GANDIREA MILITARA.

REALISMUL CONSERVATOR AL ETICII MILITARE*

Samuel P. Huntington Definirea termenului de gdndire miiitani

Aspectul definitoriu sau latura f ." .

deseori abordata in termeni de gand' un~~lOn"~!a a. a.rmatel este

Acest capitol mcearca sa defi~'eascr:c:~ itara (mlllt~ry mind). precis P:ntru a pu~~a servi ca un instrume~t ~~~c~~t SU;lc:ent de

Gandlrea nuluara p t fi b d ,. . ana rza.

funcne de abilitatea sau Cal~~a:eal s:. ~ ~~a ~Jnt t~l p~rspective: 1) in

sticile sale; 3) In funclie de atitudin;le sau ~~ :~s~:;a s~u raracteri-

Cer ce au utIlrzat prima pe . v •

"calibrul" scazut al gandirii militar:s~~~t~va au sees in evide~ta dere §i imaginana militarului fesion: e rgenta, sfera de Cuprmvorabil cu inteligenta, aria de ~~;r~~~oe~~s~ ~~ fost co~para~e nefaafaceri, jurist sau politician. Aceasta I lm~gmatla ~nUI om de deseori atribuita talentelor §i abilitf~~supusa mfenont.ate a fost persoanelor care devin militari de \1 or m.erent. mfenoar~ ale specific profesiei militar profesle: tIp~lu~ de orgamzare §i lipse] de oportunitati ;~ ~::: ~~~~;~~aza mlV~tIva intelectuala eompetenta. Aeeasta abordar v poate sa-si "demonstreze trasatura a gandirii militare d:;~~e~:l: se "pr~oeup~ numai de 0 sp.ecifi: militare ale acest~i gandiri. s~:\~~ ~efmll,: aspectele nuhtaraocupaoanumepozitiepescalaintel; e apt ea gan~lrea despre caraeteristicile sale di t" g n\elUu SpunelllmlC

s: rs mcnv- Aeeea§i poz',' fi

,eI de bine ocupata de "and' . . . v l~le poate i la

stomatologicii". "b irea mgmereasca" san de "gandirea

Cea de-a doua pers ti v • ,

T . pee Iva susnne ca nnicitatea gA di ..

rm ltareestedatadeatributelesaucal"t" '1 an rru personalitatea militara. 1. atl e men tale care constituie

• D '

upa Samuel P. Huntington, The Milita 'Min . ,

the Professional Military Ethic in Th S ldi I) d. Canservatlve Realism a/ Politics a/Civil.Military Reiali; V. e a ~er and the State, The Theories and Traducere de Marian Zulean. ns, mtage ooks, New York, 1957, pag. 59.79.

176

In general, atat autorii militari, cat §i cci civili par sa fie de acord cii gandirea milirara este disciplinata, rigida, logica §i §tiintificii, dar nu este flexibila, toleranta, emotionala §i intuitiva,

Indeplinirea continua a serviciului rnilitar poate foarte bine sa genereze aceste calitati. Oricine poate spune, intuitiv, ca aceste descrieri sunt aproape de realitate, dar, pana cand nu vor fi aeumulate mai multe cunostinte despre trasaturile de personalitate ale militarilor si ale altor grnpuri semnificative din punct de vedere politic cat si despre relatiile dintre personalitate, valori si comportament in diferite contexte sociale, aceasta abordare nu va fi prea utila in analiza relatiilor civili-militari.

Cea de- a treia perspectiva, §i cea mai productiva, analizeaza substanta gfmdirii militare - atitudini, valori si puncte de vedere ale militarului §i aceasta este fiicutii de obicei prin intermediul a doua tehnici: prin definirea gandirii militare in termeni de continut sau prin definirea gandirii rnilitare dupa provenientii.

Prima metoda descrie anumite valori §i conceptii ca fiind militare prin continut, §i apoi declara ca aceste valori §i conceptii sunt larg raspandite printre militari. Sunt scoase in evidenta doua seturi de valori presupuse a fi caracteristice militarilor: caracternl razboinic §i autoritarismul.

Militarul crede ca paeea este plictisitoare §i ca razboiul si conflictul sunt cele care dezvolta cele mai inaltc calitati morale §i intelectuale ale omului. EI este in favoarea politicilor nationale belicoase §i agresive §i pare cii se opune democratiei §i doreste sa organizeze societatea pe baze ierarhice §i de comanda. Indiferent dad aceste aprecieri sunt sau nu exacte, metoda prin care se ajunge la aeeste concluzii este subiectiva §i arbitrara, Presupozitia a priori ca anumite valori sunt specifice militarilor §i ca militarii sunt singurii care Ie impiirta§esc ar putea fi adevarata sau nu, dar nu exista nimic din punct de vedere procedural care sa ne spuna cii asa ar trebui sa fie.

a abordare alternativa este aceea de a defini valoriIe militare dupa sursa. Aceasta presupune cii oriee expresie a unei atitudini sau valori ce provine din mediul militar reflecta gandirea rnilitara. Insa dificultatea este aceea cii nu orice element care provine din mediul militar este neaparat necesar sa exprime caracternl san de sursa rnilitara, Militarul poate fi francez sau american,

177

metodist sau catolic, liberal sau conservator, evreu sau neevreu, Nu orice declaratie a unui militar reflecta calitatea sa de militar, in schirnb poate sa reflecte afilierile sale socia le, economice, politice sau religioase, care nu sunt relevante pentru rolul sau de militar.

Aceasta dificultate ar putea fi depa§ita dad ar fi posibil sa renuntam la aceste earacteristici accidentale ale militarului §i sa ne orientam atentia catre studierea unui esantion reprezentati v de comuniciiri venire dinspre mediul militar, sub toate aspectele, cuprinzand toate tiirile §i toate timpuri1e. Amploarea unei asemenea fntreprinderi face posibila gasirea unei alternative de a defini gandirea rnilitara: a ajunge la substanta acelei I' idee militaire prin definirea sa ca etica profesionala.

Oamenii care actioneazd mai mult tirnp in acelasi mod tind sa dezvolte obiceiuri de gandire §i mentalitati distinctive.

Relatia lor univoca cu Iumea Ie da 0 pcrspectivg unica asupra Iumii §i duce la rationaIizarea comportamentului §i rolului lor. Acesta este un adevar acolo unde rolul social este unul profesional. 0 profesie este definita mai precis, mai intens §i exclusivist promovata §i mult mai bine individualizatii fata de cele mai muIte ocupatii umane, Practicarea continua a unei profesii dii na§tere unei Weltanschauung (viziune global a asupra existentei) profesionale sau unei "gandiri" de tip profesional. In acest sens, gandirea rnilitara se compunc din valori, conceptii §i perspective specifice rezultate din practicarea unei functii militare profesionaIe, deductibile din natura acestei functii,

Functia militara este indeplinitii de catre 0 birocratie profesionalii publica, calificata in managementul violentei §i responsabila de securitatea militarii a statului. 0 valoare sau 0 concepiie apartine eticii militare profesionale, dacii este implicita sau derivata din expertiza, responsabilitatea §i organizarea specifica profesiei militare.

Etica profesionala este mai largii decfit sensu 1 Ingust al codului profesional care reglementeaza comportamentul profesionistului fatii de neprofesionist. Aceasta etica include oriee preferinta sau asteptare derivata din exercitarea continua a rolului de militar.

