PROFESIONALISM 1}I CORPORATISM IN ORGANIZA TJA MILITARA*

Amos Perlmutter

o profesie este 0 ocupafie care sol~c.it.~ ~ pregatire avansata intr-un domeniu specializat. Scopul pregatm~ indelungate §I m~e~sive este de a mentme nivcluri 'inalte de reahzare profesionala, m concordanta cu standardele stabilite fie de regulile orgallJza\1eI~ fie de opinia celorlalti specialisti. Gradul de profesionalism al une: anumite ocupatii este dat de comportamentu~ metode~e, caracte~ rul, statu sui si standardele celor car~ 0 practlc~, Dator!ta statutului special pe care il detin, profesiollJ§t11 autentici poseda 0 autontate considerabihi in relaiiile cu "c1ientii".I, ,v.

Structuraunei protesii", scriu Blau §I Scott, "tmde sa faca

dependenta realizarea intcreselor pract,ic3~nilor de modul in care ac\ioneaza, la ,cel. mai in~~\njvel al ~bllttaVI~r lor, pe~tru ,dese~vl: rea interesului clientilor . Aceasta tendinta poate fi evidentiata de factorii care guvemeaza profesionahsmul, fie el ocupational sau birocratic: (1) standardele universaie, care constituie criterii obiective de interpretare aoricarui caz particular; (2) specificitatea competentei profesionale, fara nici 0 pretentie de in}elepciune universala; (3) impunerea §l susnnerea autontatn - mcre~e;:a clientului in expertiza profesionistulm; (4) neutr~htate af:cllva III relatiile cu clientii, adica detasare Impersonal a;, (5) masur~rea performantei in concordanta cu. sta~dardeie stabilite de colegl! de aceeasi specialitate; (6) protecua chen~uIUl, carenu s: bazeaza pe interes personal, ci constit~ie un scop If sine, asigurand protecne fieciirui client dependent §l vulnerabil

Birocraiie, corporatism ~i profesia militarii

Armata este 0 organizatie care deserveste publicul, in general, "eel rnai adesea, de§~ nu f:n mod necesar, exceptandu-~,~~ acei oameni care formeaza obiectul efortunlor orgamzanci .

Dupa Amos Perlmutter, Professionalism and Corporatism in Military Organizations, In A. Perlmutter, The Milita/)' and Politics [IJ Modern Times, Yale University Press, 1977,pag, 1·17,

Traducere de Ionel Nicu Sava.

154

Profesia militara este una voluntara atat timp cat indivizii sunt liberi sa-§i aleaga 0 ocupatie in interiorul sau, dar, in acelasi tirnp, este §i 0 profesie coercitiva, datorita faptului ca membrii sai nu au d:eptul sa se organizeze intr-o asociatie voluntara, fiind obligati sa se conforrneze unei situatii ierarhic-birocratice din armata.

Controlul §i abiliuuile sunt cele doua variabile calitative principale ale profesionalismului rnilitar,

Controlul

Militarii sunt controlati la doua niveluri organizationale.

G~upu) de egali vcgbcaza asupra coeziunii interne a corpului militarilor de profesie, ca entitate profesionala §i sociala, Acest grup tine sub observatie standardele autoimpuse de comportament personal §i conduita profesionala, Ierarhia autoritatii formeaza sursa extemii de control §i disciplina. Conduita §i metodele profesionale sunt evaluate in functie de corectitudinea cu care ofiterul urrneaza directivele primite de sus5 Statu sul profesional §i avansarea in ierarhie sunt acordate in functie de comportamentul ofiterului, atllt ca profesionist, cal si ca biroerat.

Califlcarea

Din 'perspectiva istorica, eroisrnul §i disciplina au fest cele mai importante atribute ale militarului de profesie. tnsa profesionistul de, astazi trebuie sa fie in acelasi timp atat un birocrat cat si un erOLI. In consecinta, el e1fe nevoit sa-§i insuseascii deprinderile de conducere §i strategie. Oricat de mull afecreaza imagined romanticii a militarului, profesionismul corporatist largqte orizonturile politice §i sociale ale militarilor. Ca grup profesional, rnilitarii trebuie sa-~i conserve normele §i valorile specifice. In general, sistemul militar de valori (militdrische Weltanschauung) este conservator, protectionist §i exclusivist.

Ca birocrati, militarii profesionisti sunt puternic atasati statului national modern, a carui orientare tehnologica este revolutionara atat in ceea ce tine de management, cat §i de strategie. Din aceasta cauza apare un conflict potential intre normele autoimpuse ale grupului militar ai carui membri sunt in general conservatori si exclusivisti §i viziunea managerialii a statului national modern, care este tehnologica, §tiin~ifiea §i revolunonara. Desigur, revolutia tehnologica fn management §i strategie cere militarilor sa-§i insuseasca noi deprinderi. Dar aceasta revolutie produce §i 0 schimbare mult mai subtila-politizarea militarilor. Intcgrarea noilor deprinderi constituie 0 provocare la adresa iden-

155

tita~ii de. corp a militarilor de profesie care Imbrati~eaza traditia §i respmg movana.

Inclinati~.~ilitarului de profesie de a interveni In politica §i elaborarea politicilor este legata de rolurile §i orientarile sale, corpor~ttste ]I birocratice. Ca structurii corporativa, organizatia militara lupta pentru controlul mtern asupra propriei profesiuni ~i pentru a se pr~teJa de controlul politic extern (acestaeste conceptul de control obiectiv elaborat de Huntlll~on, constand In maximizarea autonomiei organizatiei militare).

Figura 1.1.: Legiitura conceptuald dintre profesionalism. §i corporatism

~ ''''
~ E
, ,~
,.,
5; -§
~
.:c '" ·N
Q "'
0
U
c
·00 "
~ E "'
go"", ~E
~ ~.~ :~ l=!
"500 -]~
'" 0
5 ,r.E "' )(.d
" ,.,
gpS~ ~ 5 :€
iii il
::EES. ~><o
" 0. 156

Efortul de maximizare a autonomiei produce, printre alte consecinte, ~i influente asupra politicii, atat prin contrapresiunile organizationale, cat §i prin intermediul institutiilor §i regimurilor politice. Ca profesiune birocratica, militarii sunt implicati in politica in masura in care ei constituie un partener cheie al politicienilor §i birocratilor civili in procesul de elaborare §i implementare a politicii de securitate nation ala.

Responsabilitatile profesionale §i birocratice ale institutiei militare eonverg. Ca profesionist, militarul este responsabil in fata clientului san, statui, in sensul .vocatiei" profesionale. Ca biroerat, el raspunde in fata autoritatilor, Militarul modern este caracterizat de spiritul de corp (in termenii exclusivitatii), este biroerat (in sensul ierarhiei) §i profesionist (in sensul misiunii).

