1

Cuprins



Introducere....2

I. Ingineria Genetic.4

II. Bioetica i perspectiva cretin...7

III. Perspectiva cretin asupra eticii biomedicale.13

IV. Linii cluzitoare pentru abordarea problemelor bioetice15

Concluzii17

Bibliografie..18









2

Introducere

Dumnezeu a creat lumea, tot ceea ce exist, din nimic, cu puterea Cuvntului Su i a
privit Dumnezeu toate cte a fcut i iat erau bune foarte . La sfrit a creat pe om, pe care l-a
pus stpn peste toate cte le crease, cci pentru El le crease pe toate.
Dar omul nu vrea nici azi s i neleag adevratul rol pe care i l-a ncredinat Dumnezeu, acela
de a-L cunoate, iubi i slvi pe El i de a primi viaa venic (Cf. Deut. 6,5; Mt. 5, 37-39; Mc.
12, 30-31; Ioan 17,3 .a.) n dar pentru mplinirea scopului su. Omul, ... omul incearc, mai cu
sem n zilele noastre, s se joace de-a Dumnezeu, sa-L nfrunte pe Dumnezeu i chiar s nege
existena lui Dumnezeu, pierznd venicia.
S-a artat c expresia cea mai autentic a revoluiei tehnico-tiinifice contemporane
sunt descoperirile genetice, descoperiri ce au pus bioetica n situaia paroxist a semnificaiilor
umanecci cercetrile genetice pot fi surse de angoas public att pentru viaa privat,
pentru individ, dar i pentru comunitate .
Ingineria genetic, bine cunoscut deja, se ocup cu cercetarea, n vederea modificrii
codului genetic n care este nscris toat informaia ereditar prin care se transmit
caracteristicile celulelor vii. Ingineria genetic mai este numit, uneori, i modificare genetic,
transformare genetic sau transgenez, iar produsele obinute poarta numele de
organisme modificate genetic sau organisme transgenice. Ca tehnic obinuit, n ingineria
genetic, se urmrete nlocuirea, modificarea, sau adugarea de informaii genetice la nivel
celular, urmrindu-se schimbarea caracteristicilor naturale ale celulelor i organismelor prin
acionare asupra genelor (segmente de ADN) care sunt aezate, asemenea unor mrgele, de-a
lungul cromozomului.
Cromozomii sunt structurile din interiorul celulelor, care transmit informaia genetic sub
forma ADN (acid dezoxiribonucleic), ce deine informaia genetic dintr-o celul. O molecul de
ADN este format din dou fii alctuite din subuniti de nucleotide care conin fiecare unul
dintre cei patru compui de baz: adenina, guanina, citosina i timina. Aceti compui de baz ai
ADN-ului se cobin n secvene ce ofer codul genetic unic, specific fiecrui individ.
Organismul uman are 46 de cromozomi n fiecare celul, cu excepia ovulului i a
spermatozoidului, care conin fiecare numai 23 de cromozomi. Totalitatea genelor stocate ntr-un
organism, este cunoscut sub numele de genom.
3

Prin combinarea lanurilor ADN la plante i animale s-au putut obine exemplare ce au
dezvoltat caliti deosebite cum ar fi rezistena sporit la boli i o mai bun conservare n timp. n
industria farmaceutic s-au obinut produse pentru tratarea sau doar ameliorarea unor boli
ereditare, cum e insulina i interferonul, care este de 200 de orimai ieftin dect cel extras din
sngele uman.
Uneori denumita si filosofie morala, etica se preocupa cu ceea ce este corect si gresit
din punct de vedere moral.Termenul se aplica, de asemenea, oricarui sistem sau teorie cu valoare
morala. Unii autori considera ca etica se ocupa de ceea ce este bine (adica de valorile si virtutile
pe care omul ar trebui sa le cultive) si ceea ce este corect (adica care sunt indatoririle morale ale
omului).
1
Se poate vorbi despre etica o data cu introducerea primelor coduri morale.
Aproape fiecare societate umana are un mit care explica originea moralitatii. La muzeul
Louvre din Paris exista o coloana babiloniana cu un relief reprezentandu-l pe zeul soare
Shamash, inmanand codul de legi lui Hammurapi. In Protagoralui Platon, este o relatare mitica
despre felul cum Zeus, fiindu-i mila de oamenii care traiau in conditii vitrege in grupuri mici, a
dat acestora un sens moral si capacitatea de a da legi si a face dreptate, astfel incat acestia sa
poata trai in comunitati mai mari si sa coopereze intre ei. In Vechiul Testament, este relatat
modul in care Dumnezeu i-a dat lui Moise cele zece porunci pe Muntele Sinai.
Punctul comun intre acestea este dat de atribuirea unei origini divine acestor coduri
morale, pentru a se asigura cea mai profunda motivatie a respectarii lor. Legatura dintre
moralitate si religie a fost atat de stransa, incat s-a considerat ca nu poate exista moralitate fara
religie. In conformitate cu aceasta abordare, etica nu este un domeniu independent de studiu,
devenind, de fapt, teologie morala.
2
Emil Brunner defineste etica crestina astfel: stiinta
conduitei umane, asa cum este ea determinata de conduita divina, iar Georgia Harkness
considera etica un studiu sistematic al modului de viata exemplificat si invatat de Isus, aplicat la
problemele si deciziile cotidiene ale existentei umane.
3





