Esplora E-book
Categorie
Esplora Audiolibri
Categorie
Esplora Riviste
Categorie
Esplora Documenti
Categorie
IMPERII . ..
lOM
NF
DROBETA
ROMVLA
SVCIDAVA
www.cimec.ro
IJI
t
/
www.cimec.ro
ACCADEMI A
D ELLA
REP UBBLICA S OCI;ALIS T A ROMANIA
Ist ituto d i Archeol ogia
TABVLA IMPERII ROMANI
Dro beta - Rom ula - S uci da va
a cura di D. Tudor
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
B U C U R E T 1, 1 9 6 5 www.cimec.ro
1 N D 1 C E
l nlroduzione . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Abbrevlazioni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
An lichi dati di carallere gegrafica e poli tico
amminislrali\o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A. Nomi di lribU . . . . . . . . . . . . 8
B. Province . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
C. Fi uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Localil in cui sno avvenuti ritrovamenli
archeologici . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 O
www.cimec.ro
I NTODUZI ONE
La presente carta, eseguita per la carta deli'lmpero Romana alia scala
di 1: 1.000.000, contieue la provincia romana delia Dacia inferior a nord
del Danubio, sotlomessa al dominio romana durante i secati Il e lll delt'era
nostra.
Questa provincia che si estendeva sul territorio deli'attuale Oltenia,
ricevetle una organizzazione amministrativa propria, fra ill t8e il 1 t9 deli'e.n.
Essa comprendeva la regi011e Ira il Danubio, i Carpazi meridionali, 1'011
e una parte deli'estremit sud orientale delia Transilvania. Questa parte,
situata al di la dei Carpazi e limitata dai fiume Olt, dai fiume Negru, dai
passo deii'Oituz (fina ad Anguslia) e dai ripiegamenta dei Carpazi, non e
stata mai inserita in questa carta essendo entrata ben presta a far parte del
territorio delia Dacia superiore, sar quindi presentata neli'ambito delia
carta di tale provincia. Al principio del sec. lll la Dacia inferiore (delta pro
babilmente aliora Daia Malvensis) si estese anche ad Oriente deii'Oii fino
al limes Transalutanus e il nuova territorio rimase nelia sua organizzazione
amministrativa finche, ali'epoca del regno di Filippo I'Arabo, fu abbando
nato; aliora il confine fu ritratto di nuovo al fiume Olt. Questo territorio
compreso fra I'Oit e il limes Transalutanus, e stato inserito nella presente
carta.
La Dacia inferiore fu ahbandonata dai Romani quando si evacua l'intera
provincia delia Dacia (271 dell'e.n.), ma sulia riva sinistra del Danubia si
conservarono alcune teste di pante (Drobeta, Sucidava). Al tempo di Castan
tina fu di nuovo occupata la zona pianeggiante a nord del Danubio, sino al
vallo delta "Brazda lui Novac de Nord", costruito probabilmente da questo
imperatore per segnare il limite settentrionale del suo dominio nella Dacia.
Nelia presente carta sano state indicate tu((e le vestigia lasciate dalta
dominazione romana nei due successivi periodi delia sua espansione su questo
lerritorio (Traiano-Aureliano e i sec. IV-V deli'e.n.). Non sono stati invece
indicati quegli ogetli (manete, diversi aggelti metallici, ecc.) che sona stati
trasportati nel territorio delia Dacia inferiore prima delia conquista delia
Dacia da parte di Traiano.
Net territorio delia Dacia inferiore non e esistito nessun castra perma
nente di legione, ma solo castri costruiti in pietra e terra per le truppe
ausiliari. l castri sulia riva desira deii'Oit che farmavano il sistema di difesa
delta oggi limes Alulanus, sono stati costruiti neli'intervallo di tempo fra
Traiana e Antonino Pio e alcuni furono restaurati al principio del sec. lll
dell'e.n. (Settimio Severa, Massimino Trace). l castri del limes Transalutanus
www.cimec.ro
sono fatli in maggioranza di terra ed hanno avuto una breve esistenza (Selli
mio Severo-Fitippo I'Arabo). Non si e potulo indicare de!tagliatamente
la tecnica delia costruzione per ciascun castro, poiche, nella maggioranza
dei casi, le ricerche non sono ancora [i ni te.
Per quel che riguarda gli abitati, essi hanno avuto un carattere urbana
a Drobeta, Romula, Sucidava, Cioroiul Nou, Slveni e Rcari (?), ma i titoti
di municipium e di colonia li hanno ottenuto solo i primi due; gti altri sono
rimasti nella condizione giuridico-amministrativa di viei. E stato accertalo
che a causa delia situazione torhida delia Dacia, minacciata al di fuori da
invasioni barbariche e all'interno dalie rivolte delia popolazione locale, tutli
questi ahitati di carattere urbana hanno avulo nel loro ambito accamparenti
militari di difesa e anch'essi erano cinti da fortificazioni. Una speciale condi
zione giuridico-amministrativa ha avulo Sucidava. Essa era il centro di un
territorium Sucidavnse con carattcre amministralivo-mititare per cui e stala
manlenuta nello stato di vicus o semptice civi/as.
La maggior parte di quesli abitati urbani e rurali delia Dacia inferiore
si sono sviluppali su vecchi abi tati auloctoni daci eredilandone il nome (Dro
heta, Sucidava, Acidava, Rusidava, Buridava, cec.). Purtroppo sulle tribi
daciche delia Dacia inferiore non conosciamo se non le vaghe indicazioni
offerteci da Tolomeo. Secondo le sue coordinate geografiche, V. Prvan ha
fissato le Iora posizioni territoriali (Aibocenses, Saldenses, Buri, Ciagisi,
Potulatenses, ecc.).
1 cenlri romani delia Dacia inferiore hanno, nella maggioranza dei casi,
il carattere rurale del vicus e spesso si sviluppano accanto a un castra romana.
Sui loro nomi in generale non siamo informati dai materiale epigrafico e quello
che sappiamo si limita alle indicazioni delia Tabula di Peutinger. Geogra
ficamente questi cenlri ti incontriamo nella regione fertile pianeggiante e
lungo le grandi arterie strada ti che costeggiavano le vallate dei fiumi. Pochis
sime sono finora le nolizie che abbiamo sulle villae rustica che dovettero
certa essere numerose nella zona di pianura delia provincia.
Le necropoti appaiono generalmente sui margini delle strade romane
in prossimit dei centri rurati e urbani e sono costituite di soli ta da tumuli
che ricoprono una tomba costruita in mattoni o un sarcofago di pietra.
La regione, essendo ricca di fiumi e di sorgenti, non ha avuto bisogno
di essere approvvigionata d'acqua per mezzo di acquedotti. Solo Drobeta e
Romula hanno avuto acquedotli sollerranei, non pii !unghi di Km. 5, che
fornivano un supplemento di acqua potabile a quesli centri di caratlere urbana.
Finora non abbiamo nessuna testimonianza monumentale o epigrafica
sull'esistenza di teatri o anfiteatri, la Iora mancanza sembra spiegabile col
basso livello delia vita urbana.
www.cimec.ro
Invece lrequenti sono le lestimonianze relative ai bagni. Bagni di acque
minerali si conoscono usati da Romani a Bala de Jos, Climneti e Scelul.
Oi edifici balneari abbiamo avanzi presso molti castri e di essi si serviva
solo la truppa. Impianti di bagni pubblici sono stati individuali per ora a
Drobet, a Romula e a Cioroiul Nou.
Ca ve di pietra (calcare) da costruzione e da taglio sono csisli te nel tcr
ritorio di Drobeta (Gura Vii, Brezni!a, Bahna, Verciorova, ecc). Molli centri
delia pian ura (Romula, Sucidava, Slveni ecc.) importavano questo materiale
dalia regiune al di l del Danubio, dalia provincia delia Mesia inferiore.
La provincla era povera di risorse minerarie. Non possiamo sapere se
anche ali'epoca delia dominazione romana conlinuarono ad essere slruttate
le miniere di rame di Baia de Aram, atlive neli'et del bronza e neli'epoca
dacica. Ma certamen!e si utilizzarono le saline di Ocnele Mari dove questo
minerale appariva alia superlicie del terreno.
Quasi tutti i centri pii importanti possedevano labbriche di mattoni
e legale, come prova il gran numero di bolii di caraltere civile e militare
applicati su quesli prodolli.
Un grande sviluppo ebbero anche le labbriche di vasi e lucerne di
ceramica che esistevano nei cenlri piU importanti e nelle quali si imitavano
i vasi di terra sigillata e le lucerc che si producevano nelie province occiden
!ali deli'impero romano. A Romula e stala provata anche l'esislenza di la
boratori in cui si incidevano gemme prevalentemenle di diaspro, di varia
colore, e a Sucidava aveva preso sviluppo la lusione in piombo di diversi
oggetti (specchi, pesi, rilievi votivi, ecc.).
Le strade, nelia Dacia inleriore, seguivano il corso dei grandi fiumi
anche in regioni poco accidentale. La strada pii importante per il suo valore
economica c strategica e meglio studiata finora, e quella delia valiala del-
1'01! che coliegava la Dacia con la Mesia. Tutle le pieire miliari rinvenule
nclia Dacia inleriore aparlengono a questa strada che fu pii voile riparala.
L'ultima voita fu rifal!a da Coslanlino ncl lrallo Ira Sucidava e Romula.
Delia strada chc atlraversava la provincia da occidenle a oricnte (Drobeta,
Pelendava, Romula) si conoscono solo pochi resli, il suo percorso, come quello
di altre strade minori, sar sludiato in seguito.
La provincia e stata collegala alle regioni vicine per mezzo di piit ponli.
1 toponimi Pons Aluti e Pons Vetus ricordano l'esistenza di ponti suii'Oil.