Richard Betts avanseaza un concept interesant privind diviziunea valorilor administrative. in teoriaclasicaa administratiei, eficienta este prioritara, procesul este de tip cornanda-supunere, iar comportamentul politic este neutru. In teoriile revizuite ale adrninistratiei, prioritar devine controlul politic, procesul administrativ consta in negociere iar comportamentul politic presupune un grad Inalt de implicare8

Conceptia potrivit careia profesionalismul militar indeparteaza militarii de politica este derivata, in parte, din traditia clasica a teoriei administratiei'' §i din practica administratiei publice americane. Aceasta traditie a fost elMita pe premisa ca politica este separata de adrninistratie, ceea ce pre s upune ca luarea deciziilor politice (fiind de resortul ofieialilor alesi prin vot) este separata de implementarea masurilor politiee (care cade in sarcina functionarilor nurniti). Distinctia respecti va afost elaboratii pentru a explica separarea expertilor de politicieni, dar ea nu-si mai mentine viabilitatea, Noua teorie administrativaeste fuzionista, ea plead de la premisa cii birocratia §i politic a, la fel ca §i expertii §i politicienii guvernamentali §i din administratie sunt simbiotic interconectate. Sistemul de ierarhizare a autoritatii statului, adica birocratia (in cazul de fata, institutia militara) este legat de abilitaiile armatei (militarului) moderne: managementul §i strategia.lO Fuziunea dintre birocrat §i profesionist implica armata In procesul de elaborare a politieilor publice in statele nonpretoriene, in timp ce in statele pretoriene ii propulseaza pe rnilitari in jocul politic.

I

157

.• .e- ,

Profe.sionalismul corporatist reprezinta fuziunea dintre profesio. rust §I birocrat - 0 fuziune intre exclusivitatea de grup <1'

bili . v ' , respon-

sa I itatea ma~agenala. In mod inerent, teoria fuzionista este un

conce~t pluralist potrivit caruia puterea este difuza in societate iar socletal1le ~vansate sunt caracterizate de organizatii extrem' de complexe §I puternic diferentiars. Acest fapt duce la irnplicarea expertl.lor ~I ~ n~nexpertl~or, a politicienilor care iau deciziile §i a celor care le mfaptUlesc, III procesul politic.

'. Sisternele de au~oritate ale statelor industriale moderne au insuflat orgamzatle~ militate profesionale con§tiinta apartenentei. In statul care pose~a un arsenal nuclear, militarul de profesie este foarte specializat In domeniile managementului §i strategiei nucleare, EI este co~§tlent ca impiirtii§e§te cu autoritatile nu doar f?rmularea strateglel §I men\1?:r~a sistemului ierarhic-birocratic, CI §l elaborarea politicii seeuntatllna!ionale. De aceea anta ._ mul dintre profesionalism §i birocratie este domolit, qjnngfu~;:::e la co,?toplrea lor. Discrepanta drntre profesionist §i birocrat, spccifica secolului al XIX-lea, aproape a dispil.rut I'n pi

v " '. • us, a§a cum

am :azu~,. virtutile eroisrnului §i diseiplinei sunt Inlocuite eu specializarile de management §i strategic.

Astfel rela(la dmtre militar ~i stat devine simbioticii D ' sec~le ~e ril.zb~i total §i mobilizare a cetiitenilor au legal lnc~ede~~:

I~st.ltu\nlor militate de guvernele civile. Cele dona structuri an deverut mterde~en~e~te, mf!uen\fuJdu-se reciproc 111 domeniile riizb . _ lUI, stra!eglel §I dlploma~iei. "Civilii" ~i .militari]" I1U au putut s~l~e rnenuna ca structuri birocratiee separate sau rninti" ( 'nd:)',

I ., ., " ~ nunas cc

proc ama~ onentan diferite. In statele 111 care evoiueaza militarul

profe~IOl1Ist, clivajul nn mal era vertical- intre miJitari" si ci '1'" Co fl t I' "~ " IVI I .

n .IC 1I era acum onzontat-. intre ~i III cadrul institutiilor rniiita-

re" 1 I" A I Y v " "Uti

§ "C~VI e - 1Il egatura cu orientarile politice §i ideologice,

p.recnm §l cu confru~t~a polrtIco-birocraticii pentm detemJinarea ~llmplementarea politicii de securitars nationals. J J

. ~~ntmgton a fo:st pr~mlll ana list care a demonstrat teoria ~uzlonafII fenom~n.uIUl rnilitar cu securitatea nationals §i erneroe~ta grupului militariloj ea 2:rup politic influent in el b '

Pol t . v ". 1'" ' a orarea I ten seeunta\l! ~atlOnale. - In conditiile politice postbelice

strategia descurajari: a schimbat medii le interne si externe in car' evolueaza statele. Mobilizarea in vederea descur~arii ~i strategi~

158

descurajarii au dus la crearea a ceea ce unii observatori, exagerand putin, au perceput ca fiind aparitia statului securitatii nationale.!3 Cativa dintre acestia au sustinut canoile specializari ale militarilor Ie-au asigurat ascendenta (in ciuda faptului ca tezele statului-garnizoana, elaborate In1941 de Lasswell au fost invalidate de catre cercetatorii organizatiei militare modernej'" §i au continuat sa afirme d modelul lui Lasswell isi pastreaza validitatea. 15 Desigur, deciziile strategice au produs schimbari structurale atat In organizatia rnilitara, cat §i in organizarea securitatii, Potrivit lui Huntington, securitatea nationala este, in primul rand, 0 chestiune de negociere intre agentiile guvemamentale, In care actiunile militarilor §i ale altar parteneri implicati tn tratative (inclusiv Congresul) 16 pot fi explicate de modelul fuzionist. De aceea pentrn cercetatorii fenomenului militar modern, este foarte important sa urmareasca politica militarilor de profesie, cunoscuta §i sub numele de politics birocratica (bureaucratic pOlitics).!7

Profesionistii sunt apreciati de catre propriii clienti §i de catre gmpul celor cu aceeasi identitate profesionala, potrivit standardelor de cunoastere §i deprinderi specifice. Birocratii sunt e valuati in functie de orientarea lor spre ierarhie. Profesionalismnl corpului ofiteresc exprima relatia dintre cele doua ipostaze ale of item lui: ofiterul ca specialist §i ofiterul client al statului, sau ofiterul ca birocrat, Problema care apare In acest context ~ine de control §i disciplina. Care este pcrceptia rnilitarilor despre cine trebuie sa 1e controleze propria organizatie: grupul insusi, antoritatea statala sau ambele? Atunci cand profesionistii accepta dominatia autoritatilor, relatiile civili-militari sunt normale si linistite, iar potentialul de interventie in politica a militarilor este redus. 0 ruptura intre orientarea profesionala §i aceea a autoritatilor sau un tip de relatii prin care militarii controleaza statui ar putea tulbura echilibrul raporturilor civili-militari. Aceasta dezechilibrare ar putea constitui, acea cause celebre responsabila pentru interventia politicii a militarilor. Ceea ce nu 'inseamna cii 0 orientare corporatista (aspiratii profesionale, protectionism de grup §i interese politice promovate prin tehnici noi) of era singura explicatie a interventiei militare. Rupturile dintre autoritati ~i profesionist, produse de factori ca: alien area, perceperea deformata a rolului celuilalt, suspiciunea si ambitiile politice, sunt, cu sigurantji, va-

ii:

