Curs reflexoterapie

Masajul reflex
Masajul reflex este o metoda de tratament ce consta in excitarea, stimularea
unei regiuni, alta decat cele afectate, in scopul obtinerii unor actiuni reflexe
favorabile la distanta.Consta in aplicarea unor excitatii mecanice in zonele
dureroase ale somei si care corespund suferintei unor organe sau tesuturi
profunde.
Suportul anatomic este considerat arcul reflex format din receptor, cale
aferenta, senzitivo-senzoriala, centru reflex, cale eferenta si organ efector.
Acest tip de masaj are la baza conceptul convergentei inervatiei somatice la
acelasi nivel medular cu inervatia unor viscere ; prin masajul zonei somatice
corespunzatoare se influenteaza activitatea organelor interne. Este folosta
notiunea de metamer.Metamerul corespunde regiunii somatice si organului
interesat. Este organizat, pornind de la un segment al maduvei spinarii.
etinut de emergenta radacinilor spinale dorsale vertebrale drepte si stangi.
!oate structurile anatomice care depind de acest segment spinal fac parte din
metamer.
Masajul reflex are ca efecte terapeutice locale destinderea tisulara, hiperemie,
rol trofic tisular iar ca efecte generale ,reechilibrare neurovegetativa.
Indicatii : se adreseaza afectiunilor care se manifesta cu dureri, unde durerile
reprezinta indicatia majora .
Dar este util si in unele tulburari functionale
superficiale(cutanate),profunde,mioarticulare,mixte.
Metodele superficiale de masaj reflex au in comun faptul ca actioneaza in acelasi
teritoriu (pielea). Masajul se executa dupa limite, care indica directia tensiunii
elastice a pielii si ar fi datorate distributiei fasciculelor conjunctive.
Masajele reflexe mixte - se folosesc mai multe structuri(piele, tesut conjunctiv,
etc.) in scopul obtinerii unor efecte reflexe.
Metode profunde mioarticulare - Scopul este de a stimula mecanoreceptorii si de
a inhiba mesajele nociceptive pe baza conceptului de mecanism de poarta a lui
all si Melzac!.
"tilizeaza #n general forme clasice - neteziri, frictiuni, vibratii,
presiuni.
Masajul special include masajul$
- reflexogen;
- instrumental;
- %idromasajul;
- cu g%eata;
- limfatic;
- cu jet de aer cald;
- cu bule gazoase #n apa.
MASA&"' (E)'E*+,E-
Se bazeaza pe influenta reflexa a unor manevre clasice pe zone de
proiectie dureroasa tegumentara sau periostala.
Aceasta te%nica include urmatoarele metode$
A. !e%nica C.(/A*
Se executa #n urmatoarele etape$
- se depisteaza punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros prin
palpare directa sau prin cresterea tensiunii musculare obtinuta prin
contractie izometrica;
- se aplica pe acel punct dureros fie policele, fie indexul si mediusul
suprapuse;
- se executa frictiuni circulare concentrice sau excentrice de mica
amplitudine, antren0nd pielea perpendicular pe directia fibrelor.
+1SE(2A3/E !E4-/C5
- durerea produsa trebuie sa fie suportabila, presiunea este foarte
usoara la #nceput si se intensifica pe masura ce durerea scade;
- durata sedintei nu va depasi 67 minute.
1. !e%nica 2+,'E(
Consta #n depistarea punctelor dureroase si aplicarea de presiuni la
acest nivel. 8resiunile se executa fie cu v0rful degetelor foarte , fie cu
articulatia interfalangiana proximala a indexului si mediusului flectate.
/ntensitatea si durata presiunilor se vor adapta tolerantei bolnavului.
urerea declansata are urmatoarea evolutie$
- este destul de intensa la #nceput;
- devine suportabila pe parcurs;
- dispare la sf0rsit.
sedintele se repeta de 6-9 ori pe saptam0na p0na la vindecare
C. !e%nica :-A88
(eprezinta presiuni profunde centripete executate la nivelul$
- sistemului venos al membrelor inferioare pentru prevenirea stazei
venoase;
- abdomenului pentru efectul anticonstipant;
- punctelor dureroase ce corespund insertiilor tendinoase ligamentare,
zonelor de emergenta ale nervilor, zonelor de fibroza.