1
Arthur F. Holmes, Ethics Approaching Moral Decisions, InterVarsity Press, 1984, p.10.
2
Encyclopaedia Britannica 2001, s.v. Origins of ethics.
3
Henlee H. Barnette, Introducing Christian Ethics, Broadman Press, Nashville, Tennessee, 1961, p.3.
4

I. Ingineria Genetic

Comparativ cu metodele clasice de ameliorare, transformarea prin ingineria genetic
prezint, cel putin, doua avantaje: oferirea posibilitii introducerii unui singur caracter la o
varietate, deja evaluat ca performant; iar cea de a doua, gena transferat poate proveni din
orice surs, ceea ce extinde, practic, n mod nelimitat, posibilitatile de ameliorare.
Exist, ns, i unele dezavantaje ce pot fi observate n domeniul agronomic i mai cu seam la
fructele i legumele modificate genetic, inevitabil, prin dezvoltarea unor caliti (n mod
artificial) se pierd altele cum ar fi: gustul i valoarea nutriional, dau natere la diverse reacii n
organismul celor ce le consum S privim spre statele dezvoltate Oare de ce se pune pre
din ce n ce mai mare pe produse naturale, biologice, nemodificate genetic?
Totui manipularea nechibzuit a materialului genetic sau tehnologia numit mbinarea genelor,
a plantelor, animalelor sau fiinelor umane poate avea consecine dezastruase pentru ntreaga
populaie.
Clonarea (de la gr. germen, vlstar), n laborator termenul s-a aplicat iniial
tulpinilor sau coloniilor de bacterii ce provin dintr-o singur celul, apoi el s-a folosit pentru a
desemna transferul nucleului celular dintr-o celul n alta denucleat. Un alt termen similar
clonrii este i eugenia care desemneaz tiina ce are ca scop mbuntirea materialului
genetic uman prin ajustarea factorilor de mediu i a condiiei umane n general
Interesul pentru inginerie genetic i clonare se datoreaz experienelor efectuate n 1954 de
ctre R. Briggs i T.J.King prin eliminarea unui ovul i nlocuirea cu nucleul unei celule
somatice . Experiena a reuit n 1979 cnd au aprut primele animale identice genetic. Astfel
c n 1983 a fost clonat un oarece, apoi peti i n 1997 s-a reuit clonarea oiei Dolly.
Prin clonare se ajunge la producerea de organisme identice din punct de vedere genetic. Pentru a
se ajunge aici e necesar prelevarea unei mostre de ADN dintr-o celul adult i plasarea ei ntr-
un ovul nefertilizat al crui ADN a fost nlturat. Celulele sunt apoi supuse unui oc electric, prin
care le face s fuzioneze, apoi ncepe diviziunea celular.
n mod normal, natural, n urma fecundrii, genele se combin dup reguli ale
matematicii combinatoriale, iar n cazul genomului uman se poate ajunge la un numr de 10500
000 de noi combinaii posibile, ceea ce d natere la un unicat genetic, fiziologic, fizionomic i
5