:! ., "j

159

;111

riabile dependente ce explica intervenlionismul militarilor. Accst studm. se conqentr~aza pe acea subliniere a impactului §i rolului prof~slOnahs.mulul de lip corporatist, ca fiind cea mai plauzibila cxplicatis a mterventIOmsmului militar si a tensiunilor politi

existents intre civili §i militari.' I Ice

ldeologia si organizajia militam

. Lite~atura di~ donl~niul teoriei organizaiiilor este plina de anahz~ ale ideologiilor, In fapt, Sheldon Wolin, un analist politic ren~mlt, argumenta c~ politica a trecut In er~ organizatiilor printr-o sC~l:nbare Important~. PO.trmt lui Wolin: "In momentul de fala se afla ~n ce?~1 atenuei politica cOrporatiilor, a sindicatelor §i chiar a umversl:aillor. Aceastii preocupare sugereaza faptul ca politi cu! s-a mutat mt~~un plan conSlderat pana acurn ca facand parte din sfera "pn~ata ,?ar ~are, in prezent, este "privir ca un fen omen ce echpseaza vechiul sistern politic". 19

Organizatia militad este tot atfit de mult 0 eomunitate §i 0 ,,~amar~d~r~e", pe cat esre .§! .un instrument de putere §i 0 structura birocrallca. ~n aceste con~Jt!I, I~eologia militara poate fi analizata din perspectIva orgamzatlOnala a comunita\ii de milit . d'

f id I . y an, In per-

sp~~ Iva 1 eo ogica a armatei ca birocratie politicii, sau dintr-una

umflcatoare, ~vand in vedere ambele viziuni,

T S23 scns mult des pre sociologia §i ideologia organizatiei :m rtare .' dar cste evident ca eel rnai important predictor al

Interven\lOnIsmulUI §l corporatismului precum si al r latiil .

T T . , e !I or CI-

vui-nu nan este comportamentul politic al militarilor. In mod cert

onent~ea corpora~Is.tii a militarilor este legatii de probIemel~ ~rgamzav~n.ale(ongInea de clasa a cadrelor, procesele de sociah~are a m~lrtanlor de profesie, structura interna de comanda dlsputeh~ birocratice ale ofiterilor, cre§terea §i declinul organiza~ nonal). In contextul Statelor Unite ideologia politica at t b . conceputa s b d v. re UI • v .u v oua rpostaze: (1) substan[ialQ (conservatoare

li?erala, ~adlcala :;tc.) ~i (2) proceduralQ (loialitatea fata de Con~ stItuile .§I(sau fa~a de regulile jocului). Aspectul procedural al

ideologic! este utilizat de catre generalii americani pentru t

lizarea t ] .. neu ra-

ea,In mu t: pnvmte a laturii substantiale.

In alte tar.l, !mportanta consensului procedural este legata de cultura politica. Pentru unele state pretoriene din America

160

Latina, ca §i pentru Turcia kernalista, insqi constitutiile nationale definesc rnilitarii drept aparatori ai legii fundamentale. "Militarii protcjeazii Constitutia din interiorul cazarmilor",

Cu toate aces tea, in acest studiu accentul va cadea pe semnificatia corporatista a orientarii politice adoptate de militari. Vor fi urmarite subiecte cum sunt aspiratiile politice §i mental itatea (Weltanschauung) ale militarilor de profesie §i aspiratiile lor politice; procedurile politice §i structurile create in ainte , in timpul §i dupa interventia in politica, pretul politic platit de militarii intcrvcntionisti, care, in cele din urma, dezbina structura corporatista pe care se angajasera sa 0 apere.

Ideologia "organizationala" poate fi luatii in considerare doar ca 0 variabila intermediara, un concept produs in sprijinul interpretarii relatiilor functionale dintre variabila independenta, (profesionalismul) §i cea dependenta (relatiile civil-militare). Originile de clasa, aspiratiile de status, declinul organizational §i alte elemente legate de organizatia militara vor fi examinate dear in masura in care ne ajuta sa explicam cadrul conceptual al simbiozei produse in mediul militar intre profesionist §i birocrat si doar dad influenteaza corporatismul, legiitura dintre orientarile profesionale si birocratice ale militarilor de profesie. Relatiile civili-militari vor fi studiate in contextul analizei raporturilor dintre profesionist §i clientul sau,

Subiecte precum: disciplina, coeziunea, onoarea si ierarhia, desi frecvent discutate in sociologia militara, sunt, dupa opinia mea, periferice pentru orice explicatie a organizatiei militare ca actor politic. Nici marimea armatei, structura sa interna sau bugetul apararii nu sunt factori semnificativi in analiza cauzelor interventiei, In acelasi timp, asa cum demonstreaza dar studiul empiric efectuat de Wiliam Thompson, nici una dintre caracteristicile de mai jos ale sistemelor politice nu prezinta vreo corelatie cu freeventa loviturilor de stat militare: (1) existenta unei institutii militare dezvoltate §i extinse; (2) existenta unei institutii militare relativ extinse: (3) existenta unei organizatii militare de mare complexitate; (4) alocarea unci proportii insemnate din bugetul national pentru aparare,z2 Intre rata de participare militara a lui Andreski (populatia cuprinsii in forte le armate) §i frecventa)oviturilor de stat militate, de asemenea, nu exista nici 0 relatie. In aceste

161

conditii ideologia mil i tara poate fi definita ca 0 suma a orientarilor grupului ofiterilor (indiferent de gradul de coeziune) catre societate, regim politic §i politics, In general. Ea l§i are originea In relatiile dintre management §i strategie §i in raporturile dintre standardele profesionale autoimpuse §i responsabilitatea fa~a de client (autoritati), Huntington prefera sa denumeasca aceasta orientare a gandirii militare drept .etica profesionalii militad".23