Masajul consta #n$
- presiuni moderate urmate de frictiuni circulare concentrice sau
excentrice repetate de ;7-<7 de ori.
. Masopunctura c%inezeasca
Este o te%nica derivata din acupunctura. -ecesita cunoasterea
perfecta a localizarii punctelor asupra carora se actioneaza prin masaj.
8unctele sunt situate pe anumite meridiane. 'a nivelul lor se executa
frictiuni superficiale cu pulpa degetului sau c%iar cu ung%ia, #nlocuind astfel
acele.




%ttp$==tians%i-romania.tripod.com=id>?.%tml
E. Masajul tesutului conjunctiv
Se bazeaza pe efectul stimularii nervilor periferici prin #ntinderea
tesutului conjunctiv cu raspunsuri reflexe vegetative si viscerale.
Se procedeaza astfel$
- se #ntinde tesutul conjunctiv prin plasarea policelui si inelarului pe
tegument;
- se deplaseaza tesutul #n limita elasticitatii maxime prin tractiune pe
masa tisulara #n directia policelui ce executa o adductie maxima;
- #ntinderile se vor doza #n functie de pragul durerii ce creste treptat ca
urmare a dezec%ilibrului vegetativ.
4/(+MASA&"'
A. Masajul subacval
Se executa cu corpul #n imersie totala sau partiala folosind jetul de apa
calda sub o presiune de 7,<-@ atmosfere.
Actioneaza prin factorul mecanic si factorul termic.
!E4-/CA E E*EC"3/E
Masajul subacval este precedat de o imersie cu o durata de < minute
pentru acomodarea pacientului cu temperatura A9;-;7BCC si presiunea
%idrostatica, apoi jetul se va dirija din ad0ncime spre suprafata de la o
distanta de <->7->< cm de corp #n linii drepte, zigzag, cerc sau punctiform pe
zonele dureroase.
Se evita reperele osoase si periostul.
Se #ncepe cu presiuni mici ce vor creste treptat. Sectiunea duzelor va
creste de la ;7 la >67 cm
6
, iar incidenta unc%iului va scadea de la D7B la 97B.
!emperatura apei scade cu 9B p0na la DBC.
sedinta #ncepe sau se finalizeaza cu masajul picioarelor.
atorita vasodilatatiei profunde exista riscul %ipotensiunii ortostatice,
deoarece pacientul nu va parasi cada dec0t dupa evacuarea apei si efectuarea
unui dus rece.
1. us masajul
Consta #n proiectarea unor jeturi verticale de apa calda sub diverse
presiuni, la temperatura de 9?BC.
&eturile actioneaza de la #naltimea de aproximativ @7 cm.
urata procedurilor este de <->7 min. si se aplica de obicei pe spate,
torace, abdomen sau membre.
E)EC!E
- vasodilatatie profunda exteriorizata prin %iperemie importanta;
- tonifiant si resorbant;
- relaxator si sedativ.
/-/CA3//
- mialgii Adureri musculareC;
- sec%ele dupa fracturi, entorse, luxatii;
- nevralgii;
- spondiloze;
- procese aderentiale abdominale postinflamatorii.
MASA&"' C" ,4EA3A AC(/+!E(A8/AC
Consta #n aplicarea locala de g%eata concomitent cu efectuarea unor
manevre de presiune si frictiune. Astfel se induce rapid un efect analgezic de
suprafata, vasoconstrictia e urmata de o vasodilatatie activa de lunga durata.
Crioterapia este indicata #n tratamentul escarelor, al afectiunilor
posttraumatice acute, reprezent0nd un mijloc excelent de analgezie
ligamentara, musculara articulara sau a zonelor de insertie.
MASA&"' /-S!("ME-!A'
A. Masajul pneumatic
)oloseste aparate cu mansoane gonflabile ce realizeaza presiuni
continue sau intermitente cu efect favorizant asupra circulatiei de #ntoarcere
Avenoase sau limfaticeC si are ca princip. /ndicat in tratamentul edemelor si al
limfedemelor.
