1)Originea poporului roman.

Teoria continuitatii,argumente pro si contra

Dup ce romanii au cucerit Dacia n 105106, a nceput un proces de romanizare a popula iilor locale,
dacii adoptnd treptat limba i obiceiurile latine. Aceasta este teoria clasic a continuit ii daco
romne,acceptat de ma!oritatea istoricilor romni.
Ar"umente pentru#
colonizarea intensi$ a Daciei.
coloni tii pro$eneau din di%erite pro$incii ale &mperiului 'oman (e) toto urbe 'omano*, limba
comun %iindule tuturor coloni tilor latina. +n acest mediu multietnic, latina %iind sin"ura limb de
comunicare, ar %i ob inut pozi ia dominant.
Ar"umente mpotri$#
timpul scurt de ocupa ie n Dacia norddunrean# 165 de ani.
romanii au administrat e%ecti$ doar o mic parte a Daciei (o parte din ,ransil$ania, -anatul i
.ltenia, dar mai ales Dobro"ea*.
2)Originea poporului roman.Teoria imigrationista,teoria admigratiei si teoria originii romano-slave.
Teoria imigrationista
Ar"umentul disparitiei dacilor ca popor in urma razboaielor dacoromane a %ost %ormulat de 'oesler si
preluat in di%erite %orme de ad$ersarii continuitatii, dar si de unii in$atati romani din trecut care doreau ca
ori"inea poporului roman sa %ie pur romana. /ustinerea acestei teze pleaca de la a%irmatiile lui 0utropius,
autor despre care sar putea spune ca sa bucurat din partea istoricilor ma"1iari de o credibilitate care nu a
mai %ost acordata nici unuia dintre istorio"ra%ii antici,dar o multitudine de do$ezi contrazic a%irmatiile
sale, sustinand continuitatea dacica. Acesta a%irma in lucrarea 2-re$iarum ab urbe condita2 ca 2,raianus,
dupa cucerirea Daciei, a adus o multime %oarte mare de oameni din toate colturile lumii romane pentru
popularea oraselor3...4, caci Dacia %usese secatuita de barbati in urma lun"ului razboi al lui
Decebalus.5ornind de la ideile lui 0utropius, 'oesler a scris teoria imi"rationista, %iind ar"umentata de
urmatoarele#
disparitia dacilor ca popor in urma razboaielor cu romanii6
disparitia $ec1ii toponimii dacice6
imposibilitatea romanizarii Daciei in cei 165 de ani de stapanire romana6
parasirea completa a Daciei in timpul lui Aurelianus6
%ormarea poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare6
caracterul nomad al romanilor decur"and din ocupatia lor de capeteniepastoritul6
ine)istenta unor iz$oare istorice care sa ateste prezenta romanilor la nord de %lu$iu inainte de
secolul al 7&&lea, deci inaintea $enirii ma"1iarilor in ,ransil$ania.
Dar, desi"ur, e)ista si contraar"umente, iar cel care la contrazis pe 'oesler a %ost A.D. 7enopol,care
a%irma#
adapostirea populatiei dacoromane in munti do$edita de terminolo"ia 2muntelui2de ori"ine
romaneasca6
caracterul sedentar al romanilor do$edit de terminolo"ia a"ricola de ori"ine latina6
di%erentele insemnate dintre limba romana si dialectele romanesti $orbite la sud de Dunare6
ori"inea transil$ana a limbii romane do$edita de elementele ma"1iare comune tuturor
"raiurilor romanesti6
mentionarea romanilor in iz$oare istorice demne de crezare
1
toponimia romaneasca de ori"ine latina coe)ista cu cea de ori"ine ma"1iara si sla$a.
Teoria admigratiei
Dimitrie .nciul are un te)t (/crieri istorice 1885*, care e conceput ca o recenzie a cartii lui A.D
7enopol dar care a de$enit o carte de sine statatoare, in care isi prezinta si teoria sa care a %ost numita
ulterior admi"rare. Aceasta prezinta o solutie de compromis intre teza continuitatii si imi"ratiei si anume
intarirea nucleului dacoroman dupa teritoriul %ostei pro$incii romane prin mi"ratii de mica amploare in
anumite conditii istorice a unor "rupe de populatie romanica sud dunareana la nord de dunare, mai ales in
timpul na$alililor sla$e si bul"are. D. .nciul a cutat s e)plice soarta elementelor romanice n timpul
n$lirii popula9iilor barbare, a e)aminat atent le"turile romnilor cu bul"arii de peste Dunre :i cu
un"urii de peste ;arpa9i, a redat, %olosind cuceririle istorio"ra%ice din alte 9ri, cadrul politic interna9ional
n care sau %ormat statele romne:ti, <ara 'omneasc :i =oldo$a. ;u ar"umente puternice de ordin
lin"$istic, istoric :i toponimic, el demonstreaza continuitatea popula9iei dacoromane la nordul Dunrii
dup retra"erea aurelian, a admis n opozi9ie cu A.D. 7enopol o admi"ra9iune de popula9ie din sudul
Dunrii dup a:ezarea sla$ilor :i a bul"arilor n pr9ile de miaznoapte ale 5eninsulei -alcanice n secolul
al >&&lea, pn atunci locuite de popula9ie romanic. 5oporul romn :i limba romn sau %ormat de o
parte :i de alta a Dunrii, n strns unitate teritorial. =arele %lu$iu na mpiedicat ca limba romn de pe
ambele maluri s se dez$olte esen9ial n acela:i %el, comunica9ia dintre ambele maluri na ncetat dup
trecerea la sud de Dunre a le"iunilor :i naltei administra9ii romane. 5erioada cuprins ntre cucerirea
roman :i secolul al >&&lea constituie prima %az n istoria poporului romn6 ea este perioada %ormrii n
trsturile ei esen9iale a limbii romne cu cele trei dialecte principale, dacoromn, macedoromn :i istro
romn, separate prin in$azia sla$. Aceasta a determinat o parte a popula9iei romanice s se retra" spre
miaznoapte. Anumite %enomene lin"$istice comune dialectelor daco :i macedoromn le e)plica D.
.nciul printro admi"ra9iune de la sudul la nordul Dunrii. Admi"ra9iunea din dreapta Dunrii nu a alterat
caracterul de continuitate a elementelor dacoromane din stn"a %lu$iului. 5opula9ia rmas n Dacia dup
retra"erea administra9iei romane a %ormat elementul %undamental din care sa nscut poporul romn.
Adaosul primit succesi$ din dreapta Dunrii a contribuit la ntrirea lui numeric. +ntri9i prin admi"ra9ia
de la sudul Dunrii, romnii din Dacia au putut absorbi cu mai mult u:urin9 elementul sla$ conlocuitor,
de la care au rmas ns urme n limb :i n toponimie. D. .nciul considera c admi"rarea din dreapta n
stn"a Dunrii $a %i continuat ntruct$a :i n timpul suzeranit9ii bul"are la nordul Dunrii, pe care el o
sus9inea ar"umentat, romnii a$ndu:i propriile lor %orma9iuni socialpolitice, dependente de 9aratul
bul"ar.
Teoria originii romano-slave
Aici punctul de plecare de$ine 'oma, ca inceputuri ce con%ereau noblete si presti"iu. /ustinut mai ales de
e)ponentii /colii Ardelene, care nu accepta decat pura obarsie romana, se in$oca incompatibilitatea de
ci$ilizatie intre daci si romani care nu ar %i permis contopirea. 0i insa nu pot da un raspuns coerent
ponderea dacilor.5etru =aior se straduia sa e)plice ca razboaiele duse de romani impotri$a dacilor au %ost
de e)terminare. 5rin romani, romanii se puteau prezenta e"ali cu oricine din .ccident. Acest curent a a$ut
momentul sau de "lorie pana la publicarea dictionarului limbii romane a lui ?aurian, care a discreditat
scoala latinista. @o"alniceanu a %ost de asemenea unul din cei mai se$eri critici ai abuzurilor
latiniste...data cu Aasdeu care a insistat asupra ponderii elementului sla$ se complica problema sintezei
B
romanilor. Aasdeu considera poporul roman pe deplin %ormat atunci cand a intrat in raport cu sla$ii.
;u$ntele sla$e au patruns in limba romana se pare, nu prin contact etnic ci pe cale politica, reli"ioasa si
culturala. ;on$ie9uirea ndelun"at cu sla$ii :i le"turile cu statele sla$e, in%luen9ate n or"anizarea lor
politicoadministrati$ de &mperiul bizantin, au %cut ca romnii din Dacia s adapteze realit9ilor lor,
pentru unele institu9ii, nume sla$e. 0ste cazul $oie$odatului :i cnezatului, institu9ii cu numiri sla$e,
nscute ns n procesul de dez$oltare al societ9ii romne:ti :i a$nd trsturi ori"inale, speci%ice
mediului romnesc. Aceste institu9ii, di%erite prin con9inutul lor de cele cu nume similar din lumea sla$,
sau pstrat la romni, n cazul celor din ,ransil$ania, c1iar :i sub stpnirea ma"1iar. Cunimistii au
reabilitat in%luenta sla$ilor ca replica la scoala latina si ca un e)ercitiu de depasire a comple)elor
nationale. Dictionarul etimolo"ic a lui Ale)andru ;i1ac, un apropiat al Cunimii demonstreaza ca %ondul
le)ical al limbii romane are BD5 elemente sla$e si alte in%luente, 1D5 elemente turcesti si tot 1D5 elemente
latine si acest ar"ument impreuna cu teoria circulatiei cu$intelor (Aasdeu* au constituit tandemul de baza a
teoriei sla$one. /i &oan -o"dan considera ca sla$ii reprezinta un element constituti$ al sintezei romanesti.
