Sei sulla pagina 1di 212

PARTIDUL

A
ROMANIA
Sub semnul deplinei . fi a. intregului popor
in jurul partidului al secretarului . general
Tara .
prin noi fapte de
e ANIVERSAREA A PATRU DECENII DE LA
DE ELIBERARE
ANTIIMPERIALIST
- gloriosul jubileu al noastre
socialiste, libere independente -
e Al Xlii-LEA CONGRES
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMN
- eveniment istoric, de noi orizonturi
multilaterale a patriei, ei puternice n lume ..:..
e REALEGEREA NICOLAE
N
DE SECRETAR GENERAL Al PARTIDULUI
- a expresia limpede
a consensului
a infloririi continue a Romniei socialiste
- a sentimentelor de dragoste,
pentru eminentul om politic de stat,
a a consacrat cea mai
din istoria personalitate de nalt prestigiu
militant de al comuniste
mondiale, care, prin prodigioasa
activitate libere
intre a nscris definitiv Romnia n
lumii
2
Sub semnul celor doua mari evenimente - impli nirea a patru decenii de la de el o-
:<are Congresul al X III-lea al partidului -
noastra socialista are, mai puternica mai limpede ca orocind. d"
gind, de sub conducerea partidului , a secretarului general. Pe uni -
rate - care un mod de de -, se ascensiunea
Romniei pe traiectoria a destinului sau socialiH, de libertate in aceasta
unitate au sorgintea ferma inepuizabila capacitate creatoare a poporului nostru, ge
niul, originalitatea sa; din aceasta a valorilor supreme ale s-a nascut
simbolul viu al unei epoci in care cele mai idealuri ale poporului gasesc impli-
nire, in care certitudinea sta temelie viitgrului de prosperitate al
PARTIDUL - - ROMANIA: o identitate care inseamna istoria traita
la ora prezentului de grandioase realizari socialiste; este. aceasta, expresia, cea mai puter
nic a de neinvins a unui popor care ca, in partid, sub conducerea secreta-
rului general, NICOLAE Romniei socialiHe, garan-
mersului mereu inainte pe noi culmi de progres; aceasta identitate de
s-a nascut consolidat in confruntare cu timpul cu faptelor, conferind politicii partidu-
lui, sub conducerea clarvazatoare a secretarului sau general, girul suprem al sale deplin
confirmate de Iar, cind aceste nnduri tiparului, momentul el
prin expresia cea mai clara a acestor date fundamentale ale devenirii noastre soei;,.
liste comuniste: not ri rea ir. cor.:e n5v l pr 'vj-, <J reo eger.:a
NICOLAE n funq a de scur>tar gene a! d paru dulu 1,, Congrnul :, Xdl ica da intreag.t
a increderii poporului nostru. a tuturor oamenilor muncii , fara deosebire de
in cel i-a destinul - intiiul comunist al cel mai iu!Jot fiu al marel e
nostru om de stat, care, prin prestigiul operei sale, a afirmat, definitiv, Romnia on lu-
mii.
Cu acest de ncredere - puternic mobilizator de energi1 creatoare - int impina in-
tregul nostru popor aniversarea evenimentului glorios din August 1944, avind adinca a
.. saltului istoric" pe care 1-a in rilstimpul, relativ scurt, de patru decenii . In acest arc dl'
t imp, nascut o Romnie care u . ;fica pe d>!'plin mindria si noastre so
r;a, iis.te. in t 1 '.. pectt..-j a. acei .. ... ;trc tiln p
1
p ru;e.ctdt, i .. r ,.,.r,"' 1
1
... . .,ati<J-
nale pentru care poporul nostru a luptat pe care le-a implinit, legatura. de trainica politk.l
moral.:\, intre momentul t'roic ai lu1 Augu' t 1Q44 $1 cel, de curajoasa al lui iul1e
d.- <. r.d la conducerea partidului \ta111lu1 se afla NIC.OLAf: ..
dE'<. . intre momentul cucer irii noii is t orii 5i ce al .1firma ii ei plenare. Forta deschider11 de o,zo '
turi } t re..- (Jl uticna,"'e
1
.l'.l t f- '+:: 1 .1 - . - . , r . , . - c.o ..
continuitatea in marele impuls creator al Congresufui al IX-lea al partidului, cind, ;;r>n
mtregulul popor, o personalitate de a "'<-l " c u "' " "' " "" < .,,..
meno, cu poporul pentru popor - la rangul firesc de permanenta Hare de a "
lichidind vetuste, restituind, in timp, valori perene, dar, mai ales, instaurind noul
neobosita sa afirmare ca lege de a toate con
Hructive ale poporului inaugurind, astfel, cea ma1 fertila epoca don istoria patriei. In trecerea
celor aproape doua decenii vedem luminoasa implinire, peste timp, a sacrificiului eroismului
momentului de din August '44. A idealurilor luptei de acum patru decenii. A idealurilor
dintotdeauna ale romnilor. Caci socialismul, in Romnia, a devenit . irevocabil, sinonim cu inde
libertatea progresul social, Romnia dreptul la propria istorie deopo
triva, la istoria lumii.
Radu Pascal
SaDAng - arhiva personal
ROMNiA
Ani de .mari
victorii,
de
afirmare
"
1n
26 nwi 1984. Un momenr care in istorie:
Nicolae taie panglica inau-
a Canalului
lizare a poporului pe destinele
wle. constructor al socialismului co-
munismului in fara
constiinta lumii
' '
A
1 mplinirea a patru decenii de cnd a pornit pe
.. n drum Istoric nou - in acest an, de in-
t regul nostru popor - constltul.e, ca orice mare an o-
versare, un prilej de al din toate
sectoarele de activitate.
Ca intotdeauna. Partidul Comunist Romn - ar hi-
tectul Romniei noi, socialiste, al politicii Jl
ei larg apreciate in ntreaga lume - spre vl-
.tor. din orice o deschidere pros-
un nou punct de pornire, n funqie de cuce-
3
ROMNiA
rlrile drumului parcurs.
de actuale de perspectlvl. In aceastA vi-
ziune dinamic!, de permanenti mbinare dialectlcl a
trecutului, prezentului viitorului, a conceput Part i
dul Comunist Romn dezvoltarea economiei rom-
Implicarea el in economia mondiali . O aseme-
nea viziune a constituit, de altfel, creatoare a
partidului, care a din opera de a
economiei socialiste un proces de continui
schimbare, adaptare in conformitate
cu noile sau cu cele care tind sl se
preflgureze. _
ce a dliuzit partidul in
rea economiei se cere a fi in vedere
in cadrul oriclrei analize. Prezentul economic al
trebuie raportat, la viitorul
pe care il ta trecutul descu rajator de la
care a pornit pe care 1-a pe
care economia socialisti romneasci a fost nevoiti s-o
preia la inceputul dezvoltlril sale a fost deosebit de
grea, Romlnla Intr-o stare de napoiere
economic! lnvlngerea acestei stiri a re-
clamat nu numai mari eforturi, dar o abordare
strategici pe termen lung, jalonat! in etape cu obiec-
tive adecvate actualizate, Iar o asemenea abordare
a stabilit-o partidul. Departe de a fi fost lipsit de as-
neajunsuri, drumul parcurs este
Imens, In vedere nivelul de la care s-a pornit
perioada scurti care a trecut de la nscrie-
rea economiei pe coordonatele socialismului.
profund semnificative, cifrele, unele de-a dreptul
fantastice, care dezvoltarea Industriei, agri-
culturii, a celorlalte ramuri de activitate, ca a veni-
tului pe bazl, a nivelului de trai
gradului general de nu pot. evident, spune
tot, Intrucit prin cifre nu ar fi .misurate", la
lor dimensiuni, transform!rile sociale pe
care le-au antrenat prefacerile economlco-structurale.
Ceea ce partidul a stabilit ca de a
actualei etape - ceea ce Impune ca o
caracteristici fundamentali In perioada de cu
atit mal mult ca o de prim ordin pentru pe-
rioada in dezvoltarea socialisti multilate-
devenlrea comu'l}}ti a - este accentuarea
colltlnu!, mereu mal puternic!, a laturllor calitative
ale in toate domeniile. Expresie slntetlcl,
semnificativi a
lor cantitative Intr-o noul calitate este obiectivul
propus de partid - al trecerii R'omnlel la un nou
stadiu, superior, de dezvoltare. Baza trainic!, 'Solidl
Indispensabili a acestor adinci a aprofundirll
prefacerilor cal ltatlve o constituie, insi, marile reali-
dobindite de poporul romn, sub conducerea in-
cercatulul partid comunist, in cele patru decenii
de la de eliberare sociali na-
antllmperlalist!, in perioada
4
noii orinduiri, indeosebi , in cursul ul-
ti milor 20 de ani - anii in care se poate spune, pe
bun! dreptate, noul s-a afirmat in toate domeniil e,
in activitatea atit cit ca ex-
presie a traducerii in fapt. de
intregul nostru popor, intr-o strinsi unitate, a
politici i juste pe plan In-
tern extern, a Partidului Comunist Romn,
pe a materialismulu i dialectle Is-
toric, pe aplicarea creatoare a
lor generale la concrete ale so


Rolul determinant in elaborarea
transpunerea in a acestei politici - jalo-
natl in perioada in
documentele Istorice ale Congreselor al IX-lea,
al X-lea, al Xl-lea al Xli-lea, in cele ale Confe-
din 1967, 1971, 19n 1982 -
1-a avut il are secretarul general al partidului,
Republicii Socialiste Romlnia, tova-
Nicolae care, prin neobosita
multilaterala sa activitate, prin clarviziunea sa
realismul in gindire, prin
dragostea fierbinte de patrie popor, prin
intransigenta profunda
creatoare a adus Ji
aduce o la destinu-
lui de a
Romlnie1, la afirmarea idealurilor de pace, cola-
borare socialism in lume.
De numele, gndirea politic! activitatea pract ic!
a Nicolae este in mod
direct, promovarea, potrivit unei unltare
originale. a noului in toate domeniile, de la Investiga-
la atit pe plan Intern,
cit pe plan extern. Analiza sa pro-
fund pus ntreaga amprentl n proble-
ma-cheie a principal al dife-
ritelor etape parcurse de n dezvoltarea
problemA de care depinde
stabilirea liniei strategice a orlentlrilor tact ice ale
politicii partidului, a fundamentale n care
este necesar sl fie mobilizate canalizate eforturile
energiile creatoare ale poporului, ale tuturor oa-
menilor muncii .
Astfel , pornind de noile
create n urma generallzlrll de
socialiste n intreaga economie Congresul
al IX-lea - la care s-a ca partidul
poarte denumirea Partidul Comunist Romln 'i
la care n fruntea partidului a fost ales
Nicolae CeauJescu - a formulat pe
care fqrul suprem legislativ al
pe deplin, ca patria Republica
Romlnla o noul con-
existente.
Ca expresie a noastre intr-o
a sale economlco-soclale,
Congresul al X-lea - la care Nicolae
a fost ales secretar general al partidu-
lui - a fundamentat un nou istoric obiectiv
strategic al partidului, elabornd, n acest sens,
conceptul de societate socialisti multilateral
exemplu de gindire mate-
SaDAng - arhiva personal
C ,lt.t !ul Nca!j rd. limh .. /
C:;. -. Cf:v;.;:;c; "'" q pcc;,.,.-
l ut romn. e.<prerie reprtz<ntalivti a eco-
nomiei a in;e/igen{et >t let:
mcc li
Istorici creatoare,
noastre, la te-
zaurul general al teoriei practicii so-
cialiste.
Iar Congresul al Xl-lea, moment de fnsemni-
tate epocali in istoria partidului, ntregului
nostru popor, a adoptat primul program al Par-
tidului Comunist Romln - la a cirul elaborare
tovart,ul Nicolae Ceautescu' a avut o
directi. determ'inanti - carta ideologici funda-
a partidului, programul so-
cialiste multilateral dezvoltate al patriei
spre comunism, care poporului o
a presupune profunde prefa .
ceri calitative, in economie, in Intreaga
in adincirea socialiste formarea omului
nou, in afirmarea mal a pe arena In-

Revine istoricului Congres al Xli-lea meritul
d-:. a. fi conturat, viziunt; clari, pe deplin
nou etape calitative n care pi
Romlnia, ca etapi de adncire a procesului
de fiurire a socialiste multilateral dez-
voltate, in cadrul clreia, dupl perioade de acu-
cantit at ive, urmeazi trebu ie si se in-
saltul cali tativ, prin trecerea la o cal i-
tate noul,
Documentele Congresului al Xli-lea ale Conferin-
a partidului din 1982, documentele de
partid de stat u lterloare cu precizie,
coordonatele noii promovarea a
tehnicii in toate domeniile de activitate, indeo-
sebi pe calea sporlrll cercetlirll proprii,
originale; accentul pe modernlzlrl in cadrul
lor (fapt de a majora componenta a
acestora deci, lor): expansiunea cu priori-
tate a ramurilor de tehnicltate, mal miel consu-
matoare de energie; dezvoltarea bazei proprii ener-
getice de materii prime valorificarea
a acestora, Inclusiv prin recuperarea refoloslrea
lor, In vederea energetice a
reducerii a apelului la Importuri a
unor materii prime deflcltare; unei
rate in prin dezvoltarea puter-
modernizarea acesteia; continuarea politicii de
pe intreg teritoriul a for-
de produqle, potrivit unor criterii calitativ noi
(legate de un anumit nivel al nu in expre-
sie el in expresie pe locultof); reducerea
a cheltuielilor materiale. a consumurilor
specifice a folosirii
fondurilor fixe; ridicarea nivelului tehnic al intregii
industriale; sporirea a produc-
muncii in toate sectoarele;
a economlco-flnanclare ridi-
carea economice, prin aplicarea n
a noului mecanism prin
afirmarea a autogestlunll autoconducerll

Obiectivele clare, mobilizatoare, pentru fiecare
practice adoptate de partid, din inl
sub indrumarea Nicolae
pentru transpunerea in a acestor
obiective, a cadrului organiza-
toric de a economlco-sociale au
munca de a tutu-
. ror oamenilor muncii, deosebire de
a intregului popor, care a urmat
politica a partidului, Intrucit ea co-
respunde pe deplin Intereselor fundamentale ale na-
noastre socialiste. orga-
constituie. de altfel , legitimitatea a
cont inue a rolului al partidului.
tocmai in la cote de granit, a din-
tre partid popor - ce decurge. in din fap-
tul poporul vede in partid legatarul celor mal no-
bile de ale celor mal
ale sale, Iar in obiectivele stabilite de partid propriile
de libertate, dreptate, prosperitate feri
clre - se -de fond ale marilor suc
cese in perioada de noas-
in toate domeniile.
Astfel, in economie, au Intervenit, intr-un
scurt, Innoitoare deosebite
.sub raport cantitativ mal ales, calitativ - rod al
ferme a politicii promovate de partidul
nostru. de Nicolae in
progresului multilateral in ritm al econo-
miei. prin ..alocarea unei Importante din venitul
pentru dezvoltare, ca modalitate de
a decalajelor de economic avan-
sate, de sporire a venitului Singura cale de
5
ROMNiA
- 1984
lichidare a n de
n ritmuri a venitului acumularea
ridicati!. constituie, pentru o mal
avansati, singura cale de sporire a fondului de con-
sum deci, a nl'(elulul de trai, material spiritual,
al poporului. ca urmare, n s-a inre-
gistrat o sporire a reale a oamenilor mun-
cii celei ce ar fi putut fi s-ar
fi adoptat o alti repartizare a venitului
Transformarea
cantitative
intr-o calitate
Ceea ce este, de asemenea. necesar a fi sublin iat
este faptul ci, eforturile (Inclusiv in
planul pentru din ani i care s-au
scurs, Romnia nu ar fi putut realiza. de altfel . acea
dezvoltare a bazei sale tehnlco-materlale.
acele necesare cantitative care permita
actualmente, trecerea - la fel de - la o
a accentulrli laturilor calitative. Sint con-
n care devine intre altele, adoptarea
unei alte a venitului ntre fondul
de dezvoltare Jl. fondul de consum, mal de
cea din economic avansate. Dlnamlsmu econo-
miei urmew se ca o
a obiectivului de trecere la un
nou stadiu, superior, de dezvoltare, de recuperare
rapldl a de puternic Industriali-
zate. Dar acest dinamism va fi asigurat intr-o propor-
pe baza componentei respec-
tlv ' cu o ratl de acumulare mai sau, altfel spus.
cu o mal a - lucru ce
nu era. in posibil in etapele ante-
rioare.
Prin aplicarea consecventi a politicii de Industriali-
zare - ca cale de valorificare a na-
turale, de a a
standardului de al maselor. de a inde-
- industria a cunos-
cut. in o dezvoltare, evl-
dinamica care a situat Romnia In
rindul statelor cu cele mal ridicate ritmuri de
tere economici din lume. Industria accentuat .
astfel, rolul de in economie: m-
cu construqllle, ea sporit participarea la
formarea venitului Iar, ca expresie a preface-
ri lor calitative, ponderea in totalul produqlel Indus-
t r iale a ramurilor constructoare de
a crescut
a
In ca urmare a continue a
partidului statului nostru pentru inzes-
tehnice chimice in de a
economiei s-au recolte spor it e.
profunde avind loc, in sectoarele
zootehnic legumicol. Noul avint al agr iculturii.
profundele cant itative calitative ce se cer
realizate in snt concret izate in progra-
mul-obiectiv stabilit de partid pe care
Nicolae 1-a formulat pe cit de sintetic, pe
atit de noua Impor-
tante succese au fost dobindite, de asemenea, in cele-
lalte ramur i ale economiei noastre
Un simbol
al unei epoci
1
Simbol al marilor dobindite de popor ul
nostru in ultimele decenii, de cind dest inele
part idului ale sint conduse de
Nicolae monumentalul Canal Dunire-
-Marea Neagri, epopee a so-
cialismului , cea mai construqle din Isto-
ria este o expresie a ceea ce poate
crea un popor liber Independent, deplin pe
soarta sa. o vie a bazei mater iale
tehnice a patriei noastre in perioada socie-
social iste multilateral dezvoltate. Realizare ex-
a poporului nost ru, a teh-
nice avind la baza sale gindirea
a partidului statulu i
nostru, Nicolae Canalul
-Marea pune puternic i n realismul
politicii Partidului Comunist Romn, consa-
plenar Canalul danubla-
no-pontlc, ce va dura peste veacur i, ma-
nie ale anilor de dezvoltare so-
(i ali sti . pusa 1n slujba progresului ?. po-
por ului romn, a dealurilor de pace s1 colaborare
pott:r t: creatoare alt unei nap un care
eforturile
Toate aceste succese sint cu atit mal semn lficat lve
cu cit au fost realizate intr-o in care, indeo-
sebi in ult ima ei parte, pe plan s-au ln-
tenslflcat de dezechilibru. ten-
de recesiune. sint cu atit ma1
SaDAng - arhiva personal
remarcabile cu cit, in unii ani al acestei perioade,
a trecut prin grele naturale (I nunda
din 1970 1975 marele cutremur din mart ie
1977). Aceasta noastre
socialiste, strins in jurul partidului , pe
destinele sale, nu nici un
efort pe calea devenirii sale comuniste. Pe baza mobi
plenare a energiilor creatoare ale tuturor oa
menllor muncii, s-au putut
lor, aslgurindu-se mersul inainte al intreg ii noastre
Trebuie remarcat, de asemenea, aceste
nu au afectat transpunerea in a preve-
derilor programelor de sporire a oameni
lor muncii a standardului de al ca
expresie a faptului r idicarea nivelului de
trai , material spiritual , al intregului popor constl
eule suprem al politicii part idului statului nos-
tru.
Pe linia innoitoare ale acestei pe
rloade se inscrie, la loc de frunte, repart izarea echlli
a de pe intreg
teritoriul - orientare de
ferm In de partidul nost r u,
de Nicolae Elaborat organizat
intr-o acest proces vast complex
- care a demarat in cu peste un deceniu ju
prin administra
t iv-teritoriale - a nemijlo-
prin Congresului al Xl-lea ca, la
clnclnalulul 1976-1980, fiecare al
realizeze o de cel 1 O mi
llarde lei, precum prin Congresului al
Xli-lea ca obiectivul echilibrate a
de dimensiuni calitativ noi
legate de nivelul pe locuitor.
lnsemnate au fost pe tirlmul
n
proprii, a in a celor no1
cuceriri ale tehnicii contemporane, a
continue a economiei, o
de constituind-o programul-direc-
in domeniul cercetlrll adoptat de Con-
gresul al Xli-lea. programele speciale stabilite
rlor. O de la dezvoltarea.
a adus, n aceasti per1oadi,
academician doctor Inginer Elena
savant de renume mondial, care a in
drumat permanent eficient activitatea com
de cercetare dezvoltare tehno-
din nbastri.
l'urnti 10ria dt la uzinele
23 Augusl'' in 1947 ...
... a:;: ;
In a fost ncheiaU pune rea pe
baze noi a prin legarea mult mal
a acestuia cu practica cercetarea. S-a
n registrat un avint al culturii, prin dezvoltarea crea-
originale, valorificarea tezaurului popular, recon-
siderarea valorilor autentice ale Impul-
sionarea a de mad.
Adincirea
socialiste
Schlmblrl innoitoare. de o profunzime.
s-au produs, in aceastl n structura
Pentr11 prima n Istoria ponderea
ocupate in Industrie a
pe cea a ocupate in agriculturi sil-
- grlltoare a
rolului clasei muncitoare, a marilor prefacerl din
societatea romneascl pe baza moderne
din economie. n aceste o majorl
mlsurile practice
de part idul nostru comunist - trup din trupul clasei
muncitoare, al muncitoare, al lntelectuallti
muncitoare, al intregului popor muncitor - in dl-
reqla nemijlocite a a
difer it elor categorii de oameni al muncii 1n organele
de conducere centrale locale, n ca-
drului organizatoric corespun;rltor prin care clasa
muncit oare poatl spune cuvntul direct in toate
problemele politici i Interne externe a De alt-
fel , remarcabllele de poporul
romn n noii ornduiri au certificat, cu
putere, marea
ale clasei noastre muncitoare, sub con-
ducerea partidului comunist, constituind atestarea de
Istoria a rolului al clasei mun-
citoare de partid. Revine tovarlfului
- mcercat comunist, citit n
luptele ale clasei muncitoare. -
marele merit de a fi aprofundat, In mod
rolul clasei muncitoare, al partidului .n
Istoria atit a celei pe care am at f' a
celei pe care o de a fi fundamentat -
7
ROMNiA
pornind de la concrete din noas-
tri, In spiritul materialismului dialectle istoric
creator - rolului clasei muncitoare, ca
clasl conducitoare a Jntirirea conti-
nui a rolului partidului, ca politici condu-
citoare centru vital al Intregii in deve-
nlrea socialisti comunisti a patriei, de a fi lni
punerea la punct transpunerea concreti in
fapt a cadrului organizatoric in acest sens. Anali-
zind permanent dialectica suprastructurll
Nicolae a precizat
delimitat, cu profunzime partidu-
lui statului 1n raport cu dinamica de pro-
de la o etapl la alta,
lor de partid de stat. in noua etapi a dezvoltirll
rll, Nicolae a fundamentat
schlmblrll natuJII statului, odatil cu pe baza prefa-
cerllor sociale ca stat al

Constituie adncirea puternicii a mun-
a socialiste unul din procesele
innoitoare de bazl din perioada men;lonati - proces
al clrul consecvent promotor a fost este
Nicolae Pe aceastl linie se nscriu partici-
parea crescndi a tuturor oamenilor muncii, a ntre-
gului popor la dezb_aterea problemelor fundamentale
ale a principalelor documente de
partid de stat, consiliilor
oamenilor muncii, sporirea rolului adunlrilor gene-
rale in conducerea economice, constituirea
Frontului Socialiste, prezenta-
rea de citre acestea n alegeri a mal multor candi-
unor nof organisme la scari
(Congresul consiliilor populare, Congresul
agriculturii, Congresul politice culturii
socialiste, Congresul oamenilor muncii), crearea unor
organisme noi, C\1 caracter permanent, care aslgurl
participarea maselor populare, a lor
la conducerea pe plan Consiliul
al Frontului Socia-
liste, Consiliul Suprem al Dezvoltirll Economice So-
ciale (adevlrat parlament economic). Consiliul
nal al Agriculturii, Consiliul al Oamenilor
Muncii. In cadru, se cuvine a ntirl- .
rea continui a socialiste, pe baza
stricte a principiului ca nimeni si nu se poati sus-
trage rispunderll de societate stat pentru n-
cilcarea legilor normelor de sociali
ded, sl nu rilmnl nepedepsit, dar, totodati, nimeni
si nu fie sau pedepsit pe nedrept.
ln In perloadl, n spiritul hoti
rrilor Congreselor partidului, Congreselor
politice culturii socialiste, s-a aprofundat procesul .
de ridicare a nivelului polltlco-ideologlc al tuturor
de ntilrlre a socialiste de
formare a omului nou.
8
participare
la diviziunea
a muncii
Pornind de la obiectivi a partlclplrll fleci-
rei la diviziunea mondiali a muncii, ca o
generali a progresului in epoca contemporani. parti-
dul nostru a promovat statornic, de-a lungul anilor. o
politici de largi colaborare economici a Romniei so-
cialiste cu celelalte ale lumii, flrl deosebire de
mirlme. nivel de dezvoltare, situare geografici sau
sistem politlco-social, permanent pentru
sub raportul structurii a
angrenlrll n schimburile mondiale.
exterior romlnesc a crescut puternic, jucnd un rol
dlnamlzator n dezvoltarea de ansamblu a ;tril. Toto-
datl, s-a observat o accentuatl diversificare a
lor, nu numai n sensul multlpllcirll numirulul ;iri-
lor cu care Romnia economice (ajuns
acum la 150), el n sensul llrglrll a nu-
mirului cu care se ponderea princi-
pali a schimburilor (adld n sensul echllibrlrll distri-
lor geografice), ceea ce aslguril o stabilitate su-
perloaril a acestora n ansamblu, contribuind astfel la
dezvoltarea lor continui echillbratl.
O expresie elocventil a Mgrenirll tot mal active a
noastre In circuitul economic o
constituie faptul ci schimburile economice externe
s-au dezvoltat ntr-un ritm mal nalt decit venitul na-
ceea ce exprimi realizarea ntr-o
din ce n ce mal Importanti a produsului social roml-
nesc pe mondiali- organle In
cea manifestati pe plan n deceniile
postbelice, anume devansarea produqlel
de cea a mondial, o asemenea ten-
urmnd si deopotrlvi
viitoare.
in pas cu Industrializarea acceleratl a struc-
tura exporturilor s-a sensibil , mlrfurile
cu un grad ridicat de prelucrare ponderea
n totalul exporturilor, Iar, pe baza dez-
voltlrll puternice ndeosebi a ramurilor Industriale
de vrf. aceastl pondere sl sporeasci. Pe li-
nia unei nof n activitatea de co-
exterior se ponderii
nllor utilajelor n cadrul exporturilor, ridicarea ge-
a nivelului tehnic produselor
livrate, adaptarea la In-
valorificarea a materiilor prime
Importate, sporirea a cursurilor de reve-
nire la export, a aportulul valutar la fiecare
produs livrat pe Printr-o su-
a exporturilor de Importuri, judicios
dimensionate) este n vedere realizarea unei ba-
comerciale active, care asigure o balan;l de
lichidarea treptatl a datoriilor ex-
terne consolidarea rezervelor valutare ale To-
formele moderne de colaborare n
tehnici sl ocupe un loc mereu mal
Important in ansamblul de exterior,
indeosebi n sectoarele m_aterlllor prime construc-
de pentru asigurarea unor econo-
mice stabile. echitabile echilibrate.
Marile reallzirl ale economiei noile el
pe arena lnterna;lonall, adaptarea a
programelor de dezvoltare economlco-sociall la ce-
noilor etape, la schimblrilor pro-
funde Intervenite n lume, cu vigoare
SaDAng - arhiva personal
/.o f{J/lrica de O\'li'<lfl<' -
Y1iuare pc un plan 11011
s11perior, a unor 1echi tra-
.li( ii de.1chi.H! de pioniem
.. aripilor romne,1tt''
liniei generale a partidului nostru. care asi-
mersul ferm nalnte al poporului romn pe calea
socialismului comunismului .
Toate acestea orinduirii noastre
socialiste, a socialismului, n care clasa muncitoare,
masele populare. poporul snt pe mij-
loacele de pe tot ceea ce se produce,
n mod viitorul.
noastre, de poporul romn. per-
spectivele luminoase ce stau in acestuia a
certitudine se n munca sa. n sa de a
urma linia partidului, pe deplin capaci-
tatea socialismului de a asigura progresul rapid
multilateral al unul popor care luat soarta in pro-
priile sale miini care, strins unit n jurul partidului
comunist, legacarul celor mal nobile ale
sale. impetuos pe drumul civiliza-
socialiste.
dr. Ilie
,.
!.
. ...-. .
.. , :-g .. ;
,..., ...

..............
; --ror.-.
.. . - ....
..., .. ,..,....._.
.. - " -

!!"'" ....

'1'0\hl:t ale Ul duill\1, arltt'l' huc 1/h'\h'c/11, Pt111ft'l1111nllul. la 101 lllft'l nil dt /IJ tll.lf. !n urnui c li tlll dl'C cn 11-
.i\Ufl' nu:crc: . \tr::.i dc,!tordatt'. 111\cllz,hn 1\/d::I, poallll \fJI"l.' /uoralarc' otn!a/t.\{Jft' nrmzwNentaM <
1
<-
r,:anui. Jlltlll'.,llloa\li JllHJrtlci
9
10
fN .
iNTiMPINAREA
MARELUI
FORUM
AL
COMUNISTILOR
ROMANI
u ~ oamenii pentru oameni,
cu poporul pentru popor
SaDAng - arhiva personal
EPOCA CEAUSESCU
,
Sub semnul celor
implin.iri
ale natiunii

ma1
'
noastre socialiste
Ctltorlnd prezentul Jl viitorul Romlnlel, cu min-
drie patrlotld entuziasm sub semnul
deplinei a intregii in jurul rartldului,
al secretarului du general, Nicolae
CeauJescu, oamenii muncii din patria noastril.,
flri deosebire de slrbitoresc anul jubl.
llar a patru decenii de la victoria de elibe-
rare sociali antlfasclsti antllmperla--
listl, anul in care va avea loc al Xlii-lea Congres al
partidului. Unitate de gind. de de fapte - a
clasei muncitoare, a a a tu-
turor celor ce trilesc muncesc in patria noastri -,
unitate pe care au sperat-o, au visat-o pentru care
au luptat Jl de care a
devenit realitate deplinl in-anii noi eroici al
Romlnlel soclaliKe. '
Partidul, in frunte cu secretarul slu general. tova-
Nicolae reprezinti, nucleul In
jurul ciruia gravlteazl intreaga societate rom-
neascl, partidul, el regenerindu-se continuu
din rindul noastre socialiste. Cel mal fidel ex-
ponent al Intereselor clasei muncitoare, ale tuturor
oamenilor muncii de la oraJe sate, slujind cu ne-
clintiti cauza fericirii
noastre; Partidului Comunis( Romin 1-a revenit mi-
siunea Istorici de a organiza conduce lupta clasei
muncitoare. a tuturor demo-
cratice patriotice pentru leJirea Romlnlel din ril.z-
boi. pentru lnflptulrea de eliberare sociali
antifascistii. antllmperialistl de la 23
August 1944.
Actul Istoric din August a Inaugurat o eri noul In
Istoria patriei noastre, a
al maselor, a declanpt marile energii
Partidul a fost acela care a condus intregul
proces de transformare democratici a
de inflptulre a socialiste flu
rlre cu succes a socialismului, mobilizind masele popu-
lare la lupta pentru clldlrea unei noi pe
mlntul Romlnlel, pentru consolidarea
patriei, lntil.rlrea conlucrlrll cu toate
statele lumii, pentru. o noul, de destindere.
pace. Idealurile pentru care au luptat
s-au jertfit intregi de - ldealu
riie sociale Jl
nale -, unitatea de cuget de munci
lupti, care au dintotdeauna pc>
porulul nostru. au devenit o realitate in anii
socialismului, cu strilucire In epoca
istorici inauguratl de Congresul al IX-lea al partidu-
lui, cea mal din Istoria epoci In-
trati In intregului popor, in semn de pro-
fundi aleasl de ctitorul
noii Romlnii - EPOCA Este epoca pur-
tind sigiliul Istoric al comunistului de omenie, al
prestlglosulul om de stat, mllitantul pa-
triotul infllcirat care consacri intreaga activitate
consolidllrii Romlnlei socialiste. Impli-
nirii de mal bine ale poporului romn pe
drumul ediflciril noii ornduiri. Eroul de astlzl al na-
ctitorul noii Rominii, marele nostru om de
stat. prin profunda sa viziune politici, gindirea teore-
novatoare, s-a afirmat
drept cel mal continuator al inaintasilor din Is-
toria noastri, asigurind Rominlel de astizl anii cer
mal fertil! , de progres economic, din intreaga sa exls-

EPOCA reprezinti, in Indelungata ls
torle a rlstlmpul celor mal Impliniri re-
in ani cuno&Jte un dinamism flrl
precedent Intreaga economici se per-
feqloneazl continuu structurile social-politice ale
rii, de pace, colaborare bunl a
poporului romln se afirmi cu autoritate in
lumii, activitatea efervescenti multi-
laterall, aducnd Romilnlel un binemerltat prestigiu,
prieteni pe toate meridianele globului.
noutrl a Inaintat, In perioada ultimelor patru
clnclnale. pe un front foarte larg In dezvoltarea sa
economici, nribltind mari Istorice, mal
multe etape economlco-soclale, trecnd la un nou sta-
diu de dezvoltare, la flurlrea socialiste mul-
tilateral dezvoltate. Romlnla este, astlzl, o ln-
dustrial-agrari, cu o Industrie modernl, cu o agricul-
turi socialisti avansati. Au fost rezultate re-
marcabile In dezvoltarea de pr.oduqle. In
sociale, In
a nivelului de trai material spiritual al
poporului. A sporit considerabil economici a
rii noastre, ilustratii. de produqlel indus-
triale de 53 de ori, a agricole de aproape 3
ori. Au fost de asemenea. mari succese n
dezvoltarea culturii, In ridicarea nivelului
de trai material spiritual al poporului.' Aceste nflp-
tuirl sint rodul creatoare, al
muncii pline <te a clasei muncitoar-e,
mll elanul
11
al intregului nostru popor dedicat plenar
neabatute a politicii partidului. Rezultatele
in dezvoltarea a patriei cu
puterea faptelor, superioritatea orinduirii socialiste,
capacitatea creatoare a tuturor oamenilor muncii,
deosebire de care, sub semnul in-
patriot ice, nving orice
aslgurmd mersul ferm inainte al Romniei pe calea
socialismului comunismului.
nute in toate domeniile de activitate rea-
lismul politicii promovate de partidul nos-
tru, ale Congreselor al IX-lea, al X-lea, al
Xl-lea al Xli-lea - vie a creatoare
a generale ale socialismului
a materlal lst-dla-
lectlce Istorice la concrete din noas-
Ampla dezvoltare pe care a cunoscut-o societatea
n anii socialismului el Partidul
Comunist Romn indeplinit indeplineJte cu
cinste misiunea de a organiza conduce
lupta poporului pe calea marilor revolu-
socialiste.
Marele raport muncitoresc al ce va fi adus la
tribuna celui de-al Xlii-lea Congres, va reprezenta un
nou pregnant exemplu de dezvoltare uni-
sub conducerea Partidului Comunist Romn, in
frunte cu secretarul general, Nicolae
a intregii economlco-soclale a
Romniei socialiste. Politica partidului, cu
cele mal avansate ale maselor, a dat expresie
obiective ale dezvoltlrll noastre sociale,
ale progresului material spiritual al Se poate
afirma. de aceea, cu temei, in Istoria
indelungati a poporului romn, nu a existat nlciodatl
un partid politic care a servit cu atta Inte-
resele intregii ale bunlstlrll fericirii el, ale

activitate
pentru construirea socialismului , n toate sectoa-
rele social-economice, prin
faptelor, limpede partidul se cu
putere drept a so-
centrul vital al intregii de la care
gndirea profund asigurind pro-
funde -, ce nsufle-
toate energiile creatoare puoe In valoare ge-
niul poporului romn, deschiznd patriei noastre mi-
nunate perspective de progres
In etapa partidul nostru, puternic unit,
numiri 3 370 000 de membri, sale aqlo-
neazi in toate sectoarele, in toate economi-
ca-sociale pentru sarcinilor dezvoltiril
multilaterale a patriei , permanent ac-
tivitatea mpreuni cu poporul, in slujba poporului.
in viitor, ca acum, rolului conduci-
tor al partidului reprezinti factorul hotiritor al dez-
voltirll al ntregii
Etapa actuali pune in relief sarcinile vizind
rea a politicii de cadre a partidului, cerin-
continue a polltlco-orga-
nlzatorlce, de unei Intense
munci ideologice de formare a omului nou,
rii spiritului de in
lupta impotriva a tot ceea ce este vechi perimat,
pentru promovarea noului n toate domeniile de acti-
vitate. Realizarea Programului partidului, a documen-
telor Congresului al Xli-lea al partidului a Impus ridi-
carea la un nivel mal inalt a sale politice
organizatorice. S-au lirglt cont inuu rndurile parti-
dului cu cel mal membri al se per-
formele de conlucrare cu .masele largi ale
poporului, se participarea sa la pol i-
a se cadrul organizatoric de
part icipare la o politici a maselor largi
de a tuturor categoriilor sociale la conduce-
12
EPOCA
rea a statului. democra-
socialiste reprezinta, de fapt , expres a elocve rt a a
orinduirii noastre noi , a devotamentulu i pro-
fu nd al ntregului popor de cauza construqi el
noii ornduiri in Romnia. A <40-a aniversare a revolu-
de eliberare ant ifasc lsti an-
cel de-al Xlii -lea Congres parti-
dul nostru mai puternic mal unit ca oricind - che-
a dobndlrll de noi noi victorii in constru 1re3
celei mal drepte mal umane orinduiri sociale
Perioada care trecut de la Congresul al IX-lea a
ridicat pe o de solidari-
tate ale clasei noastre muncitoare cu
toate progresiste, democratice,
care pentru colaborare pace intre po-
poare, ele expresie in polit ica ac-
tivi de colaborare, dest indere pace a Romniei so-
cialiste. Partidul nostru cu
pentru dezvoltarea a cu part idele
comuniste pentru unei uni-
noi, pe baza principiil or
nare, de egalitate, de respect reciproc neamestec
In treburile Interne, ale autonomiei
partid in stabilirea strategiei tact icii sale
Numai aqlonind in acest spir it - se
in documentele noastre de part id - se
poate o unitate care seama de
n activitatea fiecare par-
tid, contribuind, la
partid comunist . Promovnd constant o
de amplificare adincire, pe aceste baze a
egaturilor sa le partidul nostru intre-
in prezent, de colaborare cu peste 200 de
partide comuniste socialiste so-
cial-democrate, partide de din in
curs de dezvoltare, de eliberare
alte democratice, antllmperlaliste.

Mal multe de romhl de-
dicat intrt:aga cauzei a
romne, dar il revine prezente, in-
tregului nostru popor istorica misiune ca, sub condu-
cere.a adnc a secretarului ge-
neral al partidului, Nicolae si
bazele unul viitor luminos, prin ne-
pentru ridicarea a patriei pe trep-
tele tot mai inalte ale socialismului comunismulu i.
pentru asigurarea
tuturor lumii.
Pentru a ntmpina evenimentele Istorice din acest
an - a <40-a aniversare a Augustulul eliberator al
Xlii-lea Congres al partidului - poporul romn este
ferm totul, sub Imboldul mobilizator al
solemn al intregii noastre pen-
t ru indeplinirea, in cele mal bune cu rezul-
tate exemplare, a planului de dezvoltare economl-
co-sociall in acest an, a intregului cincinal , pentru
dezvoltarea
pentru sporirea a gradului de progres ci-
al patriei noastre socialiste, pentru r idicarea
materiale spirituale a tuturor oamenilor
muncii ,
nale a Romniei , inaintarea el pe drumul
luminos al soci alismului, spre naltele culmi ale comu-
nismului.
Doina Topor
SaDAng - arhiva personal
CEAUSESCU
...
' .,
.. A";lA71 , 25- IL' IE llh! 4,
o .
( .>"l t',\IRlli.C:U Lr\ AX AL
Rl \'()Il 1 11:1 (Jf EU BERA RE SOCIALA
"11 '\l !O-.: ... U\ . DE DEZVOLTARI:
IIBllt' )l ll"OEt'ENOE-.:TA
\ ROM-'SlEI.
\I "C.l R"T OE
CO,'TRI 'C"TIE
C'\5 \ RLPUBLIC'II
BCLI VAROVL
l' llTORI ,\ SOC
\ ! \Rill .. J U CfiTOM.II
\ li..\CI..,lli!NX:I
:. PhCI TR "'-IOM.\1 \RI 1:'\ l'>OITO"Rl.
C(), ,TMlllll \lf} ..;l \Il ' TAU
( !' \OH D \ 1,11 \1 ' ('LRI.
C \O \\T\ RIF
\ \dl' i t-1 l'JCIIIORilOR iJLCtRf:.'Sl iLLll
\ h1RfGl'LI IPOPOR RO\tAS.
\ I..U,HIU OHI:'\11 \ l i SI
<.' \l'lf\1. 1 / l\IW
t' \IRif" l '10 \ STRf SOC/ \l iSTE

NJC'OlAt- CI:.U"$ESCtJ
Un el'entment CII nalte .semnifica/ti in
hronicul de aur al patriei. fn eroica epo-
pee constmcttl'li din anii wcialismulut:
Nicolae Ceau,1escu
f:lena au inaugurat lucrdrik
,le constrltcfie la .. Casa Republtcii"
Rulel'ardul .. Victoria Sociali.\lnului", din
monumen-
ctitorie a epocii de g/ori<
a i.Horiei
turie. peste veacuri. a forfei crcatoore a
poporului romn
13
ROMNiA
-
Prestigiul
une1 politici
consacrate
P
c i i s i c o 1 a b o r i i s o 1 u t i o n .r i i
' ' '
marilor probleme ale

omen1r11
Tabloul raporturilor externe ale Romniei , ntr-un an plasat sub auspiciile celei de-a 40-a aniversari a
de la 23 August 19+4 ale Congresului al Xlii - lea al partidului. bogat, dinamic diversificat . Ca urmare a
unei atitudini ferme principiale, a unei plenare n mari lor cauze ale omenirii. Romnia n-
in momentul de di plomatice cu 139 de state. economice cu 150 de
state, este activa a numeroase organisme Romn ia are prieteni pe toate me-
r iqlanele. Iar prietenii privesc cu respect, cu cu sol idaritate spre noi.
Intr-o marcata de profunde soci ale de probleme. tensiuni crize nerezolvate. dar
de afi rmarea precedent a libere a popoarelor. Romnia propune l umii - prin pr i n aqiu
nea Nicolae - o politica din cele mai nobile surse ale uni-
sub raportul valorilor, cu cea - pe scurt, o poli t ica a pacii colaborar ii
Formula pare dar, i n real i tate. expri ma totul. Caci . i n Romn iei, pacea este o reali -
tate vie. ea trebuie construita, zi de zi. pri n eforturi comune. perseverente. cu part ici parea a tu-
turor statelor . Pacea nu este o pe echi librul precar al sferelor de nu este
pauza dintre doua Pacea. i n vizi unea Romn1ei , inseamna efortun concrete. r esponsa-
bile. pentru opr1 rea catastrofale! curse a narmanl or. in pnmul r i nd nucleare, inseamna rel uarea cursul ui spre des-
t i ndere colaborare i n di mi nuarea surselor de confl ict i ncordare. pina la completa lor dis-
par ipe. Ea mai -i nseamna, de asemenea. efortur i constante, or ici t de di ficile, pentru continuarea procesului securi-
in Europa. eforturi pentru politica a crizelor din di ferite regi uni , eforturi pentru li-
chidarea subdezvoltarii a celorlalte anomali i de care sufera lumea actuala.
Pacea. i n Romniei, inseamna totul , incepind cu incepucul. cu ceea ce este mal important
cu garantarea dreptului la la l ibera al tuturor popoarelor. E absurd. e derizoriu a vorbi
despre altor valori, intr-o lume cu nimici rea. cu dezastrul atomic.
de ce, pentru Romnia. nu numai pentru ea. pacea a zilelor noastre. pacea aerului, a pami ntului
a pacea Europei, a celor lalte continente a lumii intregi - cu un cuvint , pacea este o op-
vie
ale conlucrarii nu si nt decit reversul de la si ne
les al in aceasta defi nitorie. A izolarea. a promova o de dialog. de des-
chidere conlucrare - au devenit tot ati tea Imperat i ve ale epocii actuale. di fer itelor probleme,
a economlilor diferitelor state, ca profundele ale au retra
gerea, neparticiparea la Dar. dupa opinia Romniei, pe cit de pe atit de necesar
este ca aceasta part icipare se in de deplina suverani tate. de egal 1tate echi-
tate. inaugurnd o cu practicile per i mate ale poli t icii dto bloc. de dictat , cu tot ce
bunul mers al conlucrarii dintre state.
Cauti nd sur sele prest ig1ulu1 poli tiCII externe i n l umea actuala. 'lU se poate sa nu ident ificam, la t_emell a
lor, tocmai afirmarea puternica a noi lor pri nci pii ale raportur il or dintre state. de orice natura ar f1 ele. ca acpu-
nea pentru trinspunerea lor in oricare ar fi impreJurarea. Nu se poate sa nu de
aceasta, larga de dialog COlaborare cu sociali ste, cu in curs de dezvoltare nealiniate, cu
toate statele lumii , indiferent de orinduire Nu se poate nu i dent ificam, in ordine de idei,
toarele aq1unl. propuneri de democratizare a de abolire a cu
de exclusiv prin negoc1eri , a diferendelor dintre state. de realizare a no1i ordini econo-
mice i nternaponale. mai juste, mai echitabile. de trecere la generale totale. i n primul
rind a celei nucleare. Pe scurt, a pe care o numi m intrucit toate problemele, toate statele
toate zonele lumii.
Acesta ni se pare, succint exprimat, temeiul prest igiului al politicii externe i ntr-un mo-
ment plasat sub auspici i le unor evenimente de Acesta este temeiul profund al prieteniei
unui mare de popoare, de state, care astfel . prieteniei . de '""lucrare sol i da-
manifestate de Romnia.
1.
14
SaDAng - arhiva personal
Nicolae se-
cretar general al Partidului Co-
munist Romn, Re-
publicii Socialiste Romnia, a
primit pe Vassos Lyssarides, pre-
Partidului Socialist
din Cipru (F.D.E.K.)
Nicolae se-
cretar general al Partidului Co-
munist Romn. Re-
publicii Socialiste Romnia, s-a
intilnit cu Yasser Ara-
fat, Comitetului Exe-
cutii' al pentru Eli-
berarea Palestinei
Nicolae se-
cretar general al Partidului Co-
munist Romn, Re-
publicii Socialiste Romnia. s-a
intilnit a avut convorbiri cu de-
de partid guvernamen-
a Uniunii Sovietice.
de A.A. Gromlko,
membru al Biroului Politic al C. C.
al P.C.U.S.,
ni l'nn fiii ului de Mini$ tri si
ministrul afacerilor externe al
Uniunii Sovietice
15
ROMNiA
INDEPENDENTA-
'
fundament al
V


natiunii
'
noastre socialiste,
al politicii sale de colaborare

.Istoria unul popor este suma sale" - re-
flecta. ntr-una din scrierile sale, Eminescu. Prin
prisma acestei cugetlrl, Istoria romlnllor se dezvilule
a fi o necurmatl lupti pentru liberta-
tea pimintulul pentru aplrarea
neamului, pentru neatirnare unitate De-a
lungul unei statornice strlvechl pe aceste
meleaguri, poporul romn a muncit luptat, firi
preget, pentru flurl o mal buni, intr-o pa-
trie liberi suverani, uniti infloritoare, aducin-
la cauza progresului in
lume. De la inceputurile sale mllenare, in
Inima sa a ars, pururea vie, flacira ldealurllor lnde-
Ideea de lndependen'i a animat neconte-
nit poporul nostru, chiar atunci cind imprejurirl
vitrege I-au silit si accepte pentru un timp domlna,la
strllni. Nicicnd romnii nu au acceptat de buni voie
asuprirea strilni, n-au considerat ci poate
exista vreun prea mare pentru a apira neatirna-
rea 'irll, libertatea sa, neamului meleagurile
stribune. Iar. daci, intr-adevlr, .suma unul
popor, adlci In marelui nostru
poet nseamni, nainte de toate, lupta pen-
tru in retrospectiva acestei de
peste doui mii de ani, de la 23 August 19+4
dezvilule unice profunde ale celei
mal sacre mpliniri dobndirea adeviratei
deplinei deschiderea lreverslblli a unei
noi ere n Istoria patriei. Numai n anii de edlflcoere a
noii orinduiri, sub conducerea Partidului Comunist
Romn, poporul romln a putut mplinite
Idealurile de dreptate sociali, de progres
economic, de plenarl afirmare a llbertl'll Indepen-
in valoare enormele
creatoare, de neclintit de a flurl, pe pimntul
striVechl, socialisti comunlstl.
poporului romn pune, astfel, in
legitura dintre
socialism. Tocmai 1n in care Parti-
dul Comunist Romin cu succes misiu-
nea Istorici de a conduce poporul pe calea soclalls
mulul, gislt materlallzare de veacuri
ale poporului romn de a fi liber stipin n sa
suveranitatea s-au dovedit factorii
16
'
al in ritmuri nalte a economiei,
al progresului accelerat n edificarea socialismului
fundamentul solid al politicii externe, de
pace, colaborare ,.Nu poate fi vorba
de nici un fel de drept cind nu dreptul fun-
damental de a fi la tine de a fi
pn pe destinele tale" - afirma Nicolae
subliniind ci
nale, cucerirea consolidarea Inde-
constituie o legltate obiectivi a dezvoltirll
sociale, un Imperativ al Istoriei
Romnia socialisti, Nicolae sl-
tueazl la loc de frunte Indepen-
a dreptului Inalienabil al PQ,P.Oarelor
de a dispune de propria de alege libere ta-
lea dezvoftirll, firi vreun amestec din afarl. Aceasti
este de dtre noastri la baza edl-
fidril unei lumi a colaborarii. in care tutu-
ror sl 11 se asigure accesul la progres. De
aceea. una din orlentirlle fundamentale ale politicii
externe a Romlnlel socialiste, elaborate promovate
cu neabltutl de Nicolae
o constituie solidaritatea militanti cu
cauza popoarelor in lupta
impotriva politicii de dictat, impotriva Impe-
rialismului. colonialismului. neocolonlallsmulul ra-
sismului. a orlciror forme de asuprire.
sprijinul acordat eforturilor recent elibe-
rate; pentru consolidarea dezvoltlrll
lor libere. pe calea progresului economic social.
Este o atitudine in depllnl cu marile pre-
facerl din lumea de azi, n care ideea
se manlfesti ca un pl!ternlc
generator de energii in rindul popoarelor de pretu-
tindeni, dorn!ce sl se dezvolte nestingherit, rea-
lizeze potrivit propriei flrl lnge-
strilne.
- arlta Nicolae - demon-
,1 suveranitatea
constituie factori primordial! al progresului
precum Jl factori primordlall
pentru colaborare Ji pace trai nici."
Dar, IJa cum demonstreazi lstorlcl a
fost deseori subliniat de secretarul general al partidu-
lui. reprezinti o realitate cu multiple
SaDAng - arhiva personal
nt ic tcllt inTre prt'\ cclin-
rt lc \ t, oku . CeaU\t'\!U 't fJICITC
!llioll Trudeau. fu 1n 111<'<1
1nri. f1111Jllll !Hlnt,Tru al ( (uuuk:t
.\'rco/ae CeaU)e\C/1, \C-
crewr Kenera/ al Partidului Co-
mulll\1 Romn. 1-a III/n/1 cu !O-
ul Almro Crmhal. \t'crewr
al Par/ldulw ComuniSI
Portuglre:
aspecte care, emanind din lucrarea
a istoriei, trebuie mereu reactuallzati,
Factorul de n lupta pentru asi-
gurarea a fost
rimlne poporul. Este meritul Incontestabil al tova-
Nicolae de a fi formulat teza de
mare potrivit departe de
fi epuizat rolul Istoric, va repre-
zenta, multi vreme, o un factor mobi-
lizator n lupta pentru progres pace In lume. Evl-
acestu i" adevir are o deoseblti n
contextul n care unele curente Ideologice contempo-
rane se cu la .anacronismul" cadru-
lui Intr-o lume a cum este
cea Intre nu
nici o contradlqle; Iar in realitate -
cum atrigea statului romn - o
mal bine zis o conlucrare autentici!.,
nu poate exista decit ntre Independente.
Acest lucru este confirmat de practica In-
unde tocmai lnterdepen-
statuarea a raporturilor din-
tre state pe principiile
In drepturi, neames-
teculut n treburile Interne ale altor state, avantajulul
reciproc, nerecurgerll la la cu
Intreaga a invederat aceste
principii drept singurele capabile sl garanteze dez-
voltarea liberi ca o
colaborare rodntcil. ntre state,
pacea progresul intregii 'lumi .
Promotoare statornlci a popoarelor.
noastril. a urmil.rit ntotdeauna cu simpatie lupta
de eliberare a manlfestlnd solidar i-
tate acordlndu-le un spriJin deplin pe multiple pla-
nuri - material moral, politic diplomatle. Apar i-
flecll.rul nou stat Independent a fost salutatil. cu
de partida! statul nostru, care a stabilit cu
acestea raporturi de prietenle colabo-
rare - veritabile modele de conlucrare, de avantaj
reciproc intrajutorare in efortul comun de dezvol-
tare progres, de Instaurare a unul nou climat n ra-
porturile
Se poate afirma, cu deplin temei , cii. nu a existat
popor angajat in lupta pentru dobindi-
rea care si
nu sprijinul activ mult ilateral al
Romniei socialiste. ori de cite ori s-a procedat la
vreo incilcare a prerogativelor drepturi-
lor unui popor de a dispune liber de soarta sa,
noastri s-a situat de partea poporului respectiv, lund
atitudine impotriva actelor de a drep-
turilor sacre ale acestuia. O asemenea Izvo-
din propria Istorici, ca din convin-
gerea afirmarea a Ideilor
neatirnirll, ale suverane a repre-
o cerlnJi a Ac-
cu fermitate pentru cauza li-
tuturor popoarelor lumii,
pentru ultimelor vestigii ale asuprlrll co-
lonlale, rasismului apartheldulu l, Romnia mili-
in timp, pentru asigurarea unor
politice-economice cu un nou a unor noi
raportur i comerciale, din care total ecou-
rile gindirii practlc(lor colonlallste, de
lmpunere pr in In
de azi, n care orice a dreptului la dezvol-
tare a unul popor poate avea grave
repercusiuni asupra ansamblului
nale, cu fermitate pentru abo
llrea a politicii Imperialiste de
dictat, considernd aceasta ca o a
destinderii
In noastre, mal mult ca ori-
17
ci nd, datorltl gravei tensiuni din climatul 1nternapo
nal, a care planeazl asupra omenirii , d1n
cauza aberante! curse a se Impun un res-
pect deplin al statelor. de la
or ice gest care poate lmpleta asupra popoa-
relor care poate afecta raporturi le
Numai cind respe<:tarea dreptunlor f1ecaru1 popo va
deenl o. practici cind nu a mal tl<ista
n1ci o abatere de la aceast1 fundamentala de
in raporturile va putea fi In-
staurat, in lume, un veritabil climat de pace. bunii
intre popoare de largi colaborare. Nu-
trlnd aceastl convingere, Ro minia aqlo-
neazil, cu prlncl pialitate pentru pro-
movarea !dealurilor de libertate ale
18
Sub semnul 1rainicelor furi
de
cooperare
a a loc vi zi 10 de prie
renie n Bulgaria a
Nicolae CeaU$escu. secre1ar ge-
neral al Panidului Comunisl Ro-
mn, Republicii So-
cialisJe Romnia, cu Jo-
Elena la invi-
la{ia Todor Jivkov,
secretar general al Comite/Ului
Cenlral al Panidului Comunisl
Bulgar, prNedimele Consiliului
de Stat al Republicii Populare
Bulgaria
Nicolae Cealf$escu, se-
cretar general al Partidului Co-
munist Romn, Re-
publicii Socialiste Romnia, a
primit pe Wu Xueqian.
consilier de stat, ministrul aface-
rilor externe al Republicii Popu-
lare Chineze, care a o vi-
de prietenie in fara

Convorbiri oficiale ntre
Nicolae Ceausescu
Jose Eduardo dos Santos, pre
M. P.L.A. - Partidul
Muncii, Republicii
Populare Angola. lnrelegerile n-
cheiate cu acest prilej au deschis
noi rodnice perspective conlu-
romno-ango-
leze
t uturor popoarelor lumii. .,Am vom ac-
neabitut - sublinia Nicolae
- pentru a ne aduce pe
plan la realizarea unei lumi mai
drepte mai bune, la respectarea dreptului po-
poarelor de a fi stipine pe destinele lor, de
fiurl in mod Independent. cum o do-
resc ele, firi nici un amestec din afari''. In con-
sens cu sale cele mal ale tuturor
lumii, prin sa, noastrl recon-
firmi a poporului romn. profundul
sl u pentru cauza Independen-
a plcll
Llana Enescu
SaDAng - arhiva personal
Secretarul general al partidului,
r/i, Nicolae Ceausescu, a reafirmat. fi
cu pnlejul Plenarei C. C. al P. C.R .. din martit,
anul acesta, al sesiunii marii Nationale.
al celorlalte foruri ale democratiei noastre mun-
pozitia Romniei asupra complexe-
for probleme ale dezarmdrii, pronunfln-
du-se. fncd o datd, pentru oprirea cursei inarmd-
rilor, in primul rind a celor nucleare - pro-
blema a epocii noastre
ROMNiA
1 n i t i a t i ve le
'
de pace de za rm are
pentr u
destinele

omen1 r11
Vasta a Romniei de pe
drumul socialiste multilateral dez-
voltate spre comunism. se
constructiv armonios, cu participarea
novatoare a noastre la marilor
complexelor probleme ale lumii contemporane -
fundamentul solid impulsul determinant al acestei
dialectlce, reprezentndu-1
de a secretarului general
al partidului , Nicolae
Gindind realiznd o remarca-
intre progresului cele ale
unei lu 1111 a so-
ciale, pornind di la unitatea ce destinul pro-
priului popor al celorlalte popoare
Romniei este .faur it orul unei poli t ici externe con-
cepute Q o dimer.siune a construct iei so-
ci ail ste a cadrului el
d" dezvoltare, pnntr-o participare de inalta responsa
bditate la unul solid viabil edificiu al
in care se afirme dreptul tuturor popoarelor de a
t rai libere Independente, conform propriilor aspi-
ratii.
in tumultuoasa contradlctorla devenire planeta ra
a zilelor noastre, Romnia, prin gindirea
Nicolae se distinge printr-o
activitate pe un solid fund a-
ment principial. avind o cuprindere multld ,.
o activitate rrofund n numele
celui mal de bun a omenirii - pacea.
unei asemenea politici, Romnia a de-a lungul
anilor, consolideze suveranita-
tea, o de conlucrare Inter-
sprijinul aprecierea celor mal
largi cercuri ale opiniei publice, factorilor politici de
de pace progres ale lumii de
azi. Permanent de tot ceea ce se
n promovind, n mod consecvent, Ideea fie-.
care indiferent de economic
sau militar. are dreptul datoria propria
la rezolvarea marilor probleme ce con-
omenirea, Romnia se ple
nar ca un factor dinamic activ in
el, ale bucurin-
du-se de un larg ecou pe meridianele globului, de o
afirmare n lumii.
19
ROMNiA
Pacea -
problema
a epocii
nul politicii de pace, colaborare pe
plan mondial. In actualele
deosebit de grave complexe,
problema este aceea a opririi cursei
indeosebi, a nucleare, tre-
cerea la dezarmare. in primul rind la dezarmare
eliminarea rachetelor cu medie de ac-
din Europa a tuturor armelor nucleare, asi-
gurarea unei trainice in intreaga lume.
Pentru o
a
o arme

Caracterizind momentul politic al prezentului, to-
Nicolae a subliniat, cu diferite pri-
lejur i, in istoria sa de milenii omen irea
nu s-a aflat in unei atit de grave. a unei
in care sint puse in pericol
pe planeta Apelul la respon-
sabilitate de dest inele popoarelor. de exis-
grandioasa sa apel adresat in
repetate rinduri de ei,
intreaga a poporului nostru in sprljl-
in acest sens, securitatea european:! constituie un
capitol de Romnia
ei i-au dedicat ii o
un capitol in care s-a distins
printr-o serie de de pionlerat, nscrise ar-
monios in continuitatea sale vizind edi-
ficarea unei Europe unite. in care toate statele se
bucure de conlucreze libere,
Indiferent de orinduirea lor in pace
gere. Intreaga multiplele aqiuni ale
Romniei ei in cu realizarea
unui sistem trainic de securitate cooperare pe con-
tinentul nostru au, in centrul lor. obiectivul
rii unei Europe arme nucleare. o
pe respectul orinduir ii sociale din fiecare pe
conlucrarea dintre toate ce compun
. 20
DEZARMAREA-initiative
'
de
'
Romnia socialistii, pusedinttle
NICOLAE au funda-
mentat un mobilizator program dt ac-
in vtderta de:armilrii,
in primul rind a celei nuclellrt. Uiti
mele dtctnil de uternd
au fost dominat<' dt o a
suiti/ dt propuntri,
sugestii i prohltmil vita/4 a
lltl't!gii
8 Mesajele adresate. anul trecut.
de :'olicolae
Prezidiului So iet ului Su-
prem al U.R.S .S.
S . U . A .. cuprinzind propunerile
Romniei in ederea fliuririi unei lumi
flln\ arme nucleare, a pAcii colab&-
n\rii .
8 IUsunlitoarele ale to>a
Nicolae ale intre
gului popor romn, din toamna anului
J981 anului - 1982 si pe
ontreg parcursul ultimului an
tul acestui an, dind expresie oi111ei
poporului romn de pace progres.
8 Declara)ia inaltelor foruri de
partid de stat. Apelurile Marii Adu-
nliri Na)ionale, Apelul poporului
mn, purtind semnliturile a 18 mi-
lioane de cetAteni ai patriei, adresat
sesiunii speciale a O.N.U. consacrate
dezarrnlirii. Noul Apel, din mortit
/984, al Marii .Uundri a
Rtpub/idi Socialiste Romnia adruat
Soittului al V.R.S.S .. Con-
grtsului S.U.A., parlamenttlor din
rilt euroP<'ne pe ttritoriul se
amplasea:Ji rachete nucleare cu rp:Ji
medie dt parlamenulor din
celtlaltt europene din Canada.
propunuile Romniei
cu priire la problemele
prtt.entate usiunii speciale a O.N.U.:
.. Romniei. 1i aprt
citri/e Nicolae
privind dt:armilrii, asigu-
rarea destinderii colaborririi
preuntate stsiunii
GeMralt a O.N.U. din stp-
tembrit 1983.
Romnia considerrl problema
fundamenta/4 a tpocii noastl't! o rt!prt
zintil preintimpinarea rrizboiului # ai-
realizarta unui echilibru
militar nu pt calea de noi
armamtntt, ri prin tYducerea celor
txistente la un nivel cit moi
SE
PENTRU:
8 l112hetarea reducerea cheltuie-
lilor militare cu circa 10-IS la
anual. (Romnia a hot4rir
bugetului militar pind in 1985 la
nivtlul anului 1982).
8 fnfllptuirea rnlisurilor de dezar
mare in conditii de incredere
securitate asigurindu-se reali-
zarea unui echilibru militar la nl>eluri
d t mai reduse, sub un triei control
internat iona 1.
8 Renun(area la amplasarea de noi
rachete in F.uropa trecerea la retra
gerea reducerea celor e.itente.
8 Crearea in cadrul a unui
organism international inestit cu
dreptul de a controla reali
zarea intocmai a mhurilor de dezar-
mare conH!-nite.
8 Recunoscind rolul rAspunderea
deosebitA ce re in marilor puteri pose-
soare de arme nucleare, Romnia con-
siden\ , in timp, roate statele
trebuie si la parte, nemijlocit, la ne-
gocierile de dezarmare.
8 Necesitatea lichidirii politicii de
bloc. a reducerii acthitAtilor militare
ale celor doul blocuri, restringeril
ariei geografice a competitiei militare.
scoaterii de sm pericolul nuclear a
unor zone tot mal ntinse, crearea de
zone denuclearizare in diferite
ale lumii, in F.uropa, in Bal-
cani.
8 1 nceperea de tratative directe de
dezarmare intre Pactul de la
N.A.T.O.
8 Respectarea angajamentelor asu-
mate prin semnarea Tratatului de ne-
a armelor nucleare.
SaDAng - arhiva personal
Towrii!ul Nicolae
secretar general al Parudului
Comu!lisl Romn.
ReptiJiim Socialiste Romnia.
impreuna cu Elena
a fdtut, la jumdwtca
lunii aprili1 a.c., o de prie- ,.
tenie in R. S. f: !ugosllJIia. la invi-
tat ia Alika >1
Markovict, la acea
Prezidiujui
ReptiJ/rcii Socialiw
Iugoslavia reJpectiv,
tele Prezidiului Conutetului Cen-
tral al Uniunii Comuni>tilor din
Iugoslavia
Nicolae se-
cretar general al Partidului Co-
munist Roman. s-a intilnit cu to-
lannis Bannias, secrnarul
Comiteru!ut Central al Partidului
Comunist din Grec1a - interior.
care a efectuat. in fruntea unei
o in tara
la Comitetului Central
al Parttdului ComuniJt Roman
continentul nostru, o Europl n care toate statele el
st se dezvolte liber, la adipost de
r>ea distrugerii atomice, feriti de agresiuni. Imixtiuni
presiuni exterioare.
Este cunoscuti larg apreciati inestl-
mablll a Romlnlel, a Nicolae la
definirea, crlstallzarea transpunerea n practici a
conceptului de securitate europeanl, la continuarea
proceselor pozitive lnaugurate la .Heislnkl, la flurlrea
unei Europe eliberati de pericolul arsenalelor nu-
cleare, un Iti prl n de pace,
progres a In acest context, noastrl se
pentru oprirea amplastrll rachetelor ameri-
cane cu razi medie de n Europa, precum a
reallzlrll contramlsurllor nucleare anun,ate de Unlu
nea Sovietici, pentru reluarea sovie-
to-amertcane in vederea reallzlrll unul acord privind
eliminarea totall a acestor rachete apoi, a tuturor
armelor nucleare in Europa.
In spiritul umanlsmulul celei mal
Inalte, care fundamenteazi abordarea romlneascl a
complexe! problematic! a dezarmirll nucleare.
tlvele noastre n acest domeniu vital,
Nicolae arlta: "Armele nucleare nu
vor alege Ji nu vor face nici o deosebire de orin
duire sociali Ji nici alte deosebiri. Ele vor duce la
distrugerea omenirii, la distrugerea a lnseJi con-
Tratativele dialogul sint de aceea.
vlzute de la ca singurele in misurl s1 asi-
gure pe drumul plcil dezarmirll : in ansam-
blul lor, tiriie Europei trebuie - au dreptul obli-
- si se Implice, si participe direct la realizarea
unul acord vizind armelor nucleare; sta-
tele membre ale Tratatului de la N.A.T.O.
sl albi ntlniri menite si se constituie,
prin rezultatele lor. in concrete la realiza-
rea unei ntre Uniunea Statele
Unite; pentru incredere, securitate de-
urmare de la Stockholm reprezinti. n acest sens, un
Important palpabil prilej de continuare a contacte-
lor, de realizare a unor misurl concrete: este de ase-
menea, posibili ajungerea la un acord n cadrul nego-
cierilor pentru reducerea a trupelor ar-
mamentelor din Europa centrali. de la Viena; in mod
special, pentru realizarea unor mlsuri de dezarmare
eficace in primul rnd de dezarmare nuclearl, un
rol central revine Unite in acest cadru,
O.N.U. de la Geneva. iatl. pe scurt, un
ansamblu coerent de mlsurl vital necesare, angajnd
celor mal Importante foruri de negociere
- inainte de toate - statelor pentru reali-
zarea dezarmlrll, confrunUrll inlocuirea
acesteia cu dialogul politic, In consens cu cele mal ar-
zltoare de in pace, de conlucrare
cooperare spre binele al ntregii pla-
nete.
21
Eeniment dr nsem-
lltitate n cronica relafiilor rom-
no-pakistaneze. izita de
melenie a Nicolae
( cu
f:lena in Pakislan. la
rnvita[ia Re'publicri
Islamice Pokistan. general Mo-
hammad Lw-ul Haq
comribu{ie la
dezvoltarea a rela{i-
rlor romno-siriene: vizira de
prietenie a Nicolae
1 cu
f/ena in Republi<a
la imita{ia .lecre-
rarului general al Pamdului Baa1
Arab Socialist, Repu-
blicii Arate Siriene. Hafez
AI-Assad
Amplu program de
realist
Profund cauzei R.omn 1a
a elaborat a In mod statorn ic, in cadrul
la Unite in
forurile de negociere existente pe temele
un program de aqlune amplu realist. in vederea
vital al omenirii - pacea
securitatea consecventi, con-
de a
pentru oprirea cursei lnar-
trecerea la mlsuri concrete de de-
zarmare, in primul rind de dezarmare
pentru abolirea a politicii de pentru
conflictuale a diferendelor ex-
clusiv pe cale la masa tratativelor, au adus
Romniei un deosebit prestigiu pe plan
o Programul
romnesc de dezarmare, demersurile,
mobillzatoare ale noastre, prin glasul
de autoritate al N lcolae
pentru evitarea rbboiulul dezastrului
nuclear, pentru negocieri in favoarea incre-
derii intre state, pentru
grija profund de soarta propriului
popor, a con-
temporane. o n
popoarelor lumii apelul fierbinte la
adresat de Nicolae ,.In
aceste i_mprejuriri deosebit de grave, este nece-
22
sar, mal mult ca oricind, ca toate statele, toate
popoarele, cei ce Iubesc
eforturile si cu toati hotirrea pen
tru a opri noua a narmirilor, pentru
rarea drepturilor supreme ale oamenilor, ale po-
poarelor - la la la libertate
pacei Si ne unim si oprim politica spre
catastrofa spre distrugerea omenirii" .
Radlografla a actualului moment po-
litic, diagnostlcarea cauzelor grave a situ-
definirea
novatoare a Imediate de se
de un larg prestigios ecou pe plan Interna-
mobllizind energiile n numele
celor mal scumpe idealuri ale
de noastrl pentru prevenirea
noilor rachete n Europa. pentru realizarea
rll in prlmu 1 rind a celei nucleare, pentru reluarea
continuarea cursului destinderii in Europa n
lume, analiza a mondiale, realiste
preconizate pentru din Impas salvgar-
darea a pe
Intereselor supreme
ale romne, dreptului la la pace al tu
turor popoarelor lumii, politica a Romniei
socialiste cu unitatea de monol it a
intregului popor in' jurul demersurilor
ale Nicolae a
activitate,
nice, n beneficiul tuturor popoarelor. a gravei situa-
create in Europa in lume, opririi cursei
rllor trecerii la dezarmare, in primul rind nucleare,
pe rlaneta o
apreciere n rindu opiniei publice, al popoarelor de
pretutindeni.
Anca Voie n
SaDAng - arhiva personal
t de lucru a
-lae in L ";
5o la invita!w C.C
P C U.S St Pre:itl111l111 .\c,"-
Su::wfr'l al _.R.S. 5 :.,. .
t.-. nu,,! dialc; ta
nivel inalt ronu'ino-Wl'ini<. H;
constituit intr-un momtnt de
in de=\oltarea pe mul-
tiple planuri a
dintre cele par-
ude. popoare. de.vchi-
dnd not orizonrun
prietene,1ti in interesul reci--
proc, al cauzei wcia-
fi.,mului. In cadml unct cere-
monii care a a l't/1 loc la
Kremlin, Ntcrllue
Ceuu>escu i-a (o.11 inminat, de
ciirre Kon>tannn
Cernenko. St'Cretar general ui
Comrrerului Central al Pam-
.!ului ComumH ul L'uunit s.;.
1'/eTiCI', pre>l'dtnrele Prezidi"'
lut .), ,, iiT/II11i \ rprcm ,; ,
l. R ' ord ,ii' Recch1(.:;
Tol'ardlul Nicolae Ceau>e,cu lf'-
u,rar general al Parridtil11i (o-
mumst Romn. u OI'UT conrorbiri
CII Gemrdo se-
aerar general al Parridulw Co-
nllmi.>r dtn Spanra. care. in frun-
tea unei delega{ it de pauid. a
cur o de prietente ir.
Romma. la 1n11W{ta C (' al
1'. ( R
Vizua oticial dt puerenie in
{ara 1/0<1 1/t. iu 11/llta/i<l 10-
.'licolae
a Republicii To-
gole=e. general Gnasl:nf(br
Eradema: re;ultate tmpor-
ranre. care de-chid nor per-
spectil'f pentru amplificarea
diflrc Romnra
Togo
dtn Octombrie", confcm i/,
Pn :uliul Sol'tttului Suprem
t:! [ R (" <lfl"l'C/l'f<' {/
merit<lor .11 coll/rthu/t<t aduse
la dloirareu rela!iilor rom.r-
no-sov.etiu ;i in cu
cea dt-1 65-a ant\'usare a ZI
let de rere
23
24
l '1:ua de prineme a
delega{iei de panid de \lat.
de ul .\'icolae
Ceau,,e ,cu. in Repli>lu a Popu-
lani Polmui . A (oi/ con-
aHtcl. o noud '' 1111-
f ild in cronica de: -
mltdrii raponurilor tradi{Jo
na/e de prietenie ,ri colaborare
romna-poloneze
Nicolae
secretar general al Partidului
Comunist Romn.
tele Republicii SocialiHe
Romnia. a participat . la
Moscom. la Comfd-
tuirii economice a fdnl or 1
membre ale C.A.E.R . .. La re-
centa Consftituire la nivt>l
inalt a socialiste mem-
bre ale C.!f.E.R. - la pregt1-
tirea
Romnia adus intreaga
sa - am
ridictim pe o treaptti nouti,
co/abo
rart>, Tn interesul
mai puternict> a economii/ar
noastre al
pre.rtigiului socialis
mului (n lume'' - aprec10 to-
Nicolae
Vi:ita de prietenie in-
rreprin!id in {ara la
inua{ia Nicolae
a delega{ieJ de
panid de stat a Republicii
Populare Democrate Coreene.
de Kim lr
Sen. secrerar general al Co-
mitetului Central al Parridu-
lui Muncii din Coreea, pre-
Republicii Populare
Democrate Coreene, s-a in-
scn s ca un eeniment de deo-
sebud insemntltare penlru in-
tdrirea prieteniei
rii multilaterale romno-core-
ene. in interesul ambelor {tiri
popoare. al cauzei .IOctalil-
mului. progrewlui
mondial
SaDAng - arhiva personal
ROMNiA
CEAUSESCU
ROMANIA
PACE
Mari idei
confirmate de
Cu mindrie poporul romn
- in .al patruzecilea an de la victoria
de eliberare
- sentimentul robust mobiliza-
tor al implinirii sale de pace,
prin traducerea cu in a politicii de
prietenle colaborare cu toate lumii,
cu uclre de partidul statul nostru,
cu deosebire in ultimele decenii, de cind la con-
ducerea partidului a statului se
Nicolae 1-a adus Romniei
socialiste o afirmare in arena po-
noastre in problemele cardinale ale contem-
fiind intru totul de