1. 2ibromasajul
Consta #n aplicarea unor manevre clasice de masaj, netezire si mai ales
vibratii, cu ajutorul unor aparate.
A2A-!A&E
- oscilatiile se pot regla ca amplitudine si frecventa;
- nu solicita maseurul, iar durata sedintei poate fi prelungita.
EEA2A-!A&E
- sunt mai putin agreabile dec0t manevrele manuale ce se pot
adapta cu usurinta configuratiei anatomice a zonei si sensibilitatii
locale;
- ofera o gama redusa de manevre #n comparatie cu masajul
manual.
MASA&"' '/M)A!/C
Stimuleaza prin manevre manuale lente, dar ferme, evacuarea
lic%idului interstitial. 8rizele se orienteaza de-a lungul vaselor limfatice #n
directia de evacuare a acestora.
(egiunile corpului se abordeaza #n urmatoarea succesiune$ initial se
abordeaza cele apropiate de canalele limfatice drept si st0ng si apoi cele mai
#ndepartate.
Stimularea evacuarii limfatice este sustinuta de cresterea tonusului
vagal datorita manevrelor bl0nde linistitoare.
Masajul clasic si unele forme de masaj special pot fi executate c%iar de
subiect sub forma automasajului.
Avantajele automasajului$ intensitatea manevrelor este cea mai bine
dozata.
ezavantaje$ se pot aborda doar c0teva regiuni si presupune
cunostinte temeinice multidisciplinare.
/ndicatiile masajului terapeutic
Se sistematizeaza pe grupe de afectiuni sau pe baza semnelor si
simptomelor clinice.
Semnele si simptomele au utilitate practica mare si sunt reprezentate
de $
>.EEME
Se pot organiza fibros #n timp; se prefera urmatoarele manevre$
- presiuni locale;
- neteziri profunde #n insuficientele circulatorii venoase sau limfatice;
- frictiuni.
6./-)/'!(A3// S"1C"!A-A!E s/ -+"'/ M"SC"'A(/
A/-"(A3//C
- apar #n cursul unor nevralgii sciatice, crurale Anervul crural
inerveaza partea anterioara a coapseiC sau nevralgie cervicobra%iala, #n
lombalgii sau artroze;
Acesti noduli beneficiaza de frictiuni superficiale circulare. -odulii
indurati se trateaza prin frictiuni locale. Manevrele se efectueaza de la
periferia zonei afectate spre locul dureros.
Simptome
- dureri ligamentare si tendinite se trateaza prin te%nica C.(/A*
respectiv masajul transversal profund;
- crampele si contracturile musculare beneficiaza de efectele
netezirilor lungi cu ritm si intensitate scazuta la care se adauga
efectele fram0ntatului profund. C0teodata sunt necesare aplicatii
de caldura;
- %ipertonii de origine centrala. Manevrele constau din neteziri
lungi ce se vor aplica pe musc%ii antagonisti deoarece este
contraindicat abordarea musc%iului spastic. Efectele fiind induse
reflex pe musculatura agonista;
- tulburari trofice si leziuni cutanate, necesita un masaj trofic ce
consta din$ mobilizarea viguroasa a planului profund cu ajutorul
planului superficial. Fn escare este indicata crioterapia.
)ram0ntatul cu priza mica #n cazul cicatricelor postarsuri sau
c%eloide si cu priza mare #n vergeturi.
Contraindicatii
- procese inflamatorii acute;
- orice boli acute sau #n faza de evolutie Aneoplasm, !1CC
- boli ale pielii Adermatoze, micoze, neoplasme cutanateC;
- afectiuni psi%ogene;
- osteoporoza;
- tumori osoase beligme sau maligme;
- fragilitate vasculara.
MASA&"' 8"-C!E'+( -E(2+ASE. "8G C+(-E'/"S
1AEE !E+(E!/CE
8rin puncte nervoase Comelius #nHelege puncte sensibile la presiune. Aceste
puncte se gIsesc pe traiectele fibrelor nervoase, centripete sau centrifuge, dar
punctele centripete deHin rolul principal, din punct de vedere diagnostic Ji
terapeutic.
