i.

,il: *dns;:r:lx
;t tkis*r*
{S
&l!l
ii:,,Y&
Inaded
by
w+:
ffi
,'
rlF
ADIiIA GRIGORE
oRTOGRAFIA
9l
PUNCTUATTA
la clasele
primare gi gimnaziale
Edilia a 2-a, revizuiti
Si
adeugiid
dh
TH{EhI
up{oaded
bv Sfef50
Editura Ars Libri
Descriere| CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
GRICORE, ADINA
Ortogmlia
$i
pdnctua{ia la clasele primare
ti
gimnaziate
/ Adina
Grigore. - Ed. a 2-a, rev. - Coste$ti : Ars Libri, 2012
ISBN 978-606-574-266-6
811. 135. 1' 35( 075. 33)
Conlinutul prezentului auxiliar este in conformitate cu cerintele
programei
$colare
ln vigoare
Si
cu standardele curriculare.
Referent
$tiinlilicr
Pxtf Univ. Dr. Constantin
librian,
Universitatea din Pite$ti
Copyright O Editura Ars Libri, 2012
Tehnoredactare: Mariana Muscalu
CorecturS: Adina Grigore
Comenzi :
Editura Ars Libri, Coste$ti,
jud.
Arges
Tel.fax: 0248 546 357
0723 170 664
E-mail: arslibri@vahoo.com
www.edituraarslibri.ro
Tiparul executat la Tipografia Polichron Industry 2006 Costegti,
jud.
Arges
CUPRINS
Cuvant tnainte
Ghilimeleb sau semnele ciErii 1"...")
Punctele de suspensie,.
Sennele ortografice
Cratima l-)
Apostrotul {')
Scrierea cu literi mare
6
7
8
12
15
18
19
20
22
23
25
28
30
33
38
40
41
42
43
45
48
51
53
56
59
61
63
65
67
69
71
73
12. CEL/CE-L
13. CEA/CE-A
75
77
79
81
83
85
87
88
90
92
94
96
98
100
102
104
106
108
110
112
114
116
117
119
121
123
125
127
129
132
134
136
138
140
142
144
'146
149
' 151
153
52. DELOC/DE LOC,
Cuvdnt inainte
Auxiliarul didactic
,Ottografia
$i
punctuatia
la clasele
pinare
si
gimnaziale"
este adresat aftt elevilor
din clasele pimarc,
precum gi
cetor
din gimnaziu.
deoarcce
cup nde semnele de
punctuatie,
oftoqranete
si
omofemele prevezute
de Curiculumul gcolar,
dar
gi
atteti prezenie
frecvent in brteb litenre.
Acesfa
esfe struclurat pe
notiuni teoretice, texte-exemplificatoare.
exetctltr aprrcatNe, conpunen granaticale
Si
texte
pentru
didai.
Exerctliile
aplicative propuse
au rolul de a contibui
la fomarca
unor
dgnlnden.de
391iae
corectd din
punct
de vederc grunaticat
(at
orlografiei
Si
al
punctuatiei).
, .ldrgsel
indemnul de a
parcurge
exerct4iile propuse,
cu scopul de a
de.zvolta^elevilot
no.lti capacitdli
de exptimare
o/a/6 gl
scnbd gl
de a /e
stimula increderea in sine.
Autoarea
SEMNELE DE PUNCTUATIE
P
-Olq
ryl'
la sffrgitul propoziliei pdn
care se transmite o informatie.
(pmpozilie
enunlialive)
Ca semn de
punctuatie,
el marcheaze pauza
care se fa in vorbire intre
propozilii
independente
c inteles.
Exenple:
Copiii a$teapti vacanla
cu neribdare.
Vjsul ursulelului s-a indeplinit,
1. Scrie doud propozilii
la sfargitulcerora
sd folosesti
Dunctul,
2, Scrie
punctulin
cisulele ljbere.
l\4aria cite$te o carte LJ Este o carte cu
poezii,
scrisd de Mjhai Emjnescu
I
A citit
poezia
,Luceagrul' cu mare interes Ll
. 9..
Sq.ri9 c.ale o
prgpgzilie
enuntia ve in care si
jntroduci
pe
rend cuviniele
,calte,
Si
"padur".
la inceputul, in interiorulgi la sferFitul propoziliei.
La sfAr$itul
prcpoziliei prin
care se cer informalii se scrie semnul intrebidi
(?) . (propozilie interogative)
Exemple:
[,4ergicu mine sd culegem
ghiocei?
De ce nu aificut ordine in camefa?
Cine a cagigat concursul?
Cand vei scrie lemele?
1. Scrie trei
prop0zilii
la sfargitulcarora s, folose$ti semnul intrebarii (?).
2. Pune semnele de
punctualie
mrespunzitoare:
^. ". - Tl
utne canla LJ
Cum ai ajuns aici!
Unde ai
pus
ci{ile
--_l
uano v[ acasa !J
3. Scrie intrebdri
potrivite pentru
urmatoarele rispunsuri:
a)
Prietena mea este Corina.
b)
Judelul nostru este Argeg.
c)
lanis este un copilcuminte.
d)
[,4aine me duc la circ
4. Transforma umetoarele
propozilii
enunliative in
propozilii
interogative.
infloresc trandafrii.
A trecut anotimpul vara.
Vom merge in tabere.
in
pidure
canle
pisereble.
5. Subliniaz,
propozilia
scise corcct.
Ce ciet ingrijitl
Ce caiel ingrjjit?
Cine c6ntd?
Cine cantdl
Unde te duci mai nel
Unde te duci mai ne?
Pe cine cauli?
Pe cine cauli.
6. Adreseaza intrebiri{inend cont de urmitoarele situali
prezentate:
a) Veri$orul meu a venit in viziie.
b) Ai
pierdut
rechizilele
prcferate.
c) Viziteziun muzeu.
7, Cmstruieite un dialog intre line
gi
bunica.
8. Formuleazd doud intreberi referitoare
la urmetoarca
propozitie:
Poezia
,Somnoroase
pasereb"
este scrisa de Mihai Eminescu.
9. Descopere inhebirile
Si
scrie-le corect:
Undeadisperutsoarele?
Cineace$tigatconcursul?
Cumaiajunsinpeiteri?
10. Pune in ordine cuvintele urmatoare
9i
formuleaze
in doue modurj intrebarea:
"'Ef;-.lf*dEtr
oll;;il@fil]tr
au inflorit
c)
[s'idt*l[t*t" ]Ell-ir"ltr
primAvaxa
[*d ]T'1*l
E Eltr
d)
I 1 , Formuleazi raspunsuri la intreberile
ghicitoarel
Care cer nu are stele?
Cine rasare fArA se DUi simanta?
Care este cea mai mare rozeloare de creioane?
Cine musce
Si
nu latre?
Cinei brau
peste
cer?
Semnul excl ami ri i tl )
Semnul (!)se scri e prcpoziliei prin
care se expdme:
-
o strigare
{o
chemare)l
- un salutj
-
o comande (porunce);
- un indemn;
-
o rugiminlej
-
o mirare;
- o bucude.
Exenple:
a)
-
Venili, haiven;li, dragi copii!
b) - Bund ziua, Vasilice!
c)
-
inctali,
grenga.ilor!
d)
-
Te rcg si ii maiatentl
e) -AjutorlAjutor!
f)
-
Vai ce frumos, vai ce tablou frumos!
g)
-Ciocarlia!la
ascultali
$i
uilali-va in soarel
1. Formuleaze
propozilii
la sfar$itul cdrora sA scrii semnulexclamidi
(l).
2, Scrie trei
propozitiiin
care sb se afle cuvantul
,George,.
Propoziliile se exprime:
a) un salut
b) o mirare
c) o urare
3.
a)
b)
c)
Ce exprimd propozilia,Ce ploaie
rcce!,? Bifeazi
caseta corespunztoare.
o urare n
o intrebare n
o exclamare n
4. Abeluie$te propozitii
dupd modet, folosind
beiat.
Exenplr: Am cules
ghiocei
frumogi.
Ce
ghioceifumogi!
cuuinlele:
d
h i ocei, fl oti,
5. Taie cu o linie semnele de
punctualie
gregite.
Cef l or i f i l moase. ! ?
Am cumpdrat ci 4i , !?
Cand este zi ua ta. !?
6. Creeazi un dialog intre doi colegi, cafe si contind
9i
doue
propozilii
exclamalrve,
7, Scrie doue cuvinte cu sens opus
pentru
cuventul
,,a
nerge,'
$i
formuleaze
enunturi exclamative cu ele.
8, Pune semnul corespunzetor la sfargitul
propoziliilor:
Ce
plecut
este sd admiri marea la apus de soare n
- Bine ativenit L l
Se fii ateni cu ce intopqe citegti semnele de
punctuafie
n
Ce frumos au cantat L l
Ce frumos au cAntat feteb n
SE
buEtf50
Virqula
(.)
Virgula se folosegte:
a)intre cuvintele uneienumerdd, cend nu sunt cuvintele
"gj,, ori
,,sau";
b)
pentru
a despe4i de restul propoziliei
numele pers;anei
cereja i se
adreseazd cineva. (o
strigare)
Exemple:
a) 'Am
cinci copiigi n-am de serbStod nimic: nici bani, nici
porc,
nici mAlai, nici
lemne de foc."
b) "Ca
toli
puiide
urs, Fram s,a niscut fArA ochj,,
Scrie
pmpoziliiin
care sd enumeri:
rechizitele din
ghiozdan;
1.
a)
2, Bifeaza cisuta din dreptul
propoziliei
in care
punctuatia
este scrisi crrect:
fl Vino astizipe la mine, Antonio!
X aunico, ce faci?
E Antonio, vino astAzipe la mine!
3. Rdspunde la intreberib de mai
jos
folosind cat mai multe virgule:
a) Ce
jucerii
aiin case?
b) Cum se numesc colegii din clasa ta?
4. Formuleazi doui
pmpozilii
in care sA fobsegti virgula intr-o enumeft e
9i
o
strigare,
5. Formuleazd cate o
propoz4ie
enunliativa, exclamalivi
9i
interogativa in care se
folose9ti
vifgula
gisA
infoduci cuvanlul
,,vara'.
6, Scrie.semnele de
punctualie
corespunzitoare:
a)jii minte c6te bucali de
paine
ar fi avut tovaregul dumitale
I ruoua ucatitr oomnule iudecdtorl
E
Si cdte a mancat elde toate f] s\
T;A
E Cl nci bucati l ca
gi mi ne
Idomnute
i udecdtorl
I oar oe intrecutl cate i-au mai ramas I
I
patru
uucatltroomnule
iudecdtorI
f Brn n 1., ..r9 .u"m si ne inlelegem cat se
poate
de bine ['
b)' Lupu-$i schi mbe
perutndar
naravul ba tr"
"Dupd
fapld I
girisplaii
f "
. f - 1, , . .
- 1
, , La
pt act nt e
I nat nt e LJ t a razDor I naporLI
' Daca
da n n-aiI
'Cand
p;5'62
nu-;...$ !
ioaca soarecri oe masa tr"
,Ce
ti e nu-l i pl ace tr ahui a n*i face I "
,[Iai
bine rai l;tz iu I decat niciodata I
,Dec6t
codag in orag l mai bine in satul te! fruntai--X "
,,Cine
nu munce$le la tinerele L-J,n-afe la bdtfanele L-1"
7. Tfansfomb
propozilia
date, folosind pe
rand doud, trei, fespectiv
palru
virgule.
It,4a a, loana
$iAndrei
merg in excursie.
Doud
Duncte
(:)
Doui
puncte
esle semnul de
punctuatie
care anunti vodirea directi sau o
enumerare, o explicalie, o concluzie
Si
marcheaze totodau o
pauza,
ln general
mai
scurtd decel cea indicate
prin pugt.
Ele se
pun
atat la sfarsjtul unei fraze cet
$i
in
interiorulei.
Doue
puncte (J
se scfu:
a) inainteauneienumereri:
b) b sfargitul
propozjlieicare
anunle vorbirea direcia a unei
persoane,
"Chiarin
clipa aceea rAsund limpede un sunel cristalin i cling-cling I cling-cling 1,,
,Se
incruntd
gi
i$i zise:
"Cum
si am eu o fire dezordonate?'
1. Scrie
Si
tu cate doui
propozilii
in care sd folosetti doue
puncte
(, penlru
cele
doui situalii a)
9i
b).
Linia de dialog marchea?A inceputul vorbidi
unei
persoane
care
partidipe
la
o convorbire, replica fiecirei pe$oane
intr-un dialog. De regul6, linia de dialog se
plaseazi
la capit de rand, precedatd
de spatiul pentru
marcarea alineatului
si
urmatd de blanc (spaliu).
Exemple:
,, -
Copii, in acest co9 e cate o
paine pentru
fiecare, a spus bunica.
- Am inleles cum le vom lmpdfii. "
1. Realizeaze un dialog intre loana
Si
l\y'alei.
2, Citeste cu atenlie unnetoarul text
gi
explice semnele de
punctuatie
in
,,Luai
telefonul
9i
formai numerul
grddiniteil
- Ab, vA salui... Nu vd super4i, cu cine vorb*:?
Cu
grbdinilal
imirispunse o voce
groase.
- Chi ar,.. gri di ni l a?
- Chiar,
- Atunci, iatd ce a9 dod sa ve intreb: acum dupA ce au
plect
ficut curdlenie?
Desigur'
(Nu nunai ]a
gddinild
- Octav Pancu ta$i)
' 1.
a)
Respunde la inhebed folosind,douA puncte,,:
Ce flod de
pdmivare
cresc in
gredina?
b) Care sunt zileb seDtemanii?
mrecteaz,
gre9elile.
loana a fost la circ.
Ce ai vezut ac.lo
Am v6zut elefanli cai,
ponei.
2. Cate
greqeli
se afle in textul de mai
jos?
nsul corecl, apoi
gre9el
E
3
gre$eli
E
3. Foloseste,doui puncte"
in situatii
a) o enumerare
gre$e
E
diferite:
b) un dialog
4. Rdspunde la intrebedle de maijos folosind douA
puncte
$i
virgula;
a) Care sunt cifrele mpare?
b) Ce emisiuni
pentru copii vizionezi Ia televizor?
c) Ce
pomi iructiferi cfesc in livad;?
5. Corecteaze
gfegelilei
Cand vei sosi !
Vino mai repede?
Am vizionat
urmdtoarele filme.
Cine bate la uq6.
Am plecat acasd:
BunI ziua:
Ghilimelelq
sau semnele
citirii
{.. ...
,,}
Ghllimelele se intrebuinleazi
cend reproducem
intocmai cuvinte.
tifluri.
enunluri sau texle scrise, spuse sau gandite
de cineva.
Exenple:
,Oare
voj cadea pradd pieirii?"
se intreba Bredulel,
Opera literari
,Amintiri
din copihrie,' esle cea maicunoscuie
de cdtre copii.
1. Transcrie
urm;loarele propozitii
gj pune
ghilimelele
la locul
potrivit:
-
Am sa va clesc o
poveste
care se cheama
pungula
cu doi bani.
La ora de muzici vom invdla
cdnlecul Vine, vine
orinidvaral
2, Compune un lext din 5-7
punctualie
invilate.
enunluri,
in cafe si folose$ti toate smnele
de
Principala functie a
punctelor
de suspensie este aceea de a areta o
intrerupere a vorbirii, care
poate
avea loc in orice
parte
a
propoziliei
sau frazei.
Punctele de suspensie se noteaz5:
al intre
propozilii
de acela$ifel:
Se
gendege
... scrie ... igi aduce aminte .,, inchide caietul...
bl despatl cuvintele sau
propozitiile
explicative de restulfnzei:
Uneori ...
prca
rar... am
pofrA
de lnvilat,
c\ cend nereste efectul umAft de vorbitot:
Plec,,. in excurcie ,,. la ,., Paris!
dl cend marcheaze vorbirea incoercnb:
Ce este aposlroful, este ,,, ce esle, este ... este ,., arati ... nu aratd ...
el in cdtul citatelu,
puncfele
de suspens/b narcheaze
psa
unor
propozilii
sau a unol fraze:
,Aga
ce scoase
painea
din dulap, i9i teie o felie zdravene
*o
unse cu magiun
din beliug. (...) Atunci croitora$ul iSi ie$i djn
pepeni
$i,
apucend o basma, incepu se
loveasce firi crulare in
gramada
de muqte."
(Crolfora$u/
ce/ vfteaz
-
Fratii crimm)
f't dupd titluri de
poezii,
atunci cend acestea reiau primul
verc sau a
paie
din el:
"De{rlrece
anii,.,",,La mijloc de codru,.,'
(Mi hai Emi nescu)
gl
atunci cend exqine atitudini, sfiri, ilustend nharea, surptinderca
Ud
de
aele auzite, frind insotite uneoti de sennulintrebeii sau al excbneii:
-
[/-am intahit cu Alexandra la Bragovl...
. t l
hl
pot
line
locul unui
predicat,
atunci cend acesta lipseste:
Ei, copile, de
pe
unde?... Ce... interese?
n
T
f
1. Scde in casete smnele de
punctualie potrivite:
Sarut mana n bunrco n
Te sdrut n Marina I ce bine imi
pare
ce m-ai sunat n ii rdspunde bunica
L--jTe simli maj bine
flq6
riceala avuti
Noiam fost inoriioratiL i
I suti tin6til-iE ra ,imt mai bine I
!u
sa aigrip n sa nu racegrtn
L-JN{ullumesc
pentru grija pe
care mi-o
portil
La revedere n
2. Transcrie un fragment dintr-o oper,a literari, in care sd se afe toate semnele de
punctualie
lnvdtate,
SEMNELE ORTOGRAFICE
-
cuvinte
pronuntate
firA
pauzd (da-|, las"o, s-a dus,
li-l
dd);
-
cuvinte compuse
(p m-ministru, floarea-soarelui);
-
unele cuvinte care se fepete identic
(doaFdoar, foarteJoarte, mai-mai,
prea-prea).
Cratima aiutE la despe4rea in silabe a cuvinlelor: me-sea,
$ma-li,
pd-du-re
Se scriu cu cratimai
-
substantivele oblinute
prin
compunerea a doud substantive simple: apd-neagra,
conlabil-9el
gaind-de-munte, casd-muzeu;
-
numele oblinute din combinarea unui substantiv cu un adjectiv: crai-nou,
piatre-acra, bund-credinli, argint-viu.
-
cuvinte oblinute
prin
combinarea a doue adjective:
gol-golul, dulce-acri$o|,
alb-arointiu.
Cratima GI
1. Desparte in silabe urmetoarele cuvinte: fablo4 lebilde, teqe, aw, baloane,
gaptes{ezece, deznenbrat, incorcct, despre, rochie, untdelemn, drcptunghi.
2. Subliniaz5 forma corccte a subslantivelot umitoare:
floarea-soarelui - fl oareasoarelui
untdelemn
-
untdelemn
incurcabmne
-
incurcilemne
Cempulung - campulung
gure{asc;
-
gurecasce
dupd-amiaza - dupeamiaza
3. Transforme propoziliile,
scrlind
cu cratime
cuviniele
subliniate.
lul
supera!
{NuJ
supira!)
I!!
se mergila
joaci.
Unde!!j
cap, vaide pjcioare.
Bunicii mei
lgAU
ani mulli,
Iljn
cum si vin,
Emilia
!Uj&
temele scdse.
N[ii
place
matemalica,
4. Abetuiegte propozilji
cu urndtoarele
cuvinre: ,1_a nu_i, nuJ, nu-s, n-an,
de-o
veni, leo cunoa}te,
ne-o citi, de-i vedea.
lvlarcheze absefla accidentala a
primeisau
a
primelor
doud ciie: '918j
'89.
Se regdseste in unele imprumuturi din alte ljmbi, cum sunt (nume proprii
strline
-
D'Arlagnan, 0' Neill)
Noteaz5 caderea accidentald:
-
a unui sunet:
.
consoana (al'
fel, can' va, dom' pentru
alffe/, cendva, donn)
.
vocale (altidat, fd/,
p6n',
tocma', vin'
pentru
a/tddatd, fed, bcnaL
vino)
- a mai multor sunete sau silabe (dom'
le, 'neala
pentu
donnule, (bune)
dininean.
f. inlocuiegte cuvintele scrise cu apostrof:
Da' tu cand ajungi?
in '75 aveam un an,
FAi de tine nu
gtiu
ce voiface.
2. Scrie
propozitiiin
care se fobsegti cuvintele date cu apostrof:
peni,
vi?o,
00nnue,
,",,,,.k;;"***
a) in
primul
cuvent dintr-un enunt sau titlu:
Se
aude
gebgia
copiilor.
b) in nume propriu,
indiferent unde se afl5 in enun!;
Maria, Alina figeorge
merg la mare.
c) in toate cuvintele care compun un nume
propriuj
yasiie
Aecsandri, Eeorge Enescu. earag
geverin,Iurnu
Uegurele.
d) in nume de serbiitori:
8
Uartie. Anul Nou. Na
erea
Domnului.
e) in nume de instituliij
Partidul Libefal, Ieatrul Naljonat, Ministerul !!uncii.
0
in elemenie din sfera religiei;
qfenta
Uaria, Sfantul llie, Atotputernicut.
1. Scrie cate o
propozilie
despre: lzabela,
lonul, Bucurattj,
pite$ti,
1 [.,lartie,
Sfantul
$tefan.
2. Selecteazd cuvintele scdse cu litera mare din urmatorul text
gi
formuleazd cu
el e enunl uri i
,,
- Bine ai venil, lleanal ii spuse Craiasa Zepezii. Vino se-li ardt
palatul
de
cle$tar. Uite aceasra e camera lui l\,40! Crival. care a
plecat
nu de mult
pe pament.
3. Abituie9te un tex1 cu i\Ild
,Sendel
gi
Azorc|l
SCRIEREA
ORTOGRAFTCA
A UNOR
CUVINTE
ffllscrirea
titerei
m inainte
de p
9i
b
1. Taie
cuvintele
scrjse gregit:
mmb- ronb
lampa-bnpa
c0mpot-conpot
bomboane-bonboane
2. Conpleleazl
cu nb sau mp:
imbie-inbie
anbalaj-ambalaj
inposibifimposibil
impi4ireJnpa4ire
asta...,.er
anoti .,.,.
pti ...,....4
si ..,,.l u
sa conlina
cuvintele; porumb,
u...,,rel i
s4.....urc
c4. , . . .
1.,..d4i
3, Scrie cate
o
proportie
care
inpreune,
inpe4i
rc, anbilios.
anbalaj,
4. Selecteazi intr-o
coloand cuvintele care il au
pe
m inainte
de
p,
9i
in ahd
cobane pe
cele care il au
pe
m inalnte de b:
, .. ..
$tanph,
timbru, inpinge,
inped, inbufnat,
lnpu$cetufi,
inbdiat, imbrcbodit,
inDlinit.
stanbe.
5. Unegte silabele
pentru
a forma
cuvintei
p5
pot
pl a
bre
be
boan;
6. Desparte in silabe cuvintele:
scumpa
---->
porumb
->
schimbd
---'
anotlmp
---r,
adampir
---->
timbru
---+
shambd
-->
impachetal
->
compoztor
_}'
compas ____>
mp
com
um
m
lam
bom
am
7. Fomeaze cuvinle dupd model:
betfan
podoabA
bland
0000c
parte
pachet
umbra
--,-->
a imb4teni
8. lncefcuiegte cuvintele scrise corecll
inplete$te-impleteste
inprejurimprejuf
ambuscada-anbuscade
imbolnevi-inbolnAvi
bonboniere-bombonieri
inbroboditelmbrobodile
porumb-porunb
tinp-timp
9. Scrie o compunere scurt: in care si folosegU cuvintele: sdmbdf6, c6mp,
porunb,
anotinp, lmbrant,
ffiu.o"t*
de litere ce, ci,
ge, gi,
che, chi,
ghe, ghi
ce/ci
1. Completeaze cuvintele cu
grupurile
de litere cdci:
adu, . . . ,
......ap4
..... re
ma. . . . . na
..,,. re$re
.,... uperci
2. Eu spun una, tu spuimulle!
cuc
--->
cuci
.,... neva
...,. nema
..... a9cd
2e. . . . .
SaC
+
nuc
---+
rac _t
maC
-----.>
curca
----r,
3. Sc e cAle o
propozilie
cu ajutorul cuvintelor: c/nci cercmon'te,
picepe,
cea$cd,
crirc$e,
4, Raspunde la umeioarele inlrebiri:
Cate degete ai la o mani?
Cate degete ai la doue maini?
Ce culege l,4arcel din
pidure?
Ce
poartd
mama la urechi?
Ce menanci dimineala?
3. Completeaza propozjliile
folosind cuvintele din
paranteze:
Gelu mEnance
O foaie are doue
Gabis-a lovit la
de
prune.
am vazd o
l\y'ircea
$i
Coco se
joaci
cu
(gen,
ctrc,
giafd. pagini, genunchi,
ningea)
4. Despaie unndtoarele cuvinte in silabe:
randunici ---->
urztct
-->
narcise
---->
geamanlan
-->
general
--->
minge
_-->
degete
---->
margjne
-'
schimbat
cnetner
ochelai
En-du-ni ci
che/chi
1, Subliniazd grupurile
de litere ctq criin
pachet, pahar,
inchis, harnic, orchestd,
2, Despafte in silabe cuvintele de maijos:
vecht ---->
ureche
---t
Itnpachelat
---->
unndtoarele
cuvinte:
chibtitui,
cheane, chip, clipe, chitari).
3. Completeaz, cu grupurile
de litere che, chi:
ro .....1e
i n ....., de
......tare
des ...... de
n. . . . . . 1. 4 pa
. . . . . . t
r a
. . . . . .
ve . . . . . .
Paras ... .. va
oere ......
4. Formuleazi
propozilii
cu ajutorul cuvinteloft frigider, chiie, chenat, veche,
chibrit, China, rachete, cheie, incheie.
ghe/ghi
1. Completeaze cuvinteJe cu grupurile
de litere ghe
sau
ghi:
i n ...,.......
!at;
gher...,...,..
f
. . . . . . . . . . ocel
i n . . . . , . . . . . 1
.......... ozdan
.......... mpe
Gheor..........
!a
i n . . . . . . . . . . sui t
un . . . . . . . . . . e
. . . . . . . . . . ndd
ba. . . . . . . . . . t e
2. Compleleaze
enunlu le cu acele
cuvinte care cuprind grupurile
de lilere
ghe,
ghi i
Anghel
Prlmele iori de primrvard
sunt
mancarea prea
repede.
In
am
plantat petunii.
aduni
pentru
animale.
Georgel are
Pisica se
joacd
cu un
(inghite, ghioceii, ghivece,
Gheorghe,
3. Scrie cale o
propozilie
in
ghiozd
a n, tiunghi, vegheaze.
de l an;.
Gherghina, ghindA, ghete, ghen)
care sd introduci cuuinlelet ghe4e,
herghelie,
n0t .
4. Taie cu o linie foma gregitd
a cuvintelori
dugheand/dughi ana
gheozdan/ghiozdan
ghialA/ghealA
ghemotoc/ghimotoc
negheob/neghiob
ghioage/gheoagd
unghe/unghi e
veghiaz,/vegheazi
5. Desparte in
ghiocel )
ghinion
---->
ghmpe
---+
aghiotant
-'
Anghelina
->
unghierA
'
gheari
-,>
ghi-
o - cel
Recapitulare-grupurile de litere
1, Eu zi c una, tu zi ci mul te:
ocean
,--->
cioari
---+,
ciorap
---1,
pagina
____'
chenar
---->
pachet
---+,
ureche
---+,
chingd
---t
ciocan
--t
urechi
---->
furnici
---|
ghinion
---|
ghi don
gheare
genunchl
parchet
uncnl
pereche
franghie
ghiocel
inghelata
ghemotoc
gherghef
pung6
oceane
2. Desparte ln silabe cuvintele urmetoare:
cio
-
can
ghimPe
---+
cefc ---+
ghicitoare-->
circ
-->
3, Fomuleaze
prcpozitlicu
urmdtoarele cuvinte: incendiu, ochean,
ghemotoc,
chifle, chftaft, lnget,
ginnasticd,
circad'.
4. Completeazd spaliil libere cu ajutorul cuvintelor de sub
propoziliii
Dima mdnenc,
cu sos.
Bunicul a tiiat toli
Vecina mea seambna
Elevii pun
la caiele,
se cubagd
(spaghete,
nucii, ridichi, etichete, Paraschiva,
duce, cirese\
5. Completeazd dupd model:
fug - fugi - fuge
slnc -
pl ang
*
menanc -
impachelez-
de l oamnr.
cttesc -
6, Scrle cuvlnte care se termine cu grupurile
de liiefe:
-ce:
-gi :
-chtl
"gnr:
Grupurile de sunete
oa, ea, i a, i e, ua, ud
'1.
Desparle cuvintele de rnaijos in silabe. Subliniazd
grupurile
de literei
doamne
'
soare ---'>
adesea )
piatra
- )
doan- ne fierar
iepure
tuteaua
Dalamaua
noud
rou6
2, Formuleazd enunluri cu urmdtoarele cuvinlet
ylespe,
iesle, noaft, rcaz,
feteasld. vbrca
iarna piahe.
toseaua.
canapeaua.
pue.
3. Completeazd enunlurile date, folosind cuvinte
oa, ea, ia, ie, ua, u6.
-behiie
in
larc.
(cine?)
Din tufis sare un
care conlin
grupurile
de litere:
. (ce?)
-arc
24 de ore. (cine?)
Am gasi t
i n cui bar 10
Florin
.(ce?)
un tablou de toamnd.(ce face?)
Fratele mamei are o fatA
$i
un
.
{ce?)
jlPoL
Scrierea cu
'aD 9i "i"
E:
1. Completeazi
cuvintele cu literele "4" sau
'i':
rom.....nesc
mdn..,,.ncA
sl .nca
o......i ne
pam.....ni .. nceput
q......n0 . .. .ncei
m ndru
pre......nt......mpi na
re ..nl i neri t
ne... ncel at
2. Taie cu o linie cuvintele scrise
gresit:
incet
inchipuire
hot5ri
rcman
ancet
anchipuire
hotera
romin
canlec
encantat
hotdrire
rind
clntec
incantat
hotatare
rand
3. Formuleaze
propozilii cu ajulorul cuvintelorr neine, rcne4 hoqrarc'
inceput, inbi.
4. Formeazi alle cuvinte dupa nodel:
panze
---+
inpenzit
intlecut
-'r
neintrccut
inceput ->
mencat
--'
inflorii ---+
incetat
-,->
r0$u
pddure ---i
canlec -
)
venin
---+
Scrierea
cuvintelor
care contin
litera
',x',
1. CompleleaZ
cuvintele cu litera x;
e .....
pi ma
e..,..pozi ti e
e.....ptol e
e.....ercti
Pi e.....cumi e
e.,,,.amerl
2. Desparte in silabe cuvjntele:
excurse -- >
box
----.>
exploze
->
expedilje
'
laxator ____>
exemplu -- )
axa
-->
expunere
--->
xjlofon
--''
3. Alcatuieste
cate o
propozitie
in care s, folose$l:
a) cuvinte
unde x se citegte
cs
b) cuvinte unde x se cite$te gz
4, Taie cuvintele
scrise gre$it:
expunere
egzemplu
bocs pix
acse
espunere
e{emplu
box
pics
axd
rucsac
tcsit
text
tacsd
ecsplozie
ruxac
lixit
iecsl
taxb
*p[i[-
Vocalele duble
(aa,
ee, ii, oo, uu) se
.folosesc
la scrierea a doue sunete
ideniice alrturate, dar la despa4irea in silabe se afle ln silabe diferite.
Exemple de cuvinte simple alee, agrcez, feerie, moschee, tran$ee,
consliin$, flin,te,
pustiire,
alcool, zoologie, conlinuu.
Exenple de cuvinte conpuset contraamiral, neeficient
preelectoral.
Consoanele duble (cc, ss, nn, zz, ll, tt) se utilizeaze
penlru
a nota doud
sunele-consoane care se
pronunle
impreune.
Exenple de cuvinte simple: accent, Occident, vaccin succes.
Exenple de cuvinte compuse: transsibe an, innoda, C. Negruzzi, Al
Phillipide, M. Roseftl
1, Desparte in silabe cuvintelei
incontinuu
z00logie
feerie
fi nl a
needucat
moschee
atc00l
----> i n-con-ti -nu-u
2. Formuleazb
propozilii
cu umetoarele cuvinte: gtiin,tittc,
orhidee, alee,
sctiibt, discontinuu, s ucces.
3. Taie cu o linie loma gre$itA
a cuvintelor:
m0schee
moschee
Prerie
Andreia
Andreea
alcol
aE00l
alee
al ere
perpeluu
perperu
innegrit
ineg l
inapoie
inapoe
4. Alege ioma corecti a cuvintelor din
parantezel
La
gr6dlna
{zologlcE/z00logica),
pe
o (aleie/alee)
a aperut un iepural,
(Andrescu/Andreescu)
mefge cu motorul (acceleral/acelerat)
la maxim.
(Andfeia/Andreea)
a avut (idea/ideea)
sA pbce
in (Occident/Ocidenl).
(Sucesorul/Succesorul)
lui 8 este
g.
MA
gandesc (incontinuu/incontinu)
lacopilul meu.
In (viitof/vltor) vom mrge in America.