psihologic. Prin clonare, ns, se d natere unei fiine genetic identice reducmdu-se practic la
unitate ntreaga biodiversitate.
Celulele n stadiu primar sunt celulele aflate n primele lor stadii de via, acestea putnd
deveni orice tip de celul; acestea solicit un interes deosebit ntruct ele pot deveni organe
pentru transplant sau ar putea fi utilizate pentru vindecarea unor organe afectate de diferite boli.
Aceste celule n stadii primare provin fie din celule embrionare n stadiu primar, fie din esuturi
adulte n stadiu primar (acestea fiind cele menite s nlocuiasc celulele care mor). Aici bioetica
se confrunt cu o problem foarte grav: ntruct celulele embrionare n stadiu primar sunt mai
uor de manipulat, ele sunt cele mai folosite. Dar acestea se recolteaz prin dezmembrarea unui
embrion din cei neutilizai pentru fertilizarea artificial, embrion ce ar fi putut fi o nou via.
Oare nu seamn acest lucru cu avortul?
Mai mult nc, ntr-o experien de clonare se lucreaz cu foarte muli embrioni din care
nu supravieuiesc dect 1-7% deci iat la cte omucideri contribuie toi aceia care doresc
dezvoltarea cu orice pre a clonrilor umane, mpotrivindu-ne Bunului Dumnezeu prin
mpotrivirea ordinii lsate de El, de amestec natural de gene, procrearea.
S-a observat c dac modificarea genetic a celulelor somatice afecteaz doar anumite
individualiti, orice modificare a celulelor reproductive va fi motenit de generaiile
urmtoare. Consecinele spirituale i fizice ale unei asemenea manipulri sunt uluitoare.
n urma amplorii pe care a luat-o cercetarea n acest domeniu n ultimii ani, ne vom trezi, n
curnd cu cupluri ce vor putea decide, nainte de a avea un copil, ce gen ar dori s adauge i ce
s ndeprteze, apare comarul copiilor proiectai. Aceasta poart denumirea de terapie
genetic i implic examinarea prinilor n devenire pentru a se vedea dac exist riscul de a
moteni anumite defecte genetice. Exist temerea c acest aspect ar putea dezbina rasa uman,
prin crearea genetic a unei rase superioare, cu toate genele bune, care s nu sufere de nici un fel
de maladie dar reversul ar fi i crearea unei subrase genetice, lsate n voia sorii.
Este foarte probabil c, n viitorul apropiat, prinii vor putea decide nlturarea din embrion a
unor gene nedorite, generatoare de boli crend astfel copii mai sntoi. Dar ce ne vom face cu
faptul c un astfel de tratament genetic e foarte scump, deci doar cei cu bani vor putea avea n
mn viaa i moartea; standardele i limitele ingineriei genetice vor fi stabilite tot pe criteriul
profitului; examinarea genetic ar putea deveni o obligativitate legal ceea ce va duce la
obligativitatea (la fel de legal) a avortului, aadar crima, n cazurile ce nu vor putea fi
6

rezolvate genetic; s-ar putea ajunge ca prin examinarea genetic a unui viitor cuplu s se ajung
la constatarea c dnd natere urmailor lor s-ar produce o slbire a fondului genetic uman, caz
n care s-ar putea interzice, prin lege, cstoria celor doi; n cazul n care prinii sunt purttori de
gene anormale s-ar putea ajunge la sterilizare obligatorie...
Nu vi se pare c prea ne jucm de-a Dumnezeu? i s nu uitm c Dumnezeu le-a fcut
pe toate bune foarte, iar noi nu-L vom putea substitui, cci aflndu-ne n eroare, vom grei cu
siguran. Omul se consider stpnul creaiei, capabil sa-i rstoarne legile, spre a-i stoarce
beneficiile. Dar aceast ncredere prea mare n forele sale proprii se va ntoarce mpotriva sa i
chiar a planetei. Biologia vrea s regndeasc viaa, s o controleze. Medicina vrea s
controleze viaa din momentul fecundaiei pn n cel al morii. Genetica i propune s
controleze destinul uman, dirijndu-i evoluia. Nu ne va mira c programul numit Biologie fr
frontiere ar putea s transforme omul ntr-un animal sau n supraom, cu tineree mult
prelungit. Spectaculoase sunt i dorinele americanilor de a-l clona pe Elvis, iar organizaia
Cretinii pentru clonarea lui Iisus doresc s cloneze cte un Iisus pentru fiecare persoan
care vrea unul. Astfel c dac ai o ntrebare pentru Dumnezeu poi s suni, pur i simplu acas,
i s i-o adresezi. Atunci ar fi paradisul pe pmnt n concepia lor.
Constatnd imperfeciunile noastre, cu siguran se vor face greeli, iar n acest caz, cine
i va asuma responsabilitatea pentru bombele genetice (dezastre ecologice, epidemii i mutaii
genetice) rezultate din aceste greeli?!? Astfel s-ar ajunge la producerea unei sub-specii
humanoide spre a servi drept o clas de sclavi.
S-a pus marea ntrebare dac avem sau nu dreptul de a clona oameni i la aceasta s-au
rspuns urmtoarele: Convenia European a Drepturilor Omului s-a opus vehement; Biserica se
opune i ea punnd urmtoarea problem: de unde i ia clona sufletul?, ntrebare care rmne
fr rspuns. Alt problem este faptul c clonele sunt oameni creai de oameni, dar oamenii nu
pot crea nici o singur celul, cci doar Dumnezeu e Dttorul vieii. Alt ntrebare care se pune
este n legtur cu identitatea celui clonat: Ce simte un om care afl despre sine c nu e fiul
unui tat i al unei mame, ci clona cuiva?
Prin clonare s-ar crea un dezechilibru ntre oameni n sensul c unii ar fi mai genii, iar
alii mai sclavi, unii ar fi stpni, iar alii robii lor Astfel c nu se mai poate vorbi de omul care
poart n sine chipul i asemnarea cu Dumnezeu. n fond ar trebui s ne mpotrivim categoric,
cel puin clonrii umane, ca o bun urmare a moralei cretine.
7