Aceste puncte se descoperI la nivelul dermului. al musculaturii, al
articulaHiilor, #n fibra nervoasI Ji c%iar #n viscere.
CondiHia obligatorie, pentru a fi considerate ..puncte nervoaseK de cItre
Cornelius, este ca ele sI reacHioneze la un stimul de intensitate slabI,
nenociceptiv prin el #nsuJi. !rebuie avut #n vedere fie intensitatea sensibilitIHii
locale la nivelul acestor puncte, fie reacHia generalI pe care o pot provoca
aceste puncte pentru organism$ un punct nervos izolat poate declanJa reacHii
algice foarte puternice, dar localizate. #n timp ce un punct dureros poate avea
urmIri #n regiunile cele mai depIrtate ale corpului.
Autorul #mparte aceste puncte nervoase #n trei gmpe$
>. cele cu reacHie nociceptivI localI sau #n vecinItatea imediatI$
6. cele a cIror reacHie iradiazI de-a lungul aceluiaJi trunc%i nervos, sau #n
jumItatea %omolateralI a capului sau a trunc%iului, sau #ntr-un singur
membru;
9. cele cu reacHie %eterolateralI.
C0t priveJte intensitatea sensibilitIHii, aceasta poate fi uJoarI, medie sau
mare.
SituaHia punctelor nervoase corespunde datelor anatomice cunoscute, dar
trunc%iul nervos pe care se aflI un punct nu trebuie obligatoriu sI fie Ji el
iritat. 8ornind de la un punct sensibil, se poate declanJa o reacHie #n lanH. dar
#n circuit #nc%is, care adunI iritaHia pe punctul de origine. ExistI puncte
izolate Ji altele aglomerate, iradiind #n vecinItatea lor apropiatI. acI existI
puncte #n zonele lui 4ead. acestea se manifestI cu iritaHia zonei Ji dispar de
#ndatI ce zona 4ead se LresoarbeK.
8unctele nervoase se aflI mai ales$
-#n regiunile cicatriciale;
-acolo unde elementul nervos este superficial Ji deci expus traumatismelor;
- deasupra Hesuturilor osoase sau conjunctive.
Ele corespund adesea punctelor specifice unor nevralgii$ de ex. nevralgiile
intercostale. durerile anginoase J.a.
2aloarea punctelor nervoase. ca Ji tipul Ji intensitatea, este variatI. acI
punctele cresc numeric Ji ca intensitate, ele antreneazI stIri de rIu$ dureri de
cap. dureri reumatice, crampe, slIbiciuni musculare, tulburIri motorii,
secretorii. neurovegetative$ stIrile de rIu sunt. pentru Comelius. indubitabil
la originea tulburIrilor nervoase. de tip nevrozI sau depresie.
)iecare punct nervos este consecinHa unui obstacol mecanic la nivelul fibrei
nervoase. Acest obstacol este, la r0ndul sIu. consecinHa mecanicI a unei
leziuni tisulare anterioare$ inflamaHie. fracturI, LdeJirareK. cu sau farI
revIrsat sanguin sau seros. antren0nd o compresie cronicI de origine
conjunctivI, o cicatrice conjunctivI sau c%iar o constricHie a fibrei nervoase,
prin Hesut conjunctiv, dar care nu devine patologicI dec0t #n momentul #n care
este interesat un numIr suficient de mare de fibre. Astfel nIscut, punctul
nervos, prin iritaHie localI, el acHioneazI la nivelul fibrelor motoare sau
secretorii, sau dacI obstacolul se aflI la nivelul fibrelor senzitive, acHioneazI
prin retransmisia iritaHiei la sistemul nervos central Ji de aici. la fibrele
centrifuge.
/n afara leziunii tisulare, ca punct de plecare pentru formarea Lpunctului
nervosK, sunt implicate toate maladiile sistemice, guta, diabetul, ateroscleroza,
o intoxicaHie sau o boalI infecHioasI. !ratamentul constI #n$
tratarea tulburIrilor care predispun la fomiarea acestor puncte$
#ntIrirea posibilitIHilor de reacHie a organismului la aceJti stimuli$
suprimarea punctelor nervoase.