&or"a, Eiurescu si 5anaitescu admit in%luenta ma!ora a sla$ilor insa doar ca element care se adau"a
substratului latin.
3)Cavalerii teutoni in Tara Barsei
.rdinul teutonic (n latin .rdo ,eutonicus, acronim .,* este un ordin reli"ios "erman catolic %ormat la
s%r itul secolului al 7&&lea la Acra, n 5alestina. +n timpul 0$ului =ediu, ei erau un ordin militar cruciat
i purtau $e minte albe cu o cruce nea"r..rdinul teutonic n ara -rsei apare in 1B11 pentru a a!uta la
aprarea contra in$aziei cumane i pecene"e i s ntreasc pozi ia bisericii catolice ntro zon n care
ma!oritatea popula iei locale romne ti era ortodo). A ezarea lor a %ost posibil n urma diplomei de
dona ie a re"elui Andrei al &&lea al Fn"ariei, emis n acela i an. .rdinul ;a$alerilor ,eutoni a construit
n ara -rsei numeroase cet i de lemn %orti%icate (n cei 1G ani de edere*, cu spri!inul localnicilor.De
asemenea, a colonizat un numr nsemnat de rani i me te u"ari n principal "ermani, care le asi"urau
1rana i produsele me te u"re ti necesare.Ace tia au %ost denumi i n timp sa i i sau a ezat printre
popula ia auto1ton,%ormat n cea mai mare parte din romni i mai apoi din sla$i i probabil
pecene"i.Dup ce au c ti"at cte$a lupte mpotri$a cumanilor care controlau zonele n$ecinate
,ransil$aniei, se pare c au primit terenuri adi ionale in zone pe care Fn"aria nu le controla i c1iar i un
accept de a construi castele de piatr.De$enind din ce n ce mai puternic, ordinul a nceput s i e)tind
autoritatea i dincolo de mun ii de "rani .;tre 1BB5,ca$alerii teutoni au nceput s se desolidarizeze de
re"ele ma"1iar, punnd teritoriul stpnit de ei sub autoritatea 5apei.Acest lucru a %ost %a$orizat i de
le"turile .rdinului cu 5apalitatea(era socotit e"alul .rdinului templierilor i .rdinului ospitalierilor* i
n special de le"turile marelui maestru al ordinului,Aermann $on /alza,cu mpratul romano"erman
Hrederic al &&lea i cu 5apa Aonoriu al &&&lea.Drept urmare, n 1BB5, re"ele a purtat o lupt 1otrtoare
mpotri$a ordinului, n$in"ndul i e)pulzndul din ara -rsei
4)Structuri politice romanesti intre Dunare si Carpati in sec.!!!
&nspaimantat de marea in$azie din 1BG1 si $rand sa pre$ina o noua e)peditie a tatarilor,dar sa pre$ina si
atacuri ale cumanilor si bul"arilor,re"ele -ela &> a luat o serie de masuri de aparare.&ntre altele,sa "andit
sa instituie o paza puternica si permanenta in re"iunea de "ranita a -anatului de /e$erin.&n aceste conditii
re"ele daruieste ;a$alerilor &oaniti printro diploma de pri$ile"ii.Diploma ;a$alerilor &oani i din 1BGI
o%er pre ioase tiri despre structurile politice romanesti intre Dunare si ;arpati.,otusi,trebuie precizat ca
inainte populatia ii asimilase pe sla$i de la care au preluat denumirea institutiilor(cneaz,$oie$od*.;ert este
J
ca aceste cnezate si $oie$odate au reprezentat nucleele ce au stat la baza intemeierii,%ormarii ,arii
'omanesti.Diploma ;a$alerilor &oaniti aminteste cnezatele lui &oan i Harca si $oie$odatele lui /eneslau
si ?ito$oi.
")Structuri politice la est de Carpati inainte de intemeierea #oldovei.
0)istenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de ;arpati este con%irmata de iz$oarele narati$e ale
$remii(K."uznameL,literatura bizantina,cronici rusesti,documente din cancelaria "ermana si papala*.
Aceste iz$oare $orbesc despre locuitorii spatiului dintre ;arpati si Mistru#
$olo1i, in ;ronica lui Mestor6
Nalati ($ala1i*, intro diploma papala din sec. al 7&&&lea6
ulaOes, in ."uzname6
dar si despre tarile acestora#
FlaOili (tara >la1ilor*, in ."uzname6
,ara -rodnicilor, in sudul =oldo$ei6
,ara -erladnicilor, in centrul =oldo$ei6
,ara >olo1ilor, in sudul =oldo$ei6
,ara -olo1o$enilor, in nordul =oldo$ei.
=arturiile iz$oarelor scrise sunt completate de descoperirile ar1eolo"ice care constau in "rupari de asezari
ce au in centru o %orti%icatie, in care rezida un conducator, cum sunt cele de la#
Hundu Aertii6
&banesti6
Aorodistea6
,udora6
Dersca6
5ocreaca /atuMou, etc.
Denumirile stra$ec1i de KtariL,KcodriL, KcampuriL, KocoaleL, care sau pastrat pana azi in =oldo$a,din
perioada de inceput a 0$ului =ediu.
,ara /ipenitului6
;odrii ;osminului6
;odrii .r1eiului6
;odrii ?apusnei6
;odrii Aertei6
;ampul lui Dra"os, etc.
$)%tapele cuceririi Transilvaniei de catre unguri in sec.!!!
Fn"urii reprezinta un popor de ori"ine %inou"rica,limba lor inrudinduse cu cea a %inlandezilor.?a %inal
de sec.&7 un"urii a!un" in partea centrala a 0uropei %iind or"anizati pentru e)peditii de !a% dar si alun"ati
de pecene"i./e stie ca ei pro$eneau din teritoriul a%lat la "rani a dintre zonele mpdurite ale =un ilor
Frali i stepa euroasiatic.,raseul lor a cuprins 'usia(Onezatul @ie$ului*,Mordul =untilor ;arpati si au
patruns in ;ampia 5anonica,dea lun"ul ,isei,totul e%ectuanduse sub ducele Arpad,%iul lui Plmos,liderul
triburilor ma"1iare.=ai tarziu,o%ensi$a lor condusa de ,aOsonQ si -ulcsR(>SrbulcsR*a %ost oprita la
?ec1%eld,ln" Au"sbur",pe malurile rului ?ec1(10 au"ust T55* de re"ele .tto &(T1BTIJ*(TJ6TIJ*.
Despre $enirea un"urilor in 5anonia si etapele cuceririi ,ransil$aniei ne $orbeste notarul anonim al
re"elui -Sla al &&&lea al Fn"ariei (11IJ11T6*,AnonQmus in Eesta Aun"arorum.5otri$it acestui iz$or
e)istau in stan"a ,isei o populatie amestecata romanosla$a,care a$eau o serie de or"anizatii politice ./unt
amintite Uducatele lui =enumorut(in tara ;risurilor* ,Eladde care se spune ca ar %i din >idin(in -anat* si
Eelu de care se pomeneste ca este roman(bazinele /ome ului =ic i Alma ului,pn la 5oarta
G
=ese ului*.5otri$it aceluiasi iz$or,primul contact cu un"urii la a$ut =enumorut.Arpad ii cere lui
=enumorut sa i se supuna,=enumorut re%uza si $a %i atacat de Voltan,%iul lui Arpad.&nainte,,u1utum
trimisese o iscoada ca sa cerceteze starea tarii si a armatei.=enumorut a %ost in$ins in doua etape,a
capitulat si sia casatorit %iica cu %iul lui Arpad.&n sec.7,,u1utum a creat un stat mi)t de un"uri,romani si
sla$i ce in !urul anului 1000 au mi"rat spre centru si au ales orasresedinta Alba &ulia(-al"rad* Despre
Elad se stie ca ar %i %ost din >idin si in lupta cu un"urii este in$ins.se ascunde in @e$e,la 1otarele
bul"arilor si,in cele din urma se supune.;at despre Eelu,acesta domnea peste o tara a carei bunatate se
dusese %aima.Acest Udu) blac1orum se impotri$este dar este in$ins si ucis lan"a raul
;opusului(;apusului*.&n istorio"ra%ie mai apare EQula,men ionat de un"uri ca $oi$od du) ma"nus et
potens in ,ransil$ania,%iul lui ,u1utum.Acesta a %ost atacat si in$ins de /te%an & cel /%ant.,ot /te%an la
in$ins pe A1tum,a carei tara,%osta odinioara a lui Elad,cuprindea partea dintre =ures si
;risuri.,ransil$ania $a %i inclusa in statul ma"1iar.&n !urul anului 1150 ,arna$ele sunt ocupate si se
a!un"e la linia .ltului iar in !ur de 1B00 un"urii au a!uns la creasta ;arpatilor.
&)'oievodatul Transilvaniei(statut politic si principalele institutii(voievod,vicevoievod si congregatia
no)iliara.
Dupa $enirea un"urilor,,ransil$ania capata alt statut politic,de pro$incie autonoma in 'e"atul Fn"ariei.