Asadar, gandirea militara este definitii abstract ca ideal-tip, in termeni weberieni, prin intermedin! carora pot fi analizate

178

. .. I ru urilor Evident cii niei un individ

credll~~le n~a~:~~~~l\: ~o~te Peleme~tele constitutive ale eticii sa?g p,. 't individul sau grupul nu este rnotivat exclumilitare atata timp ca 1 . d ai

SI·V de considerente militare .. 0 rice corp ofliere~c vafa era ~um . " v ... di JUne ormata rna!

la dim~n~iunea pr~~si~~~~~i~n:~~c~~ca:~:c~!tale. Etica militara

degraba din !mperatl e p orala §i aspatiala", la fel ca §i profesia a profesionala este "atemp v A A f cat nu sunt schimbari carei expresie intelectnala este. t~ta Imp fi himbari nici in

esentiale in natura ~uncl~~l:r~i~;ien~c~~~b~~cin tehnica rnilico~tinutula~t~~I~~~~o~:~ri in ;ehnologia de constructie ~ ~rmelor tara,. CU~rtan a crescuta a economiei in problemele militare n~ :~~i::~ cara~terul eticii militare, t,?t asa cum deseopenrea pelll-

cilinei f:c~~~f~~~~~~~~~~~t~~~a;:prezintii u~ standa;d vco~stant

. ibil sa judecam profesionalismul oricarut corp

pnn care este POSl I. . A dra ul claritatii acest model de militari onunde §I oncand. De . g .. 'r: fesi Hi"

ideal poat~ fi considerat ca fiind "etlca mlbta~ %~li~~~nl~ u~ Punctele de vedere sustmute de ~n anume grut: e. v' v

anume moment istoric pot fi men~on.a~e c~ "etIC~ mIl~tara f~:c~~

de secl~ nc~~~~~~~~:~~~:~~~:~~: ~I~~~~~i::~i~::ih~:rii profe~

sionala in functic de:. .

I. valori §i perspective fun~amentale, 2. politica m~litarii nationala;

3 relatia militarilor cu statul, . v A

Acuratetea acestei definiri a eticii depinde de masur~ 1U car~

ctele de vedere declarate sunt ill1plicate de practlca. uncnei ;~~atei Aceste deductii asupra naturn etIC~1 militare ,,-or fi ~lustrate prin referinte ocazionale desprinse din hteratura mlht~ra. v v Aceste referinte sunt doar exemple care nu ,Pro leaza. c~

rim ate sunt parti constitutive a e etten

~~i~~~~e ~~f:~~~~ee~Pnici cii 0 declara~e co~tr~dictorie a. un?1 militar a;invalida includerea sa in aceasta etlc~. Sm.~?rul cntenu valabil este relevanta pentru indeplinirea functiei rru itare.

Etica militard profesionald

Omul, societatea o!i istoria. Existenta profesiei militare resu une existenta unor interese umane conflictuale §l care ne~esittfolosirea violontei pentru promovarea acestor mterese, Ca

179

unnare, etica militarii considerii conflictul ca un pattern universal al naturii, Iar violenta, ca avandu-§i originea in natura biologicii §i psihologica a ornului. Aviind de ales intre binele §i riiul din om, etica militarii scoate In evidenta raul, Omul este egoist §i este motiva! de setea de putere,. b?giii~e §i s~7,u:fi!ate. .Mintea omului este, prm natura sa, sublectlva §l hmItata . Intre puterea §i sliibiciunea ornului, etica militarii pune accentul pe sliibiciune. Egoismul urnan duce la conflict, Insii sliibiciunea urnana face ca SUccesul unui conflict sii depinda de organizare, disciplina §i conducere.

A§a cum spunea Clausewitz .toate riizboaiele presupun sliibiciune umana, §i tocrnai impotriva acestei sliibiciuni sunt Indreptate". Nimeni nu este mai con§tient decat militarul profesionist ca ornul normal nu este un erou, Profesia militara este cea care o;ganiz:faza oaI?enii, astf~l Incat sa-§i depii§eascii fricile §i sliibiciunile IncertJtudmea §l §ansa, ambele ImplIcate In ducerea razboiului §i dificultatea In a anricipa actiunile adversarului fac din militar un sceptic In privinta capacitaiilor de previziune §i Control ale ornului.

. Intre raiionalitatea §i irationalitatea, specifice omului, etica militarii evidentiazii limite Ie ratiuni! Cele mai bune strategii sunt contrazise de realitate. "Razboiuleste domeniul incertitudinii", spunea Clausewitz; "trei sferturi din aqiunile de razbo] sunt ascunse In ceaia unei incertitudini mai mari sau mai mici". Mai rnult, natura umana este universalii §i neschimbatoare.

Oamenii sunt la fel In reate timpurile §i In toate locurile.4 Asadar, viziunea militarului asupra naturii umane esre pesimista. Ornul poseda elernente de buniitate, putere §i ratiune, dar el este, in acelasi tirnp, rau, slab §i irationaL Omul eticii militare este In esenia omul lui Hobbes. Existenta profesiei militare depinde de existenta unei stari de eompetitie intre state. Responsabilitatea profesiei militare este de a ere§te securitatea militara a statului, iar indepIinirea acestei responsabilitati presupune cooperare, organizare §i disciplina. Pentru ca este de datoria aeestei profesii sa se punii in slujba Intregii societati, dar §i datorita naturii mijloacelor pe care Ie angajeaza in Indeplinirea aeestei datorii, militarul scoate In evidenta importanta grupului In detrimentul individului. Succesul oriciirei activitiiti necesita subordonarea vointei individuale de caIre vointa grupului.

Traditia, esprit (sau spiritul de corp), unitalea §i comunilatea cantiiresc enorm In sistemul valorilor militare. Ofiterul I§i

180

•

. d . t le persona1e indeplinirii servisubordoneaza intere~~~e §1 o~~~ considera un ofiter prusac in

ciului in bune c?nd1tl1, A§~ie sa renunte la avantajul §i prospesecolul trecut, rr:11Itarui !reb ul e'~te de departe, eel mai puternic

ritatea person.a~a:,. EgolSJ~ en~ru cor ulofiterilor".5

dusman al calitatilor esenvalle fv n an1·mPal social EI exista §i se

I in exce enta u ..

Omu este, pr ·1', el mai important, se realizea-

apiirii numai in cadrul grupun or §11, c Individul slab mediocru §i

. " d I grupun or. '" . v

za ca om numai m c~.ru isf 'a sufleteasca §i implinirea morala trecator" i§i poate gasi sansi act1v etiei permanentei §i splendorii" participand in eadrul "puterll, m<l[ Etic~ militara este eminamente asigurat~ d~.un o.rgam;m dae:e~talantiindividualistii.Me§te§ugul corporatistam spmt si: un tru cii a acumulat experiente care se armelor este 0 pro~es1e pen. I In viziunea militarului, omul constituie in cunostmte prof,::splOnat e. cii are putine oportunitati de

v ' di xpenenta, en ru ..

Invata numai m ~ IV trebuie sa invete dm expenenta

a invata din expenenta persona a,

altora. .. , v • • entru ca istoria este, dupa ~x:pre:

Militarul studJaza1sto,na,!'. la" iar istoria mlhtara

' . d II Hart expenenta umversa, .,

sia IUl Lid e '" " d "nvala sa duci un razboi pe trmp este "eel mai eficient m1JloMc letkael De aceea etica militara confera7

" cum spunea 0 . ,.. .

de pace ,a§a . v dieri rdonate §i intentionate a istoriei.

o valoare neobisnuita stu l':.nl 0 tru militar numai In masura in

Istoria estc valoroasa pen principii necesare pentru apli-

d 1 descopenrea unor

care con uce a v 1 ilit r al istoriei este permanent preocatii viitoare. Cercetatoru. mil ~ enerale. Insa etica militarii nu

cupat de depnnderea unor aspec ,e ? ..

v teori e specifica a istonei. v

se limiteaza la vreo eon . t etarile moniste, ea subliniaza

In timp ce !espmt~:s~nc~1:ctorii ideologici §i economici.

importanta fO*1 In con f imposibila orice teorie a progreg-

t naturn umane ace un . it bil"

Permanen a . , . bila Progresulnu este inevi aI,

. S hi barea este incvita 1 a. . . " ¥

sului.j, c im 'v del in istorie el este ciclic in natura. In masura in care eXlstadun mdo RV boiul si 'pacea alterneaza §i tot

. T ·'1 nasc §l ecac. az , \I

;;t~~{~f~~;;~ile militare ofensive §i defensiv~.

Politica militard naiionala

.. . oliticii nationale reflecta res-

Viziunea mlhtarllor, asupra p . militara a statului,

ponsabilitatea profesionala pentru slecunl~atea

v bili t te face ca mt It am , ,., .

Aceasta respon~a 1 1 a it t de baza a organizarii politico;

1. sa vada statui ca urn a e

181

2 v

. v· .. sa accentueze natura perrnanenra . v.

secuntatn militare a statui ... a amenIniarJ\or la adresa

3 v UI ~! pencolul perm t I v .