-u se poate nega valoarea altor tratamente, dar se insistI pe folosirea unui
mijloc mecanic, pentru eliminarea acestor manifestIri de origine Lpur
mecanicIK, acest mijloc fiind masajul manual al punctelor nervoase.
Se foloseJte pulpa degetului al 6-lea sau al 9-lea, cu articulaHia
metacarpofalangianI flectatI la un ung%i de >67KM. acI punctul este foarte
profund, este necesarI folosirea policelui. CIutarea punctelor cere o mare
sensibilitate tactilI. MiJcarea degetului constI #n Ldu-te - vinoK Ji vibraii.
Se cautI Ji se trateazI #nt0i punctele aflate la nivelul pielii, cIci ele corespund
tulburIrilor celor mai grave apoi cele de la nivelul musculaturii. /n cazurile
cronice, punctele sunt indurate.
(eacHiile se vor urmIri din aproape #n aproape, cIci ele se pot declanJa brusc.
/ntensitatea presiunii nu va creJte dec0t o datI cu scIderea sensibilitIHii.
-umIrul JedinHelor depinde de ..cantitateaKN de puncte prezente. Se lucreazI
flecare punct, p0nI la dispariHia sa completI. OedinHa nu poate #nsI depIJi 97
minute. acI punctele sunt prea numeroase, se insensibilizeazI cele mai
dureroase, celelalte flind masate mai apoi. 8entru a evita reacHia lor dupI
JedinHI Ji vor fl insensibilizate la JedinHa umiItoare. OedinHele se vor face de 9-
@ ori pe sIptIm0nI, p0nI la dispariHia completI a tuturor acestor puncte, ceea
ce poate #nsemna de la ? zile la < luni, sau c%iar mai mult.
8rimele JedinHe vor fl mai uJoare, Hin0nd cont de reacHiile posibile ale
pacientului, reacHii care pot fl foarte violente.,put0nd sI accentueze durerea Ji
tulburIrile.
8erimetrul #n care iradiazI durerea provocatI prin masaj este. la r0ndul sIu.
considerat ca punct nervos Ji flecare reacHie algicI. consecinHI a masajului,
indicI un nou punct nervos. Se produce, deci. o reacHie de sensibilizare #n lanH.
aJa cum am menHionat mai sus. acI reacHiile sunt prea v iolente. urmare a
#nsumIrii efectelor, trebuie #nlocuitI presiunea cu netezirea, primul principiu
al lui Comelius flind acela de a controla permanent reacHiile pacientului.
/nsistIm pe faptul cI Comelius a amintit de acHiunea pur mecanicI a
masajului, prin te%nica sa$ explicaHia exprimI nivelul de #nHelegere de la
#nceputul secolului **.
AJadar, punctele nervoase trebuie sI reacHioneze la un stimul nedureros. Ji sI
antreneze o reacHie nociceptivI localI, o reacHie de-a lungul trunc%iului nervos
#n membrul de partea %omolateralI. precum Ji o reacHie contralateralI.
-umIrul punctelor este variabil. Aceste puncte pot corespunde zonelor
cicatriciale, elementelor nervoase superficiale, sau sunt localizate supraiacent
Hesutului osos sau Hesutului conjunctiv organizai.
!E4-/CA
Masajul este efectuat cu pulpa digitalI a indexului sau a mediusului. dupI o
miJcare de dus-#ntors. intensitatea presiunii nu va creJte dec0t o datI cu
scIderea sensibilitIHii.
Se gIsesc Ji se trateazI #nt0i punctele cutanate corespunzItoare tulburIrilor
cele mai grave, apoi punctele musculare. (eacHia algicI la masaj traduce
apariHia unui punct nou. acI reacHiile sunt prea puternice, trebuie #nlocuit
masajul cu netezirea. !rebuie lucrat un punct p0nI la dispariHia sa; dar
JedinHa nu trebuie sI depIJeascI 97 minute.
