_ SINTEZE LYCEUM

ION COTEANU

GRAMA TICA DE BAZA A LIMBII ROMANE

r11 EDITURA ALBATROS l2!:1 Bucuresti. 1982

.

@prima editie in format electronic Editie ingrijita de dl. E.E. Bibliotescu e_Bibliotescu@yahoo.com

docs.torrents.ro • Romania. 14 aprilie 2006

(paginli go alii}

SUMAR

Introducere

Propozit ii si fr aze •... ••.• 11

2 Fi-Iur-ile propc zit.nlor _ •. _. , .• , .•.. ,.,' 15

3 Partile de vorbire , .......•. ,' , ..•.• ,., ._ .. _ ... ,. 20

4 Subst an tiv ul _. M , •• , •• , • 25

5 Genul la substanti'/e.... .. . 30

6 Nurnfir u! la subst.ant ive _ .....••... _ •. _.,... 40

7 Cawl la substantivr- ................•... _ .... _ ..• H 54

8 Propozitii care au rol de substantiv In fraza .....• 75

9 Adjectivul SO

10 N u mcralul

11 Articolul

12 Pronumele .. , . , .....•. , , •. , . , . , .. ,. ,_ ,

13 Pronurnele personal _ _ _ .

14 Celelalte feluri de prollume _ .. _ .. _ .. _ .. _ , .

15 Ver hul .

16 'lranzitivitatea

17 ,Iod"l, persoana, timpul _ .• _ _ - .. _. , . , .

18 Indicativul

19 Conjunctivul , _ .. _ , •..

20 Conditionalul ~ optativul _ _ , . - .

21 Irnpcrativul 22 Infinitivul

23 Gerunziul

5

7

101 107 122 124 !40 158 166 176 185 208 211 214 217 222

24 Participiul

225 227

25 Supinul

26 Conjugarea ._ .... _ .. _. __ . _ .. _ .. _. _ .. _ .. _ .. _ .. _ ._. . .. . 229

27 Verbu! ca predicat ._ .. _ _ .. _ .. _ _ . .. . 248

28 Adverbul _ _ _ ._ _. _. . . . . 252

29 Prepoziti« _ _ _ .:. . . . . 262

30 Conjunctia 31 r u tor j ceria

32 Propozitia simpla ~i propozij ia dezvoltata _.

33 Piirtile prlncipale ~i piirtile secundare

ale propozttici , , ._ ._ ._ ._

271 276 278

34 Structura general" a frazei

281 302

35 Transformarea, contragerea ~ expansiunea 329

36 Topica , _ " , , ., . . . . 340

37 Vorbirea directa-vorbirea indirecta _ , 35S

38 Principalele flguri de sttl ,......................... 366

Indice de materii ,_, 413

INTRODUCERE

Ce este In fond 0 gramatlca ?

Cind spuncm orice lucru, cit de simplu, petn/clesul eelorlalli, puneln tn miscare 1m lIumar de r<'gtlli, farii de care mt am Ii in stare Sit legllm nici doua cuuinte tntre ele, Regulile acestea, de care de multc ori nici nu. ne dam seama, formeaza itt mintea noastrii 0 g ram at i c a, nil nllmaideC£t iiwiijata In ~coala; ci deprinsii de la piirilltl:, odata C1t primele cuvinte, cu jocttrile; cu cd" din/it" joe;:ii copiMrqti i,wii!ate pe de ross, 0 gl'l.lmaticii folositii mcreu, ori de cUe ori vorbim sau scriem, ascultam sau cuim spusele aliora. Ea seamiifui cu wn mecanism, bunaoara eli eel de ceasornice, dinhe care uncle arata, cum stim, orele si minuiele, altcle si numarul zilei din luna, altcz'e chiar lutia a1!ului. Orele ~i 'mimdele sint indicate de un mccanism, pC1ttru ziua 11Inii si IU1la amtlui e neooie de £1tCa tutul salt mai mlttte mecanisme 'angrcnatc intr-ttn tot cu eel din,tii. Tot astfel, cine vorbe!jle despre lacrur! simple, se [olosesie de 0 gramatieii asemds niitoare cu. mecam'sFnul ceasornicelor care aratii orelc si minutele. Cine oorbrsic dcsprc ~tiinta, ana, litfraturii Saft 'tehniea are neooie de 0 gramatica mai dezvollata. De aceea ne trelmie 0 gramalidi mai bogata ~i mai 1tttantatii dedt cea deprinsa farli studiu.

Ce este 0 regula. gramaticala?

o rcgul« g'i'(lntaticala esie 0 formula simplii de lipuZ "dacii ... aiunci" pe care 0 auem toti in minte ~i 0 PtlllC1lt in practietl aproapc in mod automat. Daca am spus, de exempht, se audc, a/unci se aude poate fi combinat ell difcritc ct{vinte, cum siut bine, aici, aproape, acum etc. safe ctern sin!! ca, daca, cum etc., dar tilt cu eu, noi, voi etc. Tot asifel, data am SPftS cal, ~i apoi t.orbim desPre unul singur, ace/a nu poate fi declt cal.

I

in sfir$it, dacd urern sa spuncm ca 0 persoana tace, putem s-o facem indicind numele persoanei, adaugind un. el sau ea, dupa cum este vorba de un birba! sa« de o f emeie, salt pur $i simpl« lara aceste speci.jiceri (tace).

Dupa cum se uede, uncle reguli au dowl sau mai mulie so/tt!ii, in limp ce aliele au. una singura (cal-cai). ~i unele Iii celelalte nu sint dccit raporturile cuprinse in [ormele cuointelor $i in gruparile de etwinte, in propozi(ii $i fraze. Cite rapor/ZlTi shu atttea reguli auem, dar ele nu cresc la 1'njinit, pentru cd, de exemplu, cc se intimpla en tace, se poate tntt111pla $i cu aude, bate, cere, drege, expunc, geIlle, icnestc, jcleste, merge, petrece, ramine. vede etc.

Ce reprczinta 0 gramatica de baza?

Dacd luam $i compariim gramaiidle din min/ea celor ce stiu romdneste, in to ate intilnim un. numdr de reguli nedeosebite prin nimic il~tre ele, oridt de inva!aJi $i de talentali sint cei ce le tntrcbuinJeaza. Ele constituie tmpreuna gramatica de b a z a. Regutilc din gramatica de baza an caractcr general. Ele se supmpun adesea cu reguli particulare, care trebuie sa Jie de asemenca luaie in seam a, caci deri~'a din cele dintii.

Gramatica uzulul

Gramaiica de baza ca $1 oricare dintrc gramaticile derivate din ea pot Ji descrise In diverse [cluri, dar modalitiifile mai importante sin! ttrmatoarele doud]

a) sa se lnJaji$eze schema, adiea sa se enumere 11!- forma generali; ~i abstracta toate regulile acelei gramaiici i

b) sa S6 t1tJa!i~eze uzul, adica aplica/We concrete ale regu» lilor din scl/ema §i posibilita/ile folosirii lor.

U 'zul este sMns legat de j tt n c t iiI e 1ndePlinite de Cltv/nte ~i de gl'upuri de cuointe. Flmcfiife, la rindul lor, sint inc/use intr-ult fel salt alttel in Cltv/nte $i tIt gruptlrile de cuvinte de diverse marimi cu care trebuie sa se potriveasca perJect. Dai fiind ca din momenud C£nd 0 gramatica esie p1tsa tn miscare, toaie par/ile ei servesc la consiruirea de propozi/ii,fraze, grupari de [rase etc., ea futtc/ionea.za ca 1m apara: mental a cilrui existel1/ii se Justifica ~i se explicli prin rezultafele expri11late.

Gramatica normei culte (gramatica normativaj

Din unele reguli gramaticale rczulta doua sau mai multe solli/ii. De obicei, una dintre acestea este mai des folosiid de comunitaiea de limbii di1t carefacem parte. Cind coincide $i cu imaginea pe care comuniiatea si-a faclit-o despre cele mai reli§ile forme de exprimare, atunci acea soluiie esie declaraiii obligatorie §i devine nor m a pentm aspeciul cultivat al limbii. Solufia adoptata se poate sa nu fie la un moment dat $i cea l1{ai raspindita, dar sa corespunda din alte ptmcte de uedere cu ceea ce se considerii ca este necesar pentrzt buna exprimare.

Solu/iile gramaucale ridicate la acest rang formeasd U1t corp de norme pentru limba c1tlia, 1t1tmitii $i literarii. Sistemul lor consiituie gramatica normativa a limoii. Fiind rezultatui 'Unci lungi selecjii, ea seroeste ca model, ciici se intemeiaza pc 'Uzttl cult al linzbii # pmnite totodata dezcoltarea ordonatd II acestuia.

Diversele tipuri de gramatici si scoala

Studiul gramatieii in ~coala coincide CIt cerin!ele 1t1ul gra1natici intemeiate pc norma mllii, sarcina profesorului de limoa romanafiind de a face pc eleo sa dispullii - in Cltlto$til1{a de cauzd - de un regisiru variat Iji nuaniat de reguli prin a cdror aplicare sa ajlmga in Umpul eel mai scurt, $i potrivit ell sitlla/iile in care el se poate afla, la cea mai [nina organizare a vOl'oirii Iji scrierit, iay pri1t aeeasta sa S6 exprime elegant !ji precis. Exista in acest scop tehniel pedagogicc, dar oricare dintre ele risca sa se piarda i-n amammte lipsite deimportanta daca 1111 slnt £1ttcmeiate pe cualuarea eft mid exadd a gl'amaiicii de care dispune cineva la data la care se incepe educarea ror« birii $i serierU.

Studiul gramalicii in Ijeoala mt irebuie impo'i'ifl'at CIt toate subtilitatile oferite de un curen» lingvistic sail aloul, scopul tnv!i/arii ncfiind teoria gramatiealii ~i nici terminologiile, adesea foarte complicate, cl limba romana ca obiect prin care gindi1'ea se poate perfecfiona ~i exprima info1'1llelc ccle mal eficace.

Aplicarea . principiilor expuse aid se face in cartea de fata dupa 1m plan care 1I1t corespunde toidcauna Cit tradiiia. Dind prioritate u.zul1d, afu fast obUga!i sa cercetdn» ~i mod III in care stmctuyile limbii ronuine raspttnd fune/iilor emlll/tI,

rilor $i am iuc.irca; sii conduceni expunerea IIOas/ra in a$a feZ ineil sa [acem pc ciiitor sa compore salt sa alciituiasca el insu~i constructiile despre care »orbim.sa« pe care i le sugeriim.

A lit putea rezuma pundltt nosiru de vulere in afirmajia ca, in cartea de fa/ii, am privit funcJia ca 1m element carc-$i subordoneaza structura sau, aUfel SPIlS, ca siructura irebuie sa se a fie in seroiciul f unctiei.

Discutarea amiilllm!itii a raporturilor dintrc [uuctie ~i siruciurii nu 1:ntra £nsa in cadrul expuncrii noastre. Indifcrcnt til ce concluzic s-ar ajlfnge,lli s-a p'lrut mai aoantajos pcntru studiul limbii romiiru: tn stadiul actual al cunosiiutclor sa ins·istam aswpra rolului dominator al [unctiei, 'socotind ca in felul acesia nc plasiim mai aproape tie ceca cc tic-am o[,ifjnuit sa tl1lm/m in ultimcle dccenii .culiieorea limbii romane'!.

Capitolul 1

PROPOZITII ~I FRAZE

Dc obicei, oamenii vorbesc folosind grupuri de cuvinte, nu cuvinte izolate,

Sa privim cu atentie citeva asemenea grupuri:

(A) (B)

Am pe masa un vas de florl, Lenea e cucoana mare.

Vasile si-a pastrat calmul. Dati-mi un kilogram de mere. Baietii au parcurs pc jos un

drum foarte lung.

Grupurile din coloana (A) nu au inteles clar, pe ctnd cele din coloana (B) au. Acestea din urma sint pro p 0 zit i i.

Sii luam acum in discutie seria de propozitii subliniate din exernplele de mai jos care fac parte din dialoguri curente I

(1) - Cind plecati?

- Miine.

(2) - Ma cunoasteji? -- Da.

(3) - Cine lipseste? -- Ionescu.

(4) - Alo I

- Da! Cine e la telefon?

(5) - Aveti sticle de Iampa? - Nul

- Dar caleudare?

- Nicil

- Atunci ... ce magazin casta?

- Farmacic I

(1) Am pe masa ... (2) Lcnea coo.

(3) Vasile si-a pastrat... (4) Dati-mi...

(5) Baictii au parcurs ...

11

Cuvintele: miine, da, Ionescu, ala, nu, dar calendare, nicl, armacic sint tot propozitii, fiindca au Inteles clar in situatiile

in care au fost rostite, insemnind, de fapt: '

(1) Miine (plecarn).

(2) Da, (va cunosc].

(3) Ionescu (lipseste].

(4) Ale! (rna auzitij].

(5) Nu (avem sticlc de lampa l}, Dar calendare (aveti)?

Nici (calendars nu avem)! (Magazinul asta este) farmacie l

o propozitie = un singur prcdicat,

Sa cercetam mai de aproape propozitia Vasile si-« paslrat calmul. Ea ne spune ca pcrsoana numita Vasile a facut ceva (~i-a pastrat calmul).

Cuvintele care ne dau de stire ca 0 persoana, 0 fiintli. sau un lucru [ac ceva, slnt pre d i cat e.

Sii Iuam acum propozitia Lenea e cucoand mare. Grupul de cuvinte e cttcoana (mare) arata c e est e le1IC,1. Daca am fi spus Lenea este ru~inoasa, este r1t~inoasa ar fi aratat cum est e lenea.

Cuvintele sau grupurile de euvinte care aratli. ce este sau ctlm este ceva sau cincva stnt tot predicate, atunci dnd esfe (era, a fast, va fi etc.) se exprima sau se subintelege.

Sa vedem, in sfirsit, propozitia Am pe masa un vas de flori. Din ca aflam ca [eu, eel care vorbesc) am pe mas« eeva. Grupul de cuvinte am pe masa contine predicatul am.

Lucrul, persoana, fiinta etc. des pre care predicatul spune eeva pot sa nu mtreprinda nici 0 actiune in propozitie, ci sa fie, sa siea, sa doarma, sa aiM ceva etc. In gramatica se spune, totusi, ca. ele fac ceva. Dar nu numai in gramatica, In vorbirea de toate zilele, la 0 intrebare ca Ce face tata F, se poate raspunde: uSta in pat", sau "Are de lucru", sau "Este In concediu" etc.

Prin urmare, predicatul este cuvintul sau grupul de cuvinte care arata ce face, ce este sau cum este lucrul, persoana, fiinta la care se refera propozltia.

12

tn limba romana, 0 propozi/ie arc toidcauna ltn prcdicat §i numai unul, chiar atunci cind e1 este numai gindit.

Aceasta regula sc respecta ~i in cazuri ca: Fata m~)$lIlui era frumoasd, harnica si inteleapta; cuvintele era frumoasd, harnicd $i in/cleapta formeaza un singur predicat, fiindca se refera impreuna la fata (mo$ului), aratind cum era ea.

Regula amintita Iunctioncaza si atunci clnd predicatul este numai gindit; ca in: c« ce treburi pe la noi? Dad predicatul ar fi fost ~i rostit, propozitia ar fi fost: Cu ce treburi aJi venit (sau vii, sau vcniti) pe la noi?

I Un predicat + mai multe subiecte = 0 singura propozitie.

Lucrul, persoana, fiinta, ideea etc. despre care predicatu1 spune di fac ceva, ca sint ceva sau cincva ori ca sint Intr-un anumit fel se numesc sub i e c t e. F ala (mo$ului) din propozitia de mai sus cste un grup de cuvinte care contine subiectul [aia. I11tr-o propozitie ca N-are acum limp de plimbare, subiectul despre care predicatul are spune ceva, este 0 persoana (el sau ea ), dar ea nu este numita,

o propozitie nu poate sa aiba decit un predicat si numai unul, dar mai multe subiecte; de exemplu: Gaina. rata domcstica, curcanul ~i bibilica au pierdtt! depriuderea de a zbura.

Conditia este ca predicatul sa spuna ccva despre to ate subiectele la care sc refera, luate Imprenna.

r Douii sau mai multc predicate = 0 fraza.

Sa luam urmatoarele constructii: (1) Ciinii latra, caravana trece.

(2) Culegeti flori ~i daruiti-le din toata inima.

(3) S-ar scalda baiatul, dar se teme dl e prea rece apa.

tn fiecare dintrc constructiile (1) - (3) sint dona sau trei

predicate, deci doua sau trei propozitii, dar unite fntr-un tot prin intelesul lor. Acestui "tot'! Ii spunem f r a z ii.

13

--------------------------------------

Pro po zit i a este un grup de cuviute sau un cuvint eli intelcs clar, avind un singur predicat (exprimat ori gindit).

Definitia frazei t

F r a z a este un grup de cuvinte cu Inteles clar, avind eel putin doua predicate (exprimate ori

gindite). '

Capitolul 2

FELURILE PROPOZITIILOR

2.1 FELURILE PROPOZITIILOR DupA INTELESlJL LOR

Numarul de propozitii formate de fiecare dintre noi in cursul vietii este atit de mare. incit nu poate fi socotit, insa tipurile in care aceste propozitii intra ca in niste tipare sint foarte putine.

Sa comparam intre ele propozitiile de mai jost

(1) Pamintul se invirteste in jurul soarelui, (2) Unde este strada Blanari?

(3) Deschide usa!

(4) Ce frumos apus de soare! (5) Sa mai astepte, oare?

Propozitia (1) se numeste as e r t iva. La fel ca ea stilt sute si mii de propozitii din diversele domenii ale vietii. De exemplu:

Tuberculoza se vindeca astazi definitiv. Tepii unor cactu§i s£nt frunee modificate. Petrolul se distileaza in rafi1tarii. Apa coniine sarnri minerale ~i microorganisme. Ceasornicul masoard timpul. Toamna se 1lumiirii bobocil. Nimcnl nu-~i cunoaste sfir#tul. Mama face pliicinte. etc.

Propozitia (2) se numeste in t e r 0 gat i v i'l.. La fel ca ea sint toate propozitiile prin care se intreabii ceva:

Ati cit# cartea aceasta? Cine a scris-o? Nu mi-ai gasit siiloul pc undeoa? Ce doriji? lncotro?

Propozitia (3) se numeste imp era t i v ii. Ea poate fi:

a) imp era t i v apr 0 p r i u - z i s ii, care exprimii un ordin, 0 porunca : Lasii pisica in pace I Biigati-vii minjile i,l cap! Stali pc lac! Nu misca !

b) h 0 r tat i v ii, care exprima un indemn, 0 rugiiminte: (Hai) sa mergem la strand ] Pojti!i la masa I Sii ne apucifm de lucru I Spune-ne, bUllico, a poveste I

15

Propozitia care exprima 0 dorinta ~e numeste 0 p t 3 t i v a:

Af minca ceua dulce! N-ai vrea Iu acum, pe cdldura asia, Hn sirop de la gheafii? -' elui-m-as codrului I

Propozitia (4) este ex c I a mat iva. Ea indica 0 stare sufleteasca de admiratie, de incintare, de repulsie, 0 suferinta, o compasiune etc.: (Plii,) frumos calel! Ce miros i11lbiitiUor! (UI,) ce ealdura! Teribila imhulzealal (Vai,) ce rita doare caput!

Propoz itia (5) este dub ita t i v a, cxprimind sovaiala, De cele mai muIte ori, ea cuprinde 0 negatie : Sii pIece, sa nu pIece ... ; Sa Ii intrat, sa 111£ Ii intra: ... ; Sii spuna, sa/lit spuna ... ; etc., dar si (fara negatia nu }: Sii piece, sa ramina ... ; sa Ii intrat, sa Ii a~tePtat etc.

Aceste propozitii pot fi afirmative sau negative:

felul p r o p o- a f i r m a t i va: n e g a t i v a:

z i t i e i

ASERTIVA;

Trenul a plecat la timp.

INTEROGATIVA: Ati citit pe

Arghezi?

IMPERATIVA: a. proprht-zisa

h. hortatiud ;

OPTATIvA:

Deschideti up! Spune-ne povestea!

A~ pleca dupaamiaza,

EXCLAMATIvA: Cit a mai suferit, saracul l

Trenul nu a plecat la timp.

N -ati citit pe Arghezi?

Nu deschideti usa] Nu ne spune povesteal

N-a~ plcca dupaamiaza.

Cit n-a suferit, saracul!*

2.2 FELURILE PROPOZITIILOR DUPA STRUCTURA LOR

o propozitie poate sa fie exprimata numai prin subiect - ca in cazul: (- Cine Iipseste P) - Ionescu l : numai prin predicat, de exemplu: (- Unde este Ionescu?) - Lips'~$te!

* Uneori, exclamativa negativa are acelasi inteles cu exclamativa afirmativa,

16

sau, numa1 pnntr-o parte care nu este nici subiect, nici predieat: (- Cind va tntoarcetij) - Marti! Ea poate ~ fie insii exprirnata atit prin subiect cit si prin predicate Calul [ug». Vine ioamna sau poate sa contina si alte parti:

Calul acesia Juge ca siigeata. In curtnd vine toamna cenu~ie.

