Conditia umana in literatura

Oamenii sunt acele fiinte ce cauta neintrerupt depasirea conditiei umane, depasirea
limitelor impuse de societatea restrictiva in care isi duc traiul. Viata, pe intregul ei,
dispusa in fata omului, reprezinta doar un sir de incercari de a afla tot si despre toate.
Cutumele ce ne guverneaza trairile si simtirile, normele eticii si ale societatii fata de care
nu ne-am putea afla telul, idealul spre care tindem, sunt in acelasi timp elementele ce
opresc aflarea sufletului persoanei, facand din fiecare doar un alter ego al modelului
socialmente educat.
Ceea ce mira la conditia umana reprezinta incercarea continua de a o depasi.
Neajunsul acesteia in cotidian duce omul la o dorinta apriga de autodepasire,
autoconstruire, autoeducare. Conditia umana nu poate fi depasita, fiind conditia
omului de a trai si de a fi mai presus de orice alta fiinta vie, de a crea valori spirituale si
capabil a umaniza realitatea in care isi duce existenta.
Omul are o existenta naturala, el fiind ceea ce se face. Conditia in care se afla este
conditia pe care si-o creeaza in timp, o perioada insuficienta pentru a reusi sa
descopere aceste fapte.
Cine sunt? Incotro ma indrept? Ce pot sa stiu? Ce imi este ingaduit sa sper? Ce trebuie
sa fac? Ce este omul?
Intrebari la care doar timpul are un raspuns, ca o replica la conditia umana de a nu sti
incotro se indreapta. Prin acesta, individul afla adevarul uitat in negura timpului:
Conditia umana reprezinta intru totul constructul pe care fiecare individ il desavarseste
asupra fiintei sale, un proces de umanizare pe care il traverseaza sau nu fiecare pe
durata existentei sale.

Citate:
E cert, orice am gndi i cu orict amrciune despre cer i pmnt,
despre condiia uman, despre clip i fatum, inima cu btile ei aplaud
existena.
Fiecare om poart forma ntreag a condiiei umane.

Biografie
Giacomo Leopardi (Recanati, 1798-Napoli, 1837) este
reprezentantul cel mai autentic al romantismului italian i unul
dintre cele mai remarcabile Europene. Lucrarea Sa se bazeaz pe
influena puternic a clasicilor, dar, de asemenea, iese cu
modernitatea ei literare n ara sa, o schimbare de estetic, n
special cu poezii ale lui Canti (Cantece), dar i cu ei revulsiv
cred. Timpuriu ncepe s nvee autori greci i latini, iubitul
lor Antichi - dar n curnd alte lecturi bibliotec patern bogat,
abilitile lor i poliglot lor nchise i viaa de familie complexe n
palat, a produs un amalgam din care rasada o nou timp literar i
tocmai ntr-un moment n istoria rii sale este zguduit de factori
externi, cum ar fi Revoluia Francez (de asemenea, decisiv mai
devreme ca un alt poet Hlderlin) i mai ales de ocupare
napoleoniene din Italia .
continuare, din cauza valorilor i rezultatele muncii sale enorme
n diferite genuri (poezie, teatru, ficiune, eseu, jurnal, scrisori),
personalitatea bogat de Leopardi, cltorie trziu i prietenii cu
liberalii din timpul su, i-a exprimat o mare dorin de libertate
care a umplut viaa lui scurt, la un moment, cu descoperiri mari i
contestatarii frustrante i drumuri filosofrii lui, cu un nihilism,
care ar exploda n sale eseuri, dialoguri i gndurile i
experienial, timpul ultimelor sale zile n Neapole .
O personalitate literar ca Giacomo Leopardi, egalat numai n
panorama literatura italian, marii maestri care l-au influentat
(Dante, Petrarca) i poei alte state europene, contemporanii si
(Novalis, Hlderlin, Keats , Shelley), care l-au nsoit pe sarcina
descurajanta de a aduce noi cuvinte timp o literatur nou, o
lumin nou i cunotine, cu versurile ei, o mai clar i se simt
excitat.

Poet i prozator italian. Abordeaz o liric n care

strbat ca motive centrale : meditaia filozofic pe tema
efemeritii vieii i-a iubirii, imposibilitatea atingerii
fericirii, contiina durerii cosmice i a neantului.
Scrie Cntece i mici opere morale, dialoguri i eseuri, n
proz.
Traduce din poei consacrai ai antichitii eline i latine.
Poezia lui, ca i a celorlali mari romantici, respir o
generoas dragoste de oameni.