E)EC!E. /-/CA3// C+-!(A/-/CA3//
Efectele sunt locale, %omotopice sau %eterotopice; indicaHiile sunt
reprezentate, #n primul r0nd, de algiile Ji tulburIrile funcHionale, care
antreneazI, dupI Comelius A>D7?C. nevroze Ji depresii.
Masajul reflex pleaca de la un principiu extrem de simplu, pe care medicina
alternativa l-a intuit si l-a observat din cele mai vechi timpuri, si anume acela ca
orice organ al corpului uman are o terminatie nervoasa pe suprafata corpului. Si ca
prin masarea acestor puncte, a acestor terminatii nervoase, se poate
mentine, imbunatati sau redobandi sanatatea pierduta. "cest principiu simplu,
observat in mod natural, ajunge azi sa fie tot mai des dovedit stiintific
(eflexoterapia este stiinta zonelor reflexogene ale organismului, situate pe
suprafata corpului,in general la distanta fata de organul pe care il reprezinta.
Eonele reflexogene sunt anumite puncte nervoase, ce se afla in
interdependenta cu anumite parti indepartate ale corpului(eflexoterapia este
o metoda de tratament usoara, care se bazeaza pe proiectia energetica,
vasculara si nervoasa a tuturor organelor in plante, dar si palme, coloana
vertebrala sau la nivelul lobului urec%ii.
Masajul aplicat zonei talpii obtine cele mai bune rezultate. Eona palmei este
folosita doar in cazuri deosebite si asta pentru ca palma este mai rezistenta si
mai putin sensibila fata de talpa.
/ncaltamintea incomoda, cu tocuri foarte inalte si de multe ori mult prea
ingusta, determina tulburari ale circulatiei la nivelul picioarelor. Si nu
intotdeauna durerile resimtite la nivelul plantelor sunt cauzate de mersul
indelungat. e multe ori picioarele dor, pentru ca alte organe din trupul
nostru sufera si trimit semnale spre zonele care reprezinta radacina omului$
talpile.
8e acest principiu se bazeaza reflexoterapia. ar, datorita perioadei mari de
timp pe care ne-o petrecem in picioare, sau sezand, toxinele coboara cu
predilectie in zonele inferioare ale corpului, localizadu-se in talpi. /ata de ce,
cea mai fidela sursa de reflexodiagnostic sunt talpile, iar proverbul c%inezesc
care spune ca Ksurasul vine de la picioareK ni se pare acum de inteles.
(eflexodiagnosticul
8entru a putea beneficia de reflexoterapie, trebuie ca mai intai sa existe un
reflexodiagnostic. Acesta consta in reperarea punctelor dureroase de la
nivelul zonelor reflexogene, combinat cu informatiile primite din dialogul cu
pacientul ,. )oarte bogate in terminatii nervoase si vasculare, in cazul unor
tulburari, zonele reflexe vor fi sensibile, dureroase la palpare.
"neori durerea este extrem de vie, iar intensitatea este direct proportionala cu
gravitatea sau vec%imea afectiunii organului respectiv. urerea resimtita in
punctele reflexe se explica prin acumularea de toxine in organism, care se
aglomereaza sub forma unor depozite de cristale, cauzind blocaje ale
circulatiei sanguine, dar si energetice.
Examinarea zonelor reflexe trebuie facuta cu mare atentie, deoarece unele
zone pot fi dureroase datorita unor afectiuni locale Abataturi, tumori,
traumatisme, malformatii, boli dermatologiceC. (eflexoterapeutul nu trebuie
sa se substituie total medicului , ci trebuie sa fie constient ca el practica alta
metoda de tratament AnemedicamentoasaC, care poate avea efecte favorabile
acolo unde medicina clasica a esuat.
Masarea zonelor reflexogene afectate pe parcursul mai multor sedinte
determina eliminarea toxinelor. 8rin stimularea circulatiei sanguine, a
activitatii rinic%ilor, a circultiei limfatice, se accelereaza epurarea
organismului de toxine, determind o imbunatatire a starii de sanatate.
