Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
naltimea corpului, statura sau talia (T): este distanta dintre crestetul capului (vertex) si
talpi, masurata n pozitia stnd. Se masoara cu taliometrul.
Subiectii care depasesc naltimea medie a vrstei se numesc suprastaturali sau hiperstaturali,
cei care se ncadreaza n medie - normostaturali, iar cei sub medie - substaturali.
naltimea corpului n seznd sau bustul (B) este distanta dintre planul de sprijin al feselor
si vrful capului la subiectul asezat pe scaun, cu spatele lipit de taliometru.
n medie bustul reprezinta 52% din statura la barbat si 53% din statura la femei, cu variatii
ntre 54,6 - 55%, la ambele sexe.
Anvergura sau deschiderea bratelor: ntinse lateral, paralel cu solul, se masoara lund
distanta dintre vrfurile degetelor mijlocii.
Valoarea diametrului transvers trebuie sa fie cu cel putin 8 cm mai mare fata de diametrul
antero-posterior, n caz contrar este vorba de un torace aplatizat sau cilindric.
II
Se masoara de asemenea n dinamica n inspir si expir profund, din calcul reiese elasticitatea
toracica (la sp. f. buni 9 - 12).
relatia bust-statura:
TR x 100 / T ( %)
III
La adult I.E. trebuie sa aibe valori pozitive, la copii acest indice are valori negative, se
apropie de 0 la vrsta de 16-18 ani. n general, o valoare negativa caracterizeaza toracele insuficient
dezvoltat la vrsta adulta, dar un indice mare poate fi datorat si unor depozite adipoase n exces n
muschi, care nu mai sunt n limite fiziologice.
Reprezinta raportul dintre naltimea si grosimea corpului. Val. medii: 3,38 barbati; 3,5 la femei
- relatia dintre perimetrul abdominal - statura:
IV
Suma acestor perimetre raportata la statura, da un indice n jur de 45 la barbat si 44 la femeie si care
permite clasificarea indivizilor n 3 clase: cu osatura redusa, avnd un indice osos sub 43, cu osatura
medie indice osos ntre 43,5-45, cu osatura puternica peste 45.
Greutate corporala si statura:
- indicele de corpolenta al lui Bouchard sau de nutritie al lui Quetelet:
Compozitia corporala:
- tesut adipos procentual: 5 plici - abdomen, flanc, spate (sub unghiul omoplatului), triceps
brahial si extremitatea superioara a coapsei, puncte situate pe partea dreapta a corpului. Valorile
plicilor, n mod normal nu trebuie sa depaseasca +15 - +20 mm. n sportul de performanta,
scara marimii plicilor poate fi ntlnita dupa cum urmeaza: 2 mm la culturism, 4-5 mm la
gimnastica sportiva, 15-20 mm la aruncatorii din atletism.
Formula:
T.A. (%) = ( suma a 5 plici x 0,15) + 5,8+ S.C.
S.C. - suprafata corporala calculata din raportul Statura/Greutate prin utilizarea
nomogramei lui Du Bois Raymond.
T.A. (kg) = T.A. (%) x G
M.A. = G - T.A. unde M.A. - masa activa
Valoarea optima a tesutului adipos este de 11%-12%. La un adult 2 mm de tesut adipos
reprezinta 1 kg greutate.
SOMATOMETRIA
V
Reperele osoase(puncte antropometrice):
1. Vertex(pct apical) - punctul cel mai inalt de pe craniu,subiectul fiind in ortostatism cu capul
mentinut in rectitudine;
2. Glabela -proeminenta plasat pe linia mediana a fetei situata intre arcadele sprancenoase.
3. Gonion- punctul situat in vf unghiului mandibulei
5. Gnathion- punctul situat pe linia mediana a marginii inferioare a mandibulei
6. Menton- punctul situat cel mai anterior pe corpuol mandibulei
7. Punctul sternal superior sau suprasternal-este plasat pe linia mediana la nivelul incizurii
jugulare mai exact pe marginea superioara a manubriului sternal.
8. Punctul sternal mijlociu (mezasternal)-tot pe linia mediana la jum dist dintre punctul sternal
si cel xifoidian.
9. Punctul sternal inferior(xifoidian)tot pe linia mediana la nivelul apendicelui xifoid in zona in
care se mai poate palpa.