Sul Danubio, Ira la Dacia inferior e la Mesia si conoscono finora resti di !re
ponti romani: quello di Traiano a Drobeta, quello di Costantino a Suci da va
c il terzo (probabilmente costruilo da Corneliu Fusco) presso il viliaggio di
Ori ea.
www.cimec.ro
1 nomi anlichi sono stati indicati nella carla sulla lestimonianza d1 dati
epigraiici e, in loro mancanza, sulle indicazioni fornile dagli antichi itinerari
nel caso in cui quesle corrispondano a ri!rovamenli archeologici sul luogo
rispetlivo. In caso contrariu si e falto uso delia denominazione modera del
loponimo o dell'idronimo. 1 confini delia provincia, ad eccezione delia sua
parte orientale, sono stati determinati dalla configurazione fisico geografica,
dalla presenza di alti monli e di fiumi imporlanti. Resta ancora sospesa la
questione del confine occidenlale delia Dacia inferiore e nello stadio attuale
delle scoperle archeologiche non possiamo sapere se cenlri importanti care
Dierna (Orova) e Admediam (Mehadia) entrassero o no nel suo lerritorio.
1 segni grafici adoperali in questa earia per indicare gli abitati e le
diverse vesligia archcologiche, sono quelli gencralmenle usati per accordo
interazionale nella redazione delia Tubu/a Imperii Romani.
Come fonte di informazione, ci siamo ser\ili del nostro lavoro, Oltenia
romana, ed. 11-a, Bucarcst, 1958, lavoro di basc e il piu aggiornato sul le ul
time scnperle.
www.cimec.ro
Anne,, .
BCMI
C/L
Dacia
DoLicoviciu, Transl.
ILS
JRS
Materiale
,\\illl'r, IR
f.ot. dig. Or
Pcrvan, Oetica
Ploi.
RE
ussu, UmiJa
SCIV
Stein, Reichsbamlen
Tab. Peut.
Tocilescu, Fouil/es
Tomashek, Tllr.
Tudor, OR
cum.
Reg.
ABBREV IAZIONI
a) Abbrevlazionl blbllogranche
- Anne epigraplrique.
- Buletinul Corisiunii Mon11mentelor Istorice, Bucur('li,
19081944.
-Corpus lnsripfionum Latinrum, Berlin.
-Dacia. Fouilles el reherches ardologiqWs en Rou.mnie
Bucaresl. 1924-1948 e N.S., 1967-1962,
-C. Daicoviciu, La Transluanie dans l'A nliquite, Bucartsl. 1945
.
- H. Dessau,lnsriplioneslalinQ! slec!ae, Berlin, 1-1 1 1 . 1892-1916-
-Journal of Roman Studies.
-Materile i crcetri arheologice (lslilulo <li Archelogia dei-
I'Accademia delia R. P.R.). Bucureti, 1953-191.
- K. Miller, ltineraia romana. Stuttgart, 1916.
- Noii/ia dignitatum Orienlis (ed. O. Seeck, 1878).
-Vasile Prvan, Oetlca. O profoislorie a Daiei, Bucureti, t926.
-CI. Plolemaeus, Oeograplria ((d. Mfller, 18).
- Realencyc/opadie der klassishen Alferfumsissnshaft (Pauly-
Wisswa-Kroll), Slullart, 1, 1893-1961.
- 1. 1. Rusu, Limba traco-dacilor, Bucureti, 1%9 (Accad. dl'lla
R.P.R.)
- Studii i cucetri de istorie uecle, Bucurt>ti, 1950-t96.
-A. Stein, Die Reicftsbeamten lrn Dazien, BudtpEs(, 1944.
- Tabu/a Peutingerian (pres Miller, 1 R).
- Gr. G. Toclescu, Fouilles et recllerches arclrJulogiques en Rou-
mnie, Bucarest. 19 .
- W. Tomaschek. Die alten Thrakr, n Sitzungsbriclrte Akad
Wien, 1, 128 (1893), p. 1-130; Il, 130 (1893), p. 1-70 e III,
131 (1894), p. 1-10.
- D. Tudor, Oltenia roman, ed. a 11-a, Bucureti, 1958.
b) Abbrevlazionl varle
-comune
- regione
-raion
N. T.: Non esistendo in it a li ano un termine perfetlamenle corrispondente alia nozione
di .. raion . (unil lerriloriale amminislralinL nell'ambilo di una regionr), ho conservata nCIIa
lraduzione italiana il termine romfno di ,.raion ..
www.cimec.ro
ANTICHi DATi Dl CARATTERE GEORAFIO f
POUTICO-AMMINISTRATIVO
A. Nomi di lribi
ALBOESES
L. 34. X-XI. g. POTVLATE:SES L. 34-35. Xllll f.
TribU dacic a menzionala da Ploi., 111.
8. 3, con nome derivanle dalla localiti
Alboa localizzala ne! Banato orientale
e nel nord deii'Oilenla (Pfrvan).
Tomaschek, Thr., II/2, p. 55; Miller, IR,
p. 444; Prvan, Getica, p. 228, 248, 252 e
Russu. Liml,a, p. 56.
BVRRIBVRI L. 35. 1. 1
TribU d<cica (Ploi., III, 8, 3 e DioCassius,
LXVIII. 8, 1). localizzata secondo la Iora
capitale Burid<v.a (v. BVRIDAVA) nella
regiune di Vilce< e de li' Arge.
TribU. dacica menzionala da Ploi., III, 8,
3, localizzal< nel nord-est deii'Oitenia e
nel nord-ovesl delia Muntenia (Prvan).
Prvan, Getica, p. 249, 254.
SALDESES L. 34. 1X-XI. g.
TribU dacica menzionata da Plol., III,
8, J, localizzata neii'Oitenia occidenlalc
e nel Banala orientale, con nome deriv<tnlt
ralla localil Saldae (Prvan). Gostar
identifica Saldae con Rcari.
Prvan, Oelicu, p. 228; Russu, Limba,
p. 75 e sg; Goslar, SC/V, V, 1954, p. 609.
CIAGISI L. 34-35. Xlll, h SVCCI-SVCI K. 35.1-fl.a.
TribU geto-dacic<t menzionala da Ploi.,
III, 8, 3. localizata nel sud-est deii'OI
tenia e ne! sud-ovest delia Muntenia (Pr
van).
Prvan, Getica, p. 249, 254.
TribU dacica localizzata nell'Oitenia sud
orientale, con nome derivanle dalla localit
SVCIDAVA (Pirvan). V. anche SVCI
DAVA.
Prvan. Getica, p. 26.
B. Province
DACIA 1:FERIOR K. 34- L. 35. DACIA MALVI''JSIS K. 34-L.35.
Provincia creato. da Adriana ( 1 18-1 19)
che occupava il terrilorio dell'alluale
Oltenia e la zona sud-orientale deliR
Transilvania rina aii'Oit e al pass del
l'Oiluz. Governala al princpio da un prae
fectus e poi da un procurator. C/L. XVI,
75; AnnEp., 1946, 1o. 1 13; CIL. III.
12601, a 13793; 13795 -" ILS. 8909;
12604; 12605; 13796 ILS. 9 1 80; Dai
coviciu, Transyl .. p. 95 e seg.; Frezouls,
Syria, XXX, 1953, p. 248 e seg.; Tudor,
OR, p. 138 e seg.; A. Stein. Reichsbeamfen.
p. 17.
Provincia romana corrispondenfe alia Dacia
infNior, creata probabilmente nell'anno
168, col nome derivante di quello dello1
cill3 MALVA. non ancora localizzata.
CIL. III, 13704 ILS. 99; CIL. VI.
1449 ILS. 1 107; 326,9 e CJL. XVI.
IH-. ILS. 20; RE. XIV, 987; Dai
coviciu, Transl., p. 98 e seg; Tudor,
OR, p. 140 e sg; A. Stein, D;e Reic.'ts
beamten, p. 17.
www.cimec.ro
C. Fiumi
ALVTVS L. 35. 1. g.
RABOI
L. 34. XII. h.
Nome indigene dell'OIL.
Tomaschek, Thr., II, . 92; Prvan,
Geticu, p. 271.
Nome del fiume Jiul (?), secondo Ptol . ,
I IJ, 8, 2.
Prvan, Gefica. p. 225.
D."\NVBIVS, Danubio K. 34. XI. a. TSIERNA-DIERNA L. 34. X.f.
Il corso del fiume segnava il con[ine meri
dionale delia Dacia inferiore dalla con
fluenza delia Cerna rlno all'Oit.
Holder, Altcel. Sprachshalz, Leipzig, 189,
p. 122S e seg.; RE. IV, 2103 e seg. e Pr
van, Getica, p. 270.
MVTRIVS L. 34. XI. g.
Il riume Molru che ha data il nome alia
localil Amutrium (Tab. Peut.).
Tomashek, TJT., II, 2, 54; P.rvan, Ge
lic, p. 266.
11 fiume Cerna che probabilnwnle segnava
il confine occidenlale delia Dacia inferiore
e dai quale lrae il nome anche l<t citt
Dierna (Orva).
Ptol., I I I , 8, 3; Tab. Peut.; Ulpianus,
Dig., 50, 15, l, 8, 9; Procop. , d adif.
,
IV, 6; CIL. I I I , I56; 8277, 2; I2677;
RE. V, 476; Russu, SC/V, IV, 1953.
p. 786.
www.cimec.ro
LOCALIT IN CUI SONO AVVENUTI ITOVAMENTI
ACHEOLOGICI
ACID A VA, v. Enoeti
Al J,\\VTRIVM (Amutrium-Amutria), v. MV
TRI VS.
A.uma!i l. 34. XI. h.
ltg:. Oltenia, r. Biileli.
C(
'
nlro rurale.
C/L, I I I , 8022; Tudor, OR, p. 122, 183.
Albeti l. 35. 11-111. !.
Re!. Arge, r. Muscll.
Cava di calcare usalo nella costruzione
Uel caslro di J idava.
Tudor, OR. p. 238.
Albota l. 35. Il. g.
lt. Arge, r. Piteti.
Castra sul limes transalulanus.
Tocil cscu, Fuuilles, p. 128: Tudor, OR,
p. 214.
ALVTELA v. ARVTELA
Amrtii de Jos K. 35. 1. a.
Reg. Ollenia, r. Caracal.
Centro rurale; un ripostiglio <li monet.e
(\'tspasiano-Gordiano I I I).
Tudor, OR, p. 102, 186.
Arnr.tii de Sus
K. 35. 1. a.
leg. Ollenia, r. Caracal .
lmporlcmlo cenlro rurale romana.
Tudor, OR. p. 186.
Apa Srat v. Jidava.
Aple Vii L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
!esli di cenlro rurale.