Pornind de la convingerea fiecare indife-
rent de economic ori militar, are
dreptul in timp, datoria de aduce con-
la in interesul popoarelor, a
marilor probleme Romnia promo-
o de pace colaborare,
dina-
mobillzatoare, ale
sint determinate pe baza corecte a princi-
palelor procese care au loc pe plan mon-
dial , in urma unei analize materlalist-dla-
dectlce istorice a social-politice econo-
mice contemporane. analize ale fenome-
nelor proceselor lumii contemporane, de to-
Nicolae la Congresele Conferin-
ale partidului, la plenarele C.C. al
P.C.R., in sale teoretice, cu alte prilejuri au
fost sint, pe deplin confirmate de
Astfel, de la a P.C.R., din
decembrie 1977, secretarul general al partidului nos-
tru pentru prima cel de-al doilea
mondial, la o Intensificare' a luptei pen-
t ru o a lumii, a zonelor de Influ-
pentru de noi dominante de
diferite state de state. lupta
rntra, de pe atunci, intr-o ducind la
a contradiqiilor pe plan interna-
agravind pe plan mondial.
'
Identificarea
de
Riguroasele analize de partidu-
ui statului nostru snt, intotdeauna,
de identificarea a sensurllor in care trebuie sa
se aqloneze, a obiectivelor prioritare mijloacelor
ce trebuie alese pentru eliminarea marilor per icole
care pacea, pentru celor mai
acute probleme ale ln lu-
mina unei depline de gindire aqlune,
aprecilnd, cu de realitate,
in momentul de problema a
epocii noastre o constituie oprirea cursei
in special a nucleare, Nicolae
sublinia, la Plenara C.C. al P.C.R. din
martie 1984, .,trebuie se n direc
armei atomice, a armelor nucleare,
se seama de avertismentul foarte sever al
oamenilor de inclusiv al oamenilor de
americani sovietici, care au demonstrat
folosirea a numai o din arsenalele actu-
ale va duce la o sau -
cum au denumit-o ei - ceea ce dispa
pe planeta
Intregul curs al pe zi
ce trece, actualitatea tezelor
elaborate de secretarul general al partidului privind
necesitatea opririi trecerii la
dezarmare, ca pentru civili-
umane.
In spiritul sale principiale responsabile
de soarta omenirii, Romnia a aqlonat aqio-
cu in vederea
rll. n primul rnd a nucleare. de la
sesiunea a O.N.U. din 1970,
Nicolae lmperat}.vul al zi-
25
. CEAUSESCU -ROMANIA-PACE .
. ,
lelor noastre l constituie eli
berarea omenirii de povara de
rul unul atomic. "Trebuie, sublinia
tele Romniei la tribuna sesiuni jubiliare
a O.N.U., spunem cu NU cursei nar
NU armelor nucleare! Este, n
timpul si se de la vorbe la fapte, de la
la concrete n dezarmi
rii".
care nu o la nici un fel de alt armame'nt
- aceea ea duce la distrugerea a condi
lor pe planeta
Realitatea zilelor noastre in interna-
s-a ajuns la o agravare, precedent, a situ-
pe plan mondial. Trecerea la amplasarea de
S.U.A. a rachetelor cu medie de n unele
state vest-europene ca urmare, la
de U.R.S.S. a dus la crearea, n Europa in
ntreaga lume, a unei deosebit de grave. "Se
poate spune, recent Nicolae
ci acum cursa narmirilor a intrat
intr-o foarte Spre deo
sebire de toate tipurile de armament, chiar cele
mai sofisticate, arma are o calitate pe
1 Viziune globali
28
Pornind de la dintre fenomene,
partidul nostru, secretarul general au atras aten-
asupra strnse, de la la efect, dintre
cursa subdezvoltare lnsecurltate, toate
generate de politica de dictat asu-
prire. Sesizarea cauzale a fost de
avansarea unor propuneri concrete de
privind instaurarea
unei noi ordini economice mondiale, democratizarea
n 1965, la Congresul al
si
cuceririle ei de virf
n alte scopuri decit cele desti
natc fericirii oamenilor.
Este un factor dJi tJI tor de spe-
tot mai mult tot mai
oamt>ni de pun
intrebare: la ce vor
servi cercetJirile, descoperirile pe
care le fac'! amenin-
grave care planeazjj asupra
tre::esc oamenilor de
lor
punderi de prezentul viito-
rul omenirii. a sui zi, se
pune cu acuitate problema alege-
rii ntre politica de intensificare a
cursei de producere
de noi arme nucleare de distru-
gere in politica de dezar-
mare, de destindere pace.
. ' ' ' '
pentru pace
Din :;orii as-
a jucat un rol
tor n progresul
omenirii. chiar de la nceput,
s-a asociat cu
mesajul de pace in-
tre oameni, intre popoarele lumii.
Din p4cate, de mai ani, o
mare parte a cercetJirilor
fice a resurselor materiale ale
omenirii !lint indreptate pe
al dezvoltii rii ne-
contenite o armelor
toare. Astfel, in mod brutal ab
surd, este de la
menirea ei unele din cu-
ceririle geniului uman fiind orien-
tate, chiar inainte de a se cu
bine efectele lor
spre arsenalelor mili-
tare. Se adesea, des
coperirile din labora
toarele militare au determinat
progrese in cimpul
Istoria aduce,
dfJvezi incontestabile infi-
nit mai multe tehnologii civile
sint indreptate spre domeniul mi-
litar, decit tehnologiile de inar-
mare, care sint, apoi, aplicate
n sfera Un lung de
descoperiri ale
umane, incepind cu armele de
lllltoare focul, termilind, de
pildii, cu fisiunea au o
utilizare in
sectorul $ doar o
unilateralii - dar foarte pericu-
- aplicare in domeniul
al distrugerii.
dimpotrbvi, lista mijloacelor de
distrugere sau a de-
terminate de purtJirii
care au fost transfe
rate in domenii se dove-
deosebit de De
aceea, nimt>ni n-ar putea afirma
- ll afara faptului
justifice cursa -
stinudeazjj

Oamenii de -
nnd, din punct de vedere moral,
unei categorii ce nu se poate di-
socia de
p4cii - au datoria, azi mai mult
ca oricind, faai auzit glasul
in cabinetele care decid enorma
risip4 de fonduri
cutJI in scopul anihiliirii civiliza
umane. Ei pot explica mai
competent ca oridnd - o fac
din ce in ce mai pregnant -
armele nul'leare constituie un
grav factor de destabilizare, nu
de impiedicare a unui eventual
Ei trebuie cu-
vntul in cu
posibile ale realiziirilor lor
fice, opinia pu-
astfel ca, de-
termine ca nimeni nu folo-
Romnia 'socialistJI- ale
propuneri in problema
cunosc o elocventJI
la O.N.U., in alte mari
foruri in gene-
ral, in rfndul opiniei publice de pe
toate meridianele globului - a
atras, de-a lungul anilor, interesul
viu al unor foarte largi cercuri
pentru a manifes-
tJiri de prestigiu, a idee
centralii a fost dintre
marile probleme ale p4cii
in epoca Astfel, al
XVI-lea Congres international de
istorie a sub
naltul patronaj al aca
demician doctor ingine' Elena
Simpozionul inter-
national "Oamenii de
pacea", sub inaltul patronaj al
Republicii Socialiste
SaDAng - arhiva personal
IX-lea al P.C.R. era necesitatea
dreptului Inalienabil al popoarelor de alege libere
calea de dezvoltare, de destinele
amestec din a dintre state pe
noi principii , astfel incit egalitatea. echitatea parti-
ciparea a tuturor statelor la rezolvarea pro-
blemelor comune ale omenir ii norr11e Impe-
rat ive in lichidarea. intr-un t imp
cit mai scurt, a Instaurarea unei noi
ordini economice politice mondiale, care stimu-
leze dezvoltarea a tuturor state-
lor in primul rind, dezvoltarea mal a
ri lor in constituie, in opt ica part idulu i
nostru - din zilele noastre
este - fundamentale ale
progresului in lume. contemporane
adincirea decalajelor
economice intre state - ca urmare a politicii Impe-
r ialiste, colonialiste neocolonialiste - constituie o
de lnechltate in
se cu la unei noi ordini
economice care din-
tre toate pe principii de egalitate echitate,
asigure accesul slab dezvoltate in curs de
dezvoltare la tehnologiile moderne, la cucerlrile
contemporane.
O a politicii externe rom-
o constituie diversificarea
de colaborare solidaritate cu in curs de dez-
voltare, cu care pe plan
in cadrul . Grupului celor 77" de neali-
nlere, la cu
statut de Invitat . O asemenea orientare
se inscrie pe linia luptei impotriva Imperialismului,
colonialismului neocolonialismulul.
Rol de pionierat
Lich1darea depinde, des igur, in pri-
mul rind, de efortul popor; este, insi. evi-
dent eforturile pentru asigurarea dezvol-
progresului in din punct
de vedere economic sint frinate de o inter-
care necontenit deca-
lajul dintre in curs de dezvoltare cele dezvol-
tate.
Romnia a considerat este necesar
Romnia a atras, nu o asupra
exclus iv pe cale prin
t ratative, a probleme litigioase, conflicte
conflictuale intre state. In acest cadru,
a militat pentru rezolvarea pe cale a
Najioi'T{]I Roman . Oamenii de 1tiint #
pacea'' in luna mai !982. mb wra>ri>l'i amdemicirm
dacro/ in"iner Elena Ceausescu prim vicl!prim-ministru al guvrsrnului, pre-
sedinrele Cnn,iliului NaTional ; i Tehnologie, Comi7t -
t ului Na(ional Romn .. Oamenii de Stiin( 11 pucea", a pus, incd o clatd tll r-ufi
pwemic re/iL:(. con tribut ia pe core ;tiill/<1 ;i slujitorii ei o aduc la
incleplinirea idea/urilor de progres prosperitat<'. d, cooperart lll(clc:-.
gere de pace. pe care le it>l fxirt,leJc /()(lte lumr1
Romnia . Nico lae
impus ca manifes-
de re-
profund impact politic.
Primul a pus In relief ideea c4
stiinta este rezultatul
tututor popoarelor, ca atare un
bun comun, de care trebuie s4 be-
neficieze toate al doilea
a prilejuit exprimarea unor opinii
de mare autoritate In problema
inaltei ce revine
slujitorilor ei in ap4 ro-
rea piicii, po
poarelor.
Pornind de la politica de pace
promovatil de partidul $i statul
nostru, oamenii de romni
- ca
acum, capacitatea ex-
clusiv in slujba progresului, a vie-
- au reafirmat
nic4 a prin con
in decembrie 1981, a
Comitetului National Romn
.. Oamenii de paceaw,
menit dea expresie sa
romni, intregului nostru
popor, ca, pretutindeni, s4
contribuie in exclusivitate la ferf-
cirea oamenilor. Spunea, cu acel
prilej, academician doc
tor tn};lll< r J,n.t
prim viceprim-ministru al guver
11ului , 'presedimrle Conslfwlw
Nari.no/ p<' ntm 1i (ehno-
preFdtnte Comitetului
Romn ,. Oamenii de >ti-
tntti pacea'': " Consider in
1 actuale - ci nd
la o agravare a situatiei
internationale, la sporirea perico-
lelor la adresa indepen-
dentei popoarelor. ca urmare a
cursei inarmirilor, a
inmultirii focare lor de conflicte
- toti slujitorii
indiferent de domeniul n care
activitatea, au inalta
ndatorire de a se
ma nifesta in modul cel mai activ
ca militanti fermi pentru pace
destindere r ntre
pace au existat
intotdeauna o o
conditionare o determinare re-
r ntreaga evolutie a uma-
demonstrea1li progresul
i pacea nu pot fi concepute flirli
a
.tr poate afirma po
de progres decit In
de pace" .
intensifidnd
mlucrarea pe plan
poate trebuie s4
u adevtirat o armii a astfel
tcit toate popoarele poatil
ori la patrimoniul
universale, ca pacea,
uritatea colaborarea
umfe pe planeta noastrd.
1.0.
27
. CEAUSESCU- ROMANIA- PACE
din Orientul Apropiat. de la
conflictului militar din 1967, Romnia - primul stat
socialist care a stabilit cu O.E.P., primind la
Bucurefti, din 197-4. o a
acestei - a !n Orientul Apro-
piat, nu se poate Instaura o pace
rezolvarea problemei palestiniene.
drept ului poporului palestinian la autodeterminare, la
un stat propriu Independent, ca a dreptului la exis-
al tuturor statelor din ra-
porturilor de prietenle solidaritate cu arabe,
cu O.E.P .. de cu toate statele din
Inclusiv cu Israelul - chiar pentru ince-
put, nu lumea a realismul acestei
- au permis Romniei la
rea de pentru o reglementare justa
a crizei din Orientul Mijlociu.
Ca Romnia s-a preocupat se
permanent de pe
continent. Militind pentru normalizarea raporturilor
dintre toate statele continentului, pe baza
in
drepturi, Romnia a stabilit, din 1967, di-
plomatice cu Republica Germania, conside-
rind procesul de a raporturilor din-
tre socialiste R.F.G. constituie o necesitate
pentru realizarea in Europa.
evenimentelor a pe
deplin, acestui punct de vedere. ,.Pot
spune, Nicolae nor-
malizarea dintre Romlnla Republica
Germania a contribuit att la dezvolta-
rea raporturilor reciproce, cit la normalizarea
a din Europa - deci a consti


sub semnul
devizei
mobilizatoare
"PARTICIPARE,
DEZVOLTARE,
PACE"
La Romniei. in
1985, pe plan mondial va fi mar-
cat Anul al Tinere
tului (A. / . T.), care se va desjii-
sub generoa.w .. Parti
cipare, Dezvoltare, Pace".
tirile pentru de
mare au fosi
rite fndrumate, din 1981,
de Comitetul consultativ al
O.N.U. pentru A.f. T., al
este Nicu
prim-secretar al C.C.
al U.T.C., ministru pentru pro-
blemele tineretului.
Comitetul consultativ s-a intru-
nit n cadrul a trei sesiuni - in
1981, 1982 fn aprilie 1984, la
Viena. La sesiunile din 1981 a
fo.H adoptat programul de
in vederea rii
A./. T., aprobat de Adunarea Ge-
a a
Asptct de la lucrurile rmnlunii eurO{ll'lll rit pregdrirt 'u Anului lnrerna(ional al
(AlT). Onomrd .prin Mt' .\'(/)ul uc/resn1 dt cdrre f'I'I ',I'Cdinltle J.//C(Jine
CtfiUSfSCI/ parricipan/ilor - "'''ia.i primi! cdlrluros, CII dto.stbilti Qlt:ll(i6 si ill
.,,.s -. rtuntun10 a dt:hd/111 probl1mt d1 111/UI imporrnnt4 penrru unifllo for
tinerii i'"''ofi.Ii crellfna apomtfui ti la dz voltJUI'Q ectJnomico-social4
fi /itc4rti la lupla progrrs !oc/41, t:olnho,.arl Ji pac tn lume . .. Noi
con.vldtrdtn - sublinia toKfrd}ul Nfolae Ceau$t."'ll - ,.4 artuola rtuniune,
ca, tit alt/ti, Intreaga prtllfltlre dt.vj4$urare R Anului lnttrnational al Tlnert
tldul, trebuie !il duel 1 lnten.1i/k1ma purtidpilrll tlnerelgenerttfli din Eurap4
din toute lumii IN tfol'turil f1111rtll1 ptntru .lllluriolllll'l'a muritor pro
hlo'IIW alo opocii noaJtre, !'filtrU ji1ur1r1a unri lumi mal dnptt 11111i 11111111
1
11
ptii toluhmurit'
neralii u O.N.U., program pe
care se intemeiaz4 Intreaga acti
vitate a Comitetului. La sesiunea
din 1982 s-a hottitit organizarea
unor reuniuni regionale, respectiv
pentru Afrita. Asia Pacific,
Europa, America Asia
de Vest. Acestea au avut loc in
anul 1983 s-au incheiat prin
adoptarea de planuri de
care sensi-
bilize:e opinia guver-
nele de problemele actuole
ale tinerei Dintre reu
niuni, cea
n Romnia (5-9 septembrie
SaDAng - arhiva personal
tu it o la securitate pace". Realitatea
a demonstrat acestei ea fi-
ind urmatii, ulterior. de alte state socialiste din Eu-
ropa.
De asemenea, din 1970, Nicollle
a definit noul concept al pe
continent, ea ,.un sistem de
angajamente ferme din partea tuturor statelor,
precum de concrete de
la excluderea cu
in interstatale, ofere tuturor
rilor depline se la de
orice agresiune". cum se de-a lungul in-
tregului proces de edificare a europene,
Romnia, ei au adus s,ubstan-
avnd un rol de plonlerat n
nerea Ideii de militind
cu pentru obstaco-
lelor Ivite. rentru punerea in aplicare a
Actului fina de la Helsinki, pentru
permanentizarea acestui proces perfectibll.
se pentru tratarea apro-
a tuturor aspectelor n primul rind, a pro-
blemelar in care progresele au fost minime sau
aproape lnexlstente, cum este cazul
Romnia a , atras, de ori, asupra
destinderii in Europa
cu spirala a cursei in special,
a celor nucleare.
1983), a adoptat "planul de /o
apreciat ca o contri-
valorousti la huna
colaborare intre tineri orga-
de tineret din diferitele
ale continentului european. A
treia sesiune a Comitetului con
su/tativ al O.N.U. pentru A.I.T. a
apreciat pozitiv analiza intre-
prinsti, la nivel regional, a siwa-
economico-sociale a tinn etu-
lui .1i ef ortul de eluhorure a
unor programe de n con-
formitate cu problemele specifice
ale tinerei din fiecare
regiune. De asemenea, Comitetul
a recomandat Generale
t1 O.N:U. dedh-e, la se,fiuneu
sa din 1985, un adecvat de
plenare, special consa
crate politicilor programelor
destinate tineretului, care sti se
constituie in Mondialii
a Unite pentru inul
International al Tineretului.
de-a patra sesiune a Comitetului,
sti se n
1985, elaboreze liniile
generale ale unor programe vii-
toare in domeniul problematicii
tineretului.
Pe baza
consultati> . care a chemat con-
JTant statele, organismele din sis-
temul O.N.U., organizatiile de ti-
neret participe activ la
tirea A.J.T., intensifice efor-
turile in vederea promoYlrii unor
politici programe pentru tine
ret, ca parte a dez
rii economice .faciale a na-
lor, au fost create 106
comitete care cel
romn, in anul 1981, al
din 107 membri condus
Pacea, dezarmarea-
obiective fundamentale
Punerea in aplicare a N.A.T.O. de Insta-
lare, in unele vest-europene, a rachetelor ameri-
cane cu medie de aqlune ca urmare, adopta-
rea de Uniunea a mi-
li tare nu poate nu afecteze climatul politic pe con-
tinent n lume, Interesele vitale ale popoarelor.
de primul secretar a 1 C. C. al
U. T.C.
Anul al Tineretu-
lui- 1985 - coincide cu marca-
rea aniversiirii a patru decenii de
la crearea
lor Unite a douii decenii de la
adoptarea. n cadrul for
mondial, a primului document
programatic vizind rolul locul
tinerei in lumea contem
porunii - privire
la promo1>0rea n rindul tinerilor
a idealurilor respectului re
ciproc ntre popoare
(7 decembrie 196.'i) - un presti-
gios document adOj'tat de O.N.U.
la Ro1111lniei. 1 n ultimii
10 de ani, propu-
nerile concrete ale noastre,
initiativele in perspec-
tii>O Anului al Tine-
retului s-au bucurat de un larg
ecou in rindul tinerilor de diferite
convingni politice,
precum al multor factori de de
cizie guverne,
interguvernamentale, agentii spe-
cializate ale O.N.U.
Activitatea amplii, a
Romniei n promo1>0rea proble
maticii tineretului ,pe plan mon
dia/ din convingerea
a noastre, a
telui Nicolae actu
ala
mai mult ca oricind in istoria pla
netei, o forJii a pro-
gresului, o partici-
pantii la fllurirea destine/or
de pace ale "Cauza
popoarelor
- sublinia Nicolae
- cere tineretului lu-
mii ca - pe deasupra
deosebiri de
politice, filosofice, ideologice
religioase - dea mina,
conlucreze tot mai strins pentru a
bara calea Jizboiului, pentru a
opri cursa inarmlirilor".
pentru A.l.T., acti
itatea de Comitetul
co!ll ultam al O.N.U. pentru
A.! T .. apropierea anului care va
ridica la cote mai mari efortu
riie depuse pinii n prezent au
pus pun in
idealurile tinerei ge
neratii, ei de a participa
direct la procesul dezoltiirii na
precum la dezbaterea
responsabilii, aprofundarii, la
echitabilii a marilor
probleme cu care se
contemporaneitatea.
Comitetului consultativ al
O.N.U. pentru A.l.T.,
Nicu recent,
este tinerei gene
de a i se cu ade-
un statut social-politic
adecvat rolului de
socia/ii, turuwr
proceulor novatoare, eforturilor
popoarelor vizind edificarea unei
lumi a progresului cola
pe planeta
Anul al Tineretu-
lui este chemat, in tine-
rei din Romnia a or-
sale politice profe
sionale, dea o expre
sie tinerilor de pretutin-
deni de a pentru nflori-
rea a civilizatiei umane,
n de pace
colaborare ntre popoure.
Doina Topor
.....
28
Este convingerea poporului romn, a
producerea amplasarea de noi arme nucleare
pe continent n lume nu constituie nici nu poate
constitui un mijloc de consolidare a de '
a ci, vor spor i mai mu It
gradul de insecuritate, vor pericolul unul
nuclear, ale efecte nu vor ierta pe
nimeni.
Pornind de la aprecierea Nicolae '
problema a zilelor noastre o
constituie ncetarea cursei prentmpina-
rea dreptului fundamental al oa-
menilor, al popoarelor la Romnia
pentru a determina oprirea, att a "eurora-
chetelor" americane, ct a
de U.R.S.S., necesitatea nen-
trziate a negocierilor sovieto-americane de la Ge-
neva. partidul statul nostru se
pentru tratati e directe ntre membre ale Tra-
tatului de la cele ale Pactului N.A.T.O., n
vederea reducerii clima-
tului Releynd ct
mal curnd, a negocierilor dintre U.R.S.S. S.U.A.,
Romnia celor blo-
curi militare, ct alte state europene, trebuie
participe, sub o sau alta, la aceste tratative,
la realizarea unui acord, a
unor problemele de-
privesc toate popoarele europene.
in
. partidul statul nos.tru
n curs de dezvoltare nealinlate, toate sta-
tele, popoarele, partidele progresiste democratice
de pretutindeni trebuie totul pentru a opri
accentuarea pentru reluarea continuarea
po)itlcii de destindere.
In Romniei, pentru ca fie
destinderea trebuie se bazeze pe principiile depli-
nei n drepturi,
neamestecului n treburile
interne ale altor state, la la ame-
cu pe respectul dreptului po-
por de a se dezvolta liber, pe calea progresului eco-
nomic social. Orice act de a acestor prin-
30
ci pli . este de grav n pericol cauza se-
destlnderea trebuie se
manifeste n raporturile dintre toate statele, Indife-
rent de de ornduire Des-
t inderea presupune - mai mult, - exclude-
rea de presiune de att ntre maril e
puteri , ct n raporturile acestora cu alte state. La
aqiunile de a destinderii trebuie
participe toate statele lumii , n de
egalitate. cum Nicolae
destinderea se poate numai cu participarea
a tuturor statelor, indiferent de
rime de ornduire
n partidului statului nostru, destinde-
rea nu statu-quo-ului politic
social n lume, ori mpiedicarea luptei popoarelor
pentru eliberare pentru cucerirea indepen-
pentru de aseme-
nea, ea trebuie fie - ca pacea -
Pentru a fi ea trebuie
fie prin concrete de dezangajare
de dezarmare asemenea
suri, nu se poate vorbi de destindere, de pace se-
curitate, nici n Europa, nici n lume.
Exemplara activitate de
partidului statului nostru, Nicolae
In elaborarea politicii ex-
terne a Romniei socialiste are att teore-
tice, ct practice. Afirmarea n circuitul universal a
Nicolae privind pro-
blemele majore ale
prin traducerea n numeroase ale lumii a operei
sale, cu putere. a gndirii
social-politice a Romniei , imensul
prestigiu
1
Ampla deschidere a Romniei, ma i
ales Congresul al IX-lea al P.C.R., confirmarea
de a partidului statului nostru
.in problemele fundamentale ale i
au dus la afirmarea noastre in lumii ca
unul dintre cei mai activi ai
cauzei progresului popoarelor.
Aurel Zamfirescu
SaDAng - arhiva personal
ROMNiA
Memoria mereu vie
a istor,:iei de
pentru
patriei
Arma ta
1\ V
romana
"
1n revolutia

d e e l'i b e r a r e s o c i a 1 s i n a t o n a 1
' ' '
an tii m peri al s 1
'

din Au gu s t . .l 944
General-locotenent dr. Ilie
de eliberare sociali ant lfas-
clsti - antllmperlallsti de intregul popor
romn la 23 August 19-4-4, sub conducerea partidului
comunist, reprezinti in Istoria un eveni-
ment de hotar. cu rezultate hotlrltoare n
ulterloarl a Romniei. din August 19-4-4 -
se arati In Hotlrfrea Plenarel Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Romln privind cea
da 40-a aniversare a de so-
ciali '' antlfasclstl fi antllmperfallsti
- . a deschis o erl noul in Istoria mult lmllenarl a
poporului nostru f ... f cu ntreaga sa
pentru zdrobirea de rlzbol hltler lste, poporul
romn afirmat, inel o dati, cu strlluclre, glorioa-
sele sale de lupti pentru scuturarea Jugului
strllne, pentru dezvoltarea liberi suve-
ranl. mpotriva asupritoare, a politicii de In-
robi re a popoarelor".
In pregltlrea victorioase
a de eliberare sociali partidul
comunist a o activitate energiei
de mare amploare pentru formarea unul larg con-
sens politic capabil sl asigure unitatea
nii In lupta pentru libertate. In acest sens, avind
drept coloanl vertebrall Frontul Unle Muncitoresc,
prin care partidul comunist realizase unitatea de ac-
a clasei muncitoare. s-a constituit, in vara anu-
iul 19-4-4. cea mal largi de politice d
mocratlce. antlfasclste, vreodati In arena pu-
blici romineascl. Aceastl al clrel flurar a
fost partidul comunist - politici cea mal pro-
fu nd Intereselor fundamentale, cau-
zei -
stabil it un program precis de aqlune
care colncldea. practic, cu platforma de luptl a
rll de de cltre
inel din anul 19-41 . In de constl
tulre a Blocului Democratle din Iunie 19-4-4
se arati el obiect ivele primordiale ale luptei poporu-
lui romn, in acea etapl Istorici, erau: incheierea ar
cu Unite .In baza ofertei flcute
de din rlzbolul hitlerist, elibera
rea de germani, aliturarea el la
nlle Unite restabilirea suveranlti
tii In scopul atingerii acestor obiective de
Interes suprem se Impunea inllturarea regl
mulul de dictaturi antonesclani inlocuirea lui . cu
un regim democratle, pe baza acordi
rll drepturilor civice tuturor
lor
O lnsemnitate de prim ordin pentru pregltlrea.
vlctorloasi a din
August 194-4 a avut-o atragerea armatei de citre
partidul comunist In frontul unle de lupti al intregu
31
Memoria mereu vie a istoriei de
lui popor pentru lnflptulrea obiectivelor momentului
latortc. Este meritul covlrfltor al partidului comunist
cit a fi apreciat, eu luciditate Jl complexa
pollt.ld fi militari a Romlnlel fi de a fi stabl
llt el .,salvarea dt la o .adevlratl catutrofl na-
uonall" era posibili prin lupta Intregului popor, a ar
matei romlne. Prin aplicarea ac11tel parti
dul comunist dtplfla normele dogmatice nlattnct In
teoria Jl practica 1 vremii, potrivit el
rora o trebuia, In mod necesar, al Inceapa
cu tflrlmarea armatei fi atatalt alt v
chiulul regim. In acest domeniu, partidul comunlat
vldta rtsuraele aalt urllfe de originalitate, Izvorite
din orientarea aa de fond privind adec-
vati 1 soclaltconomlct fi poflclce
nalt, ttfuzul apllclrll mecanlct 1 unor modele revolu
valabile In alee lmpreJurlrl fi Istorice.
Acuatl orientare originali fi profund patrlotld a
partidului comunist dt OfCirt 1 fost uprlmatl cu
limpezime In apelul adrllat, In martlt 1944, coman
dantllor de mari geleralllor, ti sol
armatei noucre. .Interesul auprem
- 11 arati In apelul P.C.R. - cere ca Romlnla flrl
nici o lndrzlere 11 rupi alianta cu Hitler fi 11 In
toarcl armelt Impotriva dutmanll comuni
ti Unice fi al Romlnlel. Numai astfel sai
vlm viitorul al poporului, al armatei ... Armata fi
ti poartl o mare raspundere. E1 trebuie
dfl lndepltneucl Imediat datoria pacrloclcl. Poporul
nu va uita pe cel ce au foat allcurl de el In ceuul d
clalv".
Atragerea armattl dt partea lupta el ho-
Clrltl, allcurl de popor, pentru eliberare soclall fi
au fost posibile ade datoriei con
atance Jl temeinice a partidului -comunlat, ele fi unul
Intreg complex de factori, dintre care citim:
1ecularl a alculrll Oftlrll allturl de Intregul
popor In lupta Impotriva atrllne, pentru
32
Arrileri; ti ,.omtinl la
Podul Baneasa aprind
o L'oloand hirlerisl
care inren{iona sd
in zona dt
nord a ( ap11nlei
li bertate, fi unitate: aoclall
a armatei, o oglindi fideli a romlne,cl, In
care, numerlcefte, predominau cluele producatoare
de bunuri materiale fi aplrltuale; atarea de spirit pro
fund anclhltlerlstl fi antldlctatorlall din rindurile mi
llcarllor, care conttlentlzau pericolul grav cart 11 r
prezenta, pentru viitorul Romlnlel. rllbolul Impo-
triva Unice: ardentl a Intregului
organism militar de a declanta lupta pentru
eliberarea dt nord-veat a amuld aamavol
nlc prin odiosul Dictat fuclat de la VIena din 30 au
1940: etc.
In Interne Jl favorabile din
vara anului 1944, blzulndull pe unanlmftatea dt
fi a Intregului popor, pe cart o lnflp
tulae In !)erloada ancerloarl, partidul comunlac a ho-
tlrlt, la 13 august 1944, al CleclanftZe de
eliberare sociali fi antlfuclttl fi antllmp
rlallstl. Dictatura antonescian& a foac fi aa
lnatltulc un nou regim de drepturi Jl llbtrtiJI demo-
cratice. fl.omlnla, In virtutea drepcurul 1mpr11crlptfbll
al fleclrul stat de a lua toate mlsurlle In vederea api
rlrll lndependenJel fi nactonalt, a !ne
put Imediat lupta Impotriva Germaniei hltltrlatt. Ata
cum sublinia Oeclaracla Partidului ComuniJ fl.omln.
dati publlcltltll fa declantarea n ciocni
rea lnevlcablll cu hltltrltte, Partidul Comunlac
din Romlnla cheama muncltorlmea. fnt
lectuafll ti pe coJI cttlsenll fa lupti flrl
crucare, cu toate armele, Impotriva dufmanulul de
moarte al poporului romln, pentru ulgurarea viito-
rului alu".
La chemarea partidului comunist, a pacrlel, armata
ca un alngur om, a lntol'i armele, flrl nici o
aau rezervi, lmpocrlva forJelor mil itare hl
tltrlatt, angaJind cu eroism fi abnegacle, allturl de
Intregul popor, lupta pentru eliberarea
nlnd In depllnl unitate cu detatametttele de
SaDAng - arhiva personal
pentru patriei
romone de}i-
lind pe strti zile ClJ)i.
lui e/iberQt.
muncitori ti cu glnlle patrlodce
fi de partizani - arati aecretarul ge-
neral al P.C.It - armata a adus o Importanti
la rllturnarea dictaturii antones
elen.. precum ti la lichidarea trupelor
hitlerist.. la eliberarea Capitalei ti a altor orat
ale
Comandamentul suprem naJional, aqlonlnd la ordl
nele noului guvern lnatltult la 23 august 19-. In
compunerea clrula ae aflau fi reprezentanti al Parti
dulul Comunist Romln fi Partidului Social-Democrat,
a conceput ti condus nemijlocit mtllure de
eliberare a teritoriului de aub ocupaJia httl
rlatl. Aceate militare, declanpte de
armate Intr-o extraordinar de com-
plexa (pe o mare parte a teritoriului erau In
aulate conatderablle efective ale Wehrmachtulul,
aflate In lupti cu armata aovletlcl la aripa de aud a
frontului aovleto-german: In orat pe arterele de
mare lmportanJI. ln punctele atrategtce. In zonele de
lnterea economic ti politic ae aflau garnlzoane ger
mane: In veclnltate, In lugoalavla fi Bulgaria, precum
fi In nordul Tranallvanlel, ocupat de Ungaria hor
thyatl, erau dtalocate mari ti unltlJI militare
dutmane) au reprezentat . Intoarcerea de arme ex
cuutl de Oftlrea romlnl lntro lmpreatonantl uni
tate.
Rapiditatea fi . caracterul unitar al angaJirll armatei
romlne In - eveniment alngufar In tatorla
celui dal doilea riZbol mondial - a foat receptat, ti
mal eate Inel, de cltre unii latorlcl dtn atrllnlute, ca
un fapt .enigmatic", de domeniul tncredtbllulul. lato
rlcul vest-german Andreu Htllgruber, de exemplu,
remarca. refertndu-ae la aceat eveniment aproape flrl
precedent In latorla riZboalelor: .Eate greu de dat un
rllpuna aatlaflcltor la Intrebarea cum efe a putut con-
ducerea Romlnlel Il determine aale armate,
care au luptat timp de patru ani Impotriva Armatei
Il treacl Imediat de partea dutmanulul de pinl
Jtuncl. ca aceasta u duca la disens iuni In rind ul
corpului Jl la unor manifestari de
dtscompunere in rind ul trupei".
Unanlmltatea cu care ottlrea romlnl, demni ie
glorlouele fi Indelungatele aale de lupti pen-
tru libertatea patriei, a rlapuna In au;uat 1f.H la ch
marea partidului comunlat, a nu este nicidecum
inexplicabil&. Concludent pentru modul In care au
comandamentele fi trupele romlne la 23
auguat 19- eate modul In care a chiar In
atari, un dltlfament militar, de Urla unei
brt;l%1, lnacalat In dlapozltlvul unei mari ger
mane, Intre flltlcenl fi Gura Humorulut, Comandan
tul avea al conaemneze In raportul,
Inaintat forurilor auperloare, dupl aqtunlle de lupti,
deciziei aale de a ataca Imediat
germane de care era flancat :
.natl prin radio) era clari: de a lupta allturl de arma-
tele Unite contra Inamicului din veac ...
concluzia logici a foat el nu pot Il rlmln Inactiv
de locali, clei retragerea armatei germane de
pe teritoriul romln nu va face flrl lupti fi el,
chiar daci la Inceput nu ae va ataca aau dezarma. ul
terlor va urma una din aceate Ipoteze. A trece de
partea ;ermanllor, aub ordinele clrora eram pul In
ecel moment, aducea un prejudiciu hotlrlrll guvernu-
lui ti Marelui stat major .. . ti era fi contra aentlmen-
tulul obttetc (e.n.) ... Hotarirea: Lupta contra germa
ntlor ti ungurilor frt cooperare cw arma" aovle-
tlcl ... ".
Armata romlnl, spriJiniti de patrlo
tlce organizate In clandeatlnltatl de cltre partidul co
munlat, de glrzl populare alcltulte aponun da cttl
pe cuprinsul de Intregul popor, a Inceput
Imediat militare Impotriva
lnvertunatt au avut loc In Bucureftl fi In
33
Memoria mereu vie a istoriei de
imprejurimile nordice ale Capitalei, unde re-
au eliminat pni la 28 august,
orice militari hitlerlsti. In Interiorul
lul, trupele romne, sprijinite de civili, au
atacat lichidat hltlerlste constituite In
diverse edificii publice - la Prefectura de Ilfov, la
Superloari de Rizbol, in hoteluri etc. -. luind
prizonieri militari capturind
Importante de armament tehnici de luptl.
Aqlunile militare din Interiorul Capitalei s-au
in unor violente atacuri ale Luftwaffel
germane. In zona Blneasa-Tunari-Otopenl,
constltulseri o puternici grupare de destinati
si execute ordinul dat de Hitler in noaptea de 23/24
august 19+4: .de a dobori puciul (termen sub care hl-
au desemnat romni), a captura. pe
rege camarlla de la palat de a constitui un nou
guvern in frunte cu un general fllogerman".
lnamlce de la nord de Capltall au incercat si pl-
trundi In in de H august 19-44, dar
au fost e>prlte. In zilele gruparea Inamici
din zona Bineasa-Otopenl a fost supusi unor atacuri
concentrice ale trupelor romne, a fost lichidati.
Ultimele ale el, care ciutaserl sclparea
spre nord, au fost capturate in dupl-amlaza de 28 au-
gust la In luptele din zona Capita-
lei, au provocat Inamicului pierderi
grele in rin au capturat 6 998 de prizo-
nieri (intre care 7 generali, 536 1 282 subofi-
romne au inregistrat pierderi clfrate la
aproximativ 1-400 militari
In Valea Prahovel luptele au fon, de asemenea. de-
osebit de aprige. La Cimplna, Brql,
Bucov, la Vilenll de Munte sau Slii.nlc in
alte locuri, trupele romne, cu spriJinul activ al deta-
de au nimicit sau captu-
rat o Importanti grupare de (aproxi-
mativ 29 000 de militari). VIctoria de
In zona prahoveanl - unde
se aflau terenurile petrollfere de rafl-
nare a de o mare in ansamblul
34
Osta1i romoni pe frontul
din Ungaria.
celui de-l doilea rlzbol mondial - a avut o Impor-
cu totul O lucrare scrlsl de un grup
de generali al Wehrmachtulul sublinia referitor
la pierderea zonei petrollfere din Romnia: .Din
punct de vedere al economiei de rizbol, aceasta a
fost pentru Germania cea mal grea lovituri, se poate
spune chiar lovitura decisivi".
In alte zone ale militare declan-
de trupele romne cu sprijinul au fost
finalizate prin nimicirea sau capturarea hltle-
rlste. In Blrigan, luptele au avut o com-
plexi, noastre angajnd atit lnamlce
care in aceastl zonl, cit numeroasele co-
loane germane care se retrlgeau precipitat de pe
frontul din Moldova clutau fie peste
Dunire in Bulgaria, fie, prin tredtorile in
Transilvania. in liniile proprii. In
romne au lichidat, Intr-o primi etapl, garnlzoanele
lnamlce - la Slobozia. Blrlganu, , tehllu,
Giurgiu - apoi, au angajat numeroa-
sele coloane rhotorlzate nlmlcln-
du-le pe - la Stilpu, Pogoanele, Slobo-
zia. In acestor lupte,
trupele romne au primit un sprijin din par-
tea populare narmate, care s-au an-
gajat cu hotirire in lupta pe pe moarte cu
Au fost prizonieri: la Olte-
- circa 600; la - aproape 6 500; la Clo-
- 500; la Trestlenl, Gllsenl (jud. Il-
fov) - peste 1000.
Pe teritoriul dintre Dunlre mare, luptele desfl-
impotriva Inamicului au avut ca obiectiv atit li-
chidarea garnlzoanelor ocupante din a.co-
loanelor de trupe germane sdpate din zona frontu-
lui , cit neutrallzarea puternicei maritime din
Marea Neagri fluvlall de pe Dunire. Astfel el, la
fel ca in alte Z(!ne ale la aceste l 1 au
luat parte categorii variate de trupe - grlnlcerl, ma-
rinari, aviatori, pontonlerl etc.
- cu sprijinul al de lupti
patriotice. La Medgldla. la
SaDAng - arhiva personal
pentru patriei
Trupe romne elibe-
rarea Banska
Bis1rica. din Ceho.,fomda
Hlrtova. la Negru Vodl fi In alte locuri, trupele noas
tre au obtinut victorii atrllucltt. Plnl la lunii
auguac, cfnd Intreaga zonl a Dobrogei a foac ellb
raei, romlne au luat prizonieri
peste 10 500 de militari Inamici.
Luptele Impotriva fluvlalt lnamlce nu a-au
dtsflturat doar pe segmentul dunarean care mirgl
nettt Dobrogea. Trupele romlne au atacat convoaltlt
de nave dutmant care Incercau d se acurgi In
amonte, pe fluviu, In coate porturile la OI
tenlta. Giurgiu, Corabia. Btchet etc. Totodati, monl
toarele noastre au ample aqlunl militare
pe fluv111, aoldate cu scufundarea aau capturarea a zeci
de nave lnamlce lndrcate cu trupe aau material de
ri,bol.
In Oltenia fi tstul Munteniei, noastre au 11
chldac cu rapiditate militari hlclerlsti In In
cltttirl scurte victorioase. La Hlnova Jl Iz
voart le - :ude;ul la Turnu Sevenn, pe
teritoriul Muscel Jl ArQtf, la Cra1ova, Cora
bla, Slatina, Cimpul Mare aau Slitloara, precum fi in
alte locuri, trupele noastre, cu aprl)lnul po-
pulare. au capturat aute de militari Inamici fi lmpor
tantt de material de rizbol.
O deoseblti lmportanJi pentru evolutia ulcerloari
a militare mpotriva Wehrmachtulut a
avut victoria de fortele r1mlne In zona dtfl
leului Ounlrll, la Portile de Fier. n acat spatiu, co-
mandamentul hltlerlat Intentiona d realizeze )onctlu
nea Intre doul grupirl strategice germane - una
pe teritoriul romlntsc. cealalti fn lugos
lavla fi Grecia - . lncredlntlndu-le misiunea de a
opune rezistenti pe un front amenajat pe culmile
fi Balcanilor Occidentali. Lupte grele pen-
tru eliberarea acestei zone au trupele
noastre la Gura Viii, Vlrclorova, Moldova V
che ti In alee puncte. VIctoria trupelor noastre In apa
de Fier ale Ounirll, con)ugaCl cu blru
lnp In sudul Transilvaniei Jl Crlpnel ti In
Ba.nat a determinat tftcul planului strategic hitlerist.
In sudul Transilvaniei Crltanel fi In Banat,
romln.e au avut o dubli misiune: pe de o parte, al ni
mlctiiCi ori ai captureze grupitlle hltlertste dt n
aceste regiuni fi, pe de alti parte, d Impiedice pl
crunderea unor dutmane de dincolo de fron-
tiere sau de peste linia da romlno-ungarl
lmpual prin Dictatul de la VIena. In Ind
plinirea actstor mlalunl, trupele romlne, In coop.
rare cu populare, au daflturat lupte vlcto-
. rlolll la Bra,ov, Pre)mer, Stblu, SebttAiba. VlnJul da
Joa, Alud, Alba tulit Arad, Llpova. Caranstblf, ftadna,
lugoj, "-tiP etc. Inalta mlaluna care la fost !ner
a fost executati exemplar, rl-
mlnlnd In sciplnlrea noastrl, fapt ce a avut o lnaem
nltate rtmarcablll In dtsflturaraa celui dal doilea
riZbol mondial.
Concomitent, In aceastl zoni, trupele romlne au
trecut la ofanalvi ti au eliberat, la 30 august 19+4,
primeia din pimlntul transilvan riplt de ru-
Ciftl prin odloaul Otctac da la VlanL Coma.ndantul
Corpului da Munte a raportat plin de mindria Mare
lui Stat Major actst fapt da arme: . AstiZI, 30 auguat
19+4, cind 11 Implinesc o4 ani da la dderea primelor
Orlfl din Ardealul de In sectorul BrlfOV &aU
trecut (Impuse de )JI prin lupti
ocupat primul obiectiv: panteit nor Vllcala - aud
Slncralu - l km nord Btcfallu - ll ar lt - Blcfallu".
Era Inceputul epoptll glorloaaa a ellberlrll pimlntu
lui atrlbun tranallvan rlplt prii la 30 august 1 9o40, pe
cart armata noutri, spriJiniti da Intregul f)Opor, mo-
bilizat da lnflldrata chemare comunisti .Totul ptn
tru front, totul pentru victorie", o va aerle In pe
rtoada urmatoare.
O Importanti militari au executat, In In
tervalul 23-31 august 194o4, trupele romlne aflata la
Inceputul lnsuraqlal la aripa de sud a rrontulul sovl
to-garman. La ordinele Marelui Stat Major, ela au an-
gajat, In noaptea de 2l spre 24 august, repllarea apre
aud, daichlzlndutl drum cu armata In rezistent
lor hltlerlatt. Uneia ti mari au Inceput
lupta in sectoarele cart 11 gileau Impotriva lnamlcu
lui - cum a fost cuul dttapmentulul din zona Flltl
35
ceni-Gura Humorului , al comandamentelor 103
104 munte, Regimentulul 17 infanterie, 6
art ilerie. din Divizia 1 blindati!. sau Divizia o4 ln-
fanterie - Iar altele s-au deplasat cu rapiditate in
zonele Indicate de Marele Stat Major, concentrindu-se
in vederea ofens ivei ulter ioare din Transilvania.
Luptele cu Inamicul in Intervalul
23-31 august 19+4 s-au Incheiat cu victoria deslvir-
a armatei noastre, a intregului popor. Mare-
lui Stat Major a raportat comandantului suprem al
tirii, la 31 august 19+4, ci, .in 8 zile de lupte grele in
special in zonele Slobo-
zia. in regiunea Slmlan, Gura Viii Vin-
de jos, Alba Iulia. in care superioritatea materiali
(mijloace speciale) in trupe bine comandate ln-
strulte era de partea adversarului. din Inte-
rior (diviziile de toate militare de
activi de rezervi) parte din
armatele foste in pe frontul de est au reu-
si zdrobeasci germani, si
complet teritoriul de Inamic, impledl-
cindu-1 si constituie un nou front defensiv pe Car-
... Cu in destinele neamului cu
devotament total. .. armata cu ribdare
ordinul pentru asaltul general decisiv care si duci
la eliberarea Ardealului de Nord."
In cursul acestor lupte armata romni,
in deplini unitate de cu intregul po-
por, exemplare fapte de vitejie eroism, a
eliberat centrale sudice ale cu o supra-
de circa 150 000 km
romne au nimicit In lupte
peste 5 000 de germani au captu-
rat 56 455 de prizonieri, Intre care 14 generali
1 421 de ceea ce reprezinti echivalentul a mal
mult de 6 dlvlzll ale Wehrmachtulul. Totodatl, for-
noastre au capturat o Importanti cantitate de
material de rlzbol: 222 avioane, 438 .de nave fluvlale
(alte 60 au fost scufundate), armament ve-
hicule militare, echipament etc.
In timpul acestor lupte, armata noastri a
cu 38 de dlvlzll, diferite de armatl corp de
armati, marlnel
militare centre de lnstruqle, de
jandarmi, totallzind un efectiv de 465 659 de militari .
Oln rindurile lor au clzut in lupte
pentru cauza sfinti a patriei,
peste 8 500 de militari .
Victoria romneasci din august 19+4 a avut o ln-
semnitate remarcabili in cadrul celui de-al doilea
rlzbol mondial. Ea a facilitat armatei sovietice zdrobi-
rea rapldi, in a unei gruplrl
strategice germane, a creat o firi pen-
tru dispozitivul militar german din Balcani, expunin-
du-1 unei Infringeri Iminente. Totodati,
ferm in stipinlre Meridionali Occidentali,
trupele romne au creat un vast "cap de pod" strate-
gic in sudul Transilvanl,el in Banat, cu o
de circa 50 000 km in care s-au
concentrat romne ' sovietice care vor dez-
volta, victorios, ofenslvele ulterioare impotriva
Wehrmachtulul.
Calculele efectuate in Istoriografia romlneasci
atesti faptul el, prin militare realizate
in august 1944, Romnia a griblt finalul celui de-al
doilea rlzbol mondial cu circa 200 de zile, scutlnd
omenirea de Jertfe umane materiale lncalculabile.
Un ziar striln scria, la 25 august 1944, ci Istoria va
consemna actul de la 23 August .ca unul din cele mal
hotlritoare evenimente ale intregului
36
Aceastl victorie, Inscrisi cu litere de aur in Istoria
multlmilenarl a poporului romn, a fost
nuti cooperirll strnse a armatei cu intregul
popor, spriJinului militar furnizat trupelor de girzll e
populare inarmate, mobilizate la ' lupti de partidul co-
munist. Angajarea In cu a
utilizarea unor procedee specifice pentru
mfrlngerea acestuia au conferit bitillllor impotriva
Wehrmachtulul, din august 1944, caracteristicile unul
veritabil rizbol popular, coordonat cu de
comandamentul suprem
.Ca totdeauna in trecutul nostru, in lupta Impotriva
marilor Imperii expanslonlste - acum 2 500 de ani
contra agresiunii persane, in vremea lui Dromlchaltes
impotriva celei macedonene, in epopeea eroici scrlsi
de regele-erou Decebal, in impotriva nlVi-
llrllor migratoare sau in cea a luptei an-
tlotomane sub conducerea lui Mircea cel Bitrin,
fan cel Mare, Iancu de Hunedoara sau Mihai VIteazul ,
la Plevna Rahova in .. 1877, la sau
Ottuz in 1917 -. armata la cu po-
porul, a in August 194-4. zid de netrecut
lor, a asigurat patriei unitatea.
Pe linia strilucltelor sale de lupti, armata
Romniei socialiste sti de straji astlzl, mpreuni cu
intreaga cuceri rllor anilor con-
socialiste, gata oricind si execute ordinele
patriei , si apere libertatea unitatea gliel stribune.
Bine Instruiti pregitlti politic, dotati cu arma-
ment tehnici de lupti moderni - cea mal mare
parte produsi de Industria noastri socialisti -. des-
intreaga activitate de pregitlre de lupti
politici in spiritul Directivei Comandantului Suprem,
armata noastri de este demni contlnuatoare a
dintotdeauna, ale cirel drapele au
fost acoperite de gloria in lupta impotriva
lnvadatorl. lnspirlndu-se din bogatul te-
zaur al noastre Istorice, Partidul Comu-
nist Romn a fundamentat doctrina militari
al clrel principiu clliuzltor este aplrarea Indepen-
patriei, prin efortul
general al intregului popor. Definind genul de rl-
postl care va fi dat unor militare Invadatoare,
Nicolae a aritat el "un even-
tual rizbol in viitor nu poate fi dedt un rlzbol
de apirare, la care va participa intregul popor".
Doctrina militari romlneasci actuali are ca obiectiv
fundamental apirarea
conferi armatei rdlul de pivot al intregu-
lui sistem de apirare in care este cuprinsi
intreaga a capabili de lurti. "Romi
nla socialisti - arati secretarul genera al P.C.R. -
nu urmlre,te '' nu va urmirl nlclodatl
agresive, Impotriva vreunul stat"; In orice impre-
jurlrl poporul romn "va lupta numai '' numai
pentru aplrarea 'i
sale, impotriva oricirel lncerciri de
asuprire, rentru a asigura noastre drep-
tul de fluri societatea socialisti comunisti
in mod liber".
Un principiu cardinal al politicii partidului statu-
lui nostru este cel conform clrula conducerea siste-
mului aplrlrll este exercitati de Part idul
Comunist Romn. de organele supreme ale ruterll de
stat. cum a subliniat secretarul genera al part i-
dului, "singurul conducltor al noastre ar-
mate este partidul, guvernul, comandamentul
suprem acestea pot da ordine
armatei noastre numai aceste . ordine pot fi
executate in Republica Socialisti Romlnla".
SaDAng - arhiva personal
Memoria mereu vie ROMNiA
a istor,Jei de
pentru
patriei
2.3 AUGUST 1944
. .
const11nta 1 u mi i
' '
In rindul statelor care gravat pentru
totdeauna numele in marea epopee
Romnia se inscrie la loc de cinste atit prin glorioasa
de eliberare antlfasclstl
care a avut profunde
asupra celui de-al doilea mondial,
cit prin adusi de armata romni, spriji-
larg de Intregul popor, la marea victorie asupra
Germaniei nulste. Aportul Romniei la cauza noblll a
lnfringerll de rizbol hltlerlste s-a bucurat de
o largi apreciere pe plan
nal. Relevind acest fapt, Nicolae
Ceau,escu arati: "Lupta eroici a poporului ro-
mln impotriva Gennaniei hitlerista,
sa la victoria asur,ra fascismului
gislt o largi recunoa,tere n opinia publici in-

intr-adevlr, prin dimensiunile sale Interne In-
ternationale, prin consecintele lnvitlmlntele el, co-
titura Istorici romlneascl din august 19+4, cu corola-
rul el - participarea armatei romne la Infringerea
Relchulul nulst - a avut un amplu risunet peste ho-
tare, atrigind intregii lumi asupra Romniei.
Ziarul sovietic .Pravda" consemna, in acele zile, cu
deplin temei, ci .In Romn.la se petrec evenimente
care nu pot sl nu atragi o deoa-
rece fapta el cadrul Romn lei". Indiferent
de provenlentl. tiri aliate, tlrl neutre chiar lna-
mlce, aprecierile strllne sint unanlme In a
multiplele ale actului Istoric romnesc asu-
pra cursului rizbolulul, toto-
dati, a poporului romn la vic-
toria asupra fascismului.
Interesul manifestat peste hotare de actul me-
morabil al poporului romn, de acum -40 de ani, s-a
datorat faptului ci el a Intervenit in imprejurlrile,
cum avea si sublinieze reprezentantul sovietic la
de pace de la Paris, cind .nu erau evi-
dente perspectivele dezvoiU.rll viitoare a evenimen-
telor" cind .soarta Germaniei hltlerlste era departe
de a fi clari". in acest context, remarca
unul ziar din India. care la 29 august 19+4, referin-
du-se la Istorici a romnilor, semnala: . El
par fi ales bine momentul. Din punctul de ve-
dere al el este sigur bine ales ar
trebui si le fie recunoscitori".
Cele semnalate erau intru totul evidente, deoarece
in ajunul actului revolutionar, din august 19+4, din
Romnia, Germania nazisti, primise lovituri pu-
ternice pierduse strategici, dispunea Inel
de un teritoriu relativ intins, de armatA Insu-
mind milioane de oameni resurse mari pentru pro-
de armament tehnici militari. se ex-
plici bucuria cu care opinia publici antl-
hltlerlstl de pretutindeni a salutat aderarea Romniei
la antlfasclstl, vizind in aceasta o accentuare
a de In favoarea Unite.
Astfel, postul de radio american pentru Europa
In noaptea de 23 spre 2-4 august: .De acum
inainte, Romnia este un nou aliat In tabira
lor Unite, ea vointa de a se alitura la
lupta ce se duce Impotriva Inamicului comun". In zo-
rii zilei de 2-4 august, postul de radio Londra co-
menta, In felul urmitor, evenimentul major din
.Romnia a trecut, acum, In rindul
lor Unite, care luptl astlzl pentru lr:npo-
trlva stlpinlrll Europei de citre germani. Fapta
Romniei constituie un act de mare curaj, acest act
va grlbl In timp a
de la Paris din Romnia a stirnit Inte-
resul francezi de evenimentele din
noastri. despre aderarea Romniei la coa-
antlhltlerlsti - scria, la 2-4 august, ziarul .Le
front national" -, .care in plini a
Parisului, il va umple de bucurie pe luptltorll
In timp ce evenln;1entele din Romnia erau salutate
cu dlduri slmpatll_f. de democratice an ti-
fasciste de pretutindeni. ele au produs o puternici
37
Memoria mereu vie
spalml fi derutl In rindurile cercurilor naziste. Auto
militare hltlerlste, comentind ac
t ul ul din noastri pentru matlna lor
de rlzbol, c:onchldeau: .23 august lnseamnl nu numai
nu atit pierderea unul aliat , cit mal ales adlugaru
unul nou adversar".
Observatori fi comentatori militari strl1nl au r
marcat, chiar de la Inceput, operative fi
militar-strategice ale trecerii ll.omlnlel de partea Na-
Unite fi ale lhtrlrll el In rlzbolul contra ll.el
1
chulul fi lui. Astfel, o primi a des
flturlrll vlc:torloast a de eliberare sociali
fi antlfasc:lstl fi antllmperlallsti din
Romlnla. declantatl In lmprejurlrlle favorabile create
de ofensiva armatei sovietice la aripa de aud a frontu
lut sovltto-german, a reprezentat-o spulberarea In
Comandamentului nazist de a stablllu fron-
tul pe teritoriul romanesc:, hltlerlttll fiind de
posibilitatea folosirii altntamentelor strategice de apl
rare pe care le oferea geografic romlnesc:.
. Ntcllerl pe plmlntul romanesc: - evoca radio Mos
cova - nau reuflt si repete evenimentele
care au avut loc In Italia de nord In vara anului 1 f.43.
El n-au 11 dezarmeze armata romlni fi al
ocupe principalele strategice".
Pe l!ng5 fa!)tul ci Germania a pierdut Importante
i st rateglct cheie, remarcabile au fost conle
act ului romAntiC In ceea ce prl
anihilarea t l nimicirea un9r Importante
umane fi tehnice ale Inamicului. Intre 23 11 31 august
19-44, armata romAni fi de lupti patrlo
tlce au de Inamicul hitlerist doul treimi din
teritoriul de atunci al tlrll, adiel Muntjnla, Oltenia.
Banatul, sudul Transilvaniei fi n numai opt
zile de aspre lnfruntlrl, efectivele germane scoase di n
lupti 11 clfreazl la peste 61 000 de oameni (prizonieri
' ' echlv_allnd cu circa 6 dlvlzll. Faftele de
arme ale poporului romAn erau urmlrlte 1 comen
tate ptste hotare 11 de zi. Ziarul comunlttilor fran
eul, .L' Humanlt'" In numarul din 28 august 1f.44, Iti
cu cititorii el . romlnll lau gonit
pe germani din Bucurettl". Alte fi organe de
presl atrllne aemnalau jllberarea Plolettlulul fi a zo
nel din Valea Prahova!. n deplrtata Chlnl un ziar Iti -
Informa cititorii el .trupele romlne desfltoarl
la Constanta. d lungul Mlrll Negre, Impotriva tru
pelor germane. Ca Intr-un film, se derulau, In publl
clatlca strllnl a acelor vremuri, nume ale
romlneftl, remarcate prin luptele purtate Impotriva
hltlerlttllor.
O alti conseclntl majorl a evenimentelor din
ll.omanla - comentati pe larg peste hotare - eate
aceea el romani, prin lichidarea tuturor
germane de pe 2/3 din suprafata de
atunci a a deschis calea transferlrll frontului , de
eltre comandamentul sovietic, cu circa 800 km spre
sudVtlt, adiel din zona plnl la
frontiera cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria fi
aplrate de trupele romlne In Podltuf Transilvaniei fi
vest de Occidentali. evenimentelor
din RomAnia. cu Incepere de la 23 auguu 1f.44 -
apreclazl, pe buni dreptate, Istoricii militari soviet ici
- .a creat, In ansamblu, politice fi militare
favorabile pentru Armatei ll.otll". Referln
du-se tot la acest as pect al
a actului de la 23 August din noastri. doi
superiori francez i. intr un articol Intitulat .. RomAn la
38
a istoriei de
aliturl de Unite", conchldeau el, prin vlcto
rla Inaintarea trupelor sovie-
tice pe teritoriul romlnesc eliberat aa transformat
Intr-un adevlrat mart strategic . Armatle tovlet lce
au putut al atrlbatl tara In mar,, cu arma pe umar,
lndreptlndu-se spre Ungaria Jl Bulgaria t i concentrln
du In centrul ti vestul Transilvaniei".
Alungarea trupelor germane de pe un de
circa 150 000 de kml, lnaumatl cu de el
tre trupele romAne a unul . cap de IIOd transcarpa
tic", Intina pe o suprafata de 50 000 'kml, au contrl
bult la prlbutlrea rrontulul din sud-estul Europei, la
deschiderea unor noi atrateglce 'f" Balcani
fi Europa centrali, la griblrea lnfrfngerl depline a
Germaniei hltlerlate. Acest fapt a fost apreciat la uni
son '' la modul auperlatlv peste hotare. In
acest context, citeva din aprecierile vremii. Aatfel,
postul oficial de radio al Angliei aubllnla. la 24 au
gust: .prin lttlrea din lupti a Romlnlel .. . , Intregul
' icllflclu nazlat din Balcani Incepe 11 se nlrule. Conse-
pentru viitorul mers al rbbolulul sint lncalc.u
labile ... Gestul ll.omlnlel va fi un exemplu de umat
pentru Bulgaria, Finlanda fi Ungaria". la rindul
postul de radio din New York exprima, la11 aept em
brie 19-44, opinia el . dezastrul german din ll.omlnla a
pecetluit aoarta armatelor ll.elcfiulul din Balcani. Prin
trecerea ll.omanlel de partea drumul de
aud-est, care duce la Budapeata, Praga fi VIena, eate
deschis.. . Este, deci, legitim ca poporul romln al
albi, In momentul de un sentiment de utlafac
clei Romlnla are o InsemnaU la gri
blrea anrtltulul. Eate o de care poporul
romAn poate al 11 felicite". Ziarul francez . Le Pari
slen Llb6r6", In numlrul din 27 august, constata: .In
Istorie, ll.omlnla va avea onoarea de a fi prima In Bal
cani care a dat semnalul pentru ... a grlbl prlbutlrea
germani, a rldlcft stindardul ellberlrll In aceutl
parte a Europei". In acelafl spirit, ziarul . oer
Bund", din 2.5 auguac, re eva: .Cotitura din ll.omlnla
constituie cea maf mare brtfl flcutlln zidul fortlr
germane: din acest moment se poate aconta pe In
frlngerea el rapldl". Asemenea aprecieri le Intilnim fi
In publjclatlca vremii din firi altuate pe alte cont!
nente. n acest sena. zlaru argentinian . La Naclon"
remarca, la 26 august 19-44, el romAni des
chlde o breJI 111 aud-estul hitleriate, prin
care nu vor Intirzia Il 11 precipita celelalte bal
canlce. Aceastl onoare fi actst risc - aubllnlazl zia
rul - I-au revenit ll.omlnlel". Sintetizind aceste apr
clari, ziarul sovietic .Pravda" scria, la 18 august 19-44:
ltflrll ll.omlnlel din Axl depltefte cadrul
ll.omlnlel. Preaa ttrllnl are dreptate si apunl el
aceauta lnaeamnl prlbutlrea Intregului sistem german
de. aplrare In Balcani".
lnaetl clpetenllle armatei germane au fost nevoite
si recunoascl gravele consecinte provocate Germaniei
fi el efe actul memorabil al poporului roman.
Intr-un raport Inaintat lut Hitler, generalii Keltel fi
Guderlan apreclau el evenimentele din RomAnia, . pe
lingi Imediate de ordin militar, au produs,
in acelatl t imp, o rlaturnare de fronturi extrem de
perlculoasl, ce va duce la pierderea teritoriului nu
numai al RomAniei, el fi al Bulgariei, Iugoslaviei fi
Greciei, punind In pericol toatl armata germani din
Balcani".
Publicist ica strllnl de asemenea. el ade
rarea llomlnlel la antlhltlerlstl a contribuit la
SaDAng - arhiva personal
pentru patriei
o acce'ntuare a raportului de in favoarea aces-
teia din punct de vedere economic. Din acest mo-
ment, Germania nazisti a fost lipsiti de na-
turale ele fiind puse in slujba efortului
economic al Romniei la victoria finali Impotriva hi-
tlerismului. Consemnind acest fapt, revista sovietici
yotna 1 rabocll class" scria, la 1 septembrie 19-4-4, d
.anfingerea in Romnia va avea, de aseme-
nea, pentru Germania, mal grele repercusiuni eco-
nomice. Odati cu Romnia, au pierdut pe-
trolul grul romnesc. In economia germani de riz-
bol, acest lucru produce un gdl atit de mare, incit in-
treaga lui nu poate fi estimati acum".
Exempllflcim acest aspect cu o apreciere de
ziarul fr ancez .llberatlon", care nota d, pentru Ger-
mania, .. atrage dupli sine pier-
derea ntregii regiuni petrollfere romne. Astfel, sus-
ziarul . dlsrare o treime din dlsponlbllul el de
restu fiind fabricat de uzinele de benzlnl
sintetic!. Acest dezastru va avea repercusiuni rapide
asupra tuturor fronturilor". .
externi a evenimentelor din august 19+4,
din Romnia, s-a cu putere pe plan poli-
tic-moral , determinind o ag ravare a crizei regimuri-
lor in legate de Germania nazisti. In Bulga-
r ia, organele de conducere ale de
au subliniat, in numeroase apeluri, manifeste arti-
cole, d .trecerea Romniei de partea a dus
noastrl (Bulgaria- n.n.) la o Izolare depllnli ", el
nou creati ... , in special in Romnia, a provo-
cat tulburare panlcl in rindurile cercurilor fasciste"
el ceea ce a poporul romn .trebuie sli facem
noi". Actul de la 23 august 19-4-4 din Romnia a avut
o mare In Ungaria. .Evenimentele din
Romnia - se nota intr-un raport, din 31 august, al'
horthyste din Budapesta - au zguduit
Ungaria au produs un considerabil efect distructiv
n sufletele oamenilor .. . , deoarece in mod nenduple-
cat au pus n poporului ungar ... eventuala alter-
nativA de a urma exemplul romnesc". Tocmai spre a
se evita repetarea evenimentelor din Romi.nla, au
fost aduse la conducerea Ungariei elemente mal fidele
German lei naziste.
Actul Istoric al poporului romn de. la 23 August
19+4 a stimulat de tiin Iugoslavia,
Grecia, Albania, Cehoslovacia. Polonia, fiind apreciat
n mod elogios In respective. Ziarul Iugoslav
. Polltlka" aprecia d , prin . s-a dat
o lovituri serloasl din Balcani ale celui de al
III- lea Relch. A fost strlpuns ntregul sistem de api-
rare al armatelor fasciste a fost grlibltl infringerea
lor" . .. Eiefter ia". organ al luptei de eli berare a po-
por ului grec, sublinia, la 25 august 1944, se mnifi-
a Romniei . pentru nu numai a
militare in Balcani, dar a orlentlirll polit ice
pe care o urmeazl in sud-estul Europei". Ase-
menea aprecieri s-au in celelalte La rn-
dul lor, succesele repurtate de armata de eliberare
lugoslayl de de alba-
neze, poloneze, cehoslovace au dus, aliturl
de loviturile trupelor aliate, la !mobilizarea a nume-
roase efective mijloace ale Germaniei au limitat
Wehrmachtulul de a transfera ma-
sive din aceastl zonl spre Romnia.
de eliberare sociali din au-
gust 19-4-4 a insemnat pentru poporul romn incepu-
tul rlZboiulul antihltlerlst. In cursul celor 260 de zile
de lupti, armata romi.nl, aliturl de armata
a alungat, prin lupte grele, trupele hltlerlsto-hor-
chyste din partea de nord a Transilvaniei , dezroblnd
intregul teritoriu al patriei, a luat parte activi la eli-
berarea Ungariei , Cehoslovaciei Austriei , luptind
cu eroism pni la infringerea deflnltlvi a Germaniei
fasciste. Efortul militar deosebit al Romniei in rlz-
boiul antlhltlerlst din Indicatorii numerici ai
efect ivelor angajate in lupti, care, de la 23 august
19+4 pni la victoria au totallzat aproape
S-40 000 de oameni , sltuindu-se, sub acest
aspect, la valorile cele mal ridicate in rindu riie state-
lor care au infruntat Germania hltlerlstl.
VItej ia armatei romne in marile cu ma-
de germani, Romniei la riz-
bolul antlhltlerlst s-au bucurat de o Inalti apreciere
din partea antlhltlerlste. Numeroase ordine
de zi ale Comandamentului Suprem Sovietic comu-
nicate de rizbol au dirzenia eroismul
trupelor romne. Peste 190 000 de au
fost cu ordine medalll sovietice, multe
alte mii cu cehoslovace ungare, pentru
faptele lor de arme. O elocvent! apreciere a contri-
noastre la infringerea nazismului
exprimarea n Decretul Prezldlulul Sovletulul Suprem
al U.R.S.S. din 6 Iulie 19-45, rrln care statului
romn 1 s-a conferit Ordlnu - cea mal
de sovietici -, .pentru actul
curajos al cotlturll a politicii Romi.nlel
spre ruptura cu Germania hitlerist! cu Na-
Unite, in clipa cind inel nu se preclzase clar
infringerea Germaniei ". .
In Marea Britanie, Arthur Eden, ministrul de ex-
terne, declara la 29 septembrie 19+4. in Camera Co-
munelor, el . Romnia a dat un ajutor cau-
zei La 7 Ianuarie 19-45, radio Londra aprecia
el, . dintre care lupti impotriva German iei
hltlerlste, Romnia se azi In al patrulea rind
In ce de care la
tllla de distrugere a nazismului".
Romniei la incheierea vlctorloasl a
marii s-a bucurat. de asemenea, de apre-
cieri pozitive in rindul opiniei publice franceze. Doi
autori francezi , generalul Cochet locotenent-colo-
nelul Paquler, Intr-un articol pe care l-am mal evocat,
scriau: Timp de doul sute de zile, mal precis
de la 23 august 19-f.f pni la 12 mal 19-45, ro-
mine au luptat allturl de armata sovietici .. . Francezii
care au luptat allturl de romi.nl in timpul
19H-1918 au putut aprecieze puterea lor de re-
unitatea lor patriotismul lor indir-
jlt". In emls lunea din 13 Ianuarie 19-46, postul de ra-
dio Paris aprecia eli .Romnia a determinat, prin con-
el , o scurtare a rizbolulul cu cel
luni ". Ca o a acestor aprecieri, ziarul
de la France" manifesta convingerea el, prin con-
sa la rizbolul antlhltlerlst, Romnia . este asi-
gurat! si In ora .plcll simpatia din partea