II. Bioetica i perspectiva cretin

Etica este n general divizata n trei subdiscipline majore : metaetica, etica normativa si
etica aplicata.
Metaetica se axeaza pe problemele legate de natura conceptelor si judecatilor morale.
Etica normativa se preocupa in principal cu stabilirea standardelor sau normelor de conduita si
este de obicei asociata cu teoriile generale cu privire la cum ar trebui sa traiasca cineva. Una din
problemele centrale ale eticii normative moderne este legata de intrebarea daca actiunile umane
trebuie judecate ca fiind corecte sau nu doar dupa consecintele lor. In mod traditional, teoriile
care judeca actiunile doar luand in considerare consecintele lor sunt cunoscute ca fiind
teleologice, iar cele care judeca corectitudinea unor actiuni dupa conformitatea lor cu un
principiu sau regula formala, se numesc deontologice.
Cel mai mare interes insa, este suscitat incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-
lea, de catre etica aplicata. Aceasta reprezinta aplicarea teoriilor normative la problemele morale
practice. Etica aplicata nu este un domeniu de cercetare total nou. Inca incepand de la Platon,
filosofii morali au fost preocupati de probleme practice precum suicidul, abandonul copiilor,
tratamentul femeilor si comportamentul potrivit pentru oficialii publici.
Filosofii crestini, in special Augustin si dAquino au fost preocupati cu intrebari despre
justetea razboiului, daca exista sau nu justificare pentru minciuna, daca era corect ca o femeie
crestina sa comita suicid pentru a evita un viol. Hobbes a avut un scop practic in scrierea
Leviathanului, iar Hume a scris despre etica suicidului. Preocuparile practice au continuat cu
utilitaristii britanici: Bentham a acoperit o paleta incredibil de mare de subiecte, iar Mill a fost
laudat pentru eseurile sale asupra libertatii si asupra supunerii femeii.
In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa, au devenit proeminente chestiunile legate
de egalitatea rasiala si sexuala, drepturile omului si justitie, precum si cele legate de valoarea
vietii umane, care au dat nastere unor controverse cu privire la avort si eutanasie. In stransa
legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de dezvoltarea tehnicilor de reproducere,
cum ar fi fecundarea in vitro, bancile de sperma , manipularea genetica si clonare. De aceste
probleme se ocupa bioetica.
Desi se considera de obicei ca bioetica a aparut ca urmare a dezvoltarii sistemelor de
sustinere a vietii, a dezvoltarii tehnologiilor reproductive si a miscarilor pentru drepturile
8

pacientului, conceptul de bioetica se poate recunoaste inca din vremuri stravechi in toate tarile.
4

Fiecare tara a avut reglementari cu privire la avort, infanticid, uciderea batranilor etc. De pilda,
in Sparta, la Roma, practica uciderii celor slabi si a copiilor nascuti cu malformatii era legalizata.
Tot asa, unele popoare primitive considerau drept o datorie uciderea unui nou-nascut, in anumite
situatii: erau omorati slutii, bolnavii, copiii care, dupa unele indicii, erau socotiti aducatori de
nenorocire (gemenii nascuti cu dinti).
5
De asemenea, in Japonia, prin Mabiki, copiii handicapati
erau lasati sa moara ori erau ucisi, lucru care se intampla in majoritatea culturilor stravechi.
6

Cuvantul bioetica a fost pentru prima oara folosit in Anglia, in anul 1970, de catre
Potter si Hellegers, cu referire la etica mediului, respectiv la etica medicala
7
si provine din limba
greaca (bios- viata si ethos- morala). Trebuie remarcat insa faptul ca inainte de introducerea
acestui termen de catre cei doi , inca din anul 1969, aparuse faimosul Hastings Center sub
influenta filosofului Daniel Callahan si psihiatrului Willard Gaylin, care se ocupau cu studierea
si elaborarea de norme, mai ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale, fara insa a
folosi termenul de bioetica.
8