Subiectul si predicatul sint .numitc parti p r inc i p a I e, iar propozitia alcatuita numai din ele, propozitie s imp I ii. Ond este fermata din subiect si predicat, ~i amlndoua sint exprimate, ea este 0 propozitie simpla si com p l e t a. iar dnd ii Iipseste una dintre ccle doua parti, ea este simpla. dar incompleta sau eli p tie a.

Propozitia eu subiectul si predicatul exprimate, dar 9i cu alte parti, care se numesc see u n dar c. este 0 propozitie de z v 0 I tat a. Daca are numai parti secundare, ea este socotita - de asemcnca - propozitic dezvoltata, desi nu are uneori decit un singur cuvint : de exemplu: - !vI arti. In aceste conditii, ea este 0 propozitie dezvoltata si, in acelasi timp, cliptica,

2.3 FELURILE PROPOZITIILOR DUP,\ FUNCTIA LOR

Functia generalii a unei propozitii consta din legaturile ei cu alta propozitie.

Sa luam urmatoarele exemple:

(I) Toarnna se numara bobocii. (2) Tara piere ~i baba se piaptana. (3) Ciinele care latra nu musca,

(4) Tinarul bate incet la u~a.. Asteapta linistit. Se aude, in snr~i t, zgomot de pasi.

(5) Tinarul bate incet la U9a. si asteapta linistit pina se aude, in sfirsit, zgomot de pasi,

Propozitia (I) nu este legata de alta propozitie, nu depinde de alta ~i niei IlU face pe alta sa depindii de ea. Ea este in d epen den t a, de sine statatoare.

Propozitiilc din fraza (2) nu mai pot fi considerate independente. Desi nu depind una de cealalta, ele sint insa as 0- cia t e intr-o frazji eu ajutorul unei conjunctii.

In fraza (3), propozitia care latrii nu mll$cii depinde de substantivul dinele. Ea estc 0 propozitie de pen den t a.

!7

tn Iraza (4) avem 0 Insirare de propozit ii independente in ordinea desfa~urfui.i evenimentelor, pc cind in Iraza (5), ultimele dona propozitii au fost schimbate in de pendente.

Prin urmare, propozitiile sc impart dupa functia lor generalii atit in fraza, cit si in afara frazei, in:

a) independente, b) dependente, c) asociate, Propoaitiile se rna! pot impart! ~ dupa tipul de fraza din care fac parte. Exista doua tipuri de fraza: fraza fermata din doua san mai multe propozitii asociate ca (2). carora li se spune in aceasta situatie propozitii coo r don ate, iar frazci astfel alcatuite, fraza formata prin coordonarc,

Celalalt tip de fraza (3) si (5) contine in mod obligatoriu una sau mai multe propozitii dependente. care se numesc ~ sub 0 r don ate, jar frazei ell una sau mai mnlte subordonate i se spune fraza fermata prin subordonare,

Intr-o asemenea frazii, propozitiile subordonate depind de 0 propozitie oarecare - nurnita reg e n t a. tn fraza:

Nu mai siia ce sa faca

propozitia ce sa faca depinde de nu mai Fia care este regenta ei-

o propozitie rogenta poate Sa fie ea lnsa~i subordonata

alteia, ca in exemplul urrnator :

Nil mai $tia ce sa faca sa-l tmpace.

Nu mai siia este regent a propozitiei imediat urmatoare : ce sa faca. Aceasta, la rindul ei, desi subordonata, estc

regenta celei care vine imediat dupa ea:

sa-l imp ace, singura care ramine numai subordonata in fraza luata in discutie,

Alta Impartire a propozitiilor dupa functiile lor in {raza se bazeaza pe ideea ca unele au rolul principal, ~i acestora Ii se spune p r inc i pal e, iar altele au rol secundar, ~i acestora Ii se spune Sec u n dar e.

I n fraza:

Nu ma·i ~ia ce sa faca sa-l lmpace

propozitia nu mai §tia este principala (si regenta}; ce sa [aoi este secundard (si regenta), iar

sa-/ impace este tot secundard (dar nu ~i regenta) .

..

18

Irnpartirca in principale ;;i secundare nu tine seama de celelalte functii ale propozitiilor, ci se adauga la de. De accea, 0 principala poate sa fie ~i rcgenta, 0 secundara poate sa fie regenta, dar si subordonata,

o principala nu poate sa fie insa subordonala $i nici inoers.

Prin urmare, cind intr-o fraza fermata prin subordonare gasim propozitii care nu sint subordonate in nici un fel altora, stim cii ele sint principale.

Capitolu! 3

PARTILE DE VORBIRE

in vorbire si ln scris se folosesc mii de cuvinte diferite.

Privindu-le mai de aproape. observam ca. desi sint foarte diferite, ele au totusi si asemanari. Unele sint nume de lucruri, de Iiinte, de insusiri, allele de actiuni, unele sint numai cuvinte de leg iiturii , uncle stau totdeauna numai intr-o anumita pozi'[ie fata de celelalte, altele i~i schimba locul. Unele au multe forme. altele numai una. Pornind de la astfel de asemanari, ele pot sa fie grupate in clase si, In loc de mii de cuvinte, vom avea numai citeva clase cu una sau mai multe trasaturi comunc. Acestor clasc Ii s-a dat numcle de p ii r tid e v 0 r b ire. Cistigul realizat prin gruparea cuvintelor In parti de vorbire consta in faptul ca ceea ce se intimpla cu un mcmbru al unei clase, se lntimpla in principiu ell toti membrii ei.

Cuvintelc limbii romflne sc grupcaza in 10 clase sau parti de vorbirc:

1. Clasa suJJstantiveior san substantivul
2. Clasa ad jecti,'Clor sall ad jectivul
3. Clasa numcralclor san numcralul
4. Clasa pronumelor san pl'oHumele
5. Clasa articolelor san articolui
6. Clasa cerbelor sau verbul
7. Clasa adverbelor san adl'crbul
8. Clasa prepoz{fiilor san prepozt'fia
9. Clasa can jtn!cfiilor sau conjtmcfia
10. Clasa interjec/ii/or sau interjcc/ia.
!O 3.1 Clasa SUBST ANTIVELOR cuprinde cuvinte care dcnumesc lucruri, fiinte, persoane, insusiri. colectivitati, evenimente etc. Pentru a stabili daca un cuvint este snbstantiv, se pun Intrebarile :

- Ce este acesta sau aceasta]

- Cine este aces/a sau aceasta?

Raspunsul obtinut este obligatoriu un substantiv.

3.2 Clasa AD JECTIVELOR cuprinde cuvinte care insotesc substantivele si adauga ceva la intelesul acestora. Adjectivele raspund la'trei intrebari:

a. Cum este ... (substantivul)?

Cum este apa? (Este) rece (sau calda sau !impede sau adi-nea etc.).

La intrebarea de mai sus nu raspund insa toate adjcctivele.

Astfel, in grupul aceastd carte. aceasiii este adjectiv, dar nu raspunde la "Cum este cartea?", ci Ia intrebarea:

b. Care.: (substantivul)?

Care carte? Aeeas/a, aceeai asia, aia, cealalid (carte) etc.

Nici la intrebarea b nu raspund toate celelalte adjective.

De exemplu, in grupul zahiir mutt avem un adjectiv, pc multo El nu poate fi obtinut ca raspuns la intrebarea b, ci la a treia intrcbare:

c. Cit. citii, citi, cite .•. (substantivul)?

Cit zahar? Mult, pu/in. G/i insi? Mtttli, pUlini, nenumarafl etc. (Raspunsul nu trebuie sa fie insa un numar precis!).

3.3 Clasa NUMERALELOR este formata din cuvinte care exprima un numar precis: unu, una, 0, doi, dtnui, trei, (0) sut«, 0 suta douazeci $i cinci, (0) mie, [un} milion, (doua) miliarde etc., primul, al doilea, a doua, al (0) sutelea, a (0) suta etc., (0) miime, (0) cincime etc.

Numeralul raspunde la una din intrebarile: cit, etta, cili, cite puse unui substantiv: Cit dintr-un intreg? Trel pi'iJrimi. A cineca parte. C£!i (substantivul)? Ci!i insi? Patru I ~i la intrebiirile: At citelea (substantivul)? A cit« (substantivul)? De cite ori? Ctti, cite]

• Not a. Numeralul seamana foarte bine cu adjectivuL De aceea, in gramaticile unor limbi striiinc, el este numit

21

ad jediv «l calltitii{ii sau cantitaiir. in limba rornana, numeralul nu poate fi indus printre adjective, pcntru di 0 parte din el se comport a ca substantivele (~i uncle numerale sint, de fapt, substantive}, cornpara, de ex. un grup de ruvinte ca 0 grJmada de carli ~i douazeci de cor/t,

3.4 Clasa PRONUMELOR este fermata din cuvinte eare au rolul de a tine locul substantivului: eu, tu, el etc., meu, td«, salt etc., acesta, accasta etc., cine, oricinc, ce, cineca, reva etc.

Unele pronume nu fac Intr-adevar dedt sa pnil Iocul substantivului, altelc indica ~i ceva in plus. Acesta, de exemplu, tine locul unui nurne de obiect sau de persoana ~i in acelasi timp arata cil obiectul sau persoana se afla apr 0 ape de vorbitor, acela tine locul unei persoane sau al unui lucru aflate de par t e de vorbitor, cine, ce etc. tin locul unui obiect, fiinte, persoanc nee uno 5 cut e sau intentionat nedefinite de vorbitor etc.

3.5 Clasa ARTICOLELOR. Articolul este uneori un cuvint, alteori, nu. Cind spunem, de exemplu: Astii~i este 0 zi [rumoasd, punem tnaintea lui zi cuvintul 0, dar nu pentru ca sa numaram zilele, ci pentru a arata cii una dintre ele, cea de astazi, este frumoasa. Cuvintul 0 este articol, Tot astfel, in A fost odala un mo§ ~i-o baM, 1m ~i 0 sint articole, dici eu ele nu incepem sa numaram si nici sji. aratam ca este verba despre mosul sau baba cu nr. I. C1 dcspre un mO$ oarecare ~i 0 oabii oarccare.

Sa comparam acum cuvintul creion dintr-o propozitie ca N-am creio« (am numai Pix) cu acelasi substantiv din Creionul accsta esie bine ascufit. Creion nu are articol, crcionul tnsa are. Arricolul lui este -I, dar -I nu este un cuvint.

3.6 Clasa VERBELOR cuprinde cuvinte care arata ca diversele obiecte (lucruri, fiin]e, persoane etc.) [ac ceva: sini, se misc«, gindesc, maninca, dorm, muncesc, leneuesc, se cearta etc.

Pentru a vedea daca un cuvint este verb. punem intrebarea: Ce face? la substantiv sau la pronumc, iar dnd nu avem aceasta posibilitate, punem intrebarea; Ce se intimplii (aid,

22

acolo etc.)?, la care putem primi raspunsuri ca: ardc, plaua, fuJgera, se inlunecii, dar si ca Sf face (wrlitenie), se munccste etc.

'!;.7 Clasa ADVERBELOR. Adverbul este un insotitor al verbuiui, la Intelesul caruia adauga ceva : (citcste} muli, (zboara) sus, (merge) agalc. in general, el indica Imprcjurarile in care se petrece lucrarea verbulni.

Unele adverbe s-au specializat ca auxiliarc ale adjectivelor si alter adverbe: mal frumos, [carte frumoasa. mai bine, tare bine etc.

3.8 Clasa PREPOZITIILOR. Prcpozitiilc sint cuvinte care lcaga substantivele si pronumele de verbc, substautivele intre cle, dar nu si verbele intre ele; de exemplu : merge (verb) spre casa (substantiv}, alunccd pc sine (substantiv}, vorbcJte (verb) ell el (pronume), eel despre care se Z'oJ'be~te. ceas de m£l1a, c?ilimarii cu cernculd, struguri din de etc.

Prepozitia sta totdeauna inaintea substantivului sau cuvintelor pc care le leaga.

3.9 Clasa CON JUNCTIILOR. Conjunctiile slut envinte care leaga intre ele propozitii, verbe, adjective, adverbe, substantive: . Nu bell, nici nu nulnlncii. Vaztnd *i [adnd. BUll sau rdu. 0 [at-i 9i un bMat. etc.

3.10 Clasa INTERJECTIILOR. Interjcctiile slnt

strigate, tipete, suspinuri, mormaieli, zgomote reproduse cu ajutorul sunctelor articulate: ah I, of I, vai /, Mis I, cea / ptrruu« l, lim / Mr~t l, please l, trosc / etc. Ele sint cuvinte numai in masura in care slut formate din sunete vorbite,

3.11 pARTI DE VORBIRE FLEXIBILE $1 pART! DE VORBIRE NEFLEXIBILE

Primcle 7 parti de vorbirc din tabloul nostru an calitatea de a se modifica in cursul vorbirii dupa anurnite reguli. Accasta calitate se numeste f l e xi u n e, iar cuvintele care o au sint I I e x i b i 1 e. Celelalte 3 parti de vorbire (prepozitia,

23

conjunctia si interjectia] nu au aceasta calitate. Ele sint n e f l e x i b i I e.

3.12 NUMELE $1 VERBUL

Primele 5 piirti de vorbire din acelasi tablou au muIte reguli de flexiune comune, deosebite de cele ale verbului. Din aceasta cauza, e1e mai sint numite de uncle gramatici ~i n ume.

Se ajunge astfel la doua categorii marl care se deosebese prin flexiunea lor: n u mel e ~i v e r b u 1.

Dupa alte gramatici, pronumele ar trebui dis tins de restuI partilor de vorbire flexibile, care s-ar iIllparti in n u m e, pro n u m e si v e r b .

• Not 1i. tmpartirea cuvintelor in modul aratat are avantajul de a sublinia asemanarile ~i deosebirile de flexiune dintre nume ~i verb sau dintre nume, pronume ~i verb. Ea da nastere, Insa, si la unele confuziL Adverbul, de exemplu, desi are reguIi de flexiune asemlinatoare cu ale adjectivului, nu poate fi euprins nici in eategoria numelui, nici in aceea a pronumelui si eu atit mai putin in a verbului,

Capitolul 4

SUBSTANTIVUL

Substantivul este numele a ceva san al cuiva : alamii Bucuresii, (cas, cal, curaj. I01~, munc«, AI aria, repcti!ie, riu., student, varza, zel etc.

De obicei, cl cste un singur cuvint. Exista insa ~i substantive compuse din doua, trei san mai rnulte cuvinte, ea: apii tare. Bucuresiii Noi, floarea soarelui, gura leulu«, VaZea Largii, sarc de Zarlliie, Boliniinul din Vale, nu-ma-uita etc.

4.1 ECHIV ALENTELE SUBSTANTIVULUI

tn propcxit ii si in Irazc, ~i alte cuvinte, grupuri de cuvinte san chiar propozirii intregi indeplinesc adesea rolul de substantiv. Ele sint echivalentele substantivului.

tn aceasta situatie pot sa fie:

1. Pronumele : Ea studiaza medicina. (Ea = 0 porsoana feminina: Ana, Maria etc.)

Te-a cautat cincra, (Cineca = 0 persoana), Ce ti-am povestit; ramine intre noi. (ee = povestea: noi = persoancle in cauza).

2.. Adjectivul: Lenesul mai mnlt alcarga. (Lene~1Il = omul eel lcncs).

3. Numeralul: A luat doi zece la latina. (Zcce = nota zece).

Scriem trei pe cinci. (Trei = cifra trei; cinci = cifra cinci).

A grc$i cstc omcneste, (Faptul de a gresi). Fotogra [iaiul interzis! (Faptul de a foto-

grafia).

Iesirea prin u~a a dona! {Iesirea = locul de iesire].

4. Verbul:

25

5. Adverbul: Agale este inversullui repede. (A gale = adverbul agale; repcd~ = adverbul "rcpcde"). Mai este un cuvint de comparatie. (J1fai = adverbul "mai").

6. Articolul: At din Hal doilea" este articol, (AI = articolul "al").

7. Prepozitia: Pe este frecvent in romaneste. (Pe = prepozitia "pe").

Deasupra se foloseste si ca adverb. (Deasupra = prepozitia "deasnpra'').1

S. Conjunctia: Cu dacd si dar, nu fad mare isprava (Dacii = faptuJ de a spune "daci"; am' = Iaptul' de a opune "dar").

9. Interjectia: Cinta un liiutar mai mult in of uri dccit in versuri.

10. 0 propoaitie lutreaga : Ce fic 11lt-{i place, altuia nn face.

Pl5.cerca era sii se gas«ascii 0 sol1t/ie COI/venabilii pentru toatd lMmea.

N u mai stia incatro merge.

I~i dadea seama CIt due are de-a face.

11. Un citat I "Ni~le riii $i nisi» [amen]" este din Scrisoarca. Ill.

"Opera descMsi;:':' este 0 formula a pocticii rnoderne .

• Not ii. Cu exceptia pronumelui care indeplille~te in mod obisnuit fnnctiile substantivului, fiind un inlocuitor al acesttria, celeialte parti de vorbire au rol de substantiv In mod mai mult ori mai putin accidental. Se vede de altminteri cii echivalentele substantivului de la 3, 5, 6, 9, 8 ~i 11 slnt un Iel de cit ate, care no sc pot dezvolta declt cu ajutorul unui substantiv propriu-zis (citra .,trei"; adverlJut sau clIvintul "agale" etc.},

4.2 FELURILE DE SUBST ANTIv"E

Dupa continutul lor general, substantivele se pot grupa in patru catcgorii: 1) eomune ; 2) propril; 3) abstracte; 4) coleetlve,

4.2.1 Substantive comune si substantive propriJ

Sa luam In discutic doua substantive: ora~ ~i Timi$oara. Primul numeste orice asczare omencasca de 0 anumita

marime ~i en 0' administratie corcspunzatoare. AI doilea, Timisoara, numeste 0 asezarc precisa din sud-vestul Romas niei, cu un specific propriu, Oras este numele pentru notiunea corespunzatoare, 'indiferent de cum arata cutare oras: pOO urmarc, 0 denumire g e n e ric ii, pc cind Timi§oara este denumirea unui eras par tic u 1 a r.

Substantivul comun este, asadar, numele pe care-I dam oricarui obiect dintr-o multime sau dintr-o clasa de obiecte de vacelasi fel.

Substantival (sau numele) ,proprl&l este numele unui obiect

(lucru, fiinta) particular.

N u me pr 0 pr i i f 0 los i tee a s'u b s tan t i v e c o m u n e s i invcrs

Sa luarn in discutie substantivele din urmatoarele pro. pozitii:

(1) Odiseea este una din marne opere liter are ale antichit1itii.

, (2) Caliitoria a fost 0 adevarata odisec,

(3) Nu mai fumcaza Carpati, nici Buccgi, niei Snagoo, nici un fel de tigari.

In (2) ~i (3) numcle proprii Odiseea, Carpali, Bucegi, Snago» nu mai sint - ca substantivul Odiscca din (1) - nume proprii in adevarata acceptiune a cuvintului. caci Ii se atribuie rolul de substantive comune.

Dimpotriva, In propozitiile de mai jos, unele nume au fost

transformate din comune In proprii:

(1) Satul din vale se numeste Isooarele. (5) Pe baiat n cheama j\Iielu.

Ca l zuoarele si Mielu sint multe substantive cornune devenite nume de locuri sau de persoane'; de ex.: Berbecaru, Curelaru, Dulgheru, nntinele,Econamll, Geambasu, Miitiisarij Morant, Olaru, Papa, Piscul, Rotaru, ~erbui Temetie., V drzaru. etc.

!7

Prin urmare, intre substantivele comune i;'i cele proprii se fac numeroase treceri, cu deosebire de la cele cornune la cele proprii. Odata cu aceste treceri. substantivele cornune i~i schimba comport area gramaticala, cad spunem, ,k ex.: haina lui Curelaru, dar haina curelaruiu«.

4.2.2 Substantive abstracte Substantivele abstracte sint:

a) nume de insusiri, calitati, defecte: agerime, bundtate, fiitiirnicie, [rumuse]e, lene, miirinimie, nerozie. prostie, rduiaie, urijenie, uanitate, mclenie etc.:

b) nurne de stari, de situatii: amor/eala, bucurie, f ericire, plict-iseala, sanatate, ura, boierie, robie, tiralo~il', pliicere. ratacire, irai, veglze etc.;

c) nume de actiuni: apiirare, comportare, fuga, tnrauiatire, rdcire, r!illicire, mers, pUns, adiipal, cusut etc. Substantivele abstracte se deosebesc de celclalte categorii de substantive prin faptul di denumesc obiecte care, tie obicei, nu se numara. Ctnd de la un substantiv abstract avcm totusi plural. acesta capata de muIte ori tnteles concret. Sa se compare, buniitate Cl1 buniitiifi, prostiecu prostii, viclenie cu viclenii etc.

Formarea substantivclor abstracte Suhstantivele abstracte se formeaza de la:

a) adjective: ager - agcrime, bun - buniita/e, trist - tristeic, ucsel - oeselie, urit - uritenie etc.:

b) verbe: amor/i - amor/calli, birui - biruinJii, cuteza - cutezan{ii, celebra - celebrare, ddrui - diiruire, strznge - stri11Surii, triii - triiire, oeghea - veghe etc .