. sa sublinieze rna nitudi ... anen a razbomlui;

adresa securitatii; g mea §! untnema amenintarilor la

. .4; sa favorizeze mentinerea uno f

dlverslflcate §i gata de I tV. r orte armate puternice

5 v up a, ,

. sa se opuna angajari" ." . v ".

exceptia eazului cand vi t . I §l Imphcaru statului in razboi cu

c ona este sigura. '

. Primordialitatea statului naiionat

. EXlstenta profesiei militare de " .

nauon ale capabile sa v intreri v b. pinde de existenta statelor

,ma ° irocrat " T V

mentin~ ? astfel de organizatis ~~uz tV t rru Itar~ §i dispusa sa securuatu sale. a a e amenmtanle la adresa

. . Nu exista un motiv anume e

fi smgurele grupuri social- olitic p ntru carey statele nation ale ar fesionale dar, cu diteva e p .. e capabil- sa men tina forte proMilitarul tinde sa creadav c~eetPttlIl' ac~sta este un adevar evident

. a s a u national te f . .

orgallizare politica. lustificarea entru es e lormapnmara de

fortei armate reprezinta un I di P m.entmerea §! angajarea

C v u intre scopunl I· "

auzele razboiului sunt totd . e po itrce ale statului.

Politica de stat centrateVauna de sorgmte politicii.

ti . . ' a permanent p ti

rve politice, pregate§te razboiul . ~ a mgerea unor obiec-

stabileste natura riizboiulur"' h' .deternuna reeurgerea la razboi

" d v, ' me ere paeea <I ti v v '

§l upa meheierea riizboiulul· RV b . < ~on mua sa actioneze

d I" . az oIUI trebu v f· "

e rea rzare, a scopului politic Sco u ie sa re mstrumentul

distrugere, In conc1uzie raY b· . IP 1 statulur nu poate fi propria

t buie evi ,,, Z OIU total" sa vb·

re me evitat, dacii ar p d d. u "raz oIUI absolut"

. ro uce lstrugerea combatantilor. 10

Pe:manen1a Insecurita;i! si inevitabilitatea rdzboiului

. ~n~:-o lume a statelor national .

secuntani militare nu este . . d v e. I~~ependente, problema

Competitia dintre s~~~oes~ta definitiv re!olvata.

numai 0 intensificare a acestei co e per~anenta §l razboiul este permanenta problema a securita .. mpe~ltl1, care conduce la criza oricand §i, in ultima instant v 1 a~~1 militars. Razboiul esre posibil

d. a, este meVItabll C I .

ecurg din politieile conflict 1 I . auze e sale irnedian,

fundamentale izvoriisc din n Uta e a e st~telor, dar cauzele sale

• v " a ura umana acolo d v

oncarui conflict uman. ' un e sta sursa

182

.Pentru a aboli razboiul trebuie sa-i eliminam cauzele care l§i au originea in imperfectiunea naturii umane."l) Intrucat cauzele razboiului se regasesc in natura umanii, abolirea riizboiului este imposibila, Ca urrnare, gandlrea militara este sceptics asupra mijloacelor institutionale de prevenire a razboiului. Tratatele, dreptul international, arbitrajul international, Curtea de la Haga, Liga Natiunilor, Natiunile Unite au ° importanta redusa pentru rnentinerea pacii.

Factorul decisiv este totdeauna relatia de putere dintre state.

"In ultima instanta, actiunea Statelor Unite este reglementatii numai de putere §i interes.,,12 Chiar si diplomatia nu este decat 0 poleiala superficiala pentru existenta §i folosirea fortei. Tratatele §i alte intelegeri internationale i§i au rostul atata timp cat reflects realitatile puterii internationale. Un stat i§i poate indeplini in mica masuni obiectivele prin diplomatic, daca nu are puterea si vointa de a Ie sprijini prin forta. Asa cum spunea odata Nelson: ,,0 flota britanica de riizboi este eel mai bun negociator in Europa".

Importarua yi iminenta ameniniarilor la adresa securiuuii

In mod normal, militarul priveste alarmat posibilitatea §i iminenta amenintarilor la adresa securitatii statului. Asa cum remarca lordul Salisbury .Dacii ar fi sa crezi doctorii, nimeni nu este sanatos; daca ar fi sa crezi un teolog, nimeni nu este inocent; daca ar fi sa crezi militarii, nimic nu este in sigurantji". Militarul recunoaste caracteru1 permanent al amenintarilor la adresa statului, dar accentueaza urgenta pericolului iminent. Obiectivul competentei profesionale ii cere militarului sa evalueze amenintarea cat rnai precis posibil.

rnsa militarul are un interes §i 0 datorie profesionala sa accentueze pericolele la adresa securitatii militare.In consecinta, realitatile obiective ale politicii internationale influenteaza numai partial estimarile militarilor. Punctul de vedere al militarilor reflecta, de asemenea, 0 partinitate profesionala, dcpendenra de nivelul general de profesionalism. Aceasta inclinatie profesionala, sau sens al responsabilitaiii profesionale, it fac sa sirnta ca, daca estimarea sa este eronata, eroarea ar trebui sa fie in sensul exageriirii amenintarii. In consecinta, el va vedea amcnintjiri la adresa securitatii statului chiar §i acolo unde ele nu exista.

183

in evaluarea arncnintarilor' asupra securitaVtl" 'J' I

o d 'I ' v ~ I, ml itaru are

m ve ere rnai mu t capacitatile altor state §i mai pUf' .,

Intentiile sunt de natura politicii, schimbatoar ' In mtengil.e lor, imposibil de a fi evaluate §i previizute din tim .(i rrnprevIZlblle §I

Militarul este capabil sa estimeze p!~ J

I C I . 0 eSlOna puterea de

up aaa turstat,darevaluareapoliticiloracestul'atj'n d d .

r t' I' d " \ e e omenml

po 1 ICU ut, eCI In afara competentei sale D tV fii d

V '" ' a a un natura

u',llana, un stat mal putermc nu trebuie crezutnic'od tV hi • • d 1 v, .. 1 aa,c lardaca I§I ec ara mtentnle cele mai prietene'ti Da v

d I vb' , , "ca un stat are puterea

e a sal secuntatea altuia, se irnpuns sa cred V

P t f • izuranta rreb em ca 0 va face

en ru a r m slguranta tre uie ca, ipotetic sa v atribui I ' '

int .." , 1 ce e mm rele

III entn §I celc rnai ascu?~e interese penrru alta putere.

Este 0 responsabilitate illlhtara de a fi pregatit t '

eventuahtate. "Opinia militarului nu trebuie sa v fie ni ~edn ~ once

C' Mili CIO ala colo

ra amroz, Iltarulvalucracufaptelemilitare cifr d ' v ~

d ' " 14' 1, e ure,reahlatl

aspre espre timp, spatiu §l resurse" PI if ..", ~

, v , 'v ' am lcatoflI rnilira-] ai

uner ian trebuie sa pregateasca plmJUri detaIiate de vb' v t v LV v , , v v raz 01 cu 0 alta ~ara ara a specifica neaparat ca scopul acelei tar' t d

pe a doua, I es e e a 0 ataca

Nivelul:ji sursete puterii militare

, Ingrijorarea rniiitarilor eu privire la pericolele c 'v

secuntatea nationala Ii face sa sustina intiirirea "' rt .l amemnta di ibil " v 10,~e or armate

ispom I e pentru protecua secuntatii statului E' ,

e id tV " ' xpresla cea rum

VI en aaacestelconvingenestecerereapentru v, b '

alocat apiirarii, rnanrea ugetuIU1

Aceeasi fngrijorare ii face pe militari sa-'i dore v

sia re I '1' " asca conver-

surse or IIU rtare (poteruialul economic si u I '

, t '1' v " man a statulul)

III pu ere nu II. ara concreta. Militarul prefera trupel 1 A

loc I f rt I d ' . '. , e regu ate 1U

u orte or e rezervI§tl §l stoeunle de anne in 1 I'" b ' ,

bil v, ocu ra nolor

capa 1 e sa construmsca arme. EI dore<te d

f t' al' < , e asemenea forte

uncuon e, capabile de a face fata oriciiror situati] ibil

forte latente. ~ I POSI I e, nu

Din cauza Iimitelor previziunii umane este peri I v

dv v 'v ' nCll os sa se

crea a ca amemnianle la adresa securitatii vor a 'v

fo v C' yea 0 smgura

rma. a urmare, mIlitarii sunt in favoarea mentineri' , I '

vari tat' d ' ~ I unei argi

e ,I e anne §l trupe, asigurandu-se cii fiecare sistem de arme

184

cste destu1 de putemic pentru a contracara arnenintarea impotriva careia este destinat.

