Statistica 2009

STATISTICA
specializarea MANAGEMENT, ANUL I, ZI, FR, ID-2009

MULTIPLE CHOICE
1. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa profit:
Grupe de
firme dupa
profit
(mil.u.m.)
2-4
4-6
6-8
8-10
Total
Numar
de
firme
(ni)
2
5
10
8
25
Se cere sa se calculeze media aritmetica ( ).

a.
b.
c.
d.
e.
10,15 mil. u.m.

2,15 mil. u.m.
8,35 mil. u.m.
15,2 mil. u.m.
6,92 mil.u.m.
ANS:

Grupe de
firme dupa
profit
(mil.u.m.)
2-4
4-6
6-8
8-10
Total
Se cere sa se calculeze media armonica ( ).
Numar
de
firme
(ni)
2
5
10
8
25
a.
b.
c.
d.
15,3 mil. u.m.

5,85 mil. u.m.
8,35 mil. u.m.
6,28 mil. u.m.
ANS:

Grupe de
firme dupa
profit
(mil.u.m.)
2-4
4-6
6-8
8-10
Total
Numar
de
firme
(ni)
2
5
10
8
25
Se cere sa se calculeze media patratica ( ).

a.
b.
c.
d.
7,15 mil. u.m.

15,85 mil. u.m.
6,62 mil. u.m.
13,25 mil. u.m.
ANS:
4. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

Grupe de
Numar
firme dupa
de
cifra de afaceri firme
(mil.u.m.)
(ni)
4-8
3
8-12
7
12-16
10
16-20
5
Total
25

a.
b.
c.
d.
6,62 mil. u.m.

5,85 mil. u.m.
8,35 mil. u.m.
12,72 mil. u.m.
ANS:

Grupe de
Numar
firme dupa
de
(mil.u.m.)
(ni)
4-8
3
8-12
7
12-16
10
16-20
5
Total
25
a.
b.
c.
d.
6,62 mil. u.m.

11,41 mil. u.m.
8,35 mil. u.m.
2,72 mil. u.m.
ANS:

Grupe de
Numar
firme dupa
de
(mil.u.m.)
(ni)
4-8
3
8-12
12-16
16-20
Total
7
10
5
25

a.
b.
c.
d.
8,62 mil. u.m.

6,56 mil. u.m.
13,25 mil. u.m.
11,26 mil. u.m.
ANS:
7. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:

Grupe de
firme dupa
investitii
(mil.u.m.)
3-5
5-7
7-9
9-11
Total
Numar
de
firme
(ni)
5
20
6
9
40

a.
b.
c.
d.
18,62 mil. u.m.

9,56 mil. u.m.
13,25 mil. u.m.
6,95 mil. u.m.
ANS:

Grupe de
firme dupa
Numar
de
investitii
(mil.u.m.)
3-5
5-7
7-9
9-11
Total
firme
(ni)
5
20
6
9
40

a.
b.
c.
d.
18,62 mil. u.m.

6,42 mil. u.m.
13,25 mil. u.m.
7,26 mil. u.m.
ANS:

Grupe de
firme dupa
investitii
(mil.u.m.)
3-5
5-7
7-9
9-11
Total
Numar
de
firme
(ni)
5
20
6
9
40

a.
b.
c.
d.
18,62 mil. u.m.

9,56 mil. u.m.
13,25 mil. u.m.
6,56 mil. u.m.7,21
ANS:
10. Gasiti combinatia potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1) Indicii cu baza fixa

2) Indicii cu baza in lant
3) au nivel de referinta mobil

4) au nivel de referinta neschimbat pentru
intreaga perioada analizata
5) au ca baza de comparare nivelul din
perioada anterioara
Care este combinatia corecta?

a. (1 cu 4 si 2 cu 3 si 5)
b. (1 cu 3 si 2 cu 4)
c. (1 cu 5 si 2 cu 3 si 4)
ANS:
11. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 36 de firme se prezinta astfel:

Cifra de afaceri (CA) Nr. firme(n)
mil. lei
10-20
5
20-30
10
30-40
15
40-50
6
Total
36
Nota: Limita inferioara inclusa n interval.
Determinati:
Limita inferioara a clasei a 3-a;
Centrul de interval a clasei a 4-a;
Marimea intervalului clasei a 2-a
Alegeti varianta:
a.
b.
c.
d.
30/45/10
10/35/50
30/50/10
30/90/10
ANS:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme
4-8
6
8-12
12-16
16-20
Total
10
12
2
30
Nota: Limita inferioara inclusa n interval.

Determinati:
Frecventele absolute cumulate descrescator;
Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ;
Frecventa relativa procentuala (%) a clasei a I-a .
a.
b.
c.
d.
2,14,24,30/ 18/ 20%

6,16,28,30/ 22/ 33%
2,12,10,6/ 10/ 40%
6,1012,2/ 18 /20%
ANS:
13. . n urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 64 de firme
s-au obtinut urmatoarele date:
Grupe de firme dupa Nr. firme(n)
productivitatea muncii
4-10
20
10-16
16
16-22
10
22-28
6
28-34
2
Total
64
Determinati valoarea medie a productivitatii muncii

celor 64 de firme printr-o medie adecvata.
a. media aritmetica/ 14,2
b. media patratica/ 14,8
ANS:
c. media aritmetica/ 13,9

d. media armonica/13,76
14. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 40 de firme:
Capital social (mild. lei) Nr. de firme

2-6
4
6-10
7
10-14
10
14-18
9
18-22
10
Total
40
Calculati:
valoarea medianei (Me);
valoarea quartilei 3 (Q3 ).
a.
b.
c.
d.
14,5/13,8
13,8/18,3
25,7/23,4
25,5/13.8
ANS:
15.
Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:
Grupe de firme dupa profit(mil.um) Numar de firme (Ni)
20-30
10
30-40
20
40-50
15
50-60
5
Total
50
Determinati:
1.limita inferioara a grupei a 2-a;
2.centrul de interval al grupei a 4-a;
3.marimea intervalului grupei a 3-a;
Raspunsurile sunt despartite prin bare(/)
a. 50/ 35/ 20/

b. 10/ 50/ 25/
c. 45/30/20/
d. 30/ 55/ 10/
ANS:
16.
Frecvente absolute
20-30
10
30-40
20
40-50
15
50-60
5
Total
50
Determinati frecventele relative sub forma de coeficienti
a. 0,3/ 1,3/ 3,0/2,6/

b. 0,2/ 0,4/ 0,3/ 0,1/
ANS:
c. 0,2/ 0,5/ 0,2/ 0,1/

d. 2,5/ 1,6/ 4,3/1,6/
17.
Frecvente absolute
20-30
10
30-40
20
40-50
15
50-60
5
Total
50
Determinati frecventele absolute cumulate crescator:
a. 10/ 30/ 45/ 50/

b. 20/10/ 45/ 50/
ANS:
c. 20/30/40/50/
d. 5/ 20/40/50/
18.
Frecvente absolute
20-30
10
30-40
20
40-50
15
50-60
5
Total
50
Determinati :
1.marimea constantei a;
2.amplitudinea variatiei numarului de firme;
3.marimea intervalului de grupare;
4.frecventa relativa a grupei (clasei ) a -a;
a. 35/ 20/ 10/ 0,4/
b. 20/ 10/ 0,4/ 15/
ANS:
c. 35/ 15/ 10/ 0,4/

d. 25/35/10/0,3/

Grupe de firme dupa cifra de
Frecvente absolute
afaceri(mil.um)
Numar de firme(Ni)
sub10
2
10 -16
15
16- 22
10
22- 30
12
peste 30
4
Total
43
Determinati:
1.limitele grupei 1-a;
2.limitele grupei a 5-a;
3.intervalul modal;
4.limita inferioara a intervalului modal.
Raspunsurile sunt despartite prin bare(/)
a. (6-10)/(30-38)/(10-16)/10/
b. (4-10)/(10-16)/(10-30)/10/
ANS:
c. (10-16)/(6-10)/(20-30)/16/
d. (5-10)/(10-20)/(22-30)/8/

Grupe de firme dupa cifra de
Frecvente absolute
afaceri(mil.um)
Numar de firme(Ni)
4-10
2
10 -16
15
16- 22
10
22- 28
12
28-34
4
Total
43
Determinati
1.frecventele absolute cumulate crescator;
2.frecventele absolute cumulate descrescator;
a. 2, 15,10, 12, 4 / 4, 12, 10, 15, c. 2,17, 27, 39, 43 / 4, 16, 26, 41,
2
43
b. 2, 17, 27, 37, 43 / 4, 16, 28, 43, d. 2, 15, 10, 12, 43 / 4, 16, 26,
43
41, 43
ANS:
STATISTICA
MULTIPLE CHOICE
1. Se cunoaste abaterea medie liniara ( = 14 u.m.) si media aritmetica ( = 20
u.m.).
Sa se calculeze coeficientul de variatie ( ) si sa se interpreteze rezultatul.
1. 70%;
2. 40%;
3. 55%;
4. media nereprezentativa, variatie mare;

5. media strict reprezentativa, variatie mica;
6. media reprezentativa, variatie mare.
Alegeti combinatia corecta:
a. 1-4
b. 2-4
c. 3-5
d. 2-6
e. 3-6
ANS:
2. Se cunoaste abaterea medie liniara ( = 50 u.m.) si media aritmetica ( = 115

u.m.).
1. 70 %;
2. 43,4%;
3. 55 %;
4. 26 %
6. media relativ reprezentativa, variatie relativ mare;
7. media reprezentativa, variatie mica.
a. 1-4
b. 4-7
c. 3-5
d. 2-5
e. 3-6
ANS:
3. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 12 u.m.) si media aritmetica ( = 75

u.m.).
1. 70%;
2. 34%;
3. 16%;
5. media relativ reprezentativa, variatie relativ mare;
6. media strict reprezentativa, variatie mica.
a. 1-4
b. 2-4
c. 3-5
d. 2-5
e. 3-6
ANS:
4. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 7,5 u.m.) si media aritmetica ( = 24

u.m.).
1. 70%;
2. 31,25%;
3. 16%;
5. media moderat reprezentativa, variatie mica;
6. media strict reprezentativa, variatie mica.
a. 1-4
b. 2-4
c. 3-5
d. 2-5
e. 3-6
ANS:
5. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 9,5 u.m.) si media aritmetica ( =

80,3 u.m.).
1.24,28 %
2. 70 %;
3. 31,25 %;
4. 11,8 %;
6. media este reprezentativa, variatie mica;
7. media strict reprezentativa, variatie foarte mica.
a. 1-4
b. 2-4
c. 1-6
d. 2-5
e. 3-6
ANS:
6. Se cunoaste dispersia (2 = 81 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica

().
a.
b.
c.
d.
e.
9 u.m.
15 u.m.
35 u.m.
42 u.m.
40,5 u.m.
ANS:

().
a.
b.
c.
d.
e.
9 u.m.
25 u.m.
35 u.m.
12 u.m.
40,5 u.m.
ANS:

().
a.
b.
c.
d.
e.
9 u.m.
25 u.m.
35 u.m.
12 u.m.
11 u.m.
ANS:

().
a.
b.
c.
d.
e.
9 u.m.
25 u.m.
10 u.m.
12 u.m.
19 u.m.
ANS:

().
a.
b.
c.
d.
e.
9 u.m.
13 u.m.
10 u.m.
12 u.m.
19 u.m.
ANS:
11. La o firma se analizeaza situatia profitului obtinut:

Gruparea firmelor dupa profit (mil Nr. firme
um)
6-10
10-14
14-18
18-22
6
5
15
4
Total
30
Valoarea mediana(Me) calculata va fi:

a. 15,2
b. 17,7
ANS:
c. 18,9
d. 20,5
A
12. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 40 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme
2-6
4
6-10
7
10-14
10
14-18
9
18-22
10
Total
40
Calculati:
valoarea medianei (Me);
valoarea quartilei 3 (Q3 ).
a.
b.
c.
d.
14,5/13,8
13,8/18,3
25,7/23,4
25,5/13.8
ANS:
13.
Frecvente absolute
20-30
10
30-40
20
40-50
15
50-60
5
Total
50
Determinati frecventele relative sub forma de coeficienti
a. 0,3/ 1,3/ 3,0/2,6/

b. 0,2/ 0,4/ 0,3/ 0,1/
ANS:
c. 0,2/ 0,5/ 0,2/ 0,1/

d. 2,5/ 1,6/ 4,3/1,6/
14.
Frecvente absolute
20-30
10
30-40
20
40-50
15
50-60
5
Total
50
Determinati :
1.marimea constantei a;
2.amplitudinea variatiei numarului de firme;
3.marimea intervalului de grupare;
4.frecventa relativa a grupei (clasei ) a -a;
a. 35/ 20/ 10/ 0,4/
b. 20/ 10/ 0,4/ 15/
ANS:
c. 35/ 15/ 10/ 0,4/

d. 25/35/10/0,3/
15. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Grupe de firme dupa profitul
realizat
(mil um)
6-10
Frecvente absolute
Numar de firme(Ni)
6
10-14
14-18
18-22
Total
5
15
4
30
Determinati valoarea quartilei a treia(Q3)
a. 26,7
b. 15,32
ANS:
c. 22,7
d. 17,26
D
16. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Grupe de firme dupa profitul
realizat
(mil um)
6-10
10-14
14-18
18-22
Total
Frecvente absolute
Numar de firme(Ni)
6
5
15
4
30
Determinati valoarea decilei a noua (D9)

a. 16,85
b. 17,26
ANS:
c. 19,9
d. 17,85
C
17. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se

prezinta astfel:
Grupe de firme dupa investitiile
realizate
(mil um)
2-6
Frecvente absolute
Numar de firme (Ni)
5
6-10
10-14
14-16
Total
Sa se determine mediana (Me)
10
15
6
36
a. 14,3
b. 12,6
c. 11,8
d. 10,9
ANS:

prezinta astfel:
Frecvente absolute
realizate
Numar de firme (Ni)
(mil um)
2-6
5
6-10
10
10-14
15
14-16
6
Total
36
Sa se determine valoarea quartileia 1-a:
a. 7,7
b. 6.9
ANS:
c. 8,1
d. 10,4
A

prezinta astfel:
realizate
(mil um)
Frecvente absolute
Numar de firme (Ni)
2-6
5
6-10
10
10-14
15
14-16
6
Total
36
Sa se determine valoarea quartilei a 2-a(Q2).
a. 10,0
b. 11,7
ANS:
c. 7,7
d. 10,9
D

prezinta astfel:
Frecvente absolute
realizate
Numar de firme (Ni)
(mil um)
2-6
5
6-10
10
10-14
15
14-16
6
Total
36
Sa se determine valoarea decilei a 3-a (D3).
a. 8,32
b. 10,9
ANS:
c. 7,7
d. 10,9
A

prezinta astfel:
realizate
Frecvente absolute
Numar de firme (Ni)
(mil um)
2-6
5
6-10
10
10-14
15
14-16
6
Total
36
Sa se determine valoarea decilei a 8-a (D8).
a. 8,32
b. 11,25
ANS:
c. 10,9
d. 13,89
D

prezinta astfel:
Frecvente absolute
realizate
Numar de firme (Ni)
(mil um)
2-6
5
6-10
10
10-14
15
14-16
6
Total
36
Sa se determine valoarea modala (Mo)
a. 13,89
b. 11,25
c. 10,9
d. 8,3
ANS:
B
STATISTICA
MULTIPLE CHOICE
1. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului.

profitul (mil.u.m.)
26 23 18
30
Sa se calculeze sporul mediu (modificarea medie absoluta - ).
a.
b.
c.
d.
e.
15 mil. u.m.
25 mil. u.m.
1,33 mil. u.m.
30 mil. u.m.
3 mil. u.m.
ANS:

profitul
1 15 18 3
(mil.u.m.)
0
1
a.
b.
c.
d.
e.
15 mil. u.m.
25 mil. u.m.
7 mil. u.m.
30 mil. u.m.
3 mil. u.m.
ANS:

profitul
8 7 6 8 1
(mil.u.m.)
0
a.
b.
c.
d.
e.
1,5 mil. u.m.

25 mil. u.m.
7 mil. u.m.
30 mil. u.m.
0,5 mil. u.m.
ANS:
profitul
8 10 15 1 2
(mil.u.m.)
2 0
a.
b.
c.
d.
e.
1,5 mil. u.m.

25 mil. u.m.
7 mil. u.m.
30 mil. u.m.
3 mil. u.m.
ANS:

profitul
2 23 18 3
(mil.u.m.)
6
0
Sa se calculeze indicele mediu ( ).
a.
b.
c.
d.
e.
4,12 mil. u.m.

25,52 mil. u.m.
10,12 mil. u.m.
1,048 mil. u.m.
33,5 mil. u.m.
ANS:

profitul
1 15 18 3
(mil.u.m.)
0
1
a.
b.
c.
d.
e.
1,45 mil. u.m.

25,52 mil. u.m.
10,12 mil. u.m.
30,3 mil. u.m.
33,5 mil. u.m.
ANS:
profitul
(mil.u.m.)
a.
b.
c.
d.
e.
8 1
0
11,09 mil. u.m.

5,52 mil. u.m.
10,12 mil. u.m.
4,09 mil. u.m.
1,093 mil. u.m.
ANS:

profitul
8 10 15 1 2
(mil.u.m.)
2 0
a.
b.
c.
d.
e.
11,09 mil. u.m.

5,52 mil. u.m.
10,12 mil. u.m.
25,09 mil. u.m.
1,25 mil. u.m.
ANS:
9. Se cunoaste indicele mediu = 0,90. Sa se calculeze ritmul mediu de crestere (

).
a.
b.
c.
d.
e.
8,12 %
12 %
-2 %
7,5 %
10 %
ANS:
10. Se cunoaste indicele mediu = 1,105. Sa se calculeze ritmul mediu de crestere (

).
a.
b.
c.
d.
e.
8,12%
12%
-0,02%
7,5%
10,5%
ANS:
11. Se cunoaste indicele mediu = 1,3 . Sa se calculeze procentual ritmul mediu de

crestere ( ).
a.
b.
c.
d.
e.
8,12 %
25 %
-0,02%
30 %
10,5%
ANS:
12. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = 2,5 u.m.), profitul obtinut in primul
an (y1 = 30 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (ti = 7).
Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului ti prin metoda
sporului mediu.
a. 37,5 u.m.
b. 20,8 u.m.
c. 15,5 u.m.
d. 42,6 u.m.
e. 47,5 u.m.
ANS:
13. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = -2 u.m.), profitul obtinut in primul

sporului mediu.
a. 37,5 u.m.
b. 20,8 u.m.
c. 1 u.m.
d. 42,6 u.m.
e. 50,5 u.m.
ANS:
14. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = 7,7 u.m.), profitul obtinut in primul
sporului mediu.
a. 37,5 u.m.
b. 161,6 u.m.
c. 154 u.m.
d. 42,6 u.m.
e. 50,5 u.m.
ANS:
15. Se cunoaste indicele mediu ( = 1,01 u.m.), profitul obtinut in primul an (y1 = 33
u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (ti = 6).
indicelui mediu.
a. 35,03 u.m.
b. 20,8 u.m.
c. 154 u.m.
d. 42,6 u.m.
e. 50,5 u.m.
ANS:
indicelui mediu.
a. 35,03 u.m.
b. 20,8 u.m.
c. 70,35 u.m.
d. 42,21 u.m.
e. 50,5 u.m.
ANS:
indicelui mediu.
a. 35,03 u.m.
b. 20,8 u.m.
c. 154,79 u.m.
d. 42,21 u.m.
e. 50,5 u.m.
ANS:
indicelui mediu.
a. 35,03 u.m.
b. 20,8 u.m.
c. 154,79 u.m.
d. 321,2 u.m.
e. 304,66 u.m.
ANS:
19. Se da urmatoarea serie cronologica:

Anii
1999 2000
2001
2002
2003
Profitul
6
7
6
8
9
(mil.u.m.)
S-a calculat modificarea medie absoluta ( ) si s-a obtinut urmatorul rezultat:
1) (0,75);
2) (1,2);
3) (0,95)
Care este raspunsul correct?
a. (2);
b. (1);
c. (3)
ANS:
20. Se da urmatoarea serie cronologica:

Anii
1999 2000
2001 2002
2003 2004
Cifra de
10
12
11
10
16
13
afaceri
mil.u.m.
S-a calculat indicele mediu al sporului ( ) si s-a obtinut urmatorul rezultat:
1) (2,4);
2) (1,08);
3) (1,05)
Care este raspunsul corect?
a. (2);
b. (1);
c. (3)
ANS:
21. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Anii
1999 2000 2001 2002 2003 2004 .. 2007
Profitul
12
8
9
10
11
12
?
mil.u.m.
S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru
anul 2007 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (15);
2) (10);
3) (13);
4) (12)
a.
b.
c.
d.
(1);
(4);
(2);
(3).
ANS:

Anii
2000 2001 2002 2003 2004 .. 2007
Cifra de
afaceri
16
8
12
11
14 prognoza?
mild.u.m.
S-a realizat prognoza cifrei de afaceri prin metoda modificarii medii absolute
pentru anul 2007 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (18);
2) (14);
3) (12,5);
4) (20).

a.
b.
c.
d.
(1);
(3);
(2);
(4).
ANS:

Anii
1999 2000 2001 2002 2003 .. 2006
Profit
15
10
14
11
15 prognoza?
mil.u.m.
1) (15);
2) (10);
3) (14);
4) (16).
a.
b.
c.
d.
(1);
(4);
(2);
(3).
ANS:

Anii
1998 1999 2000 2001 2002 2003 .. 2006
Profit
20
21
22
18
16
18 prognoza?
mil.u.m.
1) (15);
2) (12);
3) (17);
4) (16,8).
a.
b.
c.
d.
(1);
(4);
(2);
(3).
ANS:

Anii
2000 2001 2002 2003 2004
.. 2005
Investitii
18
19
20
22
24
prognoza?
mil.u.m.
S-a realizat prognoza investitiilor prin metoda modificarii medii absolute pentru
1) (20);
2) (18); 3) (15); 4) (25,5).
a.
b.
c.
d.
(1);
(4);
(2);
(3).
ANS:

Anii
1998 1999 2000 2001 2002
2003
2004 .. 2008
Nr. salariati 80
85
86
88
90
89
90
prognoza?
(pers)
S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii
absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (80);
2) (100);
3) (92);
4) (96,6).
a.
b.
c.
d.
(1);
(4);
(2);
(3).
ANS:

Anii
2000 2001 2002 2003 2004
Nr. salariati 50
48
48
46
45
(pers)
2005
45
.. 2008
prognoza?
S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii

absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (100);
2) (50);
3) (25,5);
4) (42).
a.
b.
c.
d.
(1);
(4);
(2);
(3).
ANS:

Anii
1998 1999 2000 2001 2002 2003
2004 .. 2008
Profit
77
72
73
75
60
65
77
prognoza?
mil.u.m.
1) (77);
2) (79);
3) (80,25);
4) (77,75).
a.
b.
c.
d.
(1);
(4);
(2);
(3).
ANS:

Anii
1998 1999 2000 2001 2002 2003
.. 2006
Profit
40
48
42
40
35
34
prognoza?
mil.u.m.
1) (40,5);
2) (30,4);
3) (38,5);
4) (13,6).
a. (1);
b. (4);
c. (2);
d. (3).
ANS:

Anii
1999
2000
2001
2002
2003 . 2006
Profitul
15
10
14
11
15
.. prognoza?
(mil u.m.)
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2006
si s-au gasit urmatoarele rezultate:
1) indicele mediu = 1; Prognoza 2006 = 15 mil u.m.
2) indicele mediu = 1,0; Prognoza 2006 = 19,5mil u.m.
3) indicele mediu = 2,15; Prognoza 2006 = 22,15 mil u.m.
a. (1);
b. (2);
c. (3).
ANS:

Anii
1998
1999
2000
2001
2002 2003. 2006
Profitul
20
21
22
18
16
15.. prognoza?
(mil u.m.)
2) indicele mediu = 0,94; Prognoza 2006 = 24 mil u.m.
a. (1);
b. (2);
c. (3).
ANS:

Anii
1998
1999
2000
2001
2002 2003
2004.
2008
Profit
80
85
86
88
90
89
92 .
prognoza?
(mil u.m.)
3) indicele mediu = 1,15; Prognoza 2008 = 95 mil u.m.
a. (1);
b. (2);
c. (3).
ANS:

Anii
2000
2001
2002
2003
2004 2005
. 2008
Salariati
50
48
48
46
45
45
.
prognoza?
(pers)
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza numarului de salariati
pentru anul 2008 si s-au gasit urmatoarele rezultate:
1) indicele mediu = 0,979; Prognoza 2008 = 45 persoane.
a. (1);
b. (2);
c. (3).
ANS:

Anii
1998
1999
2000
2001
2008
2002
2003
2004 .
Profit
77
72
73
75
60
65
77 .
prognoza?
(mil u.m.)
a. (1);
b. (2);
c. (3).
ANS:

Anii
1999
2000
2001
2002
2003
2004
.
2008
Profit
10
12
11
10
11
12
.
prognoza?
(mil u.m.)
a. (1);
b. (2);
c. (3).
ANS:
STATISTICA
MULTIPLE CHOICE
1. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta (
= 3280
u.m.) si vanzarile din perioada de baza (
= 3400 u.m.).
Se cere sa se calculeze dinamica vanzarilor in perioada curenta fata de perioada
de baza in cifre relative si absolute.
1. 2,5
2. 0,96
3. 3,6
4. -120 u.m.
5. 325 u.m.
6. 150 u.m.
Alegeti combinatia corecta.
a. 2-4
b. 1-5
c. 3-6
d. 2-5
e. 1-6
ANS:

= 600
u.m.) si vanzarile din perioada de baza (
= 400 u.m.).
Se cere sa se calculeze dinamica vanzarilor in perioada curenta fata de perioada
de baza in cifre relative si absolute.
1. 1,5
2. 0,96
3. 1,25
4. -120 u.m.
5. 325 u.m.
6. 200 u.m.
a. 2-4
b. 1-5
c. 3-6
d. 2-5
e. 1-6
ANS:
3. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta la preturile

perioadei de baza (
= 3325 u.m.) si vanzarile din perioada de baza (
= 3400 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului cantitativ (q) asupra vanzarilor din
perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.
1. 1,5
2. 0,978
3. 2,6
4. -120 u.m.
5. - 75 u.m.
6. 150 u.m.
a. 2-4
b. 1-5
c. 3-6
d. 2-5
e. 1-6
ANS:
4. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta la preturile

perioadei de baza (
= 250 u.m.) si vanzarile din perioada de baza (
= 300 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului cantitativ (q) asupra vanzarilor din
1. 1,25
2. 0,978
3. 2,6
4. -120 u.m.
5. - 75 u.m.
6. 50 u.m.
a. 2-4
b.
c.
d.
e.
1-6
3-6
2-5
1-5
ANS:

= 3280
u.m.) si vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza (
=
3325 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului pret (p) asupra vanzarilor din
1. 1,5
2. 5,978
3. 0,986
4. -120 u.m.
5. - 75 u.m.
6. - 45 u.m.
a. 2-4
b. 1-5
c. 3-6
d. 2-5
e. 1-6
ANS:

= 700
u.m.) si vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza (
=
300 u.m.).
Se cere sa se calculeze influenta factorului pret (p) asupra vanzarilor din
1. 1,66
2. 5,978
3. 2,33
4. 200 u.m.
5. - 75 u.m.
6. 400 u.m.
a. 2-4
b. 1-4
c. 3-6
d. 2-5
e. 1-6
ANS:
7. La nivelul unor firme se cunosc:

Cifra de
afaceri (x)
25
19
30
20
Profit
(y)
5
7
15
4
Sa se determine coeficientul Sperman si sa se interpreteze.

1. 0,4
2. 0,9
3. 1
4. corelatie slaba, directa
5. corelatie slaba, inversa
6. corelatie perfecta, directa
a. 1-4
b. 1-5
c. 2-4
d. 3-5
e. 1-6
ANS:

Cifra de
afaceri (x)
Profit
(y)
17
30
15
20
25
5
9
4
7
7

1. 0,4
2. 0,85
3. 0,3
5. corelatie slaba, inversa
6. corelatie puternica, directa
a. 1-4
b. 1-5
c. 2-6
d. 3-6
e. 1-6
ANS:

Investitii
(x)
120
100
200
200
130
300
Profit
(y)
9
7
10
15
10
30

1. 0,97
2. 1
3. 0,8
5. corelatie perfecta, directa

6. corelatie directa de tip functional;
a. 1-4
b. 2-5
c. 2-4
d. 3-6
e. 1-6
ANS:
10. Coeficientul de corelatie dintre investitie si profit (

exista intre investitie si profit?
a. inversa, slaba
b. inversa, de tip functional, foarte puternica;
c. directa, foarte slaba
d. directa, puternica
e. directa, slaba
ANS:
= - 0,97). Ce legatura
11. La nivelul unei familii se cunosc structurat urmatoarele consumuri:

Consumuri
structura (g)
Ip1/0
%
Marfuri
55%
1,5
alimentare
Marfuri
25%
1,2
nealimentare
Servicii
20%
1,5
Sa se calculeze indicele preturilor de consum (IPC).
a. 1,425
b. 1,56
c. 1,315
d. 1,125
e. 0,956
ANS:
12. La nivelul unei familii se cunosc structurat urmatoarele consumuri:

Consumuri
structura (g)
Ip1/0
%
Marfuri
45%
1,1
alimentare
Marfuri
20%
1,1
nealimentare
Servicii
35%
1,5
Sa se calculeze indicele preturilor de consum (IPC).
a. 1,24
b. 1,56
c. 1,315
d. 1,125
e. 0,956
ANS:
13. Despre 7 firme se cunosc urmatoarele informatii:

Investitia
Profitul
realizata
realizat
mil. u.m.
mil. u.m.
(xi)
(yi)
3
2
10
7
2
10
5
3
10
15
12
8
16
9
S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a rangurilor
Spearman (Cs) si s-a obtinut urmatorul rezultat si s-a tras urmatoarea concluzie:
1) Cs = 1,25 4) Concluzie: corelatie directa puternica intre investitii si profit
2) Cs = 0,55 5) Concluzie: corelatie slaba deoarece coeficientul Spearman este
mai mic decat 1
3) Cs = 0,28 6) Concluzie: legatura slaba, directa;
a.
b.
c.
d.
e.
1+5
3+4
2+6
3+6
2+5
ANS:
14. Gasiti combinatia potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1) Indicii cu baza fixa
3) au nivel de referinta mobil
2) Indicii cu baza in lant
4) au nivel de referinta neschimbat pentru
intreaga perioada analizata
5) au ca baza de comparare nivelul din
perioada anterioara
Care este combinatia corecta?
a. (1 cu 4 si 2 cu 3 si 5)
b. (1 cu 3 si 2 cu 4)
c. (1 cu 5 si 2 cu 3 si 4)
ANS:
15. Se cunosc urmatoarele informatii:

Tipuri de marfuri
Structura cheltuielilor
preturilor
si servicii
(g%)
curenta
Indicii
din perioada
fata de perioada de
baza (%)
Marfuri alimentare
55
1,24
Marfuri nealimentare
31
1,20
Servicii
14
1,35
S-a calculat indicele preturilor de consum (IPC) si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (2,201);
2) (1,234);
3) (1,831)
a. (1);
b. (2);
c. (3).
ANS:
16. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului:
1,004; 1,002; 1,001; 1,008.
S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.
S-a obtinut:
1) 3,65%;
2) 1,15%;
3) 1,82%;
4) 4,56%.
Raspunsul corect este:
a.
b.
c.
d.
(4);
(1);
(3);
(2).
ANS:
1,006; 1,007; 1,007.
S-a obtinut:
1) 3,86%;
2) 8,29%;
3) 7,86%;
4) 8,92%.
a.
b.
c.
d.
(nici-un raspuns corect);

(1);
(3);
(2).
ANS:
1,001; 1,002; 1,003; 1,004;
1,06.
S-a obtinut:
1) 8,36%;
2) 4,52%;
3) 17,79%;
4) 5,65%.
a. (4);
b. (1);
c. (2);
d. (3).
ANS:
1,011; 1,009; 1,005; 1,006.
S-a obtinut:
1) 9,0%;
2) 8,15%;
3) 1,16%;
4) 9,7 %.
a.
b.
c.
d.
(2);
(1);
(3);
(4).
ANS:
1,001; 1,002; 1,001; 1,006;
1,006; 1,007.
S-a obtinut:
1) 4,69%;
2) 4,86%;
3) 8,36%;
4) 9,05%.
a.
b.
c.
d.
(4);
(1);
(3);
(2).
ANS:
1,011; 1,012; 1,009; 1,0086
S-a obtinut:
1) 10,15%;
2) 2,9%;
3) 12,01%;
4) 14,68%.
a.
b.
c.
d.
(4);
(1);
(3);
(2).
ANS:
1,08; 1,08; 1,07; 1,06.
S-a obtinut:
1) 131,53%;
2) 15,2%;
3) 38,5%;
4) 33,6%.
a.
b.
c.
d.
(4);
(1);
(3);
(2).
ANS:
1,009; 1,004; 1,009.
S-a obtinut:
1) 31,56%;
2) 4,69%;
3) 7,44%;
4) 9,15 %.
a.
b.
c.
d.
(4);
(1);
(3);
(2).
ANS:
1,016; 1,015.
S-a obtinut:
1) 3,65%;
2) 20,27%;
a.
b.
c.
d.
3) 74,39%;
4) 9,05%.

(1);
(3);
(2).
ANS:
1,011; 1,009; 1,007; 1,005;
1,004.
S-a obtinut:
1) 8,98%;
2) 20,27%;
3) 31,56%;
4) 5,15%.
a.
b.
c.
d.

(1);
(3);
(2).
ANS:
B
STATISTICA
TRUE/FALSE
1. Indicatorii simpli ai variatiei (dispersiei) masoara campul de imprastiere al
caracteristicii.
ANS:
2. Inferenta statistica presupune extinderea rezultatelor cercetarii asupra intregii

colectivitati.
ANS:
3. Coeficientul de probabilitate Z este direct proportional cu eroarea limita si

invers proportional cu eroarea medie de reprezentativitate.
ANS:
4. Coeficientul Z din formula erorii maxime admise in cazul sondajului este

argumentul functiei Gauss Laplace si se gaseste in tabelele statistice.
ANS:
5. Legaturile multiple studiaza dependenta unei caracteristici endogene in functie

de doua sau mai multe caracteristici exogene.
ANS:
6. Valoarea coeficientului de regresie b egala cu( -2 )arata ca o crestere a

variabilei x cu o unitate, conduce la scaderea variabilei rezultative y cu 0,2
unitati.
ANS:
7. Coeficientul de regresie b arata ca la cresterea cu o unitate a factorului x,

factorul y raspunde cu o crestere egala cu valoarea coeficientului b.
ANS:
8. Valoarea coeficientului de corelatie egala cu 0,2 arata ca intre variabilele x si

y nu exista legatura sau aceasta este foarte slaba.
ANS:
9. Ajustarea seriei statistice presupune inlocuirea termenilor empirici (termeni

reali) cu termeni teoretici.
ANS:
10. Sondajul se foloseste cand trebuie sa se inlocuiasca observarea totala care este
foarte costisitoare, printr-o observare partiala.
ANS:
11. Un esantion este mai reprezentativ daca acesta nu difera cu mai mult de 10 % in
raport cu structura colectivitatii generale.
ANS:
12. Coeficientul de corelatie = 0,9. Legatura dintre fenomenele cercetate este

inversa.
Afirmatia este:
ANS:
13. Rata de dependenta economica este raportul dintre populatia in afara limitelor
varstei apte de munca si populatia in varsta apta de munca.
Afirmatia este:
ANS:
14. Rata de intretinere este raportul dintre populatia inactiva si populatia inapta de
munca.
Afirmatia este:
ANS:
15. Rata somajului este raportul dintre numarul somerilor si populatia activa.
Afirmatia este:
ANS:
16. Omogenitatea termenilor presupune existenta unor termeni cu esenta calitativa

diferita.
Afirmatia este:
ANS:
17. Interdependenta termenilor presupune ca fiecare termen depinde de valoarea

termenului anterior.
Afirmatia este:
ANS:
18. Rata generala de activitate este raportul dintre populatia activa si populatia
totala.
Afirmatia este:
ANS:
19. Rata de dependenta economica se calculeaza ca raport intre populatia in afara

limitelor varstei apte de munca si populatia in varsta apta de munca.
Afirmatia este:
ANS:
20. Rata de intretinere se calculeaza ca raport intre populatia inactiva si populatia

activa.
Afirmatia este:
ANS:
21. Energointensivitatea exprima consumul de energie primara (echivalent huila)

care revine la 1000 lei PIB sau VN.
Afirmatia este:
ANS:
22. Valoarea indicatorului real se calculeaza ca raport intre valoarea indicatorului

nominal si indicele preturilor bunurilor si serviciilor care formeaza indicatorul.
Afirmatia este:
ANS:
23. Cursul de schimb = paritatea puterii de cumparare.