De i re"ii ma"1iari au reu it s ani1ileze %orma iunile politice prestatale din ,ransil$ania totu i datorit
luptelor pentru tron, a anar1iei interne i a presiunilor $enite din e)terior nu au reu it s i instaleze
imediat stpnirea n ,ransil$aniaAbia n 10I5 cancelaria arpadian emite un document re%eritor la
cetatea ,urda. Dup anul 1100, ma"1iarii ncerc s or"anizeze ,ransil$ania dup model apusean
impunnd catolicismul printrun episcopus Fltratransil$aniae2, amintit in 1111 sub numele de /imion i
ncercnd, prin intermediul lui =ercurius princeps Fltratransil$aniae2, s nlocuiasc n 111J institu ia
$oie$odatului cu principatul. Ambele msuri, att cea reli"ioas ct i cea politicoadministrati$, au a$ut
de n%runtat opozi ia popula iei locale. De i nu au renun at la ideea de catolicizare, spri!ini i %iind
puternic de ctre papalitate, totu i au %ost ne$oi i s renun e la ideea de principat. Acest lucru nil
demonstreaz men ionarea n 11I6 a lui ?eustac1ius >oQe$oda2, $oie$odul ,ransil$aniei, $asal al
re"elui Fn"ariei. >oie$odul, a!utat de $ice$oie$od, a$ea lar"i pri$ile"ii i o mare autonomie %a de
;oroana ma"1iar. ;u scopul de a apra "rani ele i de a stimula dez$oltarea economic, re"alitatea
ma"1iar ia colonizat n secolele 7&&7&&&, pe secui i pe sa i n re"iunile de "rani ale ,ransil$aniei.
Ace tia se bucur de multiple drepturi i a$anta!e, i sunt or"aniza i n scaune.+n secolul al 7&&&lea,
$oie$ozii ,ransil$aniei pro%it de problemele din Fn"aria pentru a ncerca s se ndeprteze de aceasta.
5entru aceasta, 'oland -or a (1B8B,1B8G1B85,1B881BTJ* con$oac n 1B88, prima Adunare ob teasc
(;on"re"a ia "eneral*, nume te comi i i acord pri$ile"ii. ?adislau @an (1BTG1J15*, n sc1imb, a %ost
un ade$rat arbitru al situa iei din re"at care, i constituie la De$a, o ade$rat curte, de unde i e)ercit
atributele de e% al unui stat autonom i nc1eie n ele"eri cu ri de sine stttoare.Abia re"ii an"e$ini
sunt aceia care readuc ,ransil$ania la statutul de $oie$odat $asal re"elui Fn"ariei. /itua ia romnilor din
,ransil$ania sa a"ra$at n condi iile n care re"ii ma"1iari ncep politica de ma"1iarizare i catolicizare
%or at.Apartenen a la o %unc ie a %ost le"at de apartenen a la reli"ia catolic.
>oie$odul e)ercita atributii !udecWtoresti si militare.0l numea pe $ice$oie$od, pe conducWtorii
comitetelor,pe slu!itorii sWi directi,con$oca adunarea nobililor (con"re"atia* si i conducea lucrWrile.A$ea
drept de !urisdictie supremW asupra ,ransil$aniei.A$ea totusi competentW limitatW, de autonomia
comitatelor, a scaunelor secuiesti si sWsesti, de pri$ile"iile acordate bisericii catolice, precum si de
atributiile superioare ale re"elui Fn"ariei. 0ra comandant al armatei din ,ransil$ania./e spri!inea pe un
aparat central,asemWnWtor celui din ,ara 'omneascW si =oldo$a.
>ice$oie$odul a$ea rol consultati$,indeplinea %unctii publice sau la curtea su$eranului,conducea
,ransil$ania in lipsa $oie$odului,a$ea atributii uneori administrati$e,le"islati$e,!udecatoresti.
;on"re"atia nobililor era adunare reprezentati$W pe stWri,con$ocatW periodic de $oie$od. ?a lucrarile
;on"re"atiei nobililor au participat si nobilii romni pna n anul 1BT1, ocazie cu care acestia sunt
5
mentionati pentru ultima data n calitate de participanti la ;on"re"atia nobililor uni$ersis nobilibus
/a)onis, /iculis et .lac1is.DupW anul 1GJI, cnd sa constituit unio trium nationum,a %ost interzisW n mod
e)pres participarea romnilor n $iata politicW,inclusi$ n con"re"atia nobililor.
*)Secuii si sasii in Transilvania
&n stransa le"atura cu cucerirea ,ransil$aniei a %ost aducerea sasilor si a secuilor.'e"ii un"uri $roiau sa
aiba in noua tara puncte de spri!in,locuitor de alt neam,care sa incadreze pe localnici si pe care sa se poate
bizui.&n acelasi timp,doreau sa intemeieze centre mai mari,unde sa se poata dez$olta cu trecerea timpului o
$iata oraseneasca de la care sa aiba $enituri corespunzatoare.De aceea ei apeleaza la sasi si secui.Despre
sasi se crede ca ar %i sosit prima oara in ,ransil$ania pe $remea lui Eeza &&(11G1116B*,procesul de
colonizare continuand si sub -ela &&& si Andrei &&.Au ocupat zona ,arna$elor,partile /ibiului,,ara
-arsei,zona 'odnei si -istritei.
/ecuii,populatie rezultata din amestecul unor popoare de ori"ine turcica au %ost asezati in partile ;risanei
iar pe la mi!locul sec 7&& ii stramuta in zona ,arna$elor ca apoi sa %ie atestati in estul ,ransil$aniei.
5rima mentiune documentara a secuilor si sasilor a %ost cu prile!ul e)peditiei comitelui &oac1im din /ibiu
contra rasculatilor din >idin,oastea sa %iind %ormata din sasi,secui,romani si pecene"i.
+),remisele intemeierii Tarii -omanesti
Diploma ;a$alerilor &oani i din 1BGI o%er pre ioase tiri despre structurile politice romanesti intre
Dunare si ;arpati.,otusi,trebuie precizat ca inainte populatia ii asimilase pe sla$i de la care au preluat
denumirea institutiilor(cneaz,$oie$od*.;ert este ca aceste cnezate si $oie$odate au reprezentat nucleele ce
au stat la baza intemeierii,%ormarii ,arii 'omanesti.Diploma ;a$alerilor &oaniti aminteste cnezatele lui
&oan i Harca si $oie$odatele lui /eneslau si ?ito$oi.;on!uctura a %ost %a$orabila,un rol 1otarator a$and
Fn"aria prin politica sa#
aducerea .rdinului ;a$alerilor ,eutoni in ,ara -arsei,ce se e)tind peste ;arpati
e)pansiunea un"urilor in /e$erin,o parte din .ltenia a$and stapani pe Asanesti
1BJ01BGIe$olutie a politicii e)terne spre Fn"aria
Fn alt punct important a %ost in$azia tatara,tatarii a$and centre de putere pe >ol"a(-atie Aan* dar si in
Mordul Dobro"ei(Mo"ai*.Disparitia banilor ma"1iari de /e$erin in a doua !umatate a sec.7&&& do$edeste ca
tatarii au stapanit pro$inciile de la sud de ;arpati.
. premiza %a$orabila in constituirea ,arii 'omanesti a %ost moartea lui Mo"ai precum si anar1ia
instaurata in Fn"aria dupa moartea lui -ela &> ce sa accentuat in timpul lui ?XszlY &>(?adislau ;umanul
1BIB1BT0*.5e $remea re"elui ?adislau ;umanul are loc o prima tentati$a de intemeiere a ,arii
'omanesti.?ito$oi pro%ita de criza din Fn"aria si se rascoala impotri$a un"urilor.'e"ele trimite o
e)peditie armata impotri$a lui ?ito$oi in urma careia e n%rnt :i cade n lupt.Hratele lui ?ito$oi,-arbat
este luat prizonier si apoi rascumparat cu o mare suma,ce do$edeste o buna dez$oltare economica la sud
de ;arpatii =eridionali. AndrXsD0ndre(Andrei &&&*(1BT01J01*,ultimul arpadian a incercat sa stopeze
anar1ia din Fn"aria.Acesta con$oaca con"re"atia din 1BT1 la care participa si romanii si cu aceasta ocazie
nobilul F"rQnus isi recapata mosiile din Ha"aras pe cale le"iuita.&n 1J01 $ine la tron ;arol 'obert din
dinastia An!ou de ori"ine %ranceza,cu spri!inul papei.Fn"aria era impartita in tabere nobiliare si a urmat un
razboi ci$il de durata(BG de ani*.'azboiul ci$il din Fn"aria a %ost conditia %a$orabile pentru -asarab
&(1J101J5B* sa uni%ice cnezatele si $oie$odatele la sud de ;arpati./e mai lua in considerare si ima"inea
poziti$a ce %usese creata in randul unor nobili ma"1iari.,ara 'omaneasca sa %ormat din initiati$a
conducatorilor %eudali romanesti,bene%iciind de doua premize importante#stapanirea tatareasca din sudul
-asarabieiM Dobro"ei si criza din Fn"aria.'ecunoasterea ,arii 'omanesti a %ost cons%iintita in urma
$ictoriei lui -asarab & de la 5osada(T1B no$.1JJ0*
1.)-aporturile lui Carol -o)ert cu Basara) !