Tudor, OR, p. 186.
Arcani
IPg. O!lenia, r. Trgu Jiu.
!esli romani (mattoni).
Tudor, OR, p. 185.
L. 34. XI. f.
Argetoaia
L. 34. X 1. h.
Reg. Oltenia, r. Filiai.
RPsli di centro rurale (monele di Adriana
,
l.icinio) e avanzi di una strada.
Tudor. OR, p. 182
ARVTELA v. Bivolari
B.beni
Reg. Piteti, r. R. Vi lcEa.
L. 35. 1. g.
Resti romani (ccramica). Strada romana
su\1'011.
Tudor, OR, p. 189.
Bbiclul Episcopi
e
! L. 35. 1-11. h.
Reg. Oltenia, r. Carac<tl.
Resti di muri e una pielra mili are sulla
strada deli'Oit.
CIL, I I I , 1380; Tudor, OR, p. 186.
Bahna
L. 34. X. g.
Rcg. Oltt : 'nia, r. Turnu Severin.
Cava di pielra. Malloni romani con bol i i .
Tudor, OR, p. 6 e 179.
lllle!ll L. 34. XI. h.
Reg. Oltenia, r. Bileli.
Resli romani incerli.
Tudor OR, p. 183.
Oala de Jo (cor. Bala) L. 34. X. g.
Reg. Ol tenia, r. Baia de Armn.
Acque lermali c monlle romanl'.
Tudor, OR, p. 258.
Blcell L. 34. XII. g.
Reg. Ol lenia, r. Ol l etu.
Varie vestigia romane.
Tudor, OR, p. 185.
Bletl L. 34. XI. !.
Re. Ollenia. r. Trgu Jiu.
Ripostiglio di manete d'arenlo (Vespa
sianoGordiano I I I) e altri resli romani.
Tudor, OR, p. 102.
Balotetl l 34. X. g.
Reg. Oltenia. r. Turma Severin.
Importanti vesligia di un centro rurale
romana nel silo dello Marlalogi (mura
ture, ceramica, monele, iscrizioni , ec.)
.
CIL. I I I , 8018 =I LS, 7247; Tudor, OR.
p. 179.
Ral L. 35. 1. h.
Reg. Ollenia, r. Bal.
www.cimec.ro
lhs\i romani (mont>lt) dti StC. 1-IV de\.
l'e.n. mlle vicinanze delia stazione.
Tudor, OR, p. 186.
Ualla Verde (cor. Gogoi) L. 34. X. h.
Reg. Oltenia, r Vinju Mare.
Diversi resli romani di un centru rurale
net silo del lo Cmpul Deciului.
Tudor, OR, p. 181.
Dneasa (cor. Salcia) K. 35. 11-111. a.
Reg. Bucureli . r. Murele.
Due caslri romani coslruiti in terra si
tuali uno accanlo al l 'al l ro sul limes lrans
alutanus con vari resli romani del sec.
I I I clel l'e.n.
Toci l t>scu, Fouilles, p. 131, G. Cmlacu
zina, Daia, I X-X, p. 441 e se!.; Tudor,
OR, p. 21 6.
8asarabi L. 34. XI. h.
Reg. Ollenia, r. Calafat.
Manete romane e una fortHicazione in
terra eli epoca imprecisabile.
Tudor, OR, p. 182.
Bsetl (com. Bil vneli) L. 34. x. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Vari resli romani (murature, monele, ecc.)
nei siti delti "esul" e ,,Fntna Bselilor"
.
Tudor, OR, p. 179.
Ba loii L. 34. X. g.
Reg. Oltenia, r. Vinju Mare.
Fortificazione in pielra a Km. 2 dai villag
gio, avanzi di strada e di versi oggelti
romani (ceramica, muralure, monele) net
sit o delta ,,5ecuricea".
Tudor, OR, p. 214 e se.
Bechel 1. 34. XII. a.
Reg. Oltenia, r. Corabia.
Numerosi resli (vasi, scullure in pielra.
manete. ecc.) di un centru rurale romana
situata alta confluenza de\ Jiu col Danubio.
Tudor, OR, p. 184.
Belcinu (cor. Segarcea) L,
34. XII. h.
Reg. Oltenia, r. Segarcea.
Riposli!!lio <li manete d'arento e di gioielli
c'oro e d'argento (s. III dell'e.n.) sco-
Il
perto net sito dltlo "C:lugreacsa. Ce
ramica romana.
Tudor, OR, p. 102, liJ.
Bideu
L. 34. XI. h.
Reg. Oltenia, r. Strehaia.
Muralure romani ne\ silo detlo ,,Plopi''.
Tudor, OR, p. IA2.
Birca K. 34. X 11. a.
Rlg. Ol tenia, r. SeM:arca.
Tre ripostigli con denari d'argenlo (V(S
pasiano-Pi lippo 1' Arabo; Mare' Aurelio
Pupieno e Cmmodo-Decio) e rilrovamenli
monetari islati rli un cenlro rurale.
Tudor, OR, p. 102, 183.
Birsetl
L. 34. X 1.
Reg. Oltenia, r. Tiru Jiu.
Ctnlro rurale romco con ceramica, manete
(Domiziano-Fi lippo !'Araba), armi, mal.
toni , ipocausto, ecc.
Tudor, OR, p. 184.
Birsetl (com. Govora-Buleta) L. 35. 1. f.
Re. Arge, r. Rimnicu Vilce<.
Un burgus romana coslruilo su un abitalo
dacico del La lene. ntl silo de\ to "La
Plut''. Resti di muri romani e maltoni
con bol i i : COH. l i. FL. ES. e COH. IX.
B(atavorum). Ceramica romana del sec.
II dcll'e.n.
Blstrel 1. 34, XI-XII. a.
Reg. Oltenia, r. Bileti.
Resli dl duc caslri romani e di un edificio
con abside, coslruilo con muri di pielra.
nelle cui ravine sono sta li rinvenuti diversi
oggetti e manete (Adriano-Valenliniano 1).
Importante poslo militare occupalo da
Romani anche dopo l' abbandono delia
Dacia (271).
Tudor, OR. p. 216, e seg.
Bistrita L. 34. X. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Muraturt, mattoni. legale(' manete rom<ne
rinvenule in piU punti di un cenlro ru
rale romana.
Tudor, OR, p. 179.
Blvolarl (lacalit pres i l villario di Pua
cor. Climmti)
L. 35. 1. f.
Reg. Arge, r. Rtmnicu Vilcea.
www.cimec.ro
12
AHVTL.LA (Tab. Peul). Caslro in pielra
per un numrus, costruito nel 138 dell'e.n.
Avanzi di 1trme e manete (AdrianoGiulia
Mamaea).
CIL. III. 12501, a-b; 12602; 13793,13794.
Tomaschek, Thr., II. 2, p. 54; Miller,
IR, p. 554; Prvan, Gelica, p. 271; Tudor,
BCMI, XXXV, 1912, p. 143 e seg , e
OR, p. 218, 258.
.
Bobaila L. 34. X. g.
Reg. Oltenia, r. Turnu Severin.
Ceramica e una tomba romana.
Tudor, OR, p. 180.
Dolla (com. Tlmaciu) K. 35. 1. e.
Re. Brav. r. Sibiu.
C:APVT STENARVM (Tab. Peul). Caslro
in pietra per una corte ausiliare ntl sita
detto .,Rudele" all'imbocco delia valle
deii'OII.
M. Macrea, Malcriale, VI, 1959, p. 429 e g.
UototiPala 1. 34. XI. h.
Ref. Oltenia, r. Vinju Mare.
Centro rurale romana vers la valle Pai a,
resti ceramici, mattoni, punte di lance,
un rilievo mitriaco, un mosaico, ecc.
Tudor, OR, p. 18.
Brabefi (cor. Locusleni) K. 34-35. XII. a.
Re. Oltenia, r. Caracal.
Riposliglio eon denari (Vespasiano-Adria
no) rinvenulo nel silo delto .. Predeli".
Tudor, OR, p. 102 e seg.
Brabova L. 34. XI-XII. h.
Reg. Oltenia, r. Craiova.
Centro rurale romana (maltani, macine,
figurine di bronzo, ecc.).
Tudor, OR, p. 13.
8rdiceni L. 34. XI. 1.
Re. Oltenia, r. Tirgu Jiu.
,\1altani romani t L riposliglia di manete
d'aqento (Giulia Domna-Filippa I'Arabo).
Ccnlro rurale romana.
Tudor, OR, p. 102, 185.
Branitea (cor. Fraloila) L. 34. XII. g.
Reg. Oltenia, r. Filiai.
Cent ro rurale romana (mattoni e ceramica).
Tudor, OR, p. 182.
Braslav 1. 35. 1. a.
Reg. Ollenia, r. Corabia.
Centro rurale romana (muralure, matlani
e sculture in pietra).
Tudor, OR, p. 18.
Brazda lui Novac de Nord L. 34-L. 35.
X.- VI h-g.
f un prima vallo di terra che separa la
zona pianeggianle da quclla collinosa
deii'Oitenia e delia Muntenia, con la trin
cea a nord. Parte dai Danubio (Hinova),
pasa per Craiova (Ptlendava), attraversa
!'Olt, passa a sud <li Piteti e taglia il
limes lransalulanus al castro di Urlueni.
Non ha castri di difesa, ma solo alcune
torri a sud del vallo. E slato costruilo
probabilmenle da Costantino quando fu
rioccupata una parte delia Dacia. Ad
agni modo e posleriore al limes lrans
alutanus.
Tudor, OR, p. 21.
Brazda lui Novac d Sud K. 35. 11-IV. a.
E un secan<lo vallo di terra che parle
dalla riva sinistra deii'Oil (villaggio
Sprincenata, cor. Viespeti, r. Drg
neti-Oit, Reg. Arge) e arriva (ino al
lago Greaca. f taglialo dai limes trans
alutanus ed ha la Lrincea a nord dell'ar
gine: non si sno lravati in prossimil
ne accampamenti. ne larri. Risa le proba
bilmenle al sec. Il dell'e.n.
Tudor, OR, p. 207.
Breala L. 34. XII. h.
Re. Oltenia, r. Craiova.
Resl romani incerti.
Tudor, OR. p. 41.
Brenl1a-Ocol L. 34. X. g.