A
Probleme de ortografie gi
de ortoepie
vrea
a verbelor a fi
,
a lua
si a
Formele corecte ale verbelora /.i, a lua
!ia
vtea sunt:
eu iau/luam
tu iei/luai
el/ea iallua
noi ludm,4uam
voi luali/luati
ei/ele iau/luau
eu sunt/eram
tu el.li/etai
el/ea este/era
noisuntern/eram
voi sunteli/efati
ei/ele sunUerau
eu vrcau/votam
tu vrei/voiai
el/ea vrea/vota
noi wem/voiam
voi vreli/voiali
ei/ele vor/voiau
1 . Alege forna corecti a verbelor din exemplele u
El iau / i-au nole mari.
fu veifi / vei fiicel nai bun la concurs.
Tu iellei rucsacul in spate.
Eu eral, /ierun depade de orag.
Se f/i /tcumi ni e!
Voi iuafl/oalicea mai buni hotdrare.
Nu voia/woia s, aude de nimic.
Dact voiam/vroiam sa te ved, a9 fivenit.
2. Alcatuie$te
propoziti
in care si folose$ti forma co
3. Compleieazd enunludle cu foma corecteauerbelor a lua, a fi
9i
a vrea:
primul
intotdeauna.
Noi aglepfdn sA floi
penltu
nama.
Maria nu corcct stattul.
Soria
sA nearye Ia batru.
Colegii se ne iziteze.
Dacd sd
plec,
at fi
plecat.
hrziu
pentru
intj,lnire.
Dacd fratele neu mingea, i-at ti dal-o.
4, Taie forma
gfegite
a verbuluia lua:
H a loat / a luat caftea din raft.
Eu eau / iau flati din
gredine.
Se loali / luali
Sice,telul
cu voi!
SA iei/ ei cea mai marc noE!
Von lua / loa avionul
pend
h Suceava.
Ele eau / iau nasa de
prenz.
5. Taie forma
gregita
a verbuluia fi
lei erean / ercm Ia nare.
fu egti / ieili singwulmeu
prieten!
H ieste / este finul meu.
Noi eream / eran la nunte ieri.
Voi era,ti/ ereali surprinsi de
plecatea
mea?
Ei ercu / iereau in veiul muntelui.
6. Abatuiegte
propozilii in care sA introduci formele verbului a f,, ca in
exempl el e de mai j os:
Nu fi superat, Mariane!
Se fii curajos la dentist, Andrei!
Se fti cuninli la
ScoaE!
Fiind cea6, am condus cu atentie.
,z\
/ .r,
lff$
Tu
Meine-
Neliind vreme bune, an amenat excursia.
7, Completeazd
propoziliile
cu una din formele ve,belot: iau, iei, ia, elti, este,
eram, voiai, voiali.
cel mai bun
pieten
almeu.
nierca.
acase meine?
co$unte cu nure.
Conel
Albina
Fetele
Tu
-note
nai.
acase cand n-ai caubl.
Dace sd nA vedeli. venealila nine.
De fapt, ce
-tu
de la nine?
8. inlocuiegte verbul a ficu unuldin verbele din
pafantezd:
Ce
gcu
line, Denis? (.....
...)
i n mi j tocu! apei
el E
stuferi $.
r' ..................................)
E
nul t ti mp de cend nu te-an vezut. (.................
.. ..... .. ... .. .. ..)
Me bucur cA esl i ab|
(..
...............................1
(se aie, a trecut, s-a inlampbt, existd)
9.'inlocuiegte verbele subliniate cu altele avand acelagiinlelesi
AfaA-! soarc. (...................................)
Unde-9 c64i l e, l oana? (....... ...........................)
De unde-i fenei a aceea? (.. ................................)
Taate-S
jucdriile
mele. (...
.......)
Floarea-! roie ca focul. (.
.........)
.rri's;!{r
'&ffiq
ORTOGMMELE
f . iNTR-o, iNTR-uN"DtNTR-o,
DINTR.UN, PRINTR-O.
PRINTR-UN
,
Doarun pui de pi l i goi ,
btt!!
varf de fag
pitic,
Ste cu
penele
valvoi ..."
(Acce/eratul
-
George Topircea
"Scurt,
mohorul a fo$nil...
$ispre
neagra ardlure
bEqclipA
s-a ivit
Un mi garmi ni atuf,."
(La
yenafoare
- George Topirceanu)
Cine s-agtepla sA-mi cade
Patru iepuri dintr-un foc?...
_
(La
yenitoare
-
George Tophceanu)
,,El
a venit
Dintr-un afund de Rdsirit."
{Nunla
Zaaflrel
_
George Co$buc)
,,Dinlr-un
timp
gi
vantul tace."
(Noapte
de
yafii
- ceorge Cdtbuc)
,,Bate
vantuldjdtq parte
-
lama-i ici, vara-i departe."
(Ce
le iegefli...
_
l\,lihaj Eminescu)
,,Dbnu!a
incercat
prinir-un
vicjegug s6 o depegeasce pe
Olgula."
'\
(Ld
Medeieni_ lonel Teodoreanu)
Za\
/9"\F
Cuvintele intr.o, intr.un, dintr.o, dintr.un,
printr.o, printr.un
se scriu
intotdeauna legate cu liniute de unire.
Cuvrntele intru, diniru,
printru pied
vocala u cand sunt roslite impreuna
cu un cuvafi care incepe cu o vocald gi
sunt legate de acesia cu liniuti de unire.
Ele araid locul, modul saulinpul. uncle?, de unde?,
pe
unde?, cun?, cend?,
1. Subliniaze cuvintele scrise cu liniute de unirel
,,
inlr-o dirninealb de iarne, un fulg de nea impreune cu fralii lui a coborat de
undeva de sus, zburand
Si
plutind pdn
vezduh, ca inlr-un
joc
rninunat de copii.'
(Povestea
unuifulg de nea - Eugenia Popa
-
Codrul)
2. Completeaze cu intr-o, intr-un, dintr.o, dintr-un.
varf de munte a cezd o
pialre.
Langd
pialra
se afld un cuib.
excursie. Acolo am vazut munti.
copac au zbural cateva
pdsdrele.
a) Am fost
b) Am fost
parc.
scorbure a zbural o
pup5z6.
Ea avea acolo cuib cu doi
puiiori.
3. Alcdtuiegle propoziliiin
care se folosegtibrtog tamelet
printuo, p
ntr-un.
4. Abatuietle un text in care sA folose$ti ortogtamelet inlr"o, intr-un, dintr-o,
0ntun.
C
a)
EnumefA semnele de
punctualie
din urmdtoarele textei
,,Era
odat, intf-o curte un prea
frumos p6un
cu pene
colorate, cu coada
mpodobire. bdlJtd parea
cu nestemate.
(poyefti
cu lelc
_
Alexandru
lt4itru)
b)
, -
Nu mai plecali?
i-a inlrebat bdtranul.
- Ne-am
gi
inlofs! a u .ostil fratii intr-un glas."
6. Compleleazi proverbele
cu orlogramele potfivite:
>
,,
Copacul mare nu se taie
loviiura.'
mSfecine iese un trandafir.'
bob r:sar o mie."
,,
De multe
, Al i om
,,
A vorbi
bucat,."
ceas bun."
Cuvantulsa se scrie astfel cAnd poate
fi inlocuit cu ei sau lui.
Exenple:
Povestea sa m-a impresionat.
A sosil sora sa.
Cuvanlul s-a se sc e legat cu liniuld de unire cand doud cuvinte, pe4i
de
vorbire diferite (s
9i
a) se rostesc impreuni inlr-o singur, silabi.
particula
a ajute la
expnmarea unei acl u n i (formafea
limpuluitrecut alverbelor).
Exenple:
S.a
plimbal prin ploaie.
De curend s.a aiterlut lipada.
,
Tremurand
9j
slins vipaia lumandriide pe
masb.,,
,,
Sus,
pe.un
stalp de telegral
Sj
opri l di n zbor o ci oare."
{Slrgu,
- ceorge Topirceanu)
{Mana
- ceorge Cogbuc)
,
Pfaslea le
povesti
apoi toatd isloria
!a,
le spuse
$l
cum a iesji deasupra
pdmantului
9i
le arata
$i
rnerul de aur al zmeulu ."
lpdslea
cel voinic
Ai
nerele de aur
_ petre
lspirescu)
1, incercuiegte forma corectb:
Focul sa/ s-a ap ns fepede.
Aneta s-a/ sa spedat de fulger.
Tata sa/ s-a supirat ca
parbrizul
ma$iniis-a/
sa spart.
Rochila
pdpu$ii
sa/ ea murderit.
loana sa/ s"a indteptat spfe camera sa/ s-a.
2. AbAtuiegte propozitii
in care sd folosegti cuvintele sa
Si
s,a.
3. Taie formele
greiite
din
ghicitoarea:
Sa/ s-a luptat
gicu
Genarul,
Dar l-a aiutat
9i
calul.
lleana Cosanzeana l-a agteptat
$i
cu ea s-a/ sa insurat.
4. Completeazd
propoziliile
cu sa ori s.r:
Floarea
-
uscat ferd apb,
Nu
-
mirat ca nu a luat nold bune la olimpiadi,
Prletena
-
nu
-
dus la serbare,
Bluza
-
cea noue
-
murdarit.
5, Transforme
propoziliile
dupA modeli
Ponul se usucd. Pomul s"a uscat.
Gina se
pregdtegte pentru
concediu.
Andra se
joaca
la calculator,
Se terminb spectacolul.
Apa marlise riceiie.
6. Explica folosifea cuvantuluis-a in urmAlorultext:
"S"a maniat veverila
Si
s-a
pus
la
pandi
sA
prindl
holul. S-a
ghemuit
in lundul
scorburii."
( Ciocl Ciocl Ciocl- Emil Garleanu)
3. SAU/S-AU
,Nunta$i
din nouazeci de
leri
S:AU
rascolit."
(Nunfa Zalrfirel
-
George Co$buc)
Cuvantul sau se sc e aslfel cand
poate
fi inlocuit cu ori.
Exenple:
Ne maigandim dacd te vom aStepta sau nu.
Voi alege si merg la inot sau la tenis.
Cuvantul s.au se sc e legat cu liniule de unhe cand doua cuvinte, pe4i
de
vorbire diferite (s
qi
au) se rostesc impfeune intr-o sjngurd silabi. Cuvantul au aiute
la exp marea unei actiuni (formafea
timpului lrecut al verbelor). S-au nu se
poate
i nl ocui cu ori .
Copiii s.au intalnit la tearr
\\"4,f
S.au
gandit
sd viziteze muzeulsau
teatrul.
,,Nodi
s-zu mai rezbunat
Spre apus, dar stau gremadd
pesle
sat.,'
,,Copilele
!i
O:a!
culcat -
Tu, i ni md
pusl i e..."
,,Ce
de-i vreme rea
!g!
bune,
Vantu-mi bate, frunza-ni sune."
1. Compleieazd cu sauls.au:
Luna
-
Soarele inctlzegte maiputemic?
Antonio
9i
George
-
dus in tabere.
Fetele
-
dus la
p6dure.
Ghiocelul
-
laleaua vesle$te
primAvara?
Parce i inecat corabiile.
(/arna pe
uiili
-
George Co$buc)
(Mama
- George Cogbuc)
(Reyedere
- [,lihai Eminescu)
2. Abeiuieqte
pfopoz4il
folosind oftogmmele sa4 s-au.
3. Taie formele
gre$ite
din
propoziliile
date:
Col egi i mei sau/ s-au dus l a ol i mpi ada.
Ziua s-au/ sau noaplea este intuneric?
Parcb i s-au/ sau inecal cofAbiile.
Perinliis-au/ sau miral de evolulia copiluluilor.
X
Alcatuieqte un text cu titlul
,,Anlyersalea"
in cafe sd fo 4. ramele sa4
5, Completeazb dupe model:
''&"
s-au
lucaL
t
o, uompteleaza spat,tte ttbere cu expresiile 6cise in
parantee
Gi gi :
:
la
pedure
impreuniu
o :,la
intrccire cu cu cdtelul lor.
Acol o
*l a
Astdzi
se inveselesc
se ouc
se bucura
se mifa
&
Nu
$tiau
la ce se se uite mai intai, pedurea
copacrl
(s'a dus, colega s4 s-au luat, sau iaha, sau aninalele)
7. l\,lodifici o litera in cuvantul sau gi
sc e noile cuvinte fomnate, apoi alcdtuiegte
propozitii
cu ele.
sau -----------+ 0au,
Cuvantul ,a se scrie astfel cand
poaie
fi inlocuit cut a lua, iatd, uite, hai.
Exenple:
[,4ara ia un buchet de flod. (cumpdrb)
l a coprl ul de menbl
{p.i nde)
Lucia ia toate mefele din
pom.
(adund)
la baniipe marfa vandutr.
iincaseazd)
Vulpea ia
pe$lele pe
furii. (furd)
la, ce mult ai crescul! (iatA)
la sA vezi Le desen am f,cJ| (uite)
Cuvantul i.a se scrie legat cu liniuli de unire cand dou6 cuvinte,
pe4i
de
vorbire diferite
{i $i
a) se rostesc impreun6 inir-o singure sibb,. Cuvantul a ajutd la
exprimarea unei acliun (fon"nafea limpului trecut al verbelor).
l -a ru se
poare rl ocu cu l i ci ul ul di n cuvi ntel e a l ua, i ate, ui te, hai .
Exemplel
Vanetorul i.a
pfins pe
hoti,
l-a oldcul filmul ,Plstruiatul'.
,,NecAjite
cere sfatul
Unei mol i i ti nere,
Cd
i:q
dispirut brrbatul
In costum de
ginere."
(Rapsadii
de toannd - George Topirceanu)
,,Apoi
i$i
ja
$i
el carul
$i
porne
e tot la vale lnapoi spfe casd."
lDenile
Prcpeleac - lon Crcattge)
,,
-b, a
gi sl t
i ezi i si ngurei ,
j !
uci s
Si i j
crampoti t, de l e-am
pBns
de mi E!"
1, Tai e cu o l i ni e cuvantul scri s
gregi t:
Alina ia/ i-a penarulcu pixuri.
[,40$ Nicolae i-al ia adus darud l\,4ariei,
C6lelulia/ i-a furat m6ncarea
pisiculei.
Bunica ial i-a ro$iidin
gredine.
- la/ l-al
pafc-am
auzit
poada
scartainq\
,r46.)
/rzv's:'
lhpra
cutreiiezi- lon Crcang1)
2. Formuleazd cale doui enunluri folosind cuvintele ia
Si
,-a.
3. Com
pleteazi propoziliile cu ia sau i-di
Pe elevi intempinat invdldtoarea.
un mat.
aretat de unde se
zmeure dacd i1i
placel
4. Transform,
pfopoziliile
dupd model:
iip vegle cu drag. /-a
pflvlt
cu dmg.
li cante mereu.
Astdzi ii canti.
iimullumeqle mamei
5. Completeazi spaliile ljbere cu odogramele ia, i-al
l\,,1ama s-a dus la cumperiluri.
cumpirat lui i\larcelun avion de
jucerie.
cumpArat kinei o
pipu$a,
lar mie mla cumpdral un
caiet.
Tata adus o minge sorei mele, iar mamei
adus un buchet de flod.
Beiatul
-
avionul. ldna nu vrea si
-
pdpuga.
Ea vrea sb
-
un calc,rlator.
De fetinuti
Cuvantul ,,i a" mai aresi al tei nl el suri :
Alina
flori.
- a lua de mene
-
a fura
- a incasa
- a cunpdra
o-
Completeazd provebele
$iexpresiile
cu ortogfamele potrivite:
{i.,
sau i"a)
..
-
pus
Dum4ezeu
m6na
0e cap.'
,
_venit vremea,
dar nu
_ venil ceasul.,'
,,
ln vremea
cea mai bune
_ mantaua cu tjne.,
serit
landdra."
cezd cu lronc."
prins
in plasd.'
2.. Afcdtuiegte propozitiicu
expresjile;
o la /a fug d, o ia din loc, i-a cuprjns tjca, i_a
ajuns din wne.
.:.
Rebus
.
^
,
GAse$te
cuvtnte cu acelaii sens pentru
cele date
Si
vei descopen pe
verticala
A.E 0enumt'ed
convorbtnt d,nlre doJa saLl mat multe pe.soale.
scaun
pliabil
db
1.
2.
3.
5.
frumos
prlmejdie
obligatb
ile
0nsti t
,,Cu
acordui l ungi de l i rd
l:q!
rbspuns fanelele."
IAU/I-AU
lRapsodiide
toanne - ceorge Topirceanu)
Cuvanluliall se Scrie astfelcand
poate
fiinlocuit cv a lu+am lual, au luat.
Exemple:
Eu iau numai
premiul
intai la concursu . (oblin)
Colegii iau zilnic ce4idin libfarie. (cumpari)
lau ioate fructele din
grddine. (adun)
Cuvantul i-au se scrie legai cu liniule de irnire cand doud cuvinte,
parti
de
vorbire diferite (i
$i
au) se roslesc impreuna intr-o singura sibbd. Cuvantul au ajule
la exprimarea unei acliuni (formarea timpuluitfecut alverbelo4.
l.au nu se
poate
inlocuicu am luat, au luat.
Exemplei
l.au a$teptal la gare.
Apele i.au acoperit cu totul,
"Rimai
sinaloasa cucoana,
Ci-mi
Eu
geamantanul
$i
plec."
(Balada
chiiagului
grAbit
- George Topirceanu)
,,Avea
gi
dansul lrei feciori,
9i
j:gU
plecat
tot treideodat,."
(Trci,
Doanne,
$itolitrci-
George Co9buc)
1. Completeaze cu iau sau i"au:
Eu
-o
floare.
Cantecele
-
incantat pe
spectalo .
$colarii-
pregetit
o surprizd invrtitoarei.
l \l ari n
gi Tonl -
certi de
j oc.
A
2. Taie varianta gfegitel
Daci o iau/ i-au de ftrend se bucud.
lau/ l-au gesit
cerceii.
lau/ lau cAte ceva de mancare.
Angelei iau/ i-au
prins porumbeii.
$colarii
iau/ i-au toate c,4ile cu ei.
3. Aldtuie$t cate doue
propozllii
cu fiecare din cuvintele iau
$i
i-au.
4, Scde semnele de
punctualie potfiviie
in urmatorul textl
_
f Apoi cum s,i nu fl tot satut
itie
n v-al pune
eu atttet in contrd cu un bojer
L J+e cat inleteg L-J amflqea se tace ma; mutt ca se ce$rrge vrajmjgut meu f]
,ar
eu L-l din sarac cum sunt L-l sa ajurg n sapa de le.r cu
.udecbiib
I E
5. Subliniazb formele corecte ale ortogramelor iau
St
iau.
lau/ l-au
pEcut
alunele, gia
c,rat toata toamna.
l au' l -au
pari nel e
$i
pl ec pe gheal d.
Colegii iau/ i-au cumpefat olguleica4ide pove$ti.
Elevii iau/ i-au note bune.
Gospodarii iau/ i-au roare legJme'e la
piatd.
Colegii iaui i-au aqleptat la
poarta
lcolii.
6. Completeazb provefielel
> jj _ cu o mane gi
dau cu alta.,
>
)
_ crescui ciuperci in ureche.,
!
,
Ce
-
pe
mefe, dau pe pere.,,
7. Schimbe
pe
rand cete o lilefa din cuvantul iau
qiformeaza
cuvinte noi:
rau-_+ 0au
"
Lj
g;sit
sub treigriunle
l\,lod de inanilie.'
6. LA/L-A
(Rapsodri
de
vo.bi d:ferire
(l
$i
a) se rostesc impreunaintr-o singura silabj,lcJvartul a ajuta la
exprin"area unei acliuni
(formarea
rimDuldi rrecut alverbelor).
J
t\r-
ililjio,rn,,,*,r"n'".
J mf.'
Cuvantul la se scrie astfel cand aratA bcul sau denumeste nota muzicala la.
Exemple:
Am sosit la munte.
De la
$coalA
pane
la teatru merg cinci minute.
La noi i n cl ase a sosi t un nou col eg.
La ora de muzica am invdlat despre nota la.
Cuvanlul l.a se sc e legat cu liniutd de unire cand dou, cuvinle,
pe4i
de
L-a vizut
pe
actof in mairnulte filme.
,
Trei
pagi
la
stanga binigor
$i
alli trei
pa$i
!e
dreapla lor."
,9isoarele
mirat sla-n loc,
Cd
|!
ajuns acesl noroc."
1. Taie cu o linie cuvantul
gtegit (la
sau l-a):
Vantul la/l-a doboral lal l-a
pimant.
Lal L-a
pomul
leudat se nu le ducicu sacul.
Nu l-a/ la a9teptat nimeni lal l-a magazin.
Biserica se afli l-a/ h caliva kilometri.
L-a/ La
pddure
sunt copaci verzi.
iNunfa
Zamfiei - George Cogbuc)
{Nunfa
Zanfi,l- George Cogbuc)
2. Sc e corect ortogramele (la
$i
t-a):
Buni ca
-
vezut
$i _
certat.
_ vectnulmeu s-au adunal copiiicare
au
plecat
_siniuS.
-
noi sunt
codri vetzi de brad.
Colega mea cant; corect nota
--
.
3. Completeazi cQloanele
de maijos dupe exemplul
dalj
Astizi
1l privegte
il ceafta
il vede
il ajuid
il iubegte
il viziteazi
leri
l-a privil
4. Abetuiegte propozilii
despre buntci, in care $ folosegti
ortogramele ta gi
la.
5, Realizeaz6 o compunere cu tiflul,'La mare,,in
carc sivlilizezi
alogranete
la,
I-a, iau, i-au.
NEA/NE-A
Cuvantul nea Se scrie astfel cend
poate
fi inlocuil cu omat, zipadi sau
nene.
Exenple:
Pedurea e acoperita de nea.
Nea Doru a
plecat
h vanetoare.
Cuvantul ne.a se scrie legat cu linjutd de unire cand douA cuvinte,
pd4i
de
vorbife diferite (ne
9i
a) se rostesc impfeund
intr-o singura silabb. Cuvantul a ajuti
la exprimarea unei acliuni (formarea
tirnpuluitrecul
alverbelo4.
Ne"a nu se
poale
inlocui cu omdt, zipadi, nea.
Exemple:
loana ne.a invitat la
petrecerea
ei.
l\,'lama ne.a condus la
gari.
"Gazda
cununa-o luat
9i
la masa
4qa
bdgat.
Vi n
Qi l ui cA
ea
l gadat."
"stupul
lorde
pe
valcea
(cenbcul
cununii- poezle populafi\
Ste p6zil
intr-o broboad;
De trei
plopi
inalti, de nea.
1. Arege f.rma corectd:
(sfupu/iof-
Tudor Arghezi)
l\,40$ CrAciun nea/ ne-a trimis daruri.
Vecinulmeu
esle nea/ ne-a Nelu.
Invelisulde ne-a/ nea a acoperit pemantul,
Bunica nea/ ne-a adus llori.
Nea/ Ne-a vezut nea/ ne-a Glgi cum ne
jucam
pe parlia
acoperila de ne_a./ nea.
2. Alcetuie$te cate douA propozilii
folosind
cuvjntele nea sau ||ea.
3. Compleieaz cu nea sau re-a:
InvS!dtoarea
-
pfezenlat manualele.
l ama
$i -a
pus
agternutul de
-.
lvlama
-
agteptat cu
prajituri.
P
-
l\,4arin l-au dus la spllal.
Ljn fulg de
-
a coborat in
palma
mea.
4. Transformd dupa modelgi alcdtuiegte
propoziliicu
treidin elet
a dai atenlie
-
ne-a dai afenfie
a dal bani i -
a dal
promisiunea
-
a intfecut
-
a cnemal -
a ascultat
-
a cenal
-
5. Realizazd un dialog intitulal "Visul lui Marcel,,, in care se ulilizezi odogramelo
nea, ne-4,
Cuvenlul n
fami l i e, del oc.
Exenple:
R0m6nil provin
dintr-un neam viteaz. (popor)
Viorel e neam cu tine. (ruda)
Constanlin Bfencoveanu face parte
dintr-un neam vestit. (familie)
Nu mai am neam rdbdare. (deloc)
Cuvel l ul ne.am se sc,i e l egat cd l i l ,ul i de u1,re cand doue cuvi nte. oeni
de vorbire diferite (ne g
am) se rcsiesc impreund intr-o singure silabe. Cuvantul
an aiutA la exprimarea unei acliuni
{fomarea
timpuluitrecut
al verbe'or).
Ne"am nu se poale
inlocuicu popor,
rudi, familie,
Exenple:
Ne-am revezut dupd mult timp.
se scrie astfel cand poale
i inlocuil cu
popor,
rudi,
C;ld ne.am irr6l1.t,
eraivesel.
tr,
8. NEAM/NE-AM
,
Va rade-ntregul neam atab
De bi etul Ben
-Ardun!'
(E/
-Zorab - George Cotbuc)
,Scumpd
tare romeneasca,
Cuib in care ne-am ndscut."
(Scunp6 pre
roneneasce_
George Cogbuc)
"Ca
de cand nu
!gA[
vezul,
l\lultb weme a trecut.'
(Reyedere
- l\,4ihai Eminescu)
1. Taie cu o linie odograma sclse gre$iti
Suntem ne-am/neam
de rom6ni.
CAnd neam/ ne-am vdzul nu neam/ ne-am maidesp64i1.
Eu sunl ne-am/ neam cu bunica.
,#\
2,"SA
2. Realizeazdcorespondenla:
Buni ci i mei sunl de neam bun. popof
lon afe un neam numeros. deloc
Nu mai am neam bani . rude
3. Compleleaza cu formele corecte ale ortogramelot neaml ne-an.
Pletenii mei au
plecat
s,
petreac,
,,Revelionul'
la un
-
mai instdril.
-
dus
pe
derdelu$
$i
-
dat cu sdniile.
intors acas6 obosili.
-de
neamul meu n-a vazut o zipadA a$a de mare.
4. Formuleazd
propozilii
ln care sd folose$ti orto gnnele
neam, ne-am,
5. Formuleazd enunluri cu umeloarele cuvinte:
a)Teo neam, cu, este, l\.la a.
c) dus,
gridina
zoologici, Ne-am, la.
d) Nu-mi, neam, sb rnefg, place,
la medic.
9. NAUN-AI
W
Cuvantul naise scrie aslfelcand denume$te un instrument muzical.
Exemple:
Tolicopiiidin
grup,
au invilat se cante din nai.
Cuvaniul n.ai se scde legai cu liniul6 de unire cand doue cuvinte,
pe4i
de
vorbire diferite (n
$i
ai) se rostesc impreund intr-o singure silabe. Cuvantul ai ajute
la expdmarea unei acliuni (formarea timpuluitrecut alve6elo4.
N.ai se
paate
inlacui doat cu nu ai.
Exenple:
N.ai
primit
inci vestea cea buna.
Dace nu muncelli, n-aicum sa feugegti.
,N:3i
adormil cumva pe-afard
9i
re-ai t.ez t sub un umb"r...."
(Prcfali George Topircednu)
,,Dul ce
va doi ni di n
l aj
l\rulle doine mlerla."
lconcertut
pineveii-
George Co$buc)
,N3i
vezd tu veselie
De cand e$li
$i
po4i
un nume."
(Nuni
in codru
-
George Cosbuc)
1. SubliniazA foma corectd a ortogramelordin
ut;:ltoarele
propozilii:
Dace ai un nai/ n-ai stricat, n-ai/ nai si
poli
cafta melodios.
Pentru ce nai/ n"ai venit la repetilie, nai/ n-ai se canti din n-ai/ nai la spectacol.
Nu
$l i u
daca ai un nai /n-ai nou.
2. FormJleazir oropozilii 'olosiad cuvintele nai$i ,-a,.
3. Pune fomele corecte ralr-ai in spaliile libere:
Pentru astezi- invElat leclia
Si-
primit
notd mare.
Colegii mei metg la repetilie
pentru
un concerl unde ar trebui se cante la
DacE
-
fost la gcoala,
nu
ltiice
teme ai.
Completeazd dupa modell
n-ai minle
-
nu ai ninte
n-arcap -
n-ai rebdare
-
n-ai bani
-
n-ai
pulere
-
Completeazi
proverbele
cu ortogfamele na,7n.ai:
>
,Dacb
-
noroc
ai
pafie,
degeaba te scoli din noapte."
,
,Dace
-
pulere,
nu ceuta
gebeave,"
I
,Dacb
-
om batrAn, sd"l cumperi, iar daca ai, s6l vinzi,"
Rebus
Compleleaze febusul
9i
vei descoperi
pe
verticala A.B denumifea unei arte,
1.
l i ne
de muzi ca
2. nola muzrcald sau...
3. scdsa in versu
4. din nou
5. de
pantofgi de
scri s
6. opusul
peniru
separai
10. MA| /M-Al
Cuvantul mai aslfel cand denumegte luna mai, un ciocan din lemn
sau cand arati
gradul
de comparalie.
Exemple:
Luna mai este luna fo lor.
Tata bate
pamantulcu
un mai.
l/ingea mea este mai mare decat a ta
Cuvantul m.ai se scrie legat cu liniula de unire cand doue cuvinte,
pi(i
de
vorbire diferite (m
$i
ai) se rostesc impreune intr-o singure silab;. Cuvantul ai aiutd
la exprimafea unei actiuni
{formarea
timpului trecul al verbelo4.
M-ai nu
poate
fi i nl ocui t cu mai .
Exenple:
[,4b bucur ci m-ai inteles.
,,9i drumul totera
covor
De flori de
0aj."
,lJn
vuiet rdsare
Sivine Si
cfegle
[4aj
iute,
oqitare;"
,,De
nu
q:Ai
uita incalle,
Sufletul vielii mele.'
,,|\ild
cuno$teau vecjnii toli -
Tu nu mi cunoscut."
' )
.
(F/oare
a/bastrj
- ft,fihar
E
linehu)
:."
(Pe
hnge
pbpiiferA
sol
-
l\,,lihaj Eminescu)
lNunta
Zam
(Toamna
-
1. Scrie in spatiile libere aftogtamele
nai/n-at.
Eu m-am ndscut in luna _ .
Nu _ certat
penlru
nota mice la matemaficA.
Astdzi-
ajutat la 1eme.
zft\
assA
M.ai aj uta dac; m.ai l Ssa si ngur.
[,4aria este
-
micd decal mine.
Nu
-
trezit de dimineaF.
--
mult am tAcut, decat am
povestit.
Taie forma
gregile
a ortogramelorl
Cand mai/ m-aigisit, n-aim-ai/ maivorbit cu mine.
in luna m-ai/ mai iam cumperat buniciiflori.
Astazi soarele nu m-ai/ mai inceLe$te cu
putere.
Eu sunt celmai/ m-ai bun la fotbal.
3. Cite$te cu atentie umeloafele
prcverbe
9i
completeaza spaliile libere
mai/n-ai.
>
,,Daci
nu
ploue
in
-,
nu se face milal.'
>
,,Cand
infloresc sabamii, nu bate bruma."
>
,-
toli
pomii
infloresc, dar nu toli rodesc.'
>
,
-bi ne
sefac
Ai onest,
deca bogat
9i ru9i nat."
4, Alcituiege
propozilii
despre luna mai, in care sA folosSti ortograma m-ai.
2.
Rebus
Completeazd rebusul
$i
vei
cuvantul ui mai .
floare din olanda
locuitor dln Cluj
aura sau...
locuie$te in scoice
descoperi
pe
verticala A.B unul din inlelesurile
1.
2.
3.
Cuvantul
ya
se scfie astlbl cend arata ci o actiune se va
pelrece
in viitor.
Exenple:
Va veniloamna.
Pe cer va apdrea soarele.
Cuvaniul v.a se scde legat cu liniuli de unire cend doue cuvinte, pe4i
de
vorbire diferite (v
$i
a) se rostesc impreund
inir-o sjngure sihb6. Cuvantul a ajut,
la exprimarea unei acliuni (formarea
timpului trecut al verbelor).
Exenple:
Florin v.a invital la concurs.
Ploaia v-a spedat foarte
lare.
,,Nu !:Afost
dor de lara voastrd?"
,,Ni ci i n
genunchi
l a al t:u gl as
El nu
ya
mai cddea!"
,,Cucul,
un solist vestit,
!g
canta din flaul."
(Vestitatii pinEverii
- ceorge Cogbuc)
(E/-
Zofab - ceorge Cogbuc)
1.
2.
l'ancenul
priniveii _
ceorge Co$buc)
Subliniazi forma corede a ortogramelor:
Val V-a canta cand val v-a invdla la
pian.
Val V"a adus cadouri l\.409 Crdciun.
V-a Va venj vremea cend curca va/ v-a scoate pui.
V-a/ Va spus ci nu v-a/ va certal.
Alcetuieste
propozilii
folosind expresiile:
v-a suparct, va sosi, v-a inc^ntat,
va centa, v-a leudat.
3. Completeaz, cu ortogramele va sau v.a.
El e cel ce
-
scdpal de la moade.
l l i nca
-
veni mai ne i n vi zi te.
Nu
Stiu
daci va
-
venicolegulin vizite.
In curand
-
veni p
mdvara.
4. Explic6 semnele de
punctualie
d1n urmetorultext:
,,lvl-am
intalnit cu tata la
poartd.
Se spdjinea in carj,. Era slab. Tare slab era
lata atunci. Veneam de
pe
drumuri.