6
;arol 'obert era implicat intrun razboi ci$il si nu sa pus problema unei suzeranitati ma"1iare asupra lui
-asarab &.Dupa ce insa ;arol a %ost recunoscut ca sin"ur stapanitor de toti,sa pus din nou problema
relatiilor cu Fn"aria.Documentele ne prezinta realitatea.&ntrun document din 1JBG,-asarab este numit
U$oie$odul nostru transalpin ceea ce inseamna ca relatiile cu Fn"aria erau bune si ca re"ele trebuia sa
recunoasca realitatile politice de la sud de ;arpatii =eridionali.Aceasi situatie este intalnita in
1JBI,cand,intro scrisoare a papei &oan 77&& catre Unobilul barbat -asarab,$oie$odul transalpin prin care
il lauda pentru zelul ce il depune in Ustapanirea necredinciosilor si il roa"a sa primeasca cu cinste pe
calu"arii ce $in sa %aca cercetari in acele re"iuni.Dupa 1JBI relatiile dintre cei ;arol si -asarab se racesc
si se $a a!un"e la un con%lict armat.;auza reiese din ;ronica 5ictata de la >iena si anume ca re"ele
Fn"ariei Udupa s%atul $oie$odului ,oma(,oma /zScsSnQi 1JB11JGB* si al lui Dionisie,%iul lui Micolae s
a dus in Utara $oie$odului $la1ilor -asarab...ca sa alun"e din tara aceasta pe -asarab sau cel putin sa dea
uneia din s%atuitorii sai.&n aceste conditii,re"ele Fn"ariei porneste in %runtea unei armate intro campanie
impotri$a lui -asarab &..cup -anatul de /e$erin(pe care il $a primi Dionisie* i nainteaz prin .ltenia,
pustiit n prealabil de ctre -asarab,Ar"e .Datorit acestei strate"ii de aprare,n rndurile armatei
in$adatoare se instaleaz %oametea nc de la intrarea n ara 'omneasc.5e drum, ;arol 'obert
prime te o solie din partea domnitorului romncare i aduce o propunere de pace..%erta de pace %cut de
-asarab & este re%uzat de ctre re"e,de i i se promitea plata a I.000 de mrci de ar"int ca
desp"ubire,cedarea cet ii /e$erinului i trimiterea unui %iu la curtea un"ar ca "aran ie, 2numai $
ntoarce i n pace i $ %eri i de prime!dii, c de $e i $eni mai ncoace, nu $e i scpa de dnsele2.;arol
'obert rspunde cu aro"an c -asarab este pstorul tuturor oilor sale i c l $a scoate de barb din
$izuina lui. +n cele din urm, armata ma"1iar a!un"e la ;urtea de Ar"e , pe care o "sesc pustie i o
incendiaz.-atalia decisi$a sa dat la 5osada((T1B no$.1JJ0*,ntro $ale n"ust i prpstioas,unde
armata ma"1iara a su%erit o n%rn"ere umilitoare.>ictoria lui -asarab & de la 5osada a cons%iintit
recunoasterea ,arii 'omanesti.5ana la moartea lui,;arol 'obert(1JGB* nu a mai a$ut relatii con%lictuale cu
-asarab.
11),remisele intemeierii #oldovei
&n sec 7&&&,teritoriul =oldo$ei,mai ales partea nordica a %ost stapanit de cnezatul Aaliciului.5artea de sud
a %ost stapanaita in mod cert de catre ca$alerii teutoni.&n 1BG1 tatarii na$alesc in teritoriul dintre ;arpati si
5rut.0)ista putine in%ormatii le"ate de =oldo$a in aceasta perioada,ele aparand abia in 1JB01JG0.&n 1JG0
moare cneazul Daniil,lasand Aaliciul in $izorul lituanienilor,tatarilor,polonezilor si un"urilor.;asti" insa
au a$ut polonezii si un"urii,ce au ocupat Aaliciul.&n 1JGG ?udo$ic planuieste o e)peditie impotri$a
tatarilor,re"ele a%landuse in persoana in ,ransil$ania pentru a inabusi o rascoala a sasilor.Au loc doua
campanii la est de ;arpatii .rientali(1JG5,1JGT* in urma careia tatarii sunt in$insi.&n aceste conditii apare
si maramuresanul Dra"os.0ste intemeiata o marca de aparare,$asala Fn"ariei./copul acesteia era de a
asi"ura apararea impotri$a tatarilor si controlul drumului comercial de la 0st de ;arpati.Au urmat la tron
/as si -alc ce au dus politica de $asalitate %ata de re"ele Fn"ariei.Acest lucru na %ost a"reata de catre
localnici care se re$olta.&n aceste conditii apare -o"dan.-o"dan,ori"inar din =aramures(;u1ea sau
;u1nea* a %ost atestat documentar in 1JGBD1JGJ %iind un %ost $oie$od.>arsta nu se stie dar cert este ca a
%ost raz$ratit impotri$a nobilimii ma"1iare.-o"dan pro%ita ca o parte a romanilor sunt plecati in razboi si
le ocupa mosiile.Acest %apt demonstreaza ca in =aramures erau doua tabere#cnezii romani supusi re"elui
Fn"ariei si cnezii romani care erau impotri$a re"elui.A%landuse in con%lict inca din 1JGJ,-o"dan
nemaiputanduse mentine in =aramures,trece muntii,in =oldo$a.Acesta reuseste prin lupta sa alun"e pe
-alc si pe %ii acestuia,%apt ce atra"e mai mult ostilitatea re"elui Fn"ariei si sa or"anizeze e)peditii
impotri$a lui -o"dan.-o"dan reuseste cu spri!in de la tatari si lituanieni sa in$in"a armata
re"ala(lituanienii si tatarii erau ad$ersari Fn"ariei* iar pe B %ebr.1J65 re"ele Fn"ariei emite un document
prin care erau con%iscate mosiile lui -o"dan dar il recunostea conducator al =oldo$ei.5ractic,acest
document reprezinta do$ada nasterii statului moldo$enesc.
I
12)-aporturile Tarii -omanesti si al #oldovei cu /ngaria in a doua 0umatate a sec.!'
Tara Romaneasca
Dupa cum stim,$ictoria de la 5osada a cons%iintit recunoasterea ,arii 'omanesti.5ana la moartea lui,;arol
'obert(1JGB* nu a mai a$ut relatii con%lictuale cu -asarab.'eluarea relatiilor cu Fn"aria a a$ut loc dupa
moartea lui ;arol 'obert si a a$ut un caracter de e"alitate.
Nicolae Alexandru(1352-1364* a continuat cu succes politica lui -asarab &.. cronica ma"1iara sustine ca
in 1JGJ Micolae Ale)andru a nc1eiat un acord de supunere cu re"ele ?udo$ic.&n realitate este $orba de
reluarea rela iilor diplomatice ntre cele dou state precum i purtarea unor discu ii cu pri$ire la campania
mpotri$a ttarilor.Abia mai tarziu cnd de$in si"ure semnele unor mbunt iri a rela iilor ntre cele dou
pr i,Micolae Ale)andru apare n actele ma"1iare ca supus autorit ii coroanei(U$oie$odul nostru
transalpin* i primitor al unor bene%icii(1J55*.'elatiile se racesc n momentul n care ?udo$ic & cel
=are, ca un su$eran absolut asupra pmntului de peste mun i,d n 1J58 drepturi ne"ustorilor bra o$eni
s treac nestin"1eri i i neta)a i pe teritoriul cuprins ntre -uzu i 5ra1o$a, de la locul unde &alomi a se
$ars n Dunre i pn la $rsarea /iretului,i"norand autoritatea domnitorului.-ra o$enii au cerut si o
"aran ie suplimentar suzeranului ma"1iar c nu $or p i nimic pe teritoriul ,arii 'omanesti.. alta cauza
a racirii relatiilor dintre Fn"aria si ,ara 'omaneasca este le"ata de intemeierea mitropoliei Fn"ro$la1iei
la ;urtea de Ar"es,recunoscuta la ;onstantinopol(1J5T*,punand sta$ila o%ensi$ei catolicismului in partea
central estica a 0uropei,o%ensi$a ce a a$ut ca actor principal pentru acest spatiu 'e"atul Fn"ariei.&n urma
acestor %apte,domnitorul muntean renunta la suzeranitatea re"elui ?udo$ic.