Puncte de vedere au fost emise in
alte ca Cehoslovacia, Grecia, Turcia, Italia, Sue-
dia
Toate aceste pe care le-am evocat, precum
multe altele, cu Inter-
a de la 23 August 19+4 al poporului
romn lui la ant lhit le-
rlst. Dr. Gheorghe Unc
39
40
Memoria mereu vie
a istoriei de
pentru
patriei
Anii dupl primul rUbol mondial au cunoscut u-
censlunea. In politici din unele state europene,
a fortelor politice reaqlonare, fuclste ti de extreml
dreaptl. Astfel, rind pe rind, In Ungaria (1920), Ital ia
(1922), Bulgaria (1923), Portugalia (1916), Polonia
(1926), Iugoslavia (1929) venit la futere regimuri
dictatoriala sau fuclste. In Ianuarie 933, In centrul
Europei, In Germania. a fost Instaurat regimul nultt,
varianta cea mal mal agresivi ti mal an
tlumanl a fuclsmulul A urmat, apoi, In
staurarea unor regimuri fuclste sau totalitare In Aus-
tria (1933), Grecia (1936), Spania (1939), concomitent
cu In alte de pe continent a mltcl
rllor fuclste fi de extrema dreaptl. "Patcltmul -
arati tovarltu Nicolae CeaUfiiCU, secretar general
al Partidului Comunist ll.omln, prttedlntele ll.epubll-
cll Socialiste ll.omlnla - a putut triumfa Intr-un
mare numir de state, atit datorita unor cauze
economlco-sodale, dt fi llpsal de unitate a duel
muncitoare, a comunlftllor '' 10Ciallftllor, a ce-
lorlalte democratice antlfuclste".
Pe plan perioada care a urmat venirii
hitlerismului la putere In Germania a fost marcati de
numeroue lncllclrl flagrante ale tratatelor de pace,
de acte de agresiune slvlrtlte de Germania fi de alia-
III - Japonia fi Italia - Impotriva unor tiri ti po-
poare din Europa, Asia fi Africa. de ucenslunea. In
politici a agresive, re-
vantarde fi revizioniste, de crttterea pericolului lz-
bucnlrll unul nou rUbol mondial. Astfel, Japonia mll l-
tarlstl, care Inel din 1931 declantue un rUbol de co-
troplre In Manclurla. tla extins agresiunea Impotriva
Chinei, Iar Italia a atacat, In 1935, Etiopia. In Europa,
Germania hltlerlstl a Inceput Il duel o politici de ln-
cllcare grosolani a prevederilor tratatelor de pace,
de pregltlrl militare Intense, da revanll fi de lnstl
gare la rUbol, de revlzulrl terltorlale. In acest scop,
ea s-a retru de la deurmlrll fi din Liga
a remllltarlzat ll.henanla etc. La 25 Octom-
brie 1935, Germania fi Italia au semnat un acord care
constituirea blocului militar agresiv . axa
ll.oma-Berlln", In jurul clrela au Inceput si gravlteze
toate statele revizioniste din Europa.
Aceutl a ce punea
In pericol ordinea pollclco-terltorlall exlstentl, a
provocat o profundl Ingrijorare In ll.omlnla. Marea
Unire, pe care poporul romln o reallzue In 1918,
dupl lupte Indelungate, se afla In pericol, lndepen
suveranitatea ti Integritatea tlrll erau direct
amenintati 1e politica agresivi a fuclste fi re-
vizioniste. n mod obiectiv, politica externl a
Romlnlel . avind drept fundamental aplrarea mari-
lor cuceriri alt poporului romln, era opusi politicii
SaDAng - arhiva personal
.. CEAUSESCU . . .
< . .. . . ROMNIA . . ..
.: ,_. . PACE.
de In rlZbOiulul, fascla
mulul, revlzlonlsmulul. De la tribuna parlamentului
romln, Nicolae Titulescu demasca pro
fu nd Intereselor vitale ale pv
porulul romn. a politicii agresive revizioniste ... P.evl
zionlamul - declara marele diplomat fi patriot - nu
este pentru Romlnla numai amputarea motiei u rt
moteftl. Revizuirea eate 'lmputarea la
torlce ale neamului nostru tocmai In clipa In care el
fla dulvlrtlt unitatea. Din latorlce aufe-
rlte de poporul nostru, unii care au fost de ele
1
de aoi5m >i
n
grele ale tova-
NICOLAE
a aut o
la
organizarea
allfijttSciste ?i
de la 1 Mai
1939. In acet ani de grele
un rol de
!-a avut. in 1Jt1itmile orga-
nizate conduw: de par-
tid. towud,<a El.ENA

voiesc Il deduci privilegii pentru lor. Noi nu ne
revendlclm rangurl aristocratice fn
nall: In schimb nu vom nlclodatlla egalitatea
cu ap de greu clttlgatl. celor care ne vor-
besc azi de Intoarcerea la trecut pe calea revlzulrll le
rlapundem: trecutul a fost al vostru, prezentul nu
este al nlminul. Iar viitorul nu nl-1 dlm. clei este cel
mal scump bun din cite avem".
Stimulate de succesele de fasclamul lnter
fi bogat stlpendlate de cel de al treilea
Relch, precum Jl de unele cercuri ale
burgheziei romlneJtl, gruplrlle fasclstt din Romlnla,
In special .Garda de fier", au c:unoscut, In deceniul al
IY-Iea, o puternici actlvlzare, clutlnd slfl extlndl In
In rindul maselor, Il clttlge noi si
1e gindeasd chiar la acapararea puterii In stat. Ofe'l
slva fascista din acel ani a fost espin5l, ind. de po
por1.1 l romn, care exprimat. in mod ferm. V0111)3 dt
apira na, lonala fi de libertate. de
a se opune expansiuni! fasciste fi revizioniste
ce grav Jl suveranitatea na
Integritatea terltorlall a
Clasa muncitoare din Romlnla s-a ridicat, in acele
momente grele, la urclnll sale lltorlce, d,.
venind coroana vertebrall a mltclrll antlfasclste. In
jurul el 1-au grupat sociale fi politice diverse,
mase populare neproletare, Intelectuali, func
Pe potrivnice fasc11mulul au situat fi
unii al burgheziei, care au Intuit peri
colul ce-l reprezentau pentru prl fascismul , revlzlo
nlsmul, Germania nazisti fi agenturile sale din Roml
ni a.
De la Inceput, masele populare din Romlnla nu au
41
Memoria mereu vie a istoriei de
fost favorabile fascismului Jl Germaniei hltlerlste, dar
neaderarea la fascism, dezacordul pasiv sau ostilitatea
simplii, antlfasclste Individuale, neorga-
nlzate nu erau suficiente pentru a bara agresiunea ht-
tlerlsmulul lmhctlunile sale in Romlnla sau a impie-
dica Instaurarea dictaturii fasciste in Erau nece-
sare aqlunl de masl ferme, o largi de
pe baza antifascismului, o unire a tuturor plturilor
sociale, a cercurilor Jl partidelor politice Interesate
n aplrarea dezvoltarea drepturilor
democratice, in suveranlti-
a hotarelor. Sarcina de Im-
Istorici a organlzirli unor asemenea
a reallzlrii unei largi de de-
mocratice patriotice. antifasclste ti-a asumat-o
Partidul Comunist RomAn, care lfl demonstra
astfel, o dati In plus, flerblntea dragoste de
atatamentul siu profund la ideile f
pic il.
... Prlmivara anului 1939. Prin ocuparea Cehoslova-
ciei, in martie an, Germania ajunsese In vecl-
nltatea Romlnlel. Pericolul unul atac na-
zist horthyst pirea Iminent. In acele zile grele, cind
cerea poporului romln mobili-
zarea intregii sale energii, a tuturor
pentru patriei, Partidul Comunist Romln a
dat cuvint de ordine membrilor sit
si se prezinte la militare si lupte pentru
.lntirlrea politice morale a armatei, contra
Germaniei hitlerfste a statelor revizioniste", subli-
niind ci rizbolul poporului romln pentru apirarea
a Jl na-
.este un rizbol drept". La 17 martie, P.C.R. a
adresat intregului popor chemarea de a se ridica la
lupti .pentru impotriva cotropltorllor
declarind rlsplcat: vor lupta cu
arma in minii in primele rinduri". Aceste
publicate in presa de partid legali Ilegalii, lansate
prin manifeste multiplicate in mii de exemplare
rispindlte in numeroase au avut un puter-
nic ecou in rindul maselor muncitoare, care ex-
primat hotirirea de a lupta pentru fruntar ii-
lor
Chemirl speciale a adresat P.C.R . in acele zile, na-
conlocultoare _din RomS.nla. moblllzin-
du-le la lupti allturl de poporul romln pentru apiira-
rea: patriei comune. Astfel. intr-o de
Comitetul teritorial pentru Ardeal Banat, in zece
mii de exemplare, rlspindlti printre ro-
mni de maghiari, se demasca
dintre revizionismul horthyst Italieni
germani, sublinllndu-se necesitatea luptei romS.nllor
maghiarilor impotriva lor comun . Tre-
cutul nostru comun ne este martor - se spunea in
- el din dezbinarea celor doui popoare au
profitat intotdeauna Unirea
a nvins ntotdeauna comun. Si tilem po-
teci, si pentru apropierea intre cele
doua popoare. pentru fer icirea comuna.
imoot ri va comuni"'. Revizuirea graniie-
lor Ro mniei era respinsa clar .. Libe r-
t atea. independenia dezvoltarea vii toar e
a maghiarilor din Ardeal sint strins legate de inde-
soarta poporului romn. actu-
ale. Romniei sint grav periclitate de
puterile Axei. Noi spunem deschis d libertatea, bu-
42
niistarea. dezvoltarea economici cultu-
rali a maghiarilor din Ardeal sint, de asemenea. per i-
clitate In urma de cotroplre ale Axei. Sin-
tem, de aceea. in mod categoric Impotriva revlzlonls-
mulul, in Interesul maghiarilor al Intregului popor
din Romnia. si tragem toate
acestei atitudini sintem gata de a lupta cu arma In
mini dacii va fl nevoie, disciplinat, curajos, organizat,
Impotriva de cotroplre ale Axei
lor el. Vom daci va fl nevoie, cu
noastre, frontierele actuale ale Romlnlef. Din punct
de vedere politic, vom demasca. cu toati puterea
capacitatea noastrl, pe Interni al Axei vom
combate, fie d sint maghiar i, germani sau romlnl.
Acesta era cadrul in care, la 1 Mal 1939, In Bucu-
in alte din tari (Cluj, Arad,
Oradea.
Trgu etc.), au avut loc mar) popu-
lare, care au reprezentat un culminant al va ..
lutul de lur,te populare conduse de partid, in aceastl
perloadl, mpotriva politicii de fasclzare a
pentru apirarea
Intregul aMamblu de pregitiri fi misurl orga
nl:zatorfc:e care au determinat caracterul revolu-
patriotic. antlfascist, antirlzbolnic: ti anti-
revlzlonist. atft de accentuat al Intrunirilor fi
din Capltali, de la 1 Mal 19]9, a
fost strins legat de activitatea tovarlfulul
NICOLAE sa, aliturt de
Ilie Pintilie, Constantin David condudtorl de
frunte al P.C.R., In Comisia consplratlvi de organi-
zare a zilei de 1 Mal, creati de Partidul Comunist Ro-
mn, dovedea nu numai pe care partidul,
sil de lupti o acordau meritelor sale
personale, dlscernimintulul slu politic.
dlnamlsmulul, dirzenlel
nare pe care tlnirul comunist le probase in nume-
roase lmprejurirl, dar grija pentru realizarea
obiectivelor strategice tactice pe care P.C.R. le ur-
mirea in aceasti epoci: de
a clasei muncitoare, reorganizarea Uniunii Tineretu-
lui Comunist, crearea Frontului Popular Antlfasclst,
largi de democratice patriotice, antl-
fascfste, organism menit si apere su-
veranitatea patriei, si se pericolului fascist . Ex-
pe care o aducea tinirul comunist
NICOLAE in timpul actlvl-
in cadrul Comitetului Antl-
fasclst, in aqlunlle pentru realizarea Frontului Unle
Muncitoresc in cadrul breslelor, in fruntea Comisiei
Centrale de refacere a U.T.C., era evldenti, ea
ghlt o striluclti confirmare In memorabilele aqtunl
de la 1 Mal 1939, din Capltali.
La mobilizarea la lupti a tineretului muncitor
din Bucure,tl, la sporirea dasei
muncitoare, o remarcabili, alituN de
a adus-o
ELENA (Petrescu), c:are se afla. in
acea perioadi, printre conducitorli uneia dintre
comisiile de reorganizare a Uniunii Tineretului
Comunist Intr-unul din sectoarele Capitalei.
In in ziua de 1 Mal 1939, strizlle au ince-
put si se anime inci de grupuri de oameni
indreptlndu-se spre cele trei sili in care aveau loc
manifestiirl consacrate slrbitorlrll Zilei Muncii.
n sala .Tomis", de pe Calea nr. 11, la ora
SaDAng - arhiva personal
pentru patriei
A \f'eU de la /11<11 "' de-
/11 0 11\lrafit'
dtll 1 "-fai 1939 f Bucu-
11)
-
9, nu mal exista nlc( un loc liber; gridlna chiar
dimprejur erau, de asemenea. pline de oa-
meni. Deasupra multimii adunate se ridicau steaguri
pancarte cu revendlcirl cu
chemirl antlfasclste, purtate de muncitorii
social-democrati. de membri al breslelor:
.Vrem mirlrea salariilor", .8 ore de munci", .jos fas-
cismul", .Si apirlm impotriva agresorului
hitlerist", Trilasd pacea", Trilasci Independenta
a .Unire cu toate popoarele demo-
cratice" etc. vorbitori care au apirut la trl-
buni au In cuvlntirlle lor, pericolele ex-
terne ce Integritatea ho-
tarelor Romlnlel, au subliniat necesitatea intirlrll
de a clasei muncitoare. Cind, de la
trlbuni, s-a lansat ci .muncltorlmea este
baza pic li, atit de doriti azi", s-a exprimat hotirl-
rea proletarlatulul romin de face, cu orice
datoria patrlotlci, apirind cu fermitate glia stribuni,
viitorul liber al poporului romin, a Izbucnit
in aplauze puternice, Indelungi .
Dupi Incheierea reuniunii de la Tomis,
- mii de oameni al muncii - s-au indreptat, ncolo-
spre sala .Ar o", unde avea loc un Congres al
breslelor, la care participa primul ministru al gu-
vernului, Armand Cillnescu, care. a confirmat
grea in care se afla, 111 acel moment,
expusi aqlunllor revizioniSte, de de
cu ale statelor fasciste, dind, in ace-
timp, expresie hotlrlrll Intregii de
apira patria. .Cind ... se va de undeva o tncer- .
care de atingere a teritoriului nostru, ea se va Izbi de
cea mal hotiritl cea mal necllntltl ...
Aceasti politici nu este numai politica guvernului sau
politica unul grup de oameni: aceasta este politica
rll, este politica Impresionat de gestul
muncltorlmll care rlspunsese cu promptitudine la
mobilizare si contribuie, cu valoarea
unei zile de munci, la efortul de Inzestrare a armatei,
primul ministru aducea un elogiu muncltorlmll ro-
mine declarind: .Avem o muncltorlme mlnunati
de sentimentul patriotic Am
spus-o altldatl, o repet - care
ne-a precedat a avut nobila misiune de a realiza uni-
tatea noastrl a rlspuns la datoria
el de a se sacrifica pentru pistrarea el".
Atitudinea antlfasclsU patriot Ici a maselor popu-
lare, a muncltorlmll - atitudine recunoscuti de
primul ministru - demonstra elocvent marea Impor-
nationali a obiectivelor urmirlte de Partidul
Comunist Romln, care, in acel ani , milita neobosit
pentru crearea unei largi coalitii de patriotice
- Frontul Popular Antlfasclst -. capabili si se
opuni cu succes ofensivei fasciste, din Interiorul
din afara
Concomitent cu adunirlle de la . Tomis" . Aro" ,
la .Eintracht" a avut loc o manifestare cu continut
asemlnitor, la care au participat aproximativ 500 de
In jurul orei 12, la manlfes-
tirlle din cele trei sili s-au adunat m Romani,
de unde au pornit, prin Calea VIctoriei Splaiul In-
spre Parcul Daci,
demonstrantilor numira cea -4 000-S 000 de oameni,
el a crescut pe parcurs de citeva ori, devenind un
adevirat uman, Impresionant prin ce o
degaja. Cel peste 20 000 de - comu-
aqlonlnd in front
unle, precum muncitori firi de partid sau munci-
tori in bresle - au dat glas lor
spre o mal buni , lipsiti de exploatare, liberi
democratici, s-au pentru unitatea clasei
muncitoare, Impotriva a pericolului fas-
cist, impotriva Germaniei naziste a Italiei fasciste, a
revlzlonlsmulul, pentru apirarea suve-
a hotarelor
Pe intregul parcurs, miile de au scan-
dat lozinci lansate de Partidul Comunist Romn:
Trilasci democratia", Trilasci Frontul Po,rular An-
tlfasclst", .jos teroarea", . jos rlzbolul , Vrem
Romlnla liberi Independenti", .Vrem respectarea
. Nu vrem Trllascl frontul pi-
ci!", .Vrem cu .Trllasci
43
muncitori mea unlflcatl", Trllascl Integritatea terlto-
rlall a Romlnlel", .SI tinem piept agresorului" . Jos
Hitler", . Jos Munollnl", . jos Garda efe Fier", . La gnl
loclnl cu 'Hitler fi Muuollnl" etc. CaracterlzTnd atmo-
afera de pe traseul 1trlbltuc de manlfatantl. un ra
port al pollflel concludea laconic: .Calea Victoriei
avea aspectu unul cfmp de manlfatatle revolutlo
narl". La Tnchelerea demonscraslel , Tntro atmosfera
de puternic entuziasm patriotic, participantii au de-
pus o coroanl de flori la Mormfntul Eroului Necunos
cut, almbol al pretulrll pe care poporul romln o dl
dea eroilor neamului, celor ciZUJI jertfi pe altarul
luptei pentru unitate Jl libertate
ln duplamlua acelellfl zile, pe stadionul munclto
resc din cartierul Fllaret, din lnlslatlva comunlftllor fi
a muncitorilor loclallttl fi aoclal-democratl. au fost
organizate diverse actiuni cu caracter culturii ti edu
catlv-patrlotlc, au colectat ajutoare pentru Tntemnl
satll polit ici al cluei muncitoare etc. De asemenea,
1-1u lansat ti acandat chemlrl ale partidului comunist.
Activitatea deaflturat:l, fn aceat: sens, de tovarl
fUI NICOLAI a fost: urmlrltl cu
deoHblei de agentii Hrvlclulul de Slgu
care el .,Nlcolae Ceau,.scu, fost:
condamnat la J ani fnct,laoare pentru activitate
comunisti, pedupll executati, a strigat fn tim
pul aerblrll lozinca comunistii Trllascl Prontul
Popular"" ,
Amploarea manlflltlrllor de la 1 Mal 1939 ale clasei
muncitoare din Romlnla - limpede fi moblllzatoare
expresie 1 politice a proletarlatulul ro
mln, a patriotismului llu, a hotlrlrll nestrlmutate de
a se opune cu toate fortele ofensivei fuclsce, rllbolu
lui fi revlzlonlsmulul, de a aplra pacea,
fi auveranltatea nationali, Integritatea
hotarelor tlrll - a atlrnlt un puternic ecou dincolo
de hotarele prii. Numeroase ziare din Marea Brlta
nle, Uniunea Sovietici, Elvetia. Fransa. Statele Unite
ale Americii ti din alte au slnut 11 evldentleze, In
paginile lor, emnlflcatla majorl a evenimentelor din
Romlnla. Altfel, revl1ta . 11.und1chau", din Buei, con
sidera el de la 1 Mal din Bucureftl fi
din provincie" reprezentau o dovadl .a lntenslflclrll
actlvltltll partidului comunist, a capacltitll sale de a
mobiliza masele". Iar Conferinta Internationali asupra
P.roblemelor democratiei, plcll fi aplrirll persoanei
(Paris, 12-1-4 mal 1939) a adoptat o motiune cu ti
tlul: . Pentru Integritatea fi lndependen$1 Romlnlel;
amenlnprea Germanlef hltlerlste, Romlnla fn frontul
plcll", fn care releva el puternica manlftstatle antlfas
cliCi ti antlrllbolnlcl de la 1 Mal, din Romlnla, era
.o dovadl el poporul romln se rallazila an
tlfuclstl ti el voln$1 sa este de a lupta, In mod real,
Impotriva agr11orulul fi fascismului". In 1chlmb, In
Germania tiltalla evenimentele de la Bucurettl, din 1
Mal 1939, au produs o vldlti nemulsumlre, pe care
cercurile oficiale fi de prell nu au clutat si flo mas,
cheze. Altfel, mlnlnrulul de externe romln_. Grlgore
44
Gafencu, care tocmai efectua In acea perloadi o vlzltii
la Roma, contele Clano la transmis . nemultumirea
guvernului Italian fasi de guvernul romln, care a per
mls manlfestansllor libertatea exprlmirll plrerllor
fo r, fi ri si la nici o mlsurl de represiune.
cluei din Romlnla de a-ti apira
patria, hotirlrea el de a lupta Impotriva fascismului ti
a r'llbofulul, exprimate cu atlta claritate t i fermitate
de la marile de acum -45 de
ani , au aqlunlle proletarlatuful roman fi In
anii negri al dictaturii legionare fi antonesclene, eul
mlnlnd cu victoria antlfasclste t i ant ll mpe-
rlallste din august 19-4-4, In cadrul clrela clasa munci
toare a reprezentat forsa sociali fundamentali .
Evocarea evenimentelor eroice de acum -45 de ani
se In mod firesc, cu mari dE
actualitate. Degajind Istoriei de lupti re-
' ' patrlot lcl . Nicolae Ceaufllcu
su blin ia ' "Cei mai in Ji amlnteac ci
marea antlfasclatl din t939 avut:
loc la mal de doul luni da la Intrarea Ger-
maniei hlderl1te fn Caholovacla, el acaaat:l d
a fost. dupl ani, prima mare
orvanlzaei pe baza Frontului Unle,
lmpreunl, de cltre Partidul Comunlat ti Partidul
SoCial-Democrat ti alte democratica ti ,...
la a fo1t prima fi poate printre cele
mal Importante din luropa fn acu
perloadl, duJ'I Invadarea cl'e cltra flltlerltt:l a c ..
hoalovaclel. Ctnd fn multe are o oarecare
atare de .,teptare. muncltorlmaa romlnl, tub ,
conducerea comunlttllor, .. a ridicat fi a demon-
strat el nu trebuie d ne pleclm In fascl ..
mutul, el trebuia 11 rldlclm at:ugulluptal ti el,
ul'lltl, muncltorlmaa, popoarele pot bare calu
faacltmuluU daci fn t 919 popoarele' ar fi
nat: unite, hltlerlamul nu ar fi al doll
rlzbol mondiali latl de ca acum, cind ne rumln
tim ti cln1tlm ac ... tl mare revolu
trebuie - ti doresc 11 mi adreHz mun-
cltorlmll din luropa, din fnt:reaga lume,
progreallte - " tragem toate 11
nu r111m 11 H mal repete evenimentele din '39,
al fnt:lrlm unltat .. l Dispunem de necesari
pentru a opri calea 1pre rtabol, spre prlpaatla,
pentru a aiiJUra racea, tuturor
popoarelor, dreptu oamenilor libertate, la bu
nlltare fi fericirei"
Puternic mobfllzatoare, aprecierile ltcretarl.llul ge-
neral al partidului nostru exprimi. cu limpezime, po
zlsla militanti, profund fi patrlotlcl. de
mare moblllzatoare. a politicii externe a Parti
dulul Comunist Roman, a Romlnlef socfallne, In fa
reallzirll unei largi
In lupta pentru pace. ti colaborare In

dr. Ion C111tete1nu
SaDAng - arhiva personal
Arme

oamen1

prezentului''




Pc PAmint trAiesc 4,7 miliarde de oameni. In arse-
nalele militare ale glob terestru stau, bine
rlnduite, lntretinute lmprospitate, munti de arma-
mente, clasice moderne. Acestea din - pro-
duse maligne ale .promitAtoarei". ere nucleare - au o
atit de mare putere de distrugere, Incit fiecAruia din
cei 4,7 miliarde de oameni li revin tone tone de Clr
ploziv. Populatia este In stocurile de arme
lllnt, acestea, In cu un indice de . natali-
tate" superior celui demografic. latA de ce se afirmA,
tot mai rAspicat, cA - este, desigur, o
realitate - complexitatea gravitatea vietii mondiale
lilnt date, Inainte de toate, de frenezia lnarmArilor, cu
deosebire nucleare, dar - pe acest fundal primej
dios - de persistenta conflictelor focarelor de In
cordarc, de adincirea discrepantelor economice Intre
Deteriorarea situatiei internationale, pinA la
punctul de a 11meninta serios pacea, este efectul direct
al exacerbate! curse a armamentelor. Pragul lnarmlri-
lor este atit de Inalt, In arsenalele lumii sint stocate
11rme atit de perfectlonate, Incit, astAzi , norii ai
distrugerii lremedi11bile amenintA, crescind, clvihzatia
umana .
Situatia nu arc precedent. Tocmai de aceea, In vi11ta
internationalA actualA se distinge, ca problemA funda
111entaUI. CII prioritate a prioritAtilor. salvgardarea Pii
ci,i, a pericolului de -Jn
numele acestui imperativ, la loc centrl in cadrul con-
ceptului romnesc de politicA daborat pro
movat cu de Nicolae
se aflA stoparea cursei lnarmlrilor trecerea la dezar
mare. In primul rind nuclearl, realizarea unui echili
bru militar, Intemeiat nu pe ci pe reducerea
armamentclor existente la niveluri cit mai scAzute.
Acest obiectiv 11 regAsim, 'desigur, In numeroase stu
dil, inclusiv In declaratii oficiale ale unor de stat,
personalitAti marcante ale vietii internationale. Pro
blema fundamentalA, In opinia RomAniei, este aceea a
vointei politice, a mobililArii tuturor factorilor, a tu
turor energiilor capabile sA impunA dezarmarea, ca un
proces ireversibil.
CAci, pentru a un veritabil proces de de
zarmare, eate nevoie de mult mai mult decit de afir
matii, declaratii de intentii, de retoricA lipsitA de aco
perirea faptelor.
A reduce treptat semnificativ tnarmlrile este
foarte greu, dar 011 imposibil. Drumul spre aceastA
tintA a sypmvietuirii Il constituie numai numai tra
tativele. n trecut - stau mArturie numeroase cvcni
mente din istoria universalA - se mai putea negocia
dupil finalul ostilitAtilor. AstAzi n-ar mai fi posibil,
rAzboiul modern trecind In neant, ncdiscriminatoriu,
totul, inclusiv pc eventualii negociatori. Tratativele -
cu atit mai mult In sfera dezarmArii nucleare- au, In
mod obligatoriu. o naturi
Negocierile pc . aceastA tematicA s-au derulat In di-
verse cadre de dar pinA astAzi rezultatele
(impropriu numite n-au acoperit nici anii de dis
48
cutii nici amplasarea actiunilor ntreprinse. In mate-
rie de tratative nu trebuie, dezarmat. Chiar
sint ndelungate - tema fiind, ea n-
de mare complexitate -, negocierile de cre-
purtate in spiritul stimei respectului
i"eciproc, mentin punti de comunicare absolut indis-
pensabile n actuale.
Romnia Nicolae
o dialogului intre facto-
rii politici pentru promovarea, mai cu
in de a acestuia. fn con-
ceptia intre metoda negocierii mentine-
rea o relatie o pace
un sistem de securitate real eficient trebuie
fie rodul contactelor permanente intense intre
factorii de ai statelor, al tratativelor de la
egal la egal.
Convorbirile soviet'o-americane de la Geneva In do-
meniul armamentelor cu raze diferentiate de actiune
sint, de mai multe luni, intrerupte. Este in si-
tuatie, epuizat potentialul negocierilor? ntrebarea do-
numeroase cancelarii. nu este nu
poate fi dedt negativ. Tratativele in continu-
are, speranta pentru viata po-
poarelor; asigurarea dreptului fundamental al oameni-
lor la pace nu poate avea
Pentru oprirea escaladei perspectiva de-
- de ce nu? - a .escaladei ne-
gocierilor" este obligatoriu se materializeze.
suficiente propuneri din partea unor de stat, pre-
mieri, oameni politici, in diverse, dar cu
obiectivul comun de oprire a cursului periculos in care
se omenirea, in special continentul nos-
tru. Este pe deplin posibil fie stopate
de amplasare a noilor rachete cu medie se
renunte la instalarea lor, se la situatia an-
se anunta te de
Uniunea Relansarea tratativelor in formula
- sau in oricare alt cadru apreciat ca favo-
rizant - se impune cu forta tii, rezistenta la
dialog nescrvind nici Estului nici Vestului- nici
unui punct cardinal -, neservind in general. Au
fost avansate, pe politic (mai
ales) european, o de sugestii, idei, considerente
in privinta revenirii la masa tratativelor. Sint, in con-
text, cunoscute, apreciate amplu comentate peste
hotare propunerile Romniei socialiste privind deblo-
carea actualei situatii, revenirea la masa de negocieri.
fn general, un evantai larg de sugestii propu-
neri care, luate in considerare, ar putea conduce mai
la cristalizarea unei solutii general-avantajoase.
Nimeni nu crede dialogul, in circumstantele actu-
ale, este o intreprindere Este dificil, extenuant,
complicat. Dar el fie unica
- - in contorsionata mon-
in dificila situatie in care se continentul eu-
ropean lumea.
Ilie Olteanu
46
"
Impotriva
eurorachetelor
"o
"
11
tn
SaDAng - arhiva personal
It perlc11IHII
pr/11 trtCtrfl /1 1111
phiHrttl ll'flttllnttlt Nlcohlt
CII P"''" l11mllfl llltllt ri sp1111
M" CI l'fVllll, tiCt.Ut lmpl'f)llrlr/ de fl'ttl CIIIIIJIIIfl,
t11t11ror IUittlor, t11t11ror clttmtltt li t1tlitcl o
colltr/111111 tlctlvl lt1 tllm/lltl"tl prlmt)dlel nNCietlfl. Dt
li111r, t1 rl1p11nllerl Mt1#bltl 1111 l11 tiCIIt "'" S.U.A. li
U.R.S.S,, CII sttltt It Ctlrt deplllde lltml}loclt IOIII(Iolltl
"' tiCIIttl vlttllt pr/11 oprlrttl tllllpltlllrll rtl
Cllltt/or tlmerlCtllll #, totofltltl, lf rttll/dr/1 COIItl'tlml III
rllor sovlltlct, """'" 1 trottltlw, 111 wltl'fll
rll 111 tlcol'411rl li '"'''''"' co",p"":ltHH CtiH IIIICI
III tllbti'Yirttl colltllllntllllll It tlf#lltl/cllor llto-
llllct. Dtlr, 111 t1ctlt11i timp, proble1111 ellrol'tlc/wttlor 1111
llltt"stl 1111111111 ctlt llolll p11ttrl IIIICIIf" Hll n11
llltll lttltlli!:' ttrltorlill ciroro u ori ",.
llltllt.4 . 11 t mpltlltltt 11oilt rocllttl, el IJ.IItllllllllt#te
1tttlor ti 11 EuroPf, tiin '"'"11111 1111111. /11
Rom4nwl, 11oil1 Nclrttl, 111 t1 fl o projl1ml tit
oN/11 1trlct b/ltlttrol, pHtlntl 1111 '"'"" vlttll pe11tr11
tHte pt p/1111 continenttll 11 molldltll ..tc11stl
tOIICflltJt It llllpr/ndt, CII llmptt.lmt, tl/11 vcfrul, 1111
Hll p111f11 fllflt/lt# flt lllrtl llotlltrl, el, III Ctltfll 11nfll 1it
,bol 1111CI11r, llftHtlfl p_l11nttl 11 Vf trt1nl,/or1111 Intr-o
11rlt11l toJ11
l11tl dt CI ""' proflmll "t11ist1 li ltfltlmt
Rom4nltl IPCitlllstt, concept/ti toVIIrllllllll N/cDIIIt
CttllqeiCII, 111 vlrt11tet1 ciroro ttltltt popt1Rrlll tllrtlptlll
111 1111 """''' d"ptlll, 1., 11 obl/fflltl 11 pllrtlc/pt 111 ",.
/I'UIHI 1111or corll11rl col'flplllldtH" llf probltmtl 11/
mllllrU rtlclrtttlor, jfurlrll 111111 Europ1 tllbtrtltt le
lplctrlll IIIICittlr. Actllstfl co"spulldl pr/IICiplllor 11 11or
m1lor 111 llrtptlllullmprtiCrlptlb/1
t:tcirNI ,,., tii li 1p11nt cNllntlll rl ",.
m loclt hl oillllolltl"l prHitmtlor lnterllfl/olltlll - CII
' t lfftll 11111lt dllll "'' vor611 llt prHitlllt Ctlrl It prl
vtsc bt1 clrlr vlut.4 llfll# t:c/stt"'' lor, c11m
"'' probltml roclttttlor IIIICittl".
Primejdia ce 11pasA de at11ia ani asupra Europei.
asupra lumi a dus, In ultima vreme, IJI o pro
fundA conftlentizarc a maselor de oameni. In urma
hotArlrilor de .suprarachctizarc" nuclearl a continen
tutui european (fi nu numai a acestui spatiu acosrafic)
- opinia publicA, popoarele s-au actlvizat, unite In
idealul comun de salvare a tot ceea ce lnscamn viat .
civilizatie, demnitate umanA. Milioane milioane d,
oameni, de pc numeroase meridiane ale planetei, de
\i rste convinaeri filosofice religioase diferite, hi
fac auzit, cu visoare, alasul In acest ces al luptei
energice pentru pace.
ln impresionantul front al picii, romnii se In
rfnduri . fntresul nomu popor, strins unit In
rtidului, al secretarului sAu seneral, a dat slas,
unor ample adunAri, mitinguri, demonstratii,
picii. culminind cu cele 18 milioane de
Apelul adresat AdunArii Generale a
i sale ferme de a trli lntro lume a con
rachete arme nucleare. C\1 ace
u manifestat manifestA
noastre solidaritatea cu mi
ampla pentru pace,
rilor, care a cuprins
Intru totul aprecierile realiste
ului Nicolae
de face auzit gla
de
re
pro
e dezvol
tare, nu slAbesc In tiri ale lumii
de pozitie, ImbrAcind forme diverse: de-
monstratii, mese rotunde, declaratii ale
unor personalitAtii, .SAptAmini ale picii" - In cadrui
rAzbate vibrant dorinta de pace a popoarelor,
vointa lor fermA de a prclndmpina pericolul unui ca
taclism nuclear, In care nu vor exista nici lnvinptnrl,
nici care 11menintli &I'IIV viitorul umanitA1li.
'
.
47
,,Lungul al
puterii milita


SI.
,

,,
buzunarele li
omen1r11
(Extrase din raportul anual " Cheltuieli militare
sociale pe plan mondial 1983u
de Ruth Leger Sivard)
"Stocurile mondiale de arme nucleare - un potential
exploziv de peste 5 000 de ori mai mare decit totalitatea
munitiilor utilizate in cel de-al doilea mondial" .
"Chiar un conventional poartii in sine perico-
lul distrugerii in .
"F..chivalentul a un milion de bombe de tipul celei lan-
sate la
"Al doilea mondial poate un mic conflict
local".
"Amploarea arseitalului nuclear in prezent,
dezastrul planetei"
tehnologice contribuie la o mai mare in-
stabilitate Ele sporesc riscul unui
conflict nuclear"
Tensumea violenta sint n ascen
siune Intr-o lume periculos supral1111r
mat4 subnutrit4.
Cursa i narm4 rilor, fii rtl precedent
In istorie, a creat o nu-
clear4 care se poate transforma
foarte In realitate, afectind grav
Intreaga pe P41tlnt. R4z1Joaiele
locale sint din ce In ce mai inter1111
li mai di1tructive.
O curs4 a 11111rm4rilor, pe care nici
"Nu a existat nici un an in care fi fost mai putin de
patru iar in 1979 1980 au avut loc 18 con-
flicte. In prima a anului 1983, s-au purtat 13

o nu poate permite, duce /Q
acumularea problemelor sociale. Bu-
getele guvernamentele ale multor
minimalizea:;l nu acort/4 prioritate
problemelor cu profunde ci
solutiilor militare celor mai re
cente progrese tehnologice In dome
niul armamentelor. In lumea civili
zat4 a anului 1983, este impresio-
nant4 m4sura tn care sint nesocotite
drepturile omului uman4.
48
locale se tot mai mult"
"lntensifacarea ucide, indiferent armele
snt utilizate sau nu"
nationale se pierd, resursele de capital se
iar viitorul stii sub semnul
pentru pace au devenit o dis-
tinctii, de o
"Armele nucleare - principala prioritate a luptei pen-
tru dezarmare"
G/Dsul de revolt4 al opiniei pu
blice, Indreptat In primul rind tmpo-
triWl armelor nucleare, se face auzit
cu tot mai mult4 Nu se poate
lnc4 aprecia dt timp li Wl trebui pen
tru a modifica multor gu
verne, dar vocea opiniei publice a tie-
venit deja o contrapondere o
politicii lor oficiale, core a pierdut
contactul cu realitatea.
SaDAng - arhiva personal
ln 25 de ti11erii sint consi-
derati apti lupte la o mai dect cea la
care li se dreptul de vot. Yn fiecare minut, 30
de copii mor lipsei de a imposibili-
de a li se pune la dispozitie vaccinuri ieftine; in
fiecare minut, bugetul militar pe plan mondial ab-
soarbe 1,3 milioane din totalul finantelor publice.
Yn prezent, Statele Unite anual, peste 200 mi-
liarde dolari militare impotriva unor adver-
sari dar 45 la din americani se tem
singuri din noaptea, chiar la o mai
de o de locuinta lor.
ln cele 20 de in curs de dezvoltare cu cele mai
mari datorii externe, in 1976---1980, impor-
turile de armament te cu 20 la
din i
Stocurile un
potential ori mai mare de-
cit in cel de-al doilea

puterii care
prin prisma numai
u pe o
mai in favoarea deseori politi-
cienii, aceste contraste extrem de puternice de tre-
cut pot trece, in intregime, neobservate.
Dimensiunea. structuri militare care
in prezent snt comparativ de la cel
de-al doilea mondial, complexul militaro-indus-
trial avea dimensiuni modeste.
Al doilea mondial trebuie fie considerat,
in parte, de schimbarea a
dimensiunilor puterii militare. Doi factori, creati de
au ca - incheierea conflictului
mondial - aceste cheltuieli niveluri mai ridi-
cate de cele normale, din timp de pace: unul este
complexului militaro-industrial din timpul
iar este acceptarea, de opinia
a unor sacrificii mai mari, cu care se
in cursul
RISCURI. Extinderea
a puterii militare, in ultimele decenii, a
fost, din anumite puncte de vedere, mai
decit ntr-o in care comu-
nicatiile se instantaneu, cind supravegherea
detaliilor de pe se face cu ajutorul satelitilor
Almatlllh Lumea eoUI 3
aflati la sute de kilometri in spatiu cind durata intre
lansarea rachetelor intercontinentale momentul lovi-
turii este de 30 minute, a ajuns
perimetre nelimitate.
Proiectia a puterii duce la vulnera-
pe plan mondial in ce
unui in orice regiune. poate izbucni,
acum, in curtea Oceanele, care, pentru unele
natiuni, au constituit obstacole impotriva
snt acum pentru submarine si-
lentioase, ce pot distruge un n numai cteva mi-
nute, chiar arme nucleare. Posturi de ascultare
la ca pe
cea Spatiile idealul ani-
lor '50 - pentru ob-
servarea tuturor
Tehnologia
larga
la
tea. Recenta
jurul
cea mai
pe
Peste 1,8
lume se n
Aproximativ o treime se n afara granitelor pro-
prii pentru a purta sau pentru a servi ca
forte de ocupatie. Majoritatea se pe teritorii
ca o prelungire a puterii armate nationale
pentru a fi ca a fortelor din
Cercetarea
ei
impuls competi-
militare
Punctul culminant al competitiei militare dintre ma-
rile puteri l constituie mobilizarea unor resurse n do-
meniul unor precedent n istorie. Rezul-
tatele dau un extraordinar impuls cursei
Ele au schimbat, de asemenea, aspectul
- precizia armamentului, raza de actiune,
eficienta nainte de toate, puterea lui de distrugere.
Cea mai mare parte, probabil patru cincimi, din su-
mele destinate in domeniul armamentelor,
este de superputeri.
49
Lan.rator terestru pentru rachete de
(. Cruise" ) . Intre
1983-1988. este sii fie am-
plasate a nceput. deja.
din decembrie anul trecut) n Marea
Britanie, R.F. G.. Italia, Bel-
gia Olanda, 464 de astfel de ra-
chete
. n domeniul militar: .productivitatea" a ba-
nerele tehnologice, aJungndu-se la producerea unui
a_rmament pe care nimeni nu 1-a imaginat in pe-
noada celui de-al doilea mondial. Un .Fran-
kenstein" una dintre aceste creatii,
nu este mc1 pe departe unicul .supermonstru" al
ere militare. n citeva decenii, tehnologia a re-
volutwnat total arta conventional. La ora
<?biectivele pot fi distruse de la mari distante.
Bombard1erele la altitudini de peste 10 000
metri. Rachete ce bombe de 500 kg pot fi
lansate de_ pe submanne la obiective situate pe
uscat la de 1 500 km. Atacantul este, in pre-
zent, foarte departe de victime deci, de implicatiile
morale ale actiUmlor lUI . Forta de ucidere este deper-

In timp, armele sint din ce in ce mai
capabile de distrugeri masive, adeseori nediscriminato-
rii; unele dintre ele au fost deja folosite in
de explozie a fost enorm. Substante in-
cendiare produc mingii de foc chimice.
Bombe cu fragmentatie in mii de schije de
otel,_ sfi rteci nd trupurile ti sau erei nd unde pu-
termce de presiUne pe 1ntmse suprafete,
non de substante extrem .de inflamabile. Armamentul
conventional ce poate ataca, simultan, un mare
de obiective este deja echivalent cu cea mai n-
atit in ce raza de actiune
cit forta de distrugere. '
n acest rapid al tehnologiei mili-
tare, nu a putut tine pasul cu atacul. Mobili-
tatea, viteza, raza de actiune, efectul totul
este in avantajul atacantului. Nu nici un refugiu
pentru civili. Dat fiind superarmamentul anilor '80,
chiar un conventional in sine perico-
lul distrugerii in n orice conflict de mare am-
ploare, din rindul civili-
lor va cu mult capacitatea institutii
medicale existente pentru a le putea face
Cele 50 000 focoase bombe aflate in prezent in
arsenale includ 17 400 arme nucleare ale fortelor stra-
tegice ale superputerilor. Raza lor de actiune este in-
Fiecare este
un de mari dimensiuni atitea aseme-
nea in lume).
50
Supracapacitatea
de distrugere
linia de demarcatie intre armele folosite in
boiul conventional cele disponibile pentru un con-
flict nuclear a fost de progresul rapid in
domeniul tehnologiei militare, armele atomice sint
superioare in ceea ce puterea de distru-
gere, fapt ce poate fi ilustrat in felul
- o din arsenalul actual
poate distruge un locuitorii lui in citeva mi-
nute;
- citeva mii de asemenea arme ar putea distruge
intreaga omorindu-i pe cei vii anulind orice
perspective de pentru cei ce nu s-au
ale armelor nucleare de
distrugere a vietii au fost recunoscute cu 38 de ani in
cind primele bombe atomice au transfor-
mat japoneze in incandescente.
Din 1945 acum nu s-a ajuns la nici un acord
international care folosirea acestor arme
in caz de conflict armat, dar, de atunci, s-au purtat
peste 100 de fi fost arma nu-

Este, de asemenea, cu atit mai notabil faptul sto-
cul mondial de arme nucleare - care, in 1945, nu-
trei bombe - a crescut, pentru a ajunge la
50 000, in 1983. Aceasta din avutia pu-
s-au cheltuit 900 miliarde dolari pentru
eficientei lor, a puterii de distrugere a preciziei mij-
loacelor de lansare, pentru a se putea atinge obiecti-
wle situate la distante mari, de parte a lumii.
Nimic nu poate exprima amploarea a . pro-
gresului" inregistrat, acestor vaste eforturi,
dar este suficient chiar numai indiciu -
cantitatea de exploziv a armelor nucleare stocate in
prezent de S.U.A., U.R.S.S., Anglia, Franta
China echivalentul a un milion de bombe
de tipul celei lansate la
Cum s-a ajuns in situatia ca arme ce ne din
punct de vedere moral, inutilizabile intr-un
C';! efecte inimaginabile asupra vietii umane,
p1esa de a politicii militare a marilor puteri
ale lumii?
SaDAng - arhiva personal
DOCTRINA. prima demonstratie, in a
lor forte de distrugere, ratiunea co-
pentru achizitionarea armelor nu-
cleare, a fost aceea trebuie le avem pentru a pre-
veni folosirea unor asemenea arme de natiunile
ostile. Doctrina rii" a avut la con vin-
gerea nici un de stat rational nu va ordona folo-
sirea armelor nucleare impotriva unui
da seama sa ar insemna sinuciderea
inevitabila a adversarului ar pro-
voca pierderi de vieti o agonie ce va de-
capacitatea unei natiuni de a supravietui.
armelor necesare pentru descurajare nu a
fost precizat in mod clar. Nu a existat nici o
dezbatere la nivel national pe Ar putea
fi exprimat in termeni absoluti, iar acest lucru
este posibil, ar putea fi evaluat, oare, arme-
lor necesare la minimum 10 sau la 1 000?
Ote vieti, ce proportie din capacitatea a
inamicului trebuie impotriva riscului distru-
gerii? Ori, poate, .descurajarea" ar trebui
ceva relativ, in functie de amenintarea din partea
manplui? n acest caz, echivalenta va fi miza jocului,
iar .echilibrul" - scopul in domeniul armamentelor.
Echilibrul nu are limite bine definite. Nesiguranta in
ceea ce pas al adversarului alimen-
pesimiste face competitia mai

Lipsa unui consens sau chiar a unei dezbateri asu-
pra necesarului in domeniul armelor nucleare a
din .descurajare" o de determinare a
volumului adecvat de armament nuclear. Nu s-a stabi-
lit vreo pentru nu ruJ de arme necesar
rii nucleare".
tn afara acestei deficiente. au existat intotdeauna in-
doieli in ceea ce caracterul adecvat al descu-
in orice situatie Nu este avut in
vedere nici un act ce tine de - acciden-
tele, erorile electronice, folosirea a unei
Desen publicat de . Forum du Developpement", evidefl/i-
ind sensul spre care se adesea, .. ajutorur
acordat subdezvoltate
Racheta .. Cruise" n zbor
bombe atomice de riscul de
sub control a unei situatii incordate, intreruperea co-
municatiilor cu un submarin sau cu o regiune r-
nuclear ar putea incepe astfel chiar
cu riscul unei inevitabile nimiciri.
t n afara celor spuse mai sus, intervine notiunea de
.limitare a daunelor". Conceptul a constituit o
la doctrina oferind garantii in cazul in
care aceasta ar inregistra un . Limitarea daune-
lor" in faptul armelor nucleare trebuie li
se confere capacitatea de a anihila alte arme nucleare,
inainte de a moartea distrugerea. Aceasta ar
putea justifica eforturile perseverente de modernizare,
in sensul unei precizii deosebite a armelor,
de realizare a unei rachete . MX"
alte rachete chiar in depozitele lor, a unui sistem de
cu ajutorul satelitilor, ca in filmul
stelelor". Dar, cu asemenea pentru actualele
cheltuieli nici tehni-
cienii nici autorii de planuri nu vor face nici un pas
inainte in directia armelor nucleare ca
instrumente credibile de intr-un Cert este
fie este o sau nu, ea a deve-
nit principalul stimulent al in domeniul
armamentelor.
1983 de 1945:
- Racheta MX poate parcurge 8 000 mile, gratie
propne1 sale forte de propulsie. "Little Boy", bomba
la a fost de
un bombardier .B-29", care dispunea de o autonomie
de zbor de 4 000 mile.
- MX are o de deplasare de peste 15 000
mile pe in timp ce avionul .B-29", care 1-a
transportat pe .Little Boy", avea o de 360 mile
pe
- MX este de un computer
cu o aproximatie de 100 metri de
lui _.L!ttle_ Boy" a depins de capacitatea
de a tmu a echpaju!UJ bombardierului.
- MX, oficial .Garantia
zece focoase mdependente are o
n TNT) de peste 300 de ori mai mare de-
ct .Little Boy", care, la a ucis sau mutilat
200 000 de civili .
Tehnologia doctrina. Bazele politico-filozofice ale
cursei nucleare nu au fost,
de smple, cum s-ar putea deduce din succinta pre-
zentare de mai sus. folosirea, pentru prima
a nucleare n doctrina
tehnologia au mers n '$i ndoieli
doctrina, n sensul rezonabill'
a armelor nucleare, s-a situat
inaintea tehnologiei.
Avntul tehnologic a fost , realmente, foarte puter-
nic. puterii de distrugere a
51
transportoarelor la au constituit obiective
centrale, dar evenimentele au clar tehnologia
poate produce tot inventarul nuclear dorit. Progresele
n ambele aspecte ale nucleare au avut loc
schema care s-a "culmi-
lor ale cursei fiecare superpu-
tere avind un avantaj de ani ntr-un nou dome-
niu cum se vede n cronologia de mai jos).
ISTORIE. ntre 1945 anului 1982 s-au
efectuat, n total , 1 375 nucleare, din care
87 la de cele superputeri. Puterea de deto-
nare a un ma re pas nainte, cu dezvolta-
rea, n anii '50, a .superbombei" ce folosea fuziunea
n scopul sporirii energiei eliberate de bomba
sau cu fisiune. Prima a
fost de Statele Unite n anul 1952.
Puterea de explozie a bombei termonucteare a fost
de aproape 1 000 de ori mai mare decit a bombei lan-
la U.R.S.S., care se afla cu patru ani n
urma Statelor Unite n ce producerea armei
atomice, a experimentat propria
cu un an mai trziu decit Statele Unite.
. Concomitent cu rea puterii de distrugere, o ra-
dezvoltare au cunoscut-o mijloacele de
transportare la n cea mai mare parte, dar nu n
toate, a importante, Statele Unite s-au aflat
cu ani naintea U.R.S.S.
Primele mijloace de transport n care s-au realizat
importante progrese au fost bombardierele grele. t n
Statele Unite, incepind din 1948, avioanele cu autono-
mie mare de zbor au nceput avioanele
cu propulsie Primele avioane de acest tip au
depins de realimentarea n zbor pentru cursele inter-
continentale, dar, n 1955, Statele Unite au con-
struit numai bombardiere cu avind de ac-
Curind, acest obiectiv a fost
atins de U.R.S.S.
Bombardier de F-16, aflat n serviciul ae-
riene ale S.U.A.
52
Au urmat rachetele balistice intercontinentale. Am-
beleuperputeri s-au angajat n cursa pentru
narea .rachetelor, n cursul celui de-al doilea
mondial, astfel nct acestea
transporta la mtercontinentale nu-
cleare. Pentru o de timp, se
U.R.S.S. este pe locul nti, n acest domeniu, cu
succese nregistrate n 1957 - experi-
mentarea pnme1 rachete balistice intercontinentale
lansarea primului satelit.
Statele Unite au luat-o, naintea Uniunii So-
vietice n n momentul n
care deplasat asupra submarinelor, au
un avans de aproape 4 la 1 de Uniunea
n domeniul rachetelor balistice interconti-
nentale.
Submarinele cu propulsie n care tehnolo-
gia era _evident au reprezentat cel
de-al tre_tlea mtJloc de transport strategic nuclear.
S.U.A. d1spuneau, din 1960, de submarinul Po-
laris"; echivalentul sovietic a fost realizat opt ani" mai
tirziu. Reprezentnd o n dome-
niul sistemelor de transport, submarinele cu propulsie
au avantajul nu pot fi detectate pot na-
VIga la foarte mari de
in domeniul tehnologiei a
cut ca armele nucleare instrumente de dis-
trugere mult mai eficiente.
Un alt rezultat 1-a constituit
care poate fi in prezent de un bombar-
die_r, o sau un submarin. Un proiectil de arti-
lene poate transporta, acum, o
cu cea a bombei din 1945. Bombardierele
12 rachete fiecare se poate de-
pe o de 1 500 mile cu energia proprie,
aVI?d o de 13 ori mai
deat a bombe1 dm 1945. Submarinul "Trident"
rachete nucleare avind echivalentul a 5 000
bombe de la o
pentru a distruge un continent.
Supracapacitate de distrugere instabilitate. Preocu-
de armelor nucleare s-ar putea
din vedere riscul pe care l aceste cifre
pentru umanitate. Adunate bombele nucieare,
focoasele, minele etc. existente n prezent fac ca al
doilea mondial, cu cei 40--50 milioane
un mic conflict local.
controlate de care se declarn angajate
n descurajarea rnzboiului nuclear, de arme
de supradistrugere pe care o ele par
nu mai nici o cu conceptul uman des-
pre amploarea distrugerii ce trebuie Capacita-
tea de distrugere o impru-
de din partea celor mai puternici factori
de decizie din lume. Amploarea arsenalului nuclear n-
n prezent, dezastrul planetei;
ar izbucni un rnzboi nuclear, indiferent din ce
motiv, inclusiv un simplu accident, distrugerea
ar putea fi att de de incit
nostru ar deveni o de
Armele nucleare sint realmente diferite. Ele nu nu-
mai ucid, dar distrug orice de la
fel ca armele ucid prin explozie in-
cendiere, aceste efecte au o amploare
produs de o nuclearn de dtmen-
siune mijlocie poate distruge toate de pe o su-
de citeva mile; incendiului este
mai mare, anind tot ce este viu pe o de
8-10 mile. n afam de unda de de incendiu, ar-
mele nucleare produc, de asemenea, radioac-
tive, care pot distruge la mari pe o
de timp - cind nu va mai
exista nimic.
SaDAng - arhiva personal
mare de arme existente in prezent face
mai mult det amplifice folosirii lor in
timp de Explodnd, intr-o in pe o
de ore sau zile, efectele lor se vor cumula,
contaminind mediul clima atmosfera
de care intreaga De aceea, nu-
a explozive a acestor arme
enorm riscul de nu numai a direct
implicate, ci a intregii omeniri.
In timp, probabilitatea ca aceste arme
fie folosite in timp de Rafinamentele tehno-
logice, de exemplu, fac mai verificarea deosebi-
rilor dintre armele cele nucleare sau
detectarea lor prin radar pentru a se da alarma in caz
de atac cu rachete. in domeniul preci-
ziei reduc de a cu baza
la sol in eventualitatea unui atac, constituind un sti-
mulent in plus de a lansa prima Durata mai
de zbor a rachetelor duce la limitarea timpului
de decizie un stimulent pentru
riposta Toate aceste tehnolo-
gice contribuie la o mai mare instabilitate nesigu-
Ele sporesc riscul unui conflict nu-
clear, mai in cazul se va de-

Violenta
cu de arme moderne n
ntreaga lume violenta Ea se re-
n valurile de mai multor
in de civili
in aceste Ea se de asemenea, n for-
mele cele mai radicale de terorism politic sistematic.
Victimele militarizate snt, n general,
mai Cu toate acestea, in
distrugeri tragedii o pe care o re-
simte, cu timpul, intreaga omenire.
DuJXi celui de-al doilea
mondial in prezent au avut loc 105 conflicte
majore (cu 1 000 de sau mai mult pe an),
te in 66 de teritorii . au durat, in
medie, trei ani Nu a existat nici un an in
care fi fost mai de patru iar n 1979
1980 au avut loc 18 conflicte. In prima a
anului 1983, s-au purtat 13
Din 1945 acum, au provocat 16 mi-
lioane mult mai in rindul civililor det n
rindul armate implicate. (Datele privitoare la
victimele n rindul civililor snt incomplete). Cel mai
mare de victime de acum s-a inregistrat in
Asia (Indochina).
mai mici au avut de suferit enorm. De exem-
plu, cele 35 000 victime ale luptei impotriva dictatoru-
lui Somoza au reprezentat 1,5 la din
luptele din Salvador, din 1979 acum, s-au soldat
cu pierderea a 45 000 o din
o (Un in S.U.A. ar insemna
2,3 milioane din cauza
este in In anii '50,
media era de pe an; in anii '60 - de Il
pe an, iar n anii '70 in anii
'80, media este de 14 pe an. Aceste conflicte
sint generate de un complex intreg de factori, printre
care religioase, etnice separa-
tiste, teritoriale, luptele armate revoltele
provocate de nedreptatea disperare.
Factorii externi de asemenea, spirala
locale se tot
mai mult . Cu o toate im-
portante din 1945 acum au avut loc in lumea a
treia. In aceste au fost implicate, ma-
rile pu(eri, iar, in ultima vreme, implicare pare
fi sporit, este, de multe ori, mas-

Rezultatul este de victime n
rindul civililor. Echipamentul mai sofisticat se depla-
mai rapid are o de distrugere mai mare.
rapid limitele civile;
distrugerea lor devine o a
lui modern. Pierderile materiale sociale, in afara
snt colosale. In Liban au fost
distruse aproape 150 intreprinderi industriale. n Iran,
Institutul de Studii Strategice
din Londra, pagubele provocate de economiei
ci vile deja 100 miliarde dolari, ceea ce ar
echivala cu totalul veniturilor guvernului, inclusiv din
petrol , pe timp de patru ani.
1 n toate aceste cazuri, ceea ce s-a realizat , cu un
att de mare, este imperceptibil.
conflictele par continue cursul,
seama de finalitatea mai sau de opini-
ile milioanelor de oameni care au de sufe-
rit.
Tot vtcume ale
produse de om sint milioanele de oameni care se refu-
din calea
religioase, politice etnice din lor. In ultimti
ani, s-au inregistrat cele mai mari valuri de refugiati
din timpurile moderne. cea mai mare o re-
femeile copiii. Estimarea privind
pe plan mondial este de 8 mi-
lioane, dar se crede organizatiile de au
prezentat o mai decit in realitate.
Neglijarea domeniului social
Ca afluenta neglija rea domeniului social
din militariza rea Relatia dintre asu-
marea a puterii politice utilizarea a
pe plan intern, dintre mare
al victimelor civile, se printre efectele deja
Bombardieru/ strategic american B-1. Primele exem-
plare vor deveni operaJionale n 1986. Costul -
300 milioane dolari fiecare
53
perceptibile ale unei curse a de sub
control. 1 n de acestea, efecte sociale cu
consecinte profunde, care nu se la prima ve-
dere, dar care au un efect tot atit de asu-
pra Intensificarea ucide,
indiferent armele snt utilizate sau nu.
Relatia dintre domeniul militar cel social are con-
secinte profunde asupra economiei mondiale. Impac-
tul militar este cel mai direct mai evident n distri-
buirea fondurilor publice. Programele militare cele
sociale n competitie pentru a obtine anumite
cote din bugetele nationale limitate. Obiectivul
rii prin dezvoltarea la maximum a puterii
militare nationale poate fi realizat numai n detrimen-
tul altor obiective, care sint, ele, esentiale pentru
1960
1981
progresul securitatea natiunilor a populatiei glo-
bului.
aceste obiective nu snt realizate- com-
ponentele umane cele mai mai slabe ale unei
nu sint ajutate, beneficiile revin unui
grup restrins nu progresul nu este
evident dreptatea este -, atunci nu
poate exista securitate. Nici cea mai
din lume nu o poate asigura.
Oteva exemple ar putea fi ilustrative pentru con-
trastele militar-sociale evidente n ce folosirea
resurselor publice.
Cheltuielile militare ajutorul pentru dezvoltare. In-
terdependenta dintre natiuni, dezvoltate sau
in curs de dezvoltare, nzestrate sau nu cu materii
prime sau tehnologie, bogate sau a devenit una
din concluziile cele mai evidente ale ultimei a
secolului al XX-lea. Dezvoltarea pe un
front latg un avantaj pentru ntreaga comu-
nitate a natiunilor. Ajutorul acordat economiilor
aflate n dificultate poate aduce un beneficiu, de multe
ori, mai mare sub de piete materii
prime necesare, un interes reciproc pentru coexistenta

Cu toate acestea, bogate inves-
o parte mult mai mare din resursele lor pentru
sporirea militare dect pentru dezvoltarea vecini-
lor lor raei .
-so
cheltuieli
militare
forte armate import arme
+1980
,
Ponderea lumii a rreia in cadrul puTerii milirare montltalr
54
SaDAng - arhiva personal
Por/avionul nuclear ame-
rican .. Enrerprise". cu 90
de a1ioane la bord; dep/a-
sameni - 89 fiOO tone
- ntre 1960 1982, cheltuielile militare ale
dezvoltate au crescut cu peste 400 miliarde dolari, n
timp ce ajutorul lor economic extern a crescut cu 25
miliarde dolari . n 1982, cheltuielile lor militare au
fost de 17 ori mai mari decit ajutoarele acordate
lor n dificultate.
. Armele n raport cu alte nevoi de import. n
curs de dezvoltare snt dependente de importurile de
tehnologie produse esentiale pentru dezvoltarea
nivelului de trai. In prezent, un
tot mai mare din aceste se cu serioase
probleme legate de balanta de cu mari dificul-
in ce de a datoriilor ex-
terne. Datoria a lumii a treia - potrivit sta-
tisticilor OECD - a ajuns anul trecut (1982- n.n.)
la 626 miliarde dolari, respectiv cu 18 la mai
mult decit n 1981.
Povara datoriilor externe s-a accentuat mai mult,
ca urmare a ratelor nalte ale dobnzilor a
veniturilor din export. Un alt factor care a dus la n-
situatiei l constituie apetitul mare al mul-
tora din aceste pentru echipament militar impor-
tat. Ele au cheltuit, n ultimii ani, sume importante
pentru achizitionarea de armament vor re-
duce ele, oare, acum, aceste cheltuieli pentru a im-
porta cele necesare economiei civile? Cifrele privind
comertul cu arme nu snt mari, dar ultimele statistici
date nu snt ncurajatoare.
ntre cele 25 de care, din 1981 pma III pre-
zent , au trebuit negocieze datoriilor
externe. au cheltuit, n ultimii cinci ani, mai mult
-<o un miliard de dolari, fiecare, pentru iatportul de
arme. Toate cele 25 de au cheltuit- n perioada
- , pentru achizitionarea de arme, Il mi-
liarde dolari .
- La cele 20 de cu cea mai mare datorie ex-
din lume, importurile de arme au reprezentat, n
perioada 1976-1980, 20 la din datoriei.
La patru dintre ele valoarea armelor importate a re-
prezentat 40 la chiar mai mult din da-
toriei externe.
Investitiile. Orientarea resurselor financiare, mai cu-
rind spre domeniul militar decit spre dezvoltarea so-
nu poate fi ca o relatie ntre
capitolele respective din buget. Desigur, cifrele
enorme, ilustrind actualele cheltuieli militare in lume,
sint suficiente pentru a orice personalitate
de problemele sociale. Dar, din punctul
de vedere al ceea ce se pierde nu este, n
primul rind, o la cheltuielile curente, ci in-
vestitii n bunuri ce rea productiei.
n mod traditional, este exprimat n termenii
. echipament de investitii" de -
motoare ale economice- necesarul de in-
vestitii al include, de asemenea,
alimentat ia, educatia alte resurse sociale
esentiale pentru potentialului uman. Un re-
flux n investitii constituie o populatia n-
de subdezvoltare. Aceasta nu numai de-
o situatie n care nu se poate aduce contribu-
lia la progresul social, dar
mai un pericol pentru societate, decit un
tig.
Privite din punctul de vedere al unui analist al in-
vestitiilor, conditiile sociale existente n lume pot fi
conturate n felul
- de - incomplet De la n-
ceput, trebuie spus s-a o mare de
de a existat o utilizare a celor
disponibili presteze
Milioane de oameni sint angajati n sociale
neproductive: circa 25 milioane, oameni aflati la
prima tinerete, o ca ceilalti confrati ai
lor lanseze un atac armat, n timp ce alte milioane
- incluznd o cincime din inginerii oamenii de
cei mai talentati ai lumii - snt angajati n activi-
intense de perfectionare a armelor mortii pe
care le
Mai departe: alte milioane de oameni snt excluse
prematur din activitatea pur simplu fi-
ind neglijati de societate. De asemenea, aproximativ
15 milioane de persoane mor anual din cauza subnu-
tritiei infectiilor, fenomene ce pot fi prevenite pe
care societatea le intelege trebuie le
apoi, persoane gata presteze o
care, de fapt, au nevoie presteze
pentru asigura existenta, dar pe
care sistemul nu este, pur simplu, capabil folo-
Esentialul este o de
crescinde ce nu pot fi paralel cu
existenta a peste 600 milioane de oameni ce nu
au loc de sau a capacitate de le
este
n cele cinci cele mai ale lumii, vrsta
medie de este cu 21 de ani mai decit n
cele cinci cele mai bogate.
Alimentatia, avnd n vedere produsele de
foarte mult. Populatia din cele cinci
cele mai numai din necesa-
55
rul de proteine. In ce caloriile, aceasta con-
mai decit necesarul minim mediu al orga-
nismului, in timp ce mult mai mult
decit au nevoie. In trei din cinci per-
soane nu de Ele dispun nu-
mai de o din de pentru co-
piii lor. Un copil din opt moare inainte de a implini
virsta de un an. Trei adulti din cinci nu ci-

Intre bogati, decalajul este mai mare in
ce calitatea decit longevitatea.
Productivitatea - Risipa de cadre calificate
talente un mai mare de oameni,
ceea ce o mare pierdere pentru dezvoltarea
productivitate. Neglijarea re-
unul din cele mai deceptionante aspecte ale
situatiei. Este cunoscut faptul educatia este o inves-
cu beneficii mai mari decit orice
de investitie de capital. in lume,
cel putin 800 de milioane de adulti care nu
scrie alte milioane care
de dar care snt raportat
la cerintele unei moderne.
Neglija rea incepe, de fapt, de la cele mai
fragede virste. O treime din copiii intre 6 Il ani nu
merg la Peste 250 milioane de copii din lume
nu au primit nici cea mai educatte.
este lipsa minimului necesar de JI
care aproxtmattv JUma-
tate din Aceste neajunsuri incep
amprenta chiar inainte de . . Dintre
cei mai mici copii care de
unul din moare, dar cei care
pot marcati din punct de vedere fizt_c sau_mm-
tal. Este indoielnic, de asemenea, copn vor
deveni pe deplin productivi nu se prevede
ca ei sau cu
ale copiilor care au fost bine au be-
neficiat de igienice. Copii ai ei sint
perpetueze specia. ..
Costurile - ridicate in continuii
se pierd, resursele de capital se
iar viitorul sub semnul
Actualele se cu pierderi prea
mari: victimele nregistrate de pe urma de
exemplu, un avertisment pentru viitor, dar
pentru prezent. de pe urma
boaielor este de cel putin trei ori mai mare decit acela
al In Statele Unite, care nu au purtat
timp de zece ani, bugetul destinat veteranilor de
boi se la aproape 30 mthard" dolan pe an.
nu este in bugetul propriu-zis al
dar dublul sumei necesare
nerii personalului militar activ.
Pretul problemelor neglijate este att de mare, incit
el nu poate fi evaluat nici in pierderi umane nici in
pierderi Analfabetismul, de exemplu, ar putea
o mai in cadrul
spectrului global al dar Sta-
telor Unite ne poate da o tdee despre Se
sociale se la 6 mi-
56
liarde dolari pe an - pentru ajutor de -, la
care se 237 miliarde dolari , nereali-
zate - acest lucru insemnind ceea ce se pterde re-
la ora dublul sumei pe .care guvernul
o anual in domemul
Nevoi umane nemplinite. A exprima in cifre globale
nevoile neimplinite ale omenirii de azi ar insemna o
Dar zdrobitoare
mare de oameni afectati de ea trebuie analizate,
intr-un fel in baza unor criterii care reda in-
treaga a problemelor sociale.
In spatele cifre se o cu
timp limitat de pe planeta
Cum este la fel de tmportant
ca cit de curind va inceta ea din Mult _prea
multi oameni tn mtzene dts-
perare.
"Genocidul
- 2 OUU 000 000 de oameni au un venit sub
500 dolari anual.
Cel o din cinci i!ltr-o
- intr-o stare de mtzene - tnCtt se poate
vorbi de .genocid
In S.U.A., cea mai din punct de ve-
dere militar din lume, rata la nivel
este la ora cea mai mare din ultimii 17 ani ;
in S.U.A. 34 'milioane de oameni in
mod oficial, standardele americane.
Locuri de - 600 000 000 de oamem nu au
loc de sau sint temporar.
n lumea a treia, o din trei, in
tare de lucru, poate un loc de per-
manent.
n toate tinerii sint cei mai greu de
maj; in S.U.A. , din de culoare
srit
- Il 000 000 din nou
mor inainte de a implini virsta de un an.
explozivd a rachetei MX. in cu bomba
de la MX echivalentul a
5 000 000 tone TNT. Bomba de la era echiva-
cu 15 000 tone TNT.
SaDAng - arhiva personal
Bombardierul strategic B-52. de acJiune- 13 700 km; este dotat cu ra-
chete aer-aer poate transporta bombe nucleare
Racheta MX. cu 10 focoase nucleare. Se pre-
a fi in 1986. Costul total (estimat) al celor 100 de
exemplare - cel pufin 26,4 miliarde dolari
In ceea ce natalitatea, in foarte
mor de ori mai multi nou det in
cele mai bogate.
In anul 1980, mai putin de zece la din copiii
lumii a treia au fost vaccinati impotriva a frec-
vente boli ale cinci milioane de copii muri-
de bolile respective, anterior
- sanitare - 2 000 000 000 de persoane
nu au
Majoritatea bolilor in lumea a treia sint provocate
de lipsa apei potabile a unor conditii sanitare cores-
Trei sferturi din locuitorii lumii a treia nu
au nici un fel de sanitare. Contaminarea ape-
lor subterane devine o tot mai toare
in industriali:mte, inclusiv in S.U.A.
AJimentatie - 450 000 000 de oameni de
foame
s-a extins, ca urmare a faptului su-
prafete din ce in ce mai mari de terenuri agricole se
in mina unui restrins de proprie-
tari. In America mai de 10 la din
proprietarii de peste 90 la din
suprafata a
In Statele Unite, la Conferinta primarilor marilor
foametea a fost drept cea mai
ce zonele urbane.
Educatie - 120 milioane de copii de
nu dispun de pentru a primi educatie.
existe o mare intre sexe in ince-
pi nd de la primele clase pi la cursurile universitare.
analfabetilor procesul
fiind mult mai rapid in rindul femeilor det al

ANUL 2000 Ce ne viitorur? Privind
tre acestui secol , din care au mai 17
ani, in demografie in anul
2000, pe glob vor exista 6,2 miliarde de oameni. In
cu anul 1980, va reprezenta o
a populatiei cu 1,7 miliarde oameni sau, in
procente, un spor demografic de 40 la Nu este
o oprire a populatiei
in anul 2110, la care locuitorilor plane-
tei s-ar putea stabili:m la cifra de 10,5 miliarde, cu
ca natalitatea inregistreze o reducere mo-
Cu alte cuvinte, viitorologii ar trebui gn-
in perspectiva unei de ori ju-
a de cifra
un salt mai modest spre viitor - in anul
2000 -, trebuie ne punem intrebarea cine vor fi
unde se va afla acest plus de populatie (1,7 miliarde
de oameni) cum va influenta pro-
blemele sociale mondiale de solutii. Princi-
palele caracteristici ale viitoarelor tendinte pot fi rezu-
mate cum
Lumea a treia - Peste 90 la din sporul de
populatie se va inregistra in lumii a treia -
Asia, Africa America - care, in cifre, va re-
prezenta o total al
populatiei actuale din dezvoltate.
total al populatiei va continua
In dezvoltate, schimbarea va fi , in general,
dar, n in curs de dezvoltare, peste 300 de mi-
lioane de tineri se vor grupelor de sub
15 ani, ceea ce va face existe, in continuare, pro-
bleme legate de educatie necores-

locuitorilor de peste 65 de ani va cu
150 milioane. Constituind deja o in
dezvoltate, populatia in va reprezenta, in
anul 2000, 13 la din totalul planetei.
Att pentru t pentru cele bogate, vir-
sta locuitorilor lor noi probleme sociale, afec-
tind aspecte cum ar fi asigurarea unor veni-
turi, asistenta chiar alfabeti:mrea educa-
tia.
Forta de - Cea mai mare a
populatiei va fi la categoriile de si-
tuate intre 15 64 de ani, iar cea mai mare parte a
acestora se va unei forte de
deja de o exceptional de a
Inainte de acestui secol, economia
va trebui creeze un miliard de noi locuri de
pentru a-i absorbi pe cei nou veniti pe piata fortei de

de asemenea, cererile
privind o mai mare echitate de admi-
57
nistrarea resurselor Problemele pe care
nu poate le solutioneze devin tot mai pre-
sante. Educatia, asistenta alimentatia adec-
locuri de dreptatea - cereri
minime pentru un tot mai mare de oameni.
Politica de nu le va putea satisface.