Conform Dictionarului Oxford, bioetica este disciplina care studiaza problemele etice
rezultate din progresele medicinei si biologiei. Pentru Marie Luce Delfosse, filosof din Namur ,
bioetica este spatiul in care sunt examinate din punctul de vedere al mizelor etice si al
articulatiilor lor sociale , practicile efective si virtuale, legate de stiintele vietii.
9
Coen considera
bioetica o problema a limitelor, a inceputului vietii si a sfarsitului vietii , a acelor momente
imponderabile cand totul este posibil: si continuarea vietii si disparitia ei.
10
In editia din 1995 a
Encyclopedia of Bioethics, W.T.Reich dadea urmatoarea definitie bioeticii: Bioetica este
studiul sistematic al dimensiunilor morale inclusiv viziunea morala, deciziile, conduita, liniile
directoare etc ale stiintelor vietii si tratamentelor sanitare, cu folosirea unei varietati de
metodologii etice intr-o abordare interdisciplinara.
11
Claudiu Dumea considera ca cea mai

4
Darryl Macer, Bioethics for the People by the People, Eubios Ethics Institute, Christchurch, 1994, p. 20.
5
Nikolai Losski, Condiiile binelui absolut Bazele eticii, Ed. Humanitas, Bucureti, 1997, p. 102-103.
6
Darryl Macer, Eubios Journal of Asian and International Bioethics, nr.5/1995, p. 144-146.
7
Ibidem, p.146.
8
Elio Sgreccia i Victor Tambone, Manual de bioetic, Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucureti, 2001, p.4.
9
Constantin Maximilian., Fascinaia imposibilului - Bioetica, Ed. Editis, Bucureti, 1994, p.6.
10
Ibidem, pg.7.
11
Elio Sgreccia i Victor Tambone, op. cit., p. 14.
9

potrivita definitie data bioeticii este urmatoarea: Bioetica este studiul sistematic sau stiinta
comportamentului uman in cadrul stiintelor vietii si al ingrijirii sanatatii, cand acest
comportament este examinat la lumina valorilor si a principiilor morale.
12

Pentru cei mai multi, campul de actiune al bioeticii ar trebui sa se limiteze la:
Inginerie genetica
Procreatie asistata medical
Avortul terapeutic
Diagnostic prenatal, diagnostic postnatal, sfat genetic
Experientele pe fiintele umane
Eugenia, inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic
Terapia indarjita
Eutanasia - dreptul de a muri demn
Dreptul la adevar - cat trebuie comunicat bolnavului
Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si intersexualitatile,
indeosebi transsexualitatea.
In conditiile in care omul a devenit stapan al procreatiei, ereditatii si creierului, la
rigoarea rece a stiintei trebuie adaugate si caldura vietii si profunzimea reflectiei inspirate de
dragostea pentru om. Arta de a dirija cercetarea stiintifica prin bioetica devine un gardian al
aplicarii acestor cuceriri la om.
13

Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care trebuie
judecate problemele ridicate mai sus, ci bazandu-se pe principiile puse la dispozitie de alte
discipline, de traditia culturala si de contextul socio-cultural, ea a devenit o disciplina normativa,
in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor ei, a eficientei si perspectivelor lor pentru
viata si promovarea acesteia. Din nefericire, ea nu apeleaza in mod direct la concursul pe care
morala crestina i l-ar putea da, in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a
principiilor de care trebuie sa tina cont performantele acestuia in materie de viata. Or, omul de
stiinta nu scapa preocuparilor lui Dumnezeu, deci nici moralei crestine care, la randul ei, se

12
Claudiu Dumea, Omul ntre a fi sau a nu fi Probleme fundamentale de bioetic, Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice, Bucureti, 1998 , p. 5.
13
Gh. Scripcaru, Bioetica, tiinele vieii i drepturile omului, Ed. Polirom, Iai, 1998, p. 19.
10