• Not ii. Foarte multe substantive abstracto nu .sint dedt anumite forme ale verbului: apiirare (apara), comportare [coniporia), diiruire (diirui) Jericire (Je.rici), mers (merge), pUns (pUnge) etc.

4.2.3 Substalltive colectioe

Denumirilc de totalitati sau de grupuri de obiecte (lucruri, fiinte, persoane) sint substantive colective ca : ceaid, ci'1lriti, grup, grupa, stol, turmii etc.; argiilime, argirttitrie, ciitlfrime, majoritatc, minoritaie, multimc, muncitorimc, omcnire, bradet, cuconei, f iiget, tineret, atulIi$, 1n!iriicini~, porumbi$te etc.

28

Formarea s u b s t a n t i v e l o r c o l e c live Substantivele colective se formeaza de la:

a) adjective: mult - mHlfime. pri-st - /,1'(.stime;

b) alte substantive: argint -:- argintari«. papa - popime, alun. - alunis, bl'ad- brddet, pcrumb - porumbiste etc .

• Not ii. Dupacum se vede. stabilirea felurilor de substantive dupa continutul lor general prupusii aid nu a urmiirit realizarea unei simetrii. ~I bstractcle nu au fost puse in optzitic eu concretele. nici colectioele eu indicidualele - pentru bunul motiv ca 0 asernenea simetrie nu prezinta interes gramatical. Nu am recurs nici la termenul apelalive pentru substantive1e comune, desi el este frecvent utilizat in studiile de onomastica, un de este pus in opozitie ell numele proprii.

CapitQlul f)

GENUL LA SUBSTANTIVE

Genul este 0 caracteristicg sau 0 categoric g ram a t Ie a 1 a a substantivelor, adjectivclor, pronumelor, articolelor ~i numeralelor.

La substantiv, el se recunoaste asezind Inaintea acestuia una din perechile de cuvinte :

(I) acest - ace~ti (2) aceasta - aceste (3) acesi - aceste

sau

un - dol 0- doua UII - doua

sau

sau

Substantivelc care primesc perechea (J) se numesc masculine.

Substantivele care primesc perechca (2) se numesc feminine.

Substantivelc care primesc pcrcchea (3) se numcsc neutre, tntre catcgoria gramaticala a gellului si sexul Iiintelor nu este 0 legatura obligatorie (de la substantiv la substantiv). o asemenea legatura exista in romaneste, dar tntre toralitatea substantivelor nume de Iiinte si primele dona gcnuri, cad orice nume de fiinta trcbuie sa fie de genul masculin sau feminin, indiferent daca acosta corcspunde san nu cu sexul : gazda. salttinelii ~i cal j Ii sint feminine. desi denumesc san pot denumi barbati: canalie este fcminin. chiar dad se refera la un barbat; 1!atcljlca!a poate fi feminin (0) sau masculin (un) dupa sexul persoanei careia Ii este atribuit etc.

Inversul nu este insa adevarat. Un nume de lucru poate sa fie masculin, feminin sau neutru, dar printre neutre figureaza foarte purine nume de fiinte,

30

Prin urmare :

1~\lASCULINUL + FEMININUL contin NUME DE FllNTE ~i NU;\!E DE OBIECTE (nelnsufletite).

I KEl'TRUL contine - afara de citcva substantive i numai NUME DE OBIECTE (neinsufletite).

5.1 RECVNOASTEREA GENULUI DUPA TERMI-. NATIILE SUBSTANTI"lJLUI

Genlll se poate recunoaste ~i dupii uncle terminatii, AsHe! sint feminine:

II) subst antivele terminate in -ii, -ea, -iii ~j -i, de ex.:

basma para perdea

ciulama albastrea nuia

dambla catea raia

haimana cismea zi

• Not a: in -I exista un singur cuvint , zi; cclclalte substantive, put inc la numar, terminate in -I sint masculine; do ex.: colibri, san neutre: potpuri, taxi ;

b) substantivelc terminate in -a (eu exceptia lui papa, popit, tat«, vlCidicii, vodii si a unor nume proprii terminate In -lea; de cxcmplu, A uricd ] ;

c) substantivelc terminate in -are, -ere, -lre ~i -ire provenita din verbc: apllrare, cdder», trecerc, iubirc, coborire etc.;

d) substantive terminate in -atate, -etate, -itate: bun dtaie, earietate, celebritate etc.;

e ) substantivelc terminate in -iune (eu exceptia lui /rlcillne, riipciune 9i pcrciunc }: uatiunc, pensiune, spurciiciune. urtciune etc.) :

f) substantivelc terminate In -Ie (eu exceptia lui biidie, tataie ~i a nurnelor lunilor anului care au accasta terminatic) :

agie baic berarie bestie

doctorie economic fringhie magazie

palarie ragiilie salcie stinghie

stihie

trestie unghie vrabie etc

31

g) substantivele terminate in -0, -Ii, -eu ~i -u sint n e u t r e:

radio apropo birou ecou ou atu

recto domin6 cadou ferodou panou tabu

verso sevro carou manton tricou

zero depou metrou etc.

Exceptie ; flamingo, mamou - nume de pii.siiri exotices care sint masculine.

Sint masculine:

h) substantivele terminate in -giu:

boiangiu lcfegiu

camionagiu parlagiu

geamgiu rec1amagiu

tinichigiu tutungiu

etc.

5.1.1 Tabloul genurilor dupa terminatil :

Nr. Terrninatia neinsu- , fl t·t neln- I fJ t j .• t

fletit msu e 1 suflerit nsu eti Ill' nSJllle.i

Ferninin

Masculin

Nelltru

1. -a + +
2. -ca + +
3. -ia + -
4. -a + + (+)
s, -e + + + + +
I-[tat'
6. -etate + (+)
-itate
-are
-ere
7. {-!re + +
-ire
8. -iune +
9. -ie + + (+) (+)
10. -i + + +
11. -i (+) + +
12. -0 (+) +
13. -6 +
14. -u + + +
15. -u (+) +
16. -ou +
17. -glu +
18. consoana + + +
Legenda: (+) aratA situatiile exceptionale,
32 • Not a. Din acest tablou rezulta eli substantivele terminate in -e pot fi de oricc gen, ceea ce este exact; nurnai ca. masculincle ~i neutrele in -e nu fac tmpreuna mai mult de 40-50 de substantive, in timp ce femininele cu acceasi terminatie sint peste citeva mii.

5.2 GENUL DUpA INTELESUL GENERAL AL SUBSTANTIVELOR

a. N umele zilelor saptarninii sint feminine, indiferent de terminatie,

b. Nuruele lunilor anului sint masculine, indiferent de termiuatie, deci ~i cele in -ie, ca ianuarie, [ebruarie etc.

c. Numcle litcrelor slut masculine: un a, doi a; un be, doi be: un tc, doi lc etc.

d. Numele cifrclor Slut masculine: un trei, doi irei etc.

c. Cele mai multo numc de arbori, plante, flori san legume terminate in -I, -u sau con soan a sint masculine:

ardei cedru alun cais leustean
liimii coriandru brad cires mac
scai jugastru bujor ciulin morcov
lei leandru cactus fag porumb etc. Ramin, totusi, in afara: griu, in, mei, orez, oudz, pelin ~i judi vreo citeva. Uncle, ca grin, oviiz, sint neutre; altele, ca orez, pelin, ill, desi greu de controlat, se mcadreaza tot intre ncutre.

/. Cele mai multe nume de ocupatii barbatesti sint masculine. Exceptii fac: agll, calia, caliiuzii, capuchehaie, gazda. Salltiuclii etc., care sint feminine.

5.3 SUBSTANTIVE DIFERITE SAU DIFERENpATE PENTRU CELE DOUA SEXE

In multe situatii este necesar ca substantivele sa arate prin genullor gramatical sexul fiintelor. Acest lucru se face sau eu doua cuvinte diferite sau formind un feminin de la masculinul corespunzator.

33

5.3.1 1II asculinul ~i [cmininu! cxprima!:
de dMta substantive di Jeri! c
masculin Ieminin masculin Ierninin
trintor albina tap capra
armasar iapa vier scroafa
berbec oaie baiat fata
bou vaca barbat femeie
cal iapa bib-bat nevasta
ccrb caprioara frate sora
dine tatea ginere nodi
cotoi pisica mo~ baM
motan pisica om fcmeie
pore scroafa tata mama
taut vaca un chi matu~ii 5.3.2 Feminine formate de la masculine

Femininele se formeaza de la masculine eu ajutorul unor Silfixe. Sufixele eel mai des utilizate in acest seop sint : -a, -ca, -oaica, -ita, -eass, -toare.

Sint formate eu sufixul Ii:

masculin feminin masculin ferninin
absolvent absolventa nas na~a
bunic bunica nepot ncpoata
bursier bursicra socru soacra
contabil contabila activist activist Ii
cuseru cuscra chimist chimistii
elev eleva violonist violonist Ii Sufixul -a se adauga pentru a forma femininul si la unele nume de Iocuitori, terminate la masculin in -ez.

albanez albaneza olandez olandeza

bcrlinez berlineza polonez poloneza etc.

Fac exceptio: chinezoaic«, jran!uzoaicii, englezoaicii.

34

s u fix ul -cil se folosest« pcntru a forma feminine de J;1 masculinele terminate in -an care denurnesc pc lccuitorii unci tari, ai unui oras, ai unei provincii, ai unui sat etc.

Dc ex .:

american americanca rraman iraniancii
armean armeancii italian italianca
biinatean bilnateanca 01'ii7can ora~canci
clujcan c1ujeancii siitean satcanca
cgiptean egipteanca taran tiiranca
fcnician fcniciand vikcan dkcanca S u fix u I -oaica formcaza Icmininul de la llllek nume de animale masculine:

cerb cerhoalei ~arpt' ~,'rpoaica
iepure icpuroaicii tigru tigroaica
leu Il'oaica urs t]f>;oaica
lup Iupoalca zmeu zllIl'oaica etc. si de la nume de locuitori terminate in consoani, rar .. nil au ~It snfix, de ex.:

arab araboalei sas sasoaiea
buJgar bulgaroaica tatar tiitiiroaiea
cch cchoaica sirb sirboaicii
grec grecoalca ture turcoalci
rus rusoaica ungur ungmoaici etc. Tot cu acest sufix se formcaza ~i fcminincle de la masculincle terminate in -giu: niahula giu-mahalagioaica, !Ut1f1tgi1'''' iutungioaicd,

en sufixul -ita se formeaza feminine in special de la nume de pasari si de la nurne de profesiuni sau ocupatii masculine j

bad biicitii paun paunl1i
canar cii.narlta postar po~taritii
easier casierita strungar strungaritii
doctor doctoriti sudor sudoriti
hangiu hangitii ~olar ~oUiriti etc.
35 Cu sufixul -easll sc forrneaza feminine care au, dupa situatie, fie Intelesul de "so tie a celui indicat de substantival masculin", fie Intelesul de "cea care face 0 lucrare":

ban baneasa croitor croitoreasa
bliinar bliinareasa diacon diaroneasa
bucatar bucatareasa laptar laptareasa
circiumar circiumareasa preot prcoteasa
colonel coloneleasa vornic vorniceasa Cu sutixul-toare, feminin de la -tor, se formeaza substantive cu intclesul general de "cea care face 0 lunare":

ascultii tor ascultiitnare lucrator lucrateare
calator ciiliitoare muncitor muncitoare
ingrijitor ingrijitoare tesator tesiitoare
J:nvatator inyatatoare vinzator vinzatoare etc. o caracteristica a aeestor ultimo substantive estc Iaptul ca toate pot fi ~i adjective.

5.3.3 JIasculi1te formate de til f cuiininr

Uncle masculine se Iormeaza de la feminine ell ajutorul sufixelor -an si -01 (acesta din urrna fiind percchea lui -oaie): ciocirlic-ciodrlan, curca-cunan, gisca-giscan, barzii-btirzoi~ broasca-broecei, cioara-cioroi, vulpe-vulpoi etc.

5.3.4 Sufixele insirate mai sus nu sc ataseazii insa Ia orice fel de substantive. Multe substantive n'u pot forma un feminin sau un masculin deosebit. De excmplu: albairos, bison, bursuc, caras, crocodil, dinosaur, crete, [urnic«, inorog, lastun, piligoi, prepelifii, privighetoarc, ris, siiclete, ~oim, stiuca, uliu, veveritii, oiezure etc. Uncle gramatici numesc eplce~e substantiv~lc care, desi denumese fiinte, nu fac distinctie intre sexe prin genul gramatieal.

5.4 SUBSTANTIVE CU DOUA. GENURI

Exista ~i substantive cu doua genuri. lata citeva dintre cele cu acelasi inteles la doua genuri grarnaticale; brretdbcrete (feminin) fata dc berei-berctc (neutru). acumula.oracumulaioarc (neutru). acumulaior-acumulatori (masculin}, bobbobi (maseulin), boabi'i-boabe (feminin).

36

5.4.1 Substantit'e cu doua f!.e1turi $i cu infclcsuri eli fCl'itc

Unniitoarele substantive mai des utilizate au intelesul diferentiat pe genuri:

m a s c u l r n

cap-capi "conducator"

corn-corni "nume de arbore"

Lolt-colti .xlinte canin'

cot-cop "vcchc masura de Iungime"

dijuzor-dijuzori "persoana care difuzeaza publicatii (period ice)".

element-elcmeuti "unul din partile producatoare de electricitate dintr-o batcrie sau dintr-un generator electric",

m,uc-muci "scurgere mucoasa din nas",

oclti-oclii "organul vederii",

neutrll

cap-capete .r-xtremitate a unui corp"

cap-capuri "promontoriu"

corn-coaruc "concrcsccntii pe capul animalelor cornute", corn-coruuri "piini~oara sau produs de patiscrie in forma de scmilunii".

colt-cottar; "ung1wrul unci in-

capcri, virful unui obiect (cutic, lalla, rablou etc.)",

cot-conic "indoitura cxterioara a bratului 0111ene5C".

cot-coturi ' "indoitura in forma de unghi a unci [evi, a unui burlan": .meandra a unui curs de apa, sau a unui lac, a unci balt i".

dljllzor-dlluzoart' "parte dintr-un aparat de difuzare a vorbirii prin radio".

clement-clemente "corp chimic", "individ ca parte a unci colectivitati",

muc-mucuri "vlrful de sfoara al unei Iuminari": "rama~iti'i de Iuminare sau de tigara",

ochi-ochiuri .ou intreg prajit in tigaie"; "nod al unei impletituri"; "portiunea dintre noduri a unei plase",

37

m a s c u l i n

neutru

pas-pil$i .spatiul calcat cu 0 pas-pasllri "treditoare in rnun-

singura miscare a picioa- te".

relor",

ris-ri;:i ,,linx".

ris-risele .faptul de a ride".

segment-segrltcnji "piesa care fragmenteaza un spatiu de miscare dintr-un mecanism",

scgment-scgmcnte "fragment,

parte sau portiune dintr-un intreg",

limp-limpi "unit ate de tintp-timpuri .vreme". masurat ritmul",

iraneisior-tranzistori ,,€'lemen- tranzistor-trasizistoar e "apara-

te electroniee eu 1'01 de te de radio-receptio eu tran-

lampi de radio", zistori".

5,5 GENUL NUMELOR PROPRII DE PERSOANA Numcle proprii de persoana, mai ales pre n u mel e, sint bineintcles mai totdeauna de genul masculin sau feminin, avind aceleasi terminatii ea si numele comune : ClaudiuClaudia, Gtlbricl-Gabricla, Teodor-Teodora etc,

In urrnatoarele situatii, genul gramatical nu corcspunde

insii eu terminatia: .

a) la prcnume de barbati ea:

Badea Nichita Ilie
Horia Oprea Macarie
Iercmia Stoica Teodosie
Luca Toma etc, b) la prenumele de barbati derivate cu sufixul fcminin -iea:

Aurica Florid;' Marinica
Costica Jenicii Nidi.
Dobrica Georgicii Petricii
Fiinidi Jenicii Vasilica etc, c) la prcnumcle de barbati derivate en suf ixul ferninin -ita:

Biiditii Cheorghita Mitritii Tomita

Dumitrita Ionita Nitii . Tudorita etc.

38

d) la prenumc de femci derivate eu sufixe masculine: C&rillel, Dorine], Floriccl, Irincl, Mimicel, Lenu» etc.

Uncle prenume servesc atit pentru barbati cit ~I pentnr fernei. De ex.: Doriucl, Dosi, Clivi, Gigi, Rene etc. Ccnul Ior gramatical (rnasculin ori feminin) nu se descopera dedt dad se stie carer persoane sint atribuite aceste nume,

• Not ii. Prenumcle din eategoriile b ~i c servesc de multe ori ca baza pentru forrnarea de noi feminine prin transs formarea tcnninatici -i in -a:

Aurica Ionic a

Dobrica Nica

Fanica Dumitrita

Gheorghita Ionita Tudorita

etc.

5.6 GENUL PERSONAL

Datorita faptului ca masculincle si feminincle care denumesc persoane (nume comune sau nume proprii) au uncle deosebiri fat a de substantivele masculine si feminine care dCl1U111CSC obiecte s-a considerat cii ele ar trebui incadrate intr-un gcn gramatical 'subordonat atit masculinului cit ~i femininului, de fapt categorici de substantive care dcnumesc fiintc, Acr-stui subgen care nu cxista in mod independent i s-a dat numele de gen personal.

E1 s-ar caracteriza prin :

1) gcnitiv-dativ cu articolul lui la numele proprii de persoane masculine: [11t£ Andrei, lui Constantin, lui Dumitru etc.;

2) vocativul in -ule la uncle nume de animale folosite pentru persoane: bOltlc !miigarulc ! dabitocule l etc.:

3) intrcbuintarca prcpozitiei pe la acuzativ atit pcntru substantive ca cele dc sub 1), cit si pcntru substantive ca cdc de sub 2) - pentru acestca din urma. numai cind sint asimilate cu nurnclc de persoana. De exemplu: A inti/II it pe dobitocul de ...

4) lntrcbuintarca prepozitici de, precedata de al (aide) inaintca numelor proprii de persoana: aJde Vasile, aJde [OIlCSC!! san, singura, in constructii ca dobitocul de X, pros/ltl de Ion, dcsieplul de ispracnic, isle/ul de copa etc. Trasaturile -de mai sus Se explicit insa suficient de bine

prin dcclinarc, in general. De aceea, genu! personal nu constituie - dupa parerea noastra - 0 subcategorie gramaticala a masculinului si femininului substantivelor care denumesc persoane sau fiinte privite ca persoane.

Capitolul 6

NUMARUL LA SUBSTANTIVE

Intre formele urrnatoare ale aceluiasi substantiv : arlaarte, fUltZ-fete, buretc-bureti, 1Jtlll{imc-tnlll{imi, ctinr-ciini, dulap-dulapuri, sat-sate etc. deosebirca se datoreaza faptului cii prima forma indica un singur obiect san 0 singura totalitate de obiecte. iar a doua, mai muIte obiecte sal! mai multe totalitati.

Formelc luate de substantiv pentru a ariita cind este Yorba desprc un singur obiect sau 0 singurii totalitate ~i cind estc yorba dcsprc mai multe rcprezinta categoria gramaticala a nurnarulo]. Ea estc alcatuita in limb a romana din singular si din plural.

In calitate de categoric gramaticala. numarul este conditional pc de 0 parte de gen, pc de alta parte de el Insus]. pluralul fiincl dependent de singular, iar uneori invers.

6.1 DESINENTELE DE NUMAR

Pluralul sc formeaza de la singular cu ajutorul desinen[eler, Singularul, fiind in relatie cu pluralul, are ~i el desinente. Astfol, substantivele mas cui inc au la singular desincntele:

-e: burctc, casiravete, [rate, gincre etc.:

-u: btlicfa11dru, bou, codru, ministr« etc.

Masculinele care se termina in consoana ca:

boboc, corrig, sac, panto], rotar, suedes, tdt ar, d!et etc. ca si ccle care sc termina in -i:

ardei, baboi, ochi, pijigoi nu au 0 desinenta cxprimata.

40

Se presupune ins3. ca ea exista. De aceea, ea poarta numele de desinenta zero.

Fe min in e 1 e au Ia singular desinenteler

-i: albin-i, bunioi, cearii, dUllga, eleva, vCi'eri!a etc.:

-es carte, directoare, ming«, baie, [emeie etc.;

-Ii: badaoa, ciulama, mucaea, saca etc.: dar ~i

-ea (si in forma -ill): acadea, canapea, siea, vi/ea, mlial

raia etc.; -i: zi.

N e u t rei e au la singular aceleasi desinente ca si mase culinelc: spate,roi, regisiru, radolf, dulap, accident etc.

• Not a. Intre terminatii si desinente sint foarte marl deosebiri. Cea mai importanta consta in faptul eli terminatia estc partca finala a oricdru; cuvint. scoasa de noi in cvidenta dupa necesitati,· pc cind dcsinenta apare nurnai la cuciniele flesibile. Terminatiile nu au funcrii, pe dnd dcsincntcle au totdcauna,

Astfcl, putcm spline c1i un cuvint ca substantivul neutru burghiu are tcrminatia -iu, dar desinenta lui este numai -11,' putem spune cil. un masculin ca bursuc se terrnina in consoanii, dar desinenta lui este zero; in sfirsit, putcm spune ca miiturii se termina in -lira, dar desinenta acestui ferninin este numai -ii.

