1- COPIII FRICOI :

Ei sunt astfel, adesea, prin natura lor. Este vorba de hiperemotivi, de hipersensibili care se
trezesc ntr-un mediu ostil pe care nu-l suport. Adesea copii unici la prini sau supraprotejai de o
mam fricoas i ea, ei se gsesc confruntai cu violena. Asta se poate ntmpla nc de la sosirea lor
n colectivitatea de copii, sau poate mai trziu, ntr-o clas unde educatorul ip prea tare, se inerveaz
din nimic, lovete sau pedepsete cu uurin. !neori aceste atitudini vin din partea unor grupuri de
copii agresivi care practic devreme tirania sau btaia de joc. "n astfel de condiii sracul de el, micuul
#$%&'( este literalmente terorizat, ntr-att nct nu mai poate s aud sau s rein nimic din ce se
spune i din ce se face la coal. Acas el se simte fericit.
)entru a regsi grupul de remedii care ar putea corespunde acestei stri, avem de comparat rubricile*
$emediile care se regsesc aici valorizate i care ar putea fi adaptate acestor cazuri de copii, sunt*
A&'+%,!-, .E//A0'++A, ')%!-, &A/&A$EA &A$.., +A,$!- -!$.,
)1'()1'$%& A&%0!-, )1'()1'$!(, )!/(A,%//A i (,A)12(A3$%A.
- A&'+%,!- * are o fric ngrijortoare, aproape fizic, care se citete pe faa copilului4 el are o fric
de alii aa cum are fric de mulime, de boal, de durere, de moarte. (ensibilitatea sa se manifest
deopotriv i la zgomot, muzic.
- .E//A0'++A* aduce n imagine mai ales lucrurile nfricoetoare, rutatea oamenilor i ferocitatea
animalelor i are o fric aa de mare nct este gata s fug de la coal 5escape, pag. 678. $eacia lui
poate fi violent, lovind i urlnd dac frica lui e prea puternic.
- ')%!- * este, din contr, fricosul paralizat. El i pierde toate resursele i trece drept
neinteligentdei nu este aa. (e retrage ntr-un col al curii, privindu-i colegii cum se joac. El numai
n somnul su poate participa, n vis sau sub form de comaruri cu aciuni violente.
- &A/&A$EA &A$.'+%&A * prezint ntructva cam acelai gen de fric, ntlnit la
.E//A0'++A, i vine dup ea, dac temperamentul friguros, transpirant i indolent se regsete
asociat cu frica.
- +A,$!- -!$%A,%&!- * este copilul terorizat de coal pentru c a pierdut protecia familial. El
se crede abandonat, trdat de mama sa, ca i cnd ea l-a mpins ntr-un mediu ostil. %ncapabil s-i
e9prime frica sa, se repliaz n el-nsui i nu vrea s spun nimic despre ce se petrece n clas. -ai
mult, ncurajrile sau sfaturile l fac furios.
- )1'()1'$%& A&%0!- * est cel care se situeaz cel mai aproape de depresia nervoas i de
disperare. El cade ntr-o stare de indiferen fa de tot, refuznd s se alimenteze. Acesta va fi
remediul strilor celor mai grave.
- )1'()1'$!( * este cel care are cele mai multe frici, nafar de cea de coal. )arado9al el are n
acelai timp o teribil fric de a fi singur, mai ales noaptea. %n mod deosebit, el are fric de ap i
furtun. Este de asemenea hipersensibil, foarte afectuos* el are nevoie de dovezi de dragoste, fiind
profund impresionat afectiv de mngieri i sruturi.
- )!/(A,%//A * este fricosul care nu tie dect s plng. )e toat durata colii, el rmne plngre
ntr-un col. :i-ar dori de bun seam s se refugieze n braele educatoarei sau profesoarei, pentru c
tie cnumai acolo se simte bine, dar , nefiind acceptat, el nu tie dect s plng.
- (,A)12(A3$%A * are fric s nu se abat asupra lui vreo pedeaps sau mustrare pe care n-ar
merita-o. A remarcat deja c profesorul este adesea nedrept i se ateapt n mod constant s fie
viitoarea victim a unei sanciuni imprevizibile. Aceast atitudine atrage dup sine adesea, de altfel,
necazurile de care se teme. El se descarc, dup programul de la clas i la el acas, prin furii violente.
2- COPIII TIMIZI :
&omportamentul lor este adesea foarte vecin cu cel al copiilor fricoi la care ne-am referit, dar
n realitate timidul are mai mult fric de el dect de alii. /ui i e fric de a fi remarcat, de a-i bate
joc de el i mai ales de a lua cuvntul, chiar i pentru lucrul simplu de a se ridica de pe loc dac este
ntrebat. (e spune clasic c el nu particip n clas. :i-ar dori, de bun seam, dar el este paralizat de
sentimentul propriei sale incapaciti. "i lipsete total ncrederea n el. ,emele fcute acas sunt
corecte, dar n clas el nici nu poate nici nu mai tie nimic s e9prime.
%n acest caz este vorba de o stare constituional adesea motenit de la unul din prini, deci greu de
modificat.&adrele didactice ale acestui tip de copii trebuie s aib o mare doz de rbdare i
indulgen ca s scoat ceva din ei.
-edical, pentru a ncerca s-i ajutm, va trebui s cutm un remediu printre cele ce se refer la
rubricile*+u este de mirare s constatm c majoritatea remediilor care convin frisoilor pot fi date i
timizilor i de aceea simptomele generale i locale, particulare fiecrui caz, vor fi cele care vor
determina prescripia.
