea unui clic.
De-a lungul perimetrului diagramei apar mici ptrate
negre denumite ghidaje de dimensionare.
03.01.2014
138
Plasai indicatorul mouse-ului peste unul din aceste
ghidaje.
n clipa n care indicatorul mouse-ului se transform
ntr-o sgeat dubl de culoare neagr, tragei spre
exterior pentru a mri diagrama sau spre interior
pentru a o micora.
n timpul redimensionrii, programul Excel afieaz un
chenar punctat ca indicaie a dimensiunii finale a
diagramei.
Tragerea unui ghidaj de col duce la dimensionarea
simultan a nlimii i limii.
03.01.2014
139
b) Copierea i mutarea diagramelor
Puteti deplasa o diagram n cadrul foii n care se afl
sau o putei muta sau copia ntre foaia de calcul sau
registrele de calcul.
Se pot folosi mai multe metode, astfel:
1. Mutai diagrama dintr-un loc n altul cu o operaie
rapid de tiere (Cut) i lipire (Paste). Selectai diagrama i
plasai-o n Office Clipboard, poziionai indicatorul de
celul n noua locaie din foaia de calcul i lipii diagrama
n acel loc.
03.01.2014
140
2. Pentru a trage altundeva diagrama pe foaia curent,
selectai-o astfel nct s devin vizibile ghidajele.
Apoi executai clic undeva n zona diagramei (nu executai
clic pe titluri, axe .a.m.d.) i ateptai ca indicatorul
mouse-ului s se transforme n sgeat tipic de selecie.
Tragei i plasai diagrama n noua poziie.
03.01.2014
141
3. Pentru a muta diagrama pe o
alt foaie de calcul sau pe o foaie
de diagram separat, apsai
butonul drept al mouse-ului i
alegei Move Chart pentru a
deschide caseta de dialog Move
Chart.
03.01.2014
142
Stabilii dac:
1. vrei s plasai diagrama pe o foaie separat, (New
sheet) sau, ca
2. un obiect n alt foaie de calcul din registrul curent,
(Object in)
03.01.2014
143
c) tergerea
Eliminarea unui grafic se poate face prin mai multe
metode, astfel:
- 1. Se va selecta graficul care se dorete ters
- Se acioneaz tasta Delete.
- 2. Se acioneaz tasta Clear din meniul contextual (clic
dreapta pe mouse).
- 3. Cale: Edit Clear All.
03.01.2014
144
Modificarea caracteristicilor unui grafic
Aproape orice parte a unui grafic Excel poate fi
formatat.
Aceast flexibilitate ofer un control total asupra
aspectului graficului creat.
Se pot modifica culorile, haurile, fonturile diferitelor
elemente dintr-un grafic.
Pentru a putea fi formatat, orice element din grafic
trebuie nti selectat.
03.01.2014
145
Modificarea caracteristicilor unui grafic
Selectarea se face foarte uor cu ajutorul mouse-ului
aplicnd un clic peste elementul respectiv, dup ce graficul
a fost selectat.
Dup selectarea elementului dorit se apas butonul din
dreapta al mouse-ului i se aplic comanda Format +
numele elementului selectat.
n funcie de obiectul selectat pe ecran apare o caset de
dialog care, n general, n partea superioar are mai multe
butoane.
Din aceste casete de dialog se selecteaz caracteristicile
graficului.
03.01.2014
146
Aplicaie grafice tip PIE (plcint)
Foaia de calcul urmtoare conine cheltuielile pe
care le face o firm pentru a-i face reclam.
03.01.2014
147
S se reprezinte ntr-un grafic structura acestor
cheltuieli.
Cel mai potrivit tip de grafic pentru a reprezenta
structura acestor cheltuieli este graficul Pie.
S calculm n coloana C ct la sut din valoarea total
reprezint fiecare tip de cheltuial.
n celula C4 vom introduce formula =B4/B$8
(cheltuielile/cheltuielile totale) i copiem formula n
domeniul C5:C7.
03.01.2014
148
Pentru ca numerele s fie afiate sub
form de procent, le selectm i le formatm
de tip procent.
Pentru construirea graficului:
1. Se selecteaz zona A4:B7.
2. Se apas pe butonul Insert Chart.
3. Se alege un grafic de tip Pie. Se selecteaz un
subtip de grafic care s afieze i procentele.
4. Avem o singur serie de date n domeniul
B4:B7. Deci seria se va genera pe coloan i
domeniul de valori este B4:B7.
03.01.2014
149
03.01.2014
150
Aplicaie grafice de tip LINE(linie)
Foaia de calcul urmtoare conine valoarea
vnzrilor efectuate n perioada 2007-2011 de o firm
distribuitoare de produse soft.
03.01.2014
151
Pentru a ilustra tendinele de variaie n timp se va
folosi un grafic de tip linie (nu XY pentru c intervalele de
timp sunt egale).
Pentru a crea graficul:
1. Se selecteaz domeniul A3:F6
2. Se selecteaz butonul Insert Chart.
3. Se selecteaz un grafic de tip Line.
4. n grafic vom avea trei serii de date, pentru vnzrile de
Excel, a doua pentru vnzrile de Word, a treia pentru
Power Point.
03.01.2014
152
Deci seriile se vor genera pe linie. Avem trei serii:

1. Excel n domeniul B3:F3
2. Word n domeniul B4:F4
3. Power Point n domeniul B5:F5
Pe axa x trebuie afiai anii.
03.01.2014
153
Aplicaie grafice Stacked Line
Foaia de calcul urmtoare conine numrul de
calculatoare asamblate ntr-o fabric n trei intervale de
timp: de la ora 8 la ora 16 i de la ora 16 la ora 24, de luni
pn vineri.
03.01.2014
154
S se reprezinte ntr-un grafic numrul total de
calculatoare asamblate la sfritul fiecrei perioade.
La sfritul perioadei 8-16 numrul total de
calculatoare asamblate este egal cu suma dintre
numrul de calculatoare asamblate n intervalul 0-8 cu
cele asamblate n intervalul 8-16, iar la sfritul zilei
trebuie nsumate calculatoarele asamblate n cele trei
perioade.
Cel mai potrivit tip de grafic este Stacked Line.
La acest tip de grafic linia pentru o serie se genereaz
adunnd i valorile din seriile precedente.
03.01.2014
155
Pentru a crea graficul:
1. Se selecteaz domeniul A1:F4
2. Se selecteaz butonul Insert Chart.
3. Selectm un grafic de tip linie i ca subtip un grafic
Stacked Line.
4. n grafic avem trei serii de date:
0:00-8:00 in B3:F3
8:00-16:00 in B4:F4
16:00-24:00 in B5:F5
03.01.2014
156
Seriile sunt generate pe linie.
Pe axa x vor fi afiate zilele sptmnii, deci n Category(x)
axis labels vom introduce domeniul =B1:F1.
Se va obine urmtorul grafic
03.01.2014
157
ntrebri?
03.01.2014
158

Instruire Asistata de Calculator

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Instruire Asistata de Calculator

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

copyright@www.adrian.runceanu.

Universitatea Constantin Brncui din Trgu-Jiu

Curs - Instruire asistata de calculator

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL

Curs - Instruire asistata de calculator

2. Crearea formulelor n EXCEL