In lumea anului 1983, de saracie mcor-
dare, este esential fie luate in considerare alternati-
vele la competitia indiferent ct
de greu de realizat ar putea ele in
prezent. Pretul cursei fie este evaluat
in de subdezvoltarea sau de pericolul
distrugerii totale, in prezent
dintre Comunitatea natiunilor a recu-
noscut oficial, cu mai ani in necesitatea
impunerii unor restrictii. Eforturile depuse, inclusiv
sacrificii in in
cadrul negocierilor internationale, nu au
cursa nici din
amploarea ei. Ca urmare, cursa a
universale periculoase cu care sintem
confruntati in prezent.
Situatiile de uneori, recurgerea
la solutii care, in conditii normale, nu ar fi cre-
dibile. cum o intr-o
poate da de o
politice ar putea dintr-o puterea
pentru a ceea ce, in trecut, imposibil.
Dar, ceva se va intimpla va fi cu
numai pentru opinia a cerut-o. n
multe cerere se face deja
Momentul pentru
Diferenta intre pericolul care asupra
lumii cel care era resimtit cu citiva ani in nu
in primul rind, in dimensiunile sale- cu toate
amenintarea -, ci in trezirea
publice activ, care s-au
dezvoltat foarte repede.
Totalul armelor nucleare existente n 1983, comparat cu
toate folosite n cel de-al doilea mon-
dial. Un singur din echivalen-
tul n TNT al folosite n cel de-al doilea z-
boi mondial, apreciate la 3 milioane tone TNT. Totalul
echivalentul, n tone TNT, al sta-
eului mondial actual de arme nucleare. Apreciat la
16 000 milioane tone TNT, numai arsenalul nuclear are
o putere de 5000 ori mai mare det cea a
folosite n cel de-al doilea mondial
58
SaDAng - arhiva personal
factori au contribuit la dezvoltarea a
publice. Unul din ei a fost deci-
zia statelor membre ale NATO ca urmare, a
participante la Tratatul de la de a continua
amplaseze arme nucleare in Europa. Chiar in
rile Europei Occidentale, planul cu privire la
rarea noilor arme a fost o decizie pur nefiind
supus spre aprobare organelor legislative alese. mpre-
cu alte evenimente legate de intensificarea activi-
militare, amplasarea noilor rachete a
semnale de care au atras din ce in ce mai
mult opiniei publice.
_Accidentul survenit in 1979 la centrala de
la"Three-Mile lsland, S.U.A., planurile oficiale privind
construirea bombei cu neutroni , escaladarea retoricii
belicoase ntre superputeri, a
bugetelor destinate armelor nucleare, in pa-
ralel cu reduceri in bugetele programelor sociale -
toate aceste elemente au completat imaginea furiei nu-
cleare. Opinia deja de existenta
unor probleme nerezolvate privind domeniul social
mediul a deciziile majore, de
de moarte, au complet de sub controlul
Pericolul distrugerii nucleare a devenit, astfel ,
problema in jurul s-au grupat celelalte subiecte
de opinia
pentru pace, antinucleare au devenit,
acum, o de o poli-
Mai ales in Europa Ame-
rica de Nord, este deosebit de semnifi-
atit in ce cit in ce pri-
sa extrem de varietatea
problemelor pe care le
Reducerea militare. Implicarea opi-
niei publice in dezbaterea asupra rii se re-
deja in examinarea, mai la obiect , a problemei
in cadrul negocierilor oficiale in impulsionarea lor
in vederea de progrese. Date fiind
persoanelor implicate diversitatea opiniilor acestora,
o generalizare a atitudinilor exprimate ar fi , prin
lucrurilor, mult prea dar, ca o
s-ar putea afirma, probabil ,
a) o nemultumire de re-
zultatele nregistrate de negocierile oficiale.
n pofida eforturilor depuse, ani la rind, a impre-
sionantei liste de acorduri, dezarmarea
doar n domeniul armelor biologice chimice. n ceea
ce armele nucleare - principalul obiectiv al
eforturilor de negociere din 1945 incoace-, ele nu au
intrat sub un control efectiv nici folosirea lor
in nu a fost
Reducerea cadrului negocierilor la limitate
punerea accentului pe raportul numeric numai in
unele categorii de arme nu au dat rezultate. ri-
valitatea in domeniul armamentelor s-a diminuat
intr-un domeniu, ea a fost, pur simplu,
spre altele.
Tratatul pentru limitarea nucleare a
mute sub toate nucleare
ale superputerilor mai mult de din
nucleare efectuate de celelalte Drept utmare,
au fost reduse, in moo eonsideubil, peric.okle
lor radioactive. Tratatul nu a
sau cursa pentru
a armelor nucleare, care este unul din
obiectivele unei interziceri totale a nu-
cleare.
Tratatul SALT-T impunerea de
asupra sistemelor de rachete antibalistice (ABM).
Obiectivul privind descurajarea nuclear
prin . asigurarea distrugerii reciproce" este, astfel , pro-
tejat. impuse asupra lansatoarelor de arme
nucleare de prevederile SALT-1 SALT-Il
(acesta din este respectat, nu a fost ratifi-
cat) nu au incetinit acumularea acestor arme.
negocierile snt instrumente utile consti-
tuind un cadru pentru dialog schimb de vederi, ele
nu pot nlocui obiectivul stabilit. ele par
a fi menite mai ordine n
conserve propria superio-
ritate, decit cursei Din
cate, aceste tratative impresia dezarmarea
este oficial, ca .o a na-
cum se exprima lordul Hankey acum o ju-
de secol.
b) Un nou accent pe principiile fundamentale, in spe-
cial cu privire la armele nucleare.
ale amintesc din nou - cum a
procedat recent Consiliul din Australia -
tratatele existente interzic armele tac-
ticile care sau distrugere discer-
general-acceptate, ncheiate la
Haga in 1949, cer, de asemenea, n mod expres, tutu-
ror asigure securitatea civililor. Pe
baza acestor principii fundamentale a argumentelor
prin date cu privire la
unui nuclear, majoritatea membre ale
O.N.U. au subliniat, n repetate rinduri, folosirea
armelor nucleare trebuie legii
ca o impotriva omenirii a civiliza-

c) Un apel la menite din impas nego-
cierile necesitatea mai
toare a
Armele nucleare constituie principala prioritate a
opiniei publice, care se pentru me-
nite determine a etapei eforturi-
lor oficiale fragmentate a n care nego-
cierile sint blocate de ani de zile. Oame-
nii vor se realizeze progrese rapide, clare, de
la reducerea nucleare. Se de
asemenea, un sprijin crescnd pentru vizind
prevenirea izbucnirii unui nuclear, mai ales
prin la a folosi primul armele nu-
cleare.
Dar eforturile care se depun
armelor nucleare se in primul rind, de spriji-
nul opiniei publice. Adeptii o concep sub
forma bilaterale (S.U.A.-U.R.S.S.) verifi-
cabile a producerii ar-
melor nucleare. Ea este sub forma unui
moratoriu cu privire la urmat imediat de
incheierea, in termeh de aproximativ un an, a unor
acorduri oficiale. Paralel cu propunerea de .nghe-
o serie de alte care au deja
obiectul unei ample nego-
cieri. n capul listei acestora se interzicerea gene-
a experimentelor nucleare, a zborurilor de i ncer-
care ale avioanelor rachetelor care arme
nucleare, precum incetarea de arme cu
material fisionabil.
Numai dezarmarea nu este sufi-
Cei ce pentru progrese mai rapide pe
calea pentru adoptarea unor uni-
versale de au
recunoscut demult un control eficient al cursei
mondiale nu poate de la sine
securitatea Nu se va putea realiza o redu-
cere a militare nationale, simultan, nu
are loc instrumentelor Chiar nainte de
a incepe acest proces, trebuie un important efort
in climatului politic a
increderii intre
Procesul de pace impune o schimbare
de o la rezolvarea conflictelor prin
intermediul orientarea spre un sistem
care asigure alternative eficiente.
59
"
Cine va decide?
Omul sau ordinatorul?
Si ce va decide?"
'
......- ..,-' . ., \c]
. .Patru minutl'. pt>ntru o decizie"" ... .. o dlzbatere ran
ar dura o milioniml'c de e .. tel'a ce Sl' produre
pe planul f;tbriratil'i se poate produce: innitabil . pe
nul e\plozil'i"" e .. b.te oarl' .PO!ibil ra .un nebun dec::i, ..
un ratboi nudear'! Da. aceasta l'Stl'
domeniul imaginat iei" e .. Solutia l' ste
'au se distruge tot . arstnai!JI ... au Sl' . di,trugl' . omul' "
Miniordinatoarele Filmul "Wargamcs" ("Jocul de-a care a rulat n Occident
- copii micile lor aparate pe sofisticate, programate pentru a putea de-
un atomic. Dar electronici care nlocuiesc deciziile nu vor fi capabili mine ia, ei
de a se apocalipsul? Rene Dzagoyan - absolvent al celebrei "Ecole Normale", filozof
fost colaborator al "Wbarton Applied Research Center" - ne intr-o lucrare de "pa-
toare", "Sistemul Aristote" (Editions Flammarion), la ce grad se poate
vorbi despre o a electronicii" . Revista "Paris Match" i-a solicitat un interviu din care repro-
ducem mai jos. Dincolo de cartea lui Dzagoy.1n consecintele posibile ale unui progres care
tinde scape controlului uman.
Domeniul analizat este cel al informaticii in sfera Problema e, ea
poate omul delege decizia ordinatorului?
- Ordinatorul super-star este pe cale
marele Moloch, protagonistul care ingrijo-
rare in viitor? Fste, oare, el capabil ia puterea?
- Rolul informaticii in domeniul militar este pri-
mordiaL Nu ar fi existat rachete nucleare, submarine
nucleare, aviatia cum o azi, ordi-
natoare. Este un lucru evident pentru lumea.
Este imposibil, prin simpla exersa re a gindirii umane,
de a putea determina traiectoria unei rachete sau chiar
unele itinerare ale submarinelor.
T n conditiile actuale de pentru ca datele, pe
care le numim fie luate in consideratie
pentru a fi sintetizate a furniza potrivite,
intelegerea este deja Este, deci,
necesar se transfere unele puteri de decizie asupra
unor mijloace extrem de rapide sigure. aceste
mijloace sint ordinatoarele. Marea in dome-
niul informaticii este faptul ordinatorul nu mai ser-
drept mijloc de calcuL La inceput, el o in-
formatie omul, care o primea, lua decizia. Azi, tim-
pul necesar unei asemenea decizii este mult mai scurt.
Totul este, deci, programat dinainte.
60
- Care snt perioadele de timp care vor permite
se azi termenele deciziei?
- Tn situatia unui conflict nuclear in Europa, de
exemplu, in cel mai caz - din punct de vedere
militar in cel mai bun caz - din punct de vedere al
informaticii, n patru la cinci minute pot fi obti-
nute unele date. Este foarte greu se dea o
este vorba de domenii ultra secrete, dar
perioada se in acest intervaL Trebuie se re-
constituie intregul lant pentru a Mai intii, nu
se cu ochiul liber pornirea unei rachete strate-
gice. Ea este de un satelit care trimite
informatia spre un radar, care, la rindul lui , o trans-
mite unui ordinator. care intr-o oare-
care Toate se
-intr-o fractiune de r nainte ca racheta
ating;i tinta, in mai putin de patru minute, tre-
buie o decizie. riposta nu este
in acest interval, mijloacele de vor fi dis-
truse. problema este, deci, de a putea furniza o

republicii a subliniat foarte clar, in ul-
tima sa declaratie in prezent, un
om ia o asemenea decizie. Dar trebuie
se sa se reduce la ceva extrem de sim-
SaDAng - arhiva personal
plu, anume a decide pe cel care va
trebui, n mod necesar, fie distrus. Pentru a func-
tiona pentru a evita un asemenea apocalips, .descu-
rajarea" cere ca eventualul agresor .certitudinea
riposta va avea loc deci , atacul l va costa
foarte scump. Or, n plus de timpul foarte scurt
de reactie, totdeauna o incertitudine n ceea ce
individului care va pe buton.
ntr-o situatie cel care de aceasta
poate renunte sau fie indisponibil fie chiar pen-
tru cteva secunde. Din din ce n ce mai
mult, ne-am gndit la sisteme de automat,
singurele care pot da de descurajare o credibi-
litate
- Cel care va avea, posibilitatea de
a intrerupe
- Pot fi totdeauna solutii. Dar ceea ce
se va ntmpla n tO ani este faptul viteza
rac.hetelor crescnd, timpul de reactie va
'orice decizie va deveni A reveni asupra
deciziei asuma riscul de a fi distrus de
propria
ne cineva trimite o la
cteva secunde ei, la inten-
tie. Nu i mai dect racheta. Dar
chiar o la maximum, el se expune efecte-
lor secundare ale unei explozii, la o radioactivitate cu
att mai de temut cu ct sensul rotatiei l
spre zona De altfel, cu ct ar-
mele rachetele din ce in ce mai pu-
tin n Ele au, practic, traiectoria a
tirului, iar rachetele de la nivelul so-
lului . Cea mai mare parte a deciziei deci, sis-
temelor informatice de detectare
Marea revolutie n in .polemolo-
gie", este aceea atunci cnd un conflict se declan-
nu mai informatii vizuale. coduri
transmise prin traduse cu ajutorul ordinato-
rului. traducere o de optiune
care va fi din ce in ce mai iluwrie.
- n caz de eroare a ordinatoarelor, cl\l"e pot fi ca-
de interventie ale celor care detin, teoretic,
puterea de decizie?
- La viteza la care trebuie fie efectuate
rile, numai ordinatoarele pot arbitra ordinatoarele.
ca exemplu, sistemul creat in prezent pentru
zborul ultimului .Spacelab" transportat de na-
veta n mod zborul este controlat
de cinci sisteme informatice, dintre care patru
snt cuplate cte al cincilea rolul de
arbitru. Atunci cnd trebuie fie o decizie,
ordinatoace fac, in mod simultan, calcule su-
pun rezultatele arbitrului care le
o al doilea cuplu de ordinatoare este ime-
diat preia schimbul
calcule etc. S-a chiar caz:
toate aceste calcule, trei snt de acord, iar una
e de arbitrul pentru
aceasta din El ar fi, atunci, imediat respins de
majoritate, care va prelua, in mod automat, pu-
terea de decizie. ntr-o asemenea dezbatere, omul de-
cizionar este complet neglijat nu mai poate inter-
veni. dezbatere ar dura cam o milio-
nime de
- Cum s-ar azi o
- Atacul este detectat de un sistem complex
de supraveghere alerta este imediat n teritoriul
vizat. Cel care in principal , de aceasta -
care este, totdeauna, insotit de faimoasa con-
tinind codurile de acces la sistemul central - este
imediat avertizat prin toate mijloacele posibile care
merg de la telefon la sistemele radio cele mai sofisti-
cate. care va permite atunci celui care
punde de aceasta- de in
statului - se recunoscut este, fie un circuit
electric, care trimite un semnal particular, fie orice
de mesaj. Aceste coduri sint, dealtfel , ade-
sea schimbate fiecare incercare un nou indica-
tor este pus la punct. are, deci, oriunde
s-ar afla n orice moment, posibilitatea de a primi
mesajul care un cod nefolosit
pentru a la aceasta.
- Cine acest indicator?
- cel putin persoana sau persoanele care
I-au pus la punct probabil el este constituit din
mai multe semnale pe care nimeni in afara
lui nu le in totalitate. valijoarei nu
poate utilizeze, in afara codurilor pe care
le va trebui fie autentificat
prin a
nu se prea bine ce Recu-
vibratiilor vocii pare foarte in
stadiul actual ai tehnologiei, cu toate care
se fac n acest domeniu, dar se poate imagina fQarte
bine,. de exemplu, un sistem capabil am-
prentele digitale.
- n tot acest timp, ce se petrece la cept?
- Datele sint discutate, pagubele previzibile snt
calculate optiunile de snt elaborate. Cele
mai multe dintre riposte au fost deja La ni-
velul cu lansarea rachetelor
fie pornind de la silozuri, fie de pe submarine sau de
pe avioane - este o Dar oamttlii
care sint la nu este vorba de o simu-
lare.
Foarte frecvent, cu ocazia de aseme-
nea, pentru a da un ct mai automat posibil,
de exemplu submarinelor primesc ordinul
de a se ndrepta spre unul sau altul dintre puncte.
in caz de care atunci va fi de
unic, ei nu vor n ultima
la o simulare sau snt. antre-
nati n
Numai in momentul in care se vor des-
chide cnd vor auzi zgomotul rachetelor, oa-
menii imbarcati n submarine vor ei au declan-
arma ... Pornind de ta un anumit moment,
totul este pentru ca pilotii de avioane, de
nu primi un fals contraordin astfel,
misiunea devine Pilotul unui Miraje
nu este, dealtfel, pe aparatul dect n
sura n care o vrea ordinatorul. cum nu poate
asume riscuri care sint incompatibile cu caracte-
risticile aparatului - se poate ntmpla ca avionul
nu asculte de comenzile care merg mpotriva ordinelor
ordinatorului. El poate deconecteze comenzile ma-
nuale armarea a rachetelor. Rachetele de
care la fel ca avioanele sint
zute deja cu de in intregime

- Se pune intrebarea - de ce mai un
comandant pe submarinele nucleare in viitor, de ce
va mai fi nevoie de un pilot pe avioane?
- n cele din te intrebi peste un timp,
nu se vor suprima echipajele care, in submarine,
ar putea nu mai dect la intretinerea apa-
ratelor. Pentru moment, singura
este cea a comunicatiilor cu submarinele. Mai curind
dect se imbarce echipaje de la bord, se va
ajunge, n mod fatal, la nlocuirea lor prin sisteme
electronice. Este, de altfel, sentimentul extrem de ne-
pe care l de pe acum, submari-
nele cu nucleare la bord.
- Se poate imagina in viitor, ordinatorul va
ajunge ia, in locul republicii, decizia fa-
tatii, sau nu?
- Personal, cred n acest lucru. Noi am intrat
intr-un joc inexorabil. n domeniul logicii nucleare, un
oarecare de decizii vor trebui fie total
61
oale nu lase locul umane. aici, .
o necesitate dar adver-
sarul in cazul in care va ataca, nu not sntem
cei care vom ci o este mai mLit de-
cit probabil el nu va ataca.
- Ordinatorul ar deveni, astfel, o condi!ie a
descurajli rii.
- Este arma absolute. Dar, pentru ca
ea fie eficace, trebuie ca omul delege puterea
de decizie -, ceea ce este, de asemenea,
Evident, este foarte trist am ajuns spunem ase-
menea lucuri. Dar aceasta este consecinta logicii in
care s-au angajat natiunile: cind ea, logica, le va
de sub control. Totul ii poate 'ub con-
trol omului, el a creat un proces care i 1
in care el este condamnat la
Aceasta fie apocalipsul. fie deposedarea fi-
a IStoriei de continutul ei uman.
- In cartea dv., .Sistemul Aristote", ali uns la
ipoteza pentru a evita consecinjele unei
douii puteri adverse vor sfi prin a recurge la
jul sistemelor lor informatice, comunid i
programele. Ceea ce ar fi singurul mijloc de a
o partidli nuli.
- Aceasta este logica a de
tere a omului de ordinator. Pornind
anume punct, singura solutie ar fi de a
doi interlocutori perfect rationali,
dinatoare: intre cele forte care
singura o constituie
menilor care puterea de decizie.
sistem al deciziei umane este cel condam
cu timpul. se reduce, de o
bui de asemenea, de ce:ala.!.lii!IMIIillr. penr
ca echilibrul fie restabilit. Pi
fiecare dintre parteneri va fi, in
de puterea sa de decizie.
Singurul mijloc de a mentine .,...,.lbt'""
va fi atunci cind cele
exact la fel. Se poate, deci, imagina
sistemele. Ei ar putea, atunci,
parte decit toate negocierile umane
din cele sisteme nu ma1
jocul este De fapt, la un
boi real, se vede sub ochii acest
fenomen. Atunci cind americanii au nceput con-
primele rachete intercontinentale, ei erau in
pozitie de Sovieticii, la rindul lor, au con-
struit rachete, dar ceva n plus pentru asi-
gura o pozitie mai departe. Aceasta
se face intr-o de care incepe
care ne
Este exact ceea ce se va ntmpla, va fi un
nuclear. Ceea ce se produce, acum, pe planul fabrica-
se poate produce, inevitabil, pe planul exploziei.
- oamenii ou au devenit complet ucenici
jitori, lor le revin deciziile vitale. Dar actualitatea
filmele ne fac ne temem din ce in ce mai mult de po-
. sibilitatea ca un nebun acapareze programele ordina-
toarelor apocalipsul.
- Este posibil se fure un ordinator, exemplul
cel mai cunoscut s-a produs, realmente, n Statele
Unite. O care poseda cheia ordinatorului
unei obtinea un cent din fiecare Ni-
dat seama, intr-o zi, cnd cineva,
mult timp de pierdut, a constatat
contul O de un singur
n scandal, banca a o
cineva manipula sistemul informa-
. Problema era, de fapt , foarte sim-
cineva din interior ii cheia de ac-
"Wargames", presupun
acestl"'fairmoase chei de acces, aceste parole miste-
.Sesamuri" electronice puteau fi descope-
de puteau fi
ctfllexemplu, pe programele NASA. Este posibil acest lu-
- .Pentagonul a lansat un concurs in Statele Unite
pentru a vedea este posibil se descopere o
cheie de acces studentii de la infor-
participat la joc. Un student a fost primul
combinatia a trebuit
nu cheie de acces inviola-
atunci a devenit un sport national, un grup
oi de 14-15 ani a acces la da-
privind Singura care
De ce nu ne atunci, exe"'l"""'""' '--
lor a fost de a le confisca mi-
ordinator central , care ar putea se afle, in
Elvetia, care ar juca rolul de arbitru. Ordinatoarele,
care au din ce in ce mai mult rolul de a atenua
ciunea in caz de conflict, se vor ocupa
atunci de pace. Dar atunci, oamenii ar fi deposedati
de destinul lor.
- Dar va trebui
se ia, oare, n considera!ie ordinatoarele snt acelea
care vor prelua toate deciziile tactice strategice?
- Ordinatorul va juca cel putin un rol de
ne la un moment dat , se va dori ca el
joace o in care el de la inceput, va
pierde. El va putea foarte bine contesta ordinul.
comparatie a cu jocul corespunde
perfect Nu trebuie se uite primele apli-
catii ale teoriei matern,.tice a jocurilor apartinind lui
Van Neuman Morgenstein au fost
problema consta, la celui de al doilea
mondial, in a determina strategia a marinei
americane de japonezi n marea Filipinelor. lo-
gica acestei teorii a jocurilor corespunde perfect celei
a ordinatoarelor. ea este perfect f n caz
de nuclear, sntem ne
spre acest tip de programare pt'in ordinatoare care vor
trebui optim.
- Ele vor trebui, de asemenea, fie capabile do-
zeze poate, evite apocalipsul.
- Da, dar cum cei doi adversari dispun de
sisteme, va fi mereu de a merge putin mai
departe decit primul pentru a putea
Escalada face , deci, de asemenea parte din lo-
62
un lucru care nu le
rea codurilor.
de exemplu NASA folo-
drept cod, numai nume de animale. Este sufi-
se ncerce toate numele. Adesea se resping
matematice care au unele cu altele.
Ordinatorul trimite un prim mesaj care poate, de
exemplu, fie o Pornind de la
acest prim mesaj, puteti ncerca sau in-
Este posibil pe drumul cel bun. Aceasta
se intimpla, deci, n doi timpi. Trebuie, mai nti,
prin decodare parola care vi s-a trimis
aflati
- Mai intii, trebuie vorbeascl santinela. Dar cum
primili primul mesaj?
- Trebuie se se pe linia tele-
a unui terminal se furnizeze ordinatorului
codul pe care l .. Furtul real vine aceea.
Ond terminalul a incheiat el un ordin
de incheiere. Tocmai in acest moment, este posibil
se scurt-circuiteze acest ordin, pentru a in ra-
port cu ordinatorul. r ncepnd cu acest moment , pira-
tu( poate face tot -ce vrea, ca cind terminalul ar
fi fost ales de ordinator.
seama de aceasta, piratul poate lucra placul sau.
care au descoperit cheile NASA au procedat
ca eroii filmului "Wargames". Ei au intrat pe liniile
telefonice prin metode necunoscute, au descoperit co-
durile le-au maqipulat. Aceasta este perfect posibil
in Franta.
SaDAng - arhiva personal
Nu voi da numele, dar cunosc un caz care s-a n-
tmplat care, din fericire, nu a trezit decit amuza-
ment printre studenti. Marile organisme guvernamen-
tale, din motive de economie pentru de
formare, pun ordinatoarele lor la dispozitia institutii-
lor cu caracter educativ de nivel nalt. Ond puneti la
dispozitia cuiva un terminal care la aceste
ordinatoare, cel care l nu are acces la unele
ale memoriei, care este dar are
acces la sistem, la logica aparatului. Prin tato-
prin deductii este, atunci, posibil mai
multe chei de acces poti. dai ordi-
natorului informatii fanteziste. este vorba de
poti crea colonei, transferi, ridici n
grad; le dai salarii justificare.
- Este oare posibil ca un pirat un z-
boi nuclear?
- Aceasta nu mai este de domeniul imaginatiei ...
n afara republicii, cel putin spe-
cialistul care a codul de acces, plus "inginerul
de sistem" al armatei, care cum
ea. El unde se n memorii
una sau alta din informatii, mai multe.
el trebuie fie capabil repare logica aparatului,
s-a defecta t.
Dar o posibilitate. lumea
regulat, se la faptul in-
formatiile pornesc, de exemplu, de la Paris, pentru a
ajunge pe platoul Albionului, unde se ra-
chetele noastre. Acolo este posibil fie captate mesa-
jele se opereze, apoi, prin deductie sau prin tato-
un pirat se pe linia sau pe re-
teaua de emisiuni radio, ordinatorul nu are posibilita-
tea de interlocutorul.
Numai un om poate detecta acest furt,
ordinatorul conectat cu un interlocutor, n
timp ce persoanele care au, n mod normal, acces la el
nu l fac functioneze. repuhlicit
care este interlocutorul normal, este plecat Sit
joace golf atunci cind dialoghe7c .
serioase motive de
- de este oare posibil
ca oamenii care au acces la ordinator nu mai
incepind de la un anumit punct, lucrur.
- un exemplu concret. O ameri-
este asupra Uniunii Sovietice. Din mo-
ment ce decizie a fost tot ce urmeaz:'t
ordinatorului. Timpul de a schimba ordinul
procesul este foarte avansat, pentru a-1 putea ntre-
rupe sau modifica. ntre timpul n care racheta a fost
momentul n care ea va exploda, ordinato-
rul este, practic, autonom fizic, nu poate mai re-
asupra a ceea ce n memoria sa. Se poate
presupune un alt caz. cineva are ordina-
toare conectate unul cu altul, de exemplu unul pe
mnt altul la bordul unui submarin nuclear, este po-
sibil se procesul, chiar s-a
un ordinator, de firul care l Dar
este probabil decizia va fi deja cnd
smulgii firul.
- n unele filme, ipoteza este pornind de
la un anumit punct, ordinatoarele sint programate pen-
tru a nu se mai putea ajunge la sistemul lor pentru ca
misiunea nu fi
- Este ceea ce se n realitate, pentru a
evita ca adversarul interveni modifica tra-
seul unei rachete sau al unui avion. Cazul cel mai ti-
pic este cel al rachetei Cruise. Aceasta este o
care foarte aproape de sol, pentru a nu putea
fi de un radar. Or, ceea ce nu poate fi
de un radar, cu att mai mult nu poate
primi informatii de la Racheta Cruise poate
fie numai n relatii cu un satelit. Dar, pentru a pu-
tea controla traiectoria rachetei, care ndea-
proape terenul pe care l ea trebuie fie
extrem de Ea are deja traiectoria n memorie
atunci cnd este o cu ceea ce
vede, nu vede dect ceea ce deja. Restul nu
o De aceea, atunci cind este de-
vine, n cele din complet
- Ordinatoarele au ajuns fie extraordinari
informatori, inainte de a deveni, poate, factori de deci-
zie. n cartea dv., aveti in vedere ele pot atinge o
o putere care fie vrea
se elibereze de oamenii a nu le convine.
- Azi se deja pe ordinatoare care pot
se repare singure care snt capabile se dedubleze
pentru a avea memorie consecinte din tot
ceea ce se un sistem programat
pentru a juca care are posibilitatea de a memo-
riza toate partidele pe care le are de jucat, inclusiv pe
cele pe care le-a pierdut. El poate, atunci, desco-
pere cauzele sale creeze noi combinatii
pentru a nu mai comite erori . Snt citeva lu-
cruri pe care le va singur care pute-
rea celor care I-au programat . Va veni, deci , un mo-
ment n care creatorul inteligent al programului va fi
mereu cel care pierde, n raport cu sa, care l
Nu se unde se va opri aceasta per-
sonal, snt convins vom cere ordinatoarelor ia,
ele singure, deciziile. Aparatele pot lua deciziile pri-
vind destinul nostru, rolul lor va fi chiar de a
abstractie de
- Atunci se poate imagina un ordinator care, dez-
gustat de visind la rationalismul
absolut, nuclear n sco-
pul de a se debarasa de umanitate stnjenitoare.
- Ordinatorul hiperinteligent poate,
cea mai dintre lumi nu are nevoie
de O lume complet poate foarte bine
fie pentru el perfect
Aceste probleme de echilibru n balanta distrugeri-
lor pun omului o care este
foarte simplu de rezolvat pentru un calculator. cnd
vedem la ce nivel a ajuns tortura de a atinge un echili-
bru militar, n timp ce solutia este
sau se distruge tot arsenalul, sau se distruge omul!
Este poate ceea ce ordinatorul, ajuns la putere, va de-
cide mine.
63
Ce este
In urmi cu ani, o peliculA de
artistice, dar de o ingeniozitate tehnici extremi, a
atras mari multimi in fata cinematografelor:
boiul stelelor". Povestea s-a dovedit a avea succes
de a fost cu alte ftlme, des-
chilind o serie ce pare inepuizabili . Spectatorii,
chiar cei urmi resc cu amuzament fap-
tele narate ca ntr-un basm cu interes pedorman-
tele tehnice ale peliculei. Cli toate neajunsurile re-
lele vremurilor de acum se intr-un viitor
in Cosmos, ca cum n-ar exista evolutie
se Dar daci stele-
lor" ar deveni o realitate mult mai de noi,
oamenii de acum ai planetei?
In martie 1983, american Ronald
Reagan a tinut un discurs in care s-a ocupat pe larg
de strategia propulnd o sur-
modifiCare care insemna, de fapt, o
sporire a cursei inarmirilor. Este vorba de "un
efort tehnic" de o concentrare de cercetli ri
care sli duci, la secolului, la
obtinerea unor mijloace - fie prin tehnica laserilor,
fie prin microunde sau alte sisteme - capabile sli
armele atomice. Mai precis: arme sofiSti-
cate in stare sli alte arme, poate nu mai pu-
tin sofisticate, in zborul lor spre care ar
"supraveghea" situatia de la mare din spa-
tiul extraterestru. Impuls pentru stelelor"?
american n-a pronuntat cuvintul
"Cosmos", dar erau limpezi, pentru lumea, im-
plicatiile strategiei militare. Aceasta
explici valul de critice, nu numai din partea
opozitiei politice americane, dar din partea unor
oameni de nu numai in Statele Unite, dar

a nceput ...
Sus de tot, satelitii americani cu
au detectat rachetelor care se spre cer.
Vin cu sutele. Pe ecranele de la Space Command, n-
gropat sub muntele Cheyenne (Colorado), ofiterii, teh-
nicienii privesc cum se apropie puncte luminoase care
aduc cu ele, n mai de o de distru-
gerea pe teritoriul american.
cinci de minute pentru a actiona.
lasere. Statiile de snt activate. Infor-
mate de satelitii de ordinatoarele orien-
laserele asupra lor. Lo-.esc, cind primele
rachete ies din atmosfer.1. Razele cu viteza lu-
minit: 100 de km n teva miimt de
n fractiune de timp, racheta parcurge doar -
tiva zeci de milimetri. Razele prin cuirasele
din speciale, electronica, le distrug.
ntr-un sfert de distrug 300 de focoase. Dar fuse-
lansate vreo 9 false numai una ade-
Tunurile cu particule
Tunurile electromagnetice rafale de obuze.
64
in multe alte ale lumii. Il din lu-
mea cinci responsabili
ai Pentagonului adresau o telegrami
cerindu-i abandoneze proiectul: "Credem ci ex-
perimentarea unui sistem de
antirachete in spatiu posibilitatea unui con-
flict pe scriau dr. Cari Sagan, profesor la
Laboratorul ele Studii Planetare de la Universitatea
Cornell, dr. Richard Garwin, al compa-
niei IBM. scria Baltimore SuJP>-
a dorit sli se dezbaterilor sterile asupra bu-
getului militar, unde pierde teren, pentru a se identi-
fica cu un program susceptibil de a pune in
publiculw-. "America o
a cursei inarmlirilor care, in cele din
urmi, va anula eforturile conducitorilor politici de a
opri renarmarea - era de piirere ziarul Suddeuts-
che Zeitung ... Viziunea lui Reagan este inspliinintli-
toare nu de Ziarul parizian
.Le Matin" aprecia eli planul va in-
semna abolirea Tratatului din 1967 privind utilizarea
spatiului cosmic in scopuri .cum po(i vorbi
despre dezarmare, incepi prin a desftinta puti-
nele tratate ncheiate in acest domeniu?"
ngrijorare. Cind primul satelit construit
de om (.Sputnik") a inceput sli se in jurul
in 1957, .bip-bip"-ul ca
o a inimii, omenirea primul pas intr-o
Zborul cosmonautului sovietic furi Gaga-
rin i-a pe oameni sli cerul cu incre-
dere cu Primul pas al lui Ne il
Armstrong pe in iulie 1969, a fost urmirit pe
ecranele televizoarelor de sute de milioane ele oa-
Rachetele se apropie. deschid "trapa"
pentru a lansa focoasele lor multiple. Din
silozurilor americane, din submarinele scufundate n
rachete care la rindul lor, n
ciorchini la foarte mare bule mici cu
tije ca n interior, o mini-explozie
un laser multidirectional. Punctele lumi-
noase se sting pe ecranele de pe muntele Cheyenne.
Razele mortii aflate la sol ultimele ogive dea-
supra teritoriului american. S-a terminat. "The Day
Mter", ziua va fi o zi de pace? Cortina.
Frumos scenariu. Al dracului de frumos.
America lui Reagan se spre un asemenea
sistem militar, care pune n tehnologiile cele
mai avansate. Mesajul prezidential de la 23 martie
1983, adresat oamenilor de po-
porului american, a lansat-o pe cale. Un dis-
curs botezat .Star Wars Speech" de de-
mocrati - ceea ce are darul de a exaspera Casa
pentru care afacere este contrariul unui
film de anticipatie. stelelor" este, oare,
amorsarea unei revolutii strategice, n-
premisele strategice mondiale din mileniul al
treilea?
SaDAng - arhiva personal
. . . . .
.,. ,. .'- ..,_ ""--
stelelOr;" P ... -;
meni, care puneau in descoperirile
uimitoare ce permiseseri realizarea acelei mi-
siuni. Zborul "Soiuz-Apollo", din iulie 1975, a li sat
se i ntrevactit noi oamenii de de
pretutindeni pot coopera in cercetarea Cosmosului.
"Naveta americani, vehicul reutilizabil, a
permis realizarea unor imposibile pe Pi-
mlnt. Bruce McCandless, "primul satelit uman", a
zburat, la 7 februarie 1984, in jurul navetei, llri ar-
bicunoscutul cordon ombilical, inaugurind o noui
etapi a zborurilor n doui decenii jumA-
tate s-au lansat sute de rachete - nu numai de
citre URSS Statele Unite -, cu fiecare
du-se un plus de in tehnologie n teh-
nica zborurilor. n doui decenii jumitate, n jurul
Pirintului au fost mii de mai mari
sau mai mici, cu baterii atomice sau de ele,
pentru teleghidarea navelor, descoperi-
rea unor resurse ale subsolului, meteorologie, dar
pentru... observarea spionarea altora. sint
aceia care ar putea spune cu exactitate din sate-
care HU invirtit sau se invirt in jurul Piiiintului
au avut sau au scopuri strict militare. Omul pus
in tehnologiile definitivate pentru zborurile
care, aplicate in diferite domenii, dar inde-
osebi in medicini, inseamni tot attea frontiere ale
cu indrimeali de mintea ome-
neascA. "Laboratorur construit de vest-euro-
peni va permite realizarea unor aliaje, a unor medi-
camente, a unor greu de conceput Il ri
de imponderabilitate. Dar o parte din pro-
gramul navetei daci nu cea mai importanti
parte, este secreti inllptuiti sub conducerea Pen-
tagonului. De mai ani, se despre
planetei se actualmente, pe ceea ce
s-a numit .echilibrul terorii". Concept simplu care
poate fi rezumat astfel: te exter-
min". Simplu, dar tragic de eficace: cel spre care se
vor ndrepta rachetele celuilalt va la rindul
pe buton lumea va exploda intr-o
distrugere Ceea ce s-a numit .principiul
distrugerii reciproce asigurate", n mutual
sured destruction. Prescurtat: Mad. nebun. Fru-
mos simbol.
Cele mari puteri au avut netezeasci
lucrurile. n tratatul Salt I, din 1972, asupra
armamentelor strategice se cele
se nu sau nu dezvolte
un sistem antibalistic pe mare, n aer, n .sau pe
lansatoare terestre mobile. n de porturile teres-
tre fixe, autorizate stocheze circa o de inter-
ceptoare - cu alte cuvinte nu mare lu-
cru - se poate spune fiecare se ca ostatic,
gol lipsit de n loviturilor celuilalt -
singura a distrugerii reciproce. Mad n-
semne, cu nebun?
De 40 de ani sistemul Nimeni nu
asumat riscul, acum, verifice eficacitatea.
Almen8h Lumt1e coala 4
arme care distrugi despre sateliti care
"vi neze" despre "mine" cosmice, despre
rachete lansate de pe cu scopuri militare,
despre "bruierea" satelitilor. Ideile sint transpuse pe
ajung n computere care aleg variantele
optime, dosarele volum in oase cu proiecte se in-
dreapti spre uzinele de armament. Uzinele de arma-
ment ale viitorului. A inceput sau este pe cale de a
se un al stelelor"?
Un fapt este cert, el este de
cele mai lucide, de marea majoritate a opiniei pu-
blice. ntr-o eri in care inarmirilor a
atins un nivel llri precedent, dnd periculozitatea ei
a crescut pni la acel "prag de nntoarcere", dnd
imense resurse materiale umane sint sacrificate pe
altarul inarmirilor, dnd, in domeniul vital al nego-
cierilor pentru dezarmare, nu s-au inregistrat pro-
grese notabile, introducerea - in asemenea
- a cosmic in aceasti spre absurd
nu numai absurdul, dar omenirea
pe cel mai periculos drum, al cirui capit are un sin-
gur nume: neantul.
S-a scris enorm asupra acestui subiect tulburi tor.
Reviste de specialitate au tratat tema in termeni
aproape de pentru cititorul S-au
elaborat scenarii. S-au llcut apeluri la Spa-
cosmic este al tuturor, trebuie ca
atare: un dmp de cercetare nu un dmp
de lupti. Dupi amintitul discurs al
american, stelelor" a revenit cu mai
mare vigoare in actualitate. ntre multe alte publica-
revista francezi "L'Express" i-a consacrat, la
inceputul acestui an, un amplu grupaj de articole,
din care reproducem n continuare.
Atunci, ce l pe Reagan vrea schimbe
totul, se lanseze ntr-o strategie care poate
destabiliza, care va costa foarte scump se va lovi de
tehnologice pe care unii oameni de le
socotesc de netrecut?
Din ce n ce mai recunosc
gindirea a ajuns la un impas.
.Echilibrul terorii" trece printr-o mo-
n mod spectaculos de ma-
rilor pacifiste. Guvernele nu-i mai pot neglija
pe partizanii atomice", pe cei care ade-
sea, inclusiv biserica, fatalitatea Armageddonu-
lui biblic: lupta ntre Bi-
nelui
Ideea unei n Cosmos imagi-
Cu stelelor" se zilnic, cei
care se la jocurile electronice din localuri .
Ca o pe circuitul Le Mans de 24 de ore J :1 stra-
tegiile de .Sputnik" - ale ordina-
toarelor - dintre pare mai
.logic" decit cel - .primitiv" - al mega-
tonelor. de pe acum, armele celor mui pu-
teri depind, din ce n ce mai mult, de pentru
spionaj, Acolo sus se depla-
65
Ce este stelelor"P
inexorabil, cmpurile de lupii. In momentul
cnd Occidentul se in criza
tehnologiei de virf este in aceasli directie.
,,Spionii de metar
1957. Este Anul international de la 5
octombrie, sovieticii trimit in eter Sputnik 1, o
de 58 cm. diametru care se in jurul
mntului, ftnd .bip-bip". Odiseea spatiului incepe.
De atunci, au fost lansati peste 3000 sateliti. nu-
resturile, ultimele etaje ale rachetelor de lan-
sare de tot felul, in jurul planetei .cir-
aproximativ 5000 obiecte. Numai
300 sint operationale. Circa treimi sint
militare care celor mari puteri, princi-
palii .colonizatori" ai Cosmosului, comunicatii, previ-
ziuni meteorologice, serviciile de ghidaj sau de spionaj
de care au nevoie. mi este decit un nceput la
armele cu raze, care vor lovi cu viteza luminii. La sfir-
secolului. mine.
. Spionii de metal se invirt n jurul frontierelor noas-
tre de sus. Privirile lor electronice norii, iar
noaptea materiile gazele, asculli transmi-
siile radio, chiar cele telefonice. Ele oamenii
materialele din dotarea lor, con-
flicte .secundare": Malvine, Ciad, Orientul Apropiat,
Mganistan, Golful... Snt capabile detalii
de ordinul a ctorva centimetri. Se dar nimeni nu
a nimic nici o fotografie de un
satelit militar nu a fost
Tot ce are cu acest domeniu este .clasifi-
cat" cu Nu se nimic despre .recolta" .Dig
Bird" -urilor americane, care razant deasupra
la .plafonului" satelitilor (130
km) in trecere, capsule pe care avioanele
Hercules C130 ale U.S.Air Force le in
zbor in largul insulelor Hawaii.
Nu s-ar fi nimic nici despre KH II(KH de Ia
.Key Hole", gaura cheii) care n
pentru CIA. Nici nu se este vorba de un satelit
spion. El naviga prea departe (la 600 km de
Terra), pentru a putea fotografia ceva. se credea.
n 1978, cnd un agent al CIA, William Kampi-
les, a planurile .Key Hole", cu
modul de intrebuintare ...
Sus de tot, mai sus, la 36 000 km, alte
santinele. DSP-urile americane (Defense Support .Pro-
gram) de (cod 647), menite repe-
reze orice lansare de rachete din indiferent ce parte.
Ele se rotesc odali cu fiind plasate pe or-
bite geostationare; imobile, deasupra a trei wne stra-
tegice: Atlanticul, Oceanul Indian Pacificul.
Toate datele transmise de satelitii americani sint
prelucrate Ia sol de foarte misteriosul .National Re-
connaissance Office" . Acest organism ultraconfidential
nu are o Numele lui nu trebuie nici
discutat, nici confirmat de membrii Administratiei.
Bugetul se spune, ar fi de ori mai mare de-
cit al CIA.
1 este
boiului. sprijinul Pentagonului, proiectul nu ar fi
fost realizat. Militarii au impus dimensiunile
de inmagazinare (18 m pe 4,5),
( 14 500 tone) inclinatia orbitei sale (98 grade). O
din cele 300 de zboruri la
66
programului vor fi rezervate exclusiv armatei . Nu se
ce misiuni ii vor fi ncredintate: observatii
sub control uman, satelitilor prin bratul
telescopic? Mister .
Cosmosul militar" este pe cale devoreze totul.
Pentru prima in 1982, bugetul spatial al Penta-
gonului l pe cel civil al NASA: 5824 mi-
lioane dolari, in comparatie cu 5730.

de
cu o eroareu
9 metri
t n spatele de otel groase de 1 metru, grele de
25 de tone, 1500 tehnicieni anali-
in ordinatoare toate datele venite din
cer: aici este sediul NORAD (North American Aero-
SIIICC Defease Commaad), unde, la 1 septembrie 1982.
s-a instalat Space Command. De acolo s-ar aa ordinul
de a se replica la un eventual atac cu rachete.
De acolo ntre timp, americanii scena spa-
Radarurile lor la sol sint capabile
200 de sateliti, in timp, repereze o minge
de fotbal pe o (36 000 km).
a devenit att de important, pentru securitatea
marilor puteri, incit un atac contra retelei lor de sate-
liti ar nsemna paralizia lor: 80 la din comunicati-
ile militare americane prin spatiu, inclusiv
foarte importante cu submarinele nucleare,
supravegherea oceanelor, pozitionarea avioanelor, a
vaselor, dar a tancurilor, chiar a unui simplu sol-
dat, care va putea n curind, constelatiei ame-
ricane NAVSTAR (opt sateliti), se situeze n longi-
tudine, latitudine altitudine cu o eroare de 9 metri!
.Desert One", ostati-
cilor americani din Iran, n aprilie 1980, a fost n in-
tregime via Cosmos. Un frumos fiasco, desi-
gur, dar nu satelitii au fost de ... Este cunosculi,
de asemenea, importanta informatiilor furnizate de
tre Washington Londrei, in timpul Malvi-
nelor.
Cel mai eficace lucru pentru distrugerea acestui ar-
senal, ar fi - desigur - provocarea unei explozii nu-
cleare in Radiatiile ar fi suficiente pentru dere-
glarea tuturor sistemelor electronice. Dar, in afara
faptului o asemenea agresiune este prin
tratatul din 1967 (care interzice punerea pe a
.obiect de cu distrugere ma-
ea ar avea dezavantajul ar distruge toate re-
telele: cele proprii, pe cele ale altora.
Dezvoltarea sistemelor antisateliti este unul din
punctele-cheie pentru viitorul relatiilor In
anu 197&-1979, sub Jimmy Carter, Moscova Wa-
shingtonul di'lCutaser.i in vederea stabilirii unui acord
asupra lor. Nu s-a aJuns la nici un rezultat;
sovieticii cereau oprirea programului navetei, pe care
o considerau o americanii au refuzat.
Raze laser
tunuri
chimice,
cu particule
In fata acestor satelitii snt din ce n ce
mai Sint dotati cu o mai mare autonomie de
pentru a li se permite la apropierea
SaDAng - arhiva personal
Revista nDer Spieger a publicat acest sugestiv desen
pentru a evidentia tendinta pe care s-<tr inscrie cursa
in extraterestru
unei primejdii . Sint mai duri, pentru a rezista la
radiatii. Chiar la raze laser, care vor ame-
ninta in curind coloniile Sovieticii un
stoc de rachete sateliti de schimb, gata oriod le
pe cele care ar fi distruse printr-un atac
La fel americanii - in silozurile terestre,
pe submarine, unele rachete "Minuteman" sau "Pola-
ris" in ogivele lor, sateliti de inlocuire, care
pot fi pe intr-un timp record.
satelitii artificiali, armele cu raze ies, ele
din panoplia de romane Schim-
barea d,. Ronald Reagan, va
lansa America foarte puternic in activitatea
n laboratoarele de la Los Alamos Law-
rence Livermore, la Berkeley, savanJii de
vreme, la crearea de arme noi. Raze laser chi-
mice, tunuri cu particule, de rachete elec-
tromagnetice ...
n iulie 1983, pe o vreme un laser de pu-
tere mare, montat pe un nBoeing KC 13S" , a distrus
in zbor cinci rachete "Sidewinder", care cu
peste 3500 Americanii au descoperit, astfel, o
cu laser" acJiunilor tactice, capabile
definitiv pe soldatii inamici, inclusiv prin
periscoapele blindatelor, la o de 2 km!
Anul trecut, Pentagonul a anuntat unul din sate-
liJii fusese "orbit" de un laser la sol. Agitatie in
microcosmosul De fapt, acum se spune
laserul de atunci nu era, poate, det un banal foc
de Pare fi fost un .bluff' al Pentagonului
inaintea bugetului. Chestie
Peste 20 de a ni, laserul viitorului va fi pus pe or-
Acolo sus, la de distorsiunile provocate
de eterogenitatea atmosferei, razele vor da intreaga
lor putere. La orizontul anului 2000, se vor
in spatiu statii laser ivite din actualul
proiect .Ai pha" al DARPA (Defence Advance Project
Agency), sau oglinzi orbitale cu performante inalte,
care vor orienta razele emise de la sol. 1 n acest
in care omul va ceda locul ordinatorului, "Talon
Gold" (alt proiect DARPA) va asigura de tin-
tire. La sol, alte rachete vor purta, pe llancurile lor,
micile raze laser cu raze X, concepute de Edward Tel-
ler.

Statele Unite vor dispune, in 1987, de o esca-
de aparate de FIS - stationate
pe o a U.S.Air Force Seattle -
cu arme antisatelit ("Asat") cu performante
extraordinare.
Sistemele alese de cele mari puteri radi-
cal. Sovieticii de peste 10
ani o de interceptare a satelitilor in zbor, ba-
pe principiul intilnirii spatiale. Un nCosmos" ar
putea fi plasat pe o cu tinta sa, apoi te-
leghidat pentru a se intilni cu ea la o de peste
7000 mlsec. lnterceptorul poate distruge tinta fie
cu bile de metal, ca alice spatiale, fie ex-
plodind.
Sistemul american pare mai sofisticat . Ani de
au avut ca rezultat proiectul unei arme antisatelit
lansate de pe un aparat de F IS .
la o altitudine de circa 30 km, "Asat" , o
avind lungimea de S m, se va propulsa la viteza extra-
de 12 km pe epuilllrea prin
ardere a carburantului, capul rachetei, un cilindru de
circa 30 cm, se va desprinde va continua cursa
in spatiu. Ea va fi de detectoarele cu
"atrase" de pe care o sateli-
tul t de care se va lovi.
ntre momentul nd F lS va lansa racheta
final nu ar trebui se mai mult de teva mi-
nute. "Asat" ar trebui fie tinta la
o altitudine de aproape 2000 km. Desigur, aceste ra-
chete ou pot atinge sateliti situati pe o geosta-
la 36 000 km de Terra. Potrivit foarte serioa-
sei reviste .Science", guvernul american a cheltuit,
pentru acest proiect, aproape 13 miliarde franci .
Prima testare a acestei arme anrisatelit era
pentru vara Dar a intirziat din caulll
"eurorachetelor":se pare nu era mo-
mentul propice pentru o demonstratie de tehno-
logie Operatiunea pare fi primit .cale li-
la anului. Este vorba, in primul
rind, de o testare a sistemelor de lansare propulsie a
rachetei de pe FIS, i se adauge faimosul con
echipat cu detectoare cu A doua testare era
pentru vara acestui an. (Articolele din
revista au fost publicate in luna februarie -
n.n.). Atunci, racheta urma poarte cu sine "capul
de fie spre o stea, pentru a expe-
rimenta sistemele de tin tire. r n august, in cursul unei a
treia "Asat" va fi spre un fel de. alon
"instrumental target vebicle") echipat cu instru-
mente, pentru o verificare a preciziei tirului.
f n 1977, Jimmy Carter propusese ince-
perea unor negocieri pentru interzicerea armelor anti-
sateliti. Intre timp americanii au decis con-
sistemul "Asat". Negocierile au fost suspen-
date de americani in 1979. Nu au mai fost reluate, in
pofida unui apel la negocieri lansat, vara de
Uniunea
Dar nimeni nu mai poate nutri iluzii: sateliti
- ieri, subiect de "science-fiction", azi gata ope-
reze deasupra - sint avangarda armelor spa-
Jiale de miine.
Raza mo""u .. " ,, . ,.
Armele de miine sint elaborate in conditiile
secretului din laboratoarele militare. Ele cu
vechiul vis al soldatilor: .Ralll mortii". Razele laser
tunurile cu particule ar putea constitui arma
a mileniului ce vine.
67
-* Ce el te .,rlzbolul stelelor" P
Pentru laser, ora gloriei militare ar putea suna ceva
mai devreme. Einstein nu
cnd formula, n anii '30, legile fizicii ce
urmau ca rezultat laserul. La fel, nici Alfred
Kastler, cnd a'pus n principiul . pompajului
optic". Laserul a fost descoperit, oficial, de america-
nul Townes de sovieticii Bassov Prohorov,
cu Premiul Nobel n 1964.
Ce este un laser? Cuvntul .ligbt amplifi-
cation by stimulated emmission of radiationsM (amplifi-
carea luminii prin emisie de Este
posibilitatea de a produce - printr-un sistem de
pompare prin care snt excitate moleculele - o
de n care de fotonii , ac-
de o constituie o coe-
vehiculeze energie. Lumina
este fotonii se n de-
zordine, de energie.
In anii '60, laserului erau
de precizie atunci, intrarea n lumea
Apoi , medicina a din el un .bisturiu
de . 10 ani , este descoperit de militari,
care l n sistemele de ghidaj ale rachetelor.
au continuat in vederea puterii
razei laser, care se cu 300 000 km/sec - vi-
teza luminii. Toate cu un nalt nivel in-
la punct cele mai bune surse laser,
intensitatea fasciculului. Fenomenele de pro-
pagare a razei n constituie unul din princi-
palele obstacole n dezvoltarea sa ca Dar
dispare, devine cmp de
O laser poate distruge o fie
pungind-o, fie topindu-i fie distrugindu-i
sistemele electronice.
Statele Unite snt cuprinse de .febra laserului" . Din
1980, creditele de cercetare dezvoltare pentru utili-
zarea sa au fost mai mult dect dublate.
Proiectul .Miracle", al marinei, a dus la realizarea
unui laser chimic (deuterium hidrogen) cu . o putere
de 2;2. proiectului .Aipha" lu-
ei la un laser chimic (fluorin-hidrogen) de
putere mare. cele mai la obiect se la
laserele cu electroni liberi la laserele .excimers- .
Laserele cu raze X care o explozie
pentru a produce efectul laser nu mai tin de
Laboratorul Lawrence Livermore, din
California, Institutul Lebedev, din Moscova, un la-
borator francez de la Orsay la ele. Se pare di
Statele Unite au procedat deja Ia o ncercare.
arma a Vltorului CU un arici mare: car-
casa barele metalice pro-
efectul laser il
Nici o lege a fizicii nu se opune ja faptul ca laserele
nu faimoasele . raze ale Dar,
nainte ca aceste arme vor tre-
bui rezolvate enorme tehnice.
Armele cu fascicule de particule snt departe de
a fi acceleratoarele de particule
constituie unelte de explorare pentru fizicienii care o-
misterele materiei . militarii
doresc ei utilizeze, n folosul lor, aceste fulgere
de protoni, electroni ioni . Dar, actualmente, labora-
toarele militare ale Statelor Unite muncesc pentru a
determina posibilitatea ca aceste arme fie
pentru a se tehnic, snt realizabile. In acest
scop, Departamentul a construirea a
acceleratoare experimentale de electroni la Law-
rence Livermore. Cel mai recent dintre ele, . Ata" (Ad-
68
vanced Test Accelerator), a intrat n anul tre-
cut. Oamenii de de Ia Los Alamos fas-
ciculele de particule neutre. Creditele de cercetare di n
acest sector ar putea de la 10 milioane de dolari
n 1984, la 100 milioane dolari n 1989.
Comisiile
.Higb Frontier" este un .grup de presiune" , al
obiectiv este o strategie pentru Statele
Unite. Acest organism, de fundatia Heritage,
acel .tbink tankM, super-biroul de studii al conservato-
rilor, asigurat, pentru 3,5 milioane franci, concur-
sul oamenilor de al inginerilor. Rezultat: un
impresionant proiect care propune instalarea in
a 432 sateliti capabili de a atrage o ploaie de proiectile
asupra rachetelor care ar ataca America. "Anul acesta ,
. grupul de presiune" va cheltui peste 40 milioane
franci pentru a face cunoscut acest proiect.
In i990, proiectul ar fi termmat prin cheltuirea a
circa 40 miliarde dolari, snune Daniel Graham. seful
Higb l'rontier-ului. StudiUl a lost delinitivat in martie
1982, spune el. Apoi, au avut nevoie de numai un an
pentru & capta la 23
martie anul trecut, spre surpriza multor ai Penta-
gonului , Ronald Reagan a prezentat, in fata
nilor o strategie a viitorului. In acea zi, el
a propus lumii militarilor o
. sfidare".
s-a pus rapid in La 1 iunie 1983, au inceput
lucreze comisii . Una se de
strategice ale acestui nou concept de
sub conducerea lui James Fletcher, fost director la
NASA, are in vedere posibilitatea sistemului.
Raportul Fletcher, predat in octombrie 1983 lui Rea-
gan, lansarea unui vast program de cerce-
asupra armelor viitorului, pentru . a se pune in
un dispozitiv antirachete cu mai multe
. etaje". se ca primul din aceste etaje
fie gata de in anul 2000, ar trebui ca cer-
cetarea beneficieze de 27 miliarde dolari in cinci
ani . Alte mergind de la 18-26 miliarde,
a urarea anul 2000. Pentagonul finan-
deja in trei domenii: laserele chimiei .
oglinzile mari si sistemele de Potrivit rapor
SaDAng - arhiva personal
tului Fletcher, alte tehnologii deosebit de toare
ar trebui fie, ele, explorate: laserul . excimer", la-
serul cu electroni liberi . Precum cele cu raze X - ul-
tima descoperire a celebrului fizician Edward Teller __:_
acestea au fost deja testate in subsolul Nevadei. In la-
boratorul Lawrence Livermore, din California, se stu-
mai ales armele cu fascicule de particule. Toate
aceste eforturi ar trebui accelerate pentru a se ajunge,
potrivit publicatiei . Aviation Week", la demonstratia
pot fi in cinci ani. Astfel ca, in pragul
anilor '90, se face alegerea armelor pentru
stelelor" .
. Grupul de presiune" aeronautic, succesul na-
vetei spatiale, are ambitii mari. stelelor"
nu-l sperie. Firmele Lockheed T.R.W. au propus
deja guvernului realizarea, in 1987, a unui prototip de
statiune cu un laser chimic capabil
o Dar . Star Wars Speech"-ul pre-
zidential din 23 martie nu a avut o primire
din partea lumii Majoritatea savantilor se

Tripla a
Kosta Tsipis, un fizician de origine azi direc-
tor al programelor de tehnologie pentru secu-
ritate de la celebrul Massachusets Insti-
tute of Technology (MIT), este, cel mai
sever cenzor al proiectelor de rare El de-
tot ce constituie originare ale aces-
tei viitoare fortificatii a In primul rind, el
pune la posibilitatea de a fabrica un
asemenea sistem - mai ales in privinta armelor cu
fascicule de particule; apoi, eficacitatea sa,
unei mari la in fine,
complexitatea dispozitivului i se pare greu de
Tsipis o astfel de strategie ar antrena,
de fapt , o a arme ofensive,
arme defensive arme de Fizicianul de
la MIT astfel, glas unui mare
de oameni de care doresc, pur simplu, o re-
ducere a arsenalelor nucleare.
Importanta Federatie a oamenilor de ameri-
cani (FAS) a constituit un grup de care se reu-
la Capitoliu, in fiecare pentru a aprecia
argumentele ostile proiectului. Hohn
Pike, de la FAS, armele au domeniul
pentru cel al posibiliului. Problema
devine, deci , esentialmente
Statele Unite vor accentua eforturile de cerce-
tare. Bugetul pe anul acesta ar putea fi
cu 800 milioane dolari in acest sector. In anturajul
o linie de partaj intre cei care vor
se lanseze imediat , utiliznd cit mai bine tehnologi-
ile existente, cei care pentru o cercetare pe
termen lung.
George Keyworth, consilierul al lui Rea-
gan, s-a pronuntat, la 14 decembrie 1983, pentru a
doua cale: 5 sau 6 ani de de laborator inaintea
decizii . Richard DeLauer, sub-secretar la mi-
ni sterul este, el , prudent: efortul de cerce-
tare pe care trebuie comunitatea
spune el , . este echivalent cu opt proiecte Manhattan"
(proiectul Manhattan s-a finalizat in 1945 , cu elabo-
rarea bombei atomice). Pentagonul nu pare entuzias-
mat de adoptarea acestei noi strategii . Militarii se tem
ca ea nu unor proiecte aflate deja in lu-
cru.
Dar, in ciuda acestor relatii, adeptii noii strategii
pe puncte. Unul din acestea este
instalarea, la 1 septembrie 1982, sub muntele Che-
yenne, din Colorado, a comandamentului spatial al
U.S. Air Force. Un centru de operatiuni spatiale ar
urma fie instalat in preajma noului cartier general. '
NASA aprobarea pentru con-
struirea unei baze spatiale locuite. (Aprobarea a fost
in mesajul despre . Starea Uniunii" din acest an,
cind a anuntat alocarea unor fonduri pen-
tru inceperea n.n.).
analizeze consecintele politice grave ale acestei noi
strategii.
"Agentul orange"
americani
in Vietnam, care au manipu-
lat ierbicidul cunoscut sub
numele de ,.agentul orange",
de probleme de
tate - un studiu medi-
cal realizat de armata aerului
Efectuat asupra a
peste o mie de aviatori ameri-
cani ce au participat la mi-
siuni de a acestui
ierbicid in timpul
din Vietnam (peste 40 de mi-
lioane de litri pen-
tru distrugerea ra-
portul
anormal de ridicat al
lor de cancer al pielii de
boli de ficat, un procent su-
perior celui normal de mal-
congenitale minore
la copiii lor, precum o ridi-
mortalitate in
primele zile de la De
la din Viet-
nam, tot mai militari
s-au plins de problemele de
ce sint atribuite
acestui ,.agent orange". Co-
mentind rezultatele anchetei,
Josep Terzano,
unei de comba-
declara: .. Se
ceea ce noi n-am incetat
din
Vietnam mai mult decit
restul pro-
bleme de tocmai
faptului au fost
ierbicidelor folosite."
Cale
Europa
intre
Asia
O cale in
lungime de 9 kilometri,
va lega Asia de Europa, tra-
versind strimtoarea Bosfor pe
sub pe o de
2 kilometri. in-
de Turcia cu asis-
se
va in paralel cu
aceea a unui sistem de cale
de pornind
din zona a lstan-
bulului (Yanikapi), va dura
aproximativ opt ani va
costa cel un miliard de
dolari. Pentru construirea
subacvatica a ferate
(cea de sub strimtoarea Bas-
for) se va recurge la tehnici
speciale, cum ar fi scufun-
unor la punct
fix apoi unirea lor sub
69
Dimensiunile

cosm1ce
ale
"pragului
mi 1 itar"
r n prezent, omenirea se n preajma a ceea ce
este, poate, cel mai ridicat prag militar atins
intrarea n era deosebite pe
plan tehnologic aspecte: pe de o parte.
constituie o precedent cu distrugerea
omenirii, iar, pe de parte, prilejul
unei ordini n mod fundamental mai si-
gure. Armele au provocat destabilizarea cursei
nucleare ar putea schimbe, cu conse-
fatale, Desigur, se mai poate
considera interzicerea armelor ar institui,
n fapt, un plafon al cursei ar opri o
competitie (destabilizatoare costisitoare) a ar-
mamentelor. interdictie ar mentine incompa-
rabilul avantaj pe care l spatiul cosmic
pentru amplasarea de platforme de control pentru
initiative comune n unui
sistem de securitate planetar.
Din nefericire, aceste prilejuri de a se pune
unei extraordinar de costisitoare curse a
de a edifica un sistem alternativ de securitate snt pe
punctul de a fi pierdute. militari
iesc, n pofida tuturor istorice,
rata securitate n progresele viitoare pe plan
tehnologic. Este de tentatia de a fi
exploatate tehnologiile noi pentru a avantaje
militare unilaterale. Cu toate acestea, istoria logica
inovatiile tehnice vor extinde intensi-
fica - nu vor opri - cursa Militarii
au beneficiat de fonduri mereu crescinde din totalul
cheltuielilor care au la finele dece-
70
ni ului '70, bugetul civil. Lund n considerare
militare incluse n programe cu scop du-
blu, de exemplu cel al navetelor militarii <k-
tin, n prezent, aproape 75 la din fondurik
alocate de Statele Unite pentru spat ia le.
mult chiar, nu se poate trage o linie de demarcatie
ntre tehnologia cea
nu cumva o astfel de deosebire este
Programele civile din anii '60 din des-
coperirile militare n anii '50. O mili-
de una numai n ceea ce n-
obiectivul nu tehnologia de
civili de de observare, de navi-
meteorologiei, de cei militari, au, de
asemenea, acest dublu caracter, deoarece ntre tehno-
logia cea nu se poate face
practic nici o deosebire. Nici o reglementare a scopu-
rilor militare nu poate fi n unui re-
gim, stabilit cu al civile.
Pentru a modul n care tehnologia
sau ar putea deforma echilibrul strategic
este o privire asupra geografiei ex-
traatmosferic. Atmosfera se ntinde n straturi
succesive numai la 100 de mile de
mntului, ceea ce cea mai mare parte a
locuiesc mai aproape de cosmic
decit de capitalele lor. Suveranitatea
nu se poate extinde, din aerian n spa-
extraatmosferic, deoarece nici un obiect nu poate
fi construit pe numai deasupra unei
n cosmic este ca un
ghem - sforile orbita le pot fi te n orice fel,
dar, ghemui este n valoarea lui se
pierde. - pe ce consecintele politice pe ter-
men lung ale geografiei devin mai evidente, n
functie de progresele ,tehnologice - apare ca proba-
concluzie: ce un stat
controlul efectiv al extraatmosferic are ca-
pacitatea preintimpine accesul n el al vehiculelor
alt stat,
i-ar oferi posibilitatea hegemonia la ni-
vel planetar. Or, att timp ct potentialul militar al
tehnologiei spatiale aspectul po-
litic al cosmic va afecta viitorul so-
independente de pe
Exploatarea n scopuri militare a trecut
prin trei faze: prima a fost de rache-
telor, cea de a doua de lansarea satelitilor de cercetare
supraveghere, iar cea de multiplica-
tori de care armelor. Prima
utilizare a extraatmosferic ca un culoar
pentru unui atac rapid de
vilit cea mai
Faptul care au arme nucleare dispun de
mijloacele de lansare n spatiu motivatia pri-
a programelor naponale Din cele
care au construit mijloace de lansare in spa-
tiu, numai Japonia nu are nucleare. Cele
intrate recent in clubul spatial snt cele care au de-
tona! cel mai recent nucleare. este, in
mare proliferarea tehnologiei rache-
telor o amenintare pentru securitatea

din apropierea orbitei terestre a fost denu-
mit "terenul de la al planetei". La fel ca un
deal pe un cimp de extraatmosferic este
nu numai un loc de din care se poate
lansa un atac prin surprindere, ci un ideal punct de
observare. Nu este, deci, faptul sateli-
tii care culeg informatii cel de-al doilea tip
important de vehicule Gama lor cuprinde sa-
de supraveghere, navigatie, de evalu-
are a daunelor prod11se de pre-
Statele Unite au profitat cel mai mult de pe
urma acestor de
SaDAng - arhiva personal
t ncepnd cu primii ani ai deceniului '70, Statele
Unite s-au bazat pe Big-Bird" . Keyhole
II", care pot supraveghea fiecare de pe Terra, la
lumina zilei , timp de 24 de ore din 24 ore. Aceste ve-
hicule trimit, in un flux de ima-
gini vizuale periodic, containere cu
filme ultrasensibile, care snt captate in de
avioane specializate. de meteorologiei
(care cind unde se pot lua imagini n zonele
neacoperite de nori) de senzorii cu mi-
crounde, capabili penetreze straturile de nori, sate-
de observare i cu foarte mare exacti-
tate, imagini din cea mai mare parte a spectrului elec-
tromagnetic.
Serviciile de cu baza in au consoli-
dat stabilitatea oferind guvernelor posibilita-
tea crizele, supravegheze
cu arme nucleare comunice reciproc cu rapidi-
tate. de observare posibilele n-
ale prevederilor Tratatului de neproliferare .a
armelor nucleare, semnat in 1970, ale Tratatului de
limitare a nucleare, din 1963, sau, cum a
fost cazul construirii de nucleare n Africa de
Sud descoperite de Uniunea in 1977.
intense presiuni diplomatice, Republica Sud-A-
a demontat amplasamentul evi-
tndu-se, astfel, o aderare la clubul
nuclear.
Paradoxal, sistemele de informatii prin satelit
care au contribuit la stabilizarea cursei a
superputerilor in anii '60 au dus, in prezent, la accele-
rarea mersului spre un nou nuclear, prin spori-
rea increderii planificatorilor militari in
sistemelor de ochire ideea - -
boaiele nucleare pot fi limitate controlate.
Satelitii de cercetare pentru comunicatii, na-
vigatie, culegerea de date geo<;lezice depistarea tinte-
lor snt, acum, multiplicatori de deoarece spo-
resc de distrugere a armelor existente. Aceste
tehnologii cumulate au redus - nu cumva au
anulat complet - angajamentele de securitate din ca-
drul procesului SALT. Tipic pentru efectul as-
cuns, dar de mare valoare al acestor multiplicatori de
este utilizarea satelitilor pentru a corecta traiec-
toriile rachetelor balistice. Amploarea consecintele
acestor in precizia rachetelor au
dezbaterea cu privire la ratificarea Tratatului SALT-II
au fost aprig intr-o cu privire
la vulnerabilitate.
Deplasarea superputerilor spre postura de
cu arme nucleare a fost, de asemenea, a
dtJs la noi investitii in sistemele de sateliti de comuni-
catii . Un rol deosebit de important I-au avut recentele
sporiri masive ale cheltuielilor pentru realizarea de sis-
teme de pentru de con-
trol, comunicatii menite la spori-
rea gradului de control asupra militare cu
mare de n caz de pentru a ame-
liora in cursul unui nuclear de
amploare.
cum a fost deseori cazul cu gndirea
acronimul a devenit nlocuitorul gndirii .
Optiuni suplimentare, extinderea contactelor prin co-
precum informatiile reale vor
probabil , de ale celor ce le folo-
sesc, prin cantitatea lor complexitatea
lor. Evenimente de ar putea, n
mod inutil , cu repeziciune la crize globale,
avnd in vedere responsabilii locali ar putea trimite
mult prea multe semnale de n
i-ar influenta pe cei ce se in centrul
Un alt sistem multiplicator de care
unei prime lovituri acordurile
cu privire la controlul asupra armelor, se acum n
fazele de cercetare sau testare. Instalarea de sateliti de
supraveghere, care pot furniza instantaneu informatii,
va transforma sistemele de control al armamentelor n
sisteme de care pot lovi mobile pot es-
tima valoarea daunelor provocate de atac.
r n pofida temerilor referitoare la pericolele prezen-
tate de armele de eforturile n directia
controlului armamentelor au neglijat sistemele multi-
plicatoare de furnizate de
nu snt privite decit prin prisma avantajelor inerente,
inevitabile sau ca o Dar, din momentul
n care sistemele multiplicatoare de au nceput
creeze - aceasta descuraja rea
-, satelitii de fac mai mai ire-
dezarmarea rachetelor balistice, care este o

La unele tehnologii se poate unele pot fi
demilitarizate in mare iar altele pot fi inter-
zise. geografice, de exemplu, nu snt ime-
diat (olosibile, ci sint mai utile pentru unor
fenomene, de exemplu cutremurele. cu pri-
vire la manevrabilitatea satelitului, acuratetea camerei
de luat vederi, precum fluxul aproape instantaneu
de date pot fi cu greu sesizate a realiza acorduri
verificabile cu privire la controlul armamentelor sau
de r n locul practicii actuale, cind
fiecare din cele superputeri sateliti sepa-
rati, dar aproape identici, pentru navigatie, ar putea fi
construit, in colaborare cu membre din grupul
spatial , un sistem de mai modest ca precizie,
dar care un acces universal la
destinate celor mai civile scopuri. fn felul acesta, nici
una din nu ar putea atace astfel de sisteme de
reduce propriile
rolului strategic al satelitilor a dus la spo-
rirea, att in SUA cit in URSS, a armelor antisatelit
(ASAT). Cele superputeri au testat numeroase
tehnici n acest domeniu. Unele tehnici de distrugere a
satelitilor (tehnici care fac obiectul super-
puterilor) existau de mai multi ani, intr-un stadiu ex-
perimentat este, in-
telegerea faptului distrugerea satelitilor militari ina-
mici ar fi n caz de atac nuclear sau ca un adaos
pentru un terestru. Exploatarea tehnologiei
ASA T ar oferi o dimensiune,
costisitoare, a cursei
n de sistemele ASAT, mai armele cu
energie cum ar fi laserele cele pe
de de particule. laserele pot depista
obiectivul stabili dimensiunile, ele nu snt arme
potentiale. Prototipurile de arme laser au re-
in caz de fum, nori de praf, ploaie; ele se
pe relativ mici in straturile infe-
rioare ale atmosferei, ceea ce le face oarecum inefi-
ciente impotriva unor tinte ce cu mode-
t n se pare prima laser va fi
o ASAT
O capacitate a ASAT va duce la
izbucrtirii unui nuclear accidental
necontrolabil. Deoarece . ochii sistemul nervos"
al de lovire se n fiecare
n satelitului ar putea fi inter-
ca prevestirea unui atac prin surprindere.
Este de neconceput ca oamenii comande
controleze armele din spatiu. Un laser
ar avea nevoie de aproximativ cinci minute
pentru a distruge o n faza cea
mai cea de ridicare de la sol. Toto-
ar fi nevoie se n de se-
la un atac de un sistem de lan-
sare.
ambele sute de spatiale
de de mari dimensiuni, n cazul unei proaste
a dispozitivelor de detectare a t intei ale
unui satelit , s-ar putea ca fie alt satelit, proba-
bil chiar unul din propriul sistem. Dat fiind faptul
71
orice ar ncepe printr-un atac asupra
sistemului defensiv de ai adversarului, chiar
distrugerea din a acestora nu ar mai putea fi
de o O
a sistemului nu ar mai distruge, n acest
caz, unul din sistemele militare ale adversarului poten-
fn loc nuclear care se _stringe,
armele tind poarte umanitatea spre pragul
unei cibernetic.
n problema trebuie se o
ori cercetarea Terrei, ori
arme.
extraatmosferic nu va mai fi vidul
de Pentru ca programele
civile nu fie reorientate n ascuns, dezvol-
tarea militare, ar trebui se actioneze
conform unei ordini de zi prestabilite cu privire la se-
curitatea Controlul asupra armelor
poate perrnjte utilizarea tehnologiei in vederea
controlului armamentelof a
dintre superputeri . Cele mai importante
puncte ale unei ordini de zi cu privire la securitatea
ar fi referi-
toare la utilizarea extraatmosferic,
unei care controleze activita-
tea precum unor proiecte spa-
comune ale SUA URSS. Acest ultim punct,
considerat n prezent ca nesemnificativ sau n cel mai
bun caz simbolic pentru alte are cele mai
mari de a dezamorsa conflictul dintre su-
perputeri . cooperarea poate uni aceste so-
suprainarmate n unor obiective care
trec peste dintre ele, astfel mai
spinoasa a
ca din fie mai de rezol-
vat.
Cea mai mare a epocii noastre- explora-
rea a Cosmosului - are n un viitor sum-
bru bugetelor civile, relativ din ce n ce mai
mici, a faptului armate ale celor su-
perputeri tot mai mult tehnologia. Se
a fi tot mai a pro-
grame separate care au multe obiective co-
mune, mai ales se cont misiunile cosmice
fonduri tot mai mari. Organizarea unor mi-
siuni planetare comune ar impulsiona pro-
gramele ambelor ar contribui la
politice.
Organizarea unor misiuni comune cu echipaje
umane ar fi mai O ameri-
doritoare o cale evi-
de a reduce rapid ncordarea dintre superputeri
ar putea constata o misiune ame-
(cu echipaj uman) este o foarte
ntlnirea . Apollo-Soiuz",
din 1976, a reprezentat intilnirea a sisteme para-
lele, naveta .Saliut" sint
pe deplin complementare. Ce cale ar putea fi mai
pentru a afla mai multe despre
sovietice sau pentru a aplana suspiciunile sovieticilor
n cu naveta decit de a
organiza un zbor comun al cosmonau-
din cele Dezvoltarea in ac-
tivitatea de ca urmare, stabilirea
unei ntre oamenii de americani
sovietici n acest domeniu ar duce la imposibilitatea
secretului n domeniul armamentelor cos-
mice.
O colaborare n activitatea ar
putea beneficia n ambele de un sprijin public
sporit va impulsiona eforturile n domeniul contro-
lului armamentelor.
Un Cosmos neutru din punct de vedere militar
utilizarea tehnologiei pentru a dezamorsa
dintre superputeri nu vor pune, defi-
nitiv pe care o pentru n-
treaga omenire, tehnologia Cu ri scul de a
simplifica prea mult lucrurile, putem afirma par
rabia este
de vampiri in rindul cirezilor
de vite.
sorr, rn anul 1885. Atunci, el a
vindut marca pentru 7 co-
roane. Ulterior, timbru/
schimbat de miii multe ori poseso-
rul, ilctualul dorind
anonim.
72
Turbarea
flagel al marilor

Potrivit unui studiu al Or-
Mondiale a
(OMS), in pofida progrese-
lor medicinei, turbarea s-a
extins considerabil in lume in
ultimii 10 ani. Se
acest flagel ma-
rile urbane din
in curs de dezvoltare,
dar nu au fost nici
Europa Americ.a de Nord.
Potrivit unui
intreprins pe continent, in pe-
rioada aprilie-iunie '83 au fost
nregistrate in Eurppa 4 625
cazuri de turbare. In America
de Nord, virusul este
transmis dinspre coasta de
est de ratonii de in
timp ce in America de Sud
asupra virusului
au inregistrat, in ulti-
mu,. deceniu, progrese impor-
tante, fiind puse la punct noi
vaccinuri, considerate sigure
costisitoare. S-a tre-
cut, de altfel, chiar la vacci-
narea - pe cale - a
animalelor cum
este cazul in
Filatelie
O din
anul 1855 a fost la o lici-
la Zilrlch, pentru suma de
850 000 franci Este una
dintre cele mal mari sume
pentru un timbru. (Re-
cordul in materie, de
.. Guiness Book of Records", este
de 850 000 dolari). Calitatea tim-
brului vindut la Zilrich in
faptul el o de
tipar, fiind colorat in portocaliu
cu galben, in loc de verde, cum
sint celelalte timbre din
serie. Un elev suedez a descoperit
acest lucru intr-o de seri-