+u vom mai reveni asupra remediilor fricoilor, cele la care ne-am referit mai sus *
&A/&A$EA &A$.'+%&A, +A,$!- -!$%A,%&!-, )1'()1'$!(, )1'()1'$%& A&%0!-
)!/(A,%//A, (,A)12(A3$%A
Ele sunt absolut indicate pentru timizi dac i celelalte simptome convin dar va trebui, poate, s
preferm anumite medicamente care sunt de asemenea foarte tipice acestor cazuri, cum ar fi *
- .A$2,A &A$.'+%&A * care este timidul ireductibil, dar de asemenea i puin retardat pe plan
intelectual care tim c, de regul, merge i vorbete mai trziu . El are deci o contien vag asupra
strii lui ise ascunde efectiv n spatele profesorului sau a mobilierului din clas. El caut protecia dar
i afeciunea adultului.
- .A$2,A -!$%A,%&A * Are absolut acelai comportament i aceiai ntrziere mental, dar, graie
componentei muriatice, el se arat mai introvertit, refuznd ncurajrile i consolarea. El este cel care
se duce mai degrab pe sub mobilier dect spre educator.
- /2&')'0%!- * este de asemenea un mare timid, dar el domon mai bine frica s nu fac ceva ru.
El se teme n special de tot ce e nou i neateptat i asta se traduce adesea prin inversri ale cuvintelor
sau silabelor, cnd citete sau scrie. El se blbie din cauza timiditii, n timp ce este foarte capabil de
a face totul bine atunci cnd este singur acas
- (%/%&EA * Este foarte vecin cu /;copodium prin mentalitatea sa iar diferena va fi fcut mai mult
pe baza simptomelor generale i modalitilor organice sau funcionale dect pe cea a caracterului.
- A+A&A$0%!- * este dintre toate, cel care are cea mai mare lips de ncredere n el. El crede att
de puin c este capabil s fac o treab bun, o dictare bun, nct cocoloete ciorna pe motiv c ar
avea avea greeli pe care nu le fcuse de prima dat. ' voin morbid l oblig s fac ceva ru pentru
c este convins c el nu este capabil de a reui din prim moment.
- $1!( ,'<%&'0E+0$'+ * Este timidul gesticulant, care ascunde emoia sa sub forma
unorcomportamente bizare i unor gesturi necontrolate. 0ac l priveti sau l ntrebi, este cuprins de
micri involuntare fiind incapabil de a rspunde corect. "n fapt el transpune ntr-o agitaie motorie
dezordinea din capul su.
III - COPIII DISTRAI :
Acetia sunt cei despre care se spune c sunt totdeauna pe undeva pierdui, cu capul n nori,
i c nu particip n clas, ca i cnd n-ar avea niciun interes fa de ce se ntmpl acolo. Ar trebui ca
profesorul s fie mereu n preajma lor pentru a-i readuce la realitate. Acas, nu fac nici aici nimic
singuri * trebuie ca mama lor sau alt persoan s se in de capul lor ca s-i determine s-i fac
leciile. )rin fora lor proprie par incapabili de ceva, inafar de joac. "n plus i pierd toate afacerile,
jucriile, obiectele de coal, etc. +iciodat nu tiu e9act seara, ce teme au de fcut petru a doua zi. E
nevoie aproape ntotdeauna s telefoneze la unul din colegi ca s se informeze e9act.
=om vedea mai trziu cazul &')%%/'$ /E+>%, cu care se confund uneori, dar distratul este lent
pentru c i pierde vremea n reverii, n timp ce lentul veritabil este astfel chiar dac i fi9eaz bine
atenia pe ceea ce face.
&ele care mi se par c se potrivesc mai bine acestor copii vor fi*
- &A++A.%( %+0%&A * pentru cei care sunt into9icai de televiziune i de desene animate. Ei
retriesc aproape constant istoriile celor vzute sau strnite de imaginaie, scpndu-le total cele ce se
spun i se petrec n clas. Acas este acelai copil care nu termin s se mbrace dimineaa, nici s ia
micul dejun, trebue ca mama s fac totul n locul lui, dac ine neaprat s fie gata ca s plece la
coal.
- 12'(&%A-!( * coresponde la fel destul de bine cu aceast imagine a distratului pierdut n
gndurile sale. Aici ns, gndurile sunt efectiv active * el vorbete singur, pare s fie constant n
compania unui camarad imaginar. El joac toate rolurile istoriilor pe care le inventeaz. "n general
aceste imaginaii sunt mai degrab violente. (e bate, ip, poate s prseasc clasa in timpul orei,
- /A&1E(%( * Este n mod particular distrat dimineaa, are destule dificulti de fi9are a ateniei
sale,n timp ce seara i noaptea este mult mai lucid. 0ac dimineaa este cam adormit, dup amiaza nu
face dect s vorbeasc cu vecinii si. Este bavardul ireductibil pe care nicio pedeaps nu-l poate opri
s vorbeasc. Este destul de adesea, un gelos care se crede persecutat de profesor, care prefer pe
colegii si.
- +!< -'(&1A,A * (e refugiaz mai degrab ntr-un vis inconsistent, are dintr-odat aerul c
doarme, i i se ntmpl s-l apuce somnul n spatele unui maldr de cri. El nu este, cu toate acestea
lent, cnd se trezete din letargia sa i din contr arat o dispoziie imprevizibil, plngnd i rznd
prea mult pentru fleacuri.

IV - COPIII LENI :
-uli sunt aa pentru c-i fi9eaz cu greu atenia asupra a ceea ce trebue s fac. Ei se
distreaz de un nimic i chiar fr nici o raiune, cum am vzut la copii din grupul precedent. +e
trebuie deci vigilen pentru a clasa copilul /E+, n grupul distrailor sau n cel al copiilor veritabil
leni. Acetia din urm sunt constituional-leni * le este imposibil s mearg repede, gesturile lor sunt
lente, gndirea lor este lent i aceasta nu este nici din greala lor nici din lipsa voinei. Ei petrec de
dou ori mai mult timp fa de alii pentru a scrie, pentru a scrie pe tabl sau a da o lucrare scris. Ei
depun de dou ori mai mult timp pentru a nva leciile i n-au niciodat timpul de a termina temele
pentru a doua zi. )rimesc note rele fr a fi neinteligeni. (unt pur si simplu leni.