- Da tu de unde vi i ?
- l\,4-am s$ecuiat
prinlre
el
9i
stalpul po4ii, pandindu-i
bralul cu cadr.
- Vin de
pe
drumu, i-am fdspuns, dupi ce m-am uitat in largul ogrdzii.'
(Codun
-
Eusebiu Camila0
i , :
12. CEL/CE-L
Cuventul
cel se sc astfel cand
poate
fi inlocuit cu acela sau atunci cand
arale un
grad
de comparalie.
Celcare
va sosiprimul
primeite
cupa.iacela)
Andfeieste cel mai bun antrenorde inot.
Cuvantul ce-l se scde legal cu liniul, de unire cand
vorblre diferite
(ce gi
l) se rostesc impreuna inlr-o singure
vocalei i
doud cuvinle,
pi4i de
sibbi,
prin pierderea
k
a-:
A'n aflat de ce.lapreciaza cobgii
pe
Georgel.
[/d bucurca ce.l
preocupe
celmai mult este invelelura.
,,De
buni seamd
eel
mai drag
A fost ales."
,,Patrunde
trisl cu raze reci
Din lumea
gql
desparte."
lNunla
Zanfiei
(Luceaferul
-
lvlihai Eminescu)
Cornpleteaza cu ortogramele ce,/ c&l urmeloarele
propoziliii
Nepotulmeu esle
-
maifrumos copil.
Adri ar esl e
-
ma. i stel copi l drn cl ase.
De
-
cheam, dacd nu vrea sa vine?
Calul
-
reu nu a mai mers la ceruF,
pentru
cA
Stia
-
a9teaptd.
Taie cu o linie formele
greqite
ale ortogramelof din
propoziliile:
Sosegte la
gcoala
copilulcel/ celreu.
$colarulcel/
celleneg nu a invdlat leclia.
Nu
gtiu
cel/ce-l intereseazi ceyce-lmaj mult: cariea saujoaca.
Pe cel/ ce-|, cel/ cel cuno$leam nu l-am mai vdzut de anul trecut,
' e, . . . . ; r. . 1
1.
2.
3. Formuleazi propazilii
folosind ortogramele cel
gj
ce+
4. Completeazd folosind cuvintele
cel9i celln urmetoarele proverbe:
>
,,
_ ce incepe multe nu isprivegte nimic,'
>
,
_ ce
pierde
drumul e bucuros gide
cerare.,'
>
,,
_ cu zile are leac."
>
,,
_ inveti, ii intr6 pe-o
ureche giii
iese pe
alta.,
>
,
_ situt nu-linletege pe
_ flimand.,
5. Schi mba o l i l eri dl n cuvantul
,cel ' gi scri e
cuvi ntel e noi pe care l e-ai gesi t.
.:.
Rebus
Compleleazd rebusul
Si
vei descoperi
roman care a scrls
poezia
"Revedere,.
1. recompensat
2. se
poartd pe
deget
3. de imbrdcal
4, opusul luifala
5. opusul l ui goal e
pe
verlicala A.B
prenunele
poetului
13. CEA/CE-A
Cuvantul
cea aslfel cand
poate filnlocuit cu aceea sau atunci cand
afat6 un
grad de comparalie.
Exenple
Cea
pe
cafe o vezi esle sofa mea
(aceea)
Zambila este cea mai
parfumate floare de
p
mivari
Cuvantul ce-a se scrie legat cu liniula de unire cand doui cuvinte,
p54i de
voftlre diferile (ce
$ia)se
rostesc
ExemPle:
intr-o singuri silabd
Ce-a c,utat a
gAsit.
Nimeni nu
gtie ce-a
pe1il
'Am
venit la voi in tuga,
S; va spun
Qg3
fost."
,Lange
bolta
Seasenina
$i
sub ttestja
gg3 lina
Vom
$edea
i n foi de mure."
in codru - George Co$buc)
(Fioare Aibasfra - lvlihai Eminescu)
1. Taie fomele
gregite ale cuvintelor ceal ce'a.
Prietena
mea cea/ce-a mai buna m-a ajutat sd'mirecupercz sania,
Cea/ Ce-a fost, a lrecut.
Ce-a i Cea cazut din copac?
l\larna mea este ce-a/ cea mai bunA
Maine vom alla cea/ ce-a
pa1ft
bunicul
9i
cea/ ce'a facul lata
pentru
al ajuta
2. Scrie fonna cofede a cuvintelor cealce-a:
Carlea ce-a/ cea noue ede inleresanta.
Cea/ Ce-a fecut nu a fost bine.
Veverila cea/ ce-a rogcatb adun6 alune
'Cea/
ce"a cautat, a
gbsit.'
3, Alc,luiegte enunlud folosind cuvintele cea
gi
ce-a,
4. Completeaza provefbeie
cu ortogramee
cear' ce-ai
>
,,
_ maibun5judecate ii impec;ciunea.,,
>
,,
_ spus, s-a dus."
>
,,
_ cagiigat intr-o vard, a b6ut intr-o seare.,
5. Geseste cuvinte noiinlocuind o litera din cuvantul,,cea,
$ialcituieste
propozilii
cu ele.
, Rebus
Completeaze rebusul
Si
vei descoperi
pimevare.
extragerea zecimintelor
mtneral e
vechi sau ...
nbzuinlA sau ...
SUmd SaU. . .
tacam cu care se
pune
ciorba
solicilare ..
pe
vedicala A.B numele
pimei
luni de
1.
J.
14. CEt/CE-l
Cuventul cei se scrie astfel cand
poate
fi inlocuit cu aceia sau alunci cand
afat; un
grad
de comparalie.
Exemple:
Fluturiisunt cei ce zboare din floare ln floare. (aceia)
Brazii cei mai inalli au fost tdiali.
Cuvantul ce.i se scrie legat cu liniuli de unire cand doua cuvinte, p64j
de
vorbire diferite (ce
$
i) se rostesc impreuni intr"o singuri sibbi,
prin pierderea
vocalei i
Exenple:
Ce.i
pasb
cel ui setul de fl i mend?
Nu am i nl el es ce.i cu buni cul de ceva ti mp.
Ce"i al l ui e ce' i mai bun.
,,9i
nu
prlcep gg:jasta
...'
(Ca,rtecu/
Fusr/ul
-
George Co$ buc)
,,Apoi,
Luminate impdrate, dupA atatea noroace
li
bunbldli,
gg:jfi
avand ca
se te maitanguiegli?'
(Palatul de cle$tar
-
Batbu
gefanescu
Delavrancea)
,,Atunci
imperatul, supirat, cheame pe
fecioii lui
lej
rnai mari...,
(Preslea
celvainic
Simerele
de aur-
petre
Ispifescu)
1, Taie formele
greSite
ale cuvintelor ceilce.i:
Cei / Cej mai buni sunt i nvi ngi l ofi .
Copiii cei/ce-i rdsfdlati phng
mefeu.
Nu
Stiu
cei/ ce-i trece
prin
minte, dar nu este atenl.
Cei / Ce-i mai mari
pomi sunt
nuci i .
2. inlocuie$te spaliile libere cu unuldin cuvintele
ceilc+i
-
doinu vor sd cante.
Am aflat- in
paharul
lui.
-
de acase nu
$tiu
nimic.
De
-
rupi i ucbri i l e?
3. Alcetuiegte cate doua
propozitii
folosind cuvintele ceilce.i
4. Citeste unniloarele
prcverbe gicompleieazi
cu ortogfamele ceilce-r'i
>
"Dacd
nu
gtii
-
apa, nu te sui in luntre."
>
,Fugl
de
-
di, ca sd nu te faci ca ei."
>
,-
ce scol sabia, de sabie pier.-
>
,-
frumos la loli le
place,
dar nu
$tii
in el ce zace."
5. Completeaze dupd modell
elevii ceimaibuni
cei mai buni elevi
A
15. CEA| /CE-Al
Cuvantul ceai se scrie aslfelcand denumegte o biuture din
plante.
Exenple:
Dimineala beau ceaide tei.
Un ceaicald esle binevenit o cand.
Cuvantul ce.ai se scrie legai cu liniule de unire cand doue cuvinte,
pdrti
de
vorbire dife te
(ce giai)se
rostesc impreund intf-o singura silabe.
Ce.ai ceutat; ai
gAsit.
Am vezut ce.ai reug sa construie$ti.
,Dari
pe
calea
legideschis
N-oi merge niciodali,'
,&:Ai
f6cut cu cheile patinrilof?"
,Apoi i-a aratat termometrul pe care, spre
'
''
(F[lti"
v
1. Scne
propoztlti
combinand Jrnetoarele cuvinte:
!
lei. ceai, beau, Seara, de
l\rarna, soc. cumpara, de, ceai,
2. Taie forma gre$itd
a cuvintelor ceai/ ce.ai din
pfopoziliile:
I'r fiecare dimineala beau ce-ai ceaicu
lameie.
Ceai/ Ce'ai invdtat astdzi la
Scoald?
Vreau
9i
eu un ce-al /ceal .
Ce-ai/ Ceaicagtigat la tombola de Criciun?
Vreau sd-mispuide ceai/ ce-ai
plans.
3.
Formuleazi
propozili
folosind cuvinte'e ceai
ti
co-a,,
4, Completeazd cu ortogramele ceai/ ce.ai urmdtoarele
proverbe,
>
,
-
mancat, de ne-ai uitat?"
>
,
-
spus, s-a dus.'
>
"
-
scris cu
penila,
nu tai cu birdila."
5. Scrie
propoziliile pe
care le descoperi.
De
Stange
Ai ui tat
Beau a:
l\,4ama cumprre
Seafa beau
dat cu
piaira
in
geam?
trantil de masd.
invdlal ia vioard.
in fiecare dimineald.
verde.
de tei
NUL/NU-L
Cuvantul ,u, se scrie astfel cand are sensut de zero
{in matematica).
incapabil (despre
om), terminat ta egalitale (meci),
ilegat(despre
act).
Exenple:
La
primul
exercjtiu rezultalul este nul.
Frre munc, vei deveni un
om nul .
l\,4eciulde aseara a fost nul.
Actul locuinteis-a
dovedit a fi nul.
Cuvantul nuJ se scrie legal cu liniule de unrre cend doua cuvinle, pe4ide
vorbire difedte (nu gl
l) se rostesc impfeund
intr-o singura silabe, prin pierderea
vocalei i
Exemple:
Nu.ldoare mana pe
care a lovilo.
Am hot5rat sa nuj mai agtept pe
lilihai.
,,Si
meciulllllnu r-a mullumil pe
sportivi.,
,,Acest
lucru el
!trlinlelegea."
(f
rci Doanne,
Si
toli trei
_
ceorge Cogbuc)
,,N!:!credeli, cucoane, sd ve te Dumnezeu!'
tFata
sdracului cea islf'ir
_
peke
lspirescu)
1. Taie fonnele gre$ite
din
propoziliilel
Oana
.rdt
nu-l maivrea pe
colegul sau de banca
Au ficut un mecinu-l/ nul.
invetatoarea nuj/ nul ascull5 astezi la muzicd.
Dace nu munce$li, veill un om nul/ nul.
Nul/ nul poale
opfi nimenicAnd
i9i
propune
ceva.
2. Folose9ie ortogramele nu,
$i
||u,
Si
alcdtuie$te un teftcu litlul,,La rnecl'.
3. Completaze dupa model:
Nu-l i ert, Nu l l i erl .
Nu-l cerl,
Nu-luit.
Nu-l apreciez.
Nu-l
plac.
4. Completeaze spallile
punctate
cu ortogfamele null
-
ma supod sA doarme toat6 ziua,
Poli sa-l alergi, ca
-
ajungi lepede.
Ai obl i nut un act-.
Clasa noastra a fdcul un meci
-
.
l"am spus ce
-
aduc inapoi.
5. Completeaze
proverbele cu ortogramele n{l/n!Jl
>
,,
-
ajungi nicicu armdsarul, nici cu ogarul."
>
,,
-
speli cu tot
prclul."
>
,,
-
speria
pe
vultur cu cioara."
17. NU-UN-O
Cuvantul nu-i se scrie legai cu liniule de unire cand doue cuvinte, p64i
de
vofbke diferite (nu
$i
i) se roslesc impreun6 intr-o singuri silabe,
prin pierderea
vocalei i
Exemple:
Nu"i cere nimic.
Codna nu.i gata
de
plecare.
Cuventul n,o se scrie legat cu liniutd de unjre cand doue cuvinte,
pirti
de
vorbire diferite (nu gi
o) se rostesc impreund intf-o singurt silabd,
prin pierdefea
vocaler u.
Exempte:
N.o inlereseaza muzica.
Am crezut ci n.o sd mai vi i .
,Ce
s; fi e? Nu-i ni mi c.
A trccut acceleratul.'
"Dafca
Segeate de bogat
Nici astbzi domn pe
lume
!Ui-
{Nurta Zamiirei
-
George Co$buc)
,,9i
n-o se-mi meargb
Neam de neam.'
(Dugmanceie
- George CoSbuc)
1. Taie fornele gre$ile
ale ort0gramelor din umeioarele propozilii;
De-acum no/ n-o sd mai phng.
Nu' / Nu- ma, c,nl a buni ca cantece de l eagan.
Dacb no/ n-o ascult
pe
mama, am sd fac un meci nul/ nul.
Nui/ nu-i soarc, nu-i/ nui frig, dar nici prea
bine nu-i/ nui.
(Acceieralul
- George Coibuc)
2. Completea26 dupd model:
Nu-i ai ci . Nu este ai ci .
Nu-i bol nav.
Nu-i acasr.
Nu-icuminie.
N'o ascult. Nu o ascult.
N-o iert.
N-o iubesc,
N-o ced.
3. Alcbtuiegte un text scurt cu titlul
,,Prele,tri
metJ' 1n carc s6 folosesii
ortogramefer nu-I, n^0, nu-i.
I8. N.AM/N-A/N-ARE/ N-AU/ N-ATI/N-AR
,,Elduce
sfat din casd"n casE
Cd
lj!]
broboada de matasd."
,Nimeni
n aflal Eca$ul
Unde ea s"ascunde tainic."
,,cet
ce
rarfi
dalacuma rrrr.
,".tLL;l.l.povesre-
n,,ihai Eminescu)
(Frunza-
Emil Garleanu)
,Ng:ti,
me, banii! zise dracul trimis;
$i
se te c;rdbene$ti de ajci; ci
llifecut
ni mi c bun ..."
(Ddnile
nepeleac
-
lon CteangeJ
,,Ceice I:a!
dreptale
!:A!
mai nazuiin veci$i-n
purtarea
lajudecata.,,
(Cii'ici prnl
-
lon Crcanga)
1. Completeaze
propozitiile
scriind cuvintele care se
potdvesc:
ln-au,
n-a, n-are, n-ati, n-a)
f^.t r.ti7i la 6^6riri6
Cine
-
luai medicamentele,
nu se va vtn0eca,
_ mama, _ tatd, esle un copilorfan.
Voi-
venlt la spectacol.
vinlele n.am, n.a, n-areJ n.au, n-ati, n.ar se scriu cu liniuF de unire
cend doui cuvinte,
pA4ide
vorbire diferite (n
9iam,
a, are, au, afi, ar)se rostesc
impreune intr-o singure silabA,
p
n pierderea
vocalei u.
Exemple:
N.am ajuns la timp.
inci n.a sosit lrenul.
Dofa n.are ci nci ani .
Buniciin.au venit in vizitd.
N.ati ascultat sfatul mamei.
N-ar venise te aiute.
lipat
nrirpa la mine
Niciodatd
2. Completeaz6 dup6 modeli
N-are casa.
N-are
pisoi.
Nu are case.
N-ai ni mi c.
N-ai mi nte.
Nu ai ninb.
N-au zile bune. Nu au ztre bune.
N-au
profesoririi.
N-ati venlt. Nu a, venit
N-ati cenht.
N-ar
plange.
Nu a/
p/dnge.
N-ar manca nimic,
3. Alc5tuiegte
propozilii
folosind ortogrameler n"am, n-a,n"arc,n-ali, n-au, n-at.
4. Compleleazd
prbverbele
cu o(ogramelei n-ao n-a, n-arc, n.ali, n-am, n'ar,
>
,,Nu Ftiu
Nice,
-
vezut, nici
pe-aicea
-
trecul,"
>
,,
-
i ntral vremea i n sac,"
>
,,-
si canle cuco$ul meu
pe gardul
lui."
>
,,Oi
albe nici una, dar negre mai
puline,"
>
,,S"a
supdral
pe
sat
$i trei zi l e
-
mencat,'
>
,,Bani $i tal hari au,
ci nsl e
-.'
5, Aranjeazb cuvintele urmdloare
giformuleazd
cu ele
propoziliicofectei
a)n-are, [,4a a, opt, ani.
c)ti mp, l a, sosi l , n-a, Autobuzul
M-AR/MI-AR/NE-AR
Cuvinteb rfial'mi-ar, ne"ar se scriu legat cu liniutd de unire cand doue
cuvinte,
pr(i
de vorbire diferite (m, mi, ne
$i
ar) se rostesc impreuni intr-o
singurA silabd.
Exenple:
M.ar ajuta
$i
mama daca e nevoie.
Mi-ar fi
pl;cut
sd mergen la munte.
Arfi bine daca ne.ar expedia ce4ile.
,!!:aI
interesa
propunerea
ta."
..Ne"ar Dldcea se ne vizitali."
,Nu
mi -arfi rugi ne mi e de mi gei gi de mal aci ."
(Bivatul
$i
cotofana
-
George Toplrceanu)
1. Taie formele
greSile
ale ortogramelor din pfopoziliile
It4iar/ lvli-ar fi rugine se nu invdl leclia.
Pdrintii m-ar/ martrimite la studiiin strdinetate.
Nou; nu near/ ne-arf ieame daci am vedea uulin
pidure.
Nu miar/ mi-arfiplacut si fiu refuzat.
Completeaze spatiile folosind cuvintele potrivite:
-
fidrag sA arn o bibliotec; cu multe c6rti.
Ar fi bine de nu cauta vecinul meu c6nd aunt ocupat,
Ce bine ari de nu
-
certa perintii
cand gre$im!
Formufeaz;
propozitii
folosind ortogramele: r,-ari ni.at, ne-ar.
2.
3.
cuvantul mie
(ca persoani).
Exemple:
Cumperdturile costb o mie de lei.
Mi e i mi pl ac zambi l el e.
Cuvantul mi.e se sc e legat cu liniule de unire cend doud cuvinie,
pA4ide
vorbire diferite
(mi
Si
e) se rosiesc impreund intf-o singurb silabe,
prin pierderca
vocal ei i
Exenple:
Mi.e dor de
p
mdvafe.
Mi.e frice de fudunS.
astiel cand are inlelesul de sume de banj sau de
eu
20. MtE/Mt-E
"FrumoasA
mr-e lara strdveche.
IntinsA
pe
rnunji
gi
vdi.'
{Iara
- Otilia Cazimif)
,l&gdfag
ca ochii meldin cap.
$i
nu fa9 da nici rnort."
(E/ Zorab - George Cogbuc)
"l4q
nu
!L9
greu
- respunse patul pe
care dormea imparalul -
ld:qbioe.
cdci
pe fline zace ;ub tul reJ tatal
rDaifelt
cu stea in
rrunte
-
roan sravici)
,U!:gprielen
numainig, iara
!e
dugman este."
(Scr/soarea /i/ - Mjhai Eminescu)
1. Pune in spaliile libere ortogramele
potrivite:
nidmi.e.
-
tare dorde
prietenii
din streinitate.
l\,4ama irnide o
-
de leide ziua mea.
Cand e$libun cu mine
-
foarte bine.
Db-mi
!i -
o m;na de al utq\
lo\
lgN
,,
---drag
ca sarea in ochi."
,,
Decat o
-
de vrdbii
pe gard,
mai bine una in mand.'
2.
-aie
forma
greiiri
a ortog.amelor nidmie:
[.4ie/ MLe
jene
cb nu
li-am
inapoiat cA4ib la timp.
l\,4i-am cumparat o biciclete
pe
care an dat o rie/ mi-e de lei.
l\,4i-e/ l\,,lie ru-mi
place
sa m6ranc legume.
Nepotul meu mie/ mi-e tare dmg.
3. Transformi
propoziliile
de maijos dupi model:
l\/li-e dor de
p,rlnti.
irni este dor de
pdinli.
[/ie mi-e foame.
lvli-e
greu.
lr,4i-e u$or sd invdl.
l\/li-e ieam, de tunel.
4. Aldtuie$e
propozilii
folosind cuvintele:
rflie -
pronume
rnie
-
sume de bani (substantiv)
mi - e (mi - pfonume;
e
-
verb)
5. Pune in loculspaliilor libere ortogramele midmi"e;
> ..l v.l d
-de
ti ne. dar de mi ne mi se rupe i ni ma.
>
'Un
nebun arunci o
piatrd
in garb
9i
o
-
de inlelepli nu
pot
se
o scoaE.',
>
,,Decat
o
-de
ani rai, mai bine unul bun."
> ..
-
-rri arde casa.
$i
el i 9i pdde$re
bata.
Cuvantul siise strie arstfelcand se
poate
inlocuicu luisau ei,
Exenple:
Ochii sdi sclipeau de bucurie.
Col egl i sei au i e$i t caSl i getori .
Cuvantul si.i se scde legal cu liniu{d de unire cand doub cuvinte,
pe4i
de
vobire difeite
(si
$i
i) se rosiesc impreuna inlr-o singurd sihbe,
prin pierderea
vocalel i
SA.i nu se
poate
inlocui cu lui sau ei.
Exemple:
S6.i spui adeverul!
Vi no si .i vezl cum se
j oacd!
"Ochi i S4
al ba9tri ard i n l ecri mel e ..."
(Muna
lui
Etefan
celMarc- Dimitrie Bolintineanu)
,,Vrei
poate
maciidin livezi
Pe toti cu mana ta sa-i scuturi?"
"Crdiesei
noaslre arn
!ra:j
spun
qi
Mna ei - r i r t ao, na
'
(PfefaF
- George Topifceanu)
(Crelasa Zanelor- ceorge Co$buc)
1 . Taie foma
gfe$itd
a ortogramelor din
propozijiile
de maijos:
Si i / S6-i dai col egei un buchet de fl ori .
Perinlii sei/sa-i suntin strainetate.
lnvilrioarea ial i-a chemat la
$coald
s,i/ se-i ajute la efecluarea temelor.
Bunicii S;-il sii -au
'
iau cu mprrat pa
ntofi cet/ ce-i noi.
Inundaliile iau/ i-au luat casa
gianimalele.
lvb gandesc
daca sei/ sa-i spun mamei ce note mici am luat.
2. Compleieazd dupi modeli
sd-i spun
se-i canl
sa-i ajut
sd-i duc
se-i
g,sesc
sa-i cert
3, inlocuiegte cuvintele
,,sdi ".
Pnetenii ei o ajutd la nevoie. (
sd i i spun
,,lui" 9i
,ei'
in enunlurile de mai
jos:
folosind cuvantul
Pdrinlii luili cumpera bicicletd.
i-)
Colegii lui fau felicitat.
i )
Au mers la munte cu aiei.
i
Ne-am
gandi t
cd vecl ni i l ui nu sunt acasd. (--)
4. Pune ln spaliile libere forma
potrivite
a ortog ramelor siii/ sii-i
Lupul a venit minance oile.
Elevii au ajurs ia bAtrani aiute.
lnv5letoarea a stfigat calalogul cunoasc5
pe
copii.
Fratii au cantat,,Plugu$orul".
A venit la
lcoali
cu
perinlii
5. Alcdluieqte un text din cinci
propozilii
in care sd folosegti ortogramele sdi
gj
sd.i
A
22.CAR/C-AR
Cuvantul car se'scrie astfelcand are inlelesulde cerul5, de a cira sau de
insecti ce dislruge lemnul.
Exenple:
Pe drum tfecea un car
plin
de
pe$te.
in fiecafe zi car cumparrtudle.
Ciocanitoatea caute hranA ln
gaunle
facute de carin copac.
Cuvanlul c"ar se scrie legat cu liniul, de unire cand doui cuvinte,
pA4i
de
vorbire dlferite (c
Al
ar) se rostesc impreunb intr-o sngure silab6,
prin piefderea
vocalei d.
Exemple:
Sunt s/gufd c.ar mefge in excursie,
Cred c"ar cagl i ga dace arl uca.
,N"am
crezut c"ar
putea pierde
lupla."
,,Ea
i$i cunoscu bdrbatul din sce4aitut roatelor de la
9AI
..,,,
(P;cald
in saluiiul-loan Slavici)
-
car (vehicul)
-
car (insectd)
- c-ar (cd
ar)
1. Formuleazi cAte o
propozilie
cu umbloarele
cuvlnlelei
Nu cred
Fi i si gur
2. Completeaza spatiile libere cu forma corecte
(carsau
c,arli
ghiozdanul
colegei de bance.
Bunicul are un
cu doi boi .
venl tama.
vrea sa
$tie
tabla inmullirii.
Am gbsit
in
parchet geurificute
de un
Am auzit f fosl la munte.
3. Taie forma
gre$ile
a ortogramelor
din
proportiilei
Ea
stia cay' c-ar avea banipentru cumparaturi.
Aff vezut un c-arl carcu
patru
boi.
llsecta numita c-ar'car a ros lemnele din ragazie.
Gigi crede cari c-ari bine sa invele sa canle la
pian.
Sunt sigur carlc-ardoi sd
91ie
cine i-a gisit
mingea pierdutd.
4. Compleieaza dupa model:
c-arveni
c-ar
pleca
c-at manca
c-ar citi
c-ar scrie
5. Completeazi dupd model:
ca ar vent
Cuvantuldarbe scrie astfelcend
se
poate
inlocuicu cadou sau insd.
Exemple:
l -am dJs col egei ' tl el e i n daro papug.
Te-am chemai, dar tu aiplecat.
Cuvantul d.ar se scrie legat cu liniuli de unire cand doua cuvinte, pd4j
de vo|bife diferite (d
Si
ar) se rostesc lmpreun6
intr,o singurd silab6, pdn
pierderea
vocalei e,
Exemple:
D.ar venl o 016, m"ar ajuta foarle mult
,,Nu
soare
dgl
e bine."
{/ana
pe
U/rfd
-
Geofge Cosbuc)
,Tare
ar mai f
gustat
din el,
dAI
ofezul nu era incd fierl,'
(Plslca gl
rdsu/
-
povesle
chinezd)
,!I
lubi, ar veni,"
1. Compleleaze spaliile libere cu ortogramele
drrsau d,ar
De zlua mea am
primit
ln
un buchet de lrandafid
venl bunica la mine, m-a$ bucura mult,
Te-am chemal in
gfddin6,
--
nu ai venii, l!,4-as bucufa.
canta colega mea la serbare,
Nu
$liu
ce s"ar intempla
apdrea
aici,
rni"e teamd de ce-ar zice mama.
2, Completeazd
dupe model:
a)d-arveni
d-ar canta
d-ar mefge
d-ar scrie
d-ar menca
de at veni
b)d-ar dansa
d-ar citi
d-ar
povesti
d-ar
plange
d-af iubi
dac' ar dansa
3. Taie formele greqite
in
propozitiile:
Dar/ D-ar venivara mai repedel
AS
pleca
in tabArA, dar/ d-ar
pirintii
nu-mi dau voie.
[.4aine merg la o nuntA
$i
m-a$ bucura dar/ d-ardansa
lmi
place
anotimpuliarna, dar/ d-ar uneorieste prea ger.
4. Fomuleaze caie doui
propozitiicu
ortogramele
dargid-r/:
5. Completeaze
prcverbelei
> "Calul de _ nu se caute la dinti.,,
> . i n . a I . . o
.]
Rebus
Compleleaze. febusul
$i
vei descoperi pe
verticala
A.B un cuvant cu acela$i
sens
penlru
oar.
1" opusul l ui desci rcat
1
2.
lopaie
3. medi c sau ...
4. cel mar mariape sEtetoare
5. semnul adunerii
:
f{'..^
,0. uo^t-o*
\Balada
chiria$ului
gtdbit
- Geolge Topirceanu)
'Aerul
cel inveninat
ii
rece al suflelelor lor moarte
!:AI
putea
omon."
(Fet-Frunos din lacrimd
-
l\y'ihai Eminescu)
1, Pune in loculspatiilor libere cuvintele varsau v-ar.
in camera mea
perelii
sunt vdruili cu alb.
-
placea
se veruim
gcoala
cu
-
sau cu vopsea lavabili?
Pisicula
-
zgaia lare dacd o supiral.
l -am cumpArat mamei o
pungi
cu
-
sti ns.
2. Completeazd spaliile libefe dupd modeli
v-ar canta
v-al
v-ar
v-ar
v-ar
Cuvantul var se scrie astfel cand are inlelesul de material (roce moale)
pentru
vopsirea
perclilor.
Exenple:
.
A"t dat cu var
pe pe.eli.
Am zugrAv camera mea cu var colorat in verde.
Cuvanlulv"ar se scrie legat cu liniuF de unirc cand doud cuvinle,
pA4i
de vorbire diferite
(v
$i
ar) se rostesc impreune intr-o singura silaba,
prin
pierderea vocalei i.
.dw&&
Exenple:
V.ar
prinde
bine o
plimbare
cu vaporul.
Dac, al i veni , v.ar a$tepta buni cul {a
gard.
,,Tin
minte
$i-acuma
gredlna,
Ferestrele unse cu
lel..."
3. Taie forma
gregiti
a ofiogramelor: v-ar,tuar.
Cand am fost in excursie am vezut o ca efi de v-a/vaf.
Nu cted cA v"arl vaf da bani dace nu munci l i .
Daca bunica varl v-ar vedea in c re9, v-at v-ar cefta rau.
Primevara dam cu var/v-ar pe pomii
fructiferi.
Var/ V-ar lua lata cu ma$ina dace mergeli se cumpe"ti vatl v-aL
Var/ v-ar plicea
sA mancaliinghelate?
4, Scrie
proooritirle
descoperite in unnbloruljoc.
Bunicul
aduce bomboane.
Inviletoarea
duce in excursie.
PArinlii
edepsi r6u.
5, Conlinud
$irul$ialcituie$te
propozitii
cu
patru
din cuvi
ZAR
Ir,n
TAR
L] AR
TAR
VAS
vr.f
VAT
VAN
VAT
SAR/S-AR
,,Din
c,plle sare
pleav,,
SeI
gunoaie
dintr-un snop."
(La va,litoare - Geofge Topirceanu)
Cuvantul sar se strie astfel cend afe inlelesul a seti. Exenple:
De bucurie, sar intr-un
picior.
Fetele sar coarda.
Cuvantul s-ar se scrie legai cu liniute de unire cand doui cuvinte,
pi4i
de
vorbire diferite
is $i
ar) se rcslsc impreune intf-o singufd silabd,
prin piefderea
vocalet e.
Exemple:
Dacd s" topi zepada, s.ar produce
inundatii.
S.ar fi dus
gi el
l a meci .
,Cd
de-ar impinge-0, ea nebuna
S:Al
nepusti, ietind din soc,
ge!
duce
pe parau
cioc-poc."
,,Cel ce
se l upti murmurend,
De
!:aI
lupla
gi-n primul
rand ..."
,SeI
frenghiile in trei
$i
plesnesc
in
$ase."
(Roafa mori- George Co$buc)
(Decebal
cetre
popor
-
George Coibuc)
(Gruia
-
1. Taie formele gre$ite
ale oi(ogramelof sarls-a/:
Colegii mei nu s-ar/ sar la bAtaie in
pauzd,
loana sar/s-ar
plimba
cu metroul.
NiciodaE nu s-ar/ saf
gadul,
ci sar/s-ar
pulea
si cad.
l\,4aimulele sar/s-ar din ramur, in ramure s, caute banane.
Sa,' S-ar duce r rabard dar nu au su{cenl i bari .
2. Completeazd
dupi modeli
s-ar urca
s-ar
s-ar
s-aI
3. Completeazb
spatiib libere cu ortogramele
corecte
ldllrlc
lloere cu ofiogrameE
corecte
Gar/
s-a1.
inscrie la concuFulde
limba romand.
Toni
urca in nuc
sd adune
nuci penlru
bunica.
Fetele
Bdietii
coafda in curtea
$colij,
doicate
doila ora de educalje
izici.
4, Fornuleaze propozilijin
care sd folosegti
onogrameb
sar$is_af.
Retinel
Eu saf
Tu sari.
El/Ea sare,
Noi sarim.
Voi
sbrili.
Ei/Ele
sar.
* Rebus
Coflpleteaze
rebusul
$i
iltrodu in enunturi
cuvAntul
vedicala
A.B.
'1.
persoane
care se ocupi
de studiul
istoriei
2. meseria
de a face p6ine
3, actorsau...
pe
care l-ai descoperit pe
A
Cuvbntul
cag se sc'ie astfel cb4d are inlelesul de branzd
Exenple:
Am cumpefat un kilogram de cal aiumat.
La Rucef
gdse$ti cel mai bun cal de oai e.
Cuvantul c.al se scrie legat cu liniuld de unir cand douA cuvinte,
pe4i
de
vorbrre difefite (c
Si
aS) se rostesc impreund intr-o singurd sibbA,
prin pierd
Exempte
fi'
.X
Cred c.a9 reu$is, ajung la timP.
Le-am spus c.ag
putea iiprezenti dace e nevoie.