Vladislav I(1364-13! a a$ut o domnie ce a insemnat un pas important in dez$oltarea ,arii
'omanesti.Micolae Ale)andru isi inc1eiase domnia in raporturi incordate cu un"urii ceea ce il determina
pe re"ele Fn"arie sai declare razboi lui >ladisla$.'azboiul a$ea sa cuprinda si pe ruda domnitorului,tarul
/racimir(/tracimir* de la >idin.Armata re"ala il ataca pe tarul /racimir,il in$in"e si ane)eaza partea nord
$estica a -ul"ariei ce o alipeste cu partea timiseana a -anatului de /e$erin si o trans%orma intrun %el de
-anat al -ul"ariei,conducerea %iind atribuita lui DSnes(Dionisie* ?acO%i(1J5T1J6I*.'e"ele Fn"ariei sa
multumit cu acest succes iar in 1J66 stim ca >ladisla$ si ?udo$ic se a%lau in bune relatii./e poate spune
ca a acceptat suzeranitatea ma"1iar,%apt pentru care a primit ca %eude Amla ul,/e$erinul i H"ra ul.&n
1J68 sau 1J6T re"ele Fn"ariei impreuna cu >ladisla$ & respin" un atac indreptat asupra -anatlui
-ul"ariei,de &oan Ale)andru stapanitor al -ul"ariei 'asaritene,in armata lui &oan participand si e%ecti$e
militare turcesti.'aporturile dintre ,ara 'omaneasca si Fn"aria se racesc.;auza a %ost urmatoarea#o
re$olta in -anatul -ul"ariei il determina pe >ladisla$ & sa inter$ina personal in inabusirea rascoalei si
ocupa >idinul cu "andul de al inapoia lui /racimir.'e"ele Fn"ariei inter$ine cu doua armate impotri$a
lui >ladisla$.5rima,condusa personal de re"e readuce sub ascultarea coroanei ma"1iare,>idinul in timp ce
a doua,condusa de $oie$odul ,ransil$aniei,Micolae ?acO%i su%era o in%ran"ere catastro%ala pe rul
&alomi a, n apropiere de ,r"o$i te.A urmat o perioada de relatii pasnice intre domnul ,arii 'omanesti si
re"ele Fn"ariei ca apoi situatia sa se sc1imbe.5rintrun act emis la 16 martie 1JIJ ?udo$ic interzice sa se
mai importe sare din ,ara 'omaneasca./e mai lua in calcul si prezenta unor boieri in Fn"aria ce au aratat
ca domnitorul sar %i aliat cu turcii.,otusi,politica domnitorului roman era una realista#turcii se a%lau in
plina e)pansiune iar primul contact al lui >ladisla$ & cu acestia sa terminat in %a$oarea primului.,otusi
domnitorul sia dat seama de %apt ce insemnau acesti noi na$alitor si,ca sa intampine un nou atac din
partea lui ?udo$ic,a %acut alianta cu turcii./i sub acest domnitor propa"anda catolica a incercat sa casti"e
teren dar %ara succes caci >ladisla$ a dat o atentie deosebita ortodo)ismului creand o epar1ie in .ltenia si
intemeind prima manastire,la >odita.
Radu I(13-13"3!,a urmat aceeasi politica %ata de coroana Fn"ariei ce a duso %ratele sau,>ladisla$
&.'ela iile cu re"alitatea ma"1iar sunt n continuare ncordate,a!un"nduse la con%licte armate.. cronica
italiana U;ronaca ;arrarese aminteste de o e)peditie a re"elui Fn"ariei cu "and de al supune pe
8
'adu,e)peditie ce sa terminat cu esec pentru ?udo$ic.Domnitorul nu a $rut sa recunoasca suzeranitatea
re"elui si a $rut sa mentina independenta statului sau.De aceea,'adu nu a stapanit %eudele de peste munti.
#an I(13"3-13"6!,%iul lui 'adu & si %rate cu =ircea cel -atran,a dus in continuare politica tatalui sau %ata
de Fn"aria.Fn document din 1JT0 aminteste de o e)peditie a lui Dan asupra castelului de la
=i1ald(=e1adia*.5utem banui ca o cauza a con%lictului a %ost dorinta domnitorului de a relua posesiunile
de dincolo de munti.
$oldova
Dupa cum stim Dra"os si urmasii sai,/as si -alc au acceptat suzeranitatea re"elui Fn"ariei.&n%luenta
ma"1iara in spatiul dintre ;arpati si 5rut a a$ut doua urmari#prezenta coloniilor ma"1iare in spatiul
/iretului(cean"ai* si politica domnitorilor moldo$eni %ata de Fn"aria.-o"dan & il alun"a pe -alc si preia
tronul sc1imband orientarea politica e)terna,%iind in con%lict cu re"ele Fn"ariei,reusind sa il in$in"a pe
?udo$ic.5e B %ebr.1J65 re"ele Fn"ariei emite un document prin care il recunostea conducator al
=oldo$ei.5ractic,acest document reprezinta do$ada nasterii statului moldo$enesc.
%atcu(1365&136 '133&135! urmeaza la tron lui -o"dan &.&n 1JIB,re"ele ?udo$ic al Fn"ariei de$ine si
re"e al 5oloniei asa incat =oldo$a se $ede cuprinsa din doua parti de aceeasi %orta.&ntrea"a politica a lui
?atcu a %ost de ordin intern caci lipsesc documente care sa ne prezinte care au %ost relatiile sale cu
$ecinii./pri!initor al catolicismului,in timpul domniei sale este in%iintata o episcopie catolica la /iret unde
siau des%asurat acti$itatea Micolae de =elasO i 5aul de /c1Neidnitz.Ace tia reu esc sl con$erteasc
pe ?a cu la catolicism.?a T martie 1JI1,Andrei este 1irotonisit 0piscop de /iret de ctre Ar1iepiscopul de
;raco$ia i instalat apoi n scaun,dup ce ?a cu, o sum de boieri i o parte a poporului trecuser n mod
solemn la biserica catolic. ?a J septembrie 1JI1, 5apa Eri"ore 7& nume te i un episcop de
=ilco$,acest post %iind $acant de ce$a timp unde sia des%asurat acti$itatea Micolae de -uda.
(etru I(133&135'13)1!,primul musatin,a %ost initial $asal al Fn"ariei.Do$ada o constituie %aptul ca
5etru bate moneda proprie ce a$eau pe re$ers crinii an"elini.Dupa moartea lui ?udo$ic(1J8B*,optiunile
politice ale lui 5etru & se sc1imba,de$enind $asal al 5oloniei printrun act oma"ial %cut la ?io$(1J8I* si
le"and alianta si cu ,ara 'omaneasca.
Roman I(13)1 ' 13)4! continua politica inaintasului sau %iind in relatii bune cu 5olonia,si isi ia titulatura
de 2=arele i sin"ur stpnitor, din mila lui Dumnezeu domn, &o 'oman $oie$od stpnind ara
=oldo$ei de la munte, pn la =area cea =are2,do$ada ca procesul de uni%icare al cnezatelor de pe
teritoriul =oldo$ei era nc1eiat.
*te+an I(13)4-13))!obtine tronul cu spri!in de la re"ele 5oloniei cu care era si inrudit prin casatoria lui
/te%an cu o ruda a re"elui polon.A %ost $asal re"elui 5oloniei,promitandui a!utor impotri$a oricarui
dusman al lui >ladisla$ Ca"ello.'elatia de alianta si de rudenie nu era $azuta cu oc1i buni de catre Fn"aria
ce se $edea amenintaa,in caz de con%lict,dinspre doua parti./e mai lua in considerare %aptul ca re"ele
Fn"ariei,/i"ismund de ?u)embur"(1J8I 1GJI* a$ea preten ii de suzeranitate asupra =oldo$ei.+n aceste
condi ii,/i"ismund or"anizeaz o e)pedi ie mpotri$a lui te%an & =u at, i trecnd mun ii asediaz
cetatea Meam ului,dar %r a o putea cuceri.&n timpul retra"erii armata re"ala a %ost atacata si zdrobita la
Aindau(E1indaoani* in !ud.Meamt./pre s%arsitul domniei nu se mai poate preciza de o stare incordata intre
Fn"aria si =oldo$a.Acest %apt reiese din participarea unui dre"ator moldo$ean la scaunul de !udecata al
nobililor din /olnocul &n%erior(BB mai 1JT8*.
13)-elatiile internationale ale Tarii -omanesti in timpul lui #ircea cel Batran
=ircea cel -trn(1J861G18* ramane o personalitate istorica cu o acti$itate interna si e)terna ce a a$ut un
succes apreciat de contemporanii sai dar si in zilele noastre.&storicul "erman ?euncla$ius il caracterizeaza
ca %iind principe ntre cre tini cel mai $iteaz i cel mai a"er.&n politica sa e)terna a urmat doua
directii#relatia cu 5olonia si Fn"aria,principalele %orte din spatiul centralestic al 0uropei si cea cu
&mperiul .toman,stat ce se a%la intro continua e)pansiune.5olitica e)terna a lui =ircea a %ost dominata de
T
un %apt capital#e)pansiunea turcilor in sudestul 0uropei.,oate razboaiele duse de =ircea sau %acut numai
cu turcii,nu cu un"urii,moldo$enii sau polonezii.
. prima actiune pe plan e)tern are loc in 1J88,n timpul con%lictului dintre armatele otomane ale lui Ali
bei i cele cre tine ale arului i man i ale despotului &$anco,=ircea trimite trupe muntene care ocup
unele cet i dobro"ene,ns ac iunea acestora este respins de ctre otomani.+ns,dup retra"erea
armatelor otomane,=ircea reu e te s cucereasc toat Dobro"ea, cu cetatea /ilistrei.Apoi,cronicarul
/uOrulla1 aminteste ca la @osso$opol!e a participat,de partea sarbilor,un corp de oaste trimis de catre
=ircea,in%ormatie intalnita si la /eadeddin si ?euncla$ius.
&n 1J8T,=ircea isi orienteaza politica e)terna spre est si in acest %el inc1eie,prin intermediul lui 5etru & al
=oldo$ei,un tratat de alianta cu 5olonia la 'adom(10 dec.1J8T* urmand sa se racti%ice la ?ublin(B0
ian.1JT0*.;auza inc1eierii aliantei cu 5olonia o constituie politica dusa de inaintasii sai %ata de coroana
ma"1iara.Deci,Ca"ello si =ircea se an"a!au sa se a!ute reciproc in %ata re"elui Fn"ariei precum si
impotri$a altor ad$ersari.Aceasta alianta produce e%ecte imediate./i"ismund de ?u)embur" se $edea
amenintat atat dinspre 5olonia cat si dinspre ,ara 'omaneasca si a cautat o apropiere %ata de domnul
muntean./a luat in considerare %aptul ca,intro e$entuala con%runtare cu turcii,polonezii erau prea
departati si ca o alianta cu Fn"aria ar %i mai utila.