Armatele mod erne existii datorita primatului detinut de statul-na~iune, a dimensiunilor deosebite dobandite de razboi §i de obieetivele seeuritatii nationale, Militarul de astazi joaca un rol importantfn elaborarea politicii de securitate nationala, Chiardaea se poate spune ea "politica se afla dincolo de domeniul competentei militare", 24 in sensui ea militarii nu sunt implicati activ In sistemul electoral, rolullorfu eJaborarea §i implementarea politicii securitatii nationale Ii obligji sa adopte 0 atitudine politica. Fiind In slujba statu lui §i a autoritiitilor, militarii nu pot adopta pozitia neutralitatii politice. Desigur, ofiterii pot fi docili sau activi In ceea ce priveste propria participare la sfera securitiitii nationale, Urmarind evolutia istorica a procesului, se observa cil militarul de profesie a fosr putin preocupat de chestiunile politicii interne, focalizandu-§i interesul spre afacerile externe ale statu1ui. 25 A§a cum au evidentiat §i studiile asupra militarilor americani, analizele armatelor prnsaco-germanil, franceza, japonezii, sovietica §i chineza, demonstreaza in mod cIar ca atitudinea tipica a militarilor fata depOlitica externa este imperialistii §i expansionista, orientarea lor spre comunitate este traditionalistii, iar ideologia militarului de profesie este conservatoare (acel "realism conservator" de care vorbesn, Huntington). .Etica militara este pesimistj, comunitarista, inclinara spre istorie, orientata spre putere, nalionaltsta, militarista §i instrumentalista in ceea ce prive§te definirea pro fesiei militare", scrie Huntington, .Ea este, pe scurr, realistii §i conservatoare",26

in tipologia actuala a militarilor pretorieni pot fi identificate noi categorii de militari, care sunt atat conservatori §i zelosi, cand sunt pu§i in situalia de a apara grupul corporati v, cat §i liberali, reformatori §i progresi§ti In atitudinile pe care Ie adopta fatii de politica interna §i extema (comparativ cu predecesorii lor din secolele al XVIII-lea §i al XIX-lea), Militarul revolulionar, la feZ

[62

, • nici 0 contradictie intre excesu I de. zel

ca pretorianul, nu gas~,§te 'ale orientarea corporativa fi-

in indeplinirea atnbut11l~r fu~~tlO~lit;ca intern a, pe de 0 parte, §i rava si atitudinea radicals fata e p " de politica de

' • ' I' t onservatoare VlzaVl

adoptarea orientarilor ret a IS -,cj t me pe de alta parte, Astfel

' . I v <I a acen e ex e ,

secuntate n~von.~ a" irata In mal mare masura de rolul ~e ideologia mll!taJa este msp tV decat de pregatirea profesionala a putere externa.jucat de arma a, ta 0 atitudine obiectiva §i nonmilitarilo,r, prn~ ~are este y~:~~~ ne conduce la eoncluzia cii din interventionista III politica, , I or militarinu putem deduce

I' alii' c-autontar a un

comportamentu ier "I " ilitare Structura

' 'I' i autoritar al ideo ogiei rrn I. •

earac~e:ul ,Impena IS! §I a I or anizatiei militare nu autorizeaza

ierahica §! autontarlsmuA d g niile politicii interne §i externe. astfel de comportam~nte l~'t:r:~el mai orientate corporativ din Unele dmtre ,sl~te.m~ e ~:i~ntul Apropiat au produs reformaton America Latma §l d n, diri t radicalismul spre represiunea interni (in timp ce altele §l-au LrIJa

interna), 'v .. dintre cei mai liberali politicieni ai m~der-

Dimpotriva, UUll.. , " ' re edintii americani W,

nit,atii, i~tre care 1~~er~~1 f~~t~:~~r~~lf§ti~ iar ultimul a s~stinut Wl~son ~I J,F, Ken ~'ar neocolonialiste, in exterior. Mm mult, regimun auto~tare, eli oliticieni militari ai epocii moderne, unii dintre eel mal ilustr p Ch I s de Gaulle §i generalii gerprecum Dwight El,senhower, S ark~ au fost conservatori, realisti mani W, Groener §I Hans von eec ,

§i antiimperialisti,

j,,:

TIP URI DE ORIENTARI MILITARE

v' t rnporanii a statului national au

v In ev?lut~a mOde~ad~ ~~na~izatii militare, fiecare in ,par~e

a~arut t~el tipun gene~~erit de :utoritate civila institution~l~zata, raspunzand la, un gen I, v A sistemele politice stabile, Militarul Militarul clasl~ preeomma ~nl de instabilitate politica, Militarul pretorian coabiteaza eu me 11 rrdi e politica care este stabilii in revolutionar est~ ~e?at de 0 or mA tr-un si~tem politic instabil, ciuda faptului ca 1§1 are ongmea m ,

decadent sau 'intr-un nou sistern politic,

163

Militarul projesionist

Potrivit lui Huntington '

cea dinainte de anul 1789 ;i~rmata modern a se deosebe§te de corporativ. Militarul profesi!ist sItatutUI ei de grup profesional un tip social nou si are ur vt a tlmpunlormoderneconstituie

d 'ma oarele car t . . ..

omeniul de expertiza ( aCenStlcllmportante' (1)

clientul (este responsabi~~af~me~tul violentei); (2) relati~ cu statuI); (3) corporatism (c ti ala c ientuln] sau, societatea sau

ti V) (4)' on§ nnta de grup si 0' .

rca ; Ideologia (g~ndirea militani), ,rgantzarea blrocra"

A Aceste caractenstici sau . b'l .

III toate institutiile milita dvana I ~ mdependente se regasesc

t ' A re mo erne fie ele si t ..'

ure on III curs de dezvoltare A' IS erne poilltce rna-

nuarc, doua variabile . sa cum Yom demonstra in conn.

, - corporattsmul §i ide I .

Importante decat eelelalte §i ot i 0 ogra - sunr rnai

La sfiir§itul anilor '60 H tP Juca,rolulde variabiledependente

. , un mgton§l- difi '

pnn luarea in considerare a r I I ,~mo I rear modelul original

politica a militarilor 11 poat ,0 u ~I eosebn pe care interventia nare din tarile in curs de d e Ju1ca tn,procesele politice revolutio-

Ch . ezvo tare. In lucrareaP l' '

angmg Societies (1968) I I v , . 0 It/cal Order in

lor de conditiile de instabil~ateagadnt<;:rventJa politica a militaripolitizareaf0rtelor sociale27 .; §I eeadere politiea, produse de tutionalizate. EI identif v §I deabsenta parlIdelor politiee insti,

'1' rca con Itllie apari'i i ti lui

rru rrar de profesie; ca<ti ' . \ ei IpU UI clasic de

d v , garea suprema'1e1 pri ...

e catre 0 eoalitie a fortel "I . \ , in spnjm electoral

a acesteia asupra armatei °rIelvl e §I insti!uirea autoritaiii politic~

di 1 ' n aceste condltti 'I't 1

me IU competentelor sale pC' ' rnr I am , prin inter-

1 v, ro,eslOnale devine' l'

mu aparator al statului, Institutia Tt' v smguru §l SUpre-

este preoeupata de rnentin rnr lara, ca umtate corporativa

S lari . ~ erea acesteI relatii '

• v ecu anzarea societiitii §i rat' I" .

man va a eapitalismului de PI' v ,\lO~a Itatea economIC a §i nor"

, '. ata aSlgura cadrul d ' v

organlzaila mtlitara profesio ' tV, e eXIstenta pentru

rocratica statala modem a rus a, prec~m §I pentru structura bi-

1 r' . , caractenzata de 0 0 d' .

ega a §l ratlOna]a, Armata profesion li ' r I?e coerCItiva,

voltarea sa, organizafiile corp ti a izata a favonzat, prin dez,

. lora rve moderne A '.

major general a fost Con tempo v ' pan(Ia statului

d " rana eu emergenia . ,

erne §,l a comphcatului sau sis tern d ' . corporatlel rno-

~ contribuir la apari(ia celei de-a do e plan~flcare, ~e fapt, prima influentar procesuJ de preprofj . ual" Patnmomaltsmul feudal a eSlOna rzare a instituliei militare.