26. CAS/C-A$
,,
Cucurigul Dali,
!39
da
9i
eu,
$l
n-am cu cel"
($oarecele
figh,;nda
-
poveste
,Jupanul
Corb,
pe-o
creangA cocolat,
Tinea
]n lanlun bolde
lal
furat."
(Cod!/$i vulpea - La Fontaine)
1. Taie forma
gregilb a cuvintelor cag/ c-asi
Am fosl la stana
9i
am mencat ca9/ c-a$ de oaie.
l-am spus mameicag/c-a$
pleca
intf-o excursie la munte.
Ag cumpera ca$/ c-a$ dulce, daf nu am timp sa melg, ca9/ c'ag vrea sa citesc o
carte.
Pisica ar fura c-a9/ ca$, dar nu o lase calelul.
l\li-e teame ca$/ c-a$
putea
sd rAcesc daca nu mA imbrac bine.
2. Completeaze dupe model:
c-a$
Plange
c-49 vrea
c-a$ canla
c"a$ crtl
c-a$ manca
ce aS
Nenge
3. ForruleazA propoz!i
in care sa
rolosesti
ortogramele ca9/ c-a9.
4. Completeazd spalille libere folosind odogramele cag/c.ag.
Am fost la stan,
gi
am cumpirat
-
de oaie. Le-am spus colegilor
-
pleca
de la ora de muzic6. Cred
-
manca
gi
eu _
cu mbmiligule. Poate
-
veni$ieu la fotbal.
5. Formuleaze un scurt rext din 5-7 enunluri in ca sa folose$li cuvintele ca$
9i
c-as. Dd-l litlul,, La stara''.
cAucA-l
Cuvantul cdi se scrie astfel cand are inielesul de drumuri sau
procedee,
moduri, metode.
Exenple:
Poli ajunge la mine
pe
mai multe cei,
Se circuld bine
pe
cei aeriene, dargipe ciiferate.
Caute alle cii ca s6-lconvingi.
Cuvantul ci.i se scrie legal cu liniut; de unire cand dou, cuvinte,
pe4j
de
vodife diferite
{ce $i
i) se rostesc impreune intr-o singufi sibbe,
prin pierderea
vocalei i
Exem\le:
Te-aiconvins cd.i bine se cltegti.
A spus tuturor ci.i
place
baletul.
,Si
deodati-ncep sb urle
qelapuc,
noaplea-n camp."
{La
verdloare
-
George Topirceanu)
,,Ce
griji pe
dansul, ce 1lo
,
Cand se
gandea gLLgreu
rezbolul."
,,Simle
palmele ql4lard."
,,$i
qij
de mii de ani treceau.'
(Trei, Doanne,
litotitrei-
George Cogbuc)
(lordul John
-
George Co$buc)
(luceafdnrl
-
l\y'ihai Eminescu)
1, Completeaz, spaliile libere cu forma corecta a cuvintelor cdilcd-,i
Arn ajuns la
pdufe pe
--
ocolitoare, deoatece era noroi. Acolo au
observat viofeaua
-
inio te. Prieienii mei imi spuneau _ mai
bine sd renunlim. Eu am vrut si-i duc bunicii viorele pentru
_
plac
foade
mult.
Cand ne-am intors, am luat-o tot
pe
-
ocolitoare.
2. Transfom, dupA model:
a)cd-i cant
ce"i
gassc
ca-i ajuli
ce"i fel i ci t
b) c;-i degtept
ca-ifrumos
ca-i infloril
cA-i bine
cd i i cant
ca este degtepi
3. incercuiegte
forma corect6 a cuvintelof
cd,7ci.i;
A rezclvai pfoblemele
pe
mai multe ca-i/c6i, cajlcd-i mai u9or.
Maria imr spUle cbi/ ce-j
plac
trandafirri galben,.
Au venit pe
cri/ ce-i d iferite
iis-au
intajnii
la
$coal6.
,,Cdi /
Ce-i l ai e,
Cd-i/ Cai bblale,
Ba una
Ba alta."
28. CAVC-Al
Cuvantul cai se crii aslfel cand denume9te un animal domestic de
lracliune sau
pentru concursurjle hipice.
Exenple:
La ierme sunt vaci, oi, capre
$icai.
La concursul de cai , a ca9tgat cel negru.
Cuvantul c.ai se scrie legat cu liniula de unire cand doue cuvinte,
pa4i
de
vorbire diferite
(c
Al
ai) se rostesc impreunA intr-o singufe silabd,
prin pierdfea
vocalei i.
Exenple:
Credeam c.ai
plecat.
C.ai incurEafo
pe
colega la, este o fapti demne de lauda.
"lar,
vulturul simli
e3i
venit spre el.'
,,Ai
i ni mel Tu
po!
se ai
[,4ai vrednici
$]
mai mandrigai,
Dar eu, stdpan, eu?"
1 . Taie forma
gre$iE
a ortogramelor;
-a
herghel i e am vazut c-ai / cai maa
$i fi umogi .
Te"am v:zut cai/ c-ai
plecat pe
c-ai/ cai dis de dimineale.
[,14 bucur cai/ c-ai ajutat
pe
bbtrane se trcaca $rada.
Am obseNat cail c-ai
prins curaj la volan.
l\y'agina mea are 170 caii c-ai
putere.
Cai/ C-ai
litu
o vine, asta o
$tim.
2. Tfansformd dupi model
9i
formuleazd
gitu propozilii:
c, ai c6nlat
ca ai fugi l
c, ai veni t
ce ai luat
cd ai ascultat
(Yulturul
-
poveste populare)
(Ei-Zorab - Geofge Co$buc)
c-ai centat
3. Completeaza spaliile libere cu forma corecte a ortogramelor cai/c-ai:
Bunicul melr a avul doi- trepa$i.
[,14 bucur
-
tenninat semeslrulcu media zece.
Am alat
-
in
g'ajd doi
-
Ponei.
$tiu -
fost in Auslria la schi.
N-am auzlt
-
c6rlat la serbare,
Nu am
Sliut
-
fost
plecat
in Franla.
Iama, sania este trasa de
4. Alc;tuiegre enunru
{olosind
cuvinlele cailc.ai.
.!
Rebus
Completeazd. febusul
$i
vei descoperit
pe
verticala A-B un cuvant cu acela$i
sens
penlru orum.
1. acela$isens cu arama
2. opusul
pentru
vorbesc
3. rase de cal folositi la cdldrie
4. se agali in undili
29. DEA/DE-A
Cuvantul dea se 6crie astfel cand are inlelesul
de a da, a oferi.
Exenple:
A uitat sd dea floIle in dar.
Bunica vfea sA dea drumul pasirilor
in curle.
Cuvantul de-a se scrie legat cu liniuli de unife cand doue cuvinte, peqide
vorbire diferite (de
$ia)se
rostesc impfeune intr-o singurd silabd.
Exemple:
Ne
j ucam
de-a hol i i gi vardi i ti i .
Mihais-a dat de-a dura pe
derdelu$.
,Gur;
fac ca roata modi,
9idg3valma
se
pornesc
..."
,,Voie$ti
pe laniced s6-ipun
Sa te dea cainilor?'
(/arna pe
u/4ii - George Co$buc)
(Fl-Zorab
- ceorge Cogbuc)
1. Completeaza spaliile libere cu ortogramele
corecte:
(s-a,
dea, de-a, n-a)
Ianis _ dus s, _ mancare la cdlei.
Cand _ dus la
Scoale
-.-
dus
_ dura pe panta
alunecoase.
Colega mea
-
wut sa-mi _--
caietul sb copiez tema.
in iecare dimineala bunjca iese se
_ mancafe gi
apd Ia
pis6d.
Sdniulele alunece
_ valma pe
derdelul.
2. Taie ortogramele gregite
(dea,
de-a):
Buni cul rese di mtreara sa dea/de-a m;ncare
l a ani mal e.
Am dat cu bile dea/ de-a dura pe pafchet.
O rog pe
doamna se nu ne dea/ de-a mult de scris.
Ne-am
jucat
dea/ de-a
$oarecele 9i
pisjca.
3. Fonnuleaza cate dou6
propozitiiin
care sa loloselticuvillele
dea/de.a.
4. Descoperi
propozitiile
in urmatoruljoc
$i
transcrieJe:
l\,4ingea cade
Ca4ile sunt
puse
Nej ucem
Cristi vrea s;
Nicd nu vrea sd
Mama doregle sd
dura
pe parchet.
valma in dulap.
vanetorul
9i
piserile
flori inveletoarei.
drumul pupezei .
hrane
pisAfibr.
5. Dictare
"S-a
intemplat insd odald ca mingea sd-i scape din
palme
Si
cdzand
pe pimant
s, se duc, de-a rostogolul de-a dreptul in fantan6. Fata de impdrat o urmari cu
privirea,
daf mlngea
pieri
de
pafci
n-ar i fost
gi
fantana era tare adanca, atat de
adanci de nu-i outea zeri fundul !'
lP
n.tul fermecat -Ftalii Ginn)
Cuvantul mor se'tcrid astlel cend are intelesulde a muri, a deceda sau
cand expdmi sunetele scoase de mormiitul ursului.
Exemple:
Zilnb morliinle din cauza
poluerii.
Ursulse aude din
prdurct
mor! mod
Cuv6nlul m'of se sc e legat cu liniuld de unire cand doue cuvinte, p64j
de
vorbire diferile
{m $i
or) se rostesc impreune int-o singure silabd, prin piefderea
vocalei i.
Exenple:
M.or prlnde
din umte.
Nu m.or mai aglepta.
,,$ifac
ce vreaul
$in-am
s6
[!l
De
grija
sortiimele.'
,!!:9I
troieni cu drag
Aduceri affi nte."
(Nunal
{rral- George Cosbuc)
(Maian
un singurdot - l\,lihai Eminescu)
1. Taie forma gre$ite
a cuvintelor mor$im-ordin propozitiilel
Cand mor/ m-or vedea bunjcii, m-or/ mor a$tepta cu flori.
Cand este
ger plantele
m-or/ mor.
Dace nu mor/ m-or inlelege colegii ce am fost bolnav, voi aduce scutirc medicale.
,Sa
me lesali sA m'or/ mor
La marginea r.;rii.'
2. Transforme dupd model:
a) m-or ajuta
m-or certa
m-or ajunge
m-or lrorenl
m-or l6sa
me vor ajuta
b) me vor vedea
me vor invinge
mA vor iubi
me vor uri
ma vor insoti
n-ot vedea
3. Completeaze cu forma corectd a ortogramelor mol /n.or
- ' \ u- cai i , cand
vor cAni i .
>
'O
data o si
-,
n-o sd
-
de doue ori.'
>
'Cu
flori
-
troieni
Aduce ami nl e.'
>, , $l de- af i se- .
ln camp de mohof."
>
,,Pe
mine
-
plange
Cu l acri mi de sange.'
4, Formulead cate doue
propozitii
in care si introduci cuvintele morl n"or
5. Realizeaz, un lexl din 7-9 enunluri intitulat
"Mog
Martin" in care si utilizezi
odogramele rnor, m-or, dea
9i
de-a.
Cuvintulnorse sfiietsfelcand afe inlelesulde picituride
api aflate in
suspensie in atmosferi,
Exenple:
Un nor negru s-a abitut asupra satului.
Cuvantul n-or se scde legat cu liniula de unire cend dout cuvinle,
pe4i
de
vorbife diferite (n gi
or) se rcstesc impreuna intr-o singuri silabd,
prin pierderea
vocal etu.
Exenple:
N-or
pleca pani
cand n.orobline tot ce vor.
N-orcadea fulgide zepade toate ziua.
,,N-ali
plans
vdzand cum trece-n zbor
Spre miazdnoapte
lql
de
Iq?'
{Nurnai
unal- George Co$buc}
,,Nj!
mai indrdzni dugmanii, ln vecii vecilof, a se lega de romani.,,
(MoS lon RoaE gi
Unirea
-
lon Creanga)
1. Completeaz, dupi model:
n-or veni
n-0r 00rm1
n-or canta
n-or
plange
n-or merg,A
n"or
pleca
nu vor veni
2. Scrie in spaliile libere ortogramele corcte nol||-o]:
Perinlii- plange
degeaba fiii dpugiin fezboi.
-
venizile
grele
de acum incolo.
Se vede
pe
cef un _ negru care aduce furtune gj ploaje,
_$rebde loati
pSdurea
ca sA
gaseasc,
cjuperci
li
florj.
Sub un
-
se zdre$le soafele.
Doar
-
muri de dor.
3, Taie cu o linie odogramele
gfe$iie:
Luna apare sub un no, n-or.
Not N-or merge tolielevil in excursie din cauza rbcelii.
Nu se vor da b6tuf pand
cand nor/ n-of deveni campioni.
Dacb nor/ n-or cumpira flori,
poate
vot cumpera baloane.
No, N-or mul de foar.e toate animalele daca nor/ n-or veni
pddurarii
s6 le aduca.
4. Fomuleazi un lext fomat din 6-8
pfopozilii
enunliative cu tiflul
,,p/oaia,
in care
sd folosegti ortogramele nor$i n-o,1
j..
Rebus
Completeaz; rebusulsi vei descoperi pe
verticala A-B opusul cuvantului nor.
1.
pi ti t
sau...
2. opusul l ui porni t
3. cand apune soarele
4. adiere sau ...
5. aliment
prezent
in odce mancare
Cuvantul lor se scrie astfel c6nd se
poate
inlocui cu un subslantiv.
Exenple:
Lor le
place dansul.
{copiilo0
Caletele lorsunl ordonate. (elevilor)
Cuvantul l.or se scrie legai cu liniutd de unire cand doui cuvinle,
pdii
de
vorbire dife te (l$ior)se rostesc impreune intf-o singur; silabe.
Exemple:
Dacd l.orgasi
pe
Grivei, se vor linisti.
L.orpr' rde
gi ei di r
Jr-6
pe
campron.
,i$l
face
joc prin perul
19I."
(Yartul- Geofge Cogbuc)
'FlbmAnzl
copili-n drum ne mor
g
ne sfar$im de mila
19I."
lNoivrem
pemen
- George Cogbuc)
,,Un
biet canterel trecu
pe
acolo
$i
se
porni
sa cante sub fefestrele palalului,
cu
gandul
ca s-or indura de el
qil:QI
milui cu niscaiva mancare."
linperctu!
Aoc-de-Stutz - Fralii Grimm)
1. Taie ortogramele
gfesitei
l\y'ama l0r/ l-0r le spunea cd-i invala si zboafe
pentru
cil6t0rii lungi.
Dacb lor/ l-of
pune
la ceruld, va inv;la se mearge aldturi de mama lui.
Poate l-or/ lorlmblanzi mai repede daca iidau sA mdnance bine.
Au fost acase b tatSl l-o|/ lor
penlru
a-i cere socotealb de reulficut.
2. Compl eteazd dupa model :
l-of lnvinge
l-or inielege
l-or ceula
l-or certa
il vot afuta
3, Completeazi spaliile punctate
au ortogfamele
,-orllor
S-au dus la bunicii _ se-i ajute la treburile din gospoderie.
Doar nu
-
manca lupii in
pidufe.
Desenele
_ surt irteesa.lte.
D;.i l ti t_
certa
pentru
nore,e mi c.
4, Scrie cate o p.ooozitie
enurtialiva.
exclamativa
$i
inlercgativa. in
care se
intfoduciorlogfamele
lor
gi
,.or
,l\y'ai
demull, ora$ele erau ni$te sate mai marj. De muli Ump nu-$i mai vezuse
pfleIenui.
Poate pe
vremea cand satul efa inca pe
malul raului lor,
poate
maidemult s_au
pelrecul
acestea.
Acum e tarziu, s-a innoptat de mult.
(Nico$of
_
lon Alexandru Brrtescu_Voine$ti)
w
5, Transcriere
I
coR/c-oR
,Vor
urma dup-acest
eql
Fel de fel de-orchestre."
Cuvantul cor sdtcfB astfel cand afe intelesul de
grup
de centeteli.
Exemple:
Asculldm un cor de la
$coala
de Arte.
Copiii canld colinde in cor.
Cuvantul c.or se scfie legat cu liniula de unire cand doue cuvinte,
pd4i
de
vorbife diferite (c
qi
or) se rostesc impreund intr-o singure silabe,
prin piefderea
vocalei ;.
C-orveni , ci n"or veni , noi i i
(Conceftul Prineverii - Aeorge Co9buc)
,,Pentru
Feti-Frumo$l vremea nu vremuie$te, apoi
poate
eI
fi treind
$i
astezi."
lFeLFrunos
din laaimd - l\,lihai Eminescu)
1. Completeaz dupd model:
c-or veni
c-or canla
c-orinvela
c-orj uca
c-or
plange
c'or striga
ce var veni
2, Taie cu o linie ortogramele
gte$ite:
Sd nu ningd mult c-or/ cor troieni drumurile.
De Creciun am cantat colinde in c-ot cof.
Poate c-ot cor venitolicolegiila ziua mea,
Ne bucurdm cand este ziua unuicoleg
$i-icanlem
in c-or/cor.
3. Fomuleazb
propoziliiin
care si folose$ti onogramele c.o/9icox
4. Completeazi spaliile
punctate
cu o(ogfamele corlc"o,l
La o de muzicd am irvilat se cartAm in
Doate
-
merge toli elevii in excursie.
l/ergem la stadion
poate
-
juca
$
colegii nostrifotbal.
-
canta, ce n-or canta, noitot metgem sd-ivedem.
Am spefat
-
ajunge la timP.
De Creci un, vom canta
$i i n -
col i nde.
5. Alcbtuieqle
propoziliicu expresiiler c-of ca.ttlga
,
c-ot astepta, c-or ajunge.
,/4'.
a,csA
34. MOTr/M-OTl
Cuvantul moti se scrie astfel cAndare lntelesul de romani din
Apuseni .
[,4ulli moliau luplat
pentru
libertatea
la
i.
Cuvaniul m.oti se scrie legat cu liniuli de unire cand doud cuvinte,
pa4i
de vorbire difedte
(m
!i
o!i) se rostesc impreund intr-o singufe sihbe,
prin
pierderea vocalel i.
Exenple:
Itl-oli a$tepla
9i
voi cateva minute.
De m.o!i ruga sa merg cu voi, n-o voi face,
,,[/]-oliduce
unde n-am vrut se merg.'
,Oameniide
pe
aceste meleagu se numesc moli."
1. Taie cu o linle forrna
gregitd
a ortogramelor moti
$i
in Apusenitrbiesc mulli moli/ m-01i.
DacA voi intarzla moli/ m-oli agtepla.
in razboale au luptat mulli moli/ m-o!i.
La iame moli/ m-oli ruga se merg cu colindele.
2. Formuleaze enunluri cu ortogmmele mofi
ii
m-of,.
m-ott.
,.3s.,TrE/Tt-E
,,Ti-am
cerut eu tie fragi?'
Cuvantul
lie
se si;ie;stfel cend are inlelesul
de tu (ca persoand)"
(pronume pe6onal)
Exenple:
$itie
li
s-a spaft mingea.
Toate poeziile
lile-a
compus tie.
Cuvantul ti-e se scrie legat cu liniul6 de unire cend doud cuvinte, pd4i
de
vorbire djferite (,ti
$i
e) se rostesc impreune
intr-o singuld silaba, prin pierderea
vocal ei i
Exemple:
Ti.e team, ce vei piefde
la meci.
9i l i e
ti .e dor de buni ca.
1.
(Miirloas,
- George Co$buc)
,,Pi epl ul de
dor, fruntea de
ganduri l i
pl i nd.'
(Sara pe
deal - l/lihai Eminescu)
,Ie
cum nu
li-a
fost mil6,
Cand sarise$i se"i omod?"
(Matanul pedepsit
_
Elena Faruga)
,Doar
de
ji:g greu
de viatA,"
(Ddnil6 Prepeleac
- lan Crcang')
Incercuie$le forma corecl.ii a otlogtanelot
!e/li-e.
Nu
lie/ !i-e
fostulde vanzare?
Tie
/
Ti-e
tie/li-e frici de mine?
Nu-!idau
liei li-e
jucariile
mele.
Dacd
li-e/ lie
nu-1i place,
cred cd
lie/ li-e
greu
sr-i dai allcujva aceasle carte.
Iie/Tie 1ie/li-e
foame sau sete?
2. Completeazd dupd model:
li-e
greu
li-e
u$or
li-e
foame
1i-e
sete
1i-e
somn
tr-e dor
ifi este
greu
Completeazd spaliile cu forma corecld a orlogramelor
lidli-el
invdleioarea
1i-a
dal
-
noie mice
pentru
desenulde aslezi.
Am inleles ce
-
dor de mama ta.
-
ili
place
inghelata?
Nu
-
teama de fulger?
teame de apd, eu suni speriat.
4. Fomulaza
pfopozilii
in carc si folose$li ortogramele
fie $i fi-e.
Daca
-
5, Completeaze
proverbele
cu forma corecta tiellie:
>
'Ce
-
nu-1i
place,
altuia nu-i face."
>
,,Unde
-
inima, acolo
-
9i
gandul."
>
,,lJnde
-gandul,
acolo
-
gicapul.'
>
,,-
drag de doi
pe$ti
in oali
Si
cu coadele afara."
>
,,-
ari,
-
vei
gi
secera.
1.
2.
36. DEAL/DE-AL
,,9i
plncipi
ialnici
$i-ndrazneti,
Q9SL
cdror buzdugan istel
Pierjt-au zmeidin iadufi sco9i.'
"Pe
un
dga!
Esare luna
wd u vdr d ! E
t dr d'
! ,
(CetinJite
din
poveste
-
Mihai Eminescu)
Subliniaz, forma corecta a ortogramelor deallde-al
Colo-n deal/ deale-o casA.
Cel deal/ de-al doilea fiu al bunicului meu a
plecal
ln Suedia.
l\raila deal/de-alde casa mea se afle o
pddure
de stejari,
Un ve
$ordeal /
de-al meu
$i -a
cumperat o ma$i ni noue.
Completeazd spaliile libere cu ortogramele deatlde-al
De
pe
un
-
se vad razele soarelui.
Cel- doilea semestru a incepul intr-o zide lunj.
P6ne ajung acasd trebuie si urc un _.
Cel- tfeilea an
$colar
esle un an greu.
Cuvantul deal se acre ast'el cand derume$te
o formd de relief.
Exenple:
Am o l i vad, de
pruni pe
deal .
Pddurile de munte
$i
dealsunt numeroase.
Cuvantul de-al se scrie legat cu liniula de unife cand doue cuvinte,
pd4i
de
vo$ire diferite (de
Si
al) se rcslesc impreune intr-o sjnguri silabe
l on e vAr de.al doi l ea cu mi ne.
tria i.r:atnesc
cu
un vecin de.at meu.
tlt
(Nunfa Zamflrel
-
George Cogbuc)
3, Abeluie$te un tet'r cu titlul
'Pe
deal in care si folose$li ortogramele: deail
de-al.
4. Citegte cu atenlie urmdtoarele lexte
$i
enumere semnele de
punctualie
$i
de
ortografie
gasitel
, -
Ei , mosul e, ce mai zi ci ?
-
Ce sd zic, nepoatel la, cend ag avea eu o slug, ca aceasla, nu i-a$ trece
pe
di nal nte,
-
D-apoi de ce nu la dal tata de-acas6? Numai vrednicia lui
-
zise stipanul
-
c;ci al tfel nu-l mai l uam dupe rni ne ca se-mi i ncurce zi l el e."
( Povestil- lon Creangd)
'!]j9
Oij
drag rcmanul
li iliu
a
prelul
bunelafle cu care
l:e
inzesttal nalura,
!ll9
drag
gtLLascult
ii
gILprivesc,
ceci e simplu
9i
frumos la infati$area lui, vesel
9i
poetic
i n
grai ul sdu,"
(Romenii
ti
paezia
lor-Vasile Alecsandri)
37. LA$/L-A$
Cuvenlul laS se scfe aslfel cand are lnlelesul de fricos, mi$el, lipsit de
curaj.
ExenpJe:
Colegul s6u a fugit ca un la9 cand l-au atacat doi caini.
Pala Hassan a dovedit cd esle lag
prin
luga sa din fala Iui lvlihai Vileazul
Cuvantui l.at se sc e legat cu linlule de unire cand doue cuvinte,
pa4i
de
vofbrre diferlte
{l
qi a9) se rostesc impreund intr-o singure silabA.
Exenple:
L-ag aSlepta
$i
pe
el.
Nu I' at mai duce l a teni s.
'impiratul
se dovedi a fi un
b$,
neavand curajul se-$i salveze fiica."
(Poveste
popuhre)
,,Nu !:AS
pu(a nici de
poruncal"
{Dugmance/e
- George Co$buc)
,,Puful de
pe pdpddi i
Eu
L?jline
in cuiii."
(Puf-lt4arin Sorescu)
1. Compleleaza spaliile
punctate cu ortogramele lagl1.a9:
Prietenul siu l-a ldsat ca un
- $i
a fugit din fala ursului.
Nu
-
prlmi
la nunte dacd nu
-cunoagte.
omul-
nu va reusi s, se lealizeze in via1d.
-
lesa se meargb in excursie, dac, nu aril
Daci
-
vedea rnaides,
poate
-
Iellne.
2. Taie cu o linie foirna
gre9ite
a ortogramelor:
\J la$. l-a$ lesa l:ciodala sd intte in incJrceturb.
Cel[a$/ la$ nu ilieste
Pneten.
Dace ag fi l-a$/ la$, nu la$/ l-a$ ldsa s, facd numai binecelordin
3. Scne corect
propoziliile
urmetoare:
lasa ln excursie.
asculta mereu canland.
trimite la spectacol.
ajuta la efectuarea
temelor.
l-rr].
Al.elri"$,.
,n t"xt cu titlul
"Doi
piefenl',
in care si folosestiortogramele
la9
$i
5. Transcriere;
. lY9S9ly1
p'icepu
inse cb nu-t aqteapr6
vremui prea
bune
$i.
fere
se mal
aoaste. i$ttua tatpe$;la
spre oragul Bremen.
Nu
$tiu
de unde-i venise_n gand
ca acolo
s-ar putea
face muzicant al ora$ului
Si
ce eu l-a$ pulea
ajuta.,
(Muzicanlii
din Bemen
-Fralij
crimm)
Cuvantul
mia sddiig astfel cand are intelesul d ota, mia
(ca sume de
bani)sau nume de fati-Mia.
Exenple:
Pe deal
pa$te
o mia neagra.
Ii-am
festituil mia de lei
pe
care mi-ai imprumutal-o
Pe Mia am cunosculo
in
PaIc.
Cuvantul mi.a se scrie legal cu ljniu!, de unire cand doud cuvinte,
pe4i
de
vorbire difedte
(mi9l a)se roslesc impreunb intr'o sin
Exemple:
Mi.a
perut
bine cb te-am revezut
A na mi-a adus in dar o carte.
38. MtA/Mt-A
,!!ia !01:a
rdmas in minte toata viala."
,,Ulj:A
scfis chiar o cafte
poglald,
Pe slrada Unirii la
Sbek."
(Balada chiia$ului
grebft
- George Topirceanu)
1. Taie foma incorecta a ortogramelordin urmetoarele
propoziliii
Oaia vecinuluia fdtai o mi-a/ mia albd.
Prietena mea mla/ mi-a adus in daro
jucarie
cu telecomanda
l\ll"ai l\,4ia este metusa mea cea maibune.
De ziua mea bunica mia/ mi-a dal un calculator.
Arn
primit mia/ mi-a de lei
pe
care am castigal-o la loto
Nu mia/ mi-a venit sA cred ce mia/ mia spus colega mea in bgelure cu examenele
de absolvire.
2. Compleleaza spatiile libere cu ortogramele mi.a/mi"a//lria:
Tudorel.-
fost cel mai bun
Pdeten.
Buni ca
-are
80 de ani .
Arn cumperat de la larg o
-
albe
9i
o
-
neagfa
-plrcut
tare muh cand am fost in excu|sie la munte
3. Fomuleaz, enunluri in care sa folosegti
ortog tamele
ni,a, mia
(Mia).
a) l\,4ama
La munte
Colegul
b) Vecinul a tdiat o
Sora mi-a dat
Am vizut-o pe
adus
paline.
pl;cut peisajul.
dat o carie noud.
al b6.
inapoi.
la spectacol.
@
@
,,Greu fl:|
drage, fere tine
9i te
chem de-atatea ori ...'
'Se
intreabe trist izvorul:
-Unde
![ij
creiasa oare?"
,9i cei de oi j
de ani treceau
In tol atatea clipe."
39. MtUMt-l
Cuvanlul mii se scrle
Exenple:
cand arate numerul.
Mii de flulu au invadaicampia.
Arn vandut casa cu ci nci zeci de mi i de l ei .
Cuvantul mi-i se scrie legat cu liniul6 de unire cand doud cuvi
diferite (migii)se fostesc impreuni inlr-o singuri silabe.
Exenple:
Mi"i alat de b ne in tabdr6.
(imi
este)
Aila c, mi.i tare sele. (imi este)
Mi .i cumpera o rochi e noue.
fmi vei cumpAra)
de vorblre
(Freanet
de codtu - Mihai Eminescu)
{Luceafiirui -
l\lihai Eminescu)
'!!Lde
flu1uri micialba$tri, miide roiuride albine
Curg in rau sclipitoare
peste
io de miere
pline."
(Cdlin
- file din
poveste
-
lt4ihai Eminescu)
,,
- Prietene, zise Dinil6, nu
![i:ida
capra ceea, se-f dau carul ista?"
lDAnild
Prepeleac - lon Crcange)
1. Subliniazd odogramele din textele de maijos,
,,9i-i
frig
Si
mi-ifrice."
,,M
-i casa ingdjitA."
(Calrene
- George Topirceanu)
/tt'..
4/.\A
,,Acum
se aud mii
$i
mlide vegti. Se
povestesc
mii
gi
mii de intempled, una mai
grozavi
decal alla.
(Descuil
-Zaharia Stancu)
2. Completeazi dupe modell
a)mi -i cl ddi
mi -i chema
mFi canta
mi-i cumpera
mFrSpune
b) mi - i somn
mi -i mi l d
mi-i foame
mi -i dor
mFraproape
imi vei cl6di
i mi esl e somn
3. Taie cu o linie forma incorecte a odogramelor:
in stupii vecinului sunt mi-i/ mii de albine lucfitoare
gi
mil/ mi-i fdca de ele.
[,4ii/ Mi-idrag sa c]tesc multe din certile
pe
care le am in bibliotece.
intr-o noapte senind de iame am vdzut pe
Cand urc muniele, mii/ mi-itare greu.
de stele cdzbtoare.
Cuventul ai se scridastfel cand are inlelesul de a aved (ai)
sau cand
insoleqte un verb (ai venit, ai adus, ai spus) la timpullrecut,
Exemple:
Ai tabla de
gah
la indemene?
Asldzi ai fosl sanclionat.
Cuv6ntul a.i se sc e legal cu liniul, de unire cand doui cuvinte,
pb4i
de
vorbire diferite (a
Si
i) se rostesc impfeun; intr-o singure silab,,
prin pierderea
vocalei i
Exenple:
E omenegl a'iajuta
pe
bAfani.
A.i da apA la moara h lo1 ce face, nu e un lucru bun.
,,Ce
ochi frumo$iA| viorei,
Ca un adanc intins de apel"
,,Dar
cum
aivrea
se md cobor?'
(Yiintul-
George co$buc)
(Luceafdrul
-
l\,41hai Eminescu)
,DdnilA,
insi, a incepui
A:j
striga
pe
nume;
ti
ei, cunoscand
glasul
lui, s-au
opnt.
(Deni6 Prepeleac
-
lon Aeange)
1, Taie forma gre$ite a odograrinelor:
Ai/ A"icumpdrat lloi de 8l\lartie?
Ai/ A-icurela
panlofii
bunicului, e un lucru bun,
Ai/A-iajuta
pe
ceiin varsti, e un
gesi
deosebit.
Ai/A-i fi drag seinvele limbi str6ine.
Ai i A-i canta cucul de supi rare.
Ai/A-iscdpat cioafa din mane
pentru
cea de
pe gard.
/t\
1i"sA
2. Subliniazd forma corede a ortogramelor ai
9i
a-i din umitoarele enuntud:
,,Ai/A-i
r6mas craipe
plai.'
,,A/
A-l lua painea
de la
gurd.'
,,Al/
A-i cade, ai/ a-i
parle."
,,Ai/
A-l drcplate, daf nu afe cine se
li-o
dea."
3, Transforma dup; modell
a-i i ubi
at chema
a-i centa
a) zce
4. Completeaze urmitoarele proverbe
cu ortogramele al a,i
>
,,
_ cane, _
parte.
t
.
-
c;dea cu ironc la inrr.e.
>
"
-copii, - $i
necaz."
>
,,
crapa rabdarea
cuiva.'
_ f cuiva casa casa
ti
-asa
masa.
;.
,,
_ inlra cuiva noaptea-n cap."
>
,,
_ intrat ln hore, trebuie si
joci.,
>
,
_ bani, _ prietenl,'
41. O
cuvbntul o se scre si ngur cal nd nu se
pronunli
impfeuni cu alte cuvinte.
una oarecare,
pe
ea, oh, voi ajunge (o El se
poate
inlocui cu unul din cuvinlele:
si aj ung), una si nguri , doar una.
