Talismanul Cu Delfini

HELEN CONRAD
Talismanul cu
delfini
Traducerea [i adaptarea \n limba romn` de
IOANA PATRICHI
ALCRIS
Capitolul 1
C`pitanul nu putea min]i; era ceva ce detestase \n to]i cei [aptezeci
[i [ase de ani ai sì.
Refuza s` se foloseasc` de aceast` form` de \n[el`ciune, tot a[a
cum refuza de multe ori [i s` vorbeasc`, se gndi cu triste]e
Marichelle, privind cu aten]ie [i afec]iune, \ns` pu]in \ngrijorat`,
profilul acela ars de soare [i vnt. Din clipa \n care venise s-o ia de la
gara Truro, \[i d`duse seama c` era ceva \n neregul`, de[i el nu vroia
s` spun` ce anume cel pu]in, nu \nc`.
Ce face bunicul? \ntreb` ea, dornic` s` afle. Cum s-a mai sim]it?
Pentru o clip`, ochii aceia de un albastru tot att de intens ca [i
apele ce sc`ldau ]inutul Cornwall o privir` pe sub gene, apoi de
\ndreptar` din nou spre drumul ce [erpuia \n fa]a lor.
Bunicul tù e bine, Marichelle, spuse el cu voce puternic`, dar
cu un aer absent. E bine...
Dup` care, \[i \ncrunt` din nou sprncenele albe, stufoase.
A[adar, nu acolo era problema, r`sufl` Marichelle u[urat`.
Apoi \i privi minile: masive, cu degete noduroase, p`reau
stinghere pe volanul ma[inii, fiind mai degrab` obi[nuite cu timona
iahtului de [aizeci de tone cu care spinteca valurile.
Ce zici, n-ar prinde bine o vel` la prora din material sintetic
pentru Marichelle? \ntreb` ea deodat`, aruncnd o privire spre sacul
mare de pe bancheta din spate. De doi ani f`cea economii pentru a
cump`ra a[a ceva [i era convins` c` Marichelle avea s` fie \ncntat` s`
i se \nlocuiasc` vechea ei vel` din pnz`, ajuns` numai zdren]e. Dar,
cine [tie, poate c`pitanul prefera o vel` de mod` veche din pnz`?
C`pitanul \[i mu[c` vrfurile must`]ii ca de mors`, stingherit.
Cred c` te-a costat ceva bani, spuse el moroc`nos. Trebuia s` ne
fi spus
Bine, dar era o surpriz`!
Oare \l deranja suma de bani pe care o cheltuise? Nu se poate s` nu
fi [tiut c` pentru nimic altceva nu [i-ar fi cheltuit banii cu mai mult`
pl`cere ca pentru Marichelle. Arunc` o privire spre fa]a lui \ngndurat`
[i hot`r\ c` nu era cazul s`-[i fac` griji. Oricum, chiar dac` era ceva \n
neregul`, era clar c` n-avea de gnd s`-i spun` nimic deocamdat`, iar
ea era mult prea fericit` ca s` lase ceva s`-i umbreasc` ziua.
A[adar, restul drumului spre Falmouth, \ncerc` s`-i descre]easc`
fruntea cu ultimele nout`]i despre ea, de cnd le scrisese ultima oar`:
\nc` dou` fotografii acceptate pentru coper]ile unor reviste, jum`tate
de duzin` de eseuri fotografice terminate, fotografii f`cute la ultimele
compete]ii nautice \n largul coastei din San FranciscoApoi, cnd
ajunser` pe dealul de pe care se vedea rul Fal, t`cu, a[a cum i se
\ntmpla \ntotdeauna era mult prea fericit` ca s` mai poat` vorbi.
Privea apa, zmbind, st`pnit` de o emo]ie puternic`: aproape
ajunsese acas`. Din nou, acas`! Mai erau doar cteva mile de str`b`tut.
6 HELEN CONRAD
Acum se vedea [i Falmouth, cu cl`dirile lui joase din piatr`
c`]`rndu-se pe dealurile ce \nconjurau portul, iar dincolo de ora[,
Castelul Pendennis profilndu-se \nalt [i sumbru pe fundalul m`rii.
Aproape rdea de bucurie; acum, \n vacan]`, anul acela care-i
p`ruse interminabil, c`p`tase o cu totul alt` dimensiune, a[a cum se
\ntmpla cnd se \ntorcea acas` \n fiecare var`.
Acas` \nsemna lini[te [i \ncntare [i mai cu seam` iahtul bunicului,
care o a[tepta statornic. De altfel, cum putea s` stea departe prea mult
timp cnd inima ei r`m`sese la bordul lui Marichelle?
Dac-ar fi putut veni [i Archie de data asta
Cnd ma[ina intr`, \n sfr[it, \n port, Marichelle deschidea deja
portiera cu degete frem`tnde [i s`ri din ma[in` \nainte ca aceasta s`
opreasc` de tot.
Zmbind trist, c`pitanul \i f`cuse semn s` mearg`.
Du-te, aduc eu bagajele.
Cu p`rul m`t`sos mngiat de briza m`rii [i ochii de un
albastru cenu[iu larg deschi[i, privea deja spre cele mai \nalte dou`
catarge fiind flux, att se vedea din Marichelle, restul fiind ascuns de
vasul de croazier` din fa]a ei.
O porni \ncet spre doc, savurnd clipa \n care carena alb`,
lucioas`, ap`ru \n \ntregime \n fa]a ochilor, apoi se opri [i r`mase
privind-o cu venera]ie, ca \ntotdeauna.
Tu, frumoaso! [opti ea cu respira]ia tìat`.
Din locul \n care st`tea, o vedea din unul din cele mai avantajoase
unghiuri de[i, de fapt, din orice unghi ar`ta la fel de bine, de la
prora mndr`, zvelt`, la pupa delicat`, era des`vr[it`: poate cea mai
frumoas` realizare a celui mai bun constructor de nave pe care Anglia
l-a avut vreodat`. Timp de cincizeci [i cinci de ani, aceast` iol` Fife cu
TALISMANUL CU DELFINI 7
o lungime de dou`zeci de metri str`b`tuse m`rile sprinten`, frngnd
inimile tuturor celor ce-o v`zuser`.
Bunicul era \n picioare, rezemat de arborele artimon, cu bra]ele
\ncruci[ate, privind-o t`cut. Lng` el era un individ strìn, cu p`rul
negru [i chiar mai \nalt dect el, care se \ntoarse s-o priveasc`, dar ea
nu avea ochi dect pentru bunicul; \[i zmbir` [i, f`r` s` mai fie nevoie
de cuvinte, porni spre el, atent` la fiecare detaliu al iahtului elegant:
pun]ile proasp`t sp`late reflectnd luciul de culoarea mierii al
luminatoarelor de punte [i al cabinei c`pitanului, catargul principal
pe care nu-l puteai cuprinde cu privirea dect dnd capul mult pe
spate, pn` sim]eai c` ame]e[ti, vopseaua proasp`t` care str`lucea
peste tot.
Bunicul veni \n \ntmpinarea ei, cu lacrimi \n ochi.
E[ti exact ca bunica ta A[a st`tea [i ea [i privea prima dat`
cnd a v`zut-o pe Marichelle. |i \ntinse mna pentru a o ajuta c` urce
la bord, apoi o \mbr`]i[`.
Bine ai venit acas`, Marichelle.
Ah, bunicule, ce dor mi-a fost de tine.
{i de iaht? glumi el, de[i vocea lui suna trist, apoi se \ntoarse cu
fa]a spre mare.
Marichelle se aplec` s`-[i scoat` sandalele, ea \ns`[i mirat` c`
uitase s` fac` acest lucru \nainte de a p`[i pe punte, l`sndu-i cu
aceast` ocazie cteva clipe ca s`-[i revin`. Tocmai ap`ru [i c`pitanul,
aducnd pe un c`rucior bagajele ei, deasupra c`rora trona sacul cu
noua vel`.
Ridicndu-[i privirea, Marichelle avu o tres`rire: de lng` cabina
c`pitanului, o priveau intens doi ochi verzi cu iriz`ri aurii, dndu-i o
ciudat` [i nejustificat` stare de nelini[te. Apoi, strìnul \i zmbi, iar ea
8 HELEN CONRAD
\i r`spunse cu un zmbet \ncurcat, \ndreptndu-[i privirea
\ntreb`toare spre bunicul ei.
Domnule Kenrick, spuse acesta cu un zmbet obosit [i trist, cnd
strìnul ajunse deja din c]iva pa[i lng` ei, ]i-o prezint pe nepoata
mea, Marichelle Christie. Marichelle, f` cuno[tin]` cu Rod Kenrick.
Era o prezentare \ntr-un stil mult prea concis, deloc caracteristic`
bunicului [i nu d`dea niciun indiciu \n privin]a identit`]ii individului.
Bun`, Marichelle! spuse acesta simplu, \ntinznd mna.
Avea o voce grav`, cu un timbru pl`cut [i accent clar american. Fa]a
lui osoas` cu pome]i pronun]a]i [i tr`s`turi puternice se destinse
\ntr-un zmbet seduc`tor, de[i privirea continua s`-i fie extrem de
atent`, ca [i cum ar fi considerat necesar un plus de precau]ie.
Bun`, r`spunse ea destul de timid, l`snd ochii \n jos cnd nu
mai putu suporta s`-i sus]in` privirea p`trunz`toare.
Pn` [i strngerea lui de mn`, puternic` [i lung`, \i d`dea o
senza]ie de nelini[te, a[a c` respir` u[urat` cnd \i d`du drumul ca
s`-l salute pe c`pitan.
M` bucur s` v` cunosc, domnule c`pitan Trelawny, spuse
strìnul, dnd prin zmbetul sù o not` de cordialitate acelei \ntlniri
ce risca s` aib` un caracter prea oficial.
C`pitanul nu p`rea, \ns`, deloc \ncntat de cuno[tin]a cu Rod
Kenrick.
A]i venit pu]in mai devreme, nu-i a[a? spuse el moroc`nos, dup`
ce r`spunse la salut cu o u[oar` \nclinare a capului.
Da, \ncuviin]` Kenrick, f`r` s` se scuze, sau s` ofere vreo
explica]ie.
Cine putea fi acel b`rbat pe care c`pitanul nu-l agreea \nainte de
a-l cunoa[te? Avea \ncredere \n flerul c`pitanului, dar, de data aceasta,
ea, personal, nu vedea la acest strìn nimic ce justifica respectiva
atitudine fa]` de el. St`tea lng` ea, relaxat, cu minile mari \n
buzunare, privind fix puntea, u[or \ncruntat; p`rea pu]in arogant, de[i
avea un farmec neafectat. P`rul negru, pu]in cam lung, avea totu[i o
tunsoare cu o linie elegant`, la fel ca [i croiala costumului din catifea
pe care-l purta [iMarichelle \[i d`du seama c` tocmai \i spusese
ceva, dar nu fusese atent`.
Te rog s` m` scuzi, po]i s` mai repe]i? se v`zu ea nevoit` s`-l
roage, sim]indu-[i obrajii \mbujora]i cnd \i \ntlni din nou privirea
aceea ciudat`.
|ntrebam dac` aceea de acolo e o vel` nou`.
Da, r`spunse ea mndr`, privind spre bunicul, curioas` dac` [i
el o remarcase. Da, o observase [i o privea \ncruntat, p`rnd c` nu [tie
ce s` spun`. Asta nu prea st`tea \n firea bunicului. Lng` el, c`pitanul
era \ncruntat, cu ochii aproape ca dou` linii [i o figur` posomort`.
Deodat`, Marichelle se sim]i stingher`; avea impresia c`, dac` ar fi
plecat, ace[ti indivizi ar fi avut o mul]ime de lucruri de discutat [i c`
t`cerea lor \ncerca s`-i sugereze exact acest lucru.
Mi-a f`cut pl`cere s` v` cunosc, domnule Kenrick. Acum v` rog
s` m` scuza]i, dar trebuie s` merg s` m` schimb. Se pare c`, de cnd
am plecat din San Diego, am fost tot timpul pe drum.
F`r` s` mai a[tepte un r`spuns, \[i lu` bagajul [i travers` puntea
spre scara principal` dintre cele dou` pun]i. Ajuns` \n capul sc`rii,
f`cu o pauz`, ca pentru a savura mai bine pl`cerea ce-o a[tepta, apoi
cobor\ \ncet.
Semi\ntunericul [i r`coarea \nlocuir` treptat lumina orbitoare a
soarelui pe m`sur` ce cobora treptele sc`rii de mahon ce ducea \n
cabina principal`.
10 HELEN CONRAD
Acas`, [opti ea cu venera]ie cnd intr`.
Prima ei amintire era legat` de acea cabin`. St`tea pe canapeaua
dinspre babord, privind lung candelabrul din alam` [i cristal de
deasupra mesei mari din mahon. Probabil c` era o zi \nsorit`, pentru
c`, pe tavanul alb dansau mici curcubee pe care le urm`rea fascinat`;
apoi, cineva poate tat`l ei, poate bunicul, intrase [i spusese "E
obosit`", dup` care o luase \n bra]e [i o dusese \n ad`postul cald [i
pl`cut al unei cu[ete. S` fi avut, pesemne, vreo doi ani att ct s`-[i
poat` aduce aminte acele cuvinte.
Podeaua scr]ia u[or sub pa[ii ei; era mai degrab` o bibliotec`
mic` [i foarte pre]ioas` decupat` parc` din castelul unui prin] [i
introdus` \n iaht, dect o cabin`. Aceast` impresie era accentuat` de
canapelele tapi]ate cu catifea, rafturile pline cu c`r]i [i dulapurile cu
geam. Pe masa cea mare, o vaz` cu flori adùga nuan]e de auriu
culorilor deja calde ale acelui interior. Marichelle era o doamn`
distins`, care considera firesc s` i se ofere buchete de flori; cnd
Marichelle era plecat`, c`pitanul \i satisf`cea aceast` dorin]`, iar cnd
aceasta venea, era pl`cerea ei s` aduc` flori [i s` le aranjeze.
Din cabin`, trecu spre babord, spre sectorul destinat echipajului.
Se \ntreba dac` acea demarca]ie clar` func]ionase vreodat` pe
Marichelle, chiar \n vremurile ei de glorie, cnd avusese c`pitan,
secund [i steward \n serviciul ei. Dar, cel pu]in de cnd se n`scuse ea,
\l [tia ca vas de familie, singura relicv` r`mas` de pe vremea \n care
exista echipaj angajat, fiind c`pitanul. Dar, dup` cincizeci de ani la
bordul iahtului, acum [i el f`cea parte din familie [i era tovar`[ul de
nedesp`r]it al bunicului. Cum so]iile amndurora muriser` cu mult
timp \n urm`, cei doi prieteni nu se aveau acum dect unul pe cel`lalt
[i p`reau s` duc` o via]` mul]umit`. Vara, locuiau aproape tot timpul
pe Marichelle, iar iarna, cnd vasul era dezarmat, \n rulota bunicului,
care era tot ce-i mai r`m`sese din proprietatea enorm` pe care o
avusese. De acolo, \ns`, din fa]a focului, puteau vedea marea, [i se
pare c` asta era tot ce le trebuia ca s` fie mul]umi]i.
Marichelle deschise u[a cabinei mici [i \nguste aflat` vizavi de
buc`t`rie. Fusese cabina c`pitanului pn` \n vara aceea, cnd ea
\mplinise doisprezece ani [i navigaser` \n Irlanda.
E[ti destul de mare acum ca s` ai cabina ta, spusese bunicul \n
seara aceea, dup` \nmormntare, \n timp ce Marichelle aluneca,
asemenea unei fantome, cu un c`pitan trist [i \ngndurat la crm`.
Hainele o a[teptau acolo \ntr-un sac marin`resc, \ntocmai ca acum, [i
\[i schimbase rochia neagr` de doliu, cu un sentiment de u[urare. Se
tot \ntrebase dac` primise acea cabin` ca s` aib` un loc unde s`
plng`, nev`zut` de nimeni, sau pentru cu[eta mult mai confortabil`
dect cea \n care dormise pn` atunci. |[i amintea, \ns`, c` nu
plnsese mult acolo.
"Apa vindec`", spusese bunicul, probabil vorbind mai mult pentru
el, dect pentru ea sau Archie, dar avusese dreptate.
Marichelle \i consolase pe to]i, cu excep]ia mamei ei, iar amintirile
legate de acea var` petrecut` \n apele irlandeze erau mai mult vesele
dect triste. Aceea fusese [i vara \n care \nv`]ase s` navigheze.
Ei, [i-acum?! S` scoat` [ampania? Era parte din magia acelui ritual
al revederii s` s`rb`toreasc` imediat cu [ampanie, dar, pe de alt`
parte, niciodat` nu participase vreun strìn la ceremonia lor. Oare
de-asta p`ruse c`pitanul att de sup`rat?
|nc` nehot`rt`, Marichelle deschise dulapul special pentru
paharele de cristal, unde acestea st`teau ag`]ate ca ni[te stalactite
transparente, ag`]ate cu gura \n jos [i fixate fiecare \n cte o fant`
12 HELEN CONRAD
\ntr-un suport \mbr`cat \n catifea de acolo \nfruntaser` ele vnturi
puternice [i furtuni cu senin`tatea cle[tarului din care erau f`cute.
Asta e! se hot`r\ ea sub impulsul momentului. De data asta vom
fi noi trei [i un strìn.
{i, dac` ar fi fost s`-l considere ca pe un \nlocuitor al lui Archie,
alegerea nici nu era att de rea. Acest Rod Kenrick era tot att de \nalt
[i bine f`cut ca fratele ei mai mare, numai c` pu]in mai dur; [i,
bine\n]eles, mai \n vrst` trebuia s` aib` treizeci [i doi sau treizeci [i
trei de ani. Dar poate c` please deja de-acum.
Sticla cu [ampanie a[tepta, ca de obicei, la ghea]`.
Kenrick nu plecase. Cnd Marichelle p`[i pe punte, cu tava cu
pahare [i sticla cu [ampanie, \l v`zu a[ezat \n cabin`, cu capul aplecat
spre c`pitan. Acesta, cu sprncenele \ncruntate, lovi cu pumnul \n
palm`, ca pentru a sublinia ceva. Bunicul, hot`rt [i aproape trist,
puse mna pe bra]ul c`pitanului [i scutur` din cap cu fermitate.
Cnd o v`zur` ap`rnd cu tava, b`rba]ii t`cur` brusc, zmbind cu
un aer vinovat. Va afla ce s-a \ntmplat imediat ce va pleca strìnul
acela, hot`r\ Marichelle. Cu toate c` parc` nici n-ar fi vrut s` afle.
Poate c` a[a era mai bine, s` nu for]eze lucrurile, va afla ce va fi de aflat
la timpul potrivit.
S` te ajut, se oferi Kenrick, ridicndu-se s` ia tava din mna ei.
{ampania este pentru venirea ta acas`?
Da. A[a ne-am obi[nuit de cnd aveam doisprezece ani.
E o vrst` foarte potrivit` ca s` \ncepi s` bei [ampanie, rse el,
l`snd s` se vad` din]ii sì albi \n contrast cu fa]a bronzat`.
Marichelle rse [i ea.
A \nceput ca o form` de mit` [i a devenit o tradi]ie de familie. |mi
amintesc c` am avut un adev`rat acces de furiece scandal am
f`cutBunicul \ncerca s` ne trimit` pe mine [I pe fratele meu s`
locuim cu mama \n State, iar eu refuzam s` merg. Atunci, bunicul a
cump`rat cea mai mare sticl` cu [ampanie care se g`sea [i mi-a promis
c` o vom bea \n clipa \n care m` voi \ntoarce vara urm`toare. A spus
c` trebuie s` m` \ntorc, ca s` poat` deschide sticla. De atunci, a[a
facem: cump`r`m [ampania toamna cnd plec`m, [i o deschidem
cnd ne \ntoarcem e ca un fel de vraj` care ne aduce \napoi.
Ridicnd ochii, constat` c` privirea lui era a]intit` asupra ei. Ciudat
c` povestea att de multe unui strìn.
Ce e cu fratele tù? De data asta n-a func]ionat vraja asupra lui?
Nu E prima dat` cnd nu se \ntoarce \mpreun` cu mine,
m`car pentru cteva s`pt`mni. Chiar se gndea cum se vor descurca
f`r` Archie, f`r` for]a mu[chilor [i f`r` glumele lui. Zmbi [i ridic` din
umeri, \ncercnd s` par` vesel`. |n schimb, s-a c`s`torit.
Se \ntmpl` [i celor mai buni dintre noi. Zmbi, ridicnd din
sprncene.
Da. Sim]ea, \ns`, o durere. Apoi, lu` tava de pe mas` de unde o
a[ezase el [i o duse \n dreptul bunicului, \ncercnd s` alunge orice
urm` de triste]e. |n definitiv, era momentul s` s`rb`toreasc`.
Ei bine, domnilor, sunte]i preg`ti]i? E timpul s` declar`m deschis
noul sezon de navigare!
Ochiii c`pitanului aproape c` nici nu se mai vedeau, ascun[i sub
sprncenele stufoase [i zburlite.
Oare ce se \ntmpla?! Pn` [i zmbetul bunicului era for]at, dar,
p`strnd aparen]ele, acesta deschise sticla cu tot ceremonialul pe care
evenimentul \l cerea.
S` toast`m, strig` Marichelle fericit`, ridicnd paharul. Pentru
multe astfel de clipe, pentru vnt bun [i mare lin`!
14 HELEN CONRAD
Pe fundalul clinchetului paharelor, privirile lor se \ntlnir`: ochii
ei, ferici]i, dincolo de orice \ngrijorare, ai bunicului [i ai c`pitanului,
str`lucind de lacrimi, iar ai lui Kenrick, lipsi]i de orice expresie.
Categoric, este ceva \n neregul`, dar nu vreau s` [tiu nu \nc`, se
gndi ea. R`maser` \n picioare, stingheri, ne[tiind ce s` spun`.
Bunicul umplu iar paharele, bùr` [i, din nou, niciunul din ei nu g`si
cuvintele potrivite s` umple acea t`cere ciudat`. Deodat`, Marichelle
se-ntoarse pe c`lcie, amintindu-[i de ceva.
Marichelle nu [i-a luat por]ia! Domnilor spuse ea, \nclinnd
u[or capul, \ntr-un pretins salut oficial care-i anun]a retragerea.
Mai r`m`sese pu]in` [ampanie \n sticl`. Prin tradi]ie, aceasta era
partea de ritual pe care o \ndeplinea Archie. Nici nu-i venea s` cread`
c` aproape uitaser`. Marichelle porni \ncet, cl`tinndu-se, pe puntea
care, brusc, devenise neobi[nuit de alunecoas`. Pentru prima dat`, \[i
d`du seama ce misiune dificil` avea Archie nu-[i \nchipuise c` poate
fi att de greu de ajuns la bompresul care ie[ea din prora ca un corn
de inorog. Ajunse, \n cele din urm`, f`cnd echilibristic` pn` la
ultimul punct de sprijin de care se ag`]` cu disperare, pentru a se
putea apleca deasupra m`rii. Apa p`rea murdar` [i rece. Ah, Archie,
ct de mult \mi lipse[ti! se gndi ea, \ncol`cindu-[i bra]ul [i piciorul \n
jurul parmei care lega partea superioar` a catargului de pror`. Bun,
ajunsese pn` acolo, [i-acum, ce Dumnezeu trebuia s` spun`? Era
ritualul lui Archie, ea habar nu avea cuvintele cu care el invoca zeii
[ansei. Se aplec` \ntr-o mi[care plin` de gra]ie, pe un picior [i v`rs`
[ampania \n arc de cerc \n jurul prorei. "S` fie totul bine!" improviz`
ea, rostind \ns` aceste cuvinte ca pe o rug` fierbinte.
Hei, Marichelle, fii atent`, ce-i prostia asta? se auzi o voce chiar
\n spatele ei.
Din pozi]ia \n care se afla \nc`, aplecat`, cu un picior \ntins \n aer
\n spate, pentru a-[i men]ine echilibrul, Marichelle \ntoarse capul: Rod
Kenrick o privea amuzat, cu ochi mira]i. |[i \ntoarse din nou capul
[i-[i scutur` p`rul ca s`-[i acopere obrajii \mbujora]i. Se sim]i brusc
ame]it` [i de [ampanie [i de jen` pesemne credea despre ea c` e
nebun`.
Asta e tot ce primesc zeii pu]in` [ampanie? A[adar, \n]elesese
ce f`cea acolo, de unde deduse c` [i el era navigator.
Da, pu]in` [ampanie [i o rug`ciune.
Bine c` nu vor [i fata! Las`-m` s` te ajut.
Prinzndu-se de tachetaj, individul se aplec` spre ea, cu mna
\ntins`. Marichelle \l privi, deloc convins`; patru pa[i pn` la mna
aceea mare, cu degete lungi. P`rea un drum lung, dar apoi va fi \n
siguran]`.
Hai! o \ndemn` el blnd.
La primul pas pe care-l f`cu, iahtul p`ru c` se apleac`, pozna[, ca
pentru a o nec`ji apoi, se lini[ti. Abia la al doilea pas, Marichelle
\ndr`zni s` dea drumul punctului sù de sprijin. Al treilea
pasIndividul se aplec` [i mai mult, cu tot corpul, spre ea. Al
patrulea mna lui o prinse cu putere pe-a ei. O trase spre de el,
apoi, \ncercuindu-i talia, deopotriv` cu blnde]e [i fermitate, o cobor\
lng` el.
Prostu]` incon[tient`! [opti el pe un ton aspru.
Domnule Kenrick
Rod
Bine, Rod. De ce te afli aici? Brusc, sim]ea nevoia s` [tie.
Zmbetul lui p`li [i tr`s`turile fe]ei i se \n`sprir`; \[i lu` minile
imediat din jurul taliei ei.
16 HELEN CONRAD
Ar fi mai bine s`-l \ntrebi pe bunicul tù, Marichelle.
|l privi cu ochii larg deschi[i, \ncercnd s`-i descifreze expresia
fe]ei.
Bine, o voi face.
Venise momentul s` afle adev`rul.
Bunicul st`tea \n picioare, privindu-i pe deasupra rufului. Chiar [i
de la distan]a aceea, Marichelle \i vedea \ngrijorarea de pe chip. Porni
[i el spre ea, astfel \nct se \ntlnir` la jum`tatea distan]ei. Arunc` mai
\nti o privire spre ea, apoi spre Rod. Cu coada ochiului, Marichelle \l
v`zu pe acesta din urm` scuturnd capul cu o mi[care rapid` [i
discret`.
Domnule Kenrick, \ncepu bunicul, dup` ce, oftnd, \[i \ndrept`
umerii [i o trase spre el, [tiu c` vrei s` te ui]i la iaht. Te rog, po]i s`
mergi s`-l vizitezi [i venim [i noi \n cteva minute.
Mul]umesc, domnule.
Rod o privi enigmatic, apoi se \ndep`rt` cu pa[i mari.
Marichelle se l`s` condus` \n cabina c`pitanului, unde bunicul o
invit` s` se a[eze. C`pitanul, aflat [i el acolo, avea o figur` sumbr`, ca
un nor aduc`tor de furtun`. A[adar, acum avea s` afle adev`rul. Brusc,
se sim]i paralizat` de spaim`. S` nu se \ntmple nimic rù! S` fie totul
bine! repet` ea rug`ciunea.
Marichelle, nu inten]ionam s` afli a[a
Tu, cu prostiile tale, Edward, tun` c`pitanul. }i-am spus s`-l la[i
pe Archie s-o fac`, dar tu, nu [i nu, ai ]inut s-o la[i s` fac` tot acest
drum pentru a-i da tu vestea.
F`r` s`-i dea aten]ie, bunicul continu` s` vorbeasc`, privind-o \n
ochi.
Cred c` de-acum [tii, dar am vrut s`-]i spun chiar eu.
Vindem iahtul; nu ne mai putem permite \ntre]inerea lui.
Marichelle scutur` din cap \ncet, ame]it`. Nu, nu putea fi adev`rat.
Nu! strig` ea disperat`, cu o durere care-i sf[ia sufletul. Nu,
bunicule, nu po]i face asta! Este al meu \n aceea[i m`sur` \n care este
[i al tù.
|l privi \n ochi [i v`zu exact furia [i durerea ei oglindite aidoma.
Apoi, izbucni \n hohote de plns [i ie[i \n fug`, orbe[te, ciocnindu-se
cu capul de pieptul lui Rod care tocmai venea, astfel \nct acesta
trebui s-o prind` cu minile de umeri ca s` nu se dezechilibreze.
Blestemat s` fii, Rod Kenrick! izbucni ea sacadat, printre hohote
de plns. Mai bine scufund vasul acesta dect s` fie al tù!
Dup` care se smulse din minile lui [i fugi mai departe, pn` \n
cabina c`pitanului, unde se arunc` pe pat cu fa]a \n jos. Locul acela,
\nc` mai era un col] ideal pentru plns, f`r` s` te vad` nimeni.
18 HELEN CONRAD
Capitolul 2
Marichelle se-ntoarse \ncet cu fa]a \n sus. Era \ntuneric [i nu vedea
nimic prin hubloul de deasupra, dar st`tea cu ochii larg deschi[i \n
gol.
Am s` rezist, \[i spuse ea, trebuie s` rezist, de dragul bunicului, al
c`pitanului, dar [i pentru mine.
Din nou, lacrimile pornir`, imposibil de st`pnit, rostogolindu-se
pe perna deja ud`.
Bine, fie, \ntruct astea sunt ultimele lacrimi pe care ai s` le ver[i,
n-ai dect s` plngi \n continuare, prostu]o!
|ncerc` s`-[i mi[te capul pe pern`, dar o durere \ngrozitoare o f`cu
s`-nchid` ochii. Cnd se gndea c`-l invitase s` participe la ritualul lor!
Ce trebuie s` se fi amuzat! Involuntar, strnse din din]i.
Cu ct \ncerca s`-[i usuce mai mult lacrimile, cu att acestea se
adunau, mai nest`pnite. Nu o durea numai pierderea vasului, de[i
era ca [i cum s-ar fi trezit f`r` o mn`, ci [i tr`darea cum putuse
individul acela s-o priveasc` \n ochi [i s-o ]in` de mn` cu pref`cut`
grij`, cnd \n acela[i timp [tia c` i-o fur` pe Marichelle! |l ura cum nu
mai urse pe nimeni \n via]a ei, [i asta \i mai u[ura durerea.
|ntr-un trziu se ridic`, se sp`l` pe fa]` [i se piept`n`, evitnd pe
ct posibil s` se uite \n oglind`, pn` cnd, f`r` s` vrea, chipul palid,
obosit, cu cearc`ne negre, \i ap`ru reflectat \n fa]a ochilor. Stafia
Ofeliei, \n plus, roas` de ur`! glumi ea pe un ton plin de am`r`ciune.
|[i puse un pulover gros [i ie[i din cabin`. Flac`ra l`mpii cu
kerosen d`dea peretelui alb al buc`t`riei o tent` aurie, iar ibricul de
pe ma[ina de g`tit d`dea semne c` apa tocmai fiersese.
Cafea sau ceai, bunicule? \ntreb` ea \ncet cnd umbra acestuia se
desen` pe fundalul luminii l`mpii.
Cafea, te rog, Marichelle.
Fusese \n cabina principal`, \mpreun` cu c`pitanul, iar Marichelle
se a[ez` lng` ei pe canapeaua \n form` de U. T`cur` cteva clipe, dar,
cel pu]in, acum disp`ruse acea acumulare de tensiune.
Of, \mi cer scuze, spuse Marichelle \ncet, punnd cte o mn` pe
bra]ul fiec`ruia.
Eu trebuie s`-mi cer scuze, r`spunse bunicul, mngindu-i u[or
mna. Am procedat \n modul cel mai neinspirat cu putin]`. N-am
putut s` te anun] prin scrisoare mi s-a p`rut c` ar fi crud [i la[ din
partea mea. John insista s`-i spun lui Archie, ca el s`-]i spun` ]ie, dar,
\nainte s` m` hot`r`sc la varianta asta, Archie a fugit cu iubita [i ne-a
p`r`sit. |n cele din urm`, m-am decis: am vrut s` vii aici ca de obicei,
s` te bucuri de primele zile ca [i cum nimic nu s-ar fi \ntmplat, iar
apoi s` afli treptat. De fapt, cred c` speram c`-]i vei da seama singur`
de situa]ie. Apoi, s-a produs aceast` \ncurc`tur` fa]` de cum
planificasem totul: tu ai \ntrziat o s`pt`mn` din cauza acelui
angajament de ultim` or`, iar domnul Kenrick, care trebuia s` vin`
20 HELEN CONRAD
abia s`pt`mna viitoare, a trebuit s`-[i devanseze programul, \n
concluzie, cele dou` s`pt`mni \n care pl`nuisem s`-]i dau vestea,
treptat, s-au redus la mai pu]in de o or`.
Pe scurt, Edward, ai cam \ncurcat-o, interveni c`pitanul, bnd
cafeaua cu \nghi]ituri mici, dup` fiecare din ele [tergndu-[i musta]a
ca de mors` cu [erve]elul.
Nu mai \ncepe]i iar, \i dojeni Marichelle \n glum`. {i, de ce vrei
s-o vinzi, bunicule? Doar nu pentru c` ]i se pare c` \mb`trne[ti!
Asta p`rea problema cel mai u[or de rezolvat. A[ putea s`-mi
permit s` angajez un marinar tn`r care s` fac` munca mai grea din
timpul verii, se gndi ea imediat. Ar fi trebuit s` propunem acest lucru,
eu [i Archie, cu mult timp \n urm`.
Draga mea, nu mi se pare c` \mb`trnesc, rse bunicul din toat`
inima, dndu-[i capul pe spate [i mngindu-i u[or mna, [tiu sigur!
|n vara aceasta \mplinesc [aptezeci [i [ase de ani [i, \n caz c` mi se mai
\ntmpl` s` uit din cnd \n cnd, oasele \mi amintesc imediat. Asta,
sau cnd deschid radioul [i aud ceea ce ei numesc ast`zi muzic`.
Nu asta este o parte a problemei, dar nu cea principal`. Adev`rata
problem` este cea veche de cnd lumea banii. Nu cred s`-]i fi
explicat ce s-a \ntmplat, Marichelle, continu` el dup` ce respir`
adnc. I-am spus doar lui Archie. {tii c`, odat`, aveam ceva bani
Da, firma de import de vinuri \nfiin]at` de tat`l tù...
Da; [i ne-a adus, \ntr-adev`r, un c[tig considerabil. Tata [i-a
permis s` construiasc` o cas` mare, iar \n 1925 mi-am permis
extravagan]a de a comanda un iaht Fife cu o asemenea
dimensiune crede-m`, nici la vremea aceea n-a fost deloc ieftin!
T`cu, zmbind cteva clipe, ca [i cnd s-ar fi dus undeva
departe I-am pus numele dup` cea mai frumoas` fat` din
Falmouth, doar era cel mai frumos iaht! Mi-a luat mai bine de doi ani
s-o conving pe Marichelle, fiin]a aceea \nc`p`]nat`, s` se m`rite cu
mine, apoi \ntotdeauna m-am \ntrebat dac` s-a c`s`torit cu mine, sau
cu iahtul meu, rse el \ncet. Iubea acest iaht tot att ct \l iube[ti [i tu!
Ei, apoi s-a n`scut tat`l vostru; a crescut practic \n cadrul firmei, a
cunoscut-o pe mama voastr` \n timpul unei c`l`torii de afaceri \n State
[i, dup` na[terea lui Archie, l-am f`cut partener [i, chiar \n acela[i an
m-am retras, l`sndu-i lui \ntreaga afacere. Am p`strat casa [i o sum`
de bani, ceea ce la vremea aceea p`rea suficient. Pe urm`, \n acel
iunie, tat`l tù s-a \necat. R`mase ctva timp privind \n gol [i abia cu
greu privirea i se focaliz` din nou asupra prezentului. A[adar, banii
din afacere s-au dus pe taxele de \nmormntare, o parte, iar mama ta
a luat ceea ce a r`mas. {i, ca s` scurtez aceast` poveste nepl`cut`, am
f`cut ni[te investi]ii proste[ti [i am pierdut cea mai mare parte a
economiilor pe care le aveam. Acum [apte ani a trebuit s` aleg \ntre
cas` [i Marichelle. A fost o alegere u[oar` [i am trìt foarte bine, eu,
John [i ea, de[i ea a \nghi]it partea leului.
Marichelle, interveni c`pitanul, nu [tiu dac` \]i dai seama ce
\nseamn` s` \ntre]ii un iaht de o asemenea dimensiune: ridicarea
anual`, lansarea la ap` anual`, vopsirea carenei \n fiecare an; apoi,
vrea pnze noi, dup` cum ai observat [i tu |n curnd, va vrea s` fie
consolidat` fiecare [urub [i bol] din caren` trebuie \nlocuit [i sunt
mii. Imagineaz`-]i asta la o prim` estimare o lir` pentru fiecare
[urub, plus doi oameni pl`ti]i pentru aceast` munc` timp de o
lun`F`cu o pauz`, ca s`-[i cure]e pipa.
E o cucoan` \n vrst`, aceast` Marichelle, continu` bunicul
mngind absent masa din mahon. Este \nc` \n stare de navigare, dar
se apropie repede ziua \n care va avea nevoie de lucr`ri majore ca s`
22 HELEN CONRAD
r`mn` a[a; trebuie s` fiu preg`tit. Este ca amanta unui b`rbat bogat,
draga mea, iar eu nu mai sunt bogat. Dac` mai continuu mult s`-i
\ndeplinesc toate capriciile, m` va ruina e ct se poate de clar.