Moneda de de penny
(.,half-penny") pierdut
intr-atit valoarea, d/11 cauza Infla-
incit a fost, in cele din
din uz de de
resort britanice. De la lu-
nii mal 1983, cea mal mo-
in Marea Brlunie
mne .. penny". citeva date
biografice ale perso-
naj monetar: in 1971, cind
chlul sistem monetar britanic (20
de la o 12
penny la un a fost inlocuit
cu cel zecimal, moneda de o ju-
de penny a fost
pentru a se fixa mai corect
rile la articolele
cum declara un mem-
bru al Parlamentului, oamenii nici
nu se mai ridice astfel
de monede, se le
scape din buzunar.
SaDAng - arhiva personal
mai plauzibile scenarii alternative destul de ri-
gide. Unul ar implica industrializarea pe a
prin intermediul satelitilor cu energie
al platformelor mari al resurse-
lor de pe asteroizi . Un altul ar implica alege-
rea unei alternative orientate mai mult
cercetare, care extraatmosferic pen-
tru a studia zone ale Universului ale
mntului pentru a explora coloniza corpuri
aflate la mari n timp ce primul set de op-
este probabil nerealizabil, atit din punct de ve-
dere economic ct al mediului cea de-a
doua este mai n opinia exper-
ai SUA URSS, care propus reali-
zarea unor proiecte de megainginerie.
Prima strategie de industrializare a extraat-
mosferic are o
contine germenii unei tiranii planetare. Diferenta ntre
capacitatea n programele
a fost ntotdeauna ea va
aproape complet, cu unor proiecte spa-
de amploare, cum ar fi cu energie
platformele exploatarea resurselor de pe as-
terQizi . cu energie n
scopuri militare, pot genera energie pentru a
transforma sistemele pe de raze laser emisiuni
de particule n arme viabile. Pe de parte, accelera-
torii de lunari sau asteroidali - dispozitive ase-
unor care servesc la lansarea
pe a materialelor de CO!lStructie pe care se
multe proiecte de industrializare la
mare- au un imens distructiv. O
de 1 000 tone, cu un diametru de 15 metri,
care ar lovi cu o de 12-20 krnlsec,
ar elibera o energie cu o explozie
de megatone. Spre deosebire de razele laser sau
fasciculele de particule, care se foarte rapid
n utilizarea unor astfel de dispozitive ar
face ca toate punctele de pe vulnera-
bile. Acest sistem modest de transport al materialelor
poate fi transformat ntr-o de distrugere n
printr-o ajustare a traiectoriei . Aceste
probleme par destul de pentru a nu ne in-
grijora prea tare; cu toate acestea, la o confe-
a NASA, la care s-a discutat despre devierea as-
teroizilor ale orbite se ntretaie cu ale
lui , a fost vechea a armate
de a afla cum poate fi bombardat cu astfel
de obiecte.
Controlul militar al acestor tehnologii
va fi , practic, imposibil , industrializarea
se va n contextul unei militare.
Utilizarea lor va fi, foarte chiar
va fi ntr-un regim de cooperare,
pe plan mondial. Pericolul fundamental al proiectelor
pe se pe fapte geopolitice
inevitabile. Un control eficient al extraatmos-
feric un control eficient al planetei . n
prezent , a fost exploatat ca o avanta-
el ar fi populat cu trupe sau colonizat ,
s-ar crea o la de
n schimb, un viitor dedicat ct mai multor
lucruri despre Cosmos care i-ar pe oameni
mai mult n cadrul acestuia ar reduce la minimum pe-
ricolul tiraniei planetare, inerent in lumea n-

Manipulind tehnologia specia se
cu focul unui distruc_tiv,
dar creator. aceste tehnologii nu vor fi folosite
pentru a salva ntregul ele s-ar putea sustrage,
cu efecte dezastruoase, controlului .
(Din studiul lui Deudney, la .. World-
watch Institute", SUA, apirut in revista ., Forelgn Policy")
"La
40 000
km"
Richard (;an1in un fitil'ian amnil'an.
'P"'-'iali't in prohkmc militare. t' u
oamcni dc amtril'ani. a parte din
mai multt comi,ii ,qtrt au 'tudi;tt l""ihilitlla
.unor armt anti-,atl'lit. .\nalill'lt. propu-
lll'rilt proiectl'lc aflatt in , . .,,turilt
tnormc ale noihn arinc a\lltt in H' tkrc , 'tailiul
:tctual al ll'hnologid 1-<tu ' :ornin' pt' <;ar11in
nu ni,t:i po,ihilitatca prai:til':i a ampla..:trii in
txtntatnw,ftric a unui ,i,ttm dt
impotrha rachttl'lor hali,ti,t inttrcontintntalt.
tan "i fit ah,olut impltwtrahil.
"''ti!crman .. llt:t Spi,gcl.. i-a luat. la
an. urm:i turul
- Cu o inaintea Reagan
(din martie 1983), ati redactat un documentar in
care propuneti ca SUA, URSS alte natiuni "cos-
mice" toate armele destinate
in spatiul extraterestru, deoarece o astfel de actiune
considerabil posibilitatea unui nlzboi. Cum
motiwti propunere?
- presupunem URSS sau SUA ar fi capabile
un sistem absolut sigur de m-
potriva rachetelor balistice; n acest caz, nici una din
cele nu ar putea accepta instalarea acestuia
ar considera necesar inainte ca el
complet eficient. Ond una din cele
s-a convins este o atit de per-
atunci apare posibilitatea totale a
adversarului , n care caz acesta este constrins,
la ceea ce la un moment dat,
ar putea izbucni pe - un
preventiv, mai exact.
- Cu alte cuvinte cursa n Cosmos ...
- ... ar fi o a cursei deosebit
de mare al armelor nu-
cleare nu a dus acuma, prin el la izbucni-
rea unui o de arme ofensive per-
spectiva unei eficiente perfecte ar putea duce,
cu la
- Semnatarii documentului dv., inclusiv prof. Cari
Sagan Hans Bathe, par a fi in minoritate. Con-
fonn presei , "Comisie Het-
eber" a recomandat recent realizarea unui sistem de
n mai multe trepte, stationa!
n spatiul cosmic, solicitnd, n acest scop, 18 la
27 miliarde dolari pentru cinci ani. In ace-
se fac pentru testarea armei
73
americane antisatelit "Asat". Mai poate fi mpiedi-
cad aceasd cursi a n Unhoers?
- Da. In primul rind, nu cred sntem n minori-
tate. Cari si cu mine am trimis documentul
spre semnare numai unw mic de prieteni oa-
meni de Am fi putut avea mii de
De fapt, unii dintre cei l-am trimis ne-au co-
municat punctul nostru de vedere, dar
din cau2a postului, a lor. ..
- .. jn cadrul guYernului, de guYern sau de mi-
nisterul apiririi?
este
... nu au ndrimit si semneze.
- ... Da. n al doilea rind, chiar nu s-a dat
raportul .Comisiei Fletcher", snt
aproape sigur aceasd comisie nu este po-
o eficiend sud la sud. Dar mai exisd
alt organism, "Policy Committee", condus de Fred
Hofman.
- Ce fel de comitet este acesta?
-In. iunie 1983, Reagan a format
comitete: "Defenshe Tecbnologies Study Team",
condus de fizicianul Jim Fletcher, fost director al
NASA, "Policy Committee", condus de Fred Hof-
man, de la .RDA Corporation". mea,
membrii celor comitete au fost pentru
erau tezei active.
- Promotorii unui sistem de apirare n mai
multe trepte, dispus n cosmic, ci un
procent de unu pinA la doi la sud din rachete pot
acest sistem.
- Fiecare poate calcula matematic; exisd o
eficiend n de 90 la - cu
alte cuvinte, un prim cordon de care trec numai 10 la
din rachete -, apoi trepte, prin care
ar putea trece 10 la din 10 la sud - este vorba,
deci, de 1 la sud. La patru asemenea va
o sutime din 10 la deci din 10 000
lansate, doar una poate un sistem n
patru trepte, avnd o de 90 la
Problema este noi nu dispunem nici de un
singur sistem cu o de 90 la Ond am lu-
crat, n anii '50, la sistemul de al
SUA, am depus eforturi imense n acest domeniu.
nu eram n stare distrugem dect cel mult 30 la
din bombele lansate.
- Cei din guvernul Reagan gindesc altfel. Direc-
torul de cercetare de la Pentagon, Richard
DeLauer, a declarat recent, n unei comisii a
Congresului, ci un sistem de apirare amplasat n
cosmic "este practic realizabil ar putea
avea efecte mai mari n mentinerea picii", chiar
daci "ar presupune cheltuieli imense". DeLauer a
mentionat ci rinin de rezolvat opt probleme teh-
nice, fiecare din ele necesidnd la fel de
mari ca proiectul Manhattan (construirea primei
bombe atomice). de acord?
- Dar nu de ce
lui DeLauer n sensul el posibil acest sis-
tem. El nainte de a putea avea acest
sistem de trebuie rezolvate opt probleme.
prefera cred DeLauer cu scepticism
acest sistem.
- putea explica cum va arAta cum va
un asemenea sistem n mai multe trepte?
- de exemplu, o propunere foarte
a lui Daniel Graham, general-locotenent n -
siste'mul "High Frontiel" (Fontiera din Siste-
mul preconizat de el din circa 450 de
"Space-Trucks". Fiecare din
are la bord 40-50 de mici, care stabi-
lesc singure obiectivele.
- Pe ce orbite vor evolua
- Pe orbite relativ aproape de iar cnd vor
detecta o vor lansa una sau
74
ce o vor lovi distruge din faza de ridicare.
- LucreazA cineva la realizarea acestui proiect?
- Nu, dar Daniel Graham cei ce-l
se deja tehnologia n pa-
tru sau cinci ani, am putea avea un asemenea sistem.
- Ce de "Space Trucks" ar trebui n-
conjoare, n permanenti, Pinntul pentru a opri un
atac masiv cu rachete?
- Deoarece nu se pe orbite tre-
buie fie foarte, foarte "pro-
o constituie permeabilitatea acestui sistem. Nu
ne putem baza pe n mpotriva
rachetelor intercontinentale a celor lansate de pe
submarine, deoarece vor putea fi de .minele"
cosmice dintr-o in ra-
chetele vor avea cale
- Mai exisd alte propuneri?
- Da, de exemplu, sistemul propus de Lowell
Wood, un fizician de la Livermore Laboratory,
al Lawrence. El lansarea de sa-
mari pe orbite cu lasere chi-
mice sau optice, cu oglinzi laser cu un diametru de
30 m sau mai mult, dispunind de energetice
de 100 MW sau mai mari.
- ar trebui la o
de 36 000 de km?
- Da, la 36 000 km de
tului. In prezent, cheltuielile necesare pe o
cu ajutorul navetei -
singura cale - a unor
turi militare, se la 3 000 de dolari per kg. Chel-
tuielile de transport pe o snt,
probabil, de cinci ori mai mari. Un satelit cu arme la-
ser ar ntre 100 J 000 t. Reiese, deci, nu-
mai cheltuielile pentru amplasarea unui satelit de
100 t pe o sint de aproximativ
1,5 miliarde dolari.
- De asemenea ar fi nevoie?
- Orict de ar fi, tot nu sint deoa-
rece snt foarte vulnerabili.
Cum ar cu arme la-
ser?
- voi explica. am un laser
chimic, ce emite n spectrul In acest caz,
raza laser, cu ajutorul unei oglinzi de 3 m dia-
metru, spre un obiectiv situat la 40 000 km
- aceasta este probabil de lupd intre sate-
- va ajunge la un diametru de 40 m.
Aceasta, i presupune ca oglinda laser fie per-
iar sursa de energie 100 MW.
- Aceasta reprezinti a zecea parte din puterea
unei centrale nucleare ...
- acum, am experimentat nurnat lasere cu pu-
terea de 1 MW nu ,putem construi lasere
de 100 MW. Avem oglinzi de 1 m diametru; nu
putem fabrica unele de 40 m.
-:- Si presupunem ci putem.
In ipoteza unei oglinzi de 40 m diametru a
unui satelit de 100 MW - ceea ce de domeniul
fantasticului, deoarece nimeni nu a realizat o aseme-
nea pe nemaivorbind in Cosmos,
fi capabil orientez foarte repede
de la o la alta -, atunci
putea, cu un singur asemenea satelit
distrug patru rachete.
- n America foarte multi oameni care
spun ci se poate trebuie si se faci.
- Chiar am exact ce vrem construim
am ncepe am avea nevoie. de un nou sistem
de transport in extraatmosferic. Iar pentru a
realiza acest sistem de transport, trebuie mai nti
tehnologiei
construim o industrie complet
- celor ce rare a n
se bazeazA, n prezent, mai ales, pe laserele cu
SaDAng - arhiva personal
raze X, de "Livermore Laboratory", idee
de profesorul F..dward Teller. Cum ar pu-
tea fu net iona acest sistem, care energia
din explozia unor mici bombe atomice?
- Problema a tuturor sistemelor sta-
n cosmic este vulnerabilitatea lor.
Teller a spus, de multe ori, un sistem de
bazat pe este nefolositor, tocmai din cauza
acestei El spune este lansa-
rea satelitilor, dar distrugerea lor.
- De aceea. a propus un fel de "Pop-up-system",
un sistem al "dopului de pentru laserele
cu raze X?
- Da. Elementele de ale
mn pe iar, cnd se alarma, acest sistem
"Pop-up" se va baza pe rachete ...
- ... care rapid emisiuni laser pe
de raze X n
- Exact, dar aici apare o ne imagi-
lansarea unei rachete intercontinentale inamice,
al obiectiv din SUA se la 10 000 km
. tare de punctul de lansare.
"Pop-up" ar putea fi n apropierea obiectivului,
laserii de cu raze X ar trebui se afle la o
de 4 000 km pentru a astfel, deformarea
a putea detecta atinge racheta n faza
de ridicare. Toate acestea trebuie loc n numai
minute. Este nevoie de o cu o putere de
2 milioane t pentru a lansa att de repede att de sus
o greutate de numai 1 t.
- s-a construit un asemenea
sistem. Ot timp i-ar SUA pen-
tru a da ordinul de pornire? Va avea secretarul ge-
neral al cabinetului prezidential suficient timp,
spunem, pentru a-1 trezi pe la 4,30 dimi
neata, ca ia o
- Un lucru este cert: intervine un atac pnn
surprindere, atunci nu mai are timp.
- r decizia trebuie di-
nainte intr-un computer.
- probabil , un ofiter de serviciu, dar,
atacul are loc noaptea, fiind comandant
suprem. trebuie trezit incunostintat de stra-
Trebuie ia aec1Z1a n 30 de secunde. Din
proprie da seama in primele
30 de secunde de la trezire, nu ati fi capabil luati o
de o asemenea
- Cum celelalte etape ale in
trepte succesive?
- etapa de "Midcour-
se" (la drumului). Acest lucru nu a
nici experimental, deoarece trebuie detectate
corpurile care in iar, ce au
fost detectate, trebuie deosebite de capcane.
- Prin corpurile care intelegeti focoase
nucleare?
- Da, ele nu in pe o traiectorie ba-
Acestea nu sint prea mari , iar .. capcanele"
exact ca focoasele; ele sint baloane construite
din mai multe straturi de material plastic, acoperite cu
o folie de aluminiu nu pot fi deosebite
de focoase mici de aparatele radar, nici de cele
optice sau cu Numai ce in
dense ale atmosferei, capcanele dispar
mn numai bombele nucleare.
- fn acest moment, ar interveni oare cea de-a
treia retea de
- Da, .. Dar nu
mne mult timp, deoarece nucleare se de-
cu o de 5 krnlsec. de exemplu,
tinta e>te un siloz cu rachete "Minuteman" , atunci te
Este suficient ca explozia nu se
la mai de 500 de m de siloz.
- Un focos nuclear poate, oare, exploda la apro-
ximativ o de km de siloz,
a-1 face inutilizabil?
- Da. Din acest motiv, n ianuarie 1983, am pro-
pus instalarea sistemului de denumit
.. Swarmjet". Sistemul - plasat in imediata apropiere
a silozului cu rachete .. Minuteman" - prevede insta-
larea a 10 000 de rachete mici, fiecare de 1-2 kg gre-
utate, care ar fi lansate impotriva unei bombe ina-
mice. ntregul sistem este relativ ieftin cu cteva mi-
liarde de dolari, putem toate cu ra-
chete .. Minuteman" .
- Ar fi o rare pentru rachete, dar cum
mi ne cu
- este o Un
poate fi distrus chiar explozia se pro-
duce la 10 km Nu avem nici o posibilitate
eficient
- Un comitet recent in SUA, "Politica!
Action Committee" vrea din acest concept al
stelelor" una din temele campaniei elec-
torale pentru alegerile Principalii
membri ai acestui comitet sint Jerry Falwell, predi-
cator, senatorul Jesse Helms dna Claire Booth
Luce. Credeti dv., cu prietenii din cer-
cul oamenilor de aveti sanse sli
euforie a stelelor"? Aveti aliati
in Congres?
- Snt deputati n Congres despre care cred
problematica; unii ce nu o inteleg,
dar cu toate acestea sint mpotriva acestui sistem de
indiferent ce comitete vor - din
acelea care vor oamenii este
plat sau Soarele se mirte n jurul -,
majoritatea oamenilor nu se pot convinge dect
prin membrii Congresului vor da
de spirit vor face audieri vor pune n cum-
argumentele ale adversarilor unei
asemenea .. perfecte", atunci programele nu se
vor mai aplica.
- f n august anul trecut, Uniunea a
propus interzicerea armelor
antisatelit a sistemelor de sta;ionate in
Univers. Kenneth Adelman, directorul de
dezarmare controlul armamentelor din SUA, nu a
in propunere o de
acord. Criticii din SUA din
acest refuz se eforturilor Pentagonului de
a obtine o superioritate de
Uniunea sistemele "Asat" vor fi in-
stalate, atunci ar fi mai probabil
lumea ar fi mai
- Este o ntrebare foarte Adelman a
cu mine, in fata Comisiei pentru
externe a Congresului a prezentat un text di-
nainte in care sublinia SUA nu doresc
negocieze interzicerea armelor antisatelit.
- Dar de ce Adelman nu a spus aceasta in textul
ci ulterior?
- Deoarece nu corespundea punctului de vedere
oficial al guvernului SUA. din guvern au spus
SUA au nevoie de .. Asat" , indiferent sovie-
ticii l au sau nu, deoarece trebuie ne Cari
Sagan cu mine credem securitatea SUA ar fi mai
bine .. Asat" ar fi interzis.
mea, proiectul de tratat pe care Gro-
mko 1-a prezentat la ONU este o foarte impor-
de pornire a tratativelor. Proiectul sovietic pre-
interzicerea folosirii plecnd de la
baze terestre - de exemplu, a armelor laser lansate de
pe mpotriva satelitilor; interzicerea folosirii
armelor amplasate n Cosmos impotriva
- de exemplu, a tunurilor laser impotriva unor obiec-
75
tive terestre sau a avioanelor. Ar fi un tratat foarte
amplu. Cu toate acestea, vor fi permise mili-
tare n Cosmos, dar nu folosirea armelor a fortei .
- Da, nici pentru a amplasa n Cosmos
turi militare.
- Aceasta a fost propunerea sovieticilor?
- militare" - de exemplu, sateliti de
cercetare?
- Da. Am discutat cu multi sovietici ...
- Da, ar fi un exemplu. Sau sateliti de
transmisiuni militare, cercetare sateliti meteorologiei
militari, atta timp cit nu au arme la bord. In fapt ,
sateliti pot dirija chiar arme de pe n
cosmic, aceasta ar fi permis ...
- unele indicii actualul guvern SUA
va schimba opinia punctul dv. de
vedere?
- Cred n acest domeniu, guvernul SUA mai
trebuie invete multe. Dar nu
nici un indiciu Administratia Reagan punc-
tul meu de vedere.
- ... statii orbitale cu oameni la bord?
- Aceasta este o - proiectul
sovietic prevede navele cosmice reutilizabile, cu oa-
meni la bord, nu fie utilizate n scopuri militare.
- Deci, naveta spatialii nu ar putea fi
pentru cercetare?
Cred perspectiva unei curse a rilor
n Cosmos, deosebit de dar cred, n ace-
timp, mai o posibilitate de a o opri .
tem, o asemenea ocazie nu va fi ...
76
Un nou
"furt al secolului"
in Anglia!
La o de un kilome-
tru de aeroportul
londonez .. Heathrow" se
insi multe antrepozite, de
fapt hangare de
cu subsnssmble construite din
dispuse aproape
simetric de o parte de alta a
unei alei gudronate.
Perimetrul nu este inconju-
rat de grilaje. un sin-
gur punct de supraveghere, o
din in
care un paznic civil contro-
auto-
vehiculelor.
Unul din hangare, ce
,.air systems
courier", cu patru
metalice de 4x4 metri,
nu se cu nimic de
celelalte. Nici semire-
morca in spa-
verf!e al peluzei inconju-
care se in le-
cu comisariatul din
Hunslow, nu hanga-
rur nr. 8 de celelalte.
nici una dintre
zile portocalii albe nu
indicii in cu
antrepozitului
mai ales, cu sa, se
faptul acest han-
gar, jenant de auster in apa-
este folosit de .. Brink's
mat", o societate
in transportul va-
lorilor deosebite, avind ca
principal client Banca An-
gliei!
stind lucrurile, nimeni
nu va surprins aflind
26 noiembrie
1983, in hangarul cu pricina,
se afla o cantitate mare de
lingoiJri de aur, a
o asigurau doar oameni
.,inarmati" cu bastoane de
cauciuc.
La ora treizeci de
minute, ,.bravii" paznici aveau
fie imobilizati, stro-
cu
stea altfel, cu un sin-
gur de chibrit aprins ...
Sub ame-
gardienii s-au supus.
Doar unul, care a incercat o
a primit
o din partea
celor un pat
de pistol in cap. Ce s-a intim-
plat in minute a
devenit subiectul de
al zilei, transmis cu de
mai toate de
occidentale. Cele mai multe
dintre telegrame se refereau
la un nou furt al secolului,
iar citeva ionau nu-
mele inspectorului de
Frank Cater, cu
cercetarea cazului.
n primele ore, deci intre .
6,30 8,30, nu s-a ni-
mic. Abia cind unul dintre
gardieni a dez-
lege dea
alarma, la
locului, au constatat, stupe-
de data aceasta, se
cel mai mare cam-
b[iolaj din istoria Marii Brita-
nii: din hangar
6 800 bare de aur, in greutate
de 440 grame fiecare, deci, in
total, trei tone de aur, plus
cu diamante,
in valoare de 25 milioane lire
sterline (circa 38 milioane
dolari sau 300 milioane de
franci francezi).
in timp ce in-
cercau ceva
urme /,a locului sau
date de la cei
gardieni de intimplarea
prin care cores-
pondent ii de rememo-
rau, pentru ziarele lor, eveni-
mente mai
vechi.
S-a reactualizat un alt .. furt
al secolului", it in noap-
tea de spre opt august
1963, asupra trenului
Glasgow-Londra. Atunci, 15
hqi au fure 120 de
saci 2,6 milioane
de lire.
n 1976 s-a vorbit tot des-
pre un .. furt al secolului" cind
opinia a fost infor-
de la sediul londo-
nez al filialei .. Bank of Ame-
rica", s-au furat opt milioane
de lire sterline. Este
numai o parte din era
in numerar.
in fine, cel de al treilea
.. furt al secolului", comis in
aprilie 1982 la ,.Security Ex-
press", de unde - tot in
de au plecat cu
milioane de lire.
Se pare nu va fi -
avind in vedere recentul
cambriolaj de la Heathrow -
se precis care
este care nu este ,.furtul
secolului".
Sint citeva elemente co-
mune: toate aceste eveni-
mente s-au inregistrat in An-
glia, iar din ele au fost
spre rezolvare
inspector de
Fra'flck Cater. Acesta s-a
nut acum decla-
de

Oricum, nu-l o

C. Constantinescu
SaDAng - arhiva personal
o
\1
consecinta
'

a unu 1

nuclear
-
catastrofa

Paralel cu la paroxistice,
a cursei nucleare, in ultima
vreme, la un reviriment profund in mentalitatea
sau, poate mai corect spus, in oameni-
lor. masele populare se tot mai
in demonstrind
lor de a impiedica un fatal al
acestei de arme atotdistru-
este simptomatic faptul ingrijorarea
cuprinde cercurile oamenilor de polito-
logilor, politice de
notorie pentru a nu mai vorbi de diferi-
tele institute a activitate este
in domeniile
boiului.
Urmare a acestei in ntreaga
lume apar numeroase studii care toate
posibile ale unui cata-
clism nuclear. Desigur, unele domenii sint cerce-
tate mai profund, concluziile trase sint mai te-
meinic ancorata in date greu de contestat. Pe alte
planuri, se cu tenacitate perseve-
pentru identificarea cit mai
nu chiar a efectelor pe care le-ar putea
avea un conflic nuclear in arse-
nalului existent ale sale de distru-
gere.
Interesante revelatoare stuaii au in le-
cu impactul unui conflict nuclear asupra
climei unor vaste regiuni sau asupra intregului
glob.
Oamenii de de din
socialiste ca occidentale sint de
aceste probleme. Cu cit studiile lor mai
multe date, cu atit concluziile la care ajung coin-
cid. Potrivit sovieticilor Alexandrov
Stencikov, de la Centrul de calcul al Academiei
de al U.R.S.S., cit a americanilor Turco,
de la centrul de NASA Sagan, de la
Universitatea Cornell, unui conflict nuclear major
i-ar urma o a climei, cu
dezastruoase. Studiile acestor se bizuie
pe tratamentul informatic al unei intregi game de
scenarii privind ,,schimburile" de proiectile nu-
cleare de la 100 la peste 10 000 megatone .
.. Faptul nu limite ale des-
tructiva ale armei nucleare - spuneau, intr-un ra-
port, Enrico Fermi 1.1. Rabi -face ca
producerii acestei
arme constituie o primejdie pentru umanitate ...
Ea este un lucru blestemat".
Rezumind concluziile la care a ajuns o confe-
climatice
biologice ale unui nuclear ce
a avut loc la Cambridge. statul -Massachusets,
intre 22-26 aprilie 1983), profesorul Can sagan,
de la Universitatea Cornell, sublinia .,necesitatea
trecerii, cit mai grabnic posibil, la reducerea arse-
nalelor nucleare sub nivelul considerat ca putind
provoca o un dezastru bio-
logic".
Este, in foarte mult
studiile recente au dovedit-o, dar pro-
blema lichidarea a armelor
nucleare, pentru c acceptarea unui stoc mai re-
stnns de asemenea arme cu o outere mai
nu de primejdiile la adresa
biologice, in general. Este, ca
spunem o lege a ca
acela dintre adversari care se simte mai slab
la intreg arsenalul de care dispune pen-
tru inferioritatea eventual, asi-
gura propria superioritate.
77
Revenind, la unui
clear, ne oprim o asupra efectelor sale
imediate de mai
Se bine documentat care snt
imediate ale folosirii unei arme termo-nucleare.
Bomba de la Hiroshima, care a ucis ntre 100 000
200 000 de oameni, avea o de 15 kilotone,
echivalentul explosiv a 15 000 tone TNT. O
de are o putere explo-
de 1 000 000 tone TNT. Or, toate da-
tele, armele strategice termo-nucleare se
acum, la 18 000. Concluzia se impune de la sine.
Lansarea unei bombe termo-nucleare are ca
efect instantaneu sferei de foc, ce se
produce cu explozia, a
neutronilor razelor gama, suflul devastator
incendii. a unui atac cu arme ter-
mo-nucleare o va constitui, toate probabili-
n primul rnd aeroporturile strategice, silo-
zurile de arme, bazele navale, submarinele, uzi-
nele de fabricare a acestor arme, centrele civile
militare de control. se spune
n sine nu vor constitui obiective ale unor
atacuri cu armele atomo-nucleare,
nate mai sus snt, n special n Europa, foarte
aproape de - sau chiar - n perimetrul
Potrivit anumitor doctrine militare, trebuie, de
asemenea, luate n considerare, ca imediate,
"industriile care Multe dintre
acestea au o de
n plus, snt, de obicei , situate n veci-
unor importante centre de transport -
feroviar sau rutier - pentru a putea fi lesne expe-
diate spre atte sectoare industriale sau spre cen-
tre militare. In categorie de "sprijinitori ai
de transport n general, ra-
de petrol , conductele de petrol sau gaze,
uzinele termo sau hidro electrice etc. Este nen-
doielnic un termo-nuclear va afecta ma-
joritatea marilor recente
i mediat al ntr-un prim atac
contraatac nuclear, la o ntre cteva sute de
mil ioane peste un mil iard de oameni. La
aceasta se de - un
al t mi liard - care ar necesita ngriji ri medicale
imediate, ceea ce este greu de presupus s-ar
putea real iza.
A nu se uita, apoi, dezastruoasele n
plan social economic, ca lipsa de electricitate,
petrol ul combustibi li, aprovizionarea cu ali-
mente, transporturi o de alte ser-
vicii normale; ngrijirilor medicale a
sanitare va atrage, nendoielnic, grave
rapide epidemii de ordin psihi c.
Explozii le produse de armele atomo-nucleare
lansate, la mai mare sau mai altit udi ne, vor
vaporiza pulveriza n zona
propulsa largi de praf fin n stra-
turile superioare ale troposferei n
Particulele snt antrenate, n special, de sfera de
foc ce urce!, ajungnd la norul ciupercii ce se
In timp, exploziile asupra ora-
sau vor provoca incendii ma-
sive, care vor genera, la rndul lor, enorme canti-
de f um negru uleios, ce se va ridi ca cel pu-
n partea a atmosferei.
survine o col oanele de fum vor
proiecta particulele n Particulele
infectate n de exploziile la alti-
tudine incendiile provocate de acestea cad pe
destul de rapid, ca urmare a gravita-
a ploilor al tor factori - , aceasta nai nte
ca radioactivitatea lor la ni veluri tolera-
bile. Astfel , a reziduuri lor radioac-
78
tive din tinde doze mai im-
portante de n cu particulele
radioactive provenind din
Explozi ile nucleare o gene-
o minge de foc ce se
prin n , procesul petrecn-
du-se doar n cazul unor explozii ntre 100
kilotone o Ori cum, temperatura
din sferele de foc aprinde o parte din nitro-
genul din aer, producnd oxizi de nitrogen, care,
la rndul lor, distrug ozonul din mijlocul
stratosferei. Dar, se ozonul absoarbe peri-
culoasele, din punct de vedere biologic,
de ultraviolete emise deSoare. Golirea, chiar par-
a straturilor de ozon, sau a "ozonosferei ", va
spori fluxul de solare ultraviolete la supra-
Astfel , n cazul unui ter-
mo-nuclear, primejdiile biologice ale ultraviolete-
lor vor spori cu cteva sute de procente, fiind
ct de sensibile snt la ultraviolete proteinele
acizii nucleici, molecule fundamentale pentru
pe
Fum ntunecat n praf ntunecat n
de reziduuri radioactive dis-
trugerea a stratului de ozon constituie
principalele patru nocive pentru me-
diul ambiant, ce apar ce un nuclear
.,s-a ncheiat". Dar ar mai putea fi ,
alte ce nu se pot
Praful n special, funinginea absorb
lumina de la soare, nfierbntnd
. atmosfera Potrivit
studiilor efectuate, aceste efecte nu se vor
gini la emisfera unde se presupune
s-ar putea produce o confruntare
n momentul de suficiente dovezi
de soare a prafului atmosferic a
funingi nei din regiunea atacate n emis-
fera va avea, ca efect, o schimbare pro-
asupra globale a de
aer. Particule fi ne vor fi transportate, n
de cteva peste Ecuator, antrennd cu
ele frigul ntunericul n emisfera
Se un declin aparent mic al temperat urii
atrage serioase. vulcanul ui
Tambora din Indonezia, n 1815, a provocat
derea temperaturii globale cu numai 1C,
luminii solare de praful aruncat
in severe care
s-au produs in anul au ca anul
1816 fie denumit, n Europa n America,
drept .,anul anotimp de O cu 1
C aproape cultivarea grului n Ca-
nada, potrivit unor studii ale academiei
de a S.U.A.
Un nuclear ar produce o mai
obscurizare ceea ce ar face ca lumina zilei
la o ntunecime nu
mai In zonele atacate direct cu armele nu-
cleare, ntuneri cul ar fi att de dens, nct nu se va
.mai putea vedea nici chiar n miezul zilei. fi-
ar putea dura de la o
la un an sau mai
din nou, ce se cu
imediate ale exploziilor nucleare
au o foarte de la vaporizarea pur
simplu a aflate n hipocentru, la
traume generate de expl oziilor, arsuri, dife-
rite boli cauzate de iradieri, psihice, pentru
a nu mai vorbi de acci dentele mortale sau extrem
de grave cauzate de scurgerile de gaze,
rea caselor blocuril or, incendii etc., etc. Se
prea bine n incendii le n mo-
SaDAng - arhiva personal
deme, majoritatea deceselor survin gaze-
lor toxice nu atit focului. Aprinderea unei largi
serii de materiale folosite in ar avea,
in mod cert, devastatoare asupra
unor Aproximativ trei sferturi
din spre a da un
exemplu, in sau in apropierea lor.
in medie, dispun de rezerve alimentare
pentru o in cazul unui nuclear,
problema alimentelor, a lipsei acestora, se
va vedea mult de dezorganizarea servici-
ilor de aprovizionare, de distrugerea de
transporturi, de frig, de intuneric, de contamina-
rea hranei existente. temperaturii
va atrage, de asemenea, lipsa de
Solul va tinde la o adincime de
aproximativ 1 metru, ceea ce, printre altele, face
total ngroparea a milioane mi-
lioane de cadavre chiar in cazul, foarte indoielnic,
ar mai exista cineva s-o topirii
ce se sau a ce ar putea
este, la rindul ei, total atit
gheata cit fiind puternic contaminate
de radioactivitate pirotoxine.
Cu greu s-ar putea spune eventualii supra-
ai regiunilor supuse atacului termo-nu-
clear putea continua o
Combinarea unor doze acute de radioactivitate
cu dozele de radioactivitate ce vor conti-
nua in ritm mai lent cu dozele prove-
nind din alimente va ucide in continuare,
cu atit mai mult cu cit
devin extrem de vulnerabili la diverse boli infec-
Copiii sau in stare de foe-
tus vor suferi de arierare alte defecte
congenitale. Mai tirziu, unele piroto-
xine vor produce boli neoplastice ge-
netice.
devastatoare ale unui nu-
clear asupra umane a agriculturii nu se
vor limita la ariile in care s-au dus principalele
"lupte, ci se vor face in diverse forme,
in emisfera
Astfel, cum agricultura va fi la
(cu posibile ca Argentina, Aus-
tralia Africa de Sud, aceasta in ipoteza ar-
mele termo-nucleare au fost folosite in nord), po-
din sud vor fi lipsite de importurile de
grine din nord vor fi nevoite in
la ecosistemele naturale - fructe,
tuberculi, etc. Dar aceste resurse natu-
rale de vor suferi, ele, de pe urma
boiului deci, chiar in momentul in care umani-
tatea ar reveni :_ ceva
ar mai fi posibil - la mediul ambiant ca pri-
a acest mediu ambiant va fi pus in
de a suporta o devastare precedent
in istoria
treimi din toate speciile de plante, ani-
male microorganisme de pe
celor 25 sud nord de Ecuator. Deoa-
rece temperaturile in
anotimpurilor la !atitudinile tropicale, speciile
existente aici sint foarte vulnerabile la un declin
rapid al temperaturii. Numai intunericul ar putea
provoca un colaps in de in
care lumina este de fitoplancton,
fitoplanctonul de zooplancton, acesta de
mici care, la rindul lor, consti t uie hrana
mai mari cu care se omul. cum se
i ntr-un studiu american concluziv asupra
reducerii ozonului, de raze ul-
traviolete la
suplimentare extrem de importante asupra aco-
sistemelor acvatic terestru.
Rezumind datele concluziile la care s-a ajuns
in urma unor indelungate frigul , intune-
ricul , radioactivitatea, pirotoxinele si ultravioletele
- produse ale unui nuclear pot provoca
moartea locuitor al planetei.
in decembrie 1983, citeva luni mai tirziu, savan-
americani s-au reintilnit, la Washington, cu
lor sovietici, intre care Alexandrov
unul din Academiei de a
U.R.S.S., Velikov, invitat de senatorul Edward
Kennedy pentru un .. Forum privind efectele cli-
matice ale unui nuclear riscurile de dis-
trugere a speciei umane". La o intrebare a sena-
torului asupra unei posibile a armamen-
telor nucleare, unul dintre sovietici a cu
umor: ,,Acesta ar putea fi un prim pas spre redu-
cere, dar, dreptate, alegerea este intre
Sau acesta, sau al intregii pe
rnint!".
"Toate doctrinele scenariile pentru
a demonstra posibilitatea efectelor unui
conflict termo-nuclear sint bazaconii sinistre
nocive. intre distrugerea uneia sau a
dezastrul intregii pragul este de o te-
fragilitate. fiind magnitudinea pierderi-
lor nici o nici o
de salvgardare nu pot garanta, in mod
real adecvat, evitarea pieirii speciei umane.
intr-un de cancelarii , problema
- justificare a atomice - este
in considerare doar pentru perioada t itularului
cancelariei respective. Dar, cum aprecia sa-
vantul Cari Sagan in studiul asupra consecin-
climatice ale unei nucleare, toc-
mai acest mod de a gindi pe termen scurt la
baza actualei crize mondiale.
a unei catastrofe climatice face ca
gindirea pe termen scurt fie mai pe-

Analizele studiile riguros asupra
primejdiei nucleare nu anumite cercuri
prizoniera ale mitului armei atomice. Chiar
cu caracter semi-literar, ca cea a lui Nevil Shute,
"Pe sau a lui Jonathan Schell , "Soarta
mntului ", au fost etichetate ca alarmiste, irele-
vanta sau de calitate. Teama de un posi-
bil apocalips este ca exage-
ea ar avea drept urmare, in opinia anumitor
cercuri, de marele public, a
armei nucleare ca instrument de
rare a
Dar oamenii au inceput
realitatea. Omenirea in umbra
a arsenalelor nucleare, a ca-
pacitate de distrugere orice
Faptul luciditatea, realismul
cercuri tot mai largi de oameni de
pericolul nuclear este extrem de
important aduce un foarte sprijin cercu-
rilor politice care pen-
tru incetarea cursei nucleare, pentru
eliminarea a armei termo-nucleare din in-
zestrarea a statelor. Pentru acum,
nu este prea tirziu, cum, in repetate rinduri,
avertiza Romniei , sint necesare
eforturile unite ale popoarelor, ale oamenilor de
ale artei culturii , ale organi-
politice, ale guvernelor pentru a evita o
pentru a i nchide definitiv do-
sarul primejdiei atomo-nucleare.
George Serafln
79
80
1
Din sfera fantasticului,
in cotidian
Putine au fost marile cuceriri ale omului modern care fi
trecut -atit de repede de eficient din sfera fantasticului in
realitatea cum s-au petrecut lucrurile cu cosmo-
nautica.
n zorii erei cosmice pilotate. cind aviatia abia trecuse la
viteze supersonice, trimiterea pe orbire periterestre a unor
nave cosmice. cu echipaj uman la bord. mai era conside-
de domeniul fabulosului. deoarece nu probate in
zbor aparate cosmice protejate eficient impotriva
temperaturi ce se la trecerea respectivelor vehicule
spatiale - cu viteze de peste 28 000 de - prin
dense ale atmosferei.
mentionare revenirea cu bine pe Terra
a aparatelor cosmice cu echipajele aflate la cirma lor (in cazul
navelor de transport este readus pe numai unul din
compartimentele orbitale: capsula de cobmre - o constructie
de forma simburelui de migdale. . as-
ea. intr-un protector. care ii perfect pe
cosmonauti de puternicele radiatii termice suprasarcinile
din timpul straturilor dense ale atmosferei) -
practic. la astronauticii pilotate. Momentul
acesta. atit de - zborul legendar in Cosmos reve-
nirea . pe a celui dintii locuitor al T erre[ cosmonautul
sovietic luri Gagarin ( 12 aprilie 1961) - la loc de
SaDAng - arhiva personal
Un moment important n dezvoltarea
astronauticii l-a reprezen-
rar zborul ncununat de succes al
echipajului romno-spvietic din care
a parte Dumitru Prunariu
Autograf inedit: cosmonautul romn
Dumitru Prunariu pe car-
casa capsulei de coborire, care toc-
mai l-a readus pe din
misiune in spa{iul
circumterestru
cinste n istoria cosmonauticii, fiihd marcat. n fiecare an. n
calendarul aniversativ. ca .. Ziua a aviatiei cosmo-

Retrospectiva celor aproape decenii care
ati trecut de la primele starturi cosmice ale omului, un
bilant remarcabil. Oe la zborul solitar. de numai 1 08 minute.
a! cosmonautului Gagarin. s-a ajuRs la colec-
tive prelungite pe nave, statii oruitale navete spa(iale ultra
sofisticate. Recordul absolut de a zborurdnr cosmice
pilotate l detin. la ora (aprilie 1984i 001 ,os. r.urtl!up
sovietici -- Anatoli Berezovoi Valentin Lebede>:, av lu-
crat. timp de 211 zile. pe complexul orli ;r.;J .. S;f;ut-7)'
- .. Soiuz-T".
zboruri lor spatiale ca r:; pre-
zent. au trecut bariera aproape 150 de r.os
Almanah Lumea coala 5 - 6
din 14 inclusiv Republica Romnia
llsumll:d lilllfltJI total de zbor al acestor temerari cuceritori ai
astrale. ei s-au aflat la bordul aparatelo
spatiale n pe aproape 1 O ani. Aceasta n
n decursul respectivelor zboruri, au dat ocol
mntului de peste 50.000 de oril
S-a n acest orizontul de a .. Cos-
mosului apropiat", cum mai este denumit extraatmos-
feric prin care trec orbitele de ale aparatelor cosmice
pilotate; n timp. s-au pus baze solide pe11:ru investi-
garea a .. lumilor" mai de
Terra. acum reale ca omul .. asalteze"
' .. Cosmosul
SJb raportul .. circulatiei" mijloacelor tehnice spatiale n
.. Cosmosul apropiat". statisticile acum. au
evoluat. pe orb1te extraterestre. cteva n111 de aparate cosm1ce
automate. dintre care peste 2000 snt numai artifitiaii
ai - la care se evident. vehiculele pilo-
tate sau automate de transport (nave navete spatiale. pre-
cum statii orhitale modulate). n timp. pe trasee
cosmice au fost trimise circa 100 de aparate in
terplanetare. diriJate de la sol.
Asaltul asupra
trebuie
Cosmosului
se dea numai
numele
"
numai '"
cosmonautica de programe de anver-
gura. prezentnd un interes larg pentru toate lumii.
programe apte din Cosmos o a inter-
fructuoase. de contribuie la pro-
gre:,ul general al omenirii.
de acest spirit. Republica Romnia par
activ. cu Uroiunea cu alte so
cialiste interesate, la realizarea unor programe etapizate de
valorificare a spatiului extraatmosferic.
traditiile de pionierat n domeniile a;iatiei i rachetelor,
inta tehnologia au repurtat succese de presti-
giu n conceperea. cnnstruirea experimentarea n Cosmos a
unor aparate de cercetare a unor tehnologii cu "
mare valoare
Un moment de n dezvoltarea astronauticii rom;i.
ti. al internationale a noastre n acest riu-
meniu 1-a zborul ncununat de succes al echipaJultH
81
din aparatele realizate de romni pen-
tru experimentele efectuate in timpul misiunii cosmice a
echipaju/ui romno-sovietic (mai 1981) - detectorii
.. ASTR0-1" "ASTR0-2". Ele au fost readuse pe
Terra, n vederea studierii n detaliu a nucleelor atomice
nregistrate
romnosovietic, format din Dumitru Prunariu Leonid Popov,
efectuat (in luna mai 1981) in cadrul programului .lntercos
mos", program exclusiv scopuri La incheie
rea acestei misiuni spatiale, secretarul general al Partidului
Comunist Romn, Republicii Socialiste Romnia.
Nicolae sublinia: ''Vom spori contribUJia
patriei noastre la tainelor Cosmosului, a tainelor
naturii, cu speranta ci aceasta va servi intotdeauna interese-
lor de fericire ale popoarelor, cauza in-
lor".
cu pentru amplificarea
internationale in domeniul
a Cosmosului, se constant in favoarea unei
largi a statelor la activitatea pentru ca
fiecare in primul rind statele in curs de dezvoltare, care
nu au programe spatiale, capete acces liber la tehnicile
cosmice aplicatiile lor, precum la informatiile obtinute
din Cosmos asupra propriilor teritorii.

/
Practic, . Cosmosul apropiat". a
Universului - atit de ostil, dar generos, atit de
plin de mistere in timp, penetrabil -
resurse care pot trebuie fie valorificate
82
prin cooperare spre a servi, in modul cel
mai direct eficient. infloririi civilizatiei pe Retine
atentia. in mod deosebit, faptul toate in vede
rea Cosmosului sint. in de pla
aceasta presupune statornicirea unei de
asemenea, la scara planetei . in cimpul vizual al
cosmice, este cuprins intreg este fi
antrenarea tuturor statelor interesate la fructificarea
respectivelor eforturi, aceasta fiind o pentru succese
tot mai mari, o garantie vor putea fi oprite tendintele sau
intentiile declarate de a deturna. intro directie inte
reselor locuitorilor planetei, intereselor nor
male din acest domeniu. in acest sens. militarizarea Cosmosu
lui apare ca o impietate, o profanare. Planeta este
in Univers, deci ea are nevoie de o strategie cu sens
unic - in directia - a tuturor activi
din spatiul extraatmosferic. Asaltul asupra Cosmosului
trebuie se dea numai numai n numele vietii, al
oamenilor, astfel nct fiecare locuitor al planetei
noastre privi spre naltul cerului. teama
de acolo. de sus. sar putea mor
tii.
J aloane pe magistrala

ar li pus Cosmosul. in totalitatea lui, in slujba omului.
el ar furniza - la figurat vorbind - munti intregi de piine!
imaginedeziderat. foarte deci
nu poate, inlocui un complet la intreba
rea pe care pun multi dintre not .. De ce trebuie se
zboare in Cosmos?"
De acolo. de sus. de pe nu numai se
vede .ca in ci in profunzime - au remarcat do
vedit cosmonautii. Fapt este de pe urma omului in
Cosmos sau obtinut rezultate practice cu o aplicabilitate
in cele mai diferite domenii ale umane. in
sint elocvente dobindite in principalele di
reqii de cercetare a Cosmosului, promovate prin programul
.lntercosmos. la a transpunere in ac
SaDAng - arhiva personal
Complexul cosmic orbita/ sovietic format din trei apa-
rate distincte modulare: "Sa-
/iut-7". nava satelit .. Cosmos-1443" (stinga) nava de
transport .. Soiuz-1'
tiv tara fste vorba de fizica comunicati
ile spatiale. de meteorologia. biologia medicina
precum de studierea cu metode aerospatiale
in domeniul fizicii cosmice, s-a realizat o .. rid1
care la putere" a investigatiilor n spatiul extraterestru. Zboru-
rile echipajelor itinerante ale echipajelor de de pe sta
tiile orbitale au devenit necesare - savantu
-. ntruct o multitudine de fenomene a
observare nregistrare nu este dect cu part1
ciparea a formatiilor de cosmonauti. reunile n in-
teriorul aparatelor plasate pe S-a dovedit, astfel. ob-
servarea de pe statiile .. Saliut" a proceselor
complexe din de fixarea lor
pe este cu mult mai pentru pre
omului narmat cu
cuprinderea respectivelor fenomene n ansamblu surprinde
rea lor n momentele de manifestare.
La studierea descifrarea unor asemenea fenomene din
.. etatele" supe;ioare ale atmosferei. prezentnd de-
pentru fizica pentru a adus
apreciate echipajul romna-sovietic. care a efec
tuat, cu bune rezultate. experimentul denumit generic .. Astro"
Este vorba de detectarea atomilor incomplet ionizati de ob
spectrelor de energie ale acestora. ca de
depistarea unor eventuale forme noi de a materiei
n cosmic cercetat. cum ar fi. de nucleele cu un
mare de neutroni. despre care erau unele
neconfirmate De remarcat experimentul
propus detectarea atomilor de energie incomplet ionizati
la !atitudini la care cmpul magnetic al .. interzice"
existenta acestora. Cele aparate folosite n cadrul experi-
mentului - .. Astro-1" .. Astro-2" -. realizate de
Institutului central de din au demonstrat. n
cursul zborului, performante de nivel mondial. Primul dintre
ele a fost plasat n exteriorul statiei ( .. Saliut-6") n .. Cosnwsul
deschis", iar al doilea a n interiorul labora;orului
orbital. fiind asamblat chiar la bordul acestuia de cos-
Ambele aparate au fost readuse pe spre a
da posibilitatea examineze. n detaliu. nucle-
ele atomilor inregistrati n cursul experimentului.
T efedetect ia resurselor naturale terestre "este o direc-
intens n din timpul zbo-
Satelitul "Intercosmos-17". unul din cei peste 20 de sa-
arrificiali in cadrul programului ,;Intercos-
mos", la a realizare a participat activ
El a avut la bord
de din patru socialiste. inclusiv Romnia.
cu ajutorul Nlu date utile privind difuzia
particulelor cu energie, u celor neutre, precum
cu privire la fluxului de in
Cosmos
rurilor pilotate. de datele furnizate de aparatele auto-
mate. privitoare_ la climatului n diverse zone ale pla -
netei. de a cosmonauticii pilotate VI -
cu punerea n a de
83
substante minerale utile. investigarea perimetrelor geologice
de in vederea acesto[jl in industrie.
tdentilicarea potentialului cursurilor de in scopul ampla-
judicioase a hidroenergetice. schitarea di-
mensiunilor unor rezervatii naturale de protejeze
anumiti masivi exercitarea controlului asupra
de impurificare a atmosferei terestre. ca a apelor din lacun
de acumulare. oceane etc. in indeplinirea acestor act-
cosmonautii de folosirea unei tehnici evolu-
ate de observare inregistrare. care permite ulterior se
compare vaste zone ale suprafetei terestre ale oceanului
planetar. informatiile acumulate imaginile luate de pe or-
fiind utilizate de in cadrul programelor natio-
nale de dezvoltare ale lor.
Cu titlu de exemplu, presa de specialitate a rela-
tat in timpul mistumi lor. cosmonautii Leonid Popov V a-
Ieri Riumin au fixeze cu claritate. pe un
fragment amplu din zona liniei de a scoartei terestre
din regiunea T alaso-Fergana. in ului
uzbec DjambuL CoreiTnd date din Cosmos cu ipoteza
potrivit in asemenea zone de a scoartei. proba-
bilitatea existentei unor de materii prime minerale
este cu mult mai mare decit in alte locuri. intrucit hidrocarbu-
rile magma acolo .supape" -de decompre-
sare. au putut depista. pe rezerve de gaze,
bogate de minereuri polimetalice de fosforit. Im-
portante de hidrocarburi alte materii prime petro-
chtmice au putut fi puse in pe baza
unor indicii distinctive. cum sint prezenta .. cupolelor" de sare
in diferite zone geografice. D mare atentie au acordat echipa-
jele studierii htdrosferei. atit de pentru economia
precum fenomenelor naturale din largul
oceanelor. venind astfel in' sprijinul meteorologilor hidro-
logilor. marinarilor pescarilor. Cu ajutorul unei camere mo-
btle de luat vederi. cuplu de cosmonauti mentionat
mai sus a luat. citeva zile in imagini ilustrind una dintre
cele mai interesante regiuni din Oceanul Atlantic - zona de
contact a curentilor calzi reci. care la mare
partea a litoraJului canadian. Au devenit astfel .. vi-
zibile" fenomenele virtejurilor lor. apa
rece. in oxigen fiind intr-o verde-albastru
deschis. spre deosebire de apa in albastru-vio-
let. Observarea filmarea contactului celor doi curenti puter-
nici. transferul maselor de schimbarea directiei de
cani alte ce se produc la intilnirea . contrastelor
lichide" ii pe savanti precizeze influenta
fenomenului mentionat asupra evolutiei vremii a climatului.
Foarte utile se dovedesc imaginile luate OI! ,_,u O'''''
pentru alte domenii ale economiei. mai a11 :; r. -;,.
care inconfundabile. tllliltul f1
asemuite cu .. amprente digitale" sui-generis recoltate de la
mare de planeta Pe aceste imagini se pot
distinge clar nu numai liniile de fragmentare ale scoartei te-
restre. ci diferitele tipuri de roci sedimentare. de
substante mineralogice. Vegetatia este. la rindul ei.
diferentia!. pe . etajele" ei naturale (culturile agricole.
etc.). pe tim-
purile de ale culturilor agricole - nuante coloris-
tice specifice de exemplu. in fotografiile
cosmice ca limbi de toc. ce se la etajul superior
al vegetatiei.
Productia - notiune care. acum citeva
decenii mai era doar un prerogativ al autorilor de romane
- are corespondent in rezultatele
experimentelor tehnologice. efectuate sistematic. in mediul
84
imponderabil pe orbite circumterestre. Evident. nu se poate
vorbi. de uzine 1 fabrici pe orbitfl,. Dar
de pe acum temeiuri se afirme tehnologta
va fi una dintre principale de dezvoltare a acti-
cosmice in viitor. - tot mai mare al
experimentelor efectuate in mediu fizic imponderabil. care se
cu o .. microproductie" in al
nomenclator diferite materiale semiconductoare alte
materiale compozite. aliaje metalice unice. elemente optice.
precum preparate biologice - domenii de mare perspec-
pe care se activitatea a
cosmonauticii pilotate. de exercite influente pozitive
asupra progresului unor ramuri de virf ale industriei .terestre".
Rezultatele nregistrate in sint apreciate drept
remarcabile. Cu ajutorul instalatiilor care au functionat la bor-
dul statiei orbitale .S aliut-6" (cuptoarele electrice . Spalv"
.. Cristal", al altor aproape 70 de agregate instalatii experi-
mentale) s-au efectuat experimente multiple. obt-
nindu-se. intre altele. peste 20 de materiale noi. cu
superioare. imposibil de asigurat in conditiile gravitatiei te-
restre. in total. la bordul respectivei statii orbitale s-au efec-
tuat - in cei cinci ani de evolutie in spatiu - 1.600 de ex-
perimente. din care mai bine de 200 tehnologice. Printre
acestea s-a aflat experimentul denumit .. Capilar". elaborat
de Institutului central de reali-
zat de echipaJul itinerant romna-sovietic Prunariu-Popov. in-
cununat de succes. experimentul propus obtinerea de mo-
nocristale CII profil predeterminat. folosind in acest scop -
pentru prima in zborurile cosmice pilotate - efectul de
capilaritate. Importanta experimentului in aceea a
demonstrat posibilitatea in absenta gravitatiei teres-
tre. a unor monocnstale cu diferite forme. destinate bateriilor
solare altor
La ora tehnologia in zborurile
pilotate se pe trei directii principale. Prima dintre
acestea include operatii tehnologice tehnice
privind intretinerea a sistemelor din dotarea vehicule-
lor spatiale. ca de reparatii prof1lactice - ceea ce presu-
pune inlocuirea unor instalatii. sau de agregate. mon-
tarea altora noi. aduse pe in vederea in zbor
Cea de-a doua respectiv. a treia directie de evolutie a
tehnologiei spatiale in ca. pe seama
eficiente a mijloacelor tehnice. instalate la bordul vehiculelor
spatiale. se treptat. tot mat multe componente ale
productie cosmice - materiale cu inedite. aliate
preparate de calitate puritate. a producere in
conditiile terestre este fie imposibil de obtinut, fie extrem de
sau din punct de vedere economic
Trenuri
navete
orbitale-

Dezvoltindu-se. ca alte domenii, de la simplu la complex.
tehnica navigatia au evoluat intr-o nnpre-
afiTndu-se in expansiune.
starturile navefor cu un singur loc. au urmat repetate
zboruri ale vehiculelor orbita le cu ci te trei locuri. pre-
cum evolutii ale primelor statii orbitale cu echipaje la bord
Concomitent. s-a trecut la cuplarea in zbor. pe .orbite de mon-
taj". a unora dintre aceste aparate. formindu-se cu ele tande-
mu.ri spatiale. pilotate de echipaje complexe.
Intreaga lume de vara anului 1975. cind, in
cadrul programului .. Soiuz" - . Apollo". s-a realizat. pe
jonctiunea navei sovietice .. Soiuz-19" respectiv. navei ame-
ricane . Apollo". prilejuind o intilnire in spatiu a unu
cuplu de cosmonauti sovietici cu un .. tria" cosmic american.
intilnire de opinia care a in
ea un inceput de colaborare pentru valorificarea a
spatiului extraatm9sferic. de .. membre ale
clubului cosmic"_ In prealabil. atit URSS. cit SUA au lansat
pe orbite circumterestre un de statii cu unul sau an-
SaDAng - arhiva personal
in Cosmos: o evi-
dent mult mai det cele americane de tipul
.. Columbia" .. Challenger", care au evoluat pirii acum.
lor, un asemenea de
are toate reali/ale
grenaje de cuplare, apte acostarea navelor de tran
sport - pilotate sau automate.
a perseverat pe calea per
navelor cosmice pilotate de tip . Soiuz" a navelor
automate de transport .Progres . precum a statiilor
fice orbitale .Saliut". Prima statie - din generatia intii -
a fost in spatiu in aprilie 1971 . n anii au
evoluat alte patru asemenea statii. pentru ca, spre
anului 1977, aparitia pe statia
. Saliut-6". care a evoluat in 1982 pe care a lucrat
cosmonautul nostru Dumitru Prunariu. Aceasta a fost prima
statie dintr-o generatie de aparate spatiale, pre-
cu agregate de cuplare (situate la
statiei), care au permis de . trenuri spatiale modu-
late". formate din statia nave pilotate sau auto-
mate. inclusiv nave-satelit . Din luna aprilie 1982. locul aces-
tui laborator de pe a fost luat de o statie tiinti
- . Saliut-7" -, o care -
- o in dezvoltarea . arhi
lecturi i spatiale", in sensul mai largi de
constructie pe orbite de montaj a unor complexe cosmice mo-
dulate din compartimente (nave de tran-
sport, containere orbitale. nave-satelit cu profil complex) . Se
statia nucleul unor viitoare
edificii ' orbita le multifunctionale.
mai bine de doi ani de evo-
lutie in spatiu. statia .. Saliut-7". i se ' revede de altfel
o longevitate a facilitat atingerea a cel
Putin recorduri spectaculoase: intr-o de ex-
ploatare in regim pilotat. statia a tin p de 211 zile un
echipaj de exprimentat - compus din cosmonautii Ana-
tolr Berezovoi Valentin Lebedev; o asemenea nu a
mai fost atunci (1982) in analele cosmonauticii;
a urmat. apoi, cuplarea a celei dintii nave - saie-
lit de mare tonaj . Cosmos 1443" - la unul din nodurile de
1onqiune respectiv. a navei . Soiuz T-9". lie cosmo
nautii Vladimir Liahov Aleksandr Aleksandrov. la ca
ceea ce a insemnat. practic. formarea celui mai vast corn
plex orbita! - cu o lungime de 35 de metri o
de 4 7 tone. opinia pe baza nave lor - sa
telit de tipul sus-mentionat, se pot crea complexe spat ial e
avind module specializate (cu profil de cercetare
sau de productie). intrucit asemenea .remorchere" cosmice de
mare gabarit (aproape 20 de tone) dispun de compartimen
tul de revenire deci. pot transporta - atit la ducere. cit
la intoarcerea de pe - utile. asig_urind ast
fel o a eficientei economice. In cea de
a treia de exploatare a statiei, care a debutat in februa-
rie 1984. cind la cirma complexului s-a instalat un alt echipaJ
de format din cosmonautii Kizim. Soloviv Atikov. au
fost puse in alte performante ale modernului . In-
stitut experimental de pe
in ceea ce astronautica aceasta
- incheierea programului . Soiuz-Apollo" - a o
in lansarea de vehicule spatiale cu echipaj uman. pen
tru a reveni, apoi, spectaculos in competitie. introducind in
navigatia un sistem inedit de transport - navetele
spatiale - . mai intii cele denumite .Columbia". iar. ulterior.
navete le . Challenger". Z barurile .Columbiei" au reprezentat o
in ca o ra-
naveta a functionat in spatiu ca un laborator de lucru.
unde fiecare din cei cinci membri ai echipajului au
bine delimitate. spre a reveni pe Terra. aterizind asemenea
unui avion de mari proportii. actionat de turboreactoare. Gra-
tie sistemului special de protejare impotriva temperaturilor ex-
cesive ce se produc in momentul atmosferei dense.
navetele spatiale revin la sol a suferi prea mult de pe
urma acestei treceri prin zona de refacerea
. scutului termic" ultrasofisticat. naveta poate fi pen-
tru noi curse cosmice. De altfel. prima dintre ele - . Colum-
bia" - a parcurs de ori traseul
mint, iar .. surata" ei - . Challenger" - incheiat, (in
prima parte a lunii aprilie 1984) cel de-al cincilea zbor. ridi
cind la 11 misiunilor ndeplinite de echipajele ameri-
cane cu navetele spatiale. Periplul cosmic al celor cinci astro
nauti care au evoluat in aprilie pe . Challenger" - Robert
Crippen. Francis Scobee. George Nelson. Terry Hart James
Van Hoften- s-a definit ca o in exploatarea spa
tiului extraatmosferic, in sensul ei nu numai au
plaseze pe de la bordul cosmonavei. un satelit art1
ficial reutilizabil (satelitul . Ldef" - in greutate de 9.707 kg ).
dar au recuperat, reparat replasat pe un alt satelit
85
lor aflate in spatiul extraterestru, chemate se consacre ex-
clusiv telurilor Cosmosului .

- . Solar Max". destinat studiefll solare. aflat in
Cosmos de patru ani care se delectase primele zece
luni de funqionare. Experimentele tiintifice numeroase, efec-
tuate de echipajul mentionat. au ntregit bilantul misiunilor
spat1ale americane anterioare. Din includerea in pro-
gramul zborului a unor experrmente cu destinatie !tes-
tarea i n Cosmos a unor de aliaje. lacuri. vopsele
etc. pentru bombardierele rachetele americane) a umbri! ac
IIVItatea expeditiei . Or, este evident asemenea experi -
mente de ordin militar nu au ce in programele misiun1-
Pr ivind retrospectiV evolutia cosmonauticii pilotate
examinnd nivelul actual al tehnicii metodelor de naviga-
{le folosite, se poate spune atit statiile orbitale
sov1etice cu navele modul, care pot fi la ele.
cit navetele spatiale americane sint mijloace astronau-
tice de cel mai inalt nivel. capabile echipaje
complexe, inclusiv cosmonauti din alte in ideea
rii unei internationale largi, profitabile pentru toate
natiunile planetei noastre. O asemenea activitate ar contribui
substantial la extinderea limitelor ar multiplica re-
zultatele ce se obtin in domeniul a Cos-
mosului.
Mihai Corut
86
Flash!
,}n anul 1982, in un
automobil din patru a fost fu-
rat sau spart. Pentru un_a sau
alta dintre aceste infractiuni,
nu le-au.fost necesare
decit secunde".
Trebuie
asemenea Iepre-
recorduri in
materie. infracto-
rii au ei lor
care se BMW, Merce-
des, Jaguar, Golf G TI sau Ci-
troen CX. Dar cind astfel de
nu se la inde-
.. la
tipuri inferioare.
Nu, o
specie de infractori .,de
care folosesc metode
rafinate in
nilor.
De exemplu, Guy, poreclit
.. Gagne-Pain"
a fost prins, recent. de
in timp ce incerca
asigure .. Jaguarul " en-
glezesc pentru o suma consi-

Tapajul de escroc in
nu 1-a salvat
de la Abia la se-
diul comisariatului s-a
a cerut o cafea
care i-a pe
le la
lui Gagne-Pain
i-a uluit pe oamenii legii, mai
ales in care se refe-
reau la metodele folosite
realizate.
Cum a procedat infracto-
rul?
Mai intii un
.. Jaguar" de la cimitirul de
o cu de-
rizoria de 1 500 de
franci.
Apoi, plimbindu-se cu ra-
bla lui pe Parisului, a
.. achit" o de
tip, cu numere
de inmatriculare
in unei reprezen-
tante comerciale bine cunos-
cute . .,E clar - zis Guy -,
trage din trabuc la
cine e tratative de afa-
ceri".
Nu i-au trebuit decit
secunde pentru a se instala
in superbul automobil. A de-
marat rapid, nume-
rele de inmatriculare elve-
mai ales, marca ma-
ii vor crea cale
printre de
A parcat .. Jaguarul" furat in
garajul sale,
ce i-a schimbat rapid
de inmatriculare cu cele
ale rablei abia a
telefonat de asigu-
rare. .. urgent un
agent la... Doresc asi-
gur noua mea
Agentul de a venit
la adresa a
incheiat contractul de asigu-
rare pentru o de patru-
zeci de ori mai mare decit
de Guy pentru
rabla lui.
De cum agentul a
escrocului, acesta
s-a repezit la garaj, a montat
la loc numerele reale ale .. Ja-
guarului" furat, apoi 1-a dus
la locul de unde il furase.
Bucuros figura i-a
perfect, Guy se gindea la ce
bar suc-
cesul. Din petrecerea
pe care o proiectase n-a mai
avut loc, deoarece
I-au arestat.
Mai avea nevoie de cel
mult zile pentru a pu-
tea telefona de asi-
gurare: mea a fost
domnilor., doresc
incasez asigurarea".
ZOOTEHNIE. Vizita
lui francez Francois Miuerrand.
din acest an, in Statele Unite, a
avut un program complex dens:
convorbiri politice, intrevederi
discufii cu oamenii de afaceri
de vizite la centre de cer-
cetare. Agricultura n-a lipsit. La
o de Knoxvil/e, mi-
nistrul agriculturii, John Block.
i-a oferit ... un pur-
cel.
SaDAng - arhiva personal
deza-mo
\1
rsar11
"bombe

un e 1
cu e x p 1 o z i e i n t i r .z i a t "
Anul 198-4 a debutat sub semnul unei
pe alocuri a productive in economia
cea mal indelungati
manifestare din perioada
Doar pe alocuri, nu pe ansamblul econo-
miei mondiale. La anului, se
se relansarea dovedindu-se Ine-
nici pe departe Pulsul activi-
economice a redevenit ceva mal alert, de
fapt, intr-un restrins de (indeosebi In-
dustrial dezvoltate) in cadrul acestora, cu ln-
sensibil in timp ce in majo-
ritatea in curs de dezvoltare (care for-
de altfel, grosul statelor lumii) nu se poate
vorbi practic de o relansare, in misur:a in
care dinamica lor economice cu
totul Iar aceste
fie confruntate cu grave economlco-fl-
nanciare, din care, in multe cazuri, nici mkar nu
s-a inceput se
Potrivit Mondiale,
pe ansamblul in curs de dezvol-
tare va doar 3 la in 198-4, de
1 la in 1983 2 la in 1982.
a acestor ritmuri de econo-
este, de fapt, reducerea in respective a
nivelului produsului brut pe locuitor in 1982 cu
atit mal mult in 1983 numai o sporire cu totul
in 198-4. in unele econo-
este de-a dreptul in statele afri-
cane, al produs brut se sub 1 dolar
pe om zilnic, acesta nu a incetat de 10 ani
incoace, Iar, in ce nivelul pe
locuitor, deteriorarea de decenii .
Un raport al Mondiale .in
majoritatea in curs de dezvoltare
venitului pe locuitor a stopat, utile au
fost aminate lupta impotriva a, fost n-
Iar potrivit unul studiu al UNCTAD,
.procesul de dezvoltare in lumea a treia a incetat
practic, cel in unele estlmindu-se
venitul pe locuitor, in medie pe ansamblul
in curs de dezvoltare, va fi, la anului
1984, Inferior celui inregistrat la inceputul dece-
niului.
occidentale industrializate in sus-
tezei redemaraiul lor economic ar fi
de-ajuns pentru ca intreQul angrenaj economic-
mondial fle repus in .economiile va-
goane" ale in curs de dezvoltare avind a
beneficia, in curind, printr-un simplu .efect de
antrenare", de pe urma unul asemenea redemaraj
al .economiilor locomotive" occidentale; ar fi
doar o chestiune de timp, in curs de dez-
voltare urmind a Intra, cu un anum1t defazaj,
dar aproape .automat", pe calea
ce se nu sint
de confirme pro-
bind, ceea ce in curs de dezvol-
tare de mult:
intr-o lume nu va putea fi vorba
de o relansare
nu se vor lua efective ca aceasta
toate cu alte cuvinte in
curs de dezvoltare, care au fost cel mal profund
lovlte de nu vor fi sprijinite reia pro-
gramele lor de dezvoltece astfel,
prin lor in .un factor de
a unei expansiuni in economia Teza,
asupra occidentale Industrializate
au Insistat in ultimii ani, a constituit, in fond,
paravanul menit dislmuleze obstruqla de
adoptarea unor vizind sprijinirea, cel
intr-un tirziu, a in curs de dezvoltare,
ce, ani de-a rindul, occidentale dezvol-
tate le-au aruncat in spate o mare parte din po-
vara crizei, prin bariere
lnechltjlbile, in accesul la tehnologii
dobinzi exceslve.
Strategia occidentale industrializate de a
din pe seama in curs de dezvol-
tare a impins aceste din in grave dificul-
economlco-flnanclare. O reluare a ac-
economice se in occi-
dentale dezvoltate, dar econoinlco-fl-
nanclare ale in curs de dezvoltare intorc
- in in care respective nu sint sprl-
jlnlte aceste - efecte
negative asupra occiden-
tale dezvoltate. indeosebi restringerea Importuri-
lor, la in curs de dezvoltare se acum
obligate blocarea exporturl-
lor dezvoltate (care se in pro-
de aproape 30 la spre primele
deci, reluarea economice in
chiar cele din
in devize ale in curs de dezvol-
tare au fost afectate profund, in ultimii ani, nu
numai de in contextul reducerii cere-
rii recesiunii, a la materiile
prime, predomlnante in exporturile lor, dar in
modul cel mal direct, de multiplele bariere pe
care produsele lor Industriale au continuat le
la export pe occidentale. Ten-
din ultimul timp de .sporire a la
87
88
materiile prime, in cererii
de revenirea din unele
mari consumatoare importatoare), ar fi de na-
in curs de dez-
voltare; dar nu poate fi nu
numai pentru practic nici una din aceste
nu este doar exportatoare, nu importatoare,
a unor asemenea produse, dar pentru multe
din respective sint preponderent importa-
toare de materii prime, urmind a trebui chel-
mai mult decit in ultimii ani pentru procu-
rarea lor. Ceea ce va reprezenta o in plus
in contextul lor economice de