10. Punctul epigastric- situat la intersectia dintre linia mediana si orizontala care trece pe la
nivelul marginilor inferioare ale coastelor 10.
11. Omfalion-situat la mijlocul ombilicului
12.. Punctul acromial coresp extremitatii celei mai laterale a acromiului.
13. Punctul radial-cel mai inalt pct de pe margineasuperioara a capului radial
14. Punctul stilion-cel mai distal pct plasat pe apofiza stiloida radiala (ulnara)
15. Dactilion-degetul mijlociu
16 . Puncte simfizare-pe linia median ape marginea sup a simfizei pubiene
17. Punctul gluteal-posterior la nivelul portiunii celei mai proeminente a regiunii fesiere
18. Punctul iliac anterior(iliospinal)-pe spina iliaca antero-superioara
19. Punctul trohanterian
20. Punctul tibial inferiorla nivelul maleolei tibiale interne
Dimendiuni longitudinale
A.
l Inaltimea,
B.
Bustul se masoara tot cu taliometrul, intre vertex si linia biischiatica. Subiectul este
asezat pe scaunul taliometrului, cu coloana dreapta. Lungimea bustului este reprezentata
de diferenta dinte cifra citita pe taliometru si inaltimea scaunului. Valorile medii ale bustului
reprez aprox 52% din talie si 54% ptr femei
C. Lungimea m.s. se masoara cu banda metrica intre punctul acromial si dactilion, cu palma
orientata ventral : 77 cm barbat, 71 cm femei
VI
D. Lungimea bratului se masoara cu banda metrica intre punctele acromial si radial.
E. Lungimea antebratului se masoara cu banda metrica intre mijlocul pliului distal al
incheieturii mainii si dactilion.
F.
Lungimea palmei se masoara cu banda metrica intre mijlocul pliului distal al incheieturii
mainii si dactilion.
G.
Lungimea gambei se masoara cu banda metrica intre punctul tibial lateral si sfirion
fibular.
J.
1.
Anvergura se masoara cu o tija gradata rigida, intre cele doua puncte dactilion, cu m.s.in
pozitie orizontala si cu articulatiile in extensie perfecta, spatele lipit de perete. 3-4 cm mai
mica ca talia ptr barbai, egala cu talia ptr femei.
2.
3.
4.
Perimetrul antebratului se masoara cu banda metrica plasata tot la nivelul zonei mai
proeminente cu relief muscular in timpul contractiei - fara sa depaseasca 6 cm de la
punctul radial-. Masurarea se face atat in contractie, cat si in stare de relaxare. In
contractie subiectul strange pumnul, in timp ce in relazare antebratul este lasat liber.
e) Perimetrul coapsei se masoara cu banda metrica fixata in zona cu relieful muscular cel
mai proieminent in timpul contractiei sau la nivelul pliului subfesier. Subiectul este in
ortostatism cu m.i usor departate si greutatea corpului egal distribuita pe ambele picioare.
(val intre 51-55)
VII
Greutatea corporala
Evaluarea cardiorespiratorie
I.
11511m1216l
VIII
F.C.orto max- F.C clino
Unde:
F.C
orto stabil
11511m1216l
Proba PACHON-MARTINET
Proba FLACK
IX
Dupa dutata apneei:
fb:>50sec;
b:40-50sec;
satisfacator:35-40sec;
nes:<30sec;
Dupa modificarea valorilor FC se descriu 5 tipuri de curbe:
- Curba tip I, FC creste pana la 7b/5sec= sportivi antrenati;
- Curba tip II, FC creste lent pana la 9/5sec= sp neantrenati;
-
Curba tip III, nefavorabil FC creste rapid 10 b/5sec= investigatii suplimentare cardiovasculare;
Curba tip IV,sau reactie hipotona, FC creste rapid 10-11b/5sec, apoi scade sub valorile de
repaus= contraindicat sportul de performanta;
- Curba tip V, apare la persoane distonice neuro vegetativ, FC creste initial 9-10b/5sec, apoi
dupa cca 20sec revine la 6-7b/5sec.