Marichelle privea candelabrul ca prin cea]`. Nu putea spune nimic
care s` contracareze logica lor.
Ce naiv` am fost, se gndi ea plin` de am`r`ciune, am \nchis pur
[i simplu ochii \n fa]a acestei realit`]i; un copil egoist. M` \ntreb dac`
Archie [i-a dat seama c` se va ajunge aici.
Cred c` ne-ar trebui ceva mai tare dect o cafea, hot`r\ bunicul,
sco]nd coniacul din dul`piorul pentru bùturi [i turnnd fiec`ruia o
por]ie. Cnd am luat hot`rrea asta, am mai ]inut cont [i de altceva:
nu trebuie s` ]in seama numai de mine [i de John, ci vreau s` v`
r`mn` ceva, ]ie [i lui Archie, dup` ce eu nu voi mai fi. |n ritmul \n
care cheltuie[te mama voastr`, m` \ndoiesc c` va mai r`mne ceva din
banii tat`lui!
Chiar c` nu trebuie s`-]i faci griji pentru asta, bunicule! Archie va
face carier` \n afaceri, iar eu voi deveni \ntr-o bun` zi celebr` ca
fotograf specializat pe domeniul nautic. De altfel, cred c` \ntotdeauna
am sperat s` mi-o la[i pe Marichelle, nu bani.
Cred c` a[ scufunda-o, mai degrab` dect s-o las s` te scufunde
ea pe tine \n datorii! }i-ar lua pn` la ultimul b`nu] [i-apoi iar ar cere!
N-ai putea face fotografii pentru a c[tiga bani \n ritmul \n care i-ai
cheltui pentru ea! Nu, Marichelle, am luat hot`rrea cea mai bun`:
ne-a d`ruit mul]i ani minuna]i, dar acum e timpul s` ne lu`m
r`mas-bun [i s-o trimitem la cineva care \[i permite s` o \ntre]in` \n
stilul \n care a fost obi[nuit`.
Bine, dar de ce tocmai acestui individ, acestui Kenrick?! |n
definitiv, cine este?
De ce nu lui, Marichelle? Nu sunt mul]i cump`r`tori pentru un
astfel de iaht. De fapt, nici nu [tiu dac` el este cump`r`torul;
reprezint` o corpora]ie american` care-l achizi]ioneaz`. {i totu[i, pare
un tn`r simpatic [i se pricepe la iahturi. Ei, cred c` e destul de trziu
ora zece, repet` el ceea ce ceasul de pe vas tocmai anun]ase [i ai
avut o zi grea. Du-te la culcare [i mai discut`m mine.
Da, cred c` a[a voi face. Nu mai sta]i prea mult nici voi.
Pentru scurt timp, Marichelle mai auzi [oaptele lor \mbinate cu
b`taia u[oar` a apei lovind \n caren`, apoi adormi.
Vis` c` iahtul naviga cu pnzele \ntinse, mndru, senin, liber,
l`snd-o undeva \n urm`, iar ea alerga dup` el, striga, apoi ni[te bra]e
puternice o ]intuir` pn` cnd vasul disp`ru la orizont.
Se trezi tremurnd, cu fa]a ud` de lacrimi. Un co[mar, un simplu
vis, \ncerc` ea s` se lini[teasc`. Prin hublou se vedea o zi cenu[ie,
ce]oas`. Ora zece! Niciodat` nu se dormea pn` att de trziu pe vas
[i nu auzi nicio mi[care \n timp ce se \mbr`c`.
Nimeni nu p`ruse s` fi trecut prin buc`t`rie \n acea diminea]`:
ma[ina de g`tit era rece. Puse ibricul pe foc [i intr` \n cabina
principal`. Pe mas`, sticla era goal` [i c`nile nesp`late. Se \ncrunt`,
\ngrijorat`: niciodat` nu-i v`zuse, pe bunicul [i pe c`pitan, bnd mai
mult de dou` pahare cu ceva, indiferent de ocazie, ori sticla fusese cel
pu]in jum`tate plin`
|[i d`du seama c` [i pentru ei trebuia s` fi fost \ngrozitor de greu.
Ce vor face f`r` Marichelle? Aveau nevoie de acest iaht tot att de mult
cum avea [i ea doar acel iaht le d`dea un scop \n via]`!
La naiba cu acel Rod Kenrick! Dac` n-ar fi ap`rut el, probabil c`
bunicul s-ar mai fi str`duit s` reziste \nc` vreo c]iva ani. Ce
importan]` avea c` n-ar mai fi r`mas niciun ban dup` ce el n-ar mai fi
24 HELEN CONRAD
existat! Pn` atunci, poate ar fi g`sit [i ea un mijloc de a o \ntre]ine,
sau de-a o face s`-[i scoat` chiar ea banii.
Vnzarea iahtului ar putea s`-i ucid` pe amndoi pe bunicul [i
pe c`pitan. Poate c` nu era prea trziu s`-l fac` pe bunicul s` se
r`zgndeasc` Numai c` era tot att de \nc`p`]nat ca [i ea.
Iar ca s`-l conving` pe Kenrick s` nu mai cumpereAsta era
exclus. {i nici nu va apela la mila lui; doar [tia ce \nsemna iahtul
pentru ea [i tot n-avea de gnd s` renun]e!
Prefer s` mor dect s`-l rog s`-mi fac` o favoare! Nu, `sta e r`zboi!
Nu-l voi l`sa s`-mi ia iahtul!
Marichelle se opri \n fa]a u[ii cabinei lor [i b`tu \ncet.
Intr`, se auzi un mormìt.
Amndoi erau \mbr`ca]i, dar asta era tot ce reu[iser` s` realizeze.
C`pitanul, congestionat la fa]`, a[ezat pe un scùnel lng` patul sù,
nu-[i putea dep`[i recordul de a se fi \nc`l]at cu un pantof, iar bunicul,
palid la fa]`, st`tea \n continuare \n pat, rezemat de perne.
John, uite c`, \n sfr[it, ne-a sosit ajutorul. Am auzit cumva
cuvntul cafea, Marichelle?
|nc` nu, dar \l vei auzi \n curnd. V-o aduc la pat, sau v` sim]i]i
\n stare s` ie[i]i din cabin`?
Venim, nu ne trebuie dect un mic stimulent. Vai, Marichelle, nu
ni s-a mai \ntmplat acest lucru de mult timp. Nu, nu merit`
Primi confirmarea t`cut` din partea c`pitanului.
A[adar, v` a[tept cu cafeaua \n cabina principal`, domnilor.
Spectacolul pe care-l oferi]i este mult prea jalnic [i nu mai suport s`-l
v`d.
Aproape c` terminaser` micul dejun cnd c`pitanul \[i aminti
brusc:
La naiba, Edward, am uitat de Kenrick!
Ai dreptate, John. Cnd vine?
Era \ncruntat [i extrem de palid.
La dou`sprezece.
De ce vine? dori Marichelle s` [tie.
I-am promis c` poate inspecta iahtul, explic` bunicul,
evitndu-i, \ns`, privirea. Carena a fost inspectat` de un profesionist \n
iunie de aceea a fost lansat` la ap` att de trziu. Domnul Kenrick a
fost de acord cu cump`rarea lui numai dup` aflarea rezultatului
inspec]iei. A trecut testul, dar cu men]iunea c` necesit` o
recondi]ionare total`. Asta puteam s` i-o spun [i eu. Domnul Kenrick
dore[te s` verifice personal. |n plus, n-a v`zut niciodat`
compartimentele de sub punte; ieri, nu p`rea momentul
potrivitTotu[i, este un tn`r pl`cut [i inteligent Cu toate acestea,
trebuie s` recunosc c` nu mor de pl`cere s`-l v`d f`cnd aceast`
inspec]ie. John, \ncepu el dup` o scurt` ezitare, ai putea s`-l \nso]e[ti
tu? Nu pentru c` ]ie ]i-ar fi mai u[or
Da, o voi face, Edward. Tu unde vei fi?
Am s` fac o plimbare pe ]`rm; poate m` opresc la rulot`, dac`
reu[esc s` ajung pn` acolo. Tu, Marichelle? Aceasta ezit`. Nu suporta
s`-l vad` pe Kenrick vrndu-[i nasul peste tot pe iaht, vnnd defecte.
Pe de alt` parte, dac` ar fi r`mas, poate i-ar fi ar`tat chiar ea cteva,
de[i n-ar fi [tiut la ce s` se gndeasc` \n niciun caz nu exista un
defect att de mare \nct s`-l fac` s` se r`zgndeasc`. O fi fost
Marichelle b`trn`, dar bunicul o men]inuse \ntr-o stare
impecabil` nu-i de mirare c` \l costase att de mult \n to]i ace[ti ani.
Azi cred c` voi sta \nùntru. |nc` nu m-am dezobi[nuit de soarele
Californiei.
26 HELEN CONRAD
Era, \ntr-adev`r, o zi rece, mohort`, mai degrab` de septembrie
trziu dect de august \n ton cu starea ei de spirit, se gndi ea,
privindu-l pe bunicul \ndep`rtndu-se pe ]`rm. |ntre timp, c`pitanul
coborse \n cabin`, \ncercnd s`-[i mai revin`.
..minunat!
Vocea femeii o f`cu s`-[i ridice brusc privirea, de acolo de unde
era, din ruf. Era o blond` superb`, \nalt`, \mbr`cat` \ntr-un costum alb
jachet` [i pantaloni. Lng` ea, [i mai \nalt, cu bra]ul \n jurul
umerilor ei, Rod Kenrick studia cu aten]ie carena.
Marichelle se feri [i mai mult din raza vizual`. |n orice caz,
individul avea tupeu! Nici nu cump`rase iahtul [i se lùda cu el. La
naiba cu acest Kenrick! F`r` s` vrea, ochii i se umplur` de lacrimi.
Apoi, femeia [oti ceva ce Marichelle nu mai putu auzi, de[i vocile
lor sunau acum mai aproape de ea.
NuVocea lui Rod, mai puternic`, se auzea mai bine. Nu cred
c` e bine, de data asta.
Nici acum nu se distinse ce spuse ea, dar din nou se auzi vocea lui,
pe un ton ferm:
Nu Unde ne \ntlnim dup` aceea?
Apoi nu se mai auzi nimic. Se uit` [i-i v`zu \ndreptndu-se spre
]`rm, el tot cu bra]ul \n jurul umerilor ei. Probabil o conducea la
ma[in` |nsemna c`, totu[i, nu avea de gnd s-o aduc` la bord. Asta
ar fi fost umilin]a suprem`: s` fac` un tur de prezentare a iahtului
pentru iubita lui Kenrick!
Nec`jit`, Marichelle se \ntoarse cu fa]a spre mare. Ar fi fost o zi
potrivit` pentru prima c`l`torie, pentru a \ncerca pnza cump`rat`
Oftnd, se a[ez` lng` timon`, continund s`-[i bea cafeaua [i
mngind cu un aer absent lemnul lustruit al mobilierului.
Ahoe, Marichelle!
Marichelle tres`ri, aproape v`rsnd cafeaua. Rod Kenrick era din
nou pe punte, la numai doi metri dep`rtare de ea se mi[ca u[or, ca
o pisic`.
Purta un pulover gros, de culoare crem [i pantaloni din catifea
reiat` [i, cum st`tea lng` ea, cu minile \n buzunare, privind-o cu
ochii aceia verzi-aurii, avea un aer ct se poate de degajat. Marichelle
\[i bù \n continuare cafeaua, l`sndu-l \n mod deliberat s` a[tepte s`
fie invitat.
Am permisiunea s` vin la bord, c`pitane? \ntreb` el \n cele din
urm`, ironic.
St`pnindu-se cu greu, Marichelle \i r`spunse pe acela[i ton.
}i se acord` permisiunea.
Cu o mi[care supl`, Kenrick s`ri peste balustrad` [i, de data
aceasta, o privi f`r` s` mai zmbeasc`. Se l`sase o t`cere grea \ntre ei.
Cum tocmai \i observase pantofii de ora[, Marichelle \i privi lung,
ostentativ, apoi, ridicndu-[i privirea dispre]uitoare spre el, remarc`:
Domnule Kenrick, pe puntea iahturilor, se obi[nuie[te s` fii
\nc`l]at cu pantofi speciali; dac` nu, se umbl` f`r`.
Cnd Kenrick se albi la fa]` [i-i v`zu mu[chii din jurul gurii
\ncordndu-se, Marichelle sim]i o bucurie f`r` seam`n. Foarte bine, s`
[tie c` e r`zboi!
Kenrick zmbi, apoi se a[ez` lng` ea ca s` [i-i dea jos.
Te rog s` m` scuzi, Marichelle, am neglijat.
Imediat, \ns`, aceasta descoperi c` apropierea aceea de el era
insuportabil`. |[i \ntoarse capul \n partea cealalt`, apoi \[i d`du seama
c` e o gre[eal` \i d`dea, astfel, posibilitatea, de a o studia el. Aproape
\i sim]ea privirea ca o mngiere cald` pe obraji, pe p`r
28 HELEN CONRAD
Marichelle
Scutur` din cap, \ncercnd s`-[i ascund` obrajii \mbujora]i, apoi,
sim]ind c` nu mai suport`, se ridic`.
Bunicul nu este momentan aici, domnule Kenrick, dar \l chem
numaidect pe c`pitanul Trelawny.
Numele meu e Rod, \]i aminte[ti, da?
Nu [i pentru mine. M` duc s`-l chem.
Ziua continua s` fie la fel de rece, umed` [i cenu[ie cnd
Marichelle urc` pe puntea de la pupa. Tremurnd, \ncerca s` \nving`
senza]ia de ame]eal` care-o cuprinsese. Acum era absolut sigur` c`
individul avea s` cumpere iahtul. Dup` o inspec]ie am`nun]it` timp
de patru ore, timp \n care-l urmase t`cut` de la un cap`t la cel`lalt al
ambarca]iei, nu descoperise dect o fisur` ca un fir de p`r undeva la
babord. Kenrick primise foarte amuzat aceast` informa]ie [i-i promise
solemn c` va remedia acest defect la prima ridicare a vasului. Privirea
lui ar`ta clar c` motivele ei erau foarte transparente.
Perfect!
C`pitanul era mul]umit: Marichelle reflecta cei cincizeci de ani de
\ntre]inere perfect` [i munca lui era apreciat` la justa ei valoare.
Da, este \n stare excelent`, mai ales avnd \n vedere vrsta pe
care o are.
{i acum, domnule Kenrick, v` rog s` m` scuza]i, dar domnul
Christie nu se sim]ea prea bine \n diminea]a aceasta [i lipse[te cam de
mult timp; a[ vrea s` v`d dac` nu s-a \ntors, totu[i.
Sigur, domnule c`pitan Trelawny. V` mul]umesc pentru timpul
pe care mi l-a]i acordat acest tur a fost deopotriv` instructiv [i pl`cut.
A[ mai dori s` verific cte ceva, totu[i. Domni[oara Christie cunoa[te
ambarca]ia suficient de bine pentru a continua turul \mpreun`?
Practic, Marichelle s-a n`scut la bordul iahtului, a[a c` \l cunoa[te
la fel de bine ca mine. Te rog, f` tu onorurile casei.
C`pitanul p`rea s` fi uitat c` acest Kenrick urma s` cumpere vasul
[i nu era doar un oaspete pl`cut.
Cu pl`cere, oft` ea.
Domnule Kenrick, domnul Christie v` a[teapt` la ora opt \n
seara aceasta s` perfecta]i tranzac]ia.
Voi fi acolo, domnule, mul]umesc.
Dup` care, Marichelle r`mase singur` cu Kenrick.
30 HELEN CONRAD
Capitolul 3
Marichelle se sim]i cuprins` de panic`. Nu vroia s` r`mn` singur`
cu acest individ. Privi lung dup` c`pitan, cùtnd \n zadar o scuz` ca,
eventual, s`-l urmeze.
Ei bine, [i-acum
Se-ntoarse repede la auzul vocii lui; st`tea rezemat de bra]ul
pentru fixarea velaturii, zmbind mali]ios, ca [i cum [i-ar fi dat seama
c` ea nu se sim]ea nici pe departe att de sigur` pe ct se sim]ise \n
timpul dimine]ii, cnd era [i c`pitanul.
{i-acum, Marichelle, s` trecem la treab`.
De ce i se p`rea c` fiecare cuvnt avea [i o semnifica]ie ascuns`? Nu
era de-ajuns c`-i fura iahtul? De ce trebuia s-o mai [i nec`jeasc`?
N-a mai r`mas nimic de ar`tat, domnule Kenrick. A]i f`cut turul
am`nun]it al vasului. Ce altceva mai dori]i?
Individul \ncepu s` rd`, cu capul dat pe spate, spre totala ei
nedumerire. Apoi, cnd se \ntoarse spre ea, era complet transformat:
o privea cu o figur` sobr` [i, pentru o clip`, ochii lui sclipir` ironic.
Nu se poate nici m`car pu]in` polite]e elementar`, Marichelle?
A[ cere prea mult?
Toate acele schimb`ri rapide de atitudine, succedate att de
repede, f`ceau s` fie [i mai greu de luptat \mpotriva lui. Marichelle
avea impresia c` boxeaz` cu ni[te umbre, c` love[te o masc` \n spatele
c`reia era de fiecare dat` altcineva. Vreau un inamic constant, se gndi
ea disperat`.
Avnd \n vedere aceast` situa]ie, da, cred c` ar fi prea mult s` v`
a[tepta]i pn` [i la o polite]e elementar`.
|n]eleg. Ei bine, f`cnd abstrac]ie de acest lucru, vrei, te rog, s`
m` \nso]e[ti pn` la catargul principal? A[ dori s` verific tachetajul.
Sigur, dac` ave]i un scùnel pentru nostrom
Tot nu crede]i c` Marichelle este un iaht \n stare de func]ionare,
nu-i a[a? Sigur c` avem! A[tepta]i aici!
Kenrick r`mase lng` catarg, fluiernd u[or \n a[teptarea ei, dar se
opri brusc cnd o v`zu ce aduce.
~sta este scaun pentru nostrom?!! Din ce muzeu l-ai furat? Doar
nu \ncerci s` m` omori, Marichelle
Aceasta zmbi rece. Era adev`rat, scùnelul era tot att de vechi ca
[i iahtul [i p`rea ca un leag`n pentru copii, mai ales comparativ cu
dispozitivele noi, cu un design modern, cu care marinarii erau ridica]i
la catarg. Da, prima impresie putea fi de obiect primitiv
S-ar spune un scùnel clasic pentru un iaht clasic {i cnd a
fost folosit ultima dat`, dac`-mi e \ng`duit s` \ntreb
L-am folosit chiar eu de patru sau cinci ori, vara trecut`. Se vede
foarte frumos de-acolo, de sus
Kenrick parcurse cu privirea cei aproape dou`zeci [i cinci de metri
de stlp din lemn de molid, pn` \n vrful catargului [i \napoi, la ea.
32 HELEN CONRAD
Sunt convinsA[adar, tu folose[ti acest scaunNumai c`
greutatea ta nu se compar` cu a mea.
Putem renun]a, propuse ea cu un aer trufa[.
{i s` r`mn catalogat drept la[ pn` la moarte?! Nici gnd! E[ti
convins`, \ns`, c` m` po]i ridica? N-a[ vrea s` le[ini cnd ajung la
jum`tatea drumului.
Nu mi se pare c` ar fi vorba de o greutate chiar att de mare,
r`spunse ea, m`surndu-l insolent din priviri.
Cnd se instal` \n scaun, avea un zmbet larg, sigur pe sine. Oare
ce-ar trebui s` i se \ntmple ca s` i se [tearg` zmbetul acela arogant?
se \ntreb` ea, cu furie mut`.
Marichelle \ncepu s` roteasc` manivela; era greu, chiar foarte greu
[i n-avea s`-i fie deloc simplu s`-l ridice pn` sus.
Mai po]i? \ntreb` el, la mai pu]in de un sfert din distan]a ce
trebuia parcurs`.
Da, gfi ea, aplecndu-se cu toat` greutatea asupra manivelei.
Opre[te, te rog.
Marichelle d`du drumul manivelei [i f`cu un pas \napoi ca s`
priveasc` [i s` se odihneasc` pu]in, \n timp ce el verifica \ntinz`torul
de pnze. Dou` lonjeroane ie[eau \n afar`, de-o parte [i de cealalt` a
catargului, perpendicular pe acesta, pentru a sprijini tachetajul
metalic.
Copil fiind, acela era locul ei preferat unde se c`]`ra. Nu ajunsese
pn` \n vrful catargului dect dup` ce \mplinise paisprezece ani, [i
atunci numai ca r`spuns la provocarea lui Archie. Atunci descoperise,
\ngrozit`, balansul ame]itor pe care-l sim]eai \n vrful catargului
principal, la cea mai mic` \nclinare a iahtului \n \ntmpinarea unui val,
chiar [i \n doc.
Aici totul e \n regul`, Marichelle, se auzi vocea lui, dup` ce
inspectase, ag`]at pur [i simplu de frnghii, \ntinz`toarele inferioare.
Po]i s` m` ridici mai sus?
Presupun c` da
Deja o dureau umerii [i spatele, [i mai era mult pn` sus. Acest
Kenrick era mai greu chiar dect Archie.
Ai vrea s` m` ucizi? \ntreb` el deodat`, \n glum`.
Ciudat, \[i d`duse seama c`, \n clipa aceea, via]a lui era \n minile
ei. Da, ar fi fost de-ajuns un singur gestse \nfior` de groaz`;
indiferent ct l-ar fi urt pe acel om, n-ar fi suportat gndul de a-l
vedea mort.
Opre[te, Marichelle.
Gfia acum \ngrozitor cnd se opri, a[teptnd ca el s` verifice
\ntinz`toarele superioare, conform aceluia[i procedeu ca mai \nainte.
Tachetajul e vechi, dar este \n stare excelent`. Dup` un an sau
doi, am s` recomand s` fie schimbate \ntinz`toarele superioare, dar
pn` atunci vor rezista categoric la c`l`torie.
Ce c`l`torie?
Luna viitoare voi naviga \n Caraibe, \n drum spre Madeira. Nu
]i-au spus?
Marichelle privi lung spre el; nici m`car nu mai putea s` \nghit`.
Vedea deja iahtul disp`rnd undeva \n cea]`, disp`rnd din raza ei
vizual` [i din via]a ei. Cea]a aceea devenise ct se poate de real`, pe
m`sur` ce ochii i se \mpìenjeneau de lacrimi. |[i d`dea seama c` era
ct se poate de real [i avea s` se \ntmple ct se poate de curnd.
Nu-[i mai putea opri lacrimile [i, cu ct le [tergea cu mai mult` furie,
cu att curgeau mai nest`pnite. Nu, nu-l va l`sa s-o vad` plngnd.
Se vede grozav de-aici de sus, \l auzi ea vorbind din nou.
34 HELEN CONRAD
Nu-i a[a c` n-ai fost niciodat` chiar pn` sus?
Marichelle sim]i o arsur` ca de flac`r` \n stomac. Nu era de-ajuns
c`-i lua iahtul? Trebuia s-o [i provoace? Lacrimile \i curgeau \n
continuare, dar de data aceasta, erau lacrimi de furie.
Nu-i a[a? insist` el.
Ah, s` r`mn` acolo sus m`car pn` \[i recap`t` controlul .
Marichelle?
T`cu, \nc`p`]nat`.
Marichelle? Vocea lui era blnd`, dar tonul devenise oarecum
insistent. Marichelle, las`-m` jos, te rog. A[adar, \[i d` seama c` e ceva
\n neregul`, se gndi ea imediat. |[i [terse ochii de lacrimi [i-l privi cu
un fel de furie amestecat` cu disperare.
Nu!
Nu fi ridicol`! Coboar`-m` imediat.
Spusese aceste cuvinte dup` o u[oar` ezitare, cu voce \nc` blnd`,
dar pe un ton mai imperativ, ca o comand`.
|l privi zmbind mali]ios printre lacrimi; \i f`cea o pl`cere imens`
s`-l vad` pe acest b`rbat puternic att de neajutorat.
Pentru c` tot \]i place panorama, mai stai pu]in acolo. Am obosit
s` \nvrtesc manivela.
Marichelle Dincolo de vocea st`pnit`, se sim]ea furia din ce
\n ce mai greu controlat`; parc` ar fi certat un copil neastmp`rat. La
ce te a[tep]i, ce vrei s` ob]ii prin asta? Vrei s` urlu dup` ajutor? Vrei s`
te implor s` m` cobori? Ce vrei?
Nu vreau dect s` pleci [i s` m` la[i cu barca mea, Rod Kenrick!
|mi pare rù, dar nu fac promisiuni sub presiune.
|[i trecu piciorul peste un \ntinz`tor, se ridic` din scaunul pe care
\l l`s` s` atrne \n spatele lui [i, sub privirea \nm`rmurit` a Marichellei,
\ncepu s` coboare \ncet, cu mi[c`ri atente, \ncercnd s` g`seasc`
puncte de sprijin, sau alunecnd pe stlpul catargului pe care
vopseaua \l f`cea s` fie ca o suprafa]` de ghea]`. O singur` mi[care
gre[it` [i ar fi fost mort. Nici ea nu mai putea s`-l ajute \n vreun fel \n
acest moment: el nu se mai putea urca \napoi sub nicio form`, iar ea
nu avea cum s` mai coboare scùnelul pn` la el. |l urm`rea,
paralizat` de spaim`, respirnd parc` \n acela[i timp cu el. Ultimii
c]iva metri, apoi picioarele lui atinser` puntea. Marichelle r`sufl`
u[urat`, dar, amintindu-[i brusc de rolul pe care-l jucase ea \n aceast`
aventur`, se \ndep`rt` pu]in de catarg.
Kenrick r`mase cteva clipe cu fruntea lipit` de stlp, apoi se
\ntoarse cu fa]a spre ea. Era complet livid [i ochii \i sticleau
amenin]`tor. Avea pantalonii sf[ia]i [i o dr` de snge se prelingea
dintr-o coaps`. |ncepu s` p`[easc` spre ea cu pa[i greoi. De[i nu
inten]ionase s` fug` din calea lui, Marichelle se d`du \napoi f`r` s`
vrea, pn` se opri de bra]ul \n consol` pentru fixarea velaturii. Dou`
mini puternice se proptir` \n stlpul de care era rezemat`,
\ncadrnd-o strns [i, aplecat asupra ei, Kenrick o privea t`cut o
t`cere cu att mai amenin]`toare cu ct se prelungea mai mult.
Privirea lui era, \ns`, sugestiv`.
Te te rog s` m` scuzi
O prinse brutal de bra]e, ap`sndu-[i degetele dureros.
La naiba cu tine, r`sf`]at` tic`loas`! spuse el printre din]i,
scuturnd-o la fiecare cuvnt. A[ fi putut s` mor.
Marichelle sim]ea c` abia mai poate respira, \n niciun caz, vorbi.
Atingea puntea doar cu vrfurile picioarelor, cum o ridicase de umeri
[i o scutura. Fa]a lui ajunsese la c]iva centimetri de a ei; \i vedea din]ii
strn[i amenin]`tor [i ochii ciudat c` \n clipele acelea mai putea
36 HELEN CONRAD
s`-i observe ochii frumo[i de-un verde ca al m`rii, cu iriz`ri aurii,
enigmatici [i plini de furie.
Nu asta am vrut. n-am inten]ionat s`... Nu trebuia s`... |]i voi
pl`ti pantalonii.
Bine\n]eles c` da!
O lu` \n bra]e [i, strngnd-o cu putere la piept f`r` a \nceta s-o
priveasc`, porni cu ea. Total neajutorat`, Marichelle \nchise ochii; \i
auzea doar b`tìle inimii.
Vei pl`ti, Marichelle, fii lini[tit`! [opti blnd, dup` care \i d`du
drumul.
Marichelle scoase un ]ip`t la contactul cu apa \ngrozitor de rece.
|nghi]i o gur` \n timp ce se scufund`, apoi, dnd cu disperare din
mini, cu fa]a acoperit` de p`r, ie[i la suprafa]`. |l auzea rznd.
{tii s` \no]i, scumpa mea, nu-i a[a? abia reu[i el s-o \ntrebe
printre hohote de rs.
La naiba cu tine, sigur c` [tiu!
Ridic` furioas` privirea spre el, tremurnd. {i totu[i, cum avea s`
ias`?
Nu pot s` ajung la tine de-aici, explic` el voios. |nconjoar` \not
prora [i te ajut de-acolo s` urci pe punte.
Marichelle deja pornise. Se sim]ea ame]it`, deopotriv` din cauza
apei reci ca ghea]a [i a emo]iilor complexe pe care le \ncercase \n
ultimele zece minute. Se f`cuse de rs, [i asta din cauza ei.
Kenrick o a[tepta deja la punctul corespunz`tor pe punte. |i
\ntinse mna, zmbind. F`r` s`-i ia \n seam` gestul, Marichelle se
sprijini cu amndou` minile pe punte [i \[i lu` elan ca s` se \nal]e. |[i
ridic` brusc piciorul din ap`, dar, cu p`rul [i hainele \mbibate de ap`
tr`gnd greu [i cu bra]ele \nc` tremurnd din cauza efortului f`cut ca
s` \nvrteasc` manivela, c`zu imediat \napoi. |i venea pur [i simplu s`
plng`.
Se privir` \n t`cere cteva clipe, dup` care Marichelle r`spunse cu
un zmbet \ncurcat \ntreb`rii lui mute, exprimate printr-o ridicare de
sprncene [i \ntinse mna.
-D`-mi [i cealalt` mn`, spuse el blnd, dar ferm, dup` care o
ridic` imediat, cu u[urin]`.
De[i privirea lui era greu de interpretat, nu d`dea impresia de
furie, ci mai degrab` de amuzament.
Suntem chit, nu-i a[a?
|l privi cu r`ceal`, f`r` s`-i r`spund`, \ndreptndu-se spre
tambuchi, l`snd o dr` de ap` \n urma ei.
Nu, domnule Kenrick, nu suntem chit. Te iert c` m-ai aruncat \n
ap` am meritat-o. Dar nu te voi ierta niciodat` pentru cum m-ai f`cut
s` m` simt \nainte de asta. Niciodat`!
Cnd \l auzi cobornd, era deja \n cabina de du[. |l auzi
oprindu-se \n fa]a u[ii [i, pentru o clip` se temu c` va intra [i o va g`si
dezbr`cat`. Individul era capabil de orice era pur [i simplu nebun.
|l auzi deschiznd u[a compartimentului \n care se afla boilerul.
Marichelle nu se putu \mpiedica s` remarce, trist`, c` se purta ca [i
cum iahtul era deja al lui.
S` \nc`lzesc apa? N-ar mai fi \ndr`znit acum s` nu-i r`spund`.
Nu, mul]umesc, nu mai pot s` a[tept att.
|ntr-adev`r, n-ar mai fi putut a[tepta \nc` dou`zeci de minute pn`
s-ar fi \nc`lzit apa. Prefer` s` fac` un du[ rece rapid, de[i deja \i
cl`n]`neau din]ii, parc` erau castaniete. Urm` ultima lovitur`: nu mai
g`si niciun prosop \n dulapul cu lenjerie. Scoase un geam`t de
dezn`dejde.
38 HELEN CONRAD
Marichelle?! Ce s-a \ntmplat?
Nu mai sunt prosoape. M` \ntreb ce altceva s-ar mai putea
\ntmpla.
Se dovedea a fi una din cele mai rele zile din via]a ei [i era abia la
jum`tate.
Mai pot fi \n alt` parte?
Poate \n teug`.
|ntorcndu-se \n cteva minute, Kenrick b`tu la u[` o dat`, apoi
deschise pu]in, ct s`-i \ncap` mna cu prosopul. Marichelle r`mase
privind lung: era pentru prima dat` cnd observa ce mini puternice
[i \n acela[i timp elegante avea, cu degete lungi [i fine, iar la unul din
degete, un inel: un inel din aur masiv, cu doi delfini jucndu-se.
Marichelle r`mase ca hipnotizat` de ochiul mic de diamant al celui
mai apropiat dintre ei.
Ia-l, Marichelle, spuse el agitnd prosopul, dac` nu vrei s` vin s`
te [terg chiar eu. Aud de aici cum \]i cl`n]`ne din]ii.
Trase prosopul din mna lui cu brutalitate, trnti u[a [i \ncepu s`
se [tearg` [i s` se \mbrace, tremurnd \n continuare, dup` care ie[i [i
se \ndrept` spre cabina ei. Kenrick st`tea \n u[a buc`t`riei,
blocndu-i drumul, ]innd \n fiecare mn` cte o can` aburind`.
Ia loc, Marichelle.
Merg \n cabina mea.
Nu, nu mergi nicìeri. Stai jos.
Marichelle inspir` adnc, \[i d`du capul pe spate [i-l privi cu furie.
{i, dac` [i acum mai ai manifest`ri de isterie fa]` de mine, te
plesnesc ca s` te calmez. A[az`-te.
Se a[ez` f`r` s` comenteze, se \nveli cu p`tura dat` de el [i \ncepu
s` guste, cu mare precau]ie, din bùtura pe care el o preg`tise.
Este rom fierbinte cu unt, ca s` te \nc`lze[ti.
Era \ntr-adev`r fierbinte [i tare. Rezemat` de sp`tarul moale din
catifea al canapelei, Marichelle \nchise ochii [i continu` s` bea,
recunosc`toare, cu \nghi]ituri mici; \i sim]ea privirea asupra ei, era ca
[i cum ar fi stat \n fa]a unui foc, dar era foarte pl`cut, se sim]ea bine [i
nici nu-i mai p`sa.
La ce te gnde[ti \n momentul acesta, Marichelle? o \ntreb` el \n
cele din urm`.
|mi doream ca acest moment s` nu se mai termine niciodat`,
r`spunse ea tot cu ochii \nchi[i s` stau aici, lenevind la c`ldur`, f`r`
s` m` gndesc la nimic [i f`r` s` simt nimic, [opti ea vis`tor. S` fie
mereu ca acum.
Totu[i, undeva \n dep`rtare, pndea o primejdie [i, orict de
dureros era, trebuia s-o \nfrunte. Da, [tiu, Marichelle De fapt, nici
asta nu mai conta. Brusc, \n minte \i ap`ru un pe[te de aur. Ah,
delfinii... Deschise ochii.
|]i mai preg`tesc unul?
Da, te rog.
A[adar, era c`s`torit. Nu se a[tepta de la el s` se poarte att de
amabil acum, dar poate c` personalitatea lui avea [i alte fa]ete
neb`nuite. |n orice caz, furia lui cnd coborse de pe catarg fusese pe
deplin \ndrept`]it`. Se putea considera norocoas` c` n-o sugrumase.
Deschise ochii, oftnd. |ntre timp, se a[ezase [i el din nou lng` ea,
dup` ce-i adusese o nou` por]ie de rom.
|l iube[ti chiar att de mult? \ntreb` el cu blnde]e.
Marichelle clipi nedumerit`. Ah, iahtul! Era ciudat c` nu iahtul o
preocupa \n clipa de fa]`.
Da.
40 HELEN CONRAD
De ce?
Se rezem` din nou [i \nchise ochii. Nu \ncerca s` r`spunzi la
\ntrebarea asta, se avertiza singur` chiar \n timp ce \ncepuse s`-i
r`spund`.
Pentru c` m` a[tepta \ntotdeauna aici, presupun. Prima mea
amintire o am cum st`team aici, \n aceast` cabin` [i priveam
candelabrul. Marichelle a fost mereu punctul \n jurul c`ruia a gravitat
via]a mea singurul loc \n care puteam s` m` \ntorc, singurul loc pe
care \l puteam numi "acas`". Cel pu]in, dup` moartea tatei.
Cum s-a \ntmplat?
Era pe vasul unui prieten|ntr-o noapte, \n timpul unei furtuni
puternice, a ajuns pe o plaj`. F`cu o pauz`, puse cana pe mas` [i o
prinse strns cu amndou` minile. Avea \n minte imaginea clar` a
cerului ro[iatic din cauza furtunii, a valurilor care loveau plaja [i coca
b`rcii. Avusese ani \n [ir dup` aceea co[maruri, \nct parc` fusese
acolo aievea [i asistase neputincioas` la \ntreaga scen`. Tata s-a urcat
\n barca mic`, lund cu el ancora folosit` \n caz de furtun` [i cablul de
ancor`; inten]iona s` vsleasc` pe o anumit` distan]`, ca s` arunce
ancora [i s` se trag` apoi pe aceasta. Inspir` adnc, apoi continu`
repede: A vslit aproximativ o sut` de picioare, apoi un val a r`sturnat
barca, iar el s-a prins \n cablul ancorei. ~sta este sfr[itul pove[tii.
Kenrick o privea lung, cu fa]a livid`.
