BALTAGUL Roman realist mitic

Mihail Sadoveanu
Incadrare in
curent
In perioada interbelica, specia narativa ampla romanul cunoaste o dezvoltare fara precedent. Diversele orientari
tematice, modele din literatura universala sau tipuri narative imprima evolutia romanului intre traditional si modern,
intre ionic si doric(N Manolescu), intre persp narat omniscienta,obiectiva si relativizarea ei in romanul modern subiectiv,
intre mimesis si autenticitate.
Context Romanul B de M.S. publicat in anul 1930, este ,,probabil singurul roman obiectiv al scriitorului(N Manolescu) si aduce o
formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii, adica ,,amestecul de roman politist si
naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist(Carmen Matei Musat)
Specie Romanul este o specie epica in proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri, in
timp si spatiu precizate, avand un numar mare de personaje puternic individualizate.
Tema Romanul B prezinta viata satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim plan cautarea si
pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria Lipan reconstituie traseul parcurs de
barbatul sau, pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii.
Roman al perioadei de maturitare, marile teme sadovenieni se regasesc aici: viata pastorala, natura, miturile, iubirea,
arta povestirii, intelepciunea.
Tip de roman,
compozitie
Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii si de tesatura de teme si motive a dus la diferite interpretari
ale romanului: antropologic si politist(G Calinescu), mitic-baladesc si realism etnografic (Perpessicius), demitizat,
initiatic, de dragoste, roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), reconstituire a Mioritei (E Lovinescu). Contestatrea
rolului genetic al mitului mioritic merge pana la teza sustinuta de Al.Paleologu ca sub ro se suprapune cu un alt mit,
universal, cel al lui Isis si Osiris.
Ro e structurat pe 2 coordonate fundam: aspectul realist(reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea
adevarului) si aspectul mitic(sensul ritual al gesturilor personajului principal)
Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii.
Vitoria reconstituie evenimentele care au dus la moartea barbatului ei (intriga politista), ceea ce se transpune intr-o
dubla aventura: cunoasterea lumii si a cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are un rol educativ, de initiere a
tanarului(buildungsroman), iar Nechifor Lipan, personaj episodic, prezentat indirect, apartine planului mitic.
Titlul Motivul labirintului se concretizeaza la niv actiunii(cautarea si diferitele popasuri), dar e semnificativ si la nivelul titlului.
Baltagul (toporul cu 2 taisuri) e un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar, reparator.
De remarcat ca in roman, acelasi baltag (al lui Lipan) indeplineste ambele functii.
Perspectiva
narativa
Naratiunea se face la pers a 3 a, iar naratorul omniprezent si omniscient reconsituie in mod obiectiv, prin tehnica
detaliului si observatie, lumea satului de munteni si actiunile Victoriei. Desi naratorul omniscient e unic, la parastasul
sotului Vitoria preia rolul naratorului (,,un Hamlet feminin), reconsituind crima pe baza deductiilor proprii,
determinand criminalii sa-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor.
Naratiunea e preponderenta, dar pasajele descriptive fixeaza dif aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic,
individual (de ex Vitoria/Gheorghita) si colectiv(muntenii, ,,locuitorii de sub brad). Naratiunea e nuantata de secvente
dialogate sau de replici ale Vitoriei.
Timpul derularii actiunii e vag precizat prin repere temporale: ,,aproape de Sf Andrei, ,,in Postul Mare, ,,10 martie.
Cadrul actiunii e satul Magura Tarcaului , zona Dornelor si a Bistitei, dar si cel de campie, Cristesti, in Balta Jijiei.
Subiect Ro e structurat in 16 cap, cu actiune desf cronologic, urmarind mom subiectului.
Prima parte (cap1-6)-framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum-include expozitiunea (prezentarea
satului si portrerul fizic al Vitoriei, care e surprinsa torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la
Dorna sa cumpere oi) si intriga(framantarile si actiunile intreprinse inainte de plecare: tine post negru 12 vineri, anunta
autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani, o lasa pe Minodora la Manastirea
Varatec, iar lui Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit.)
Partea a2 a(cap7-13) constituie desf act si releva drumul parcurs in cautarea lui Nechifor Lipan. Ei reconstituie traseul lui
Nechifor, facand o serie de popasuri: la hanul de la Donea de la gura Bicazului, la crasma domnului david de la
Calugareni, la mos Pricop si baba Dochia de la Farcasa. Intreband din sat in sat, ea isi da seama ca satul sau a disparut
intre Suha si sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa ramasitele lui Lipan.
Partea a3 a(cap 14-16) prezinta sf drumului: ancheta politiei, inmormantarea, parastasul si pedepsirea ucigasului.
Coborarea in rapa si veghea nocturna a mortului marcheaza maturitatea lui Gheorghita, dovedita in infaptuirea actului
de dreptate la parastas. Punctul culminant e mom in care V reconstituie cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i chiar
si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vine, insa al doilea devine agresiv. E lovit de Gheorghita
cu baltagul lui Nechifor si sfasaiat de Lupu, facandu-se astfel dreptate. Deznodamantul il surprinde pe Bogza cerandu-i
iertare ,,femeii mortului si recunoscandu-si fapta.
Personajele Pers princip, femeia voluntara, este ,,un exponent al spetei(G Calinescu) in rel cu lumea arhaica, dar si o individualitate
prin insusirile sale. Puternica, hotarata, curajoasa, lucida, avand o inteligenta nativa si stapanire de sine, Vitoria
transmite copiilor respectul de sine si este refractara la noutatile civilizatiei. Ca mama, ii interzice minodorei sa se
indeparteze de traditie si contribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. Stoie iubitoare, porneste hatarata in
cautarea barbatului ,,era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani, iar tipatul dinaintea coborarii cosciugului si
gesturile concentreaza iubirea si durerea pierderii sotului. Personaj complex e realizat prin tehnica basoreliefului si
individualizat prin caracterizare directa si indirecta(fapte, gesturi, atitudine, vorbe, rel cu alte pers, nume).
Personajul secundar-Gheorghita reprez generatia tanara, care trebuie sa ia locul tatalui disparut. Ro poate fi considerat
initiatic, deoarece prezinta drumul spre maturizarea lui Gheorghita.
Nechifor Lipan e caracteriz in absenta, prin retrospectiva si rememorare si simboliz destinul muritor al oamenilor.
Personaje episodice: Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei e trimia la manastire ptr purificare, mos
Pricop(ospitalitatea), parintele Danila(autorit spirituala in satul arhaic), baba maranda(superstitiile)-pers reprezentative
pentru lumea satului arhaic.
Caracter Ro are caract monografic deoarece infatiseaza viata muntenilor, ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor
trasaturi: muncitori, veseli, iubitori. Trasaturile personajului colectiv, muntenii, sunt surprinse inca de la inceput in
legenda pe care obisnuia sa o spuna Lipan memorata de Vitoria.
Concluzie Romanul B de M.S. apartine realismului mitic. Criticul Nicolae Manolescu arata ca desi M.S. alege ca pretext epic situatia
din balada populara: ,,doi ciobani ucid pe al 3lea ca sa-i ia oile, autorul sacrifica marele rit al transhumantei ptr un fapt
divers, ptr un accident; demitizeaza sit originala privind dintr-un unghi deloc poetic evenimentul ritual. Baltagul e un
roman realist in sensul cel mai propriu.