Pentru cii statuI este incapabil sa intretina fortele necesare contracararii tuturor amenintarilor posibile, miIitarilor li se cere sa stabileasca 0 ierarhizare a prioritatilor rnilitare, Teoretic, ei trebuie sa 0 faca sub presiunea unor cerinte obiective ale securitatii militare dar, in realitate, ei tind sa accentueze aeele necesitati §i forte militare cu care sunt familiarizati. In masura in care actioneaza in aceasta maniera, ei devin mai degraba purtatori de cuvant ai intereselor unei categorii de forte armate dedit ai intregii armate.

MilitaruI este in favoarea protejarii statului prin garantii §i aliante, asigurandu-se ca aceste intelegeri cresc putcrea statului mai mult dedit propriile angajamente, Aliatii slabi, instabili si aventurosi nu reprezinta un ca§tig ci, mai degraba, 0 povara, Aliatii ar trebui selectati pe baza mutualitatii intereselor de securitate nationala, indiferent de opiniiIe lor ideologice sau politice. .Aliantele dintre state ar trebui privite exclusiv din punctul de vedere al politicii de forta,,,15 Autoru1 acestui dicton era un monarhist german care nu a avut mai muIte scrupule privind cooperarea militara ell Rusia cornunista in anii '20 ai acestui secol decat au avut liderii militari americani in cooperarea eu Spania fascists a anilor '50,

Puterea natiunii poate crestc, de asemenea, prin expansiunea teritoriului national §i dobandirea de noi baze in strainatate, Totusi, si in acest caz, este esential ca expansiunea teritoriului sa duca la 0 crestere reala a puterii §i nu doar la 0 supradimensionare a angajamentelor, Militarul nu doreste sa cucereasca teritorii striiine izolate care sunt vulnerabile §i dificil de aparat,

Restrdngerea angajamentelor §i evitarea riizboiulul

Militarul nu este preocupat de dezirabilitatea sau indezirabilitatea scopurilor politice, ci este preocupat de relatia dintre scopurile politice §i mijIoacele militare, atata timp cat acest lucru afecteaza direct securitatea militara a statului. In principiu, politicienii trebuie sa aiba grija sa nu angajeze statul mai mult decat Ii permite puterea sa rnilitara.

185

pIe tre~:~~if;~,e~~e;~~~~e;a~:u~tOi~~:~~r~~:;~ie;i rnult pre~ am-

nepracnce. Securitatea militara trebuie sa fe' ,pe~tru ca sunt trebui urmarite sco uri ide] , , . I pe prunu plan, N-ar

ritatii, Obiectivul P~litic se ~~~I~e §I mor1ale ~ d~t~imentul secuClausewitz nu poate diet a In pn~-Pl an, msa, In termenii lui

, " a once §! e t bui v

mijloacelor p,e care Ie are la dispozitie, .. " re me sa se adapteze

PoiItlclanlJl este elementul d' ,

obiectivelepoliticiidestat iarm']'t Ilnamlc, ,ce~ Care define§te

, I I aru reprezmrn mijl l i

~ental, pas~ v §i intra in atributiile sale sa-I avertizeze ocu instru-

~andl oblectIvele sunr supraevaluate dincolo de POSib~~~Otih~~~n aru se opune actlUmlor beli " v v • I 1-

Daca razboiul c cease, agreslve §I fara discernamant.

u 0 anume purere este inevir bil.j v 1

ulterioars sansele de succes su t v ,I taou, insa, a 0 data

vb' n scazute, militarut va opt

.raz OIU! preventiv" cu scopul d' , a pentru

Asadar, el recnnoa~te imposibi~t::g~;a secuntatea ~ationala.

certitudine. a prezice vutoru) cu

In toate timpurile, razhoiu] este 0 int T . v,

lor la adresa securitatii militare a statului e~sl icare a amenmtansa se recurga la riizboi d At' , §l, In general, nu ar trebui

eca III cazul In care n '. v

solutii §i doar atunei cand rezultatul este si ur 1~ :al ex~sta .alt~ condine este rareori intalnita ' g. ceasta ultirnii puternic lupta cu un stat mic iz~~a;~~epya c~ului cand un stat n;ilitarul sustine razboiul. TO~deauna e~ :napOJat, A~adar, rareori razboi necesna 0 inannare sus' v. a sustme ca pencolul de face ca razboiul sa devina m tl~uta §Ibra,reon sustmc ca Inarmarea

f t td ' . ai ezira I sau mal practic n 0 eauna rnilitarul va su t' v • •

niciodata n '.,. snne pregatlrea de razboi dar

u se va Sirntl suficienr de pregiit't r Ad' aratare anterior, putem sustine cii miiit I I, m,an. cont de cele

la formarea unei politici de stat p d art u profeSlOmst cOntribuie

ru en e §l conservatoare.

• Datoria unui rnilitar profesionist 11 obi; , 'fi "

mamfeste 1ntelegere pentru ideali ,ta sa . Ie pe~lmJst, El nu trebuie sa impopular 1n perioadele de . sm jl ,une mtenjll. Chiar dad devine

pace §I prospentate ci trebui v ,

asernenen conditii sunt tranzitorii ji en p d I 1'. " uie sa se gandeascil ca

la punctulln care lara poare'sa' c isr ben v U U istoriei poate oricand sa revina

-,I Tlj e unastarea' ibili

prin intermediul fortcior arrnate." R. A H jl POSI I ztatea sUpravie\uirii

Armed Forces" US Naval I ti p' all,,, The Peacellme DutIes of the

, ,. ns nute roceedings, LXXX (June, 1946), 781.

186

Acesta a fost rolul sau tipic in statele contemporane, fie cii este yorba de Germania fascists, Rusia comunista sau de America dernocrata. Militarul se teme de razboi. EI este gata sa se pregilteasca pentru razboi, dar nu este niciodata gata sa duca un razboi.

Aceasta atitudine pacifists poate sa-§i aibii radacinile in conservatorisrnul institutional, dar §i in grija pentru securitatea statului, Liderul militar este in varful uneia dintre cele mai mari structuri de putere a societatii, El risca totul, daca acea societate se angajeaza tn razboi. Victorios sau nu, razboiul este mai suparator pentru institutiile militare decat pentru oricine altcineva,

Un of iter tarist spunea odata cit uraste razboiul pentru ea "ruineaziiarmatele", iar un of iter de marina american se plangea ca Razboiul Civil "a ruinat marina militara",17

Aceasta atitudine reflecta 0 perceptie asupra mijloacelor pana la punctul in care mijJoacele devin scopuri, unde, in termenii lui Merton, functia latenta inlocuieste functia manifesta. Militarul, in baza perceptiei sale asupra puterii, poate sa ajungii la concluzia cii acumularea puterii este un scop in sine, indiferent la ce este ea folositii si poate chiar sa se opunii separatiei acelei puteri. EJ tinde sa se considere victima permanenta a intentiilor belicoase ale civililor,

Politicienii, opinia publica §i guvemele pornesc razboiul, dar militarii sunt cei care lupta. Filosofi civili, publicisti, academicieui §i nu soldatii au fost cei care au exagerat §i au glorificat razboiul. Armata nu provoaca riizboaie, iar statui care doreste pacea trebuie sa fie bine inartnat pentru a-§i impune aceasta dorinta. Statele slabe invita la atac. Tendinta unui politician civil este de a curta opinia publica prin reducerea bugetului alocat armatei si angajarea, simuitan, intr-o politica extemii aventuroasa,

Militarul se opune ambelor tendinte. Etica militara face 0 distinctie clara intre puterea armata §i belicozitate, statul militar si statui razboinic.18 Primul intruchipeazii virtutile militare ale puterii ordonate/organizate: discipline, ierarhie, restrictie, fermitate. Ultimul este caracterizat prin salbaticie, excitabilitate iresponsabila, dragoste de violcnta, gJorie §i aventura. Militarul profesionist, familiar cu razboiul, nu agreeaza acest tip de mentalitate. Crezand in inevitabilitatea razboiului, i§i ridica vocea irnpotriva recurgerii imcdiate Ja razboi.