;on%orm unor cronici turcesti se crede ca turcii ar %i %acut o e)peditie de !a% la nord de Dunare,%apt ce la
determinat pe =ircea sa par!oleasca malul drept al Dunarii.;ert este ca ostilitatiile trebuiau sa izbucneasca
si ca moti$ul real il constituiau Dobro"ea si /ilistra.Dupa cucerirea -ul"ariei,-aiazid & Hul"erul
or"anieaza o e)peditie impotri$a ,arii 'omanesti(apro). G0.000 de solda i, dupa unii autori*./unt cucerite
/ilistra si ,urnu,turcii a$and ca tinta resedinta domnitorului de la Ar"es.-atalia se da la 'o$ine(10
oct.1JTG* si se inc1eie cu $ictoria lui =ircea.,otusi este o $ictorie a la 5Qrr1us,caci,dupa inca o lupta data
lan"a Ar"es,dupa cum spun iz$oarele turcesti,=ircea se retra"e in ,ransil$ania,tronul ,arii 'omanesti
%iind ocupat de >lad & Fzurpatorul.De $oie,de ne$oie,/i"ismund de ?u)embur" il recunoaste
domn,blamndui politica sa prootoman.
&n aceste conditii =ircea si /i"ismund inc1eie un tratat de alianta la -raso$(I martie 1JT5*,in conditii de
per%ecta e"alitate.,ratatul a$ea urmatoarele pre$ederi#
spri!in reciproc in lupta contra turcilor
trecerea armatelor re"ale era libera
pro$iziile $or %i platite cu bani "ata
orasele cucerite $or primi "arnizoana %ormata din trupe ma"1iare si muntene
Au e)istat tentati$e de alun"are a lui >lad Fzurpatorul.Ast%el,e)pedi ia lui te%an(&st$an* de ?ozoncs din
mai 1JT5,relatat i n cronica lui ,1urocz se soldeaz cu un dezastru militar.. a doua e)peditie,condusa
de /i"ismund de ?u)embur",probabil secondat si de =ircea a dus la cucerirea cetatii ,urnu.Acest succes
nu a putut %ii e)ploatat indeplin caci >lad nu a putut %ii alun"at,acesta atacand armata ma"1iara in
momentul retra"erii dinspre ,urnu,in munti.5e tot parcursul anului urmtor,1JT6,luptele pentru nlturarea
lui >lad,spri!init de turci,continu,%iind ntrerupte doar de participarea re"elui mpreun cu $asalii
si,printre care i =ircea cel -trn, la cruciada de la Micopole.&n proiectul de cruciada mai aderase
&mperiul -izantin,>enetia,contin"ente de %rancezi,bur"unzi,en"lezi,"ermani la care se mai adau"au
e%ecti$ele militare transil$anene.>idinul si 'a1o$a %usesera cucerite %ara "reutate iar cetatea Micopole a
%ost supusa unui asediu.&nsa,in con%runtarea des%asurata in camp desc1is,pe B8 sept.1JT6,cruciatii au
su%erit o in%ran"ere se$era.,otusi in%ran"erea de la Micopole nu a insemnat abandonarea luptei impotri$a
turcilor.+n octombrie 1JT6,o alt e)pedi ie militar condus de $oie$odul ,ransil$aniei,/tibor de
/tiboricz(1JT51G0161G101G1G* duce capturarea lui >lad,ast%el nct ianuarie 1JTI l "se te pe tron pe
=ircea cel -trn.
5articiparea lui =ircea la Micopole trebuia sa atra"a o replica a lui -aiazid.Aceasta a $enit in 1JTI cand o
armata turceasca trece Dunarea dar %u in$insa de =ircea.. alta $ictorie a domnitorului ,arii 'omanesti a
%ost in 1G00 cand,o armata turceasca ce $enea dupa o e)peditie de prada din Fn"aria,%u atacata de trupe
muntene.
10
'e"ele /i"ismund de ?u)embur" sa implicat n probelemele politice europene i dup 1G00 sa abtut de
la scopul cruciadei antiotomane.&nteresul pentru alte coroane,ca cele ale -oemiei, ale &mperiului 'omano
Eerman, sau pentru problemele -isericii i lupta conrtra ereziilor, au captat aten ia re"elui ma"1iar i
doar momentele de criz n rela iile cu turcii lau readus pe re"e la "rani a sudic a re"atului.+n 1G01
1G0J re"ele sa con%runtat cu o "ra$ criz intern,datorit rebeliunii unei partide nobiliare care ia
contestat autoritatea.+n aceste condi ii, ale rebeliunii nobiliare din Fn"aria i a scderii autorit ii re"elui
/i"ismund de ?u)embur", =ircea cel -trn a nc1eiat n secret un nou tratat cu re"ele polon. De i n
1G06 =ircea a con%irmat oma"iul cu ocazia ntlnirii cu re"ele ma"1iar la ,ismana,curnd =ircea a
declinat aceast rela ie de $asalitate,ncura!at desi"ur de e$olu iile interna ionale %a$orabile.+nrut irea
rela iilor dintre re"ele ma"1iar i domnul romn este do$edit de %aptul c dup 1G0I banatul de /e$erin
era dat spre administrare unui demnitar ma"1iar,deci a %ost luat de la =ircea.+n timpul n care trupe
romne ti erau n sudul Dunrii pentru al a!uta pe acesta s ocupe tronul, =ircea sa con%runtat cu
presiunea militar i politic a lui /i"ismund. +n aceste condi ii a nc1eiat n 1G10 un nou tratat cu re"ele
5oloniei. Acordul era %ormulat mpotri$a inamicului comun, re"ele ma"1iar, i marc1eaz independen a
aboslut a lui =ircea cel -trn n anii respecti$i.+nc1eierea tratatului de la ?ublin n 1G1B ntre re"ele
ma"1iar i cel polon a marcat s%r itul epocii de independen a lui =ircea, care a %ost trdat de aliatul
polon.Acordul ma"1iaropolon pre$edea,printre altele, delimitarea s%erelor de in%luen . ara 'omneasc
a rmas n s%era de in%luen a lui /i"ismund.'ecunoa terea suzeranit ii de ctre =ircea este do$edit de
primirea cet ii -ran la scurt timp dup n ele"erile polonoma"1iare i de con%irmarea pri$ile"iilor
comerciale ale bra o$enilor
&n 1G0B,la AnOara,sultanul -aiazid su%era o in%ran"ere se$era din partea lui ,imur ?enO.>ictoria tatarilor
a$ea sa sc1imbe situatia politica din sudestul 0uropei./e iscase un razboi ci$il intre urmasii lui -aiazid
& ,/uleiman,=usa,=usta%a,=a1omed.=ircea inter$ine in acest con%lict pentru asi pastra si spori
posesiunea sa transdanubiana.&l spri!ina cu armata pe =usa care reuseste sa a!un"e sultan in 1G11 dupa
$ictoria de la ;osmedion impotri$a lui /uleiman.5entru o $reme politica lui =ircea biruise caci in
1G1J,=a1omed il in$in"e pe =usa la ;iamurli,lan"a /o%ia si e incoronat ca sultan la Adrianopol.Dupa
moartea lui =usa,=ircea continua sa inter$ina,sustinandul pe =usta%a,dar acesta $a %i in$ins in 1G16 si
silit sa se re%u"ieze la /alonic unde a %ost inc1is./pri!inul pe care =ircea la acordat ad$ersarilor in
razboiul ci$il la determinat pe sultan sa atace ,ara 'omaneasca in 1G1I.Eiur"iu si ,urnu au %ost cucerite
iar Dobro"ea ocupata in intre"ime.&n aceste conditii,%iind amenintat cu razboi atat dinspre est dar si
dinspre sud,=ircea $a accepta sa inc1eie o pace cu turcii si sa plateasca anual tribut in sc1imbul
independentei./e an"a!a sa isi trimita un %iu drept "aran ie,%iind primul domnitor ce $a aplica acest obicei.
=ircea cel -trn a ncetat din $ia la J1 ianuarie 1G18, %iind nmormntat la ctitoria sa de la
;ozia.=ircea a domnit peste ,ara 'omaneasca timp de JB de ani. 5e plan intern, domnitorul sa do$edit
un bun "ospodar, prin msurile economice n elepte pe care lea luat, i un ade$rat cre tin, lsnd n
urma sa mai multe lca e de cult. 5e ln" succesele militare, =ircea a %ost un strlucit diplomat, att n
rela iile cu Fn"aria i 5olonia, ct i cu &mperiul .toman, cruia ia determinat o bun bucat de timp
situa ia intern
14)'lad Tepes-intre !mperiul Otoman si -egatul #ag1iar.
>lad ,epes ramane o %i"ura contro$ersata in istoria romanilor.>lad ,epes intrade$ar a %ost un $oie$od
crud,care sia !usti%icat pe deplin porecla.Dar pedepsele pe care le aplica el ci a$eau intotdeauna o ratiune
de stat.0le ser$eau drept pentru e)emplu pentru pretendentii de tron,pentru cei care %aceau nele"iuri dar si
pentru dusmanii din a%ara ca sa se stie ca in tara este o $ointa puternica.&ntrea"a politica e)terna a lui
,epes sa des%asurat intre e$enimentele din Fn"aria si cele din &mperiul .toman.