. La anului 1983, potrivit aprecierilor
Mondiale, indatorarea a in
curs de dezvoltare (sint luate in considerare circa
130 de se ridica la 810 miliarde dolari, in
de 1982 (766 miliarde
dolari) . Sporirea este pe seama
pr<!ctlce a dobinzilor in cursul anului trecut : pen-
tru dobinzile nominale nu se mai la
cote le record din 1981, ele nu au fost, re-
duse in astfel incit dobin-
zile reale in raport cu rata
sint in unele cazuri, chiar mai ridicate ele-
cit n urm2 cu 2-3 ani. Deci, n termeni reali,
creditele la care in curs de dezvoltare sint
nevoite in continuare nu sint cu nimic
mai scumpe decit in anii in plus,
imprumuturile ce le sint acordate se dovede.sc
mereu mai restrnse in volum. acestui
fapt - un raport al Mondiale -
sumele pe care in curs de dezvoltare au fost
obligate le verse in contul datoriilor lor au de-
venit, de anul trecut, mai mari c:!ecit sumele pe
care le-au primit sub de noi imprumuturi.
aceasta, in ciuda drasticelor programe de a.oste-
ritate adoptate in majoritatea in curs de
dezvoltare a de la care nu-.
meroase din ele au fost nevoite apeleze. Rapor-
tul Mondiale 30 de in curs
de dezvoltare - mal multe dect in ultimii 25 de
ani - au amnat, numai de la mijlocul anului 1982
la anului 1983, n valoare de
peste 100 miliarde dolari ( cuantum ce s-a ridicat
la numai 2 miliarde dolari, in medie anual, in pe-
rioada 1974-1981 a
gravele constringeri economico-flnan-
ciare in care contextul economic os-
til a adus in curs de dezvoltare). In tran_sfe-
rurile . financiare legate de credite, n curs
de dezvoltare au un aport net de 16 mi-
liarde dolari in 1981; acest aport net a in
1982 la numai 7 miliarde dolari, pentru ca in
1983, potrivit Mondiale, aportul
o de fonduri ;te 1 mi-
liarde dolari. In modul cel mai direct, riie n
curs de dezvoltare au ajuns eze
dezvoltate nu onvers, cum ar ii necesar pentru a
se sprijini jlrimelor din actualele grave
econornico-financiare tocmai prin
aceasta, relansarea a economiei mo'1-
aoale in ansamblu.
la inceputul acestui an, Alden Clausen, pre-
Mondiale, avertiza: .Relansarea
din dezvoltate nu va fi ea in
redea in curs de dezvoltare ritmurile de
nregistrate in trecut. Un
efort concertat in numeroase dome-
nii va fi necesar pe o de mai an i
pentru relansarea economice in in
curs de dezvoltare. Un ar avea
negative pentru intreaga lume" . In
lor care le in curs de dezvoltare
s-au obligate severe
ale programelor lor economice-sociale restrin-
geri ale importurilor lor. In multe din res-
pect ive efectele constringerilor economice, acu-
mulate pe perioada indelungate! crize, abia acum
sint puternic in standardul de al
lor. raportul Mondiale aver-
asemenea se vor accentua
aqiuni nu
vor fi ntreprinse, in paralel, desigur, cu
interne de ameliorare a gestiunii economice. Res-
pectiv, in. primul rind, dez-
voltate nu vor fi deschise in produselor in-
dustriale de export ale in curs de dezvol-
tare. .Expansiunea exporturilor in-
dustrializate este - raportul
Mondiale - pentru relansarea
economice in
curs de dezvoltare. Pentru ca aceste din
realizeze ritmurile de de
5-6 la din anii '60-70, ele vor trebui
realizeze o expansiune a exporturilor de 6-7 la
in medie anual, ceea ce, cont de previ-
zibila relativ a lor din
exporturile de produse de va trebui in-
semne o sporire de circa 12 la n rpedie anual
a exporturilor de bunuri industriale". In al doilea
rind, este nevoie, in viziunea Mondiale, de
o a problemelor puse de da-
torii externe ale in curs de dezvoltare, mal
ales in contextul in care se prevede .o relnfla-
mare a in contul serviciului datoriei ex-
terne in anii 1985-1987, de rambur-
sarea sumelor ce au fost imprumutate in anii re-
de la Fondul Monetar pre-
curr. in condifiile in care proble-
melor indatorarii se vor putea prelungi
un decer. o:o" ... Este -
Bnci o Mondiale - parti-
culare. renringind mas.iv creditarea, au retras
rilor in curs de dezvoltare sprijinul de care aces-
tea au nevoie tocmai acum, intr-un moment in
care atit relansarea economiei mondiale, cit
procesul de economice in in curs de
dezvoltare sint angajate pe un drum bun. Autori-
din industrializate au tot Interesul de
a ajuta in curs de dE\Zvoltare
problemele lor, aceste pro-
bleme se industrializate insele
vor inregistra noi importante pierderi pe plan
comercial, iar sistemul financiar
se dest<'-bilizeze" . Datele furnizate de ra-
portul Mondiale sint pe deplin semnifica-
tive: de la mijlocul anului 1982 la mijlocul
anului trecut, n curs de dezvoltare au im-
portat cu 43 miliarde dolari mai din
l;ezvoltate decit n cele 4 trimestre precedente,
ntreprinderile care au pierdut aceste
trebuind comprime cheltuielile, ceea ce
a contribuit la frinarea economice;
importurile in cur:; de dezvoltare fi
nivelul, n
dezvoltate ar fi fost d.e 3 la nu de 2,2 la
in 1983.
SaDAng - arhiva personal
ln spiritul unei autentice.
durabile de ansamblu a economiei mondiale se
inscriu avute in vedere de Romnia in
cadrul programului concret de elaborat
de Nicolae pentru
rea crizei economice mondiale, pentru asigurarea
unei globale stabile echilibrate, prin
reducerea a actualelor grave asimetrii
economice. Acest program - care este cel al in-
noii ordini economice ac-
tualizat in lumina nou asu-
pra a insistat in forurile inter-
- prevede: eliminarea barierelor pro-
comerciale;
tratamentului comercial prefe-
in favoarea in curs de dezvoltare;
asigurarea unor raporturi intre
materiilor prime produselor indus-
triale; convenirea unor program<'
de sprijlnire a in curs de dezvoltare in dome-
niile agriculturii, industriei, pregat1r11 cadrelor de
specialitate, transporturilor etc.; asigurarea unul
transfer de tehnologii moderne, in avan-
tajoase, aceste sporirea cu
circa 60 miliarde dolari in 3-4 ani, a
fondurilor alocate pentru sprijinirea res-
pective; reducerea stabilizarea dobinzilor la ni-
veluri rezonabile (nu mai mult de 5 la in ca-
zul creditelor acordate in curs de dezvol-
tare) asigurarea accesului acestor in condi-
la creditele solu-
problemei datoriei externe a res-
pective, prin anularea datoriilor cel mai
dezvoltate, prin reducerea. aminarea ram-
pe ter'11en lung a datorii-
lor celorlalte in curs de dezvoltare; trecerea
la reducerea cheltuielilor militare. al
ror nivel constituie unul din principalii factori de
agravare a economice mondiale.
Deschiderea pentru produsele
in curs de dezvoltare, asigurarea accesului lor la
tehnologiile moderne, sprijinirea acestor pe
plan economic, comercial, financiar, promovarea
unor raporturi juste intre materiilor
prime produselor industriale cu prioritate in
perioada a proble- -
mei datoriilor externe ale respective prin
reducerea. aminarea
pe termen lung a acestor datorii, prin continua-
rea in avantajoase de creditare
la dobinzi rezonabile constituie, toate,
indispensabile ale unei notabile dura-
bile a economiei mondiale pentru ar permite
in curs de dezvoltare, cel mai grav afectate
in ultimii ani, mai rapid gravele
lor economice-financiare, reia pro-
gramele lor de dezvoltare
tari ai produselor industrializate ca
atare, factori de a unei expansiuni a
economiei mondiale in ansamblu. De in
in in curs de dezvoltare au nevoie
toate celelalte ale lumii, inclusiv - indeo-
sebi - industrializate pentru asigurarea
lor economice in continuare. Sprijini-
rea in curs de dezvoltare se Impune, in
fond, tocmai in vederea ca lu-
mea a treia constituie imensa pentru pro-
dusele intregii lumi pe care ar putea s-o repre-
zinte, prin el resurse materiale umane.
ar avea acces deplin la dezvoltare.
dr. Ilie
chineze
n R.P. 15
a
1 000 000 de locuitori 230 de
urbane trecute in catego-
ria mijlocii" - a
intre 100 000
un milion de locuitori. Cel ma1
mare al Chinei este Shanghai,
cu 11 856 800 locuitori.
de un dezastru ecologic,
o serie de iar ideea
este din ce in ce mai
de Pentru a face mai
larg la
Palazzo Grassi din a fost
pe tema .. La-
guna - modificarea unui sistem
ecologic". Pe baza liniilor direc-
toare prezentate in ve-
ar urma fie edificat
noul parc menit sal-
veze regiunea de la o ca-
a se,nterveni,
in zona industria) .
al Braziliei, unde cei ce co-
mit abateri repetate de la legea
amenzi.
sint, mearga
la de copii special de-
semnate. Tn ce scop? Pentru a-i n-
pe copii circule corect pe
piste speciale, la volanul unor au-
tomobile cu pedale.

n satul Kayu Agung, din sudul
Sumatrei (Indonezia), o familie
descoperit o pe-
de ani
in care se nu-
mea Emiyati, a supravie-
in mod miraculos atta
amar de vreme. Ea n-a putut, din
comunice nimic din
aventura la o atit
de Nu nu ride,
doar privirile ii sint agere mi-
rate. mai nici
Pentru ea, acum incepe o
descopere lumea
din care a fost
Salvarea lagunei
Soarta cetatea dogilor,
se afle la ordinea zi-
lei . Un .. parc" de circa 60 000 ha
de care ro-
lul de .. cordon sanitar" in jurul
- aceasta ar fi unica mo-
dalitate de a salva lagunar

T ributul pe care-I aducem .. zeu-
lui - automobil", pretutindeni in
lume, il socotim in milioane de
accidente, unele dintre ele fatale.
n numeroase pe rigo-
rile legii se alte mij-
loace pentru a determina pe cei ce
se pe patru fie mai
cu lor a altora.
Cea mai a fost
la Sao Paolo, marele
89
90
Fete
,
ale
din
LIBAN
Rizbolul civil din Uban, ata cum eate denumit el In mod obftnult In coloanele pr ... l Internationale, Intra,
la 13 aprilie 1984, In al zecelea an al deafi,urirll ule. Pe parcuraul timpului, drama libanezi costaae viata a circa
o auti de mii de peraoane, la o populatie toteli de trei milioane de locuitori. Alte trei auta de mii de peraoane fu-
-ri rinlte, dintre care multe nandlcilpete pentru Intreaga exlltenti. Doui treimi din populalle Iti achlmbeaeri
fortat domiciliul, alungata de furia confruntirllor armate ti a bombardamentelor. O buni parte din capitala tirit,
ca ti o aerle de alte localltitl au fost tranaformate In ruine. Activitatea a-a diminuat contlnuu,atunglnd
la proc1111te extrem de Marele aeroport International ti portul maritim Belrut, unul din cele mal Impor-
tante din bazinul Medlteranel risirltene, au fost, Indelungate perioade de timp, acoaae din func11une. Peste 60 la
suti din totalitatea ulartatllor libanezi I-au pierdut locurile de munci. Usta urmirllor tragedie poate fi lunglti ,
Aici. pe una din plajele din sudul capitalei libaneze. i-ilu .. cei pe colegii lor de
pe mare la miezul de 9 aprilie 1973. ani mai tirziu. in iunie 1982. zona din imagine suferea puter-
nice bombardamente aeriene navale israeliene
1
SaDAng - arhiva personal
mai departe, cu multe alte nenorociri cunoscute de in ultimul deceniu, tablou a 6eea ce n-
pentru o de reduse, chiar -'' in cazul folosirii doar a armelor clasice.
Lunga confruntare ce a indollat libanez geneza intr-o de cauze de ordin in-
tern. Marile sociale existente, indeosebi la Belrut, reprezentau un contrast uluitor, puternic vizibil, intre
ultraluxoasele cartiere moderne a ghetourllor mizeriei din periferii, Intre exorbl-
a avule lucie in care se zeci sute de mii de al soartei. Se perpetu-
de asemenea, vechi Intre religioase, accentuate_ de sistemul confesional aflat la baza
statului libanez dobindirea sale din 1943. In arena se lnfruntau diverse
Intr-o de la extrema la extrema insumind peste 40 de partide
la care se o a intre arablsm occldenlalism, rezultind de alei subdlvlzarea
in fllo-palestinlenl antl-palestlnlenl, in cind, pe teritoriul Libanului, circa 400.000 de in-
pe aceste meleaguri, Incepind din 1948, exodul ce a urmat primului araba-Israelian.
Atitudinea politice comunitare de palestinieni alianta a acestora din cu stinga li-
majoritatea a pus ele, amprenta asupra evenimentelor
din perioada civil, chiar acesta a avut ca protagonlste, principale permanente, politice
comunitare llbaneze. .
Dar, a escamota evidente din sinul libaneze, in nici un caz, tre-
buie spus, factorul determinant, al ntretJnerll conflictului, ce avea mica
1-a constituit continua Insistenta Imixtiune Ea a avut diverse de la
acte de diversiune, d_!t la civil aprovizionarea sa cu arme, la directe teres-
tre, aeriene navale. In ani, Libanul a cunoscut o puzderie de atentate, cu cele mal sofisticate mij-
loace, care au sute mii de victime. Au fost oameni politici, chiar un de ales, trei
ambasadori au in aer cu multe etaje, au explodat bombe In cinematografe diverse
localuri publice sau in s-a inregistrat o de automobile dlnamitate, fiecare pro-
vocind pierderi de dar n-au fost nu s-a aproape in nici unul din
cazuri fie fizic. Concluzia care se desprinde este atentatele derulate pe nu erau
de amatori, el ale unor bine care, in majoritatea lor, probabil, unor servi-
eli specializate in acest scop. Dar secretele, oricit ar fi ele de secrete, au de multe ori lim:te, existind desigur
cazuri cind, mal devreme sau mal tirziu, devin publice, chiar relatarea faptelor nu corespunde, la
cu cele ntmplate in realitate.
Despre ale din Liban s-a scris se va mal scrie mult; au mii
mii de articole, au fost zeci zeci de in care descrierea faptelor reale orice Desi -
gur, foarte multe fapte din au ascunse vor trece ani ce ele vor fi depistate aduse la lu-
pentru a convingerea, deja de o serie de autori , civil " llbanez a fost, in
un al serviciilor secrete, care s-au folosit de plonl, sau pentru
face jocul, miza fiind complexul general al Orientului Mijlociu cu complicatele, extrem de contorslonatele sale
probleme. Pornind de la cele ce s-au relatat acum in presa din alte despre ne-
ale dramei llbaneze, despre rolul avut de din in largul el context, am ales citeva
reconstltulndu-le prezenlindu-le succint in rindurile ce
O misteri
din
lumii tn mod deosebit, din cuprinsul
Imperiului britanic, pe o de opt-zece
luni, cu scopul declarat de limba Pro-
fetului modul de al Orientului.
Istoria lui "Middle East Center for Arabic St u-
dies", instalat n----W.cali.tatea
Chemlane, la kilometri de Beirut, in-
cepe in anii celui de al doilea mondial la ...
Ierusalim. Institutul respectiv fusese organizat, in
Sfnt, din sub tutela lui War
Oftice (ministerul de britanic), cu misiunea
de a englezi in
limba ,.pentru a putea face mai bine,
nazismului in regiune"; dar activitatea sa
avea co_ntinue incheierea
mondiale. In 1947, cind a izbucnit criza palesti-
Ierusalimul devenind un loc nesigur din
cauza multiplelor atentate ale din
lrgun Stern ale adversarilor lor
arabi, institutul s-a mutat pe meleaguri mai- primi-
toare, atunci, intr-o regiune
Cu zidurile sale din etalind, vizi-
bil , elemente ale vechii arhitecturi autohtone -
coloane ogive -,impozanta de la
o sau gre-
cum se ntlnesc n diverse zone
din Libanului. De sus, de la
mea celor aproape o mie de metri ai colinei unde
fusese se la orizont, cu ochiul
liber, intreaga a Beirutului modern,
marcat printr-o de blocuri albe,
aliniate pe fundalul albastru al Mediteranei
tene. aceasta de coroa-
nele rotunde ale unor pilcuri de pini maritimi ,
ar fi fost ne firma
la intrare, un inocent institut de studiu al
limbii arabe. E nu pentru
ci pentru oameni maturi aici de prin toate
' 'hemlane ... O din mun{ii Liban uliu
Kim Philby. superspionul secolului, a
trecut, el, pe la Chemlane
91
din a cedrilor matusalemici, la sud-est
de Beirut. Cu acest prilej, avea se opereze o
schi mbare de tutori prin trecerea din subzistenta
lui War Oftice in aceea a lui Foreign Oftice (mi-
afacerilor externe) .
In primii ani de pe teritoriul liba-
nez, a institutului de la Chem-
Iane va oarecum mai cu
nu -ni-
cifra de 50-60 de persoane, izolate n
spatele ziduri ale de pe
Dar, cu trecerea timpului, numele acestei
pentru limbii arabe" avea
ncetul cu ncetul, din -anonimat, fiind pomenit,
tot mai des, n coloanele presei din Beirut, n le-
cu diverse scandaluri privind mai
nevinovate, ce evident, de culisele
unor servicii secrete. Un ziarist libanez, care reu-
din curiozitate
in incinta de la Chemlane, va surprinde un
fapt oarecum bizar: pe un tablou
regulamentul de a se afla afi-
o ce zilele de plecare avali-
zelor diplomatice engleze, de la Beirut spre am-
basadele Sale din Cairo, Riad, Bagdad,
Londra ... :rei Aviv. De la consta-
tare nu mai era dect un pas la tot felul de
ale ce-i drept nu lipsite de o

Printre cei ce au urmat cursurile Institutului de
la Chemlane, cteva nume din
istoria a serviciilor secrete.
cum au fost George Blake, eroul unui proces
de spionaj de mare sau Kim Philby,
considerat ca unul din cei mai mari
ai secolului, ambii fiind la
ca un joc dublu.
Harold Alan Russel Philby, zis Kim,
unei familii britanice care adusese n trecut mari
servicii Coroanei. Harry Saint-John
Bridger Philby, fusese, la timpul un personaj
extrem de cunoscut n Orientul Mijlociu, faima sa
nefiind cu nimic mai prejos de aceea a celebrului
colonel Lawrence; ambii aveau contribuie, prin
activitatea lor, la a
politice a acestei regiuni. Maiorul Harry Philby,
intrat n serviciul lui India Oftice, din 1908,
n partea a peninsulei Arabica,
miznd pe dinastia de la Riad. Colonelul
Lawrence, care era membru al lui Bureau Arab de
la Cairo, talentele sale de agent
secret in partea a regiunii, n special in Si-
ria Hedjaz, protejata sa fiind familia
de la Mecca. unor diferite ale
92
Tancuri ale armatei /iba-
ne=e la o inainte
de conflictu-
lui intern. In noaptea dt
9-10 aprilie 1973, ele
aveau prea tir-
ziu la punctele atacate de
comandoul diversionist i;-
rae/ian
lui Secret lntelligence Service, fiecare cu tactica
ei, dsH obiectiv strategic la Est
de Suez, n clipa imperiului otoman,
Philby Lawrence la un moment d!!t.
rivali, cu In
timp ce colonelul Lawrence participa direct la
"revolta din a beduinilor din Hedjaz, orga-
niznd de diversiune n spa-
tele frontului otoman, pe care le-a descris cu ta-
lent n cartea -sa "Cei stlpi ai
maiorul Harry Philby la curtea emirului
din Nedjd, Abdel Aziz, viitorul rege al Arabiei
Saudite, de a istorie va fi strins o
parte a agentului britanic. n-
cheierea primului mondial
imperiului otoman, maiorul Philby a primit misiu-
nea de reprezentant special al Marii
Britanii pe emirul Abdallah al noului stat al
Transiordaniei, ce tocmai fusese creat. mai
tirziu a trecut prin lrak, ce o
destul de bine, din timpul nefericitei campanii
britanice n Mesopotamia anului 1916. Apoi, cnd
Abdel Aziz a nceput cucerirea Arabiei, ajungnd
cu armata sa la Mecca, l pe Philby
de acesta, pe care va o
de timp. Trecnd la islamism, sub numele de
eul Abdallah, el se va dovedi un musulman mo-
del, care ndeplinea toate de credin-
cios fervent, de ne-
veste (una dintre ele, se zice; chiar rege-
lui), n afara celei pe care o n Anglia (mama
lui Kim) . Fostul Harry Philby va deveni mna
a suveranului saudit, participnd regulat
la toate consiliile de primind din par-
tea acestuia diferite misiuni delicate ca, de
tratativelt. de pace cu imamul Yemenului n urma
din 1934. Ulterior, cu regele se
vor musulman, ntors la Londra,
va candida, la un moment dat, chiar pentru un
loc n Camera Comunelor. cel de al doilea
mondial, cu monarhia
Harry Philby_ a mai ntreprins o serie de
n Orient, stingndu-se din la vrsta de 75 de
ani, n l960, la Beirut. Pe mormntul dintr-un
cimitir al capitalei libaneze, fiul Kim Philby,
i-a ridicat o avnd pe ea
doar o ,,Aici cel mai
mare explorator al Arabiei".
Cnd dat
la un scurt popas ntre Londra Mecca, Kim
Philby se afla la Beirut de timp. Sosise aici
n preajma furtunosului an 1958, cnd eferves-
centa arab, de victoria
egiptene, luase pentru
vilirea ei, un corp american, format
SaDAng - arhiva personal
din aproape zece mii de marini , va de-
barca n Liban sub celei de a 6-a flote a
lui U.S. Navy, n vreme ce batalioanele de
britanici, aterizate pe aeroportul din Amman,
organizau de n preajma capita-
lei iordaniene. Trimiterea la Beirut, n acel mo-
ment, a ziaristului Kim Philby, n calitate de co-
respondent permanent al britanice
"Observer" "Economist" , nu constituia, desigur,
un fapt ci era tocmai de eveni-
mentele n
Kim Philby avusese o la fel de aventu-
stranie ca a faimosul agent
secret care aproape o de
veac, pe meleagurile Orientului Mijlociu. In tim-
pul civil din Spania, l pe Kim
acreditat n calitate de corespondent britanic pe
cartierul general franchist, de unde trimitea
reportaje, din prima linie, pentru cunoscutul coti-
dian londonez "Times" , la un moment dat
pnd, ca prin minune, dintr-un bombardament de
artilerie republican, n cursul pierdut
doi colegi de ai intors n Anglia,
cu fai ma de simpatizant al politicii de dreapta,
Kim Philby deschise marilor coti-
diane londoneza este trimis n calitate de co-
respondent special ta Berlin, unde rela-
foarte bune n cercurile naziste.
Apoi, nceperea trupele
britanice din n
mome_ntul nfrngerii , ntr-o de sal-
vare. In continuare, cariera sa se va n
cadrul lui Secret lntelligence Service, pe schema
repede n grad, ajungnd de
prin eficienta sa
activitate. In 1945, l temporar, la Istanbul,
pentru ca, peste timp, preia conducerea
de a S.I.S. privind Uniunea So-,
snt foarte de activita-
tea sa ta vreme, va primi o dis-
In continuare, Philby, sec-
sovietice din S.I.S., se va reintoarce, pentru o
n Turcia, avnd de prim-secre-
tar al ambasadei britanice. In 1949, ajunge ta
Washington, tot ca prim-secretar de
avnd misiunea de-agenrde al S.t.S. pe
noua de a Statelor
Unite, care tocmai se crease - Central lntelli-
.gence Agency (C.I.A.). Cariera sa se apropia de
apogeu. Se vorbea despre el ca despre un proba-
bil candidat la postul de al serviciului secret
englez.
a doi englezi, ambii
n post la Washington, Guy Francis de Moncy
Burgess, unei familii nobile, Donald
Maclean," fiul partiduluLiiberal ministru
ntr-unul din guvernele britanice, prieteni cu el
din timpul cind trei erau ta
Cambridge, avea pe Kim Philby ntr-o
mai cu ce se is-
case presupunerea i-ar fi avertizat, personal,
pe de care planau asupra lor,
astfel Conducerea lui
Secret tntelligence Service mai
departe, ncrederea n Kim va continua
apere chiar ce acesta va fi nevoit
cadrele lui Foreign Oftice, ve-
chea profesiune de ziarist. Se tot n
slujba lui Secret lntelligence Service. Mai nti n
Cipru, apoi n Liban, unde va fi ntlnit destul de
des pe la institutul din Chemtane.
La Beirut, Kim Philby locuia ntr-un apartament
elegant de pe strada Kantari, din centrul modern
al capitalei libaneze, cu cea de a treia
Imagine din Beirutul de vest, un bombardament
aerian
a sa, Eleonor. Se aici , pe cnd
aceasta era cu un ziarist american,
Sam Brewer, corespondentul lui .. New York lj-
mes", de care pen,tru a-1 lua pe Kim. In
seara de 23 ianuarie 1963, Philby
la familia prietenului lor, Balfour-Paul,
prim secretar al ambasadei britanice din Liban.
Kim a rugat-o pe Eleonor. plece nainte, ur-
mnd ca el mai trziu, avi nd unele treburi
de rezolvat. Familia diplomatului britanic invi-
tata tor masa, Kim continua n-
trzie. La miezul Eleonor s-a ntors
dar nu 1-a acolo. N-a nici a
doua zi nici n zilele Intre timp, i
prin cteva rndun de ta
Kim, acesta motiva plecarea n-
trzierea, explicnd a primit o profesio-
va lipsi o ceva mai
Dar Kim Philby n-a mai ta Beirut.
Misterul sale va fi elucidat abia peste
luni, n iulie 1963, cnd n ziarul "lzvestia"
o englez H.A.R.
Philby, care, n trecut, a ocupat o impor-
n serviciul secret englez, s-a adresat oficia-
sovietice, cernd azil politic
Sovietul Suprem al U.R.S.S. a aprobat
cererea lui H.A.R. Philby". mai trziu, Kim
Philby avea o sovie-
ce, cu ani n fusese recompensat
cu una din cete mai valoroase britanice
pentru activitatea sa n Secret lntelligence Ser-
vice.
Memori ile sale, publicate .ulterior, n mai multe
aveau ridice, n parte;. de pe ex-
a acestui personaj misterios, furniznd
pe care serviciul personalului di n
S.I.S. , nu le cunoscuse atunci. Kim
Philby nutrise convingeri de stnga din anii
n 1934, n de 20 de ani ,
participase ta luptele de pe baricadele cartierelor
din Viena, unde se afla n zilele re-
presiunilor ordonate de cancelarul
Dollfus. Mai departe, profesia de
agent secret , servise n Spania,
pe cartierul general al lui Franco, sau la
Berlin, pe ministerul de externe nazist. conti-
activitatea n anii celui de al
doilea mondial apoi, n momentul
cnd, de suspiciunile tot mai asidue ale
contra-spionajului britanic american, fusese
nevoit scena, moment consemnat
prin spectaculoasa sa de ta Beirut.
93
prin de curs de la Qhemlane, a
lui Blake, Philby altor spioni , ale istorii
s-au bucurat de publicitate, la vremea
aceea, a ca activitatea lui "Middle East Cen-
ter for Arabic Studies" ridice tot mai multe
semne de intrebare in coloanele presei libaneze.
Kamal Joumblatt, liderul, pe atunci, al Partidului
Socialist Progresist al druze, care
era, prin anii '60, ministru de interne in guver-
nul libanez, a deschis o eempanie im-
potriva Institutului de la Ctlemlane, cerind inchi-
derea sa, sub securitatea in
regiunea Orientului Mijlociu prin spionii care-i
El cerea deschiderea unei anchete se-
rioase, "documente de
mare in sprijinul sale.
Joumblatt nu era singurul ce incrimina acest in-
stitut pentru de spionaj . Liderul
partidului laburist britanic, Harold Wilson, avi nd
opinii, cerea guvernului de la Londra
preci zeze rolul institutului. Dar respec-
tive aveau se de la
Bei rut, ca in capitala interese supe-
rioare cerind ca ele
Ulterior, presa observase ,,studen-
de la Chemlane nu proveneau numai din Im-
periul britanic; n cercurile politice de la Beirut -
ce devenise, intre timp, un viespar
al spionajului unor oficia-
semnalind unui de citeva mii
de de toate - se vorbea
despre institutul "lingvistic" amintit ca despre un
centru special de a pen-
tru intregul N.A.T.O. Desigur, in povestea
era ceva dar cum "unde nu-i foc nu
iese fum" , porneau, neindoios, de la
anumite
Prin 1977, repor-terul unei reviste politice liba-
neze, vizitnd Institutul de la Chemlane discu-
tnd cu noul director despre istoriile mai
veclli referitoare la pe care o conducea,
acesta, o avea
iritat: ., Dar este vorba de lucruri trecute. La ce
bun mai vorQim din nou de ele. in orice caz,
eu am fost numifttifector al Institutului de foarte
timp deci , nu sint foarte competent pen-
tru a la aceste chestiuni. Ceea ce
pot afirma eu este MECAS (Middle East Cen-
ter for Arabic Studies), cum l numim noi ,
pentru ca diplomatii englezi, n.
Orientul Mijlociu, limba n scopul
de a se integra mai bine noului mediu". Amintin-
apoi, el era un fost student al institu-
tului , noul director, cuprins de melancolie,
risea: .. Noi ne aici , din
timp in timp, deoarece Institutul este, ntr-o pri-
nostru de peste treizeci de ani, un
fel de club privat, unde revenim, unii pentru reci-
clare, unii pentru memoria,
pentru a mai ceva n unii pentru
a se in .. . Sintem de altfel, cu to-
ai Institutului, att de
din patru de lume, incit MECAS
face gndesc la un mini-O.N.U."
Desigur, ar fi oarecum deplasat des-
pre un anumit rol direct pe care acest institut
lingvistic I-ar fi putut avea n eveni-
mentelor ultimului deceniu, din Liban. Dar "ono-
rabilii aici din "patru
de lume", dintre ei uitind mai
plece din Liban, absolvire, probabil ar fi
avut ceva mai multe de povestit dect a spus di-
rectorul MECAS-ului n sa cu reporterul
revistei libaneze...
94
:?- -r,.._
.. .
.... ...
turi
,."_ !._:::.' ....
Andrew Wichlaw, blond, cu mustata
scurt, sport, intr-un sweter bleumarin cu
nasturi metalici , pantaloni gri-pal purtnd la
un fular de i nnodat in ju-
rul gtului , avea a unui englez in
Sosise, in acea zi de 6 aprilie 1973, cu
cursa Alitalia de la Roma, de unde avusese
comande, din timp, telefonic, o la
" Sands of Lebanon", hotel cotat cu patru stele
situat pe plaja dinspre Ouzai, la marginea
a capitalei libaneze: La inceput de aprilie, sezonul
turistic la Beirut abia se pentru deschi-
dere, cu toate mercurul termometrelor sta-
de vreo in jurul a treizeci
de grade Celsius, iar apa se dovedea tocmai
de Domnul Andrew Wichlaw, un
pas!onat al pescuitului subacvatic, cum ex-
el de servici , alesese spe-
cial a anului , mai aglome-
pentru a putea se dedice, netulburat,
sportului preferat. hotelului "Sands of
Lebanon" i oferea optime. Dincolo de
stincile din apropierea apa extrem
de limpede, permitea o vizibilitate la
metri adincime, iar deasupra fundului nisi-
pos se profilau cirduri de faunei
marine, att de a Mediteranei
Turistul englez, extrem de de primele
sale se pe loc, ca-
mera pentru ct socotise el va
in Liban. Ferestrele
camerei sale dire-ct spre peisajul
tor al Mediteranei, plaja era la doi trebuia
coboare doar citeva . trepte de unde. se afla hote-
lul , confortul interior al acestuia nu cu nimic
de dorit, tuturor de
Exista un singur inconvenient : era
situat cam departe de centrul De aceea,
domnul Wichlaw se la un birou de i nchi-
riat intorcindu-se la volanul unui elegant
Buick, ce mai intii se oprise la un magazin
specializat din cartierul Hamra, pentru cum-
cele necesare pescuitului subacvatic,
bindu-se prima explorare sub
chiar in cursul acelei
trei zile, subacvatic de pe
malul Tamisei nu inceta guste dei iciile sportu-
lui preferat , citeva capturi de fru-
a se prea mult din raza
hotelului.
Cum erau calde luna
pe cer ca un candelabru lumina puternic,
in adincurile domnul Wichlaw
ncerce norocul la ore mai trzii. Astfel, in
seara de 9 aprilie, avea la
imediat sub luciul on-
dulat al de unde nu va mai reveni
n camera sa de la "Sands of Lebanon" . A doua
zi, personalul hotelului avea constate
cu in valuri a clientului britanic, se vo-
latilizase Buickul inchiriat de el.
Cam la din noapte, cinci
ei, definitiv, din hotelurile lor.
Doi dintre Dieter Aldnoder, un german
s.osit cu cteva zile mai inainte din Frankfurt,
Gilbert Rimbert, erau, ca
domnul Wichlaw, ai hotel "Sands
of Lebanon" . George Eldret,posesor al unui
port britanic, Charles Boussart, un alt belgian,
la hotelul "Coral Beach" , situat tot in
SaDAng - arhiva personal
cartiere ntregi au fost transformate n ruine
apropierea falezei sudice a capitalei libaneze.
Domnul Massey, un al treilea tunst britanic al
din grupul ce!.Qr la ho-
telul ,,Atlantic", nu prea eparte de celelalte hote-
luri ca o cu ei
se limuzinele pe care le in-
chiriasa fiecare pe numele de la o de
turism in acest domeniu. Citeva ore
mai tirziu, o a libaneze avea
descopere cu mirare, pe faleza Ramlet ei-Bayda,
un de limuzine cu portierele deschise,
a se cineva in jur. Doar in port-bagajul
al uneia dintre ele se distingeau mari
pete de singe.
Drama incepuse se deruleze la miezul
Cele autoturisme, circulind cu
se unul altul, cu farurile stinse,
intr-un loc mai izolat, pe de la marginea
ce zona a Beirutului. De
aici , cobora spre o intindere de nisip nengri-
destul de "plaja milogi-
lor", unde intrarea era spre deosebire de
plajele amenajata cu cabine, mici res-
taurante, frecventate P.B de abonament sau
bilet individual. In apropiere, zidurile
de ale unui hotel in
sub un palmier, singuratic, stind jos, pe
pentru a nu atrage un grup de
vreo de indivizi in haine pes-
blugi colorate, uniforme ale jan-
darmeriei libaneze, salopete .,leopard", de camu-
flaj, ale fedainilor palestinieni. La volanele limu-
zinelor ce sus pe se aflau cei
cu ceva
mai inainte de la hotelurile .,Sands <>f Lebanon",
.,Coral Beach" ,,Atlantic", buni
ai meandrelor cartierelor din Beirut pe care le
cu luni de zl1e,
mult inainte de aventura la care luau parte in
noapte. ei, ca gru-
pului adunat . sub palmierul singuratic, vorbeau
perfect limba intreaga fiind pla-
in cele mai mici
nunte de serviciile secrete israeliene de care
. in prealabil
din Tel Aviv cu false de pen-
tru a ajunge la Beirut, pe rute ocolite, prin Roma,
Londra, Frankfurt Bruxelles, misiunea lor fiind
aceea de a furniza mijloacele de deplasare, in ca-
pitala pentru comandoul ce avea de-
barca in noaptea de 9 aprilie, transportat la
in pneumatice, de la bordul unei vedete mi-
litare in larg. .
La un semnal, membrii comandoului au urcat
pe instalindu-se in automobilele conduse
de Wichlaw, Aldnoder, Rimbert, Boussart, Eldret
Massey alias ... cine cum i-o mai fi chemind
in realitate, divizindu-se pornind in direc-
primul grup - spre centrul al doilea
- spre de la Sabra, i n
linie la mai de doi kilometri de
mul
Primele trei Buick-uri, rulind pe litora-
IUI\li inspre cartierul
Rauche apoi , ce o parte a bu-
levardului Charles de Gaulle, pe strada
Verdun, oprindu-se la vreo sute de
metri de o a jandarmeriei li-
baneze: Strada era la acea
fiind destul de La intrarea de a unui
bloc cu etaje, doi fedai ni palestinieni,
comod in fotolii de de
tinind la pe genunchi, pi stoale-
de aici, i n fi ecare
de aproape doi ani. grupul de tineri
coborind din cele trei automobile, se
probabil: hippies care se duc la de-
coratorul de teatru din blocul vecin" , unde urcau
adeseori , la ore tirzii , fete cu lung
in blugi. Dar unii di ntre ei purtau, in acea
trench-coat- uri albe, era destul de
cald iar sub ele se conturau, disimulate,
obiecte tari. .. Ultima constatare a fedainilor
fusese, pentru inainte de a putea
ridica armele ce le pe genunchi, .,hippies"
ii inofensiv!, folosindu-se de pistoale cu
Trecnd pe corpurile fedainilor ciu-
de la etajul 6,
unde locuia Abu Yussef, departamentului
politic al pentru Eliberarea Palesti-
nei. fn moment, alt grup se oprea la etajele
doi trei dintr-un imobil vecin,- acolo unde
aveau apartamentele Kamal Adwane, responsa-
bilul palestimene din teritoriile ocu-
pate, Kamal Nasser, ziarist scriitor de va-
loare, de cuvnt al O.E.P., membru in
Comitetul Executiv al hippies
au explodeze apartamentelor celor
trei palestinieni, sincronizind exploziile exact
la unu cinci minute. n
interior, ei ii vor ucide cu singe rece, prin -rafale
de arme automate. lui Abu Yussef a fost lo-
ea, de citeva iar unul din copiii
martor la intreaga va fi abia a doua zi
pe cu mintea
'Kamal Adwane, inainte de a
de mai avu timp ridice
ce-l avea el, o
in doi dintre atacanti.
95
Bechir Gemaye/, comandant al
ilor unificate ale cre$t ine de
dreapta. a pierit n cursul unui atentat mpo-
triva sediului central al partidului Kataeb
(falangele libaneze), la trei
ce fusese ales. al republicii. Moar-
tea sa a constituit pretextul Reirutu-
Timp de aproape tret luni. palelfinieni ,1i mili{it!e for{l'IOI
progre1ilfe libane::e au cu dirzerlie Beimrul de 1'1'.\/. Spre ,fir,t-
tul lui aur:u11 1982. palellinieni 1--au ren-a.\ din cupirala lil>a-
in urma unui acord reali::ur pe canale diplomaricc
lui de vest de armata
Zgomotul avu darul alar-
meze pe vecinii din apropiate blocurile
vecine. O femeie in aparta-
mentului ei , i i auzi pe ce se
geau, strigindu-se necu-
Un alt vecin, tot uoanez; care
citeva crimpeie de cu
., Erau israelieni!" vecini , ce ei
cind zgomotele se
din umeri a nedumerire. Israelieni - n plin cen-
t rul Beirutului , cum ar fi putut cineva nchi-
puie ceva?
Un jeep al .,beretelor (brigada a 16--a a
de securitate - F.S.I.,
principala unitate de a ordinii a Beiru-
tului din acel t imp) , care efectua o patrulare de
fu prin radio de un de servi-
ciu, de la cazarma din apropiere: ce se
pe la palestinieni ". Cu
M-16 .,beretele se in
spre imobilele unde locuiau liderii palesti-
nieni. Ajungnd la fata locului, n ambus-
cada comandoului israelian, care tocmai se re-
doi libanezi pe loc. Ce-
rind prin radio alte jeepuri ale F.S.I.
in fiind primite, ele, cu rafale de
arme automate. La ora unu de mi-
nute, un de libanez striga disperat in
cerind i se de
o ,,Am .. Nu cine trage!"
La cartierul general al F.S.I., confuzia era to-
De peste tot se primeau telefoane semnalind
focuri de in cartierul Dora, un
garaj fusese aruncat in aer: trei muncitori sirieni
si un libanez care dormeau acolo
96
de explozie. in Sabra se au-
zeau explozii. La ora unu trei -
zeci de minute, un de aflat i n strada
Verdun, comunica prin radio comandamentului :
.Aici totul s-a terminat. Criminal ii au fugit cu trei
automobile ci vile. Unde trimit
Cu zece minute mai nainte, sediul unei organi-
palestiniene din Sabra era atacat de un grup
armat in uniforme de jandarmi li banezi
salopete .,leopard". apropi-
indu-se de de la intrarea imobilului cu pa-
tru etaje, simultan fqcul din revolvere
dotate cu amortizor de zgomot. Inainte de a muri ,
unul dintre palestinienii de o
in aer, dind astfel alarma. Cum la acea
se mai aflau in mai fedaini nar-
cu foc intens asediatori-
lor care, aruncind grenade fumigene,
pe primul etaj. Unul din fedainii
relata ulterior: .,Am telefonat la ora unu
la O.E.P, pentru a informa sintem
de israelieni. li recunoscusem imediat. Am
cerut fie prevenit primul ministru libanez". Re-
comandoul israelian avea arunce
n aer o parte a imobilului. Palestinienii nregis-
trau pierderea a cinci fedaini. Israelienii transpor-
tau cadavrele a doi membri ai comandoului.
La ora unu cincizeci de minute, primul minis-
tru libanez, Saeb Salam, la
telefon pe generalul Ghanem, comandantul al
armatei, de atacul israelian mpotriva
palestinienilor. Generalul i-a promis va pune
a(mata n stare de Primul tanc libanez
ajungea ln strada Verdun abia la ora zece
minute. In acel moment, ntregul efectiv al co-
mandoului israelian, cu cei ..
purtnd cu ei proprii, erau
la bordul vedetei ce-i n larg.
SaDAng - arhiva personal
Cind blindatele armatei libaneze apari-
in zona unde debarcase la miezul co-
mandoul, nava se afla de mult in largul
indreptindu-se, cu viteza, spre Haifa,
sub a unei patrula de "Phan-
tom"-uri.
de fructe, ce putea fi intilnit,
ziua noaptea tirziu, pe faleza cu
ruciorul de fructe manual de
cut suc din portocale, foarte mirat de n-
militarilor care il la vreo
zeci de metri de plaja unde debarcase comandoul
israelian. A el o Unde? Pe mare ... A
auzit el rafale de Da, a auzit. ce-i
cu asta? La Beirut se aude ceva,
aproape in fiecare noapte. pentru atta lucru
trebuia se deplaseze pe o co-
de tancuri?
se ncheiase. La
ora patru un general israelian,
de cuvnt al militare, o confe-
de relatnd din
somn, ntregul film al de comando de la
Beirut. Dar, n capitala zarva era departe
de a se fi potolit. Ea avusese darul o
cutie a Pandorei , cu repercusiuni
grave, ce au jucat un rol important n
rea a evenimentelor, inclusiv n declan-
conflictului intern libanez.
Premierul Saeb Salam acuzase, a doua zi, co-
mandamentul armatei de ntrziere a
ce se impuneau, cernd demisia gene-
ralului Ghanem. n spus, acesta fusese
rechemat n cadrele active ale armatei nu cu prea
mult timp n ce, aflat n retragere, n-
deplinise, ani , de. consili.er
probleme militare al dm
Beirut. (Armata libaneza era ech1pata cu un1forme
celor ale armatei americane, nzes-
trarea sa fiind_ n mare parte, tot
15 septembrie 1982. Blindatele israeliene din
toate n Beiruru/ de vest
de Statele Unite). republicii din acel
timp, Suleiman Frangieh, a refuzat cererea pre-
mierului, ceea ce a provocat o de gu-
vern< Saeb Salam el demi-
sia. Intre palestinieni statul libanez s-a creat o
i ncordare antrennd puternice diver-
ntre politice comunitare ale
Aceasta stare de tensiune a condus, trei
mni mai tirziu, la un ntre armata li-
armate palestiniene de la Beirut,
taberele palestiniene fiind bombardata cu artileria

diplomatice ale statelor arabe, ale
Ligii Arabe, negocierile dintre pentru
Eliberarea Palestinei statul libanez au
la aplaneze conflictul armat, care
durase mai multe zile, cu pierderi umane de am-
bele Dar atmosfera de nencredere n
urma comandoului israelian persista,
mai cu actele de diversi une puse la
cale de vecinii de la frontiera continuau
se
Cea mai de acest fel
avea f ie spre anului
tor, tot la Beirut. Scenariul ei fusese
identic cu cel al din aprilie 1973. La
fel, patru cu false -
britanic, irlandez, vest-german, mexican - veni-
la Beirut, nchiriind, la
rndul lor, autoturisme de la o societate special i-
n continuare actele de diversiune nu
au fost realizate printr-un atac direct, ci se utili-
mijloace sofisticate, de ultimul stri-
al tehnicii. Automobilele nchiriate predate
apor unor complici tran-
sformate n de rachete, cu declan-
Rachetele erau instalate pe aco-
autoturismelor, disimulate n cte o
de carton. Ele aduse noaptea,
fiind parcate printre diversele vehicule din
preajma unor sedii palestiniene, chiar n mijlocul
Beirutului : sediul central al O.E.P., Centrul de
studii palestiniene Centrul pentru teri-
toriile ocupate. La 10 decembrie 1974.
rachete cu sistem de
amplasate pe cele patru atJioturisme
nchiriate de care avusesera
tent ::> riul libanez cu o zi namte, vor
lovi , precis, imobilele n a din
feri_cire, pierderi umane, n de
patru persoane
Impactul psihologic fusese, cu mult mai
puternic, nveninnd din nou dintre pales-
tinieni statul libanez, dintre libanezii -
obiectiv ce, de altfel, tocmai se de servi-
ciile secrete organizatoare ale unor asemenea
acte de diversiune ...
Povestea
Strada Hamra era, n timpuri normale,
un fel de a Beirutului modern, cea mai ele-
mai a capi-
talei libaneze, principalul loc de al tu-
turor vizitatorilor De o parte de alta, pe
o de vreo doi kilometri ct n lun-
gime, se aliniau hoteluri de lux, restaurante de tip
european, cafe-trotuaruri cu aspect parizian
nume supermagazine unde Qaseai
de import din toate lumu, prava-
lii ce expuneau cele mai noi ale urfor
97
case de cu cinematografe
elegante, se toate cu aer
prezentind ultimele filme premiate la Cannes, se-
dii ale filialelor unor mari
imense cu jocuri mecanice, etalind
cu o zi inainte in capitalele de pe
Sena sau Tamisa, magazine de bijuterii obiecte '
de intr-un cuvint,o explozie a une;
agitata comerciale de care
nu inceta o nici in zi, nici in
miez de noapte. Aici, pe Hamra, intil-
nire politicienii, oamenii de afaceri, de
arme narcotice, liber spionii, tot
felul de personaje misterioase, pierzindu-se
in imensa a Se vorbeau toate lim-
bile se vedeau cele mai diverse costu-
sau orientale, oameni de dife-
rite rase.
in a doua a anului 1981, cind incepe
povestea lui Abu Rish, Hamra mult, cei
peste ani de conflict intern nu-i provo-
distrugeri directe, fiind in afara peri-
metrului propriu-zis al armate, reu-
fardul cunos-
cute cindva, uneon, la zero ani-
matia de indeosebi
intunericului, cind pe jos, prin
insemna o ce se putea
termina, destul de des, foarte Din loc in loc,
in unor publice sau a hotelurilor
transformate in diverse comandamente ale
rilor armate, se vedeau mici din saci de
nisip, in spatele mitralierele cu
banda de stirnind. Hamra
nea mai departe un simbol al Beirutului trecut
viitor, de nostalgia vremurilor li-
intr-o revenire la o
bombe. In momentul respectiv, opti-
mismul unei reveniri la normal tot mai
mult loc. Din iulie, un acord tacit, aranjat pe in-
tortocheatele ale culiselor diplomatice,
inceteze focul intre palestinieni israelieni in
sudul Libanului; se raidurile aeriene
ale acestora din politice interne in-
tatoneze unei reconcilieri;
de trecere dintre cele ale Beirutu-
lui, vegheate de militarii sirieni din ..
de descurajare", aproape permanent.
Strada Hamra se incadra ea, timid, in acest cli-
mat ceva mai optimist, in cursul zilei,
devenind din ce in ce mai jVie.
Cam pe atunci Abu Rish per-
in zona Hamra, pe cine de
unde. Se stabilise spre un al incro-
din cartoane aruncate, un
. post improvizat, pe un loc viran situat in unui
vechi hotel, unde era cazat un comandament din
.. de descurajare". m-
netunse, ce-i atirnau pe
umeri, cu pene panglici colorate, modelul
pieilor purta de git o de
ce scotea clinchete la fiecare
Abll Rish, cum ii spuneau in cartier,
considerindu-1 drept un nebun inofensiv, din
pomenile vecinilor, inclusiv ale de
de la hotelul de vis-a-vis, care ii
parte din propriile oarecum sub
lor. De altfel, in Orient nebunii sint pri-
cu oarecare nimeni
permite joc de ei, le cel mai
tnic se din plin de mila
Abu Rish. avea treizeci-treizeci cinci de ani.
in ciuda sale jalnice, se to-
uneori, la o privire mai ceva aparte in
comportarea sa; se exprima. incoerent, in crim-
98
paie din patru limbi, printre care germana,
cum .. Goethe Institut" (casa de
de ambasada R.F.G. la Beirut) se afla prin apro-
piere, acestuia se se
din cind in cind, cu el, pe la
cerindu-le, prin fraze trunchiate prin semne,
dea vreo carte sau vreo veche, din
cele ce se aruncau la gunoi. Cind primea ceva de
citit, bucuros din de la git,
bucurindu-se ca un copil la primirea unei
Se apoi, pe jos, in fata de
carton, ore intregi de la cap la
de la la cap, revista sau cartea
din timp in timp, privirea tul-
bure spre comandamentul militar de peste drum.
oare hrana de la
. de sau ce altceva putea
prin mintea sa in zona a
Beirutului de vest, incepuse fie cunoscut de
mai lumea nimeni nu
afle identitatea, de unde venise pe unde um-
blase, se ar fi fost un om cu
exercitind o profesiune inainte ca
cine ce nenorocire fi lovit, intunecindu-i
mintea.
Prin iunie 1982, cind a inceput asediul is(aelian
al Beirutului de vest cu ingrozitoarele bombarda-
mente aeriene, navale terestre, ce au transfor-
mat in ruine cartiere intregi, zona
Hamra a fost ea pe alocuri, fiind nre-
gistrate destule victime. Timp de trei luni, oame-
nii au mai mult prin subsoluri ,
refugiindu-se in locuri conside-
rate ceva mai ferite, sau au pierit sub
rile unor imobila. Spre lui august, a inter-
venit acordul de retragere a pales-
tinieni din Beirutul de vest, incetind bombarda-
mentale oamenii incepind pe la ca-
sele lor.
Trupele israeliene se aflau la marginea
dar adversarii lor Belrutul de
vest se avea oarecari
se refntroneze. La 23 august, fusese ales un nou
al Libanului, in persoana lui Bechir
Gemayel, comandant al unificate
ale dreptei care ne-
utre in timpul asediului Beirutului de vest, le-
lor mai vechi cu israelienii, ce le aprovi-
in trecut, cu arme, de mult
constituie un secret. Bechir promisese, la alege-
rea sa, fie al tutu-
ror libanezilor, astfel pentru o
reconciliere
definitiv armate interne favori-
zeze normalizarea refacerea Libanului. El
urma preia oficial de al
republicii la 22 septembrie .
Intre timp, la Beirut sosise plecase o
din 3 400 de militari
- marini americani, francezi
bersaglieri italieni - ,
ordinea formeze- o in
.trupelor israeliene la retragerea din
Beirutul de vest a palestinieni a
militarilor sirieni din .. de descura-
jare", urmind ca, in continuare, armata
preia controlul asupra acestei a
lui.
La 14 septembrie, ales Bechir
Gemayel pierea in cursul unui atentat ce arun-
case in aer sediul central al partidului Kataeb
(falangele libaneze). A doua zi, sub pretextul asi-
locuitorilor Beirutului de vest
pericolului ,.eventualelor dezordini" ce
ar fi putut fi provocate de moartea a
SaDAng - arhiva personal
--- .. + -;. ,r: . ""'":.>.. . - l'"".!f ..,. ...
- ' Il ' - ' .lil, ..... .. "'' "' ,JII:
Palesrinieni libanezi,
aresra{i de israelieni, le-
gaTi la ochi de mini,
sinr spre locurile
de inrerogare. Aresrarea
mulrora dinrre ria s-<1

israe-
lieni, in prea/a-
hi/ in Beirurul de vesr
republicii n-
cheiase evacuarea), trupele israeliene vor
trunde n parte a prac-
tic, retragerea palestinienilor, nici o

Povestind intrarea armatei israeliene n Beirutul
de vest, un .martor ocular relata prin mijlocul
naintau cu coloanele de
tancuri, n timp ce, de-a lungul trotuarelor, infan-
cu degetul pe armelor automate,
se scurgeau n indian. Din loc n loc, alaiurile
acestea ale zeului Marte, ce treceau nestingherite
prin lipsit de se opreau ,din
a cte unuia din blindate, un de
cu un n
cu voce megafon portativ:
Mohammad.. . aparta,mentul doisprezece, etajul
patru, din imobilul tu ...
n acest timp, turelele tancurilor se nvrteau
n indicate. Era
arestat, liste stabilite de mult timp,
oricine ar fi fost de cea mai
cu palestiniene, chiar avea ce-
Cu minile legate la spate, "sus-
n camioane, plecau spre sud,
n zona la centrele de triere ale servi-
ciilor specializate israeliene.
Abu Risn, care in iunie, cam pe la n-
.;eputul asediului israelian, el reapari-
tocmai n de septembrie att
de Vecini i din cartier ne-
bunul cu fusese ucis n timpul bombar-
damentelor, urma printre mormanele
de sub care au pierit locuitori ai
capitalei libaneze. Dar, spre marea lor
Abu Rish era viu cu totul altfel
dect se Nu mai purta pene
panglici legate n nici colierul de
de gt. nu le-ar fi vorbit, n cea mai
amintindu-le de zilele cnd
pe la lor, cu greu I-ar mai fi cunoscut
n hainele de noi n care era m-
Pe cap purta un chipiu de la cen-
i atrna toc;:ul unui revolver, iar pe
vestonului, insemnele gradului de al ar-
matei. .. israeliene. Cu o n de
el n prealabil - pe atunci cnd strnind
mila, prin cartierele vestice ale Beirutului , dis-
truse ulterior de colegii di n de la ar-
tilerie - "nebunul cu n realitate
al serviciilor secrete israeliene, ghida acum ope-
de arestare a libanezi pa-
lestinieni din rndur ile civile
itoare.
cum relata "France Presse" la
timpul respectiv, ntr-o pri-
de la n Liban, locuitorii Beirutu-
lui de vest au putut constata, n acele zile, ui-
mitoarea poveste a "nebunului cu un
subiect de roman de t ip James Bond, n-
trecnd de fapt orice era departe de a
constitui o ntmplare E nu-
meroasa de spioni israelieni ce inundase,
de vreme, toate sectoarele publice din
capitala nu purta, n toate cazurile, clo-
de gt nici nu pe piei le tre-
cnd drept mint ali, ino-
fensivi. Astfel , un oarecare Walid Jamal ali as ...
devenise unul din cei mai ai
unuia dintre partidele libaneze aliate cu
luptase cu arma n mpotriva
trupelor israel iene asediatoare. Un alt "alias"
ajunsese la comanda unui grup de
de altfel , chiar de el fusese prezent pe barica-
dele din periferiile sudice ale capitalei libaneze
n ultimul moment al din iunie -au-
gust. Ambii "i namici ai Israelului vor
n zilele Beirutului , n vechile
lor uniforme de ai Zahalului .(armata israe-

de la Beirut ai marilor
de transmiteau, n acele zile,
o serie de despre israelieni
n rndurile diverselor organizatii libaneze
palestiniene, ca aespre persoane deasupra
dar care s-au dea
jos masca, la sosirea trupelor is-
raeliene, n realitate cine
de cnd n capitala
cum orice poveste are morala ei, n cazul de
ea s-ar putea astfel , mai cu
pentru locurile unde se o
tulbure: de nebunii cu dar mai
ales de colegii lor .. !
Ionescu
99
VIetii celei mal vechi populatii australlene - abo-
rlgenll, confruntati, dramatic, cu unul mod de
Impus de "europeni", dar
propria Identitate, dreptul la valorilor ldealurllor lor
traditionale - revista "Afrlque-Asle" le un amplu reportaj,
din care extrasele
Ce despre aborlgenl?
In propria
Identitate, egalitate
AUSTRAL/E"/
,,Aborigenii? - Ni-
cole, locuitoare a Red-
fern. Nu vreau cunosc, dar
Gazul lor mi pare disperat mo-
dul lor de este dincolo de
mea. Consider nu
am nici un motiv de a vrea
cunosc sau interesez de
ei ". Nicole este
de origine Nimic
uimitor, deci, ea nu vrea
pe abori geni ,
printre ei.
ei pe aceste meleaguri este dato-
hazardului , atitudinea ei
de aborigeni nu are, n
schimb,nimic
Majoritatea australienilor albi
nu au,n general , nimic de-a face
cu vechi locuitori ai " Nor-
dului profund" al Australiei. To-
aborigenii snt, aici, de
peste 40.000 de ani. 99 18.---SU@
din istoria continentului'......
este In de
circa 300.000, la sosirea
nului Cook n Terra Australis,
acum 200 de ani, aborigenii , ra-
pid nu mai reprezentau
dect o de 60.000 de
la nceputul anilor 1930.
In decurs de un secol, o mare
parte din cele 500 de limbi
dialecte ale lor era definitiv pier-
Aceasta este
a
care se altor
mituri de acest gen.
Primii coloni, criminali con-
n acest vast pe-
nitenciar de Anglia, care
dorea debaraseze nchiso-
rile suprapopulate - nu cunos-
n de origine, dect
nedreptatea violenta. Este
ceea ce ei au transmis ce-
lor care i-au primit n Australia;
bolilor aduse - tubercu-
100
1:1 aborigenii. snt locuitori ai Australiei de peste 40.000 dl' ani
sifilis -, necunoscute
atunci , li s-au ..
rea de oameni", ca un
sport, sau de
capcane cu n pe-
rioadele de foamete. Obiectivul era
nu mai nici un singur
aborigen n Tasmania
considerau de
pe ansamblul continentului era
S-a decis, deci, li
se moartea mai peni-

Dar, contrar a ceea ce credea
ocupantul alb, mare a fost rezis-
aborigenilor. Ei au supra-
n cmpurile de concen-
trare. Aceasta a obligat
abandoneze politica de
pentru a
o adopta pe cea de asimilare, in
special cu privire la aborigenii de
Dar, o n
plus, rezultatul nu a fost cel
teptat. Aborigenii s-au dovedit
imposibil de exterminat, imposi-
bil de izolat, imposibil de asimi-
lat. n final, guvernul a fost con-
strns, n 1967, le
atunci, ei
nu erau nici n re-
drept
"minori", nu aveau nici drept de
vot. n urma referendumului din
1967, a
fost pentru a permite
guvernului federal adopte legi
asupra aborigenilor, n
asupra tuturor sta-
telor pe
aborigeni "celorlalte rase" d!n
compunerea In
1981, la primul la
care au fost n ei
erau 160.000.
Recunoscuti. n oficial,
aborigenii nu snt, n
n realitate. Un aborigen
vede frecvent intrarea
n hoteluri, restaurante, anumite
baruri. Australianul .. european"
- cum i place se
- este gata n
drepturile tuturor cetor-
lalte etnice imigrate, pre-
cum greci, italieni, vietnamezi, li-
SaDAng - arhiva personal
Demon.Hra{ie pentru aborigene acceptarea a<,.,",,.
pnmi locuitori ai cominemului drept cu drepturi egale cu cl'ilal(i
banezi, dar nu pe cele ale po-
porului autentic al acestei
"intr-o cafenea se vor-
ntr-o cafenea
se italie-
lumea poate
aici propria -
spune Larry, un militant abori-
gen - . n afara de noi. CeilMt
au, de asemenea, lor,
n propriile limbi. Dar, pentru
noi, limba nu mai
n mod practic". Larry nu vrea
fie acuzat de rasism, la rndul
El este
care, n majori-
tate, constrngerilor eco-
nomice, ales Australia
drept patrie", nu se simt
pe de-a-ntregul n largui---I.Q!.
Chiar avnd
ei nu snt drept
australieni". "Dar, cel
ei snt ca
umane apoi , au o o
pe care pot spri-
jini - Larry. In vreme
ce noi nu avem nici chiar statu-
tul lor. Noi am devenit n
propria
Cum se faptul 90 la
dintre aborigeni n
pragul Cum se
faptul ei de boli care
au total n alte comuni-
ale Fiecare aborigen
arl! un orb in familia sa, fiecare
familie din mediul rural
un lepros, rata infan-
tile este de trei ori mai
dect n celelalte spe-
de este cu 20 de ani
mai un aborigen din cinci
moare naintea vrstei de 40 de
ani. Bolile mentale, maladiile res-
piratorii, gastrointestinale, car-
diovasculare, bolile datorate mal-
ca tot felul de
snt mult mai frecvente la abori-
geni apar la. o mult mai
precoce.
este o
care-i pe abori-
geni. In statul New South Wales,
77 la din abori-
este lucru. Rata
este, in general, de
ori mai mare decit pentru
restul australienilor. Atitudinile
rasiste, ca ideile preconcepute
snt de n cu
lipsa de instruire calificare
"Singurii aborigeni
care au de lucru n parte
a snt, practic, cei care snt
de ce se
de problemele lor -
Lyann Munro, administrator al
serviciului judiciar aborigen la
Redfern. Este de neconceput, de
exemplu, vezi un negru n
spatele unei tejghele.
diferitelor etnice pot lu-
cra la birouri, dar
nu noi". Ei snt, deci,
la manuale, nici aces-
tea nu snt ntotdeauna de

Se discriminarea ra-
este Legal da, dar
ea n maniera cea mai
n n
fapte. Nomazi din nea-
cordnd dect valoare pro-
materiale, aborigenii
snt, de multe ori, incapabili
se ritmurilor unor ocupa-
din punctul lor de ve-
dere nu le nici
utilitatea. in lipsa studiilor nece-
sare. deseori sub salariul
minim, ei se ape-
leze prea des la asistenta so-
Una din ma-
nifeste ale acestei este
in
vreme ce aborigenii constituie
doar 1 la din to-
a Australiei, ei 30
la din din Tnchisori.
Dar, acolo, rasismul intervine,
in numeroase cazuri, pen-
tru vini, aborigenii sint
la pedepse mai grele
decit australieni de
albi adesea, foarte
conservatori.
de propria lor cul-
de identitate, abori-
geni refugiul n alcool.
din ce in ce mai
sint cei care se pen-
tru revendica drepturile
lua n propriile mini desti-
nul. exte-
rioare" constituie una din dove-
L;te acestei De la incepu-
tul anilor '70, grupuri de familii
au inceput abandoneze zonele
rezervate din epoca
mergnd se
pe fostele lor unde
un stil de
din culti-
varea
exprimndu-se prin alte
forme de specifice. in acest
fel, ei salva o cul-
pe cale de defini-
dea ti-
nerei pentru ca
aceasta identita-
tea ncrederea n ea
istoria, limba,
ritualurile sacre de din
triburi n
libertatea de a alege
ceea ce vrea, asimileze din ci-
oamenilor albi res-
ceea ce ca as-
pecte negative.
Azi, peste 4000 de aborigeni
au al_es in asemenea
In ciuda controversei iscate
de problema aceasta a
tilor - exprimate mai ales de
albi - privind riscul
ar putea reprezinta o
de un fel
de apartheid n sens invers, un
fapt este sigur: aborigenii
in exterioare" re-
un mai bun echilibru sufle-
tesc, o identitate o ncredere,
pe care nu pot le procure in-
sau programele create
de albi, n vederea amelio-
. lor. "Oricare ar fi vi-
itorul acestor - de-
avocatul Tony Simpson -,
ele snt, cel un refugiu
unde oameni pot reflecta,
unde pot reveni din
dureros al ntlnirii cu
Ei vor avea, apoi,
timpul ce cale vor
plecnd de la o
oarecum Avocatul se
el ca un .. aliat
101
profesional" al aborigenilor, n
cadrul unui "program de supra-
Pe baza lui,
create
controlate de abori-
gene pentru rezolva proble-
mele pe termen scurt, n special
n domenii presante, ale
n unei
politice pe termen lung,
cum ar fi unor drepturi
asupra Serviciul judi-
ciar din Redfern, n 1971
de aborigeni, este
primul de acest fel. Exemplul a
fost urmat, n an, prin
crearea unui serviciu medical n
localitatea Lipsa de
sau de medici aborigeni
a determinat
caute cooperarea unor
profesionali" printre neaborigeni,
cum ar fi profesorul Fred Hol-
lows, celebru oculist, devenit o
vie a Australiei negre.
nu doctorii snt cei care
serviciile medi-
cale. "Noi sntem persoanele cel
mai importante ntr-un
asemenea centru - unul
din doctori. Comunitatea
este cea care se de
tot". centrele snt locul de
ajutor medical pentru aborigeni,
care, aceste structuri n-ar
exista, ar prefera la ei
dect suporte tratamen-
tul umilitor la care snt
deseori n spitale, ele
de asemenea, ca locuri de
ntlnire schimburi sociale,
pentru de
solidaritate ntre aborigenii dis-
n mediul urban.
Subiectul care
cel mai mare interes cele mai
vii polemici cel al
tului . aborigenilor
de chiar al celor
care raporturi
cu trib_\)1 lor cu este
mare. In cu le-
gendele nu numai
mntul este cel considerat S!frU,
dar arborii, stncile
de el. Fiecare obiect, fiecare lu-
cru este adesea subiect de isto-
rii, servind frecvent de loc de re-
fugiu spiritului vreunui
venerat. Este, deci, pen-
tru aborigeni recupereze lo-
curile sacre proprie-
tatea asupra care le
Numai dispu-
nnd de drepturi inalienabile asu-
pra pe care ei se gn-
desc implanteze bazele unei
economice
nu mai din programele
de ale guver11ului, vor
putea identita-
tea demnitatea ca australieni
cu drepturi depline.
Azi, ei au acces la 9,71 la
din Australiei,
102
.. in propria

/
746.152 km de
(aproape o din
Desigur, este
un mare progres, n
cu acum 10
ani. majoritatea acestor
snt abando-
nate de. cultivatorii albi nu au
dect valoare
Este, mai ales, cazul teritoriului
din Nord, sub administrarea gu-
vernului federal, unde aborigenii
au avut drept la 28 la din
departamentului
(389.731 km2). Pe de parte,
astfel snt,
n genere, locuite de aborigenii
n trib nu privesc pe cei
din centrele urbane sau semiur-
bane care n-au, practic, acces la
nici un fel de proprietate asupra

neabori-
gene este att de mare aici, n
statul N.S.W. , pentru
drepturile asupra nu
poate avea det o sim-
- ministruL afa-
f:erilor aborigene, Pat O'Shane.
1 n acest stat, de altfel, guver-
nul cu o pentru a lua
cu alta. O lege
tea dreptul aborigenilor de a re-
clama titlul de proprietate asupra
.care le
care, azi, snt pla-
sate sub coroanei. O
lege a legalizat, de curnd,
revocarea a 100 km2 de
de Serviciul
judiciar aborigen din Redfern a
depus o plngere mpotriva gu-
vernului statului N.S.W., acuzn-
du-1 n contradic-
cu legea privind dis-
eri mina rea Victoria
pitjantjatjara, care a
un titlu de proprietate
asupra a 100.000 km2 n statul
Australiei de Sud, nu poate fi
nici un vis n
statele cu pre-
cum Queensland sau Tasmania.
Guvernul din acest din stat
a cunoscut nu
nici un aborigen, "pur
snge", pe. teritoriul to-
talul posedate de
aborigeni n Tasmania este de ...
1 km2.
Revenirea, anul trecut, a labu-
la puterea a sus-
citat unele Crearea
unei legi federale pentru recu-
drepturilor asupra
mntului, care guverneze le-
statelor australiene, fi-
printre proiectele guver-
nului premierului Robert Hawke.
Deja atitudinea Canberrei asupra
problemei aborigene
o mai
pe aborigeni pen-
tru ei n loc dorim
ceea ce ar fi bun sau
pentru ei. "Dorim ne limi-
la punerea n lu-
cru a unor structuri pentru reali-
zarea deciziilor lor" - a declarat
un responsabil al departamentu-
lui. ' pentru problemele aborigene.
In un consiliu
aborigen, cuprinznd 36 de re-
din rndul pro-
priei din
1977, avnd drept centra-
lizarea deciziilor a
lor aborigenilor negocieze
n numele acestora cu guvernul
federal. Canberra de-
monstreze, astfel, bunele sale in-
reamintind, . nive-
lul sumelor consacrate
melor de pentru
aborigeni: un miliard de dolari,
n timpul ultimilor ani,
n medie, 2.200 de dolari
pentru fiecare aborigen. O
care ar putea
multor australieni albi, dar care
nu are, de fapt, o prea mare
este ca
o pentru
acestui popor de 200
de ani ncoace.
de ndeplinit:
aborigene accepta-
rea acestor primi locuitori ai teri-
tol'iului ca australieni
egali n drepturi cu Ceea
ce nu depinde, n
de de dolari ci
de schimbarea co-
albe dominante.
SaDAng - arhiva personal
Pirateria frauda sint, tot atit de vechi ca
marina cum o dovedesc numeroase ale
Pirateria, indeosebi, are o istorie
scrierile despre Sindbad Marinarul, de demonstrind elocvent
acest lucru. nu a in
maritim, ea ia frinat dezvoltarea. ntro lume in
care mari de iau calea apei, frauda pi-
rateria perturbeze transporturile maritime. Fenomenul
este cu att mai alarmant, cu cit el nu a incetat se agraveze in ul-
timii ani. Daunele provocate de frauda piraterie sint es-
timate la un miliard de dolari anual.
Un studiu elaborat recent de
Unite pentru
Dezvoltare (UNCTAD)
practicile mo-
derni. mal ales oractlclle fraudu-
loase la care recurg escroci!
lor n cadrul unor apa-
rent normale. Raportul a servit ca
punct de plecare n cadrul
lor unul grup lnterguvernamental
ntrunit sub auspiciile UNCTAD,
pentru examinarea de
combatere a tuturor aspectelor
fraudei maritime, Inclusiv a plrate-
rlel. Reuniunea a fost la
cererea n curs de dezvol-
tare, afectate n mod deosebit de
fenomenul piraterie! moderne.
Aceasta, deoarece o parte relativ
a lor - att
a exporturilor, ct a Importurilor
- se prin Intermediul
transporturilor pe mare.
cum o studiul, regis-
trul actelor frauduloase care afec-
transporturile maritime este
deosebit. de larg. in principal, ele
constau din: falslflcarea contracte-
lor . a celorlalte documente de
transport (cel mal frecvent a cono-
samentului - factura
escrocheriile legate de un contract
de navloslre (de nchiriere a unul
vas pentru transportul
frauda Implicnd de asigu-
rare, furtul pirateria
proprl ..
Scenarii ale fraudelor
prin documente
documentele ce pot fi utili
zate cu succes de escroci snt de o
mare diversitate, cel mal Important
este conosamentul, ce pare un In-
strument ideal pentru realizarea
obiectivelor Ilicite. El nu
doar de pentru bunurile li .
vrate de navlosltor, el ca
a unul contract de tran-
sport al mal ales, ca titlu
de proprietate asupra produselor
respective.
O frecvent este
cea a de a
conosamentulul, rezultatul fiind .li-
vrarea" unor lnexlstente.
Nava poate exista n realitate, dar
p(!ate fl cu totul Docu-
mentele suplimentare ce n
mod conosamentul n orice
ca factura
de vnzare. de asigu-
rare sau certificatele de origine
control, pot fi ele falsificate. Cele
mal multe asel)'lenea acte nu snt
dect simple formulare, pe
hrtie contrafacerea lor
nefiind o Este, de altfel,
ele se pot procura cu
pe
Documentele falsificate - ntre
care conosamentul, a pro-
asupra -: snt pla-
sate unul Inocent, care
apoi 1 ntre n posesia bu-
nurilor, n portul de
De-abia n momentul n care nava
nu sau marfa
descopera
escrocheria; e prea tirziu.
e de mult
O la scenariul de mal
sus n livrarea de vn-
a unor produse ntr-o canti
tate o calitate celor
specificate n contract. dife-
de cantitate calitate este
att de nct ea nu poate
navlosltorulul, atunci
se recurge la falslflcarea conosa-
mentulul, pentru a se ascunde acest
fapt . Dar, de deosebirea n
ceea ce cantitatea calita
tea nu este Aceasta se n-
frecvent n cazul
transportate n contelnere, cnd
un conosa-
ment valid, de o de
asigurare, la rndul ei,
Certificatul de control este,
falsificat de escroc. Cnd nava so-
la
n locul
un substitut valoare.
Asemenea escrocherii snt posi
bile ntruct actualul sistem comer-
cial are la efectuarea
prin transferul de documente.
l este aproape Im-
posibil Inspecteze personal marfa
1n portul de (care se
n general, la mare
Iar pretinde ca plata
fie la ncheierea contrac-
tului, nu la soslre!l bunurilor n
portul de In baza aflrma-
navlosltorulul marfa se la
bordul navei,
103
o achite n schimbul documente-
lor de transport. in cel mai bun
caz, el poate insista ca
fie de o indepen-
dar, cum am fal-
sificarea certificatului de control nu
constituie o
pentru escroci.
de acest fel se reali-
de prin intermediul
financiare.
rul deschide o linie de credit la o
din propria sa care soli-
unei alte din
torului, efectueze pata la pre-
zentarea documentelor de tran-
sport . Potrivit ac-
tuale, din se re-
la controlul documentelor,
a se asigura marfa
n realitate a fost la
bordul nav<'i
O de escrocherie re-
n falsificarea documentelor de
transport de
Uneori, navele ajung n portul de
naintea conosamentului.
in asemenea navlositoru 1
de obicei, marfa. Dar
snt cazuri n care, din diverse
motive (ntre ele perisabilitatea re-
a produselor), navlositorul
poate livra marfa n -schimbul unei
scrisori de ce
asigurat primirea .
torul vinde conosamentul unei
persoane. Cnd aceasta reven-.
bunurile, navlositorul se
ntr-o de neinvidiat
de obicei , destina-
tarul a El
este obligat, n acest caz, aco-
pere pierderea de al doilea

O a acestui tip de
n trimiterea de cum-
nceperea negocierii
a unei scrisori de cre-
dit, contrafacute, direct
lui. Banca nu recu-
cum este firesc, linia de
credit, tot ce-l mai de fa-
cut este ncerce
recupereze marfa. Cnd trece
la frecvent
aceasta a
Au existat cazuri - este
rat, mai rare - de complicitate a
cu vic-
tima fiind Cele
ale trimit o
scrisoare de credit, aparent
de o din de desti-
din
104
de ongme. Formularul scriso-
rii de credit este, n aceste cazuri,
autentic, el fiind
sprijinului unuia din
emitente cu acces la aseme-
nea documente. cu scrisoa-
rea de credit snt furnizate
detalii ale sistemului de contabili-
zare al emitente -
pentru acceptarea, de
tre a documentului.
Snt contrafacute, apoi, celelalte
acte de transport - conosamentul,
factura certificatul de con-
trol etc. - n scrisoa-
rea de credit. controlul docu-
mentelor, banca din de origine
a plata doar
n momentul n care cere
.emitente" a scrisorii de credit
rambursarea sumei, frauda este
O a succesului
a constat, n ultima pe-
n limitarea valorii tranzac-
la mal de un milion de
dolari, deoarece, la sume mai mari,
banca ar fi solicitat con-
firmarea contului respectiv de
banca Evident, n urma
unor asemenea escrocherii, institu-
financiare au devenit mai cir-
cumspecte, procednd la verificarea
liniei de credit la sume mai mici.
Fraude legate
de un contract
de navlosire
Escrocheriile de acest fel snt co-
mise fie de navlositor contra arma-
torului, prin eludarea nchi-
rierii, fie de armator contra navlo-
sitorului sau a proprietarului
prin perceperea a
unei suplimentare exorbi-
tante.
in primul caz, un navlositor n-
un vas pe un anumit ter-
men, obligndu-$e achite navlul
la intervale regulate. El con-
foarte avantajoase pentru ar-
mator. Navlositorul
apoi vasul unei persoane.
Cnd marfa este el emite
conosamentul, navlul
plata proprieta-
rujui cargouiui. De dispare.
In fraudele comise de armator
contra navlositorului sau proprieta-
rului, cel mal frecvent scenariu este
un vas navlosit este
adus ntr-un port dinainte stabilit
pentru a .fi supus, chipurile, unor
In acel moment intervine
un creditor care vasul pen-
tru neplata unor datorii de
armator. Prin
cargou 1 este vndut. Nou 1
proprietar nu n acest
caz, contractul de navlosire,
reclamnd un navlu mai mare. Ulte-
rior, se armatorul, cre-
ditorul noul proprietar au lucrat
n
Fraude comise prin
devierea vasului
de la ruta
in escrocheriile de acest
fel constau n furtul Ele snt
comise de armator, care dispozi-
navei, cnd acesta se
n marea se ndrepte
spre o unde produ-
sele snt vndute. Apoi, fie nava
este n mod
fie ea .dispare". pentru a rea-
pare sub alt nume alt pavilion na-
Acest tip de escrocherie sur-
vine cel mal des n regiunile n
care, din cauza tulbu-
altor factori, zone
portuare lipsite de o supraveghere
un control stricte, fiind posibile,
deci, ilegale.
unor zone portuare cu liber
n unele ea aseme-
nea fraude.
Nu toate fraudele .de deviere"
snt premeditate. O parte se pro-
duc n cazul unor pro-
bleme ulterioare ncheierii contrac-
tului de navlosire - neplata nchi-
rierii sau durata a perioa-
de n rada porturilor.
In anii '70, aglomerarea unor por-
turi din vestul Africii a constituit
cauza a numeroase devieri fraudu-
loase de cargouri.
Fraude implicnd
de asigurare
Escroche,riile de acest tip snt
foarte diverse. Multe dintre ele im-
o prezentare sau nedivul-
gare a unui fapt material - n mod
privind val.oarea obiectului
asigurat sau chiar lui.
poate surveni att n
asigurarea navei, ct a
rii. Ea este prin scufundarea
a vasului, acesta
este asigurat cu o ce i
valoarea sau este asigu-
o (caz n care
armatorul ambele
de asigurare, att a vasului, ct a
Pentru a evita plata poli-
banca trebuie
sabordarea vasului, ceea ce consti-
tuie o foarte
nu O pe
n fic-
a navei, care, cum am
mai sus, poate ulterior
re
Fraude diverse
Escrocheriile cele mal frecvente.
cuprinse n categorie de
studiu UNCTAD, snt furturile ce
survin n porturi. Ele au drept
cauze ambalarea depozitarea nea-
SaDAng - arhiva personal
decvate, ntrzierile n manipularea
controlul superficial. Se
nu snt adoptate
pentru curmarea lor, aceste
fraude pot avea impor-
tante pentru economiile n
curs de dezvoltare (n cazul portu-
rilor calificate ca nesigure,
de asigurare snt mal mari , n timp
ce poate genera
nendepliniri ale planurilor de pro-
duqie sau pierderea de
desfacere).
Pirateria
Termenul piraterlei este utilizat
n 'mod pentru a desemna
un registru larg de acte violente pe
mare, care nu se toate,
.oferite de dreptul inter-
In artlcolul101 al Conven-
Unite asupra drep-
tului din 1982, care reite-
articolul 15 al de
la Geneva asupra libere, din
1958, .. pirateria din oricare
din acte:
a) orice act ilegal de sau
ori orice act de jefuire,
comis n scopuri particulare de
echipajul sau pasagerii unei nave
particulare ndreptat: 1. n marea
contra altei nave, ori contra
persoanelor sau aflate
la bordul unei asemenea nave; 2.
contra unei nave, a persoanelor sau
ntr-o n
afara jurisdiqiel stat;
b) orice act de participare volun-
la o
c) orice act de Incitare sau facili-
tare a unui act cuprins
n . subparagrafele a) b)".
In ultima s-a \i nregistrat
un crescnd .:le furturi ja-
furi de chiar
omucideri, comise de bande de
trei-patru la 30 de oameni, ce
la bordul unor ambarca-
diverse, de la simple canoe
sau cu motor la de
mare sau chiar nave mai
mari. Ele s-au produs n zone por-
tuare, n, ape teritoriale (unde na-
vele intrarea ntr-un port
sau parcurgerea unei strmtori) ori
n marea Aqiunile de acest
tip, nregistrate contra navelor co-
merciale, unor
bande cu sediul pe uscat.
Actele de piraterie comise se
produc n zone unde o con-
centrare mare de trafic maritim
n timp, de asigurare
a legii ordinii insuficiente, fiind
facilitate de economice
sociale locale favorabile. Este o rea-
litate pirateria pune, n zilele
noastre, grave probleme transpor-
tur ilor maritime de
despre atacarea unei nave n largul
anumitor zone de snt tot
mai frecvente.

