Calendarul gradinii de legume

Afla mai multe despre:

distanta de plantare, pomi fructiferi, spanac, seminte, sfecla rosie, samanta, patrunjel, lumina,
hartie, in gradina, verde, fructe si legume, toate, incaperi, seminte in
FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele rumoase se pot curata pomii de runzele uscate - in ele se
ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune !unoi" se acopera
cu pamant sapat" sau se aduna zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el !unoi. #e straturile de lan!a casa
se pune !unoi de pasari" cenusa pentru in!rasarea pamantului.

$AR%IE
- replicatul rasadurilor in cuburi sau !hivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp &tomate" ardei"
vinete'
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biolo!ic a le!umelor destinate culturilor de vara &varza"
tomate'
- plantarea in prima (umatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii" conopidei timpurii si !ulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei" verzei si conopidei timpurii" a cepei din arpa!ic si samanta" a
usturoiului de primavara" a morcovului" patrun(elului" spanacului" ridichii de luna" etc.
- in a doua (umatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii" ardeii
- se pre!atesc solariile pentru tomate" ardei" vinete
- se continua prote(area verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem ortat
- se practica supraaltoirea pomilor &unde e cazul' dupa metoda prin despicatura" copulatie sau trian!ulatie
- ertilizarea suplimentara cu azot
- dez!ropatul si demusuroitul vitei de vie
- se ace taierea radacinilor pornite din altoi &taierea de rodire si copcitul'
- in le!umicultura se continua dezinectarea rasadnitelor" solariilor" cu ormalina sau sulat de cupru;
- pomii ructieri se pot stropi cu solutie sulo-calcica" impotriva ainarii; peste ) saptamani se mai ace o
stropire impotriva moniliei" cu o solutie pe baza de cupru. %ot in aceasta luna putem pre!ati terenul pentru
plantarea de noi pomi ructieri* se sapa si se !unoieste pentru a i reavan" apoi" spre sarsitul lunii" se pot
planta.

A#RILIE
- pana la mi(locul lunii aprilie se mai pot planta in !radina*
- radacinoasele &morcovi" patrun(el" pastarnac' in randuri" distanta de )+ cm; salata" spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie" secla rosie si samanta de ceapa;
- de la mi(locul lunii incepe*
- plantatul varzoaselor" !uliei si conopidei;
- semanatul cartoilor preincoltiti la distanta de ,- cm intre randuri" iar pe rand" intre cuiburi" .--/- cm" la
adancimea de 0- cm;
- semanatul asolei" castravetelui" pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca secla rosie la .- cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de /- cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul lorilor anuale" plantatul trandairilor" al daliilor" !ladiolelor" crinilor;
- la sarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat1 2ombinatii bune* morcovi-mazare" semanate alternativ; ceapa-morcov" semanate
alternativ; ceapa-secla rosie-!ulie; carto timpuriu-mazare; carto-asole sau ridiche de luna cu asolea.
2ombinatii rele* ceapa-usturoi; morcov-patrun(el; mazare-asole; castravete-carto;
- 3n livada se uda bine pomii ructieri plantati in primavara si se incepe pre!atirea pentru stropitul lor.

$AI
- incepe plantarea rasadurilor de le!ume. 4om planta rasadurile de ardei" rosii" castraveti" varza" !ulie"
conopida" broccoli" telina" ceapa &din seminte'" praz" vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa aceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante*
5ithane -"+6" 2aptan +6" $erpan -"+6. 5e asemenea" uneltele trebuie dezinectate cu solutie de
2arbeto7 -"/6 sau sulat de cupru )-.6.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie" conopida" broccoli si castraveti se ace numai pe pamant umed"
la o temperatura de ,-0- !rade 2elsius. daca nu a plouat" udati terenul" operatiune care se repeta si dupa
plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa +--8- de zile" timp in care trebuie sa prasiti de ) ori si sa udati din 0- in
0- zile. 2ontrolati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa olositi insecticide daca vor aparea
paraziti* purici" luturi" muste.

