Leoaica tanara, iubirea

de Nichita Stanescu (autor canonic)

arta poetica erotica nemodernista
Poezia "Leoaica tanara, iubirea" face parte din volumui "O viziune a sentimentelor" din 1964,
in care Nichita Stanescu (1933 19!3", prin cuvantul poetic esential, vizualizeaza iu#irea ca
sentiment, ca stare e$tatica a eului poetic, reflectand lirismul su#iectiv%
&ste considerata o capodopera a liricii erotice romanesti, individualizanduse prin transparenta
ima'inilor si proiectia cosmica, prin ori'inalitatea metaforelor si simetria compozitiei%
"(eoaica tanara, iu#irea
mia sarit in fata%
)a pandisen incordare
mai demult%
*oltii al#i mi ia infipt in fata,
ma muscat, leoaica, azi de fata%
Si deodatan +urul meu, natura
se facu un cere, deadura,
cand mai lar', cand mai aproape,
ca o stran'ere de ape%
Si privirean sus tasni,
curcu#eu taiat in doua,
si auzul ontalni
tocmai lan'a ciocarlii%
)iam dus mana la spranceana,
la tampla si la #ar#ie,
dar mana nu le mai stie%
si alunecan nestire
peun desert in stralucire
peste care trecealene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
incao vreme,
sincao vreme%%%"
Definite, Conceptul de arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun
viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in univers si despre
misiunea artei sale, intr-un limbaj literar care-l particularizeaza%
Tema o constituie consecintele pe care iu#irea, navalind ca un animal de prada in spatiul
sensi#ilitatii poetice, le are asupra raportului eului poetic cu lumea e$terioara si cu sinele totodata%
Poezia "(eoaica tanara, iu#irea" este o confesiune lirica a lui Nichita Stanescu, o arta poetica
erotica, in care eul liric este puternic marcat de intensitatea si forta celui mai uman sentiment,
iu#irea%
Titlul este e$primat printro metafora in care transparenta ima'inii su'ereaza e$tazul poetic la
aparitia neasteptata a iu#irii, vazute su# forma unui animal de prada a'resiv, "leoaica tanara",
e$plicitata chiar de poet prin apozitia "iu#irea"%
Structura, compozitie, limbaj poetic
Poezia este structurata chiar de catre Nichita in trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei
strofe%
Prima strofa e$prima vizualizarea sentimentului de iu#ire, su# forma unei tinere leoaice
a'resive, care ii sare "in fata" eului liric, avand efecte devoratoare asupra identitatii sinelui,
infi'andusi "coltii al#i -%%%. in fata" si muscandul "de fata"% Pronumele la persoana /, "mi", "ma",
"mi", "m", potenteaza confesiunea eului poetic in sensul ca el era constient de eventualitatea ivirii
sentimentului de dra'oste, carel "pandisen incordare0 mai demult", dar nu se astepta ca acesta sa
fie atat de puternic, sa ai#a atata forta devastatoare "mia sarit in fata", "mi ia infipt in fata", "ma
muscat -%%%.defata"%
Strofa a doua accentueaza efectul psiholo'ic al acestei neasteptate intalniri cu un sentiment
nou, necunoscut iu#irea, care de'a+a asupra sensi#ilitatii eului poetic o ener'ie omnipotenta,
e$tinsa asupra intre'ului univers, "Si deodatan +urul meu, natura"% 1orta a'resiva si fascinanta a
iu#irii reordoneaza lumea dupa le'ile ei proprii, intrun +oc al cercurilor concentrice, ca sim#ol al
perfectiunii, "se facu un cerc dea dura,0 cand mai lar' cand mai aproape,0 ca o stran'ere de ape"%
&ul liric se simte in acest nou univers un adevarat "centrum mundi", un nucleu e$istential, care
poate reor'aniza totul in +urul sau, dupa alte perceptii, cu o forta impresionanta%
Privirea, ca si auzul, pot fi sim#oluri al perspectivei sinelui, se inalta "tocmai lan'a ciocarlii",
su'erand faptul ca aparitia iu#irii este o manifestare superioara a #ucuriei supreme, a fericirii, care
este perceputa cu toate simturile, mai ales ca se spune ca ciocarlia este pasarea care
z#oara cel mai sus si are un viers cu totul aparte% &ul liric este e$taziat de noul sentiment
neasteptat, carel copleseste, "Si privirean sus tasni,0 curcu#eu taiat in doua", curcu#eul, ca sim#ol
al unei fericiri nesperate, poate semnifica un fenomen rar si fascinant, ca si iu#irea, sau poate fi un
adevarat arc de triumf, de iz#anda cereasca, reflectat in sufletul prea plin al eului poetic%
Strofa a treia revine la momentul initial, "leoaica aramie0 cu miscarile viclene" fiind metafora
iu#irii a'resive, insinuante, devoratoare pentru eul liric% Sinele poetic isi pierde concretetea si
contururile su# puterea devastatoare a iu#irii, simturile se estompeaza, ")iam dus mana la
spranceana,0 la tampla si la #ar#ie,0 dar mana nu le mai stie", poetul nu se mai recunoaste,
simtinduse confuz si #ulversat de "atacul" surprinzator al unui sentiment e$trem de puternic% &ul
liric identifica sentimentul, nu mai este o "leoaica tanara" oarecare, ci "aramie", stie ca iu#irea este
perfida, are "miscarile viclene", dar fericirea traita acum vine dupa o perioada terna a vietii, "un
desert", care capata #rusc "stralucire"% /u#irea, ca forma a spiritului, invin'e timpul, dand ener'ie si
profunzime vietii "inco vreme,0sincao vreme%%%"% Sau poate, temator, eul liric este nesi'ur, nu
poate sti cat timp iu#irea il va ferici%
Poezia este o romanta canta#ila a iu#irii, sentiment materializat, vizualizat de Nichita Stanescu,
stare sufleteasca ce capata puteri demiur'ice asupra sensi#ilitatii eului poetic, inaltandul in centrul
lumii care, la randul ei, se reordoneaza su# forta miraculoasa a celui mai uman sentiment%
/ma'inile poetice se individualizeaza prin transparenta, dinamism si su'estie semnificativa pentru
"o#iectul" iu#ire, intrea'a poezie concentranduse intro unica metafora%