Terminatiilc cuvintelor se schimba adesea sub influenta desinentelor ~i invers. De aceea este necesar sa folosim atit termenul desinen!a, cit si pc eel de terminafie.

Pentru plural, limba rornana are trci desinente principals

~i trei secundare.

Desinentele principale sint :

-e: albine, fete. sate, cuie etc.

-I: car/i. biii, covrigi, siudii etc.;

-uri: certuri, dulaplwi, roiuri etc.

Dcsinentcle sccundare care apar numai pentrn feminine sint: -(a)Je: baclanalc, mucaoalc, sarmale etc;

-(e)le: caramele, stele, nuiele etc.;

-ler zile .

• Not a. Dupa cum se vede, singularul are S deslnente (imprenna cu desinenta zero), pe cind pluralul are numa!

41

6, dintre care 3 secundarc. Acestea din urma sint de fapt variante ale uncia singun-, a lui -le, in Ionnele -(a)1e ~i .(e)le.

Pcntru a forma plnralul, trebuie ca cell' 8 desinente de singular sa fie inlocuite de cele 3 desincntc principale si de cdc 3 secundare. Cum acestea din urma sint condi[ionate in mod dar de singular, ramine ca celelaltc 6 desincntc de singular sa fie inlocuitc ru desinen telc principale ale pluralului, care sint numai 3.

6.2 FOlUIAREA PLlTRALULUI

6.2.1 Pluralul masvulinrlor

Toate masculincle formcaza pluralul ell dcsincnta -f~ indifcrent de dcsincnta de singular; deci:

a ) celo terminate la singular in -e, -i san -u inlocuiesc pe -e, .j sau -u ell -1:

brusture brusturi Ifllnii
bmTte buret i raloi
dille ciini scai
custode custozi tei
frate frati ccdru
miiriicine maracini leu
pinicc purici ministru
tulare tutori socru
hllhai buhai tigrn b) cole terminate in -fu fac pluraiul in -Ii:

boiangiu boiangii lefegiu

c3IlJii'l!agiu call1io~~gii muftiu

gt,'amglU g'_'amgll vizitiu

lamii ratoi scai

tei cedri

lei nriJl~i'tri SOCfl

tigri etc.

Idegii muft ii vizitii

etc.

c) cdc terminate in consoana fac pluralul prin adaugarea d('~im'n1('i -i dnpii consoana, pe care 0 modifica daca ,'e! ( c!zliI: de ex. {in ordinca consoanei finale);

corb corbi crap crapi

drac draci pas pasi

brad brazi biceps bicepsi

sfinx sfincsi

print printi

11111lZ minji

nerv nervi

mag cal monah

m~gi

cal monahi

general bizon

gencrali bizoni

bonz etc.

bonzi

d) Mnsculinele terminate in -it: papa, POPii, tata, vliidica fac, de asemenea, pluralul in -I: papi, popl, tali, t'liid1:c4 (i'odanu are pural).

e) An plural ncrcgulat: om-oamcni ; 0 forma arhaica a lui tatd - ftUini si una analogica a luijrate - jrc'itini, cap-capete, oaspe-aaspe{i, sord-surori, nord-nurori,

6.2.2 PLVRALUL FEMININELOR

Femininele i~i formeaza pluralul ru doua desincntc principale: -e ~i -I, mai rar .cu -url, ~i eli desincntele secundaro -ale, -ele, -le,

Desinentele secundare se folosesc numai pentru femininele terminate in vocala accentuata, adica:

a) femininele in -Ii fae pluralul in -ale:

aba abale saca

basma basmale sofa

raia raialc tarla

Fac exceptio: nuia-nuiele si ~iI, ell

b) cdc in -ea fac pluralul in -ele:

acadea acadele patliigca

cafea cafele turturea

d'itea caieIe vergca

cure a curele zorea

c) sinjurul feminin terminat in -I, zi, face zite,

sacale sofale tarlale

pI. !iat.

de.

piitliigele turturele vergele zorele etc.

pluralul in -les

d) Desinenta -url apare la pluralul unor feminine ca: ceartal cearii, [aooare, liP sa. onoare, stamba. vreme, ~i la 0 parte dintre cele care denumesc materii: jainur( saruri.

e) Femininele en singularul in -e care denumesc obJede nelnsutletlte si notiuni abstracte formeazji pluralul cu -11

altitudine -i padure -i
cange cangi percche -i
Iurne -i rugaciune -i
mare marl tigara tigiiri
misiune -i urbe -i
nadejde ~i vale vai etc.
43 J) Femininele terminate in -le precedate de 0 consoana fac pluralul in -II:

anemie bacterie bestie

cons tela tie economic

anemii bacterii bestii constelatii eeonomii

granulatie magazie unghie palarle vrabie

granulatii magazii unghii paIarii vrabii etc.

g) Femininele terminate in -le precedat de vocala fac pluralul intr-un singur -I:

baie hili

cheie chei

femeie femei

foaie foi

gaie odaie scinteie tigaie

gai odai sctntei tigai

etc.

Fac exceptii de la aceasta regula numai femininele eu sufixul -oaie, indiferent de la ce substantiv sint derivate. De ex.: cuiitoaie, scdwnoaie, ladoaie, tiilpoaie etc., al caror plural este tot in -oale,

II) Majoritatea femininelor care denumesc fiinte si au la
singular terminatia -a sau -e fac pluralul in -e:
baM babe bulgaroaica bulgaroaice
fata fete leoaica leoaice
soacra soacrc caniirita dinarite
chimistii chimiste Iii ptareasd Iaptar~se
moldoveancii moldovence doctorita doctorite
oraseanca ora~ence bobinatoare bobimtoare
rusoaica rusoaice inva Fito are invaP.toare
suedezii suedeze tesatoare tesatoare etc. Sint exceptii, avind pluralul in -I, feminine ea:

bunica bunici pisica pisicl

mamicii mamici vaca vaci

matu~a matu~i muiere muieri

nurca nurci vulpe vulpi etc.

Sint, de asemenea, exceptil: nora ~i sora, aI caror plural

este neregulat: nurori si surori; mama, muma au ~i un plural neregulat, rar, mam£ni, mumini, alaturi de eel obisnuit: mam~, mume,

44

l) Majoritatea femininclor care dcnumesc luerurl ~i au Ia singular terminatia -ea sau -gil fac pluralul in -I:

armonica fabrica

armonici fabrici

creanga fraga

crengi fragi

duminica duminici punga pungi

haldt hak.i strunga strungi

lunea lunci targa tiirgi

munca munci varga vergi etc.

Far exceptie: biiltoilcii-M!toacc, biirdacd-bdrdacc, rastoacae

riisloace, ora-ore, virtoapii-vfrtoape etc.

j) 0 serie de feminine diminutive terminate in -iea au pluralul in -ele (uneori all si Ull singular in -ea) :

bombonica bombonele pictricicii pietIcele
bucatica bucatclo ramurica ramurele
ciubojica ciubotelc scinduricii scindurele
miirgicii margele scrisorica scrisorelc
rnaturicii ma turele turturica turturcle ctc. Substantivul rindunic-i are pluralul nor nal rindunclc ; uncori, iusa, ~i rlndunici - dar acosta din urmii trcbuie evitat.

6.3.2 Plltraiut ncutrclor

Neutrele dispun de trei desinente de plural: -e, -I si -url, care se distribuie in linii mad dupa cum urmeaza:

a) Neutrele care se termina la singular in -e Iac pluralul tot in -e: nume-nuine, prcllumc-prenwme, pintccc-pintece etc.

b) Ncutrelc care denumcsc instrumente si au la singular una din terminatiile -ar, -er, -or, -sor, -tor - indiferent daca substantivele in cauza sint formate in Iimba romfmji

Iac pl uralul in -e:

dict ionar -e MUitor brtbUoare
fcrrnoar -e cruci-ator crucisat »are
minutar -e ascensor asccnsoare
sp:'ilar -e rnalaxor malaxc.are
.voc» bular -e motor motoarc
frigider =e tractor tractoare etc,
45 'J ~(·utrde terminate Ia singular in -ent, -ment au pluralul in -e ;iar cdc in -mlnt fac pluralul in -minte:

accent -e acoin paniarnent -c
curent -e departamcnt -e
incident -e eveniment -e
moment -e instrument -e
prorcnt -e asezamint asezaminte
talent -e zacamint zacaminte etc. Face cxccptie : pamilli eu pI. piimintllri.

d) }J:lIt'a majorirate a substantivelor ncutrc terminate la singular in -aj fac pluralul ill -e:

abat aj -e persona] -C
bag-aj -e roporra] -e
dcmaraj -e sondaj -e
griJaj -C tonaj -e
III arc aj -e tricotaj -e
pavaj -e voltaj -B Sint cxceprii: nicn.ij-menajuri: fuscla] care are pluralul in -r, dar ~i in -uri.

e) Noutrele cu singularul in -at ;;i -et fac pluralul, de ascmenr-a. in -e:

caput capete bocet -e

gcamat gernete cornet -e

ladl t -e fosnet -e

striga t -e sunct -e

tipiit tipete trii,nct -e

zbierat zbierete urlet -e etc.

I) Ncutrcle terminate Ia singular in -u preccdat de un ?;mp de doua consoanc. a doua fiind or, fac pluralul in -c, cu exceptia substantivului lucru - pI. lucruri:

harometru -e membru-e

cadavru -e registru-e

cadru -e semestru-e

centru -e tcatru -e

filtru -e tim bru -e

C) Ncutrele terminate in -Ism fac pluralul in -e:

chimism .-e liberalism-c

ennetism -e reumatism-e

fariseism.e truism -e

II) Majoritatea neutrelor terminate la singular In -Iu fao
pluralul in -Ji:
acvariu acvarii deceniu deceniJ
concediu concedii gimnaziu gimnazil
consiliu consilii indiciu Indicii
crematoriu crernatorii spatiu spatii
criteriu criterii teritoriu teritoril Sint exceptii: bttrghiu - pl. burgMe (burgkittri): c'hlplu - pl. chi pie (cltipiuri J; sicriu - pl. sicrie; demitt - pI. demiur«: interviu - pl. interviuri; pariu - pI. pariurii pustiu - pI. pustiuri; sasi« - pl. ?asiuri ~.a.~

i) Neutrele cu terminatiile -0, -6, -eu, -6 fac pluralul in -urh

radio radiouri ecou ecouri

zero zero uri metrou metrouri

apropo apropouri resou resouri

birou biro uri sacou sacouri

cargou cargouri tricou tricouri

atu atuuri etc.

Face cxceptie OU, cu pI. oua .

• Not ii. Atu arc ~i un plural vechi, astazi neintrebuintat: aiale.

j) Neutrele terminate la singular In -u precedat de un grup de doua consoane, a doua fiind 1, fac pluralul in -urlt

ansamblu ansambluri maslu masluri

cenaclu cenaeluri soelu sooluri

cielu cicluri sufIu sufluri

diblu dibluri titlu titluri etc.

Fac cxceptie: exempiu pl. exemple J templ« - pL

temple.

k) Ncutrele provenite dintr-un supin fac pluralul in -urlr

avut -uri miorlait -uri

croncanit -uri plins -uri

cules -uri pufait -uri

dres -uri rapiit -uri

filfiit -uri ras -uri

n~iit -uri schelalait -uri

grohait -uri etc.

Fac exceptie neutrele din aceasta categorie cind se afla. in expresii ca: din auzite, pe alese.pe furaie, din pomcnite etc.

47

• Not a. Toate neutrele din categoria k) se recunosc Ia plural prin accent, care sUi totdeauna pe silaba dinaintea lui -url, In felul acesta, dresuri, de ex., nu poate fi dedt pluralul de la drcs, pe dnd dresuri este pluralul fcrnininului dresura.

1) Cele mai multe neutre monosilabice fac pluralul in -url:
arc -uri lac -uri salt -uri
bal -uri mat -uri . toe -uri
eer t-uri must -un true -uri
dar suri nas -uri toi -uri
foc suri nud "uri vad -uri
fus suri pat -uri zar -uri
git ;.uri port -uri zid -uri
lac -uri rit -uri etc, Numarul de exceptii este tnsa important; de ex.: ac-ace, act-acte, bici-bice, gas-gaze, grad-grade, lenm-lemne, os·oase, rod-made, semn-semne etc.

Substantivul cap are pluralul neregulat: capete, dar (;ap "promontoriu" .. are pluralul cap uri .

• Not a. Modalitatile de formare a pluralulni neutrelor nu sint epuizate prin descrierea de mai sus. AstfeI, pluralul unui substantiv neutru terminat in consoanii san in -I ~i neincadrat in categoriilc enumerate nu poate fi deter" minat prin rcguli fonnale: atlas, de ex., scamana foarte bine eu popas, dar primul are pluralul ailase, pe dud al doilea, popasuri,' temei si coudei seamana si ele foarte multo dar au pluralul: temeiuri si, respectiv, condeie,

Cu toate aces tea, regulile stabilite mai sus restring in mod simtitor numarul neutrelor al caror plural trebuie inV'atat de la caz la eaz.

6.2.4 Pluralul substantivelor compuse

Din punctul de vedere al raportului dintre singular ~ plural, substantivele eompuse alcatuiesc 5 categorii:

a) compuse ca auiocamion, boigros, codobatura care au pluralul ca ~i cum ar fi substantive simple: autocamioane, botgro~i; codobaturi ;

b) compuse ca Fat Frumos, burete balos, ardei gras etc. care fae pluralul la ambii termeni: !e/i frumo~i, bureli biilo#. ardei gra~i etc. ~

48

6) compuse ca bou de balta, crin de plidure, ~arpe de casil, vipcYlI CIt corn. vagon cisterna etc. care fac pluralul numai eu ajutorul prirnului substantiv din compus: hoi de balta, crini de piidure, ~erpi de easa, vipere cu corn, uagoane cisterna etc;

d) eompuse ca brinca ursului, ceapa ciorii, ciuboiica cuculul, [loarca soarelui, osul iepurclui care nu au plural;

e) compuse ca papa-lapte, pierde-vara. zgfriie-brinza, duca-sepe-pus/ii. du-tc-uino etc.. care. de asemenea, nu au plural. Ele sint fragmente de propozitii sau de fraze utilizate ca substantive compuse.

Pentru a arata totusi cii un compus din eategoria d) sau e) estc intrcbuintat eu tnteles de plural se folosesc determinative; de ex.: aceste ciuboJ ica cucttlui. unii papa-lapte, unii gurii-casca etc.

6.2.5 Substantive cu doua forme de plural

Uncle substantive au doua forme de plural. iar altele par sa aiba ehiar mai multe. Pentru a hotari cite forme de plural tin de un substantiv, pornim mai tntti de la faptul ea genul gramatical este mai putcrnic decit numarul in relatia gen-numar. Aceasta Inscamna di at unci cind intilnim 0 forma oarecare de singular, de exemplu cap, si diverse forme de plural cum sint : capi, capete, cap uri, trebuie sa ne intrebam daca acestea din urma apartin aceluiasi gen gramatical. Dad. raspunsul este negativ, concluzia nu poate Sa fie decit ca sint mai multe euvinte care, intimplator, au aceeasi forma la singular, adica, in cazul de rnai inainte :

un cuvint masculin: un cuvint neutru:

cap-capt cap-capete

AI treilea cap, eel eu pluralul capuri, se integreaza ca ~i cap-capete in genul neutru, dar neavind nici 0 legatura de inteles eu celelalte doua, cad el lnscamna .. promon toriu'; este un cuvint deosebit si de cap-capi si de cap-capete.

Dupa cum se vede, am aplicat unul dupa altul eriteriile predominarri genului asupra numarului ~i Intelesului.

Sa luam in discutie inca un exemplu, pe cot. Acesta are fonnele : cot-coti / cot-coate / cot-coturi,

Prima pereche de forme constituie substantivul mascuIin cot-coji (de pinza}: a doua ~i a treia pereche constituie substantivul neutru cot. cu pluralul coate (pentru partea exterioara a

49

fncheicturii bratului) si cu al doilea plural, coiul'i (pentru indoitura unui burlan, a unci ted sau a unui tub.) Legatura de intclcs dintre coaie si coturi fiind foarte limpcdc, cdc doua plurale apartin aceluiasi ncutru, Avem deci dona cuvinte cot: unuI masculin si altul neutru, uItimul cu dona plurale,

Procedind in modul aratat mai sus, constatam cii in limb« romana nu vam g{tsi niciadala mai mult de daul! plurale pentTlt ac~la§i suostantit,.

6.2.6 Feminine ell doua plurale av£nd acelasi itl/eles Dintre cele doua forme de plural de mai jos, una este curenta, a dona este considerata arhaica, regionala sau poc-, ticii:

p ri m a a dOlla
singular
forma de plural
aripa aripi aripe
boala boli boale
coada cozi coade
coala coli coale
datina datini datine
lampa lampi lampe
rana rani rane
roatil roti roate
strada strazi stradc
~coala scoli scoale
talpa tiUpi talpe
vioara viori vioare
vreme vremuri vremi tn schimb, la feminine cum sint copertii, craoatd, limon.add, 'nghe{ata, salata, laranca, /iganca, uti/a, se considera literare fonncle de plural: craoate, limonade, ingheJate, salaie, !arance, l1.gance ~i utile. iar cele in -i, neliterare.

Aceeasi este si situatia unor feminine ca rlndunicii. al caror plurals este in -ele; dar, uneori, se tolereaza ~i rlndunici.

(i,.2.7 IV eube Cil dona plurale care ale acelasi i1!Jeles

La ncutre, pluralelc dub1e sint rna! numeroasc, 111 special la cere care pot primi fie desinenta -e, fie desinvnta -uri. lata numai citeva exemple din cele mai des intilnite :

singular

bici blestem ghem mormint rod

vis ol.icci chibrit simbol

plural recomandabd

bice blesterne ghcrne morminte roade vise obicciuri chibrituri simboluri

biciuri Dk:;temuIi ghcmuri lllfJt"mlntHri roduri visuri obiceie chibrite simboale

• Not ii. In terminologia tehnica se manifesta de mat multa vrcmc tendinta de a trcce uncle neutre la masculin, de ex.: gClla~iori,indic(ltoTi, numitori, robinefl. segmenti, timpi etc.

band (1-&"11 de

6.2.8 F cminim CII doua forme de plu1al cu ill [clcsur! dcosebite

h<wda-bt'lIzi blll1idi-bltmi blana-blClnul'i data-date date-d !lli

"ccatrl, grup de persoane asociate en diverse scopuri, de obicei rele"

"fi~ii, panglici"

"sdnduriu

"pici de auimale cu parul pastrat" "zi. luna, an (anumite)"

.ori" In: mai mulie dil/i.

6.2.9 Neutre C1I> doua forme de pttlfal si tn!elesuri dcoscbiie :

ciubuc-ciubuce ci'lto.U c -ciubucuri COYIl-coante

corn-cornuri

.rrrnamente arhitectonice"

"baqi~uri, capatul narghilelei" "excrcscente cornoasc pc capul unor animale"

.produse de patiserie, piinisoare in forma de semiluna'

51

cot-coat»

co! -cotlfy{

divan-diz'al1e divan diz!alluri ghiveci-ghivece ghit'cci-ghiveciuri minui-min life minut-minuturi

mO/-l1w{uri

moi-moate

"partile din afara ale Incheieturii dintre brat si antebrat"

"indoiturile unor tevi, tuburi, burlane intoarse in diverse unghiuri« ; "me andre ale unui riu, lac etc'."

"mobile de dormit, de odihnit" .consfatuiri, consilii, sfaturi voevodale" "oala de parnint pentru flori"

.fel de mincare"

,,~aize('ilJlea unei ore"

.mincare pregatita la minut in restam-ante"

"sl11ccuri de par. virfuri, fIori ale anumitor plante"

"bigudiuri (pcntru par)" etc.

6.2.10 Substantive numai ('11 ferm,r de plural. CUeva substantive: bale, cilti, icrc nu au singular. Alte citeva si-au fiicut un singular, dar forma Iiterara este cea de plural: ocheiari (singular nou: ochelar ), ptlllialoni (singular nou: pantaiml), foarfcci (singular nou : [oarfccii ),

6.2.11 Substantive numai cu forma de singular. Mult mal multe substantive nu au in mod obisnuit plural. Iata citeva dintre de: argi1~t, aur, brinzil. bumbac, ciJUpa, cosiior, jliina, [ier, fin, lonNI. gri~, iarba, in. malai, niiere, piper. sare, scor[isoar«, sundtoare, tutun, todd etc.

