1

ANTICONVULSIVANTE
(ANTIEPILEPTICE)

Convulsiile

Sunt contractii violente si repetate ale muschilor striati, localizate sau generalizate, provocate de
descarcari anormale si necontrolate ale unui numar mare de impulsuri, din neuronii cerebrali.
Atacul (accesul) convulsiv reprezinta un simptom reactional al creierului, supus la excitatii de o
anumita intensitate, ce depaseste pragul convulsivant.
Factorii implicati sunt:
- factorul endogen: reactivitatea convulsivanta corelata cu pragul convulsivant;
- factorul exogen: agenti excitanti externi (electrici, chimici, intoxicatii, anoxie, febra, inflamatii
meningeale sau encefalice, tumori intracraniene, traumatisme craniocerebrale).
Tipuri de convulsii, functie de coordonarea intre muschii agonisti si antagonisti:
- convulsii clonice (contractii musculare bruste, scurte, ritmice, cu pastrarea coordonarii intre
contractia agonistilor si relaxarea antagonistilor);
- convulsii tonice sau tetanice (contractii generalizate violente, atat a agonistilor cat si a
antagonistilor, lipsind coordonarea intre agonisti si antagonisti).
Epilepsia
Este un sindrom caracterizat prin episoade repetate:
- de descarcari de impulsuri anormale, bruste, hiperfrecvente, sincrone ale unor grupuri de neuroni
corticali sau subcorticali cu modificarea EEG;
- cu tulburarea starii de cunostinta, in majoritatea formelor;
- insotite sau nu de accese (atacuri) convulsive;
- uneori cu hiperactivitate vegetativa;
- episoade ce apar si dispar brusc si sunt de durata variabila.
a) Formele de epilepsie, functie de etiologie:
- epilepsie primara, idiopatica (boala epileptica);
- epilepsie secundara, simptomatica (de factori exogeni: traumatisme, tumori, etc).
b) Formele de epilepsie, functie de extinderea descarcarilor neuronale, EEG si manifestarea
clinica:
Partiale (locale, focale), care pot fi:
- simple (epilepsie Jacksoniana motorie sau senzoriaia, fara pierderea cunostintei);
- complexe (psihomotorii, cu accese de comportament confuzional si EEG bizara);
- parial generalizate, secundar;
Generalizate, care pot fi:
- tonico-clonice (crize majore = marele rau epileptic sau grand mal);
2

- absente (crize minore = micul rau epileptic sau petit mal);
- tonice (opistotonus, pierderea cunostintei si manifestari autonomice);
- atonice (pierderea tonusului postural, cu aplecarea capului);
- clonice (contractii clonice ritmice, pierderea cunostintei sj manifestari autonomice);
- mioclonice (contractii clonice izolate, cu scurte modificai pe EEG);
Starea de rau epileptic (status epilepticus) = atacuri subintrante de mare rau (> 30
minute); prezinta mortalitate de pina la 15% si reprezinta o urgenta medicala
Marele rau:
- spasm tonic maximal al musculaturii scheletice a intregului corp, urmat de cadere;
- convulsii clonice generalizate;
- pierderea cunostintei.
Micul rau:
- pierdere de cunostinta brusca si de scurta durata,
- cu sau fara activitate motorie
- si cu modificarea EEG.
Fiziopatologia epilepsiei este putin cunoscuta; la nivel microscopic, s-a pus in evidenta pierderea de
sinapse inhibitoare GABA-ergice.
Definitie
Antiepilepticele sau anticonvulsivantele:
- experimental, suprima sau diminua intensitatea convulsiilor produse prin electrosoc sau prin excitante
SNC (pentetrazol, stricnina);
- clinic, suprima sau diminua convulsiile din diferite stari patologice (traumatisme, tumori, edem cerebral,
tetanos, etc.) si reduc numarul si intensitatea atacurilor convulsive din boala epileptica.
Clasificare
a) Functie de structura chimica:
- Barbiturice (fenobarbital);
- Hidantoine (fenitoina, etotoina)
- Oxazolidindione (trimetadiona);
- Succinimide (etosuximida, fensuximida);
- Aciluree (fenacemida);
- Dibenzazepine (carbamazepina, oxcarbazepina);
- Benzodiazepine (diazepam, clonazepam)
- Alte structuri: - acidul valproic; - lamotrigin; - vigabatrin; - gabapentin; - topiramat; -
levetiracetam;