Raportul UNCTAD contine o
a diverselor reforme
preconizate pentru actuala 'struc
a transporturilor maritime in
ternationale. Printre
avansate modificarea re-
bancare aplicabile
tilor ce se la prezentarea
scrisorilor de credit, stabilirea unor
noi metode de transfer al tith.ilui de
proprietate asupra
transportate, nregistrarea la un or-
ganism unic a conosamentelor, emi-
terea unor conosamente imposibil
de n mai
bune conditii a navelor,
determinarea mai a respon
armatorilor navlositori-
lor. Se propune, de asemenea, reali
zarea unei mai bune ntre
state pentru combaterea actelor de
piraterie, prerogativelor au
n materie de jurisdictie
de cei ce emit acte
de piraterie.
Nici frauda nici pirate-
ria nu constituie probleme noi pen-
tru traficul maritim international.
vreme ele nu au un ni-
vel "acceptabil", cercu-
rile maritime comerciale nu au
simtit nevoia unor schim-
+1
in pericol
Peste 60 000 de sint
anual in Africa, se arata
intr-un raport al
Uniunii pentru
rarea naturii resurselor natu-
rale. pachiderme snt
omorite, de pentru
Numai in cursul anului t1ecut, din
Africa s-au transportat spre unele
din din Asia America La-
peste 800 de tone de
pentru pre-
venirea totale a elefan-
africani, este necesar se
organizeze o
impotriva braconajului, se insti-
tuie cote mici , de
se efectueze un control drastic
asvpra exportu.lul de
300 000 de ani de ele-
fantul african este, o spe-
cie pe cale de Un ultim
al faunei acestui con-
tinent faptul aici, mai
doar circa un mi-
lion de exemplare. nu se vor
lua severe. de protejare a
acestor mamifere - splen-
doare punct de refe-
structurale. Ultima a
adus, studiul UNC-
TAD, o a
actelor de pirate
rie, ceea ce face ca anumite re
forme obligatorii pentru
contracararea fenomenului.
Cele mai frecvente victime ale
acestor acte snt n curs de
dezvoltare, din cauza experientei
lor mai reduse n ceea ce
transporturile maritime comertul.
Dar ceea ce face ca ele
victime ale diverselor acte de escro-
cherie ale pirateriei este exis-
tenta, n actualul mod de organizare
reglementare a transporturilor
maritime comertului, a unor la-
cune portite de de care
pot profita escrocii, iar aceasta este
o ce toate
- toate fiind, n principiu, victime
de ce, conchide stu-
diul UNCT AD, adoptarea unor
suri pr1\ctice de restructurare a ca-
drului n care se tran-
sporturile maritime internationale
comertul constituie o a
ntregii internationale
care trebuie intr
ziere.
Constantin
in peisajul continentului ne-
gru - ele vor ajunge la un
insuficient a se asigura
perpetuarea. In patru africane
- Gambia, Guineea-Bissau, Le-
sotho Swaziland - , au
complet.
jubileu
1984 a fost proclamat in
.,An al automobilului". Aqiunea nu
s-a de data aceasta, in scop
publicitar sau pentru a corija
proasta a ci
pentru a marca in
in cu 100 de ani, a primei
cu motor care avea de-
"era automobilului". ju-
bileul este marcat de o serie de
automobilistice, intre
care parada vechilor vedete pe pa-
tru "raliu/ veteranilor" pe
un traseu de 3 000 km.
Promptitudine
Colaboratorii din Paris ai ziaru-
lui american .. Washington Post"
au fost de cererea adre-
de redaqia de peste ocean:
un articol despre sociologul fran-
cez Raymond Aron scris de Jean
Paul Sartre, .. . mort in 1980. -
acum, corespon-
de la Paris: Putem tran-
smite numai un material despre
actualul guvern francez - comen-
tator de Gaulle. O.K.?
105
106
Ouro Preto, aurului din statul
Minas Gerais. In perioada epocii co-
loniale, metalului galben
au din o
a arhitecturii baroce
Febra cauciucului, a aurulut. a ca
fele1. Dea lungul timpul, Brazilia,
pamnt bogat, al
scos la rind pe rnd, una
sau alta din resursele sale, redesco
perindu-le, adesea, pe cele vechi,
gasind mereu altele noi. Zone n-
tregi snt neexplorate, ascun-
znd, dincolo de zidul de
al vegetatiei junglei, comori exis-
tente, sau doar sau chiar
doar visate. Peste tot
tari", acolo unde sperantele abia n-
cep, unde exploatarea pe
nu este sau prea
putin Prospectarea se do-
o des-
pre care se va vorbi imediat. Vor
atunct reporterii. vor
face de Michel Trichet
Francois Casteran, de la agentia
"France Presse", care vor publica
mai multe reportaje despre
rii de aur din Amazonia, din care
reproducem mai jos larga extrase.
Tone de sint dislocate in
tarea pretiosului filon aurifer
SaDAng - arhiva personal
Una din regiunile Amazoniei, pnn
recolta sa de cauciuc, acum auru-
lui". Este o vale spre care oamenii nu ince-
teaza n flux continuu, de luna, ve-
nind din Brazilia, dar din Antile sau din alte
zone ale Caraibilor. Itaituba este noua capitala a auru-
lui.
Valea fluviului Tapajos, fluviu lung de 1950 de km,
se aflc'i n sud-vestul statului Para, la nord
la vest de Amazon!is la sud de Mato Grosso. Flu-
viul se n Amazon, la Santarem, fiind, n mare
parte, navigabil cu multe de care as-
cund un inestimabil potential hidroelectric.
- bogat n diverse minerale, ca n latex
alte esente - se ntinde de la ltaituba pina
la Tapajosul superior, unde, se spune, se afla cea mai
mare concentra tie aurifera din lume. Itaituba este cen-
trul aurului din regiune. Pe singura co-
a acestui cu 20 000 de locuitori,
mari ,,Aici se aur". Prezenta metalu-
lui galben este farmacia se
"Cupa de aur", singurul cinematograf - ,,Cinema do
ouro" mai departe. Itaituba, care
n port o veche din epoca misionarilor
care se aventurau n teritoriul amazonian al indigeni-
lor, nu dect prin pentru aur.
metalul pretios strns din sutele de "garimpos" (mine),
dispersate pe mii de kilometri de n
sudul de magazinele care
pretiosul metal galben, comfll1ul cel mai infloritor este
cel specializat n materiale de prospectare: pompe, lo-
cazmale, prelate etc., dar de apara-
pentru subacvatice, pro-
prietarii celor feluri de comert fiind, n general,

Aurul se doar n tranzit la ltaituba,
nainte de a se transforma n averi la Rio de Janeiro,
Sao Paulo sau Belem. nu trage nici un
folos, locuintele magazinele modeste, con-
struite n cu din
Chiar cel mai bogat om din regiune, Jose Cqodido
de Araujo, supranumit ,;z.e Arara", nu face excep-
tie. intotdeauna n pantaloni scurti, cu o cin-
la bru, rar unde in-
mat mult de 60 la din aurul gc'isit in regiunea
Tapajos. Pentru fiecare kilogram pe care il ia, apoi
l vinde statului, o Snt luni
cnd vinde 500 kg de aur. Proprietar peste noua
mine, unde 3000 de oameni, ,;z.e Arara", nu-
mit pentru o de papagal la
are o societate .de avioane-taxi, cu trei aparate, o pro-
prietate de 25000 de hectare, cu 3000 de capete de
vite, a mai vorbi de tot felul de afaceri pe_ care le
nvrte in
,;z.e Arara", 52 de ani, numit "regele aurului din
T apajos", s-a "pierdut" n .acum
20 de ani. Cu calm, n ani de a strins 18
kg de aur. Azi, este unui n care m-
"Yacht Club"-ul unde Vl!l se dis-
treze proprietarii de "ganmpos , comerctantn bogat.
pistelor de aterizare, care percep taxe pen-
tru fiecare a aparatelor de zbor. Obsedat de
nu suporta nici o concurenta nu ezita su-
praliciteze la pret, pentru a zdrobt alte oferte.
Imense
"Se aur".
De la intrarea lor in micul aeroport de la ltaituba, la ,
800 de km sud-vest de Belem, n Amazonia,
snt invitati cu de aur,
cu timp de luni, n
juiJgla, pe fluviul Tapajos.
In aewport, unde se o lume de
aventurieri pilotii de pe avioanele-taxi
fac n planurile de zbor, nainte de a pleca spre
una din pierdute n Un pilot bron
zat, c.u ochelarii ridicati pe capului, cu
blond pantalonii n cizme, ca un adevarat ac-
tor de la Hollywood, se de zbor. In apara-
tul o familie de "garimpeiros" de aur)
ntre saci de orez, cutii cu de
bere. Pilotul este abia poate face ce-
rerii. Pe pista de decolare se la rnd, sezonul
ploilor, cnd apele se face extrem de compli-
munca "garimpeiro".
La ltaituba snt circa 80 de avioane. In sezonul us-
cat, sint peste 160, cu o medie de 130 de deco-
intre 6 dimineata 5
Aeroportul din Rio nregistreaza, n medie, 240 de so-
siri n 24 de ore. Turnul de control din ltai-
tuba intr-un ritm infernal.
Pe noua de aterizare, ce un
avion de pasageri pur simplu cteva zeci de
aparate "Cessna", n timpur unei. mi-
cul aparat la care se deasupra ape-
lor pline de "vitoria regia", gigant al Amazo-
niei. Apoi pilotul ia legatura prin radio cu cei de la ex-
de aur. "Trebuie mereu le po-
zitia, pentru a evita accidentele din cauza vremii
proaste mai ales ca le putem spune cnd sintem
in dificultate le locul unde am Se
intimplc'i des acest lucru: aparatele sint slabe, se
se moare Pilotul o
pe malul rului. Este pista de la Mundico Coelho, care
detine recordul accidentelor. Cele mai multe - pentru
pilotii riscul aterizeze, pista este
Rezultatul: aripi coliziuni n
lant, elice date peste cap. Blondul, i se zice
"francezul", pentru l Denis, este foarte
bun al locurilor. "Este dintre cei mai
buni", se spune pe seama lui, cunoscndu-i-se pasiu-
nea pentru zbor pentru Amazonia, "singurul loc
unde aventura este posibilc'i", spune el.
o de zbor, cu ajutorul ceasului busolei,
pilotul dea seama daca a ajuns deja la
locul de destinatie. Trecuse de alte "garimpqs", ca
,,Piranha", ,,Perdidos". Pare dezorientat. In spa-
tele carlingii, femeia ncepe se Cinci
minute mai trziu, avionul deasupra rului Cre-
pori, cu convoaiele sale de plute cu prelate albastre:
snt "balsas", echipate cu pompe puter-
nice, care dragheaza pe fundul apei, tot pentru a
scoate aur. ,,Motoarele snt aduse, cu cu
avionul", spune pilotul. Este o investitie importanta,
dar Aproape fiecare pilot are cteva aseme-
nea "balsas", pe care le unui interme-
diar: o activitate care venituri deja impor-
tante.
Inainte de a cobori la Creporizinho, aparatul "Ces-
sna" survoleaza cteva piste de-a lungul fluviului Cre-
pori, unde arborii au fost ca nu mpiedice
aterizarea. ,,Pista este spune Denis, care,
un viraj brusc, coboari'l spre o de pamnt ce pare
extrem de Pasagerii snt aruncati ntr-o parte
intr-alta, dar avionul se apoi repede. Pentru
pilot este un joc de copii, cnd aterizeaza ade-
sea pe piste n curba sau situate ntre dealuri.
Avionul este imediat, n timp ce o femeie,
"agent de voiaj" local, operatiunile de mbar-
care a pasagerilor. ce ia cteva
scrisori le la din Itaituba, Denis repune
motorul n facnd semn se ntoarce peste
doua-trei ore. Pentru pilot, este zi Cind
operatiunile snt mai delicate, se la un indian,
107
Coronha, copilotul cel mai experimentat al acestor
"aviatori nebuni" din Itaituba. Coronha este singurul
care toate pistele din regiune care iti arata
drumul pe orice vreme. sa.l invete pe pilot cum
sa atace pista este imbatabil in materie de precizie.
Dintre sute de "garimpos"
Circa douazeci de baraci de lemn, intre care o. ba
canie trei baruri - acesta este Creporizinho, unul
din cele citeva sute de "garimpos", puncte de exploa
tare a aurului, pierdute in jungla amazoniana dintre
fluviile Tapajos Jamanxim, la mai mult de 300 de ki
lometri de Belem.
La intrarea in sat - dovada ca aurul nu a
chiar pentru "garimpeiros", pasiunea de capatii a
oricarui brazilian - 11 tricouri albastre, puse la uscat
11 albi. Echipa joaca in fiecare du
minica mpotriva altor echipe ad hoc, care acorda,
cu orgoliu, numele de ,,Flamengo" sau de "Vasco",
marile echipe de fotbal din Rio de Janeiro.
Miguel, 18 ani, drept ghid pe potecile ntu
necoase, care duc spre "baixao", acele mici exploatari
de aur sapate de numai patru sau cinci oameni. Snt
circa 1000-l500 de asemenea cautatori numai la Cre
porizinho. fiecare, cu cite 30 de kilograme
n spate - uneltele de lucru -, "os garimpeiros" pleaca
spre carierele de aur, unde nu vor ajunge dect dupa
trei zile de mers. Plini de rani, datorate
de "murisoca" "mutuca" (tintari
care sug sngele), muncesc pina la epuizare, pentru a
scoate cteva grame de aur din tone de pamint rasco
lit.
De fiecare data, cnd o zona este considerata pro
dupa cteva de pamint, ncepe ex
ploatarea: taiati arborii giganti se sapa pina la
doi metri nainte de a se ajunge la straturile
aurifere. Se sapa timp de o saptamina, apoi,
mipa pamintul se
Inainte de a ajunge la "baixao", avertizat: aici,
nu snt Un om din doi o arma
la Dar lui Miguel, care sa se
faca pilot nu sa caute aur, nu nici o teama.
"Garimpeiros" fac o pentru a oferi o "cafe-
zinho" (o cafea mica) vizitatorului.
oameni care vin, n cea mai mare parte, din
regiunile secetoase ale nordestului, n cteva
grame de aur dupa mai multe de lucru,
merg, cel mai adesea, cheltuie agoniseala la Cre
porizinho, risipind banii pe nimicuri pe alcoolul din
trestie de Fiecare are talonul sau de
de aur. Unii independent, contra salariu.
Primesc atunci, n medie, de zece ori mai mult dect
un hamal din Belem.
munca de "garimpo" este nsa cea care
se face pe rul Crepori, cu ajutorul acelor "balsas",
plute echipate cu pompe puternice. Cei 2 000 de "ga
rimpeiros" de la Mundico Coelho, nu departe de Cre
porizinho, ajung astfel sa n anumite zile, pina
la 30 de kilograme de aur din fluviu. Riscurile snt,
nsa, mari. Fara nici un fel de sau
de sisteme de securitate, plonjorii nsarcinati sa
pe fundul apei enorme furtunuri, la sau
metri adncime. lasa adesea, aici, propria Me
diq este de doi morti pe luna.
In timpul zilei, Creporizinho este aproape gol: ci
teva femei citiva copii. O de doi ani se min
108
cu ceea ce a primit la aniversarea sa: un dinte
de aur. Femeile barbatii sa se pen
tru a le cere aur pentru cercei Adesea
petrec ziua cu o de bere n care costa de
trei ori mai mult ca la Belem. Singura este
sosirea avioanelor care aduc provizii. Afla atunci care
este cursul aurului la ltaituba, pentru a putea negocia
cu bacanul din Creporizinho, care cumpara metalul
galben de la cei ce pot plati unui bilet
dus ntors n "Toata lumea exploateaza pe toata
lumea fiecare ceva", zice un pilot care,
dupa ce bea o cafea, se urca in avioneta sa.
De sus, nimic nu lasa de presupus ca circa 2 000
de oameni lucreaza in mijlocul padurii dese. Singurele
semne ale omului sint petele albe ale piste
lor de aterizare, iar, pe fluviul Crepori, petele albastre
ale carierelor subacvatice. Pilotul ca sapaturile
cu echipa lui iau adus saptamina trecuta 500
de grame de aur. lui de pilot de aviontaxi
de cautator de aur i vor permite cumpere un
hidroavion se specializeze in transportul fluvial
pe Tapajos. ,,Exista mult aur in acest fluviu, dar ex
ploatarea sa nu a inceput inca", asigura el. A zburat,
azi, timp de opt ore a facut 2 400 de kilometri. Se
intoarce, deci, la ltaituba, ca verifice motorul
trenul de aterizare.
,
La Jatoba,
nimeni nu aur
Cuiaba, n Mato Grosso, mii de oameni sapa,
pamintul cern in cautarea licarului unei pe
pite sau a unui minuscul graunte de aur. Asta se n
timpla la Jatoba, circa 30 de km mai la sud de Cu
iaba. Cu o saptamina nainte, un important post de
televiziune n intreaga Brazilie, ca un
de taxi descoperise aici, din intimplare, o pepita

Incep, deci, sapaturile. Cine Poate se va des
coperi o noua Serra Palada, muntele de aur pe care
25 000 de "garimpeiros" lau transformat, intrun sin
gur an, ntro imensa groapa, pentru a extrage 11
tone de aur. Se n statul Para, n mijlocul padurii
tropicale a masivului Carajas.
La Jatoba, lucreaza deja 2 000 de "garimpeiros": n
cu bustul gol, palarii pe cap pungi la
centura, unde se toata averea lor - hirtiile de
identitate, fotografiile de familie pepitele, pe care le
arata in mijlocul palmelor lor batatorite. Vin mereu al
tii, cu cite o valijoara in mina, din toate colturile
din Mato Grosso chiar din Rondonia Para, dupa
o calatorie de cteva cu autocarul. La inceput
un loc de dormit. In grupuri de patru sau cinci,
agata o folie mare de plastic intre citiva pomi. Citeva
cufere constituie mobilierul. Iar pentru dormit, intind
hamace. Genivaldo, de vreo 40 de ani, cu ochi foarte
limpezi pe o inchisa, arsa de soare, cu o cicatrice
pe piept, nu este satisfacut. Este un "garimpeiro" de
profesie. A venit cu avionul de la Porto Velho, indata
ce a auzit la televizor despre aurul de la Jatoba Dru
mul la costat destul de mult. Dar in prima zi a
15 grame de aur. "Cu asta imi platesc drumul de in
toarcere. Mai miine ceva. Mina asta nu da, to
tu aur destul. Nu merita deplasarea". bombane
impotriva de la televizor. ,,Nu sa vorbit ni
ciodata atita de aur ca acum, cind a crescut
SaDAng - arhiva personal
l'cntru apa este uneori ele la
mare
spune el, ma_i crezi totul se special". Ednin
are_ de am m?i. putin l_l'!Simist. In picioare,
cuha 1_n mstpul, fascinat, n mijlocul
pa_lmet, tre1 mmu'scuh de aur. Este pentru
pnf!la le la Cuiaba. Pentru
el, mvestitia a fost muncitor necalificat nu
are nimic de pierdut. Marco Tulio Soares este un
"garimpeiro" novice. Vine din Mato Grosso de nord
unde a sosit cu luni In din Rio Grande
Sul, cu familia, ca atitia altii. Aici n-
norocul, lucrnd de oameni ct se poate
de simpli.
J:?oi inspectori la Casa de economii au
l_a fata locului pentru a vedea productia jus-
mstalarea u!'lui post de a aurului. La
pnma ce1 2000 de nu scot mai mult
de_ un kdogram de aur pe zi. Este prea Aur
dar metal din aluviuni. Trebuie
prea m_ult m_a1 ales, apa la Jatoba, pentru
un spalat efictent al Se de
aceea, de unei fintini arteziene sau a ca-
nal de a aduce apa din rul care
curge la do1 kilometn . mai departe. Pentru moment
este . . de camioanele deci
terenului trebuie i se dea
10 la din valoarea aurului extras.
La Cmaba, cu 220 000 de locuitori nimeni nu
crede prea mult n mirajul Bucair
geolog, naturalist proprietar al unui bogat
muzeu! m care smt expuse dtamante brute piese ar-
h_eologtce, ,,Aur a existat aici ntotdeauna
de aceea Morerra Cabral a fondat cu 275 de
Acl<'ll'a. galben este xcox cu din ni,i-
pul de pe fundul riului
ani n Dar trebuie nu este Tre-
buie, bineinteles, ai noroc". o de 20
de grame, pe care a n casei, cu
ani n ,,Inainte ca
fie asfaltate, cei din Cuiaba mergeau, ploaie,
caute aur, cum altii merg ciuperci".
Ploaia solul o a
Bucair, o n cu
ocazia unor de canalizare. Nu e de mirare
febra aurului i-a cuprins pe multi. a Ja-
toba, in Mato Grosso, Serra Pelada, Cumaru, In estul
statului Para. Zeci de mii de oameni, naintnd n
indian, cu saci grei de aurifer pe au
pat groapa de la Serra Pelada, un fel de antipi-
.de rudimentare de lemn ...
La noptii, pilotii de aur se in-
in baruri, n jurul unui pahar de "cachaca"
(alcool din trestie de Ametiti de multi
fac socoteli de viitor, despre garajul "de miine",
unde se va afla, In mod sigur, un Rolls Royce sau un
Jaguar. Trziu, miezul noptii, apar femeile, pline
de bijuterii, dar aparitia lor nu vreun entu-
ziasm special. Ceea ce este sclipirea perma-
a mult metal.
lume de aventurieri are regulile sale precise: poti face
o din motive de sau cu mintea nceto
de "cachaca", dar nimeni nu aur. El
aici, la ndemna oricui, n cantitate mai mare sau mai
. Depinde de ...
Traducere prelucrare
de Anca Voican
109
Norton 1
si leii de mare
'
lumea ct de ingrozitor a fost dezastrul
din 1906, dar lumea de
nu s-ar mai putea intimpla, nu din in-
trucit fiecare in el o mult prea ome-
ci din acea convingere omul e,
la mai puternic decit natura. E. ca cum
un ci ntec de s-ar auzi in fiecare zi , de mai bine
de deceni i. Astfel, bucuria, increde-
rea, la chiar au
din San Francisco cel mai frumos al Ame-
ricii. Are un rol major, dar peisajul nu e totu l. Urei o
care se pierde efectiv in cer, din-
colo nu mai e nimic, decit abrupt al Oceanu-
lui , descoper i drumul e mai
departe, dincolo de o culme de
Fata Morgana ar fi Aglomerarea
aceea de coline in trepte pe care co-
intr-o e numai decorul pe care
oameni i I-au transfor mat in spectacol, cu
sita un spectacol se poate i ncheia la un mo-
ment dat , dar cu poate la
Iar din aceasta toate cte s-au
trebuiau fie exuberante, cele mai
dintre cele mai , in orice
Fiecare vrea fie nu numai ci fru-
Fiecare parc vrea fie cit mai ademenitor.
Fiecare cartier vrea ofere un chip pe care vizitato-
rul nu-l mai uite. Pe cea mai din
lume, Lombard Street, intr-un unghi de vreo 60 de
grade, urei de ai lua muntele iar
de tine, in curbele in ac de automobi-
lele. Faimosul tramvai cu cablu (redat in gi-
fiie pe cteva pante ca intr-un parc de
care taie chiar vatmanul
impasibil vede de manevrele lui , ca cum ar con-
duce o pe care o impinge cu o
Centrul financiar e o de zgrie nori
fiecare culoare, unul
alunecind spre inalt, ca o foarte La
Fisherman's Warf se pe tarabe fructele
ca in alte dar e ca cum cei mai mari crabi
din lume, cele mai mari languste, cei mai mari
putea fi dect aici. Golden Gate, podu 1 de
aur, nici nu are culoarea aurului, e cel
mai adesea numai cite o prin ca
110
S-a ris copios cind Norton 1 a propus un pod peste golf
el ...
o dar nimeni nu alei
Ghirardelli Square e un grup de din
secolul trecut, in in toate culo-
rile, indiferente la altor buildingurl care n-au
puterea le apese, dar nimeni nu pare se gn-
la unui nou cutremur. Chinatown,
in miros de santal, pare tot tim-
pul, precum poarta de intrare imitnd o
SaDAng - arhiva personal
mal continui! Pni vremea pare si vrea si fie altfel.
Plouase citeva zile in inainte si ajung acolo, mi in-
flora gindul ci voi tremura de frig, imi aminteam ce
spusese Jack London ci a petrecut cea mal fri-
intr-o ... la San Franclsco. A
insi, soarele, imi ardea pielea nu

pentru a
briza permanenti e mult prea
Aproape nici un alt american nu se lasi atit de
greu descris: vestle, american cu un Iz eu-
ropean; plin de contraste; foarte bogat, cel mal
din sint la polul opus curat,
dar de smog; sofisticat uneori ; cu un dram
de nebunle, in alti parte; chiar cu umor.
Probabil, o a goanei nebune aur; in
veacul trecut, cind, un dram de umor, se supor-
tau mal anevoie infringerile.
San Franclsco e singurul american care a avut
un
Joshua Norton a fost un speculant de gri ne,
rase la un moment dat tot orezul Californlel, ca si
dicteze dar vase cu orez de prin alte
au si in port, faliment ul a fost In-
stantaneu. Lumea 1-a uitat, pni intr-o zi in care a In-
trat in ziarului .Bulletin" cu o in
care se declara Norton 1, al Statelor Unite.
Redactorii au avut destul umor procla-
cu care au inceput cel 23 de ani al . domniei "
sale. se de ris. Dar 1-a acceptat ca pe
un personaj Important . Periodic, 1 se publicau procla-
socotite de-a dreptul nebune. A cerut ca edi-
111 arunce in golf, si zona Embarca-
dero, sute de acrl oamenii au zim-
bit , dar mal tirziu au ftcut exact asta. A cerut se
un pod care si lege San Franclsco de
Oakland, peste golf; zile intregi, s-a cutremu-
rat de ris, dar azi podul existi are multe mile). A
cerut alt pod. Golden Gate; alte valuri de ris, dar
Golden Gate existi. A cerut ilumlnatul cu
gaz, pentru ca. .. femeile decente si noap-
tea in A cerut ca ziua de si fie o
toare pentru copil un brad si fie in
Unlon Square; de atunci, in fiecare an e ridicat acolo.
Avea locuri rezerv,te la participa la sesiunile
legislaturll statului, a incercat si medieze in
civil, a fost convins ci franco-prusac din 1870
s-a incheiat telegrame! sale etc., etc. Cind a
murit, 1 s-au ftcut mari funeralii . Un nebun! Cine mai
poate spune cu Mal existi ceva
in spiritul sanfranclscanilor care accepti vlzlonarul.
Cliff House se afli chiar pe Paclflculul, in ca-
vestle al Cutremurul din 1906 a
mat construqla, apoi a ars, dar a fost
tot acolo. nebunle, sau altceva mal
mult1 Drumul din centrul la falezi este
Istovitor cum nu-mi inchipuiam. Plaja e ingusti, in
acel moment se neprlmltoare, un vint puternic
spulbera nisipul care orbea. Valuri mari se
fioroase, unele peste altele, Din automobilele
care pe autostrada panamerlcani ni-
meni hu se si Cliff House e zidit
pe o se mal vid falllle din 1906, pe care.
se smocuri de flori liliachll. E un fel de bar-res-
taurant, o cu de lemn, cu podele din
lemn, un cowboy de lemn vopsit violent
amuzi lumea. Nu pentru Cliff House venisem, chiar
am Intrat si-mi Inima cu o cafea lrlan-
dezi (cafea, whiskey Venisem pentru apusul
care se si intirzie, pentru leii de mare.
La citeva sute de picioare de promontoriu,
din ocean grupuri de stinci negre, inalte,
toare. in jurul lor, o colonie de lei de mare, un fel de
foci cu le auzeam ca un fel de
nu vedeam nici unul. Legenda am aflat-o mal tirziu.
Aproape oriunde pe teritoriul Imens al Americii au
locuit cindva Indieni, la fel la San F.
pitul peninsulei. mal amlntes
despre indienll castanlon decit lege
de Invazia unul trib ostil, sp
lui a oferit gemenelor indian
fiecare din cele trei petale indeplinea o
manul s-a apropiat, gemenele au rupt prima
au dorit o cum nu mal nimeni pni
atunci, dar bircile au inaintat. Au mal rupt o
au dorit o furtuni dar conti-
nuau si se apropie inot. Cu ultima gemenele
i-au transformat in animale.
Tramvaiul cu cablu - nu numai a
Incercam si-1 vid, strngndu-mi haina in jurul gitu-
lui, de vintul rece. In centru ardea soarele
alei si fie Valuri
n-am cum de a fost numit oceanul acesta Paci-
fic. Respiri, insi, o care mi aerul e n-
de culoarea cerului se schlrribi de
la o clipi la alta. Brusc, soarele un disc por-
tocaliu Incandescent care se din
care, de deas'upra orlzontului il n-
ghite in citeva minute, o lu-
mini deasupra acelei neguri , ca o explozie
in clipa totul pare si fi fost o ilu-
zie, doar urme de nori, ca un fum. Atunci, hill
de mare au strigat cel mal tare l-am
du-se pe stincile negre, cinci, zece, nu l-am mal nu-
o Invazie lmplorind si mirajul petalei
de Iris.
Stellan
111
DESTINDERE. Citeva clipe inaintea inceperii pentru re-
concilierea in Liban. care Hl in martie. la Lausanne. parti-
s-au destins cu o Doi membri ai de
.\ecuritate o pe manechina Laureen.
cu minile Scena a fost pentru o de
din Statele Unite.
Simfonie pentru
pian
Englezul Richard Reason a ui-
mit lumea prin
titlul _ uneia dintre sale:
pentru
muzicieni/or anga-
jamente, cu titlu atit
de trebuia
de 40 de
les Cei care au la
au intrecut, cu mult
cerut de de in-
Eroarea, se pare, apar- /
compozitorului, care ar
fi trebuit convoace pentru ace-
a/te grupuri dis-
tincte de inclusiv cer
ruri.
plutitor?
Utopia de ,devine reali-
tate in zi/e/e noastre. Specialistul
japonez K. Terai a propus constru-
irea in largul oceanului, la 200
mile de Toklo, a unui
cu o de milioane
locuitori. Conform proiectului,
ar urma fie amplasat pe
patru .. avind, fiecare, o su-
de cite 5 km Pe
puntea vor fi amplasate
112
magazinele, parcurile
un aeroport. Pe cea de a doua
se va afla sistemul de transpor-
turi, respectiv o de metrouri
cu garnituri ce vor circula in re-
gim automat. Pe cea de a treia
punte _va fi amenajat centrul in-
dustrial al Pe puntea in-
vor fi instalate sistemele
de canal/zare,
alte servicii de
Cele patru vor fi construite
pe 1 O 000 stilpi de plutitor/,
goi pe cu re-
zervoare de controlate cu
ajutorul computerelor, asigurin-
du-se, astfel, stabilitate intregii


In cadrul comune, pescui-
tu/ in fiecare an, destule
probleme membrilor
economice in cu reparti-
zarea cotelor, zonelor de pescuit
etc. Intervin,
care mai
fruntea responsabile
cu pescuitul in CEE. Recent, pes-
carul irlandez Don Hayes a deve-
nit celebru peste noapte, deoarece
a ,.prins" un cal, dar nu de mare,
ci de curse, in largul portului Hel-
vij, la aproape 7 km de Ca-
lul - ,.Reuter" -
fusese luat de puternici
a stat in aproape patru ore
cind Hayes 1-a prins 1-a le-
gat de sa,
du-1 la mal. Chiar era intr-o
pescuitului, potrivit
normelor CEE, Hayes era ndrep-
,.arunce
un cal.
Fraude electronice
15 miliarde de vest-ger-
mane pe an, acesta este - potrivit
,.Associated Press" - tota-
lul escrocheriilor cu ajuto-
rul ordinatoarelor in R.F. Germa-
nia. complexe"
se servesc de creiere/e electronice
pentru buzunarele cu
sume considerabile. Astfel, este
citat cazul unui de
din care cal-
cula dobinzile ,.neglijind"
pfenningii - pe care ii
trecea in contul personal. Timp de
doi ani, e/ a subtilizat, in acest
mod, aproape o de mi-
lion de
PROTEST. De mai bine de doi
ani, femei britanice
in bazei de la Greenham
Common, unde au fost aduse ra-
chete nucleare americane. Condi-
meteo nefavorabile
rile nu le-au impiedicat con-
tinue acolo impie-
dice a exer-
militare. Dar protestul lor
a fost dus la Downing Street
10. premierului Margaret That-
cher, de Katherine Ham-
mei/, pe a scris:
.. 58 la (dintre noi) nu doresc
(rachete) Pershing"
SaDAng - arhiva personal

CITADELA''
'' 1
Ne despart aproape patru decenii de la incheierea celui de-al doilea mondial. declan-
de fascismul german, care a costat omenirea aproape 55 milioane de
imense distrugeri m.t!teriale. Se spune peste trecut, se cu timpul, patina Popoa-
rele care au ororile nu pot nu trebuie uite, acele grele prin care
au fost obligate pe dreptate, afirma un filozof american: "un popor care
trecutul este condamnat Memoria popoarelor nu este doar un cumul de amintiri, c
a evenimentelor. Ea in timp, o punte spre viitor, le sa
mai bine prezentul 'ilitaru!.
dus de Uniunea lmpotrivll Germaniei fasciste a reprezentat o ho-
a celei de-a doua mondiale. Pe frontul de Est s-au inregistrat cele mai rnari
pierderi ale hitlerist - cea 10 milioane oameni {80%) . 62 000 de avioane (62%), ce:>
56 000 tancuri !;11 autotunuri (75%}, 180 000 tunuri de mine (74%). Pe acest front s-au
cele mai mari ale Una dintre ele a fost de la Kursk.
nfrngerile suferite Moscova la
Stalingrad, comandamentul hitlerist pierduse ini-
n mi-
litare. Mitul Wehrmachtului hitlerist
a fost spulberat, asupra Germaniei
plana a pierderii In-
cercind, cu orice schimbe cursul eveni-
mentelor pierderile suferite, hitle-
au efectuat, n prima a anului 1943,
o mobilizare n timp,
considerabil ceea ce le-a per-
mis, la nceperea campaniei din vara anu!ui
1943, pe frontul din Est, de
5 325 000 militari, 54 330 tunuri
de mine, 5 850 tancuri autotunuri, cea 3 000 a-
vioane. Pentru a prentmpina blocu-
lui fascist a redobndi co-
mandamentul german a decis n
vara anului 1943, o mare sub
denumirea "Citadela" in sectorul pinte-
nului -de _la Kursk, format prin
n dispozitivul german a trupelor sovietice, n
urma ofensivei din acelui an.
Spre deosebire de luptele din primele luni ale
de la Kursk avea se
n noi, favorabile trupelor sovietice.
In prima a inamicul ocupase zo-
nele dezvoltate din punct de vedere economic ale
teritoriului sovietic, unde se aflau concentrate
uzine metalurgice ce asigurau mai mult de
tate din .de alte ntreprin-
deri ale industriei grele.
Desigur, pierderea acestor regiuni nu putea
nu se repercuteze asupra volumului in-
dustriale, de care deplndea asigurarea trupelor cu
armament munitii. In primele luni ale
li!manah Lumea coala 7 - 8
IL;i, acest lucru s-a foarte Mult. 'in cursul
de Moscova, cind Armata
a trecut la inamicul era de 1,5 ori
superior n ceea ce efectivele tehnica
de lucru se poate spune n
cu de la Stalingrad.
In perioada iulie-noiembrie 1941, au fost evacu-
ate departe, in spatele frontului, peste 1 500 de
ntreprinderi. a de
precedent n istorie, repunerea
lor n n termene extrem de scurte
deosebit de grele, poate fi ca
una din cele mai de militare
din timpul celui de-al doilea mondial. in
anul 1943 a sporit, n mod considerabil, aprovi-
zionarea frontului cu de A fost asi-
fabricarea avioanelor de de mare
a avioanelor de asalt bombardament, n
multe superioare celor ale inamicului.
Noile tancuri se distingeau printr-un blindaj
foarte rezistent, aveau o dotare de foc mobili-
tate superioare. de a mobiliza
rapid resursele materiale pentru nevoile de
rare, a eroismului abnegatiei oamenilor sovie-
tici, Uniunea a
anul 1943, o superioritate n confrunta-
rea cu Acest lucru a con-
stituit, de altfel, baza cotiturii ce s-a produs pe
plan militar.
Dar n ce constau planurile comandamentului
hitlerist pentru vara lui 1943? ndelungate
dezbateri, Hitler au ajuns la conclu-
zia cel mai indicat ar fi se noua
campanie de n cu ncercarea de a
zdrobi cea mai grupare a trupelor so-
vietice - Fronturile Central cel de Voronej, cu
113
Trupe sovietice in atac
rezervele lor strategice din sectorul pintenului de
la Kursk, care spre vest, pe o
de 200 km. ComaRdamentul hitlerist
gruparea trupelor sovietice din secto-
rul Kursk, cu un efectiv de peste un milion de oa-
meni, dezvolte ofensiva pe nord-est,
cu scopul de a adnc :,, zonele centrale
ale Rusiei. in continuare, se ca o parte
din. angajate la Kursk fie transferate pe
Leningradului, n vederea
"Parkplatz 1" "Parkplatz 11", care
vizau cucerirea Leningradului, zdrobirea
nord-vestice a Armatei Sovietice nimicirea flo-
tei baltice. "Citadela" era
n detaliu. Se tot posibilul pentru a satura la
maximum de cu tancuri grel_e au-
totunuri. Pe Kursk au fost concentrate 50
de divizii ale inamicului (inclusiv 16 divizii de tan-
curi motorizate), 2 de tancuri, 3 bata-
lioane speciale de tancuri 8 divizioane de auto-
tunuri, care parte din Ar tele a 9-a a
2-a ale grupului de armate "Cen ", sub co-
manda H. Kluge, Arm a 4-a
grupul operativ "Kempf" din grupul de armate
"Sud", sub comanda E. Manstein
- n total un efectiv de circa 900 000 militari,
10 000 tunuri de mine, 2 700 tan-
curi autotunuri 2 000 avioane. Coman-
damentul german miza mult pe surpriza folosirii
tancurilor grele "Tiger" .. Panther", a autotunu-
rilor "Ferdinand", a avioanelor de "Foc-
ke-Wulf-190 A" a celor de asalt "Heinkel-129".
in s-au nfruntat nu numai
armate, ci strategii, de gindire
militara. Pentru campania din vara Rnt.ilu 1943,
Armata dispunea de tot ce era necesar
pentru a trece la in sectorul pintenului
de la Kursk. Dar, n urma
de serviciul de sovietic, din care rezulta
o mare de
Cartierul General al Marelui Stat Major a
n din 12 aprilie, trecerea n mod delibe-
rat la Se avea n vedere ca, n prima
parte a se
din timp, fie in Juptele. de
puternicele de tancuri ale inami-
cului, iar, apoi, se la la
zdrobirea hitlerista pe un front de
1 OOO' km la dezvoltarea ofensivei generale pe
strategice sud-vest vest: Se prevedea,
de asemenea, trecerea trupelor sovietice la ac-
ofensiva n cazul cnd trupele liitleriste nu
ar mai fi ntreprins curnd o sau ar fi
amnat-o pentru un timp mai ndelungat. Latura
114
a pintenului de la Kursk era de
trupele Frontului central, sub comanda generalu-
lui de iar latura - de
trupele Frontului de Voronej, sub comanda ge-
neralului de Vatutin. In spatele lor, era
o ..-
Frontul de sub comanda general-colonelu-
lui Konev. fronturilor erau coordonate
de Cartierului General,
Jukov Vasilievski.
in perioada (aprilie-iunie}, n
sectorul pintenului de fa Kursk a fost executat un
volum enorm de genistice. Au fost create
8 aliniamente de pe o adncime de
300 km. Numai n sectorul Frontului central au
fost cu trupelor ale
circa 5 000 km de de
O a fost unei
puternice antitanc. Pe probabile
de atac ale inamicului au fost plantate cte 1 500
de mine antitanc 1 700 .mine antiinfanterie pe
fiecare kilometru La nceputul lunii iulie,
n sectoarele Frontului Central ale celui de Vo-
ronej, erau concentrate efective nsumnd
1 3ooooo de oameni, 20 000 tunuri .
toare de mine, circa 3 600 tancuri autotunuri,
pe_ste 2 800 avioane .
. In ajunul de la Kursk, lovituri puternice
au fost _date inamicului de de par-
tizani. In cadrul
pe un Imens teritoriu (1 000 km pe li-
nia frontului 750 km n adncime),
tele de partizani au distrus principalele de co-
ale
Pe baza datelor de serviciul de infor-
sovietic, Cartierul General al Marelui Stat
Major a fronturilor
. ofensiva trupelor hitlerista va ncepe in ziua de 5
iulie, la orele 3,00. Cu 40 minute nainte de porni-
rea atacului, trupele hitlerista au fost supuse unui
putetrric tir de artilerie bombardament de avia-
nregistrnd grele pierderi fiind lipsite de
avantajul elementului
SaDAng - arhiva personal
.. Tigru" n
in zilei de 5 iulie, pe latura
trupele hitlerista au trecut la atac, concentrn-
lovitura pe Olhovatka din
sectorul armatei a 13-a sovietice. In ciuda folosirii
ntregii de a
n efective mijloace de pe sectoare n-
guste (n primul cea 500 tan-
curi), inamicul nu a succesul
sconta! schimbat loviturii spre Po-
nri, dar nici aici nu a
rea au n dispozitivul
trupelor sovietice doar pe o adncime de
lo=12 km, iar ncepnd din 10 iulie capacitatea
lor practic Pierznd aproape
treimi din tancuri, Armata a 9-a a
fost la
latura lovitura trupelor germane, n
ziua de 5 iulie, a fost de armatele sovie-
tice de a 6-a a 7-a. Avnd superioritate n
efective
pe Oboiani Koroci;
cu unor grele pierderi , doar
35 km. Atunci, trupele germane schimbat
lovitura. pe Proho-
rovka. trupele sovietice, cu din
rezerva i-au dat, aici, inamicului o pu-

A fost doar o pentru a
ofensiva n sectorul pinten ului .
de la Kursk. Pierznd, n acest 42 000 de
inamicul a fost nevoit
la
in ziua de 12 iulie, n sectorul Proho-
rovka, s-a cea mai mare de tan-
curi din istoria Aruncnd n c-
teva corpuri. de tancuri, au ncercat
n acest sector, aripa a frontu-
lui . Au fost, de o con-
de tancuri sovietice. Pe cmpul de
s-au ntlnit, ntr-o ciocnire pe pe
moarte, cea 1 500 de tancuri autotunuri ,
precum puternice ale
a decis soarta ntregii de la Kursk.
peste 350 pe
cmpul de cea 10 000 de In
... spulberate
rarea de la Kursk s-a produs, n acea zi ,
cotitura trec la iar, pe 16
iulie, ncep retragerea. Comandamentul sovietic a
a sosit momentul pentru
contraofensivei. Printr-o coordonare a ac-
fronturilor, trupele sovietice lovituri
zdrobitoare; n pofida rezervelor strategice tran-
sferate din alte sectoare ale frontului, inamicul nu
mai. putea opune o Practic,
planul "Citadela" In ziua de 5 august, au
fost eliberate Orei Belgorod, iar, pe 23
august, Harkov. Pe Belgorod-Har-
kov, trupele sovietice au inaintat 140 km, ocupnd
favorabile pentru inceperea unei ofensive
generale in vederea Ucrainei , la Ni-
pr!:J.
In cele 50 de zile, ct a durat in sectorul
pintenului de la Kursk, numit pe drept cuvnt "ar-
cul de foc", au fost nimicite aproape 30 de divizii
ale inamicului, inclusiv 7 divizii de tancuri. Pier-
derile generale ale trupelor germane in oameni
s-au ridicat la peste 500 000 sau dis-
in aer a trecut, definitiv, de
partea sovietice. de la Kursk a dus
nu numai la schimbarea pe diferitele
fronturi (pierderile Germaniei, in campania din
/ vara toamna anului 1943, s-au dovedit a fi ire-
cuperabile: 118 divizii - 1 400 000 de oameni,
3 200 tancuri , 10 000 avioane, 26 000 tunuri) , dar
a pus Germania in unei catastrofe iminente.
Comandamentul german a fost nevoit
la strategia la pe i n-
tregul front de Est.
Victoria Armatei Sovietice n de la Kursk
a marcat o nu numai in
dus de Uniunea dar in ntreaga des-
a celui de-al doilea mondial.
Franca urgent, de pe frontul de
Est, "Diviziei albastre", Mannerheim
respinge propunerea lui Hitler de a ocupa
de comandant suprem al trupelor finlandeze
germane din Finlanda. Horthy ntreprinde ncer-
febrile de a intra i n contact cu Anglia. Se
produc in neutre. Cercurile
din Turcia se conving de lipsa de
a progermane
posibilitatea unui dialog cu Londra. Elvetia i nter-
115
Aici s-a luptat
pe pe
moarte
Ofensiva din lunile- ce au urmat a dus
la ruperea ntregului front german, de la Marea
la Marea
victoriei repurtate de trupele so-
vietice n de la Kursk s-a bucurat de o
apreciere n antihitleriste, fi-
ind un eveniment de o
n celui de-al doilea
boi mondial. In scrisoarea sa, din 6 august 1943,
lui Stalin, Roosevelt subli-
nia "n decurs de o de lupte titanice, for-
armate sovietice, . dnd de o
spirit de sacrificu au oprit
nu numai ofensiva care se de-
mult, dar au trecut cu succes la
cu profunde".
zice tranzitul transporturilor militare germane pe
teritoriul Portuglia se decide transfere
Angliei bazele .sale militare din Azore. Blocul hi-
tlerist ncepuse se destrama. intregul Reich
era cuprins de o stare de spirit n
noiembrie 1943, generalul Jodl era nevoit re-
peste ntreaga Germanie, ,,se
terne spectrul
E n cursul de la Kursk, se
produs'Bse debarcarea n Sicilia. Dar
victoriei de la Kursk este cu att mai
cu ct, n ciuda promisiunilor la
nceputul anului, de a deschide cel de-al doilea
front n 1943, i lui Stalin, n
mai 1943, naintea de la Kursk, snt
n de a amna debarcarea n Europa
pentru anul 1944.
Petre Mocenco
La Marseillaise
Un manuscris autograf al textu-
lui Marseil/aise-i, lui
joseph Rouget de Lisle, a fost scos
la Adresat unui prieten -
se pare n perioada -
manuscrisul este conform versiu-
nii care foarte pu-
de cea acum.
manuscrisului se o -
de fiul autorului in
100 de exemplare - scrisoarea
a lui Rouget de Lis le, adre-
prietenului. E. Breton, ce-
lebru istoric de
"La Marseil/aise" - cuvintele
muzica - a fost in aprilie
1792 de Rouget de Lisle,
aflat in la Strasbourg,
era Armatei Rhinului.
In capitala a ajuns un an
mai tirziu, la 30 iulie, de
un contingent de voluntari din
Marsilia. In 1795, Marseillaise a
fost ca imn oficial al re-
publicii. incepind cu pe-
rioada imperiului, aceasta a rede-
venit imnul francez, la 14
februarie 1879.
116
CABINET. Cel mai se.cret birou din Marea Britanie, n timpul celui
de-al doilea mondial- cabinetul de a/lui Winston Chur-
chill - a fost publicului, 40 de ani, la nceputul lunii
aprilie a.c. se la 7 metri sub ntr-o pe
King Charles Street, St. James Park, la aproximativ 100 de
metri de Downing Street 10 primului ministru). ln n-
- n care totul a cum a Churchill, n 1945 -.
premierul cei opt membri ai cabinetului cu comandan-
militari, s-au ntlnit de peste 100 de ori, ntre 1940 1944. Cabine-
tul dispunea de o cu Casa de la Wa-
shington, Churchill conferind de ori cu ameri-
can Roosevelt. Au fost pe acelor vremuri; de
asemenea, mapele creioanele acelor vremuri se pe birouri.
turi de acest cabinet de cteva pentru secretare
precum dormitoare. durau uneori zile ntregi.
Tot acest birou se pe care erau nsemnate
zilnic pe fronturi. Doi din membrii cabinetului de atunci,
n - fostul ginere al lui Churchill, Lord Duncan-Sandys
Lord Geoffrey Lloyd - au participat la ceremoniile deschiderii, din
aprilie, n primului ministru de d-na Margaret That-
cher
SaDAng - arhiva personal
O.N.U.,

de
aproape
Spre
converg reprezentantii celor
4 510 milioane de oameni care popu-
Terra ca discute
in probleme ale bu-
sociale. Aici func-
tionarii pentru a da curs
deciziilor luate.
Fatada i de este simbo-
lul - cunoscut in lumea - al
Natiunilor Unite. Structura mate-
a Sediului este reflectarea du-
blei ce se aici.
n Generale, cu li-
nn JOase subtil arcuite, n cea
- a conferintelor - repre-
zentantii in timp ce i n
Secretariat, pe care-I un
turn cu 39 etaje de birouri, persona-
lul pennanent serviciul reu-
niunilor, date ra-
poarte. Aceste .mase arhitectonice
contrastante dau elementelor funda-
mentale ale urbanismului modern -
soarele, spatiul , vegetatia - un ma-
ximum de penet rabilitate.
Sediul ONU a fost conceput pen-
tru a servi patru grupuri principale:
delegatiile care 159
state membre trimit, in fiecare an,
la New York, pentru Adunarea Gene-
peste 2 900 de persoane; Secre-
tariatul, care in jur de 5 095
de functionari dintr-un total de
16 000, diseminati n lumea; vi-
zitatorii .- 1 523 in medie pe zi -
presa, grup format din cei 300 zia-
acreditati permanent, al
efectiv se cu ocazia reuniu-
nilor importante.
Amplasamentul
oferte sugestii venind din
partea a numeroase Adunarea
a sesiune s-a
tinut la Londra, a decis, la 14 febru-
arie 1946, sediul per-
manent al ONU n imprejurimile
New York-ului. La H) decembrie
1945, Congresul american luase n
unanimitate decizia de a invita Orga-
nizatia instaleze sediul n State-
le Unite. In ultimele luni ale anului
1946,, un comitet special a fost
cinat cu exami narea de
amplasare; se aveau i n vedere
Philadelphia, Boston San Fran-
.cisco, dar diverse zone in nordul
New York-ului. Manhattan-ul n-a re-
tinut serios atentia
populat iei. la 14 decembrie
1946, Adunarea a acceptat,
cu o mare majoritate, oferta de 8,5
milioane de dolari in ulti mul
moment de John D. Rockefeller Jr.
pentru achizitionarea actualului am-
, plasament. New York i-a spo
rit suprafata prin donatii suplimen-
tare de teren.
Locul ales, se
un grup de adaptate
Organizatiei mondiale.
Aceasta a decis incredinteze con-
struirea sediului unor arhitecti
originari din mai multe
care lucreze in colaborare. n
calftate de director al planului a fost
numit Wallace K. Harrison (SUA).
EI era asistat de un consiliu de st udiu
compus din 10 arhitecti consultanti
desemnati de lor: N.D. Basov
(URSS), Gaston Brunfaut (Belgia),
Ernest Cormier (Canada), Charles E.
Le Corbusier (Franta), Liang
Su-Cheng (China), Sveii Markelius
(Suedia), Oscar Niemeyer (Brazilia),
Howard Robertson (Marea Britanie),
G.A. Soilleux (Australia), Julio Villa-
majo (Uruguay). .
Locul ales de Organizatia Natiuni-
lor Unite se ntr-un cartier
de abatoare, industrii
cheiuri, unde acostau
rile transporti nd vagoane de marfii.
Spatiul de care se dispunea era rela-
tiv . modest; se impunea, astfel, o con-
pe pentru a
posti toate birourile.
Realizarea planului initial revenea
la aproximativ 85 de milioane de do-
lari. La cererea Secretarului general,
arhitectii au devizul la 65 mi-
lioane, de la 45 Ia 39 nu-
de etaje ale Secretariatului,
reducnd suprafata de confe-
rinte utiliznd o constructie care se
acolo pentru instalarea biblio-
tecii. Acest ultim plan a fost aprobat
de Adunarea la 20 noiem-
brie 1947: Pentru finantarea cqn-
structiei, guvernul american a impru-
mutat Organizatiei Unite
117
6S milioane de dolari
n 1982, ONU a rambursat ultima
a mprumutului, 1 mi-
lion de dolari.
de au fost n-
n ianuarie 1949, unui
grup de 4 mari ntreprinderi new-yor-
keze specializate. La 21 august 1950,
primii ai Secretariatului
se instalau n birourile lor. Biblioteca
Dag Hammarskji:ild, n
1961, a fost primul mare adaos la
complex,
De-a lungul anilor, interiorul
rilor a fost transformat pentru a
primi numeroasele state devenite, n-
tre timp, membre ale
Adunarea a aprobat, n
1976, o serie de amenajAri impor-
tante, pentru a extinde locurile dispo-
nibile n sala Generale n
celelalte mari de
.a costat aproape 1S mi-
lioane de dolari.
special de la Programul
Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
activitatea, la ora
n ale UNDC (United
Nations Development Corporation).
Edific:ii/e
SECRETARIATU-
LUI, de aproape 170 metri,
este, n exterior, un conglomerat de
aluminiu, Sub cele
39 de etaje se trei subsoluri,
care se cu cele din
Ele postesc un
imens grup de refrigerare pentru cli-
matizarea imobilului, ateliere de re-
grup de pompieri, platforme
de inclircare, birouri de securitate,
serviciul de curier diplomatic, antre-
pozite, un garaj cu trei niveluri, un
service.
Birourile sn(, n general, mici
concepute Cele 4 000 de eli-
matizoare instalate sub ferestre cre-
o Cu
ajutorul unui termostat care permite
reglarea temperaturii ntr-o de
7, din cele peste ISO
pot ofere "clima" cu care
snt Transportul documen-
telor al se face
printr-un sistem electric integrat de
ascensoare pentru materiale
ton.
GENE-
RALE este o cu
laturi concave. Are IlS metri
lungime 49 metri La nord,
se deschide spre o esplanadli amena-
care constituie principala cale
de acces a publicului la complex. Pa-
nourile de translucidli ncas-
trate n au fost special con-
cepute pentru a da o fil-
de La est la vest,
zidurile snt acoperite cu travertin
englezesc. Pe latura de -sud, holul de-
spre esplanada Secreta-
riatului.
Edificiul Secretariatului se dovedi
insuficient de mare cu
rea personalului; lucru care a necesi-
ta! nchirierea unor birouri n imobi-
lele vecine. n
Amamblul de edificii ale UNU, in New York
118
Fapte cifre
Amplasamentul sediului, car.e se gisette
In teritoriu lnternallonal, este proprietatea Or-
ganlzallel Nallunllor Unite. Conform unul
acord special Incheiat cu guvernul american,
Organlzalla se de anumite privilegii fi
in linii generale, 1 se apllci, totufl,
legile or8fulul fi statului New York fi ale Sta-
telor Unite.
In fiecare an la Sediu se lin aproximativ
3 500 de reuniuni.
Marea maJoritate a libiJtelor Indicatoare
sint redactate In llmbHe de lucru ale Organlza-
llel: engleza fi franceza.
Cele 5000 m8flnl de scfls utilizate sint
adaptate limbilor oficiale ale Organlzallel:

manent ta
rar.
Sediul
25 000 000 de
ca111 In peste
SaDAng - arhiva personal
In partea de nord-vest a
un vitraliu de Chagall care
mAsoarA 4,50 m pe 3,65 m. Simboli-
z nd lupta omului pentru pace, el a
fost creat n memoria secretarului
general Dag Hammarskjiild, care a
pierit, cu 15 persoane, n
1961, intr-o Per-
pendiculare pe acest vitraliu, patru
plAci de bronz n amintire pe
observatorii militari membrii Se-
cretariatului morti in serviciul Orga-
nizatiei, n cursul unor misiuni de ob-
mediere conciliere.
Sala n albastru, verde auriu a
Generale - 50 m lungime,
35 m lAtime, 23 m - ocupA
etajele unu, doi trei. Reprezentantii
statelor membre iau loc la mese m-
n piele, cu fata spre
tribuna oratorilor. Sala a
fost n 1979, pentru a
primi la 182 de delegatii, dispu-
mnd fiecare de cte 6 locuri. In spate
gnt locuri pentru 476 de
pentru reprezentantii institutelor spe-
cializate functionari superiori. Pe
latud, 187 locuri destinate su-
pleantilor, observatorilor altor per-
soane oficiale. BalconuJ un rind'
de 53 locuri pentru organele de infor-
mare 280 IIJl.!uri, pe 5 rinduri, pen-
tru public. De o parte de alta a
tribunei este spatiul rezervat celor 24
functionari care serviciul reu-
niunilor. Cele 2 103 locuri dispun de
aparate de receptie, permitind urmA-
rirea dezbaterilor fie In limba orato-
rului, fie traduse ntr-una din cele 6
limbi oficiale - araba, chineza, en-
gleza, franceza, rusa spaniola. Re-
zultatele voturilor apar pe panourile
mari din spatele tribunei. Acestea fac
parte dintr-un sistem electronic care
posibilitatea reprezentant
voteze de la locul apiisnd pe
un buton.
Sedinta a Ge-
nerale n salA a avut loc la
14 octombrie 1952, cu ocazia deschi-
derii celei de-a sesiuni ordi-
nare.
Cele subsoluri ale
adiipostesc o mare de
patru de dimensiuni mai modeste,
studiouri de radio televiziune, o
salA de regie, care constituie nucleul
sistemului de comunicatii al Sediului.
Publicul are acces la
ONU, la un stand filatelic, la un ma-
gazin de suveniruri, bufet alte ser-
vicii.

care edificiul Gene-
rale cu cel al Secretariatului, se in-
tinde pe 122 metri cu fata la fluviu.
La ultimul etaj (al treilea), se
un restaurant al delegatiilor, un res-
taurant al personalului, o
de mese particulare.
Etajele unu doi adiipostesc cele
trei- ale consiliilor. Sala Consi-
liului de Securitate a fost
de norvegianul Arnstein Arneberg,
Sala Consiliului de Securitate
mobilierul, finantat de Norvegia. O
opera lui Per
Krohg (Norvegia), care
promisiunea de pace liberta'te indi-
cea mai mare parte
a peretelui dinspre est. Sala dispune
de 232 locuri pentru public 118
pentru Sala Consiliului de Tu-
a fost prin grija Dane-
marcei, fiind de un danez,
Finn Juhl. 1 n 1978, numArul locurilor
destinate delegatiilor a fost mArit;
sala poate primi 164 vizitatori 30
este de asemenea la
dispozitia marilor comisii ale
rii 'Generale, care snt formate din
statele membre ale Organiza-
tiei. Sala Consiliului Economic
Social a fost de suedezul
Sven Markelius; Suedia a finantat
procurarea mobilierului. In 1974, ea
a fost pentru a face
numArului de membri ai
Consiliului - de la 27 initial la 54.
Galeriile 336 locuri pentru pu-
blic 40 pentru
Fiecare dintre aceste are apro-
ximativ 41 m n lungime, 22 m n
7,5 m in La subso-
lul acestora se trei spa-
tioase de conferinte, rezeryate mari-
lor comisii ale Generale,
6 mai mici unde publicul nu are
acces.
BIBLIOTECA. In partea de
sud-vest a amplasamentului se
Biblioteca Dag Hammarskjiild, dedi-
memoriei Secretarului general
defunct. Arhitectura se armo-
cu cea a structurilor vecine.
Are 6 nivele, dintre care trei n soo-
sol, un pentru
oficiale, lung de 67 metri
lat de 26 m. Cele trei etaje supe-
rioare adlpostesc colectiile ONU,
documentele special iza te
ale Natiunilor, de
Sala de Woo-
drow Wilson se ntinde pe etaje.
La subsol se o de de
195 locuri.
cuprind numeroase
de arbori, flori, n
mare parte donatii particulare sau de
grup. Peste 150 japonezi, 45
pomi fructiferi pitici, 1000 tufe de
trandafiri dintre cele mai renumite
soiuri, trandafiri sicomori,
azalee. Aleile asfaltate snt
de glicine trandafiri so-
lul este acoeerit cu gazon englezesc.

Respectnd caracterul
al materialele folosite
pentru construirea Sediului au fost
procurate din numeroase Tra-
vertinul din Marea Britanie, mar-
mura din Italia, mobilierul de birouri
din Franta, scaunele din
Cehoslovacia Grecia, covoarele
snt scotiene,
mesele din Elvetia, diverse esente de
lemn pentru decoratiuni interioare
din Belgia, Canada, Cuba, Guate-
mala, Norvegia, Filipine Zair.
Singura de
de Adunarea este pictura
"Tita ni", purtnd
artistului american Lumen Martin
Winter. Comemorind Adunarea Mon-
a Tineretului, care a avut loc la
Sediu, n 1970, ea este la eta-
jul doi in pasajul care
conferintelor de cea a Ge-
nerale; a fost unui
excedent de contributii voluntare
sate cu acea ocazie.
Printre donatiile Sediului
Organizatiei se numarA cea a
Romniei: tapiseria a lui Ion
Nicodim, omului", 'n
Salonul delegatilor, din
conferintelor.
M.S.
119
O
stranie
Santa Catalina este o n
Pacificul de Nord, la 50 km
de coastele ale Califor-
niei. Pintenii ialiile relie-
fului muntos golfuri
n care iahturi cu
;>nze vin ancoreze la poalele fa-
lezelor. Capitala, la
de sud al insulei, citeva mi i
de locuitori. Golful are reputa-
de a fi locul ideal pentru pract i-
carea sportului cu vele sau a scu-
subacvatice.
Posesorii de iahturi
un golf mai izolat, din extremitatea
ale unui medic legi1l
de la llollywood
120
ntr-o cetate a a banului, a .gloriei
rii, a vidului, a star-urilor de o zi a invidiilor per
petue, ntr-un nebun, ce numele de Hollywood,
fiecare moarte mai ales e vorba de moartea
unei vedete, devine obiect de zvonuri intrigi, de aluzii su-
de mister fantasme. Presa de scandal i-a pe
oameni se de \! onestitatea
Cel mai adesea, trec am
unor star-uri fie puse sub semnul atta
vreme ct pagini din dosarele acumulate n timpul anchetelor
au fost sustrase sau au pur simplu . .
Este., cazul Marilyn Monroe, la 4 august
1962, ce ntre 40 50 capsule de .,Nembutal",
un somnifer puternic. Sinucidere sau asasinat? .
Este ca>:ul Natalie Wood, n noaptea de
28 spre 29 noiembrie 1981, n apele Pacificului, n apropiere de
insula Santa Catalina. Sinucidere sau accident?
Controversele
recent, a o carte ce a strnit
,. The Coroner" (.,Medicul legist"). Autorul ei, Or. Thomas Noguchi,
director, ani de-a rndul, al Serviciului medico-legal din Los
Angeres, extravagantelor ipoteze. Nu
e oare el prima
atta vreme ct a procedat la autopsia celor
corpuri? Noguchi pentru concluzia .,sinucidere", n
primul caz, .,accident" - n cel de-al doilea. ...
de nord a insulei: lsthmus Bay. Sin-
gurul local de pe
este . Doug's Harbor Reef", un
bar-restaurant frecventat de pose-
sorii vaselor de agrement ancorate
in . golf.
In seara de 28 noiembrie 1981,
Natalie Wood ei, Robert
Wagner, au luat masa la . Doug's
Harbor Reef", n compania actoru-
lui Chrlstopher Walken. Invitatul
lor pentru lungul week-end al
Thanksgiving, n
Statele Unite n ultima joi din
noiembrie. aceea. s-au ntors
noaptea la bordu 1 iahtu-
lui lui Wagner, . Splendour". A
doua zi , la prima a
corpul ei a fost plutind n voia
valurilor', la de o la
sud de vas.
n noaptea dramei, o era
la mal de geaman-
cu iahtul Wagner.
Printr-un ciudat concurs de mpre-
j - ri , acestei ambarca-
nu era altul dect Paul Miller,
colaboratorul med i'co-le-
gale a districtului Los Angeles,
expert n accidentele pe mare. Era
Academiei d,,
cu cu pnze din Ma-
rina del Rey. bine apele
care insula
Santa Catalina.
n seara tragediei,
Miller luase masa n restau-
rant cu Wagner cu Chris-
SaDAng - arhiva personal
topher Walken. Se ntorsese la va-
sul cu aproximativ de
inaintea lor. Cind actorii au ur-
cat pe lahtul .. Splendour", el se afla
pe puntea vasului i-a
trecind. Mai tirziu, in cursul
tot el a fost primul care a
la chemarea de ajutor de
Robert Wagner.
"Cu trei ani in in 1978,
Miller - dr . Noguchl -
invitase, cu ocazia unei anchete,
la bordul goeletei sale. an-
incepuse in cursul
week-end - cel al Than-
ksgiving - in golf in care
Natalie Wood avea
Cnd fusesem n insula Cata-
lina, luasem masa la Doug's Har-
bar Reef. in seara aceea, rentor-
pe iahtul lui Miller, re-
marcasem un lucru care avea se
Important: la bordul a
numeroase vase ancorate n golf,
posturile de radio o mu-
la care se
zarva petreceri lor".
Acest vacarm s-a repetat
trei ani, numai persoane,
Marllyn Wayne un prieten al el,
care se aflau pe un vas vecin cu
Splendour", au auzit dis-
perate ale Natalie Wood,
care cerea ajutor". Mlller se afla n
cabina goeletei sale. Nu a auzit ni-
mic, tot din cauza zgomotulul.
Wagner Walken, care se aflau la
bordul iahtului .Splendour". au
afirmat amintesc fi auzit
vreun
"l-am cerut lui Mlller - rela-
medicul legist - o
Cind mi-a parvenit
raportul am putut confrunta
sale de expert cu pro-
pr iile mele despre apele
periculoase care
de vnturi. S-a o mare
publicitate n jurul
noastre, dar unele aspecte din ulti-
mele clipe ale nu au fost ni -

A avut o
in 1955, trei tineri actori au
intr-un film care, n decurs
de o noapte, avea ridice la ran-
gul de mari stele de cinema. Acest
film avea t itlul la Fureur de vi-
vre, iar actorii se numeau James
Dean, Sai Mlneo Natalie Wood.
trei- actori vor muri mai de-
vreme dect este normal. James
Dean a murit la volanul automobi-
lulu i mergind participe la o
in an n care fil-
mul a pe ecrane. (
nu a fost distribuit decit
moartea sa). in 1976, Sai Mineo a
fost injunghiat in apropierea casei
sale de la Hollywood. n 1981.
Natal ie Wood a murit
ntr-un accident misterios".
29 noiembrie, orele 7 30: un
elicopter trimis n de servici-
ile se spre Cata-
lina pentru a lua parte la
cnd un membru al echipajului re-
un punct pe valu rl.
- el pllotului.
Aparatul ajunge la nivelul apei.
Curentul produs de elice face valur i
n jurul elicopterului. Pilotul o
vede pe Natal le Wood.
Trupul se afla n mijlocul unui
mic golf Izolat, numit Blue Cavern
Polnt. Barca este desco-
pe uscat, mai departe, spre
sud.- Pe tabloul de bord al vasului,
cheia se n . off'. schlm-
de viteze la punctul mort,
iar vslele snt .
Era clar nu avusese de gnd
o plimbare pe mare. se
pare desprlnsese care
prindea barca de iaht . De ce
oare, acest lucru, nu inten-
la barca? Acesta este unul
din misterele care asupra
i sale tragice.
------0._ duminica aceea, la
Hollywood-ul vuia de zvo-
nuri. Nu era ciudat cei doi
la bord nu au remar-
cat ea iahtul? Nu le-a
spus ea, oare, nimic? De ce s-a dus
pe in spatele vasului? De ce a
coborit scara a
pneumatice? Ce ea?
Unde se ducea? de ce?
Dr. Noguchi Jn toate
cazurile de moarte prima
a medicului legist este
aceea <je a presupune este o
In ce cred
trebuie
- are - scopuri mai largi. De
aceea, doream o
de un expert, pentru a
stabili faptele din jurul actri-
Natalie Wood. Cnd am aflat
Miller se afla la lsthmus Bay in
noaptea dramei, am fost convins
raportul lui va duce la concluziile
dorite.
l-am dat cteva de ru-
necesare in orice me-

1. examineze pupa lahtului
Splendour caute orice ano-
malie sau de care ar
fi putut 2.
examineze barca pentru
a descoperi eventuale urme de
3. examineze vege-
in partea de jos a
pentru a orice semn de per-
turbare (incercase ea, oare. urce
din nou la bord?) 4. caute n
barca cu motor eventuale zgrieturi
cu unghiile (ncercase ea,
oare, se urce n Dar i-am
precizat clar lu 1 Miller aceste in-
nu constituiau decit un
punct de plecare. Contam pe expe-
pe lui pentru
completarea anchetei.
de luni 1 decembrie
1981 a fost deosebit de Bi-
rourile medlco-legale au
fost 1 uate cu asalt de
care cerea asupra
misterioase a Natalie
Wood. La prnz. am comunicat co-
laboratorilor primele concluzii.
anume, moartea prin nec fusese
alcoolul jucase un
rol determinant n moartea actri-
Atunci mi s-a