Marichelle. dac` a[ fi [tiut asta nu te-a[ fi aruncat Nici nu
[tiu cum s`-mi cer scuze
Sunt marinar, Rod, spuse ea zmbind [i ridicnd din umeri. Nu
se poate s`-]i plac` s` navighezi [i \n acela[i timp s` ur`[ti marea. Dac`
ar fi fost dup` mama, continu` ea, fratele meu Archie [i cu mine n-am
mai fi pus niciodat` piciorul pe puntea unui vas. Cred c` bunicul [i-a
dat seama de lucrul acesta. Dup` \nmormntare, ne-a luat pe amndoi
[i ne-a adus direct pe acest iaht. C`pitanul ne f`cuse deja bagajul [i am
p`r`sit portul la apus, \ndreptndu-ne spre Irlanda. Acum, privind \n
urm`, s-ar putea spune c` ne-a r`pit, de[i atunci n-am realizat acest
lucru. I-a l`sat o scrisoare mamei, \n care \i scria c` ne \ntoarcem la
toamn` [i s` nu se \ngrijoreze. De-atunci, n-a mai vorbit cu el. S-a dus
acas`, la p`rin]ii ei, \n Statele Unite, iar Marichelle ne-a consolat pe noi
patru.
Cnd s-a \ntmplat asta?
Acum zece ani.
|nseamn` c` aceea a fost vara \n care te-am v`zut, spuse el lini[tit.
Cum adic`, m-ai v`zut?!
Am fost \n Irlanda \n vara aceea; m` \ntorceam din prima mea
curs` transatlantic`. Era \n amurg [i treceam vslind prin apele
portului cnd Marichelle a trecut pe lng` mine. La crm` era o fat`
cu p`r lung blond-argintiu, care flutura \n vnt.
Da, atunci p`rul meu era mai deschis.
Erai att de mic`, \nct trebuia s` stai \n picioare ca s` vezi peste
roata timonei. Un b`rbat mai \n vrst`, probabil c`pitanul, st`tea \n
spatele tù \n dreptul arborelui pupa [i te supraveghea, dar se vedea
clar c` tu erai la comand` [i grozav de mndr` de asta. Ai trecut la o
distan]` mic` de mine, dar erai att de concentrat`, \nct sunt convins
c` nu m-ai v`zut. Am [tiut c`, \ntr-o zi, va trebui s-o am Marichelle
era cea mai frumoas` ambarca]ie pe care am v`zut-o vreodat`.
Acum o ai, zmbi ea cu am`r`ciune. Eu am pierdut, tu ai c[tigat.
P`cat c` n-am intrat \n tine atunci, \n Irlanda...
Ro[i, \ngrozit` ea \ns`[i de ceea ce spusese. Era ciudat cu ct`
dezinvoltur` vorbea cu el.
42 HELEN CONRAD
De data aceasta, fa]a lui c`p`t` o expresie rece, devenind ca o
masc`, parc` murise ceva \n el, iar ea sim]i \n suflet ceva asem`n`tor
unei pierderi.
|nc` n-o am [i, de fapt, sunt doar agentul adev`ratului
cump`r`tor o corpora]ie. Cei de acolo doresc un iaht vechi, de
calitate, pentru a-[i uimi clien]ii [i a-[i amortiza taxele. Eu sunt angajat
s` aleg, s` testez, s` cump`r [i apoi s` livrez.
Pe scurt, un mijlocitor.
Kenrick se ridic` imediat, ca un arc, aplecndu-se spre ea.
Dac` nu
Se opri la auzul unor pa[i grei pe puntea de deasupra. Era
c`pitanul.
Hei, spuse acesta jovial, intrnd, ce mult a]i stat!
La o privire mai atent`, zmbetul lui p`li. Marichelle ro[i,
\nchipuindu-[i scena v`zut` prin ochii lui: Rod Kenrick aplecat
amenin]`tor spre ea, cu pantalonii rup]i, pentru care improvizase o
peticeal` din material cu care se reparau pnzele, iar ea ar`tnd ca un
[obolan \necat.
Ah, n-ar fi trebuit pentru nimic \n lume s` ne la[i singuri! glumi
ea, zmbind vesel. Eu am reu[it s` cad peste punte, iar domnul
Kenrick [i-a ag`]at pantalonii urcnd s` inspecteze catargul. Acum, ne
ref`ceam cu o bùtur` fierbinte.
Dup` care \l fulger` cu privirea pe Kenrick, care \nc` p`rea s` aib`
probleme \n a-[i men]ine calmul.
Pot s` v` preg`tesc [i dumneavoastr` un rom fierbinte, domnule?
\ntreb` acesta, \ntorcndu-se spre c`pitan cu o privire calm`.
Nu, mul]umesc. Am venit doar s-o iau pe Marichelle [i s` facem
cteva cump`r`turi \n ora[. A]i v`zut tot ce dorea]i?
Da, domnule. N-am nicio obiec]ie; este \n stare foarte bun`. Ei
bine, dac` ne \ntlnim disear`, ar trebui s` plec acum. Mul]umesc \nc`
o dat`, domnule, spuse el \ntinznd mna, dup` care se \ntoarse spre
Marichelle, dnd mna [i cu ea, dnd gestului sù o aparen]` ct se
poate de oficial`. A fost o zi foarte interesant`, domni[oar` Christie;
mul]umesc.
|mpotriva voin]ei, Marichelle \ntinse [i ea mna, de[i privirea lui
ironic` era o provocare pentru a-l sfida. Fiorul ciudat sim]it la
atingerea lui o f`cu s`-[i ]in` cu \nc`p`]nare privirea \n p`mnt pn`
cnd c`pitanul cobor\ cu el de pe iaht.
***
Cnd ajunser` la rulot`, Marichelle mergea aproape cl`tinndu-se.
I se p`rea c` trecuser` s`pt`mni de cnd nu mai v`zuse un pat. Via]a
ei se schimbase att de mult \n ultimele dou` zile, chiar \n ultimele
cteva ore, \nct sim]ea nevoia s` fie pu]in singur`, s`-[i adune
gndurile.
|n plus, gndul la apropiata vizit` a lui Rod era insuportabil.
Bunicule, a fost delicios! spuse ea, punnd furculi]a jos dup` ce
abia se atinsese de mncare.
M` bucur s` aud asta! Dup` cum \nvrteai furculi]a mai mult \n
gol dect \n mncare, m-am temut c` mi-am ie[it din mn`. Mi-am
amintit c` a[a procedai [i cnd aveai [ase ani [i \ncercam s` te
convingem s` m`nnci sparanghel. |ntotdeauna ai fost un copil
\nc`p`]nat.
44 HELEN CONRAD
Nu, protest` ea rznd, mncarea este excelent`, dar, dintr-o
dat` m` simt att de obosit`, \nct nu pot s` m`nnc.
Scuz`-m`, scumpa mea, mereu uit c` nu e mult de cnd ai
cobort din avion! Stai pe loc, John, strng eu farfuriile [i aduc
cafeaua. Am lenevit azi toat` ziua, \n timp ce voi a]i f`cut toat` munca
nepl`cut`. Domnul Kenrick urmeaz` s` vin` \ntr-o or`. Poate vrei s`
mergi s` te odihne[ti, Marichelle. Vom discuta condi]iile finale ale
vnz`rii, va fi plictisitor.
|l privi disperat`, dar bunicul refuza s` se uite la ea. C`pitanul \[i
f`cea de lucru cu pipa, stingherit.
Ar fi putut s` mai fac` o ultim` \ncercare de a-i convinge s` se
r`zgndeasc`, dar se sim]ea mult prea obosit`. {i-apoi, ceva din
expresia de pe chipul bunicului \i spunea c` ar fi o pierdere de timp.
E ciudat, continu` acesta, dar din toat` coresponden]a pe care
am avut-o, nu mi-a[ fi imaginat c` acest domn Kenrick este att de
tn`r. Este un cunosc`tor att de fin al iahturilor din acea perioad`,
\nct sunt sigur c` ar fi \n stare s` spun` numele, proiectantul [i tipul
de greement al fiec`rei ambarca]ii c[tig`toare din Cursa Fastnet
\ncepnd din anul 1925
A[ spune c` el \nsu[i e navigator, complet` c`pitanul, dup` cum
a inspectat iahtul. Se pricepe la fiecare [urub [i bol], dar [i la partea
teoretic`.
Nu m` surprinde
De cnd coresponda]i cu el? \ntreb` Marichelle.
Ei bine, ezit` el destul de stingherit, am primit un bilet de la el
acum cinci ani: m-a g`sit \n registrul Lloyd al iahturilor. Mi-a scris c` o
v`zuse pe Marichelle cu ctva timp \n urm`, c` a admirat-o enorm [i
ne-a rugat doar s`-l avem \n vedere dac` ne hot`rm vreodat` s-o
vindem. Sigur, nu era prima ofert` de acest gen pe care o primisem,
dar el p`rea foarte sincer. I-am r`spuns atunci [i i-am mul]umit, dar
i-am spus c` era exclus s` vindem iahtul. Acum un an [i jum`tate,
prim`vara devreme, a scris din nou, re\nnoindu-[i cererea. La
momentul respectiv, noi doi deja \ncepusem s` avem unele dubii \n
leg`tur` cu posibilit`]ile noastre de a-l p`stra, dar tu [i Archie trebuia
s` veni]i, pia]a de capital se revigorase pu]in [i \nc` nu eram preg`tit
suflete[te pentru eventualitatea vnz`riiI-am r`spuns c` nu vnd,
dar i-am sugerat s`-mi scrie din nou peste un an. |ntr-adev`r, dup` un
an, \n martie, am primit o alt` scrisoare. |nc` o mai vroia pe
Marichelle; trebuie s` recunosc c` este un pretendent foarte hot`rt!
Dar \n]eleg c` nu-l cump`r` pentru el, ci reprezint` o corpora]ie.
Da, e adev`rat, de[i a omis s` men]ioneze acest lucru \n primele
lui scrisori. Trebuie s` avem \ncredere \n el, Marichelle; nu ne mai
putem permite s` mai a[tept`m s` alegem viitorul proprietar al
iahtului nostru. De[i este superb, nu sunt mul]i dispu[i s` cumpere un
vas de vrsta [i dimensiunea lui. Se poate spune c` este o relicv` a
unor vremuri mai prospere, cu mai mult` m`re]ie.
Este ca [i cum ai vinde un Stradivarius, Marichelle, adùg` [i
c`pitanul. Degeaba oferi o pies` superb`, nepre]uit`, cnd cererea
actual` pentru a[a ceva este att de limitat`. Domnul Kenrick ne ofer`
un pre] foarte bun, mai mult dect am fi sperat s` ob]inem. {i, dac` se
va ocupa el de iaht, sunt convins c` acesta va fi tot att de bine \ngrijit
ca [i pn` acum. Marichelle se ridic` auzise destule laude la adresa
lui Rod Kenrick.
Sper s` fie a[a. M` duc s` m` culc; ne vedem mine.
Cum puteau, bunicul [i c`pitanul, s` suporte? Marichelle fusese
dragostea vie]ii lor, sau, mai bine spus, ultima lor dragoste.
46 HELEN CONRAD
Cum puteau admira omul care le-o lua?
Ai o scrisoare pe mas`, o mai anun]` bunicul, \nainte s` se
retrag` \n camera ei.
Era o scrisoare voluminoas` din San Diego, de la Peter. Pesemne
c` o trimisese \nainte de plecarea ei din California. Marichelle oft`;
bietul Peter! |i pl`cea de el, ceea ce \nrùt`]ea [i mai mult situa]ia.
Vroia ceva mai mult dect afec]iunea lui Peter. |ngrozit`, \ndep`rt` din
minte imaginea brusc ap`rut` a acelui chip plin de furie [i pasiune
aplecat deasupra ei. Arunc` scrisoarea \napoi, pe mas`. Nu, Peter, te
rog, nu \n seara asta. Era deja destul de deprimat`.
Urc` \ncet sc`rile, sprijinindu-se de balustrada din stejar. Nu mai
vroia dect o baie fierbinte [i un pat.
Se dezbr`ca deja \n baie cnd \l auzi pe Rod venind. Tocmai \[i
scotea bluza, cnd \[i v`zu bra]ele pline de vn`tì [i urme de degete.
La naiba cu individul `sta! Ochii i se umplur` imediat de lacrimi de
furie: parc` nu mai putea sc`pa de el. Acum trebuia s` stea cu urmele
acelea cel pu]in o s`pt`mn`, ca s`-[i aminteasc` de fiecare dat` de
minile acelea mari, puternice, care o scuturau brutal, ca pe o p`pu[`
de crp`. Intr` \n cada cu ap` fierbinte [i \nchise ochii.
"Blestemat s` fii, Rod Kenrick!", [opti ea.
Dup` nelini[tea pe care o sim]ea, se temea c` b`rbatul acela \i
l`sase urme nu numai pe bra]e.
Se sim]ea mai relaxat` dup` baie. Se \mbr`c` \n halatul ei preferat,
albastru-\nchis, lung pn` la glezne, care mereu o a[tepta acolo, \n
Anglia [i p`[i cu pruden]` spre holul din care se vedea vestibulul de
jos, de la intrare.
Din sufragerie, se auzeau vocile b`rba]ilor discutau \n fa]a
focului, ca de obicei. Pesemne c` Rod plecase de mult timp.
O porni \ncet spre camera c`pitanului. Acesta avea o bibliotec`
grozav`, iar ea [tia exact ce vroia: albumul de fotografii cu iahturi de
regate de la \nceputul secolului, f`cute de Beken. Era timpul s` se
gndeasc` din nou la fotografiile ei [i Beken era exact etalonul de care
avea nevoie.
Se \ntorcea deja, cu cartea sub bra], cnd, aruncnd o privire \n jos,
r`mase pe loc, ca paralizat`: Rod era jos [i privea colec]ia de stampe
cu ambarca]ii a bunicului. Nu putu s` nu remarce, cu am`r`ciune, c`
tocmai se uita la preferata ei. Avea obi[nuitul lui aer dezinvolt [i
elegant. Era cu spatele spre ea, dar tocmai atunci, f`cu un pas spre
urm`toarea stamp` de pe perete. Trecu de masa pe care era scrisoarea
lui Peter, apoi privi instinctiv \n sus [i avu o u[oar` tres`rire cnd o
v`zu.
Bun` seara, Marichelle. Te sim]i bine?
Da, r`spunse ea cu r`ceal`.
M` bucur. M` temeam s` nu fi r`cit.
Nu, sunt bine, doar obosit`.
Ai o scrisoare, aici.
Da, [tiu.
Oare \ntotdeauna b`rbatul acesta are aerul unei pisici pndind un
[oarece?
Vrei s` ]i-o arunc?
Nu, mul]umesc. O citesc mine.
Bine.
Zmbi ironic [i spuse ceva cu voce joas`.
Marichelle porni spre camera ei. S`-l ia naiba! Vedea prea multe.
{i, oare ce spusese? Avea impresia c` auzise ceva de genul "Bietul de
el!".
48 HELEN CONRAD
Capitolul 4
A doua zi diminea]`, merser` pe iaht ca pentru a-[i lua r`mas-bun
\n tihn`. Nu vorbeau, dar t`cerea lor nu era tensionat`.
C`pitanul mai f`cea ultimele reglaje la motor, iar bunicul lustruia
aparatura din alam` de pe punte; neexistnd mn` de lucru
permanent`, era imposibil ca lustrul s` se men]in` \n acel aer salin.
Marichelle se plimba \ncet pe punte, gndindu-se la proiectul
pentru care \i venise acea idee \nc` din vara trecut`. Atunci, se
concentrase asupra unor instantanee \n mi[care. |i f`cuse bunicului o
fotografie grozav`, la timon`, pe care inten]iona s-o a[eze \n viitorul ei
album, al`turi de o alta, la fel de frumoas`, pe care bunicul \nsu[i o
f`cuse tat`lui ei, la crm` pe Marichelle, \n timpul unei regate; pe
fundalul unui cer \ntunecat, prevestitor de furtun`, se vedeau alte trei
iahturi \n urm`rire [i chipul radios al tat`lui ei, deopotriv` vis`tor [i
fericit. O alt` fotografie preferat` a ei era cea pe care i-o f`cuse lui
Archie, sus pe catarg, cu razele luceaf`rului de sear` mngindu-i
p`rul.
Avea la ea pozele le adusese special.
Vreau s` v` ar`t ceva, le spuse mai trziu, la ora ceaiului, \n
cabina c`pitanului, [i le d`du teancul de optsprezece fotografii, dup`
care le urm`ri reac]ia.
{tii [i tu ct sunt de bune, spuse \n cele din urm` bunicul, dup`
ce le privi \ndelung. Sunt foarte mndru de tine.
Mul]umesc, bunicule, rse ea fericit`. Da, [i mie \mi plac, dar
vroiam s` aud p`rerea voastr`; voi doi [i Archie sunte]i criticii de care
\mi este cel mai team`.
Se vede c` ai pus tot sufletul \n aceste fotografii, coment`
c`pitanul, dup` ce termin` de privit. Cele mai multe din ele sunt mult
mai bune dect cele trei pe care le ai deja pe coper]ile revistelor. N-ai
trimis \nc` niciuna din ele?
Nu; cu ele am alte planuri. V` aminti]i eseul fotografic despre
iahturile clasice de pe Coasta de Vest, pe care l-am f`cut pentru o
revist` de specialitate acum doi ani?... Fotografiile care au constituit
primul meu mare succes?
|nseamn` c` n-ai observatAm \nr`mat fotografia cu Dorade
navignd \n larg e \n camera bunicului.
Nu, n-am observat, recunoscu ea \mbujorndu-se de pl`cere. Tot
atunci mi-a venit ideea s` realizez un album pe o singur` tem`. |n
ultimii ani au ap`rut cteva albume mici referitoare la construc]ia unei
anumite nave, sau istoricul unui tip de ambarca]ie. Spre sfr[itul verii
trecute m-am hot`rt s` fac un eseu fotografic, de fapt o adev`rat`
biografie, pentru Marichelle. Anul trecut m-am concentrat numai
asupra instantaneelor \n mi[care. Desigur, \mi plac, dar vreau s` \ncerc
[i altceva, de exemplu, instantanee surprinse pe vreme rea, sau detalii
timona, habitaclul, bompresul, ancorele apoi interiorul
50 HELEN CONRAD
Inten]ionez s` folosesc [i cteva fotografii f`cute de tine, bunicule, ca
s` pot face un scurt istoric. Cu ct fe]ele lor p`reau mai \ngrijorate, cu
att mai entuziasmat` le \mp`rt`[ea planurile ei. Cred c` acest album
este cea mai bun` [ans` a mea s` m` afirm. Acum, cnd Marichelle nu
va mai fi a noastr`, acest lucru pare cu att mai important. Este un iaht
mult prea important ca s` nu r`mn` un astfel de material \n urma lui.
Cine [tie ce se \ntmpl` cu el dup` ce va fi vndut? Am avut ocazia s`
v`d iahturi vechi frumoase modificate de noii proprietari astfel \nct
abia le mai recuno[teai mobilierul ref`cut din plastic [i furnir,
pentru a le adapta curselor charter. Nu se [tie ce va face Kenrick cu el.
De aceea, mi se pare mai important dect oricnd s` fac lucrul acesta
acum. Pur [i simplu trebuie.
Bunicul oft`, arunc` o privire spre c`pitan, care ridic` din
sprncenele stufoase \n semn de neputin]`.
{i ct \]i ia s` faci fotografiile astea? \ntreb` el \n cele din urm`.
Ct timp am la dispozi]ie? Doar [tii c` sunt obi[nuit` s` am un
termen cnd lucrez pentru reviste.
Domnul Kenrick pleac` mine \n Cornwall. Inten]ioneaz` s` se
\ntoarc` \n cinci s`pt`mni cu echipajul, dup` care vor pleca imediat
spre Madeira.
Cinci s`pt`mni! r`sufl` u[urat`. Da, cred c` reu[esc s` termin \n
cinci s`pt`mni trebuie. Mai este al nostru pn` la \ntoarcerea lui?
Da. De fapt, din punct de vedere juridic, este al nostru pn` la
\nti ianuarie.
Cum?! |l privea lung, nevenindu-i s` cread`. Vrei s` spui c` ai
\ncredere s`-l la[i s` traverseze oceanul cu iahtul \nainte de a-l fi pl`tit?
Ah, bunicule! De ce faci asta? Dac` \l scufund`? Cum po]i avea
\ncredere \n el? |n definitiv, este un strìn!
Lini[te[te-te! |n primul rnd, cred c` m` pricep s` apreciez
oamenii [i am \ncredere \n domnul Kenrick. |n al doilea rnd, am
semnat un acord care este \n m`sur` s` ne ofere suficient` protec]ie.
Corpora]ia pe care o reprezint` nu vrea s` cumpere vasul pn` la
\nceputul noului an fiscal. Totu[i, vor face contract de navlosire, cu
amendamentul c` vor perfecta cump`rarea \n luna ianuarie \n
Antigua. Pn` atunci, vor pl`ti o asigurare la Lloyd. Ei, e[ti satisf`cut`?
Da, bunicule. Sun` foarte rezonabil. Te rog s` m` scuzi.
Nu suntem chiar ni[te \ncep`tori C`pitanul [i cu mine am
supravie]uit o jum`tate de secol \nainte s` apari tu ca s` ne protejezi!
Ai dreptate, rse ea. |mi pare rù te rog s` m` scuzi. De-acum
\ncolo, promit s` m` ocup doar de pozele mele. Doar c` individul
acesta ne este total necunoscut
{i nu-]i inspir` \ncredere, nu-i a[a? Te bazezi pe ceva?
Nu recunoscu ea cu un aer jenat.
Dac` ai vreo obiec]ie \n ceea ce prive[te acordul \ncheiat,
propun s` i-o spui direct domnului Kenrick disear`.
Disear`?!
Da. L-am invitat la cin` pe iaht, din moment ce pleac` mine
diminea]` devreme. Tot \n seara aceasta trebuie s` semn`m [i actele.
Ieri p`rea \ngrijorat din cauza ta, s` nu fi r`cit, c`znd \n ap`. Se
\nvinov`]ea pentru acel incident. Dar cum s-a \ntmplat, de fapt?
N-am fost atent` [i am alunecat asta e tot, bigui ea.
Aha \n]eleg [opti bunicul, privind-o ciudat.
Marichelle se \ncrunt`; b`rba]ii din jurul ei vedeau mult prea mult.
De ce trebuia s`-l mai suporte din nou pe acest Rod Kenrick? De ce nu
se ducea \napoi \n State, la so]ia lui? Sau, poate c` so]ia lui era blonda
\nalt` cu care-l v`zuse \mpreun` \n doc.
52 HELEN CONRAD
Apropiata lui vizit` o umplea de nelini[te: cteva ore sub privirea
lui ironic`, f`r` s` poat` s`-i dea nicio replic` ustur`toare. |ngrozitor!
Cel pu]in, \ns`, cinci s`pt`mni avea s` fie lini[tit`. Dar nici m`car
gndul acesta nu o remonta. Ar fi trebuit s` \nceap` deja s` lucreze,
dar parc` nu putea. Lu` fotografiile \n cabina principal` [i le mai privi
o dat`, pe gnduri. Instantanee \n mi[care, murmur` ea, pe gnduri.
Pe vreme urt`, de furtun` |n curnd, Marichelle va cunoa[te din
plin astfel de experien]e. Din cte auzise, drumul spre Madeira era
greu, mai ales toamna. Ea nu navigase niciodat` pe vreme rea.
C`l`toria spre Irlanda fusese singura mai lung`, dar avuseser` atunci
parte de o vreme superb`. Oare cum se va comporta Marichelle \n
astfel de condi]ii? Iahtul mai f`cuse c`l`torii lungi demult, cnd
bunicul [i bunica merseser` \n Fran]a \n luna de miere, apoi \n Grecia,
cnd tat`l ei era copil. Dar, de la moartea acestuia, nu-l mai folosiser`
dect pentru croaziere scurte.
Pentru o clip`, [i-o \nchipui pe Marichelle cu pnzele \ntinse,
mndr`, sfidnd valurile sub lumina lunii [i se \nfior` de pl`cere.
Ce-ar fi s` mearg` [i ea? S-ar putea \n]elege cu Rod timp de cteva
s`pt`mni? Era adev`rat c` iahtul era mare, dar era oare destul de
mare pentru amndoi?
Se \mbr`c` pentru cin` cu mare grij` [i chiar \[i d`du u[or cu fard
de pleoape [i cu pu]in parfum. |n seara aceasta trebuia s` fie foarte
conving`toare [i f`cea apel \n acest scop la orice mijloace avute la
\ndemn`.
Ahoe, Marichelle! se auzi salutul marin`resc rostit de vocea
puternic` a lui Rod Kenrick, \nc` din doc.
Du-te tu, te rog, [i invit`-l la bord, spuse bunicul, care tocmai
deschidea o sticl` cu vin.
Marichelle urc` sc`rile repede, \n timp ce inima \i b`tea cu putere.
Ciudat! De ce avea \ntotdeauna astfel de reac]ii \n preajma lui? Se
privir` cteva clipe \n t`cere, cu precau]ie.
V` rog s` pofti]i la bord, domnule Kenrick, \l invit` ea ct se
poate de oficial.
Mul]umesc.
Dintr-o privire, Marichelle observ` pantofii speciali de punte pe
care Rod \i purta de data aceasta.
Doar nu era s` risc o nou` observa]ie, spuse el, zmbind cu
\n]eles.
|i zmbi rece, ab]inndu-se de la orice comentariu. {i mai vroia s`
traverseze Marea Caraibilor al`turi de acest b`rbat, cnd nu puteau s`
lase s` treac` dou` fraze f`r` s` strecoare o ironie sau o rùtate!
Vorbind serios acum, Marichelle, cum te sim]i? N-ai r`cit?
Sincer, sunt bine. Vino pe punte.
|n mod surprinz`tor, a fost o sear` pl`cut`. Acum \n]elegea [i ea
de ce bunicului [i c`pitanului le pl`cea de acest Rod Kenrick. Vorbea
cu mare pl`cere despre curse transatlantice [i despre croaziere, dar
asculta cu aten]ie [i interes povestirile bunicului despre victoria
iahtului \n regata de la Fastnet, iar cnd c`pitanul \ncepu s` descrie
furtuna c`reia \i ]inuse piept \n 1938, ochii lui str`luceau ca ai unui
copil prins \n vraja unui basm.
Doar Marichelle r`mase t`cut`, privindu-l discret, iritat` [i amuzat`
\n acela[i timp.
Nu, domnule, nu sunt broker de iahturi profesionist, de[i,
ocazional, pot facilita o astfel de tranzac]ie, r`spunse el \ntreb`rii
bunicului. Sunt designer de nave.
Proiectezi iahturi? sclipir` numaidect ochii c`pitanului.
54 HELEN CONRAD
Nu, domnule, iahturile sunt doar un hobby. |mi c[tig existen]a
proiectnd vapoare.
Sun` interesant, Rod, spuse bunicul. Lucrezi pentru o companie
naval` particular`?
Nu, \i l`s`m pe al]ii s` construiasc` navele, noi suntem doar o
firm` de proiectare Kenrick [i Fiul, din Boston. Eu sunt fiul. De cinci
ani, tat`l meu a l`sat \n seama mea noile proiecte, \n timp ce el prefer`
s` se ocupe de transform`ri [i reproiect`ri ale vechilor vase. Desigur,
test`m vasele, acord`m consultan]` \n ceea ce prive[te repara]iile de
care au nevoie, cump`rarea, vnzarea, sau scoaterea lor din uz. |n
aceste condi]ii, este inevitabil s` nu venim \n contact cu diferite
persoane care vor s` vnd` sau s` cumpere ambarca]ii [i ac]ion`m ca
brokeri, complet` el, aruncnd o privire rapid`, plin` de \n]eles, spre
Marichelle.
Aceasta se ridic` s` strng` farfuriile, f`cndu-i semn s` stea jos
cnd \l v`zu c` se ridic`, vrnd s-o ajute.
Dup` care Marichelle e numit` nepoata dumneavoastr`,
domnule? Dup` so]ie, sau dup` iaht? \l auzi ea din buc`t`rie,
\ntrebnd.
Bun` \ntrebare, Rod, rse bunicul. Dac` ar fi fost dup` mine, te
asigur c` m-a[ fi gndit la so]ia mea, de fapt prima Marichelle. Dar,
cum tat`l ei i-a ales numele, nu mai sunt sigur; iubea iahtul acesta ca
pe mama lui, a[a cum, de altfel, se \ntmpl` [i cu fiica lui.
Ei bine, e un nume minunat pentru un iaht minunat. Dar cred
c` aceast` Marichelle
Continu` cu voce \nceat`, a[a c` ea nu mai auzi [i restul supozi]iei
lui, ci doar rsul [i replica bunicului:
{i noi suntem de aceea[i p`rere; este exact ca bunica ei.
Marichelle oft` neputincioas` [i, lund tava cu cafele, se \ntoarse la
mas`. Se opri \n dreptul lor, \ngrozit`: aduseser` fotografiile ei [i Rod
de examina cu interes. Mai mult, c`pitanul tocmai se \ntorcea din
cabin` cu un exemplar din ultima revist` care avea pe copert`
fotografia f`cut` de ea.
{i aceasta e f`cut` tot de Marichelle, anun]` el cu mndrie.
Stilul mi se pare cunoscut, spuse Rod dup` ce privi \ndelung
fotografia. Tot tu ai f`cut [i fotografia din num`rul din iunie de anul
trecut?
Marichelle doar \ncuviin]` din cap, dup` care se duse gr`bit`
\napoi \n buc`t`rie s` aduc` fri[ca. R`mase acolo chiar mai mult dect
era necesar, dar cnd se \ntoarse, Rod \nc` mai privea fotografiile.
Sunt excelente, spuse el \n cele din urm`, strngndu-le
deoparte. Men]ine acest standard de calitate, domni[oar` Christie [i
vei avea o carier` str`lucit`.
Ciudat cum un compliment venit din partea du[manului ei putea
s`-i fac` att de mult` pl`cere; poate pentru c` nu p`rea omul care s`
laude cu u[urin]`.
Mul]umesc, reu[i ea s` rosteasc` \n cele din urm`.
Acum era momentul s` vorbeasc`, dar era \nc` prea tulburat` [i
privirea lui fix` \ngreuna [i mai mult situa]ia.
{i \ncepu el dup` o scurt` ezitare, ce inten]ionezi s` faci cu
fotografiile cu Marichelle? A[adar, \i spuse totul, \n timp ce el o privea
atent, \ncuviin]nd din cap din cnd \n cnd.
Cred c` albumul s-ar vinde foarte u[or. Marichelle este un iaht
ct se poate de fotogenic, cu o construc]ie [i un pedigree de excep]ie
[i, \n plus, cu o istorie pe m`sur`. Da, categoric, ar ie[i un album
grozav.
56 HELEN CONRAD
{i asta m` face s` vin cu o rug`minte
Cred c` [tiu despre ce e vorba, zmbi el. Dac` ai nevoie de mai
mult timp pentru acest proiect, pot aranja s` fii l`sat` la bord imediat
ce ajungem \n Caraibe, sau, dac` acolo \]i este dificil de ajuns, \n iunie,
anul viitor, iahtul va fi adus \n State.
De fapt, nu asta doream, domnule Kenrick. Cred c` pot termina
toate fotografiile de detaliu [i de interior \n urm`toarele cinci
s`pt`mni. Voi avea nevoie, \ns`, de fotografii f`cute chiar \n larg, \n
plin ocean. Vreau s` navighez spre Caraibe cu voi.
|l auzi pe c`pitan sco]nd un strig`t \n`bu[it de surprindere, iar pe
bunicul aproape \necndu-se cu cafeaua, dar continu` s`-l priveasc`
fix pe Rod.
Acesta \[i a[ez` cea[ca pe farfurioar` cu grij`, aruncnd o privire
rapid` bunicului.
|n]eleg c` este o surpriz` [i pentru dumneavoastr`, domnule
Christie. A[a obi[nuie[te, s` arunce bombe lund pe toat` lumea prin
surprindere?
Bunicul rse, dar nu coment`. Ah, ct \l iubea pentru diploma]ia
lui! {tia cnd s-o lase s` se lupte singur`. |n plus, avea impresia c` Rod
vroia s` c[tige timp.
Ei bine, domnule Kenrick? insist` ea politicos, zmbind.
Privirea lui era de nep`truns.
Nu.
Era ca [i cum ar fi primit o palm`. |[i sim]i inima b`tnd cu putere,
dar \ncerca din r`sputeri s`-[i p`streze calmul.
De ce?
Din multe motive, domni[oar` Christie.
Care anume?
|n primul rand, ai fost vreodat` cu adev`rat \n larg? Nu m` refer
la o scurt` c`l`torie spre Irlanda.
Nu, dar sunt un bun marinar, domnule Kenrick. Nu mi se face
niciodat` rù, dac` de asta v` teme]i.
Am auzit o mul]ime de marinari tineri sus]innd acela[i lucru; ar
trebui s`-i vezi cnd ajung la vreo treizeci de mile de ]`rm|n larg,
mi[carea valurilor este continu`, cu totul diferit` de cea din
apropierea ]`rmului [i nu exist` nicio posibilitate de a te \ntoarce, sau
de a o evita. Apoi, un alt factor de luat \n considera]ie este teama [i
poate acesta este cel mai important. Mul]i se \mboln`vesc pur [i
simplu de team`; faptul de a nu vedea s`pt`mni \ntregi p`mntul \]i
d` o senza]ie ciudat`.
Nu cred c` asta e o problem`.
Indiferent dac` \]i e team` sau nu, dac` suferi de rù de mare,
problema este grav`. Am v`zut b`rba]i ct un munte le[ina]i ca ni[te
pisoi dup` cteva zile de astfel de suferin]` [i cu cteva kilograme
bune mai pu]in, din cauza deshidrat`rii. Ori... tu nu-]i po]i permite s`
pierzi din greutate. Ai putea face complica]ii \nainte de a te putea l`sa
undeva la ]`rm.
Trebuie s` existe o prim` c`l`torie pentru fiecare marinar, spuse
ea ridicand din umeri. M` bazez, \ns`, pe un stomac bun. Care sunt
celelalte motive?
Al doilea motiv este c` iahtul n-a fost testat de ani de zile \n larg.
L-am examinat, dar nu se [tie cu ce condi]ii atmosferice ne
confrunt`m. Exist` \ntotdeauna un element de risc \n astfel de
c`l`torii.
A[a cum a]i spus, a]i examinat iahtul foarte serios; \l cunosc [i eu
foarte bine [i pot spune c` este \n stare foarte bun`. Sigur c` orice
58 HELEN CONRAD
c`l`torie pe mare implic` un risc, dar, a[a cum acest fapt nu v` re]ine,
nu m` va re]ine nici pe mine. Continua]i.
Voi fi foarte direct, domni[oar` Christie. Ve]i fi singur` \mpreun`
cu patru b`rba]i, s`pt`mni \ntregi pe mare. Sunte]i sigur` c` vre]i s`
v` afla]i \ntr-o astfel de situa]ie?
M`garul! se gndi ea, \ncruntndu-se, indignat`.
Eu m` pot controla. Dac` pute]i face [i dumneavoastr` acela[i
lucru [i v` pute]i ]ine echipajul sub control, nu v`d de ce ar ap`rea
probleme.
Se auzi un zgomot ca de rs \n`bu[it din partea bunicului, iar Rod
o fulger` cu privirea, \n timp ce o ven` \i zvcni la baza gtului.
Dar vi se pare corect ca ace[ti b`rba]i s` fie oblige]i s` se afle \n
astfel de condi]ii, \n compania unei femei atr`g`toare?! Via]a pe vas
este [i a[a destul de grea. Orice mic diferend se poate amplifica [i
c`p`ta propor]ii exagerate. Ai putea provoca o mul]ime de
ne\n]elegeri [i ar fi ultimul lucru de care am avea nevoie.
|n primul rnd, domnule Kenrick, acela[i lucru a[ putea spune
[i eu, c` voi fi expus` \n compania membrilor, f`r` \ndoial`, atr`g`tori,
ai echipajului dumneavoastr` Voi fi acolo cu o treab` precis`, nu s`
m` plimb de colo colo f`r` rost sub privirile lor. Sunt obi[nuit` s`
lucrez cu b`rba]i [i s` men]in o atmosfer` [i rela]ii de lucru; nu
inten]ionez s` v` fac niciun necaz. {i apoi, nici nu cred c` e drept s`
mi se refuze [ansa vie]ii doar pentru c` ar exista probabilitatea foarte
mic` de a provoca vreun disconfort minor. Mai degrab`, cred c` voi fi
de ajutor.
Kenrick se \ntoarse spre bunicul, str`duindu-se s` zmbeasc`, de[i
din]ii \i erau aproape \ncle[ta]i.
Ajutor!
Nu, Rod! rse bunicul. |mi cunosc bine limitele. Trebuie s` te
descurci singur.
Nu, Marichelle. Nu cred c` este o idee bun`.
Cunoa[te]i termenul "reprezentantul proprietarului"?
Da.
Brusc, privirea lui tr`d` \ngrijorare.
V` rog s` m` corecta]i dac` gre[esc, dar cred c` se obi[nuie[te ca
proprietarul s` trimit` un reprezentant cnd iahtul porne[te \n curs`,
sau este livrat f`r` ca acesta s` se afle la bord.
Kenrick oft` [i-[i \ndrept` privirea rug`toare spre bunic.
Domnule Christie, dori]i un reprezentant la bord?
Rod, dragul meu, Marichelle are dou`zeci [i doi de ani, este mai
rezistent` dect pare [i este un foarte bun marinar. De asemenea, are
dreptate cnd spune c` aceasta va fi [ansa vie]ii ei pentru a realiza
ni[te fotografii excelente. Pe de alt` parte, eu nu pot spune dac` tu [i
echipajul tù v` ve]i \n]elege cu ea. Cred c` va trebui s` iei singur
hot`rrea.