b) Functie de criteriile farmacodinamic si farmacoterapeut ic, sunt antiepileptice cu eficacitate
predominanta in:
Marele rau si celelalte forme ( cu exceptia micului rau):barbiturice ( fenobarbital), hidantoine
3

( fenitoina), dibenzazepine (carbamazepina), acid valproic, lamotrigin, topiramat;
Micul rau, iar experimental in convulsiile prin excitante SNC: oxazolidindione
(trimetadiona); succinimide (etosuximida); acetazolamida; acidul valproic; lamotrigin;
Starea de rau epileptic, iar experimental in convulsiile prin electrosoc si prin excitante SNC:
benzodiazepine i.v. (diazepam, clonazepam); fenitoina;
Crize mioclonice: acid valproic, clonazepam, lamotrigin, topiramat;


Farmacodinamie
Actiunea anticonvulsivanta consta in:
- stabilizarea membranei neuronale;
- ridicarea pragului de excitabilitate si a pragului convulsivant;
- diminuarea tendintei la descarcari repetate, a neuronilor modificati patologic;
- diminuarea tendintei la iradiere a excitatiei in afara focarului epileptogen.

Farmacoterapie si farmacografie
Principii de tratament al epilepsiei:
- individualizarea antiepilepticului si dozelor; dozele de intretinere variaza larg, interindividual;
- la nevoie, se asociaza 2-3 antiepileptice;
- dozele mici incipiente sunt crescute gradat;
- intervalul dintre doze este in functie de Tl/2;
- optimizarea posologiei, prin monitorizarea concentraiei plasmaice (Cp) a antiepilepticului
- monitorizarea efectelor adverse, pe parcursul tratamentului;
- intreruperea tratamentului, numai prin reducerea treptata a dozelor; intreruperea brusca, declansaza
crize convulsive grave;
- calea de administrare in status epilepticus este i.v., dar lent (doze mari, administrate rapid, pot provoca
deces); in stare grava, refractara la antiepileptice, se recurge la anestezie generala.

FENOBARBITAL (DCI)
Fcin. si Fdin.:
Atenie! La doze mari, este un puternic inductor enzimatic (al SOMH) ; induce tolerana
dobandita incrucisata cu alte medicamente posibil asociate, cu efcacitate redusa la dozele obisnuite;
ex. asocierea cu anticoagulante orale cumarinice, contraceptive orale,digitoxina, lidocaina, fenitoina,
carbamazepina, acid valproic, lamotrigin, glucocorticoizi, etc.
Ftox.:
RA in tratament cronic, cu doze mari antiepileptice:
- sedare, ataxie;
4

- anemie megaloblastica (tratament cu acid folic);
- osteomalacie (tratament cu vitamina D).
La intreruperea brusca a tratamentului cronic: sindrom de sevraj, cu convulsii clonicotonice
(consecinta a sensibilizarii receptorilor glutamat-ergici); Atentie! tratamentul cronic nu se intrerupe
brusc.
Indicatii:
- marele rau epileptic; de electie la copii mici (la care fenitoina provoaca frecvent RA);
- starea de rau epileptic.
Posologie:
- in marele rau epilepic: p.o., 100 (50-200) mg de 1-2 ori/ zi la adult si 2-4 mg/ kg/ zi la copii;
i.m., 200 mg la adult si 4-8 mg/ kg la copii;
- in starea de rau epileptic, i.v. lent,: 150-400 mg la adult si 6 mg/ kg la copii.
Produse farmaceutice:
Fenobarbital (Zentiva, Romania)
Compr. 100mg
Sol. Inj.10%- fiole de 2 ml