- Doctore, ceea ce-l
pe nu este att
Natalle Wood sau nu, ci de
ce iahtul pe timp de
noapte.
Am dnd din cap. la
ntrebare am pe a
mea: de ce, oare, nu se urcase pe
cind, cit se pare. se afla
la mal de un metru de ea?
Aceste puncte constituiau un
Indiciu
se de vas. In acest mo-
ment, mi s-a comunicat unul din-
tre pomenise de o
intre Wagner Walken, in cabina
a iahtulul. Teoretic, era
posibil ca, cednd unul sentiment
de repulsie, Natalie Wood se fi
decis plece cu barca, pur sim-
plu pentru a se de ei .
O s-a
peste au fost
de acestei ipoteze.
Ea la celor care
pretindeau un scandal la bordul
iahtului fusese cauza celebrei
stele de cinema.
Protestele provocate de mpreju-
Natalie Wood
aveau ia
se transforme in condamnarea
mele. in am fost
tratat drept medic legist cabotin.
Frank Sinatra a scris Consiliului de
al districtului o scri-
soare in care spunea medicii le-
sint pentru inde-
plini sarcinile, nu pentru a provoca
scandaluri. Sindicatul actorilor a
trimis, el , o stigmatl-
znd de mine a
principiului
Cind Paul Miller mi-a transmis
raportul m-am nu
spun nimic presei . El
nunte pe care mijloacele de infor-
mare le-ar fi calificat Imediat drept
morbide deplasate. Raportul nu
modifica cu nimic concluziile mele
de medic legist, potrivit
121
moartea se datora un ul nec acci-
dental. Pentru a evita mal ali-
mentez Indignarea, am inchis ra-
portul l-am clasat - impotriva
mele - a-1
Pentru prima as-
ridic care a acoperit fap-
t ele, reconstituirea ulti-
melor momente ale
Natalie Wood. Povest ea care ur-
este, in timp,
de eroism.
Recitind acest raport re-
lsthmus Bay, negru,
tor in noapte ploaia rece biciuind
puntea vaselor de valurile
ziua in care Miller
mi-a adus acest raport. Eram amin-
doi in apartamentul meu din Ma-
rina del Rey, in acestui ocean
ale valuri se la 50
km spre vest de coastele lnsu lei
Santa G:atal in a.
Cu o Mlller s-a aple-
cat spre mine:
- Te-al Tom, mi-a &pus
el. Natalie Wood nu a murit
cum credeai tu. Ea nu era o per-
oarecare.
MI-a o c;u lsthmus
Bay, Indicind punctul de al
vas, Inclusiv al iahtulul
Splendour. Apoi, a tras o
care pleca din vest, traversa
rile muntoase ale Insulei ajungea
la vasele ancorate in golf.
- Elementul care trebuie
nut este virtejul format de vint -
a precizat el. Fenomenul la care fa-
cea el aluzie il cunoscusem cu trei
ani in cind fusesem n
Vintul cuprinde Insula Santa Cata-
lina din vest. Traversind se
formnd un vrtej
care ajunge in golful unde este le-
gat lahtul Wagner.
- Cind Natalie a desprins frn-
ghia, a continuat Mlller, barca ar fi
trebuit fie spre mare, in
continentului. Ea nu putea
descrie, un unghi drept
se spre coasta Insulei
Santa Catalina, cu vintul
o
pe mare se exact ca un
balon implns de vint.
Era frig, in noaptea aceea, cind
Natalie Wood, simplu cu
o de noapte, de lini
o de puf, a pe puntea
lahtulul 4 Splendour a coborit
scara de care era barca. Indi-
ciile par a dovedi in mo mentul
in care a survenit accidentul, ea nu
ciuta frnghi a. el, de fapt ,
se urce ,in
Dar reconstit uirea de
Mlller la o a treia po-
sibilitate care, potrivit
mele, confirma versiunea faptelor
prezentate de Wagner. Din cauza
acestui virtej, des-
- Indiferent din ce motiv -
a fost spre mare s-a de-
122
de vas. E posibil ca, in loc
fi vrut urce in Natalie
Wood fi incercat o
fi pierdut echilibrul in acel
moment.
Oricare I-ar fi fost ea a
apa a acoperit-o.
Dar, atunci cind capul 1-a
la ea nu s-a
cit se pare, in pericol. Trebuie se
fi aflat mal de un me-
tru de Iaht. 1 n de aceasta, le-
zi unea din Interiorul
drept faptu l
se de marginea
ind aceasta il va permite se
la timpul necesar
recapete suflul.
Numai aceea, ea a -
dar prea tirziu - un fenomen
era pe cale se pro-
Barca se rapid de
iaht . Zece metri, de
metri, treizeci de metri. .. Ea nu
nuse seama de vintului. In mai
de un minut, barca era att
de departe de Splendour, incit
Natalie nu se mal putea intoarce
inot .
Atunci a inceput strige
ajutor, dar de pe Iaht nu a auzit-o
nimeni. Urletul megafoanelor aco-
perea strlgltele disperate pe care
le scotea din mijlocul valurilor ne-
gre agitate. Marllyn Wayne
prietenul el au fost singurii care au
auzit ceva. Dar, pr ivind inspre
mare, nu au distins nimic in noap-
tea Mal mult, ei au
crezut aud, pe un vas vecin, pe
cineva spunind vine in ajutor.
In ni ci o n-
teama a inceput
pe Natalle Wood. Nimeni
nu auzea apelu riie sale. Nici o lu-
pe mare. Nici un vas nu venea
n ajutorul
ea nu se cu
n pericol. Se putea urca oricind,
putea porni motorul reveni, in
citeva minute, la reconfor-
a lahtulul Splendour.
incercind se urce in barca ce
reprezenta pentru ea salvarea. ac-
a avut de infnlntat incercarea
cea mal Nu se
urce in Marginea de cauciuc
era, pe de o parte, alu-
Iar, pe de alta, prea
Chiar in normale,
I-ar fi fost greu sal t e corpul,
()l!fl_tru a ateriza la fu ndul De
maTmtJke ori trebui e fi incercat .
cu putere se din apa mi-
r ll, dar greut atea vestel o impie-
dica. In cele din
barca o ducea spre larg. a
il era, cu in per icol.
Risca se nece in in-
sau de hlpotermle
temperaturll corpului).
Ce putea
in acea noapte rece de noiem-
br ie, in mijlocul valu-rilor,
Natalie Wood a luptat impotriva
Nu a cedat . a
o ai:it
pr in cit
pri n curajul de care a dat
a fost foarte aproape de miracol.
de el pe care
vntul o alunga spre larg, cu trupul
deja amoqlt de frig, ea a nceput
apa cu picioarele o des-
pice cu mina a
Barca. a incetat spre
larg. Incet, foarte incet, ea a luat-o
spre coastele Insulei spre salvare.
Un curent potrivit, de un nod
(1 ,852 kmf h), trecea prin acest loc,
deplasndu-se spre sud. de
marginea Natal ie Wood o
mpingea spre mal. Dar plutirea
spre sud o de lsthmus
Bay d-. lahturile lui, ale lu-
mini n De
fapt. golful se afla acum in spatele
el. Dar se apropia de 400
metri, 350 metri.. . va rezista,
avea
Frigul amoqeala puneau
nire pe tot trupul el. Vest;a o
gea la fund. Greutatea era din ce in
ce mal mare pentru el
zute. luptind impotriva acestor
elemente, distingea aGUm scobitura
Blue Cavern Point. Nu
erau vase in acest loc, dar era un
impotriva
vintul. Mat avea, acolo.
Trebuia continue noate. In
pofida curajului t-
femeie a pierdut lupta impo-
triva la mal de 200
metri de mal".
la 4 noiembrie 1982, dr. Noguchi
era chemat in biroul procurorului
din los Angeles pentru a fi Intero-
gat asupra unei
crime. Nimic extraordinar. Doar
eventualul asasinat se produsese cu
20 de ani mal devreme! Afacerea
Marilyn Monroe n-a fost n-
oficial.
.la vremea aceea
Noguchi - nu mai eram directorul
Serviciului medlco-legal din los An-
geles. procu rorul dorea
eu il autop-
sla. Timp de de ani, am
fost supus atitor din par-
tea attor reporteri, incit memoria
nici nu il mai dintre el
erau senatorul Robert
F. Kennedy. despre care se presu-
punea avusese cu Marllyn
Monroe, pusese fie asas inati
printr-o cu droguri. De ce,
ani, sensibilitatea amer l-
SaDAng - arhiva personal
canilor mai la auzul
numelui ei? sa? Vulne-
rabilitatea sa? Talentul Sau
poate misterul ciudatelor sale rela-
cu Kennedy fra-
tele Robert?"
Pe Robert Kennedy 1-a ntlnit
pentru prima la Madison Squ-
are Garden, la 19 mal 1962. S-au
rentlnit la Los Angeles. 1-a telefo-
nat apoi, sub un nume fals, la Was-
hington. 1-a povestit prietenului
W.J. Weatherly, de la ziarul
. Manchester Guardlan", s-ar pu-
tea cu un om politic din
Washington. Nu i-a pomenit nu-
mele. Alt prieten, Robert Slatzer, e
convins a auzit-o spunnd Ro-
bert Kennedy 1-a promis se
cu ea. Comentariu 1 lui
Weatherly: .E posibil ca R. Ken-
nedy fi acceptat
pentru ea, cariera Pentru
o de
chlzitori, aceasta a fost cauza
lui Marilyn.
Iar, dintre cel mai perse-
verent era Robert Slatzer, care pre-
tindea la un moment dat, la n-
ceputul anilor '50, a fost el
1-a prieten la
in cartea sa, strania
moarte a lui Marllyn Monroe", pu-
n 197-4, Slatzer
atunci cnd Robert Kennedy re-
tras .. promisiunile" de
Marilyn Monroe 1-a cu un
jurnal Intim, jurnal ce a
moartea sa. Scopul
el ar fi fost acela de a o reduce la
pentru a nu distruge cariera
a lui Robert Kennedy.
In 1962, Marilyn Monroe avea o
stare att de nct pslhla-
trul el, dr. Ralph Greenson, a Insis-
tat angajeze o Eunice
K. Murray. attea de-
profesionale, ncepea
Fusese de
directorul de la . 20th Century-Fox"
pentru reluarea filmului n-
trerupt. fie vedeta
unei comedii muzicale pe Broad-
way, ca a unul . show"-glgant la
Las Vegas. proiecte de vii-
tor ...
de ce, la 4 august 1962, Eu-
nice Murray nu s-a mirat cnd Ma-
rilyn s-a trezit mal devreme ca de
obicei, bine Du-
a primit vizita dr. Gre-
enson, cu care s-a timp
de ore. Acesta va declara, mal
trziu, era
In cursul zilei, nici un indiciu nu 1-a
permis lui Eunice o de-
presiune la
orele 7,30 seara, Marilyn rdea la
telefon cu Joe junior, fiul primului
ei Joe DIMagglo. 30
de minute mal trziu, va porni pe
drumul ntoarcere. Faptul e
confirmat de o a lui Pe-
ter La'JYf6rd, cumnatul lui Robert
Kenney, care, la orele 8, i-a telefo-
J1arilrn Monroe n-a {o.ll
elucida/
nat cu care urma se n-
Potrivit lui Lawford, vo-
cea lui Marilyn era greu in-
1-a n-are chef
mal spui
adio lui Pat lui Lawford)
spun adio.
Al fost ntotdeauna un om
... " a nchis.
Cel care a revelat aces-
tei ultime convorbiri telefonice
este reporte"rul Eart Wilson, prie-
ten cu Marilyn. Wilson
lui Lawford 1-a -trecut n clipa
aceea prin minte atunci cnd ci-
neva spune . adio", a
1-a sunat
pe managerul care 1-a amintit:
cumnatul Sta-
telor Unite. Nu
acolo". Se pare, managerul
1-a telefonat, la rndul lui Mii-
ton Rudin, agentul lui Marilyn
Monroe. Acesta a sunat la ea, pe la
orele 9,30. Trecuse o
tate de la telefonul lui Lawford. Ru-
din totul e n ordine.
Eunice Murray vede n ca-
firul de telefon sub
Nici o - l ea pe
Rudln se duce se culce. Pe la
miezul se
vede, n continuare, n ca-
mera lui Marilyn Monroe.
Intre, vede e
l pe dr. Greenson,
care sparge o pentru a In-
tra n O pe Marilyn
Monroe pe pat. Cu n-
tins, mna pe telefon. O imagine ce
va face nconjurul lumii.
Sergentul Jack Clemmons, de ser-
viciu n noaptea aceea la postu 1 de
din Los Angeles, un
apel telefonle al dr. Greenson anun-
moartea Marilyn Mon-
roe, la orele -4,25 Clem-
mons, care se la lo-
cului, ncepe
de ce decesul a fost att de
trziu, cnd corpul a fost descoperit
la miezul Ce s-a petrecut in
acest In se va in-
treba nu cumva cineva n-a fo-
losit aceste ceasuri pentru a
urmele unei crime ...
La Institutul medico-legal era de
serviciu, n duminica aceea, dr. No-
guchi. El va face autopsia,
de responsabilitatea ce-i revenea.
Cu a mai n-
ti, cu lupa, pe tot corpul, urmele
unei eventuale de injec-
n cazul n care i s-ar fi
administrat droguri. Nici o
. Examenul sistemului diges-
tiv a stat la originea controverse!
ulterioare - medicul le-
gist. Potrivit partizanilor actului
criminal, acest examen era dovada
Marllyn a fost
aceasta deoarece n-am nici o
de pilule, nici in sto-
mac, nici n Intestine. fla-
coanele goale demonstrau Ma-
rilyn Monroe i ntre -40
50 de capsule de Nembutal. pre-
cum un mare de pilule de
hidrat de chloral. ,tezei
asasinatului conchldeau drogu-
rile Injectate".
Raportul laboratorului de toxlco-
logle a fost, Incomplet, fapt ce
a alimentat . Cnd l-am
citit - dr. Noguchl -
o sonerie de s-a
brusc n mintea mea. Tehnicienii la-
boratorului numai sn-
gele ficatul. analizei fi.
catului sngelui 1 se
fului laboratorulul, Raymon J. Aber-
nathy, suficient de edificatoare
de aceea, n-a mal considerat nece- .
sar mai departe. Anallz:l--
sngelul dovedea dozele mortale
cu mult Cind, c-
teva zile mal trziu, rezultatele au
fost date ziarele au re-
marcat Imediat omlslunea. Am vrut
repar eroare, dar era
prea trziu. Laboratorul conslderase
afacerea deci, nu mal
trase nimic".
In decembrie 1982, raportul pro-
curorului din Los Angeles, ale
concluzii au fost date
.Un asasinat ar fi presu-
pus un complot criminal de anver-
ce ar fi trebuit Implice
toate persoanele prezente la locul
decesului la 4 august 1962. Ancheta
studiul documentelor nu
nici un Indiciu credibil n
cu Ipoteza unul asemenea asasinat".
in paralel, a un alt raport, al
dr. Boyd G. Stephens, medic legist
la San Franclsco, ce ajungea la
concluzia autopsla n
1962 avea o valoare
123
.chiar aplicarea pro-
cedeelor celor mal avansate, cores-
punznd celor 20 de ani de progres
n materie, nu ar schimba cu nimic,
n 1982, concluziile stabilite n
1962. de dr. Noguchl, n- urma au-
topsie!".
Controversele, ln-
medicul legist are ndoieli.
chiar 20 de ani, an-
cheta n-a unor
n suspensie. Nu s-a
aliat, de de ce, n seara aceea
de 4 august, la orele 19,30, Marilyn
se amuza la telefon cu Joe DIMag-
gio jr .. pentru ca. de
mai t rziu, fie pe moarte . !Jn alt
fapt - scrie dr. No-
guchl: zvonurile de nu
au total.
din dosarul Monroe, transmis
de F.B.I. , lipseau pagini ntregi. Po-
t r ivit anchetei procurorului, din
1982, dosaru l fusese cenzurat .
Mi-era imposibil n-am ndoiel i.
Cum e posi bil ca un dosar al F.B.I.
privi nd o de ci nema fie
cenzurat? De ce, de ani de
la moartea el, F.B.I. cenzurase
acest dosar, nu nu mai atunci c nd
1-a dat el procuroru-
lui, pentru o Ce
deci, dosar ul Monroe1
Dar aceasta nu era singura mea
de preocupare. Cel care asls-
tase, n 1962, la autopsie, John Mi-
ner. constitulse, el, o
pentru anchetatorii procurorului.
Miner nu numai asistase la au-
topsie, el dr. Greenson. psihiatru!
l acordase favoarea, n ex-
clusivitate, de a asculta cuvintele
de Marilyn Monroe n
timpul de terapie. Pot r i-
vit raportului procuraturii, Miner
se angajase s! nu releve
pe care le
auzise. Dar le auzise, ntrevede-
rile cu dr. Greenson l
Marilyn Monroe nu se slnucisese.
Raportul din 1982 La n-
cheierea convorbirii cu Greenson,
Miner are serioase n-
doieli asupra concluzlilor confir-
mnd teza sinuciderii,.. A considerat
necesar despre rezer-
vele sale (ntr-o pe ad-
junctul principal al procurorului,
precum alte persoane. Aceast a se
petrecea n 1962. de ani
mai tirziu, Miner n
1962, Marilyn Monroe
nu se slnucisese. Date fiind rezulta-
tele testelor, o
a unei asemenea canti-
de somnlfere era de domeniul
absurdului. Deci, cum
Miner n 1962. singura
a lui Marilyn Monroe era
asasinatul.
preocupa. de asemenea. faptul
se n continuare, secretul
n cu notele anchetele
reaHZate de comisia sinucidere
(fo'rmati Imediat moartea ac-
.:..,
124
acestea nu co-
municate anchetatorilor procuratu-
r ii. Recent, am avut o ntrevedere
cu dr . Robert Lit man, un psihiat ru ,
membr u al acestei comisii. Acesta e
de nu ex nici o n-
s-a si nucis. Diferite
persoane di n anturajul el declara-
pe de parte, avea o
st are extrem de se
VIITOR? Casele de filme occi-
demale au turna/, in ullimii ani,
mai mulle pelicule despre catas-
lro(e na/Urale sau nucleare. N-au
lipsi/ nici ideile uc:or luple spa-
[iale sau invazii exlraterestre pe
Precum "Battlefield
Earth" (Cimpul de
o versiune a romanului
al lui L. Ron
Hubbard. Poves1ea se pelrece in
anul ... 3000, cind va fi
fosl invada1 de cu
care se lupte C/ iva
Dar nu ne-am pu-
tea imagina un viitor cu totul di-
feri/? un an 3000 in care
armele mentalitatea cursei
fi cu lo-
tul, iar pe fi jos/ in-
o pace
prosperitate pentru to[i?
comportase eludat n zilele ce I-au
precedat moartea.
- cules Indicii
se acrediteze eventualitatea unui
asasinat? - l-am ntrebat.
Litman a ridicat din umeri :
- era prin Interior.
A trebuit se un geam
pentru a Intra n camera ei . Iar Eu-
nice Murray se afla n camera sa, la
doi de cea a lui Marilyn Mon-
roe.
Ce s-a petrecut cu n ca-
mera lui Marilyn. Monroe n acea
de 4 august 1962? Concluzia
a procuraturi i stabilea. eva-
ziv, dar pertinent: Sinucidere pro-
pe
mea n afacere.
Sinucidere foarte
Dar cred, de asemenea, atta
vreme ct dosarul complet al F.B.I.
nu va fi dat cont rover-
sele vor continua n jurul lui
Marilyn Monroe. Celelalte
vor nimeni
nu va putea spune ce
anume, n seara aceea. i din
Maril yn Monroe, frumoasa talen-
tata ce rdea vorbea ve-
la telefon, un star n agonie ...
un mit nemuritor".
Ref/ectoare
cosmice
Ziarul .. Pravda" relata in
viitorii zece ani, ar putea fi
create prototipuri de reflec-
toare cosmice care dirijeze
spre razele Soarelui,
pentru a ilumina vaste intin-
deri ale planetei in timpul
La Institutul de
din Moscova, de exemplu, se
la proiectarea unui
satelit-reflector cu masa de
200 kg cu
de 110 mp. El ar fi destinat,
in primul rind, solu-
tehnice preconizate
pentru unui re-
flector cu practice.
Intensitatea luminii ce va fi
de un ..receptor" te-
restru cu diametru/ de apro-
ximativ 10 km va fi de
ori mai mare decit cea pe
care o pe
noaptea de
Folosirea luminii solare
pentru .. prelungirea" zilei ar fi
deosebit de Cheltu-
ielile pentru iluminare din
Cosmos a cinci s-ar
putea recupera in 4-5 ani,
prin economisirea
de energie
in prezent, pentru iluminarea
respective.
SaDAng - arhiva personal
..
o

===TOMBOUCTOU
;:
:::J
..
-
c
Q)
Q.
Q)
'i:
o
E
: a soarelui, culorii, ritmu-
11111: tu; africane, Mall
pare marcheze una din /imi-
o
tele naturale ce despart Africa
de cea
Mali este savana cu boa-
0
babi, dar cu intinderi de
nisip, care
O
de la o la alta; este
ars de hartmatan, dar udat de
O
mari fluvii ale Africii occi-
dentale care curg in sens optfs -
domolul Senegal
O
mai sprintenul Niger, cind ocru
tulbure, in perioada ploilor,
O
cind verde limpede, in sezonul
secetos.
in
O
n-a fost atit de bine con-
ca la Tombouctou, le-
o
gendarul al saha-
rian, situat pe cel mai mare cot
O
vestit al Nigerului malian. O vi-
in fostul punct de intersec-
0
a culturilor is-
avea
aflu cite ceva din istoria acestui
O
vechi
Aeroportul - o
O
cu o mare deschidere
in plafon, sen-
O
ca a fost in mod
special pentru ca
nu scape posibilitatea de a
O
admira, dintr-un loc ferit de ra-
zele frumosul cer saha-
0
rian. are forma unui
t iunghi, ale laturi inchid,
O
in teriorul lor, case
dar s Rde, cea mai mare parte
dintre ele neavind decit parter.
O
:roate sint aproape uniform con-
. struite din in-
o
tre palme s' la soare.
Odata 1ntrat in te .fra-
0
serenitatea solicitudinea
care pare
O
pretutindeni. Nici o
nici un stop, nici un
agent de in
O
urbe cu 14 000 de locuitori. Cu
greu crede Tombouctou
Q a fost cindva marele .. antrepozit"
o
"
1 n

trecutului
din tmma saharian,
punct de a caravane-
lor ce veneau din nord spre
nord-vest est, denumit suges-
tiv de un cronicar al vremii .,lo-
cul de intilnire al celor care
in al celor ve-
pe spatele
Piroga reprezenta sudul
Tombouctoului, fertilitatea
in toate. fi-
de a intregii Africi
de nord, sugera, inainte de toate,
Sahara, sterilitatea, dar
mine de sare
nordului sudului Africii le
trebuiau, iri circuitul schimburi-
lor lor, un antrepozit pentru pro-
dusele lor. Acesta a fost, pe vre-
muri, rolul Tombouc-
tou. El servea ca de
unire intre lumea
cea Spre Tombouctou
plecau caravane de pretutindeni
din nordul Africii, de la Mara-
kech Fes, de la Tripoli Tu-
nis. coastei
mediteraneene a Africii,
de tot felul:
turi, arme, oglinzi, perle,
ceai, curmale, parfumuri,
tutun, covoare, cordoane, caf-
tane etc. La plecare, numai ju-
din caravanei
erau
prelua sarcina la mijlocul dru-
mului.
Despre lume comer-
despre rolul Tom-
bouctou - celebru prin
mai ales universitatea
de la Sankore, cea mai mare din
Africa - in dezvolta-
rea din vorbesc -
mai ales, vor vorbi prin identi-
ficarea apoi, studierea lor
- miile de manus-
crise din bibliotecile ca
urmare a de restaurare
cercetare sub egida
UNESCO, in colaborare cu Insti-
tutul de Umane din Mali.
Primele asupra seco-
lelor de aur ale din
Tombouctou, in anii
1963-1964, au dus la descoperi-
rea a trei biblioteci, cu un total
de peste 5 000 de manuscrise,
dintre care unele cu o valoare is-
Studierea lor a
pus in una din cele mai
figuri ale
arabe din Africa: Abo Bakr al
Kunti. Savant, ce-a intre anii
1763-1826, a peste 100 de
opere, redactate in cea mai ele-
scriere Bi-
bliotecile de alt-
fel, numeroase privind is-
toria vechii a Sudanului
occidental . - Mauritania, Senegal
Mali -, unor
regi ai vremii.
asupra inest i-
mabilelor opere de de la
Tombouctou sint abia la inceput.
Centrul de documentare .. Ahmed
Baba" propus, ca prime
obiective, identificarea, colecta-
rea, conservarea descifrarea
miilor de manuscrise in limba
privind istoria Africii. Ge-
nurile documentelor sint foarte
variate: opere istorice, cronici
sau .. tarikhs", anale liste ge-
nealogice de suverani, biografii
de oameni politici,
sau de geografie
sau povestiri de cores-
ale suveranilor, scrieri
de sau reli-
continind cu pri-
vire la istoria ideilor
lor, opere literare ce pot consti-
tui istorice, obiecte de
veche. Cercetarea lor poate
aduce numeroase interesante
elemente despre lumea de odi-
a zonelor saheliene sa-
hariene ale Africii de Vest.
Aurel Zamfirescu
O=============================
125
:: .:: in lumea

stiintei

Mesajul galaxiilor
Cari Sagan
Au fost lansate mai multe nave stele:
.. Pioneer 11" .. Pioneer 12", .. Voyager 1", "Voyager
2" ... avem n vedere imensitatea in-
terstelare. aceste nave nu snt dect ele-
mentare, primitive. Dar, n viitor, ele vor fi mai ra-
pide le vom fixa obiective interstelare. Mai de-
vreme sau mal trziu, ele vor avea la bord echipaje
umane. Calea Lactee este cu
Cari Sagan la Observatorul Lowell (Arizona)
126
din planete, cu milioane de ani cel mai vechi
decit 1.
A existat oare, o care, ve-
nind dinspre o , fi aterizat
ncet pe sub privirile libelulelor
toare, ale reptilelor indiferente, ale primatelor zgo-
motoase sau ale oamenilor Oricine a reflectat
la problema unei inteligente n Uni-
vers pus o intrebare. Dar,
oare un asemenea eveniment s-a produs aievea? Cali-
tatea culese un punct crucial. Ele
trebuie examinate riguros sceptic, a. ne mul-
cu ceea ce poate la prima vedere, plauzi-
bil sau cu povestirile martori oculari , in-
capabili o se
atitudine nici unul dintre cazurile n
care este vorba despre vizita unor nu
este realmente n ciuda tuturor
lor despre OZN sau despre antici. am
dori fie altfel. Sntem in mod irezistibil,
descoperim cel mai slab indiciu care con-
ceperea unei nu este
...
Pilda lui Champollion
n 1801, fizicianul Joseph Fourier efectua o inspec-
- pe vremea cnd ndeplinea de prefect n
regiunea lsere - n din provincie. Cu
ocazie, a remarcat un elev de 11 ani, deosebit
de dotat pentru limbile orientale. Fourier 1-a invitat
la el pentru a-i o de obiecte eg ip-
tene pe care le adunase n timpul lui Bona-
parte. Hieroglifele I-au fascinat pe "Ce semnifi-
au ele?" a ntrebat el. a fost: "Nimeni
nu nimic despre Copilul se numea
Jean-Francois Champollion. de misterul unei
limbi pe care nimeni nu putea o Champol-
lion a devenit un eminent lingvist pasionat pentru
scrierea La acea vreme, era inva-
de vestigii ale vechiului Egipt. Champoi-
Jion a devorat povestirea despre lui Bona-
.Parte, de ce aceasta a fost Matur, el
a fost primul care a descifrat hieroglifele. Dar abia n
1828, la 27 de ani ntlnirea cu Fourier, a putut
Champollion viziteze Egiptul, visurilor sale,
urce pe cursul Nilului, plecnd din Cairo.
Pretutindeni, pe pe coloanele de la Kar-
nak Denderah, Champollion a putut citi, aproape
fara efort. Hieroglifele considerate,
pn la el, ca fiind un coa pictural, bogat n metafore
obscure n care se distingeau mai ales globuri oculare
linii scarabei, bondarl. Dom-
nea o mare confuzie. au mers
acolo nct au presupus egiptenii erau coloni
din China. contrariul. Au fost
publicate enorme volume cu traduceri inexacte. Un
a aruncat o privire asupra pietrei "Ro-
sette", a nu fusese a
tradus-o pe loc. El pretindea .. astfel erorile
care apar inevitabil o reflectare
sa, cele mai bune rezultate se
atunci cnd nu prea mult. cum n pre-
zent, n unei extraterestre,
amatorilor au speriat descurajat
tori.
Champollion a retuzat interpretarea conform cre1a
hieroglifele ar fi metafore picturale. Cu ajutorul unui
fizician englez, Thomas Young, el a folosit
Piatra .. Rosette" fusese n
1799 de un soldat francez care lucra la fortifica-
unui situat n delta Nilului - Rachid -. pe
care europenii, cunoscnd mai limba I-au
transformat n .. Rosette". Pe acest fragment de a
SaDAng - arhiva personal
unul vechi templu, se poate observa un mesaj repetat
cu trei caractere diferite: sus, cu hlerogllfe; la mijloc,
cu caracter .demotlc" (un fel de scriere
jos, cu caractere Champolllon citea
curent greaca veche. Din a aflat era
vorba de comemorarea lui Ptolemeu al
V-lea Eplfanul, n anul 196 i.e.n.
Numele lui Ptolerryeu este de mal multe
ori n limba In textul hieroglific, el s.e
aproape n un grup de simbo-
luri inconjurat de un de Champol-
lion a conchis ceea ce se afla in Interiorul
lul trebuia fie numele lui Ptolemeu. in acest caz,
scrierea nu mal putea fi sau Sim-
bolurile trebuiau aproape n intre-
gime, unor litere sau unor silabe. Champoll lon nu-
cuvintele apoi, hieroglifele. Primele
erau mult mal numeroase, ceea ce il
Ideea hieroglifele reprezentau, in principal, litere
silabe. Dar care? Din ntmplare, a avut ocazia
examineze un obelisc, la Philae, pe care se aflau
echlvalentele hlerogllfelor formirid numele Cleopatrel
(Kieapatra).
Ptolemeu ncepe cu litera P; primul simbol din -
carte este un A cincea din numele Cleo-
patrei este tot un P; ori, n cu numele Cle-
opatrel se poate observa in a
cincea. A patra din numele lui Ptolemeu este
un L. A doua din numele Cleopatrel este un L.
In scrierea este de un leu.
Vulturul este simbolul literei A apare de ori
n numele Cleopatrel. cum se vede, hieroglifele
se constituie, in marea lor majoritate, intr-un simplu
cod bazat pe substltulre. Dar nu toate li-
tere sau silabe. Unele snt realmente picturale.
tul cu Ptolemeu are semnifica-
.Cel ce va de-a pururi, de zeul
Ptah". La Cleopatrel, un semicerc
un ou o pentru
.fiica lui lsls". Acest amestec de litere de plete-
grame f:a tulburat mult pe
Privind retrospectiv, lucrurile par chiar
Dar a trebuit secole pentru a Mal
erau multe de mal ales n ce des-
cifrarea hlerogliflce mal vechi. In ce pri-
aceste la care ne-am referit - cheile
misterului ..,-, s-ar putea spune faraonll au
sarcina eglptologilor, deoarece numele Ptolemeu
Cleopatra snt nconjurate de un cerc. Champolllon a
traversat marea a templului din Karnak
unde a citit, dificultate, care
atit de mult
oare, acolo sus, cineva
'- . care ne-ar putea vorbi?"
sintem n unul mesaj al unei civi-
de nu numai n
timp. dar n
am primi un mesaj radio din partea unei civi-
extraterestre, am putea oare O
n eluda sale Inte-
rioare, a sale, a sale, ne-ar fi
n ntregime ceva ce poate fi comparat
cu o .Rosette" lnterstelarii1 Sntem de
acest lucru. Toate tehnice, orict de dife-
r ite ar fi ele, trebuie un limbaj comun:
matematica. Legile naturii sint pretutindeni

Cel mal mare observator radio radar semlorlentabil
de pe este cel de la Arecibo. in Inima Insulei
Porto Rlco, acest observator se ntinde pe o
de 305 metri. sa
se intr-o vale in de
Observatorul undele radio din adncurile
le n antenele care se dea-
supra reflectorului - acesta fiind conectat electronic
la postul de control, unde este analizat semnalul.
Atunci cind telescopul drept radar,
antenele transmit semnalul reflectorului, care le tri-
mite n Observatorul de la Areclbo 0\ fost uti-
lizat pentru receptarea semnalelor Inteligente prove-
nind de la o - numai o
pentru a emite un mesaj .M 13", o
globularll de stele, pentru a demonstra
capacitatea de a angaja un autentic dialog ln-
terstelar.
In citeva observatorul de la Arecibo ar
putea emite, n unul alt observator similar,
situat pe o dintr-un sistem planetar apropfat,
Integral al Britanice". Un-
dele radio se cu viteza luminii, de
zece ori mal repede decit orice mesaj transmis celei
mal rapide dintre navele terestre. Radiote-
lescoapele emit pe o de sem-
nale atit de intense, nct pot fi detectate la
imense. Observatorul de la Arecibo ar putea comu-
nica cu radlotelescoape situate pe o planetii aflati la
o de 15 mu de ani luminii, la dru-
mului centrul Lactee. Numai am
unde trimitem mesajul. oare, acolo sus,
cineva care ne-ar putea vorbi? Printre atitea miliarde
de stele ale Lactee, este oare posibil ca numai
sistemul nostru solar o
numeroase obstacole care pot mpiedica evo-
unei tehnice: planetele sint poate mai
rare dect credem noi, nu apare chiar att de
Este posibil ca formelor superioare de
fie Incerte sau ca formele complexe de
se dezvolte - dar ca
te'hnlce un joc al
aceasta este probabil. Astfel,
speciei umane n-a fost dect prin dis-
dlnozaurilor, prin in
epoca Sau, oare, se nasc Inexora-
bil, pe rnd, pe planete din Calea Lactee,
dar sint lnstablle, Iar cele care sint apte si supravie-
propriilor tehnologii, cele care su-
combe in ifl poluare in atomic,
snt foarte
Ne la primele stadii ale noas-
tre, prin radio, a altor O fotografie
a unui cmp stelar dens sute de mii de stele.
Conform noastre optimiste, pe una dintre
ele se afli o Dar pe care? Ciitre
care stea ar trebui si radlotelescoapele1
Dintre milioanele de posibili nu am exami-
nat prin unde radio dect citeva mii. Vom ntreprinde
in curind, o cercetare riguroasii sistematica.
Preliminariile sint in curs .simultaa, in Statele Unite
in U.R.S.S.
.,Zeul Corb''
Adesea, de-a lungul istoriei, popoarele nu s-au in-
tilnit sub semnul Contactele . transcultu-
rale" au avut totdeauna o dlmenslu .. e
ceea ce nu se poate, nicidecum, compara cu un con-
tact radio. Este, Interesant de examinat unul
sau exemple din trecut, pentru a evalua ceea ce
se poate spera. Ludovic al XVI-lea a trimis n Oceanul
Pacific o ale obiective erau
geografice, economice politice,
de contele La Perouse, reputat explorator care lup-
tase de americani n timpul de Inde-
In Iulie 1786, aproape un an de la ple-
care, La Perouse a atins coastele intr-un
127
Piatra .. in dreapta - Champollinn
punct numit Lituya Bay. El Jn tim-
pul in am fost tot timpul ncon-
de plrogi pline de ne propu-
neau fierul pe piei de lutru alte
animale, ca diverse piese ale costumelor lor;
sint cu traficul erau la fel
de abili ca cei din Europa".
lndlgenii americani s-au din ce in ce mai duri
in afaceri. Spre marea a lui La Perouse,
au inceput fure. La Perouse a respectat ordinele
regelui: s-a comportat de lndigeni.
ce a asigurat aprovizionarea celor nave, a
sit Lituya Bay pentru a nu mal reveni acolo.
a naufragiat in Paclflcul de Sud, in 1788. La
Perouse a pierit cu membrii echipaju-
lu i
Exact un secol mai tirziu, Cowee, indlenllor
Tlinglts, a povestit antropologulul canadian G.T. Em-
mons cum s-au intilnit pentru prima
cu omul alb. Indieni! Tlinglts nu aveau nici un
document scris, Cowee nu auzis.e de La
Perouse. ce Cowee: .Intr-o zi, la
tul un grup mai mare de Indieni Tlingits
se la Yakuta, spre nord, pentru a
Flerul era mai dar Imposibil de ob-
Intrind in L]tuya Bay, patru plrogi au fost n-
de valuri. In timp ce ridi-
cau corturile plingeau pe care il pier-
obiecte mari, ciudate,
in Nimeni nu ce sint. cu
mari, negre, avind Imense aripi albe. Conform
indiene, lumea fusese de o pa-
mare care lua adesea forma unul corb, o
care eliberase soarele, luna toate stelele din cutiile
in care nchise. Oricine ar fi privit Corbul, se
preschimba in de indien ii
au fugit se in Dar, ni-
meni nu venea el, cel mal au din
128
au ru lat fru nze de pent ru
fabr ica un fel de t el escoape, sperind ast fel nu fi e
Li se repl iau ari pile
o mult it udirJe de mici personaje negre din
inter iorul lor. In acest moment , un
pe orb, l pe indieni i l
lui fiind deja pe putea merge, pentru bi-
nele comun, zeul Corb
copiii in pietre. A urcat in s-a indreptat
,tre Corb, in care s-a urcat . A auzit voci bizare. Avind
vederea abia distingea formele negre care se
in lu i. Erau poate corbi mai mici. S-a rein-
tors bine printre al lui. A fost imediat incon-
jurat de foarte de a-1 vedea in
ce s-a gindit dat seama nu
vizitase zeul Corb, ci o de oa-
meni. Formele negre nu erau corbi, el oameni de o
specie 1-a convins pe indieni la
aceia schimbe lor pe articole
ciudate, mal ales fier" .
lndienli Tlingits au astfel , in lor
o povestire cit se poate de a intilni-
r ii lor cu o intr-o zi, am intra
in contact cu o mai
decit a intilnirea ar fi tot atit de Sau
ar schema mal a unei
mai dezvoltate care distruge complet o societate mal
din punct de vedere tehnic?

La inceputul secolului al XVI -lea, in centrul Mexl-
culul inflorea o Aztecll aveau o
un sistem de arhive o
un calendar astronomic superior celui
care exista in Europa ..
Contemplind obiectele aztece aduse de pri-
mele naye cu Mexlculul, Albrecht
DOrer scria, in 1520: .Nu am
acum ceva care fi incintat atit de mult . Am
zut un soare in intregime din aur, avind diametru! de
un (este vorba de calendarul astronomic aztec) ;
de asemenea, o in intregime din argint, avind
diametru pline cu tot felul de
arme, armuri alte obiecte lucrate minu-
nat, mal frumoase decit in Intelectual ii au
fost in aztece care, cum
spunea unul dintre el , cu cele egiptene. Her-
nn Cortes descrie capitala aztecilor ca fiind una din
cele mai frumoase din lume . Moravurile
sint in general foarte cu cele din Spa-
nia; cum se aproape ordine ace-
SaDAng - arhiva personal
ansamblu, permanent frapat de uimitoarea ci-
a unei barbare, de toate ce-
lelalte civilizate". Doi ani mai tirziu, el distru-
gea n intregime ca restul
pe care o descrisese atit de bine ...
Perspicacitatea aztecilor n caracterului
spaniolilor nu i-a ajutat se apere. In 1517, o mare
pe cerul Mexicului. Moctezuma (im-
aztec), obsedat de legenda intoarcerii zeului
Quetzalcoatl sub forma unui om cu piele venind
din Marea i-a trimis la moarte Imediat pe
astrologii nu cometa nu
nici o explice. Era sigur dezastrul era
iminent. Moctezuma deveni sumbru distant . Aju-
de aztecilor de propria sa superio-
ritate o de patru sute de oameni
- europeni - a repurtat o victorie zdrobi-
toare a distrus n intregime mare
de un milion de oameni. Aztecii nu
cai : nu existau in Lumea Nu
arma de foc nu dispuneau nici de arme din
fier. dintre ei spa-
nioli nu era prea mare - numai de citeva secole.
a conflictelor intre diver-
sele culturi pe care a planeta s-ar re-
peta la se pare ar fi trebuit fim
deja - ce am fi primit, n trecere, o
de pentru operele lui Shakespeare,
Bach sau Vermeer. Dar aceasta nu s-a intimplat. Este
posibil ca extraterestre fie
binevoitoare, ca in cazul lui La Perouse, mai mult de-
cit in cazul lui Cortes. Sau, in ciuda a tot ce s-a J'b-
vcstit despre OZN-uri despre din anti-
chitate, nu a fost
La
acum
sute de ani
un milion de ani ...
admitem cea mai se
la sute de ani ceea ce
nu I-ar trebui decit sute de ani pentru a ajunge
la noi cu o de aceea a luminii.
chiar parcurgnd cu o sutime sau o miime din viteza
luminii interstelare, altor
apropiate ar fi putut ne viziteze. De ce
nu au
Mai multe sint posibile. pornim de
la o asemenea
rea lui Aristarh a lui Copernic - .. Noi, oamenii,
sntem primii"; trebuie, desigur, ca o fie
prima, pentru a intra in istoria galaxiei. Sau poate
avem dreptate cind presupunem alte nu
au prea bine evite autodistrugerea? Sau
poate, n o
zborurile interstelare? o posibilitate:
asemenea au venit deja, dar se ascund, conform
unei .. Lex Galactica", unei etici ce interzice
in afacerile unei alte Se mai poate imagina
acestea ne - curipase, dar pasiune
-, cum noi o
o mal cu
tot ceea ce deja. o foarte avan-
in domeniul interstelare s-ar fi gasit.
acum mult timp, la o de sute de ani lu-
nu ar fi avut nici un motiv special
Terra ceva special, atta vreme cit nu ar fi
vizitat-o. Nici un produs al tehnologiei umane nu a
avut timp, chiar deplasindu-se cu viteza luminii, pre-
cum emisiunile noastre radio, bariera
O descifrarea ei
celor aoua sute de ani Din punct de vedere al
acestei toate sistemele stelare apropiate ar
incita la explorare la colonizare.
O care ar fi atins un anumit nivel tehnic
. s-ar fi interesat progresiv - ce va fi parcurs tor
sistemul planetar ar fi efectuat zboruri inter-
srelare mai lungi - de stelele mai apropiate. Anu-
mite nu ar fi avut planete care justificP.
singurii lor vecini fiind lumi
gazoase sau asteroizi minusculi. Altele ar fi, poate, n-
conjurate de planete deja locuite, a
ar fi sau cu un c1imat ce nu permite In
multe cazuri, colonizator!! ar trebui modifice lu-
mea pentru a o face mai mai .. am
spune noi. Adaptarea unei planete la nevoile sale cere
timp. este posibil o lume
ce va fi Dar utilizarea resurselor plane-
tare, construirea a. noi nave inter-
stelare, ar cere, de asemenea, timp. In misiu-
nea unei a doua de exP.Ioratori de coloni-
zator! se va indrepta spre stelele unde nimeni nu va
fi ajuns O ar putea, astfel.
avanseze incet, din lume n lume. ca o
toare.
Este posibil . ca, mai trziu. cind colonii le de la nive-
lul trei sau patru ar dezvolta noi lumi, o in-
de asemenea-in expansiul).e, fie desco-
e foarte verosimil, ca un dialog la
fie deja stabilit, prin radio sau prin orice alt mij-
loc, cu societate colonizatoare. Se pot
concepe care nu au nici obiec-
tive planetare, care se iar lor de ex-
pansiune se fie, in conflict;
sau. in explorarea unei anu-
mite regiuni a galaxiei. Pot dureze chiar mii de ani
aceste aventuri coloniale, vecine
departe sau se
William Ne.wman cu mine am calculat o
asemenea la o de sute
de ani s-ar fi lansat acum un milion de ani in
explorarea coloniznd pe drum lumile care
i-ar fi abia acum navele sale ar intra
in sistemul nostru solar. Un milion de ani
o de timp. cea mai
de noi de mult timp, ea nu a putut
la noi. O cu o de sute
de ani sute de mii de sori,
poate un comparabil de lumi care se
la o colonizare. Va trebui, desigur, se ca
aceste sute de mii de alte lumi fie colonizare
pentru ca, din ntmplare, se descopere siste-
mul nostru solar o
129
A
:: .:: In lumea

stiintei


"Ingineria

viitorul plantelor
n vara a anului 1&46, aproape
peste noapte, intreaga de cartofi a lrlandei a
fost Foametea in urma acestei ca-
tastrofe a cauzat moartea unul de 2,5 milioane
de oameni emlgrarea a altor 2 milioane,
care s-au indreptat fie America, fie Marea
Britanie. Acesta este cel mal dramatic exemplu de
foamete prin pierderea genetice a
unei plante alimentare. Baza a culturilor de
cartofi din Irlanda fusese la un nivel care
oferea la Dar aceasta
nu a fost nici prima, nici ultima de acest
fel, Iar oamenii de se tem ea ar putea nu
cea mal care ar putea
duce la o ntrerupere a mondiale
de ntr-un ritm Ame-
nu numai exce-
slve de un restrins de soiuri de plante nutri-
tive, el distrugerii pe a vegeta-
deci a unei surse Importante de noi
soiuri de plante agricole, sau de noi pen-
tru soiu riie existente.
se n prezent de
care, conform oamenilor de 1 se cuvine
de vreme. Spre exemplu, n 1981, Departamen-
tul de Stat al Statelor Unite a cerut Ameri-
can Assoclatlon for the Advancement of Sclence al-
o de care studieze, ntre
altele, .Ingineriei genetice" n acest do-
meniu complex tot mal amplu de activitate
amintite au nscris la loc de
frunte problema plasmei germlnatlve.
.Acum zece mi i de ani", spune Jean Mayer, dletetl-
de renume rector al Tufts, .po-
globului era de aproximativ 5 milioane, con-
form Ipotezelor emise de paleontropologl . oa-
meni erau Jar oferea
circa 25 de kilometri pe cap de locuitor. Ei
dispuneau de aproximativ 5000 de soiuri de plante
comestlbile . cnd este de
peste 4 miliarde, densitatea medie fiind de 25 de oa-
meni pe kilometru in circuitul In-
mal de 1 50 de plante nutri-
tive".
Conform datelor emise de U.S. Department of
Agrlculture, mondiale se
pe numai circa 15 specii de plante ali-
mentare: cinci plante cerealiere (orezul, griu!, po-
130
rumbul, sorgul orzul), trei plante cu co-
mestlbile (cartoful, manlocul cartoful dulce), trei
legumlnoase (fasolea, soia arahlda),
plante de (trestia de sfe-
cla de doi arbori fructifer! (bananlerul co-
cotlerul) . de un de specii att de
restrns", in continuare Jean Mayer,
.face ca omenirea fie extrem de la
ntreruperi dezastruoase ale cu
prin catastrofe naturale sau cauzate de om".
vulnerabilitate decurge din echilibrul
foarte fragil existent ntre plantele nutritive
patogen! Insectele care le Adap-
tndu-se la unor noi Jnsectlclde, sau solu rl
de plante cu o mal mare la boli, Insectele
patogenl . (mucegalurile, virusu-
rile etc.) mereu, prin mecanismul
naturale,
Cnd un agent patogen cu o
o atunci rezistenti la
agentul patogen respectiv, pericolul unei con-
rapide a tuturor plantelor care au
Din fericire, in lume
regiuni, mal cu n subdezvoltate, unde
uniformitatea a plantelor agricole este limi-
la un singur ogor, sat sau district. In restul lumii
pericolul unor catastrofe de celei
petrecute n Irlanda la mijlocul secolului trecut.
Asemenea exemple ou sint greu de n dece-
niul al al secolului trecut, o lnvazl.e de filo-
a distrus viile din Intreaga In Statele
Ufilte, rugina-grului a redus drastic recolta din 1958,
Iar, n 1970, o epidemie de a frunzei de po-
rumb a produs pagube evaluate ntre 500 de milioane
cteva miliarde de dolari.
Baza este rezultatul Inevitabil al
efortului de n timp scurt, a unor soiuri de
agricole capabile uniform recolte
bogate.
Un studiu efectuat n 1980 de o mare companie
de agricole s-a soldat cu con-
cluzla 38 la din a culturilor de
gru, 43 la din cea a culturilor de porumb 42
la sutl din cea a culturilor de soia foloseau n total
numai de plante. Aproape trei
din totalul americane de -cartofi se baza pe
numai patru Iar in ntreaga erau culti-
vate doar soiuri de
Conservarea plasmei germlnatlve a ct
mal mare de -Specii de plante agricole
printre altele, posibilitatea unul revlrlment ra-
pid n urma epldemlilor. In Iarna care a urmat eplde-
mlel de din 1970, companiile americane pro-
de au recurs rapid la cultivarea
unor soiuri de porumb despre care se aveau o
mare la au pro-
n Insulele Hawal n Florlda, de se-
de care, In anul majoritatea zo-
nelor ar fi trebuit la culturile de
porumb. Imensa diversitate a materialului genetic
prezent n plantele agricole in soiurile n-
rudite cu ele constituie sursa unor mari avantaje eco-
nomice. Ea permite sporirea mbu-
nutritive la
patogen! adaptabilitatea la diferite
de sol De asemenea, diversitatea
este de o mare pentru
rea culturilor de plante nutritive; agrlcultorll trebuie
de un rezervor de genetic acope-
rind o ct mal mare diversitate de plante.
perpetuarea primare ale plan-
telor agricole este cea mal asigurare impotriva
distrugerii sistemului mondial al de ali-
mente.
SaDAng - arhiva personal
n realitate specillor de
plante scade ntr-un ritm tot mai rapid prin
prin cultivarea aproape a unei plante anu-
mite, prin eroziunea solului, poluare.
n anul 2000, globului va cu
aproape 50 la cifrndu-se la aproximativ 6 mi-
liarde. Conform prognozei emise de Uniunea Interna-
pentru Conservarea Naturii a Resurselor
Naturale, actualul ritm de degradare a solului va
persista, o treime din a globu-
lui va pierde fertilitatea la secolului,
Iar a zonelor de neexploatate
va fi
nu demult, geneticienii puteau recurge la aju-
torul oferit de diversitatea n cultu-
rile indigene din u.nele regiuni,
situate cu n lumea a treia. In aceste re-
giuni, ei puteau colecta plasma
pentru crearea unor noi soiuri de plante agricole. As-
fermierii mexicani ntr-o tot
mai mare porumbul hibrid provenit din vestul mijlo-
ciu al Statel'or Unite, tibetanii orz suedez,
Iar pe ogoarele din Turcia un soi de gru creat
de agronomii mexicani. Toate aceste culturi vin n
detrimentul locale ale plantelor agricole
respective.
Un botanist de la Universitatea
30 la 70 la din speciile de plante existente
vor n 100 de ani. Conform
opiniei unui apreciat entomolog sociobiolog de la
Universitatea Harvard, Edward O. Wilson, omul dis-
truge speciile de plante ntr-un ritm care ame-
echilibrul ecologic al planetei.
folositoare
Dar trebuie oare ne tacem griji n
rei specii de plante? .In majoritatea a ca-
zurilor", spune Thomas E. Lovejoy, de la World Wil-
dlife Fund, .este imposibil de vorbit despre benefici-
ile imediate pe care le-ar putea aduce o spe-
cie. Dar incapacitatea de a prezice care specii
s-ar putea dovedi a fi folositoare omului ne
tuturor".
O nu trebuie fie pentru a fi
folositoare. Cel mai adesea pe cale
omul a descoperit sau
a unor specii de plante. In ultimii 25 de ani, asemenea
expenmente au vizat un de specii mai mare
dect cel al tuturor plantelor folosite n tot restul Is-
toriei umane n alte scopuri dect nevoii
de Numai n Statele Unite a fost experimentat
unui de peste 30.000 de specii, iar
n lume alte circa 350.000 de plante superioare
care nu au fost supuse Multe dintre
acestea din nu snt ndeajuns cunoscute; multe
- nu chiar majoritatea lor - au o raspindire
foarte
La Universitatea Tufts, un institut de studii asupra
n prezent caracteristicile unui
palmier din bazinul amazonian, denumit babassu;
uleiul produs de acest arbc;>re este similar cu uleiul de
iar proteic este cu 40 la
mai mare dect cel al unei legume amplu
soia, capabil concureze cu proteinele animale de
cea mai calitate. La Universitatea California din
Berkeley, Melvin Calvin a extras din seva a
unei plante care n regiuni aride, Euphorbia
lathyrus, o ce poate nlocui motorina.
de
Sistemul actual de conser..'Lare a plasmei germina-
tive se pe un complex, adesea confuz, de re-
ntre
Pe plan principalul for coordonator
este Comisia pentru Resurse Genetice
Vegetale, al secretariat se n cadrul unei in-
specializate a O.N.U.,
Unite pentru (F.A.O.). cu
sediul la Roma. Pe acest for, alte trei or-
Grupul Consultativ pentru Agri-
cole 1 al sediu central se la
Washington, n cadrul Mondiale, Programul
Ecologic al O.N.U., cu sediul la Nairobi, Uniunea
pentru Conservarea Naturii a Resur-
selor Naturale, cu sediul n
Specificul biologic al plantelor permite aplicarea
unui restrns de metode de conservare a plas-
mei germinative, n fu.nqie de modul de reproducere
a diferitelor specii. In cazul unui mare de
plante nutritive, conservarea constituie o
Cea mai
de este National Seed Storage
Laboratory din localitatea Fort Collins (statul Colo-
rada).
Louis N. Bass, directorul acestei
laboratoru 1 ci rea 250 000 de mostre refrige-
rate de dintre care circa treimi au fost
catalogate acum. Fiecare circa
5000 de un soi diferit (din
punct de vedere genetic) de cu nu-
tritiv sau industrial. coleqie de circa
1,25 miliarde de include toate plantele agri-
cole importante: porumb, gru, bumbac, soia, sorg,
mei, toate legumele principalele
plante ornamentale. aici provin
din ntreaga lume. Prin intermediul Na-
Unite pentru al
Comisiei pentru Resurse Genetice Ve-
getale, laboratorul cu centre similare din
alte
Majoritatea snt la temperaturi
ntre -15 -20C. este conservarea
unor mostre cu un germinativ d.e peste 80
la Mostrele de snt controlate n acest
sens la fiecare cinci ani. Atunci cnd ger-
mlnatlv scade sub 70 la laboratorul
planta ntr-un mediu adecvat de
sol pentru a noi. Prin excluderea umi-
unor temperaturi pe-
rioada de conservare a fost chiar n
cazul unor de plante agricole.
.n prezent ", spune Bass, conserva-
rea n azot lichid, la o de
-196C. Presupunem va prelungi
considerabil perioada n care conservate
germinativ. Studiile efectuate
acum multor plante agricole,
precum ceapa, salata verde, sorgul
sau fasolea, foarte bine acest mod de conser-
vare. Vreme de trei ani, asemenea
trat intact germinativ".
numeroase plante agricole perene,
precum arborii fructiferi , inclusiv soiuri ale
au devenit att de complexe prin inter-
nct nu pot fi transmise ntocmai prin
Northwest Germ Plasm Reposi-
tory din localitatea Corvallis (statul Oregon) a fost
n 1981 n scopul plantelor cu re-
producere Acest centru va asigura perpe-
tuarea unor soiuri de zmeura . alun, ha-
mei alte plante cu un important rol nutritiv. Alte
11 centre simil are vor fi n anii
Pe metodele de conservare.
o posibilitate n special n cazul
plantelor capabile de reproducere Noua
a experlmentare se ntr-un
stadiu incipient, n cultivarea vege-
tale n nutritive. este
131
deja de cultivatorii de orhidee. Ea permite
intreruperea procesului natural de a orga-
nismului vegetal conservarea sau a unor
fragmente ale acestora.
de lltis
in peisajului genetic", prin nfiin-
unor
Aceste ar ocroti nu numai
d.e ansamblu, dar genotlpurile plantelor agri-
cole. In lume regiuni bogate in soiuri
de porumb (Mexic) S'\,U cartof (Peru Bolivia), sau
griu orz (Anatolia). In aceste ar fi
cultivarea unor specii care nu fac parte din flora lo-
ar fi in schimb, chiar prin
soiurilor primitive .
peisajului genetic
n ciuda tuturor acestor progrese un nu-
mereu mai mare de ecologi sint de
de - fie este
vorba de cloni sau culturi de - nu
vor fi capabile ofere o asigurare
privind de alimente ... Consider
de un rol de o im-
pentru munca de cercetare
soiurilor de plante agricole",
Hugh lltis, .,dar nu vor fi capabile
diversitatea a plantelor de-a lungul
rilor 2000 de ani". In primul rind, lltis
unii dintre colegii aceste centre sint vulnera-
bile la accidente. De asemenea. spre deosebire de
lor care in mediul natural, plantele
conservate evalueze.
.,Ocrotirea specificului genetic al regio-
nale trebuie cu prioritate in .cadrul
agricole ecologice", spune lltis . .,Doar
prin ocrotirea a intregului tezaur de resurse
biologice al planetei vom putea asigura perpetuarea
genotipurilor fenotipurilor de care depinde viito-
rul
Un alt fel de debut
e Trei sacri ai ecranu-
lui revin sub lumi-
nile rampei. Cunoscutul actor
american Dustin Hoffman a reve-
nit la teatru o de 15
ani. El pe Broadway
rolul principal din piesa "Moartea
unui comis voiajor", de Arthur
Miller. Shirley MacLaine
un recital personal la New York.
Ea, pe dialogul
in cu publicul, dan-
seaza. Gma Lollobrigida, care s-a
dedicat in ultimii ani artei fato-
grafice, imortalizind pe
oameni de stat
proeminente ale politice
publice, a debutat pe o
interpretind unul din ro-
lurile principale ale piesei .. T atua-
jul in de trandafir", de Ten-
nessee Wllliams. De observat
cei trei mari actori ai ecranu-
lui roluri din piese de
mare
e Tot mal mult, vedetele de
cinema recurg la extra-
profesionale, mai rentabile decit
veniturile din rolurile pe
ecran. Revista .. Qu-
ick" Elisabeth Taylor a
prezentat mantouri de (con-
tract de milioane dolari), Or-
son Welles vinuri (in me-
die, un milion venit), iar Farrah
Fawcett face pentru pro-
duse cosmetice (pentru modesta
de... 6 milioane dolari).
132
.. Ocrotirea genetice a naturii trebuie
prin legi", expertul american.
Concluzia sa este atit oamenilor de cit
politicienilor din intreaga lume le revine un rol
rtor in acest sens .
discordiei?
Continentul de
continentul cel m;V
acum - Antarctica,
oare se transforme intr-un
nou al discordiei,
lumii in tabere

cum se din 1959
Antarctica face obiectul unui
tratat semnat de 16 care
prevede statutul de conti-
nent demilitarizat, delimi-
de explo-
rare
pentru ocrotirea me-
diului specific. pe
durata tratatului sint suspen-
date orice la suvera-
nitate asupra teritoriului an-
tarctic venind din partea
unora din membre.
Unul din punctele tratatului,
primit cu de
membri, este posibilita-
tea pe care o de
a negocia problemele aflate
sub incidenta lui chiar atunci
cind sint in dezacord sau in
conflict asupra altor ches-
tiuni. Un exemplu de
in acest spirit este continua-
rea asupra Antar-
cticii intre Marea Britanie
Argentina chiar pe durata
conflictului lor armat din
Ma/vine.
Dar pe ce data ex-
tratatului asupra Antar-
cticii se apropie (1989), neli-
se in rindul
altor mempri ai
mondiale. In septembrie anul
trecut, de exemplu, la cere-
revista "Mosaic"" )
rea unui grup de 101 nea-
liniate, Adunarea
ONU a solicitat Secretarului
general al mon-
diale prezinte, in cadrul
sesiunii din 1984, un raport
asupra intregii problematici a
Antarcticii, pentru a
temerilor "lumii a treia" o
de bogate pu-
tea (fie chiar intr-un
viitor mai
neexplo-
in
defavoarea celor care
doar o prea parte din
multitudinea de resurse ale
lumii.


La spitalul de copii din Pit-
tsburgh (SUA) a avut loc re-
cent o
primul transplant
multiplu ficat), prac-
ticat asupra unei in vir-
de 6 ani Ope-
a durat 16 ore, timp in
care s-a procedat intii la
transplantul de (nece-
sar pentru a se putea efectua,
apoi, transplantul de ficat).
Inima era deja intr-o
stare in urma a
pe cord datorate unei
a arterelor corona-
riene; la rindul lor, aceste
impuse de
nivelul crescut al colestero-
/ului in singe - provocat de o
foarte a sin-
de remediere este
transplantul de ficat.
SaDAng - arhiva personal
Drogul: "lovitura
de
Comisarul Ulber, bri-
stupefiante din cadrul
Berlinului occidental,
dr. Francis Curtet, medic la
Boulogne-sur-Seine, in
nu se cunosc. Pare-se
nici n-au auzi t unul de al-
tul.
amindoi s-au
consacrat rezerve, cu o
responsabilitate de
unui scop
comun: lupta impotriva dro-
gului, a .. albe". O
grea, de
in care succesele
nu sint numeroase nici
spectaculoase.
Anul trecut, din Ber-
linul occidental avea in evi-
zece mii de toxicomani,
care consumau zilnic zece ki-
lograme de Pentru
aceasta reprezenta
o de afaceri
un milion cinci sute de mii de
pe zi. in numai fir-
mele Telefunken, Siemens
sau BMW mai atingeau ase-
menea cote. Un record destul
de trist pentru un cu 1,8
milioane de locuitori.
.. Heroina se vinde pe
in parcuri, la in metrou,
peste tot - comi-
sarul Ulber intr-o discutie cu
redactorul revistei Le Pomt ...
in Berlinul occidental, acest
drog este de trei ori mai ieftm
decit la Milano, Paris sau
Londra. mult mai pur.
inchide azi
baruri in care s-au descoperit
traficanti consumatori de
miine alte zece

In acum 10 ani
existau cam 30 000 consuma-
tori de droguri. cifra
80 000. in 99 la
din cazuri este vorba
despre tineri,
chiar copii.
.. Drogul este tot atit de
grav ca cancerul, dr.
Francis Curtet. ' acci-
dentele de cele
mai multe decese se nregis-
in rindul toxicomani-
lor".
La Paris in alte
franceze, au cobo-
rit heroinei, de la 1 000
la 800 franci grarriul,
in acest fel
de 16-17 ani in rindul consu-
matorilor. Se deja, ce
este in stare un toxi-
coman pentru procura
.. de drog ...
desigur. ex-
comisarul Ulber. lncer-
cu prioritate
de trafi-
Una dintre acestea, im-
in Orientul Mijlociu,
se intindea pe traseul Grecia,
Italia, Austria. Am crezut
am anihilat-o la un moment
dat, au reacti-
vat-o".
Aceasta de ce apar
in Berlinul occidental cam o
mie de noi toxicomani pe an,
fiind vizate in mod cu
totul deosebit. heroinei
este de 150 gramul. Cit
centrele de dezinto-
xicare, acestea sint insufi-
ciente: circa 500, cind nici
1 000 n-ar fi deajuns.
Ar fi, desigur, se
toxicomaniile se
satisfac numai cu
alte droguri cla-
sice. In
amatorii de .. fericite"
recurg la amfetamine, sub-
halucinogene desco-
perite de germani
fotosite, se pare, pentru
prima pe in
doparea
lor care au participat la cam-
pania din mai 1940 impotriva
Pe atunci, aceste am-
fetamine erau cunoscute sub
denumirile de Ma-
xiton Corydran.
Cum se pro-
blema consumului traficu-
lui de droguri in alte
.. Associated Press
scrie in anul 1982, in An-
glia, peste 20 000 persoane
s-au vinovate de
carea referitoare la
stupefiante. Printre noii toxi-
comani tineri
care n-au atins virsta de
20 de ani. intre-
prinse de - peste
21 000 - s-au soldat cu con-
fiscarea a 200 kg
arestarpa a trafi-
In august 1983,
de la aeroportul londonez
Heathrow au captu-
reze 7 kg un
kilogram canabis, valorind pe
drogurilor cam 15 mi-
lioane de dolari.
O cantitate mult mai mare
de a fi
drogul cel mai dur - aproape
1 500 kg -, a fost
in anuL 1982 de serviciile
vamale pakistaneze. Numai la
lunii decembrie, in
urma unei de anver-
intr-un camion aflat in
tranzit s-au 396 kg he-
la peste 200
milioane de dolari.
in Brazilia, in anul 1982,
cantitatea de captu-
de - circa
362 kg - a fost de trei ori mai
mare decit in 1981, iar, in an-
samblu - inclusiv cele 730
tone marihuana -, drogurile
au atins valoarea de 1, 8 mi-
liarde dofari, ceea ce n-
dublu de buge-
tul ministerului
culturii din
La 2 martie 1983, pe aero-
portul argentinian Ezeiza-Bu-
enos Aires a arestat
un traficant, care avea asupra
lui kilograme
la circa 5 mi-
lioane dolari.
Dar cea mai
pare fi fost cea
de bir-
mane in .,triunghiul de aur",
la 8 aprilie 1983. Coresp9n-
de in loca-
litatea Mongpan, din apropie-
rea frontierei cu Thailanda, la
timp incheierea
.. loviturii de
traficantilor
de droguri, au de
dimensiunile capturii: 105 kg
droguri diverse, din care
10 kg 549 galoni de
opiu lichid (un galon are 4,5
litri), 70 galoni de
pentru
transformarea morfinei in he-
diverse chimicale o
gantitate de arme.
In timpul schimbului de fo-
curi, 36 au fost
citeva zeci Un
de laboratoare clandes-
tine au fost distruse.
impotriva ..
albe", de pe urma con-
turile bancare ale traficantilor
cresc zi de zi in fa-
buloase, pe un front
larg cu tot mai fer-
mitate.
C. Constantinescu
133
134
17

III
CI'
-
G
E

Q.
Un om cu pirul alb riafolette cu tact, firi grabi, pagini
dupl pagini, Atit de concentrat pere, Incit el putea spune ci
cftetlt o carte peslonentl de Istorie seu lnflrnplirl din Mirlle
SUdUlui. Oln cinci In cind, omul cu pirul alb este lnvllult de fu-
mul alburiu al plpel ce plree Aprlntli ere, Insi, flecire
vie lplrltulul mJtlloa de lnvestlgefle el omului legii In
unei crime cu multe necunoscute, lntlmpleti Intr-un "benlleu"
perizhm. Este Melgret, eroul atitor eplloede despre crime ti
criminali ecrJse de George Slmenon. Este polfllstul Integru,
reflexiv cere, de flecere dati, reutette si dezlege ghemui ln-
curcet orlcirul cu, cit de greu ar fi el,crnt de cel firi de
lege. Era, In .-atntee de llterturi un Melgret In chip
de cirul munci, de zi cu zi, nu avea nimic
nal, era o rutlni, deseori pllctlslto8re. In contact cu deUcvenfa
fi cu autorii el plree llnltlt, Impasibil, uman. Ere vorbe de de-
llcventa "normali", cu 20-30 enlln urmi. Acum Insi actiunile
criminale lmbreci forme complexe, punind In corpului po-
=
nesc cazuri mult mal multe fi mult mal greu de . rezolvat.
ret, cel c1n literaturi, fost newoH si se schimbe, si de-
vini uHre-eflclent, In In care o spargere nu se mal
tace cu o simpli cheie, cind bande de agresor! In plini
stredi, cu un arsenal de arme greu de Imaginat altidetl. Ata
' selntlmpli In Frenp, In lhdla, Anglia, R.F. Germania, In S.U.A.,
cere cunoec: o recrudescenti a crtmlnellfltll, de le actiunile ln-
dMdUale plni le cele ale grupurlor bine organizate, profite-
rind, In conseclf11i, terorismul In cllfp de grav fenomen anllso-
clal.
Chicago
n plin Paris
Goana
dintr-o devine,
pentru o categorie
de n Occiden-
tul .. tuturor un
mod de o profesiune de
o filozofie, un crez. Sin
gurul lor mod de a exista este
imaginat numai n huzur,
inregimentati n bande,
cu stupe-
fiante,
la "hold-up"-uri de mi-.
lioane etc. Ei lovesc n orice:
demnitate,
Sub rafalele pistoalelor auto-
mate snt secerate
inclusiv ale oamenilor legii. Sta-
tisticile snt edifica-
toare n a dimensiona fenomenul
mpotriva bra-
l!_!gii a to-
tal. In marele Paris, 1n 1983 s-au
petrecut 350 000 de delicte
de 217 000 n 1982; curba infrac-
n 1984, tinde la cote
mai nalte, ca urmare a
juvenila sub impulsul
drogului. n res-
tul a crescut
cu 20 la n de pe
malurile Senei ea a 30 la
in 1983, n capitala
17 n serviciu comandat
cad n cu di-
iar 1481 de jan-
darmi snt in gama delic-
pe francez,
ntre altele, furtul prin
pentru persoane
sechestrate, dar mai
"subtile", cum ar fi acapararea
a tripourilor, afacerile cu
cecuri false, particip,area n co-
legal, cu bani
din diverse jafuri, asasi-
. nate comise de oamenii din "mi-
I ieu" fsfera lumii interlope -
n.r.) . n lume, scopul
totdeauna, mijloacele.
Singurul care este ba-
nul. unui om este
ea o
de venituri sau un obstacol
n calea - cum este,
de cea a De
foarte multe ori, autorul sau au-
torii crimei dispar. s-a ntm-
plat ntr-o noapte din decembrie
a anului 1983, cnd doi
snt n func-
ca cele 20 de
antigang dea de urma crimi-
nalilor.
Un serviciu
"24 din 24"
Seara, Parisul adoarme
cu Sena. Localurile de divertis-
ment snt insule ntr-o mare
SaDAng - arhiva personal
pe pe-
roanele metroului din
Paris. agre-
siunea din diferite mo-
tive fac, n medie.
3461 de victime n 24
de ore
Monumentele au conturu.ri
difuze sub lumina reflectoarelor
nvinse de noapte. Dispar,
atunci, misterul Senei cntat
de Prevert, liniile de puritate
ale catedralei Made-
leine, coiful masivei Sacre-Co-
eur. Se frizele Lu-
vrului, devin umbre siluetele pa-
latelor istorice de pe Sena, este
de noapte turnul
Eiffel. intr-un singur loc lumina
nu se stinge la Quai
des Orfevres Nr. 36. Este sediul
unde brigada
"24 ore din 24" este
prin ei,
zeci de Maigret, vegheze la li-
Parisului. In noaptea me-
tropolei se aud
cad victime, gonesc
cu Un minut
poate nsemna sau moartea
unui om, a jafu-
lui, furtului. In 1983, numai in
metroul parizian n 24 de ore (de
seara noaptea) n me-
die 3 461 persoane au fost vic-
time ale agresiunii din diverse
motive. Tot noaptea in
zone de promiscuitate,
cei ce vind sau droguri.
1983 a fost anul tuturor recordu-
rilor: a crescut celor
care folosesc drogurile (10 000
persoane recenzate); a crescut
cu 70 la heroinei, au
murit 190 de persoane din
de "overdose" ]'lu-
mai ntr-o a Parisu-
lui, la Cholon, ntr-o
noapte, antidrog de la
Quai des Orfevres au 600
de persoane consumatoare de
halucinogene.
Pentru oamenii de la Quai des
Orfevres fiecare misiune poate fi
ultima. Decorul de acum trei
decenii al sediului pari-
ziene a
inclusiv mobilierul dispunerea
birourilor, cadru care a fost re-
produs fidel n cteva filme-
consacrate din
capitala Ceva, s-a
schimbat n activitatea oamenilor
apere legea: Maigret, cel
de azi, are n mult mai
infractori, o n
proliferare, mpotriva tre-
buie mijloace
de combatere noi.
"Prea Maigret
pentru
prea multi Mesrine"
Acest titlu a ntr-unul
din numerele din 1984 ale ziaru-
lui parizian "Le Matin", consacrat
fenomenului
nal la Paris luptei
pe care trebuie s-o
mpotriva criminalilor
la apeluri
un mobil criminal real. Prefectul
Parisului, Guy Fougier,
turisit de
tarea valului de de
sarcinile numeroase pe care tre-
buie le rezolve cei 13 500 de
de sutele de mii de
delicte anual. O res-
ponsabilitate pentru corpul poli-
care ziua noaptea este
chemat asigure pari-
zienilor. Ei nu au nimic din aura
al lui Maigret cel
din Activitatea lor, ziua
noaptea, cum
spunea Simenon, cum
este ea, nu cum am vrea fie".
un apel disperat, din
periferii, n cu o
o din "centru"
telefonic la sediul crimi-
nale,
celui mai drag, mai iubit, mai sti-
mat, mai ocrotit fiu al familiei.
de serviciu deschide cu
o aici putem
ni-l pe actorul Lino
Ventura) registrul pentru con-
semnarea posibilei. victime.
Nume, prenume, loc etc.
sau altul se
de obicei, n unui caz
grav, obligat consemneze, la
o trzie din noapte, moarfea
unui coleg de de
un asasin care a dis-
de la locul faptei. Tot ceea
ce de serviciu,
cu durere in suflet, este cel ce
a fost de curnd colegul
de meserie a n Place
Clichy, de o de
135
in genul de a
al celebrului bandit Jac- -
ques Mesrine. intimplarea avea
loc in ultimile zile ale anului
1983 nici asasinul
de pntecele
alambicat al arondismentelor Pa-
risului , n-a mai fost Moar-
tea devenise co-
miterea ei un fapt banal. Din ba-
nalitate iese, figura de bri-
gand a lui Jacques Mesrine, as-
imortalizat pe intr-o
de succes.
Racket -
o "industrie"
a banditismului
Cuvintul "racket" a emigrat din
America ajungind sa desemneze,
la fel ca in de origine, ace-
lucru: perceputa proprie-
tarilor de magazine, baruri , res-
taurante etc. pentru a nu fi mo-
pentru ca loca-
lurile lor de nu fie
transformate in mormane de mo-
loz sau in locuri prjolite de foc.
Cine nu bandelor de
gangsteri pierde. La inceput se
sparg vitrinele. Este un semnal
"blind" pentru cel ce are curajul
nu se lase extorca!, care
.. artileria grea":
sau, pur simplu, atac
direct ca pe vremea lui Al Ca-
pone. se pe malu-
rile Senei, pe Coasta de Azur,
ca, de altfel, in alte mari
zone din Occident cu
de stabilimente maga-
136
zine de tot felul. Semnalul de
impotriva acestei forme
de banditism a fost dat demult
de presa iar
mijloacele
cele mai bune de a-1 elimina.
dintre cei in acest
fel din
Vorbin,d despre "boala racket-u-
lui", despre "noua industrie a cri-
mei", "France Soir" scria :
"Aproape nimeni nu
o pe caldarimul Parisu-
lui
Cei rrei .. eroi" ai a/il-
cerii (rauduloa.l'e de {,,
ca::.in.oul Palai.1 de la
Me di1 e rran ee. di n
Ni.1a
plngere impotriva aces-
tor in schimb se
supun cu
Ultimile statistici (ianuarie 1984)
relevau sub rac-
ket-ului, in intreaga din
nesupunere de cererea de .. a
da bani ca tavanul
in cap", 222 500 de proprietari
de localuri au avut de suferit.
.. Bombe in res-
taurante pariziene de renume, in
decembrie 1983; un luxos
snack-bar din Nisa, un restau-
rant cunoscut din Cannes o
din Juan-les-Pines au
ars, in ianuarie 1984; cea mai
mare braserie una dintre cele
mai mari din
Aix-en-Provence au fost dinami-
tate; un club un mare restau-
rant din Marsilia au inregistrat
mari pagube in incendii; la Nisa,
o drogherie este de di-
in Antibes, o
a demolat un magazin
de bijuterii; la Cannes, mari
firme de renume -
"Marcou" o a
de magazine "Sud" - au fost
distruse" .. . ( .. Le Fi-
garo"). In acestui val de vio-
creat de racket, dintre
se apere
ei singuri, a apela la
Fie oameni de
(unii chiar au de
corp" ), fie trec la mijloace de
ca pe vremea cuceririi
vestului in America . ..i n
spatele tejghelei se
- scria un reporter parizian des-
criind diverse aspecte ale contra-
ofensivei de rac-
ket. de ei , ex-
tins ei fiind.
in in care
armata de gangsteri per-
SaDAng - arhiva personal
manent, de sporirea
elementelor declasate, al .. mi-
lieu"-lui in care unii ce
au dus o
Lumea se
la periferia poate din
vina acestei in care ac-
a celor in rolul lui
Maigret, nu poate elimina cau-
zele rnai adinci ale racketului .
Romanul negru al
cazinourilor din Nisa
Printre diversele culori ale je-
t oanelor pe cimpul
verde al meselor de joc, banii au
i n ochii ruletei
culoarea a aurului. Milioa-
nele atrag o speci-
din care nu lipsesc nici es-
crocii notorii , nici cei ce sub
masca le-
gea sub diverse forme. Un epi-
sod ce lume a
inceput in cu ani , in
celebra localitate fran-
Nisa, perimetru concentrat
al unor cazinouri cu Un
proces de a in
de falsa identitate a
unor personaje, un fenomen ce
acapararea.
prin mijloace fraudulqase, a con-
ducerii cazinourilor. In scenariul
derulat la Tribunalul din Nisa,
din cele trei personaje inculpate
pentru escrocherie se
numai unul, fostul avo-
cat Jean Maurice Agnelet. A
de la Agnes le Roux
votul ei , dat i n calitate de
nitoare a celui mai vechi local de
jocuri - .. Palais de la Mediterra-
nee", cu renumele legat de cele-
ce au trecut prin ru-
letei P.ierzind milioane sau .