intereseaza de toate temele care constituie obiectul bioeticii, pronuntandu-se asupra lor, pe baza
ratiunii luminate de Duhul Sfant, si a revelatiei divine.
Finalitatea bioeticii este reprezentata, in acceptiunea seculara, de analiza rationala a
problemelor morale legate de biomedicina si de conexiunea lor cu dreptul si cu stiintele umane.
Aceasta implica elaborarea de linii etice bazate pe valori ale persoanei si pe drepturile omului,
respectand toate confesiunile religioase, printr-o fundamentare rationala si metodologica
adecvata stiintific.
14
Dintr-o perspectiva crestina, finalitatea bioeticii este reprezentata de
aplicarea principiilor Scripturii la problemele biomedicale. Liniile etice care trebuie elaborate
sunt bazate pe voia lui Dumnezeu, sunt absolute, prescriptive si deontologice.
Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica. Una dintre acestea, legata
de avort si eutanasie, este daca calitatea vietii umane poate fi invocata in deciziile de intrerupere
a vietii sau de incetare a eforturilor de prelungire a ei. Deoarece stiinta medicala permite astazi
pastrarea in viata a unor copii handicapati, care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa
nastere, medicii sunt deseori pusi in situatia de a decide, in fiecare caz, daca sunt sau nu intrunite
conditiile unui standard de calitate a vietii. Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea
Britanie, cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut, suferind de
sindromul Down. Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca parintii nu doreau ca acel
copil sa traiasca si de aceea, medicul i-a administrat un narcotic letal. Drept urmare, medicul a
fost achitat.
Un caz similar a starnit controverse in SUA. In ciuda controverselor si eforturilor
oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor handicapati , nici in
Marea Britanie, nici in SUA si nici in alte tari, nu exista un consens cu privire la decizia ce
trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un handicap foarte grav. La fel stau lucrurile si in
cazul deciziei de a pune capat vietii unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila. Se
pune intrebarea daca calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata
si cine ar trebui sa ia decizia.
Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si medicina. In
1978, nasterea primului copil conceput in afara corpului uman, a initiat o dezbatere cu privire la
etica fertilizarii in vitro. Aceasta a condus in curand la intrebari legate de congelarea embrionilor

14
Elio Sgreccia i Victor Tambone, op.cit., p. 15.
11

umani si ce ar trebui facut cu ei daca , asa cum s-a intamplat in Australia, in 1984, parintii ar
muri.
O alta controversa in acest domeniu, este legata de mamele surogat, care sunt inseminate
cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului respectiv. Din punct de
vedere etic, se pune intrebarea daca este corecta acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute
uterul in scopuri materiale si ce se intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze
copilul.
Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria genetica. Probabil
aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI. Incercarile tot mai dese de clonare a
oamenilor, dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale, reprezinta o noua
provocare pentru bioetica.
Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea
fundamentelor vietii, ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise privind
comportamentul lor fata de ceea ce numim viata. Bioetica preia o serie de elemente si de
principii din biologie si medicina, din deontologia medicala, dar si din alte discipline si domenii
de activitate (cum ar fi: filosofia, sociologia, psihologia, dreptul) si pe baza lor, clarifica deciziile
si alegerile posibile din punct de vedere tehnic, in biologie, genetica si medicina.
La ora actuala, cateva paradigme de bioetica comparata privesc :
Respectul persoanei supuse cercetarii, indiferent de statutul acesteia;
Acordul opiniei publice privind cercetarea;
Efectuarea sa in institute specializate;
Confidentialitatea rezultatelor;
Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor;
Contentia asupra rezultatelor-succese;
Valorificarea euristica a eventualelor erori, ca si profesiunea de credinta fata de ele,
cu asumarea riscurilor, dupa posologia lor prealabila.
15

Transcendenta persoanei, valoarea fundamentala a vietii, omul vazut ca un tot unitar,
format din trup, suflet si duh rezultat din sinteza valorilor fizice, psihologice si spirituale
raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si societate, o conceptie personalista si

15
Gh. Scripcaru, op.cit., p. 60.
12

de comuniune a iubirii conjugale, constituie puncte de referinta solide pentru bioetica.
16
Aceste
valori trebuie sa constituie liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele
generate de dezvoltarea stiintei biomedicale, care astazi pare animata de un entuziasm optimist al
progresului, uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control, de prevenirea relelor
tipice societatii tehnologice, generate de exploatarea ecologica.
17





















16
Elio Sgreccia i Victor Tambone, Manual de bioetic, Arhiepiscopia Romano-Catolic de Bucureti, 2001, p. 17.
17
Ibidem, p. 18.