Cind de la uncle dintrc de se formeaza totusi un plural; acesta are un Inteles particular. fie de "obiecte sau bucati de ... ", fie "soiuri, feluri de ... ": de ex.:

ape

alarnuri au-inti dlJlcduri fia: <. fi'ii,uri

ie rl.t.ri

mal iiuri ovcze } ovazuri porumburi

"rinri, haiti. lacuri": "rindlJri, cantitati de apa folosite la spalat : etatit 11~ doua ape" "instrumente muzicale de alama"

.. monede de argint, bani':

.. feluri de dulceata"

.. bucati, obiecte de fier" "fcluri de f,iin;t"

"fel de fel de plante icrboase (de leac)" "soiuri de malai"

.Januri sail soiuri de ovaz "lalluri san soiuri de porumb"

saruri "diverse feluri de sare chimicas

stambur] "diverse feluri de stambas

tutunuri "soiuri de tutun"

verdeturi "diverse feluri de zarzavata

tn aceeasi categorie intra ~i trei plurale formate !n mod analogic din necesitatea de a exprima 0 idee asemanatoare eu aceea din exempIe1e de mai sus: hrtnzeturi (brinza), Uneturi (llna), p£meturi (pinz1!.) - probabil, dupa cofeturi, ~re. turi, Ijerheturi.

Ca regula generala, se poate spune ca orice plural de la WI nume de materie nu arata ca laceIeialtesubstantive "mai multe exemplare" sau .rnai multe colectivitati", ci .feluri, soiuri, bucati, cantitati" din materia indicata prin singular.

(apitolul 7

CAZUL LA SUBSTANTIVE

Darn luam in discutie propozitiile : (1) Culoarea acestei ll~i este alba. (2) Inchideti aceasta u~ii.

(3) Am inchis-c.

observam di substantival lI~li ~i pronumele 0 se afla in anumite legiitnri en celelaltc cuvinte din prcpozitie si au formele adaptate in consccinta.

Raporturilc stabilitc de substantive intre ele si cu celclalte parti de vorbire, ca si raporturile dintre adjective, numerale, articol, pronnme si restul cuvintelor din propozitie poarta numele de cazuri si constituie impreuna 0 categorie gramaticala,

Aceste raporturi, desi sint numeroase si diverse. se grupcazil dupa trasaturile lor generale cele mai semnificative. Drept urmare, limba romana are numai cinci cazuri care exprima orice Jegatura posibila intre substantive, 1nlre substantive, adjective, numerale, articole, pronume si celelalte euvinte din propozljic,

Aceste eazuri sint : nomlnatlvuI, acuzatlvul, genitivul, datlvul, voeaflvul. Ele se forrneaza cu ajutorul desinentelor de caz.

Dintre ele, cele rnai slabe legaturi en propozitia in care IIgnreaza le are vocativul, el nefiind utilizat decit pcntru chemari ~i invocari,

7.1 CAZUL NOlIUNATIV

Cazul nominativ la substantive este insa~i situatia in care se aCla substantivul ca n U 111 e.

54

In aceasta calitate, el intra in urmatoarele relatii eu restul

propozitiei: .

1. Este sub i e c t u 1 propozitici:

Au inflorit circsii ! Vrelnt'a s-a incalzit.

Este si 5 ubi e eta 1 U 11 U i v e r b la 0 forma care co~stitnic numai in mod exceptional un predicat ca in:

Sosind ~i orrspcfii. ne-am asezat Ia masa,

2. Este par ted in t r - u n pre die at alcatuit din verbul a Ii sau un echivalcnt al lui in asa-numitul prcdicat nominal.

3. Fste juxtapus, adica in apozilie, pc Hnga alt substantiv:

Vasile, gornistul, mergca in frunte.

Hangitci A nell/a ii pliiceau povestile, Subscmnatul, Jon 10'11. vii rog sii binevoiti., .

• No t·a. Substantivul in apozitie poate sa -stea ~i in alt caz, de ex.: Fiului tau, lui Dumitru, ii merge bine,

7.2 CAZUL ACUZATIV

Acuzat ivul este cazul substantivului eu functie de obicct direct sau cu alte functii ex primate eu ajutorul unci prqJDzitii, dad! accasta I1n cere genitivul sau dativul.

Prin obiect direct se intclege situatia inversa subiectului, Astfel, pc cind subiectul arata cine sau ce actioneaza in plOpozitie sau suporta actiunea unui verb Ia pasiv, obiectul direct arata cine sau ce complctcaza ori primeste actiunea UI111i verb; de ex.:

Pisica bca lapte, i i

subiect obiect direet

Laptele este biiut de pisica,

t sublect

EI daruieste bomboane,

i t

subiect obiect direct

Bomboanele sint daruitc de e1. t

sublect

• Not fi. tn transformarile de felul celor de mai sus. dupa ce obiectul direct devine subiect, fostul subiect capata. clnd este mentinut, functia de complement de agent.

7.2.1 Obiectul direct CIt prepozitia pe

Desi ca obiect direct substantivele nu sint preceuate de prepozitie, totusi, in limba romana, une1e au nevoie in aceasta situatie de prepozitia pe; de ex. I

Am intilliit pe Ionel.

Pe colegul tau il cunose de multo

Constructia nurnitd si acuzatlvul cu pe se foloseste cind obiectul direct este:

1) UII nume propriu de persoanat

(A intifnit) pe 1011 sau pe Alexandru, pe Bogdan« pe C ostache etc.:

2) un nume propriu de persoana, scriitor, om de 9tiinta. om politic etc. [ntrebuintat in locul operei lui (scrise) :

(Cite~te) pe Sadoieanu, (stud1:azii) pe V. Conta, pe Dartcin, pe Newlon etc.j

3) un nume propriu de persoana precedat de denumirea profesiunii, activitatii obisnuite san de titlul acelei persoane; de ex.:

(A chemat) pe doctorul Dumitr1t, pe medicul Constantin, pe profesoml Ionescu, pc locotencnud Cornel. pe electriciamtl Florea. pe mccanicul Sandu, pe tovara~1l1 Stamate etc.:

4) ua nume propriu de animal:

(A lovit masina) pe [oiana, pe Bubico, pe Grivei etc.]

5) un nume de rudenie:

(A tntrebat) pe mama. pc lata, pe [rate-tdu, pe sora-sa. pe noru-sa, pe 0 sora a lui. pe 0 cmnnata a ta, pe un flar de~al nostril, etc.]

56

6) un pronumc care tine locul unui nume din categoria celor

de mai sus:

Tc (cau!a) pe tine, (it cauiii] pe ct, [ne cautii) pe not, (va canla) pe d1t1ltJ1.Catoastl'a, (0 cauiii} pe aceasia, pe aceea: {cleoui ) pe care l'i-l presint, (a l'am!) pe cineca, {n-a t'iizut) pe nimwi, (a strigat) pe eai'eva etc. ca si Inaintc de eel, eea etc. urmate de adjectiv: (apara) pe eel mic, (rrispZiitc$te) pe eea cuminte etc .

• Not ii. Pronumele relativ se construieste cu pe chiar ~i atunci cind tine locul numelui unui obiect :

Ceasul pe care l-afi repara! merge perfect. Aceas!a csie ideea pe care »oia sa 0 comunice.

7) un nurne comun de persoana insotit de un adjectiv pronominal:

CUIlOSi' pe acest om.

Mai conta pe C£/iva prieteni din copiliirie,

8) un nume comun de persoana asezat inaintea verbului de

rare depiudc:

Pe copil tl udrea, pe bafrin it respccta. Pe soldaii ii incartiruise binc.

Pe calld;'dalii· n-o viizuse PllUi acum,

Pe este fa c ul tat i v cind obiectul direct reprezinta :

1) un nume cornun de persoana, articulat eu articolul 118ho·

tarit (sau insotit de ureun, oreo }:

(A chemai ) (pe) 0 doctori/a, (pe) un electrician, (pe) un liiciitll$, (pe) 1m mecanic, (pc) 0 manichillristii, (Pf) 0 textilislii, (Pc) un ~'tl1z!itor etc .

• Not a. tn multe din cazurile de fclul celor de mai sus este rnai bine sii se intrebuinteze prepozitia. Sa se compare, de ex.:

a) A chemat tin bolnav la e1. 0) A chemat pe un bolnav la el,

Din a) se poate Intelegc sau cii "un bolnav a chemat pe cincva la el" sau cit .cineva a chemat la el pe bolnav", pc cind din b) reiese limpede ca bolnavul este eel chemat, obiectul direct al propozltiei,

57

2) un nume eOITIun de persoana, ncarticulat la plural:

(Va inritu) (pc') bmcf£ciari. colegi, colege, doctori, doetarile, [arinacisti, [annacisie, electricieni, oft/ai, profcsvri ~i projesoarc, ji1rani ~i tiiml1ce, 'i!uiwllori etc,

• Not ii. Intre constructia eu pc si cea fira pe existii Insii 0 midi deosebire. Cind avem 0 propozitie ca:

Va clicma pc oen,"/ic:iari (la disCIt!ic), obiectul direct construit cu pe exprima idcea de categoric: "pc toti cei care au calitatea de beneficiari", in timp ce intr-o propozitie fara pe, ca: Vii cheni« beneficiari (la discutie), obiectul direct inscamna: ,,(ni~te) pcrsoane din categoria bcncficiarilor".

Deosebirca dintre constructia cu prcpoz itia pc ~i cca fiira aparc ~i mai dar dud numelc com un de pcrsoana este insofit de un adjcctiv, de cx.: Va chcma h:n,,/ida1'l' pricl'plltz' (la discutic), pentru ciiaceastii posibilitate nu are pcrechc decit intr-o constructie ell pe, III care obiectul direct trebuie determinat : <1" «x:

Va chcuia pe bcncficiurii priceplt!i (la 0 discuiic),

3) un nume comun de Iiinta care nu cstc persoana:

Vuipea a pile/flit corbul (sau un CD1'b, ace! corb ), dar si Vltlpea a pi'iciilil pe corb (san pe un. corb, pe ace! corb }, dar ~i Nit dC5tcpla ursnl cin d doarmc .

• Not a. Dupii cum se vede, aici se aplica si regula de la 1), in sonsul ca ohicctul direct trebuie detcrminat (ell ari icol nchotarit, ell articol hotarit san ell alt deterrninativ).

4) un nume de cifra san de litera:

Scriu 2 si tin 3, fat a de: Scriu pe 2 5i fin pe 3.

Scric ~, lilt s! Scrie pe $, nit pe s.

7.2.2 Obieciul direct cu prepozitia Ia

Adesca, in vorbirea populara, ideca de cantitate mare se exprima printr-un substantiv precedat de prepozitia la - constructie care este obiect direct:

A baut la apa, de s-a saturat = ("A haut foarte 111ult11 apa"),

Strlca la caiete, cu gram ada = ("Stridi foarte multe caiete").

5R

7.2.3 Alte IUltctii ale substantivului £11 acuzau» lara preporiJie

Un substantiv in cazul acuzativ fara prepozitie mai poate sa fie:

1. Obiectul direct (intern) al unor verbe; de ex.: a visa un vis;

a dormi un somn; (calul) a alergat (toate) alergiirile (cursele] de trap etc.

2. Apozitia altui substantiv in acuzativ:

A primit cu dragoste pe Gheorghe, pridenttl vostru,

3. 0 completare cu inteles de timp, de spatiu sau de mod a unui verb; de ex.:

A locuit doua veri la tara.

Apa are trei metri in adincime. Urnbla zilnic pc jos cilz:va kilomdrl.

7.2.4 Subs'an!ivul in acuzaii» eu prepozi!ie Substantivul in acuzativ cu prepozitie poate sa fie

1) cchivalentul unui adjectiv:

ambalaj de liiriie bercta de mariner brinza de Moldova anna cu repetifie bard cts motor

2) echivalentul genitivului: alegeri de deputafi

primarie de sector

pierderi de obiecie

semnarea de traiate

tratative de pace etc.

In situatiile I si 2, el este atributal celuilalt substantiv.

3) echivalentul unui adverb indicind:

t i m p u l

10 c u l

m o d u l. s i

c a n t i t a t e a

asocierea

soare Cit dinti carne in sue propriu cer lara soare

tutun lara 11icoti11a

sac Jiirii lund etc.

{Au sosit de a luna. S-au sculat in zori.

{Au fost la girla. Vor merge in tabara.

{Umbla cu capul pc sus. Beau ceaiul cu pu.{in zahdr.

{S-a dus cu copilul 1a doctor. Dumitru a iesit Cl{ soacra-sa.

59

In aceasta situatie, el este un circumstantial. Substantivul in acuzativ eu prepozitie mai poate exprima

4) obiectul indirect,

5) complementul de agent (care arata cine actioncaza a~upra subiectului) :

A fast atacat de lupi,

Era 0 carte cit ita de ioaui lumea.

7.3 (AZUL GENITIV

(azul prin care sul.siantivul, arata posesiunca, apartenenta ~i in general raportul de atribuire dintre doua substantiv« este genitivul.

Tainl Eloirei era bolnav.

Fratr-le lui Ilie are mnlt de lucru. Sc anzca trilul pricighctorilor,

S-au ascuns cu totii in fundul grddinii.

7.3.1 Formarea genitivului

a. Genitiuul /iiHi arl icol. Masculinele si neutrel- nu au forma proprie de genitiv cind sint ncarticulate. Astfel:

Nomiuaiio : Un am asteapta trenul,

Acusaii»:

Geniti»:

Vcdem un am asteptind. A~teptarea acestui am.

Acellac stralucca in soare.

A masurat acel lac. Adincimea acelui lac

Acuzaliv:

Un vinator umbla dupa vttlpe.

~Ii¥arile acelei vulpi erau foarte vioaie,

Controlul [ormelor de genitival

o cunostea.

Genitivul este asadar indicat de acesiui, aceltti. Femininele au insa forma de genitiv:

o vulpe umbla dupa vinat. Aceasta strada se numeste Galati.

o luati pe aceasta siradd.

Numele aeestei strazi este Galati. /emil1imlor

Nominaiio:

Genitiv:

• Not a. Forma noarticulata de genitiv a substantivelor feminine este identica, in genere, cu forma lor de plural (exeeptind pe eel in -uri }, Acest fapt are mare importanta practica, pentru cii pune in lumina. forma corecta a genitivului feminin atit la singular cit ~i la plural.

60

Pcntru control, folosim urmatorul triunghi:

nominath"\7 nominativ singular V plura

genitiv

singular

plural

adic,i, in mod concret :

casa~ (accstc) case fala ~ "~I.

(acestei) case

(acestor) fete

(aceasta] u~ii ~ (aceste) u~i ""p<' '\J vulpi

(acestei) u~i

(acestor) vuJpi

(aceasta)

[aceasta) vlnatoare ~ (aceste] "'"".,' (acestei) viniitori

(arestor)

(at i'ast[l) stca ~ (acestc) stele

sa ca \j_ sa ca "

(acestei) stele

[arestor) sacale

61

b. Genitivul cu artieol

La masculine si neutre

Articolul de g0niti\· la masculine ~i neutre este -lui la singular ~i -Ior la plural. EI se uneste cu substantivul, dar la nurncle proprii masculine. lui se a;;aza inaintea numelui ~i nu se uncste eu acesta:

G e nit i 'r

plural

singular

plural

--~---.---.----.--- --------

111 a S c u I i 11 e

neutre

---------
biirbatului barbatilor arcului arcurilor
calului cailor bagajului bagajelor
arddului ardeilor condeiului condeielor
c<,<jrului ccdrilor pariului pariurilor
----------_--------- Nume proprii: lzd Andrei, lui Barbu, lui Costici, lui Effillll>, Illi Ihe etc .

• Not ii. La numele proprii masculine terminate in -a ca Luca, Tonia, genitivul arc atit forma asteptata ell lui inaintc, cit ;;i formele Luciii, Tomii,

La f emini1te

Articolul de genitiv a1 femininclor este -11a singular, -lor 1a plural, unit ell forma de genitiv rezultata din triunghiul de control, adidi:

Genitiv
Singular plural singular -plural
casei caselor vlnatorji vinatorilor
fetei fetelor valorii valorilor
u~ii u~ilor ste1ei stclelor
vulpi] vulpiIor sacalei sacalelor
62 Numele proprii feminine terminate in -a fae genitinll in -ei: Elrnci, Ioanei, Morici, Paraschivei, Seoastitei. Tudori!ei etc.

Cck. terminate in -ca, -ga au gcniti\-ui in -cd«, -gd»:

Anica Anicai Iulica Iulicai

Aurica Domnica

Auridii Domnicai

Viorica Olga

Vioricai

Olgai etc.

c. Genitivul III/or feminine jara plural si al celor indcclinobile

F cminincle fara plural i~i formeaza gcnitivul prin analogie sau pc baza principiului identificarii cit rnai u~oarc a substantivului anal in acest caz. Astfel, un nume propriu ca Ialomiia are genirivul I aiomitri; Prahora - Prahovci, Slatina - Slatinei etc. dupa substantivele cu singularul in -a. Dtmare, insa, are genilivul Duniirii prin asemanare cu femininele terminate in -e ~i eu pluralul in -I.

In schirnb. feminine ca ceartd, [anoarc, lipsa, onoare - care au plural in -uri - i~i forrncaza genitival singular in -6, pr-ntru ca forma lor in acest eaz sa nu difere prca mult de norninativul singular. ffidndu-le grCl! de recunoscut. deci: ccrtci, jUl!OIITCi, lipsei, onoarei. La Icl se procedeaza ~i ell [oame, geniliv: [oamci ; lene, genitiv: lenei; eu [iere, micre [la genitiv): f icrei, micrei.

Femininele nume comunc ca tanti sau nume proprii ea Fiji, Lili, Mimi, Rene, Tili etc. nu pot face genitivul decit cu articolul lui Inainte, desi sint feminine.

7.3.2 Func!iile genilil1ului

Principala functie a genitlvului este aceea de atribut:

Aiunsesc la capatul puterilor. Lirnbile ceasului aratau ora trei fix. Ghearele risului sint puternice.

E ziua mamei,

AtributuI in genitiv poate sa aiM el insu~i urmatoarele tntelEsuri:

1) 'gcnitiv sub i e c t i v, dud arata cine face lucrarea (aftiunea) exprirnata de celalalt substantiv, daca acesta denumeste 0 lucrare : de ex.:

A profirat de teama lto/ilor (unde ho/ilor = hotHI care/se temeauj ;

63

Ii placea comportarea echipel (unde echipei = echipa/ care/are 0 comport are buna}:

2) genitivul aut 0 r u 1 u i, cind indica pc autorul unci carti, al unci inventii, descoperiri etc.; de ex.:

Poeziile lui M. Eminesm. Celulele lui MalpigM.

Gramofonul lui Edison. Versurile lui Arghezi.

Trompa lui Eusiache. Lampa lui Tcclu etc.

3) genitivul 0 b i e c t i v, cind exprima un obiect gramancal ca inl

Lupta pentru nationalizarea indusiriei (adica "pcnhll ca (ei) sa nationalizeze industria"); Se pregatea anuntarea unor noi hotiiriri; (adicii "se pregatea (ca cineva) sa anunte noile hotariri"):

4) genitivul a p 0 zit i v, cind substantivul indeplinestc roluI unei apozitii ca in:

Cetatea Bramtlui fala de Cetatea Bran

Cetatea Ncam!,ullti Republica Fran!ei Statul Germaniei Regatul Olandei Tara Moldooel etc.

n Republica Franta StatuI Gormania " Regatul Olanda

!i) genitivul care indica locul unde se afla sau de unde provine o fiinta, un lucru etc. si pe care l-am putea numi 1 0 c at i v; de ex.:

Valca Jlorii Calea l'obilof Vadul oilor

catelul pamtnttllut usa camarii

(= unde a fost sau esteo moara) (=_pe unde se crede eli au mers robii) (= pe unde tree oile 0 apa sau unde

sint adapate de obicei) (= din pamtnt)

(= de la intrarea in camara)

etc.

'1.4 CAZUL DATIV

Dativul este cazur care arata in avantajul sau in dezavantajul, in favoarea sau in dauna cui se petrece ori, pur ;;i simplu, .atre cine sau catre ce este orientata actiunea unui verb:

Iezilor le ardea de joadi.. Butoiului i-au sarit dona cercuri, Sa dca V ioriciii 0 bursa.

Substantivelc ~i pronumelc In daliv au rolul de obiect al verbului. Cum el difera de obiectul direct, i s-a spus in d ir e c t. Dcci, dativul este cazul 0 b icc t u 1 u i i nd ire c t.

• Not a. Dcnumirile de obied direct ~ide allied indirect Sf explica prin aceea cit in unele propozitii apar dona ebiccte ca in Sii dca {Vio1"iciU (un obiect] I 0 bu:rsa (at doilea obiect). Primului is-a spus obicct indited nu numai pentru cil. celuilalt is-a spus direct, ci si pcntru cii se construieste de multe ori cu prepozitii.

7.4.1 Formarea dath:lIlui

Substantivele i~i formeaza dativul in acelasi mod ca genltivul, Prin urmare. ~i triunghiul de control descris ia gcnitiv se aplica intru totul la dativ. De asemcnca, sint valabile aid~i cclc spuse la exceptiile femininelor (yo p 63).

7.4.2 Cnm sc dcoscbc~e daiit'ul de gcnitiv

Pentru a face aceasta deosebire, pornim de la faptul ea dativul depinde de un verb, nu de alt substantiv ca gcnilivuL Exista insa ~i 0 proba praetidi. foarte utila,

Sa luiim pcntru discutarea ei urmatoarclc cxemple :

Am dat 0 carte vecinului,

S-a deschis accst drum biciclistilor.

tlL'iiruirea de cuvinte 0 carte vecimtlul cuprinde dativul vecinulni, iar insiruirea acest drum biciclisido«, datival bscicU~tilor. Vcci111tlui ~i bic-icH~!ilor nu pot Ii in gcnitiv, pentra d. orice genitiv care se refcra la Ull substantiv determinat prin WI, 0, accsi, acel, oricare etc. trebnie sa aiba inainte unul din termenii seriei al, a, al, ale.