Proba are indicatie in special pentru sportivii care lucreaza cu toracele blocat si reclama o
foarte buna coopare din partea sportivului
Proba GRUBICI
Este tot o varianta a probei Flack, care individualizeaza intensitatea in functie de fota
expirarotie maxima, folosind 60%din valoarea acesteia in cazul barabatilor, 50%in cazul
femeilor si 40% la copii. Timpul minim pt mentinerea paneei este de 20 secunde. Se masoara
FC in perioda de repaus, pe toata durata apeei si pe toata durata revenirii, pana la restabilirea
valorilor de repaus pe cate 5 secunde.
Interpretare:
Claificativ.........timp de reactie......timp de revenire :
Fb...I-II...<40 ;
B......I-II...40-60sec;
S.....indiferent ....1-2min;
Ns....ind....3-4min
Patologic....ind.......>4
Metode de explorare clinica
Electrocardiografia
Reprzinta o metoda de investigare a activitatii electrice a cordului in vederea aprecierii starii de
sanatate a inimii, a calitatilor sale morfofunctionale si a modificarilor aparute in urma
antrenmentului, respectiv capacitatea de adaptare a cordului.
Determinarile se fac in conditii de repaus, de efort standard sau specific si dupa efort. In
perioada de revenire, prin folosirea in mod curent a celor 12 deviatii clasice, bipolare ale
membrelor, unipolare ale membrelor si precordiale.
X
Criteriile de apreciere caracteristice sportivilor sunt diferite, in raport cu momentul efectuarii
examenului. Astfel, pentru ekg de repaus criteriile sunt:
- Ritmul-sinusal sau atrial inferior;
- Frecventa cardiaca- bradicardie;
-
- Ventriculograma
Complexul QRS cu amplitudine crescuta;
ST usor supradenivelat oblic ascendent, concav;
I amplu si simetric;
Intervalul QT usor alungit;
In functie de sportul practicat apar particularitati ale traseului EKG. Astfel in cazul sportivilor
care practica eforturi de viteza, la care predomina hipertrofia de cordul drept apar R inalte in
deviatiile V5 si V6 iar indicele cardiac este mai mic de 0.5.
In cazul EKG criteriile sunt :
o
Revenirea rapida dupa efort, fara aparitia unor elemente supraadaugate de tipul
tulburarilor de excitabilitate(extrasistole) sau de conductibilitate (blocuri);
Metoda ofera relatii pretioase in cadrul evaluarii starii de sanatate si a starii de antrenament,
respectiv gradul de adaptare cardiaca la un anumit efort, si de asemenea poate pune in
evidenta aparitia starilor de suprasolicitare cardiaca din timpul oboselii cronice patologice,
reprezentand astfel un mijloc eficient de dirijare a antrenamentului sportiv.
EVALUARE FUNCTIEI RESPIRATORII
Functia respiratorie, cea care asigura aportul continuu si adecvat al oxigenului din aerul
atmosferic pana la nivelul sediilor celulare de utilizare si circulatia inversa a CO2, produs
permanent al metabolismului celular, este realizata printr-o serie de procese fiziologice
coordonate si reglate prin mecanisme extrem de eficiente. Procesul comporta mai multe etapeventilatia pulmonara, distributia adecvata a aerului la nivelul alveolelor pulmonare irigate,
difuziune alveolo-capilara, schimburi gazoase pulmonare, transport al gazelor respiratorii si
respiratia celulara.
Evaluare functiei respiratorii:
I. Aspectele dimenionale toracice.
Dimensiunile cutiei toracice, precum si gradul de elasticitate al acesteia, se apreciaza prin
masurarea diametrelor toracice- sagital sau antero-posterior, transversal si longitudinal, a
XI
perimetrului toracic si a amplitudinii respiratorii, respectiv diferenta dintre valorile obtinute in
inspir si expir fortat.
Dintre cele trei diametre toracice numai cele sagial si transversal sunt masurabile direct, cu
ajutorul compasului antropometric, diametrul longitudinal putand fi apreciat numai radiologic.
Valorile medii ale diametrului toracic sagital sunt de 18-20cm, cu ampliatie de 3-4cm, iar
diametrul toracic transvers sunt de 23-28cm, cu ampliatie de 2-3cm.
Perimetrul toracic masurat cu banda metrica, trebuie sa aiba valoarea medie, in repaus
respirator, de apoximativ 83-84cm, cu ampliatie de 5-7 cm.