FENITOINA(DCI)

Ftox.: potenfial farmacotoxicologic ridicat.
Efecte toxice:
- tulburari nervoase (nervozitate, confuzie, halucinatii; ataxie; dizartrie);
- tulburari de vedere, cataracta, nistagmus, diplopie;
- anemie megaloblastica, prin lipsa de acid folic (datorita interferentei cu metabolismul
vitaminei B12); se continua fenitoina, sub tratament cu acid folic;
- hiperplazia gingiilor;
- distensie abdominala, pana la ileus paralitic letal;
- gastralgii, hematemeza;
- icter;
- hiperglicemie si glicozurie, prin inhibitia secretiei de insulina;
- sindrom lupoid;
- efecte toxice cutanate (dermatita exfoliativa; ras morbiliform);
- hirsutism;
Efecte teratogene manifestate prin sindromul hidantoinic fetal (fisuri palatine, anomalii cardiace, crestere
retardata, deficit mental).
In sarcina se administreaza, daca este strict necesara pentru controlul episoadelor convulsive,
dar in dozele minime posibile.
Atenie! i.v., doze mari, rapid, pot declansa:
5

- hTA, deprimare respiratorie;
- fibrilatie ventriculara (in caz de tahicardie ventriculara);
- oprirea inimii.
Indicatii
- epilepsie: marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie; status epilepticus
- aritmii cardiace, bulimie, sughit refractant,persistent, tinitus
- adjuvant in dureri cronice patrunzatoare.
Contraindicatii: insuficienta hepatica, renala, cardiaca
Posologie: p.o.,in 1-2 prize zilnice, 200 - 400 mg/zi, la adult si 50 - 200 mg/ zi (5-15 mg/ kg), la
copii de 5 - 15 ani.
Produse farmaceutice:
Fenitoin ( GedeonRichter, Romania)
Compr. 100mg

CARBAMAZEPINA (DCI)
Ftox.:
- hepatotoxicitate grava, ce impune monitorizarea frecventa a functiei hepatice;
- depresie respiratorie si coma, la administrare cronica;
-somnolenta, ameteli, ataxie, nistagmus,anorexie, greturi, edeme, anemie, alergii
- efecte teratogene (spina bifida si malformatii cardiace).
CI: sarcina.
Indicatii
epilepsie: marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie;
nevralgie de trigemen;
tulburari de stres posttraumatic
sindrom depresiv
adjuvant in durere cronica patrunzatoare
sindrom de abstinenta la alcool, cocaina, benzodiazepine
diabet insipid hipofizar.
Posologie: p.o.,
- In epilepsie, in 2-3 prize zilnice, o,8-1,2 g/ zi, la adult si o,l-l g/ zi (10-25 mg/ kg) la
copii de 1-15 ani;
- In nevralgia de trigemen, initial 100 mg x 2/zi; se creste cu 100 mg la 12 ore (= 200 mg/
zi) pana la 1,6 g; doze de intreinere de 400-800 mg/zi, in 2-4 prize.
Produse farmaceutice:

Carbamazepina ( LaborMed, Romania)
Compr. 200mg

6

Finlepsin ( AWDPharma, Germania)
Compr. 200mg
Compr.film.elib.prel.400mg

Neurotop ( Gerot, Germania)
Compr. 200mg
Compr.elib.prel. 300mg,600mg

Timonil (Desitin, Germania)
Sirop ped. 100mg/5ml
Compr.ret. 150mg, 300mg, 600mg

OXCARBAZEPINA(DCI)
Indicat in crize epileptice partiale insotite sau nu de convulsii tonico-clonice generalizate.
Trileptal ( Novartis, Elvetia)
Compr.film.300mg,600mg
ACID VALPROIC(DCI)
Ftox. si Fepid.:
- hepatotoxicitate cu afectare hepatica rara, dar grava; se impune monitorizarea functiei hepatice;
- efecte teratogene (spina bifida, malformatii la nivelul degetelor, cardio-vasculare sj orofaringiene).
- somnolenta, hiperexcitabilitate, tremor, greturi, vome, diaree, hipersalivatie, eruptii cutanate, cefalee,
insomnie, alopecie, cresterea apetitului si a greutatii, hirsutism, tulburari menstruale.
CI. sarcina.
Fter. si Fgraf.:
Indicatii:
- marele rau epileptic, micul rau epileptic, crizele mioclonice.
- manie asociata cu tulburari bipolare
Este utilizat ca sare (valproat de sodiu) sau ca amida (valpromida) biotransformata hepatic repede si
complet, la acid valproic.
Posologie: p.o., in 2-3 prize zilnice, la mese, 1000 (500-3000) mg la adulti si 30-40 mg/ kg la copii, 30
mg/ kg la sugar.
Produse farmaceutice:

Depakine (Sanofi, Franta)
Sirop 57,64 mg/ml
Compr.film.cu cedare controlata 300mg, 500mg

Orfiril ( Desitin, Germania)
Sirop 300mg/5ml

7

Compr.film. 150mg,300mg,600mg
Caps.elib.prel.150mg,300mg

CLONAZEPAM(DCI)
Ftox.:
Efectul secundar major consta in deprimarea SNC (sedare, somnolenta, hipotonie, ataxie).
Indicatii:
- micul rau epileptic, crizele mioclonice;
- status epilepticus, i.v. lent.
-nevralgie
-tinitus
-atac de panica
Posologie:
- p.o., in 1-2 prize zilnice, 3-8 mg/ zi
la adulfi si 2-6 mg /zi (0,1 mg/kg) la copii; 1-3 mg/zi
(0,025 mg/kg) la sugari;
- i.v. lent, in status epilepticus, 1 mg la adult si 0,5 mg la copii.
Produse farmaceutice:

Rivotril (Roche, Romania)
Compr.0,5mg, 2mg

LAMOTRIGIN (DCI)
Indicat in convulsii partiale si convulsii tonico-clonice, depresie bipolara, manie acuta.
Produse farmaceutice:

Lamotrix ( Medochemie, Cipru)
Compr. 25mg, 50mg, 100mg

Lamotrin ( Actavis, Islanda)
Compr. 25mg, 50mg, 100mg

Lamictal ( Anglia)
Compr. 25mg, 50mg, 100mg

TOPIRAMAT (DCI)
Indicat in convulsii partiale, profilaxia migrenei
Produse farmaceutice:

Topamax ( Cilag, Elvetia)
8

Compr.film. 25mg, 50mg, 100mg, 200mg

Topiramat (Teva, Anglia)
Compr.film. 25mg, 50mg, 100mg, 200mg

GABAPENTIN(DCI)

Indicat in epilepsie, recomandat in nevralgia postherpetica, sindrom dureros neuropatic, migrena, nevralgie
de trigemen
Produse farmaceutice:

Gabagamma (Worwarg, Germania)
Caps. 100mg, 300mg, 400mg

Gabaran ( Ranbaxy, Roamnia)
Caps. 100mg,300mg,400mg

Dictionar:
Ataxie (gr. a + taxis = ordine) = dificultatea coordonaii miscailor active.
Disartrie (gr. dis + arthron = articulatie) = articulare defectoasa a cuvintelor.
Nistagmus (gr. nystagmos = oscilatie) = miscari involuntare ritmice ale globilor oculari, sub forma de
oscilatii (orizontale, verticale sau giratorii).
Hirsutism (lat. hirsutus = paros) = cresterea parului (mustati, etc) la femei.
Spina bifida (lat. spina = proeminenta ascutita a unui os) = malformatie congenitala a canalului
vertebral, mai frecvent lombo-sacral, caracterizata prin lipsa de sudura a arcurilor vertebrale.