>innd cont in mod particular de subrubricile privind copilul i n special activitatea colar, am
reinut remediile urmtoare*
- AE,1!(A &2+A)%!- * este n special remediul copilului care are probleme n ceea ce privete
fi9area ateniei sale asupra muncii colare. ,radiional el era considerat ca un ?(tudents@rootA.
)ersonal, eu l-am prescris adesea pentru cei care, la apropierea unui e9amen spun c nu vor pute
niciodat s vad tot programul i c sunt disperai c nu pot lucra suficient de repede.
- .A$2,A &A$.'+%&A et .A$2,A -!$%A,%&A au fost deja prezentate n cazul copiilor timizi.
0ar ei au de asemenea capaciti intelectuale mai degrab diminuate. Ei sunt leni pentru c asimileaz
cu greutate i progresiv ceea ce alii nva rapid la coal. (e spune despre ei c le lipsete
maturitatea. Ei vor face, poate, studii chiar strlucite mai trziu, dar la un moment dat pot prezenta o
anumit vscozitate intelectual. Ambele sunt, ntre altele, totdeauna purttoare de vegetaii i de
amigdale mari, iar insuficiena respiratorie pe care o provoac pot fi, n parte, cauza dificultilor
manifestate. &ea &A$.'+%&B este mult mai adesea indicat dect cea -!$%A,%&B, la copil, dar
ultima va aciona posibil mai bine la cei slabi i mai puin timizi.
- A+A&A$0%!- a fost i el avut n vedere n caz de timiditate. /ipsa sa de ncredere n forele sale
este cea care i determin lentoarea. El ezit n mod constant ntre dou soluii * ezit n modul de a
pronuna cuvintele, de a le scrie, de a face fraze, de a da o soluie la o problem i n acest fel el pierde
timpul.
- &A$.' =E3E,A.%/%( * este diminuat din punct de vedere fizic. El este lent pentru c nu are fora
de a merge mai repede. El ar avea nevoie de a se o9igena, de a se duce n recreaie mai frecvent dect
alii. Aerul mai nchis din clas l adoarme n mod veritabil. ' fereastr deschis, puin aer proaspt i
face bine, dar dac nvtoarea este friguroas, el nu mai este bun de nimic. Ajunge adesea la o astfel
de stare n urma unei boli din care i revine cu greutate.
- 1E//E.'$!( * este lentul care pare into9icat, ca paralizat, ca i cnd ar fi fost drogat. El este cel
care seamn cel mai bine cu aceti copii crora li se dau doze puternice de =A//%!- sau de
3A$0E+A/.
- )1'()1'$!( * este din contr copilul inteligent dar care obosete anormal de uor. El nu poate
susine nici un efort de concentrare a ateniei mai mult de zece minute. 0up acest termen mintea lui
scap i zboar n istorii imaginare. Am vorbit deja de copiii distrai. Efectiv este cazul su, dar
distracia este provocat de fatigabilitatea lui e9agerat, mai mult dect de imaginaia sa e9cesiv.
- )!/(A,%//A * poate fi de asemenea un distrat i un fricos, dar lui % se ntmpl s fie lent numai
pentru c este oprit de cea mai mic dificultate i c l apuc lacrimile de fiecare dat. :i de fiecare
dat trebue s fie consolat i potolit. +u mir, astfel, pe nimeni c are nevoie de dou ori mai mult
timp fa de alii, ca s-i aduc la ndeplinire ndatoririle colare.
- (E)%A * $ar ca remediu de copii, poate totui s fie indicat m cazurile care se situeaz la limita
depresiei nervoase. &opilul este paralizat psihologic de o decepie profund pe care n-o tie i refuz
s i-o e9prime. Acesta poate fi simplul fapt de a se crede alungat din caldul cmin familial4 sau ca
urmare a decesului unei bunici. El se nfund astfel n tristeea sa 50Cells, pag. 678 i nu mai are
bucuria de a mai tri5/oathing life, pag. DE.8
V - COPIII AGITAI, INSTABILI :
Acestia sunt cei care nu pot sta locului i care tulbur clasa prin comportamentul lor. (unt
incapabili s se fi9eze pe o acticitate puin mai prelungit. !nii sunt aa datorit unui e9ces de
vitalitate* ritmul colar le este insuportabil pentru c ei nu pot din punct de vedere fizic s accepte s
rmn o or n intregime fr s s se mite n banca lor. Alii sunt aa dintr-o raiune psihologic * nu
pot s-i fi9eze atenia timp ndelungat ca ceilali. 0ar, n loc s se refugieze ntr-un vis cum fac
distraii despre care am vorbit 4 n loc s ncetineasc ritmul lor de gndire ca cei leni,ei nu pot dect
s se deplaseze fizic de la locul lor, s discute sau s-i tachineze vecinul de banc.

,oi copii sunt n mod normal instabili. Ei au, toi, nevoie de a schimba activitatea i de a alterna un
efort mental cu unul fizic. 0ar dac unul dintre scopurile colii este acela de a disciplina aceast
tendin, %+(,A.%/%% despre care ne ocupm acum, nu pot asimila aceast disciplin. Att ct ne este
posibil din punct de vedere medical s facem ceva pentru ei, ne oblig s alegem dintre destul de
numeroase remedii, pe cel mai indicat.