Exemple:
La bafta a venit o baLza.Una aarecare)
Am crezut cd o s-a
gesesc
acase
pe
nana. (pe ea).
O, cet de nare a crescut beiatuI (oh).
O sd ajung in scutl tinp la tine.(voi ajunge)
La
gAdina zoologicd s-au adus doue zebre
Sio
naimuq.
funa
singure).
An desenat doat ofloare.(doar una)
Cuvanlul o se scrie cu liniulb de unke in urmetoarele situalii:
-cand se afli inaintea unui cuvant
9i
se
pfonunle
inlr-o singurd silab; in acel
cuvani sau cu o
pade
din el.
- cand se afl, dupd un cuvad
$i
se
pronunla
sau cu o
pade di n el .
Exenple:
Pe Dana o-ntrec la alefgare.
Nu
pot
s-o conving se
joace
vole.
Astdzi n-o si mai v n.
Am a$teptal-o
pe
mama loal, ziua.
lntr-o singur; si ln acel cuvant
, uc Pdl dt ! 9.
! E yol dL:
,N-9
sd fii nicilu in slate sa te urci.'
aGeorge
Co$buc)
{Rodui
ialnic
-
loan Slavici)
dup, ce Danciu se desteaptd din sornn, baba i-a spus-q
pe
(Rodu/ ta,n/b
-
loan Slavici)
,,Haina-i
meturand
pamantul
$i-q
terdgte-abia, abla:'
,Di mi neal a,
aceasla.
(/arna pe
u/4d - George Co$buc)
,,Sd
mai bat;, sofo, vantul
Dac{ vrea!"
(/arna pe
urli - George Co$buc)
,,q,
nelegiuiior corurnpdtor de suflete, ispita infernald!,
iMogdldea
- Alexandru Vlahuta)
,,O
invit,la cuie, q-rnbrdligr
li-izise:,,
(Vulpea
liberald
-
Gigote Alexandrescu)
,,$r-n
ce
9sd
stea oare
Binele acest mare?"
(Ursu/$l
yulpea
- Grigore Alexandrescu)
_
1. Pune in spatiile libefe expresiile: /ua!o,
o vede, o, o sufi, o sd.,, o nuce,
i ntro, s-a intrcbuinlezi.
Am
_ la fuga.
pe
Argeta.
_, tu timp aducetor
de
pace!
_de
grei erj i nl r-un
camp par_
de mi i de
gl asui .
_ slnguri nu suni in sac.
Lumea nu s-a fdcul .-
zi.
O ziface cal tfei, cand
$tii
2. Completeaze dup6 model;
s-o chern
s-o cert
s-o aud
s-o g6sesc
o-ncant
o-nv61
o-nhal
0-ncefc
se o chen
3. Taie forma
grc$itd
a odogramelor invelate:
>
,,Nu-ti/
Nuti pune
mintea cu nebunii.,'
>
,,1-a/
la cantat vegnica pomenire."
>
,,Celi
Cel inveli, ii intfd pe-o
ureche
$i
ii iese
pe
alta.,,
)
,
S-a/ Sa dus bou, gi sa/s-a
l ntors vace.'
> .Cand sa/s-a l i pi cerul de pamant.'
>
,,Se
nuli/ nu-tiie mild de
!arpe."
4. Formuleaze enuniufiin care cuvanu
,o,,se
poate
inlocuicu
una din expresijle;
una oarecare,
pe
ea, voiaiunge, una singwe, doar una.
.i
Rebus
Completeaza
rebusulfl
vei descoperi oe verticala A-B derumirea unei portiuni
ornlr-un Inveg.
1. un copi l mai mi c
2. destin sau ...
3, invade$le moara
4. bucate de
pamanl
5. opuqul i ui std
/r\\
a"sA
. CAM/C-AM
Cuvantul cam sg scrie astfel cand arag
gradul
de comparalie. (cam
aproape, cam
pufin,
cam asemanStor, cam
jos,
elc).
Exenple:
E$ti cam aproape de sobi.
Ai cam exagerat cu inghelata.
Stai cam r5u cu matemalica.
Lucrali cam asem,nilor unulcu allul.
Cuvantul c.am se scrie legat cu linluli de unife cand doua cuvinte,
pd4i
de
vorbire diferite
(c
Ai
am)se rostesc impreune intr-o singurA silaba,
prin pierderea
vocalei i.
Exenple:
$tiu
c.am fosl durcu tine.
C.am
p
ns trenul, 1li datorez
lie.
.
,,VAzand
palalurile
de aur in care locuia zmeul cel rnic, remase cam
pe gandud,
dari, luanu-gl inima in dinti, intri inSuntru."
lPrasba
cel vainic
$i
nerele de aur- Petre lspirescu)
,laca
poznr,
Q:e0
scepa|ol"
1. Compl etazd dupd model :
c"am losi
c-am uital
c-am cantat
c-am
plans
c-am
gregii
c-am auzrl
cd an fast
2. Formuleazd propozilil
in cafe si folosegli ortogramele cani
gi
c-an:
(Pup4z,a din tei - lon Crcange)
3, Taie forma
gregile
a orlogfamelof;
Nu
$tiam
cum sii/ se-i spun ci am cam/ c-am intae iat.
lnvAtdtoarea crede cam/ c"am lualcea mai mare notd la olimpiadS.
larna aceasta a cez a-aml cam multA zepade
$i
sau/ s-au cam/ c-am troienit
ulilele.
Pentru sdrbAtori am cumpirat c"am/ cam puline
marcare gi
bunica sa/ s-a caml c-
am supiral
pe
noi/ n-oi.
4. Pune in locul spaliilor ortogramele corecle:
Coiega mea a
-
uitat sd-miinapoieze ce4ile.
La'/oiin clasi esle
-
multi
giligie.
C;ld am tost la saniug e.au _
putin
copi
pent.u
ca afate en
-
ger.
Am stat
-
mult la
palinoar
!i
am _ rAcit.
Buni cul meu esl e
-
bol nav.
5. Completeaze dup, model:
Citeiti can incoerenf
6. Realizeazi un dialog in care si utilizezi ortogramee cam gt c.arr:
cend se 0oare inlocui cu iar6ii, iari, din nol.
Exemple
Am uitat iarse te sun.
fdin
flou)
lar am
gresit
adresa.
fiaris,
Noi cul egem mefel e, i artu tej oci .
f$,
Cuvantul i-ar se scie legat cu liniule de unire cand doub cuvinte,
pe4i
de
vorbife difedle (i$i ar)se rostesc impreund inir-o singure silaba.
Exenple:
l.ar ajuta se statjde vofb5 cu ei.
$i
l ui i .ar trebui o i mpri manti ,
,,lal
plopi
in umedul amurg
Doinesc eterna
jale.'
{Mama-ceorge
Co$buc)
' ,Eai l p
vea cu ochi ul pl i n de mi l e,
l:ql
fisorbil cuvantulde
pe gure."
lcelin
-
file din
poveste
- [,4ihai Em nescu)
1, Completeaza cu ortogramele
potrivile
urmetoarele
proverbe:
>
,,La
plecinie
inainte,
-
la rdzboi inapoi.'
>
,Ziua
caL(e-f de lucfu,
-
noaptea, de somn."
>
"omul ci nsl egte
hai na,
-
hai na, pe
om."
2. Formuleaze enuntu cu ortogramele ,.al$i ilt
3. inlocuiegte spaliile libere cu ortograme potrivite
ial i-a,1
am
gresit
tema la malemal;ci.
Dace vecina
-
spune rnamei c, am lipsit de la
$coali,
_ m-
af certa reu.
V6.re ma duc cu
prietenii
la teaFu.
Ene nu _ da surorii lui nicio
pr4itur,.
4. Formuleazb
propozitii
folosind cuven
,,ial',
astfelsd-l poli
inlocui cu lani$i
iare, din nau,
$i.
5. Alceluie$te
propozitiicu
expresiilei i-ar ii?tamp ina, adatiariana.
44. ACEEA/ACEIA
Cuvantul aceea se scde astfel cand se
poate
sau adjectiv de
genu,feminin,
num,rul singular.
Exemple:
Rochia aceea im
place.
Aceea este sofa mea.
Cuvantul aceia se sc e astfel cand se
poate
sau adjectiv de
genul fl]asculin, numdrul singulaf.
inlocui cu un subslantiv
Exenple:
Beielii aceia
joad
folbal.
Aceia sunt fralii mei.
,,
- Vorbele tale, bitate, sunt sfinle
penlru
mine, berbatul
este bdrbat."
(Fata
sdracului cea isteafd
-
Pelre lspirescu)
,,Ce
inve{ila tinerele,
aeeea ltii
la bdhanele."
(Despfe iirvdfbtufi - Anton Pann)
,Un
sultan dintre
e@b
ce domnesc pesle
vreo llmbe.'
(Scrlsoarea /// - l\/lihal Eminescu)
,,
-
gicine
sunl
AeC,q
cafe au seracit norodul?"
(Frumoasa-Frumoaselot- Petru Rezug)
1, Completeazd
propoziliile
urmrtoare cu unul din cuvintele aceea sau aceia:
Serviloarea era vectna mea.
Ochii r-a
p
vlt tata.
Din vremea imi
plac
ciregele amare.
Catisunt din care n-au vazut mareal
in
peilera
a stat bdtranulvreme lungd.
2. Alege varianta corect, a otloglamelor aceea
9i
aceia.
Aceea/
aceia au
fug
l de
{'ica
u|sului.
Din seam aceea/ aceia venea meleu se ia masa.
oamenil aceea/ aceia se bucure de venirea iemii.
Aifost vreodata in
lara
aceialaceea?"
El evi i aceea acei a dveau o memori e extraordi l a' e.
Lighioana aceea/ aceia da tafcoale la
gdini.
3. Formuleaze cate doui enunluri folosind cuvintele aceea
9i
aceia:
4. lnlocuiegte cuvintele aceea
9i
aceia cu cate un subsiantiv sau un adjectiv:
Fata
q999q esle colega mea. (-)
A!99A
a venit la mine.
(
Am zeft-o din nou
Pe aeeea.
(
Au sosit
alqta
la
9coal6.
(
Strigb-!
pe
eectal { )
EleviiAlgja suni
prieienii mei.
(-)
5. Transcriere
,Din
cadea aceea am
pdns
eu multd
9i
bune inviliturd, filndca pe vremea
aceea numainoi
$Um
catd fricd
$iruglne
aveam de dascelii no$ti.
$i
erau
pri ntrc
nol di n acei a cate nu
gti au
ni ci de mami , ni ci de tata, ci doarde
invdlitorulcare ne lumina minlile
$i
ne deschidea minlile...
"
lAnintii
d in copildrie-lon Crcar'ge)
45.AGEEASUACEtA$t
Cuvantul acteasise scrie aslfel cand se
poale
inlocui cu un substanliv
sau adjectiv de
genul
feminin, numerul singular
9i
are sensul la fel.
Exenple.
Aceea$i melodie o ascult
gieu.
Aceeagi a venit $ me caute.
Cuvenlul aceiagi se scrie astfel cand se poate
inlocui cu un substantiv
sau adjectiv de
genul
masculin, num;ru| singulaf gi
are sensul la fel.
Exenple:
Aceiagi a ol cresc
ai
la noi in tafa.
Aceiagi au
gregit
exerci!iile.
,,Nu
le venea sA creada ca e|a acaeasi apd care li se
peruse
aga de uratb.,,
(Pinlul
cu doue chipuri- Eufrosina
palla
Aron)
,Abia
se crape de ziui cand
AqCie$t
celefe! din ajun se oprH iar in fala
col i bei .'
lPove$tinenu
toare)
1. Compleleazi spallile
punctate
cu ortogramele aceeas/ aceiag,l
gcoala
a Emas aceeagii aceiagi.
ln frecare dimineald aceea$i/ aceiagigcolal vin vesell la cu$uri.
Jucem volei in aceeagt/aceia$i echipi.
Aceeali/ aceeia$iochi blanzi m,
plvesc
in iecare dimineat6.
Cand am fost in excursie arn vdzut aceeagi/ aceiaSi munli i;alIi
$i
semelj.
2. Taie cu 0linie forma incorectdi
Cdlelulse uitd in
jurulsiu
cu aceeagi/ aceia$i spaimd.
La munte am intalnit aceeagi/ aceia$i ciobani cantand din fluier intre 0i.
Ary {ost impreuna la aceeagi,ace ag. coafeza.
l\lanea era de aceeas/ aceia$i parere
cu bunica.
Aceea$l/ Aceiagi brazi inalli
iifrumo$i
inconjurau
cabana.
3, Formuleazd
propozltii
cu ortogfamele aceeagigi aceiagi:
I
4. Scrie corect
propozili
e care se formeazi
cu urmitoarele cuvinte:
a)aceea$i, e, cdldur6, bunicilor, in, casa, suieteascd.
b)in, zi, fiecare,
joc,
aceiaii, mi,
pdeteni,
cu.
c)a rAmas, Buni ca, o
gl i am, pe
care, aceeagi .
5. Dictare
,,in
aceeagi clipd, unuldintre
copiio lud la fugd. Aceiagifugi
de zdpadi mari, albi
gi
moiau cezul de dimineatd pend
sedra.
Animalulse duse chebldind la vale,
pe
aceeagjurmd.,
(Baliagul
- lVihail Sadoveanu)
C uva.rtuf a ftedat, se scrie astfel cand se
poate inlocur cu odinioare,
pe
vremuri, inainte.
Exenple:
Altidati mergeam septamanal la film.
(odinioari)
Am citit despre inbmplarea de altidati. (de
inainte)
Altidati nu existau calculatoare. (pe vremuri)
Cuvinlele alti dati ne arati ca este vorba despre un alt moment, o alte
imprejurare in care s-a desfasurat sau se va desfegura acliunea.
Exenple:
Am scds in caiet alti dati dec6t cea de astdzi.
Ne vom vedea la o alti datd.
46. ALTADATA/ALTA DATA
,
FrtFrumos
altadatd,
!i
porni; cand
inseui
9i
infrani calul,
9i
chlnga o stranse mult decal
auzi o ciocanitud
grcznice."
lTinercb
fed bdteneb
Si
viaq fe6 de moate
-
Petre lspirescu)
,,
- Ohl Altd data n-o $ mai md las rugat atatal"
1, Taie cu o linie forma incorectb:
iPillocchio
- Carlo Callodi)
Altedat6/ Altd data l-ar fi aplaudat doua miide oameni.
Vom stablio alt, dat,/altedaE
pentru
a ne intalni.
AIte dat,/Allddaii n-am sA uit oovestile.
- Vo$im alld dat,/ aftedatel
AftAdati/ Alte dali invelase sd-$i zgade numele
pe
nisip cu un bdt.
[,4-am
gandit
la o altadata/ alta datd decat cea de 25 august,
penlru
a ne vedea.
2. Completeazd spatiile libere folosind cuvintele alfiidatii
!i
al6 datiil
Voi veni l a o
Se nu-mi mai dai bani
Voi invata
am fost
$ila
cules de porumb.
canlecul.
ma duceam de drag la vanetoare.
am sa vin in vizila.
Nu aveam cura
sa schiez.
3, Formuleazd enunturiin
care sd foloselti
cuvin lele altddatd
si afte datd:
4. Scrie
propozitiile
descoperite maijosl
Al ti datd
AltI dati
era un vandtor
iscusit.
aici era o
poian5 plini
cu flori.
eram mai cufaj os.
po!
veni neanuntal.
am gre$rt
rezolvarea problemei.
am ca$igat
concursulde patinaj.
47. ALTFEL/ALT
Cuvantul aitfel se scrie astfel cand se
poate
inlocui cu in alt mod,
altminteri, aftcum.
Exemple:
Am desenal altfelcu
pensula
decet cu creionul. (in
alt mod)
Te fog sd md ajuli, altfelnu voi reuii.( altminteri)
Cuvintele alt fel inseamna ce nu in acelagifel sau nu de acelati fel.
Exemple:
Eu am calculat intr-un fel, iar colegul meu in alt fel.
Tu
pfeferi un
al t fel de mancare.
,,9tiam
eu in cate feluri seruta mama:
all&l
de eram bolnav,
al!&l
cand o
ascultam,
all&lcand
lnv,lam leclia,
Al!&lcend
pbngeam
9i
voia sd mi iffpace ..."
(Dannul
Vucea - Batbu
gtefenescu
Delavrancea)
,Ti-oiface
eu
AlLElde
bucate."
(Fdt-Frumos
din laain6- Mjhai Eminescu)
,,Altfel
avea o inime ca de femeie: bun, bland
gi
supus, era destul de harnic.,
(Nuyeie
-
Duliu Zamfirescu)
1. Taie cu o linle forma incorectb:
Allfel/ All fel, pbrea
un om bland.
Acestea sunt altfel/ alifel de merc.
Unulzice inif-un fel, altulaltfel/ alt fel.
Uniicopiicantau intr-un fel, altiiin alt fel/ atlfel.
Nenea llie este altfeli alt felde om.
Acela esie un alt fel/ allfel de
pemant.
As6zi este al t fel /al tfel de
l i mp, nu ca cel de i en.
2. Formuleaze enunlun cu fiecafe
din cuvintele altfel$it
altfet:
3. Pune in locul spatiilof libere cuvintele altfe,/ alt fel
Ii-ol
face eu
de bucate.
dvea o i ri mb ca de femei e: bJn bl ard
si
suou:.
lmi voi lua medicamentele,
am sA ma
prdpidesc.
Intr-un fel face mama pr4ituri,
le face bunica.
Colega mea a desenat
peisajulde
iarna.
4. inlocuiegte cuvintele altfetgiartfel
dupd modet:
lvlama merge altfel. (tumos)
Vreau
allblde
a rezolva problerna.
(mod)
Bunicul
strigd
al&].
('-.-)
Timpul
trece
all&lacum.
(
)
Vreau
allbj
de colegl (
Aidescoperil
a|Lblde
a cagtiga? (
5. Completeazd
dupe model
alt fel de nencare
alt fel de
al t fel de
al l fel de
ali fel de
.:,t
BTNEINTELES/BtNE
i NTELES
,Exerciliul
pe
cafe lai prezeniat
a fost bine inteles de toli elevii.,,
,,Blneinteles
cA zmeula
pandito
pe prinlesa."
(Poveste populare)
1. Taie cu o linie cuventulsc s gfeglt:
Bineinleles/ bine inleles ce ie ajut oricandl
Regulameniul concurcului afost bineinleles/bine
inleles?
Talel s-a fecut bineinleles/ bine inleles de copiii s6i. Dace
inleles ce vei li
premlat.
Invilbiorul nu s-a fdcul bineinleles/ bine inleles cand a
fezolvare a
problemelor.
inveli, bineinleles/ bine
explicat metodele de
2. Completeaze spaliile libere folosind cuvintele iireirteles sau brne infetes:
Dace minancl tot,
c; mergi l a fotbal .
Enuntul problemei
a fost
de toli elevi.
ce iar nu
!i-ar
facut tema!
Cand ninge mult,
cb toli copiii se bucur6.
Cuvantul bineinteles se scrie astfel cand se
poale
inlocui cu desigur,
fireste, precis,
sigur, cu sigurantd,
Exenple:
Bineinteles ca ai iesit
pe primul
loc. (fireite
sigur)
Voiajunge la timp, bineinteles. (cu
siguranld)
Cuvintele bine
tiinteles
inseamn;
cb este limurit, clar.
Exemple:
Pfocedeul explical a fosi bine inleles de catre tolicursanlji.
Este bine inteles de lolielevii fegulamenlulgcolar.
Cand explic tema, a$ vrea sd fiu
3. Scrie
propozrlirle
de rnarjos
Bineinteles
cA
$i-au
fdcut lemele corect.
d am iost la concurs.
cA nu aifost alenl la leclii.
Vecinul nu a fost
Enun!ul exerci ti ul ui
n-a fosl
l\,4ihai nu a fost
de
judecelor.
de elevi.
de colegi.
4, Formeaz,
$itu
cuvinte nol, dupA model:
bine
+
inleles
brne
+
crescul
bine
+
cuvantai
bine
+
venit
bine
+
mefilat
bineinteles
9. DUPA/DE PE
,,Dat
n6valnic vuret vine
Qejg
drum.'
Cuvantul dup, se scrie aslfel cand arai6 ce un obieci se aii in spatele
al tui obi ect, di ncol o de el .
Exenple:
[,4ifa s-a
pitit
dupi masi.
Cuventul dupii il inialnim
gi
in componenla unui
grup
de cuvinle: drpi
cum, dupi ce, dupi aceea, dupd cei,
Dupi ce termin len a. voi
pleca
la tenis.
Cuvintele de
$i
pe
afate cb un obiect se afli
pe
un alt oblect.
De-micartea de pe
rafr!
De
pe
malul mdriise auzeau strigete.
Uama
pe
urld - George Colbuc)
,,$i
nebuna de mdtu$a [i]drioara,
dlpi
mine,
9i
eu fuga lepufegte prin
canepd,
$i
ea
pe
urma mea..."
(la
ciege - lon Creangi)
,Cdl arel i i
umpl u campul 9i roi esc
dl ga
un semn.'
(Scrlsoarea
///
-
l\,lihai Eminescu)
1, Compleleaze spaliile libere foiosind o(ogramele
dupii
Sidepe:
Te-am
$ters
liste.
la cadea masa!
l l i dau hai na
mtne.
Am slrans h6rUile
l os.
$oricelul
a sdrit
rcft, sub mase.
Desc,lece
l mi venea si ma i au
Antonio sare
megerus gt-l
lase sd
pasd
iarbb verde.
2. Scri e enunl url e drn urmbtorul j ocl
Am fost
-----'
/-'----\
mufe.
De ----------| (
duoa )
case se aude un latral.
Ne vedefi
,,-,
"-,
'
,--./ ce tennin temele.
Pisjcasare
---------------.
Porumbelul a zburat
Cdl6retul descabce
mase.
3. For-uleazi cate dou, enu.rtJ.i ir ca.e se folosetli cuvintele dupd
$i
de
pe:
4. Taie cu o linie forma gre$it6
din
propoziliilei
l\,4i-am
pus
lanligorul de
pe/
dupa
gat.
Beiatul a srrit dupd/de
pe gard
Si
a lualo la fug6.
Cainele incepu sd latre
$ise
lue de
pe/dup6
hot.
Veverila sare dupe/ de
pe
o creangi pe
alta.
De dupi/ de
pe
casa,
prin
zapada ingheFte, sdri un iepuraS.
C;iirerul sA dupe/ de De cal .n iarba dease.
5. Cuvantul
,dupi'
poate
fi intalnit
$i
in urmitoarele siluatii:
- dupA-amiaze
-
dupe noieue
-
desen dupe natuft
-
compunerc dupe tablou.
Formuleazd cete o
propozilie
cu fiecare expresie date:
6. Completeazd
proverbele
cu ortograma
potrivitlt
dupdl de
pe.
>
'- faptd,
ii
risplatA,'
> '- dzboi, mulli viteji s-arali.'
7. Abetuiegie
propozilii
cu flecare
grup
de cuvintet de
pe,
de la, de
Cu,
de cAt, de
care.
DECAT/DE
Cuvantul dec6t se scrie astfel cand are sensul de numai atat doar sau
ca.
Exenple:
Am cumpirat decat doud ce4i. (numal
doai
Perul meu e maj lung decat alteu. (c4
Cuvintele de
gicet
aratd cantilatea.
Exemple:
De cat zahirai nevoie
pentru pr4itufe?
Nu mai
itiu
de cet limp nu ne-am v6zu1.
,,
Fdt -Frumos, ars de tulgere, nu cdzu din eldgell! o mani de cenusi in nisipul
cel fierbinte
ii
sec al
pustiului."
(Fdt
-
Frumos din lacind
-
l\,4ihai Eminescu)
,,Mai
dreaple impi(eala
dqi!
aceasla nu cred ca se rnai
poate.,'
(Poyeslin
- lon Creang;)
,,Q9g1l
limp n-ai mai primit
scrisoarea de la Denut?"
{Yultuti
de foc
-
Alexandru l\,litru)
1. inlocuie$te spatiile libere folosind cuvintele decil gi
de cit
Nu
Sti u
-
ni si p ai nevoi e.
E mai buna
-
geina,
din care nu se poate
face _ supe.
t i m^ n r i f ^ct
^a. ^. c; t
-mderial
ai nevoie?
Elevii nu efau allii- cei
pe
care iam intelnitin taberi.
2. Fomuleazd
propozitii
inlerogative in care sd introduci cuvintele decet
gi
de
cat
3, Sc e
prcpoziliile
corecte din um;torul
joc gi
explicd sensul cuvintelof dec6t
9i
de cAfdin fiecarc orooozitie:
TFam
luat
N'a fost
Ana a citit maimult
( De c6t
)
,/'---
----\
o floare.
(
decet )i eri acasd.
-J
mi ne.
t mp ai nevoie?
mateflal
vrei banane?
4. Subliniazd foma corecti a cuvintelor dec6fsi de cif:
Decat De cal limp esre
.acit?
Cbsula iepuragulul este mai micedecaudecat
barbgul ursului.
Nu
iUu
de cat/ decat sd-licumpar paine.
Eu am stat la
$coali
mai mult de cat/ decat ceilalli colegi.
Nu
gliu
decati de car ai nevoie
5. C0mpleteaze urmatoarele
proverbe
folosind cuvintele decft sau de cif
codag la ora$, mai bine in satultau frunlag."
o va|a giin,,
mal bine o zicocog."
o sui i de ani i i fei , mai bi ne zece da buni ."
ni ci odate, mai bi ne mai tae i u."
munceSti,
de-alat
p
megti.'
DEMULT/DE
Cuvanlul demult se scrie astfelcand
are sensul de in trecut. odinioari.
cu mul t ti mD i nai nte.
Exenple:
Demult fu
putealcomunica
a9a de usor
prin
telefon.
htamplarea s-a pe
ecul denult.
Cuvintele de
gi
mult inseamne: de vreme indelungati, de mutt timp.
Exemple:
Nu ne-am mai v6zut de mul tti mp.
De mult n-am mai avut o zi aSa de linigiE.
,,Nimeni
insi nu cante maifrumos ca mica sirenA, giloald
lumea o leuda aga
de mult cA, peniru
o dipi, bucurla asta o fdcu sb uite minunile de
pe pdmant.,,
{Mica
s'nii - Hans Christian Andersen)
,,Eleste
acelagl care
li-a
luat fata, eu l-am cunoscut
dCIUI!,
(Pove,ti
nenutitoarc
-Pelre
lspkescu)
,De
mult timp nu mailrecuse prin
locurile acestea.'
(Legende populare
rcnenertij
1. Taie cu o linie orlogramele
gfegitel
Ludovica a vandut de mult/ demult gredina pd
nteasce.
Am simtit maidemull/ de mult aceastd durere.
Eram de mult/ de mult aici.
A tfecut de mull/demult acasd.
in vremudle de de mult/ demull oamenii nu cdEtoreau a9a mult.
2. Formuleazi propozilii
folosind cuvintele
demultgi de nult.
3. Pune in soatiile libere cuvintele demultsau de mu,t:
Atunci, am fost
Si
eu de var$a ta.
timp nu am fost la teatru,
Cendva, a murt bunica mea.
limp lnlr-un coll. ll ultasem
limp nu a lost o iarn,
grea.
Acum e larziu, s-a lnnpplat
4. Completeazd
propoziliile
indelungafi
folosind cuvintele: ln tecut, odinioad, de wene
nu se
gAseau
calculaioare.
$tiam 9i
eu sA mergem cu biciclela.
Pe unchiul lon nu l-am vAzut
5. Fo.meaza cJvinte no. dupe model, apoi alcature$le cate o
pppozl,e
cu
tecare,
,
,
' \)
de
+
mull
de
+
spre
de
+
cum
de
+
cat
de
+
loc
52. DELOC/DE LOC
CuvantuldeloCte s;rie astfelcand are sensulde nicicum. nicidecum.
Exemple:
Nu ne"am intalnit deloc anulacesta.
Nu
pot
ajunge deloc.
Cuvintele de
qi
loc se referd la apartenenla cuiva la un anumit loc. Ele
pot
avea sensul
9i
de spatiu sau bucati de
pimant.
Exenple:
Este de loc din Banat.
obi cei ul Cdl u$ul ui este de l oc di n Costegti .
Ce de l oc ai i n cudel
,,1\,,luma-P,durii
era
dqlgQ
djn PAdurea Neagrb."
'Ea
efa ca trunchiuliinu se misca
!919q."
(Fet Frumos din Lauimd - l/ihai Eminescu)
1. Taie cu o linie cuviniele sc se
gregil (deroc
$i
de loc):
Nu te-am vAzut deloc/ de loc la cumperelurl.
Este deloc/de loc din Germania.
Nu am bani deloc/ de loc.
Nu eltideloc/ de loc atent la explicalia mea.
Era tare ca
piatra, nu se mi9ca deloc/ de loc.
2. Formuleazd cete doud
propozilii
in care sA introduci cuvintele deloc
aide
locl
3. Completeaze spatiile
punctale
folosind cuvintele dbtoc$ide foc:
Asl 5r' nu ai l osl
-
l a
gcoal a?
De unde egti
Pemanlulde sub case nu se migci
Nu-miplac tuctele ncoapte.
Eu nu te-am spus mameitale peniru gregelile
fecute.
4. Transcrie corect
propoziliile
de maijos:
Nu$tie
-----_,,_-,,---_-.,,../
lablairnvlliii.
\u t-a- povesti
)( deloc X-
ce am vezut la muzeu.
Nu le-am vezut
.,/
-
\
toah iamd.
'/
l.lama esle
F5-mi un
pic
Ce
din Ardeal.
lange tine.
al aici
pentru joacel
53. NUMAI/NU MAI
Cuvanlul numai se scrie astfel cand are sensul de doar, abia, tocmai,
Exenple:
Am putut comunica numai cu tine. (doar)
Curierul va sosi numai diseare.(abia)
E numai
gata
de
plecafe.
ffocma,
Cuvintele nu
ii
maiau inleles de nu mai
poale.
Exemple:
Nu mai
poate
sosi.
Nu mai ajunge astdzi.
"Conu
Nae nu mai inleleoe nimic."
(lnine de de
-1.
Al. Bfttescu Voinegti)
. Dir cosila
I!I3j
flori iicad,
(Nunfd ir codru - George Co$buc)
,,Ale
tale doruritoale
NlDejeu itiu
s, le-ascutt."
(q fdm6i- [,4ihai Eminescu)
1. Taie foma
gregitd
a cuuinlelot nunai
$i
nu mail
\u mar/ numai pulerfl pleca.
N/linanc numai/ nu mai
puline
supi.
Nu mai / Numai am l i ni ste del oc.
Numai/nu mai el
privea
cerulinslelat.
Nunai /nu
-ai e
bun de ri mi c.
2. Transcrie enunlu le corecte din urlnatoryl
joc.
inlocuind cuventul .numai cu
,,doaf'.
eu
$tiu
sb cent.
tu nu domi .
sd fii atenl
9i
inlelegi.
vede pe
nimeni.
vorbi degeaba.
este limp de
piefdut.
3. Scrie in loculpunctelor cuvintele numaisau nq rnai:
Guslul manci i este bun cend ii
puice
trebuie.
Lasi i se i ubesc
vreau se adorm devreme.
o r09re.
Bunicii
Baiatul
merg la mare.
joace
tenis,
4, Introdu cuvinlele nunai$inumaiin
cete o
propozitie
exctamativi:
5. Dictare
,,Numai
ce de data aceasta nimeni n,a mai cerut s6
j0ace
gi
Fram, urul
polar.
Nu
Stiau
nimic despre Fram. Nu auziserd. Nu mai era nimeni s,-l iubeasca gisel
cheme
ca sel maivada o dale, a$a cum a fost el, mare, inlebg,lorgi bun."
(Fnn-ursul polar
- Cezat Pelescu)
Cuvantul o&d se scrie astielcand are sensul de candva. odinioare. in
viitor, in acelagitimp, impreuni cu.
Exemple:
Am fost odati,
pe
vremuti, in acest orcS. (odinioaft, cendva)
Tol ne vom intalni odat6
Si
odatil. (in viitoi
Am ajuns amandoi odati .
lin
acela$itimpj
Odatd cu mama am
plecalgi
eu. (inprcune cq
Cuvintele o
9i
dat6 au inleles de din nou, o zi sau o singuri data,
Exenple:
Am cltii
povestea
inci o dati, (din nou)
Astdzisarbdto m o dati importanla,
Sianume
1 lunie.
,,
- Ci zi
Sbta,
motologulel"
(Donnul
Vucea - Batbu
$tefinescu
Delavrancea)
,,Un
lucru le mai rogi fiindci mA
gonegt,
lasd-mb sd md mai veselesc
QjqE
gi
eu i n casa domnul ul meu
$i
bdrbat."
(FaIa sdrcculuicea isteald - Petre lspirescu)
,A
fost
qdalA
ca niciodald...."
1. Taie forma
gre$ild
a cuvintelor odatd
9i
o dafd:
A
gre$it
0 dale/ odat;, apoia relinul.
Era o da{a/ odale intf-o curie un
piun
cu
pene
colorate foade frumos.
0 dale/odate
Si
0 data/odald aise-mi multumegli.
inv61;loarea ne-a explicat leclia incd o da/ odat;.
Ziua de 1 lunie este o dat6/odat, importanld pentru
copii.