Reg. Oltenia, r. Turnu Severin.
Cave di pietra romane. Posta di alimen
taziane con acqua polabile di Drobela
dalie srgenli di Valea Finlinei (valle
di Budilov1). Un rilievo in marma dei
J'Froe Cavaliere.
Tudor, OR, p. 6, 180; Gr. Florescu.
fomfges a Uon Herrmann, Bruxelles,
190, p. 369.
www.cimec.ro
Rrezol-Vratec
L. 35. 1. 1.
Reg. Arge, r. Rimnicu Vilcea.
Torre romana e vari avanzi press !'Olt
(li un posta militare eli vedetta sulla
vallata del Lotru.
Tudor, OR, p. 190.
ltrezulca (cor. Gostav\u) L. 35. 1-11. h
Reg. Oltenia. r. Caracal.
rcntro rurale romana con molte vestigia
fra cui resti di muri di un ediriCio c mo
numenti funerari scolpiti in pielra calcart.
Tudor, OR. p. 186.
Brincoveni L. :5. 1. h.
Reg. Olteni:, r. Slatina.
Resti di un cenlro rurale romana (eera
mica f un vas di marmo).
Tudor, OR. p. 186.
Brolenl (<om. Peliani) L. 34. XI. f,
Reg. Oltenia, r. Trgu Jiu.
Resli di un cPntro rurale romana nei sili
delti "Scaunul Turcului" e "Conacul Br
iloaiei" (ceramica e fibule).
Tudor, OR. p. 184.
Buovlt L. 34. Xfl. h.
Re. Oltenia, r. Craiova.
Sulla collina di Bucovt una lorre di ve
detta sul vallo delta Brazda lui NovAc.
Ritrovamento incerta.
Tudor, OR, p. 205.
Rumblf
L. 34. Xf. 1.
Reg. Ollenia, r. Tirgu Jiu.
Castra romana costruito in pielra per
una coorte ausiliarla e un importante
centro romana. Un secondo castra, queslo
in terra, si lrova nel silo detlo "Vrtop".
Ambedue i castri sono sulla riva sinistra
del Jiu e avevano lo scopo di sorveliare
la strada romana vers il pass di Surduc.
Terme.
CIL. lff, 14216. 27; 1448, a= ILS,
9179; BCMI. XXXIII, 1940, p. 18 e
seg.; Tudor, OR. p. 221 e seg.; 24. 418
e seg.; Materiale, IV, p. 10 e sg.
VRRIDAVA-BURIDAVA v. Stolniceni
Burlla Mare L. 34. X. h.
R- Ollenia, r. Vnju Mare.
Tombe romane e una strada antica.
Tudor, OR, p. 181.
Cacaletf v. Castranova.
1 3
Cclullteti (cor. Dobreti) K. 34. XII. a
Reg. Oltenia, r. Segarcea.
Cast ro romana in terra per una coorle)
ausiliaria situata nel silo delta "Roaba".
Tudor, OR, p. 225.
Clfmlnetl L. 35. 1. f.
Reg. Arge, r. Rimnicu Vrlcea.
Acque termali usufruite probabilmPnle an
che in epoca romana.
V. pure Bivolari.
Clllnetl (cor. Brezoi) L. 35. 1. f.
Reg. Arae, r. Rimnicu Vilcea.
Ripostilio con manete d'argEnlo (Adriano
Filippo 1' Araba) rinvenulo mlla vallata
dell'Oit rra questo villaggio e Cint-ni.
Tudor, OR, p. 103.
CAPVT STENARVM v. Boila
Caracal L. 35. 1. h
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Rest i (tombe, manete, mattoni, CC'ramica,
ecc.) di centri rurali romani: in una azi
enda vitlcola {press la stazione, dove
passa la strada romana Sucidava-Romula);
nel quarliere di Bold (Fnltna i(Anul ui
e a nord del giardino pubblico delia citl.
Tudor, OR, p. 187.
Caraula L. 34. X 1. h.
Reg. Oltenia, r. Rileti.
Resti di un cenlro rurale romana (ma Iloni,
ceramica) nella vallata vers Mo1{ei.
Tudor, OR, p. 18.
Crtu (cor. Turcine!i)
Reg. Oltenia, r. Tlrgu Jiu.
Muri e manete romane.
Tudor, OR, p. 184.
L. 34. XI. f.
Castranova L. 3-3. X-XI. h.
Reg. Oltenia. r. Caracal.
CASTRANOVA' la Tab. Peut. situa Cas
tranova ad egual distanta rra Pelendava
e Romula. Resti romani nella vallata
del Gioroc [ra i villaggi di Pujuri (Gio
rocul Mare) e Castranova (ex C:acaleti).
www.cimec.ro
14
Ripostilio con 8 00 denari (Commodo
Flio.abalo). Il caslro romane eei luogo
non l state rinvenuto.
Tudor, OR, p. 45, 103, 10, 116, 223.
CASTRA TRAIANA v. Smbolin
C.'tune
L. 34. X-XI, g.
Reg. Oltenia, r. Baia de Aram.
Castro romana in terra (?) e resti di centre
rurale romana allo sbocco del torrente
Chi v:iclar (muralure, maltoni, figurina di
bronza, monele, ceramica, ecc.).
Tudor, OR, p. 178. 225.
Cel ar L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Ctramica romana ne! sita ,.Vii l e Cior
nelilor". a Km. 1 dai villafgio.
Tudor, OR, p. 187.
Celei K. 35. 1.
Reg. Oltenia, r. Crabia.
SVCIDAVA (Noi. dig. Or. XLII, 39;
Procop. , e aedif., IV, 6). Cenlro di un
trrritorium Suciduns e ci tt romana con
,un porlo sul Danubio. Caslro in lerra
(StC. Il), castra in pietra (sec. I II) e una
[ortificazione del sec. IV-VI. Ponle sul
Danubio (Costanlino). Pielra miliare. Lo
calil occupata dai Romani anche nti
sec. I I I -VI . Da1io.
C/L. I I I , 8042; 14492, AnnEp., 1914,
to 122; Tudor, OR. p. 169, 338, 401 e
stg.; Materiale, VII, p. 4i3 e seg., VIII.
p. 555 e seg.; SCIV, XI. 2, 190, p. 335
t seg.; Daia, N. S. , 111, 1959. p. 415
e seg.; IV, 19, p. 541 e seg.
CerAtul L. 34. X Il. h.
Reg. Ollenia, r. Segarcea.
Ripostiglio con denari d'argento (sl'c. Il
dell'e.n. )
Tudor, OR, p. 10.
Cmetl L. 34. X. g.
Rfg. Oltenia, r. Turnu Sevci n.
Murature romane sul l a riva sinistra de!
[iume Topolnia nel silo dello .,Moara
Mnescului ..
Tudor, OR, p. 180.
Cetale L. 34. XI. h.
Reg. Oltenia, r. Calaiat.
Cperchio di sarco(ago romana e cerarica.
Tudor, OR, p. 182.
Czieni L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Ceramica romana di un cenlro rural!.
Tudor, OR, p. 187.
C11nenl L. 35. 1. e . .
Reg. Arge, r. Rimnicu Vilcea.
PONS VETVS (Tab. Pful.). Castra romana
i n pietra per una corte o ala, net sita
detto .. Turnule!e". Diverse e numerose
vestigia romane Ira cui un riposliglio di
manete d'aT:fnto (Adriano-Filippo I'Ara
bo) rinvenulo vers Cli mneti.
Tudor, OR, p. 10, 225.
Clllenl K. 35. Il. a.
Reg. Oltenia, r. Crabia.
Cenlro rurale romana ne! sito detto .,dru
mul Bu(ilor . (malloni, ceramica, manete,
ecc.). A Km. 6 ad ovesl del vi llaggio
murature romane (?)
Tudor. OR, p. 188.
Cmpulung-Muscel l. 35. III.
Reg. Arge, r. Muscel.
Resli romani (pielra da coslruzione e
mattoni) nelle ravine del Monastero di
Negru Vod. forse apparlenenti a un cent ro
romana locale o tracportale dai castra
di .lidava.
Tudor, OR, p. 249.
Cloroiul Nou (cor. Cioroi<ul) L. 34. XI. h.
Reg. Oltenia, r. Bileti.
I mportante centro romana con una [orl i
(icazione costruita in terra ncl r. I I I
dell'e.n. l'illa romanu.Statio. Tempio.
Terme. Molii resli (iscri1ioni, ulture,
ceramica, manete, ecc.) dalabili Ira i sec.
I l-VI dell'e.n.
Tudor, OR. p. 176; Materiale, VI I , p. 547 e
s.
Clovirnianl (cor. Sis{'li) L. 34. X.g.
Reg. Ol tenia, r. Turnu Severin.
Cenlro rurale romano (sculture in pielra,
tombe, ecc.).
Tudor, OR, p. 180.
www.cimec.ro
Comanca (cor. Devesel) L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Centre rurale romana (malloni, ceramica.
necropli, ecc. ).
Tudor, OR, p. 187.
Cmani K. 34. X-XI. a.
Reg. Oltenia, r. Calafat.
Resti di cent ro rurale e Lombe romane (vasi
,
armi, matloni, monele, ecc.) nel sita delta
,.Finlina Banului".
Tudor, OR, p. 182.
C.plcenl v. l{acovi laCpceni
Corabia-ci tt K. 34. 11. a.
Re. Oltenia, r. Crabia.
PiiJ Iose con ceramica e allri resli romani
(sec. 11-111 dell'e.n.) nel silo detto
"Valea Seac .. Lucerne romane con bollo,
ri nvenute a nordest del i a citt.
Corlatele (cor. Rudari) L. 34. XI. h.
Reg. Ollenia, r. Bileti .
Tombe romane e una maneta di Fauslina
Junior, a nord del vi llaggio.
Ciguell
L. 34. X. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Centre rurale romana (mattoni, lance di
Ierro e avanzi delia slrada DrobetaBum
beti).
Tudor, OR p. 180.
Caiova (v. anche Mofleni) L 34. XII. h.
Re. Ollenia, r. Craiova.
Resti di cenlro romana (matloni, ceramica,
un'urna runeraria, ecc).
Tudor. OR, p. 227.
Cremenari v. Flmnda
Crlvlna L. 34. X. g.