A3%,A>%% #%F%&% *
- A&'+%,!- * care este instabilul an9io9, cel care nu gsete repaos dect n micare. )entru a se
simi mai bine, pentru a ti mai mult, el se ntoarce, i prsete locul, ntreab pe alii i n final se
face remarcat i pedepsit. (ub prete9tul de a face mai bine el devine cel mai ru elev. il devient le plus
mauvais GlHve.
- &1A-'-%//A * Este agitatul certre, violent, furios. /ui i place cearta i gsete toate ocaziile de
a provoca i de a agresa vecinii si. "n recreaie el este cel care url cel mai puternic i care se aga de
toat lumea.
- $1!( ,'<%&'0E+0$'+ * Are o nevoie fizic de a mica ceva. 0ac nu se poate ridica de pe
locul su, ceea ce nu-i lipsete s fac cu sau fr motiv, el mic n orice caz totdeauna un picior sau
un bra. +u este elev ru dar se spune aproape c are dansul lui (aint-3u; 5I8.
- ,A$E+,!/A 1%()A+%&A * &ombin agitaia fizic de la $1!( cu* rutatea de la
&1A-'-%//A. El are gesturi involuntare puin coreice ale primului, dar i agresivitatea celui de al
doilea. !n singur lucru l calmeaz numaidect, anume muzica. El nu e calm dect n clasa de muzic
sau de cnt.
- ,!.E$&!/%+!- * este nc un Jaffreu9 KojoJ cruia nimeni nu-i vine de hac. 0ar el este n acelai
timpmai slab dect precedenii. Este micul 0avid care se lupt voluntar cu nite 3oliai. 0ac este att
de nervos, aceasta se datoreaz absenelor frecvente de la coal, din cauza bolilor care
reapar mereu 5rinite, angine, otite8.
A3%,A>%% )(%1%&% * vor fi mai ales
- /A&1E(%( * pe care l-am vzut printre distrai, din cauz c este vorbre. Are, deci, aceast nevoie
de a vorbi cu alii care-l agit. 0ac vorbete ntr-att este pentru c la el totul poate fi subiect de
comentarii, sau punct de plecare al unei istorioare. )retinde ntotdeauna c tie mai mult dect ali
- A$(E+%&!- A/.!- * Este echivalentul lui A&'+%,!- pe care l-am clasat puin cam arbitrar
printre agitaii fizici. Ambii sunt nainte de toate nite nelinitii, nite an9ioi. :i acest an9ietate este
cea care i agit. 0ar A$(E+%&!- se aseamn prin fragilitatea sa, sensibilitatea la frig i la rceli,
cu ,!.E$&!/%+!-, n timp ce A&'+%,!- este n general un robust.
- +A,$!- &A$.'+%&!- * Este veritabilul instabil mental. El nu poate s-i fi9eze atenia pe un
subiect sau o activitate mai mult de cinci pn la zece minute. 0ac e obligat s reflecteze, aceasta va
fi ceva dificil de realizat i n orice caz el se va plnge curnd de dureri de cap. Efortul mental l
obosete, ca i soarele din timpul verii.
- -E$&!$%!( * Este ?argintul viuA clasic. :i el este destul de greu de stpnit, ca o pictur de
mercur pe o foaie de hrtie. -ai mult, nici el nsui nu tie cum s se stpneasc. #ace totul repede
51urr;, pag. LE8,acum plnge, acum rde 5Ceeping altern pag. M68. El are memorie slab 5memor;
CeaNness, pag. DO8 i nu e niciodat mulumit 5discontented, pag. LD8.
- )/A+,A3' * este semnalat ca un remediu tradiional al copilului agitat, fr alt caracter ct de ct
particular. =a trebui s ne gndim la el dac copilul face de asemenea i pipi n pat noaptea.
V I COPIII OPOZANI :
Acetia sunt copiii care refuz sistematic s fac ceea ce li se cere 4 ei au alt mod de a se
ocupa, fie c deranjeaz pe ceilali din clas, fie c nu fac absolut nimic. Aceiai atitudine o au i n
familie, pentru c la originea acestui comportament e9ist totdeauna o greeal de educaie sau o
reacie afectiv fa de o dorin refuzat.
Este vorba de copii care au o puternic personalitate sau cel puin o contientizare acut despre ?eulA
lor, ceea ce i face foarte susceptibili. +u accept nici cea mai mic constrngere. Ea este resimit ca
o atingere a libertii lor. (e supr pentru un fleac. Adesea e vorba de copii unici la prini, care au
fost supraapreciai de o familie care de asemenea a refuzat s le impun vreo constrngere ct de mic.
Este ?copilul regeA, cu ce are el mai ru n el. El pune pe roate toat familia sa pentru a obin,e
totdeauna, tot ce i convine i a refuza ce nu-i place. +-ar putea, deci, s se comporte diferit la coal.
"n alte cazuri refuzul de a nva este motivat de o reacie fa de atitudinea unui cadru didactic* dac
ip des la el, dac l pedepsete mereut, eventual chiar l lovete sau pur i simplu i bate joc de el n
faa clasei, acest gen de copil se nchide n el i refuz de a mai lucra.

"n fine unii nceteaz de a face cel mai mic efort colar aa cum nceteaz, n mod incontient, s
cread n toate.,raumatizai de ceea ce se petrece ntre prinii lor care nu se neleg bine, ei nu mai
resimt deloc gust de via. (e instaleaz un fel de disperare profund. /a ce mai servete s fac ceva.
!nele din remediile posibile pot fi *
- A$+%&A * indicat pentru cel care a suferit un oc afectif, devenind suspicios 5(uspicious, pag. PL8
et fricos 5frightfull, pag. O78 El se interiorizeaz, refuznd s rspund 5talN, indisposed, to, pag. PD8.