"I

187

Militaml ~i statui

Profesia de militar este extrem de specializata si ' . , Mernbrii ei au 0 :~mpetenta deosebitj In domeniullor §{lel;~p::at;. acea competenta m alte domenii. § e

~ela\ia profesiei eu statul este bazata pe aceasta di . ,

naturala am" E' a IVIZlUne

v uncu, senta aceste] relatii se refera la dom '1 d competenta al expertului rnilit ' emu e

!it~~~~i. Inainte = profesi~~:I;~::a e;1~~~I:i1~!~~~:~:o~~~

funqii In eaa~:~~e~~l:eerso~a putea sa Indeplineascasimultan

N A nll: cum acest lueru este imposibil

§i pOliti~fo~~: a;On:;Uf~~~~~;~Ceh~i~:::;~e ~~t~ §1!:la militara

51mbolrzat noua dihotomie.· 0 e, care au

Caracterul exact al relatiei care t bui ,

politician §i militar n " ar re UI sa existe intre

stabilirn cateva princi;if~:~~ ~~ f::~~s d~finit, dar este posibil sa

'v $tiinta militara este un domeni~::: ;:r:e:~~e acele reIaiii, dlta pnn pregatire profesionalii §i experienni este npetent: dobanIuarea deciziei §i pentru actiune Aces! d . ecesara pentru

. I \' omemu, care se ocu v d

dl~P ementarea politicii statului prin fOf\ele armate est I pya e III compone t . b'l . , e a catuit n e vana I e §I constante Aceasta' di ,

recunos tV. v • rvizare a fost

constan;~~e~~a:npaI dupa aparitta .. profesiei militare. ElementuI

ermanenm naturn umane . f .

ta poate fi numita strategie §i astfel ute: a ~eogra iei. Aceas-

~I~mentele vari~bile~,tacticii §i logisti:a, sau ~~~ed~~t~~~~ ~: m r~un ~et de pnncipn "fundamentale", ,,rmobile" t "a a schlmbatoare" de dueere a razboiului. ' "e erne ,,,ne-

Istorie!i militari disting aceste principii In funqie d '

nut sau numar, dar nu l§i pun problema cii acestea nu ar ~ic~:~:

•

"Inter§anjabililatea dintre pOlitician i rnili ,_ ,

nostru, Germanii au profesionalizat me§t§e'u tlar ?ubse rnai mtalne!te in sccolul

I . . , gu raz oiului: mve 1"1

-au speciahzar prin cre§terea tehniciliiti' A "n 11 e moderne

politica profesionalizatii prin instaurare~'de:~:~elace~!llucru s-a intamplat In exercite ambele mesen: de" b I a rei, imeru nu poate spera sa

, ,l am e e sunt ramuri I 1"

guvernarea" Marqa1 Earl Waveell Th G d S n ." e ace urasi domeniu, 27-28, ' e 00 oldier. London, 1948, pag,

188

stiintei militare. Aplicarea lor se schimba mereu in functie de schimbarile tehnologice §i schimbarile de organizare sociala.

Asadarmilitarul ideal este conservator In strategie, dar receptiv la nou in legiiturii eu noi anne sau noi forme tactice, El este expert atat in aspectele constante, cat §i in cele variabile ale §tiintei militare. Esenta artei sale poate fi definita ca relatia dintre cele doua aspecte: .conditiilc fundamentale neschimbatoare ale unei bune conduceri in relatie cu fonnele schimbatoare de tactica",19

In cadrul acestui domeniu politicianul trebuie sa accepte judecatile militarului profesionist. Politiea se ocupa de seopuriJe politicii de stat. Cornpetenta in acest domeniu consta in constientizarea elementelor §i intereselor pe baza carora se ia 0 decizie §i in posesia autoritatii legitime de a lua aceasta decizie.

Politic a este dincolo de sfera cornpetentei militare, iar participarea militarilor la viata politica Ie submineaza profesionalismul, reducandu-le competenta, divizand profesia §i substituind valorile profesionale en valori exterioare. MilitaruI trebuie sa ramana neutru din punet de vedere politic. "Comandantul militar nu trebuie sa permita niciodata ca judecata sa militara sa fie pcrvertita de oportunismul politic".2 Domeniul stiintei militare este subordonat §i totusi independent fata de domeniul politicii.

Asacum razboiul serveste scopurilor politice, profesia rnilitara serveste scopurilor statului. {nsa politicianul trebuie sa recunoasca integritatea profesiei militare §i domeniul de care se ocupii,

Militarul are datoria de a astepta "ghidare" politicii din partea politicianului, Controlul civil exista atunci cand exista aceasta subordonare reala a armatei ca profesie autonorna fata de scopurile politice.

Responsabilitatile militarului fata de stat cuprind trei aspeete. In primul rand, el are 0 functie reprezentativa, aceea de a reprezenta necesitatile pentru securitatea militara in cadruI masinariei statului. El trebuie sa informeze autoritatile statului despre ceea ce considera necesar pentru minimum de securitate militara a statului in functie de capacitatile militare ale altor puteri. Este dificiI de a defini gradul in care el poate faee aceasta prezentare, dar trebuie sa recunoasca existenta unor limite in cereri1e sale, In general, el are dreptul §i datoria de a-si prezenta punctul de vedere

189

~I

"~I

corpurilor publice, fie executive, fie legislative care su t i' v .

nate cl! alocarea resurselor, ,n msarcr-

_ In al doilea rand, militarul are 0 functie consultativa de a a~~h:~ §~?e a raporta despre irnplicatiile alternative de aqiu~e ale s va U UI, mpunct de vedere militar, Daca Iiderii statului analizeaza trei POhtJCI alternati ve militarul nu poate d id

m . d . bT' eel e care este cea

pU~~rif~~t~ a, d~ poate spune cii prim~ poate realiza intarirea

A . v d re, a oua ar putea implica nscuri serioase daca nu

e mso\lta e 0 v· {" ,

. manre a lorte1or arrnate iar a treia d v

capacuatea rnilitara a statului de a 0 implernenta, epaseste

. In ultlmu! ~and, militarul are 0 functie execuriva de a l~plemd e~ta deciziile statului referitoare la securitatea militarii c iar aca este 0 decizie ce s fl' A • " ' judecata milita I . e a a In putermca contradictie cu

ru ur.

Politicianul stabileste obicctivul <I' All' aloca

a I r" ,resurse pentru ,- rea JZa, l~r apor depinde de militar sa fad tot posibilul sa-l

md~plmeasca. Acesta este sensul strategiei militare In I . politica: "adaptar~a practica a mijloaeelor aflate la di. a\le. cu pentru a realiza oblectivul".21 rspozme

ti J' Evident ca exista 0 zona de intersectie a strategiei cu poli-

lea. n acest domeniu co d I

dec' , .. man antu sup rem militar poate lua 0

izre pe baze pur rnilitare numai pentru a desco eri v . v

i I' .. I" 0 P n ca exista

mp icatn po thee necunoscute pentru el AI .

CI d '. . n acest caz, consider».

tl! e Mesl~rateglle trebuie apoi sa cedeze 10euI consideratiiloj- POll' Ice. 1 itaru trebuie " v v ,sa recunoasca ca un mare numar d d '" concepute fii d T - e ecizu , 'v. ca . nn rm itare, cum ar fi selectarea teatrului de lu ta

implica §l politicul, si trebuie sa se lase ghidat In consecinta, r a cun: spunea C:lausewltz "arta razboiului in punctele sale de va~ devine politics, d.ar 0 politica de lupta §i nu una teoretica"

• v Liderii ml~ltan de varf aqioneazainevitabil in aceasta lume

:nlxta a ~trategl~l cu politi ca. Ei trebuie sa fie tot tim ul a .

implicatills politice ale atitudinilor lor militare 'I' d Pt te~\l Ia

eept d '''1 f , on on sa ac-

e ecizu e male ale politicienilor Cand I

d ,.. . . V , • se cere uarea de

eCl:l1 ce implica atat elemente militare dlt §i politice id I f

ca mrl~a~1 sa a m.0~ifi5e pe baza sfatului consilierilor ~ai ;~li~~i I , . ~o esia rnilitara exista pentru a servi statul Pent : mdeplIlll. serviciul la ceIemail.nalte cote corpul' pro" ~ a-§Il militar §I fori . v ' leSlona

rta armata pe care 0 subordoneaza trebuie sa fie

190

constituita ca un instrument efieient al politicii statului. Pentru cii directivele politicii vin numai de sus, aceasta inseamna ca profesia trebuie sa fie organizata inrr-o ierarhie a obedientei.