Reg. Oltenia, r. Vinju Mare.
Centre rurale romana (strada, muralurc,
un'anfora i nlera, manete).
Tudor, OR, p. 181.
Crv (cor. Braslavl) K. 35. 1. a.
Re. Ollenia, r. Corabia.
Centre rurale romana (ceramica).
Tudor, OR, p. 188.
CVMIDAVA v. Rinov
Dibulenl
Reg. Ollenia, r. l. .rabia.
K. 35. 1. a.
15
Centro rurale romana (mattoni, ceramica,
anrora intera, monele, ecc.) al margine
del comune vers il Danubio.
Tudor, OR, p. 184.
Dletl L. 35. 1. g.
Reg. Arge, r. Rmnicu Vilcea.
Centre rurale romana nel silo "Celalea
Uriailor" prEss i l fiume Cerna.
Tudor, OR, p. 19.
Dedovl(a (cor. Erghevi(a) L. 34. X. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Resli romani (monele e una fibula).
Tudor, OR, p. 180.
O.a K. 34.XI. a.
Reg. Oltenia, r. Calafal.
Castro romana in pielra sull'isola Castra
vila. Resti di centre romana rurale sulla
riva sinistra del Danubio (ceramica, mal
toni, manete da Augusta a Cslanlino.
figurine di bronza, ecc.) Guarnigionc
romana anche dopo l'abbandono dtl l;l
Dacia da parle dei Romani.
Tudor, OR, p. 182, 227.
De veel L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Centre rurale romana sulla strada Suci
davaRomula. V ari resti romani (muralure,
fogna, fi gurina di bronza, ecc. ).
Tudor, OR, p. 187.
Dilma (cam. R udina) L. 34. X. g.
Re. Oltenia, r. Turnu Sevfrin.
Centre rurale romana nel silo detlo ,.Vr
{ul Popi i ", sulla collina di Vlcuhti
(murature, necropol i , manete, ecc.)
CIL.III, 13792= 1448; Tudor, OR
,
p. 179.
Dlotl L. 35. 1. h.
Regione OI LEnia. r. Caracal .
Cenlro
i
urale romana (ceramica e momle)
sul Dealul Nucilor.
Tudor, OR, p. 187.
Doanca (cor. Ti a Mare) K. 35. 11. a.
Reg. Ollenia, r. Crabia.
Refi romani (ceramica).
Tudor, OR, p. 188.
Dobrlcenl L. 35. 1. f.
RPg. Arge, r. Rimnicu Vilcea.
www.cimec.ro
16
R('sli romani (manete di epoca repubbli
cana e i mperiale).
Tudor, OR, p. 19.
Dobrldor (cam. Motlei) L. 34. XI. h.
Reg. Ollenia. r. Calafal.
Ctnlro rurale romana press Mgura Za
rafului mlla valle del Cobtt. Riposliglio
di denari d'argenlo (Commodo-Gordiano
III).
Tudor, OR. p. 103, 182.
Dobroletl K. 35. 1. a
.
Reg. Ollenia, r. Caracal.
Resti romani (ceramica).
Tudor, OR. p. 187.
Drganl v. MomotPll
Dragotetl (cor. Fntna Domneasc)
L. 34. X-IX. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Cntro rurale romana (ceramica) nei siti
detti "Tarnila" e .. Ripa oimului".
Tudor, OR, p. 180.
Drnic L. 34. XII. h.
Re. Ol l fnia, r. Segoucea.
Ctramica e monele romane.
DROBETA v. Turnu Severin
Enoetl L. 35. 1. h.
Reg. Arge, r. Slatina.
ACJDAVA (Tab. Peut.). Castra in pielra
per una coorle ausiliaria, fra i villagi
Enoeti e Srbi , nel sita delta ,.Celatea
lui Traian". Cenlro civile circonclalo pro
babilmenle da fortificazioni in terra di
forma poligonale. Molii resli romani di
diversa specie.
C/L. I I I. 8074, 14, r; Tudor, OR, p. 214.
Erghev11a L. 34. X. g,
Reg. Oltenia, r. Turnu Severin
Rfsti romani (matloni) nel silo delta
,.LiliEi".
Tudor, OR. p. 180.
Flminda (cor. Cremenari) L. 35. 1. g.
Reg. Arge, r. Organi .
Riposti gl i o con denari d'argento (Neronf
Adri ana)
B. Mi t rea, Studii cerceltirid numismatic,
1, 1957, p. 407.
Flimlnda K. 35. 11-111. a.
Reg. Bucureli, r. Turnu Murele.
Castra in terra per una corle ausiliaria
sulla sponda del Danubio all'eslremilf
meridionale del limes transalutanus.
Tocilescu, Fouilles, p. 122; Tudor. OR,
p. 232.
Foletl L. 35. 1. 1.
Re. Arge. r. Horezu.
Riposliglio con monele romane.
Tudor, OR, p. 103.
Frislnetul de P.dure (cam. Dobrosloveni)
L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia. r. Caracal.
Cenlro rurale romana (ceramica e maltoni).
Oi qui si alimenlava con acqua polabile
Romula.
Tudor, OR, p. 187.
frlncell (cor. Pellani) L. 34. XI. 1.
Reg. Oltenia, r. Tlrgu Jiu.
Riposti glio cn denari romani (Mare'
A urelio- E 1 iogab alo).
Tudor, OR,
104.
Fumurenl L. 35. 1. g.
Reg. Arge, r. DrAgani.
Anfora romana.
Tudor, OR, p. 185.
Gallcea Mare L. 34. XI. h.
Reg. Ollenia, r. BAIIeli .
V ari . resti romani (ceramica, sullure i n
pietra) lunga l a strada Bii leti-Maglavi t:
un' iscrizione. Ripostiglio con circa 80
monele dei sec. 11-111 dell'e. n.
Tudr, OR, p. 183; SCIV, XII I. 192,
No 1, p. 116 e s.
Galiclulca (cor. Gi ubega) L. 34. XI. h.
Reg. Oltenia, r. Bileli.
Resti romani (ceramica).
Tudor, OR, p. 75.
Gemeni (com. Darvari) L. 34. XI. h.
Reg. Oltenia, r. Calafat.
Resli romani nel sita detlo ,.Cetluia".
Tudor, OR, p. 181.
Ghioca (cor. Crtmpoaia) L. 35. 11. h.
Reg. Pi lel i . r. Drgneli-011.
Caslro romana in terra per una unit
www.cimec.ro
ausiliaria, situata sul limes transalulanus,
a nord delia Valea Vedei, sulla strada
che conduce vers Stoboreti.
Tocilesu, Fouil/e<. p. 126; Tudr, OR.
p. 233.
Ghlzdlvell (cor. Celar) L. 35. 1. h,
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Centru rurale romana a nord del villagio
(ceramica).
Tudor, OR, p. 187.
Glorocul Mare v. Castranova.
Gircov K. 35. 11. a.
Reg. Oltenia, r. Crabia.
Centro rurale romana, nel sito detto
"Rudari" (a sud-ovest del comune).
Tudor, OR, p. 188.
Girla Mare L. 34. X. h.
Rtg. Ollenia, r. Vinju Mare.
Restl romani (sculture in pietra).
Tudor, OR, p. 304.
Glubga L. 34. X 1. h.
Reg. Oltenia, r. B.ileli.
Centro rurale romana nel silo delta ,.le.
ile Sularului . (matloni e monete).
Tudor, OR, p. 183.
Gloenl L. 34. XI-XII. 1.
Reg. Oltenia, r. Tirgu Jiu.
Resli romani e, sembra, anche un castra
(maLLoni con bolii).
Tudr, OR, p. 23.
Gorunetl (cor. Sltioara) L. 34. XII. g.
Reg. Arge, r. Horeu.
Resti romani (manete. rrecce, ecc.) nel
sito det to "Bour".
Tudor, OR, p. 18.
Gotvll
L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Cntro rurale romano con un'importante
necropoli a tumuli. Strada romana lunga
I'Olt. Pietra miliare.
CIL. I I I , 14215, 18; Tudor, OR, p. 187.
Gvoarva (cor. Czlneli) L 34. X-XI. g.
Re. Oltenia, r. Turnu Severin.
Murature romane nel sito delto "Pisul
lui Iacob".
Tudor, OR, p. 18.
2-664
17
Gvora (cor. Buleta) L 36. 1. f.
Reg. Arge, r. Rimnicu Vilcea.
Due anfore romane.
Tudor, OR, p. 19.
Grldltea L. 34. XII. g.
Reg. Oltenia, r. Oltelu.
Cntro rurale romana.
Tudor, OR. p. 18.
Grela (om. Bllali) L. 3. 11. h.
Re. Bucureti, r. Roiorii de Vede.
Caslro roman in terra nel silo detto
,.Ccina lui Mai a Purca", situata sul
limes Lransalutanus.
Tocilescu, Fouilles, p. 125; Tudor, OR.
p. 233.
Gr]dlb K. 3. 1. a.
Reg. Ollenia, r. Crabia.
Importante centro rurale romana (mura
ture, ceramica. tombe, ecc.). Diploma
militare rinvenulo in una lomba.
C/L. XVI, 75; Tudor, OR, p. 188.
Criu (cor. Mueleli)
Reg. Ollenia, r. Novaci.
Monete romane (rlposliglio?)
Tudor, OR, p. 10.
L. 34. XI. 1.
Cura Motrulul L. 34. XI. g.
Reg. Oltenia, r. Filiai.
Resti romani incerli.
Tudor, OR, p. 182.
Gura Padlnel
1. 3. 1. a
Reg. Oltenia, r. Corabia.
Centro rurale romana ad est del comune
(ceramica e monete). Ripostiglio di manete.
Tudor, OR, p. 18.
Gura VAII L 34. X. g.
Re. Oltenia, r. Turnu Sverin.
Cave romane di pietra calcare. V. anche
Insula Banului.
Tudor, OR, p. 8, 6.
Hlnova L 34. X. g.
Re. Olleia. r. Turnu Svein.
Forlificazlone romana in plelra; centro
civile (monete, mattoni, ceramlca) e avanzl
www.cimec.ro
1 8
d i str ade romane. V. anche Ostrovul Cor
bului.
Tudor, 0/, p. 233.