IU9IE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de le!ume in luna mai" ai timp doar la inceputul lunii
iunie sa plantezi rasadurile de rosii" ardei si vinete;
- pe soluri ertilizate cu in!rasamant or!anic planteaza conopida" varza de toamna" varza rosie" varza de
Bru7elles" !ulia de toamna si broccoli;
- oloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde" salata" spanac" mazare si !ulioare.
3n vederea iniintarii culturilor duble cureti terenul de resturile ve!etale" sapi si nivelezi pamantul. #oti
cultiva asole" ridichi de toamna" castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea" copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie" continua le!area lastarilor" copilitul si carnatitul &indepartarea varurilor tuturor
lastarilor mai vi!urosi'. 5aca ai timp suicient" aran(eaza runzele vitei in asa el incat ciorchinii sa aiba
mai multa lumina" mai mult soare. Stropeste via contra manei" ainarii si putre!aiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe soara. 5aca runzele nu sunt ridicate pe soara" castravetii nu vor
avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. #livitul" raritul si iri!area zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la le!ume.

IULIE
- Atentie1 Rosiile care incep sa se maneze pot i salvate prin ruperea re!ulata a runzelor si indepartarea
ructelor stricate.

AU:US%
- !rabeste stran!erea cepei" dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- stran!e rosiile pentru sucuri si bulion" dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sarsitul lunii poti incepe recoltarea cartoilor" dupa o prealabila veriicare daca s-au maturat
suicient;
- asolea uscata pentru consum se aduna" se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de
depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua ertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor" ardeilor" verzei de vara" pepenilor !albeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara &imediat dupa ce roua s-a uscat' si se continua recoltarea
piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca stru!urii timpurii" dar atentie" acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti"
caci altel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata" pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii
octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si !roasa" indeparteaza radacinile laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac" morcov si patrun(el" pentru productia de primavara.

SE#%E$BRIE
- acum este momentul stran!erii semintelor pentru primavara. La tomate" se ale! ructele mari" speciice
soiului" sanatoase" coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine" se pun in vase cu apa" unde se spala bine.
5upa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.
Semintele bune se lasa la und" in timp ce semintele seci plutesc la supraata. Semintele bune se spala
bine si se pun la uscat" la soare. 2and s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-ar!intie. 3n medie
la 0- ;! tomate se obtin .--+- ! samanta & in unctie de soi'. La ardei" pentru e7tra!erea semintelor se
taie ructul in (urul coditei" apoi se scot semintele &codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se
desprind semintele'. Acestea se spala in apa" se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in
apa si decantarea apei. Se usuca la umbra" iar semintele se rasira intr-un strat subtire &0-) cm'. 5in cand
in cand se rascolesc cu mana" pentru a se usca mai repede. 2and sunt uscate au o culoare !alben-aurie.
Se pastreaza pana in primavara in pun!i de hartie. 5in 0+ ;! ardei se pot obtine in medie 0-- ! samanta.
La vinete" cand ructele au a(uns la maturitate" se zdrobesc" se toaca marunt" apoi pulpa se pune intr-un
vas cu apa" unde se reaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt
!rele si se lasa la undul apei" separate de cele seci" usoare" care raman la supraata. 2ele bune se
spala" se usuca la umbra si apoi se pun in pun!i de hartie. La castraveti se ale! ructele mari" !albene"
care au a(uns la maturitate. Se lasa la soare 8-, zile" dupa care se e7tra! semintele. Se taie lon!itudinal
ructul si cu o lin!ura se scot semintele" se spala si se lasa in apa. Apoi" dupa cateva ore acestea se
desprind usor de mucila!iile care le incon(oara. Semintele bune raman la undul vasului" se scur!" se
usuca la soare in strat subtire de 0-) cm" cat mai repede" pentru a nu se inne!ri. La salata" semintele
a(un! la maturitate la )+-.- de zile de la inlorire. #lantele se taie" se ac snop" se duc la umbra pentru
uscare. 5upa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar" se vantura si ramane samanta
buna" care se pastreaza in pun!i de hartie. La ceapa" semintele se recolteaza dimineata" pe roua" pentru
a nu se scutura. Se taie cu ti(a intrea!a" se ac snopi mici" se usuca la umbra" dupa care se scutura
capsulele" sa iasa semintele" care sunt de culoare nea!ra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat
subtire.