164

Sub aceasta influenta, modelele noii armate devin conducatorul intreprinderii industriale in locul militarului erou, militarul de cariera In locul vechiului sef feudal, !iderul cu autoritate rationala, care 11 substituie pe luptatorul feudaL Toti acestia au fost inventivi, curajosi, neinduratori §i loiali sistemului patrimoniaL Din punet de vedere al originii, sistemul de grade ii diferentiaza pe militari de comunitatea oamenilor de afaceri, unde promovarea §i autoritatea sunt mult mai adesea determinate de merit §i mai putin de vechime (seniority). Conceptul lui Huntington, potrivit caruia, in cazul corpurilor profesionale geniul devine superfluu sau periculos, nu ar trebui aplicat lumii afacerilor si feudalismului.

Nu vreau sa sugerez cii tipul modem al militarului de profesie se regaseste exclusiv in societatile industrial-capitaliste sau moderne, Statul major a fost creat in Prusia feudala, care mai tarziu a devenit un stat agrarian, Clasa ofiterilor imperiali rusi din secolul al XIX-lea a irnprumutat standardele profesionale ale Vestului (Prusia §i Franta), a§a cum a facut §i Petru eel Mare cu doua sec ole mai devreme. Atat ofiterii prusaci, cat §i cei din Rusia imperiala au reusit sa integreze cu succes in respectivele sisteme (care erau feudale si, in cazul Rusiei, birocratic §i patrimonial) anumite caracteristici ale profesionismului, prevalente in armatele occidentale,

Dupa anu11827, armata otomana a fast modernizata, dupa mode lul prusac, chiar dad ea nu a facut decat sa adapteze acest sistern la patrimonialismul specific sultanatului. Faptul cii armate profesioniste moderne au existat in state noncapiraliste, nonmoderne (ca Prusia dinainte de 1848) nu infirmii urmatoarele enunturi teoretice: (1) dezvoltarea armatei profesionalizate este, in mod evident, un fenomen birocratic legat de modernitate; (2) conceptele de profesionalism, corporatism §i supunere a militarilor faia de regimurile politice au valabilitate universala in regimurile capitalist, agrarian, feudal §i sultanist. Toate aceste organizatii militare, deosebite intre ele, au adoptat valorile ~i normele specifice profesionalisrnului militar modern, indiferent de cat de mult au putut fi modificate de mediile §i culturile politice respective.

Mai mult, aparitia ~i ascensiunea nationalismului, imperialismului si, mai tarziu, a razboiului total au eondus la realizarea aliantei dintre militari §i retelele industriale, Ministerul german al

165

apararii in timpul maresalului Erich Lundendorff a fost intruchipareacomplexului militaro-industrial modern. "Inainte de primul razboi mondial, corpul militarilor de profesie §i \iderii industriei grele au fest principalii sustinatori ai sistemului politic §i social autoritar din Imperiul german". Prima conflagratie mondiala a demonstrat faptul ca razboiul nu mai este 0 chestiune care tine doar de vitejia rnilitarilor, de rapiditatea ~i capacitate a lor de manevra. In razboiul total, rezultatul este determinat de puterea economica a unei natiuni ~i de stabilitatea politics §i sociala a acesteia, Mobilizarea resurselor umane ~i materiale §i implicarea activji in razboi a diferitelor grupuri sociale au crear 0 masina de riizboi atotcuprinzatoare.

Organizatia rnilitara §i masina sa de razboi au fuzionat eu marea corporatie economica capitalista. Ele s-au stimulat reciproc, in mod constient sau prin mecanisme neintentionate. Ministerul de razboi era atat 0 organizatie militara, cat §i una birocraticii. Statul major general german a incadrat cu personal ministerul de riizbci, iar acesta din urma s-a autostructurat dupa mode lui statului major general. Unii dintre inginerii care au eondus sectia de materii prime a ministerului apararii din Germania in primul riizboi mondial, oameni ca Richard von Moellendorf §i Walter Rathenau au fost promotori devotati ai principiilor manage mentului stiintific ~i ale organizatiei capitaliste arnericane. Contributia Companiei Germane de Electricitate, care era una dintre cele mai mari conceme industriale germane, a fost decisiva pentru rnobilizarea economiei, populatiei ~i industriei pentru razboiu! total. Economistului german Emil Lederer ii este atribuita fraza de mai jos: .Putem spune ca in ziua mobilizarii societatea care existase pana atunci s-a transformat intr-o comunitate.,,28

Militarul pretorian

Desi sunt putini ofiteri care aleg politica drept proprie vocatie, profesia militara poate indeplini rolul de trambulina politica, Cu cat este mai inalt rangul militarului, eu atftt interferenta sa cu politica este mai evidenta, iar in mediile revolutionare sau pretoriene, se poate ajunge la implicarea intregii institutii militare In actiunea politicii. In conditii politice stabile, nurnarul ofiterilor care renunta la profesie in schimbul politicii este redus, dar importanta celor care 0 fae este deosebita pentru orice investigare a

166

relatiilor civil-militare §i a rolului armatei modeme. Pretorianismul militar se naste in cadrul sistemelor de control politic subiectiv descrise de Huntigton, eel mai adesea 'in conditiile create de esecul revolutiei sociale, politice sau al proceselor de modernizare. Fenomenul apare, cu certitudine, in socieratile agrariene, in tranzitie sau puternic divizate ideologic. * Armata este, potential §i efectiv, mterventionista. Prcdispozitia sa spre interventie este perrnanenta, avand, totodata, la dispozitie pute~ea ne~esara prod~cerii schimbani constitutionale. Natura relatiei de client se modifica in momentul in care armata "decide" cine intruchipeazii natiunea §i ordinea politica. Centrul autoritatii se poate deplasa, de asemenea, de la guvernul central spre nivelurile local, tribal sau etnic. In ansamblu, conditiile pretoriene mfluenteaza negativ institutia militara, conducand la reducerea st~ndardelorp!ofesi~~ale §i genereaza razboaie fratricide, intrucat izbucnesc razbunan de familie, apar lovituri de stat, iar oficialii sunt asasinati. Recrutarea ofiterilor, spre exernplu, este restrictive §i ~nalt concurential~ i? rezimurile pretoriene. Dar in timp ce mobilitatea este foarte ridica~a in comparatie cu situatja militarului de profesie clasic, orientareacorporativa, statu sui §i ideologia rnilitara iau locul cerintelor profesionale privind nivelul de cunoastere §i deprinderi. Loialitatea politica §i abilitatea de a infaptui lovitun de stat se substitute calificiirilor traditionale ale militarului de profesie.