Hotrani (cor. Frcele) L 36. 1. h.
Re. Ollenia, r. Caracal.
Centre civile romana con molti resli e
una necropoli delia citl Romula.
Tudor, 0/, p. 187.
Hotarul (cor. Grojdibod) K. 35. 1. a.
Reg. OltC'nia, r. Corabia
Cenlro rurale romana (ceramica, tombe)
sulla sponda del Jago Potel.
Tudor, 0/, p. 18.
Hunia Mare (cor. Maglavit) L. 34. XI. h.
' Reg. Ollenia, r. Calafat.
Cenlro rurale romana (ceramica, monele,
cndutture di terracotta, armi, figurtna
di bronza. ecc.).
Tudor, 0/, p. 182.
'Janca
K. 35. 1. a.
Reg. Oltenia, r. Corabia.
Cenlro rurale romana in silo deLia Gr
dite.
Tudor, 0/, p. 188.
Jezurenl L 34. XI. f.
Reg. Oltenia, r. Tlrgu Jiu .
.
Cenlro rurale romane.
.
Tudor, 0/, p. 184, 420.
Insula Banului (cor. Gura Vii) L.34.1X-X.g.
Reg. 0\lenia, r. Turnu Severin.
Caslro, probabilmente, romana, in terra,
siluato su un'isla sul Danubio. Ceramica
tarda romana.
Tudor, OI, p. 233.
lonetii Govorll
L. 35. 1. g.
Reg. Arge, r. Rimnicu Vilcea.
PO:
.
JS AL VTI (Tab. Peut). Castra romana
in pielra per una caorte ausiliaria, avanzi
di strada romana. Ripostiglio di denari
d'argenlo (Caracalla - Filippo I'Arabo).
Tudor, 0/. p. 233.
lsbAeti (cor. Stolnici) L. 35. 11. g.
.
Reg. Arge, r. Coslcli.
Castra ramano in lerra per una coorte o
ala, siluato in sito delta "Valea Alb . ,
racente parte del limes lransalutanus.
Tocilescu,Fouille. p. l27: Tudar,OR, p. 234.
Jslaz
K. 35. Il. a.
Reg. Bucureti, r. Turnu Mgurele.
Castra in pielra nel sita detlo "Racovil . ;
altro castra in terra nel silo de!lo .Verdea ..
Manete romane. Cenlro rurale romana
nelle vigne "Verdea", sulla sponda del
Danubio.
Tudor, OI, p. 234.
lzlmcea (cor. Obria de Cimp) l. 34. X. h.
Reg. Ollenia, r. Vinju Mare.
Centro rurale romana (ceramica, malloni,
monete e avanzi di strada antica).
Tudor, OR, p. 181.
Izvoarele l. 34. X. h.
Reg. Oltenia, r. Vinju Mare.
Caslro romana in muralura, cenlro rurale
romana, antica r.imitero.
Tudor, 0/, p. 25.
Izvorul Aneotllor L. 34. X. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Centro rurale romana con vari resti (mu
rature, maltoni, ceramica, antica strada,
ecc.) nei siti: PdurEa Briloaiei e Valea
Mojeni.
Tudor, OI, p. 180.
Izvorl Frumo (cor. Burila Mare) L. 34. X. h.
Reg. Oltenia, r. Vinju Mare.
Castra romana in pietra e cenlro civile
romana (ceramica, manete, ma!loni).
Tudor, 0/, p. 25.
Jlblea
L. 35. 1.
Reg. Arge, r. Rmnicu Vlcea.
Castra romana (?) per un'unit ausiliaria
in silo detlo ,,Gitini" (presso il fiume
Cisa) situata sulla slrada romana fra
Castra Traiana e Arulela.
Tudor, 0/, p. 235.
Jldava (cor. Apa Sral) l. 35. 11-111. 1.
Re,. Aq{f, r. Muscel.
Castra rom ano in pietra dello "J idava .
silualo presso la stazione Cncordia sul
limes lransalutanus
.
Centro civile con molti resti romani.
Tocilescu, Fouilles. p. 134; Tudor, OR,
p. 239.
Jienl v. Rusntti
www.cimec.ro
l.ru L. 34-35. XII-I. h.
('. Oltenia, r. Craiova.
CLramica romana.
Tudor, OR, p. 183.
l.hne Alutanus L. 35. 1. h. g. 1.
Confine romana vers I'OIL, fortificata
da piU castri sotto Traiano, Adriana, Setli
mlo Severa e altri imperatori, fra Islaz
t Boi1a. Di questo apparalo difensivo
lacevano par le i castri di Islaz. Tia Mare (?),
SIAveni, Romula, Acidava, Rusidava,
Pons AJuti, Buridava, Castra Traiana,
.1 iblea (?), Arutela, Praetorium, Pons
VtLus e Caput Stenarum.
/!f, XI I I , 69 e seg. ; Tunor, OR, p. 20
7
e s.
Llmes Transalutanus (Valah ieus) L.35. 11.h.g. l .
C'.nfine a d est deii'Oit, formata d a un
vallo e pi li castri : Flminda, Putineiu,
Aneasa, Roiorii de Vede, Gresia, Ghioca,
l1rlueni, Flfani, Spata de Jos, Albota,
Purcreni , J i dava, Rucr, Rnov (CV
MIDAVA). Fu costrulto probabilmente da
Settimio Severa e abbandonalo sotlo Filip
pa I'Arabo.
RE, Xl l l , 68 e seg. ; Tudor, OR, p. 29 e
seg.
Ll!loava
K. 34 XII. a
.
Re. Oltenia, r. Craiova.
Resti romani (manete e ceramica) ad est
del sito dello ,,grinul". Caslro romana
incerta.
Tudor, OR, p. 184, 29.
Mehetl
L. 34. XII. 1.
Reg. Ol lenia, r. Novaci
Centro rurale rom ano, in sito detto J i
dova, con ri trovamenli di monele, restidi
terme, monumenti (unerari scolpiti in
pletra.
Tudor. OR, p. 18.
MaebO (cor. Brenlja Ocol) L. 34. X. g,
Re. Ollenia, r. Turnu Severin.
Resti di fonlana romana in mattoni vers
il sito delto . Branla ..
Tudor, OR. p. 180.
Maelavlt L. 34. X 1. h.
Reg. Ollenia, r. Calafat.
19
Centro rurale romana (malloni, ceramica,
monetr).
Tudor, OR, p. 18.
Malovl
L. 34. X. g.
Reg. Ol tenia, r. Turnu Se\"erin.
Monumenli funerari romani scolpiti in
pielra.
Tudor, OR, p. 180.
MALVA v. Dacia Malvensis.
Mlhetl L. 35. 1.
Reg. Arge, r. Rimnicu Vilcea.
Resti romani sulla sponda deli'Oit .
Tudor, OR. p. 190.
Moflenl (v. anche Craiova) L. 34. XII. h.
Reg. Oltenia, r. Craiova.
PELFNDAVA (Tab. Peut.). Caslro ro
mano in pictra dislrutlo dai fiume Ji u,
presso i l monaslero di Bucov1 , dalla
parte di Craiova. Cenlro romano con vari
resti.
Tudor, OR. p. 184, 227.
Momotetl (incl usa nella cill di Drgani)
L. 35. 1. g.
Rcg. Arge, r. Drgani.
RVSIDAVA (Tab. Peut. ). Castra romana
in muralura nel silo detlo "Peteana"
sulla :trada romaa. Centro romana a
nord del castro con abbondanti resti .
Tudor. OR, p. 247.
Moj
el L. 34. XI. h.
Reg. Oltenia, r. Calafat.
Cntro rurale romano (ceramica e resti
di abi lazioni) ne! quale sno stati rin
venuli anche due ripostigli con monete
d'argento (Cmmodo-Filippo l'Arabo).
Tudor, OR, p. 104, 18.
Ocnele Mari L. 36. 1.
Reg. Arge, r. Rtmnicu Vilcea.
Saline. Ceramica romana ad "Ocnia",
Tudor, OR, p. 10.
Olteni (cr. Bujoreni) L. 35. 1. 1.
Reg. Arge. r. Rimnicu Vilcea.
Ripostiglio con monete d'argenlo romane
(Cmmodo-ValeriRno), un avanzo delia stra
da romana Buri dava-Castra Traiana.
Tudor, OR, p. 47, 104.
www.cimec.ro
20
Orevlla L. 34. X. h.
Reg. Ollenia, r. Vinju Mare.
Centro rurale romana sulla riva sinislra
del torrente con lo sless nome. Neropoli.
Un resta del Va Ilo Brazda lui Novac de
1ord.
Tudor. OR. p. 1 81 , 202.
Orlea K. 35. 1. a.
Reg. Oltenia, r. Crabia.
Vesligia dei sec. 1-IV di un ricco centro
rurale romana (iscrizioni , murature, cera
micr, mattoni, monele, ecc.). Ponle ro
mana sul Danubio con le IEsle in muratur;l
e pi loni in legno.
Tudor, OR, p. 1 8: TUdor, Latomw>, XX.
1961 , p. 501 e se. e SJudii cerCliiri
numismatice, I I I , 19, p. 378 e s.
Oslca de Sus L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Bal.
Centro rurale romana (ceramica, malloni,
una necropoli) a nord de! \' i l l aggio.
Tudor, OR, p. 186.
Ostrovul Corbul ui (cor. Hi nova) L 34. X. g.
Reg. Ollenia. r. Turnu Severin.
Nell' isla con lo stesso nome, sul Danu
bio, resli di cenlro romana (mura(UrE.
ceramica, matloni, una ribula, ECC.).
Tudor, OR, p. 180.
Ostrovul Mare L. 34. X. h.
Reg. Oltenia, r. Vnju Mare.
Due ricchi Ctnlri rurali romani, uno si
luata nell'isla in silo dello "Caranlina"
e l'altro sulla strada romana del Danubio,
in silo .. Clina". Neropoli.
C/L, I I I , 1260; Tudor, OR. p. 1 81 .
Ostrovul Potelu v. Polelu.
lrvul lmlan (cor. imi an) L 34. X.g.
Reg. Oltenia. r. Turnu Severin.
Nell'isla con lo stesso nome, sul Danubio,
resli di cenlro romana (monele, ceramica.
fibule, ecc.).