Afirmatia este:
ANS:
24. Electrointensivitatea exprima consumul de energie electrica masurata in kWh

pantry obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN.
Afirmatia este:
ANS:
25. Obiectul de studiu al statisticii il constituie fenomenele de masa(stochastice) sau

fenomene de tip colectiv, care prezinta proprietatea de a fi variabile ca forma de
manifestare individuala in timp si spatiu dar si sub raport organizatoric.
ANS:
26. Statistica studiaza fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora

guverneaza legile statistice care actioneaza ca o tendinta predominanta in masa
manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element
al colectivitatii. Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni
individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata
intra sub actiunea legii numerelor mari.
ANS:
27. Statistica studiaza fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora

guverneaza legile statistice care actioneaza ca o tendinta predominanta in masa
manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element
al colectivitatii. Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni
individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata
intra sub actiunea legii numerelor mari.
ANS:
28. Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale,

care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata intra sub
actiunea legii numerelor mari.
ANS:
29. Demersul statistic foloseste in vocabularul de baza urmatoarele notiuni si

concepte: colectivitatea statistica, unitatea statistica, caracteristici statistice, date
statistice, indicatori statistici.
ANS:
30. Unitatile colectivitatii statistice sunt purtatoare de informatii sau subiecte logice
ale informatiei statistice, deoarece asupra lor se exercita nemijlocit observarea.
Unitatile colectivitatii statistice au un caracter efectiv, concret (persoane, firme,
mijloace materiale sau banesti), iar numarul lor este variabil, dar in orice
moment are o valoare precisa.
ANS:
31. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezinta acele insusiri,

proprietati, trasaturi comune unitatilor unei colectivitati statistice care sunt
retinute in programul statistic pentru a fi inregistrate si care vor defini si delimita
colectivitatea.
ANS:
32. Principalele tipuri de lucrari de inregistrare statistica practicate sunt:

recensamantul, rapoartele statistice, anchetele prin sondaj, ancheta statistica,
observarea partii principale, monografia, ancheta integrata in gospodarii,
ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, ancheta structurala in
intreprinderi, observarea pietei taranesti.
ANS:
33. Reprezentarile grafice reprezinta o modalitate ineexpresiva deoarece

vizualizeaza informatiile statistice in vederea perceperii sintetice si globale a
intregului ansamblu de mesaje informationale si nu permite formarea unei
imagini intuitive si clare despre evolutia fenomenelor si proceselor in timp.
Reprezentarile grafice sunt metode putin rapide de determinare a legaturilor si
corelatiilor dintre fenomene si nu pun in evidenta caracteristicile acestora:
structuri, relatii, tendinte, regularitati, precum si anomalii, erori sau omisiuni in
datele originale.
ANS:
34. Functia de masurare se realizeaza prin observarea directa la nivelul fiecarei

unitati, operatie in urma careia se obtin indicatori absoluti exprimati cantitativ
sau valoric, si ocupa un loc bine determinat in sistemul de indicatori care
caracterizeaza in final colectivitatea. Acesti indicatori, numiti si indicatori
primari, sunt supusi in continuare unui proces de prelucrare cu ajutorul unor
modele de calcul si analiza statistica.
ANS:
35. Dispersia x este un indicator care inlatura neajunsurile abaterii medii liniare,
este un indicator abstract, nu are forma concreta de exprimare si arata modul in
care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei. Dispersia masoara variatia
totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor esentiale si intamplatoare.
2
ANS:
36. Abaterea medie patratica numita si abaterea standard sau abaterea tip ( x ) , este
un indicator care acorda fiecarei abateri importanta cuvenita, prin ridicarea la
patrat a abaterilor. Abaterea medie patratica este mai mare decat abaterea medie
liniara.
ANS:
37. Coeficientul z este argumentul functiei Gauss Laplace, care se gaseste in

tabele statistice. Pe masura ce creste valoarea functiei, creste si valoarea
argumentului, adica pe masura se creste probabilitatea, creste si intervalul de
incredere al mediei si scade exactitatea cu care se estimeaza media colectivitatii
generale.
Coeficientul de probabilitate z este direct proportional cu eroarea limita si
invers proportional cu eroarea medie de reprezentativitate.
ANS:
38. Functia de probabilitate z este direct proportionala cu marimea coeficientului

z, ea se apropie de 1 (catre certitudine) proportional cu cresterea coeficientului
z. Cresterea probabilitatii se manifesta prin marirea intervalului de incredere,
ceea ce duce la o precizie mai scazuta a rezultatelor. Pe masura ce creste
probabilitatea, precizia scade.
In conditii date de probabilitate, cresterea preciziei rezultatelor se obtine prin
marirea volumului de selectie, adica a esantionului.
ANS:
39. 1)Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o

amplitudine mare se recomanda folosirea formulei lui Shurgers pentru a afla
marimea intervalului de grupare.
True/False
ANS:
40. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica.
True/False
ANS:
41. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii

inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie aritmetica.
True/False
ANS:
42. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip

de marime medie.
True/False
ANS:
43. ntr-o distributie de repartitie unidimensionala cu intervale egale si variatie

continua, centrul de interval este o medie aritmetica simpla ntre limitele
intervalului.
True/False
ANS:
44. ntr-o distributie cu intervale egale si variatie continua, marimea intervalului de

grupare este diferenta dintre limitele aceluiasi interval de grupare.
True/false
ANS:
45. ntr-o colectivitate statistica cu structura neomogena si o amplitudine mare se

prefera o grupare pe intervale neegale.
True/False
ANS:
46. Distributia statistica bidimensionala se reprezinta grafic cu ,,diagrama norului de

puncte".
True/False
ANS:
47. Daca analiza manifestarii unui fenomen de masa poate fi sintetizata ntr-un
singur nivel reprezentativ ca tendinta centrala atunci vorbim de marimi medii.
True/False
ANS:
48. Recensamntul este o metoda de observare partiala a colectivitatii statistice.
True/False
ANS:
MULTIPLE CHOICE
1. Fenomenele si procesele care fac obiectul de studiu al statisticii prezinta unele
particularitati, si anume:
a. se produc intr-un numar mare de cazuri individuale, care permit desprinderea
esentei lor din punct de vedere statistic;
b. se produc intr-un numar mic de cazuri individuale, in acelasi in timp si spatiu
c. se caracterizeaza prin variabilitate, deoarece sunt rezultatul actiunii unui
numar mare de factori de influenta de natura diferita;
d. se produc si se manifesta in conditii de incertitudine.
a. a, c, d;
b. a, b, c;
c. b, c, d.
ANS:
2. Obiectul de studiu al statisticii il constituie:

a. fenomenele de masa (stochastice);
b. fenomene de tip colectiv;
c. fenomene care prezinta proprietatea de a fi variabile ca forma de manifestare
individuala in timp si spatiu dar si sub raport organizatoric;
d. fenomene de tip izolat, speciale.
a. a, b, c, d;
b. a, b, c;
c. b, c, d.
ANS:
3. Statistica studiaza:
a. fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora guverneaza legile
statistice;
b. legi care actioneaza ca o tendinta predominanta in masa manifestarilor
individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element al
colectivitatii;
c. fenomene care se produc in conditii de certitudine.

a. a, b, c;
b. a, b;
c. b, c.
ANS:
4. Demersul statistic foloseste in vocabularul de baza urmatoarele notiuni si

concepte:
a. colectivitatea statisica;
b. unitatea statistica;
c. caracteristici statistice;
d. proprietate statistica;
e. date statistice;
f. indicatori statistici.
a.
b.
c.
d.
a ,b, e;
a, c, d, e;
c, d, e;
a, b, c, e, f.
ANS:
5. Colectivitatea statistica sau populatia statistica desemneaza:

a. totalitatea elementelor de aceeasi natura (adica sunt omogene din punct de
vedere al anumitor criterii) care sunt supuse cercetarii statistice;
b. colectivitatea statistica are un caracter obiectiv si finit, ceea ce impune
delimitarea ei din punct de vedere al continutului, spatiului si formei
organizatorice;
c. elementele unei colectivitati pot fi fiinte, lucruri, precum si fapte sau
evenimente referitoare la acestea;
d. totalitatea elementelor de natura diferita, neomogena din punct de vedere al
continutului.
a.
b.
c.
d.
a, b, c;
a, b, d;
b, c, d;
a, b, c, d.
ANS:
6. Unitatile colectivitatii statistice:

a. sunt purtatoare de informatii sau subiecte logice ale informatiei statistice;
b. asupra lor se exercita nemijlocit observarea;
c. au un caracter efectiv, concret (persoane, firme, mijloace materiale sau
banesti);
d. au un caracter virtual, invariabil, cu o valoare neprecizata;
e. numarul lor este variabil, dar in orice moment are o valoare precisa.
a.
b.
c.
d.
a, b, c, d;
c, d, e;
b, c, d;
a, b, c, e.
ANS:
7. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezinta:

a. acele insusiri, proprietati, trasaturi comune unitatilor unei colectivitati
statistice;
b. care sunt retinute in programul statistic pentru a fi inregistrate;
c. care vor defini si delimita colectivitatea si fiecare unitate statistica in parte;
d. acele insusiri, proprietati, trasaturi de natura diferita.
a.
b.
c.
d.
a, b, c;
a, b, c, d;
b, c, d;
a, c, d.
ANS:
8. Prin programul de observare trebuie sa se precizeze cteva elemente fixe, si

anume:
a. datele statistice, indicatorii statistici si mesajul informatiai statistice;
b. scopul observarii este subordonat scopului general pentru care s-a organizat
cercetarea statistica si de exacta lui intelegere depinde reusita actiunii;
c. obiectul cercetarii sau colectivitatea cercetata reprezinta multimea unitatilor la
care vor fi inregistrate caracteristicile precizate. Obiectul observarii trebuie sa fie
delimitat ca volum, in timp, spatiu, ct si din punct de vedere organizatoric;
d. unitatea de observare ca element component al colectivitatii trebuie sa fie clar

definita pentru a obtine date complete, exacte si comparabile in timp si spatiu.
Unitatile de observare pot fi simple sau complexe in functie de scopul cercetarii;
e. programul observarii consta in stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie
inregistrate, a modalitatilor concrete de culegere a datelor, incadrarea in timp si
spatiu a activitatii de obtinere a informatiilor;
f. formularele si instructiunile de inregistrare se prezinta sub forma de fise (care
se completeaza pentru o singura unitate de observare) si liste (care se
completeaza pentru mai multe unitati). Formularele de inregistrare sunt insotite
de norme metodologice si tehnice privind completarea lor, norme ce pot fi
imprimate direct pe formular sau in brosuri anexe.
a.
b.
c.
d.
a, b, d;
a, b, c, d, e;
b, c, d, e, f;
a, e, f.
ANS:
9. Observarea statistica presupune respectarea unor principii fundamentale impuse

prin lege (Legea nr. 11/1994), principii asemanatoare cu cele impuse pe plan
international. Ele au in vedere:
a. autonomia metodologica;
b. confidentialitatea;
c. transparenta;
d. colectivitatea statistica;
e. specializarea;
f. proportionalitatea;
g. deontologia statistica.
a.
b.
c.
d.
a, c, d, f;
c, d, e, f;
a, b, c, d, e, f, g;
a, b, c, e, f, g.
ANS:
10. Programul observarii statistice consta in:

a. stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie inregistrate;
b. stabilirea modalitatilor concrete de culegere a datelor;
c. incadrarea in timp si spatiu a activitatii de obtinere a informatiilor;

d. stabilirea legilor fundamentale.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,d;
a,c,d;
a,b,c;
b,c,d.
ANS:
11. Gruparea metodelor de inregistrare (observare) in sisteme are la baza diferite

criterii:
a. dupa modul de organizare a activitatii social-economice deosebim:
-observari permanente, care se efectueaza prin intermediul sistemului
informational statistic;
-observari special organizate ca: recensaminte, anchete, monografii;
b. dupa timpul la care se refera datele, observarile statistice pot fi:
-curente, cum sunt rapoartele statistice;
-periodice, care se efectueaza la un anumit interval de timp
(recensamntul);
-unice (observari speciale), care se fac pentru consemnarea statistica a
unui eveniment nerepetabil;
c. dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile pot fi:
-totale, cum si raportarile statistice, prin care se culeg date de la toate
unitatile colectivitatii;
-partiale, cum este sondajul prin care se realizeaza inregistrari numai la o
parte din unitatile colectivitatii;
d. dupa gradul de complexitate a operatiunilor se disting:
observari simple;
- observari variabile;
- observari complexe.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
b,c,d;
a,b,c,d;
a,c,d.
ANS:
12. Principalele tipuri de lucrari de inregistrare statistica practicate sunt:
a. recensamntul;
b. rapoartele statistice;
c. anchetele prin sondaj;
d. ancheta statistica;
e. colectivitatea statistica;
f. observarea partii principale;
g. monografia;
h. ancheta integrata in gospodarii;
i. ancheta asupra fortei de munca in gospodarii;
j. ancheta structurala in intreprinderi;
l. observarea pietei taranesti.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,e;
a,b,c,d,e,f,g,h,i;
a,b,c,d,f,g,h,i,j,l;
a,e,j,l.
ANS:
13. Etapele sistematizarii statistice implica parcurgerea urmatoarelor etape:

a. centralizarea;
b. gruparea sau clasificarea datelor si calculul indicatorilor statistici absoluti;
c. calculul indicatorilor derivati;
d. prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de: serii, tabele si grafice;
e. descentralizarea.
a.
b.
c.
d.
b,c,d ,e;
a,b,c,d;
a,b,c,d,e;
a,d,e.
ANS:
14. Notiunile de baza folosite de metoda gruparii statistice sunt:

a. caracteristica de grupare;
b. monografia;
c. intervalul de grupare.
a. a,b,c;
b. a,c;
c. a,b.
ANS:
15. Intervalele de grupare pot fi:

a. intervale egale si neegale;
b. intervale inchise si deschise;
c. intervale mari si intervale mici;
d. intervale cu variatie discreta si cu variatie continua.
a. a,b,d;
b. a,b,c,d;
c. a,c,d.
ANS:
16. Metodele de prezentare a rezultatelor prelucrarii primare sau secundare a datelor

statistice sunt:
a. unitati statistice;
b. tabelele statistice;
c. seriile statistice;
d. reprezentarile grafice.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,b,c,d;
b,c,d;
a,b,d.
ANS:
17. Continutul tabelului este format din:

a. titlul tabelului sau subiectul tabelului, care reda intr-o forma concisa
colectivitatea si partile sale componente;
b. predicatul tabelului (respectiv titulatura coloanelor) reprezinta elementele
statistice care caracterizeaza subiectul tabelului, deci este format din sistemul de
caracteristici pentru care s-a facut centralizarea datelor;
c. legenda tabelului sau scara de reprezentare.
a. a,b,c;
b. a,c;
c. a,b;
d. b,c.
ANS:
18. Seria statistica este:

a. prezentarea paralela a doua siruri de date;
b. in care primul sir prezinta caracteristica de grupare (atributiva, de spatiu sau
de timp);
c. iar cel de-al doilea, rezultatul centralizarii fenomenelor, adica numarul de
unitati din fiecare grupa;
d. prezentata titulatura tabelului.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,b,c,d;
b,c,d;
a,b,d.
ANS:
19. Elementele de baza ale graficelor sunt:

a. titlul graficului;
b. scara de reprezentare;
c. reteaua graficului;
d. reteaua tabelului;
e. legenda;
f. sursa datelor;
g. notele explicative;
h. graficul propriu-zis.
a. a,b,d,e,f;
b. a,b,c,e,f,g,h;
c. b,d,h.
ANS:
20. Principalele tipuri de grafice statistice:

a. cronogramele;
b. diagramele polare;
c. histograma;
d. poligonul frecventelor;
e. curba frecventelor;
f. tabelul cu dubla intrare;
g. cartogramele;
h. cartodiagramele.
a.
b.
c.
d.
a,b,f,g,h;
b,f,g,h;
a,b,c,d,e,g,h;
a,b,g,f,h.
ANS:
21. Indicatorii statistici:

a. asigura
compatibilitatea informatiilor att pe plan national, ct si
international;
b. au un continut real;
c. au un obiectiv determinat;
d. au o formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimare;
e. au intervale de grupare neegale.
a.
b.
c.
d.
a,b,d,e;
a,b,c,d,e;
a,b,c,d;
a,b,e.
ANS:
22. Functiile indicatorilor statistici sunt multiple si complexe:

a. Functia de comparare;
b. Functia de masurare;
c. Functia de analiza;
d. Functia de sinteza;
e. Functia de estimare;
f. Functia de grupare a datelor statistice;
g. Functia de verificare a ipotezelor.
a. a,b,c,d,e,g;
b. a,b,f,g;
c. a,b,c,d,e,g;
d. a,b,d,f.
ANS:
23. Etapele parcurse in folosirea marimilor relative:

a. stabilirea intervalelor de grupare;
b. alegerea bazei de comparare, care trebuie sa fie in functie de gradul de
interdependenta dintre caracteristici;
c. asigurarea comparabilitatii datelor care formeaza raportul, din punctul de
vedere al gradului de cuprindere a elementelor, ct si al metodologiei de
culegere si prelucrare;
d. alegerea formei de exprimare a marimilor relative, care trebuie sa corespunda
scopului cercetarii si care se poate concretiza sub forma de: coeficienti, procente,
promile, prodecimile.
a.
b.
c.
d.
b,c,d;
a,b,c,d;
a,d;
a,b,d.
ANS:
24. Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere si informare asupra:

a. verificarii reprezentativitatii mediei ca valoare tipica a unei serii de repartitie;
b. verificarii gradului de omogenitate a seriei;
c. cunoasterii gradului de influenta a cauzelor dupa care s-a facut gruparea
unitatilor statistice inregistrate si separarii cauzelor esentiale de cauzele
intmplatoare;
d. corelatiei si regresiei statistice.
a.
b.
c.
d.
a,c,d;
a,b,c;
b,c,d ;
a,b,c,d.
ANS:
25. Indicatorii simpli ai(variatiei) dispersiei masoara:

a. cmpul de imprastiere al caracteristicii;
b. imprastierea fiecarui nivel individual al caracteristicii fata de nivelul lor
mediu;
c. corelatia termenilor seriei in jurul unei valori.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,b;
a,c;
a.
ANS:
26. Abaterea medie liniara arata in medie:

a. cu ct se abat termenii seriei de la media lor;
b. prezinta dezavantajul ca nu tine seama de semnul algebric;
c. acorda aceeasi importanta att abaterilor mici, ct si abaterilor mari;
d. acest indicator este un indicator concludent numai daca seria prezinta un grad
mare de omogenitate;
e. arata concentratea termenilor seriei prin curba Lorentz-Gini.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,d;
a,b,c,d,e;
b,c,d,e;
a,b,e.
ANS:
27. Dispersia x este un indicator care:

a. inlatura neajunsurile abaterii medii liniare;
b. este un indicator abstract;
c. arata legatura(corelatia) dintre fenomene;
d. nu are forma concreta de exprimare;
e. arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei;
f. dispersia masoara variatia totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor
esentiale si intmplatoare;
g. se foloseste in verificarea ipotezelor statistice.
2
a. a,b,d,e,f,g;
b. a,c,d,e;
c. b,c,d;
d. b,c,d,e,g.
ANS:
28. Abaterea medie patratica:

a. numita si abaterea standard sau abaterea tip ( x ) ;
b. este un indicator care acorda fiecarei abateri importanta cuvenita, prin
ridicarea la patrat a abaterilor;
c. abaterea medie patratica este mai mare dect abaterea medie liniara;
d. numita si dispersie;
e. formula de calcul a abaterilor medii patratice sau abaterii standard sau abaterii
tip este:
x = 2x
a.
b.
c.
d.
a,d,e;
a,b,c,d,e;
a,b,c,e;
a,b,d.
ANS:
29. Coeficientul de variatie (Vx) propus de Pearson se calculeaza:

a. ca raport intre abaterea medie liniara si nivelul mediu: Vx =
calculata);
b. ca raport intre abaterea medie patratica si media calculata: Vx =
dx
100 (media
x
x
x
100 ;
c. coeficientul de variatie inlatura toate neajunsurile celorlalti indicatori de

variatie;
d. mai este numit si curba Lorentz Gini.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,b,c,d;
a,c,d;
b,c,d.
ANS:
30. Coeficientul de variatie:

a. ia valori intre -1 si +1;
b. ia valori de la 0 100%;
c. 0 Vx 100%;
d. Daca: Vx = 0, inseamna lipsa de variatie, valorile sunt egale intre ele si egale
cu media lor;
e. Vx 0 variatia caracteristicii este mica;
f. Vx 100% variatia caracteristicii este mare.
a.
b.
c.
d.
a,b,d,e;
b,c,d,e,f;
a,b,f;
a,b,c,f.
ANS:
31. Coeficientul de variatie poate fi folosit ca test de semnificatie a

reprezentativitatii mediei astfel:
media
este
strict
a) 0 < Vx 17 % reprezentativa;
b) 17% < Vx - media este moderat
semnificativa;
35%
media
este
relativ
c) 35% < Vx reprezentativa;
50%
d) Vx > 50%
media
nu
este
reprezentativa;
e) Vx.>100%
- media este reprezentativa.
a. a,b,c,d,e;
b. a,b,c,d;
c. a,b,c,e.
ANS:
32. Cercetarea selectiva, selectie sau sondaj este o notiune ampla, care cuprinde
culegerea, prelucrarea, analiza si extinderea rezultatelor asupra intregii
colectivitati. Pentru aceasta se parcurg etape distincte:
a. descrierea statistica, ce presupune culegerea si prelucrarea informatiilor

referitoare la esantion si calculul indicatorilor care-l definesc: media, dispersia
etc.;
b. inferenta statistica sau extinderea datelor obtinute asupra intregii colectivitati;
c. determinarea indicatorilor seriei cronologige.
a. a,b,c;
b. a,c;
c. a,b.
ANS:
33. Principiul alegerii aleatoare sau probabilistice presupune:

a. extragerea unitatilor din colectivitatea generala dupa jocul hazardului;
b. fiecare unitate componenta avnd sanse egale de a fi aleasa in esantion;
c. are la baza un principiu prestabilit, rational, nealetor.
a. a,b,c;
b. b,c;
c. a,b.
ANS:
34. In practica sondajului se folosesc mai multe procedee de constituire a

esantionului:
a. al bilei revenite si nerevenite;
b. mecanic care necesita ordonarea unitatilor dupa o caracteristica si stabilirea
unui pas de numarare;
c. tabelul cu numere intmplatoare care consta in inscrierea la intmplare intrun tabel a numerelor care au fost mai inti amestecate;
d. selectii dirijate si mixte care au un obiectiv special si sunt mai rar folosite in
practica curenta;
e. inferenta statistica sau extinderea datelor obtinute asupra intregii colectivitati.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,d;
a,b,c,d,e;
a,b,c;
b,c,d,e.
ANS:
35. Se disting urmatoarele tipuri de selectie:

a. selectie intmplatoare simpla;
b. selectie mecanica;
c. selectie tipica (stratificata);
d. selectie de serii;
e. selectie in mai multe trepte;
f. selectie secventiala (in cazul controlului calitatii produselor);
g. selectie subiectiv organizata (dirijata);
h. selectie tip sondaj multidimensional.
a. a,c,d,h;
b. a,b,c,d,e,f,g;
c. a,d,e,f,h.
ANS:
36. Coeficientul z este argumentul functiei Gauss Laplace:

a. se calculeaza cu curba Lorentz-Gini;
b. se gaseste in tabele statistice (anexa cu valorile functiei Gauss Laplace);
c. pe masura ce creste valoarea functiei, creste si valoarea argumentului;
d. pe masura se creste probabilitatea, creste si intervalul de incredere al mediei si
scade exactitatea cu care se estimeaza media colectivitatii generale;
e. functia de probabilitate z este direct proportionala cu marimea coeficientului
z, ea se apropie de 1 (catre certitudine) proportional cu cresterea coeficientului
z.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,d;
b,c,d,e;
a,b,c,e;
a,c.
ANS:
37. Dupa numarul caracteristicilor luate in studiu legaturile statistice pot fi:
a. legaturi simple, cnd caracteristica endogena, rezultativa, este studiata in
functie de o singura caracteristica exogena: y = f(x);
b. legaturi multiple cnd se studiaza dependenta unei caracteristici endogene in
functie de doua sau mai multe caracteristici exogene;
c. legaturi cu decalaj (asincrone), cnd influenta caracteristicilor factoriale

asupra caracteristicii rezultative se observa dupa scurgerea unei perioade de
timp.
a. a,b;
b. a,b,c;
c. a,c.
ANS:
38. Dupa directia legaturii se disting legatur intre fenomene:

a. legaturi directe, cnd modificarea factorului x presupune si modificarea
variabilei rezultative y in acelasi sens (x creste y creste; x scade y scade);
b. legaturi inverse, cnd caracteristica dependenta se modifica in sens contrar
fata de modificarea lui x (x creste y scade si invers). Exemplu: cresterea
calitatii managementului duce la scaderea cheltuielilor de productie;
c. legaturi parametrice, care se realizeaza in acelasi timp si se pot urmari in
dinamica pentru aceeasi perioada;
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,b;
a,c;
b,c.
ANS:
39. Metodele parametrice de stabilire a legaturilor dintre fenomene sunt:

a. metoda regresiei (functie de modelare);
b. metoda covariantei;
c. metoda de corelatie a rangurilor Spearman;
d. metoda coeficientului de corelatie;
e. metoda raportului de corelatie;
f. metoda analizei dispersionale.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,d,e,f;
a,b,d,e,f;
a,c,d,f;
b,c,f.
ANS:
40. Metodele neparametrice nu includ intotdeauna valorile variabilelor si nici

parametrii acestora, acestea lund in considerare numere de ordine denumite
ranguri:
a. Coeficientul de asociere;
b. Coeficientul de contingenta;
c. Coeficientul de concordanta Fechner;
d. Coeficientii de corelatie a rangurilor;
e. Coeficientul Spearman;
f. Calcularea valorilor parametrilor a si b;
g. Coeficientul Kendall.
a. a,b,c,d,e,g;
b. a,b,c,d,e,f,g;
c. a,f,g.
ANS:
41. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre 1 si +1.