Pentru ca profesia sa-si reaIizeze functiunea, fiecare nivel trebuie sa fie capabi! sa cornande obedienta, imediata §i Ioiala nivelurilor subordonate. Fara aceste rclatii profesionismul militar este imposibil. In consecinta, loialitatea §i obedienta sunt cele mai inalte virtuti militare: "regula obedientei este pur §i simplu expresia acelei virtuti militare de care depind toate celeialte ... ,,22

Cand militaruI primeste un ordin legal de la superioruI siiu, nu trebuie sa comenteze, sa ezite sau sa-l substituie cu punctul siiu de vedere, ci pur §i simplu trebuie sa se supuna,

EI nu este judecat dupii politicile pe care Ie implcmenteazii, ci, mai degraba, dupa promptitudinea §i eficienta cu care Ie realizeaza. Obiectivul san este de a perfectiona un instrument al obedicntei. Utilizarile pe care Ie primeste acest instrument tree dincolo de responsabilitatea sa. Cea mai inalta virtute este instrumentala, §i nu finala. Ca §i soldatul shakespearian din .Hennc al V -lea", el crede ca justetca cauzei este mai mult dedit ar trebui "sa stie" sau "sa caute". Daca "cauza rcgelui este gresitii, supunerea noastrii fata de Rege ne disculpa de crima''.

Un corp of iter esc este profesionist numai in masura In care loialitatea sa se manifesta fata de idealuI militar. Aite tipuri de loialitati sunt temporare §i partialc; ceea ce intr-o zi este atnigiitor din punct de vedere politic, a doua zi va fi uitat. Ceea ce este atragator din punct de vedere politic pentru cineva, va in spira ura pentru altcineva.

In cadrul fortelor armate nurnai loialitatea rnilitara fata de idealul cornpetentei profesionaIe este constanta ~i unitara; loialitatea individuIui fata de idealul bunului soldat, loialitatea unitatii fata de traditiile ~i spiritul celui mai bun regiment. Fortele armate cele mai eficiente §i eel mai competent corp ofiteresc sunt cele motivate de aceste idealuri §i nu de scopuri politice sau ideologice. Portele armate vor fi servitoare supuse ale statului §i va fi asigurat controlul civil asupra lor, numai daca sunt motivate de idealuri militare.

In armata moderna, motivatia profesionala a militarilor

profesionisti contrasteaza cu motivatia militarilor in termen sau

191

inrolati din motive economice sau politice. Corpul militarilor profesioni§ti este instrumentul statului in asigurarea obedientei militarilor Inrolati.

Cei din urma nu vor avea nieiodata 0 rnoti vatie profesionala §i un sentiment al responsabilitatii profesionale caracteristic absolventilor de la West Point sau Saint-Cyr. Diferenta dintre militarii profesioni§ti §i personalulinrolat este minimizata pe masura ce personalul inrolat devine indiferent la motivatii §i intluente exterioare. Armata profesionista lupta bine, pentru ca meseria sa este aceea de a lupta bine, In timp ce armata politica lupta bine, numai dad este motivata de idealuri nobile.

rnfanteria Marina a S tate I or Unite §i Legiunea Straina Francezii servesc guvernele respective cu eompetenta impartial a in orice eampanie. Calitatea militara a profesionistului este independenn, de cauza pentru care Iupta. Virtutea militara suprema este obedienta. Dar care sunt limitele obedientei? Aceasta intrebare l§i are originea In doua conexiuni diferite.

Prima este in legatura eu relatia dintre obedienta rnilitara §i competenta profesionala, virtu tile morale §i inteleetuale ale militarului profesionist. A doua este In legatura eu eontlietul dintre valoarea militara a obedientei §i valorile nemiIitare.

Obedienta militarii versus competenla profesionald Conflictul dintre obedienta rnilitara §i eompetenta profesionala implica de obicei relatia unei subordoniiri militare fata de superior. Ea apare in doua mari sensuri: sens operational §i sens doctrina].

Primul sens priveste executarea de catre subordonat a unui ordin care in viziunea sa va avea ca rezultat un dezastru militar. Presupunand ca el a facut cunoscut Superiorului punctul sau de vedere, iar superiorull§i mentine ordinul, ori presupunand d nu a avut posibilitatea sa-§i prezinte punctul de vedere, trebuie sa se supunii cu orice pret?

Scopul obedientei este de a realiza obiectivul superiorului.

Dad subordonatul este pe deplin familiar cu acest obiectiv §i circumstante necunoscute superiorului fac posibila realizarea acelui obiectiv doar prin nesocotirea ordinului, nurnai atunci subordonatul i§i poate justifica neexecutarea ordinului.

fnsa acest caz este rareori intalnit. fn mod normal subminarea organizatiei militare generate de neexecutarea ordinelor ope-

192

A v. • greu dedit beneficiile dobfindite printr-o

rative va canta.n n:;m

asemenea obedienta. 0 prec ondine competenta sporita §i

!rebUie ~suma~~e ~~e superiorului. In cadrul operatiunilor

cunostintele m~l bog oate intra In conflict eu competenta

d 1 ta obedienta nu p . .. *

e . up v " senta ccmpetenter militare. .

milt tam: obedienta ;st~ e posibila a conflictului dintre obedienta

A doua marn es a~~fesionaUi implica probleme doctrinare, militara §l compet~nd~ p t rigidji §i inflexibilii poate suprima exneoperationale. ~ d e len aoate deveni sclava rutinei. Destul de

primarea ,nolior I ~a;t %omandanti cu gandirea "inghetata" J~ freevent mta m.~ v manda pentru a suprima noi dezvoltan trecut §i care uhhzeazav co hnolosri

inconfortabile in tactica ~tl ~ti~~:~~e~asura un taniir ofiter poate

Intr 0 asemenea SI u ~ , . t ofe

- v . • ilor pentrr, a promova cunostm e pr -

sa nu se supuna supeno~ U§OT de raspuns la aceasta intrebare.

sionale avansate? N~o:ss~ presupune ca reflecta abilitate profe:

Autontatea s~pes\O~, d nu 0 reflecta atunci ierarhia de comanda

sionala superioara. an , '. I

v nor scopun neprofeslOna e. . .

este subordonata u bordonatul trebuie sa promoveze judi-

Cu toate acestea, su par superioare acelora prezentate in cios doctrinele .icul: 1 se bordonatul trebuie sa ia in considerare ma~~ale. In particu ~~' ;~i tehnici va imbunatati eficienta armatei daca mtroducerea un I '1 de comandav Dad da atunci nesupune-

• • v v incalce an,u ., ionala

§! menta sa .. v' t ultirn caz competenta profesiona a

rea este JUsttflc,ata: In .aces23

trebuie sa fie cntenul fmaL •

Obedienia militard versus valor! nemilitare

. d robleme are in vedere relatia dintre o?e-

Al ~011~a .set lo:ile nemilitare. Ce responsabilitate are milidienta rnilitara §l va I ,. ordona sa urmeze 0 cale despre care el

tarul cand pohtJcJa~U 11 dezastru national? Sau cand i se ordona §tie ca va conduce a un

---------:-;...... ordinelor operationale este dat de lordul Nelson, • Cazul clasic de nesocoure a t 1 pe baza faptului cii A te supune ordinelor

. . fi t mportamen u " b

care si-a jusu ica co rice ar fi ordonat superioni mei, itiau ei ce se perrccc su este ceva perfectibil. 0 .. di trugerea francezilor sunt cele rnai inalte ordine, nasul meu? Servirea regelui rd . IS mid si daci[ un mic ordin este Impotriva celui

• v sc celelalte or me , ifN I

din care lzv~ra . ' lui rnai lnal\." (A.T, Mahan, The Life 0 e son,

mai inalt, ma VOl supune ordinu

Boston, 2 vol.)