Marichelle [i Rod se privir` intens, t`cu]i. Ochii lui verzi aurii
aveau o expresie imposibil de descifrat; parc` erau ochii unui monstru
marin, sau, mai degrab`, ai unui delfin.
Bine, zise el \n cele din urm`, ridicnd u[or din sprncene. A[a
s` fie.
Mul]umesc.
Fa]a ei radia de fericire.
Sper s`-mi mul]ume[ti [i dup` ce se va termina totul,
domni[oar` Christie. Ei bine, aceast` discu]ie m-a extenuat. Propun s`
ne uit`m pu]in la contractul pe care l-am adus, domnule Christie, ca
s` nu v` mai re]in.
60 HELEN CONRAD
Marichelle sp`l` vasele [i apoi ie[i pe punte, l`sndu-i pe cei trei
b`rba]i s` discute contractul.
Era o noapte rece, \nstelat` [i, f`r` s` vrea, se gndi deja cum vor
ar`ta stelele privite din larg. Era surprins` de ct de vehement se
opusese Rod venirii ei. Probabil c` [i ea \i displ`cea lui tot att de mult
pe ct \i displ`cea el ei. Era firesc, avnd \n vedere modul cum se purta
cu el. Totodat`, asta \nsemna o c`l`torie trist` [i nepl`cut`, mereu sub
privirea lui dezaprobatoare. Chiar [i a[a, merita f`cut` era, \n
definitiv, ultima c`l`torie cu Marichelle. Auzi voci, apoi bunicul [i Rod
ap`rur` pe punte.
Atunci, ne vedem \n cteva s`pt`mni, domnule. P`str`m
leg`tura.
Bine\n]eles, Rod.
Domni[oar` Christie, vrei, te rog, s` m` conduci pn` la ma[in`,
ca s` mai discut`m pu]in?
|n niciun caz nu-l putea refuza sub privirile bunicului. {i-apoi,
trebuia ca atmosfera s` fie mai destins` \ntre ei, doar urma s` fie
\mpreun` mai bine de o lun`. De altfel, p`rea s`-i fi disp`rut enervarea
[i avea un aer foarte amabil.
Merser` t`cu]i pn` cnd ajunser` suficient de departe ca s` nu fie
auzi]i. La cap`tul rampei, Rod se opri [i mai privi o dat` iahtul, oftnd.
Erau att de aproape unul de cel`lalt, \nct bra]ele aproape c` li se
atingeau, iar ea \i sim]ea respira]ia.
|ntotdeauna ob]ii ceea ce vrei, Marichelle?
Dac` ar fi a[a, nu mi-ai fi luat iahtul. Au semnat contractul?
Da.
|nseamn` c` ai c[tigat. Oft` [i porni mai departe. Rod o prinse
u[or de bra], pentru a o conduce spre ma[in`.
Chiar [i a[a, \ns`, sim]ea c` locul atins de el o arde. Nu vrei deloc
s` v` \nso]esc, nu-i a[a?
Nu. Provoci necazuri, Marichelle, [i orice comandant de nav`
evit` necazurile.
Cum adic`, provoc necazuri?!
Se opri, surprins`, privindu-l \ncruntat` [i dndu-[i p`rul pe spate,
cu o mi[care a capului.
Dac` \ntr-adev`r nu-]i dai seama, atunci necazul este [i mai mare.
Nu puteam spune asta \n fa]a bunicului tù, dar cred c` e[ti un pericol
la bordul unei nave. Un acces de furie [i un gest f`cut sub impulsul
momentului pot fi amuzante la ]`rm, dar \n larg ar putea cauza
moartea cuiva. Orice mic` problem` se amplific`, uneori
dispropor]ionat \n larg [i te asigur c`, dac` pui \n pericol via]a unuia
din oamenii mei, sau a mea, nu voi fi deloc blnd cu tine. Acolo, eu
voi fi c`pitanul [i eu voi hot`r\, indiferent de ceea ce-]i place ]ie.
Marichelle sim]i un fior de team`. |n \ntuneric, masca blnde]ii
c`zuse [i, pentru prima dat`, \[i d`dea seama de cruzimea acestui
b`rbat.
Este clar, Marichelle? repet` el blnd, dar insistent.
Dac` spune]i dumneavoastr`, domnule Kenrick
O prinse strns de bra], tr`gnd-o spre el.
De-acum \ncolo, te rog s`-mi spui Rod asta e prima schimbare
pe care vreau s-o faci.
Marichelle \ncerc` s` se trag` \napoi, dar strnsoarea lui deveni [i
mai puternic`.
Spune, Marichelle! E simplu!
Ia-]i minile de pe mine! Am s`-]i spun cum vreau!
|i d`du drumul \ncet, cu o expresie de nep`truns pe chip.
62 HELEN CONRAD
Apoi, izbucni \n rs.
Cum dore[ti, doamn`. Respir` adnc, apoi vorbi din nou, pe un
ton vesel, ca [i cum s-ar fi adresat unui copil. -Ei bine.... cred c` e
timpul s` ne lu`m r`mas-bun. Fii cuminte pn` m` \ntorc, dac` vrei
s`-]i aduc un cadou din State.
|i lu` mna aproape cu for]a [i i-o ]inu pn` \ncet` s` se mai zbat`,
apoi, ridicnd-o spre buze, \i s`rut` senzual palma. Atingerea de-o
clip` a buzelor lui calde, \ndr`zne]e, \i \nfior` tot trupul, iar Marichelle
r`mase \mpietrit`, privind lung \n \ntuneric.
{i-acum, fugi, o trezi vocea lui la realitate, \nainte s` uit de
mine
Se-ntoarse repede [i fugi, auzindu-l rznd \ncet \n urma ei.
Capitolul 5
Marichelle \ndoi pagina carnetului [i ascult` cu aten]ie. Vntul de
octombrie sufla amenin]`tor \n jurul rulotei; nu era greu de imaginat
cum trebuia s` fie pe mare.
Terminase de f`cut fotografiile cu dou` s`pt`mni \n urm` avea
o mul]ime, ct s` umple trei albume. De asemenea, alesese [i din cele
f`cute de bunicul ei pe parcursul a cincizeci [i cinci de ani, din
vremurile de glorie cnd iahtul participa la regate. |nc` mai r`sfoia
albumul vechi al bunicului; ajunse la o fotografie care o f`cu s` viseze
silueta zvelt` a unei tinere la timona iahtului. Ar fi putut fi foarte
bine ea \ns`[i, att de mare era asem`narea, numai c` fotografia fusese
f`cut` \n 1928 A[a se explica pasiunea ei pentru naviga]ie o avea
\n snge, mo[tenit`. Era o fotografie att de bun`, \nct Marichelle
hot`r\ s` fie cea de deschidere a albumului, ca o dedica]ie.
O nou` rafal` de vnt zgl]i ferestrele.
}i-e frig, Marichelle? \ntreb` bunicul, a]]nd cu \ndemnare
focul \n c`min.
Prima Marichelle fusese o femeie norocoas`, se gndi ea,
privindu-l cu dragoste [i admira]ie. Oare de ce devenise att de greu
de g`sit un astfel de b`rbat \n prezent? Pn` acum nu o preocupase
aceast` problem`; de fapt, nici acum, dar, f`r` s` vrea, trecu \n revist`,
ca \ntr-o list` de cump`r`turi, ceea ce trebuia b`rbatului ideal:
inteligen]`, for]`, spirit de conducere da, hot`rt lucru, trebuia s` fie
un conduc`tor, nu unul c`ruia s` i se comande. Apoi, bine\n]eles,
trebuia s` fie pasionat de naviga]ie, s` aib` sim]ul umorului, s` fie
atent fa]` de cei din jur. Nu era neap`rat s` fie frumos \n sens clasic,
dar trebuia s` aib` tr`s`turi puternice [i, mai ales, s` fie plin de c`ldur`
[i de vitalitate. Da cam asta e tot Acum, e completIau [i eu
unul; v` rog s` mi-l \mpacheta]i [i s` mi-l livra]i la domiciliu. |n minte
\i ap`ru brusc imaginea lui Rod. Nu, nu acesta nu e bun! A]i uitat s`
pune]i bun`tate [i tandre]e! {i, \n plus, acesta e deja rezervat! Cineva
\naintea ei se gndise c` ar fi un model interesant care merit` \ncercat.
Ah, mai uitase ceva: fidelitatea. Cnd [i dac` \l va g`si pe b`rbatul vie]ii
ei, acesta va trebui s-o doreasc` pe ea [i numai pe ea, \ntotdeauna.
Poate era o copil`rie romantic`, dar unul din lucrurile pe care nu le
suporta era \n[el`ciunea.
Bar` repede imaginea chipului care-i ap`ruse \n minte cu un X [i
oft` adnc.
Tres`ri cnd \l auzi pe bunicul rznd; \[i d`dea seama c` o
urm`rise de ctva timp.
Doamne, Marichelle, la ce te gndeai? Oftatul acela suna de
parc` era venit din fundul unei fntni!
Ca s` fiu sincer`, m` gndeam la calit`]ile pe care ar trebui s` le
aib` b`rbatul ideal [i tocmai ai pierdut: una din principalele
condi]ii este tactul.
Izbucnir` amndoi \n rs cnd intr` c`pitanul cu o tav` cu ceai
fierbinte cu rom.
Ce vi se pare att de amuzant? \ntreb` acesta, moroc`nos.
Tocmai mi s-a adus aminte c` nu trebuie niciodat` s` \ntrebi o
femeie la ce se gnde[te pentru c` s-ar putea s`-]i spun`.
Dar tata? \ncerc` Marichelle s` devieze conversa]ia. Avea tact?
Cam tot att ct mama ta sau ct tine. S` spunem c`, un pic mai
pu]in dect un elefant \ntr-un magazin cu por]elanuri...
D`du u[or din cap [i r`mase zmbind cine [tie c`rei amintiri.
Tocmai atunci sun` telefonul, readucndu-l la realitatea prezentului.
Alo? Ah, bine ai venit, Rod!
Marichelle \ncepu s` priveasc` din nou fotografiile din album [i,
de[i c`pitanul \i povestea una din cele mai palpitante, legate de poza
de la pagina respectiv`, de altfel preferata ei, de data aceasta nu
ascult` dect pe jum`tate, \ncercnd s` prind` ceva din conversa]ia
bunicului.
S-au \ntors, anun]` el dup` ce \nchise telefonul.
De unde suna?
De acas` de la cumnatul lui, din Londra. Vor veni aici mine mai
trziu. Oft`, apoi zmbi, privind fa]a tulburat` a Marichellei. Nu-]i face
griji pentru noi! John [i cu mine suntem destul de duri ca s` rezist`m,
nu-i a[a, John?
Sigur c` da, Edward.
Cum nu prea mai era mare lucru de spus, merser` devreme la
culcare.
***
66 HELEN CONRAD
Marichelle f`cu un pas \napoi, ca s` priveasc` mai bine; r`sufl`
u[urat`. Nu putuse s` stea f`r` s` fac` nimic \n a[teptarea lui Rod, a[a
c`, profitnd de ziua aceea rece, se hot`r\ s` l`cuiasc` tot ce era de
l`cuit pe punte. Dura mai mult dect se a[teptase, dar, cel pu]in, era
mul]umit`: ie[ise totul perfect. Lacul trebuia \ntins \n strat nici prea
gros, nici prea sub]ire, \n ritm constant [i rapid, cu mi[c`ri precise [i
ei \i reu[ise de minune acea propor]ie. Mai avea doar o mic` parte de
terminat, a[a c` putea face o pauz` de cteva minute, dup` care s`
mearg` s` se \mbrace mai adecvat pentru a \ntmpina echipajul.
Ridicnd \ntmpl`tor privirea, prinse cu coada ochiului o mi[care
era Rod Kenrick, venind spre ea de pe doc, cu pa[i u[ori, ca o pisic`.
Cum el nu o v`zuse \nc`, se \ntoarse repede cu spatele [i, cuprins` de
panic`, relu` vopsitul. De data aceasta, \ns`, mna \i tremura
\ngrozitor. Au fost de-ajuns cele cteva clipe \n care-l privise ca s`
primeasc` imediat confirmarea a ceea ce \ncercase zadarnic s` nege pe
parcursul acelor cteva s`pt`mni: era \ndr`gostit` nebune[te de el [i
nu mai conta nici c` era c`s`torit, nici c` era tic`los. Nu-[i dorea dect
s` se arunce \n bra]ele lui.
Probabil c` dorin]a i se citea u[or pe fa]`, a[a c` trebuia s` fac` tot
posibilul ca el s` nu-i vad` ochii, m`car nu de la bun \nceput privirea
o putea tr`da u[or.
Continua s` l`cuiasc`, dar, sim]indu-se privit`, mi[c`rile \i erau
stngace, lua cu pensula un strat cnd prea sub]ire, cnd prea gros,
l`sa pete \n urm`, nimic nu-i mai ie[ea \n t`cerea aceea prelungit`,
insuportabil`.
Marichelle, spuse el \n cele din urm`.
Tres`ri speriat`, de[i a[tepta s`-nceap` s` vorbeasc`.
Ah, domnule Kenrick! A]i venit devreme.
Da, am plecat devreme. Credeam, totu[i, c` ne-am \n]eles, ultima
dat` cnd ne-am v`zut, s`-mi spui Rod, continu` el dup` ce o privi
t`cut cteva clipe.
|mi amintesc rug`mintea, dar nu-mi amintesc s` fi acceptat. Nu
fac promisiuni cnd sunt constrns`.
Rod s`ri peste balustrad`, pe punte, chiar lng` ea, ceea ce-o f`cu
s` se retrag`, v`rsnd lac pe jos, \n mi[carea ei brusc`. Rod lu` crpa
din mna ei [i [terse pata cu grij`.
Hai, termin` de vopsit, spuse el blnd. {i nu mai fi att de
sup`rat`; e doar un strat de lac, nu-i o nenorocire c` nu-]i iese bine.
Nu lacul e motivul!
Atunci, eu...?
Ca s` fiu sincer`, da.
|n]eleg... |mi pare rù, Marichelle. Credeam, \ns`, c` de-acum
te-ai obi[nuit cu ideea c` iahtul a fost vndut.
M-am obi[nuit cu ideea, dar asta nu \nseamn` c`-mi [i place. Nu
cred c` te a[teptai ca venirea ta s` m` bucure \n mod deosebit! Doar
nu te a[teptai s` m` arunc \n bra]ele tale, domnule Kenrick!
De fapt, era mult mai iritat` pe ea \ns`[i, dect pe el, dar nu putea
spune lucrul acesta.
Nu, nu m` a[teptam la a[a ceva, cum a[ fi putut?! spuse el
zmbind trist, pornind \ncet, cu minile \n buzunare, dup` care se
\ntoarse din nou spre ea. Echipajul meu a[teapt` \ntr-o camionet`
permisiunea de a urca la bord. Pot s`-i aduc?
Ai mai putea \ntrzia cinci minute, te rog, ca s`-mi schimb
hainele? Nu sunt deloc \mbr`cat` potrivit ca s` fac prima impresie.
Deodat`, Rod zmbi, privind-o \ndelung, \ndr`zne], din cap pn`
\n picioare.
68 HELEN CONRAD
N-a[ zice
Ro[ind, Marichelle trecu mai departe, dar vocea lui, pe un ton
serios de data aceasta, o f`cu s` se opreasc`:
Nu m` a[tept s` m` prime[ti cu bra]ele deschise, dar nu vreau
nici s` te por]i att de ostil cu mine \n fa]a echipajului meu. Ne-am
\n]eles?
Da, promise ea, de[i nu din toat` inima.
{i ]in s`-mi spui Rod.
Nu \n]eleg de ce este att de important! Doar nu trebuie
neap`rat s` fim prieteni ca s` facem aceast` c`l`torie \mpreun`. Nu m`
voi purta ostil, dar ce e rù \n a adopta o pozi]ie de neutralitate?!
Nu, nu [i-l putea \nchipui ca prieten. Ca iubit, da, a[a cum i se tot
\ntmplase \n ultimul timp, dar ca prieten Cei doi delfini de aur de
pe inelarul minii lui stngi \i atraser` din nou privirea. |n prieteni
puteai avea \ncredere, prietenii nu te r`neau, nu se foloseau de tine
Ce ciudat` e[ti, Marichelle. Trebuie, totu[i, s` \n]elegi c` un
echipaj \nseamn` mai mult dect un grup de oameni; este o echip`.
|n larg, nu ne putem bizui dect pe noi; trebuie s` avem grij` unul de
cel`lalt. Cel pu]in att: s` ne spunem pe numele mic.
Bine, Rod. Cnd privi spre el, \l v`zu c` zmbe[te, iar chipul lui
parc` \ntinerise deodat` [i str`lucea de o bucurie ciudat`.
|n cteva minute, \mbr`cat` cu pantaloni [i un pulover sub]ire,
Marichelle se-ntoarse pe punte, la timp pentru a vedea sosirea
echipajului. Doi b`rba]i c`rnd saci marin`re[ti grei \l urmau pe Rod,
[i el la fel de \nc`rcat. Zmbi, v`znd reac]ia celor doi necunoscu]i la
vederea iahtului: \ncetinindu-[i pa[ii, schimbar` \ntre ei priviri pline
de \n]eles, apoi, cu capul dat pe spate, \l privir` cu chipul transfigurat
de admira]ie.
Ca ni[te copii \ntr-o fabric` de ciocolat`! coment` Rod amuzat,
oprindu-se, chiar \n dreptul ei. Cel pu]in, vezi c` am adus oameni care
[tiu s`-l aprecieze la justa lui valoare.
F`r` s` vrea, Marichelle zmbi, apoi se \ntoarse, la auzul unui
fluierat admirativ lng` ea, pe punte. |n fa]a ei era un blond tn`r,
aproape tot att de \nalt ca Rod, dar mai masiv.
Un vis! O minune! exclam` el entuziasmat, adresndu-i-se [i
privind-o cu ochi alba[tri str`lucitori. {i \mi place [i iahtul,
complet`, zmbindu-i mali]ios, amuzat de jena ei [i \ntinznd mna.
Sunt Jack Lowrey. V`d c` Rod a uitat de bunele maniere.
Marichelle Christie, Jack, spuse Rod, cu \ntrziere, pe un ton
rece, \n timp ce cei doi d`deau mna.
Bine ai venit la bord, Jack.
Cu [ase s`pt`mni \n urm`, ar fi fost impresionat` de acest tn`r
superb, dar acum
Urm`torul membru al echipajului cu care f`cu cuno[tin]` era un
b`rbat \n jur de cincizeci de ani, scund, solid, cu ochi c`prui plini de
via]` [i p`r c`runt la tmple.
Marichelle, el e prietenul meu, Chuck Hansen.
Bun venit, Chuck! spuse ea, plin` de simpatie fa]` de acest
b`rbat pe care sim]i imediat c` se poate bizui oricnd.
Mul]umesc, dar mai \nti trebuie s` mai fac un transport de la
camionet`. Iahtul acesta este exact cum ai spus, Rod.
Ba chiar mai mult!
Jack! strig` Chuck. Vino s` ne aju]i s` aducem barca de salvare.
Rod mai r`mase pu]in, privindu-i pe cei doi mergnd spre ]`rm,
apoi spre ea.
|mi plac, spuse ea, zmbind.
70 HELEN CONRAD
M` bucur. O s`-i tot vezi mai mult de-o lun`.
Parc` spuneai c` echipajul e format din patru oameni.
Da, mai este unul cel mai tn`r; a r`mas cu restul bagajelor, la
camionet`. Merg [i eu s`-i ajut.
Se-ntoarser` [i mai \nc`rca]i dect pn` atunci. Rod era \n fruntea
coloanei, c`rnd jum`tate dintr-o cutie de plastic de form` tubular`
barca de salvare. Marichelle r`mase privind lung la tn`rul care c`ra
cealalt` jum`tate f`r` \ndoial`, fiul lui Rod. A[adar, probabil c` a[a
ar`tase [i Rod la optsprezece ani, se gndi ea, sim]ind o durere
nea[teptat`.
Nu, totu[i nu putea s` fie fiul lui, se gndi ea f`cnd un calcul
rapid.
Tn`rul a[ez` balotul pe punte, apoi privi \n jur, fascinat.
Asem`narea cu Rod era izbitoare, dar tr`s`turile lui p`strau \nc`
nealterat` candoarea tinere]ii.
Superb, Rod!
Acesta rse, cuprinzndu-l dup` umeri.
Marichelle, el e fratele meu, Paul Kenrick.
Bun`, Paul. M` bucur c`-]i place.
Este pur [i simplu dragoste la prima vedere! Cum supor]i s`
T`cu, stingherit.
Hai, Paul, mai sunt destule de c`rat. Po]i vorbi [i mai trziu,
spuse Rod, dup` care privi spre Marichelle, ca [i cum [i-ar fi cerut
scuze.
Gfind, Jack [i Chuck trntir` pe punte un sac mare de plastic. O
vel`, estim` cu triste]e Marichelle, din moment ce a fost nevoie de to]i
cei patru b`rba]i pentru a-l urca pe punte.
A[eza]i sacul lng` arborele mare, spuse Rod.
Mont`m mine vela.
V`znd figura trist` pe care, f`r` s` vrea, o f`cuse Marichelle, se
sprijini de bra]ul pentru fixarea velei mari, chiar lng` ea.
O nou` vel` mare? \ntreb` Marichelle cu precau]ie.
Vocea \i era \ncordat`, parc` ei \nse[i sunndu-i ciudat.
Da, r`spunse el scurt, \n timp ce privea cum oamenii lui
explorau iahtul. Da, m-am gndit c` e mai bine s` aib` una nou`. Am
comandat-o la Hood. De fapt, am comandat [i o vel` de artimon [i o
vel` pentru furtun`.
Abia dup` ce termin` de spus acestea, arunc` o privire cu coada
ochiului spre ea. Marichelle r`mase \n aparen]` lini[tit`; doar pumnii
\ncle[ta]i \n buzunare ar`tau ct de furioas` era. O furie absurd`,
\ncerc` ea s` se lini[teasc`; o gelozie f`r` niciun rost. Era con[tient` c`
reac]ia ei era copil`reasc`; \n definitiv, de ce s`-i par` rù c` Rod, doar
f`cnd un semn cu bagheta sa magic`, putea s` fac` rost de cele mai
mari [i mai scumpe vele pentru iaht. Acum, darul ei pentru Marichelle
p`rea s`r`c`cios, meschin chiar, de[i visase la el [i f`cuse economii doi
ani ca s`-l cumpere. Cu att mai mult trebuia s` se bucure c` noii
proprietari aveau posibilitatea material` de a-i satisface toate
capriciile. {i totu[i
Marichelle
Hmm?
Vroiam s` discut cu tine despre vela pe care ai cump`rat-o. Cnd
am convenit pre]ul cu bunicul tù, era vorba despre iahtul \n starea
care se afla \n iunie, cnd s-a f`cut prima expertiz`. A[ vrea s`-]i
\napoiez banii pentru vel`, dac`, desigur, n-ai vreun motiv s-o p`strezi.
Tocmai am primit o ofert` de pre]uri de la firma Hood, a[a c` a[ [ti
s-o evaluez convenabil.
72 HELEN CONRAD
Vela aceea nu e de vnzare, Rod! ripost` ea ridicndu-[i b`rbia [i
privindu-l seme]. A fost pur [i simplu un dar pentru Marichelle, chiar
dac` probabil ,nu valoreaz` foarte mult. {tii bine c` nu e marca Hood.
A[adar, nu-]i face griji.
Dup` care se \ntoarse cu spatele [i, s`rind peste balustrad`, porni
cu pa[i hot`r]i \n lungul docului.
|[i petrecu \ntreaga dup`-amiaz` \n ora[, sim]indu-se ca un copil
orfan. Asta era partea cea mai nepl`cut`. Dac` avusese puterea s`
reziste \n ultimii doisprezece ani urmndu-l pe tat`l vitreg \n toate
bazele navale din ]ar`, asta se \ntmplase pentru c` [tia c`, \n fiecare
var`, se-ntorcea din nou acas`, la Marichelle. Acum, \ns`, casa o
p`r`sea. {i, ca [i cnd nu era suficient c` o l`sase f`r` cas`, tic`losul \i
luase [i inima. Acas` este acolo unde \]i e inima, se gndi ea cu trist`
ironie. Cum ar fi s` stea cuprins` strns de bra]ele acelea
puternice[i s`-[i g`seasc` un loc \n inima aceea necredincioas`?
Oare cum o fi so]ia lui? Biata de ea, f`r` \ndoial` \l iubea. Oricine l-ar
fi iubit! O fi blonda aceea \nalt` cu care-l v`zuse \n doc? Femeia aceea
ar fi pe placul oric`rui b`rbat! Probabil c` fratele ei cumnatul lui Rod
era englez, din moment ce locuia la Londra. Era foarte posibil, \ns`,
ca blonda s` fie doar o iubit`. Marinarul cu cte o iubit` \n fiecare port,
se gndi ea cu am`r`ciune. Ei bine, \n portul acesta nu va avea o
iubit`; era prea mndr` ca s` fie iubita lui [i nu vroia nici m`car s`-i fie
prieten`.
{i cum suporta so]ia lui s` stea acas`, \n timp ce el traversa
oceanul? Dac` ea ar fi fost \n locul acesteia, nimic pe lumea aceasta
n-ar fi putut-o re]ine s` se \mbarce al`turi de el.
Acum, poate ar fi fost mai simplu s` renun]e la c`l`torie, pentru c`
risca oricnd ca el s`-[i dea seama ct de mult \l dorea [i-atunci, chiar
c` ar fi fost pierdut`. {i-apoi, ce-i trebuia s` se expun` acelui chin! Dar,
\n definitiv, orice maturizare presupunea o inim` zdrobit`.
{i totu[i, indiferent ct va suferi, nu putea s` r`mn` pe ]`rm [i
s`-l lase s` dispar` din via]a ei undeva \n zare nu \nc`.
Crede c`-l ur`sc; foarte bine. Astfel, \l pot ]ine la distan]`.
Cnd se \ntoarse, la prima vedere nu p`rea s` fie nimeni la bord.
Trecu peste balustrad` [i abia cnd se \ndrept` spre tambuchi auzi
zgomot de voci [i se uit` timid \n cabina principal`.
Iat-o! strig` Chuck vesel.
Bunicul o privi, zmbind, de la mas`, unde st`tea \ntre Jack [i Paul.
Fiecare avea cte o can` aburind` \n mn`.
Poftim, Marichelle! spuse Rod, \ntinzndu-i [i ei o can`.
Ce e? Rom fierbinte cu unt?
Bine\n]eles, ca pe vremurile bune.
Atunci, s` bem.
Se a[ez` t`cut` lng` Jack [i, cum nimerise \n plin congres
marin`resc, ascult` fermecat`.
C`pitanul terminase deja de povestit despre victoriile r`sun`toare
ale iahtului la regatele la care participase [i acum venise rndul
curselor de mai mic` anvergur` [i al celor \n care doar fusese pe
punctul de a c[tiga. Desigur, se discutau tactici de curs`, probleme
de \ntre]inere a iahtului, se f`ceau compara]ii cu regatele moderne,
Chuck dorea s` [tie unele detalii de construc]ie a iahtului, iar Jack
povesti cum tocmai trecuse printr-o furtun` la vest de Insulele Azore.
Domnilor, spuse \n cele din urm` bunicul, este ora opt [i a]i avut
o zi lung` [i obositoare. E cazul s` v` l`s`m s` v` odihni]i.
Sunt convins c` to]i am prefera s` r`mnem s` discut`m \n
continuare, dar trebuie s` recunosc c` ave]i dreptate.
74 HELEN CONRAD
Mine avem mult de lucru [i vreau s` pornesc la drum cu un
echipaj odihnit.
|n ce zi plec`m? \ntreb` Marichelle.
A[ fi fericit dac` am putea pn` joi. Depinde \ns` [i de vreme
ar putea s` ne \ntrzie o zi sau dou`.
|n niciun caz vineri, interveni Jack, pref`cndu-se \ngrozit. Nu
putem pleca \ntr-o vineri, Rod!
De ce nu? \ntreb` Marichelle.
Jack o studie cu ochi mari, \ndr`zne]i, apoi se adres` lui Rod:
Lu`m cu noi \n larg acest copil nevinovat care nici m`car nu [tie
c` nu se porne[te \n nicio c`l`torie vinerea! Oh, Doamne, pn` [i Paul
[tie lucrul acesta!
Nu-i da aten]ie, Marichelle. Jack este foarte conservator. Probabil
\[i \nchipuie c` Titanicul a pornit \ntr-o zi de vineri.
{i n-a fost a[a? Ei, oricum, nu risc`m s` plec`m vineri. Marichelle,
nu vrei s` vii mine s` m` aju]i s`-l g`sesc pe Joe Quintrell?
Cel de lng` Helston, care se ocup` de busole?
Exact. Rod vrea s` se verifice busola [i s` se completeze uleiul
pn` la nivel. Numai c` eu m` pricep foarte bine s` m` r`t`cesc cnd
sunt singur.
Bine, cu pl`cere, se ar`t` ea de acord imediat, cu att mai mult
cu ct v`zuse privirea dezaprobatoare, u[or \ncruntat`,a lui Rod.
Chuck [i Paul vor avea nevoie de camionet` pentru
aprovizionare, a[a c` va trebui s` a[tep]i pn` dup`-amiaz`, sau poate
pn` poimine.
Nu-]i face griji, Rod. |mi va \mprumuta bunicul ma[ina, nu-i a[a,
bunicule?
Sigur, draga mea.
Ai v`zut? se-ntoarse spre Rod, privindu-l cu ochi mari, nevinova]i.
Nu e nicio problem`.
Sigur c` am v`zut...
Marichelle zmbi enigmatic, dar evit` privirea lui cnd spuse
"Noapte bun`".
Se f`cuse din nou cald \n ziua urm`toare [i Marichelle hot`r\ s` se
\mbrace \n fust`; va trece mult timp pn` va mai putea s` poarte din
nou fust` [i sandale, a[a c` va profita de ocazie. |n plus, era amuzant
s` vad` reac]ia lui Rod; s` vad` c` [i al]i b`rba]i o considerau
atr`g`toare [i s` nu-[i \nchipuie c` numai p`rerea lui conta pentru ea.
Cnd ajunse, nu v`zu pe nimeni pe punte.
Ahoe, Marichelle! strig` ea, b`tnd \n parapet.
Rod ie[i din bocaport, zmbind [i privind-o atent. Fiorul care o
cuprinse cnd se sim]i \nv`luit` \n privirea lui cald`, ca \ntr-o
mngiere, o f`cu s` se \ndoiasc` de victoria ei \n r`zboiul \nceput
\mpotriva lui Rod.
Jack e gata?
M` duc s` v`d.
Urci pe punte?
Nu, mul]umesc, a[tept aici.
|n cteva minute ap`ru [i Jack, fluiernd admirativ.
Credeam c` facem un drum cu ma[ina, nu c` mergem la o serat`
la Ritz! Ei, de ce nu poate s` arate a[a [i restul echipajului? se adres`
el de data aceasta lui Rod, care \l urmase pe punte.
Poate c` Paul [i Chuck nu sunt att de frumo[i, dar compenseaz`
minusul \n ceea ce prive[te estetica, prin plusul de utilitate. Pentru
c` r`mne de v`zut cum se descurc` aceast` bijuterie pe vreme
urt`, la o vitez` de treizeci de noduri.
76 HELEN CONRAD
Sper s` v` conving` destul de curnd, ripost` Marichelle, cu
orgoliul r`nit. Mergem?
Cum dore[ti, doamn`. S`ri peste balustrad` [i se sprijini u[or de
um`rul ei, la aterizare.
Jack! se auzi vocea aspr` a lui Rod, deasupra lor, dup` care urm`
o scurt` t`cere \ncordat`. Nu cumva trebuie s` iei busola? \ntreb` el,
ridicnd ironic din sprncene.
|\... da n-ar strica
Ai ceva bani la tine?
Da.
Bine! Atunci, nu \ntrzia.
Marichellei i se p`ru c` aceste ultime cuvinte sunaser` ca un
avertisment. Ceea ce nu mai era o simpl` p`rere, era privirea lui Rod
pe care o sim]ea a]intit` asupra ei, \n timp ce se \ndep`rta de vas.
Of! Ce-o fi cu el? oft` Jack.
Era aproape ora prnzului cnd Marichelle o lu` pe [oseaua care
mergea de-a lungul coastei.
N-am venit pe aici, observ` Jack.
Nu, dar m-am gndit s` ne \ntoarcem pe acest drum care e mult
mai pitoresc, din moment de avem timp. De fapt, busola nici nu avea
nevoie de revizie. |ntotdeauna Rod este att de pedant?
Nu [tiu, dar sunt din ce \n ce mai sigur c` este a[a. Rod se
dovede[te a fi un perfec]ionist \ngrozitor.
Nu e[ti [i tu prieten cu el?
Nu, eu sunt singurul angajat din acest echipaj [i urmeaz` s` fiu
c`pitanul vasului dac` voi supravie]ui acestei c`l`torii.
C`pitan? {i atunci, Rod ce este?
Rod este brokerul [i c`pitanul cursei de aducere a vasului.
A fost angajat de corpora]ie s` g`seasc`, s` inspecteze [i s`
cumpere un iaht adecvat [i s`-l aduc` \n Caraibe. La rndul lui, m-a
angajat pe mine, \n numele corpora]iei, pentru a fi c`pitanul dup` ce
ajungem la destina]ie [i el pleac`. Eu va trebui s` \ntre]in iahtul [i s`
m` ocup de charter.
{i corpora]ia?
M` anun]` ei cnd vor s`-l foloseasc`. E datoria mea s`-l aduc la
timp, preg`tit pentru a face orice c`l`torie. E un serviciu destul de
bun, a[ zice.
Da
Pn` atunci, Rod e [eful [i m` va supraveghea \n timpul acestei
c`l`torii, ca s` fie sigur c`-mi fac datoria.
|n]eleg
A[adar, n-ai mai lucrat niciodat` cu el pn` acum?!
Nu. A auzit de mine de la prietenul unui prieten Am o
reputa]ie superb`, fire[te
Da, da, fire[te, rse [i ea.
A[adar, iat`-m`, zmbi el, apropiindu-se pu]in de ea; viitorul tù
c`pitan ne\nfricat, la dispozi]ia ta, doamn`!
Da, la dispozi]ia ei, dar nu-l vroia aproape de ea! Poate c` ideea de
a flirta pu]in n-a fost prea bun`.
Dar actualul nostru c`pitan ne\nfricat? El ce reputa]ie are?
Deloc rea, recunoscu el, de[i f`r` prea mare pl`cere. A participat
la jum`tate de duzin` de curse \n Bermude [i cred c` a c[tigat cel
pu]in una. Cteva curse transatlantice
A[adar, specialitatea lui sunt cursele.
Parc` \l [i vedea, puternic [i tenace, privind sigur pe sine \n zare,
undeva dincolo de linia orizontului.
78 HELEN CONRAD
Cred c` da. A spus ceva [i de o croazier` din Bermude \n San
Francisco, cu c]iva ani \n urm` Nu-]i face griji, se descurc` [i te
po]i bizui pe el. {i [tii c` vei face de cart cu mine? zmbi
semnificativ spre ea.
Da..? Prive[te, Jack, canalul! {i cum s-au stabilit echipele de
cart?
Se-ntreba dac` va putea s` se descurce cu Jack ca partener de cart,
zi de zi, o perioad` att de lung`
{eful a hot`rt. Are nevoie de un om de corvoad` pe punte
pentru munca grea schimbarea velelor [i a[a mai departe. Tu e[ti
prea mic`, iar Chuck e cam \n vrst` [i cred c` are probleme cu
genunchii, a[a c` nu pute]i fi folosi]i pentru muncile grele. Pe de alt`
parte, n-a vrut s` v` lase pe Paul [i pe tine \mpreun`, fiindc` nu ave]i
experien]` \n larg. A[adar, iat` cum am ajuns noi doi parteneri de cart.
Dar Rod? El nu face de cart?
El va conduce iahtul [i va supraveghea condi]iile atmosferice, va
avea ore neregulate de veghe att ziua, ct [i noaptea. De asemenea,
el va g`ti \n cea mai mare parte a timpului, va \nlocui pe oricare din
noi cnd e cazul [i principala lui misiune este s` ne duc` la destina]ie
cu bine. Crede-m`, are o mul]ime de f`cut [i va sta pe capul nostru
pn` o s` ne plictisim, spuse el sugestiv, \ntinzndu-[i bra]ul pe
sp`tarul banchetei ei.
Uite, am ajuns.
Chuck tocmai parca ma[ina aproape de doc.
Ce sincronizare perfect`! spuse Paul, s`rind din ma[in`. Jack,
avem o ton` de mncare care trebuie transportat`. Ai sosit la timp.
Minunat, Paul! |ntotdeauna mi-am dorit s` fiu cal de povar` cnd
cresc mare!
Marichelle ezit`, apoi cobor\ pe punte cu busola. Avea ni[te
pantaloni de lucru \ntr-un dulap [i vroia s` se schimbe, dac` urma
s`-i ajute [i ea la c`ratul cutiilor. Cobor\ scara [i se opri la intrarea \n
cabin`, pentru a-[i obi[nui privirea cu semi\ntunericul.
Tres`ri cnd sim]i, mai mult dect v`zu, o mi[care [i,
\ntorcndu-se brusc, se trezi fa]` \n fa]` cu Rod.
Ast`zi e[ti mai nervoas` dect \n mod obi[nuit...