)oate transpune dificultile sale n comaruri urte. +opile sale sunt totdeauna agitate, simindu-se n
mod constant obosii.
- A!$!- * Este cel mai disperat dintre opozani. &hiar dac nu tie s o spun, comportamentul su
face s se neleag c el nu mai gsete nicio plcere s mai triasc. Acest lucru poate fi legat fie de
pierderea unuia dintre prinii sau bunicii si, fie pentru c familia lui s-a destrmat.
- &A!(,%&!- * Este putin vecin cu A!$!-, prin faeta lui depresiv. 0ar el o traduce ca la
A$+%&A, printr-un sentiment de oboseal insurmontabil. 1ipersensibil, el este n plus afectat i la
vederea suferinei altora. ' face ca i cnd el ar suferi i pentru pedepsele celorlali. Atitudinea
violent a unui cadru didactic este resimit chiar i cnd nu el este victima.
- 1E)A$ (!/#!$ * Este un an9io9 i un iritabil. El este hipersensibil la toate tipurile de dureri i
aretendina de a reaciona prin violen. 'poziia este singurul lui mijloc pe care l-a gsit pentru a-i
impune personalitatea sa la coal. Acas o face prin crize de furie nebun.
- %3+A,%A * Este remediul tipului de copii care au o suferin moral, un necaz, sau care sufer din
cauza unei nedrepti. Ei nu mai fac aproape nimic la coal, n plus pot avea un comportament
imprevizibil * rznd atunci cnd sunt pedepsii, plngnd dac cineva se intereseaz de ei. Adesea au
nevoie imperioas de nite respiraii profunde, ca i cnd le-ar lipsi aerul. Ei suspin ca ?de inim
frntJ.
- /A&1E(%( * Este tipul opozantului prin gelozie. =orbindu-se att de ludabil despre fratele su mai
mare, n familie, nct de retrage n el i lucreaz cu att mai puin cu ct este convins c nimeni nu va
ti s-l recunoasc i pe el. "n loc s munceasc, el parlamenteaz mereu i distrage clasa.
- /2&')'0%!- * El a fost un e9celent elev, dar ca urmare a unei suprri el a ncetat s mai fac
ceva, orice ar fi. )retinde c tie totul naintea tuturor i c este inutil s nvee n plus. (pecial indicat
pentru tineri care odat cu pubertatea, devin cei mai opozani, la coal i n familie, gata oricnd s
adere la idei A+A$1%(,E sau la alte &'+#E(%!+%.
- -E$&!$%!( * +oi l-am vzut deja prea lent i prea agitat, dar el este n anumite cazuri ru,
distructiv 5mischievous pag. DD8 un rutcios care devine aa pentru c este bolnav. &onstituional este
unhepatic JhipocondriacJ slab, totdeauna obosit, puin disperat, i el deasemenea, dar din motive
fizice.
- +!< ='-%&A * Este mai curnd un opozant care ia n seam mai ales partea rea a lucrurilor i n
special obligaiile colare 4 este iritabilul prin e9celen 4 hipocondriac ca i -E$&!$%!(, dar ntr-un
grad mult mai puin organic. El este de asemenea copilul care a fcut prea mult, care a lucrat prea mult
i care, dintrodat, nu mai poate continua*
El clacheaz n urma surmenajului i din acest moment refuz orice efort.
- (,A)12(A3$%A * Este prototipul subiectului susceptibil la e9ces care refuz s lucreze pentru c a
fost suprat, sau vizat prin remarci sau pedepse nemeritate, pentru c profesorul sau profesoara sa
suntincapabili s-l aprecieze la justa lui valoare. 0e aceea este absolut inutil s mai continue s
depun cel mai mic efort.
AMMONIUM CARBONICUM - )acieni grai cu inima QslabR. )entru femei obosite i greoaie, care rcesc
uor i duc o via sedentar. #emei cu menstruaie prematur i abundent. ,ristee i dispoziie lacrimogen.
,imiditate. 0ezgust de via. Absenteism i memorie slab. )acieni friguroi cu mare sensibilitate la aer liber i
rece, agravare la vreme umed i de la baie, ameliorare la cldur.
AMMONIUM MURIATICUM - "n cazul n care corpul este gras i gambele 5gleznele8 sunt subiri. 0epunere
adipoas la nivelul feselor. #oarte trist, dar nu poate plnge. )icioare foarte reci seara n pat.
ANTIMONIUM CRUDUM - "n special pentru copii i tineri obezi. /imba acoperit de un depozit alb. Eructaii
frecvente. 0istensie abdominal dup mas. &opiilor le plac foarte mult castraveii. -ai ales la vrstnici,
alterneaz diareea cu constipaia. (imptomele sunt agravate de cldura soarelui.
AURUM METALLICUM - )acieni obezi cu arterioscleroz i hipertensiune arterial. &u degenerare gras a
inimii. )acieni melancolici, lipsii de speran, cu tendine suicidale, care i doresc moartea. 0ureri cardiace
e9tinse pe braul stng pn la degete. )acieni friguroi, toat noaptea.
CALCAREA CARBONICA - Acesta este cel mai important remediu pentru a reduce obezitatea. !n simptom
caracteristic este transpiraia capului care ud perna n timpul somnului. )oate fi prescris i copiilor obezi. -na
pacientului este moale, cald i umed. ,ranspiraie lipicioas la picioare.
CALOTROPIS GIGANTEA - Acest remediu este util pentru a reduce obezitatea fr scderea greutii.
$educe stratul adipos i ntrete musculatura. Aciunea perspirant a surplusului de ap.