Decil

D a t i v o carte vecinului

un dictionar vecinului o carte vccinci

orice dictionare vecinei acest drum biciclistilor drumul aeesta biciclistilor ni~te pantofi copiilor

G en i t i "

o carte a vecinului

un dictionar al.vc~inultd o carte a vecmer

orice diction are ate vecinel acest druin al biciclistiler drumul acesta al bicicli'*tilor niste pantofi ai copiilor

etc.

65

7.4.3 A~a-1tlH1~it!tt dati» CIt prcpozifia la Ideea de dativ este exprimata in anumitc

printr-un substantiv precedat de prcpozitia la, De la lume adunate si iara~i la lume date. Dii binete la irccdiori.

l~i deschidea casa numai la prieteni.

Asemenea constructii se lntrebuinteaza mai ales dnd substantivul nu poatc sa primeasca articolul fie pentru cii trebuie sa ramina ncdcterminat, fie pentru cii se afla intr-un gtup de cuvinte care nu perrnite utilizarea articolului la dativ, de ex.:

Dedica vcrsuri la toata lumen.

sit uatii 91 de ex.:

7.4.4 Dativul dupa allltlllite adjective si adoerbe

Adjective ca [olositor, 11C [olosiior, t!ecesar, uiil, inulil, Piigubitor, similar, trebuincios; adverbe ca aidoma, asemenea, aliifurea, conform, potriz'it etc. sint adesea urrnate de dativ: folositor omului, util activitiiFi, nccesar scroiciului, aidoma gtndului (san), asemenea [ratilor (lui) etc.

Dativul ccrut de adjective ca eele enumerate poate sa fie transform at intr-un acuzativ cu pentr«, ori de cite ori este nevoie de 0 cxprimare mai concretizata: folositor pentrn om, util peutnc acticit ate, iar eel cerut de adverbe printr-un aruzativ precedat de CIt: aidoma Cit gillditl (sau), asemenea cu frafii (lui).

7.4.5 Daiivul lnrudirit

Uncle nume de rudenie au posibilitatoa sii exprime idcea de inrudire prin dativ; de ex.: (era) nepot lui nea Tache; (venca) var sord-sii, matu~a verisoar i-mii etc.

7.4.6 Dali<'ul locatio

tn constructia a se asierne drumului, dativul drumullli - echivalent cu la drum - estc un circumstantial de lee numit daflv lecativ, El aparc de obicei cu verbul dil; cxprcsia de mai sus; de ex.: a sc asterne cimpului.

'7.5 CAZUL VOeAn\/:

Vocativul cstc cazul prin care pcrsoanelc, uneori fiintole ~;J rareori un lucru, slut chemate, invocate sau prin care li se atrage atentia:

- Du-te, biiie!«, la joadi!

66

- Hai, Ioane, la cosit!

- Fetita, jeNta, ia iesi la portita!

- Lasa-ma, domnule, in pace!

7.5.1 Formarca ~'ocati'i'lillli

Vocativul estc un caz mult deosebit de cclclalte, nu numai pentru ca nu are lcgaturi sintactice propriu-zise cu cclelalte cuvinte din propozi tie , ci ~i pentru cit este iridircat de afectivitatea intcrlocutorilor.

El se formeazii cu desinentele -e la masculin singular - asezata, uneori, dupa forma articulata - ~i cu -0 Ia uncle feminine singular.

Pe linga aceste desinente se mai folosesc ~i cele de nominativ, fie numai ele, fie paralel cu celelalte .

• Not a, In descricrea care urmcaza, daca Ia 0 categoric sau alta de vocative nu se fac mentiuni particulate, aceasta inseamna ca forma propusa cste singura astcptata sau singura litcrara.

a, VocatiouiIa masculine singular

Cu desincnta -e se forrncaza vocativul singular de 1a

1) masculine terminate in cansoana:

nominali» argat barbat capitan doctor firtat jupin nepot

taran

oocaiio -e

-e

-e

-e

-e

-e

nepoate

"e

nominativ vocativ

Avram -e

Anton Antoane

Bogdan "e

Constantin -e

Ion Ioane

Marin -c

Paraschiv -e

Roman -e

Tudor "e

nominativ in -e au vocativul

var vere

dar masculinele terminate la tot in -e: [rate / Gheorghe!

1.) masculine terminate In -u preccdat de un, grup de consoane:

baietandru -e Alexandru-e

cumatru cumetre Dumitru -e

cuscru"C Petru -e

Fac exceptio socru - pcntru care, vezi -ule,

Cu desinenta -e dupa articol (-ute) se formeazd vocativul singular de la

61

1) masculine terminate III -au, -eu, -iu, -OU:
flacau -ule zmeu -ule
mincau -ule fiu -ule
dcrbcdcu -ule mahalagiu -ule
lachcu -ule reclamagiu -ule
ku -We Puiu -ule etc]
2) masculine, nurne proprii de persoana, terminate in -u:
Barbu -ule Nelu -ule
Dinu -ule Sandu -ole
Doru -ule Ionescu -ule etc.;
3) masculinelc, nume de agent terminate in -a~, -et, -1st, -Of,
-sor, -tor:
coda~ -ole dresor -ule
p!tguba~ -ule sondor -ule
pungas -ule invlt,tlltor -ule
diJarct -ule muncitor -ule
drume] -ule idealist -ole
etc. Ll Icl fac ~ masculinele diminutive in -a~: biUe!a§ttle, copilasulc, care au insa ~i 0 forma egalii. eu nominativulj de asemenca

4) maseulinele

amarit becisnic cirn frumos idiot

provenite -ule

-uIe

-ule

-ule

-ule

mucos prost coco~at rau suparacios

dia adjective I

-ule

-ule

-ule

-ule

-ule

etc.

~) multo dintre masculinele care denumesc pc locuitorii nne! tari, ai unui oras, provincii, sat etc.:

arbanas -ule neamt

bavarez -ule elandea

canadian -ule polonea

danez -ule sirb

francez -ule turc

.ule -ule

-ule

-ule

'u1e

eta.

cu exceptii ca romdn-romdlle, oltean-olte1te, IIwldovean-mol· dooene etc.

6) citeva nume de rudenie: bunic-bunicule. na~-na~ltle, ttnchl'Unchi:uk, socm-socrule - al carer vocativ in -ule se explica ~i Frin necesitatea de a se evita confuziile, did un vocatlv

68

tn -e le-ar fi fiicut sa semene prea mult eu ferninincle corespunzatoarc la plural: bunici, nasc, soacre. Diminus tivele lor urrneaza aceeas! regula: buuicuiule, l1a~l:cuJe. unchesule, socruiule - 1a care se adauga taicufule, ca dublet al vocativuhri tdicufa j

7) substantivul om: omule I b. F cminin c singular

Maroa majoritate a fcmininclor au vocativul singular ca nominativul: mama! [emcic ! matlf~a, latii ! 11a$a ! vcri~oarif! etc.

Acelasi lucru se intlmpla si la numelc proprii, afaca de numele proprii In -a care au tendinta de a-si forma U11 vocativ ill wi: A ua-And ! Domnica-Domnicii I Dumi!l'a-Dumitra! Ileana-Ilcand ! Ioana-Ioanii l etc.

Numele proprii in -ia au acecasi tcndinta. dar cum in romineste -i care urmeaza dupa -i devine we, avem : A2Il'clia-A urelie! Cornclia-Cornelie l Maria-Marie! etc .

• Not ii. Proccdeul estc impiedicat insa in marc masura de existenta numclor proprii masculine terminate in ,.ica si -it Ii, caci nn vocativ format in morlul ararat de la Al;l'ica sau de la Vasilica s-ar confunda en masculinele A Ilricii, Vilsilica etc.

Citeva feminine primesc la vocativ desincnta 0: sord-soro ! si la uncle nume proprii ca Ilcllula-Ilcnu!o! LCIlJ/II-Lo/ufo! Moria-M aria! etc. dar accstea din urma mai ales in vorl.irea rogionala .

Cu acecasi dcsinenta se Iormeaza vocativul peiorativ de la popi$: popa !

c. Vocaiit'ul plnral

Ca vocativ plural apare fie forma de nominativ plural fara articol, fie 0 forma eu articolul de dativ -tor. Acesta din urma cste obligatoric numai la substantivele provenite din adjective: a11l«r1lilor! cirnilor ! ncnorociiilor / I cricitilor ! etc.; amaritelor! 'drne!or! nenorocitelor I jcricitclor! i.a celclalte substantive, vocativul plural are aceea-i forma ell nominativul plural. Citeva au ~i un vocativ in -lor; de ex.: Iratilor! surorilor I [etelor I mamclor ! dar ell un caractcr familiar evident.

69

d. Forme duble de iocati»

Uncle substantive au doua forme de vocariv, ficcare cu alt inteles, de cx.:

d I doamne! omn

domnulc!

(numai pentru Dumnezeu, in trecut ~i pentru domnitorul tarii);

(pentru persoane).

{ • I

• sora.

sora

sora! (pentru numcle de rudenic).

In principlu, cind de la acelasi substantiv avem doua fop me de vocativ, cea mai apropiata de nominativul ncarticulat estc ~i cca mai apropiata de semnificatia gcncrali a vocativului, iar forma cea mai departata arc si sens special, deci mai indcpartat (mingiictor san peiorativ).

Sii se compare din acest punet de vcdcre vocativele :

(pentru 0 sora de caritate);

uominaiio tocatio 1 uocativ 2
b5iat lxiietc! baiatule !
copil copile l copilulc l
cioban ciobanc l ciobanule !
macclar macclarc ! macelarule !
ostean ostcne ! osteanule !
tara11 tarane! tiiranu1e!
fata fatal
fato I e. Vocatirul ddcrniin at

Cind subst.antivul cste .insoj it de unul dintre adjcctivele calificative drag, iubit, onorabil, scumb, siinutt ctc., exista trci posibilitati de cxprimare a vocativului :

I) adject ivul ~i substantivul IlU au articol :

Draga

Iubite (-;'i) Onorabile (~5) Scumpc (-a) Stimate (-rt) etc. ;

arnicc, doctore, baiete, frate, ncne, nepoate

vcrc, barbate, tovarase etc. mama, fiicii, sora, nepoata, nevasta, sotie.

70

2) adjectivul apare Ia vocativ fara articol, iar substantivul masculin la vocativ eu articol:

Draga,

Iubite (-ii) Onorabile (-a) Scumpe (-il) Stiniate . (-a)

etc.j

} dom~ule, fiule, finule, nasule, unchiule I socrule,

3) adjectivul apare Ia vocativ nearticulat, iar substantivul, articulat sau nu:

Iubite I

Scumpe ascuHtttor(u!e), _ci~itor(ule),

Onorabilc domn(ule), lllvatator(ule).

Stimate

etc.

• Not a. Cu dragii, substantivele din aceasta serie trebuie sa primeasca articolul.

4) Cind substantivul estc insotit de un adjectiv poseslv, vocativul estc la fcl ca nominativul:

Dragul meu (nostru)

Iubitul meu

Onorabilul meu

Seumpul meu

Stimatul meu

amic, baiat, ncpot, var, barbat, tovanis, dornn, fiu, nas, unchi, socru, ascultator, cititor, invatiitor etc.

7.5.2 Folosirca vocativullll

Dupii cum sc vede, vocativul arc prin natura lui 0 pozitie apartc [ntrc cclclalte cazuri. De aceca, (eu exceptia termenilor generali ca : (omra~e, tovara~ii, domnulc, doamlla ctc.), cl nuse intrebuinteazii decit ca mijloc familiar de adresare sau ca mijloc de invocare,

71

Pentra adresarea obisnuira, se foloseste una din formulele:

tovaraso domlluk cetatene

invatator prof~sor director doctor locotcnent secretar

etc.

tovarasa doamn'a cetatcanii

invatatoare profesoara directoare doctorita locotenent secretar

etc.

'76. DECLlNAREA

Totalitatea formelor pe cart: Ie poate avea un substantiv se numeste dec lin a r c.

7.6.1 Dcclinarca jarli articol

Masculincle si neutrele au 0 singura forma pentru prhnele patrn cazuri la singular ~i tot 0 singura forma pentru aceleasi cazuri la plural. Al cincilca caz, vocativul, se formeaza cind este posibil, cum s-a aratat mai sus.

Femininele au doua forme de singular: una pcntru nominativ ~i acuzativ, a doua pentru genitiv ~i dativ, dar numal una pcntru cele patru cazuri la plural.

Yom avea asadar la masculine $i neuiret

singular
N. actor Avram
cobai Badea
A. codru Dan
G. cuscru Gheorghe
domn Ion
D. om Florid
Dinu
V. cuscre Avrame
Badeo
Dane
Gheorghe
Ioane
Floridi
Dinule plural
bal actori balurl
cap cobai capeto
bid codri bice
cicIu cuscri dclurf
chipiu dornni chipie
premiu oamenl premil oamenl

etc.

72

singular

la feminine: plural

N.A. (as3. Ana case

fata. Maria fete

sora Gheorghita surori

vulpe vulpi

femeie femei

stea stele

ambitie ambitii

case, fete, surori case, fete, surori,

G.D. vulpi, femei, stele vuIpi, femei, stele

ambitii ambitii

V. sore, Ami, Marie, Cheorghito

7.6.2 Declinarea CII artico;
M asculine ~i neutr«
s i n gu l a r plural
N.A. actorul arcul actorii arcurile
cobaiul biciul cobaii bicele
codrul balul codrii balurile
prcmiul cuscrul cuscrii premiile
V. cuscrule cuscrilor
G.D. adorului arcului actorilor arcurilor
cobaiului biciului cobailor bicelor
codrului balului codrilor balurilor
cuscrului premiului cuscrilor prcmiilor
Feminine cu artico;
singular plural N.A.

casa sora casele surorile
fata femeia fetele femcile
u~a steaua usile stelele
la fel ca nomlnativul V.

G.D. easel surorii caselor surorilor

fetei femeii fetelor femeilor

usii stele! usilor stclelor

V. Ia fel ca nominativul (sau: fetelor, femeilor, stelelor],

'13

7.6.3 Declinarea masculinelor C1I j01'ma jcmil1illa Substantivele masculine papa, poP/i, tatii, vllidica au la forma nearticulata aceeasi dcclinarc ca masculinele, deci:

singular plural

N.A.G.D. papa, pepi, tata, vladica papi, popi, tati, vliidici V. la fel ca nominativul, dar si popo!

La forma articulata, ele urmeaza declinarea femininelor Ia singular ~i pc a masculinelor Ia plural:

singular plural

N.A.V. papa, papa, Lata, \'liidica papii, popii, tatii, vladicii

G.D. papei, popii, tatei, vlildicii papilor, popilor, tajilor,

v lidicilor

Masculinul tatii are si forma articulata. falal, care se declina ca orice masculin, folosindu-se insa mai ales dnd este urmata de un determinativ sau de un calificativ, adica:

N.A. tatal tau, tatal vitreg,

G.D. tatalui tau, tatalui vitrcg,

Capitolul 8

PROPOZITII CARE AU ROL DE SUBSTANTIV IN FRAZA

Rolul substantivului in propozitie l-am stabilit cu prilejul discutarii eazurilor. In fraza, el poate sa. fie echivalat de o intreaga propozitie, de ex.:

(1) Cine sap a groapa aliuia, cade insusi in ea.

(2) Lumea materiala nu este numai ce uedem noi cu ochil. Propozitia cine sapa groapa aliuia este un echivalent

pentru un substantiv pc care nu-l avcrn exact eu acest tnteles in limb a romana, dar ni-l putcm irnagina. El ar trebui sa lnsemne "sapator de groapa", dar sa contina ~i ideea de timp.

A doua propozitie ce vedem not cu ochii joadi acelasi rol ~i am putea s-o echivalam eu viz i b i 1 u I, dar aeest substantiv inseamna "ceea ce poate fi vazut", pe cind propozitia noastra arata ~i altceva.

De aid rezulta ea propozitiilc echivalentc eu un subs tantiv au rostul de a dezvolta si a prcciza 0 idee, nuantind astfel gindirca.

8.1 PROPOZITIA-SUBIECT SAU SUBIECTIvA Sa luam in discutie urmatoarele patru fraze:

(1) Cine sap,i groapa aliuia, cade insusi in ea.

(2) E foarte important ce-mi spui.

(3) E bine, e chiar neeesar sa studiezi la orice v·frstii. (4) Se zvonca ca v-aJi schimbai profesilmea.

Propozitiile subliniate sint subieete. Pentru ca 0 propozitie sa fie subiect, estc neccsar sa nu existe subiect in regenta ei, nici exprimat, nici subinteles. Conditia aceasta se aplicii.

75

~i atunci cincl un subicct este posibil din punet de vedere logic, dar nu apare in fapt, de ex.:

(5) Ti s-a parut ca s-a SliP dra',

In propozitia rcgenta ji s-a Pam! exist a 0 persoana interesata til, dar ti care o sugereaza nu este subiect, fiindca nu persoana a II-a face ceva; dad ar face, ar trebui sa avem 0 constructie ca ai plifcl'm (I{ sau (\~!i de pllY/'re ca. Fapt ul ca in Ii s-a !'(Irut nu este nici un subicct se poate controla ~i punind in locul lui !i pc 11Ii: mi s-a p{{mt cii, pc if i s-a pamt ea sau pc vi i vi s-a parul ea etc. Sc vede dar ca predieatul s-a fand nu se schimba.

La Icl sc petrec Iucrurile ~i intr-o rcgcnta ca cca din fraza: (6) I s-a ccrut de doctor sii umblc mai mull pc jos. Propozitia subliniata este tot 0 subiectiva, desi in regenta

ei cuvintelc de doctor spun de la cine vine cercrca. Dar, lasind la 0 parte faptul di de doctor cste un complement de agent exprimat prin acuzativ en prepozitie. dadi inlocuim pe dr doctor cu pluralul, prcdicatul nu se schimba: I s-a cemt ie doctori sa ...

8.1.1 Tipllrilc de Sltbhdh'f

tIl limba rom£l11.a sinl trei tipuri de subicctivc:

1. Cdc care incep cu ee, orice, ceea ce, Cine, orieine, eel (acela) care, cea (aceea) care; de ex.:

Ce urea cl, au se poatc face. Cine n.tl muncesie, nu manincd. Ceca ce )~lii, Sf ~tie.

Nu totdeauna arc dreptate eel care lipa mai tar»,

Acesta este tipul eel mai dar. El poate fi controlat prill tnlocuirea subicctivei cu unul din pronumclc ceca, cineca, De Capt, cl nu este decit dezvoltarea unui subicct ca eeL'a sau cinev« dupa schema:

I.:biedul { CE, VA } transformat iJl subordonata = I

'''.. CINEV A, SUBIECTlVA.

2. Se considera subiective ~i subordonatele legate de expresii ca : este sau e + adevarat, bine, elar, corect, frumos, formidabil, grozav, groaznic, important, Iimpede, monstruos, minunat, oribil, posibil, imposibU, cu puUnta, ell neputinta, tau, remarcabll, splendid, rizibil, util, inutit, urit, verosimfl etc.

76

D~ci:

s u b i e c t i v a

f ii siii ace st lucru, sa ~iilig'l litti~tit.

E(ste) tmde ai fost? [rumos dacd imi spld. de~i nit crczi,

ckiar dacd te-lIdoie$!i. ca mdca» acum sa miirfuris9!i.

etc.

Acesta este al doilea tip. El poate fi cuprins In schema:

E(ste) »crosimil

sub icc t i vii .~l! [i af let,

ea cl sa Ii ccuit, ce-mi sPlli?

d;l<'ii pric:,pi ~{ 'u, and crczi,

etc.

E(ste) B1NE. FRTJl\IOS etc, + (EVA transfonnat in subordonata = SUBIECTIVk

3. De asemenea, se considerii subicctive si subordonate1e legate de expresii ca: se afirma, se ana, se au de, se cere, se crede, se cuvine, se lntelege, se pretinde, se spune, se 8ustine, se vede, se zice etc., de ex.:

s u b i c c t i v a ea doarme.

daeli ?fie.

Se vede (se »edea, s-a vazlIt, unde s·int carlile.

se va oedea etc.) cind tlljlorcsc salc1I11U. lncotro bate vlntul. cine s-a Sllpal'at.

cit ai lucrat,

Acesta este tipul al treilea. Elpoate Ii cuprins inschema:

Se AFIRMA. AUDE etc. + CEV A transfonnat in 1 subordonata = SUBIECTIVA. I

8.2 PROPOZITIA-PREDICAT SAU PREDICATIVA sa luam In discujie urmatoarele doua excmple :

(1) Tatal lui era pi-etor.

(2) Tatal lui era ceca ce dorise el i1!su~.

77

Propozitia (1) confine substantival pielor ca parte a predicatului nominal. Accst substantiv a fost dezvoltat in fraza (2) 'in propozitia ceca ce dorise cl insll~i, care este 0 pre die at i v ii.

Predicativele slut de doua fduri. Unele, ca cea de fatii. reprezinta dezvoltarea posibila a unui substantiv: altele sint deavoltari posibilc ale adjectivelor din predicatul nominal. (Pcntru acestea, discutia se face la adjectiv, vezi p. 99.)