Intervalul de valori al coeficientului de corelatie se poate interpreta astfel:
- intre variabilele x si y nu exista legatura sau
a. 0 r 0,2
este foarte slaba;
- legatura este slaba;
b. 0,2 r 0,5
c. 0,5 r 0,75 - legatura este de intensitate medie;
d. 0,75 r - legatura este puternica;
0,95
e. 0,95 r - legatura determinista de tip functional;
1,00
- legatura perfecta.
f. -1 r +1
a. a,b,c,d,e;
b. a,d,g,f;
c. a,b,d,f.
ANS:
42. Seria cronologica, numita si serie dinamica sau serie de timp:
a. este constituita dintr-un sir de termeni care reflecta evolutia unei variabile
complet definite, sub forma de intervale de timp sau momente;
b. pe baza unor serii cronologice de timp si cu ajutorul unor metode se poate
determina trendul (tendinta centrala) si se poate extrapola marimea si evolutia
fenomenului despre care avem o serie de date inregistrate;
c. poate determina si masura intensitatea legaturii dintre fenomene.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,c;
a,b;
b,c.
ANS:
43. Proprietatile seriilor cronologice sunt:

a. variabilitatea termenilor unei SCR;
b. omogenitatea termenilot;
c. interdependenta termenilor;
d. periodicitatea termenilor;
e. sezonalitatea termenilor.
a. a,b,c,e;
b. a,b,c,d;
c. a,b,e.
ANS:
44. Baze de comparare sau de referinta poate fi:

a. inceput sau sfarsit de perioada;
b. o perioada anterioara;
c. o perioada asemanatoare;
d. o perioada complet diferita, aberanta.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,d;
a,d;
a,b,c;
b,d.
ANS:
45. Indicele cu baza fixa se obtine:

a. raportand termenii seriei la un termen ales ca baza fixa de comparatie;
b. presupune raportarea fiecarui termen al seriei la termenul precedent
a. a;
b. b;
c. a,b.
ANS:
46. Indicele cu baza in lant numit si indice cu baza mobila:

a. se obine raportand teremenii seriei la un termen ales ca baza fiza fixa de
comparatie;
b. presupune raportarea fiecarui termen al seriei la termenul precedent.
a. b;
b. a;
c. a,b.
ANS:
47. Indicii au o larga aplicabilitate:

a. in calculele de corelatii si legaturi dintre fenomene;
b. in lucrarile statistice, in analiza si in planificarea economica, datorita faptului
ca reflecta cu multa expresivitate si in mod analitic schimbarile care au loc;
c. arata rolul si influenta diversilor factori in variatia fenomenelor.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
b,c;
a,c;
a.
ANS:
48. Avutia nationala cuprinde:

a. produsul intern brut;
b. avutia acumulata;
c. resursele naturale;
d. resursele spirituale.
a. a,b,c,d;
b. b,c,d;
c. a,c,d.
ANS:
49. Resursele de munca (Rm) reprezinta:

a. numarul persoanelor capabile de munca;
b. acea parte a populatiei care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si
intelectuale;
c. care desfasoarea o activitate utila;
d. populatia inactica, cu dizabilitati.
a. a,d;
b. a,b,c,d;
c. a,b,c.
ANS:
50. Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde:

a. toate persoanele de 14 ani si peste;
b. care in perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila utilizata
sau neutilizata;
c. populatia ocupata si someri;
d. populatia inactica, cu dizabilitati.
a. a,b,c,d;
b. a,b,c;
c. b,c,d.
ANS:
51. Energointensivitatea:
a. exprima consumul de energie primara (echivalent huila) ce revine la 1000 lei
PIB sau VN;
b. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei
unitati (1000 lei) PIB sau VN.
a. a,b;
b. a;
c. b.
ANS:
52. Electrointensivitatea:
a. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei
unitati (1000 lei) PIB sau VN;
b. exprima consumul integral de metale pe o unitate monetara PIB sau VN. Cu
ct o tara este mai dezvoltata, cu att consumurile de energie primara sunt mai
mici.
a. a;
b. b;
c. a,b.
ANS:
53. Metalointensivitatea:
a. exprima consumul integral de metale pe o unitate monetara PIB sau VN. Cu
ct o tara este mai dezvoltata, cu att consumurile de energie primara sunt mai
mici;
b. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei
unitati (1000 lei) PIB sau VN.
a. a,b;
b. a;
c. b.
ANS:
54. Agregatele macroeconomice:

a. denumite si indicatori globali;
b. caracterizeaza marimea si structura productiei nationale, evolutia acesteia in
timp;
c. prin corelarea cu alti indicatori macroeconomici se calculeaza si se analizeaza

eficienta valorificarii potentialului economic att la nivelul ansamblului
economiei nationale, ct si pentru elementele sale structurale (ramuri, sectoare
economice etc.);
d. sunt indicatori de caracterizare a activitatii la nivelul firmelor.
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,c,d;
b,c,d;
d
ANS:
55. Produsul intern exprima productia finala de bunuri la nivel macroeconomic

pornind de la criteriul intern si se se pot folosi trei metode de calcul:
a. metoda de calcul incrucisat;
b. metoda de productie sau metoda valorii adaugate;
c. metoda de repartitie sau metoda veniturilor;
d. metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor.
a. b,c,d;
b. a,b,c,d;
c. a,c,d.
ANS:
56. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

a. ca indicatori nominali (in preturi curente, respectiv preturile anului pentru care
se face calculul);
b. ca indicatori reali (in preturi comparabile) pentru a inlatura influentele
datorate modificarii preturilor;
c. ca indicatori de variatie (dispersie).
a.
b.
c.
d.
a,b;
a;
b;
a,b,c.
ANS:
57. Formula de calcul a indicatorilor reali:

a. valoarea indicatorului in preturi comparabile(indicator real) = valoarea
indicatorului in preturi curente(indicator nominal)/indicele preturilor bunurilor si
serviciilor;
b. indicatorul real = pretul factorilor/preturi curente.
a. a;
b. a,b;
c. b.
ANS:
58. Cursul de schimb:

a. este pretul care trebuie platit pe piata devizelor in valuta straina pentru
obtinerea unei unitati valutare nationale;
b. exprima productia finala de bunuri la nivel macroeconomic pornind de la
criteriul intern.
a. a;
b. b;
c. a,b.
ANS:
59. Paritatea puterii de cumparare:

a. exprima cte unitati montare nationale sunt necesare pentru a cumpara intr-o
alta tara un anumit volum de bunuri, volum pentru care in tara se cheltuieste un
anumit cuantum de unitati monetare nationale;
b. este pretul care trebuie platit pe piata devizelor in valuta straina pentru
obtinerea unei unitati valutare nationale.
a. a;
b. b;
c. a,b.
ANS:
60. Balanta de plati externe:
a. este un document statistic in care sunt rezumate sistematic tranzactiile

economice ale unei tari cu restul lumii;
b. BPE nu se ocupa de plati ci de tranzactii;
c. BPE se mai numeste si pozitia investitionala internationala (PII).
a.
b.
c.
d.
a,b,c;
a,c;
c;
a,b.
ANS:
61. Rezidentii unei economii:

a. reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care au interes economic in
teritoriul economic al tarii respective;
b. persoane fizice si juridice straine aflate in afara teritoriului national.
a. a,b;
b. a;
c. b.
ANS:
62. Teritoriul economic al unei tari:

a. nu corespunde neaparat cu zona delimitata de frontierele politice;
b. cuprinde teritoriul geografic administrat de guvern;
c. spatiul aerian;
d. apele teritoriale;
e. zonele libere;
f. nerezidentii.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,f;
b,c,f;
a,b,c,d,f;
a,b,c,d,e.
ANS:
63. Centrul de interes economic al unei persoane fizice sau juridice se afla:
a. intr-o tara cand exista plasamente (domiciliul, locul de productie);

b. unde intentioneaza sa se angajeze in activitati si tranzactii economice la o
scara apreciabila;
c. pe o perioada mai mare de un an;
d. pe o perioada de 6 luni.
a. a,b,c,d;
b. a,b,c;
c. b,c,d.
ANS:
64. Colectivitatea statistica desemneaza:

1) totalitatea elementelor de aceeasi natura;
2) o populatie statistica cu caracter obiectiv si finit;
3) totalitatea elementelor in diversitatea lor.
a. 1, 2;
b. 1;
c. 3.
ANS:
65. Reprezentarile grafice reprezinta:

1) o modalitate expresiva de vizualizare a informatiei;
2) formarea unei imagini intuitive si clare despre evolutia fenomenelor si
proceselor in timp;
3) metode rapide de determinare a legaturilor si corelatiilor dintre fenomene;
4) un mod de evidentiere a structurii, relatiilor, tendintelor, regularitatilor,
anomaliilor dintre fenomene.
a. 3; 4
b. 1; 2
c. 1; 2; 3; 4
ANS:
66. Recensamantul este:

1) cea mai veche forma de observare statistica;
2) o forma periodica de cercetare statistica;
3) o fotografiere a fenomenului cercetat.
a. 3
b. 1; 2; 3.
ANS:
67. In cazul folosirii marimilor relative se cer a fi parcurse urmatoarele etape:

1) alegerea bazei de comparare in functie de gradul de interdependenta
dintre caracteristici;
2) asigurarea comparabilitatii datelor din punct de vedere al gradului
de cuprindere a elementelor si a metodologiei de culegere si
prelucrare;
3) alegerea formei de exprimare a marimilor relative sub forma de
coeficienti, promile, prodecimile, procentimile.
a. 1; 2; 3
b. 1; 2
c. 2; 3
ANS:
68. Functia de sinteza a indicatorilor statistici evidentiaza:

1) ceea ce este esential;
2) ceea ce este tipic;
3) ceea ce este intamplator.
a. 1; 2; 3
b. 1; 2
ANS:
69. Functia de comparare a indicatorilor statistici presupune ca intre termeni sa

existe:
1) o legatura obiectiva;
2) o legatura reala;
3) o legatura de cauzalitate;
4) o legatura de liniaritate.
a. 1; 2; 3; 4.
b. 1; 2; 3.
ANS:
70. Media aritmetica:

1) este cea mai utilizata forma de medie;
2) se foloseste cand fenomenul cercetat are variatii aproximativ
constante;
3) se calculeaza sub forma simpla si ponderata;
4) se foloseste cand fenomenul creste in progresie geometrica.
a. 1; 2; 3.
b. 3; 4.
c. 2; 3; 4.
ANS:
71. Indicatorii de variatie evidentiaza:

1) reprezentativitatea mediei;
2) gradul de omogenitate al seriei.
a. 1; 2.
b. 1.
c. 2.
ANS:
72. Abaterea medie patratica este numita si:
1) abaterea standard;
2) abaterea tip;
c) abaterea medie liniara.
a. 1; 2.
b. 1; 3.
c. 1; 2; 3.
ANS:
73. Dispersia este un indicator care:

1) nu are forma concreta de exprimare;
2) arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul
mediei.
a. 1.
b. 2.
c. 1; 2.
ANS:
74. Coeficientul de variatie mai mare de 50 % arata:

1) media nu este reprezentativa;
2) variatie foarte mare.
a. 1; 2.
b. 1.
ANS:
75. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 - 17 % indica:

1) media este nereprezentativa;
2) media este strict reprezentativa.
a. 1.
b. 2.
ANS:
76. Coeficientul de variatie cuprins intre 50 100 % arata:

1) variatie foarte mare in cadrul colectivitatii;
2) media calculata nu este semnificativa;
3) se impune refacerea gruparii.
a. 2.
b. 1.
c. 1; 2; 3.
ANS:
77. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 35 % arata:

1) variatie mare;
2) variatie mica;
3) colectivitate neomogena;
4) colectivitate omogena;
5) media este semnificativa.
a. 2; 4; 5.
b. 1; 3; 4.
ANS:
78. Principiul alegerii aleatoare presupune extragerea unitatilor din colectivitatea

generala:
1) dupa jocul hazardului;
2) in mod probabilistic;
3) intamplator;
4) in mod dirijat.
a. 4.
b. 1; 2; 3.
ANS:
79. Cercetarea selectiva sau sondajul cuprinde:

1) culegerea;
2) prelucrarea;
3) analiza;
4) ancheta;
5) extinderea rezultatelor sondajului.
a. 1; 2; 3; 4; 5.
b. 1; 2; 3; 5.
c. 4.
ANS:
80. Dupa directia legaturii se disting:

1) legaturi directe;
2) legaturi inverse;
3) legaturi de mare intensitate.
a. 1; 2.
b. 3.
c. 2; 3.
ANS:
81. Pe baza legaturilor simple se analizeaza variatia unui factor rezultativ in functie
de:
1) o singura caracteristica endogena;
2) unele legaturi simple;
3) intensitatea legaturii dintre variabile.
a. 3.
b. 2.
c. 1.
ANS:
82. Coeficientul de concordanta Fechner ia valori intre:

1) 0 si 1;
2) -1 si +1.
a. 1.
b. 2.
ANS:
83. Raportul de corelatie cu o valoare egala cu 1 arata:

1) o legatura de tip functional;
2) o legatura foarte slaba.
a. 2.
b. 1.
ANS:
84. Valoarea raportului de corelatie egala cu -0,95 arata:

1) o legatura directa slaba;
2) o legatura inversa de mica intensitate;
3) o legatura de tip functional.
a. 3.
b. 1.
c. 2.
ANS:
85. Statistica se ocup cu studiul:

1) fenomenelor de mas;
2) datelor statistice;
3) fenomene de tip colectiv.

a. 1; 3.
b. 2.
c. 1.
ANS:
86. Concepte de baz folosite n statistic:

1) colectivitatea statistic;
2) unitatea statistic;
3) caracteristicile statistice;
4) datele statistice;
5) metode statistice.
a.
b.
c.
d.
1; 3.
1; 2; 3.
1; 3.
1; 2; 3; 4.
ANS:
87. Etapele cercetrii statistice sunt:

1) Culegerea datelor;
2) Prelucrarea statistic;
3) Analiza i interpretarea datelor;
4) Esantionarea datelor.
a. 1; 3; 4;
b. 2; 3; 4.
c. 1; 2; 3.
ANS:
88. Cea mai veche form de cercetare statistic este:

1) sondajul;
2) recensmntul;
3) nregistrarea datelor.
a. 3.
b. 1; 2
c. 2.
ANS:
89. Monografia este o metod de cercetare:

1) total a unui fenomen;
2) aprofundat a unei uniti economice;
3) descriptiv.
a. 3.
b. 2.
c. 1; 3.
ANS:
90. Prezentarea datelor statistice se face sub form de:

1) tabele statistice;
2) serii statistice;
3) reprezentri grafice;
4) grupri statistice.
a. 3; 4.
b. 1; 4.
c. 1; 2; 3.
ANS:
91. Coeficientul de variaie ia valori ntre:

1) 1 i +1;
2) 0 i 100.
a. 1.
b. 2.
ANS:
92. Este reprezentativ eantionul care nu difer de colectivitatea general cu mai

mult de:
1) 1%;
2) 5%;
3) 10%.
a. 2.
b. 1.
c. 3.
ANS:
93. Coeficientul de corelaie ia valori ntre:

1) 1 i +1;
2) 0 i 1;
3) 0 i 100.
a. 3.
b. 2.
c. 1.
ANS:
94. Functiile indicatorilor statistici sunt:

1) de masurare;
2) de analiza;
3) de sinteza;
4) de estimare;
5) de verificare a ipotezelor statistice;
6) de programare.
a. 1; 2; 3; 4; 5; 6.
b. 1; 2; 3; 4; 5.
ANS:
95. Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere privind:

1) verificarea reprezentativitatii mediei;
2) calculul mediei seriei;
3) verificarea gradului de omogenitate a seriei;
4) compararea in timp si spatiu a mai multor serii:
a. 1; 3; 4.
b. 2.
c. 1; 2; 3; 4.
ANS:
96. Coeficientul de variatie are valorile cuprinse intre:

1) 0 si 1;
2) -1 si +1;
3) 0 si 100.
a. 3.
b. 1.
c. 2.
ANS:
97. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:

1) 0 si 1;
2) -1 si +1;
3) 0 si 100.
a. 1.
b. 2.
c. 3.
ANS:
98. Semnul coeficientului de regresie arata:

1) directia legaturii;
2) intensitatea legaturii.
a. 1.
b. 2.
c. 1; 2.
ANS:
99. Avantajele sondajului statistic sunt:

1) este mai operativ si mai putin costisitor;
2) este mai greoi si mai costisitor decat un recensamant;
3) erorile de inregistrare sunt mai putine.
a. 1; 2; 3.
b. 1; 3.
c. 2; 3.
ANS:
100. Legaturile statistice pot fi:

1) simple;
2) multiple;
3) directe;
4) inverse;
5) liniare;
6) circulare.
a. 1; 2; 3; 4.
b. 1; 2; 3; 4; 5.
c. 3; 4; 5; 6.
ANS:
101. Produsul intern brut se calculeaza prin metodele:

1) metoda de productie;
2) metoda utilizarii finale (metoda cheltuielilor);
3) metoda cheltuielilor sociale;
4) metoda veniturilor;
5) metoda deductibila.
a.
b.
c.
d.
(1; 5);
(2; 3; 4);
(1; 2; 4);
(1; 2; 3; 4; 5)
ANS:
102. Avutia nationala cuprinde:

1) Avutia acumulata;
2) Resursele naturale;
3) Resursele spirituale;
4) Resursele minerale.
a. (1; 4);
b. (1; 2; 3);
c. (1; 3)
ANS:
103. Particularitatile SCR sunt:

1) reprezentativitatea termenilor;
2) variabilitatea termenilor;
3) interdependenta termenilor;
4) omogenitatea termenilor.
a. (1; 2; 3);
b. (2; 3; 4);
c. (1; 3; 4)
ANS:
104. Seriile cronologice se reprezinta grafic prin:

1) corelograma; 2) cronograma; 3) diagrama polara.
a. (1; 2);
b. (2);
c. (3).
ANS:
105. Avantajul metodelor mecanice de ajustare a SCR este:

1) operativitatea; 2) simplitatea; 3) exactitatea;
a. (1; 3) ;
b. (1; 2);
c. (1; 2; 3).
ANS:
106. Limitele metodelor mecanice de ajustare a SCR sunt:

1) se folosesc in rezolvare numai termenii extremi;
2) uneori induc erori;
3) sunt metode complicate de calcul.
a. (3);
b. (1; 2);
c. (1; 2; 3).
ANS:
107. Metodele analitice de determinare a trendului:

1) estimeaza mai exact tendinta:
2) se bazeaza pe functii matematice;
3) iau in considerare toti termenii seriei.

a. (1; 2; 3);
b. (1; 2);
c. (2; 3).
ANS:
108. Clasificarea indicilor dupa modul de calcul:

1) indici agregati;
2) indici sub forma de medii;
3) indici ca raport a doua medii.
a. (1; 2);
b. (2; 3);
c. (1; 2; 3).
ANS:
109. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate sunt:

1) PIB;
2) PIN;
3) PNB;
4) PNN;
5) CA.
a. (1; 2; 3; 4);
b. (1; 2; 3; 4; 5);
ANS:

1) in preturile pietei;
2) in preturile factorilor;
3) in costuri de productie;
a. 1; 2; 3;
b. 1; 2.
ANS:

1) ca indicatori nominali (in preturi curente);
2) ca indicatori reali (in preturi comparabile).
Raspuns corect:
a. 1;
b. 2;
c. 1; 2.
ANS:
112. Amplitudinea variatiei se calculeaza cu formula:

1.A= Xmax -Xmin;
3.A= X-Y;
2.A=Xmax + Xmin;
4.A= Xmin-Xmax
a. (1);
b. (2);
ANS:
c. (3);
d. (4);
A
113. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o
populatie statistica, valoarea modala este:
1.valoarea pozitiva cea mai mare;
2.varianta care minimeaza dispersia;
3.varianta pozitiva sau negativa ,cu cea mai mare frecventa de aparitie;
4.varianta negativa, dar maxima in valoare absoluta;
a. (1);
c. (3)
b. (2);
d. (4);
ANS:
114. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit,in cazul culegerii datelor

prin:
1. anchete statistice;
3. recensamant;
5.monografii;
2. rapoarte statistice;
4. sondaje statistice;
a. (1,2);
b. (2);
c. (3);
ANS:
d. (5);
e. (4);
115. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:
1.numarul de unitati din colectivitate;
2.numarul de unitati din ultima grupa;
3. 1 sau 100%;
4.frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe.
a. (2);
b. (1);
ANS:
c. (3);
d. (4);
A
116. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:

1.histograma;
3.corelograma;
2.cronograma;
4.diagrame de suprafata;
a. (1);
c. (3);
b. (2);
d. (4);
ANS:
117.
Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de

corelatie, atunci cand:
1.legatura dintre variabile este liniara; 3.legatura dintre variabile este inversa;
2.repartitia este unimodala;
4.repartitia este simetrica;
a. (2)
b. (1);
ANS:
c. (4)
d. (2,3)
B
118. Nu este posibila insumarea termenilor SCR:

1.de momente;
3.de fluxuri;
2.de intervale;
4.exprimate in unitati fizice;
a. (1)
b. (3)
ANS:
c. (4)
d. (2)
A
119. Trendul unei SCR se determina prin metoda sporului mediu (MSM)atunci cand:
1.indicii cu baza in lant sunt apropiati;
2.modificarile absolute cu baza in lant sunt aproximativ egale;
3.graficul are un punct de minim;
a. (1);
b. (2);
ANS:
c. (1,2);
d. (2);
D
120. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor

mobile se realizeaza cand :
1.fenomenul prezinta o evolutie aproximativ exponentiala;
2.indicii de dinamica cu baza mobila reprezinta valori apropiate intre ei;
3.variatia termenilor seriei prezinta evidente regularitati ciclice(sezoniere);

4. nu se pot aplica metodele analitice de ajustare;
a. (3);
b. (1)
ANS:
c. (4);
d. (2);
A
121. Daca intr-o SCR , suma vaorilor ajustate este aproximativ egala cu suma
valorilor inregistrate atunci:
1. metoda de ajustare aleasa, nu este potrivita;
2.metoda de ajustare aleasa,este unica;
3.metoda de ajustare aleasa este exacta;
4.metoda de ajustare aleasa este corecta;
a. (1);
b. (4):
ANS:
c. (3);
d. (2);
B
122. Operatiunea de corectare a valorilor inregistrate ale unui fenomen economic la

curba sa de tendinta se numeste:
1. eliminarea valorilor aberante;
2.ajustare;
3.esantionare;
4.corectarea erorilor sistematice.
a. (1)
b. (4)
ANS:
c. (2)
d. (3)
C
123. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de:
1. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizata

conform unei legi de tendinta;
2. interpolare;
3.determinarea unui interval de incredere;
4.determinarea tendintei de evolutie a unui fenomen.
a. (4);
b. (2);
ANS:
c. (3);
d. (1);
D
124. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor

de aceeasi natura, care:
a. au o serie de trasaturi esentiale comune;
b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale;
c. au trasaturi complet diferite
a. a,b
b. c
c. a,b,c
ANS:
125. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei:

a. A = Xmax + Xmin
b. A = X - Y
c. A = Xmin - Xmax
d. A = Xmax - Xmin
a.
b.
c.
d.
a,b,c
d
c,d
a,b,c,d
ANS:
126. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o
populatie statistica, valoarea modala este:
a. varianta pozitiva cea mai mare
b. varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta

c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie
d. varianta care minimizeaza dispersia
e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.
a.
b.
c.
d.
a,b,c,d
a,c
b,c,d
c
ANS:
127. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:
a. numarul de unitati din colectivitate
b. numarul de unitati din ultima grupa
c. 100%
d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe
a.
b.
c.
d.
a,b
a,b,c
a
a,b,c,d
ANS:
128. Elementele unui grafic sunt:

1) titlul
4) scara de reprezentare
2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis
3) reteaua
Alegeti una din variantele:
a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5)
b. (1, 2, 3, 4, 5);
a.
b.
c.
d.
a,b
a,b,c,d,
b
a,d
ANS:
129.
Rentabilitatea se poate exprima :
1.in valori absolute(prin marimea profitului) ;
2.in cifre relative(prin rata rentabilitatii);
3.exprima gradul in care capitalul sau folosirea resurselor
economic aduc profit;
4.ca fiind echivalenata cu solvabilitatea;
a. 1,4
b. 1,2,3
ANS:
agentului
c. 2,4
d. 3,2,4
B
130.
Principalii indicatori de exprimare a ratei rentabilitatii sunt:
1.rata de risc(RR);
2. rata rentabilitatii solvabile(RS);
3.rata rentabilitatii economice(RE);
4.rata rentabilitatii financiare (RF);
5.rata rentabilitatii resurselor consumate(RC);
6.rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat(RA);
7.rata rentabilitatii resurselor avansate(ocupate) si consumate (RAC);
8.rata rentabilitatii comerciale;
a. 1,3,5,7,8
b. 2,3,5,7,8
ANS:
c. 1,2,3,4,5,6,7,8,
d. 3,4,5,6,7,8
D
131.
Riscul
1.este o categorie sociala, economica , politica sau naturala
2.este o categorie a carei origine se afla in incertitudine,
3. exprima o stare de nesiguranta cu privire la viitor.
4.exprima o certitudine
a. 1,3,4
b. 1,4
ANS:
c. 1,2,3
d. 1,2,3,4
C
132.
Riscul in afaceri include urmatoarele categorii de risc:
1.riscurile economice;
2.riscurile financiare;
3.riscurile comerciale;
4.riscul de
5.riscul de fabricatie;
6.riscurile politice si sociale;
7.riscurile in investitii.
8.riscul de necunoastere
a. 1,4,6,8
b. 2,5,6,8
ANS:
c. 1,2,3,4,5,6,7,8
d. 12,3,4,5,6,7
D
133.
Riscurile economice pot fi:
1.riscul de schimb valutar;
2.riscul cresterii costurilor de fabricatie ale produsului;
3.riscul fluctuarii ratei dobanzii.
4.riscul de cutremur
a. 1,2,3
c. 2,4
b. 1,2,3,4
d. 1,3,4
ANS:
134.
Pragul de rentabilitate
1.este atunci cand rentabilitatea este maxima;
2.este denumit si cifra de afaceri critica sau punct mort operational;
3.este considerat punctul la care cifra de afaceri acopera cheltuielile de
exploatare;
4.este cand rezultatul economic este nul;
a. 1,2,3,4
b. 1,4,2
ANS:
c. 2,3,4
d. 1,3,4
C
135.
Coeficientul de volatilitate arata ca situatia firmei poate fi:
1.-instabila, cand cifra de afaceri se situiaza cu pana la 10% peste pragul de
rentabilitate;
2.-relativ stabila, cand cifra de afaceri este cu pana la 20% mai mare decat
cea corespunzatoare punctului mort;
3.-confortabila, cand cifra de afaceri depaseste pragul de rentabilitate cu
peste 20 %.
4.-instabila cand cifra de afaceri se situiaza cu pana la 5%;
5.-confortabila cand cifra de afaceri se situiaza peste 10%
a. 1,2,3,4,5
b. 1,2,3
ANS:
c. 1,2,5
d. 3,4,5
B
136.
Performanta unei firme se stabileste pe baza indicatorilor:
1.-lichiditatea patrimoniala;
2.-solvabilitatea;
3.-rentabilitatea financiara;
4.-gradul de risc
5.-rata activelor circulante;
6.-dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;
7.-garantiile de care dispune
a. 1,2,3,5,6,7
b. 1,4,6,7
ANS:
c. 2,4,6
d. 1,2,3,4,5,6,7
A
137.
Randamentul energetic al produselor alimentare
1.are la baza cunoasterea conversiei biomasei din produsul agricol, produs

care antreneaza in mod necesar un consum de energie;
2.reprezinta un raport intre energia utila restituita intr-un sistem tehnic
(tehnologie agricola sau neagricola de conversie) si energia absorbita de aceasta
intr-un interval de timp;
3.reprezinta calitatea produselor agricole ce caracterizeaza :aspectul fizic al
produselor, caracteristicile lor fizico-chimice;
a. 1,2,3
b. 1,2
ANS:
c. 2,3
d. 1,3
D
138.
Indicatorii entropiei alimentare sau ai securitatii alimentare reprezinta o
categorie de indicatori care caracterizeaza nivelul de dezvoltare a unei tari.
Acestia sunt:
1.-indicatorii deficitului alimentar pe grupe de produse;
2.-numarul persoanelor care sufera de foame cronica, pe sexe si grupe de
varsta si medii de viata sociale;
3.-numarul copiilor subnutriti pe grupe de varsta si pe medii de habitat;
4.-numarul copiilor sub greutatea ponderala datorita insuficientei cantitative
si calitative a consumului alimentar;
5.-mortalitatea populatiei datorita carentelor alimentare, pe grupe de varsta,
medii de habitat, grupe de venituri;
6-numarul copiilor handicapati daorita carentelor alimentare;
7-speranta medie e viata la nastere in functie de nivelul consumului
alimentar.
8.numarul persoanelor care nu sufera de foame cronica, pe sexe si grupe de
varsta si medii de viata sociale;
9.numarul copiilor peste greutatea ponderala datorita insuficientei cantitative
si calitative a consumului alimentar;
a. 3,5,8
b. 1,2,3,4,5,6,7,8,9
ANS:
c. 1,4,7,8,9
d. 1,2,3,4,5,6,7
139.
Preturile FOB (in engleza Free on Board)-adica liber la bord, reprezinta
pretul la frontiera tarii exportatoare, care include:
1.- valoarea marfii;
2.- toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare;
3.- toate taxele suportate pentru ca marfa sa fie incarcata la bord;
4.- toate cheltuielile de transport pana la punctul frontiera tarii importatoare;
a. 1,3,4
b. 1,2,3
ANS:
c. 1,2,3,4
d. 1,2,4
B
140.
Preturile CIF( Cost, Insurance, Fright- adica cost, asigurare, navlu) sau
franco- rontiera romana( in cazul importurilor) reprezinta valoarea in vama a
marfurilor importate la punctul de frontiera de intrare in Romania si cuprind:
1.-valoarea la care marfurile sunt cumparate de importator,
2.- cheltuielile de transport(pe mare, pe calea ferata sau auto)pana la frontiera
tarii importatoare;
3.- cheltuielile privind asigurarile pentru aducerea marfurilor pana la
frontiera romana.
4.-toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare a tarii
exportatoare;
a. 1,2,3
b. 1,2,3,4
ANS:
c. 1,2 ,4
d. 1,3,4
A
141.
Indicatorii activitatii de comert exterior:
1.-balanta de plati externe

2.-cota parte a exportului in productie;
3.-rata de dependenta fata de pietele externe de aprovizionare cu materii
prime;
4.-dinamica exportului sau importului;
5.-foarfecele prturilor
6.-efectul deschiderii foarfecelui preturilor;
a. 1,3,5,6
b. 1,2,3,4,5,6
ANS:
c. 2,3,4,5,6
d. 1,2,3,6
C
142.
Sistemul de indicatori ai rentabilitatii operatiunilor de export- import:
1.-cursul de revenire;
2.-aportul net in valuta;
3.-rata aportului valutar;
4.-cursul de revenire al aportului valutar;
5.-foarfecele prturilor
a. 1,2,3,4
b. 1,2,3,4,5
ANS:
c. 2,4,5
d. 4,5
A
143.
Indicatorii competitivitatii internationale a marfurilor si a firmelor
exportatoare sunt:
1.-cursul de revenire al aportului valutar;
2.-competitivitatea de pret;
3.-competitivitatea de calitate;
4.-competitivitatea de service;
a. 1,2,3,4
b. 1,2,3
ANS:
c. 1,4
d. 2,3,4
D
144.
Indicatorii circulatiei turistice sunt:
1.-numarul total de turisti;
2.-numarul total de zile turist;
3.-numarul mediu de turisti;
4.-foarfecele preturilor turistice;
5.-durata medie a sejurului;
6.-densitatea circulatiei turistice
7.-coeficientul de elasticitate al cereii turistice.
a. 1,2,3,4,5,6,7
b. 1,3,4,5
ANS:
c. 1,2,3,5,6,7
d. 4,5,6,7
D
145.
Indicatorii de eficienta ai activitatii din turism sunt:
1.-rata rentabilitatii sau rata beneficiului;
2.-durata de recuperare a investitiei totale;
3.-coeficientul marginal al investitiilor;
4.-coeficientul de utilizare a capacitatilor turistice
5.-numarul total de turisti;
a. 1,2,3,4
b. 1,3,5
ANS:
c. 2, 3, 4, 5
d. 2,4,5
A
146.
Principalii indicatori de exprimare a ratei rentabilitatii sunt:
1.rata de risc(RR);
2. rata rentabilitatii solvabile(RS);
3.rata rentabilitatii economice(RE);
4.rata rentabilitatii financiare (RF);
5.rata rentabilitatii resurselor consumate(RC);
6.rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat(RA);
7.rata rentabilitatii resurselor avansate(ocupate) si consumate (RAC);
8.rata rentabilitatii comerciale;
a. 1,3,5,7,8
b. 2,3,5,7,8
ANS:
c. 1,2,3,4,5,6,7,8,
d. 3,4,5,6,7,8
D

Statistica 2009

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Statistica 2009

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

STATISTICA

specializarea MANAGEMENT, ANUL I, ZI, FR, ID-2009

Se cere sa se calculeze media aritmetica ( ).

10,15 mil. u.m.

2. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa profit:

15,3 mil. u.m.

3. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa profit:

Se cere sa se calculeze media patratica ( ).

7,15 mil. u.m.

4. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

Se cere sa se calculeze media aritmetica ( ).

6,62 mil. u.m.

5. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

6,62 mil. u.m.

6. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

Se cere sa se calculeze media patratica ( ).

8,62 mil. u.m.

7. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:

Se cere sa se calculeze media aritmetica ( ).

18,62 mil. u.m.

8. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:

Se cere sa se calculeze media armonica ( ).

18,62 mil. u.m.

9. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:

Se cere sa se calculeze media patratica ( ).

18,62 mil. u.m.

1) Indicii cu baza fixa

3) au nivel de referinta mobil

Care este combinatia corecta?

11. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 36 de firme se prezinta astfel:

12. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 30 de firme se prezinta astfel:

Nota: Limita inferioara inclusa n interval.

2,14,24,30/ 18/ 20%

Determinati valoarea medie a productivitatii muncii

c. media aritmetica/ 13,9

14. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 40 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme

a. 50/ 35/ 20/

a. 0,3/ 1,3/ 3,0/2,6/

c. 0,2/ 0,5/ 0,2/ 0,1/

a. 10/ 30/ 45/ 50/

c. 35/ 15/ 10/ 0,4/

19. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 43 de firme se prezinta astfel:

20. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 43 de firme se prezinta astfel:

4. media nereprezentativa, variatie mare;

2. Se cunoaste abaterea medie liniara ( = 50 u.m.) si media aritmetica ( = 115

3. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 12 u.m.) si media aritmetica ( = 75

4. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 7,5 u.m.) si media aritmetica ( = 24

5. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 9,5 u.m.) si media aritmetica ( =

6. Se cunoaste dispersia (2 = 81 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica

7. Se cunoaste dispersia (2 = 144 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica

8. Se cunoaste dispersia (2 = 121 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica

9. Se cunoaste dispersia (2 = 100 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica

10. Se cunoaste dispersia (2 = 169 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica

11. La o firma se analizeaza situatia profitului obtinut:

Valoarea mediana(Me) calculata va fi:

12. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 40 de firme:

a. 0,3/ 1,3/ 3,0/2,6/

c. 0,2/ 0,5/ 0,2/ 0,1/

c. 35/ 15/ 10/ 0,4/

15. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati valoarea quartilei a treia(Q3)

16. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati valoarea decilei a noua (D9)