2. Formuleazd
propozilii
in care se fobse$ti cuvinlele o dati
9i
odafd.
3. Scrie in spatiile libere cuvintele odatd sau o dafd:
A venit
$l
el doal
la noi
9i
asla a fost
demult.
Am mai citit
n-am auzit-o
plangandu-se.
reqra.
A fost
ca niciodata.
[,4ai sufld
-,
apoi inchjse ochii.
4. Descoperi
pfopoziliile
din umetorul
joc
$i
lranscriele:
A iost
vulpea era
A venil
ca niciodati.
foarte gireati.
tare manios.
pr0Drema.
hora
9i
pleac,.
tema, iar a doua oari nu.
Le-am mai citil
Mai
invarti
Am scns
55. NTCIODATA/NICI O DATA
,,\[glgjAla
nu ne-am vezd in viala aceasta."
,Foarte
bine, a$a o sa-f spun, deqi n-am mai auzit niciodaid numele dsta
pand
acum."
lHeidi,
fetila nuntilor
- Johanna Spyri)
1 . Completeazd spaliile libere folosind cuvintele n ici o dafi sau niciodatdl
Pentru ca nu ai lost
la mare, vom merge la vari.
Ca noaptea de
,Anul
Nou",
nu este mai importanti
Nu uit zilele de na$tere ale
pirin,lilor
mei.
Scrisoarea
primitd
nu are
2. Taie cu o linie forma gregiti
a cuvinteloruiciodatd gi
nici o datdl
N-ai uitat niciodat6/ nici 0 datd se-mi aduci flori de ziua mea.
N-am fost niciodatb/ nicio date in afte taf6.
Nlcjodata/ Nicio daie nu am fost a$a bolnav.
Adeve nla medicali nu avea scrise niciodala/ nici o dat;.
3, Formuleaze
propozitii
folosind cuvintele nicr o datd
gi
niciodate.
Cuvaniul niciodate se scfie astfelcand are sensulde nicicend.
Exenple:
N-am vizionat niciodate un film la cinema.
Niciodatd n-am oblinut loculinlai la alergafe.
Cuvintele nici
Sjo
dati se scriu astfelcand este vorba de o dai, anume
di n cal endar, speci al i .
Exenple:
Nu am uitat nici o datd din cele care indicd zilele de na$tere ale
prietenilor.
Nici o datd mdcar nu am fost impreund la teatru!
4. Descopera
pfopoTrli'le in scheqrele de mai
ios
gilranscrie-le:
Niciodati
nu mFa I0$ aga
greu,
nu am fosl in America.
nu voi mai minli.
ni ci o dati
Nu am
Nu esle scfisd
N-a ajuns
pe
la noi
corecE in caiei.
pe
etichete.
mdcar,
5. CompleteazA
proverbelei
"Pisica resfdtatd nu
p
nde
goareci
'[,4ai
bine maitArziu, decet
'Fapla
bunA nu moare
.:.
Rebus
Completeazi comparallile
9i
vei descoperi
pe
verlicala A.B un cuvad cu
acela$i sens cu "neam'.
1. al b ca. . .
seni n ca ...
des ca ...
r09u ca un
56.NtctcuM/ CUM
,, Njgieul!
nu voi
pierde
lrenul."
,,Nu iliu dglq![
am ajuns aici."
Cuvelrul nicicum se scrie astfelcdrd are inlelesulde nicidecum, deloc
(adverb).
Exenpie.
Nu vrea nicicum sa te vadd.
Nu voi
pleca
de aicinicicum.
Cuvintele nici
{adverb) ii
cum (adveb) arala modul in care se
petrece
sau nu o actiune.
Exenple:
Nu faci ni ci cum vfeau eu, ni ci cum vfei tu,
Nu ai calculat nicicum ie-am invalal eu.
1. Taie cu o llnie forma
gre$ila
a cuvintelor nicicun
9i
nicicun.
Nu vol ajunge la ore nlcicum/ nicicum.
Nu ai rezolvat
problemele nicicum/ nici cum te-arn invAtat eu, nicicum/ nici curn te-
a invetal profesorul.
Nu me voi i nl oafce di n drum ni ci cum/ ni ci cum.
Nu vei canta nicicum/ n ci cum vreau eu, nicicum/ nici curn wei tu.
2. Formuleazd cate doue
propozilii
in care sa se aie cuvintele nicicun
$i
nici
cun.
3. Completeazd spaliile libere cu ortogramele nrbirun
ii
nici cuml
nu voi
putea
dansa
perfect,
Nu ai fredonat l
toate melodiile invdtate.
Nu voi veni i n vi zi l d
Asldzi, de ziua mea, nu dolesc
si spilfarfuriile.
Nu este corect
Nu-mi
place
sa lucrez
gtiu
eu.
N-o sd reu$egti
m-ai invitat tu.
9ti i tu,
4. Transcriepropoziliile
Nu voi
pleca
Nu am cagigat
Nu
pot
se rezolv
Nu e bi ne
rl cr cum
57. NICIUNDE/
NICI UNDE
Cuvantul niciunde se scrie astfel cand are inlelesul de niciieri
(advefb).
Exenple:
Nu
gese$liniciunde
floare de coll.
Niciunde nu vei fi
primul.
Cuvintele nici (adverb)
$i
unde (adverb)
arate locul in care se
petrece
sau
nu o actiune.
Exemple:
Nu mergem nici unde vreau eu, nici unde vrejtu.
Nu
gtiu
nici unde se o caut. (macar)
,Njguldg
am aiuns acum nu e
prea
bine."
,,Nu
veiajunge
!igi!!dg
cu acest comportamenfl,,
1. Completeaze propoziiiile
urmeioafe cu foma cofecld a cuvinlelor nicxJnde sau
nici unde
Nu gtiu
locuie$ti.
Nu vei
gdsi
Nu vei pleca
Cred cb vara asta nu veipleca
Nu ai ajuns
ghi ocei i n pedurea
de brazi .
pan5
maine.
nu verajunge
cu atala lene,
!i-am
spus eu,
ar zts tu.
2. Tale formele gfesiie
ale cuvintelor n,bi.,lnde
$i
nici urde:
Nu vei
g,si
ciuperci niciunde/ nici unde.
Niciundei Nici unde nu vej putea
merge dac6 nu
li-ai
scris temele.
Nu gdse$li
niciunde/ nici unde un loc maic;lduros.
3, Fomuleaze propozilii
in care se folose9ti cuvintele:
,ic iundegi nici unde.
58. NICICAND/ NICI CAND
Cuvaniul nicicand se scrie astfel cand are l"nlelesul de niciintr'un timp,
niciodate
(advetb).
Exenple:
Nicicand nu voi
Pirasicursa.
Nu vom revedea nicicand timpurile lui Vlad
Tepe9.
Cuvintele
nici
(adverb)
$i
cand (adverb) arate timpul in care se
petrece
sau nu o acliune.
Exemple:
Nu mergem nici cend weau eu, nici cand vrei tu,
Nu vi l ni ci cand i e rog,
,,Nici
cand vorbesc nu ascul1i,"
,Geppelto
deveni
pe
date t st
9i
amiral cum nu mai fuses
!igi9i:!!L
in viala
sa'
(Plnocchio
-
carlo collodi)
1. Descoperi
propoziliile
in schemele de maijos
9i
transc elei
Ni ci cAnd
Nu
plecAm
Nu mancem
Nu
pl ang
nu voiinvaF sd
joc
baschet.
nu mai mefg la
patinaj.
nu voi mai canta fals.
ni ci cend
wea tala.
wettu,
md lovesc.
2. incercuie$te cuvintele scrise
gre$it:
nicicerdl nici cend
Nu vom
pl eca
l a mare ni ci cand zi ce buni ca. n' ci cand zi ce mama
Nu vom revedea nicicand/ nicicand filmele inlezise copiilor.
Nicicend/ Nicicand nu voimai
putea
sb urc muntele.
Nu scriem nicicand/ nici cand vr4i voi, nicicand/ nici cand vrem noi.
3. Formuleaze
propozitli
folosind cuviniele ,icicand
ii
nici cent.
4. Scde dupe model:
nici
+
cand
ntct
+
cum
nici
+
odatd
nici
+
unde
nicicAnd
Cuvanlul miau se scrie astfel cend aratd sunetul scos de
pisicA
(interjectie)sau poate
finumele unei
pisici.
Exenple:
Miau! se aude la fereastrd pisicula
vecinei.
[,4otanul Miau a
prins
Soricei.
Cuvantul mi.au se scrle legat cu liniuli de unire cand doud cuvinte, pA4i
de vorbire diferite (mi
li
au) se rostesc impfeun, intr-o singufa silabe.
Exenple
Prietenii mi-au adus o veste bund.
Ce mult mi-au plecul
desenele animate de asldzi!
,,Din
sus de Vanilori, cum tfecem pesle
apa Neamlului,
g3q-alunecat
ciubotele
$i
au cezut in Ozana cat nu
ti,i
baietul!,
, MIAU/ MI.AU
,,!le!lse
auzio pisicute
de sub mase."
(Anintii
din capiarie
-
lon Cteange)
1. Taje cu o linie cuvintele gre$ile
(niaulmiau)
din
propoziliite
de maijos:
Ei mi-au/ miau spus cand sd vin la spectacol.
Astrzimi-am/ miau
pldcut pr4ituile
de la bunica.
Pedntiimi-au/ miau cumpdrat de ziua mea un calculalof.
[,4i:au/ l\,4iau
pliculloate
surprizele
de la ziua mea.
Pisica plange
cand ii este foame gi
se aude stdgandj mi-au/ miaul
2. Construiegte propozilii
in care $ folose$ti
cuvintele niau!
Si
ni-au.
3. Completeazd cu ortogramele
corecle miul mlau:
fural caiidin grajd.
Astdzi
Bunicli
sosit scdsorile din strein;tate.
adus o pisrcu!6.
Notele
Ce
Ea miorleie loata ziua;
primite
la teze
adus o marc bucurie.
auzit urechile nu
pol
spune nimanui.
cerul
li
ultimul bdnut muncit cu
greu.
4. Alc;tuiegte un text cu lillul
,,Pisicuta
MiarMiotal'. in care sa fobsesti
c,rvintele mi-au g, miau si urneloaele semne de punctuatie punctul
virgula. linia de
dlalog, semnul exdamerii, semnul intreb6rii
$i
ghilimelele.
Cuvantul Nuli se scrie astfel cand arata un nume de fati-Nuli.provenit
de l a El ena.
Exemple:
Nuliesle
p
etena mea.
Cuvantul nu.li s scrie legat cu liniula de unire cand doud cuvinte,
pa(ide
vorb re diferte
(nu
$i
ti)
se rostesc impreuna int-o singure sibb;,
p
n
pierderea
vocalei i
Exenple:
Nu.!i amintegli de mine?
Esl e bi re ca nu-ti
pl ace
sa o.e.zi ti -pul .
n
60. NUTV NU-TI
'NU[,
vino seji vezi fetele!'
,,Ce 90
,'tlN!:!jv
ne nicl se crezil"
(Du$rnanceie
- George Co$buc)
,,N!:ti
mai plange inima,
Ca nu
$t
i de mandm ta."
1. Scri e dupA rnodel :
nu-! cantd
nu-ti tale
nu{i dau
nu-l i caut
nu-!i aj ut
nu{i ci l esc
nu ili can6
2.
$tii
ci
Este bine ci
De ce
Fomuleaz;
pfopozilil dupi umetoruljoc de cuvinte:
place
mersulpe
jos.
copiezi temele.
aminte$tipoezia?
3. Taie cu o linie cuvintele
gresite
{lrultlnu-f4
din
propoziliile
Astdzi am fost la Nuti/ nu-ti s, mancam cirege.
Nu
gliu
de ce Nuti/ nu-limerge bine magina.
Nici astezi Nuti/ nu-ti aduc cartile imprumulate.
Nuli/ nu-livoi da sd copiezitenrele la matenFj
Am vizufo
pe
Nuli/ nu-li la cumperiluri.
4. Alcituieqte un text in care se foloselti i)
I. TEO/ TE-O
,fegeste
acUla mea prefefatb."
-
l l nda t ^t dr i hA. t i . t i i r
Ci ne
l eggoni cu
bata?"
(l/ld furnicd
- l\.4arin Sorescu)
1. Taie cu o linie formele
gregile
ale cuvintelor leo
Si
te-o:
Cend te-o/ Teo vedea bunica ce mare ai crescul, te-o/ Teo seruta cu drag.
Am iost la te-o/ Teo de ziua ei.
l\,4aria
il
Teo/ te-o au cantat la serbarea de 8 l\,4arlie.
Te-am chemat repede ce
poaie
te-o/ Teo
p
nde noaptea
pe
drum.
Maine
poale
te-o/ Teo suna bunicul.
2. Completeaze
propoziliile
dupd schema date, cu leolfe.o.
slnga coEga.
vizita verigoara ta.
l ovi , sd-mi spui l
fty'aine
Poate
Dacb
Cuvantul Teo se scrie aslfel cend arala un nume de fata sau biial
provenit
de la Teodora sau Teodof.
Exenple:
Ieo este cel mai mic bdiat din cla$.
NuliFiTeo au ie$t ca$tigdtoare.
Cuvanlulte-o se scie legat cu liniuli de unire cend doue cuvinie,
pd4i
de
vorbi re d' tene
{te
9i o)
se' osi esc i mpreJna i nl r-o si nguri si l abe.
Exemple:
De te.o vedea, va fugi.
Te.o i
prins ploaial
Bunl ca
Colega mea
<_
Varul
are 70 de ani,
are
p6rul bl ond.
$i-a
cumpdrat telefon nou.
3. Compleieaze spaliile cu unuldin urmatoarele cuvinle: Ieo,ileo.
Cred cA
-
a
pierdut
autobuzul.
Cand
-
chema la meditalie,
-
veritica
gila
teme.
cel mi c a i mpl i ni t un an.
Nu
$tiu
cand
-
asculta la limba romane, dar sigur
nota aiunci.
4. FomuleazA
propozitii in care $ folosegli cuvintele; Ieo
fl
te.o.
NAVA/ NA-VA
Cuvanlul navi se scrie astfel cand afe inlelesul de mijloc de transport
aerian sau marin.
Exenple:
Nava s-a scufundat din cauza ghelarilof.
Nava cosmice a fost lansatd in spaliul aenan.
Cuvenlul na"vi se scde legat cu liniuti de unire c6nd dou6 cuvinte,
pi4i
de vorbire diferite (na givi)
se rostesc impreuna int-o singure silaba.
Exenple:
Na.ve tot ce do
1i.{interjeclie
+ pronume). (lua1i-ve)
Veni t i si na-vi ce v5 aoedi ne!
,,
N3:llcolile
inapoil"
,in
depirtare se zdrea o
leytluriagi."
1. Taie cu o lin e cuvinlele naydlna-ve.
scrise
greg:t
.n ofopoziliib:
In
porlul
Corslanta ar vezttt o nav6/ 4a-ve foafie mare.
Nava/ Na-vAjucd ile inapoil
Nave/ Na-vd baniipentru ca4il
Rugii au lansat
prima
nave/ na-ve cosmicd.
2. Formuleazb propozilijin
cafe se folosegti cuvintele n6ve
$i
na-y;:
3. Transcie
propoziliile
de maijos:
Na-vi
lucrurile gesitel
ce4ib imprumutale!
papugile
stricatel
Am desenat o
Pe cer se vede o
A ajuns incd o
nava
maritime.
cosmica.
aer0port,
4. Gdse$te trei cuvinte cu acelagi sens
pentru
cuvantul navd
$i
alcdtuiegte
propozitii
cu ele.
63. VtU Vt-l
CuvArrul vii se scrre aslfel cand arara insugirea de a trai (adjecliv) sau
cand se refed la
podgorii de vili de vie (substanliv).
Poate fi $i forma vefuul ui a veni , l a
persoana a l l -a, numerul si ngul ar. (tu
viD
Exenple:
Lebedel e vi i au fosl scoase di n
ghea!;.
Pe deal sunl culUvale
podgorii
cu vii rcditoare.
Te rog sd viical mai repede!
Cuvanlulvi-ise scrie legat cu liniuld de unire cand doua cuvinte,
pi4i
de
vorbire diferite
(vi
9i
i) se rostesc imprcuni intr-o singuri silabi.
Exemple:
Vi.i aduc aici
pe pitici?
Vi"i sete?
,
- 0, dulce-al noplli mele domn,
De ce nu
yii
tu? Vindl"
,,oriyi:jfoame,
ori
yi:1
sete?"
1. Scri e dupi model :
vi "i drag
vt-t somn
vi-i sete
nFi ftig
vt-i loame
va este drag
2. Comoleteazb soatiile llbere iolosind cuvinteler
yi.i/vii.
La
lari
am vdzut
plantalii
de
-
cu diferite soiuri de vili-de-vie.
Voub
-
drage
gcoala?
ln acva u sunt mulli
pesti-,
frumos colorali.
Cand
-
somn, trebuie s; domiti.
La
gradina
zoologica am vdTut multe animale
-
.
cend
-
la mine in vizitd?
t\-
'174\
J#
(Luceafdrui
- [,lihai Eminescu)
Vara, cand esle foarle cald,
-
tare sete.
3. Formuleaze cab doue
propozilii
in care se fobsegti ortogramele:
yi,l&i-,.
4. Scrie dupd model:
Vi-i dot de fratele vosttu?
Vd este dor de fratele vostru?
Vi-i foame sau vii sete?
De cand vi-ifrice de vecini?
5. Dictare
,
- Apoi nu
itii?
Eu n-am mame. A murit in postul
Craciunului ... Acu n_are cine
md sp6la, n-are cine mb ing
ji
... n-are cine-mi spune o vorbA buni. Te aStept sa vii pe
l a rni nel "
iUn
o/, n,icejif -Mihail Sadoveanu)
Cuvantul sare se scde astfel cand are inlelesul de alinent sau cend
exprime o actiune
(verb).
Exenple:
Gatesc marcaa doar cu
pul i nd
3are.
l,4ihaela sare
pr]n
casd de bucurie.
Cuvantul s.are se sc e legat cu liniule de unire cend doud cuvinte,
pd4i
de
vorbire diferile (s
Si
are) se rostesc impreuni inir-o singure silabd,
prin pierderea
l\y'ama s-are bine cu bunica.
vocale. e.
Exempie:
*.* /
Marcela s-are bine cu vecirele er. f
.
'-
I
64, SARE/ S-ARE
,S:elg
bine cu mdtuga."
,,
Pitigoiu-ntruna
!qlq,
Steag
pe
cas6
goi mul sul e.'
(Nunfd-n codru
-
George Co$buc)
,,
Fata cea mica ii spuse impiratului ce il iube$te ca
pe
Sglgin
bucate. '
(Sarea in bucate-Petre lsphescu)
1. lncercuie$te forma corectei
And rei sare/ s-are
gardulla
vecrna.
Tata
pune safe/ s-are la animale.
Colega nu sare/ s-are bine cu
profesorii.
Curcanulsare/ s-are
gardulin gredina
de legume.
f f
2. Scrie
propoziliile descopeile ln urmatoarea schemd:
l oana
Ana
pune
Cocosui
coarda.
in mancare.
gar0ur.
El ena
lvlama
Buni cul
bine cu colega sa.
bine cu vecina sa.
bine cu nepolii.
3. Scri e dupa model :
s'ale blne
s-are mtnunal
se are bne
4. inlocuieste spaliile libere cu sare/ s-are:
Itlarian inlotdeauna
in ajutorulcolegel.
Cand este mufta zepadd, druma i aruncA
pe
9osea.
l\.4arlna
bine cu verlqoara ei
Ciocdniloarea
pe pui sori i
mi ci de
gi i ne.
5. Formuleaze
propozitiicu expresiilet a sdrl caiul a sei
propozitia,
a serigardul
.{,)-'
#<\t
6s. vot/ v.ol
Cuvanlul voi se scrie astfel
c6nd
poate
fi inlocuit cu un substanliv
(ca
pronume)
sau arate forma de viilof a vefbelor la peroana
l, timpulviitor.
Exemple:
Voi rezolvali tema Ia matematicd.
Voi ajunge mai tarziu la intelnife.
Cuvantulv.oi se sc e legal cu ljniuld de unhe cand doui cuvinte,
pa4i
de
vorbife diferiie (v
$i
oi) se rostesc impfeund
intr-o singurd silaba, prin pierderea
vocalei i.
Exenple:
V.oi ajuta
$ieu
daca aveti nevoie.
Cu mare drag v.oiprimi pe
toli.
'!d
ati centat cu glas
lietuinte
Naturii calde imnuri sfinte.'
(Vestitorii pineveii
- ceorge Co9buc)
,1&j
revedpli campia iar;,
$i
quFdlqysastre-n
crengt"
,
(
I
lvestitotii
primatverii_
ceorge Co$buc)
'De
neqi<c0la,
pre
mulliam
sd
popesc.,
|
(Alexandru
Lepugneanu
_
Costache
Negruzzi)
'!:qiinv;la
eu
pe
lqjs,
punelj
stEpanire pe
lucrurile din !ume, comoralilofl,,
(Ddnli6
Prepeleac
-
lon Creanga)
1 . Completeaze spaliib llbere cu voi fu-oi
Vd
--
da
9i
eu cat
pot.
aliv6zul ce s-a inlemplal?
El v-a apdfat
pe
merge gi eu
l a fl l m.
ajuta
$ieu
la cules de ciuperci.
2. Scne enunluricu ortogmmele voi$i
y.oi
3, Scrie dupA rnodel:
!:9j
a$lepta cat e nevole.
!!lqi
a$tepla cat e nevoie.
Dace
tgj p
nde cu mi nci una, e vai de voi .
De voi ajunge,
Eqjaitepla 9i
pe
voi.
\&i
ca$tiga de
tgjdep6gila
timp.
Cuvanlul noi Se sc e astfel cand
poate
fi inlocuit cu un substanliv
(pfonume)
sau afatd o insu$ire (adjectiv).
Exenple:
9inoi
mergem la teatru.
lvliam cumpdfat cefcei noi.
Cuvantul n.oi se sc e legal cu liniule de unire cand dou, cuvinte, perti
de
vorbire diferite (n gi
oi) se rostesc impreun; intr-o singurd silabe,
prin pierderea
vocalet u.
Exenple:
N.oi
pierde
irenuldaca md
grrbesc.
Pe ea n.oi lesa-o sA
gre$eascd.
,,l arl pj se
nai i ucem un pi c
Si
la botez."
,Codrule,
l\,46da Ta,
Las,-me sub poala
ta,
Cd nimica
!l!istrica."
1. Compleleaze dupd modell
n-oi centa
n-oi
plange
n-oi vofui
n-oi alerga
n-oi stiga
nu 0l canta
2. Tale cu o linie forma gre$itd
a cuvintelor
Noi/ N-oi ne-am apifat
pe
noii n-oi.
Noi/ N-oi veniniciodatb prea
devreme.
Asidzl au venil rudele pe
la noi/ n-oi.
Dace noi / n-oi mAnca, mb voi i mbol nevi .
l\,4i-am cumperat
ghete
noi/ n-oi.
t\
lab-r
/,,/-,n t 5
(Nunta
Zanfrei - George Cogbuc)
(Codrule.
Meria Ta
- Mihai Eminescu)
3. Completeaze
spaliile
punctate cu noil n-oi:
lstoria ne va
judeca pe
toti,
9i
pe
-,
9i
pe
dumneavoa$rA
Ce avem
-cu
voi?
Cred ca
-
veni maine la
9coah.
l\,,|i s-au rupt
papuc[ cel-.
Asi62i
merge la serviciu.
-
ne apdrem
lara
cu orice
Prel.
Dace .-
alerga tepede,
-
cagtiga concursul.
4. Alcetuiegle
un iexlin care si folose$li ortogram ele noi, n-oi, voi' v-oi, doi' d-oi
5. Dictare
,,l vl ai am
un si ngur dor:
in lini$tea serii
Se me lisa! se mor
La matgihea mdrii;
Cum n-oi mai fi
pribeag
De-atunciinainte,
l\,,1-or troieni cu drag
Aduceriaminte.
"
(Mai an un singur dot
-Mihai
Eminescu)
67. MOU M-Ol
Cuvantul moise scrie aslfelcand araid o insulrre (adjectiv).
Exenple:
Ai luat dou6 perne
moi.
Pisica are libute moi.
Cuv6riul m-oi se scrie legal cu liniuti de unife cand doui cuvinte,
perti
de
vorbire diferite (m
il
oi) se Tostesc irnpreunA
lntr-o stngufd silab6, prin pierderea
vocal ei i .
Exemple:
Itl.oi duce
gieu
a mare
Nu
$i i u
cu ci ne m.oi i nta n.
Ace a$i fulgi de zepadd, albi
iifiqlau
c;zut de d]mineale pan6
seafa.,,
(Baltagul
-
lVihail Sadoveanu)
,Ei
bi ne, dal Eu
[:9j sui
l a cef,
Ca de la Domnul moarlea ma s-o cef.',
(Fata-n gredina
de aur
-
i\tihai Eminescu)
,l a
sb mi $te
pul i n
d n mei ni ,
Poate
D:Qjdesface."
(Grula-
gtefan
Octavian losif)
1, Compieteaze dupA modeli
m-oi pl efge
m-or culca
m-orl udeca
m-orduce
m- oi gand
n, voi
plange
2. incercuiegte foma corect6 a cuvinielor no, gr m,
[,4aine moi/ m-oiduce la medic.
Bunrca rnan6nc, numaicovrigi
moi/ m-oi.
Antonio doarme pe
doue perne
moiK-oi.
le>\
/ E$
Moi/ l\l-oiduce la spectacolulde comedie
in searaaita moit m-oiculca mai devreme.
Miki, catelulmeu, are lAbule moi/ m-oi
[/oi,lv-oicerta
fu
colegul meu dace mai copiaza terele.
3. Completeaze spaliile
punclate cu moi/m'o
Dacd
-urca
in
cirei. voi culege cire$e
-
strddui sA repar
poada
stricata.
Geb a fecut compot din
pere
Astezi am mancat doua oua fierte
-.
duce la serviciu.
not:
Cand
4. l\,lodificd 0e
rend cate o liter,
pentru
urmatoarele cuvinte
pentru a obtine altele
moi---+ noi
cul ca. i mi voi pune doue
perne
-.
mol
--+nel
68. DAT|/ DA-TI
,,Dal i
drumul copi l l of s, vni l a mi nel ,,
,,Da-li
merge miniea la malematicel,
1. Completeazi dupe model:
da'ti canla
da-U piace
da-l i j oace
da-li plange
da iti cente
2. Taie forma gre$itb
a cuvintelor
dafigjda-li
De 8 [,4artie dali/ da-!i flori mametor.
Dati/ Da-!iioacb
bine
$coladi
acest
joc!
Datii Da-ti gi
celor seraci cate ceva.
Artrebui se
dal i / da-l i sfatud
bune cel or mai mi ci ca voi l
Cuvantul dati Se sc e astfel cand arat; forma verbuluia da la Dersoana
a l l -a
pl ural ,
ti mpul prezent.
Exenple:
Dati in d ar
ghlocei
$
i viorele. (deru iti)
Datidrumul
la tetevizof! (porniti)
CJvantul
da.!ise scrie legai cu liniui6 de unire cend doud cuvinte, pdrtide
vorbire diierite (da
$iti)
se fostesc impreuni
int-o singurA sibbd,
pdn pierderea
vocal ei , :
Exemple:
Da.ti place
sA
pescuiegti!
Da-ti vi ne sd fugi de toat,l umeal
d bryEtf50
3. Formuleaz,
prcpozilii
exclamaiive in care sd folose$ti cuvintele dafi$ida-ti:
4. Scri e dupd model ul de ma
j os:
da-li
place
da-1i trece
da-ti cantd
da-!i cere
da-! ajunge
da-l i fure
dar ili
place
5. Inlrodu in propozilii
exprcsiile:
dali drumul (incepeli)
dali bune-ziua (salutali)
dali-va b o
parte
(faceli loc)
dalivestea (vestili)
dali de-a dura (rostogolili)
dali-o la
pace (impdcallvi)
/'K
1r"SA
Cuv6nrul ie se s&ie;tfel cand are inlelesul de cimaga din
penzA
brodatd.
Exenple:
Bunica mLa ddruiL o ie cu flori albastre.
imi place
se
port
ie.
Cuvantul i.e se scrie legat cu liniuta de unire cand doue cuvinte,
pe4
de
vorbife difedle
(i qi
e) se rostesc impreund intr-o singurd silabi.
Exenple:
l-e dor de mama sa.
l-e teame d strbinl.
,,]:gdor
ca s-o
pornim
haihui."
'Purta
bunica aceeagi
jg
streveche."
1. Taie forma
gre$ile
a cuvintelor ie
gi
i-e:
Am cumptrat o ie/ i-e din Bucovina,
!e/ ie frica de caini.
O iel i-e veche este foarte valoroasd.
Am vdzut ce i-e/ ie rugine se-!i ceare ajutorul.
2. Alcatuie$te
propozrtii
cu urmatoarele cuvinte: ie. /j. ir'le, i-e.
70. NAS/ N-AS
Cuvantul nag se scrle astfel cend are inlelesul de persoani
care
boteazi/cununi pe
cineva.
Exenple:
L-am ales ca na9 de botez pe
veful meu.
Florjan ne este na9 de cununie.
Cuvantul n"ag se scde legai cu liniule de unire cand doud cuvjnte,
p;4ide
vofbife difelle (nu
9i
a9) se rostesc impfeuna intr-o singurd silabe.
Exenple:
N.a9
pulea
se citesc fbrd ochelari.
N-a9 f orelent aici, daca n.a9
$ticd
burica va sosi.
'NgQ
ne-a fost
9inou, Si
parintilor."
,,
- Las
pe
mne, mami, spune zmeul, cb-i vin eu de hac.
N:alvrea
sd remane
nepedepsit."
(Spalma
zeilor- Ioan Slavici)
,,
- De nume aff auzit, m,icule, dar cd ie afi in lumea asta,
&A!
fi cfezut weodatr."
(Povestea porcului
- lon Ueange)
1. Completeazd dupd modeli
n-a9 merge nu a$ mefge
n-a9 manca
n-a9 dorml
n-ag
plange
n-a$ rade
n-a$ canta
2, Completeaza spaliile libere folosind cuvintele nag/ n-as:
Am un
-
foade inlelegElor.
Dacd
-
pierde
vremea,
-
intarzia la ore.
merge la folbal.
plange
dac6
-
ft
lual not; a9a mice.
3. Scrie elulluri inrefogative care sd conlina cuvintele ,a$i n-ag:
4. Taie cu o linie cuvintele na$/ n-a9 scrise greqit;
Am un na$/ n-a9 care esie inginer.
Na$i N-ag vrea se afle tala ce am spart un
geam.
Nat/ N-ag fl crezut cA voi vedea intr-un an atalea ted.
Dacd na$/ n-ag fi fost de fala, na9/ n-a9 fl crezut ce se intampld.
5, conl i nui :
na$
---'
nas nag
7.I . AL/ A-L
Cuvanlul al se scrie astfel cand arata ci un obiect sau o fiinle apa4in
cuiva.
Exenple:
Al meu este cel maifrumos.
A sosi t al doi l ea.
Cuvantul aJ se scrie legat cu liniute de unire cand doud cuvinle,
pd4i
de
vorb fe difefile
(a
li
l) se rcstesc impreuna lnlr-o singurd silabe.
Exemple:
A-l
prinde
din urma e foarte
greu.
Nu-i
place
al bate la cap tollimpul.
,Al
meu copi l e cel mai cumi nte."
,,Al
l6uda e un lucru bun."
1, Tai ecuol i ni e forma
gregi tA
a cuvi ntel oratsau aJi n
propozi ti i l e
urmel oare:
Al/ A-ldoilea alearge mairepede decat al/ a-ltrcilea,
N/-a chemat
pentru
all a"lajuta.
Vioreleste al/ al lreilea copilbun la invaleluri
Nepol ul i ncepu al l a-l secai
pe
buni c.
Am plantat all al cincilea
pom.
2. Sc e
prcpozilii
enunliative negative care se cupinde cuvintele alsau aJ.
3. Completeaza spaliile libere folosind cuvintele alsau a.l
Un coll
-
gradiniinu
esle lucrat bine.
Pentru
-
lua cu rnine, trebuie sd-l ajul se se imbrace.
-
treiiea
pom
nu a fost ingrijit.
inlf-un ungher- camerei sti ascuns cilelul.
Pentru
-
scoate afari trcbuie sel chem.
72. DUNE/ DU.NE
Cuvanlul dune se sc e aslfel cand are inlelesulde movili de nisip.
Exenple:
Vantul
pulernic
a format dune
pe
malul marii,
Cuvantul du.ne se scrie legai cu liniulA de unife cand doud cuvinte,
pd4i
de vorbire dlferite
(du
$i
ne) se rostesc impreund inlr-o singura sibbi,
Exenple:
Du-ne, te rog la filrn!
,,Pe
malse vedeau
dulg
de nisip."
,Q!:!q,
vant,
d!:!g-n
p;durel"
lPoveste
papularl)
1, Completeazd spallile libere folosind cuvintele dure sau du.re:
-
Bunicule,
-
9i
pe
noi sd vedem cum se lucrcazd
pamanlul.
l .r de$en sunt cel e mai mari -
de ni srp,
-
rnairepede sd vedem mareal
Pe mal ul meri i , vantul a format
-
de ni si p,
2. Scrie enunluri exclamative cu ajutorul cuvintelor dune
gi
du.n,
3, Taie cu o linie cuvintele dufle sau du.ne scdse
gregitl
- Dune/ du"ne inapoi la
joaci!