II. Aspectele functionale dinamice ale respiratiei:
Evaluarea capacitatii functionale respiratorii se face prin probe spirometrice si spirografice,
metode de evaluare a ventilatiei externe. In acest mod pot fi determinate volumele si
capacitatiile pulmonare- unitatile statice ale ventilatiei- si debitele respiratorii- unitatile
dinamice ale ventilatiei.
1) Unitatile statice ale ventilatiei:
Volumul curent sau vol respirator V.C are valoare medie de 500ml aer, limitele intre
300-900ml. Repre 16-18% sau 15-35 % din capacitatea vitala.
Volumul inspirator de rezerva VIR sau aerul complimentar cu valoare medie de 1600ml
si cu limite pana la 3000ml, repre 40-49% din capacitatea vitala si scade in timpul
efortului.
Volumul expirator de rezerva VER sau aerul de rezerva are valoare medie in jur de
1100ml si repr 35-42% din capac vitala.
Volumul rezidual VR sau aerul rezidual, are valoarea normala de 1200-1400ml, este
masurat cu o aparatura speciala.
unitatile volumetrice compuse sau capacitatile pulmonare iau nastere prin combinarea
diferitelor volume pulmonare simple:
Capacitatea pulmonara totala CPT reprezinta suma tuturor volumelor de aer si are
valoare medie in jur de 6000ml, cu variatii intre 4500 si 6500ml:
ANTHONY: cv*1.32
XII
BADWIN SI COUMAND: talia *36.2-(0.06*varsta)-b
talia *28.6-(0.06*varsta)-f
COMROE SI COLAB: Cv:0.80-pt subiectii de 15-35 ani;
Cv:0.75- pt subiectii peste 50 ani.
2) Unitatile dinamice ale ventilatiei
Debitul ventilator DV, ventilatia pe minut sau ventilatia globala de repaus, reprezinta
produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie si are valoare medie de 60008000ml/min.
(134*talia in m)-(1.26*varsta)-21.4 -b
150-(0.84*varsta)-21.4 -f
Pe baza Vmax se poate aprecia rezerva ventilatorie RV a individului, parametru foarte util in
sportul de performanta, a carui valoare normala este de peste 90%:
RV= (Vmax-DVrepaus)/Vmax*100
Valoarea "actuala" a VEMS-ului se comporta cu valoriel lui teoretice calculate dupa formula
lui BARROWS:
(0.037*talia) - (0.028*varsta)-b
(0.028*talia) - (0.021*varsta)--f
CURS 4
EVALUAREA NEURO-MOTORIE
Sistemul nervos, reprezentat de ansamblul cailor de conducere si a centrilor nervosi, are ca
functii de baza reglarea si coordonarea activitatiilor tuturor organelor si sistemelor ce
alcatuiesc organismul si mentinerea unitatii organism-mediu inconjurator.
In raport cu aceste functii sistemul nervos poate fi subimpartit, pentru necesitati didactice, in
doua componente:
sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie, care asigura legatura organismului cu
mediul inconjurator;
sistemul nervos vegetativ sau autohton, care asigura coordonarea functionala a sistemelor
organismului;
Integrarea diferitelor parti receptoare si efectoare ale organismului este realizata de sistemul
nervos pe calea actiunilor reflexe.
REFLEXELE. ACTUL SI ARCUL REFLEX
XIII
Refelxul reprezinta unitatea functionala a sistemului nervos, act nervos simplu organizat ce
survine dupa o foarte scurta perioada de latenta ca raspuns la un stimul specific. El reprezinta
legatura obligatorie dinte excitarea unei suprafete senzitive sau senzoriale si o anumita reactie
efectoare.
El este format din :
1.
receptor
2.
3.
centru nervos;
4.
5.
efector;
Reflexele neconditionate sunt inascute si sunt prezente la toti indivizii. Ele au centri nervosi in
etajele inferioare ale sistemului nervos central si prezinta o mare importanta in clinica.
Reflexele inchise la nivelul maduvei spinarii:
- reflexele osteotensinoase proprioceptive sau miotatice;
- reflexul pectoral;
- reflexul scapulo-humeral;
- refexul bicipital;
- refexul tricipital;
- refexul scapulo-humeral etc;
Refexele inchise la nivelul puntii:
o
refexul nazo-palpebral;
refexul maseterian;
refexul conjunctival;
refexul corneean;
XIV
Materiale necesare: electromiograf.