Marichelle se gndi s` g`seasc` o replic` pe m`sur`, dar apoi
hot`r\ c` t`cerea era cel mai bun r`spuns [i, ridicnd din umeri, \[i
continu` drumul spre cabina ei care nu mai era a ei: un sac
mare marin`resc era a[ezat pe pat. Parfumul acela masculin, discret,
dar caracteristic, \i spunea clar cine-i ocupase cabina. R`mase cteva
clipe pe loc, \ncercnd s` se controleze; cabina aceea fusese a ei de
cnd avea doisprezece ani! Porni, preg`tit` s`-l \nfrunte, dar, cum
se-ntoarse, \l v`zu \n pragul u[ii de la buc`t`rie, cu o expresie de
nep`truns pe chip.
|ncearc` s` numeri pn` la zece, suger` Rod, lini[tit. |ncet,
adùg` el ferm, v`znd-o cum \[i deschide gura, vrnd s` spun` ceva.
Marichelle \nchise gura [i, inspirnd adnc, \ncepu s` numere.
Nu, mai bine num`r` pn` la treizeci [i, \ntre timp, ascult`-m`,
spuse el apropiindu-se de ea [i privind-o fix. Crezi, Marichelle, c` am
f`cut asta inten]ionat, ca s` te enervez?! \ntreb` el pe un ton blnd.
Spune-mi, chiar crezi asta?
Nu, recunoscu ea \n cele din urm`.
Bun! r`sufl` el u[urat, \ntinznd mna, astfel \nct degetele lui
aproape \i atingeau obrazul.
Marichelle se feri, dndu-[i capul pe spate, pn` cnd se opri de
cadrul u[ii, cu ochii larg deschi[i, plini de team`.
80 HELEN CONRAD
Dac` o atingea acum, ar fi fost pierdut`; nu s-ar mai fi putut
preface.
Chipul ei tr`dase probabil acea panic` [i Rod \[i retrase mna
\ncet, ridicnd din sprncene.
Te rog s` m` scuzi, spuse el cu un zmbet vag.
Marichelle n-ar fi putut spune dac` privirea lui exprima furie sau
amuzament.
Se auzir` pa[i pe scar` [i Paul ap`ru \n prag, privind nedumerit de
la unul la cel`lalt.
Au sosit alimentele, anun]` el.
Bine. Le vom c`ra sus. Se \ntoarse spre chiuvet`, r`mase a[a
cteva secunde, apoi \[i umplu o can` cu ap` [i o bù. Po]i s` te
schimbi \n cabina mea, Marichelle, dac` vrei, spuse el pe un ton
indiferent, f`r` s`-[i \ntoarc` fa]a de la chiuvet`.
Mul]umesc, dar merg dincolo.
{i unde avea s` doarm`? se \ntreb` ea \n timp ce-[i schimba fusta.
Poate c`, \ntr-adev`r, nu o f`cuse din rea-voin]`, dar ce va face ea? Nu
mai erau dect dou` cu[ete \n cabina proprietarului [i dou` \n teug`.
Doar nu se-a[tepta s` doarm` cu colegul de cart?! Deodat`, \nghe]`;
dac` f`cuse asta tocmai ca s-o descurajeze de a mai pleca \mpreun` cu
ei? Nu, Rod Kenrick, nu merge! Nu vei reu[i.
Cnd ie[i pe punte, se \ntlni cu Rod care tocmai aducea dou` l`zi
cu conserve, una sub fiecare bra].
|n trei minute, o schimbare spectaculoas` de la lady la salahor,
[opti el, oftnd \n glum`. Data viitoare, n-am s` mai fiu ironic cnd mai
faci parada modei: \mi plac mult mai mult fustele
Trebuie s` contribui [i eu
Nu prea ai cu ce Ai grij`, nu exagera!
Dup` care, trecu mai departe pe lng` ea.
Dac` vroia s` fac` parte cu adev`rat din echipaj, trebuia s`
participe la toate muncile, orict de nepl`cute, se gndi ea mergnd
hot`rt` spre camionet`. De altfel, dac` Rod nu era prea convins de
ct de necesar era ajutorul ei, Jack era foarte dispus s`-l primeasc`.
Desc`rca pachetele din camionet` [i nu ezit` nicio clip` s`-i trnteasc`
pe umeri o cutie grea. Paul [i Chuck, care trecur` pe lng` ea \n drum
de la iaht spre un nou transport de la camionet`, o privir` \ntreb`tor,
dar o l`sar` s` treac`. Nu mai avea mult pn` la balustrad`, dar cum
avea s` se urce pe punte? Sim]ea deja c` i se rupe coloana vertebral`.
|n orice caz, va ajunge sus cu c]iva centimetri \n minus fa]` de cum
plecase de la camionet`, asta era sigur!
Marichelle, d`-mi mie cutia!
Rod deja s`rise de pe punte peste balustrad`, ca s`-i ia cutia.
Gata, am reu[it! gfi ea, aproape dezechilibrndu-se sub
greutatea prea mare, pe punctul de a c`dea, dac` minile lui puternice
n-ar fi prins-o la timp de umeri.
D`-mi! scr[ni el printre din]i, prinznd deja cutia. Marichelle,
m-am plictisit de \nc`p`]narea ta. |]i \nchipui c` te mai iau cu spatele
rupt? Fii atent`, feti]o! Dac` vrei s` vii cu mine, las` faptele eroice pe
seama celor de categorie grea. Pe vasul meu, cei de categoria pan`
car` doar solni]ele [i nu stau \n drum!
Marichelle sim]ea c` explodeaz` de furie.
Din cte \n]eleg, domnule Kenrick, nu este vasul tù [i nici nu va
fi vreodat`!
E adev`rat, dar atta timp ct eu sunt c`pitanul, este ca [i cum ar
fi vasul meu [i vei face a[a cum spun eu. Asta, dac` vrei s` vii. Nu e
prea trziu s` renun]i, dac` vrei.
82 HELEN CONRAD
De fapt, este exact ceea ce vrei tu, nu-i a[a?
Nu, Marichelle, nu este exact ce vreau eu. Totu[i, \mi doresc un
echipaj care s` asculte de ordine. Du-te [i caut` ceva mai u[or de
transportat, te rog.
Capitolul 6
Marichelle?
Tres`ri, apoi \[i d`du seama c` tonul era vesel, prietenos.
Sunt aici, Paul, r`spunse ea, continund s` \nf`[oare un
\ntinz`tor cu filet de la arborele artimon cu band` special`.
Rod [i Chuck montaser` [i strnseser` greementul toat`
diminea]a, iar acum ea \l \nf`[ura cu band`, ca s` nu aga]e velele [i s`
nu zgrie pielea.
Mai ai de lucru?
Paul era ca un uria[ lng` ea. Marichelle ridic` privirea [i se uit` \n
ochii lui, mereu cu aceea[i tres`rire a inimii: era Rod \n \ntregime, cu
avantajul c`, spre deosebire de acesta, fratele lui mai mic o pl`cea
era o simpatie reciproc`, o rela]ie sincer`, curat`, f`r` ascunzi[uri,
pericole, implica]ii. |n plus, \l putea privi \n voie, bucurndu-se de
fiecare tr`s`tur` a lui, f`r` riscul de a fi \ntmpinat` de o reac]ie
sarcastic`.
Paul drag`, cum te descurci s` pl`te[ti pentru cantitatea enorm`
de piele care-]i trebuie pentru pantofi? glumi ea, lovindu-l u[or peste
picior, cum st`tea \n genunchi, pentru a termina de izolat cu band`.
|n locul tù, a[ umbla descul]`, pentru c` nu mi-a[ putea permite o
astfel de sum` fabuloas`! Ce num`r por]i?
Patruzeci [i cinci, la fel ca Rod, spuse el cu mndrie.
L-ai ajuns din urm`...
Marichelle ajunsese s` adune astfel tot felul de am`nunte despre
Rod [i, \n momentele de singur`tate, le trecea \n revist` cu bucuria cu
care un avar [i-ar fi scos din cnd \n cnd banii, ca s`-i numere sau
m`car s`-i ating`. Sigur, era un surogat, dar, oricum nu avea s` se
aleag` cu mai mult, pentru c` nu-l va cunoa[te direct niciodat` erau
ca doi arici care nu puteau s` se apropie prea mult unul de cel`lalt din
cauza ]epilor.
Fiindc` tot veni vorba de fratele meu, el m-a trimis dup` tine. Ai
terminat?
Asta e ultima; gata! |ntinse mna, iar el o ajut` cu u[urin]` s`
se ridice. Oare de ce m` cheam`?
E o [edin]` cu tot echipajul.
Jack [i Chuck erau deja \n cabina principal`, iar Rod venea din
buc`t`rie cu un ibric [i cu c`ni. Marichelle abia a[tepta romul fierbinte
cu unt cu care se obi[nuise deja [i care-i pl`cea att de mult.
Doamne, Rod, ce s-a-ntmplat?! se plnse imediat Jack, care
sorbise primul, cu poft`, aproape \necndu-se. Am r`mas f`r` rom?
Gust` [i Marichelle; pn` [i ea era dezam`git` ceai simplu.
|n seara asta nu se bea, Jack. Plec`m mine, dac` se men]ine
vremea.
Cu att mai mult, nu putem s`rb`tori, ce naiba, omule?!
Dac` a[a stau lucrurile, ar trebui s` mergem din bar \n bar!
Nu, Jack, nu ast`zi. {i, dac` vre]i s` [ti]i, vina este a lui Chuck;
cnd m` lua cu el \n c`l`torii pe mare, pe vasul lui regula era ca
niciodat` s` nu se bea alcool cu dou`zeci [i patru de ore \nainte de
plecare. Dup` ce m-am plns mult timp, mi-am dat seama c` este o
regul` de aur.
{tiu c` cele mai multe echipaje \[i \ncep c`l`toria dup` o noapte
de be]ie, explic` lini[tit Chuck. |ns` prima zi este cea care \]i solicit`
cel mai mult aten]ia: \ntlne[ti cele mai multe vase, trebuie s` fii atent
la geamanduri [i semnaliz`ri, stomacul nu este \nc` obi[nuit cu
mi[carea valurilor \n larg Crede]i-m`, aceasta este re]eta pentru o
pornire lini[tit`.
Jack oft` resemnat, cu o figur` de martir.
Las`, Jack, \l lini[ti Rod. Imediat ce vom fi \n larg, vom reveni la
obiceiurile noastre. Nu vreau dect s` plec`m cu dreptul. Ei, [i-acum,
o ultim` verificare. Marichelle, ai verificat bol]urile [i ai terminat de
izolat cu band`?
Marichelle \ncuviin]` din cap, nefiind prea sigur` c`, altfel, vocea
n-ar fi tr`dat-o; era incredibil cum o putea tulbura acest b`rbat doar
adresndu-i-se.
Paul, ai umplut rezervoarele de ap`?
Da.
{i pe cele cu motorin`?
Da.
Marichelle \l privea vis`toare. |i pl`cea cum d`dea ordine, politicos
dar ferm, sigur pe sine, \i pl`cea cum zmbetul \i lumina brusc fa]a, iar
ochii aceia p`trunz`tori o \nnebuneau
Marichelle?
86 HELEN CONRAD
Clipi, nedumerit`.
Scuz`-m`, Rod, n-am auzit ce-ai spus.
}i-ai adus bagajul la bord?
~`nu \nc` n-am [tiut unde s`-l pun.
|n calitate de reprezentant al proprietarului, mi se pare corect s`
stai \n cabina proprietarului. O vei \mp`r]i cu Chuck. El este cealalt`
tur` de cart [i garantez pentru comportamentul lui impecabil de
gentleman.
Vei vedea c` a omis s` men]ioneze c` sforì; de fapt, de-asta m-a
plasat ct mai departe de cabina lui.
Marichelle zmbi, u[urat`. Comparativ cu Jack, Chuck era colegul
de camer` ideal.
Atta timp ct sforì cnd eu sunt de cart, pentru mine vei
r`mne acela[i gentleman [i \n]elept.
Ne-am \n]eles.
Bun, relu` Rod. Atunci, mine la prima or`, s`-]i aduci bagajul.
Jack [i Paul, s` aduce]i ghea]a [i alimentele proaspete, ca pn` la ora
unsprezece s` fie deja aranjate.
Ce vreme au anun]at pentru mine? \ntreb` Paul.
Vnt din nord [i nord-est, cer \nnorat [i pu]in` cea]` nu chiar
o vreme de picnic, dar nici nu putem spera la ceva mai bun pentru
aceast` perioad` a anului. |n orice caz, o vreme optim`, dac` se
men]ine a[a \nc` dou` sau trei zile, pn` ajungem cu bine \n larg.
Marichelle zmbi, amuzat`: Rod era \ntr-adev`r un marinar
\nn`scut, c`ci numai ace[tia se sim]eau mai \n siguran]` \n larg, dect
\n apropierea ]`rmului.
Abia r`s`rise soarele cnd Marichelle se-ndrepta spre vas. Urma ca
bunicul [i c`pitanul s` vin` mai trziu s`-[i ia r`mas-bun.
Ahoe, Jack! M` aju]i?
Jack st`tea \n dreptul cabinei c`pitanului, cu o can` cu cafea \n
mn`. Veni somnoros s-o ajute, clipind ca o bufnit` deranjat` de
lumina zilei. De-aproape, ochii lui injecta]i \l tr`dau c` nu respectase
ordinele lui Rod.
Uite, Marichelle, vin bunicul tù [i c`pitanul, anun]` Paul, \n
timp ce-o ajuta s` scoat` husa de pe vela mare.
Marichelle \i \nv`lui \ntr-o privire plin` de dragoste [i mndrie,
dorindu-[i s` aib` [i ea curajul lor. Ct` demnitate era dincolo de
durerea pe care trebuie s-o fi sim]it!
Cnd pleca]i? o \ntreb` bunicul.
Cred c` \ntr-o jum`tate de or`. Dar mai bine \l \ntrebi pe c`pitan,
spuse ea v`zndu-l pe Rod care tocmai venea.
Domnule Christie, domnule c`pitan Edwards, v` rog s` veni]i, \i
\ntmpin` el cu c`ldur`.
Doar pentru cteva minute, Rod. Nu vreau s` v` \ncurc`m.
Deloc, domnule. De fapt, vroiam s` v` cer un sfat pentru ie[irea
din port; cum proceda]i
Marichelle privi plin` de admira]ie [i recuno[tin]` delicate]ea cu
care Rod \i antrena \n agita]ia ultimelor preg`tiri. Recuno[tea c` era un
om cu mult tact [i cu un suflet mare, p`cat, \ns`, c` nu [i \n rela]iile cu
ea. Cei trei b`rba]i se aplecar` asupra unei h`r]i, iar ea lu` \nvelitoarea
velei artimon ca s-o depoziteze la locul ei.
Rod, s` nu uit! \l auzi ea pe bunicul, cnd tocmai trecea prin
dreptul lor. A venit de la po[t` de diminea]` pe adresa mea e un
pachet pentru tine.
Scoase din buzunar o cutiu]` pe care o a[ez` pe hart`, \ntmpl`tor
cu fa]a \n jos, suficient ca Marichelle s` vad` cuvintele scrise pe spatele
88 HELEN CONRAD
ei: "Noroc, iubitule!". Rod o cuprinse \n mna sa mare [i, dup` ce
arunc` o privire la adresa expeditorului, o adres` din Londra [i un
nume, Lisa ridic` t`blia pupitrului cu harta [i o puse repede \nùntru.
Pe maxilarul lui tres`ri un mu[chi [I privi spre Marichelle cu ochi
\ntuneca]i, astfel \nct acesteia i se p`ru c` se uit` prin ea.
Blonda, desigur, se gndi Marichelle, sim]ind cum furia [i
dezn`dejdea \i contracteaz` dureros stomacul. Dar, o fi so]ia sau
iubita? Oricum, nu conteaz`. Nu, n-ar fi trebuit s` conteze, dar nu-[i
putuse st`pni reac]ia. Cnd se \ntoarse, nu mai era nimeni la
pupitrul cu harta; ascult` atent, apoi, furioas` pe ea \ns`[i pentru c`
recurgea la un gest pe care nu-l mai f`cuse niciodat` pn` atunci,
deschise capacul pupitrului; pur [i simplu trebuia s` mai vad` o dat`
pache]elul.
Numai c` acesta disp`ruse. Clipi, nevenindu-i s` cread`. Oare Rod
o b`nuise c` ar putea face a[a ceva, de \[i luase asemenea m`suri de
precau]ie, sau obiectul era mult prea pre]ios sentimental [i nu suporta
s`-l [tie acolo?
Marichelle?
Vocea bunicului o trezi la realitate.
Bunicul [i c`pitanul tocmai \[i luaser` r`mas-bun de la membrii
echipajului, iar bunicul termin` cu Rod. Se privir` cu c`ldur` \n ochi
cnd \[i strnser` minile.
Ei bine, Rod, s` ai grij` de amndou`.
Da, domnule, promit.
Bunicul [i c`pitanul coborr` pentru ultima dat`, cu un aer demn,
de la bordul iahtului. Marichelle merse s`-i conduc`, abia
st`pnindu-[i lacrimile. |n loc s`-i \ncurajeze, se p`rea c` tot ea avea
nevoie de sprijinul lor moral.
S` ne scrii din Madeira, spuse bunicul \mbr`]i[nd-o.
|n clipa \n care ajung acolo.
Ai grij`, draga mea.
F`cu doar semn cu capul, nemaifiind sigur` c`-[i poate st`pni
emo]ia, apoi se \ntoarse spre c`pitan.
Marichelle, te a[tept`m aici la anul, s` bem asta \mpreun`, spuse
acesta sco]nd dintr-o pung` pe care numai el [tia unde o ]inuse pn`
atunci, o sticl` mare cu [ampanie, cu etichet` festiv`.
Voi fi aici negre[it, promit, spuse ea rznd din toat` inima,
\mbr`]i[ndu-l.
Plecar` amndoi, f`r` s` mai priveasc` \n urm`, iar Marichelle
r`mase pe loc cteva clipe, cu obrajii sc`lda]i \n lacrimi.
Cnd urc` din nou pe punte, Rod a fost singurul care nu s-a ferit
s-o priveasc` \n ochii \nc` str`lucind de lacrimi, de[i pesemne c`-[i
\nchipuia furia pe care, inevitabil o sim]ea fa]` de el, cel pe care-l f`cea
r`spunz`tor pentru toat` suferin]a ei [i a celor dragi ei.
O mai privi o dat`, cu un zmbet plin de \n]elegere, apoi porni
motorul. Manevr` iahtul \n acea \ncurc`tur` de vase [i docuri cu o
\ndemnare [i o siguran]` uimitoare, g`sind mereu unghiul [i viteza
potrivit`, astfel \nct, cnd ie[ir` din port, Marichelle se v`zu nevoit`
s` recunoasc`, \n sine, cu admira]ie, c` nici chiar c`pitanul nu s-ar fi
descurcat mai bine.
Categoric, Marichelle era \n minile unui comandant iscusit. Ct
despre ea era [i ea tot \n minile lui.Totul era acum s` nu ajung`
\n bra]ele lui.
Marichelle!
Ah, dac` n-ar mai tres`ri a[a de cte ori o strig`
Da, Rod.
90 HELEN CONRAD
Preia crma ct noi \n`l]`m velele.
Marichelle se strecur` \n fa]a ro]ii timonei, cu degetele frem`tnd
de ner`bdare. Auzea fo[netul pnzelor desf`[urate, c`znd \n falduri
pe punte [i apoi \ntinse pe catarg. |nvrti pu]in roata [i iahtul p`ru s`
primeasc` din plin binecuvntarea vntului. |ntorcndu-se, privirea ei
[i a lui Rod se \ntlnir` pentru o clip` [i \[i zmbir`.
Apoi, mai vru s` vad` o dat` ]`rmul, de care avea s` i se fac`
negre[it dor dup` mai bine de-o lun` pe mare [i sim]i c` i se taie
respira]ia: \n zare, ca dou` puncte, bunicul [i c`pitanul fluturau o
pnz` alb`, cu mi[c`ri ample ale bra]elor. Le f`cu [i ea semn cu mna
[i, instantaneu, ochii i se umplur` din nou de lacrimi: era ca [i cum nu
numai Marichelle \i p`r`sea, dar [i ea.
Se gndi pentru prima dat` c` n-ar fi trebuit s` plece, s` se bucure
de aceast` ultim` c`l`torie, ci s` fie al`turi de ei \n momentele acelea,
s`-i consoleze cumva. Marichelle, plin` de gelozie, \i reclama din nou
toat` aten]ia.
De altfel, cnd mai privi o dat` spre ]`rm, lumina incert` a
apropiatului amurg \nghi]ise deja cele dou` siluete [i-a[a reduse
aproape la dou` puncte. |[i \ntoarse fa]a, dar nu suficient de repede [i
ochii p`trunz`tori ai lui Rod \i surprinser` lacrimile.
Ah, Marichelle, [opti el.
Nu, mila lui era ultimul lucru de care avea nevoie.
Te rog, Rod, las`-m` \n pace! spuse ea strngnd din din]i [i
\ndreptndu-[i privirea spre mare, dincolo de el, l`snd vntul s`-i
usuce lacrimile.
|ntins` \n pat, Marichelle privea tavanul din brne al cu[etei. Rod
o trimisese [i pe ea [i pe Jack la culcare foarte devreme, pentru c`
\ncepeau s` fac` de cart la ora zece \n seara aceea. De[i credea c` nu
va putea nici m`car s` a]ipeasc`, adormi, leg`nat` de valuri, mai
repede dect sperase.
La un moment dat, vis` c` e pisic` [i torcea, lipindu-se de mna
cald` care o mngia pe cap; apoi, i se p`ru c` simte o atingere u[oar`
pe obraz [i pe buze [i deschise imediat ochii. Era \ntuneric [i clipea
ame]it`, \ncercnd s` despart` visul de realitate. O mn` mare o atinse
pe um`r.
Treze[te-te, prin]es` adormit`! auzi vocea [optit` a lui Rod, pe
un ton amuzat. Ai o jum`tate de or` s` te \mbraci [i s` m`nnci pu]in`
sup` \nainte s` intri de cart. |mbrac`-te gros, e frig.
|l privi lung, o brusc` enervare lund locul scurtei st`ri de fericire.
Se \ntreba, \ngrozit`, de ct timp st`tea lng` ea.
}i-e foame? o \ntmpin` Rod \n u[a buc`t`riei, cum ap`ru.
Da. Unde e Jack?
|n cabin`; \i e rù.
A[adar, va trebui s` fac` de cart cu Rod, trase imediat concluzia,
sub privirile amuzate ale acestuia, care parc` i-ar fi ghicit gndurile.
Vino aici o clip`, spuse Rod intrnd \n cabina lui, dup` ce
terminar` de mncat.
Marichelle nu se opuse; \nv`]ase de-acum c`, pe vas, Rod nu
obi[nuia s` roage, ci s` comande.
Rod cùta \n sacul lui marin`resc; la un moment dat, c`zu o cutiu]`
[i o \ndes` repede la loc. Apoi, scoase ceva ce sem`na cu o \ncurc`tur`
de curele.
|]i aminte[ti c` ]i-am promis un dar cnd m` \ntorc?
Uitasem
De fapt, nici nu-l luase \n serios, iar acum privea sceptic` obiectul
acela ciudat din mna lui.
92 HELEN CONRAD
Mi-am \nchipuit c` n-ai a[a ceva, a[a c` ]i-am adus unul, spuse el
\ntinzndu-i pachetul pe care ea \l lu` automat, privindu-l nedumerit`
[i r`sucindu-l pe toate p`r]ile. Este un harna[ament de siguran]`, \i
explic`, amuzat de ignoran]a ei.
|n]elegnd despre ce e vorba, Marichelle sim]i mai \nti o u[oar`
enervare, apoi team`. Cutremurat` de un fior, \i \ntinse pachetul
\napoi, privind prin el, undeva unde se derula \n fa]a ochilor scena
\ngrozitoare a mor]ii tat`lui ei, prins \ntr-o \ncurc`tur` de frnghii [i
noduri [i tras la fundul m`rii.
Putea foarte u[or s` ri[te s` cad` [i ea \n ap`, prins` \n chingile
acelea ca \ntr-o capcan`.
Nu, Rod, mul]umesc, dar nu port a[a ceva, spuse ea pe
ner`suflate, aproape aruncndu-i-l \n bra]e. Pare o adev`rat` b`taie de
cap doar ca s`-l pui!
Rod \l lu` \ncet [i-l a[ez` pe pat cu grij`, ca [i cum s-ar fi putut
sparge.
Bine, Marichelle, spuse el dubios de calm, de[i privirea lui avea
o str`lucire metalic`, rece. Nu e[ti obligat` s`-l por]i, de fapt, nici nu
vei avea nevoie de el dac` vrei s` c`l`tore[ti pn` \n Barbados f`r` s`
ie[i pe punte.
Ultimele cuvinte au fost ca o lovitur` de bici. S` nu ias` pe punte?
Dar cine se credea s`-i dea ordine pe vasul ei? F`cu un pas spre el, cu
pumnii strn[i, f`cnd eforturi s` nu-l loveasc`.
Cine naiba te crezi?
Un c`pitan din c`r]ile de aventuri?! N-ai dreptul s`-mi spui ce s`
port [i ce nu! Este treaba mea dac` vreau, sau nu, s` port un ham ca
de cine! Este treaba mea, nu a ta, dac` se \ntmpl` s` cad de pe
punte!
Aici te-n[eli, Marichelle! Deja am \ntrziat [i n-am chef de toanele
tale! Lu` harna[amentul [i-l agit` \n fa]a ochilor ei, privind-o
amenin]`tor. Pune-]i-l mai repede [i vino pe punte, sau ]i-l pun chiar
eu; \]i promit c` ]i-l leg de gtul acesta superb, de n-ai s`-l mai po]i da
jos!
Se aplecase deasupra ei [i accentuase fiecare cuvnt rostit [i-a[a pe
un ton tìos, astfel \nct Marichelle nu avu nici cea mai mic` umbr` de
\ndoial` c` ar ezita s`-[i pun` \n practic` amenin]`rile.
Se sim]i descurajat` [i singur` printre strìni.
Bine, mormì ea \n cele din urm`, bosumflat`. Dac` \nseamn`
att de mult pentru tine, \l voi purta.
Lu` hamul cu brutalitate [i-ncerc` s` \n]eleag` modalitatea \n care
func]iona acel dispozitiv conceput mai degrab` s` \nece, dect s`
salveze. Mna enorm` a lui Rod \l lu` cu delicate]e [i-l desf`cu imediat.
Este doar o problem` de obi[nuin]`. Pune pe-aici bra]ul stng.
Marichelle \l ascult`, f`r` s` mai protesteze, concentrndu-se
asupra furiei pe care \nc` o mai sim]ea, ca s`-[i distrag` aten]ia de la
atingerea lui cald` ca o mngiere, de care devenise att de con[tient`.
A[a, acum, [i cel`lalt bra] Se-nchide \n fa]`. Acum, nu mai
trebuie dect s` te ancorezi de ceva solid cnd e[ti pe punte [i vei
r`mne pe vasul meu, chiar dac` nu e treaba mea.
Marichelle se gr`bi s` se \nchid` singur`, ca nu cumva s`-i vin` el
\n ajutor. |ncerc` o dat`, de dou` ori degeaba! |ncepu s` rd`, mai
\nti \ncet, apoi mai tare, f`r` s` se poat` ab]ine.
Ce s-a \ntmplat?
O privea ca [i cum era nebun`.
Rod, nu . nu se potrive[te! Dup` toat` aceast` ceart` ... E prea
mic!
94 HELEN CONRAD
Se rezem`, abia mai ]inndu-se pe picioare din cauza rsului,
realiznd totu[i c` reac]ia ei sem`na mai mult cu un acces de isterie.
Prea mic?! Am fost convins c` e chiar m`sura ta. Prinse curelele
[i, aplecndu-[i capul, \ncerc` s` rezolve, mirat, nea[teptata problem`.
Cum vroiai s` se potriveas`?! \ncepu [i el s` rd` \ncet. Catarama se
prinde deasupra pieptului, nu dedesubt. Las`-m` pe mine
Deodat`, Marichelle se opri din rs, cnd \[i d`du seama c` Rod o
trage u[or spre el. |n clipa urm`toare, buzele lui \i acoperir` gura. Cu
ct \l \mpingea mai mult, cu att mai mult o strngea la piept. Se
sim]ea suspendat` deasupra unui abis \ntunecos, avndu-l pe el ca
unic punct de sprijin. O mngia cu mi[c`ri delicate, acoperindu-i
acum fa]a cu s`ruturi.
Rod, nu! Opre[te-te!
Adic`, s` nu m` opresc, \i [opti el la ureche. Pentru nimic \n
lume nu m-a[ putea opri, iubito!
Rod! Te rog!
Nu trebuie s` m` rogi, rse el u[or, te voi \nnebuni de pl`cere,
iubita mea \nc`p`]nat`, r`sf`]at`, care frnge inimi!
Marichelle abia mai putea respira; tot trupul i se \nfiora de bucuria
sim]urilor. Nu-n]elegea ce se-ntmpla cu ea, cum de era dispus` s` se
d`ruiasc` total acestui strìn pentru care era foarte posibil s` nu
\nsemne dect un joc, o clip` de pl`cere, poate.
Te rog, Rod, \nceteaz`!
De data aceasta, se opri; o privea, mngindu-i obrazul cu degetul.
Ce e, iubito?
V`zu, ca o str`fulgerare, inelul cu delfini, cnd mna lui stng` \i
cuprinse fa]a.
Nu vreau s` Nu pot Pur [i simplu
Nu putea s`-i explice nimic coerent, din moment ce nici ea \ns`[i
nu \n]elegea. |ncerc` s`-l \mping` din nou, pe punctul de a plnge,
cnd Rod se ridic` brusc.
Pur [i simplu nu m` vrei, termin` el fraza \n locul ei, de data
aceasta cu voce rece, distant`.
Hei, ce face]i? Sunte]i de cart! A]i \ntrziat! se auzi vocea lui Paul
dinspre tambuchi.
Asta e, Marichelle? \ntreb` Rod o ultim` dat`.
Da, min]i ea. Ce putea s` spun`? Cum putea s` explice c`, dac`
pentru el nu constituia o barier` faptul c` era c`s`torit, ea nu putea
trece peste acest lucru! Te ur`sc, concentr` ea \n dou` cuvinte
amalgamul acela de sentimente contradictorii care o chinuiau, pentru
c`, de fapt, ce altceva putea s` simt` pentru omul care i le provocase
[i care doar se folosea de ea?!
Rod rse scurt, sco]nd un sunet ca [i cnd cineva l-ar fi lovit \n
stomac.
Ei, atunci e clar, scumpo!
Se ridic`, dar se mai aplec` o dat` asupra ei, ]intuindu-i um`rul cu
mna, apoi prinse \ntre degete o [uvi]` de p`r.
Cel pu]in, nu po]i s` spui c` nu te-am prevenit
Prevenit? |n leg`tur` cu ce?
|n leg`tur` cu riscul de a c`l`tori singur` pe mare \n compania
unor b`rba]i, rse el. Aerul `sta de mare . \mi d` a[a un apetit .
D`du drumul [uvi]ei de p`r, l`snd-o s` cad` peste fa]a ei, dup`
care se ridic` [i plec`. Se mai \ntoarse din pragul u[ii:
Nu uita, Marichelle! Se \nchide deasupra pieptului!
{i, pentru a se face [i mai bine \n]eles, z`bovi cu privirea o clip`
asupra locului indicat, apoi ie[i.
96 HELEN CONRAD
Epuizat`, cu genunchii tremurnd, Marichelle se a[ez` pe canapea,
\ncercnd s`-[i adune pu]in gndurile. Mare lucru nu reu[i, cuprins`
de furie cum era. {i-acum, urmeaz` s` mai fac [i de cart \mpreun` cu
el! se gndi, neputincioas`, pornind s`-[i ia \n primire postul.
Puntea scr]i sub pa[ii grei ai lui Paul. Acesta p`rea obosit,
aproape \n]epenit [i Marichelle \l ajut` s` se debaraseze de un
harna[ament similar cu al ei.
Te rog s` m` scuzi, Paul, m-am trezit greu.
Fusese un gest de mare impolite]e din partea lor s` lase pe cei din
tura dinainte, \nfometa]i [i \nfrigura]i, dup` terminarea orelor lor de
program.
Nu-]i face griji. Acum, urc` pe punte, te-a[teapt` Chuck s` te
asigure.
Marichelle urc` scara \ncet; cnd ajunse pe ultima treapt` [i
\mpinse capacul bocaportului, bezna de-afar` [i vuietul vntului o
f`cur` s` aib` un moment de ezitare.
Marichelle! Chuck era chiar lng` bocaport, a[teptnd-o. Nu era
greu de imaginat zmbetul lui amuzat, dar, cu siguran]`, binevoitor.
D`-mi inelul de siguran]`. A[a, spuse el blnd, dup` ce-l prinse de ceva
de la bordul \n vnt, acum po]i ie[i.
Ie[i cu pas tremurnd, ]inndu-se de chinga de la ham, cu care
fusese asigurat`, pentru a-[i men]ine echilibrul [i \ngenunche lng` el.
Stai aici pn` ]i se acomodeaz` privirea. E o noapte frumoas` [i
iahtul merge ca un marfar.
Chuck se ridic`, atent [i \ncepu s` coboare scara, cu fa]a spre pupa.
|i mai r`m`seser` doar umerii deasupra pun]ii.
E[ti \nc` prins cu crligul!
A[a este, dar aici gre[esc cei mai mul]i marinari [i sunt pierdu]i.
Fie ies din bocaport f`r` s` fie asigura]i cu crligul, fie se desfac ct
\nc` mai sunt pe punte. Dac` te prinde un val \n momentul acesta, e[ti
pierdut. {i... nu se prea \ntmpl` s` fie recupera]i cei c`zu]i peste bord
noaptea! Ei, acum te las, pe nota aceasta optimist`, glumi el. Po]i
s`-mi desfaci inelul.
R`mase singur` sau aproape. Privind spre pupa, v`zu prin
\ntuneric o siluet` masiv` aplecat` asupra ro]ii timonei Rod.
Marichelle, vino aici.
Veni, atent` s`-[i p`streze echilibrul, inelul de la chinga hamului ei
alunecnd u[or pe bara de care \l prinsese Chuck.
Fa]a lui Rod, luminat` \n ro[u de la becul de la masa busolei, avea
ceva diabolic.
Noaptea, vei sta \n cabin`, \n afara situa]iilor de urgen]`.
Bine.
|[i \ntoarse privirea de la el, de[i era att de \ntuneric, \nct nu
vedea nimic \n jur. Pe puntea umed` erau cercuri de lumin` de la
farurile de pozi]ie ale iahtului, dar pe cer nu era nicio stea. Doar auzea
valurile, f`r` s` le vad`, dar \[i d`dea seama, dup` zgomotul pe care \l
f`ceau, ct erau de mari. Mi-e team`, se gndi ea, pentru prima dat`.
Era clar c` Marichelle nu se temea; \nainta cu o vitalitate [i o for]`,
de parc` \i sim]eai bucuria. La unison cu iahtul, Rod p`rea s` fi uitat
de ea, trìnd din plin pl`cerea de a se afla la crma acestuia.
Dragostea mea, [opti el abia auzit, ca o alintare, minile lui mari
p`rnd a mngia roata timonei.
Marichelle se sim]i din nou singur`, p`r`sit`. Merse [i se \ntinse \n
ad`postul din cabina c`pitanului, privind de-acolo fa]a lui Rod, pn`
adormi.
Marichelle!
98 HELEN CONRAD
Sim]i o mn` cald` prinznd-o de gamb` [i scuturnd-o,
smulgnd-o astfel din co[mar.
Se desprinse \ncet, \ncet de scenele de groaz` trìte. |nc` mai avea
mna \ncle[tat` de ham. Clipi, \ncrez`toare: a[adar, \nc` mai trìa, la
fel [i el. Doar tat`l ei murise.
Nu mai avusese de ani de zile co[marul cu tat`l ei care se \neca. De
data aceasta, \ns`, era o versiune schimbat`: corpul care se zb`tea era
cnd al ei, cnd al lui Rod.
Marichelle!
Rod era \n picioare \n fa]a timonei; \[i ridic` pu]in privirea spre ea,
apoi privi din nou busola. Oare scosese vreun sunet de-i atr`sese
aten]ia?
Vino [i stai aici, spuse el lini[tit, indicndu-i locul de lng` el. Ai
avut un co[mar?
Privea \n continuare busola, apoi se uit` repede spre vel` [i spre
bordul \n vnt [i roti timona cu cteva grade, \ntmpinnd un val.
Da
Ce anume?
N-are importan]`.
Ce putea s`-i spun`? C`, dup` toate cele \ntmplate, acum \l [i
\neca, \n vis?
Are importan]`, pentru c` \ncercai s`-]i sco]i hamul.
Ah L-am visat iar, dup` mult timp, pe tata \ncurcndu-se
\n acele frnghii [i \necndu-se
{i hamul acesta te sperie, nu-i a[a? Fir-ar s` fie, nu mi-a trecut
prin minte a[a ceva. |i cuprinse umerii cu bra]ul, apoi [i-l retrase,
sim]ind-o cum \ncearc` s` se fereasc`. |mi pare rù, relu` el, de data
aceasta pe un ton rece, dar tot trebuie s`-l por]i. S-a \ntmplat odat`,
cnd eram pe un vas \n Florida, s` pierdem un om. Era noapte. Dac`
ar fi fost asigurat cu un ham, ar fi fost salvat. Am jurat c` a[a ceva nu
se va \ntmpla niciodat` pe un vas pe care-l conduc eu.