"Prima trasatura a pretorianismului", sustine Andreski, "consta in faptul cit intotdeauna fortele conducatoare ale insurectiilor pretoriene sunt mi!itarii profesionisti, niciodata mi!i.tarii in termen sau cei cu serviciu temporar". In mod clar, ofiterul birocrat, in postura sa de client al statului, este eel care se ridica impotriva rezimului. In insurectiile pretoriene razvratirea militarului este ca~zata 'in primu! rand, de faptul ca statui sau regimul atenteaza la integritatea de corp a armatei. In cazul mercenarilor, al militarilor recrutati §i al rnilitiilor, loialitatea fata de institutia militarii lipsesteo .Este multmai probabil", continua Andreski, "ca fortele armate sa joace rolul de arbitru in spatiul poli:ic. in conditiile In care el~ constituie principalul pilon al autontatn, cu alte cuvmte, daca guvernul se s~rijina mai ales pe forta b~ta §i n~ pe .t0ialitate~ guvernatilor". 9 Chestiunea este una legata de legitimitate. Daca autoritatile sunt Iipsite de suport popular, existii sanse ca armata

167

sa puna in discutie autoritatile. Institutia se foloseste de priceperile ~i cunostiniele ofiterilor de profesie pentru a pune In opera lovitura de stat §i inlocuirea autoritatilor. In acest caz, profesionistul corporatist, desi plin de sentimentul datoriei fatade autoritati, lmbratiseaza cauza interventionismului. Ofiterii nu sunt Iipsiti de ambitii politice. De aceea organizatia militara devine structura suprema Imbibata eu valorile datori~i, onoarei ~i patriotismului, adicii asp iratii de dominare politica.

Forta regimului militar pretorian nu rezulta atat din cornpetenta profesionala - utilizarea violentei - cat din inclinatia de a asocia regimul care sustine armata cu regimul care protejeaza integritatea sa. Pretorianul este primul aparator al autonomiei institutionale.jn acest sens, este interesant cazul arrnatei egiptene. Realizand faptul cii este singura, in sensul cii niei "statul", nici "societatea" nu pot sa-i apere sau sa-i pericliteze existenta, a de venit propriuI sau client. Institntia militara pretoriana identifica aspiratiile de corp eu interesul national. Armata egipteana de dupa Nasser (1971) §i armata siriana, incepand eu 1966, constituie bune exemple de astfel de comportament. In anul 1973, armatele din Brazilia §i Peru au preluat puterea, reactionand prin aceasta la absenta unei puteri politice civile serioase si sprijinita de public, capabila sa promoveze interesuI national §i sa apere integritatea de corp profesional a institutiei militare.

Militarul revolutionar

Ca instrument al revolutiei, in special inaintea si in timpul "riizboiului revolutionar'' armata revolutionara manifesta 0 puternicii propensiune de a ceda In fata influentei politice. Din momentul in care revolutia se institutionalizeaza, miscarea de partid devine autoritatea suprema In stat. Dupa aceasta etapa, partidul se opune rolului de surogat pe care militarii 11 joaca in politics §i accepta modelul organizatiei militare profesionalizate. Sunt respinse Insa premisele eorporatismului militar §i dreptul militarilor de a interveni in politica. Astfel, in primele faze ale revolutiei, armata i§l pierde autonomia §i i§i modifica unele caracteristici

Huntington nu este de acordcu aceste afirmatii. El sustine eii temperamentul militar este anti politic, ~i ca, de obicei, 0 data ell realizarea obiectivelor loviturii de stat, acestia doresc sa se retraga din procesul de guvernare.

168

profesionale in favoarea partidului sau a miscarii. Ea~devine un instrument de mobilizare pentru partidul revolutionar, In cele mal multe cazuri totusi tendinta armatei revolutionare de a interveni in procesul politic nu este niciodata elirninata in totalitate, ea continuand sa aiba, In ciuda orientarii sale profesionale, eel putin un rol

politic latent.. .

Tipul militarului revolutionar se deosebeste net de tipul profesionist §i pretorian prin atitudinile pe care Ie adopta fata de eorporatismul militar §i fata de relatiile civil-militare. In contrast cu comportamentul corporatist asteptat de la militarii de profesie §i de la eei pretorieni, tipul revolutionar preferii relatiile camaraderesti nonierarhiee intre ofiteri §i soldati, Mobilitatea ascendenta din armata revolutionara nu se bazeaza atat pe competenta militara a celui ce avanseaza, cat pe supunerea sa fata de cauza revolutiei §i pe sprijinul acordat de acesta miscarii de partido In aceste conditii, formarea cadrelor devine 0 activitate esentiala, Prin acest proces, cadrele militare sunt indoctrinate politic §i atasate unor grupari ale caror scopuri §i asteptari tree dincolo de obieetivele institutiei militare propriu-zise. Din aceasta cauza, linia de demarcatie dintre politica §i domeniul militar, atat de clara §i evidentii in cazul armatei de profesie §i al tipului de control obiectiv, este absenta in statui §i in armata revolutionarii.

Desi recrutarea obligatorie, in special recrutarea pentru corpul of iter esc este restrictiva in cadrul tipurilor pretorian §i profesionist, in cazul armatei revolutionare ea este universala. 0 armata revolutionara este 0 armata de masa, 0 natiune in armata (nation-in-arms). Pe de alta parte, tipurile profesional-militare §i pretorian edifica 0 institutie militara!n care recrutarea §i promo: varea au la baza calitatea de membru mtr-o colectivitate specifica §i bine demarcatii, cum sunt: clasa, grupul.etnic, religia, ruden~a sau tribu!. Chiar §i in tarile putemic industrializate, unde profesia militara nu detine 0 pozitie inaltii pe scala statusurilor profesionaIe, grupurile marginaie elar conturate sau grupuri de "traditie militara" servesc drept pepiniere de recrutare pentru armata (un exemplu in acest sens il constituie sudistii din S.U.A.).

Cele mai evidente deosebiri sunt intre profesionist si soldatul revolutionar, soldatul client §i ideologiile lor.