<2%<$BRIE
- se scot cartoii de toamna;
- morcovii" patrun(elul" pastarnacul se scot pe timp uscat" se zvanta" se curata de runze si se
depoziteaza in pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei" care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smul!e din vre(uri cu tot si se pun la adapost si intuneric" unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele" ardeii" !uliile" morcovii" patrun(elul" pastarnacul" telina;
- se recolteaza !o!onelele" care pot i puse la murat sau pot i depozitate in pivnita sau in incaperi mai
calduroase" unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai
!o!onelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita" curatata si dezinectata;
- se deriseaza terenul de resturile ve!etale si se pre!ateste terenul in vederea ertilizarii;
- se sapa terenul" pe masura ce s-au recoltat ultimele le!ume;
- 9u uita1 #entru a avea le!ume proaspete primavara devreme" este timpul sa le cultivam - ceapa verde
&de stuat'" usturoiul verde" salata" spanacul" loboda" toate acestea rezista bine la temperaturi (oase* se
planteaza rasadul de salata pentru primavara" cu )-. udari obli!atoriu; se seamana morcovii" patrun(elul"
mazarea" ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele" perele" !utuile" nucile" prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru prote(area pomilor tineri de in!het si de rozatoare vom pune runze moarte in (urul lor si le vom
acoperi tulpinile cu saci.

9<IE$BRIE
- pe masura ce !o!osarii se coc" sunt culesi si pusi la borcan;
- secla rosie mai poate i recoltata" curatata de runzele verzi si depozitata in pivnita;
- se mai cule!e porumbul" se taie cocenii si se pun pe oc;
- zarzavaturile vor i recoltate dupa 0 noiembrie" dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelun!i viata. < lucrare care da bune
rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de re!enerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta
lucrare se ace ie in toamna premer!atoare re!enerarii" ie primavara" inainte de intrarea pomilor in
ve!etatie" si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol" adanc de 8--=- cm
si lat de 8- cm. %oate radacinile se taie cu ierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu
pamant amestecat cu in!rasaminte. #entru un pom se socotesc 0+- ;! !unoi de !ra(d bine putrezit" . ;!
superosat si 0 ;! sare potasica. santul se umple pe trei serturi" se toarna 0- caldari de urina de !ra(d
subtiata cu apa &0 parte urina si .-/ parti apa'. 5upa udat santul se umple deinitiv cu pamant. La pomii
batrani se ace o scurtare oarte puternica a ramurilor de schelet astel incat (umatate din lun!imea lor se
taie. %rebuie insa sa respectam cateva re!uli la taierea de intinerire* 0' punctul din care se ace scurtarea
ramurilor trebuie sa se ale deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; )' in locul unde se
ace taierea" ramura nu trebuie sa ie au !roasa de =-0- cm. #entru asi!urarea unei incarcaturi normale
de ructe pe pom" este bine sa se aca si rarirea ramurilor de rod" stiut iind ca distanta normala intre ele
este de 0--)- cm. %rebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala" acestea iind considerate cele mai
bune.
Protectie naturala:
Dupa cum se stie legumele nu au intotdeauna flori foarte atragatoare care sa faca insectele
doritoare sa le viziteze si polenizeze in acelasi timp. Deci un pic de ajutor in acest sens nu le
strica. Asigurati-va ca albinele vor gasi usor plantele cu legume, plantand printre ele flori cu
concentratie mare de nectar sau cel putin cu niste culori atragatoare de genul albastru, galben sau
alb. Florea-soarelui, dar si nemtisorul sau pintenasul, carciumaresele, menta, planta cosmos si
sangele voinicului sau latirus sunt optiuni perfecte pentru atragerea polenizatorilor.

Nu toate insectele sunt daunatoare pentru gradina de legume, de exemplu buburuzele sau
gargaritele de gradina sunt perfecte pentru a mentine un echilibru in numarul si speciile de
insecte care populeaza spatiul verde. Folositoare sunt si libelulele. Daca le oferiti plante ca
patrunjelul, mararul, coriandru si flori din familia aster veti atrage insecte care sa va protejeze
straturile de legume.

Daca doriti sa folositi plante care sa va apere culturile de daunatori puteti incerca cu levantica
pentru a tine la distanta fluturii de varza, cu planta limba mielului veti distruge daunatorii
rosiilor, muscata pletoasa e perfecta pentru a indeparta buburuzele japoneze, gandacii de
Colorado care ataca cartofii sunt dezarmati de prezenta levanticai, iar salvia va poate salva de
prezenta musculitelor de morcovi si insectelor de varza.