A domnit in trei randuri(1GG8,1G561G6B,1GI6*.5rima oara a obtinut tronul sus inut de un corp de
ca$alerie turceasc i de un contin"ent de trupe mprumutate lui de pa a =usta%a Aassan.Dar,dou luni
mai trziu,a %ost n%rnt de >ladisla$ al &&lea ce sa intors in tara dupa ce luase parte la lupta de la
@osso$opol!e.
11
>lad ,epes sia inceput domnia a doua sub semnul dublei suzeranitati#in septembrie con%irma innorea
le"amantului de credinta %ata de ?adislau 5ostumul,re"ele Fn"ariei dar accepta sa se inc1ine turcilor si sa
le plateasca tribut.,otusi >lad in%aptuieste si un "est de independenta cu urmari insemnate in istoria
romanilor.&n prima$ara lui 1G5I il a!uta pe $arul sau /te%an sa ocupe tronul =oldo$ei./uccesul inre"istrat
in =oldo$a,la indemnat pe >lad ,epes sa se orienteze spre o alta actiune,in ,ransil$ania. /e stie ca in
timpul con%lictelor interne,in sudul ,ransil$aniei se re%u"iau di$ersi pretendenti la tron.&nitial,>lad ,epes
inc1eiase acorduri comerciale cu sasii din /ibiu si -raso$,dar acestia leau incalcat,prin adapostirea
di$ersilor pretendenti domnesti.Drept raspuns >lad ,epes a luat masuri comerciale protectioniste si a
intrat in mai multe randuri cu armata in partile sudice ale ,ransil$aniei,pro%itand si de %aptul ca in Fn"aria
era de!a instalata anar1ia dupa moartea lui &ancu de Aunedoara.>enirea la tornul Fn"ariei a lui =atia
;or$in(1G58* a dus la stoparea acestei anar1ii,domnia sa de JB de anii %iind cea mai stralucita din istoria
Fn"ariei.,anarul re"e a incercat sa a!un"a la o intele"ere cu domnitorul muntean prin solul -enedict de
-oit1or,dar aceasta nu a a$ut e%ectul scontat caci ,epes a continuat represaliile impotri$a sasilor din sudul
,ransil$aniei.'e"ele Fn"ariei a incercat si calea armelor,sustinand pe Dan,%iul lui >ladisla$ &&,sal
detroneze pe >lad ,epes,dar aceasta incercare sa soldat cu esec.Domnitorul muntean a trecut la represalii
intrand cu armatele in ,ara -arsei(mai 1G60*.A doua actiune de mare a$en"ura a %ost incursiunile in
Amlas si Ha"aras,des%asurate in $ara lui 1G60,incursiuni ce a a$ut ca scop aducerea celor doua tinuturi sub
ascultare./a a!uns apoi la o intele"ere cu sasii pentru asi asi"ura spatele si asi crea aliati care sa il
spri!ine in $iitoarele con%runtari cu turcii.&n conte)tul proiectului de cruciada lansat de 5ap i n care
re"ele Fn"ariei, =atia ;or$in, ar %i urmat s !oace rolul principal ( acesta c1iar prime te de la 5ap suma
de G0.000 "albeni, su%icient pentru a ec1ipa 1B.000 de oameni i 10 na$e de rzboi dar banii $or %ii
c1eltuiti in alte scopuri*. +n acest conte)t politic,>lad epe nc1eie o alian cu =atei ;or$in,probabil la
nceputul lui 1G60 ca apoi sa de!oace un plan al turcilor de al captura pe domnitor si apoi sa atace cetatile
de la Dunare in iarna lui 1G611G6B. . ntins re"iune, de la .bluci a la Mo$oe /elo i de la $rsarea
Dunrii n =area Mea"r pn la 'a1o$a, a %ost de$astat. =ai mult, cetatea Micopole %iind ocupat prin
$icle u", peste B0.000 de turci au pierit sub armele $ala1ilor, numrul celor uci i %iind indicat de nsu i
>lad epe ntro scrisoare adresat lui =atei ;or$in. ,ot n aceast scrisoare, e)pediat din Eiur"iu la 11
%ebruarie 1G6B, >lad i solicita n mod insistent spri!in re"elui un"ar. De i la asi"urat la G martie 1G6B c
i $a $eni n a!utor, =atei ;or$in a prsit -uda abia la s%r itul lui au"ust, cnd campania otoman era
de!a nc1eiat.+n ceea cel pri$e te pe =a1omed al &&lea, acesta, surprins de actiunile lui epe , i $a
pre"ti un rspuns pe msur.&n $ara lui 1G6B,=a1omed && ataca ,ara 'omaneasca cu armata terestre in
timp ce %lota lo$ea ;1ilia.'amane memorabil atacul de noapte de la ,ar"o$iste,>lad a$and ca model
atacul de la @osso$opol!e(1J8T* cand un soldat sarb la ucis pe sultanul =urad &.-oierimea a %ost de
partea lui initial si apoi la parasit din ideea ca la turci se a%la 'adu cel Hrumos si un pretendent la tron
insemna e$itarea trans%ormarii tarii in pasalacD+n aceste condi ii, prsit de cea mai mare parte a boierilor,
dar a$nd nc o oaste destul de numeroas cu care se pare c n !urul datei de 8 septembrie ar %i dobndit
c1iar o ultim $ictorie asupra ad$ersarilor si, n octombrie 1G6B epe trece n ,ransil$ania pentru a se
ntlni cu aliatul su =atei ;or$in(pe toata durata razboiului a stat in sudul ,ransil$aniei pentru a apara
"ranitele de un e$entual atac turcesc*.,otusi intalnirea cu =atia la surprins pe domnitor caci re"ele a dat
ordin sa %ie arestat.=oti$ele nu se cunosc,se crede ca ar %i %ost o scrisoare de pace pe care ,epes ar %i
trimiso sultanului.>lad a %ost inc1is la >ise"rad $reme de 1B ani ca apoi sa %ie eliberat.>lad ,epes a
ramas %idel con$in"erilor sale antiotomane si a participat cu armata lui =atia ;or$in in luptele din -osnia.
&n iulie 1GI6,>lad ,epes se a%la in ,ransil$ania,si, impreuna cu /te%an -at1orQ urma sa intre in =oldo$a
pentru al spri!ini pe /te%an cel =are in razboiul pe care il ducea cu insusi sultanul =e1met &&.Armata
transil$aneana a intrat in =oldo$a,dar dupa batalia de la 'azboieni,si a contribuit in alun"area turcilor din
tara.&n toamna aceluiasi an,armatele lui -at1orQ si ale lui /te%an au intrat in ,ara 'omaneasca si lau
sc1imbat pe ?aiota -asarab cu >lad ,epes.Din ne%ericire,a stapanit tronul pentru o scurta $reme caci
?aiota -asarab,cu spri!in turcesc,a trecut Dunarea.>lad ,epes nu a$ea decat B00 de moldo$eni pe care
/te%an cel =are ii lasase ca "arda personala a domnitorului.&n urma luptei ce a a$ut loc,>lad ,epes a %ost
in$ins si ucis.
1B
1")!ancu de 2unedoara si cruciada tar3ie
&ancu de Aunedoara ramane un e)ponent important in proiectele de cruciada tarzie meritele sale %iind
apreciate de contemporanii sai. 5e piatra sa %unerar st nscris 2sa stins lumina lumii2. ;a oma"iu papa
;ali)t al &&&lea elo"iaz $ictoria ob inut de &oan de Aunedoara ca %iind 2cel mai %ericit moment al $ie ii
sale2.A!un"e $oie$od al ,ransil$aniei in 1GG1 in conte)tul in care turcii se a%lau in plina o%ensi$a iar
Fn"aria se a%la in con%lict cu Hrederic &&& de Aabsbur" (1GG01GTJ* si cu aliatul acestuia Can CisOra liderul
1usittilor din -oemia.Ast%el,el a reu it s imprime Fn"ariei o linie politic predominant
antiotoman,celelalte con%licte intrand pe plan secund.Desi a %ost $oie$od,cea mai inalta treapta a ierar1iei
ci$ile si militare o atin"e in 1GG6 cand a!un"e "u$ernator al Fn"ariei.