(eflexodiagnosticul este esential. e aceea trebuie ales cu mare grija un
terapeut bun, un profesionistP !erapeutului ii sunt necesare solide cunostiinte
de medicina, de anatomie si clinica medicala. Si nu intamplator, tot mai multi
medici au inceput sa combine practica lor medicala traditionala si cu cele
alternative.
Avantajele reflexoterapiei
"nul dintre avatajele reflexoterapiei este si acesta$ oricine poate fi
beneficiarul acestei terapii a piciorului, indiferent de varsta, mai ales ca sunt
putine contraindicatiile - sarcina, infarctul, insuficienta renala acuta, rani sau
infectii cutanate la nivelul labei piciorului.
8ana si bebelusii sunt incantati de un masaj usor al picioruselor, masaj care ii
linisteste si adorm mai usorP
Alte avantaje$
nu este o metoda de terapie toxica;
poate fi efectuata in paralel cu tratamentul medicamentos sau impreuna
cu alte terapii naturiste;
intervine asupra afectiunilor acute sau cronice;
poate fi o excelenta metoda de preventie;
intervine si asupra bolilor care inca nu au manifestari clinice.
(ecomandari
>. Efectueaza cel putin >7 sedinte de reflexoterapie in cateva serii, dupa sfatul
specialistului, daca se doreste o amelioarare sau vindecare. -umarul de
sedinte necesare pentru un tratament variaza in functie de gravitatea
afectiunii. /n cazul afectiunilor acute, ameliorarea se produce dupa <-@ sedinte
de reflexoterapie Auneori si mai repedeC, iar vindecarea dupa cateva
saptamani maxim o luna Atratament zilnicC. 'a afectiunile cronice efectele se
obtin dupa 9 luni de tratament AzilnicC. urata unei sedinte este de <7 minute -
o ora, acestea putand fi efectuate zilnic sau o data la doua zile,. /n cazul
pacientilor care au suferit un infarct, sedinta de reflexoterapie poate fi
efectuata, ocolindu-se punctele care au legatura cu inima. 8rin stimularea
intensa a unui organ, pot sa apara uneori reactii nedorite, care dispar la scurt
timp. Este important ca terapeutul sa informeze persoana aflata la tratament.
intre efectele secundare care pot sa apara, fac parte$
durere accentuata a unui organ, datorita stimularii functiilor sale;
acese de febra;
proeminenta vaicelor, datorita accelerarii circulatiei;
tumefierea gleznelor;
pete vinete pe corp;
ameteli;
greata;
urina isi poate sc%imba culoarea si mirosul Adatorita eliminarii
toxinelorC.
6. 8e perioada terapiei consuma o cantitate de 6l de apa plata.
9. -" consuma alcool, -" se fumeaza si se reduce consumul de cafea in
timpul terapiei.
;. Ec%ilibreaza regimul alimentar.
<. Se evita grasimile, prajelile, dulciuri in exces si consuma din belsug fructe,
legume, sucuri naturale, infuzii din plante medicinale.
Efectele tratamentului /n reflexologie se considera ca depunerile de toxine
sunt principala cauza a imbolnavirii curente. 8utem spune ca depunerile de
toxine in zonele reflexogene ne indica o defectuasa functionare a organului
aflat in corespondenta si nu invers. 8rincipalii factori care conduc la aceasta
acumulare nociva a toxinelor sunt$ modul de viata, de alimentatie, starea
psi%ica, mentala, circulatia sanguina etc. Masajul zonelor reflexe
descongestioneaza musculatura si stimuleaza circulatia sangelui in organele
corespondente zonelor masate, obtinand astfel eliminarea rezidurilor toxice si
alimentarea cu substante energetice si regeneratoare.
Afectiuni tratabile sau ameliorate prin reflexoterapie$
bronsita;
astmul bronsic;
boala %emoroidala;
sindromul diareic sau de constipatie;
enterocolite cornice;
cistite;
boli endocrine;
frigiditatea si sterilitatea, impotenta sexuala;
boli reumatice;
anemii;
afectiuni dermatologice$ acneea, psoriasis;
sinuzite, rinite, faringo-amigdalite;
migrene, nevralgii de trigemen;
obezitatea si celulita.