Tehnica de lucru - subiectul este informat in prealabil despre modul de inregistrare, pt a obtine
o cat mai buna relaxare musculara.
Pt inregistarea se folosesc 2 tipuri de electrozi:
- EMG in efort muscular voluntar maxim- se rec stragerea unui dinamometru de flexorii
palmari cu toata forta posibila. Pe traseu vor apare potentiale cu amplitudine mari de
500-800 micrivolti si cu frecvente de 200-300 c/sec.
- EMG in oboseala musculara acuta- - se rec metinerea acului dinamometrului timp de 45 min in dreptul deplasarii maxime initiale a acestuia. In 4-5 minute se va observa o
diminuare a amplitudinii potentialelor electrice musculare cu sau fara modificarea
frecventei descarcarilor.
Interpretare depinde de:
Depistarea anomaliilor electrice provenite din interiorul sau din afara aparatului
anomaliilor aparute datorita unei reglari deficitare sau datorita artefactelor induse de
apropierea unei instalatii de radioterapie aflata in functiune. Pot apare anomalii electrice
si in cazul plasarii electrodului prea aproape de inima, cand se inregistreaza EKG-ul prin
miscari ale subiectului, prin existenta unei plagi sau a crustelor la locul de implantare a
acului.
masajul muschiului care induce o mai buna circulatie sanguina si creste in consecinta
temperatura musculara.
XV
Se refera la raportarea efortului la timpul de efectuare. Ea reprezinta cantitatea totala de lucru
mecanic prestat in unitatea de timp.
Volumul efortului.
Reprezinta aspectul global al acestuia si este sinonim cu travaliul total. El reprezinta cantitatea
totala de lucru mecanic efectuat de subiect.
Singura sursa directa de energie ptr orice activitate este ATP-ul. Exista o exceptie de la
aceasta regula, o face muschiul care-si mai poate furniza si din creatin fosfat.
Efortul sportiv presupune acte motrice realizate cu consum energetic, enerigia chimica
potentiala transformandu-se la nivelul musculaturii active in energie mecanica. Durata
contributiei diferitelor sisteme energogenetice la producerea de energie este limitata de
epuizarea substratului respectiv.
Substratul energetic imediat utilizabil este reprezentat de ATP, care poate sustine energia
aporximativ 4-6 contractii musculare, respectiv 4-6 secunde. Resinteza continua a ATP-ului in
timpul efortului se poate realiza, in functie de prezenta oxigenului, in conditii anaerobe, din CP
si glucoza, sau in conditii aerobe din glucoza, AGL si trigliceride si eventual, aminoacizi (ciclul
KREBS, fosforilare oxidativa, transport de electroni).
Evaluarea capacitatii aerobe de efort.
Capacitate aeroba de efort expima cantitatea maxima de energie disponibila pentru eforturile
aerobe sau cantitatea de lucru mecanic ce poate fi efectuat prin reactii energogenetice aerobe.
Rezulta ca metodele de aprecierea a capacitatii aerobe de efort se pot referi fie la masurarea
puterii maxime a organismului, fie la masurarea cantitatii totale de lucru mecanic pe care
organismul o poate presta.
I.
Testul RUFFIER denumit de autorul lui test de evaluare a conditiei fizice se bazeaza
pe variatiile FC in trei momente : repaus, dupa efort si revenire si foloseste formula :
(P1+P2+P3)- 200/ 10 unde P1= puls de repaus, P2= dupa efort,
P3= de revenire
XVI
FB <0, B 0-5, M 5-10, STAT. 10-15, NESAT
<15
Prima parte 15-20sec, reprezinta faza preponderent alactacida, consta din pedalarea maximala
si exprima lucrul mecanic efectuat pe 5 sec, sau puterea maxima anaeroba, si lucrul mecanic
efectuat pe 15 sec, rezultat al posibilitatilor de mentinere a intensitatii de lucru in conditii de
viteza. Valorile se raporteaza apoi la greutatea corporala.
A doua parte 45-60 sec, se executa dupa un interval de o ora necesar refacerii, si este similara
ca tehnica cu prima parte, fiind vorba tot de o pedalare maximala. Exprimarea lucrului mecanic
se face in kgm si se raporteaza tot la greutatea corporala. Aceasta faza a testarii evalueaza
posibilitatile maxime de efort in conditii de acumulare de acid lactic, deci semnificatie mare in
sporturile de anduranta sau puterea anaeroba globala, cu semnificatie mare in sporturile de
anduranta scurta si medie. Performanta intregului efort timp de 45 sec este considerata
parametru al andurantei anaerobe.