CAPSICUM - Este indicat persoanelor cu fibr muscular la9 i friguroase, dar agravate la cldur. 0igestie
lent. 0ureri arztoare dar ursc frigul. Adesea indicat persoanelor n vrst, care i-au pierdut vitalitatea. Este de
asemenea indicat i copiilor (tatusul metal este caracterizat de dor de cas.
CARLSBAD - Acest remediu i-a ctigat faima datorit aciunii eficiente asupra ficatului, i a eficienei n
tratarea diabetului i obezitii. (ensibilitate la aer rece, rcete foarte uor. ,ranspir la cel mai mic efort.
Agravare n aer liber, de la micare. /imb ncrcat i respiraie urt mirositoare.
FERRUM METALLICUM - 'bezitate cu anemie, faa pufoas. $ecomandat copiilor. #ete delicate, abtute,
care sufer de constipaie. Agravare de la ou. (imptome reumatice, 0orin de a sta ntins.
FUCUS VESICULOSUS - (e administreaz sub form de tinctur, sau diluii joase, eficient n caz de
indigestie, constipaie i flatulen. Este indicat n cazurile de disfuncii tiroidiene. (timuleaz tiroida s secrete
hormoni tiroidieni, care intervin n metabolism favoriznd i accelernd arderile.
GRAPHITES - 'bezitate n special la femei cu menstruaia ntrziat. 'bezitate dup sarcin. %ndicat mai ales
pentru persoane cu ten deschis, friguroase, constipate, care au probleme cutanate. !til pentru persoanele care au
pierdut apetitul se9ual.
KALI BICHROMICUM - %ndicat n special persoanelor cu pr blond, obeze, n special copiilor cu obraji
buclai, persoanelor indolente. (imptomele gastrice alterneaz cu cele reumatice. $cesc uor n aer liber.
0ebilitate accentuat, cu dorina de a sta ntins.
KALI CARBONICUM - Acest remediu este indicat mai ales peroanelor obeze n vrst care transpir uor, au
dureri de spate i se simt slbite. Acest remediu trebuie folosit cu mari precauii n boala .right i n tuberculoz.
Este indicat mai ales persoanelor cu ten nchis, fibr muscular la9 i tendin la obezitate.
PHYTOLACCA BERRY - !nul dintre cele mai eficiente remedii pentru a reduce greutatea. Accelereaz
metabolismul i favorizeaz arderile.
THYROIDINUM - !til n caz de obezitate e9cesiv, acioneaz mai bine la persoanele palide. Acest remediu
este un puternic diuretic i este foarte util n mi9edem i n alte tipuri de edeme. $egleaz de asemenea
disfunciile tiroidiene, tiroida fiind principala gland implicat n metabolism.
P!"#$ %&'(!%)#( $!$) ('%&*! +,("
/;copodium L&1 5abdomenul superior umflat8, &arbo =egetabilis L&1 5abdomenul inferior umflat8 sau &hina
$ubra L&1 - E granule de 6 ori pe zi, de preferinta cu o jumatate de ora inainte de masa sau la o ora dupa masa.
P!"#$ %-)!)#( "(,))
,inctura de )ilosella 5vulturica8, 6S picaturi de 6 ori pe zi 5ca atare sau diluata in putina apa8, timp de 6 sapt.
P!"#$ ( .,(') )! #/)$!( 0&(+.,&#
,hu;a occidentalis L&1, E granule de 6 ori pe zi, o saptamana pe luna, pana rotunjimile au disparut.
H&*&+(")( 0&!"#( +&-",&#
Antimonium &rudum 7&1 si %gnatia amara L&1. E granule de 6 ori pe zi, de preferinta TTTTT.
H&*&+(")( 0&!"#( #"!")) % (+(
+atrum (ulfuricum L&1 5retentie de apa generalizata8, ,hu;a occidentalis L&1 5retentie de apa la nivelul
feselor si coapselor8 - E granule de 6 ori pe zi , M saptamana pe luna.
D#!(1$, 0$ (1$"&#$, 2&*&+("))
#ucus =esiculosus ,- 5drenaj general8 si@sau (olidago 601 5drenajul ficatului si al rinichilor8 si@sau =iola
tricolor O01 5drenajul pielii8 - ES picaturi de 6 ori pe zi 5ca atare sau diluate in putina apa8, M saptamana pe luna.
G#(!$, 0&!"#( 0,$,)")
+atrum (ulfuricum L&1 5celulita generalizata8, +atrum -uriaticum L&1 5celulita localizata in partea inferioara
a corpului8 - E granule de trei ori pe zi. ,ratamentul poate fi reluat daca celulita persista, insa cu conditia de a
face o pauza de o saptamana intre doua cure.
Zingiber officinalis D3 - de 3 ori pe zi cate 2 granule zilnic, cica ar face metabolsimul mai rapid.
(Ziniber este ghimbirul. Ca planta focoasa ea ajuta la o ardere mai rapida)
Carica papaya D3 - de doua ori pe zi cate 2 granule, ar mari cica arderea proteineor si ar ajuta la
fomarea muschilor
Iris versicolor D12 - 3 ori pe zi cate 2 granule ar duce la pierderea grasimii de la burta (atentie
insa cu acest remediu, Iris ca si restul de remedii poate produce proing daca nu se potrieste
deloc.)
Larus argentatus Q6 - ar miscora apetitul. !e ia o doza numai pana la ora "#, caci mai tarziu pot
derenja la somn.
$arus argentatus ar aduce si cea eselie in iata. (%ilutia &' este similara cu $(', sau cu C)'-
C)*).
Cinea scrie intr-un forum ca a slabit cu $arus "+ ,g desi credea ca nu are nici un efect.
-u am folosit inca astfel de remedii (de abia am dat si eu de ele) dar personal un caz in care o
femeie tanara a slabit cu ajutorul la Zingiber. Cu siguranta ca remediile acestea pot ajuta, dar nu la
toti.