Maria
9l
ceta se
joace pe
dune/ du"ne de nisip.
DacA vrel, dune/ du-ne
$i
pe
noi cu magina la
gcoalSl
4. Alcatul$te
propozilii
despre
,nare',
in care sd folose$li ortogramele di]nq
du"ne, al, al.
Cuvanfultei se sciie astfel cand are intelesul 0e aroore.
Exemple:
imi
place
s, beau ceal de tei.
Cuvantul te-i se scrie legat cu liniuli de unire cand doub cuvinte,
pd4i
de
vobire diferiie (ie gi
i) se roslesc impreune intr-o singure silaba.
Exemple:
De te.iduce la mare, te vei bronza.
Te-i
pl i mba
ti tu
cu barca?
,Soacra,
soacra
poamd
acrd,
De te-aicoace cat le-ai coace
Dulce 1ot nu le-i mai face."
,,[,44
abat pe
la
!Cj,
cu
gand
sd
prind pupdza,
cdciaveam grozava
ciudd
pe
dansa ..,'
(Pupdza
din tei - lon Crcange)
(Soacra
cu treinuroti
-lon
Creang6)
1. Taie cu o linle cuvintle sc se
gfe$it
(feil te-4:
[,4aine tei/ te-iduce sd cumped rechizite pentru gcoal6.
De dimineala am beut ceaide teii te-i.
Daca nu tei/ te-i duce mai repede, verigoara
ta va c6dea din tei/ te-i.
Nu tei/ te-i duce in taberi, dace nu e$ti asculldtor.
2. Fomuleaz, pfopozitii
folosind cuvlntelei teigjf&i
3. compl eteaza dupd model :
ler ouce
ie-i
plAnge
l e-rl uca.
te-i vaicAri
Ie vtouce
4. Pune in spaliile
punctate
cuvintele teisau fe-i:
Cand
-
vedea cu unchiul t6u, sd-i spui s6-li aduce flori
Dad
-
plange
de dure
,
duce la medic.
lvl-am urcat in s, culeg flori pentru
ceai.
De
-
juca
cu mlngea in slradd, va fi feu.
Pupi za a zbural di n
-.
5. Schimb, o lilere din cuvaniul
,,tei'
penlru
a
gesi
alte cuvinte, apoi alcdluie$te
cate o
propozilie
afirmativb cu fiecare.
lel
->
74. ATU A-TI
Cuvantul ati se scrie astfel cand formeaze iimpul trecut al verbului la
persoana
a ll-a
phral.
Exenple:
Doarvoi ali ajuns la ump.
Cuvantul a.fi se scrle legat cu liniule de unife cand dou6 cuvinte,
pa4i
de
vorble di,erite
(a
$
!i)
se rostesc rmpreunb
'ntr-o singura silaba.
Exenple:
Am venl
pentru a-ti aduce o veste buni.
,,Ati
fdcut ce v-a spus Verde-impdral?''
,,A-l i da
drumul nu
pol
acum.'
1. Compleleaz6 cu unul din cuvintele ,lisau a-l-.
urmarit meciul de fotbal?
Vd intreb
pe
voidac6
-
fost
pe
stadion.
Pentru
-
povesu
ce am vdzut trebui sa md asculli.
Pert,u
-
spune
poveit
trebure se fii atent.
2. Scrie enunlur care sa cuprinde cJVintele ali
ti
a-l,l
3. Taie cu o linie cuvintele scrise
gregit
ati/ a-!i:
Cand ali/ a"lifost la
pedure,
ali/ a-li mers mull pe
jos?
Te intreb
pe
tine
pentru
ali/a-ti reamintice aivizul acolo.
Ali/ A-liauzit cantecul cucului?
Ali/ A-li asculiat
$i
alte
pesari?
Pentru ali/ a-lipoveslilot, trebuie s5 am timp.
Am trimis nepotul de I ft,larlie,
pentru
ali/ a-li aduce flori.
4. Completeaze dup; modeli
a-tiaminti aitiaminti
a-ti dori
a-!i i mpl i ni
a-l i al unga
a-lidemonslla
a-l i pdmi
5. Alcdluie$te
propozilii
cu expresiilel
a-fi
pune
nintea cu cineva
a-li fi lehanite
aliveni ap, b noare
.t
Rebus
Completeaze febusul
$i
vei descope
pe
verticala A.B denumirea locului in
care lrbiesc
pdntesele,
' 1.
...l ui Pi l i goi
2. anotimp alb
3. formaza scheletul
4, instinctiv sau,,,
5,
grcc
sau...
6. veste sau ...
5. CA/ C-A
,Apoi
se-ntorc
$i
plang
amar
De-a l udei necredi nl i ,
De spini, de-osta$i,
gigAmurit
...'
,,-
Vreau!, a spus zana
gi s-a ficd galbend
!a
rnoartea la fale."
,Da,
da, vreau!, a spus zana,
9i
pregiteasce
biutura fermecate."
1. Taie forma
gregiie
a ortogramei:
Fala feteiera alba ca/ c"a neaua.
Ne-am bucuralca/ c-a ca$igat Aura,
Ai desenal ca/ c"a
$i
mi ne.
Cai C-a sA fi i
pri mul ,
ai munci l mul t.
De fricd, era
galben
ca/ c-a lemaia.
Gena
Miii- Harc Chtislian Andersen)
atunci vrajitoa.ea a
pus cazanul pe foc
!a
si
(ZAna Meii- Hat\s Chtistian Andefsen)
Cuvenlul ca se'scie aslfel atunci cand esle cuvant de leodture.
impreunb cu si, ca si sau cand are rolul de a face o comparalie.
Exemple:
Ca sd reu$estiai nevoie de ajulor.
pri 4tesa
avea 0i rul neg.u ca aba]osu..
CuvantJl c-a se sci e l egal cu l i ni Jra de uni re cand doui cuvi nre (c
$i
a)se
rostesc impreund intr-o singur6 silabe,
prin pierdefea
vocaleii.
Exemple:
cred c-a reu$it sd ajungd la timp.
C.a venit sau c-a
plecat,
tol la fele
(Co/ind;foai
- George Cogbuc)
2. Formuleaze cate doui
propozitii
cu fiecare din orlogramele ca
gic-a:
3. Completeaza cu ort0grama
poirivita.
Aduna vara
-
sd ai iama.
Sorcova vesela,
Sd trdili, sd inflorlli,
un m;r
-
per,
-
un llr de trandaff.
Tafe
-
piatra,
lute sageata,
Tare
-
fierul,
lute
-
olelul.
4. Scrie comparalii, dup, model:
galben
ca Enaia
ca aDan0sul
ca tarba
ca focul
ca neaua
ca ffalasea
ca cerul senrn
ca
Pasarea
cerului
5. Dictafe
,Atunci
loli fiii de lmpbrali se rugari de dansa se le
geteasce
inf-o zi ea
bucalele.
9i
iat, cA tocmai in ziua aceea bucetaii curlii se
fdcusere, ca nic foculnu era
ticur
pe
vatre.
$i
a9a. rugati
Fiea
de
gitit
ca toate ielele..."
imbitasera, sau nu
gtiu
ce
fiind cu siiruinle, se apuce
{Basne -
Petre lspirescu)
76.CARE/C-ARE
Cuv6ntul care dfscile astfel cand are intelesul de cirule, de a cira sau
cand este folosit
peniru
a inlocui un substanliv. (pfonume)
Exenple:
Trec
pe
rand care irase de boi.
L-am ajutat
pe
buniculse care lemnele.
Care a spad mingea?
Cuvantul c.are se scrie legat cu liniuld de unire cand doua cuvinte,
pe4i
de
vorbife diferite (c
ai
arc) se rostesc impreuni intf-o singura silabe,
prin pierderea
vocalei d.
Fxenple:
Am aflat c.are numainote mari.
Se vede c.are
ganduri
bune.
,,
Acelsirag de mandre veri
De
galqmi-aduc
aminte-abia.'
,,Nu
cumva
Q:aE
se-mi fie
grija
codul bunel or mani efe...'
{Nucul.$tefan
Octavian losi0
sd deschid indati
$i
se ved cum mA invald
(Deiendum-Alexandru
Vlahufe)
mai mul l de doi ani .
ce arc dreptate
Pe-ai cautalo?
1. Compleieaze spaliile libere cu forma corecte
(care
sau c.are):
Vrea sd toale merele.
Nu cred
2, Completeaza dupA model:
c-are dreplate
c-ate noroc
c-afe cuvant
c-are limite
c-are timp
A
Cuvantul lei se scde aslfel cand are intelesul de animal selbatic sau
unitate monetari a Romaniei.
Exemple:
Am vezut doi l ei l a grddi na zool ogca.
Lucrarea ie cosE 100 de lei.
cuvantul le.i se scrie legat cu liniula de unire cand doud cuvinte,
pa4i
de
vobire dife te
(le
Si
i) se rostesc impfeunA intf-o singurd silab6,
prin pjerderca
vocalei o.
Exenple:
Le.i
pdnde
tu din urmd! (le-oi)
,,l ar
pe
cei l al i l et i i voi vana negre$i t."
(Leil /a venaFlvan Andreievici Krilov)
,,la
seama, f,lul meu, cA de
le:jslobozi,
ai se-!i vezi supu$ii
pe
unii in desfAteri.'
lPalatul
de cle$tat-Batbu
$tefAnescu
Delavfancea)
1. For'ruleaza c6te o oropozilre cu urmatoarele cuvinrele:
-
le (un.tate moneiara. banJ
-
l ei (ani mal )
-
le-i
pnni ( ie vei
primi)
2. Completeaz, spaliile llbere cu forma cQrectd (lei
sau le4;
Vrea sA dea lrei
pe
toate merele.
Cand vedea, te duci le ele.
Circula imDresionat orin numArulrealizat de
pri ml
cum
$ti i 1u
mai bi ne.
3. Taie forma gregitd
a ortogramelordin propozitiile:
Geanta a costal cateva sule de lei/ le-i.
Am urmerit o emisiune despre lei/ le-i.
Lei/ le-i ajunge lu la inbll!nre.
4. Completeazi dupa model;
le-i a9tepta
le-i controla
le-i invita
le-i duce
le-i cobori
le vei aitepta
t Rebus
Completeaza
prcverbele
$i
veidescoperi pe
verticala A.B cine este cel
pe
care
trebui e sE ti -l "cumDe
"
daca nu-l ai .
Ziua.,,,se cunoagte de dimineald.
Vorba ...
,
seracia omului.
Omul .... de hrane nu duce dor.
.. i9i are
petecullui.
1.
t
3
E
78. LATI/L-ATI
, Lallvizut
cumva
pe
Zdreanli
Cel cu och i de fai anl ;?"
,,
Oamenilaliin spate, cu musteli stufoase..."
(Celalea
/4/bri-Dimilrie Bolinlineanu)
't.
FomuleazA cate o
propozllie
cu urmrtoarele cuvintele;
-
lati (9ipci)
-
lali (sA arale dimenslunea)
- l-ati agteptat
2. Completeaze spatijle libere cu forma corecta (hfisau l-af,):
Sportivi au umerii
De cate ori vazul la film?
ra garo.
Cuvantul lali se scrie astfel c6nd are intelesul de
lipci,
par
sau arati o
dimensiune.
Exenple:
lmiirebuie caliva latipentru a termlna
gardul.
Parii
pentru gard
sunt mal lalidecelulucile.
CJVenlLl l.ati se scrie legat cJ liniute de unire cand doue cuvinte.
pirt,
de
vorbire difedle (l
Si
ali) se roslesc impreune intr-o singure silabe,
prin
vocalei i
Exenple:
:{
L'ati
Prins Pe
hoi?
(Zdreanf+.Tudor
Arghezi)
Am reparal doi
uimit
pe profesor
cu lucrdrile realizate.
79. NUMAIDECAT/ NUMAI DE CAT
,,TrebJia
deci sa-sicaute un nou sediu
!!Iqidge!i!...'
' Numai de
cat ti mp umbl a
pri n
i arba..."
(/nte/eclualr-lon Luca Caragiale)
(Cet un fir de neghine...-Emil Gadeanu)
1. Taie cu o linie oftogramele
gregite:
La vederea
pisicii,
celelul a apdrul numaidecarnumai de cat.
Mi
gandesc numaidecaunumai de cat timp ai nevoie
penlru
a-li reveni!
lvEvoi intoarce numaldecat/nurnai decat.
Spune numaidecat/numai de cat artrebuisA munce$tjpentru a
pleca
in tabef,.
2.
Eormuleaza
proDozit,i
folosind cuvinrele numaidecet? nunai de cet.
3. Completeaza
Scafandrul a iegit
pfopoziliile folosind cuvintele: inediat, indaE.
din api.
Voi aj unge Ia serviciu.
numaidecat se sc e astfelcand are sensulde imediat, indati.
Exemple:
Voi ajunge numaidecat la destinalie.
A inceput
ploaia
$inumaidecat
au plecat
turigtii.
Cuvintele numai
!i
de cat inseamne: doar de cat.
Exemple:
Cuvintele numaiside citau sensulde doar de cAl
Spune-ml numai de c6t ai nevoie pentru
a-li cumpara bicicleti.
Numai de c6t limp te a$tept
$i
tot a lrecut o ordl
Stropride
ploaie au acoperit
pAmantul
voi fi la deslinatie.
80.
NUIA/ NU IA
..ln cale vizu o
!!
lung6 de alun pe
care o lue.'
,,El i n
res
tda
nl mi c."
(Broasca
fesloasi
cea femecal+petre
lspirescu)
(Broasca
iesioas;
cea felnecal;-pet.e
lspkescu)
1. Taie cu o linie o(ogramele gregite:
Bunicul ne altoia cu o 4u;a/nu ia de salcie.
\imenr nuiahu ia atitudine impotriva nedreptalji.
Daca nu egti cuminte, vei prjmi
in dar o nuia/nu
ja.
2. Fomuleaze propozilii
folosind cuvintele
nuh
gi
|,u ia.
Cuvantul nuia se scrie astfelcand
are sensulde
bit.
Ercmple
[,40$ Nicolae a adus in daf o nuia pentru
copiii
neascutAlori.
Cuvintele nu
$i
ia se referd la forma
negalivd a vebului,,a lua,', la
pesoana
a Il l -a si ngul ar.
Exenple:
Nu i a ni ci acum premi u.
A holdrat sd nu ia tfenulc6tre munte.
81.TI/ Tr-l
CuvAntullii se scrie astfel cAnd araii forma verbului a
tine,
la
persoana
a
l l -a, numerul si ngul ar. (tu
1i i )
Exemple:
Tiiin meni un buchet de flori.
SA
!ii
minte sfaturile bunicii.
Tii la datinile strbbune?
Cuvantul!i.i se scrie legal cu liniuld de unire cand doue cuvinte,
pa4ide
vorbire difedte
{li$i
i)se rostesc impreund intr-o singuri silabe,
Exenple:
Ti.i dor de mama la?
Ti-i
foame?
,,lvlaiIjQare
inca minte noaptea-n care ne-am iubil?...'
lNoapte
de aprilie-l\lexand ru l\,lacenoski)
,,Ori
!j:j
foame,
Ori
!:i
sete,
Ori
!1-i
dor de codrul verde?'
1. Scri e dupe model :
li-i
dor
li-i
cald
!r-r
aproape
ti-i
prieten
li-iutil
ati
este dor
2. Completeazi spaliile libere folosind cuvintelet
tiilti
Dac; bi.re vasul n-o s6l scapi.
Jie
draga gcoala?
Cat de mull
-la
jucariile
talel
Cand
-
dof de bunica, amintegte-ti pove$tile pe
care le-ai auzit de la
ea.
Acesl diclionar
-
folositor pentru
orele de limba engleza.
r-.zo\
/r{,sA
3. Fonnuleazi cate doud
propozitii
in cafe sa folosegli orlogramele: fi,Zli-i
4. Scrie dupa model:
Ti-iteamA cd veipiede neciul?
lli este teame ce vei pietde
neciul?
Ti- i aminle si
pleci?
Ajutal
9l
pe
el, dacd
li-i
amic?
* Rebus
Compleieaza febusul
$i
vei descoperi
pe
verticala A.B un cuvant care are mai
multe sensuri.Alcetuie$te
trei enunturi cu sensud diferile ale acestuia.
1.a duce cu vorba
2. a da djn collin coll
3. a fdgAdui
4. cu odce sc sau...
Cuvantul dor se scrie astfel cand arale un sentiment sau
poate
fi forma
verbului
"a
dufea", la
persoana
L
Exenqle:
l\ili-e dor de colegi.
[,44 dor mainile
Cuvantul d-or se scrie legat cu liniuta de unife cend doue cuvinte,
pi4i
de vorbire diferite (d
$i
or) se rostesc impreune intr-o singur; silabe,
prin
pierderea
vocale e.
Exemple:
D.or agtepta mai mult, nu se vor supera.
Ne vom bucufa d-or veni si ei .
,,1\i1ai
am un singurdgl
ln lini$tea serii."
,,CAc 4qI
fi cate spui, zeu,
1. Completeaza dupa rnodel:
d-or
pleca
d-or a9tepta
0-or tucra
d-or alunge
d"or visa
2. Taie cu o linie oftogramele
grelite:
[,4d dor/d-or dinlii.
l\,4i-e foade dotd-or de l\,4aria.
Dor/d-or venicu tolii, ne-om bucura.
(Mai am un singur dor- Mihai Eminescu)
prea
f6u al ajuns."
lPisica
sebatice
gi
Wrul-Grigore
Alexandrescu)
oe or
pleca
83. DOt/D-Ol
,qqi.pa$i
la stanga bini$of
9i
alli
dqj
pagl
la dreapta lof."
(Nunta Zanfiei-Eeoryi
'0!tivedea
$i
lumea"ntreage,
Spune ca nu suni ai mei;
Qd
vedea efoi
9i
zej, Nu
e Romani a drage..'
(Adio la patrie-lon
Heliade Radulescu)
1. CompleleazA dupd model:
0-01 rezolva
d-or merge
d-oi
prinde
d-or suna
0-0r amesteca
d-oi accelera
de ai rezolva, dacd voi rczolva
Doi/d-oi cAle doi/d-oi mergem spre teatru.lDoi/d-oi agtepta 1oal6 ziua, nu me las
bAtut.
9i
doi/d-oi
prlmice
merlt, voi conlinua sd invrt.
Numai doi/d-oi elevi au obllnut locul intai.
3. Formuleazd propozitiiin
care si folosegtiortogramele
d.oigidoi.
Cuvantuldoite sciie astfelcand aratd un numer.
(numeral)
Am urmat doar doi anide facultate.
Cuvantul d.oi se scrie legal cu liniuld de unirc cand doua cuvinte, peti
de
vorbire diferite (d
$i
oi) se foslesc impreune intr-o singure sibbi,
prin pierderea
vocal ei e.
& &
Exenple:
D-oi inteeia, vol recupera
timpul
pjerdui.
44. z|t zt-l
Cuvanlul zii se scrie astfel cand arali forma de imperaliv a verbului a zice
(rugiminte sau
porunci),
la
persoana
a ll-a, numbrul singular. (tu ziil)
Exemple:
4r uc' l
Pr dl c
Ja I r dr d, r Lr l
Zii mai repede ce vfeil
Cuvantul zi.i se scrie legalcu liniuta de unire cand doub cuvinte,
pe4i
de
vorbire dlferiie (ziSi i)se rostesc impreune lnt-o singur, silabd.
Exenple:
Zi .i
i i l u
cur. sa ori rde
pe$te
ma
-ul t.
Zi .i l \,4i rel ei cu ce te ocuoi l u. (spune.i )
"
-Zitfndi liutare,
Ziil"
,,Zl:ilul
si vini de cu zi!'
(Luceafdrui
-
l\,4ihai Eminescu)
1. Completeaze spaliile libere folosiod cuvinteleizi"i/
cu ce te
pot
ajuta!
Si
Elenei cate ore ai lucrat la desen.
!i
fratelui teu cand ajungi.
coleguluitiu sd mergeliimpreuna
in taberd!
2. Formuleaza cate douA
propozilii
in cafe se folosegti oftogramelet ziilzi-i
85. DAI/ DAI
Cuvanl ul dai se scri e astfel cand provi ne
de l a verbul a da,l a
peFoana
a
l l -a, numarul sl ngul ar.
Exenple:
Dai drumul l a cai ne seara?
Te rog sb dai
$i tu
o can6 de ape mamei .
Cuvantul da.i se scde legat cu liniut, de unhe cand doub cuvinte,
piti
de
vorbrre dife le (da
9i
i)se rostesc impreune intr-o singura silabd.
Exenple:
Da' i mai bl ne sA l ucrez si ngurl
Da"i
place
9i
Marei sE
joace
handbal,
,,...
ag zice s6-l
prime$li
$
sa" idql9i
lui ceval'
(Paltea poelu/uFlon
Luca Caragiale)
,,Qanviitor,
viali, caji a elsitfecutull '
(La
Schi//er-lon Heliade Ridutescu)
1, Compleleazd spatiile libere folosind cuvintelei dailda.i,
-
place
sd cente toatb ziua!
-
mai mare
ghiozdanul
decelell
Mai
-
pace
cu lnvaldtural
lli
place
sd le
-
de-a rostogolul,
Poti sd
-
in dar un buchet de flod,
2. Alcetuie$ie
propozitii
cu expresiile: dal drurnul dai de veste, dai de-a dun, dai
de-o
patte,
dai binele, dai
pace,
daitrezirca, d-ai aproape, d-aiveni.
Cuvantul vor se scrie astfel cand
provine
de la verbul a vrea, la
persoana
a lll-a, numirui
plural
sau cand ajuti la fonnarca viitorului unui verb la numdrul
pturar.
Exenple:
Toli speclatoriivor si inceape spectacolul,
Vor sosicu umdtorul avion.
Cuvantul v'or se scrie legal cu liniule de unrre cand doue cuvinte,
pd(i de
vorbire difedte
(v
Sior)
se rostesc impreund intr-o singura silabd.
Exenple:
Cu siguranuA ci v.or aSlepla
$i
pe
voil
V-or inilege
9i
el
pe
voi de data astal
86. VOR/ V-OR
..De
Jelsd
na cunoasca. sd rb caute Ia
palatl'
' Ugl troi eni cu
dtag
Aduceri ami nte!'
(Maian un singur dor-Mihai Eminescu)
1, Completeaze spaliile libere lolosind cuvintele: v-olvor.
Dace
-
ajunge la tirnp, ne vom intelni.
Toli
-
se viziteze salina
De
-
ajuta
$l
pe voi colegii, veli reugi sd terminali lucrarea la timp.
C6nd
-
chema ]a meci, ve{imerge s6-isustineli.
La
gEdina
zoologic6 sosi doi ligri, care sd manance
doar carne.
2. Fomuleaza cale o propozilie in care sA folosestiortogramelei v-olvor.
3. Scri e dupi model :
v-or ajuta
v-of
prinde
v-or aluta
v-of suna
v-or
prelui
v-or opri
ve vot aJuta
Cuvantul zile se scde astfel cand arata
plufalul pentru
unitatea de mbsura
pentru
timp
(o zi= 24 ore).
Exenple:
De lrejzile a crescut temperatura aeruluifoarte mult.
Cuvanlul zi-le se scde legat cu liniuli de unire cand doud cuvinie,
pe4ide
vorbire diferite
izigile)se
rostesc impreune intr-o singuri sibba.
Exemple:
Zi.le luluror ce aivezutim de$ertl (spunele)
Zi-le
$iferelor
cum ai
pelrecul
vacanra.
,Ap0i,ZL!q$
vine sA le dau ce le-am
promis...'"
,, $i se
duc
pe nesi ml i te
Nopli
pusiii
9i Zijg
reci."
(PoyeqtFlon
Creangb)
(Balada
nunlilorceotge Topirceanu)
1. Compleleazb spaliile libere folosind cuvinlelej zi-tey'zite.
na
^atavq
ta
^<ta^t
i\lai- cate ceva despre noua la
preocuparel
l\/ergem la dans lrei
-
pe
salpt;mena.
Numai- cu ce te poi
ajuta
Si
o vot face.
i ^^^^. ;
^ , , , ! co, uo
i i
! u, , , J- d I Ld|
Pr dL
.
2. Formuleazi cate doua
propozilii
ln care sa folosegti ortogramele: zlldzile.
Cuvanluldeopade se sc.ie astfelcand are intelesul
de alaturi.
Exemple:
Las, deopane
grijile
rile:.
Cuvintele de
$i
o
parle
se scdu astfel cand arateag
pozilie
a unei
persoane
sau a ufuiobiect fale de altceva.
Exemple:
De o
parte
$i
de alta a casei am
plantat
flori.
88. DEOPARTE/ DE O PARTE
,,El
i$i duta o cbsuF mai deooaie..."
,De
o
0afte
Side
alla a ugii erau doud oglinzi
(Sferca
CoduluFAlecu Russo)
mad;'
(Soacra-lon Luca Caragiale)
1. Completeaze spaliib libere folos nd cuvintelei deopafte/de o patle.
Am stal la inulnirea cu agenUi
A$eza1r-va
qi
de alta a terenuluide sport.
Lasej uceri i l e
gi vi no
si pescui ml
gi
de cealaltd a
gcolii
sunt Domi.
2. Formuleazd cete doue
propozilil in care se iolosetU ortogramele: deopartelde
o oane.
89. CASA/ CA SA
"9ia
gdsit in
qasa
ceea
Cd
p-un
iu mort
pl6ngea femeia,
$i-ntr-alid
case
plinide
dor
Copij
plang pe
mama lor,
9i
un bbrbat in cas6...
,, ea_ltlo
pui
seara la slele
Cu descantecele mele..."
(TAcerca
e n nierca-l^nlon Pann)
1, Completeazi spaliile libere folosind cuvintele: castca sd.
Ar conshuir o cu elaj.
-
ajung la tine, am alergat.
Am
plecat,
-nu
mi cert cu nimeni.
-pot
obline bursd, trebule simuncesc mull.
Acoperiguide la
-
esie ro9u.
2. Formuleazd cete doud
propozilii
in care sa foloseqli orlogramele: castca sd.
Cuvanlulcasi se scrie astfelcand are sensulde locuinte.
Exenple:
I
i\l-am mutat lntr-o cas; nou6.
Cuvintele ca
9i
si au inielesul de cu scopul,
pentru
a.
Exenple:
Am venit ca si te v;d.
Trebuie sd inval, ca si
pot
lua note bune.
lLe
g
e nd a tG nd af i r i I o r-George Co$buc)
NrcrcAT/
Cuvantul nicicat se scre astfel cand are intelesul de nimic sau defel,
nicicum, deloc.
Exenple:
Apele nu s-au limpezil nicicai
Nicicet nu te pot
ajuta!
Cuvil]tele nici
gi
cat aratA cd este vorba de o cantilate foafe nici,
aproape deloc
Exenple:
Nu m-a ajutat nici cit negru sub unghie.(l\,l-a
ajutat foarte
pulin)
,,Bei atul nu
era ni ci cal un bob de neghl nd!'
(Neghn1td-
Barbu
glefenescu
Delavrancea)
,,Curgeau
sudodle de
pe
fiul impbratului
liroaie,
gi
nu se da netezului nicic6t.
"
(Poyesb
fdr;neascd-Petre
lspirescu)
1. Completeazd spaliile libere folosind cuvinlele: nicicau nici cal
Nu apreciaza
dal silinta se termin
nu reu9esc si inteleg problema
ta.
Nu a crescut n bob de
porumb.
2, Formuleaza cate doud
propozitiiin
care si folose$ti ortogramelet nicicat/
ni ci cet.
COMPUNERI GRAMATICALE
camavalul
din
pedwe
Era o ziirurnoasa de vard din vacanla mare. [4-am trezil de dimineatd,
pe
la ora
$apte.
Fram la bunic. Dupd ce m,am dat
jos
dlr
pal,
arn ir$tjiital,o pe
bunlca l!,lara, ci, impreund cu
pri et eni i -e
"r. nori ' ar: , ral enool nbdt ep-^prdrre. B-
t ca a
-osr
oe acord nu
: nai nre
de
a'mida cabva s{aiurl.
Am plecat
de acas6. avind\.]-l ghid pe
lllrcea, unul dinife
pietenii
mei. El ne-a dus
llt!
poianb
minunala. DupA ce aflt adrn ral
acea splendoare a natuii,
pfielenul
nostiu ne"a
an!rnlat ca se aprcpie ziua lLiigiar f frlmos s; o
petrecem
acolo. Totiam fosllncantatide idee
ma aes cd totulse desfe$Lre sub forma lnLt camaval
Zilele umatoaTe ne-arn ocupat C confectionarea
cost!rneof. l\4aria era o vLtl0e. lina
o veve
la,
Crislina
$ilonu\e.au
greieree
I
furnica lvircea !n tepura$, iareu un urs.
n z Lra respeclila arn a$eza1l1iru!
co$
pr;jiiufig
suc
S
am
plecal
spre
poane.
Cand
am aluns sebaloafea era ln {rl. oichestra pesar
or d in
p5d
ufe l$i incepuse concertul. Mireasa
floilof ne ametea ugor. dandLl,ne ma mulle vooge
9
veselie. Vulpla l\,4aria nu-si uitase
obiceiufle. Venea I
ptl
$i
fura
prbjltlreele
de pe platou.
Nic Cristina
Si
lonul nu se lasaLt ma
D_^.
"^. .
t a ,
pr l ooegFAooFr ' r ,
Li a. p: a". a e4es
l : ned<c- r l al o. ,
C6nd tot canl arn
$
dansam dntf-untufSs-aal zt!nzgomol fi oros
Ne_am speral
$i
am fugt in toate
perlb.
Din ilfg ru a e$t un urs cum credean. ci Sbicoslumal lol in ura
' a, / ; nd. opi os
C- of i
_e-zr
anul a.
S, ; r conl nua- sa
-e
dj t ra. r
0; r"' ; r/ , J SOre l t al
! r . nr unges_s' r 1o
spl t l l l osr . p' ar l oal i sr . el - dnenot D, a
pev, ceapi nj l a
ac r . .
Di nf , , , : u0). Ji d de v, rr dn
-ra, \ t o. nat _n
; n r- ,
,
. 6
rF, , i t f
1p
r: rp
-o
, m, . . _
cu.,ar.o'r
o,o
a*-ah
"
- -
P etenut neu Xffi
NTf r
Fsre r -. r .a d'
prier.'
. Da' oae loate
pe.soanete
o*f#.Ll #u ne sun
pieteni?
Pentru mine,
prlelen!lcel
mai bun ifseamfe m!lt. Altlel spus,
0rielenulesle celcare
al unci cend ai nevo e de el est e l angd I ne.
Pe Mlhai il crnosc de cand eram foarle mlct.
g:a
ndscrt la o lunb duoe mine in
acela$isptal La
g.adinIE
am tost
jmpreunb.
iaraclm la
Scoale
slntem colegide clas6. llama
!?
este pnetena
cLt mama.
9l
acest lucru ne inlercste
ma rnult
prielenia
flhai est canpion la
9ah
A
padicipat
la mllte conauNufi, unde a oblinlt lremi
-po4drl e.
l -d
l
' \ t Te
eu do oap" g
l -al i n
-ra, r
De curand a fosl z Lra sa.
prntre
alte cadourilam
derult
9io Sapce
albastr;, cuJoarea
lui
prelerala.
S bucuDt loarte mull
La fecare cofclrs nu rta sd-$i a
$apca.
C! ea emoliile
parc,
dislareau. A nlrnilo
gapca
sa norccoasi.
^e
Ands
-t er
of i cl "-, nu
! : rl
i "df ol a nt . , ooat asa. . , 1
mpreunj l a bucuri i dar
. '
ont . t t e^0a. ' , -ecaz. - T doresr l oa4e
^ , \
. a
a_edsra pi el e, : e
sa d-. eze o v al a.
vacanta
cle vaE
""^. . ^
: : : t : l yl . i i : oi a
5e. r0ropi e, cu0a$, "pez. t or
ne, dcer
ora. -. .
pe. l , J, / a. anra
ornemerf i af a
ol pa un an scol ar ol a, de real T; r]
E! voi merge la munle
SA!
la mafe,
a$a c!m se intampb
in fiecare an. Numai ce anul
l cesra oa. l
+
,
e: .
-1cF
ne
<a
-ergen
: npreun;
l a nare
i
apo, cal eva l t ; ;
nunl e vansoarel e Tel F g: ,
-
I ne e, a1
. odre
i n. dnt at i
,
^
Arn
petrecll
acele zi|e la mare f:cerd plaje pe
nisipul au !
$i
recorind!_ne in valurile
merl.
gifiindce
in lcare zi mergearn la ptajd
in acela$i toc, tange poitut
unui satvamar. m_am
mpnelenrl rcpede au acesta Jt4i_a poveslit
mLllte inlamplari gi
chiar am aslstat cand
prielenul
meu a salval !n llfsl. La plecare
m-a fecut cadou un colac.
La celeve zile dupa 6e ne,am intors de Ja mafe, am plecat
la mLlnle. Veri$oafele mele
voiau s; plecan
c! cofrul, insj mte imi era cam leame. Vdzand d
!g!
supe1, ;m cedat.
gl
n! ra -a
parut
rdLr.