Se ridic` [i ar`t` spre tribord.
Du-te acum, [i spune-mi ce face vasul acela.
Departe, la orizont, clipeau dou` lumini una verde [i una alb`.
Suntem cu fa]a spre tribordul lui, anun]` ea, bucuroas` de a fi
avut inspira]ia s` citeasc` manualele de naviga]ie \nainte de c`l`torie.
{i care este direc]ia de mers, fa]` de a noastr`?
Se deplaseaz` cu bordul \n vnt. Vom trece cu mult \n spatele
lui; suntem \n deplin` siguran]`.
{i dac` ai vedea o lumin` ro[ie, verde [i alb`? \ntreb` el, dup` ce,
dintr-o privire rapid` spre vasul necunoscut, verific` indiciile date de
ea.
Ar \nsemna c` se \ndreapt` spre tine posibil` coliziune.
Bravo! }i-e team`? \ntreb` el imediat, privind-o scurt.
Da.
Pune mna pe roat`, spuse el ca un ordin, de[i cu blnde]e, ca
s` sim]i cum crmesc. Uite, acum, cnd vine valul, rotesc doar pu]in
a[a Cnd valul ajunge sub noi, rotesc \n partea cealalt`, ca s` ne
men]inem pe creasta lui ct mai mult. Valul este la fel ca o stnc`
trebuie s` urc`m [i s` coborm \ncet.
A[a cum o spui tu, pare att de u[or.
Chiar este! E doar o problem` de ritm, de sincronizare ca [i
cum ai face.
T`cu, dar Marichelle complet` \n gnd: dragoste. Verigheta lui
sclipea \n lumina de la pupitrul busolei, \nfiornd-o din nou. Se gndi
c` n-ar fi trebuit s` vin` niciodat`.
100 HELEN CONRAD
Cnd Chuck [i Paul urcar` din nou pe punte, Marichelle g`sise acel
ritm. Era ame]it` de pl`cerea nebun`, de puterea de a conduce acea
curs` impetuoas` \n \ntuneric.
Rod o l`sase pe ea s` conduc` \n ultima lor or` de cart, \n timp ce
se a[ezase \n cabina c`pitanului, privind-o, sau mo]ìnd pentru ea
nici nu mai conta.
Paul ap`ru lng` ea.
Cum merge? \ntreb` el, c`scnd.
E un vis. Ct e ceasul?
Dou` [i jum`tate. Ne-am \ng`duit o jum`tate de or` \n plus, ca
s` fim chit.
Po]i s` mergi \napoi la culcare [i fac eu tot cartul \n locul tù.
Este de necrezut! Parc` zbur`m.
Nu, mul]umesc, acum sunt complet treaz.
Paul puse mna [i el pe roata timonei, ca pentru acomodare [i mai
r`maser` amndoi la crm` cteva minute. Rod se ridicase [i discuta
cu Chuck.
Apoi, Paul lu` total \n primire crma [i Marichelle se ridic`,
\ntinzndu-se. Deodat`, \ncepu s` se clatine, \n timp ce \ntunericul se
\mpodobi cu o mul]ime de stelu]e colorate.
Hei!
Auzi vocea lui Rod, apoi se sim]i cuprins` de bra]ele lui puternice
[i culcat` pe punte. Imediat, \[i reveni.
Cum te sim]i?
Aplecat deasupra ei, privind-o cu ochi p`trunz`tori, \nc` \i ]intuia
umerii cu minile lui calde. Deasupra lui, ap`ru imediat [i fa]a
\ngrijorat` a lui Chuck.
Bine; m-am ridicat prea repede.
}i s-a mai \ntmplat?
Nu, cred c` m-am uitat la busol` prea mult [i m-a ame]it lumina,
asta e tot. N-am nimic, Rod, sunt obosit`.
{i, \ntr-adev`r, o cuprinsese brusc oboseala. De fapt, era
extenuat`.
Bine Ai dreptate, a fost o zi lung`. Du-te la culcare.
Noapte bun`, bìe]i. Ne vedem mine diminea]` la [ase.
P`[i \ncet, atent` s`-[i p`streze echilibrul, urmat` la o distan]` de
o lungime de bra] de Rod. Acesta o a[tept` s` coboare, apoi \i desf`cu
crligul de siguran]` [i o urm`.
Marichelle intr` \n cabina ei [i r`mase s` asculte. Se relax` doar
cnd \i auzi pa[ii trecnd pe lng` u[a ei, mai departe, spre cabina lui.
A trecut abia prima zi, a fost ultimul gnd de care [i-a dat seama
dup` ce puse capul pe pern`.
102 HELEN CONRAD
Capitolul 7
Marichelle!
Se-ntoarse pe partea cealalt` [i \[i acoperi capul cu p`tura, ca s` nu
mai aud`. Doar nu putea fi deja diminea]`!
Marichelle!
De data aceasta, auzi clar vocea lui Rod. Scoase capul afar` [i-l v`zu
\n prag.
E[ti de cart, doamn`! spuse el ironic, dup` care plec`.
Ah, \l ur`sc! se gndi ea, desprinzndu-se cu greu din culcu[ul
cald, pentru a \nfrunta frigul de-afar`.
|i venea, \ns`, cam greu s` simt` ur` pentru individul obosit, tras
la fa]` [i neras care tocmai a[eza \n fa]a ei o can` cu cafea [i un bol cu
cereale. Era evident c` dormise mai pu]in dect ea.
{i, cu toate acestea, trebuie s`-l ur`sc, se gndi disperat`, altfel
cum s`-l ]in la distan]`? |[i repeta c` neutralitatea nu era de-ajuns,
trebuia s` existe o rela]ie de ur` p`rea s` fie sensibil la aceasta. N-ar
fi f`cut dragoste cu ea \mpotriva voin]ei ei, dar era clar c` \ncerca s`
fac` totul ca s`-i \nfrng` aceast` voin]`. De fapt, pentru el la asta se
reducea totul: un joc al cuceririi, un mod ct de ct interesant de-a
face timpul s` treac` mai repede pentru o lun` de zile. Trebuia, totu[i,
s`-l admire pentru un singur fapt: nu \ncercase s` ascund` verigheta
fa]` de ea, a[adar, jucase cinstit.
Marichelle, este cinci [i jum`tate. Vezi dac` po]i s`-l aduci pe
Jack.
E tot bolnav?
Da.
Atunci, n-ar fi mai bine s` ...
Nu. Adu-l. Nu vorbi despre mncare \n fa]a lui!
Jack era ca o umbr` verzuie \ntins` \n pat. Era deja \mbr`cat,
inclusiv hamul de siguran]` [i cizmele. Pesemne Rod \l trezise mai
devreme, dac` nu chiar \l [i \mbr`case. Marichelle se apropie [i-l atinse
u[or.
Jack? Suntem de cart.
Minunat.
Hai, te vei sim]i mai bine pe punte. Jack urc` scara anevoie [i ea
\l urm`, trecnd de Rod, f`r` s`-l priveasc`.
Marichelle, strig` acesta, de la pupitrul cu harta, pune-l mai \nti
la crm`.
Nu e cam greu pentru el? Se pare c`-i e \nc` foarte rù.
Cred c` m` descurc [i f`r` sfatul tù. I-o pl`cea lui Jack c`-l
cocolo[e[ti att, dar te asigur c` nu are nevoie de a[a ceva. Pune-l la
crm`.
Cum spui, c`pitane!
Jack era \n spatele cabinei c`pitanului, rezemat de balustrad`, cu
umerii grbovi]i. Marichelle \l urm`, oprindu-se doar s` desprind`
104 HELEN CONRAD
inelul de siguran]` al lui Chuck, pentru ca acesta s` poat` cobor\ \n
bocaport.
Las`-l pe el mai \nti la crm`, spuse acesta \ncet, prinznd-o de
bra].
Marichelle era surprins`: pn` [i el era \mpotriva lui Jack?!
~sta este cel mai bun leac, continu` el, zmbind. }ine-l \n
permanen]` ocupat, ca s`-i distragi aten]ia [i nici n-o s` [tie cnd \[i va
reveni. Adu-i un ceai cam dup` o or`. Hei, strig` el spre umbra de
lng` cabina c`pitanului, uneori trebuie s` te izbe[ti de o situa]ie
dificil`, ca s` \nve]i.
Era o diminea]` cenu[ie, cu vnt puternic. Marichelle nu mai
v`zuse niciodat` astfel de valuri, ca ni[te mun]i \n mi[care, pe distan]`
de mile \ntregi. Lumea care se \nf`]i[a \naintea ochilor ei era plin` de
m`re]ie, de[i pustie [i era deopotriv` \ngrozit` [i bucuroas` de-a se
afla \n mijlocul ei.
|l privi pe Jack: conducea cu mi[c`ri iscusite, dar f`r` acea bucurie
lùntric` pe care o sim]ise la Rod, a c`rei inim` p`rea s` pulseze \n
ritmul valurilor. Parc` nu mai era att de palid.
Vrei un ceai?
Mda, mul]umesc, r`spunse el dup` ce se gndi pu]in.
Marichelle porni \ncet de-a lungul barei de care era asigurat inelul
chingii de la ham. |ncepuse s` se mai obi[nuiasc` [i-l considera acum
mai mult o pacoste dect un pericol. Se mi[c` \n lini[te \n buc`t`rie.
U[a de la cabina lui Rod era \nchis` probabil c` acesta dormea, \n
sfr[it. Paul era sus \n teug`, \n cabina lui Archie. Zmbi, gndindu-se
la acesta. De multe ori pl`nuiser` amndoi o croazier` cu Marichelle
\n Mediterana, \n Caraibe, \n jurul lumii Deocamdat`, f`cea doar
ea o astfel de c`l`torie. Am s` deturnez vasul.
Rod habar n-are c` la bordul navei lui se afl` un pirat.
Se \ntoarse [i tres`ri, speriat`. Piratul se afla, de fapt, chiar \n fa]a
ei. Cu barba neras` de o zi, cu o expresie dur` a figurii, Rod ap`ru \n
u[a cabinei sale, \ncruci[ndu-[i bra]ele pe pieptul care p`rea o mas`
de mu[chi.
|ntotdeauna tresari a[a?
Indiferent ce i-ar fi r`spuns ar fi fost \n dezavantajul ei, a[a c` hot`r\
s`-i ignore \ntrebarea.
{tii cumva unde a pus Chuck biscui]ii? Cred c` acum, Jack ar
putea mnca pu]in.
La babord, \n dul`piorul dinspre pupa, dar v` preg`tesc prnzul
\n cteva ore.
Dar el n-a mncat nimic toat` ziua, \i reaminti ea, l`snd s` se
vad` mai mult` grij` dect sim]ea de fapt.
Da, da, \n]eleg
Cu spatele la el, Marichelle zmbi mali]ios. Bun! S` vezi [i tu cum
e!
Doreai ceva? Probabil [i acesta este un zmbet tipic de pirat, se
gndi ea, v`zndu-i din]ii albi, str`lucind [i mai mult \n contrast cu
tenul bronzat. Ah, Doamne, trebuie s` m` uit \n alt` parte, oriunde \n
alt` parte Ah, da, c`nile de ceai
De fapt, da, vroiam s` te rog ceva..
Ce anume?
Am uitat s`-]i spun s` completezi or` de or` jurnalul de bord.
Este pe pupitrul cu harta.
Bine.
Presupun c` norii sunt \n continuare foarte den[i, nu-i a[a?
Da; niciun petic de cer albastru.
106 HELEN CONRAD
Deocamdat`, va trebui s` ne baz`m pe estim`ri. Ai grij`, te rog,
ca nota]iile din jurnal s` fie exacte.
|[i lu` [i el o can`, \ntinznd mna deasupra ei [i uitndu-se la ea
cu o privire amuzat` probabil c` figura ei l`sa s` se vad` ceva din
tulburarea de-a se afla att de aproape de trupul lui atletic.
Trebuie s` plec imediat, hot`r\ ea.
Marichelle! Dac` apare totu[i un semn de \nseninare, vreau s` fiu
anun]at, da?
Marichelle, care se oprise \n prag, f`r` s` se \ntoarc` spre el, f`cu
un semn din cap, apoi \[i continu` drumul.
Jack ar`ta acum aproape \n \ntregime restabilit.
Sunt un om nou, oft` el, dup` ce \nghi]i c]iva biscui]i.
P`]e[ti deseori asta?
|ntotdeauna. Primele dou` zile este \ngrozitor, apoi \mi revin.
{i \ntotdeauna pleci din port mahmur?
Doar cnd am ocazia.
Incorigibil.
Absolut, \ncuviin]` el rznd, apoi se opri brusc. Doar nu s-a
cunoscut chiar att de rù, nu-i a[a? A observat [i Kenrick?
Nu [tiu, dar de obicei nu-i scap` nimic.
Asta cam a[a e M`-ntreb dac` nu cumva nici nu uit` [i nici nu
iart`. E un tip dur, c`pitanul nostru. Dar tu? Parc` e[ti f`cut` din fier!
Nu ]i se face niciodat` rù?
Pe Marichelle, nu.
S`-n]eleg c` pe alte ambarca]ii, da?
Pe o barc` de curse a[teptnd s` ia startul, poate fi \ngrozitor. Cu
toate acestea, reu[esc \ntotdeauna s` fac fotografiile care \mi trebuie.
Da, uitasem c` faci fotografii. Mie cnd \mi faci poza?
Vrei s` mi se strice aparatul?
Trebuia s` m-a[tept pe ct de frumoas`, pe att de crud`!
Marichelle zmbi, f`r` s`-i r`spund` [i f`r` s`-i dea importan]`.
Privea \n continuare valurile, prin care iahtul trecea de parc` ar fi fost
\nsufle]it de bucuria de a le \nvinge cu o mi[care supl` [i elegant`.
Tu, dragostea mea, murmur` Marichelle, dndu-[i capul pe
spate [i rznd de pl`cere.
Cine, eu?
Iahtul, fraierule!
La ce m` puteam a[tepta?!
Marichelle privea \n continuare lumea aceea verzui-cenu[ie de
talazuri \n mi[care, rostogolite la nesfr[it de vnt o \mp`r`]ie
deopotriv` frumoas` [i dezolant`, o pustietate paradoxal
fermec`toare. Hot`r\ s` \nceap` s` fac` fotografii chiar din acea
dup`-amiaz`, apoi, uitndu-se la ceas, v`zu c` e timpul s` noteze \n
jurnal.
Vrei s` notezi tu, Jack?
Nu, mul]umesc, prefer s` stau la aer [i s` am grij` de crm`.
Se ridic` [i o b`tu u[or pe coaps`. Marichelle porni, f`r` s`-i dea
aten]ie. Jack putea s` devin` o problem`. Nu inten]iona s`-l
\ncurajeze, dar, pe de alt` parte, era util, ca s`-l descurajeze pe Rod.
|[i \ntinse hamul [i p`[i cu grij`.
Ia te uit`, unde ai g`sit un Lirakis? \ntreb` el deodat`.
Un ... ce?!
Hamul de siguran]`! Este cea mai bun` marc`.
Marichelle \l mai privi o dat`, mirat` [i sim]i un fior.
Ah, da, ... mi l-a \mprumutat un prieten. Nu [tiam c` e ceva
deosebit.
108 HELEN CONRAD
Nu este nemaipomenit, dar este cel mai simplu [i mai sigur
design care a fost creat pn` acum. |n acela[i timp, este [i cea mai
robust` construc]ie. Uit`-te la crligul hamului meu, comparativ cu al
tù al tù este cu mult mai mare, ar putea trage [i un cal.
Marichelle \ncerc` s`-[i ascund` aerul stingher p`strnd aceea[i
atitudine nep`s`toare, apoi plec`.
A[adar, nu era orice fel de ham, ci unul deosebit. Ce \nsemna asta?
Probabil, nu mai mult dect c` Rod avea bani [i aprecia lucrurile de
calitate. Era o prostie s`-l considere ca pe un dar personalizat.
Probabil, \l trecuse \n nota de plat` a companiei, al`turi de vele.
Pl`cerea pe care o sim]ise cteva clipe \ncepea s` p`leasc`. {i totu[i,
chiar [i a[a, fusese un gest frumos din partea lui. Ar fi trebuit s`-i
mul]umeasc`, dar cum?! De fiecare dat` cnd privea hamul, avea
senza]ia atingerii minilor lui, a[a c` era exclus s`-i mul]umeasc`
privindu-l \n ochi ar fi ro[it penibil pn` \n vrful urechilor. S`-i scrie
un bilet? O scrisoare de mul]umire pentru un ham de siguran]`,
adresat` unui b`rbat \nsurat! Zmbi la acest gnd. |nc` mai avea
zmbetul pe buze cnd ajunse \n tambuchi, unde o \ntmpin`, cu o
privire rece, \nsu[i Rod, a[ezat la pupitrul cu hart`.
V` distra]i bine acolo, sus pe punte, Marichelle?
Grozav.
Nu-n]elegea de ce naiba era sup`rat acum.
M` bucur. Crezi c` ai putea s`-]i faci pu]in timp, \n agenda ta
\nc`rcat`, ca s` completezi jurnalul? Ai \ntrziat cincisprezece minute,
iar acum o or` n-ai notat nimic.
Condi]iile nu s-au schimbat pe tot parcursul cartului nostru,
Rod. Navig`m cu aceea[i vitez` ca [i acum o or`. M-am gndit s`
Nu e suficient ce spui.
Vreau s` se noteze datele fix la o or`, indiferent la ce te gnde[ti.
Este posibil s` ui]i modific`rile mici \n viteza vasului, sau \n direc]ia
vntului pe durata unui cart [i, dac` vrei s` navighez pe baza
informa]iilor tale, ar fi bine s` le dai ct mai corecte, dac` nu vrei s`-]i
vezi frumosul iaht o gr`mad` de scnduri.
|l privea, enervat`. Ochii lui erau ca ai unui monstru marin. Da,
avea dreptate, dar de ce era att de furios?
Se aplec` asupra paginii jurnalului [i complet` con[tiincios la
fiecare rubric`: ora, viteza vasului, viteza vntului, pn` ajunse la
comentarii. Aici, probabil c` Paul notase: "Ce vas grozav!", iar Chuck,
cnd \i venise rndul, adùgase: "Po]i s` mai spui asta o dat`!", ceea ce
Paul [i f`cuse. Tocmai citea, amuzat`, ultimul comentariu al lui Chuck,
"{i acum, un somn grozav!", cnd, cu coada ochiului, \l v`zu pe Rod
lund un creion [i b`tnd u[or \n mas`. Nu numai att; v`zu [i delfinul
de pe inelul lui f`cnd cu ochiul, rùt`cios.
Dac` mai stai mult, po]i s` faci nota]ia [i pentru ora
dou`sprezece, spuse el sec.
Cum a[ putea s` te re]in att de mult?!
Dup` care puse imediat pixul jos [i, \mpingnd jurnalul spre el, se
ridic` [i plec`, sub privirea lui \ntuncat`, ce p`rea lipsit` de orice
expresie.
Chuck [i Paul ap`rur` pe punte fix la ora dou`sprezece, spre
u[urarea lui Marichelle care, trebui s` recunoasc`, \[i petrecuse ultima
jum`tate de or` uitndu-se \ntruna la ceas [i gndindu-se numai la
mncare [i la pat.
Ce mncare [i ce buc`tar! Spuse entuziasmat Chuck,
instalndu-se deja lng` Jack la crm`. O s` vezi c` am dreptate,
Marichelle!
110 HELEN CONRAD
Ce meniu avem?
Chuck era un scump, de[i, dup` cum b`nuia ea, la fel de versat ca
[i Rod.
Ghiveci!
F`cut de cas`?! se minun` ea; \n definitiv, Rod fusese ocupat tot
timpul.
Ah, nu! Nu consum`m dect lucruri de calitate! Ai s` te convingi!
Cnd Marichelle ajunse la bocaport, rznd, ap`ru [i Rod. O privea
nedumerit, \ntinzndu-i crligul de la hamul sù, pentru a-l asigura de
bar`.
Chuck lùda ghiveciul tù!
Nu da vina pe mine, vinovatul e numai el, cel care m-a \nv`]at tot
ce [tiu \n materie de g`tit pe vas. Serve[te-te.
Mul]umesc.
Dar, mai \nti trebuia s` noteze \n jurnal ultimele observa]ii, la
ie[irea din cart. |ncepu s` scrie, zmbind: "Tocmai am auzit zvonuri
interesante despre un ghiveci... Sau despre un ghiveci interesant?"
Apoi, se gndi o clip` [i adùg`: "Apropo, mul]umesc, c`pitane!"
Considera c` mesajul era destul de cifrat pentru a-i induce \n eroare
pe ceilal]i, dar spera ca Rod s`-n]eleag`, totu[i, c` se referea la ham. |i
atrase aten]ia un scris clar, hot`rt [i mai z`bovi \nc` pu]in, s` citeasc`
nu puteau fi dect nota]iile lui Rod: "Vasul este de dou` mile cu
bordul \n vnt", iar dup` o or`, la ora dou`: "O noapte ciudat` [i
minunat`. Luna o domni]` sfioas` de basm". R`mase, citind [i
recitind vis`toare acele cuvinte, pn` cnd Jack o chem` la mas`.
Voi dormi cel mult dou` ore, \[i spuse Marichelle, urcndu-se \n
cu[eta ei [i promi]ndu-[i s` fac` neap`rat fotografii \n acea
dup`-amiaz`.
Pn` atunci fusese o vreme prea umed` [i \ntunecoas` [i nu
reu[ise s` realizeze mare lucru. Spera, \ns`, s` se \nsenineze.
Deodat`, se trezi din cauza unei izbituri puternice era ora cinci
dup`-amiaza. Se duseser` planurile ei legate de un somn scurt! Era
clar c` vntul \[i schimbase direc]ia, iar vuietul lui puternic p`rea un
bocet prelung. Str`b`tut` de un fior, Marichelle se strnse [i mai tare
sub p`tur`. Se auzeau pa[i repezi [i grei deasupra capului sù, apoi
din ce \n ce mai aproape.
Marichelle! P`rand enorm \nf`[urat \n pelerina de vreme rea,
Rod ap`ru deodat` pe pragul u[ii cabinei. Schimb`m vela. Am nevoie
de tine.
Dup` care, plec` imediat. Marichelle se preg`ti, speriat`. Cnd se
gndea ct de mult \[i dorise o astfel de experien]` s` fie pe vas pe
furtun`!
Pe sc`ri, se \ntlni cu Jack.
Of, ce minunat` e via]a \n larg, se strmb` el, \nc` mai
\ncheindu-se la jachet`.
}inndu-se ct mai bine de bara de siguran]`, Marichelle, cu fa]a
deja ud` de ploaie, se duse spre Chuck, la crm`; acesta \i f`cu semn
s` se a[eze lng` el. Valurile erau enorme, iar vntul \[i schimbase
direc]ia. Deodat`, Rod o prinse de umeri [i \[i apropie gura de
urechea ei.
Marichelle, vreau s` r`mi tu la crm` \n timp ce schimb`m vela.
Ridic` privirea spre el [i se uit` lung, cu o disperare pe care nici
m`car nu mai \ncerca s-o ascund`.
Haide, po]i face asta, continu` el, zmbindu-i [i a[ezndu-se
al`turi, tot timpul cu privirea a]intit` asupra ei. Trebuie s` intri \n plin`
b`taie a vntului pn` tragem vela jos. Apoi, \nvr]i roata timonei
112 HELEN CONRAD
\napoi, repede, att ct s` continui deplasarea, pn` cnd catargul este
deasupra pun]ii \ntr-o pozi]ie \n care putem ajunge la el. Ai \n]eles?
Marichelle \ncuviin]` din cap.
Cnd e[ti \n plin vnt, ai grij` s` nu \nvr]i roata prea mult, ca s`
nu vir`m.
D`du din nou din cap, \ncordat`. {tia c`, la un viraj nea[teptat,
catargul putea lovi pe oricine aflat pe punte, aruncndu-l peste bord.
Bine. |i strnse u[or um`rul, apoi se ridic`. Stai cteva clipe, s`
te obi[nuie[ti, apoi \ncepem. Sunt aproape.
Marichelle se-ntoarse spre Chuck, sim]indu-[i fa]a rigid`.
Hai, marinare, nu-i chiar att de rù precum pare. Dac` un
b`trn ca mine se descurc`, sunt sigur c` nu vei avea probleme. Hai,
Marichelle, o \ncuraj` el, retr`gndu-se \ncet, v`znd-o c` pune mna,
timid, pe roata timonei. F` mi[c`ri mici [i dac` scap` de sub control,
corecteaz-o \ncet.
Marichelle prelu` singur` timona, aplecndu-se cu toat` greutatea
asupra ei, pentru a putea \nvinge rezisten]a vntului [i a men]ine
cursul vasului.
A[a, Marichelle, e bine, spuse el dup` ce r`mase s-o mai
priveasc` pu]in, apoi se \ndrept` spre Rod. Nu fi [ocat dac` ne vom
trezi cu ap` pe punte. B`trnul iaht rezist`, nu se sup`r`.
Dup` care, cei patru b`rba]i \ncepur` s` coboare vela.
Iahtul ezit` pu]in, apoi, la comanda Marichellei, se \ntoarse pentru
a primi vntul \n fa]`, se \nclin` u[or \naintea unui val, ca pentru a-[i
saluta adversarul, apoi, lundu-[i avnt, \l \nfrunt` din plin.
A[a, rote[te pu]in spre dreapta! strig` Rod.
Cu minile \ncle[tate pe roat`, Marichelle se ruga necontenit ca
vasul s` nu vireze, intrnd \n valul urm`tor care, odat` spart, se
r`zbun` \mpro[cndu-[i zgomotos, cu ur`, resturile \nspumate pe
punte.
Rod smulse vela mare, \n momentul \n care pozi]ia catargului \i
permise s` ajung` la ea.
|nvrte \n sens invers, Marichelle! |nc` pu]in a[a! Acum,
men]ine pozi]ia asta.
Marichelle urm`rea, cu respira]ia tìat`, lupta lui Rod cu cap`tul
catargului, de care se ag`]ase, arcuindu-[i [i \ncordndu-[i trupul, ca
\ntr-o \nfruntare pe via]` [i pe moarte cu un du[man crncen [i
viclean. Rod c[tigase deja aceast` b`t`lie cnd Jack i se al`tur` [i
amndoi terminar` de \ntins vela.
A[a gfi Rod. Chuck, ajut-o pe Marichelle. Aten]ie! Coborm
arborele artimon acum.
Repetar` opera]iunea, cu arborele artimon cobort, \n timp ce cei
trei b`rba]i strngeau vela care trebuia \nlocuit`.
Mai spre dreapta, Marichelle, \nc` pu]in, gata, e bine Men]ine
direc]ia asta .
Iahtul p`rea s` se deplaseze cu u[urin]` acum [i, pentru c` vntul
b`tea din spate, parc` \[i pierduse din intensitate. Era mult mai u[or
[i de crmit, astfel \nct, \n momentul \n care se relax` ct de pu]in,
Marichelle constat` c`-i tremur` minile. Oricum, universul devenise
dintr-o dat` mai prietenos.
Dup` ce terminar` de schimbat vela, \n momentul \n care era clar
c` primejdia trecuse, membrii echipajului se adunar` \n cabina
c`pitanului erau uzi, b`tu]i de vnt, epuiza]i, dar victorio[i.
Mark Twain avea dreptate, spuse Chuck privindu-i pe fiecare, pe
rnd: Cine merge pe mare pentru pl`cerea sa personal`, va avea o
mul]ime de ocazii s` vad` ce fel de distrac]ie e \n iad. |i las pe cei ce
114 HELEN CONRAD
urmeaz` de cart s` se gndeasc` la acest aforism. Ne vedem la ora
zece.
V` anun] c`, \n seara asta, ve]i fi noroco[i dac` reu[esc s` v` fac
un sandvi[, prieteni, \i avertiz` Rod.
***
Marichelle cobor\ \n bocaport; se opri pu]in, nevenindu-i s` cread`
c` putea fi atta lini[te, dup` tot acel vacarm de pe punte un
adev`rat iad. Trecu \ncet de Paul care, a[ezat cu un sandvi[ la mas` \n
cabina principal`, mai mult mo]ìa dect mnca [i merse \n buc`t`rie.
Rod preg`tea sandvi[urile, trupul lui leg`nndu-se u[or \n ritmul
valurilor.
Te bucuri c` ai venit? o \ntreb` el, privind-o atent.
Marichelle zmbi, ridicnd din umeri. Da [i nu, se gndi ea. |i
privea fascinat` mi[c`rile rapide [i sigure, care d`deau elegan]` chiar
[i celor mai banale gesturi ale sale, cum era tìatul pinii, cùtnd un
r`spuns potrivit.
Da, m` bucur c` am venit, spuse \n cele din urm`.
Era adev`rat. Clipele acelea de victorie comun` asupra masei
cenu[ii de ap` amenin]nd nemiloas`, prima noapte la crm` al`turi
de acest b`rbat despre care putea spune c` era practic un necunoscut
da, indiferent de ceea ce avea s` urmeze, trìse momente pe care
[tia c` le va p`stra totdeauna \n suflet.
E bine, r`spunse e simplu, de[i privirea exprima ceva ciudat,
greu de descifrat.
Marichelle sim]ea atmosfera dintre ei grea de emo]ii nerostite. Ah,
\ncepea din nou! Era suficient s` lase doar cteva clipe garda jos ca s`
devin` att de vulnerabil` la acea for]` de atrac]ie manifestat` de
fiecare dat`, cu putere de magnet. Tot a[a cum nu te po]i \mpotrivi
gravita]iei, se gndi ea, nemul]umit` de ct de mult o speria acel
adev`r.
Umple tu termosul acela, te rog.
Rug`mintea lui era binevenit`. Era mult mai u[or de umplut un
termos dect t`cerea plin` de \n]elesuri dintre ei. Dar, \n momentul \n
care se \ntoarse spre Rod, s` i-l dea, plin, iahtul avu o deviere brusc`,
proiectnd-o \n el.
Ah, fir-ar s` fie! protest` el, sc`pnd cu]itul din mn`, \n acela[i
moment ][nind sngele de la baza degetului mare.
Vai, Rod, te rog s` m` scuzi!
|i lu` repede mna, s` se uite.
Las`, e doar
Rod avu o tres`rire, apoi mna lui mare se relax` la atingerea ei.
S` v`dLu` un [erve]el din hrtie [i tampon` u[or rana,
con[tient` de for]a acelei mini, chiar [i a[a, l`sat` complet \n grija ei.
Nu e adnc` tìetura.
Nu-i nimic.
Vocea lui, p`rnd \n mod ciudat gtuit` de emo]ie, tr`da uimire.
Ai p`]it ceva? \ntreb` Paul care tocmai intrase, ca s`-[i spele
farfuria.
Nu, e doar o zgrietur`, spuse Rod retr`gndu-[i u[or mna [i
zmbind.
Pune neap`rat un leucoplast, rosti Marichelle pe un ton pe ct
de \ngrijorat, pe att de imperativ.
116 HELEN CONRAD
Am \n]eles, c`pitane! glumi Rod [i, dup` ce mai r`mase cteva
clipe, ca [i cum ar fi vrut s` mai spun` ceva, ie[i.
Marichelle se gr`bi s` \mpacheteze sandvi[urile [i s` ia termosul,
pentru a pleca de acolo \nainte ca Rod s` se \ntoarc`. Deodat`, se opri,
privind mirat` pata mic` de snge din palm`: sngele lui Rod. O
senza]ie ciudat` \i d`du un fior. Se \ntoarse spre chiuvet`, apoi se opri;
\n definitiv, acum era prea gr`bit`; putea s` se cure]e mai trziu
poate chiar mine |[i strnse pumnul, ca [i cum ar fi \nchis acolo
un secret, ceva pre]ios [i rar.
Era deja la jum`tatea sc`rilor, spre punte, cnd Rod ap`ru \n u[a
cabinei lui.
Marichelle
Da.
Se str`duise s`-[i ia o expresie dur`, rece. Rod t`cu timp de cteva
clipe, cu ochii p`trunz`tori a]inti]i asupra ei apoi, sub privirea ei ca de
ghea]`, p`ru c` fa]a lui se \ncrnceneaz`.
Spune-i lui Jack s` m` cheme dac` viteza vntului dep`[e[te cinci
noduri; s-ar putea s` fie nevoie s` ridic`m vela pentru furtun`.
Am \n]eles, c`pitane.
Dup` care, ie[i imediat pe punte.
***
Am s`-mi dau jos puloverul, anun]` Marichelle, ridicndu-se.
Pentru prima dat` de cnd plecaser` din Falmouth, era cald.
Da, da! strig` entuziasmat Jack.
Nu e cazul s` te bucuri, fraierule! Sub acest pulover mai am unul
[i sub acela, \nc` unul [i sub acela, o c`ma[` [i .
Ei, s-a mai dus o speran]`!
Deodat`, Marichelle s`ri \n picioare, atras` de zgomotul ca un
plescìt \n ap`, la c]iva metri de iaht, privind atent` [i curioas` la
aripioara de un negru str`lucitor care ie[ea din ap`, \ntr-o
str`fulgerare, \mpro[cnd stropi \mprejur.
Dac` ai vedea ce figura ai! Izbucni el \n rs.
Ce-a fost asta?
Delfini, prostu]o! Ce reac]ie!
Pata neagr` ap`rea [i disp`rea, crestnd luciul apei cu o u[oar`
dung` de spum`.
Delfini! Unde s-or fi dus?
Du-te la prora. Acolo le place s` se joace \n valurile f`cute de
prora vasului.
Marichelle s`ri imediat.
Pentru Dumnezeu, pune-]i hamul acela, dac` nu vrei s` te
omoare Kenrick dac` se-ntmpl` s` te vad` a[a.
Marichelle alerg` s`-[i ia aparatul de fotografiat, cu hamul atrnnd
\n urma ei, \nc` ne\nchis. Cnd se \ntoarse, delfinii \nc` mai erau acolo
erau doi [i se jucau, \n spuma valurilor: ap`reau la suprafa]` [i se
ascundeau din nou \n ap`, s`reau, arcuindu-se [i plonjau din nou,
\ntr-o explozie de bucurie. Cu r`suflarea tìat` de mirare [i emo]ie,
Marichelle \ncerca s` surprind` \n instantaneele ei ceva din
frumuse]ea acelui joc care p`rea s` concentreze, cu putere de ritual,
armonia \ntregului univers. |n scurt timp, \[i l`s` aparatul jos,
dndu-[i seama c` delfinii disp`ruser` tot att de nea[teptat cum
ap`ruser`. Oft`, dar era fericit`. |[i dorise att de mult s` vad`
118 HELEN CONRAD
delfini[i iat`, acum i se \ntmplase minunea erau simbolul antic
al norocului [i fericirii.
|[i aminti, \ns`, de al]i doi delfini care nu prea simbolizau nici
noroc, nici fericire pentru ea [i oft` din nou. Dac` Rod n-ar fi fost
c`s`torit sau dac` ar fi fost c`s`torit cu ea [i s-ar fi putut bucura
\mpreun` de astfel de momente! La naiba cu delfinii! Se duse s`-[i
pun` aparatul la loc, apoi se-ntoarse pe punte.
Ai reu[it s` faci fotografii? \ntreb` Jack c`scnd plictisit.
Da. Vrei s` stau eu la crm`?
Nu, acum vasul merge de la sine, nu trebuie s` fac nimic.
Marichelle sim]ea nevoia s` fie singur`. Se duse din nou spre
prora, urm`rind jocul valurilor cu iahtul. N-ar fi trebuit s` vin`. Fiecare
femeie trebuie s` sufere o dat` \n via]` din cauza unei dragoste
ne\mplinite, se \ncuraj` singur`, f`r` prea mult succes. Din p`cate, pe
m`sur` ce zilele treceau, dorea tot mai mult s`-mpart` cu Rod fiecare
clip` frumoas` pe care o trìa. Ochii i se umplur` de lacrimi. Trebuia
s` ias` din starea aceea, s` se gndeasc` la altceva. Tot privind plasa de
siguran]` pe care Rod o fixase sub bompres, \[i d`du seama c` se
putea sta acolo desigur, numai pe vreme frumoas`, cum era \n ziua
aceea, cnd nu exista niciun pericol. Se asigur` bine de parme [i se
a[ez` \n plasa de siguran]`, ca \ntr-un co[ule] care se leg`na u[or la
c]iva metri deasupra valurilor de la prora. Ce col]i[or grozav! Privi
vis`toare prin ochiurile plasei apa verzuie, dorindu-[i din nou s` fi
putut trì al`turi de Rod aceste clipe. |nchise ochii, ca [i cum a[a ar fi
putut s` opreasc` durerea.
Marichelle!
Tres`ri la auzul acelei voci [i-[i \ndrept` privirea, ame]it` de soare
[i de mirare, spre el.
Bun`! rosti ea, nesigur`; i se p`ruse, sau era \ntr-adev`r \nfuriat?
Rod se aplec` deasupra ei \ncet [i astfel, Marichelle \i putu vedea
mai bine fa]a; ochii \i str`luceau s`lbatic, mu[chii maxilarului erau
\ncorda]i [i chiar a[a, neras, se vedea c` era palid.
|mi vine s`-]i frng acest gt superb, spuse el \ncet, resemnat,
privind-o.