Cine se ingrasa usor o face dinc auza metabolismului lent, si nu din cauza mancarii. %eci prin
reglarea si normalizarea metabolismului se slabeste, si nu prin renuntarea la mancare sau scaderea
fortata a apetitului.
Cu ajutorul la un remediu homeopat constitutional care regleaza metabolsimul se slabeste, desi se
mananca la fel ca si inainte.
.u personal as incerca o combinatie din cele 3 remedii in afara la Iris. /emedii diferite nu se iau
niciodata simultan, ci la distanta cat mai mare unul de altul. /emediile acestea se pot face
bineinteles si cu metoda cu eticheta si paharul cu apa.
Alimente care trebuie evitate neaparat la cure de slabire
%ulciuri, zahar, grasimi, lapte, etc.
Alimente care nu ingrasa deloc0 morcoi, pastarnac, carne de pasare.
!impul cand trebuie mancat si trebuie evitata mancarea
este e1act iners decat cel care ni se spune. 2t. a slabi este bine sa -3 se manance nimic
dimineata (se bea numai) caci corpul
are energie de la somn dimineata si nu ii trebuie mancare. !au se mananca numai fructe
dimineata.
!eara insa,4/.53I. mancat, caci altfel se slabeste organismul, sufletul si mintea, caci seara corpul
este obosit de la munca si ziua petrecuta si ii trebuie neaparat o intarire. Cu acest mod de
alimentatie se slabeste mai rapid si mai sanatos.
"emedii #omeopate suplimentare pt$ cei cu multe %ilograme in plus la care li se
potrivesc
&atrium muriaticum C'( de 3-# ori pe saptamana. 2otriit numai la cei care0 le place mult
sarat, nu pot plange deloc sau plang usor, nu au multi prieteni, le plac dulciurile, sunt oameni
izolati, au asteptari mari de la partener, de la ei insasi, tind la perfectiune, sunt fideli, caldura prea
mare sau soarele puternic nu le priieste. 2ot aea palpitatii, hipertensiune. %es sufera de
constipatie.
Calcium carbonicum C'( de 3-# ori pe saptamana0 potriit numai pt. cei care0 au pielea alba si
in general nu este uscata si mai degraba umeda6 au degete moi cand dau mana,eentual transpira
la palme, ceafa sau talpi, au probleme cand urca scarile, nu rezista la efort indelungat, sunt
indolenti, au mai mult preocupari materiale decat spirituale, sunt foarte preocupati de ce crede
lumea de ei, or sa fie in rand cu lumea, le pasa de gura lumii, le plac lactatele si ouale.
)rap#ites naturalis C'( de 3-# ori pe saptamana0 potriit numai pt. cei care0 sunt grasi,
constipati si cu pielea uscata. 4endinta la eczeme si fisuri la locurile de tranzitie intre mucoas si
piele. 2ielea se crapa iarna. 2ielea poate fi groasa si aspra pe alocuri. 4endinta la calozitati sau
unghii groase, care se sparg, care cresc in carne. 7emeile se enereaza usor si banalitatile le pot
aiuri complet. !e enereaza de la nimicuri. !unt oameni fricosi, cu frica de iitor, si cu putina
incredere in sine. 2lansul amerlioreaza simptomele. .fortul mental duce usor la epuizare. %es nu au
stare si dau din picioare.
"emedii #omeopate facute cu a*utorul unui pi+, o bucata de #artie si un pa#ar cu apa
2utem fabrica deci acasa orice remediu homeopat in orice dilutie incepand le la C)3 pana la
C)2++, "(, "+(, 8+( cat si dilutiile de la %, & sau $(. .u nu le-am testat inca decat pe cele C)
pana la C)"++++ (9"+() si pe cele $( .
2entru a :fabrica: un astfel de remediu este neoie doare de un pi1, de o bucata nescrisa
de hartie si de un as cu apa - o sticla fara eticheta sau cel mai simplu de un pahar. ; sticluta este
insa mai practica din cauza ca dupa programare trebuie dinamizata apa (zguduita) si din sticla nu
sare apa asa usor ca din pahar (paharul trebuie acoperit la dinamizare sa nu sara apa)
Cum se procedea-a la fabricarea unui remediu #omeopat cu metoda cu #artia
1$ !e ia o bucatica alba de hartie nefolosita inca, pe care se scrie frumos numele complet al
remediului si dilutia lui (de e1. :<rnica montana C*:, :<conitum napellus C"2:, :<rgentum
nitricum C3+: - dilutiile C sau C) sunt identice.)
2$ )artia se lipeste cu scoci de paharul sau sticla in care se afla apa ( o treime este suficienta). !e
poate folosi atat un pahar de sticla cat si unul de plastic sau de carton. 2ractic ce aem la
indemana. %e recomandat este un pahar curat si de sticla. %aca nu e1ista scoci se pune paharul pe
hartie sau hartia peste pahar. <re acelasi efect. Cea mai simpla metoda este cea fara scoci unde
paharul cu apa se pune pe hartie. %aca se lipeste hartia de pahar sa fie pusa in dreptul apei. %in
e1perientele facute se pare ca nu prea conteaza cum se pune hartia, important este sa fie in
contact direct cu paharul.
(aterialul si culoarea paharului cat si cantitatea de apa nu au nici o insemnatate.
3$ .rogramarea apei !e lasa paharul 2+-#8 minute la intuneric intr-un dulap. (timpul standard
este de 3+ de minute, timpul testat cel mai scurt de pana acum este de "+-"8 de minute. %aca
paharul sta mai mult pe hartie nu este nici o problema. Inc az de urgente "+ minute este suficent.