Propozitia predicativa cu rol de substantiv se cuprinde In schema:

I (Subiectul + ESTE) + CEYA san CINEVA transfonnat in subordonata = PREDICATlVA.

8.3 PROPOZITIA-OBIECT, OBIECnVA SAD COM~ PLETlVA.

Sa luam In discutie frazc1c: (1) Costel a lnvatat sa inoate. (2) Au aflat ca v-a/i intors. (3) Raspundcti cui u{ solicu«.

(4) Vii gtnditi se1 calatoriti cu «vi01l1l1?

Celc patru fraze de mai SUs con tin cite 0 propozitie obiectiva. Fiecare corespunde unui obiect gramatical: primcle doua unui oblect direct; celelalte doua, nnui obJect indirect.

Propozitia care dezvolta un obiect direct sau indirect exprimat printr-un substantiv sau printr-un echivalent al substantivului se nurneste 0 b icc t i v a sau com pIe - t i v 11 - directii san indirecta.

Propoziriile obicctive se construiesc la fel ca ~i subiectivele cu diverse conjunctii ~i cu pronume relative sau nehotaritc. Astfel: Costel a illvatat ce i-a Placut mal mult sau ... (a hwiitat) cit i s-a cerut sau ... (a inva.tat) orice i s-a propHs etc.

Singura conditie pcntru ca 0 propozitie sii fie obiectiva este ca ca sa rcprezintc illtr-adevar un obiect al verbului, !?i nu altceva. De ex.: III Costel a tnvatat [iiudcd i s-a cerut, propozitia care tnccpc cuf1:ilttica nu estc un obiect al verbului '!Iva/a. Ea nu poatc fi deci obiectiva sau completiva,

78

a.3.1 Glim se deoselJC$le ooieC/illa diredd de cea llldirecla Pentru a face dcosebirca, cste nccesar sa se vada daca propozitia obiectiva corespunde unui obicct direct sau unuia indirect. Astfel, in:

Raspundeti cui '<'it solicila

completiva este indirecta, pentnt dl obiectul eorespunzator poate sa fie 1t1lUi solicitant, deci un dativ in: Raspundeti la ce va £ntrcaba dumncalui, obiectiva la ce va 11Itrcaba dumnealui este tot indircctii, did ar fi corespuns unui obiect indirect eu prcpozitic: la ceua (Ia inircbare ),

Aceasta difercnticre estc cu atit mai utila, eu cit Intr-o iraza pot sa apara ambele propozitii, de ex.:

Raspundcti cui v~ £I~trea~a, ca problema esie rezolva!ii.

. . . . . . . . . . .. indirecta directa ...

Schema propoziriei obiective directe este:

[Subi 1') { CEV A} f

Subicct + prc( icat + CINEVA trans ormat

in subordonata = OBI ECTIVA DIRECT.~.

iar a celei indirccte :

ICDIVA I

(Subicct + predicat) + prep. CEVA transformat

prell. CINEVA

in subordonata = OI3IECTIVA INDIRECT;".

8.4 PROPOZITIA COlUPLETIVA DE AGENT tntr-o propozitie ca:

(I) Prirnul avion romanesc a Iost construit de Alire!

Vlaic1t avem complementul de agent de Alire! Vlaicu. EI poate sa fie dezvoltat intr-o propozitie cornpletiva de agent in fraze ea:

(2) Primul avion romanesc a fest construit de cine ~lim CIt totii.

In concluzie, propozitiile care pot sa aibii Iunctii echi-

valente eu substantivul sint :

1. subiectivele,

2. unele predicative,

3. obiectivcle directe,

4. obiectivele indirecte,

5. completivele de agent.

79

Capitolul 9

ADJECTIVUL

9.1 FELURILE DE ADJECTIVE

Caracteristica de baza a adjectivului este faptul di el se refedi la substantiv, precizindu-l prin adaugarea unei indicatii suplimcntare de inteles. Aceasta indicatle priveste fie mtelesul propriu-zis al substantivului ca nume, fie situarea fata de eel care vorbeste a obiectelor denumite, fie cnnoasterea sau cantitatea lor.

Sa vedem citeva exemple ;

(1) Pe margine a drumului cresc plopi inalti. (2) Copacii acesiia tin umbra.

(3) Orice plugar deosebcste grin} de neghind. (4) A fiknt fatii la toaic inccrcarile.

In exemplul (I), inalf{ este un adjectiv care arata 0 cal ita t e ; in exempluJ. (2), ad jectivul ace$tia precizeaza numai faptul ea vorbitorul considera copacfi ca aflindu-se a. pro ape; in exemplul (3) adjectivul orice arata di plugar nu este unul anume, iar adjectivul toate din exemplul (4) ara til ea t,1cc1'carilc stut luate in totalitatea lor.

Adjectivele care exprima calitdtile sau defectele, aItfe! spus, Insusirile sau proprietatile obiectelor, fiintelor, persoanelor etc. sint adjective cal i f i cat i v e.

Adjectivele care aduc altfel de prccizari sint adjective de t e r m ina t i v c.

Adjcctivul calificativ descrie partial obiectele, fiintele etc.: eel detcrminativ Ic circuntscric,

Adjective simple iji adjective compuse

Pe llnga adjectivele ca ilC1'U, alb, b1m, cald, dulce, e1ZOfm, [ircsc, greu, harnie. ieJU-n, mindru, ncgr« etc., exista, aUt prin .. tre calificative cit ~i printre determinative, adjective compuse

ca al6astr-u-deschls; cuminle, cmnsecade, gallJen-vcrzttl, francoenglez, negru-eorb, romano-bulgar, roz-alb, oricine; n{clmt etc,

0.1.1 Adjectivete determiltalivc Adjeetivele determinative sint 1

t) posesive I meu, tau, sau, nosiru, eostr«, lor, mea, ta, sa, 11Oastra, 'lioastra lor etc.;

2) demonstrative I aceasia, asia, acest, acela, acel, aceea, «Cell,

aiare, accla~ii aceea~ etc.

3) relative: care, cet

4) interogative: care, ce, cine "

6) nehotaritc: [iecare, orlcare, orice, unit, 1til~!e etc.

Pentru eomportarea lor, vezi cap. Pronume.

9.1.2 Adjective C1/ a termillafie ~i adJect-it'c Cit douii termina/if

Unele adjective ealificative au, la singular, 0 termlnatle, altele, doua terminatii pentru toate genurilc •

• Not a, Potrivit eu aceasta constatare, in gramaticile limbii romane s-au grupat adjectivele calificative dupa tcrminatiile norninativului singular, dar tn acest fel sint puse tn aceeasi clasa adjective eu structuri 9i comportari diferite. De exemplu, moale este un adjectiv eu 0 singura terminatie, dar la genitiv singular, feminin, el este mot: (acestei) blii1ti mol ca ~i la plural. pe cind precoce. adjectiv tot cu 0 singurii terrninatie la singular, are genitiv-dativul 1a fel ea nominativul: (acestei) mama precoce. De aceea, am recurs Ia 0 solutio mai apropiata de rcalitate stabilind tipurile de mai jos.

9.1.3 Adjective invariabile

Sint invariabile adjectivele terminate in "ocala accentuata ca bordo, gri. grena, maro, toate nume de eulori: citeva terminate in consoana ca be}. bleumarin, crcm, 1/wV, YOZ, vemil s.a. tot nume de culori: unul terminat in -ce;/erice.

9.1.4 Adjective oariabile de UpuJ lui mare

Adjectivele variabile de tipul lui mare se caractcrizeazd prin trei trasaturi:

II) la nominativ singular au 0 singudi forma pcntru toate genurile;

8t

1;) la norninativ plural au de asemenea 0 singura forma deoses Lila de cca de singular pentru toate genurile;

c } la Ieminin singular, genitiv-dativ, au insa 0 forma identic! ell cca de la plural, comportindu-se exact ca subst intivele feminine.

lata citcva excmple I

N. sing.: ~. p~.:

G. SlI1g.:

masculin baiat mare Laie\i mari

unci)

jemillin casa mare case mad case mad c isei mar;

neutru

picior mare picioare marl

Ca mare se comportil si:
dulce pepene dulce piine dulce mar dulce
pcpeni dl/lei piini dulei mere dulci
reee iulie rece apa rece iaurt rece
cartofi reel ape reel iaurturi reel
Hmpede oehi limpcde razii It"mp<,de geam limpcde
ochi limpczi raze limpezi geamuri limpezl
moale cozonac moalc pi ele mo ale ou moale
cozonaci lIwi pici mol oua moi
tare carbune tare tigara tare foe tare
carbuni tad tigari tari focuri tart
verde mugure verde fusta verde fruet verde
muguri uerzi fuste nerzi fruete vcrzi 9.!.J Ad [eciive uariabile de lipltl dibace

Adjectivele variabile de tipul lui dlbace se caracteriaeaza prin urmatoarele doua trasaturi:

a) la singular au 0 singura forma pentru toatc genurile;

1;) la plural au forma. proprie in -I numai pentru masculin.

D.:ci:

singular: plural:

masculin barbat dibacl barbati dihaci

fcminin. min a dibace miini dibace

Ca dibace se comportii ~i:

afroce om airoce priviri airoce oameni atroci priviri airoce

efieace cleste eficace solutie eficace

c_le~ti ejicaci solutii eficace

neutr«

scmn dibace semne dibace

neam airoce neamuri atroce soi eficace soiuri eficace

feroce tigru feraee fiintii [eroce animal feroee

tigri [croci fiinte fcrace animale feroce

locvace ins locoace persoana locuace dobitoc locuace

insi locoaci pcrsoane locvacc dobitoace locoace

precoce copil prccace atitudine precoce gest prccoce

copii precoci atitudini precocc gesturi p"ceace

propice factor propice ora propicc stu diu pl'Opice

factori propici ore propice studii propice

persplcace clev per- fata per- persona] per-

spicace spicace spicace

elevi per- fete per- personaje per-

spicae! spicace spieace

robace om robace fcmcie robace gcniu robace

oameni rabaei femei robace genii robacc

sagace savant sagacc mintc sagace personaj sagace

savanti sagaci minti sagace pcrsonajc sagace

tenace iudivid tenace eolcga tenace gind lcnace

indivizi tenaci colege tenace ginduri tenace

~i adjectivele de tipul dibace au flexiune incomplcta,

9.1.6 Adject£<Je C1I [lcsiunc completa

Acestc adjective sint difercntiatc dupd gen ~i numjlr, Masculinelc si neutrele au ca ~i substantivele corespunziizoare o forma de singular si una de plural pentru toate cazurile gramaticale, iar femininele dona forme de singular ~i una de plural, de ascmcnea pentru toate cazurile.

tntrc masculine ~i neutre, de 0 parte, ~i feminine, de alta, exista relatii de flexiune, forma de feminin derivind din cea de masculin. Astfel slut: alb. aiM; rdu, rea etc.

9.2 FORlIAREA FDIININULUI LA ADJECTIVE Forma adjectivelor feminine eu flexiune completa derivll din eea a masculinelor, astfcl:

Masculincle (~i neuirclc] au terminatiilc: consoanl (ta.ra -sor, -tor)

alb falnic vested livresc satesc ros

F em-inil1.cle

sc fonneaza cu ajutorul lui: -I

alba falnica vesteda livrcsca sateasca.

roasa

83

..u (precedat de un grup de consoane) a

albastru albastra

celebru celebra

dublu dubla

"U (prccedat de 0 vocala, dar -(i)e

DU de un i) moliu liiliu

erbaceu sebaceu -Iu

auriu cafeniu cadimizht durduliu liliachiu salciu

-I [precedat de 0 consoana) vechi

.1 (preccdat de 0 vocala) galbui

rotofei

vioi

-ser, -tor, -ZOf ascultiitor producruor

deversor

amortizor

Urmatoarele fac excep#e I riiu cu femininul rea

greu "grea

DOU "noua

moliie liillie erbacee sebacce -Ie aune eafenie

didimizie durdulie liliachie salcie

-e

veche

-Ie galhuie Iotofcie vioaie

-seare, -teare, -zoare ascultiitoare produditoare deversoare amortizoa18

rosu rosie

Toate adjectivele diminutive in -el au doul!. forme de feminin, una frecventa in -iea, a doua (mai rar utilizatlh in -ea:

buniccl eu

caklicel frumusel AI maricel mititel

feminincle bunicica, bunicea

" ciildicieii; caldicea

.. frurnusica, frumusea

• maricica, rnaricea

;0 mititica, mititea

84

• Not a. De fapt , dupa cum se vede din e semplcle de mal sus, adject ivelc feminine se formeaza co -I ~i cu --e. Varianta -ie este ccruta de un -i precedent. ell exccptia lui /iUfu, -moliu si a celor ell feminiuul format in mod

neregulat. .

9.3 FOR:\IAREA PLURALCLU[

9.3.1 .ill asculincle # ncutrel«

1. Masculinele ~i neutrele terminate :;ii ln -u fac pluralul in -i:

albi darnici vinetl

apti fuduli arsi

copti noi aprinsi

in consoani, in -I

grotesti verzui vestezi

vioi albastrl ocgri etc.

2. Cele terminate in-iu fac pluralul in -ii:

argintii durdulii

aurii ccnusii

maslini! salcii

'iorii liliachii

Rosu se comportji ea un arljcct iv in -iu , mind pluralul ro~ii,

9.3.2 Feminlncie

1. Fernininele terminate ill -a (a{ara de cdc in -e(a)sci fae pluralul in -es

alba-albe arsa-arse dcasii -dcse tnalta-tnalte

aprlnsa-aprinse coapta-coapte frumoasa-frumoase

apta-apte Ialnic-falnice fudula-fudule

rara-rare rotunda-rotunde scunda-scunde

stupid-stupide vinaUi-vil1cte albastra-albastre

Fac execp/ie i seaca - (alune) sed f larga - (rochii] hl'gi; lllngii - (scinduri) hl1lgi: nOlla - (carti) noi.

2. Femininele terminate in -easc a, -esca fac pluralul in -e~ti:

soIntii Mbu;!{ comedii Imrlc.$fJ fapte grote~tt case orii~enqtj

clntece 1'it(jt~!I marfuri romiinefll mindlri tiirallcstf vorbe p~siire~ti

65

3. Adjectivele terminate in -lea fac pluralul in -ele, ca ii substantivele eu acecasi terrninatie:

bUniddi}. ochesica }

bunicole . ochcsele

bunicea ochcsea

caldieidi } caldicele put~n(t)idi } putin(t)ele

caldicca putinea

frumu,~icii }

frumusele

frumusea

maricica }

ruiiriccle

maricea

mititiCii} itit 1

miu e e

mititea

scurticicii} ti 1

seur lee e

scurticca

tinerica } ti 1

mereie

tinerea

usurica }

, usurele

usurea

etc.

4. Adjcctivelc rea ~i grea fae pluralul: rele ~i grele.

5. Adjectivele terminate in -ee, -soare si -teare au pluralul

la fel ca singularul: glanda sebacee fata ascultdioare, gura decersoare uzina producidoare perna amortizoare

Veche arepluralul vecM.

6. Adjectivele terminate in -ule fae pluralul in -ul:

pasare gi'Ubliie piisari giUbui

apa »ereuie ape verzui

7. Adjectivele terminate in -le fae pluralul in -Ii:

stca ar gintie stele argintii

raza aurie raze aurii '

privire grijulie priviri grijulii

bautura siilcie bauturi siilcit

fala rosie feje r6~ii

glande sebacee

fete ascultiitoare guri deoersoare uzine produciitoare perne amortizoare

9.4 LOCUL ADJECTIVULUI FAT1\ DE SUBSTANTIV 1. Adjcctivul calificativ st5.. in mod obisnuit d u P Ii. substantivul sau: arbore fructifer, boala ascunsii, hrana rece, efeet hint fiiealor de.

86

Numai adjcctivul biet stii totdeauna ina i n tea substantivului sau,

2.. Unele adjective calificative pot sa fie insa asezate ~i ina i n tea substantivului lor, dadi li sc subliniaza importanta san li sc dii 0 semnificatie aparte (cxpresiva, pocticd) : alba ba trinete, slabii consolare! istea/d fata! terilnla caldura ! etc.

In aceastii pozitie s-au fixat bun, bUilli in formulc de salut : bun ramas l bUilii ziua l blwa seara! etc. si drag. dragii in for, mule de adresare ca dragii mama, dragi prieteni etc .

• Not ii. Din pozitia proclitica a adjectivului decurg uneori schimbari de intcles, daca. acelasi adjectiv poate sa apara si dupa substantiv, de ex.: in siirmanu! copil, adjectivul inseamnii "bietul" (copil), pc cind in (copilul) sdrman, el Inseamnii "sarac, lipsit de mijloace de trai", Nou inaiutea substantivului poate sa insemne adesea "aUul, alta, inca unul, inca una", de ex. olloua (povestire), pc cind dupa Inseamna "care nu estc vechi, recent'ir (0 povestire) 1WIIII.

9.4.1 Locul a dotUi sau mal millie adjrct£vc calijicali<'e Dona sau mai multe adjective calificative se a~za de cegula tot dupasubstantiv, ultimul adjectiv fiind legat adesea de ec1clalte printr-o conjunctiet

un nue verde, biitrin

o persoana voinicii !ii impuJUI!oare un lemn lung, in·covoiat

un prietcn bun, vesel, t'ioi si indatoritor

Scria de doua sau mai multe calificative se poate plasa ~l lnainte de substantivul la care se refera, dar numai daca existd Intentia de a le sublinia intelesul.

Dintr-o scrie de doua sau rnai multe calificative, unul, mai rar doua, se pot aseza tnainte, iar restul dupa substam tiv, de ex.'

un mare edificiu, £1tiJl(, alb, [rumos ~i striilucit(}f

un tinar ii viteaz ostas romdn

8'l

• Not 11. Alegerca adjectivului sau a adjectivelor care se plaseaza inaintea substantivului nu este reglementata gramatical, Mai des se intilnesc in accasta pozitie adjective ca:

bi'itrin bun drag frumos grcu

important original mare

profund putin remarcabil tinar

mic mult

nou

• No tii. Nu se a~a7.ii inaiute decit rareori, mal ales tn poezte. adjectivele provenite din participii (llaitie rupee; nu iuvers}, multc numc de culori ~i numele care arata provenienta localii (un amic hiica1tan) etc., intre aItele ~i fiillJdi acestca din urma devin substantive tn pozitia amim ita.

gIJ Locul ad.jectieelo« dcterminatlt»

Adjcctivele determinative se impart din punctul de vedere al locului pe care 11 pot avea fata de substantiv in trei categorih e ) Determinative C1l lac [ix inaintea substantivului, cal

acest }

cal, strugurc, baleen, toe etc.

acel

aceasta } .

prietcnd, gheata, institutie, placere etc.

acea

acelasl aeeeasl alt

alta diva cltiva cfteva

fiecare oricare oriee ni~te unB unele

cal, strugure, baleen, toe etc, ~rictenii, gheata, institutie, placere cal, strugure, bakon, toe etc. prietcna, gheata, institujie, placere timp

cai, struguri, scolari, tineri etc. prictene, ghcte, volume, ceasuri etc.

I ,,1. 't~"" prietena, We et c.

cai, prietene, ghete, volume etc. cai, prieteni, morcovh pepeni etc. prietene, ghete, volume, ceasuri eto.

etc.

etc.

88

b) Determinative en loc fix dupa substantiv: acesta, aceta, aceasta, aeeea, de ex.:

I acesta calul, strugurele, balconul, tocul

acela

. tIt . . . t { aceasta

prlC ena, g lea a, institutia c c.

aceea

c ] Determinative care pot sa aparii at£t tltainte cit # dupa substantiv:

intreg, muntele intreg, £Illregul mnnte, intreg satul, illtregul sat, intreaga seara ('tC'1

tot tot muntele, muntele tot, tot satul, satul tot, toata seam, seara toahl etc.

• Not a. Adjectivele posesive se plascazii de preferinta dupa substantiv, dar in limbajul poetic sau numai cxpresiv este pennisa ~i asezarea lor inainte, de ex.: ale noastre dcagi drapele,

9.5 CmIPARATIA

Pentru a arata In ce mas lira un object are calitatea exprimata de adjectivul calificativ, acesta se allii sau trece la un grad de comparatie,

Sa luam urmatoarele exemple:

(1) Dumnealui doreste 0 Iimonada rece.

~2) Dumnealui doreste 0 limonada mairece {decit aceasta], (3) Dumncalui doreste limonada cea mai rece (pe care Q aveti)

(4) Dumnealui doreste 0 Iimonada foarte rece.

Calitatea de rece a obiectului este inniti~ata in trei grade; la po zit i v (I), la c 0 111 par a t i v (2) ~i la s u per 1 a t i v (3 si 4).

Comparatia constituie un sistem ~ este totodata 0 categorle gramaticala.

9.5.1 Gradul poz{tlv

Cea mai mare parte a adjectivelor in forma lor simpIa stnt Ia gradul pozitiv: acru, amar, "un, cald, dislins, elegant, Jm. grijuliu, liam!c, idiot, limpede etc.

89

Citeva sint ea tn/des la comparativ san superlativ (pentru acestea, vezi p.92).