Marichelle \[i umezi buzele, nervoas`; \[i d`dea seama c-ar fi
trebuit s` se ridice, dar se sim]ea paralizat` de fric`.
De ce? reu[i ea s` rosteasc` \n cele din urm`.
Am venit pe punte acum cinci minute; nu te-am v`zut pe punte
am cùtat \n cabina ta, \n buc`t`rie, \n teug`, peste tot. M-am \ntors
din nou pe punte [i l-am \ntrebat pe prostul `la unde e[ti; pe jum`tate
adormit, a blbit c` are impresia c` e[ti pe undeva prin partea din
fa]`, a[a c` am \nceput din nou s` caut \n fiecare col]i[or. |n cteva
secunde, inten]ionam s` anun] c` avem om peste bord [i s` ne
\ntoarcem ca s` te g`sim. Cu totul \ntmpl`tor din fericire m-am
uitat \n jos.
Cobor\ [i el al`turi de ea [i, \ncet, obrajii lui \[i rec`p`tar` culoarea
normal`.
|mi pare \ngrozitor de rù, se scuz` ea timid.
Sper! Asta este cea mai prosteasc` [i iresponsabil` fapt` pe care
ai f`cut-o! Le-ntrece pe toate! Ct despre cel`lalt\l concediez!
Pe Jack? Bine, dar n-are nicio vin`!
Nu?! Sunte]i de cart doi cte doi, tocmai ca s` ave]i grij` unul de
cel`lalt, ca [i de vas. N-ar fi trebuit s` te scape din ochi! Trebuia s` [tie
\n fiecare clip` unde e[ti. Dac` era dup` tontul `sta, puteai s` fii de
mult la fundul apei! Nu mai are ce cùta pe acest vas!
Este nedrept; incredibil de nedrept! |ntotdeauna \l persecu]i!
120 HELEN CONRAD
Iar tu, \ntotdeauna \i iei ap`rarea.
Nu po]i s`-l concediezi!
Vrei s` vezi?
Cnd Rod se ridic` s` plece, Marichelle vru s`-l prind` de bra],
s`-l re]in`, dar prinse doar mneca [i sim]i cum un nasture cedeaz`.
Pentru o clip`, Rod r`mase nemi[cat, apoi se \ntoarse \ncet spre ea.
|ngrozit`, Marichelle a[tepta reac]ia lui: nu era exclus s-o loveasc`,
dup` cum o privea, cu respira]ia grea, abia st`pnindu-[i furia. Se
privir` astfel cteva clipe grele de tensiune, dup` care \n ochii lui
ap`ru o lumin` diferit`; \ntinse mna [i-i mngie u[or obrazul,
plimbndu-[i degetul pe conturul buzelor ei tremurnde.
Marichelle sim]i cum ochii i se umplu de lacrimi [i se \ntoarse cu
fa]a \n jos.
Nu m` atinge, Rod!
Marichelle
O prinse u[or de um`r [i o \ntoarse \ncet cu fa]a spre el. Brusc,
Marichelle se \nfurie. De ce naiba nu o l`sa \n pace?! De ce o chinuia?!
{tii, \ncepu ea \ncet, cu voce tremur`toare, am f`cut tot ce mi-a
stat \n putin]` ca s` \n]elegi c` nu te vreau. Nu vreau s` m` s`ru]i,
nu vreau s` m` prive[ti, nu vreau o aventur` cu tine, Rod Kenrick. Se
ridic` \ncet, \ncercnd s`-[i ascund` fa]a deja ud` de lacrimi. Ce
altceva trebuie s` spun ca s` m` la[i \n pace?
Acum, dup` ce spusese toate acestea, furia \i trecuse. De ce o
f`cuse s`-i vorbeasc` astfel?
Cnd Rod vorbi, \n cele din urm`, vocea lui era blnd`, dar tonul,
rece [i foarte categoric.
Asta e tot ce trebuie s` spui, Marichelle. Trebuia s-o fi spus mai
demult. Cu o mi[care u[oar`, se ridic` [i privi undeva \n dep`rtare.
Cred c` am interpretat gre[it semnalele primite; te rog s` m` scuzi.
Se ridic` din nou pe punte, apoi \i \ntinse mna, ajutnd-o s` urce:
Haide, vino!
Fa]a lui era o masc` de polite]e, iar gesturile, pur formale.
Po]i r`mne aici, dac` vrei. Am s`-i spun lui Jack s` fie atent la
tine.
Rod
Da?
Nu-l concedia pe Jack, te rog.
Am s` m` mai gndesc.
Dup` care Rod disp`ru, iar ea \nchise ochii [i ascult`, cu capul
rezemat de bra]ul catargului, [oaptele valurilor.
122 HELEN CONRAD
Capitolul 8
Marichelle!
Da, Rod.
Stnd \n picioare la crm`, arunc` spre ea o privire rapid`, apoi se
\ntoarse din nou, supraveghindu-l \n acela[i timp [i pe Jack, aflat la
prora.
Dac` po]i s` te rupi pu]in de peisajul pe care-l admiri, ar fi
timpul s` dai drumul la \nc`lzitorul de ap` cald`. Presupun c` va fi
mare \nghesuial` la du[ cnd termin`m de ancorat, spuse el sec, dar
terminnd cu un zmbet vag \n col]ul buzelor.
Am \n]eles, c`pitane, r`spunse ea \n glum` [i cobor\ \n fug` scara
dintre pun]i.
Rod avea dreptate: nu vroia s` piard` nicio clip` din prima ei
debarcare. Se trezise din zori, de cnd Rod identificase luminile din
Porto Santo, punctul cel mai nordic al insulei Madeira. Toat` ziua,
privise cum se ridica la orizont muntele verde, zim]at al insulei, iar
acum, iat`, aveau s` ajung` \n portul Funchal, terasat ca etajele unui
tort de nunt` ornate cu flori. Puse \n func]iune boilerul, apoi se gr`bi
s` se \ntoarc` pe punte. Dup` nou` zile \n care nu v`zuse \n jurul ei
dect o nesfr[it` \ntindere de ap`, se sim]ea cople[it` de culorile [i
mirosurile portului.
Cam asta este, spuse Rod, oprind motorul.
Era mul]umit de locul de acostare ales: nu prea departe de ]`rm [i
ad`postit de cheiul de piatr` la sud.
Paul, Jack, dac` preg`ti]i repede barca mic` [i-o cobor]i, cred c`
reu[esc s` ajung la timp s` fac formalit`]ile de vam`.
Adic` nu putem s` venim [i noi cu tine acum, Rod? \ntreb`
Marichelle dezam`git`, privindu-l rug`tor.
Vroiai s` vii \mbr`cat` a[a?
Nu m` gndeam s` fac un du[ [i eventual s`-mi pun o fust`
Adic` tocmai bine ca s` \nchid` biroul vamal. Nu, mul]umesc.
Ct timp sunt plecat, preg`ti]i vasul pentru noapte [i \mbr`ca]i-v` [i
mergem disear` la un local sunte]i invita]ii c`pitanului. Tu,
Marichelle, strange-]i lucrurile ca s` schimb`m cabinele pentru
urm`toarele dou` s`pt`mni; Chuck sforìe rù!
Marichelle savur` din plin pl`cerea de a se \mbr`ca elegant, fusta
ei din voal roz, care nu se potrivea parc` nicìeri mai bine dect \n acel
col] de p`mnt \nsorit, debordnd de flori, r`zbunnd din plin
s`pt`mnile \n care purtase doar pantaloni ponosi]i, cum st`tea bine
oric`rui marinar. Poate c` exagerase pu]in, dar sim]ea c` trebuie s`
marcheze \ntr-un fel starea ei de spirit.
Sunt fericit`! \[i d`du ea seama, privindu-[i ochii str`lucitori \n
oglind`. Totu[i, ultimele trei zile, de la confruntarea cu Rod, fuser` un
adev`rat calvar. Fusese \ngrozitor de dureros s`-i cear` s-o lase \n
pace, iar durerea se accentuase pe parcursul zilelor, cnd Rod o
124 HELEN CONRAD
ignorase total. Abia \n acea dup`-amiaz` \i adresase primele cuvinte de
la ultima lor discu]ie.
Cnd p`[i pe punte, o \ntmpin` un cor de exclama]ii admirative.
|[i d`dea seama c` to]i o a[teptau pe ea.
|n sfr[it! Dar, cel pu]in a meritat s` a[tept`m att! Hai, vino s`
bei ceva \mpreun` cu noi, spuse Jack f`cndu-i loc lng` el.
Ei erau deja cu paharele \n mn`.
V` cunosc, domnule? |mi p`re]i u[or familiar, dar |i privi rnd
pe rnd, admirativ. De fapt, cred c` pe niciunul din voi nu-l mai
recunosc. |l privi ultimul pe Rod [i sim]i cum pulsul \i bate cu putere.
Aproape uitase ct de bine ar`ta, proasp`t ras [i piept`nat \ngrijit.
Se plimbau to]i cinci \n ora[, mergnd \n linie, unul lng` cel`lalt,
privind magazinele, oamenii, florile.
Sim]i]i cum miroase? \ntreb` Marichelle, \nnebunit` de pl`cere
de mireasma florilor [i mai pregnant` \n adierea unui vnt u[or
dinspre munte.
Cel mai puternic este mirosul de anason, r`spunse Rod,
aruncndu-i o privire pe deasupra lui Chuck. |n portughez`, se
nume[te funcho de-aici [i numele ora[ului Funchal. Tot aici cre[te
[i vanilia.
E pur [i simplu un col] de rai.
|n secolul al cincisprezecelea, portughezii numeau Insulele
Madeira Insulele Fermecate. Totu[i, nu datorit` miresmelor, ci din
cauza faptului c` disp`reau cnd te a[teptai mai pu]in [i reap`reau la
fel de surprinz`tor, \n func]ie de cum erau \nv`luite \n lumina
soarelui, sau \n negur`.
Ar fi putut fi g`site doar dup` miros, spuse Jack adulmecnd
aerul.
Ai mai fost aici, nu-i a[a, Rod? \ntreb` Marichelle.
Ne-am oprit aici la \ntoarcerea din Irlanda, acum zece ani. V` duc
la acela[i hotel unde am s`rb`torit atunci. Sper s` nu fiu
recunoscut
Ai fost cu Boby Rhidelle [i cu banda lui de nebuni, nu-i a[a?
\ntreb` Chuck.
Da. Dup` a patra sticl` cu renumitul vin vechi de Madeira,
hot`rrea echipajului a fost unanim`: c`pitanul trebuia s` fac` baie \n
piscina hotelului, a[a \mbr`cat. Numai c` Bobby a fost foarte greu de
convins, a[a c` a fost nevoie de cinci dintre noi ca s`-l lu`m pe sus [i
s` s`rim cu el \n ap`.
Hotelul era, \ntr-adev`r, de neuitat. Au stat mai \nti pe terasa plin`
de flori, privind r`s`ritul lunii deasupra m`rii, apoi trecur` la o mas`
dinùntru.
Vinul cu care au toastat pentru iaht, echipaj, reprezentantul
proprietarului, c`pitan [i buc`tar, era auriu [i sec, nu rubiniu [i dulce,
a[a cum \l [tia Marichelle. Bùr` cam prea mult [i-i cerur` insistent lui
Rod s` le povesteasc` ultima lui vizit` acolo, a[a c` acesta le d`du tot
felul de am`nunte despre adev`rate curse cu taxiul pe itinerarii pe ct
de frumoase, pe att de palpitante pe drumuri de munte la \n`l]imi
ame]itoare deasupra m`rii [i despre tradi]ionalul tobogan din
\mpletitur` de r`chit`, un fel de carusel autohton.
Trebuie neap`rat s` \ncerci, Marichelle!
Ah, asta nu! N-am fost niciodat` amatoare de a[a ceva.
Am tot timpul s` te conving, \n aceste dou` s`pt`mni.
De ce st`m dou` s`pt`mni, Rod? Nu mai ai niciun vas de
proiectat?
A[ fi vrut s` fie acesta motivul, dar cauza sunt uraganele.
126 HELEN CONRAD
Dac` mai a[tept`m \nc` dou` s`pt`mni, evit`m perioada
periculoas`.
Se-ntoarser` \ncet spre vas, Marichelle \ncetinind [i mai mult
ritmul, r`mnnd s` priveasc` vitrinele magazinelor.
Hai, po]i s` prive[ti mine, spuse Jack, cuprinzndu-i umerii.
Marichelle se l`s` dus`, \mpotriva voin]ei; observ`, \ns`, cu coada
ochiului, cum Rod \ntoarse capul spre ei. |n definitiv, dorise s`-l
foloseasc` pe Jack ca scut de protec]ie \mpotriva lui, a[a c` suport`
bra]ul acestuia \n t`cere, ferindu-se de a-l mai privi pe Rod.
Vslesc eu, se oferi Paul, dezlegnd barca. Cine sunt primii?
|n barc` nu puteau merge dect maximum trei persoane. Chuck [i
Rod privir` spre Marichelle, dar Jack o strnse de bra], re]innd-o.
Merge]i voi, spuse el. Noi a[tept`m.
Marichelle l`s` privirea \n jos, iar Rod, dup` o scurt` ezitare, urc`
\n barc`.
|n sfr[it, singuri! spuse Jack, bucuros.
De unde sco]i replicile astea \ngrozitoare?
Cteodat`, am impresia c` nu m` iei \n serios, Marichelle, se
plnse el.
Tonul a fost foarte corect: de constatare, nu de \ntrebare, amice.
{i-acum, hai s` ne uit`m la florile astea [i mai spune-mi o dat` cum se
nume[te fiecare, fiindc` mereu le \ncurc.
|l lu` repede de mn` [i-l trase dup` ea, gndindu-se tactic c`
lucrul cel mai bun de f`cut era s`-l fac` s` tot mearg` de colo-colo [i
s` vorbeasc`.
Uite, de exemplu, asta ce e?
|]i spun dac` \mi r`spunzi [i tu la o \ntrebare. Ai mai avut un iubit
pn` acum?
Iar tu, ai mai fost pn` acum doar prieten cu o femeie?
La naiba, Marichelle, sigur c` da.
Care sunt cerin]ele? Candidez [i eu pentru a[a ceva.
Femeile frumoase sunt excluse.
Atunci, m` \ngra[ zece kilograme [i am s` umblu cu bigudiurile
\n p`r.
Propun ca, \n numele prieteniei, s` \ncerc`m ceva.
O cuprinse deodat` cu bra]ele lui vnjoase [i o trase spre el.
Dndu-[i seama c` n-are cum s`-l evite, Marichelle se gndi c` nu are
rost s`-l incite [i mai mult, zb`tndu-se, a[a c` accept`, f`r` nicio
participare, s`rutul lui. Jack s`ruta tot a[a cum conducea vasul: foarte
bine din punct de vedere tehnic, dar f`r` acel ceva care s` tr`deze sau
s` inspire cea mai mic` emo]ie.
Bine, Marichelle, spuse el \n cele din urm`, ridicndu-[i capul.
M-ai convins: r`mnem doar prieteni.
Cnd crede]i c` sunte]i gata, barca v` a[teapt`, se auzi vocea rece
a lui Rod.
Tres`rind, Marichelle se \ntoarse; la c]iva metri de debarcader,
Rod a[tepta \n barc`.
Acum suntem gata, spuse ea, desprinzndu-se din bra]ele lui
Jack.
Evit` privirea lui Rod cnd acesta \i \ntinse mna s-o ajute s` urce
\n barc`, dar se \nfior`, ca de fiecare dat`, la atingerea lui.
Nici unul din ei nu rosti un cuvnt pn` ajunser` la iaht.
***
128 HELEN CONRAD
A doua zi diminea]`, Marichelle se trezi trziu, cu o durere de cap.
Spera s`-i g`seasc` pe to]i pe punte [i s` nu fi plecat \n ora[ f`r` ea.
Nu era, \ns`, dect Jack, care dormea la umbra f`cut` pe punte de
cabina c`pitanului.
Jack, treze[te-te! Unde sunt ceilal]i?
Acesta se ridic` \ncet, frecndu-[i tmplele.
Ah, m` sim]eam mai bine \n stare de incon[tien]`.
Hai, spune-mi unde sunt [i-]i aduc o aspirin` \n schimb.
L-au dus pe Rod la aeroport.
Cum?!
Rod [i-a adus brusc aminte c` se construie[te \n State nu [tiu ce
vas [i trebuie s` fie neap`rat acolo [i a plecat. Era foarte sup`rat, sau,
cine [tie, poate \l durea capul cum m` doare pe mine acum.
A spus cnd se \ntoarce?
Parc` peste dou` s`pt`mni. Ei, acum \mi aduci aspirina
promis`? |mi aduci [i o cafea?
Sigur, amice, [opti ea trist`, plecnd cu pa[i grei.
Dou` s`pt`mni
Capitolul 9
Marichelle puse pensula jos [i f`cu un pas \napoi, s` priveasc`
partea dinspre babord a cabinei c`pitanului, cea pe care o vopsise att
de dezastruos \n ziua \n care Rod se \ntorsese \n Falmouth: da, reu[ise
s` remedieze ceea ce f`cuse atunci [i stratul de vopsea era \n sfr[it
uniform [i ar`ta impecabil.
Trebuia s` se gr`beasc`, fiindc` era posibil ca Rod s` apar`
oricnd. Dorea s`-l revad` tot att de mult pe ct se temea. Pe de alt`
parte, cu ct venea mai repede [i \[i continuau c`l`toria, cu att mai
curnd avea s` se termine acel episod att de chinuitor din via]a ei.
Poate c`, odat`, \l va putea uita; deocamdat`, \ns`, \n fiecare clip` se
gndea la el [i chiar [i somnul \i era plin de imaginea chipului lui drag.
Nu era chiar att de simplu s` faci s` dispar` o dragoste, precum
\ndep`rtai [i corectai un strat de vopsea \ntins inegal.
Ahoe, Marichelle!
Se-ntoarse brusc s` priveasc` spre ]`rm, \n timp ce inima \i b`tea
cu putere. Chiar dac` nu-i distingea bine fa]a de la acea distan]`, nu
putea s` nu-i recunoasc` silueta trupul acela suplu, \nalt. |l privi
lacom`, fermecat`. De cte ori \l vedea, i se \ntmpla acela[i lucru, dar
de fiecare dat`, parc` la o intensitate mai mare. Chiar [i de la acea
distan]`, sim]ea atrac]ia lui magnetic`.
|l v`zu ridicndu-[i b`rbia \ntr-un gest de u[oar` ner`bdare. Da,
trebuia s` fie luat cu barca. Era \mbr`cat` doar \ntr-un [ort [i sutienul
de la costumul de baie; nu putea nici s`-l \ntmpine a[a, nici s`-l fac`
s` a[tepte, a[a c` lu` \n grab` un tricou pe care, din fericire, \l v`zu
atrnnd de-o bar` \n apropiere [i, descul]`, fugi spre barc`. De ce
trebuia s` se \ntoarc` Rod tocmai cnd era singur`?
Vsli cu spatele spre ]`rm; privi o dat`, sau de dou` ori \napoi, ca
s` se ghideze, f`r` \ns` s`-l vad`. Abia cnd ajunse \n dreptul lui [i el
se aplec` s` prind` parma, ridic` privirea, zmbindu-i la timp
pentru a vedea cum zmbetul cu care [i el se preg`tea s`-i r`spund`,
p`li pe buzele lui. O fulger` cu o privire \ntunecat` [i-[i strnse buzele,
\ntreaga lui figur` c`p`tnd o expresie \ncrncenat`.
Marichelle sim]i cum ochii i se umplu de lacrimi. La naiba! Nici nu
venise bine [i era deja furios pe ea. Nici m`car nu [tia de ce.
Bun`, Marichelle! rosti el rece, aruncndu-[i sacul de voiaj \n
barc`. Vslesc eu, acum.
Bine, dar e[ti \n costum.
Vslesc eu.
Cum vrei. Bine ai venit!
Mul]umesc. Se a[ez` \n locul ei [i \ncepu s` vsleasc` energic,
privind aproape prin ea. A fost totul \n regul`? \ntreb` el \n cele din
urm`.
Da.
Te-ai distrat bine?
Da, sigur. Punea \ntreb`ri banale, iar ea r`spundea la fel de
banal. De fapt, probabil c` nici nu-i p`sa. Cum a fost \n Boston? se
aventur`, totu[i.
Minunat!
F`cuse ultimele mi[c`ri ale vslei cu brutalitate [i, odat` ajun[i
lng` iaht, opri balansul b`rcii, astfel ca ea s` poat` urca la bord. Cnd
se \ntoarse s`-i ia sacul, \i surprinse privirea a]intit` asupra picioarelor
ei lungi, goale. Cu un zmbet sardonic, \i d`du sacul, iar Marichelle \l
a[ez` jos, pe punte, dup` care disp`ru imediat \n cabina ei de fapt,
a lui. Se-mbr`c` repede cu un tricou [i o fust` [i-ncepu s`-[i strng`
lucrurile: Rod putea oricnd s` vrea s` se mute din nou \n cabina lui.
Deodat`, se opri, \ngrozit`; vrnd s` strng` tricoul cu care
se-mbr`case \n grab`, ca s`-l aduc` pe Rod, v`zu c` era al lui Jack un
tricou marin`resc vechi care avea inscrip]ionat pe spate numele
vasului, iar pe buzunarul de la piept, numele lui. R`mase cu tricoul \n
mn`, privind lung; a[adar, \l \ntmpinase pe Rod, \mbr`cat` cu
tricoul lui Jack Era clar ce concluzie tr`sese Oare nu era \n stare
s` fac` nimic cum trebuie?
Apoi, \ncerc` s` se-ncurajeze singur`: ce mai conta?! De ce naiba se
fr`mnta pentru ce credea el? Ce drept avea s` fie gelos cnd el
petrecuse dou` s`pt`mni \n Boston cu so]ia lui, f`r` \ndoial`! Arunc`
tricoul pe jos, furioas`, schimb` a[ternutul [i intr` \n buc`t`rie. Rod
tocmai bea ceva.
Vrei [i tu? o \ntreb` el, v`znd-o trecnd cu cear[aful spre sacul
cu rufe de sp`lat.
Nu, merg \n ora[.
Rod o privea, t`cut. Doar venele gtului, proeminente, \i tr`dau
\ncordarea.
132 HELEN CONRAD
Bine, te duc cu barca, spuse el dnd peste cap paharul cu
bùtur`. Vin imediat.
Va trebui s` fac` iar acel drum cu el, dar, \n orice caz, cealalt`
variant`, de a r`mne singur` cu el pe vas, i se p`rea de nesuportat.
De data aceasta, Rod o privi ironic, u[or amuzat, tot timpul ct
vsli. F`r` \ndoial`, \[i d`duse seama de motivul hot`rrii ei rapide de
a merge \n ora[.
Unde sunt ceilal]i? \ntreb` el, deodat`.
S` se plimbe; n-au spus unde. Cum ajunser` la ]`rm, s`ri imediat
din barc`. Mul]umesc.
Pl`cerea e de partea mea.
Marichelle se \ndep`rt`, f`r` s` vad` \ns` prea bine, din cauza
lacrimilor ce-i \nce]o[au vederea, toat` acea frumuse]e cu care
b`trnul ora[ o \nconjura.
***
Ridicar` ancora dup` dou` zile, diminea]a devreme. Marichelle
privi cu regret insula aceea minunat` pe care poate c` nu va mai avea
ocazia s-o viziteze o a doua oar` [i de care, cu inima grea cum era, nici
nu se bucurase \ndeajuns.
Oceanul lenevea, indolent, atta timp ct nici cea mai u[oar` briz`
nu-i tulbura suprafa]a neted`. Zgomotul monoton al motorului
imprima parc` [i existen]ei lor aceea[i monotonie.
Ostilitatea lui Rod se transformase din nou \n atitudine politicoas`,
dar rece, distant`. Marichelle ajunsese s`-[i doreasc` pn` [i o ceart`
cu el o confruntare, ct de mic`, era preferabil` acelei indiferen]e
care-i transforma fiecare zi \ntr-o agonie. De[i se-ntmplase o dat`, sau
de dou` ori, s`-l surprind` privind-o, cnd erau cu to]ii, seara, nu-i
vorbea dect cnd era absolut necesar.
|n cea de-a patra zi \ncepu s` se simt` un vnt u[or, astfel \nct
renun]ar` la motor [i ridicar` pnzele.
Era o sear` lini[tit`, \nstelat`, [i Rod \i servise cu cte un pahar cu
cocteil. Ce ironie! Luceaf`rul de sear` era \n toat` splendoarea sa pe
cerul \ntunecat, iar ea nu-[i putea pune nicio dorin]` sau, cel mult
aceea de a-l uita ct mai repede.
Jack, n-am [tiut c` ai talente muzicale! se mir` ea, v`zndu-l
ap`rnd cu o muzicu]`.
A[teapt` mai \nti s` m` auzi!
Timp de mai bine de o or`, acordurile triste de blues f`cur` aerul
s` vibreze delicat. Nostalgia melodiilor, fumul trabucului lui Chuck [i
[oaptele valurilor \ndemnau la visare. Marichelle se \ntinse, cu minile
sub cap, ca s` priveasc` mai bine cerul. Muzic`, stele, vnt bun ce
[i-ar mai fi putut dori? Era mai bine s` nu-[i r`spund`. Era ciudat cum,
chiar [i cu ochii \nchi[i, sim]ea mi[c`rile lui Rod, aproape [i respira]ia
lui, identificndu-l perfect dintre ceilal]i b`rba]i.
Pentru unii din noi, e timpul s` mearg` la culcare, anun]` el la
un moment dat. Oricum, v`d c` ai reu[it s` faci ca melodiile tale suave
s` func]ioneze ca un cntec de leag`n pentru colega ta de cart, Jack.
Nu-i nimic, \ntotdeauna se treze[te cnd e necesar, coment`
acesta, lundu-i \ntre degete o [uvi]` de p`r.
Marichelle privi lung, mut` de indignare. Sigur c` Jack nu
inten]ionase s` dea cuvintelor lui acea \nc`rc`tur` de sub\n]elesuri,
dar reu[ise al naibii de bine.
134 HELEN CONRAD
Fa]a lui Rod se \ncrncen` din nou.
Sunt convins, coment` el sec, ridicnd ironic din sprncene,
dup` care ie[i.
***
Marichelle deschise ochii, trezit` de o rafal` de vnt [i clipi
nedumerit`. Doar nu era deja ora prnzului, era \nc` att de obosit`,
de parc` nici n-ar fi dormit! Apoi, \[i aminti: pe la miezul nop]ii, vntul
sf[iase vela mare, \n timpul cartului lui Paul [i al lui Chuck, dar fusese
nevoie de tot echipajul ca s-o coboare din catarg. Cnd opera]iunea se
terminase, era deja ora la care intra ea de cart, a[a c` r`m`sese \n
continuare pn` la [ase diminea]a.
Se auzi o b`taie u[oar` \n u[`, apoi ap`ru Rod \n prag; [i el ar`ta
obosit.
E dou`sprezece f`r` dou`zeci, Marichelle, anun]` el, cu aceea[i
privire rece, indescifrabil`, apoi ie[i imediat.
Da, sigur, veni r`spunsul ei obosit adresat u[ii care tocmai se
\nchidea. Cnd Marichelle ap`ru pe punte, Rod [i Jack erau a[eza]i la
mas`, c`nile lor cu cafea aburind printre un morman de a]e [i ace
speciale pentru cusutul pnzelor.
Ct de rù e?
E o ruptur` lung`, dar nu e foarte grav. Avem noroc c` e pe
cus`tur`, r`spunse Rod, continund s` lucreze cu mi[c`ri
\ndemnatice. Jack o s` m` ajute s` cos asta [i va mai dura o or` sau
dou`. Paul a spus c` face el de cart cu tine \n timpul acesta.
Crezi c` po]i trì f`r` mine att de mult? \ntreb` Jack, vesel.
Voi supravie]ui, r`spunse ea rece, aruncnd o privire rapid` spre
Rod, care, la rndul lui, tocmai o spiona cu o privire \ncruntat`, trist`.
Ai un termos cu cafea [i sandvi[uri, Marichelle. Ia-le pe punte,
unde ai mai mult loc s` m`nnci.
Rod \i vorbise f`r` m`car s-o priveasc`. Mesajul lui era clar: putea
pleca.
Pe punte, Chuck [i Paul ar`tau la fel de obosi]i ca to]i ceilal]i.
P`r`siser` Madeira de opt zile, dar ultimele trei fuseser` foarte grele,
din cauza rafalelor de vnt att de puternice, \nct exista riscul s` fie
smuls bra]ul pentru fixarea velaturii.
Marichelle prelu` crma. For]a vntului era greu de \nvins o
provocare palpitant` care-i cerea toat` puterea de concentrare.
A[adar, cnd Paul veni din nou lng` ea, dup` un timp, \i pred`
bucuroas` [tafeta [i, \ntinzndu-se chiar acolo, \[i acoperi fa]a cu
bra]ul [i a]ipi pu]in.
Hei!
Marichelle deschise imediat ochii, ridicndu-se. Vntul se auzea [i
mai tare.
Ce s-a \ntmplat?
Avem necazuri. Vela mare e sf[iat`. Du-te [i chem`-l pe Rod.
Marichelle privi lung la pnza deja sf[iat` pe care vntul o umfla,
transformnd-o \ntr-un balon uria[.
Du-te, nu mai sta!
Marichelle deschise \n grab` capacul bocaportului.
Rod!
Sunt aici, Marichelle! Era deja la jum`tatea sc`rilor, probabil
auzind ceva neobi[nuit pe punte. Trebuie s` d`m imediat jos mizeria
136 HELEN CONRAD
asta, pn` nu se \nf`[oar` \n jurul tachetajului. Du-te la crm`, repede!
Jack, asigur`-te cu hamul [i cheam`-l [i pe Chuck. Se rupe vela!
Marichelle, men]ine aceea[i direc]ie. Trebuie s` punem vela la
arborele artimon. Cnd o ridic`m, intr` \n plin` b`taie a vntului [i
men]ine a[a. Ai \n]eles?
Da.
Marichelle \ncerca din r`sputeri s` st`pneasc` vasul, cu privirea
a]intit` permanent asupra busolei; era greu s`-[i dea seama de direc]ia
vntului, acum c` nu mai exista vela mare dup` care s` se ghideze. |n
acest timp, Rod se desprinsese de la bara de siguran]` pentru a-[i
asigura hamul de tachetajul arborelui artimon. Trecuse deja dincolo
de ea [i era mai greu s`-i urm`reasc` mi[c`rile. Vedea, cu coada
ochiului, trupul lui \ncordat, \ncle[tat pe vinci. La dou` treimi din
distan]`, pnza se prinsese \n \ntinz`toare.
La dracu, Marichelle, men]ine direc]ia! url` el.
Marichelle privi drept \nainte. Avea \ncheieturile degetelor albe de
efort.
Hei, Rod! strig` Paul, privind \ngrozit.
Atunci, privi [i ea peste um`r; \l v`zu pe Rod \ncercnd s` trag`
afar` pnza \n]epenit` periculoas` mi[care. Marichelle roti pu]in
roata timonei spre tribord, ca s` redreseze vasul dup` impactul
puternic cu un val [i, \n acela[i moment auzi bufnitura sinistr` a
bra]ului de sus]inere a arborelui artimon care cedase. |ntoarse capul
la timp ca s` mai vad`, o frac]iune de secund`, picioarele lui Rod
agitndu-se \n aer, dup` care acesta disp`ru.
Rod! ]ipar` amndoi.
Marichelle l`s` timona, repezindu-se spre locul \n care c`zuse Rod,
att ct \i permise hamul.
Om peste bord! strig` Paul, prelund timona.
Desprinde-mi hamul, Paul!
Ia un colac de salvare! strig` Paul, aruncnd spre ea cu o mn`
cap`tul hamului desf`cut, \ncercnd \n acela[i timp s` p`streze, cu
cealalt` mn`, controlul asupra ro]ii.
|ntr-o secund`, Marichelle se asigur` de o funie de catarg \n
dreptul locului unde c`zuse Rod, pe care nu-l sl`bea nicio clip` din
ochi. La un moment dat, capul acestuia ie[i la suprafa]`, iar un bra]
\ncerca s` bat` apa slab. Nu mai era timp de pierdut cu fiecare
balans al sù, iahtul amenin]a s`-l trasc` dedesubt. {i nici de team`
nu mai era timp! Marichelle se arunc` \n ap`. Cnd, \n sfr[it, ajunse
la Rod, sim]ea cum hamul, a c`rui curea era \ntins` la maximum, \i
intr` pur [i simplu \n carne. Trebuie s`-i ridic capul, trebuie.
Strecurndu-[i o mn` sub b`rbia lui, form` cu bra]ul ca un inel \n
jurul gtului, ca, ag`]ndu-se de cureaua hamului, s` se ridice odat`
cu el. Reu[i s`-l ridice c]iva centimetri, apoi o lu` din nou de la
\nceput, dup` care un val trecu peste ei, z`d`rnicindu-i truda.
Aici, hai! strig` Jack, aplecndu-se deasupra lor, prinznd deja
cureaua de la hamul lui Rod [i \ncepnd s` trag`, ca dup` cteva
secunde s`-i dea iar drumul. E prea greu, nu se poate a[a. Mai ]ine-l,
Marichelle, aduc un colac de salvare.
|ntr-o clip`, \i arunc` un colac pe care ea reu[i s`-l treac` peste
pieptul lui Rod, proptindu-i b`rbia \n el. Acum, puteau fi tra[i \n urma
iahtului da, a[a era mult mai u[or.
|l v`zu pe Chuck pe punte, terminnd, \ntr-o goan` nebun`, ceea
ce \ncepuse Rod [i deja iahtul \[i reluase cursul firesc. |i amor]iser`
bra]ele, iar Rod, plutind a[a, enorm [i inert, oferea o imagine
\nspìmnt`toare.
138 HELEN CONRAD
Marichelle, \ncearc` s` strecori pnza asta pe sub el [i noi o s`-l
ridic`m, strig` Chuck.
Expresia senin` a chipului lui o \ncuraj` parc`. Reu[i s`-l fac` s`
stea \n curbura pnzei de vel`, apoi, complet epuizat`, privi cum era
ridicat pe punte, cu vinciul, ca un pachet enorm, ale c`rui chingi erau
ghidate de Chuck.
Acum, las`-l jos u[or, Jack, spuse Chuck.
Marichelle r`sufl` u[urat` oarecum; nu [tia dac` Rod era \n via]`.
Hai, Marichelle, sus! Apleca]i peste bord deasupra ei, Jack [i Paul
o ridicar` de bra]e.
Mul]umesc, spuse ea [i, incapabil` de a se ]ine pe picioare, cum
\i d`dur` drumul, se pr`bu[i pe punte, ca o carp` din care [iroia apa.
Se tr\ spre Rod. Chuck tocmai \l \ntorcea cu fa]a \n sus.
N-a \nghi]it prea mult` ap`, Marichelle. Ai f`cut o treab` bun`.
Respir`?
Chuck \[i lipi obrazul de gura lui [i dup` cteva clipe \ncuviin]` din
cap, apoi, lipindu-[i mna de pieptul lui, f`cu din nou semn din cap.
|ntre timp, venise [i Paul lng` ei.
Paul, cheam`-l [i pe Jack [i hai s`-l ducem jos, \nc` nu [i-a
revenit. Marichelle, crezi c` mai po]i s` stai cteva minute la crm`?
Da.
Abia se mai mi[ca, dar, ajungnd \n fa]a ro]ii timonei, unde \l
\nlocui pe Jack, se propti cu toat` greutatea \n aceasta, f`cnd probabil
ma[inal, tot ce trebuia, de[i mai trziu nu-[i amintea nimic altceva
dect imaginea celor trei b`rba]i opintindu-se sub greutatea lui Rod,
pe care-l transportau \n cabin`.
Aproape \n]epenise, cu minile \ncle[tate pe roat`, cnd Jack veni
dup` un timp.
Te cheam` Chuck. R`mn eu aici.
Merse \mpleticindu-se, repetnd \n gnd, la nesfr[it, aceea[i
rug`ciune fierbinte.
Mai rezi[ti cteva minute? o \ntmpin` Chuck, cuprinzndu-i
umerii cu minile lui mari, noduroase.
Sigur c` da, Chuck, n-am nimic.
Bun! Ascult`-m`: trebuie s` pun totul la punct pe punte [i vreau
s` stai cu Rod \n acest timp. Nu-l l`sa s` mi[te capul [i ]ine-l bine
acoperit, ca s` nu intre \n [oc termic. Dac` \[i revine, nu-l l`sa pentru
nimic \n lume s` se ridice, chiar dac` trebuie s` te a[ezi peste el. M`
\ntorc ct pot de repede.
Marichelle se apropie \ncet, privindu-l cu ochi ne\ncrez`tori. Oare
mai putea s` respire sub attea p`turi? |[i apropie u[or degetul de
buzele lui [i-i sim]i respira]ia cald`. O clip`, avu impresia c` fa]a i se
\ncordeaz`, ca apoi s` se relaxeze din nou. Oare era un semn bun? Te
rog, Doamne, te rog! Era mare noroc c` trìe[te, dar dac` p`]ise ceva?
Dac` avea craniul fracturat, sau gtul ... Sim]i un gol \n stomac.
Deodat`, sprncenele lui se arcuir` [i, b`tnd u[or din pleoape,
Rod \ncerc` s` deschid` ochii pentru o frac]iune de secund`. |[i aplec`
fa]a mai mult asupra lui, privindu-l atent`.