Metodele de masurare a puterii maxime anaerobe- sunt considerate a fi cele mai fidele
modalitati de apreciere a capacitatii anaerobe de efort.
Testul MARGARIA 1966- consta sin efort de alergare cu viteza maxima pe o scara cu 10-12
trepte, a caror inaltime este de 32 cm. Se determina timpul necesar parcurgerii distantelor
dintre trepte cu ajutorul unui cronometreu cu celule fotoelectrice. Parametrul care se utilizeaza
pentru aprecierea este viteza maxima de ridicare a corpului, viteza atinsa de regula intre
treptele 4-6 sau 6-8. Puterea maxima calculata prin aceasta metoda este mai mica insa decat
in realitate, deoarece nu se introduce in calcul si travaliul de franare din timpul alergarii,
alergatorul efectuand la fiecare pas un travaliu de franare si un travaiu activ de desprindere de
pe sol, travaliu ce determina saritura.
Metoda biochimica se bazeaza pe determinarea lactatului sau excesului de baza prin
micrometoda. Prin inscrierea grafica a rezultatealor obtinute cu o curba a evolutiei echilibrului
biochimic de-a lungul efortului. Cu cat graficul are aspect mai orizontal sau cu foarte mici
tendinte de ascensiune cu atat raspunsul adaptativ al organismului la efort este mai pozitiv.
XVII
Metoda neuromusculara apreciaza activitatea energetica optima anaeroba prin stimulente la
nivelul unui punct motor, cu ajutorul impulsurilor rectangulare de intensitate constanta, dar cu
frecventa crescuta cu cate 10 sau 20 cili/sec pana la obtinerea lucrului mecanic optim.
Activitatea energetica optima este reprezentata de lucrul mecanic optimal, exprimat prin
amplitudine maxima, constanta si fara deformari ale secusei.
Descriere
Scor
Independent: se serveste
de tacamuri
Are nevoie de ajutor
pentru a taia alimente
2. Baia
Face baie fara ajutor
3. Toaleta personala
Isi spala fata, dintii, se
piaptana, se barbiereste
4. Imbracatul
Independent: isi innoada
sireturile
Are nevoie de ajutor
5. Controlul intestinal
Fara probleme
Probleme ocazionale
6. Controlul vezical
Fara probleme
Probleme ocazionale
7. Transferul la toaleta
Independent pentru a
merge la toaleta
Are nevoie de ajutor
8. Transferul in pat sau Independent
fotoliu
Ajutor minim
Ajutor maxim pentru
transfer
9. Mersul
Independent 50 m cu
baston
Merge cu ajutor
10
5
5
5
10
5
10
5
10
5
10
5
15
10
5
15
10
XVIII
Fotoliu rulant
Independent
Are nevoie de ajutor
5
10
5
XIX
SCOR ADL
Activitate
Igiena corporala
Imbracare
Mersul la toaleta
Continenta sfincteriana
Alimentatia
Descriere
Scor
Autonomie
2
Ajutat partial
1
Dependent
0
Autonomie
2
Autonomie pentru imbracare dar
1
ajutor pentru incaltare
Dependent
0
Autonomie
2
Ajutat
1
Ajutat la pat
0
Continent
2
Incontinenta ocazional
1
Incontinent
0
Mananca singur
2
Ajutat pentru taiat cu cutitul
1
Dependent
0
Caracteristici
Alert
Somnolent
Coma
Orientat
Dezorientat
Normal
Afazie expresiva
Afazie receptiva
Fata: normal
sau grimasa: simetric
PFC
asimetric
Membre: normal
sau retrage: egal
moderat
decerebrare
fara raspuns
inegal
Scor
3
1.5
0
1
0
1
0.5
0
0.5
0
1.5
1
0.5
0
XX
Caracteristici
Pastrata integral
Somnolenta
Somn (reactioneaza la comanda verbala)
II. Miscarile globilor Fara oftalmoplegie
oculari
Oftalmopareza
Miscari conjugate patologice
III. FMS membru Normala
superior
Diminuata, dar ridica membrul superior
Flexia antebratului
Miscarea nu invinge gravitatia
Paralizie totala