13

III. Perspectiva cretin asupra eticii biomedicale

Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu, conform
abordarii crestine, progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe Dumnezeu.
Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana, nu pentru a crea viata. Crestinii
cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii. De aceea, trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu, nu sa
ne jucam de-a Dumnezeu. Tratamentul ar trebui sa fie voluntar, nu obligatoriu. Scopul medical
este de a ameliora suferinta umana, nu de a crea viata. Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra
viata, nu de a o manipula. Pe scurt, rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic, nu
eugenic.
Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele:
- Suveranitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen. 1:21) si omul e
creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen. 1:27). Acest lucru inseamna ca omul are atributele unei
persoane, asa cum le are si Dumnezeu. Cu alte cuvinte, omul este o fiinta personala, ceea ce
inseamna in primul rand o fiinta relationala, apoi este o fiinta rationala, care gandeste, este de
asemenea o fiinta volitionala, care alege si o fiinta emotionala, care simte.
18
Dumnezeu
controleaza atat viata, cat si moartea. El da viata si tot el o ia (Iov 1:21). Omul este din tarana si
in tarana se intoarce (Gen.3:19). Fiind creat de Dumnezeu, omul ii apartine lui si de aceea nu are
dreptul de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane.
19

- Demnitatea omului. Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, este
coroana creatiei Lui. De aceea, a ucide un om este un pacat extrem de grav, intrucat e un afront
adus direct lui Dumnezeu. Aceasta demnitate a vietii umane, ce rezulta din asemanarea omului
cu Creatorul Sau, include corpul sau, care trebuie ingrijit (Efeseni 5:29) si chiar ingropat cu
respect, anticipandu-se invierea sa ulterioara (1Cor.15).
20

- Sacralitatea vietii. Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu. Din moment ce
Dumnezeu e sfant (Lev.11:44), iar noi am fost facuti dupa chipul sau, inseamna ca intr-un anume
fel, noi impartasim asemanarea lui morala. Aceasta sacralitate a vietii, care reflecta in mod unic
caracterul lui Dumnezeu, este baza unei atitudini pro-viata, incepand de la conceptie si pana la

18
Larry Crabb, nelegnd oamenii, Ed. Shalom, Oradea, 1998, p. 98-106.
19
Norman L. Geisler, op.cit., p.180
20
Ibidem, p. 182.
14

moarte. Nu conteaza cat de desfigurat ar fi un om, acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si
merita sa fie tratat ca un lucru sacru, asa cum este. Toate marile religii sustin ca viata este
inviolabila toate interzic uciderea semenilor nostri. Imperativul este regasit si in juraamantul
hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor. Nu numai atat. Viata trebuie
aparata chiar si atunci cand devine nesigura. Pornind de aici, eticianul E. W. Keyserlingk
considera caracterul sacru al vietii, fiind singurul principiu important din univers, care nu
cunoaste nici o restrictie si nici o exceptie.
21
Nu exista viata lipsita de calitate, cum afirma etica
utilitariana. Viata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui
Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau care este unicul
sau scop.
22

- Dragostea agape. Dragostea este esenta eticii crestine, intrucat Isus a spus ca aceasta
este cea mai mare porunca (Mt. 22:37-39). De aceea, e necesara aplicarea acesteia fata de fiintele
umane in fiecare aspect al vietii, si mai cu seama in problemele biomedicale.

















21
Constantin Maximilian et al., Noile frontiere Introducere n bioetic, p. 69.
22
Claudiu Dumea, op.cit., p.20.
15

IV. Linii cluzitoare pentru abordarea problemelor bioetice

Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare. Din principiul demnitatii si
libertatii deriva principiul autonomiei, care impune consimtamantul in deplina cunostinta de
cauza. Pacientul trebuie informat cu privire la natura si posibilele consecinte ale tratamentului
sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul. Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-
si da consimtamantul, nu ar trebui sa i se aplice nici o procedura medicala, cu exceptia celor
necesare pentru prezervarea vietii. Un tratament fortat, indiferent cat de benefic ar fi pentru
societate, este imoral.
- Este corecta permiterea mortii naturale, atunci cand ea apare. Este o mare diferenta intre
a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara. Prima este totdeauna gresita. Ultima poate
fi justificata in anumite conditii. A lua viata cuiva este crima, insa a-i ingadui acestuia sa moara
din cauze naturale, poate fi un act de mila.
- Nu exista datoria de prelungire a mortii. Biblia declara ca atat pacatul prin comitere cat
si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 4:17). Astfel, a nu preveni moartea cuiva, este echivalent
cu a o produce. In acest sens, omul are datoria de a prelungi viata umana, iar daca sunt
disponibile mijloace tehnice si medicale, acestea trebuie folosite corect. Nu trebuie confundata,
insa, datoria de a prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea.
- Folosirea mijloacelor artificiale si naturale. Trebuie facuta orice incercare de a prezerva
viata umana, prin toate mijloacele disponibile. Evident, nimeni nu ar trebui sa fie privat de hrana,
apa si aer, intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi echivalenta cu cauzarea mortii, adica
cu comiterea unei crime. Daca exista mijloace tehnologice disponibile, acestea ar trebui folosite
pentru prezervarea vietii. Acestea nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea.
- Incurajarea mijloacelor contraceptive. Mijloacele contraceptive reprezinta doar o
metoda de limitare a nasterii, nu una de ucidere a copiilor nenascuti, cum este in cazul avortului.
Bineinteles, exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor abortive, intrucat duc in mod
direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta umana): pastila contraceptiva de a doua zi,
dispozitivul intrauterin.
Corectarea vietii este justificata, insa nu si crearea ei. Traim intr-o lume imperfecta,
devenita astfel din pricina pacatului omului. De aceea, nu este gresit sa cautam sa corectam
anumite imperfectiuni. Totusi, este o mare diferenta intre a corecta imperfectiunile umane si a
16

crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte. Usurarea suferintei umane, rezultate in urma caderii
in pacat, este o datorie morala, dar fabricarea de fiinte umane nu este.
23

Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate
raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic.



























23
Norman L. Geisler, op.cit., p. 180-184.
17

Concluzii

Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli. La unul
dintre acestia se gaseste perspectiva crestina, iar la celalalt perspectiva umanista seculara. Ultima
neaga faptul ca exista un Creator, ca lumea a fost creata si ca exista niste legi date de Dumnezeu.
Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in principal un animal superior, dotat cu inteligenta
superioara, iar aceasta inteligenta poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana. De aceea,
umanistii seculari favorizeaza avortul, eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de
indeplinire a acestui scop.
In contrast cu etica biomedicala umanista, crestinii cred ca Dumnezeu a creat oamenii
dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva demnitatea si sanctitatea
vietii umane. De aceea, din punct de vedere crestin, obligatia omului este de a-L sluji pe
Dumnezeu, nu de a se juca de-a dumnezeu. Omul este doar custodele vietii, nu creatorul ei. De
aceea, interventiile medicale trebuie sa fie corective nu creative. Noi trebuie sa reparam viata, nu
s-o reconstruim. Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers.
Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului, Dumnezeu a dat anumite principii care sa
ghideze prioritatile morale:
24

Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create, in care faptele sunt
incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu.
Fiecare viata are valoare: atat a animalului cat mai ales a omului.
Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul de protectie
ce li se cuvine.
Este absolut interzisa uciderea unui om, acesta avand dreptul inviolabil de a nu fi ucis.
Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om dupa
chipul si asemanarea Sa. Despre aceasta Westermann spunea: faptul ca omul e creat dupa
chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului, ci inseamna ca Dumnezeu a creat
omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane pot avea o istorie cu Dumnezeu. Chipul lui
Dumnezeu se manifesta doar in relatia individului cu Dumnezeu.
25


24
David Atkinson, Pastoral Ethics A Guide to the Key Issues of Daily Living, Lynx Communications, Sandy Lane
West Oxford, England, 1994, p.204-205.
25
Ibidem, p.205.
18

Bibliografie

1. Biblia sau Sfanta Scriptura, Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova,
2001.
2. Arthur F. Holmes, Ethics Approaching Moral Decisions, InterVarsity Press, 1984.
3. Claudiu Dumea, Omul ntre a fi sau a nu fi Probleme fundamentale de bioetic, Editura
Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Bucureti.
4. Constantin Maximilian, tefan Milcu, Sylvain Poenaru, Noile frontiere Introducere n
bioetic, Ed. Pan-Publishing House, Bucureti, 1995
5. Constantin Maximilian., Fascinaia imposibilului - Bioetica, Ed. Editis, Bucureti, 1994.
6. Darryl Macer, Bioethics for the People by the People, Eubios Ethics Institute,
Christchurch, 1994.
7. Darryl Macer, Eubios Journal of Asian and International Bioethics, nr.5/1995.
8. David Atkinson, Pastoral Ethics A Guide to the Key Issues of Daily Living, Lynx
Communications, Sandy Lane West Oxford, England, 1994.
9. Elio Sgreccia i Victor Tambone, Manual de bioetic, Arhiepiscopia Romano-Catolic de
Bucureti, 2001
10. Encyclopaedia Britannica 2001, s.v. Origins of ethics.
11. Gh. Scripcaru, Bioetica, tiinele vieii i drepturile omului, Ed. Polirom, Iai, 1998.
12. Henlee H. Barnette, Introducing Christian Ethics, Broadman Press, Nashville, Tennessee,
1961.
13. Larry Crabb, nelegnd oamenii, Ed. Shalom, Oradea, 1998.
14. Nikolai Losski, Condiiile binelui absolut Bazele eticii, Ed. Humanitas, Bucureti,
1997.