193

sa faca ceva ce violeaza dreptul ama .?

sa faca ceva care iIlcalca stand rd 1 ntului; Sau cand i se ordona

Aceste probleme se vor arm e ~ ge,nerale de moralitate? ocup~ de ele pe rand. in rimut:ql m p~t,:: grupe, §i.ne vorn obedIenta militara ~i fntelegciunearan1' . e~lsta un 30nfllct iIltre un subordonat poate avea dre tat po Illca. ,Am aratat d~ja cum dezvoltari ce vor duce la ere te p ~ Impunand supenonlor noi exista acela§i tip de relatie§' ~eaefICleniei profesionale. Arputea politician? Daca Politicianu/~r~ un 7comanda.nt de rang i'nalt §i absurditate politica comandant taz.~. 0 dlreC\le ce pare a fi pura opoziua prin apelul 'la standarde~e :1 }tarl nu poate sa-§i justifice

Un militar subordonat poate Inte epciune I:0litica? aparaudu-se prin apelulla i'ntele . e sa se .opun!l superiorilor o .mare diferenta intre aceste d~~~ne pro~eslO~ala .. Existii totus] mIlltare sunt limitate concret' cazur~. Cnteml.e eflcIentei lepciunii politic- su~t nedefi e T relat~~ oble~trve; cnteriile iIltePolitica este 0 arta stiinta mil~l e: am 19ue §l foarte subiective.

N ." ' . ~ I ara este 0 profesle

u exista valon politice comun ace : ..

poate dovedi unui om rezonabij ". d eptate pr~n care mlhtarul rabila Ludeciitii politicianului. I ca JU ecata sa pohtIca este prefe-

. Intelepciunea politicii SUperi" . . . .

fIe acceptara ca fapt in sine D v ~ara ~ POhtIClanulul trebuie sa un razbo] despre care milita~cal?o l~lclanul deCIde sa porneasca nationala, atunci militarul dup y pe ~a poate. duce la 0 catastrofa sa se sup una §i sa rezolvs 'cat ~ ~eb-§I prezmtayopmia, nu are decat

D ai me aceasta sltuatie "

, e exemplu, generalii armatei ~, .proasta.

30 erau aproape unanirn c '. ~erm~ne la sfar§Jtul anilor

Hitler va ruina Germ . donvdm§l ca pohtlca extema dusa de

y arna, ar atona militar· I .

supuna ordinelor: unii au urmat a • . . "a e~a rmpus sa se

codnl profesional pentru a' ~ea~ta polrtlca, al~ll au abandonat

al -§I revlZUJ scopunle liti 0 "

gener ului MacArthur fata de d I' po I Ice. pozma

" b . I di rno u in care guve I d

raz om 10 Coreea a fost simil Y ~ , rnu con ucea

At't fi .. ara In esen\a

a 0 Item germani care s au '..

ralul MacArthur au uitat cafu . - . opus lUI HItler, cat §i gene"

chestiuni de razboi §i pace In :~i~a 7Iht~r1or nu este de a decide exista un conflict intre obe'die t ol'l~a r~n~, la cealalta extrema, atunci cand aceasta competen\~ e~~l Ilara ~l c?mpetenta militara tele politice. amenmtata de comandamen_

• Ce face militarul cand i se ordo • d. . . .

masuri absurde din punctul d d na e catre POlItICIan sa ia

e ve ere al standardelor militare

194

profesionale §i care se incadreaza strict in dorneniul militar, f:'id implicatii politice? Aceasta situatie reprezinta 0 invazie clara a dorneniului profesional de catre consideratii exterioare. Presupozilia competentei profesionale existenta in cazul in care un superior militar da un ordin discutabil nu exista in cazul politicianului care se amesteca in treburi militare, Aici, existenta standardelor profesionale justific:'i nesupunerea militara, Nu cste treaba politicianului sa decida cand trebuie sa se retraga sau sa atace batalioanele, asa cum a fiicut Hitler in fazele tarzii ale celui de-al doilea razboi mondial.

In al treilea rand, §i intre aceste doua cazuri extreme exista un conflict intre obedienta militara §i legalitate. Ce face militarul cand primeste un ordin pe care superiorul sau civilul nu are autoritatea legala sa-l dea? Militarul, ca servitor al statului, este numai In serviciul autoritatilor legitim constituite, Daca politi cianul care da ordinul recunoaste ca actioneaza ilegal, atunci nesupunerea militarului este justificata.

Daca insa politicianul afirma c:'i actioneaza legal, dar actiunea I'i pare ilegalii militarului, atunci avem de-a face cu 0 problema a cornpetentei relative a militarului §i politicianului de a defini ceea ce este legal §i ilegal. Majoritatea statelor moderne care au armate profesioniste au §i un grup specializat de experti, juristi militari, a caror sarcina este de a decide in asemenea probleme.

Daca se obtine acceptul lor, militarul trebuie sil acceptc ordinul. Daca acest lucru nu este posibil, fie din cauza urgentei situatiei, sau a indoielii pri vind legalitatea actului de justitie militara, militarul nu poate decat sil studieze legea aplicabila la situatia datil §i sa ajungilla propria sa decizie.

Standardele dreptului sunt in general mult mai precise dccat cele ale politicii, dar mai putin definite decat cele ale §tiinlei militare, In orice caz, militarul este obligat sa acorde prezumtia de validitate opiniei politicianului. Dad exista doua guverne, fiecare afirmand ea este legal constituit §i solicitand obedienta armatei, atunci militarul are de facut 0 alegere politics intre ele.

In sfftrsit, exista un conflict intre obedienta militara si moralitatea de baza, Ce face militarul daca i se ordona de carre politician sa cornita un genocid, Sa extermine populatia unui teritoriu oeupat? In privinta abilitatii de a judeca §i aplica standardele eticii, militarul §i politicianul sunt egali. Ambii sunt indivizi liberi, responsabili moral pentru actiunile lor.

195

Militarul nu poate lasa la fndemana ci vilului dreptul sau de a face judecati morale fundamentale. EI nu se poate nega ca fiinia rnorali. [nsa problema nu este atilt de simpla pe cat pare. Politicianul se poate simii fortar sa violeze standardele de moralitate comus aceeptate in scopul de a maximiza interesele politice ale statului. Acesta este un caz foarta freevent.

Dad politicianul respings convingerile personale in favoarea raison d'etat, este just sa-I implice §i pe militar, sa subordoneze, de fapt, eon§tiinta militarului a§a cum face cu propria sa con§tlintii7 MilitaruI trebuie sa fad 0 alegere Intre con§tiinta propre, pe de-o parte, §i binele statului plus virtutea profesionala a obedientei, pe de-alta parte. Ca militar, el datoreaza obedienta §i ca omdatoreaza nesupunere.

Cu exceptia cazurilor extreme, este de a§teptat ca militarul sa adele la etica profesionala §i sa se supuna. Numai rareori va fi justificsa a1egerea con§tiinlei proprii In defavoarea eererii duale de obedienla militara §i de bunastare a statului.

Concluzie: realismul conservator

Etiea militari! seoate In eviden\a permanen\a, iralionalita_ tea, slabiciunea §i raul din natura umana. Aeeasta etica accentue_ azii suprematia societaiii asupra individului §i importanla ordinii, ierarhiei, cliviziunii de fUnctii, precum §i continuitatea §i valoarea istoriei.

Baccepta statul nalional ca cea mai inalta forma de organizare polilidi §i recunoa§te probabilitatea ca oricilnd sa izbucneasca un razboi Intre statele nalionale. Etica militara subliniaza importanta puerii in rela\iile internalionale §i avertizeaza asupra pericolelor Iaadresa securita\ii statului.

Ea sus\ine ca securitatea statului depinde de crearea §i menlinerea unei fOl\e armata puternice, promovand Iimitarea actiunii sraalui la interesele directe ale statului, restrangerea angajamentelorextensive §i indezirabilitatea unor politici belicoase §i aventuroase.

Etiea militara sus line ea razboiul este instrumentul politicii, ca militani sum slujitorii politicianului §i controlul civil este esential penru profesionalismul militar.

Etica militara exalta obedien\a ca cea mai inalta virtute a militaruluiEtica militara este asadar pesimistii, colectivista, incli-

196

• [. v roilitarista,

. • v utere natrona ista, .' v

nata catre istone, onen~at~ ~pr~ p nea :~a de profesie rnllttara.