IV. FMS mana
Normala
Diminuata
Miscari ale degetelor
Paralizie totala
V. FMS membru Normala
inferior
Diminuata
Flexia gambei
Nu invinge gravitatia
Paralizie totala
VI. Orientare
Orientat temporo-spatial si la propria persoana
Corecta pentru 2 din 3 (timp, loc, persoana)
Corecta pentru 1 din 3
Dezorientat
VII. Vorbire
Fara afazie
Vorbire incoerenta sau vocabular limitat
Nu poate face propozitii
Spune numai da sau nu
VIII. Pareza faciala
Nu
Prezenta
IX. Mers
Merge 5 m fara sprijin
Merge cu sprijin (cadru, baston)
Ajutat de alta persoana
Sta in sezut fara sprijin
Grabatabil la pat sau pe scaun cu rotile
Total: 58 puncte
Scor
6
4
2
4
2
0
6
5
4
2
0
6
4
2
0
6
5
4
2
0
6
4
2
0
10
6
3
0
2
0
12
9
6
3
0
XXI
Grupa 4
Grupa 5
Tonus muscular
Normal
Usor crescut la miscarile pasive ale membrelor
Crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt dificile
Crestere marcata, miscari pasive dificile
Crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate pasiv
XXII
Caracteristici
Scor
Normala
0
Perturbata
1
Handicap mic
2
Parapareza incipienta
3
Parapareza sau hemipareza severa
4
Paraplegie, tetrapareza
5
Tetraplegie
6
II. Fct. trunchiului Normala
0
cerebral
Fara tulburari functionale (examen anormal)
1
Nistagmus inconstant
2
Nistagmus sever, diplopie
3
Dizartrie severa
4
Deglutitie, vorbire imposibile
5
III.Fct. cerebeloasa Normala
0
Perturbata
1
Ataxie minora
2
Ataxie moderata
3
Ataxie severa
4
Ataxie severa care nu permite realizarea nici unei miscari
5
de coordonare
IV. Fct. senzitiva
Normala
0
Diminuarea sensibilitatii vibratorii, discriminative
1
Diminuarea sensibilitatii vibratorii, mioartrokinetice
2
Scazuta moderat (tactil, dureros, vibrator)
3
Scazuta marcat la 1-2
4
Abolire la 1-2
5
Abolirea sensibillitatii cu exceptia capului
6
V. Fct. urinara
Normala
0
Mictiuni imperioase
1
Retentie urinara moderata, frecvente mictiuni imperioase
2
Incontinenta urinara frecventa
3
Cateterism vezical
4
Incontinenta permanenta
5
Incontinenta de urina si fecale
6
VI. Fct. vizuala
Normala
0
Scotom AV> 0.7
1
Scotom AV > 0.4-0.7
2
Scotom AV 0.2-0.3
3
Diminuare marcata a CV, AV (0.1-0.3)
4
5
VII. Fct. cerebrala Normala
0
+ mentala
Alterata
1
Diminuarea usoara a ideatiei
2
Diminuare moderata a ideatiei
3
Diminuare severa
4
Dementa
5
XXIII
asimptomatic
mers normal cu oboseala la activitati fizice
mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)
mers fara sprijin 8 m in 200
mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 200
mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral 8 m > 200
mers cu ajutor bilateral 8 m in > 200
imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant
legat de scaun rulant dar cu bratele functionale
legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale
XXIV
XXV
SCALA GLASGOW
Raspuns ocular
(deschide ochii)
Spontan
La comanda verbala
La durere
Nu raspunde
Constient, orientat temporo-spatial
Confuz (conversatie, dar e
dezorientat)
Inadaptat
Neinteligibil
Nici un raspuns
La ordin
La durere:
- indeparteaza stimulul
- flexie orientata
- flexie reflexa (rigiditate de decorticare)
- extensie reflexa (rigiditate de
decerebrare)
- nici un raspuns
Raspuns verbal
Raspuns motor
(mobilizeaza
membrele)
4
3
2
1
5
4
3
2
1
6
5
4
3
2
1
Gradul comei
I
GSC
7-8
II
III
IV
5-6
4
3
Scor maxim = 15 puncte
GSC (Glasgow Coma Scale) <7-8 coma
<5
prognostic grav