Tudor, OR, p. 180.
Piua v. Bivolari
PELENDAVA v. Craiova e Mofleni
Peri L. 34. X. g.
Reg. Oltenia, r. Turnu Stverin.
Manete e matloni romani.
Tudor, OR, p. 180.
Pltlelil din Vale (cor. Blnetl)
L. 34. XI-XII.
RPg. OllEnia, r. Trgu Ji u.
Ri postiglio con denari d'argenlo di epoca
impEriale, rinvenuto nel sito deUo ,.C
pcioasa''.
Tudor, OR, p. 104.
Polovracl L. 34. XII. f.
Reg. Oltenia, r. Novacl.
Lucerna romana i n bronzo, frontone di
stPl e runeraria in pletra.
Tudor. OR. p. 18.
PONS ALVTI v. lonctii Govorii
PONS VETVS v. Cintni
Potelul (cor. Ianca) K. 35. 1. a.
Reg. Ol lenla, r. Crabia.
Vari resli romani (tra cui un ri llevo del
Caval iere Lrace), sui margini sabbiosi
dello stagno pres I l vi l laggio.
Tudor, OR, p. 189.
PRAETORIVM v. RacovilCpceni
Prlpartle (cor. Periani) L 35. 1. f.
Reg. Arge, r. Rtmnicu Vlcea.
Caslro romana in pietra a Km. 3 a sud
del vi llaggio in sita detlo hCrciuma
Vehe ..
Tudor, OR, p. 29.
Prlsaca (cor. Vulpeni) L. 34. XII. h.
Reg. Oltenia, r. Bal.
Centro rurale romana (mattoni, ceramica).
Tudor, OR, p. 186.
Plsll
L. 34. X. h.
Reg. Oltenia, r. Vtnju Mare.
Centro rurale romana nel sita delta "Cm
pul cu oase" (murature, mattoni, manete
romane).
Tudor, OR, p. 181 .
Purclrenl (cor. Miceti)
Reg. Arge, r. Pltell.
L. 35. 11. g.
Castra romana con muri di terra, situata
sulla sponda del Riul Doamnei, sul limes
transalutanus.
www.cimec.ro
Tocilesu, Fouillrs, p. 129; Tudor, OR,
1' 2 10.
Pu!lnel (cor. Malovl) L. 34. X. g.
Jg. Oltenia, r. Turnu Severin.
C01slro romana in pietra i n silo "Cetatea
lui \egru Vod" pres il fiume Pleuva,
!UIIa strada Drobeta-Bumbeti .
Tudor. OR. p. 240.
Pullnelu K. 35. Il. a.
lhg. Bucureti , r. Turnu Mgurele.
Castro romana sul limes transalutanus.
Tocilescu, Fouilles, p. 1 2; Tudor, OR.
1
' 240.
Pu!url v. Casiranova.
Rcarl L. 34. XII. g.
Reg. Oltenia, r. Filiai.
Castra romana in pietra, con un cenlro
di caraUtre urbana i nlorno(?), abbondanti
resli (murature, iscrizioni, ceramica, ma
nete, ecc.).
Tudor, OR. p. 1 78, 244.
Racovla-Cpceni (cr. Racovita) L. 35. 1.1.
Reg. Arge, r. Rfmnicu Vilcea.
PRAETORIVM (Tab. Peut.). Due caslri
romani, i n pietra, per truppe ausiliarie
a m. 50 l ' uno dall'allro. uno prts' il
vil lagio di Cpceni, l'altro pres il
vlllaggio di Racovia. Terme a Cpceni.
Pietra mi !iare a C.opceni . Resti abbondanli
di cenlri civil i .
CI L. I I I . 13795 = 1 L, 899 ; CI L, I I I .
1379 ILS. 9180; C/L. I I I . 1421 6.
1 9; Tudor, Bul. Muz. Mllilar,V, I943-1944.
p. 95 ; BCMI. XXXI I I, 1944, p. 77; OR,
p. 2, 240. 260.
R'dlclnetl (cor. Dtngeli) L. 35. 1-11. 1.
Reg. Arge, r. Rimnicu Vilcea.
Caslro romana in pielra per trupiH' ausi
liarl. Terme.
C/L. I I I , 12604. 1 2605 ; Tudor. Bul. Muz.
Militar, V; 1943 -1 944, p. 95 ; OR,
p. 246. 263.
Romlr L. 3. !. h.
Re. Oltenia, r. Caracal.
Centro rurale romano nei sili detli "Viile
21
Hagiului" e "Livada Botreasca" (maUoni,
vasi, manete).
Tudor, OR. p. 187.
Reda L. 35. 1. h.
Re. Oltenia, r. Caracal.
Resti romani nella ex tenuta ,.VIdi l a"
(malloni e tegole).
Tudor, OR. p. 187.
Rea (cor. Dobrosloveni) L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal .
ROMVLA (Tab. Peul . ; Gegr. Rav. ).
Ci lli romana fortificata (municipum, co
lonia) di resa da tre caslri in pielra. Termc,
lempli, acquedolto, necropoli lumulart.
CIL. l l l , 803I ,
.
, ILS. 51 0; C/L. I I I .
7219 ILS. 1465 ; CII.. I I I . 8033 ; 80<1 7 :
802; 8028 ; 8030 ; 803-1 ; Tudor, OR.
p. 156, 246, 26, ecc.
Rimnicu Vlcea
L. 35. 1. r.
Reg. Ar!!e, r. Vilcea.
Resli romani sulla strada Buri dava-Castru
Traiana (manete e una lucerna).
Tudor. OR, p. 19.
Rinov L. 36. l! I-IV. e.
Reg. Braov, r. Cdlea.
CVM!DAVA (Ploi. ! I l . 8. 4). Caslro i n
pielra. terme, cenlro civile rurale, al
l'estremiti sellenlrionale del limes transa
lulanus.
M. Macre<1, in Serta Kazaroviura, Sofia,
1950, p. 61 e seJ.(.
Riul Vadului (com. Ciineni) L. 35. 1. e.
Reg. Arge, r. Rmnicu Vilcl'a.
Castra romana i n pi(tr;i sul lr<t!o di .l r.ula
che unisce Praetoriurn a Pons Velus, nel
sito delta .. Poarl<l lui Traian".
Tudor. OR. p. 247.
Rorenl
L. 34. XI. g.
Reg. Ollenia, r. Slrehaia.
Resli di centro romana nl'l si lo ddlo
"Piscul Baringi" (iscrizioni funeraric, va:;i,
manete, necrapol i , ecc.).
Tudor, OR. p. 182.
Rogova L. 34. X. h.
Reg. Oltenia, r. Vinju Mare.
www.cimec.ro
22
Resli romani (murature, monelC) nel silo
detto ,,Cazane"
Tudor, OR, p. 1 81 .
Romineti (incluso nella cilli Craiova)
L. 34. XII. h.
Malloni romani adoperali nella costru
zione delia fonlana Popo\'a risalente al
167 (portati forse da Mofleni).
Tudor, OR, p. 184.
ROMVLA v. Reca
Rolorll d Vde L. 35. 11-111. h.
Reg. Bucureti , r. Roiorii de Vede.
Castra romana costruilo in terra nel silo
detto "Urlui", facenle parte clei limes
lransal ulanus.
Tocilescu, Fouilles, p. 130 ; Tudor, OR,
p. 247.
Rudr L. 35. III. e.
Reg. Arge, r. Musccl.
Un castellum di piccole proporzioni cos
lruito in pielra, nel sito detlo "ScriarC.
sul lires transalulanus. con resti di mal
toni bollati, manete e ceramica.
Tudor. OR, p. 247.
Rusinetii de Jos e Jienl L. 35. 1-11. a.
Reg. Oltenia, r. Corabia.
:-el silo dello "Cetatea", ira quesli due
vi l !agi, in direzione del vi llagio Voi
neasa, esistono tracce cli un centro rurale
romano sulla slrlda romana ira Romula
e Islaz e una necropol i.
CIL, I I I . 809, 801 0: Tudor, OR, p. 189.
RVSI DAVA v. Momoteli
Scclul L. 34. XII. 1.
Reg. Ollenia, r. : Jovaci.
Caslro in pielra sulla riva dcl torrenle
Blahni ! a ; bani con acque l(rmal i , im
portante cenlro rurale con un< necropoli.
Vari rinvenimenti (iscrizioni, manumenli
funerari, manete, ecc.)
Tudor, OR, p. 185 e 258.
Salcla L. 34. X-XI. h,
Reg. Ollenia, r. Calafat.
Manete e una iibula d'argenta.
Tudor, OR, p. 1 81 .
Spata de Jos
L. 35. 11. K
Reg. Arge, r. Csleti.
Duc castri . uno in pietra l'altro i n terra,
Lerme e allre vesligia situate sul limes
transalutanus.
Tocilescu, Fouilles, p. 133; Tudor. OR.
p. 248, 264.
Srbtoarea
L. 34. XII. h.
Reg. Ol lenia, r. Craiova.
Torre romana di vedetta sulla Brazda lui
Novac de Nord.
Ritrovamenlo incerta.
Tudor, OR, p. 205.
Schela Cladovci L 34. IX-X. g.
Rer. Ollenia, r. Turnu Severin.
Caslro romana di terra e resli di acquedolto,
rlsti (li mura e cisterna.
Tudor, OR, p. 250.
Scuricea (cor. Scpu) l. 34. X. h.
Reg. O!lenia. r. Vtnju Mare.
Rtsli romani .
Tudor, OR, p. 1 81 .
Sclitea (cor. isverna) L 34. X. f.
Reg. Ollenia. r. Baia de Aram.
Ri postiglio romana con manete d'argento
(Gordiano I I I -Valusiano).
Tudor, OR, p. 1 05.
Silitea (cum. S<iule!i) L. 34. IX. -
Reg. Olleni<, r. Gilarl.
Manete romane d'epoca imperiale.
Tudor, OR, p. 185.
Sil itloara (dipendenle da Corabi a cillti)
K. 35. 11. a.
Ad orienle del vi l lagio, resli di un cenlro
rurale romano (ceramica, mattonl, ecc. ).
Simbotin (cor. Deti) L. 35. 1. r.
Re. Arge. r. Rimnieu Vlcea.