•. v •• t entalista m VIZlU .

pacifista §l ins rum lista si conservatoare.

Pe seurt, ea este rea ,

NOTE

'1 "consulta~i:

ind gandirea rmutara, 21

1. Pentru discutareaH~robl~~1e~~h~~~~;m (New York, 1937)'BP~c~- A~

Alfred Vagts, A istory . Sn der and H. W. ,

(.) Bur:on M. SaPi~~!~~~:~i;Ame~ca~FOrelgnpOliG)~~~~~~~~

Appropriate Rolefor t . Policy Analysis Senes No. 4. org~3 42-51 A Research Note (Foreign . Jul 1954), pp. 23- . . . . .

Behaviour Section, pnnc~~c:r~~~~~re l;adresa mentalitiiV~ ~l~t~~, Pentru a lua seama asupra mot res (Boston, 6 vols., . ' vezi David Lloyd George, War Me nalitarii militare, vedetl Hanson VI 338-334; pentru studiul perso . Opinion and Foreign Poll.c)! Baldwin 10 Lester Ma~kel (ed.).:~b~~l .(;"avell, The Good Soldier

(New York. 1949); FIeld 8MaFr~ lad Marshal VIScount MontgdGfim ery, 8) 27-2; ie 0 e lOltle (London, 194 ,pp. (L ndon, 1946), pp. 15-16. Pentru Dou las

MIlt/a I)' Leadership a , . militare vezi: W. O. gias,

apnon asupra SUbstanle, g~?,d~~ok XVI (Mar 11, 1952), 3,~' ~lbe~ "Should We Feur the Militury , ldie: nd Nazi Militarism". oua

I "The Spirit of the So ier a W ht "The wllht'lry and

~:s~~~c~. IX (February 194~, 95in~~~n~y Civ7L~M;htal') Re~tlon~hIP

Foreign Policy", in Jerome erw 16' 120' Louis Smith- merican American Life (Chicago, 1948), pp. I - 1951), pp. 111-113. Pentru ~emocracy and Military Power (lc.hICagf' Tolstoy War Clnd Peace;

ale militaru ur, vez . '", )' ( )

portretizari literare c d P t The Guennantes Cl...

Stendhal, LUCIen Leuwen, an Gr~u~'er) On War of To-DCl) (London,

Vezi Friedrich von Bernhardi ( e , •

2. S . nee of War

1912), p. V1. Th Foundations of the ClC di

3. J F C Fueller (Gen, GEl, e d P cq (Col Pr) Battle Stu res:

A(LO~dO;~~~~~d~~~ ~~~i~ ~~~n~ O~kd'~F921), P~.~~~; ~\S~~~~glt~~:

nClen C The Arme orces :;1'

118, U. S. Dept. of Defense,

1950), p. 131. 32-33. 53-55; Foerts~h. Modern

o War (New York, 1943). pp. A dForcesOjftcer,p.131,

4. W~rfare, p. 24; U. S. Dept. ~fDefen~~_4~~~. S. Dept. of War, Field Ardant du Picq, Battle Studies. ~~M 100-5, June 15, 1944), p. 27. Service Regulations OperatiOn: G ) The Nation in Arms (London,

Colmar von der Goltz (LI Co. er, 5.

1887), p. 37.

197

6. Charles de Gaulle, (Gen Fr), The Army of the Future (Philadelphia, 1941), pp. 115-116, Marmont (Marshal, Fr), The Spirit of Military Institutions (Philadelphia, 1862), pp. 243-256, 271.

7. B. H. Liddell Hart (Capt, GB), The Strategy of Indirect Approach (London, 1941), ch. 1; von Moltke, quoted in Spenser Wilkinson, The Brain of an Army (London, rev. ed., 1913), pp. 164-165; Sir H. W. Richmond (Adm, GB), National Policy and Naval Strenghr and Other Essays (London, 1928), pp. 255-293; A. T. Mahan (Adrn, US), "Subordonation in Historical Treatment", Naval Administration and Waifare (Boston, 19 I 8), pp. 245-272.

8. Field Marshal Viscount Montgomery, citat In Combat Forces Journal, IV (July 1954), 14.

9. J. F. C. Fuller, Armament and History (New York, 1945), pp. I 1-14, 20-21.

10, Formularea clasicil 0 gasim la Clausewitz, On War, pp. 549-601.

Despre lirnitarea rilzboiului, consultan Fuller, Armament and History, pp. 35 ff., 343ff., §i Vagts, A History of Militarism, pp. 397, 410.

11. Liddell Hart, Paris, p. 8; Lopez Valencia (Gen, Sp), citat din Military Review, XXIX (January 1950), 83; J. 1. Graham (LI Col, GB), Elementary History of the Progress of the Art of War (London, 1858), p. I; 1. F. C. Fuller, The Reformation of War (London, 1923), p. 7; von der Goltz, Nation in Arms, p. 386.

12. Murray, Peace of the AnglO-Saxons, p. 13; Bacon and McMUrtrie, Naval Strategy, p. 30; Moltke citat din Vagts, History of Militarism, p. 427; von der Goltz, Conduct of War, p. 2; Liddell Hart, Paris, pp. 7ff; Cecil Battine (Maj, GB), "What is Militarism?", Fortnightly, CXT (March 1919), 378-379.

13. U.S. Army, Field Service Regulations: Operations (FM 100-5, June 15, 1944), p. 36,

14. Sir Richard Gale (Gen, Ger), "The Impact of Political Factors on Military Judgement", Journal of the Royal United Service Institution, XCIX (February, 1954),37.

15. Von Seeckt (Gen, Ger), The Future of the German Empire (New York, 1930), pp. 151-153.

16. Bird, Direction of War, p. 8; Walter H. James (Ll. Col. GB) Modern Strategy (Edinburgh, 1907), p. 10. Pentru atitudinile militarilor ~i a altora privind riizboiul preventiv, Alfred Vagts, Defense and Diplomacy: The Soldier and the Conduct of Foreign Relations (New York, 1956), cap. 8.

17. Citat din Vagts, History of Militarism, p. 13, §i Carlos G. Calkins (Lt, US), "How May the Sphere of Usefulness of Naval Officers Be Extended in Time of Peace with Advantage to the Country and the Naval Service?" U.S. Naval Institute Proceedings, IX (1883), 178.

198

. America

. , iile lui de Tocqueville din Democracy III

Vezi §I comentarn 333-335. ,. Va ts,

(Cambridge, 2 vols., 1863), II, dAft CXXXVI, 633-6,4, ~4

Ashton Ninetheenth Century and t der, Picq Battle StlIdie" pp. 1 '

18. '.., P 15' Ar an u , . 3 vo s.,

History of M':'tansm, . , Modem War (Washingne

224' V Derrecagarx (CoL Fr), .

' . . J,ecolulm

1888), I, 81.1k· Brain of an Army, p. 165. Anteno ma, De

19. Moltke, citat de WI mson, .. era folosit in sens de stratage tiintei

al XIX-lea, cuvan~ul strfatleg,.~ tru identificarea nucleulol ~

atunci a inceput sa fie 0 OSI pen

militate. 'al United Service Inst., XCIC, 37.. . roach, p. Gale, Jour. Roy d Lidd II Hart Strategy of indirect Ap( ,inteza

V Moltke citat e rcoeu nan, " 0 excelenta

on . 'I' 184-189 ale acestui volum con,I,n, _ ~Ia\ie cu

185; pagml e bilitatile comandantulu] militar m

despre responsa I 1 a, and

.. , I " R /IOWect

politicianu . M'I't ry Rule of Obedience, e \1 r I 78.

M h Tbe I I a . M d \ a. ,

A. T. a an, " 02) 283' Derrecagaix, a ern 'I Smith,

Prospect (Boston, 19 te ~iniedinparteaunuicivil, vezIT!"'i.168, Pentru 0 foarte mteresan a ~ m." Ethics, LX (April 1950), ) Haven,

"Ethics for iO~le~i~d~~t~~rt, 'The Ghost of Napole;~ (~~~trength,

Consultati ' . R' h and National Policy an ill

1934), pp. 171-177; IC m ,

pp. 217~230.

20. 21.

22,

23.

199

I

I'

J

-