CNTECE (Canti)
1831 - 1835
n Ctre Italia, poetul realizeaz o od spre slava
patriotismului i a libertii:

Cuprins
1. Definitie

despre conditia umana

2. Citate
3. Personalitati

:
4. Ernest Hemingway
5.Opera:Batrinul si Marea
6. Giacomo Leopardi

Batrinul si Marea de Ernest Hemingway

Ernest Hemingway este un faimos nuvelist

american, realizator de po vestiri care impresioneaza cititorul prin impactul
emotional si imaginativ asupra acestuia.Povestea Batranul si marea este
inspirata din viata unui pescar trecut de tinerete pe nume Santiago care
duce o framantare interioara.
Batranul si marea de Ernest Hemingway
Aceast nuvel (considerat de unii critici un scurt roman), ultima oper cu
adevrat important a lui Hemingway, reprezint ncununarea creaiei
scriitorului att prin sensurile ei profund umane, ct i prin mreia sobr a
mijloacelor de expresie.
Btrnul Santiago, pescar srac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se
pregtete s ias din nou in larg, la pescuit, dup aproape trei luni de
trud zadarnic. Cititorul este introdus direct in subiect:
Singur ntr-o barc pescuia btrnul pe Gulf-Stream i trecuser optzeci si
patru de zile fr s-i cad vreun pete. In primele patruzeci de zile i
inuse tovraie un biat. Dar cnd s-a mplinit sorocul acesta i pete tot
n-au prins prinii i-au spus biatului, fr doar i poate, btrnul e un
salao, adic un om mai ocolit de noroc nici c se mai afla i, la porunca lor,
biatul a trecut pe alt barc ce din prima sptmn a prins trei peti
mari.
In cea de-a optzeci si cincea zi se prinde in undia btrnului un marlin,
un pete spad uria. Dou zile si dou nopi dureaz lupta ndrjit dintre

om si pete care trage barca dup el n larg. n sfrit rpus, marlinul este
prea mare ca s poat fi ridicat la bord si Santiago l leag de barc
lsndu-l n ap, dar, pe drumul de ntoarcere, rechinii l devoreaz cu
toat mpotrivirea disperat a batranului, care revine la tarm epuizat si
reprezint in realitate o adevarat parabol a condiiei umane invincibilitaii
asta am fost facut.aducand cu el doar scheletul petelui. Aceast
povestire aparent simpl
Lupta cu petele simbolizeaz btlia omului cu existena, ncordare surd
(ca atunci cnd btrnul strnge n minile rnite frnghia de care trage din
rsputeri uriaul venit din adncuri), nfruntarea pe fa (ca la uciderea
marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere
nseamn mai ales efort cotidian, bucuria, victoria si mreia nfrngerii.
Impulsul l constituie ctigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge s
semnifice, dincolo de satisfacerea necesitailor materiale, dorina omului de
a-i afirma propria valoare, ca justificare a existenei.

E o carte de Hemingway pe care am terminat-o de citit zilele astea. E o

surs de inspiraie pentru cei care nc nu sunt convini c poi munci
enorm pentru o cauz i c, n ciuda efortului i pasiunii depuse, poi eua
E un fragment din viaa unui pescar btrn care de 84 de zile nu mai
prinsese nici un pete. Pleac n larg n a 85-a zi pentru a prinde ceva.
Prinde un pete mare, cel mai mare prins vreodat i dup 3 zile de
anduran reuete s-l doboare. Pentru c petele e mai mare dect barca,
l ancoreaz de ea i ncearc s ajung la rm. Rechinii ns l atac i, n
mai multe rnduri, smulg pri din prad.
E o carte de Hemingway pe care am terminat-o de citit zilele astea. E o
surs de inspiraie pentru cei care nc nu sunt convini c poi munci
enorm pentru o cauz i c, n ciuda efortului i pasiunii depuse, poi eua
E un fragment din viaa unui pescar btrn care de 84 de zile nu mai
prinsese nici un pete. Pleac n larg n a 85-a zi pentru a prinde ceva.
Prinde un pete mare, cel mai mare prins vreodat i dup 3 zile de
anduran reuete s-l doboare.