Deasupra lor, pe punte, se auzeau pa[i grei. Probabil se chinuiau
s` coboare resturile velei mari.
Aten]ie! [opti Rod, \ncruntndu-se.
Marichelle \i cuprinse fa]a cu palmele, ca s` nu-l lase s` se mi[te.
Rod \[i deschise ochii, clipind mirat, apoi \i \nchise din nou, iar buzele
lui schi]ar` un zmbet vag. Oare o vedea? Apoi, \[i \ntoarse capul
\ntr-o parte, prinzndu-i mna sub obrazul lui.
Ce bine [opti el, dup` care nu mai f`cu nicio mi[care.
140 HELEN CONRAD
E[ti la fel de dificil [i cnd e[ti incon[tient [i cnd e[ti treaz, [opti
ea tandru, zmbind. Se va face bine trebuie.
Amor]ise [i o dureau umerii stnd nemi[cat` \n aceea[i pozi]ie,
sprijinindu-i capul cu minile. |l privea, gndindu-se, f`r` s` vrea, cum
ar fi s`-l vad` a[a \n fiecare diminea]`. Ce norocoas` era so]ia lui! |i
mngie u[or obrazul cu degetul [i-i sim]i genele mi[cndu-se u[or \n
palma ei. Cu att avea s` r`mn`: cu aceast` amintire pe care avea s-o
poarte totdeauna \n suflet.
Ce face? \ntreb` Chuck, tocmai intrnd. {i-a revenit?
Nu, Chuck.
Ba da, mi-am revenit.
Marichelle \l privi cteva secunde, mut` de uimire.
Erai treaz ...
|i sim]i din nou genele mngindu-i palma.
Credeam c` am murit [i c` ajunsesem deja \n rai, dar Chuck nu
prea se \ncadreaz` \ntr-un astfel de peisaj, a[a c`, probabil m` \n[el.
|[i \ntoarse capul repede, ca [i cum minile ei nici n-ar fi contat.
Hei, hei, stai lini[tit, spuse Chuck pe un ton imperativ, punnd
o mn` puternic` pe um`rul lui.
Marichelle profit` de ocazie pentru a-[i retrage minile. La naiba cu
acest individ! De cnd se trezise?
Ce s-a \ntmplat, Chuck?
Nu-]i aminte[ti?
Rod se \ncrunt`, apoi f`cu o grimas` de durere.
Nu [tiu exact ce-a fost, dar m-a l`sat cu o durere de cap
\ngrozitoare. |mi amintesc c` vela mare s-a rupt [i Ezit` pu]in, se
\ncrunt`, apoi t`cu. De ce nu pot
Nu-]i face griji, Rod, \]i vei aminti treptat.
Te-a izbit arborele artimon [i ai c`zut. Acum, ia s` vedem Ai
p`]it ceva la gt?
Se pare c` nu.
S` m` uit Ah, Marichelle, din moment ce tot fac pe doctorul,
iat` re]eta prescris` pentru tine: un du[, pe urm` vii la mine ca s`
prime[ti ceva de bùt care s` te \nc`lzeasc` [i la pat. Acum, fugi!
E ud`, \l auzi ea pe Rod spunnd, \n timp ce ie[ea. Ce s-a ....
***
Rod era de trei zile \n pat, la ordinele c`pitanului care-l \nlocuise.
Avea dureri mari de cap, era \n]epenit [i-l durea tot corpul, dar n-avea
nimic grav, dup` cum auzise Marichelle.
Ct despre ea era hot`rt` s` evite s` fie singur` cu el. Nici la
buc`t`rie nu mergea dac` u[a cabinei lui era deschis`. Noroc, \ns`, c`
Rod dormea mult, a[a c` se mai strecura din cnd \n cnd s` ia o can`
cu ceai.
{i ea \[i sim]ea \ntregul corp o ran`; ceea ce era mai grav, era c` [i
sufletul \i era o ran`. Se sim]ea \ngrozitor de nesigur` [i de vulnerabil`
[i era pe punctul de a plnge la cea mai mic` provocare. Ea \ns`[i era
speriat` de intensitatea sentimentelor ei pentru un om care era [i avea
s` r`mn` mereu pentru ea un strìn. Era speriat` mai ales de ct de
mult o tr`daser` gesturile
Jack, f` ni[te ceai, \l rug` ea.
Era cea de-a patra zi [i era posibil ca Rod s` ias` din cabin`, dup`
cum spusese Chuck.
142 HELEN CONRAD
Cum de nu mai vrei tu s` faci?! Ca \ntotdeauna, diminea]a, Jack
era un nesuferit asta din cauz` c` nu era o persoan` matinal`, ca ea.
Dar, presupun c` eroinele nu fac ceai, nu-i a[a?
Eu conduc vasul, nu vezi? |n plus, ]i-ar face bine [i ]ie. Ai fost un
m`gar lene[ toat` via]a; e timpul s` te schimbi.
Cu att mai mult, nu mai po]i schimba un m`gar b`trn! Du-te
[i f` ceaiul [i r`mn eu la timon`.
Nu, mi-a trecut pofta de ceai.
Dar vreau eu, acum. Haide, du-te, sau ]i-e fric` de c`pitanul
nostru?
De ce s`-mi fie?
|ntrebase pe un ton ct mai nep`s`tor, dar o str`b`tuse deja un
fior.
Nu m`-ntreba pe mine. Uneori, dai impresia c` vrei s`-l evi]i.
Dac` e cazul s` se team` cineva de Rod, acela e[ti tu. Cnd o s`
vad` cum ai navigat \n aceste trei zile Bie]ile lui h`r]i! Vrei [i ni[te
biscui]i? \ncerc` ea s` devieze subiectul.
Mai \ntrebi!
Spre marea ei u[urare, u[a cabinei lui Rod era \nchis`. F`cu repede
ceaiul, umplu dou` c`ni, lu` o cutie cu biscui]i sub bra] [i, cnd se
preg`tea s` urce pe punte, Rod ap`ru \n prag, cu trusa de b`rbierit \n
mn`.
Ai v`rsat pu]in ceai, observ` el pe un ton blnd.
Ai dreptate. L`s` c`nile [i cutia pe mas`, apoi lu` un prosop s`
[tearg` urmele l`sate, \ncercnd s`-[i ascund` ct mai mult fa]a
tulburat` [i, probabil, \mbujorat`, cu p`rul. E[ti aproape de
nerecunoscut f`r` barb`. Cum te sim]i?
Bine datorit` ]ie.
Arunc` o privire rapid` spre el, lu` din nou c`nile [i parc` i se
blocaser` mintea [i limba; nu g`sea nimic de spus, sau o solu]ie s` se
retrag` mai repede.
Ei bine da
Nu vreau s` par nerecunosc`tor, dar \]i dai seama c` ai procedat
nebune[te, nu-i a[a?
Individul `sta era imposibil! Acum o certa pentru c`-i salvase via]a!
Absolut imposibil!
Pentru c` am s`rit \n ap` dup` tine?
Da, zmbi el u[or. Este o regul` fundamental`: salveaz` de pe
punte, nu din ap`. Doi se pot \neca la fel de u[or ca [i unul singur.
Da, mi-am amintit la o secund` dup` ce s`risem. Nu era nimeni
disponibil lng` mine [i nu te puteam ridica singur`. Ce altceva
puteam s` fac? |i trecuse orice urm` de enervare [i vorbise calm, apoi
lu` din nou c`nile, preg`tindu-se s` ias`. A[ fi f`cut la fel pentru
oricine, Rod.
Da, sigur, spuse el trist, cu r`ceal` [i f`cu un pas \napoi ca s`-i
fac` loc s` treac`.
|n urm`toarele zile, Rod f`cu progrese considerabile. Unele
mi[c`ri mai erau \nc` rigide, nu-[i rec`p`tase pe deplin siguran]a \n
mers, dar, \n mare parte, era restabilit. Totu[i, cnd credea c` nu-l
observ` nimeni, se mai \ntmpla s` se \ncrunte u[or, cu o grimas`
probabil din cauza durerii de cap.
Marichelle \l observa pe ascuns, \ngrijorat`, f`r` s` poat` face
nimic. Dac-ar fi fost dup` ea, l-ar mai fi ]inut o s`pt`mn` \n pat, chiar
dac` ar fi trebuit s`-l lege. Dar nimic nu era cum vroia ea
Rod p`rea mai activ ca oricnd [i nici chiar Chuck nu reu[ea s`-l
tempereze. De asemenea, zmbea foarte rar. Pesemne, \i era dor de
144 HELEN CONRAD
so]ia lui, se gndi ea. Experien]e ca aceea prin care trecuse el te fac
uneori s` vezi totul sub o alt` perspectiv`, s` pre]uie[ti mai mult unii
oameni, s` reflectezi la tot ce-ai f`cut pn` atunci. Se plimba mult pe
punte [i dormea pu]in, parc` ar fi fost fr`mntat de ceva. P`rea s` nu
se mai dezlipeasc` de la pupitrul cu harta.
Nu era mul]umit de modul \n care Jack condusese vasul \n timpul
interimatului sù [i \ncerca s` corecteze ce se putea. |l rugase pe Jack
s` stabileasc` \mpreun` coordonatele, urmnd s` le prelucreze
separat, ca apoi s` compare rezultatele [i, judecnd dup` figura pe
care o avea Jack, era clar c` la el erau \ntotdeauna erori.
Marichelle avea ocazia s`-i compare, neobservat`; pe lng` Rod
cu trupul numai mu[chi [i suplu ca o felin`, elegant [i sigur \n mi[c`ri
bietul Jack p`rea de o stng`cie penibil`. De-acum \ncolo, \[i d`du
seama Marichelle, va compara, \n mod automat, orice b`rbat cu Rod
[i, bine\n]eles, compara]ia nu putea fi dect \n favoarea acestuia din
urm`. Tot att de bine \[i d`dea seama c` nu va putea accepta
niciodat` pe cineva care nu se ridica la standardul lui Rod, adic` va
r`mne tnjind toat` via]a. I se umplur` din nou ochii de lacrimi. Nu,
nu trebuia s` vin.
|n seara aceea, la un pahar cu rom, echipajul discut` despre
apropiata acostare. Iahtul \nainta cu vitez`, comportndu-se excelent.
Marea p`rea o \ntindere de argint viu, str`fulgerat` de iriz`rile
ro[ietice ale unui soare enorm, diform peste care asfin]itul aruncase o
mantie de purpur`.
|n concluzie, c`pitane, cnd ajungem? \ntreb` Paul, \n glum`.
A[ spune c` vom ancora vineri la ora trei dup`-amiaz`.
De ce nu la dou` jum`tate, sau la trei f`r` un sfert? \l provoc`
Marichelle.
Probabil romul \i d`duse \ndr`zneala, sau poate luna plin` care
tocmai ap`rea spre est.
Ora trei fix, doamn`! Pariezi?
Eu [tiu ...
Dar mai \nti, spune-mi ce zi e azi.
Duminic`, normal.
E luni, Marichelle.
Ba e duminic`, interveni Jack.
Chuck? apel` Marichelle la arbitrajul lui.
Chuck tocmai \[i preg`tea un trabuc; \ncepu s` rd`, ochii lui
blnzi \nconjurndu-se de o mul]ime de riduri fine.
Marichelle, habar n-am ce zi este [i asta m` face s` m` simt ca \n
rai. Tocmai de-asta [i plec pe mare. Voi afla, nu peste mult timp, ce zi
este.
Atunci, acoper`-]i urechile, s` nu auzi. Ce zi e, Rod?
Este, totu[i, luni.
|n cazul acesta Evalu` \n gnd ultima pozi]ie pe care-o v`zuse
pe hart`; \nsemna c` mai aveau mai pu]in de [apte sute de mile de
parcurs, dar iahtul nu putea men]ine ritmul acela timp de trei zile
consecutive. Vineri la zece seara, se hazard` ea s` fac` un pronostic.
Noteaz` cineva? se adres` Rod celorlal]i, \n general.
Deodat`, p`rea fericit [i \ntinerit, se gndi Marichelle, apoi,
imediat se \ntrist`: este fericit pentru c` aproape a ajuns acas`
pentru mine, e deja pierdut.
Notez eu, spuse Chuck. Mai pariaz` cineva?
Da, spuse Paul. Eu sunt de p`rere c` ajungem smb`t` la dou`
dup`-amiaz`.
Tu, Jack?
146 HELEN CONRAD
A]i cam subestimat, cu to]ii, aceast` bijuterie de vas, dar [i
vnturile din Barbados. Am inten]ia ca vineri, pe la ora unsprezece, s`
fiu deja \n b`rule]ul acela pe care-l [tiu eu, cu cte o cutie cu bere rece
\n fiecare mn`.
Dar tu, Chuck?
Nu vreau s` pariez, Marichelle, dar eu sper c` smb`t`. Am
calculat c` am suficiente trabucuri ca s`-mi ajung` pn` atunci.
Smb`t` diminea]a la ora nou`, adic` exact la timp pentru un mic
dejun pe uscat.
{i ce prime[te c[tig`torul? se interes` Paul.
Rod, de pe a c`rui fa]` se [tersese treptat expresia de entuziasm,
pe m`sur` ce conversa]ia avansa, se gndi o clip`, apoi propuse:
{ampanie?! Ce-a]i zice de cea mai bun` [ampanie pe care o
g`sim pe insul`, pentru cel cu estimarea de timp cea mai apropiat`,
din partea tuturor celorlal]i?
Da, p`rea un premiu potrivit. De altfel, era momentul ca fiecare
s`-[i reia treburile. Rod [i Paul coborr` imediat \n cabine, iar Chuck
mai z`bovi pu]in, ca s`-[i termine trabucul.
Marichelle, preiau eu, du-te [i completeaz` jurnalul.
R`mn, du-te tu.
Nu; am chef s` navighez. Hai, fugi!
Ridic` din umeri, cu un aer nep`s`tor [i plec`. N-avea rost s` mai
comenteze, mai ales sub privirea p`trunz`toare a lui Chuck. De altfel,
poate c` Rod se culcase deja.
Mai r`mase pu]in, s` priveasc` luna. Se sim]i deodat` deprimat`.
Poate c` era mai bine s` mai dureze m`car o zi mai avea att de pu]in
pn` cnd [i Rod [i Marichelle vor disp`rea pentru totdeauna din via]a
ei.
Rod st`tea la pupitrul cu harta, cu capul sprijinit \n mini. Ar fi fost
att de simplu s`-l \mbr`]i[eze, s`-i aline suferin]a
Te doare capul?
Rod ridic` imediat capul [i-[i \ndrept` umerii.
Nu
Mincinosule. M` bucur c` nu sunt [i eu un macho, glumi ea,
\ncepnd s` completeze jurnalul.
|nseamn` c` suntem de acord m`car asupra unui singur lucru,
rse el \ncet.
Aproape c`-i sim]ea, sau poate doar intuia, respira]ia pe obraz.
Devenise insuportabil de cald Se gr`bi s` termine ct mai repede,
ca s` poat` pleca de-acolo. Not` la "Comentarii": "Bìe]i, \mi place
[ampania tip sec" [i \nchise jurnalul.
Marichelle, te bucuri c` se termin` c`l`toria?
Cum s` reziste acelei priviri?! De ce n-o l`sa \n pace? De ce o
tortura?
Da, rosti ea cu triste]e, m` bucur.
Se ridic` de la mas` [i urc` repede sc`rile, \nainte ca el s` mai
spun` ceva.
148 HELEN CONRAD
Capitolul 10
Jack p`rea \n trans`: zmbind vis`tor, privea \n gol, iar minile lui
reac]ionau din instinct la micile varia]ii ale vntului [i valurilor. Putea
naviga astfel ore \n [ir, uitnd complet de lumea din jur.
|n definitiv, se dovedise a fi un bun coleg [i era convins` c` avea
s` fie un bun c`pitan pentru iaht, mai ales cnd nu se va mai sim]i
intimidat de Rod. Desigur, nu va fi niciodat` un c`pitan att de
prudent, de bine preg`tit [i de inteligent ca acesta, dar cel pu]in era
competent [i, din acest punct de vedere, era lini[tit` c` Marichelle era
pe mini bune. Chuck \nc` mai era pe punte [i o privea zmbind,
tr`gnd un ultim fum din trabuc.
Ce vei face dup` asta, Marichelle?
}inea foarte mult la el; era un om de \ncredere [i tonic, la fel ca
bunicul; p`cat c` nu avusese mai mult timp s` discute cu el \n aceast`
c`l`torie.
Trebuie s` m` \ntorc la lucru, Chuck. Dac` nu vin repede cu
cteva fotografii pentru reviste, vor uita c` exist! Cred c`, un timp, m`
voi \ntoarce \n California, pentru c` sunt familiarizat` cu tot ce se
\ntmpl` \n acest domeniu acolo [i, imediat ce reu[esc s` strng ni[te
bani, voi merge spre est, unde voi \ncerca s`-mi vnd cartea. S-ar putea
s` merg \n Florida pentru regatele din timpul iernii.
Oft`, f`r` s` vrea. Ce ciudat cum toate aceste planuri de viitor
sunau att de searb`d. Cu un an \n urm`, ba chiar cu dou` luni \n
urm`, era fericit` de via]a pe care o ducea; \n fream`tul cùt`rilor ei ,
era \ncrez`toare c` r`spunsul se afla undeva \n viitor, a[teptnd-o.
Acum g`sise ceea ce cùtase, dar era ca [i cum r`spunsul g`sit, \n
sfr[it, era Nu se poate.
Ce enervant` era aceast` trecere de la o stare la alta! Mai devreme
se sim]ise fericit`, ca acum s` fie pe punctul de-a izbucni \n lacrimi.
Trebuia s` se st`pneasc`.
Sau, poate c` se-ntmpla a[a cum spusese Rod pe mare, totul era
trìt la intensitate mai mare; poate c`, odat` ajuns` acas`, va uita totul.
Degeaba \ncerca s` se am`geasc`!
Cnd privi din nou spre Chuck, \l surprinse studiind-o atent, dar,
cu obi[nuitul lui tact, nu coment` nimic, ci zmbi. {tie ce simt, fir-ar
s` fie, [i probabil cunoa[te deja [i motivul. Nu-i prea po]i ascunde
ceva
Dar tu, Chuck? Mai r`mi \n Anglia, sau trebuie s` te-ntorci la
lumea real`?
M` tem c` trebuie s` m`-ntorc la lumea real`, Marichelle.
Probabil c` voi bea trei cocteiluri, apoi, repede \n avion [i acas`!
Dac` mai \ntrzii mult, Donna o s`-mi fac` bagajul pe care am s`-l
g`sesc pe pragul u[ii \ncuiate! Rse \ncet, f`r` a p`rea deloc \ngrijorat.
Niciodat` nu te \nso]e[te \n c`l`toriile pe mare?
Ba da, cteodat`. |i place s` navigheze, dar \n doze moderate.
150 HELEN CONRAD
{i apoi, mai e [i fiica noastr` de paisprezece ani, pe care trebuie
s-o st`pneasc` totu[i cineva, acas`.
Dar so]ia lui Rod? \ntreb` Marichelle pe un ton pe care \ncerca
s`-l fac` s` sune ct mai natural o \ntrebare oarecare, pus` din
polite]e. Ei nu-i place s` fac` astfel de expedi]ii pe mare?
Urm` o t`cere scurt`, avnd totu[i ceva nefiresc \n ea. Arunc`,
stnjenit`, o privire spre Chuck; acesta r`m`sese cu trabucul \n aer, la
jum`tatea gestului de a-l stinge, uitndu-se lung la ea, apoi clipi [i se
ridic`, t`cut.
Marichelle se sim]i \ngrozitor de umilit`. Acum se tr`dase cu
adev`rat. Nu mai conta nici m`car c`, fiind un om discret [i plin de
tact, Chuck nu avea s` spun` nim`nui. Probabil \i inspirase mil`.
Ei bine, dac` vrei s` m` vezi aici la ora zece, cnd trebuie s` v`
\nlocuim, e cazul s` m` duc la culcare.
Somn u[or, Chuck.
R`mas` singur`, Marichelle \nchise ochii, de parc` astfel ar fi putut
s` uite totul instantaneu. |n seara asta sim]ea durerea mai mult ca
oricnd tocmai \n seara aceasta att de minunat`. Probabil c` nu
avea s` mai fie niciodat` fericit`. Parc` plutea, dus` de [oaptele
valurilor singur`, \ns`.
Deodat`, i se p`ru c` aude un zgomot \nfundat, cel pe care acum
\nv`]ase s`-l recunoasc`. I se p`ruse doar, sau era \ntr-adev`r un
delfin?
Jack, m` duc \n fa]`.
Acesta zmbi, f`r` s`-i r`spund`; probabil c` nici n-o auzise.
Marichelle se gr`bi spre prora vasului [i privi \n ap`. Da, nu se
\n[elase, o str`fulgerare de negru ie[i din valul de argint. Se l`s` jos,
\n plasa de la bompres, care se leg`na chiar deasupra apei.
Bine\n]eles, erau doi delfini ace[tia \[i alegeau perechea pentru
toat` via]a, parc`.
Nu crezuse vreodat` c` luna poate ar`ta att de minunat v`zut`
printre lacrimi. Cu ct \ncerca s` le [tearg`, cu att mai necontrolat
izbucneau. Delfinii plecaser` poate c`, instinctiv, se feresc de
triste]e, dar chiar [i a[a, \i umpluser` acele cteva clipe de bucurie.
Marichelle!
Se-ntoarse brusc; Rod deja cobora spre ea, furios, f`r` \ndoial`. Se
a[ez` lng` ea, dar ea continu` s` priveasc` \n jos, a[teptnd s` i se
usuce lacrimile. Da, \[i d`dea seama c` fusese o prostie din partea ei
s` pun` din nou \n pericol slujba lui Jack doar pentru pl`cerea de a
vedea delfinii de-aproape.
Rod, te rog nu-l \nvinui pe Jack, \ncepu ea, v`znd c`
prelunge[te t`cerea. Mi-a spus s` nu vin aici, dar nu l-am ascultat,
min]i ea. |n definitiv, trebuia s`-[i asume r`spunderea pentru ceea ce
f`cuse.
|n mod ciudat, Rod continua s` tac`. S` fi fost att de furios \nct
a[tepta mai \nti s` se lini[teasc`, pentru a putea vorbi? Cu minile
\ncle[tate pe ochiurile plasei, Marichelle privea apa, a[teptnd
izbucnirea de furie a lui Rod.
Dar, cnd acesta vorbi, vocea lui era surprinz`tor de calm`.
Nu-l pot \nvinov`]i pe Jack al tù dac` tu nu-l ascul]i, Marichelle.
O durea \ngrozitor tonul lui indiferent, rece. Pn` [i o izbucnire de
furie ar fi fost mai u[or de suportat. Dar ce spusese?!
Jack al meu?! Deodat`, nu mai rezist`. Jack este amicul meu,
colegul meu de cart, dar nu e Jack al meu!
Oft`, dorindu-[i din toat` inima s` fi fost \n stare s`-l priveasc` \n
ochi [i s`-i m`rturiseasc` tot.
152 HELEN CONRAD
Asta dovede[te \nc` o dat` ceea ce mi-am spus de la bun \nceput:
c` Jack e un mare fraier, spuse Rod dup` o scurt` t`cere. {tiu c` te va
durea ce-]i spun acum [i c` sun` a rùtate din partea mea, dar m`
bucur c` e a[a, Marichelle. E[ti mult prea bun` pentru el. |]i vei da
seama de asta \ntr-o bun` zi.
Se-ntoarse brusc spre el, [ocat`.
Doar nu crezi rse \ncet. Nici nu poate fi vorba ... Uite ce e,
nu [tiu ce gnde[te Jack, sau ce ]i-a spus, dar suntem pur [i simplu
amici nimic mai mult [i nici nu vreau altceva.
{i totu[i, ai plns, spuse el atingndu-i obrazul cu un deget.
Era totul att de frumos, \nct nu m-am putut ab]ine s` nu plng,
[opti ea, sim]ind c`, pur [i simplu, o doare ct de mult tnjea s`-l
ating`, s`-i simt` bra]ele \n jurul ei. Priveam la pe[tii tì au fost aici
acum cteva clipe [i se jucau.
Pe[tii delfinii cei de pe inelul meu
T`cu o clip`, cu gndurile parc` departe probabil la femeia \n
numele iubirii c`reia purta inelul, deduse Marichelle.
Da, inelul, de fapt de asta venisem. Chuck mi-a spus ... |ntinse
mna \n lumina lunii, zmbind, [i r`suci inelul pn` cnd ochiul din
diamante al delfinului str`luci spre ei. Tocmai asta e, Marichelle! A fost
conceput ca un talisman.
Sora mea, Lisa, este artist plastic [i l-a creat pentru mine acum opt
ani, ca s` m` ajute s`-mi g`sesc dragostea, cum a spus-o ea att de
romantic.
A[adar, Lisa era sora lui, \ncerca s`-n]eleag` Marichelle. {i-atunci,
ea era blonda de pe chei, sau aceea era so]ia lui, sau o a treia? Totul i
se \nvrtea \n minte [i se sim]ea cuprins` de o u[oar` ame]eal`.
{i te-a ajutat?
Nu [tiu. M-a ajutat s-o g`sesc pe cea pe care o vreau dup` o
a[teptare \ngrozitor de lung` [i de grea. Dac` m` iube[te ? Asta tu
trebuie s`-mi spui, Marichelle.
Eu ...
T`cu, nemai\n]elegnd nimic. Vorbea parc` despre so]ia lui, ce
leg`tur` avea ea? {i de fapt, ce-o \ntreba? Dac` \l iube[te? Scutur`
din cap, enervat`. Ce vroia? O declara]ie din partea ei, vroia s` [tie
sigur c` o cucerise? Cum putea s` fie att de crud pn` \n ultimul
moment? Dar, \n definitiv, ce-i mai p`sa! N-avea dect s` afle, dac` era
att de curios! Ct despre durerea pe care o sim]ea ea, era att de
mare, \nct oricum cuvintele pe care avea s` le rosteasc` nu puteau
s`-i fac` [i mai rù.
Ei bine, dac` vrei s` [tii, ai c[tigat! ~sta a fost scopul jocului? S`
m` faci s` te iubesc? Da, te
Minile lui mari o traser` imediat la pieptul lui, strngnd-o att de
tare, \nct orice \ncercare de \mpotrivire a ei se ar`t` zadarnic`. {i,
cnd buzele lui se apropiar` de ale ei, \n ciuda oric`rei ra]iuni,
Marichelle se l`s` \n voia acelei bucurii nebune care-i d`dea senza]ia
de plutire.
Tot Rod \ntrerupse s`rutul, ca s-o priveasc`.
Tot plngi? \ntreb` el, [tergndu-i o lacrim` de pe obraz.
La naiba cu tine! mormì ea, \nc` prea ame]it` pentru a-[i
deschide ochii.
Deodat`, Rod \ncepu s` rd` \ncet.
Of, Doamne, iubito, tot n-ai \n]eles? |ncerc s`-]i explic de zece
minute: nu sunt c`s`torit. Vrei s`-i chem pe Paul [i pe Chuck s`
depun` m`rturie? O privi lung, scuturnd-o u[or, ca [i cum ar fi
\ncercat s-o scoat` dintr-o stare de [oc. Nu sunt c`s`torit, Marichelle,
154 HELEN CONRAD
repet` el rar, ap`snd pe fiecare cuvnt. Mul]umesc lui Dumnezeu c`
Chuck a avut \n]elepciunea s` vin` s`-mi spun` ce credeai.
Sper s` nu le[in, se gndi ea ame]it`. Apoi, oftnd fericit`, \l trase
spre de ea [i \[i d`du seama c` nici nu mai era nevoie de cuvinte.
Marichelle, trebuie s` ne oprim
Dac` te opre[ti tu m` opresc [i eu
Rod rse, strngnd-o [i mai tare \n bra]e.
A[adar, te c`s`tore[ti cu mine?
Dac` e[ti sigur c` n-ai deja o so]ie ...
Absolut sigur, dar am planuri serioase \n acest sens.
Din cte [tiu, c`pitanii au voie s` oficieze c`s`torii la bordul
vasului
Nu m` ispiti! Spune-mi, serios acum, da?
Da, da!
Am s` te pun s` semnezi o declara]ie pn` nu te r`zgnde[ti!
Crezi c` te-a[ p`r`si vreodat`?
Nu [tiu. Nici acum nu-mi vine s` cred c` e[ti aici, \n bra]ele mele,
pretinznd c` m` iube[ti.
Pretinznd ?!
Stai, nu te-nfuria. Ce vrei de la mine? Nu mai aveam nicio
speran]`. De dou` luni, nici nu [tiu pe ce lume m` aflu, a[a c` nu m`
po]i \nvinui dac` \nc` nu-mi vine s` cred dac` \nc` m` mai a[tept
s` deschid ochii [i s`-mi dau seama c` totul a fost doar un vis.
Credeam c` va fi mai u[or; cnd te gnde[ti c` am fost att de sigur la
\nceput, \nct am rugat-o pe Lisa s`-]i fac` [i ]ie un inel ca al meu.
Cuum?!
Cutiu]a pe care ai v`zut-o \n sacul meu con]ine un inel cu delfini,
la fel ca al meu. Am \ncercat s` deduc m`sura degetului tù,
comparndu-l cu toarta c`nii pe care ai ]inut-o \n ziua cnd te-am
aruncat \n ap`, explic` el rznd, apoi am m`surat toarta la
buc`t`rie Ei, sper s` se potriveasc`.
Vrei s` spui c` de-atunci
Te-am dorit din clipa \n care te-am v`zut oprindu-te \n doc [i
privind iahtul cu ochii plini de-o iubire de nedescris. Mi-am spus c`
trebuie s` te fac s` m` prive[ti [i pe mine a[a. Ah, prostu]o, te-am dorit
\nc` de-acum zece ani, de cnd te-am v`zut pe iaht, la timon`, cu p`rul
fluturnd \n vnt. Dac` nici asta nu mai e soart`, s` te \ndr`goste[ti de
dou` ori de aceea[i persoan`, la distan]` de zece ani {i cnd ai
tras concluzia c` sunt c`s`torit?
|n ziua \n care m-ai aruncat \n ap`. Am v`zut inelul cnd mi-ai
dat prosopul.
{i tot acest timp, ]i-ai \nchipuit c`, fiind deja c`s`torit, vreau s`
profit [i de o aventur` De ce naiba nu m-ai \ntrebat? De ce?
O privea aproape furios, disperat.
{i tu, de ce naiba nu te-ai gndit s`-mi spui? Un inel de aur pe
inelarul minii stngi ce mai era de \ntrebat? Era prea evident! Am
crezut c` nu e dect un capriciu pentru tine.
A fost un co[mar, crede-m`! Uneori aveam impresia c` m`
apropii pu]in, c` v`d pu]in` c`ldur` \n ochii tì mari, ca apoi s` pierd
iar totul! Am \ncercat tot ce era posibil ca s` sparg carapacea ta de
ghea]`. |n Madeira, am sim]it c`, dac` nu plec, m` omor, sau fac o
crim`, nu [tiu exact care din dou`! S`pt`mni \ntregi n-am dormit,
\ncercnd s`-n]eleg cum era posibil ca eu s` fiu nebun dup` tine, iar
tu s` nu sim]i absolut nimic!
Ah, iubitul meu, n-a fost deloc a[a, dar m` voi revan[a, \]i promit!
Deja ai f`cut-o.
156 HELEN CONRAD
{i inelul? Poveste[te-mi ce-i cu el.
Cred c` aveam dou`zeci [i patru de ani, cnd am f`cut o criz` de
disperare. Eram asaltat de femei [i nu o doream pe niciuna.
Chiar pe niciuna?
Nu. O vroiam pe cea care ar`ta ca un \nger [i naviga precum un
diavol, pe cea pe care o v`zusem \n Irlanda. Sora mea, care este cu doi
ani mai mic` dect mine [i confidenta mea
E blond`?
Ah, ai v`zut-o \n ziua aceea cnd m-a \nso]it!
Da. Am crezut c` e ori so]ia, ori iubita ta.
De ce te gr`b e[ti s` tragi concluzii?
Cuvntul potrivit cred c` e gelozia.
Da, ea e Lisa. Venise cu mine pentru c` mergea \n vizit` la ni[te
prieteni \n Falmouth. Anul trecut s-a c`s`torit cu un ziarist [i locuie[te
acum \n apropiere de Londra.
Cumnatul tù! Cnd am auzit de el, mi-am \nchipuit c` so]ia ta e
englezoaic`.
Bine, dar sunt dou` feluri de cumna]i, dar tu aveai o idee fix`.
Se pare c`, \n ceea ce te prive[te, da.
{i, cum ]i-am spus, sora mea, care este foarte romantic`, mi-a
f`cut acest inel, drept talisman, ca s`-mi g`sesc dragostea [i, probabil
ca s`-mi ridice moralul. A promis s` fac` unul identic pentru so]ia
mea, atunci cnd o voi g`si. Cam la o s`pt`mn` dup` ce l-am primit,
am participat cu Chuck la o regat` \n Bermude, cu noua lui ambarca]ie
[i tot atunci, m-am lovit att de tare la deget, manevrnd vinciul, \nct
abia am putut s` scot inelul \nainte ca degetul s` mi se umfle ca un
balon. L-am pus la mna stng` [i de-atunci l-am l`sat acolo, f`r` s` m`
gndesc c` ar putea fi considerat verighet`. De altfel, dup` ce s-a
vindecat, \ncheietura degetului a r`mas mai groas`, a[a c` oricum,
inelul nu se mai potrivea. |n to]i ace[ti ani, nici nu m-am mai gndit la
inel, l-am purtat pur [i simplu. Ce mai talisman! A fost la un pas s`-mi
aduc` nenorocire! Mai bine \l arunc \n mare.
E u[or de spus cnd: ct se poate de repede. |n ceea ce prive[te
locul Am \ntlnire cu tat`l meu \n Antigua, a[a c` am putea s` ne
c`s`torim \n Portul Englez. Vrei s`-i invit`m pe bunicul [i pe c`pitan?
Le putem trimite biletele.
Cred c` visez. Ar fi posibil?
Foarte posibil! Trebuie doar s` spui.
Atunci, da, te rog, Rod.
Banii mei sunt [i ai tì [i avem suficien]i pentru a face a[a cum
dorim \n limitele ra]ionalului.
Bine c` m`car unul din noi e ra]ional ... rse ea. Ai spus c` ne
putem c`s`tori \n Portul Englez; dar, unde? Exist` o biseric` acolo?
Ce-ai zice pe puntea vasului?
Ah, am putea? Ne-ar permite afurisita aia de corpora]ie?
Eu [tiu Am putea vota. {tiu cum va vota tata, garantez pentru
Paul, Lisa, so]ul ei [i pentru mine \nsumi, a[a c` mai r`mne un singur
membru care s` voteze: crezi c` vom avea [i permisiunea ta?
Marichelle sim]ea c` se sufoc`. Chiar voi sunte]i corpora]ia, Rod!
M-ai min]it! se \ncrunt` ea, oscilnd \ntre \ncntare [i tr`dare.
Dndu-[i capul pe spate, Rod izbucni \ntr-un hohot de rs.
Da; \n dragoste, ca [i \n r`zboi, se spune c` scopul scuz`
mijloacele. La \nceput erai att de sup`rat`, \nct am sperat c`, dac`
\mpart vina cu aceast` corpora]ie, m` vei ur\ mai pu]in. Recunosc c` a
fost o la[itate din partea mea, dar asta e! De fapt, corpora]ia chiar
exist`: am \nfiin]at-o pentru c` astfel e mai ieftin de \ntre]inut vasul
158 HELEN CONRAD
acesta att de mare. {i apoi, \n seara cnd am fost invitat la bunicul
tù, cnd te-am v`zut \n halatul acela bleumarin, am hot`rt s` nu-]i
spun adev`rul dect dup` ce accep]i s` te c`s`tore[ti cu mine. Mi-a
fost foarte greu s` inventez tot felul de motive ca s`-i conving pe Paul
[i pe Chuck s` nu-]i spun` nimic. Sunt convins c` n-au crezut un
cuvnt, dar au t`cut. Ct despre Jack, el chiar nu [tie. Apropo, \n seara
aceea primise[i o scrisoare de la un anume Peter Benson din San
Diego. Cine e?
Peter?! Un amic, nimic mai mult.
Bietul bìat!
Dar ce te-a f`cut atunci s` iei hot`rrea asta?
Bunicul tù mi-a povestit despre Marichelle a lui c` abia dup`
doi ani de cnd el d`duse iahtului numele ei, a acceptat, \n sfr[it, s`
se m`rite cu el, ceea ce probabil l-a f`cut mereu s` se \ntrebe dac` de
fapt se m`ritase cu el, sau cu iahtul lui.
Bunicul \ntotdeauna spune asta! Glume[te.
Poate c` da, poate c` nu. |n orice caz, am jurat \n noaptea aceea
c` vreau s` fiu sigur c` tu te m`ri]i cu mine, nu cu iahtul meu.
Marichelle rse [i \[i apropie buzele de ale lui.
Ah, Rod, s` nu te \ndoie[ti niciodat` de asta.
S`rutul lor pecetlui aceste cuvinte.
Luciul apei \ncepu deodat` s` tremure \n jocul fericit a doi delfini
pe care luna \i poleia cu argint.
Sfr[it

Talismanul Cu Delfini

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Talismanul Cu Delfini

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

HELEN CONRAD

Potrebbero piacerti anche