Clientul militarului de profesie este statui si, In cele din urma, natiunea, La soldatul profesionist pot sa apara simptome

169

pretoriene, dar numai In cazul in care liderii armatei "descopera" ca exista 0 "contradictie" intre "statui" caruia i-au jurat credinta ~i .regimul" adoptat de acesta, Exemple de astfel de momente sunt pretentia lui Petain cil a Treia Republica a tradat Franta; condamnarea similara de catre de Gaulle a celei de a Patra Repubiici; mtelegerea de catre Groener §i de catre Steeck cii "dreptuI" lor de a interveni in politica izvora nu numai din "profesionismul tradal", ci §i din convingerea cii Germania era mult rnai importanta decat Weimarul §i ca radicalii ~i cornunistii amenintau natiunea; credinta lui MacArthur d, el a jurat sa apere mai degraba Constitutia dedit pe presedintele Truman ~i administratia sa,

Clientul militarului revolutionar se schimba cu fiecare fazii a revolutiei. Revolutionarul de profesie poate fi sovaitor in rei at,ionarea eu noul regim, mai ales daca armata ajueat un rol decisiv In razboiul revolurionar de eliberare. Inaintea §i in timpul revoluVei, militarul este Ioial miscarii de partid, Din momentul in care miscarea respectiva se identifies cu statui sau cu regimul, el trece prin stari ambivaIente §i poate sa-§i orienteze Ioialitatea mai mult spre natiune decat sprc regim. 0 confuzie suplimentarii in chestiunea loialitatii este gcnerata de apelul pe care miscarea de partid 'il face la natiune, popor, clasa muncitoare sau la 0 figura conducatoare, in scopul propriei legitimari politice.

Clientul armatei pretoriene poate fi oricare dintre urmatoarele entitati: regimul, un grup ernie, un trib sau institutia militara, In plus, In absents unei singure miscari de partid, mobilizatoare, armata pretoriana, la fel ca armatarevolutionara, poate experimenta loialitati contradictorii, Diferenta consta in faptul ca armata pretoriana nu trebuie sa se confrunte eu un partid revoluticnar fcarte unit, care domina statul, De aceea aparitia pretorianismului poate sernnala esecul partidului In incercarea de a-si edifica dominana asupra politicii nationale, Cu aile cuvinte, prabusirea partidului revolutionar sau incapacitatea sa de a-si promova puterea pot deschide u§a pretorianismului.

Ideologia este evident corelata cu relatia de client. Militarul revolutionar trebuie, mai presus de toate, sa fie credincios revolutiei si dogmelor sale, Principala preocupare a regimului consta in subordonarea tuturor instrumentelor de control rniscarii de partid §i ideologiei sale, Din aceasta cauza, in contradictie eu ideologia

170

, i nala rofesionala (§i conservatoare) a arrnatei, ideologia t:~d~L~iona~! imbditi§eaza §i accepts nec:sitatea ex:sten\el mlh~ r lu: d c sie jnsa numai 'intr-o etapa ultenoara a existentei

taru UI e prole , .,' ' 0)

'. I' (ca In Uniunea Sovietica §l China comumsta , .

reglmuc~l efect aI exigentelor eficacitatii militare, tipul revolu\lO-

narului devenit pretorian poate adopta unele ideologii contradlc-

" ce reflecta' fidel starea ambivalenta a regimului. Acest

torn,ceea , v ' ' t i 'li-

factor demcnstreaza, din nou, natura preton~na a :nSt1tu~lel mi

tare revolu\ionare §i a societatii In care ea fllnteaz~,: 10lah~a~ea s~ selndreapta in primul rand, spreeorporallsmul mihtar, Iii eren 1 de ce preti~de "ideologia" ca a~ reprezenta .armata, nci~~~~i militarului de profesie, atilt timp cat doar o mica parte .d so Y 1 t este recrutatji pentru serviciul militar §l 0 parte §I mat re ~s~ a ege sa urmeze cariera arrnelor, conservatorismul [undament a aces~

, esteca eu ideologiile compatibiIe ale amrrmtor grupun

tuta se am , • ' ' , t f hiar

sociale, iar aceste ideologii nu vm m contradl~1;le, §~ p~ , I C I.

com atibile cu ideologia conservatoare a institutier ,mllltare, In mo~entul in care 0 stare de confruntare cu ~n marruc ~xtem se rransforma intr-un razboi total, yeste probabtl c,a preto~lamsmu~ militar sa ingradeasca sau chiar sa supnme once ldeo~~gl~ liberal democratii sau comunista. Ca urmare a ~ceste,l evolu1I1, trictiunile dintre armata §i societate se vor diminua, iar conflictul dl,ntre orientarile conservatoare §i cele ra\ionaliste ale personallu~1 a~-

, f estompat de ideologia grupunlor politice CIVI e onu-

mate! va 1 " ,y ,v t' pul

nante. Daca toate aceste trei eondi~l1 P;Islsta, eXIs~a sanse ea 1

militarului de profesie sa degenereze 1Il pretonamsm,

171

TABEL 1.1.

Tipuri si orientdri milit

are
Caracteristici Profesional Pretorian Revolutionar
Competenp, Cunoa~tere Cunoa~tere CUnoa}teIe
specificii, profesionalii nu profesionalii
fundamentatii pe foarte strict orientata spre
standarde afirmata valor!
obiective de social-politice
competenta
profesionalii.
fnalta
Clientul StatuI Oricare dintre: Miscare de partid
Natiune
Grup etnie
Trib
Armata
Stat
Organizare Ierarhic, Ierarhic, Inainte §i in
(Tipulde organic-coeziv, noncoeziv, timpul
autoritate) colectiv, colectiveu rcvolune];
subordonativ, subordonare Egalitarian, eu
autornat/greu de schimbiitoare, mare rnobilitate
manipulat stricta de cadre,
manipulativ,
extins
Recrutarea Restrictivii: Restrictivii Universalii
uni versala, doar
In razboi
Ideologia Conservatoare Traditionalii, Revolu\ionarii;
materialistii, miscare de partid
antisoeialistii,
pretoriana
Predispozina Redusa Permanentii, Inaltii, inaintea §i
spre continua
intervenne pe timpul
In politicii revolu\iei;
redusa,dupa
revolutie 172

Este armata un grup coeziv ~i monoliiic?

Nicaieri in acest studiu nu voi sustine cii armata - sau, din acelasi punet de vedere, organizatia birocratica - constituie 0 grupare de elita, coerent coeziva ~i monolitica, Intre ~i In cadrul ierarhiilor §i gradelor militare au existat si vor mai exista divizari, precum §i dispute intre ofiteri, Cand vorbese despre "armata" (military) am in gand urmatoarele categorii: (1) indeosebi ofiterii superiori de rang inalt (peste gradul de colonel); (2) ofiterii de cariera (cu orice grad); (3) ofiterii de profesie (de toate gradele); (4) ofiterii pe care gradul, statu sul, pozitia §i orientarea ii leaga de domeniul civil in probleme legate de politici seetoriale §i de politics in general cu responsabilitati. Un general oarecare, un comandant de corp de armata, este mai putin important din punctul meu de vedere decat ar putea fi, spre excmplu, un ofiter de stat major cu gradul intre capitan §i colonel, dar a carui ambitie §i, eventual, influentji politics nu sunt egale ell gradul sau. Pe scurr, studiul se focalizeaza asupra acelor ofiteri: (1) ale carer grad §i functie ii plaseaza intr-o pozitie in care trebuie sa manifeste atitudini §i deprinderi politice, necerute altor indivizi profesionali; (2) a caror cornpetenta politica le depaseste gradul, pozitia §i functia; (3) eu aspiratii indreptate spre protejarea integritatii de corp a armatei; (4) ale ciiror ambitii tintese spre politi ca.