CASTRA TRAIANA (Tab. Pout). Caslro
romana in pietra per truppa ausiliaria
sul lorrenle Trantul. Resli di terme e 1li
una strada romana.
Tudor, OR. p. 225.
imian L. 34. X. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Sarcaiago romana. V. anche Ostrovul
imian.
Tudor, OR. p. 180.
www.cimec.ro
L. 34. X. g.
lh- Oltenia, r. Turnu Severin.
Hl"ti di strada romana e un ripostiglio
un clenari d'argenlo di epoca imperiale
coperta nel fondo di Valea C.rnului a
..C:nacul Miretilor".
Tudor. OR. p. 105. 1 81 .
Ma lina
L. 35. 1. h.
Reg. Arge, r. Slatina .
Riposliglio con denari di epoca imperiale
(Galba-Cmmodo) e diverse manete sco
perte islatamente sul calle di Grdile.
Tudor. OR. p. 105.
'I.veni (cor. GoslavD L. 35. 1-11. h.
Reg. Ollenia, r. Caracal .
Castro romana in pietra per una unit
ausiliaria, terme, centro urbana (?) e
una necropol i sulla strada romana nel
trat!o fra Romula e Islaz. Sulla sponda
ii(IJ'Oil e stato scoperto anche un mitreo.
CIL. I I I 8038 ; 1 3800 ; 13801 ; 1421 6. 1 6;
14216. 21 . 25 ; 14216. 30-3 1 ; Tudor. OR.
p. 250. 3 1 4 ; BCMI. XXXI I I . I 940. p. 34.
Slobzia (cor. Breli) L. 34. XI. 1.
Reg. Oltenia, r. Ttrgu J iu.
V ari resli romani, un riposliglio con denari
di epoca imperiale (Sel l imio Severa Filippo
I"Arabo).
Tudor. OR. p. 105. 184.
Socu (cor. Birbleti)
neg. Oltenia. r. Gilorl.
Monele romane isolate.
Tudor. OR. p. 185.
L. 34. XI. 1
Sllneti Lunca (cor. Lungeli) L. 35. 1. g.
Reg. Arge, r. Drgani.
Centro rurale romana (ceramica, sculture
in pielra, murature, ecc. ).
Tudo. OR. p. 18.
Molnlceni (cor. Riureni) L. 35. 1. i.
Reg. Aql". r. Rimnicu Vilcfa.
BVRRI DAVA (Tab. Peui.).-BVRI DAVA
(Britisch Museum Papyrus 2851 ).
Catra romana in pietra per una coorte
ausi liaria, centro rurale romana con nu
merosi resli . Altri resti (monele, mosaico,
ceramica, mortai, eec.) a nord de! caslro.
C/L. I I I . 14216. 25 ; Tudor OR. p. 251 ;
R.O. Fi nk. JRS, XLVI I I . 1958. p. 102.
23
Slrlmptu (cor. Slivi le!i) L. 34. XI. g.
Reg. Oltenia, r. Slrehaia.
Ri postiglio con monele romane d'argenlo
(Gordiano 111-Filippo I'Arabo).
Tudor. OR. p. 105.
SVCIDA VA v. Celei
Suseni (cor. Dobrila) L. 34. XI. 1.
Reg. Oltenia, r. Trgu J iu.
Monele romane.
Tudor, OR. p. 181.
Tele!l L. 34. XI. g.
Reg. Oltenia, r. Tirgu Ji u.
Mattoni romani.
Tudor. OR. p. 185.
Tencnu (cor. Slcuja) L. 34. XI-XII.
h.
Reg. Ollenia, Craiova.
Manete e una stele funeraria romana.
Tudor. OR. p. 183.
TERRITORI VM SUCIDAVENSE v. SVCI
DAVA
Tia Mare K. 35. 11. a.
Reg. Oltenia. r. Corabia.
Cnlro rurale romano (mattoni) sulla
strada romana fra Rorula e Islaz. Al di
l deii'Oit, dirirpetlo al vi l la!gio un
castellum (?) romana.
Tudor, OR. p. 189. 252.
iginal (com. Buri la Mare) L. 34. X. h.
Reg. Oltenia, r. Vinju Mare.
Vari resti romani <' un'isrizionc.
Tudor. OR, p. 1 81 .
Tinflreni L. 34. XI. g.
Reg. Oltenia, r. Fili.i.
Monele romane di epoca imperiale.
Tudor. OR. p. 182.
Tltell
L. 35. 1. 1.
Reg-. Are, r. Ri mnicu Vilcea.
Castra rorano in pietra sul DPalul Caza
nu l ui .
Tudor, Bul. Muz. Milit., V, 1943-1944,
p. 34 ; OR. p. 252.
Topti (com. Tisrnana) L. 34. X. f.
Reg. Ol!enia, r. Baia de Aram.
Cenlro rurale romana sul rialto Cet\uia
(mal loni, moncte, acquedolto, cec.).
Tudor. OR. p. 179.
www.cimec.ro
24
Tumu Mgurele K. 35. 11. a.
Reg. Bucureti, r. Turnu Mgurele.
TVRRIS? (Prcop., Beii. Goth. , I l , 436,
13). Un fortino e resti rmani dei s.
II-V dell'e. n.
Tudor, OR, p. 253.
Turnu Rou v. Boil a
Tumu Sverin L. 34. X. g.
Re!. Oltenia, r. Turnu Severin.
DROBETA (Ploi., I I I , 8; Tab. Peul . ;
Noi. dig. Or., XLI I . 16, 24). Municipium
e pai colonia. Centro civile fortificalo.
Castra i n pietra per una coorle ausiliaria,
rifatto nel sec. IV dell'e.n. Porlo e ponle
sul Danubio. Terme. Acquedotto. Dazio.
Fabbriche di malloni.
CI L, I I I , 81 29 ; 801 7 ; 14216, 9 ILS
71 50, a ; 801 9; 1 209 = ILS. 7147 ; 1448'
1/.S. 71 49; 6279 = ILS. 3154; 8018=
ILS. 7247; 1582; RE, V. 1710 ; Tudor,
OR, p. 149, 228, 251, ecc.
TVRRIS v. Turnu Mgurele
Urluenl L. 35. Il. h.
Reg. Arge, r. Potcoava.
Due caslri, centro civile rurale (maltoni.
ceramica) nel punto dello .,Ulmi" sull'
incrocio rel limes transll l utanus con la
Brazda lui Novac de Nor<!.
Toci lescu, Foui/les, p. 132 ; Tudor, OR.
p 254.
Ursal (cum. Brseli) L. 34. XI. r.
Re[. Ollenia, r. Tru Ji u.
Rcsti romani incerli.
Tudor, OR, p. 185.
Urzica K. 35. 1. a.
Reg. Ollenia, r. Corabia.
Centru rurale romana (monele e ceretmica)
nel sita delta .,Boca".
Tudor, OR, p. 189 .
.
Vdblrla K. 35. 1. a.
Rt'J!. Olteni a, r. Caracal .
Su piU punti : Cela le, Obria, Malul Hou,
vesligia di cenlri rurali romani (mattoni,
manete, sarcofagi , ecc.).
Tudor, OR, p. 189.
Vidlslrla
K. 35. 1. a.
Reg. Oltenia, r. Corabia.
Cenlro rurale romana. Necropoli con sar
cofagi di pietra.
Tudor, OR, p. 189.
Valea Boierac v. 2 August
V.ratec v. Brezoi.
Vilara (fra Clcai e Moneni) L. 35. 1. h.
RPg. Oltenia, r. Bal.
Riposliglio di manete (Gall ieno-Aureliano)
rinvenuto nel 1 939 in un [osalo presso
il villaggio. Manete isolate: Traiano,
Adriana, Antonino Pio, Aureliano (a. 272)
e bizantine.
Tudor, OR. p. 105.
Vlcelele
L. 35. 11. r.
Reg. Arge, r. Curlta de Arge
.
Riposliglio con monele romane d'argenlo.
Tudor, OR, p. 105.
Virciorova L. 34. X. g.
Reg. Ollenia, r. Turnu Severin.
Cave di pietra romane.
Tudor, OR, p. 6.
Virtop v. Bumbeti
Virop L. 34. XI. h.
Reg. Ollenia, r. Bileli.
Ripostiglio con monele d'argenlo (Traiano
Gordiano). Tegola bollata.
Tudor, OR, p. 1 05. 183.
Virlop K. 35. J.
a.
Reg. Oltenia, r. Crabia.
Fi bula romana di bronza, tombe . .
Tudor, OR, p. 189.
Vlna Veche K. 35. l.a.
Reg. Oltenia, r. Crabia.
;ecropoli a tumuli, romana.
Tudor, OR, p. 189.
Vlidlla
L 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
Ceramica romana.
Tudor, OR, p. 188.
Volnasa Mare
L. 35. 1. h.
Re. Oltenia, r. Bal.
Centro rurale romana (ceramica, murature)
ne\ punlo "Cornel". Monele da Vepasiano
a Severa A lessandro.
Tudor, OR, p. 186.
www.cimec.ro
lgola L. 34. X. g.
Reg. Oltenia, r. Turnu Severin.
l1 n' i scrizione romana.
CIL, I I I . 8021 ; Tudor, OR, p. 130.
I.nooga
L. 35. 1. h.
Re. Oltenia, r. Caracal.
Clnlro rurale romana (malloni, vasi, or
namenti di bronza, necropol i , ecc.).
Tudor, OR, p. 1 8.
/halul (cor. Gighera) K. 34. XII. a.
Reg. Oltenia, r. Craiova.
Castra romana oggi scompars.
Tudor, OR, p. 24.
25
Zvorca (cor. Amrlii de Sus) L. 35. 1. h.
Reg. Oltenia, r. Caracal.
CPramica romana nel silo delta ,.Melerez",
Tudor, OR, p. 18.
23 August (ex Valea Boiereasc, dipendenl(
dai cor. Malovl) L. 34. X. g.
Reg. Oltenia, r. Turnu Severin.
Resti romani (manete).
Tudor, OR, p. 1 81 .
www.cimec.ro
www.cimec.ro
PRINTED IN RUMANIA
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
L35
SCALA 1:1000000
o
M
O
@
Z6"
www.cimec.ro
Lei 2,50
www.cimec.ro