_
AceE rnontenle petrecule
in mllocLtl nalufli
a! fost minunat-".
peisajul
era atat de
irumos. de,p:rca maini maiestrc
Si-ar
fi llat
paleja
de cu ori
9l
l-ar f
picial.
'Nju_mi
dadeam
se!ma daca este vls sau realltate.
nlemplerib dhl vacanld rn-au fecut se Ie agtem pe
o ioae de hade ca eb sa rdmanb
ani nl i ri i n pagi ni l e
copl l i ei mel e
La biblioteca
Fra
o dupj-"'r.a/j no.o ;rr oe todTr;. Var,rs
a_J4ge acasd de la
$coal; s a.ibir
.si
ra
nlnqea
!
Dleaca d
loaLd.
N .-
pd:A
oe bnere de a doud li
ai
I
c oe v.erea ural5 d; afara.
.
Pe ale e
pusl
ale
parculu
igtcaute
tovara$i
de
joaca.
Deodala
a incepU si
pbue
Jin
ce in ce mai iarc. S-a refugial in cea mai apropiala cbdire. Trecuse pe
acolo de a$iea o dar
nu
$tra-ca
aceea este bibjioteca. Ce4ib nu prezentau
nici un tnleres pen1flt
el. Nu_i plbcea
s,
c teas.A
9l
nlci sa scrie. Caletul lui era
plin
de
jnsern
ne le doarnnei inv;bloare.
A.ur- oeri.J
pfima
oal, pdlea
I,T o in
no,J,
ngusr p,crar
c- vers-, .
oe
o Jsd a v6zul
s r . nare 5"/a de
/e"rJd
l
; Inl.al. Doamna
b bt.oleca.a l-a ntamp:.at
cu un zamoel s. i.a
'
-;
J oi.ale. S-a aie/a la o f asd
$r
cun leclura - .. t.aDM,
a ado.m L
n / \
dlJe ar
'n.eput sa ZOOa.e
$t
s; ;5 so,-a povegt,e
Lare erdu rrumoase
.n
al]lrune, dfa.natice
$i
lnele char amlzante. Marls
i!
inietnit
$ipe
fegele
Si
fegina Carle.
Aceita au reugt sel incanle p
n
povegtile
lor minlnale.
-
.
Dis.ulia a fost intreruplb de doamna
bibliolecare
care len se se"l lrezeasce pe
[,4arir.]s.
Arl vrut ca visulsd tle rcalltate, AcLlm dorea si
!!
cu elcarlea pe
carc o avea
pe
njas; ,laiii
era I"$rne
A
p6$i1
incel sprc !95, lasand in r]mb
.hliva
pagiinnofolide
la
ploaia
de alad, dar
g-a promls
cd va rcven;.
Aniversarca
Este 14 noiembie
!
z !a verisoarei rneie. Raluca. ln aceasG loarnre i$i rna
p
nde in
b!rchel!l!iel
ind Ln liandaiir.
Emolionat mi
prcgetesc
sd
plec
acasd la ea. N! ull sd
i!!
cu mine apalatll de
lologrufiatpentru a ;monalzamomentele
pldcule.
Parifll
$!
cLlmparal un ceas
pe
carc sper si]
poarte
cu
pldcefe.
Eu i-am scds o
feliciiare in carc am a9ternul cele rna frrmoase gAnduri.
lnvitali la
petrecerca
verigoare! r'reTe efau
$l
bunicii nogti. Cu loli
j:AU
adus cadou
,
tai camera ej devenise brusc neincSpeloare.
Cend asost l ort l l
pai f l i
al r f ost pri rni l
care
i : ggspus, .
La mul 1l anl l ' . DupS uf dri l e
lrad
lonale
gidupe
ce am
gustal deiciosultorl.
pelrccerea
a continuat
pane
iaEiu.
A fost o anivefsarc loarte frumoase, aprcape de oamenii
pe
carc i lubesc foarle mull.
ln unee zile,
!a!album!lCe
fologfi
S
reld esc acle momenle emoionanle
Bucuriile toannei
Este o loamnd rnal pulin ob
$nuiie.
Soarele
parcd
a incu rcat numddtoarea timpulu
9
iqi va|sd vdpa a ca in l na lur cuplof.
Toate vacanla mi-arn
petrecufola
bunici Pe langE
prielenii
cLr care md
jucam
zi de zi,
imi ma facusem
si
allii
puii de randunid de
la
stfeasha case. Plecarca lof n! md putea
'n
risld
p'ed a'e deoatec" e vo"e?er la orni/arb
Eram incanbt de ven rca
p;rinlilof.
Ei sossed
penlru
a-i ajuta
pe
bunici
la
treburile
gosPoddregu
Tata
!j
ajulal
pe
bunic!lse hie lemnele pentru lafire
$i
s: le aseze in magazie. l\,4ama
9
buniaa nu rna conteneair
pregetnd
dulcelui, compoiu
,
felde felde conserue
penlru
iami.
E|aL]alat Ce blcuroase vdzand cdmata pline.
.
Curafd aveau s, se urnple
9j
hambarele
pentfu
cd urrnau se se clleaga crealele.
!g
plecafe
lala
!A
intrebal
pe
bunicul meu daci este rnltumil de rcadele toamnel. Acesla
-a
dspuns bua!ros cd mi,nca noa$d fLrsese rispldiia.
Pe leng6 bogila ce
${
revalse
pe
camp
I
prn
al ; l ea' "ani d" ver de da
gar be' .
de, oe. . de ar r mi u.
p
vind acestcurc!be! femecat de culor.
livezi, toamna
picleaze
nafufa in
incal ochii no$ nu se mai salur,
pAmant ul negrl r.
ln casa noastrS era marc fot'01,. lvama
$i
sota rnea Alina
p.egSleau darurib
pedru
colind5lo . Covdgeji, nlcile
gi rnerele rogll au ircdrcat cosurile
Eu
$i
iala eram in sufragerie Alezam bndll adus de
!a
Vasile, cale era
!9411cl]
rc. l,4ai tarz ! toala famla urma sel irnpodobeascal]u beleaid aurie
$l
globulele in fel de fel
de{^' - E: . r - o.
Deod2td.
glasLrri c staline s-au arzi in cufte. Erau copiii cLl SieaLla lmbrdcat ir
. oqt uryl e
ooot rl are d--n au nacl a ea
l ut ri cLs. Ne-af adunat cLl
' ol i : g-l asc-l t aT
v. : j i .
-
ni$
ea
$
oacea
^va.
seti s-telele
-loaslre
l^ ochrr I-l-'oI se r'edeJ vraia aceste
sarbaiof magice.
Cofindeto i
Era o seara llnislila de decembre.
Mul ti ful gl cedeu di n nori cen!91
Era ziua de dinaintea CrdclLrn!lui:
$i
p!fo9l.
0
plapume rcce
9i
albd de
Bun venit, Vad!
pddlrr pancipe
cu ce
$1ia
majbine la speclacol
PfimeJe
pe
scene vof inlla veverilele cu !n numer de acroba{ie in
lvieda
Qi
cucul canlau in cof asigLlrand fondul muzlcal al speciacolul!].
lepuraqul cel frcos trebuia sd
prezinle
Lln nLlm& la
llai
daf efa
Este uliima z din luna
Oai, al&!
spus ullima zi din anotimpul
pdm,vam h locul
acesle zane
@venizana
Vara cu lot alaiulei.
Nalu e
plina
de vla!6
9i
intrece
pe odcine
$i
orice la frumusele. Copacii
$i-au
dat
jos
halnele de
p
mevad
S
au imbracat altele
naisubli
. Soarele, cu cele mai
pulernice
raze ale
sale. anunla ven rea veii. Veluitoarcle se
pregetesc
Aiele
de marele spectacol. Toale sullarea
mmurile copacilof
foarle emo{ionat.
Sletea dlpi coftfe
$iprivea
la anirnalele
prezenle
- N:a!inlral?
ilintrebe trlo9 [,4anin.
-
N!, r;spunsesP al epuraqul
lncurajatde N'!o$ l\,'ladin, feprezenlalla urecheatuluia fost exceptionala.
La fral toli
parlicipanlii au
primit prcmil.
Bineiqeles,
AILbL
de
prcm
ii vevefla - alune,
eplrrcle - !r coq cu morcov, urs!l-faguricu miere, iar
pesdrile
-
lire de iabe
proasp,ld
A fost w spectacol foarle lflrmos. inse
penlfll
anul vlltor natura
ya
incelca sd
sururinde
pe
zAna Va cu un soectacol inedll.
O zi inpottanfi
A r,sdrit soatele
S Q!E!i
cu eltoate nalura s"a lrczit la viatr. Deschid larg lerestrele
Si
pflvesc
afare. Este
le3
ma calde zide pAnA
ac!m. Acest lucru nu md impiedica s6 md orebesc
penru
a atunge la yo61;
Er1"
L!q?
jnportanra
oe-l,-
.0.
A.e loc rarea acr'une oe
. ur 6r en: e"nd, o abaned. L. n. 0. . - dor nunt t a
I el ! Do 1. . Ror ani dl
In drum spfe
$coali
fam inlalnii pe
Radu,
lCl
mai bun
prieten
al meu. Am mers
impreLrne
9
am fosl suDrirgl sd vedem cali elevl efau adlnati in cudea
$colii.
Doamna
invbldtoare ne-a intampinat
$i
ne-a am ntint tot ce spus ziua treculd despre aceasld activilate.
Dorea sa Jim
eqima
bLtni.
Cand stadul s-a dal noi
$larn
gqide
facut Aveam de slrans tot ce era aruncat ia
inlampbrc: stlcle borcane, hedii, arnbalaje de suc, de conserve
9
se le
punem
in saci separat.
Tor
!q!rnreresa
pe
[4d'-s. Lolegul no!t-. eta cal sac c- rnaleriale rF.olos,ote an1
""i _s
pent-
a cas.Ea nsi i nte' es.l
"os[-
erd ca ,a sfarr;1,, zi l ei sd avem cetmdi c-ral ora)
drn tar,
gislnr
convins ce lam avut
,;i'l
ii&
&*
Grcierele
ti
fumica
Dupe o.iamd grea
$
-geroase,
a sos t d n no! prirllvara.
FumcLrta cea ham ca s-a lfezl parcd
atinse d o mangaiere
cahe. O raz6 de soare se
odihnea
pe
trupul e mlcul
ql
firav. Furnicula
a intrat in camard
Si
caLtta
panerele
in care aduna
in fiecare z mancarea. Cand a legit afare din m!9!rol fa z;dt pe greiere,
band!-giceagca de
!9a
la umbra un Lt f r cel de larbe. li ded! binele
9i
porn
la lucru. Greierele a rimas la b;ul seu
9t
a mart as ! n
purde
somn.
Spfe seare, furnicula noastd fu uimite sel vadd in acela$i loc. Supefatd, se r6sU la ell
- Scoale, grelerel ge:al
facul lu asldz ? Soafele e indatd la asfintit
si nu le_a ridicat
. ca oe ld toc-, ra.. \oi ru- curele. a.r
-mplJr
de cereva o
panerele.
- Am lost atat de obosltl Nu
!l:A0
od hnlt prea
b ne noaplea trecuta pentru
ce nigle
fumlcLrte au lu.fal pand
bzl!
9l!:a]!
putll
alipi decat dupa ce au terminat iLtcrul. lar aclm
sunt tare
pliclisl.
Suralele tale care a! remas sa lucfeze in mu$Ltroi, n_au vorblt c! mine toat6
zi ua
- Ce
Ii-ar
mai f lrecut plicUseala
dacd a fi ven t cu noil
!qa!
fl
prins
foade bine o
rnand de alutof. Nu te-am vbzul n c zllele lrccule luorano.
-
NjlivAzlt
ce tare batea vanl!l?!Ese
recesc penlru
un gr,unlelzlse grcierele.
.
' No toale arn lucrat pand
acum
$i!:g!]
pdlit
nimc. Dai
!!:l
tealLr si incep
9i
tu
rucful
- AcLt m? [ , , | i -e f oamel 9 ce t ot i i dai zorcu
muncal Maj e
si mai ne o zi .
c,
n(uta d ,, ce.cal sa-i elpl,ae !e. inului siL
.a
oaca ;u
.Falilezi
.
rn
c
.n
v ali egt
Lrn individ
!U,
dargreerele nic
!:q
ascullat-e.
.
Alunc flrn cuta
9i-a
chematsufatele
9iimprclne
au hotirct s6!!:!maiajute
n ciodate
oe orciefe.
/}\
/</D\\
Cainele, pietenul
meu necuventetor
Este var;. Surt in vacanld la
lare.
Aic sunl alrturi de iubilii mei bunc
ai
de cainb
Tneu Rex, un ciobaresc mio lic de cujoare albe. Este un ceine prietenos,
cumjoa
$i
devolat
aga cum sunl
9
pdrinliiSt
i.
L-am
primit
in daf de la unchiul meu. De c,nd il am. eu sl Rex am
tec-l o
.t
-o
't
. tme oe oenpet ,
_
Intf-o zitoropiloare, eu
$i
pietenul
meu, Vlad, am
plecal
la rau. Rex ne insolea ca de
fiecare datb. In drum spre reu, d ntr-un lufig s-a auzrt un mara
$i
Rex ne-a averUzatl
- Ham. haml
Noi ne-am opnl, ar el a inaintal.
Un caine mafe
Si
fioros a apbrut in calea noaslra.
I\4ie, sincef mi s-a fbcul fdca. [,{-arn ujtat spre prietenul
meu care devenise alb ca varul la fal6.
L-am inlrebal ce are iar el rnia rdspuns mai mull
Sopl
il
-
!!!
c-am dal de necaz.
ns, Rex nu a ezitat nicio clipd
9i
s.a luat la incaie|are cu aprigul dusman. Ne_a aparal
c!
pr1ul
vielii lui, arfEnile nu efau de negliat.
-
Trebuie sd ne intoarcem sisa:ispunem buniculli. Rex nu cred c6 este blfe.
-
$l
eu sunt de aceea$
pirere,
a spus Vlad.
.
Pe Rex ag f vfttt sel caf in brale pana
acase, dar em deslul de greu.
Am mers ugor
panb
in curte, unde fam intalnit
pe
bunicul. Cu lacrimiin
och t-am spusl
- Te fog, bunicule, haisd rnerqem cu ella vete nad
Fdfd se mai inlrebe ceva, blnicul ne-a urcal in ma$in6
$i
am
pomit
sprc cabinetul
medicului. Ajun$ la veterinar, Rex a
primit
toate aten|a cuveniti. Renib au fost cLlralale si
cJs-re. A Ta
p
-rit
Si
a, asa Teo caTen_e.
Acum me nelinislea un lucr!, tar bunicul
$i-a
dat sema
$i
m-a intrebal. l_am r6spuns c!
I na sLr;ns;
- Q:aI
putea
aleea
$isejlca
la lelca inainle arficea maimare bucurie!
Bunicll m-a inlgtil spunandlr-rni ca Rex esle un caine foafre
pulernic
care se lLlDld
,
hra
e
c- . 'crr.
D-ob o
<dot aranj
er! aproape vrdecar i n, anpl area
aceea n+a apropi ar
$i
ma.
1
-
L Am i"ieles cd el ca
"ele
r.e-. ir4iesle (e'
ra cd..rCiOS Drielen.
Mdrut
La marginea orasllui meu este o
pedurc
mare cu arbod desl
Si
inalti.
pdntre
el a
crescul !n mdr. Nimen nu reu$rse sa-t
glsie
filclele,
pentru
ce ele erau culese inainle de a se
coace. Cele carc dmaneau pe
verful lul cedeau
pfad6 pdsirilor.
O semenG a reugit s6 se
' d.
/ e. e. S. a dsc-^s n paTa. t
si a' aras a(ob. al a l ost i a' -a de Lng; .
Pfmavara, cand razele soarclui s-au unit intr-un
Suvoide
lumini
$l
cdld!rd, sdmanla a
incepd sa
prinda
viatd Pe$e caljva an
pe
locirllnde crzuse s6manta, se irelta !n martandr
L-am lndrbglt mull
Si
nLr-l
puteam
lasa acoio. Arn dezgfopat cu
griji pomul,
fdr, s,_l
strivesc redScinile plepande,
$
l-am adus in grddina
din fata casei.
Ac. r ca. d i l dT l a-q5 nrre.
! 4
me, eu qardul penl ru
a aj -t ge 1ai repede d
pomi $orul meu.
Cu mare
grj e
I cura! , i i dau cu
l al
i l sap
Si i l ! d.
- S-ar
pdrca
cd sunt Lln
porn
raf, dacd m-au adus alci. Cred c6
gel pldcea
9i
voil6 sA
v se dea^atata atenlie
Sise
! ta cam de sus la ceilalli pom gori.
ln Ltfindtorul an
pornigorul
e numa llori inm rcsmate, albe, trandafi i. D!06 ce s_au
scuturat
pelalele, pomul
a legat fod, iaf mai laziu, spre loamne. au aperut merele dulcl si
Le-am cules cu grije
9t
ie-am a$ezat pe
rafllldin drnara. Toatd iama am mancal din
ele
S
mefeu imr aduceam aminle vorbele bun ci :
,,
U,'] m et
pe
zi
line
dactorul depatd' .
puterea
de a ietta
Este o dupi-arnlaz6 inso l; de vafi. Vacanla
se apropia cu pa$i
rcpezi, ifse noi nu
scapasem de
grijile gcolll
Doamna inv;l5loare nu ne slSbea cu exercitille la matematicd, cu comDunerile la limba
romane
Sl
cu lecl le de sto e
$l
geografe.
Ne spunea tot limpul ce trebuie s6 demonslrdm
pTofesor
lof ce urma sE-i avem in clasa a V-a ce suntem cei mai buni
$
dorea sd se
mafdreasca cLr noi.
Mai aveam de rczolval cateva probleme
la matemalice
pe
cele doue c6. aloi trebula
si
plec
cu
priele't la
rn nec de blbal. S Tream ca
OpI
de neriboare sa-i i^re;tsc.
Daf ce sa vezil Caielllde matemafue rnl s-a trminat. An plecat
in gmba
la
inse
pe
drum mi-am intalnil prielen
.
gliam
qligresit
se merg cu ei
pe
stadion, daf am
Lor nLr le-am spls nimic.
libfA e,
piecal.
Pe sladion am incins un mecl, pan;
ce ua nor mare
$i
negru ne ameninta cu o
ploale
zdrav:na.
Am
plecal pfrnulgiam
luato
lqedreptu{pe
o siraduld pentru
a ajunge la librerie. Am
cerut doamnei vanz;toare sa-mi
lEa
w caiet de malernalicd
9l
am ie$il. lvle gendeam
ce
q:QI
inheba
pidnlii
9
gtiam
cd
!q
crede n mic din ce o se b rdspund.
Cand sa intru in scara rn-am inlalftt cu mama. Vizand!-md,
fala is-a luminat. Am
lesat capLrlinjos
$ii-am
cerut edare. i\,4ama m-a mangial pe
cap
$imi-a
spus c; vorn vorbima
terziu. lvliarn dal seama c6 em deja iertai iar acea ieftare nu
putea
s6 vina dec6t dln inima
unei mame penlru
ce doar ea are acea
pllerc
de a erta.
O zi
ploioasi
de toannd
E o dumincd rece de toamnd. lnca de dimineatd, o oloaie merunl6 de ioamne a
' cepdl
sa
(ada
S ropl mr
i $
gre se praval esc
neconl er I
pe
sol .
ol oua
i i ri o c: pa de
pauze
incal nu ai cum sb nu te inlrebi de unde vine loale aceaslS api. Sau
poaie
acolo sus in
vazdlhul
plin
de norl lrgti se a{le un ocean marc ca cele de
pe pamant?
Aceaste intebare ne
prcocupa pe
mine
9i
fratele me!. Priveam
pe geam fura cu care natLlra intelegea sd se
exp me. Devenisem tr$ti
gA
se mai ui15m am trecut de la geam pe canapea
Si
am lual
albumulcu folog|af .
Prima foiografie. o zi ffumoasa de vard. Zua bolezului me!. Eram alat de micdl
lrnbracaE lnir-o
t9
albi
peream
o
pApuqa.
in brale rn6linea unchiulrneu, care era
!qS.
-
Nu,mivine se cred ctrecut aGla limplam exclamat e!.
-
!:!!
{icrezll
Cgifosl
a$a de mica!a spusfratele meu.
Ne-arn lasal
pufuli
de acel eventment
9
ne-am lrczll in mrjlocul unei zb calduroase
de vard,
dup?.are
tanjeam atat.
Un lunel
puterric
nea lrczit la realiiate. Ne"am dus din nor.t la
geam.
Singurii cafe nu
prclestau
if iala
ploiierau
copacli. Calva
Ei 9i
un cireg erau indoiti nemlos de vanlul
putemic.
Subo mmurd
groasS
de copacsl i l ea
pt j l
un
pui de
ci oc6f l i e.
-
l:9
tafe fricelam murmurat eu.
Al
doilea tlnet l-a sperat
9i
rnai larc. Nu
9l
arn ce sb fac
pentru
4!$ti
in s guranta.
De
pq
ald creange a zbural langb el o afte
pasafe.
,,Cel
pdin
acun nu nai ettisingu.
Ij:j
nai
/ni$t/ imisp!neam in
gend.'
Prveam in conlinuare
pe gearn la cele doue
pdsareie
$i
agteptam c! suflelul ia
gud
momenlul in care fo4a
ploii
!a
slSbi
$i
va lua o
palzd.
Nici chiar ea nu
poate
avea aceeasi
verve
$iun
rezetuor nesfer$l de slrcpi.
!a s,riug
Este iama Dn cetul mohorai, au ifceput sa cadS pe pernantul
rece
Oli
de steLule
arg nt i.
Casele copacii
Si
gafduile
Si-au
pus
cusme de omAt. Niccand salllnu e mailmaculat
decal raTna,
in curand vallrl de copii vor sosi pe
clnoscutul deal de la marcinea salului, unde
oqan za! conc!Burl c0 sanluia
Si
pe
cafe ilimpodobeau c! mlnunalii oamenide zdpade.
Astzzic!
[4]A SiNUI
era
9ilgg,
un vdr de-al lof care venise in vizle, bcmai
penlru
ca
aLrzse de la fete multe
povegtilegate
de renumitul concurs de sdnlute
Teo
4ij
medLrfst ca e$e ner,bddlorse parlcipe
la concurs.
D!pE ce au ajirns
pe
derdelus
qi
au slabilit rcgulile, copiiis-a! aliniat sbniulele la ilnla
de stad
Qi
a!
pomil
ia vaie. Sprc sLrrprnderea lllurcr, Teo
9l
[,4ia au ajuns
p
mii la linia de
sos rc.
\!:1j
imaglnezi calS bucuie se citea pe
chipu le lor. It4i-a! spus cA n!-S mai amintesc
lie Qlilil
rnp n-a! mai fosl a9a de fer cl1i.
D! pa
concurs pentru
a se$etori viclo a, au inc ns o stra$nice betaie cu bllgef .
-
' Ve avea ce povesl
cend
lp!
inlreba pr
eten !l la! cLr rn a fost ia
lard. Ul:l
s;r e
$i
mle
sa-m spui
peferea
lLri ii zlse l\/lla virul! e, in timp ce se
pregdlea
sd maj ar-unce iu un
blrgare.
\ici c;nd
ge'.J
"ceoea
sa se dp/t,j1ruias.
d t^ erces oe zel copl nu se indurau sa
pre
e
.plo
casele or unde i a$lepla cbldura toculuioe
\,ar:
E minunat sA fi copil cu nima curatd
9
se te
poli
bucura de orlce dar al naturill
in excursie
imi amlntesc
9
acum cu
pl;cefe
excursia dn clasa a lll-a.
pomisern
impteun; cu
doamfa invbl;toafe s6 vlzil5n Pidurea Trjvale din
pite$ti.
Vrcrnea era m nunal6. Toti eram veseli. Tol dfttmul am canlat
gi
nici nu
9Uu
c6nd am
aJUns.
Padurea e
pl;cul6
inc6 de la intrare. Aleile sunt m;rginite de b6nci pe
carc ne_am
odlhnit dLrpS ce ne-amjucai in
parcuiamenalat
cu leagane gitopogane.
B_ci^_Sj: rr' viz lal st b sF , .d Slarta Tr..np ce se a'la
pe
.rn oeal
si
ra
caae atuao
,
; o a%, / a
rreore
J1aa, . grr. e-a . . -aro -a- st ne-a oat un sl al aare a f osl ' bne
nl el e5
j .
numa de m ne ci
$i de
col egi i mel .
Vanzetoil
de la tonelele cu dulciui
care erau de loc d n
piteglj,
ne_au irdemnal
sa
vizilam
Si
Gred na Zoologica ce se alia mai in adencurib pedurii.
\-a fosr deloc greu
s; o convinger
st
pe
doanna nv;lbroa.e. care s_a aralal
nc:nlala de
propunere,
noBslf,.
Nu mai am cuvnte se v6 descf! frumusetea acelui loc. Am intalnit multe specii de
animale, de la Ugfi slbe ef la caprele de Camerun.
La finalul excursiei am regrctal cb zla esle
noa.
';
"
'osr foa4e f
-noaca
S
.-a$
fi v.Lrr sa se remtne.
a$a de scur15, penlru
ce
plmbarea
pietena
nea, cartea
Adeseof l ar i ul l de, a ooanna i . va' droare 0e l a oa. i "l
la ifrepul n! -am inleles:
.Ai carte ar
parlel'
civilizalia.
TotLtl a incepul de la o minunat6
ca(e
rn alr',Lrrs!let!l
,mor,
mod iepu|agul
,lup,lup,au
pe
cafe
lvai tarziu am deslugil mesaiLtl,
$i
anume c6ea, cartea este prcgresuj,
sperafta,
de coloral. R;nd pe
r;nd
pisiclta
,miau.
prins
culoare
$i
m-au insolit pas
cu
p-s
in
p
mi i ani de vi al 6.
Apol, imi aminlesc serile lungl
rugam pe
ounrcul
de iarn6 pelrecule
al;turi de ved$orii me la bLtnjci. il
-
q:!q,
te rugem, in lumea basmelor cu Fel_Frumosi$i
llene Cosenzene. De indat:
ne simlearn voinici luptandu-ne
cu zme ftofosi$i balauric! grpte
capete.
A , ufialLanih de 'a
).oa,a.
nulre dtn ere
gre"
de
pa:runs
a.e, de i.teles. Dh Loaie
dn i ' v; l d(
$r
i rv; r
. ont rn, u.
Ar
df l al t ecul ul
t r
f aot ee
de gl ori e
d, ; sl , aaor' ' o. ;
arn i nvdl ar
0es0'e
,ru"t
. aoe .inp i desp.a tot
ce ne
:nconjoa.a.
N ct o dda roo.la"l; dtn c,1rle cilile
n-aTll Lr lat,o,
Tol
pretera
mea, carlea, m-a inv6lat ci tara mea are foma
lnul buchet de flori, cd
Dundrea esle
panglica
cel inconjoad.
prin
intemediutei,
am
p;truns
cu imaglnatra in let mai
rn nlfal paradis
numit Della D!nirii Aceasti
relea de canale, de lacuf:de inslle esle
acope i, de
pEd
Lrd, de stuf, de
peguni gi
dqe
de nisip, ar tdfemll apelor adepostegle
sute de
specr de
pdsSd
I
pe$ti.
_
Niciodale n! vo incela sE mullurnesc
marllor sc ilori, poeli
9i
Itq!
imbog;lltcuno$l ntele
$icontinua
sd ne invele cal rnaimulie.
oament de
Flori pentru
nana
Nu intamplatorin
anotimpll pftmavara,
care aduce cu elopumism, drcg;st86lialA
Si
de l . un(
qet e.
srrbat o rzr- c"l ei nat o. aq l l t n. e rarna
f a ni da. "ad; i ; ; ; ; ; ; ;
nrunr rc.are obqtacol
.ari
se cear;
,asp.all
penr
. t1lda sd
De,ziua e vreau si,idaruiesc
ofloare, dafloarea qlega
ar fiprca pulln pentru
rna.na.
Ar trebll oJloare
penlru
blndtatea
ei, o floare pentru
r;OOarea
ei, o itoare pentru
alrlorut pe
care nil di o
noa.e
opruu ropt,le
neoo..ritF
al-"c cano eT boFav
Sr d,
pured
conrin;a
pa. a
cano aS' 0. -. a uet
ra
rare
5
, r. -l ar
o-cner oe l ?"da, l ri
-randal i ri i
e! q?
sa
re
mesagefl dgostei mele nembrglnite penlru
ea.
.
Cand i-am deru buchetlt am descopelt
a@iaiiochi
umezi
Sialeeat
privire
btandi
ca a buni ci i , at unci cand mergeam i n vzt : .
l-ar
Droq s nanA ,
j
o voi ?sprjl pent.J
lol Leea
.e
.ace
penFL
ntne,
ar ed m-a
rmorantar gtm-a
Sarulatcu draqoste
pe
frunte.
Sqisoarc pentru
Moq Cficiun
Aveam opt ani cand m_am hotddl sd-iscriu
o scrisoare lll l\,40S Craciun, fSra ajutorul
mamei
A9a ce dupe ce arn sosil de la
$coali,
m_am agezat la blrou
Si
am incepd
se scriu
Dng6 Mo$ Creciun,
Eu me nunesc Valentin gltacuiesc
int_un afiSel mic I,ifiunos nunl Costelti.
Pe
ta
noi
:n.a
nu a nihs
dat tn Lapanta
rtiu
ca aD ihceput
DrcQatitte
p;nht
lunoa
.at.tane
pe
caq r)lenliohA. \a
a fact
E.t
tp
arler' tu n1hbddt"
de un ; inrcA Char daTa
efi/oaran s ai .n
dryn l t^9 de
rAcd
b tog.
\duit
t.
i"
ahrutnpu
I
sAl!Fc, pe
!; casa ried.
An fosl cuninte, i-am ascuttat pe perjnlj
Sj
pentru
A:!
denonstra asta li-an tinis
si o
"s
; 'u
.a)l.colrele
nele. Fu n'u ca tu e5 d6fitc
,t
nercu fii-ai adus ce nrarn darr Anut
acesta a$ vrea un ehcoptet cu Ielecomandd Te nai mg se nu uitj de copiii necijiti
$i
de colegii
nei de cbse.
Pentru doanna invegbare se pui
in sacul cu cadoui si,nejate, r1bdarc
si
puterc
de
ryunca Mat an a sngLtti t gAn.hla
se
liy
oenttu
pan t
net ceje a aijana gt cite o
perecne
de
papuct
lIqL
cu nesajul
,Ve
iubesc mul "
Niciodatd
ApLinceh
se crcd cd tu exitti
$j n!
ruga ca inl.-o zi sd te zdrcsc, chiar si
pefuu
Lebva \Pcu|da
Cu dtw, Vali
Dlpi ce am temlnat sctisoarea
am pmcedat
aga cLtm probabil gli_procedat
9
voi Am
mefs la
po$t,
$l
am i m s-o
penlrLt
a
junge
la lmp. Am agtepial cu nedbdafe Cdciunul gl
l vl osrl nu m"a dezamagl t ni ci i n acel an.
Un vis
pldcut
Esle o noapte linisttd de vad. Siau intinsA
pe pal
s m; uit
pe
fereaslre b slelele ca
nigte micilcudci. Apoiia! o carto
$iincep
si citesc, numa ci mog Ene Tgiface repede aparilia,
D-rr-o dalr_"t.ar
pome-l
nr-o oadlre ninunalS. _"de flo.ire. copac
a
roate
a" fare e vorbeau ra ie ca oane. .
;
'ata nea a apart un iepL.a$
Et nr-a spus ci VAla Sa
o;d-rea esle supSrald
pe.f-
cA ura dintre vestitele canla'ele a dispi.-t. lepurssul n"
a sliul
sb-mr so-.b nrct c
"e.
r c L.oe
S !q_!=4
s-a itanptat Asa
cE an f6cut o sedlnl, cu t;ate
aninalele Dad
-.
9
a'r ailat cb
Drivig
"eroarea 'usese
,)p
ta oe o v.eiiroare cu inir,ti de oheari,
\e.am
fec.r
olanu. crT sa o salvan pentru
ca nicicuT n-avear
se o dsam in
ma n l e acel ei femei fi ri i ni md.
_
Dis-de-d mlneall am
pomit
spre casa wdiitoarei Acase, marna privighetoarej
a rimas
ing
jorald,
daram ln
gtit-o,
spunandu- i
-
Am
plecal,
EA!spun
ci $igur ne vorn lntoarce
c! fiica lal
Dragostea mare pe
care i"o
purtam
cLt loli vesl te canterele a fdcut ca inlma
.
.o'oa're. s; 5e tooeas.;
;a' pflvighetoaa
sd're dtn nou hberd.
Vd
gqllsearna
ca6 bucude era acum in
pddurelToale
animalele se buc!mLt penlru
cd
Digi!!!E
in lu me n u exista o voce m a frumoase ca a
pr
vig heloafei, ar ea fusese salvaH,
Blcuria-noastre a fost inlrerupld
de glasul
mamei care venise sd mA lrczeascd, pentru
a merge ra
9coara.
A$ fivfut ca vlsulsd nu se sfar$easd, a$ fivrut s6 fie rcalltatel