In cau de mega urgenet si 3-8 minute este suficient. %aca aeti timp lasati insa cel putin 3+ de
minute.
/$ %upa acest timp se ia paharul (in caz ca este lipita cu scoci se poate lasa) si se dinamizeaza apa
prin loirea ferma a fundului paharului de cea elastic de #-= ori (cu podul palmei sau se loeste
ferm paharul de o carpa pusa pe masa sau de o carte). %aca se foloseste un pahar mai ingust este
mai bine caci poate fi tinut astfel incat palma sa-l acopare atunci cand este zguduit incat sa nu sara
apa. !e poate astupa si cu cea (cartonas). <pa dintr-o sticla este mai usor de dinamizat.
Administrarea
($ Ca la orice remediu homeopat lichid 0 se bea o singura inghititura din pahar si care se tine
catea secunde in gura inainte de a fi inghitita. <sta e tot >
6$ In caz ca doza a fost una unica, restul de apa si paharul se spala foarte bine cu apa mai fierbinte
(peste #+ de grade) ca sa nu ramana apa in pa#ar si sa nu bea ulterior altcineva din el$ ;
picatura din acea apa are efect >
%aca doza trebuie repetata apa se pastreaza asa in pahar ma1imum " zi caci apa care sta se strica
si a doua zi se programeaza cu apa proaspata (adica apa eche se arunca,s e spala paharul si se
puna apa curata) %aca remediul este facut pentru cazuri acute si la care administrarea lui se poate
repeta atunci el se poate pastra mai departe ori in paharul in care s-a facut, ori intr-o sticla bine
inchisa. !e eita caldura mai mare de 3+ de grade. 2t. conserarea lui mai mult timp se poate
adauga cea alcool de 3+-#+? (tzuica, od,a, etc) in apa.
3n medic homeopat din 3!< a remarcat ca remediul din pahar facut numai cu apa a functionat mai
multe zile la rand.
!e recomanda totusi ca la cel tarziu dupa 2 zile sa se arunce apa initiala si sa se schimba apa din
pahar, programand-o din nou cu eticheta. %e fapt din cauza bacteriilor care apar in apa statuta este
de recomandat sa se faca zilnic un remediu nou.
%e ce functioneaza aceasta metoda nu este chiar asa de greu de inteles, caci a fost doedit
stiintific de japonezul (asaru .moto ca apa preia ibratiile unui cuant si daca acel cuant consta
din numele unui remediu homeopat, atunci apa se programeaza cu aceeasi ibratie ca si cea din
remediul homeopat. )artia este numai o copie a remediului homeopat ai are aceeasi ibratie care
informeaza apa impregand-o cu ibratia remediul scris pe hartie.
!i putini stiu, ca de fapt, un remediu homeopat nu contine nimic material in afara de zahar si ca
efectul remediului este bazat numai pe ibratia unor substante eterice inizibile si nu de la cea
material continut in granula de zahar. (etoda cu paharul insa ne ofera posibilitatea de a :fabrica:
singuri orice fel de remediu homeopat si orice fel de dilutie la orice ora. (ulte dilutii de care este
neoie in homeopatie ($( sau cele mai inalte) nu sunt disponibile la orice farmacie. In plus
remediile pot si schimbate si luate fara alergaturi la farmacii, nu costa nici un ban si le aem
disponibile la ;/IC. ora.
Cei mai multi oameni or remarca un gust foarte ciudat la apa, ori metalic, ori statut, ori altfel.
Insa gustul nu apare mereu, depinde si de remediu si de dilutie. %ilutiile $( se pare ca nu au un
gust ciudat. ; fata chiar mi-a zis ca paharul se simtea foarte greu in mana. <proape toti au
remarcat un gust ciudat la apa, lucru care arata ca se petrece cea cu apa, caci un pahar cu apa
fara eticheta homeopatica nu prinde nici un gust chiar daca este lasat ore intregi.
Inca odata metoda pe scurt
". !cri numele de la remediu impreuna cu numarul dilutiiei homeopate (de e1. :<rnica montana
C)3+:) pe o bucata da hartie si plasezi pe aceasta hartie un pahar in care pui cea apa.
2. 2ui paharul cu hartia intr-un dulap sau sertar la intuneric si lasi hartia cel putin "8 minute sub
pahar.
3. %upa ce s-a programat ibratia remediului in apa acum trebuie ca ca apa deenita remediu sa
fie dinamizata prin zguduirea paharului. 2entru asta se tine paharul astupat - ca sa nu sara apa din
el - si se loeste cu fundul paharului ferm de cea elastic de #-= ori astfel incat sa se zguduie bine
apa din el. !e bate paharul pe fund cu podul palmei, sau se loeste cu fundul de o carte, de o carpa
pusa pe masa, de picior... (Cel mai simplu e sa-l ti astupat cu o mana si sa-l loesti de picior).
(%aca se foloseste o sticla este mai usor caci apa nu sare din sticla.)
#. %in remediul astfel facut se bea o singura gura, asta reprezinta e o doza. In caz ca este orba
de o doza unica, restul de apa se arunca si spala bine paharul cu apa fierbinte sa nu bea si
altcinea din el dupa aceea, caci si o picatura ramasa are efect >
Cu apa fierbinte se anihileaza remediul ramas in pahar In caz ca trebuie repetata doza de mai
multe ori in aceea zi, nu se arunci apa ci se pastreaza si se ia cate o gura la interalul necesar sau
indicat.
7olosind metoda asta este ca si cum am dizola granule de la farmacie in apa. .fectul este identic.
Insa aeti grija, nu faceti si luati remedii homeopate la intamplare asa caci de la remediile luate in
mod gresit pot aparea agraari ale starii de sanatate cat si simptome noi.