Apartenenta la aceste categorii nu presupune coeziune de grup, de clasa sau birocratica. Asa cum demonstreaza acest studiu, reprezentarea ofiterilor orientati spre politica in primele doua categorii este redusa (in a doua chiar mai scazuta decat in prima). Fiira indoiala, cand vorbim de relatiile civil-militare trebuie sa urmarim cele doua categorii §i legatura dintre ele, Ofiterii "de legaturii" sunt corporativi, 1a fel ca ~i eei de nivel managerial-strategic; ei sunt ipso facto lideri, Numarul ofiterilor de profesie il depaseste, eu certitudine, pe eel al politicienilor militari, insii numarul liderilor eelor din urma nu este in mod necesar mai mic. Astfel, eu nu fac referire aici la armata, la institutia militara sau la ofiterii superiori. A Intelege legatura dintre civili §i militari presupune a analiza conditiile, circurnstantele, rolurile §i oportunitatile in care relatia de legatura creeaza !ideri relevanti din punet de vedere politic printre militari.

173

NOTE

1. N, Elis, "Professions", in A Dictionary of the Social Sciences ed J

Gould §i W. Kolb (New York: Free Press, 1964), p. 542, '"

2. Variabilele ce definesc orientarile prcfesionaia §i birocraticd SUn! preluate din Peter Blau §i Richard Scott, Formal Organizations (San Francisco: Chandler, 1962), p. 60-63,

3, Ibidem, p, 62,

4, Ibidem, p, 54,

5, Unele din aceste idei provin din ibid, p. 63,

6, Samuel P. Huntington, Power, Expertise and the Military Profession

Daedalus 92 (1963): 785-807, '

7. Samuel p, Hunti~gton, The Soldier and the State (Cambridge, Mass.:

Harvard University Press, 1957), p. 83-85,

8, D, Waldo, The Administrative State (New York: Ronald Press 1948) 9, R.. K. Betts, "Soldiers, Statesmen and the Resort to Force: A~erica~ Military In Crisis Decisions: 1945-1975" (tezii de doctoral, Harvard U III versity, 1975), p. 612.

10, Samuel P. Huntington, The Common Defense, (New York: Columbia

University Press, 1961), p. 1-25.

11. Betts: Soldiers Statesmen and the Resort to Force, p. 1-47,

12. Huntington, "The Common Defense", p, 1-25.

13, D. Yergin, "The National Security State" (teza de doctorat, Cambridge University, 1974); Harold D. Lasswell, "The Garrison State", in Amencan Journal of Sociology 46 (January 1ge41); 455-68; §i de acelasi autor -. She Gar~lson State Hypothesis Today" In Changing Patterns of Military Politics, ed. S, P. Huntington) New York Free

Press, 1962), p, 51-70. '

14. Samuel P. Huntington, Political Order in Changing Societies (New Haven: Yale Uni:,ersity Press, 1968): James B. Crawley, Japan's Quest fo; A~tonomy (Princetin N, J.: Princeton University Press, 1966); Robert o Neill, The German Anny and the Nazi Party, 1933-1934 (London:

Cussell, 1966);, Amos ~erlmutter, Israel's Fourth War, October, 1973; Political and MIlitary Misperception", Orbis (1975), p. 29.

IS, Lasswell, The Garrison State Hypothesis Today, p. 51-70.

16. Huntington, The Common Defense, p. 3-5.

17. Be~t~, Soldiers, Statesmen and the Resort to Force, p, 70-253,

18. Philip Selznick, The Organizational Weapon (Chicago: Free Press, 1952);. Amitai Erzioni, A Comparative Analiysis of Complex Orsansouions (Ne~ York: Free Press, 1961); §i de acelasi autor, Complex Organieations: A Sociological Reader, second ed. (New York: Holt, Rinehart, 1971); H. Simon §i J, March, Organizations

174

(New York: Wiley, 1957); H. Simon, Administrutive Behavior, second ed. (New York: Macamillan, 1957).

19. Sheldon Wolin, "Politics and Vision", (Boston: Little Braen, 1960), p, 353.

20. 0 bibliografie completii in domeniile sociologiei §i a ideologiei sale organizationale poate fi gasitiiin Kurt Lang, Military Organizations In Handbook of Organizations, ed. James March (Chicago: Rand McNally, 1966), Exponentul principal §i conducatorul de §coalii a sociologiei organizatiei militare §i a ideologiei sale organizationale este Morris Janowitz. Vezi, In acest sens, The Professional Soldier (Chicago: Free Press, 1960), A se vedea, de asernenea, Lang, Military Organizations, p. 838~78; M, D, Feld, A Typology of Military Organizations, Yearbook (School of Public Administration, Harvard University, 1958), p. 3-40, Morris Janowitz, Sociology and the Military Establishment (New York: Russell Sage, 1959); Janowitz, Changing Patterns of Organizational Authority: The Military Establishment, Administrative Science Quarterly 3(1959): 473093; Samuel Stouffer §i colaboratorii, The American Soldier (Princeton, N, J,: Princeton University Press, 1949),

21. Pentru 0 explicatie analitica vezi capitolul4 (din lucrarea autoruluin. trad.).

22, William Thompson, Explanations of the Military Coup" (teza de doctorat, University of Washington Seattle, 1972), p. 161 ~67, in special tabelul 5,1, care se ocupa de asocierea dintre puterea subsisternului

organizaticnal militar §i Ioviturile de stat. .

23. Samuel P. Huntington, The Soldier and the State, (New York: Vintage Books, 1957), p. 69-72,

24. Ibidem, p. 71.

25. Vezi Huntington, The Common Defense, Richard Challener, Admirals Generals and American Foreign Policy (Princeton, N. J.: Princeton University Press, 1973); Peter Karsten, The Naval Aristocracy (New York: Macmillau, 1972).

26, Huntington, The Soldier and the State, p, 79,

27. Ibidem, p. 11-18 ~i Huntington, Political Order in Changing Societies, p.I92-198,

28. Citatele sunt preluate din Gerald D. Feldman, Army, Industry and Labor in Germany: 1914-1918 (Princeton, N, J,: Princeton University Press, 1966), p, 3, 41 §i 27.

29, Stanislav Andreski, Military Organization and Society, second ed., (Berkeley and Los Angeles: University of California Press, 1971), Amandoua citatele sunt din pagina 105,

175