9.5.2 Gradul com parati»

Grad111 comparativ cuprinde 0 varictate de nuante care permit stabilirea a trci subdiviziuni: un comparativ numit de .superioritate, unul nnmit de egalitale ~i al treilea, de infcrioriteie,

Astfcl, In:

Bautura aceasta este mai amarii dccit fierea avem un comparativ de sup e rio r ita t e.

In:

Anghinarca este la [cl de {[mara ca (~i) fierea Anghinarea estc tot atit de amara ca (~i) fierea Anghinarca este tot a~a de amal'll ca (~i) fierea

avem un comparativ de ega lit ate, iar in:

Coaja de nucii estc mai pu/in (san 1I111lt 11lai PH/ill) amarii decit fierea

avern un comparativ de i n fer i 0 r ita t e.

Comparativul de to ate categoriile se formeaza eu ajutorul adverbclor mai.i. {dccil } ~i al grupnrilor de cuvinte care f unctioneaza ca un adverb: la fci de, tat (asa ) alit de ... (ca), mai "utin ... {tlccit }, mull niai pufi1l ... (dccit).

9.5.3 Gradul superlativ

Intre urmatoarcle dona superlative:

Cel mai [rumos PMC din Capitula este Cismigiul ~l;

Cismiginl este un pare [carte /I'U1I10S din Capilala, deosebirea consta III faptul di parcului Cismigiu i sc atribuie in primul cxcmplu 0 calitate la gradul superlativ in functie de aceeasi calitate a cclorlaltc pare uri din Capitala, pe cind in al doilca, lucrul acesta se face fara refcrirc la alte parcuri,

Cel mai /1'7l11lOS cste un supcrlativ prin care 5e pune In relatic obicetul astfcl caracterizat en alto obiecte privite din acelasi punct de vedere, El este U1! superlativ de relatie sau relatil'.

Foarte /1'1I1110S cste un superlativ care nn rnai rezulta dintr-o operatic ca cea de mai sus. EI este un supcrlaUv absohu,

Superlativul absolut-tip sc construieste cn adverbul foarte urmat de adiectiv. Exista 1ns;1 a scrie de advcrbe care indeplinesc acelasi rol in vorbirca culta curcnta san In limbajul popular, de ex.: prca, grcu, tare, (bu«, [rumos, miudr« etc.). e'ttmordinar de (bun, frumos, mindru etc.), formidabi: de ....

90

nemaiausit de ... , nemaipomeni« de ... , nespns de .... teribil de ..• etc. ~i chiar un substantiv intrcbuintat ca un adverb: joe de (Erajoe de ttiiuios; era iuinios Joe).

9.3 A Compllra.tivul de egaliiate prcscurtat

Sa privim cu atentie urmatoarcle propozitii: (I) Era usoara ca un fuIg.

(2) Cara sad grei ca plumbul. (3) Era ca un fuIg de usoara,

(4) Cara sad ca plumbul de grei.

Toate contin 0 comparatie de egalitate din care lipsese 'nsLi adverbcle astcptatc, adica (1) si (2):

Ila feI de (I) Era asadc

tot a~a (atit) de

I usoarii ca (~i) un {ulg,

Ila Icl de (2) Ora sad asa de

tot a~a (aUt) de

In (3) ~i (4) s-a produs 0 in v e r sa rca clementclor comparatici: al doilea element trecind pc primul loc ;;i primind inaintc pe dr.', adica:

grci ca (~i) p'umbul.

I la fcl (3) Era ca (~i) lin fulg asa

tot a~a (aUt)

I lafd (4) Gira sad ca (~i) plumbul I asa

tot a~a

I de tl~oara.

I de grd. (atit )

Situatia tn care adjectival, desi esto la cornparativul de cgalitate (indicat prin ea), nu mai primeste pe la fel, tot Il~ai tot alit i1 putem numi cornparativ de cgalitatc prescurtat.

9.5.5 Superlatimtl ascuns

Sa urmarirn adjectivele din urmatoarele cxemple r

(I) De harnic, nu-l intrece nimcni.

(2) De lene« ce era. nici bucatura la guru nu si-o ducca.

91

Ambele exprimd. dar rara adverbele obisnuite, un superlatfv absolut. El rezulta din combinarea unui comparativ de egalitate cu un predicat negativ ~i poate fi analizat astiel: (1) (AUt) de kamic (cste ea nimcni altul, deci) nu-l intrcc • • imelli.

(2) (AUt) delcnes cc era (de neinchipuit. did) nici buciilura ... Superlativul ascuns face parte totdeauna dintr-o cornparatic cu un Iapt ncgativ.

9.6 ADJECTIVE CARE NU SE COl\[PARli.

Multe adjective nu au grade de comparatic, de cx.: (plan) c{n,cinal. (industrie) extracli:'ii, (terrnen) final, (papilc) gustative, (simt) olJacfiv etc. Dupd cum se vede. estc verba de adjective din domeniul tehnicii ~i al stiintoi.

Atarii de ele, sint 9i in limbajul cult general adjective adnrl un injeles care nu pcrmite comparatia. latii pc cdc mal frecvcnte ;

absot«t capita)

comptet

depUn defillitlv } desivi~U enorm esentlal fundamental inferior maxim

minim optim perfect prim principal tarisim

"care nu se poate compara, f!ira egal"

"de cea mai marc importanta, foarte important, cit se poate de important"

"cit se poate de plin, plin pina la ultima picatura, pina la ultima bucata. pina la uItimul loc'

.complct'

"adus 5a,U ajuns la capat, la ultima fortna, la ultimul termon, Ia sfirsit"

"cit se poate de mare"

"care priveste esenta unui Iucru" "de bazii, de temelie"

"aflat dedesubt din punet de vedere icrarhic" "cel mai marc, foarte mare, cit se poate de mare"

"eel mai rnic, foarte mic, cit se poate de mic" "cel mai bun, foarte bun, cit se poate de bun" "desavir~it, definitiv"

"eel dintii"

"primul dintr-o serie prin importanta" "eel mai rar, foarte rar, deosebit de rar"

92

secundar sublim

substantial superior

suprem ultim

"al doilea dintr-o serie prin importanta" "aflat pe treapta cea mai Inalta a frumosulul, a moralei etc."

"care face parte din insilfi substanta lucrurilor" "aflat din punct de vedere ierarhic deasupra, mai sus'~

"celmai de sus, foarte sus, cit se poate de sus" "cel din urma, foarte in urma, cit se poate de in urma, dupa care nu mai urmeaza altul'

9.7 COJ\IPARATIA LA UNELE SUBSTANTIVE

Uncle substantive pot avea grade de comparatie, de ex.e (I) Tinarul acesta este mal artist decit credcti,

(2) Un prozator bun este mal poet dedt un poet slab. (3) Ti-a fost mai prieten decit multi altii,

(4) E?tifoarte copil, daca crezi tot ce ti se spune.

Conditia pe care trebuie s-o indeplineasdi un substantlv

ca sa primeasca un grad de comparatie este de a avea in continutul Iui ideea unci insusiri, de ex. i artist, Mrbat, eetatean, copil, derbedeu, escroc, femeie, lichea, mo!? prieten etc.

Intr-o situatie asemanatoare sint ~i unele nume de animal.' folosite injurios la adresa oamenilor, ca bou, ciine, pore, vaca etc. (X este mai pore decit V).

9.8 FALSA COi\1PARATIE

sa luam in discutie urmatoarclc exemplet (1) Mal tali oamenii viseaza,

(2) Ce aflase era mai nimic,

(3) Venise mai mort de oboseala.

Adjectivele tot, nimic ~i mort fae parte din categorla celor care nu pot avea grade de comparatie, Cu toate aces tea, propozitii ca cdc de mai sus intilnim in mod eurent. Adjectivele amintite nu sint 1n5a la comparativul de superioritate in nici una dintre eele trci propozitii, cum pare Ia prima vedere, cad mai to!i (oamenii) din (1) tnseamna de rapt aproape tali (oamenii), mai nimic din (2) inseamna aproape nimic iar mat mort din (3), aproape mort. Ceca ce induce in eroare este obisnuinta

93

noastra de a lua pc mal in astfel de situatii ca adverb de comparatie. Dar adverbul mai are si alte intelesuri. Unul dintre ele este ~i eel de aproape pe care il intilnim ~i in constructii ca mai, mai sa lIit te obseru de ati{a lume,

9.9 FORMAREA AD JECTIVELOR

Exista un numar de adjective de bazii. numite ~i p r h mar e si un numar foarte marc de adjective formate prin derivare de la substantive, de la verbc si de la alte adjective cu ajutorul sufixelor : -aI, -ar, -as, -at, -hll, -ese, -e1 (-iiret), -ist, -Ill, -os, -tor, -ul, Aici luam ill discutie numai pe cdc Iors mate de la substantive ~i verbe,

Adjective formate din substantive

substa1itivlIl ad jectivtll vamal

fugar (priviri fugare)

bucluc buclucas arama

narav naravas carii.midii

buzii buzat mijloc

cer ceresc 'apii.

lume lumesc frica

Adjective formate din verbe

varna fuga.

11crlml locui iubi certa sari \'amma

substaniiuul adjccti!:ul

C.F.R. -ceferist

zeflernca zcflemist

aramiu caramiziu mijlociu apos fricos

ad.jccthru] locuibil

iubet, iubarc] certaret saritor va.tiimator

etc.

La accstea se adaugii multimea de participii folosite ca adjectiv, de ex.: aMtttt, ars, copt, fermentat, fermccat, Iwtlirit; initial, tnti'il'lt, liinturif, nuincit, onorai, ncsocotit, piiciilit. rciras, siiriicit, lcrfcli), umbla: etc,

9.10 DECLINAREA LA ADJECTIYELE CALIFICATIVE

Adjectivcle calificative se dcclina numai clnd inso'esc substantivele Ia care se refcra, indiferent daca se ana linga. acestea sau sint desparjitc de elc printr-un cuvint sau prin

94

mai multe cuvinte, de obicci, printr-un determinativ. In functle de pozitia fata de substantiv, avem urmatoarele posibilitati:

1. Adjectivul calificativ sUi imediat dupi substantiv, tipul: om bun sau omul butt, casa mare sau casa mare, bat lung, batul lung etc.

2. Adjeclivul calificativ sta dupa un determinativ, asezat el insusi dupa substantiv, tipul: ernul acesta bun, omul eel bun, poetul meu preferat, fa:a aceea pallda, mina aceasta mica, exercitiul tau zilnic etc.

3. Adjectivul calificativ sta imediat inainte de substantiv, tipul: bun om, bunul om, trumuasa fata, frumoasa fata, albastru eer, albastrul cer etc,

4. Adjectivul calificativ urmat de un determinaliv 5ta impreuna eu acosta inainte de substantiv, tipul: cuneseutut nostru scriitor, vechea noastra prietenle, frumosul tau vis etc.

5. Adjectivul calificativ precedat de un determinativ sUi. impreuna eu aeesta inainte de substantiv, tipul: al vostru drag parinte, a ta iubita mama, al nostru scump pamint, acest mare scrlitor, acea frumoasa fata etc.

6. Un adjectiv calificativ stii imediat inalnte ~i altul irnediat dupa substantiv; tipul: tinar savant roman, noua ramura industrialii, important moment ~tiintifjc, marele savant elujean, noua ramura lndustrlala, imporlauta convorbire politi ca.

La toatc tipurile eu adjectivele calificative masculine ~1 neutre plasate dupa substantiv, acestea nu-si modified forma de caz gramatical in cursul dcclinarii (dar au singular ~i plural).

La toate tipurile eu adjectivele calificative plasate imcdiat tnalnte de substantiv, acestca se declina eu ajutorul articolului, La tipul 5, adjectivul califieativ l~i schimba forma numai dad este precedat de an u mit e determinative ca acosta (vezi.96).

La tipul 6, arnbclc adjective l~i schimba forma cind sint feminine.

La tipurilc eu adjectivul articulat asezat inaintca substantivului, cazurile gramaticale sint indicate de articol care nu aparc ~i la substantiv.

95

9.10.1 Declinarc« UPt/lui 11 om bun, omul bun
sitlg1~lar; I (ira articol singula"i cu arlicol
N.A. (acest) om bun omul bun
G.D. [acestul] om bun omului bun
V. om bun!
N.A. Mt lung Latullung
G.D. (aeestui) bat lung biitului lung
v.
rUral plural
N.A. acesti] oarneni bunl oamenii bunl
G.D. aeestor) oameni buni oamenilcr bun!
V, oameni buni I
singular plural
N.A. ~accasta) casa mare casele marl
G.D. aeestei) case mari caselor marl
v. N.A. G.D. V.

N.A. G.D. V.

N.A. G.D. V.

N.A. G.D. V.

N.A. G.D. V.

N.A. G.D. VJ

9.10.2 Declinarea

singular

poetul meu preferat poetului meu preferat

tip~tlu{ 2/ poetul meu preferat plural

poetii mei preferati poetilor mei prcfcra«

exercitiul tau zilnic exercitiului tau zilnia

fata cea palida fetei cele palide

9.10.3 Declinarea tipulut 3/

singular lara afticol (aeest) bun prieten (acestui) bun prieten

(acest) albastru eer (acestui) albastru cer

(aceasta) frumoasa fata (acestei) frumoase fete

exercitiile tale zilnice exercitiilor tale zilnice

fetele cele palkie

tetelor cele (celor) palide

frumoasa fam; frumoasa fata

singular cu articol bunul prieten bunului prieten bunule prieten!

albastrul eer albastrului eel

frumoasa fata frumoasei fete

plural iiira arlirol N.A. (acesti} buni prictenf G.D. (aces lor) buni prieteni V.

N.A. (aceste) albastre ceruri G.D. (acestor) albastre ceruri V.

1\'..'\. (acesic) frumoase fete G.n. (aces tor) frumoase fete V.

plm al C1t ilrfiwl bunii prictcni bunilor prietcni

albastrclc ceruri albastrelor cerun

frumoasele fete frumoaselor fete

singular

9.10.4 Declinarca tip1llul 4! minunatul tau vis

plural

KA. cunoscutulnostru scriitor cunoscutii nostrl scriitori G.n. cunoscutului nostru scriitor cunoscutilor nostri >-erii,. tori

V.

N. A. minunatul tau vis C.D. minunatului tau vis

v.

N.A. vechca noastra prietenie G. U. vechii noastre prietenii V.

rninunatele tale ,isuri minunatelor tale visuri

vcchilc noastre prietenli vechilor noastre prietenii

9.10.) [J" linarea lipul1l! .J! al vostru drag parinte

singular

N.A. (acest) al vostru drag parinte

G.D. (accstui) al vostru drag parintc

v.

N .A. (acesl) mare scriitor G.D. (acestui) marc scriltor V.

N.A. acea indrazneata idea G,D. acelei indrib:nefe idei V.

plural

(acesti] ai vostri dragi pl. rinti

(accstor) ai vostri d[~ piirinti

(accsti). mari scriitori (accstor) mad scriitori

Grell' iudrazuete idei acelor indraznc]e ide]

97

N.A. oricarc spumos val G.D. oricarui SPUlllOS val V.

oricare spumoase valurl oricaror spumoase v aluri

fJ.70.o Declinarea tipului 6, tinarut savant romin

singular plural

N.A. (acest) tinar savant roman (acesti) tineri savanti romani

G.D. (acestui) tinar savant (acestor) tincri savanti

roman rornani

V. tinere savant roman! tineri savantl romanil

tlnarul savant roman tillarului savant roman

tinerii savanti romani tinerilor savanti romanl

N.A. G.D. V.

N.A.

G.D.

(acest) :emarcabil studiu (aceste) remarcabile studii

economic cconornice

(acestui) remarcabil studiu (1cestor) remareabile studii

economic economice

V.

N.A. remarcabilul studiu eeono- remarcabilele studii eco-

nomic nomice

G.D. remareabilului studiu eco- rernarcabilelor studii eco-

nomic

nomice

V.

N.A.

G.D. V. N.A. noua ramura industriala G.D. noii ramuri industriale V.

[aceasta) nona ramura industriala

(acestei) noi ramuri industriale

(aceste) noi ramuri industriale

(acestor) noi ramuri indus. triale

nolle ramuri. industriale noilor ramuri industriale

s.u ECHIVALENTELE ADJECTIVULUI 1. In propozi!ie

Adjectivul poate fi echivalat intr-o propozltic de un grup

de cuvinte, de ex.:

(I) Aeesta este lanka fara fridi.

(2) Au alergat pe un drum CIt bolovmtl.

(3) Ii vorbea mereu de dragostea lui de fiu.

98

(4) Sc vedc 0 zare de joe.

Grupurile de cuvinte care. fara a Ii propozitii, au inteles de adjectiv se numese 10 cut i un i (adica ex pre s i i) adjectivale,

Locutiunile adjcctivale sint atributele substantivului la care se refera. Ele au rolul de a nuanta exprirnarea, mai ales atunci cind nu exista un adjectiv care sa redea cu aceeasi precizie ideea din locutiuni. Astfel, Ionicd jara jricii ar putea sa apara si sub forma Ionicd eel cura jos sau Ionicii eel indriiznc] sau Tonica £ndrii::ne{ul; dar Iocutiunea jara jrica pune altfe1 in lumina curajul lui Ionica. Alteori este preferata Iocutiunea, fiindca un adjectiv nu se mai ana in uz : dragostea lui de jilt, de cx., ar putea sa se exprime ~i prin dragosiea lui jiiascii, dar adjectival jiesc tnsemnlnd "de fiu" nu se mai intrebuinteaza astazi aproape deloe. In sfirsit. unele locutiuni adjectivale nici nu au corespondent un adjectiv, de ex.: par de culoarca abanosului (un adjectiv de la «banos nu exista].

2. 1 n f r a z a

In fraza adjectivul poate sa fie echivalat printr-o propo-

zitie. Sa luarn in discutie frazcle :

(1) Ideea voastra este asa cum mi-am £nclzipllit. (2) Gaina care ciriie scam, dimineata n-are ou.

In (I), propozitia subliniata este 0 predicativa ; in (2), ea este 0 atributiva. A$a cum mi-am inckipuit din (I) joaca acelasi rol ca un adjectiv, de ex., ca banii, frmnoasii, limpede, e_xcclentii, proastii, rea, ciudatiieic. In (2), care C£r£ie este un atribut al substantivului giiina, care se poate exprima ~i el Ia nevoie printr-un adjectiv: cirii/-oare.

9.12, PROPOZITIA PREDICA TIV A CU ROL DE ADJECTIV

Sa Iuam urmatoarele exemple:

(1) Padurca era cum 0 uisaseni cu.

(2) Satul nu mai era {asa ) cum it ~tia din copilarie.

l3) Sa fie oare colegii lui chiar a;;a c1m~U injii/i$a acest om! 4) Ora este cit dorifi dUlnnea'Uoastra!

n cele patru fraze avem cite 0 propozitic pre d i c at i vii care corcspunde unui adjectiv sau ideii de adjectiv, potrivit eu urmatoarea schema gencralii:

El (aceasta] este Ea (aceasta) era etc. etc.

}

+ CU~lVA sau CIT dezvoltate tntr-o propozitie.

99

9.13 PROPOZITIA ATH.l.BUTl vA. CD IWL DE AD. JECTIV

Intr-o propozitie, adjcctivul este de cde IIJai multe orl

atribut al nnui substantiv:

~i-a Gumpttrat un ceils de~teptator. VIi' recomand pc omul acesta.

Daca adjectivul atribut sau un echivak-nt al lui din eadrul propozitiei este transforrnat intr-o propozitie, aceasta din unnii este 0 a t rib uti V ii. de ex.:

(1) Si-a cumparat un ceas care sa-l dt'5icpte dimlneaja

devreme.

(2) Vii recomand pe ornul despre care v-an« vorbit.

(3) Nu mai intilnise 0 fiiula. care sa-l lmpresi01Mze alita.

P'r o p o z i t i i a t r i b u t i v e c a l i f i c a t ive ~i

pro p 0 zit i i a t rib uti vee x p 1 i c a t i ve Propozitiile atributive sint dupa intelesul Icr de baza de doua fcluri: cal i fie a t i v e si ex p l i cat i ve.

Astfel, in fraza: Gaina care dyNe seara, dimineata nu are OU, propozitia care cirtie seara este cal i f i cat i v ii, pentru ca ca arata ca nu orice gaina nu are ou dimineata, ci numai aceea care cirlie seara.

Precizarea adusa de propozitia atributiva calificativa este !!trins legata de lntelesul intregii fraze, In cxemplele anterioare (1-3), toate atributivele sint calificativc,

lata ~i citeva atributive e x p l i cat i V e:

(4) Omul, care esie un animal social, i~i procura cele necesare vietii prin munca,

(5) Cartea, care uprczi1tta rezultatul unc; acth'itc7tt colecuoe, a devenit astaz! Ull bun al tuturora,

(6) De ceas, care indica timpul. este greu sa te lipsestl,

Dupa cum se vede, atributivele explicative aduc ~i ele 0 specific are. dar ea nu este strict necesara, Frazele (4-6) nu §i-ar schimba intelesul daca n-ar avea atributive, fiindca acestea nu fac dccit sa atraga atentia asupra unui lucru III general cunoscut. De aceea, ele se pun intre virgule.