,imp de 15 ani &ancu nu a %acut altce$a decat sa poarte razboaie cu turcii. +n septembrie 1GG1 inter$ine n
teatrul de lupt din /erbia, pe principiul c o aprare bun mpotri$a turcilor se putea %ace doar prin
o%ensi$. Armata lui &ancu iese deplin $ictorioas ln" /emendria, dar n lupt moare %ratele lui,
&oan.'entors n 9ar, &ancu este primit cu laude, iar %aima lui spore:te. +n prim$ara lui 1GGB turcii
ntreprind o campanie mpotri$a ,ransil$aniei condusa de =ezidbei.. prima ciocnire are la /antimbru
unde trupele lui &ancu su%er o n%rn"ere. ?a BB martie are loc lupta, n apropiere de /ibiu unde turcii sunt
in$insi doar cte$a cete turce:ti reu:esc s se retra" pe la ,urnu 'o:u, dar sunt urmrite mai departe de
-asarab, %iul lui Dan. 5e urmele lor a $enit :i &ancu cu armata sa :i la instalat pe -asarab domn n <ara
'omneasc. /uccesul lui &ancu a$u drept urmare o :i mai mare reac9ie din partea turcilor. 5reocupat de
pierderea in%luen9ei n <ara 'omneasc :i dorind sl rzbune pe =ezidbei, sultanul trimite o armat in
%runte cu beilerbeiul 'umeliei,/e1abeddin.,urcii trec Dunrea pe la Micopole. -asarab nu le poate rezista
sin"ur :i se retra"e spre mun9i, a:teptnd a!utoare din ,ransil$ania. +ntre timp turcii se rspndesc prin 9ar
n e)pedi9ii de prad. Atunci &ancu trece cu armata sa mun9ii :i pe data de B septembrie 1GGB atac pe turci
pe $alea &alomi9ei unde casti"a o noua $ictorie.Hidel concep9iei militare con%orm creia atacul este cea mai
bun aprare, &ancu trece Dunrea n noiembriedecembrie, mpr:tie pe turci la >idin :i se rentoarce
$ictorios prin /erbia. >ictoria lui &ancu de pe &alomi9a a pro$ocat o reac9ie de admira9ie n toat 0uropa.?a
apelul 5apei, europenii pornesc o puternic o%ensi$ diplomatic pentru un rzboi mai mare mpotri$a
turcilor, cu scopul de ai scoate de%initi$ din 0uropa.Fn"aria era considerata cea mai mare sus9intoare ale
campaniei antiotomane.&n acest conte)t are loc marea e)peditie din 1GGJ in urma careia armata lui &ancu a
a!uns pana in =untii -alcani.Aceste succese sau rspndit n tot occidentul. ,urcii su%eriser o "rea
n%rn"ere, cum nu mai a$usese loc niciodat de la $enirea lor n 0uropa. Huseser ne$oi9i s prseasc
/erbia :i $estul -ul"ariei, iar acum ncercau s:i repozi9ioneze armatele pentru a:i apra imperiul. Haima
lui &ancu sa rspndit n toat 0uropa, ca :i n rndurile inamicului. .ccidentul credea c momentul este
cel mai potri$it pentru ai scoate pe turci din 0uropa.+n urma entuziasmului pro$ocat de succesul
campaniei din 1GGJ, de!a n una aprilie 1GGG n Dieta un"ar se 1otr:te or"anizarea unei noi campanii
antiotomane. Frmeaz ns o perioad n care >ladisla$ duce pe deo parte tratati$e de pace cu turcii, pe
de alt parte %ace pre"tiri de rzboi. 5uterile occidentale pro%it de aceast con!unctur :i prin acti$itatea
diplomatic intens, se an"a!eaz cu promisiuni de a!utor n spri!inul campaniei, n speran9a de a acapara
noi posesiuni n -alcani. +ntre"ul a!utor militar sa concretizat n doar cte$a "alere $ene9iene, bur"unde :i
ra"uzane, care au plecat spre ;onstantinopole n $ara lui 1GGG. +ntre timp, &ancu sa pre"tit de rzboi :i a
depus demersuri pe ln" 9rile romne pentru un a!utor armat. +n iulie, pe cnd >ladisla$ era la /e"1edin
n pre"tire de rzboi, sosesc solii sultanului care o%er pacea n condi9ii %oarte a$anta!oase. >ladisla$
decide s semneze pacea, n ciuda opozi9iei cardinalilor. &ancu de Aunedoara era :i el de acord cu pacea,
dar era tot timpul supus deciziei re"ale.?a presiunile occidentului :i n special ale papei, >ladisla$ se
rz"nde:te :i !ur s continue campania mpotri$a necredincio:ilor, ns ruperea tratatului de la
/e"1edin a$ea s se do$edeasc o mare "re:eal. +n au"ust /erbia semn o pace separat cu turcii,
recptndu:i teritoriile :i cet9ile pierdute n ultimii ani. =i:carea srbilor slbea cu mult %rontul comun
antiotoman. 'zboiul era ns decis, iar pre"tirile de rzboi erau n toi.Din ne%ericire a doua campanie nu
a a$ut rezultatul propus si sa inc1eiat cu dezastrul de la >arna,pe campul de batalie pierzandusi $iata
1J
re"ele Fn"ariei. +n timpul n care re"ele >ladisla$ era plecat la rzboi, n Fn"aria se %ormase o
locotenen9 re"al din patru nobili, care asi"ura conducerea pro$izorie. .dat cu moartea re"elui n
btlie, sa declan:at din nou o lupt apri" pentru putere. 'entors n ,ransil$ania, &ancu de Aunedoara
era cel mai mult preocupat de re%acerea capacit9ii militare. 0l era de prere c luptele interne erau %oarte
duntoare :i c principala "ri! a re"atului trebuia s %ie pericolul de la miazzi. =ica nobilime a nceput
tot mai mult s strn" rndurile n !urul su, izolnd pe marii nobili :i intri"ile lor. ;onsiliul de conducere
a mpr9it 9ara n cte$a re"iuni, %iecare a$nd n %runte un cpitan. Ast%el, &ancu de$ine cpitan al
9inuturilor de la rsrit de ,isa (pe ln" %unc9iile de!a de9inute*. &mediat trece la or"anizarea militar,
calmeaz tulburrile interne din ,ransil$ania :i :i asi"ur spri!inul 9rnimii :i or:enimii pentru %ormarea
armatei. +ntre timp turcii ddeau trcoale 1otarului :i de!a n prim$ara lui 1GG5 apar n prea!ma
-el"radului cu o armat de dimensiuni reduse. &ancu reu:e:te s distru" tabra otoman n ciuda
moralului sczut care persista dup usturtoarea n%rn"ere de la >arna. .ccidentul era :i el preocupat de
riposta turceasc :i pstra %lota n /trmtori :i la ;onstantinopol. +n urma tratati$elor dintre comandantul
%lotei, Zallerand de Za$rin :i &ancu, se pune la cale un plan de atac la Micopole, sus9inut pe ap de %lota
bur"und :i de pe uscat de armata lui &ancu. >lad Dracul particip :i el cu armat, cru9e, 1rane :i G050
de brci. +n prima !umtate a lunii au"ust sosi %lota bur"und la &saccea, precum :i spri!inul lui >lad
Dracul de circa 56.000 de o:teni. &ancu a ntrziat cu cte$a zile, ast%el c trupele romne:ti sus9inute de
%lota apusean au pornit n susul Dunrii,ocupand /ilistra,au ars cetatea ,urtucaia apoi asediar cetatea
Eiur"iului..peratiuni militare au a$ut loc si la Micopole si ,urnu in timp ce 'usciucul sa predat %ara
lupta.,otusi nu sa a!uns la un rezultat "eneral apreciabil. 'entors din campania de la Dunre, &ancu de
Aunedoara a a$ut timpul necesar pentru consolidarea situa9iei interne. +n dieta Fn"ariei de la 1 iunie 1GG6
a %ost recunoscut dreptul la succesiune al lui ?adislau 5ostumul, dar pentru c acesta era minor, se decise
ale"erea unui "u$ernator pro$izoriu pn la mplinirea ma!oratului re"elui. ?a ale"erile din 5 iunie 1GG6,
&ancu de Aunedoara, spri!init de numero:ii nobili mici, a %ost ales n unanimitate "u$ernator al Fn"ariei.
5opularitatea sa, a$erea personal,%aima :i "loria cu care se umpluse n btliile antiotomane, erau
moti$ele principale pentru care &ancu a %ost ales "u$ernator.&nsa acti$itatea lui &ancu in cadrul cruciadei
tarzii nu se opreste aici caci este or"anizata o noua campanie antiotomana.'ezultatul a %ost de%a$orabil
lui &ancu %iind in$ins la la @osso$opol!e (;mpia =ierlei* n !urul zilei de 1G15 octombrie. 5uterea sa
politic era destul de slbit de e:ecul su%erit, mul9i nobili nemai%iind de acord cu politica sa. Doi ani de
pre"tire asidu au %ost irosi9i. +n%rn"erea de la ;mpia =ierlei obli"a pe europeni s sta"neze orice
ac9iune o%ensi$ mpotri$a turcilor :i s se concentreze pe partea de%ensi$. Au urmat ani de tratati$e de
pace n urma crora sa semnat la B0 noiembrie 1G51 un armisti9iu cu turcii pe trei ani (la BT mai 1G5J
turcii a$eau s z"uduie 0uropa cucerind ;onstantinopolul*. +n ianuarie 1G5J &ancu :ia dat demisia din
%unc9ia de "u$ernator pentru a %ace loc restaurrii puterii re"ale n Fn"aria. Moul re"e instalat la umplut
de laude :i de posesiuni, dar pe de alt parte a ncercat, mpreun cu partida marilor nobili, sl nlture de
la putere. +n ultimii ani a ncercat s 9in piept turcilor :i s ntreasc linia Dunrii. ,urcii au rupt
armisti9iul n 1G5G :i au asediat /emendria, dar &ancu a repurtat o nou $ictorie mpotri$a lor la @ruse$ac,
unde ia zdrobit cu des$r:ire. =iza cea mai mare era cetatea -el"radului,c1eia portilor Fn"ariei,pe care
sultanul =o1amed al &&lea se pre"tea intens s o cucereasc.De aceast dat a bene%iciat :i de un spri!in
mai consistent din Apus.Asediul -el"radului a %ost deosebit de puternic.Hlota cruciat a c:ti"at btlia pe
ap de la /alanOemen iar atacul decisi$(B1BJ iul.1G56* a %ost respins cu succes.;oncep9ia strate"ic
modern a lui &ancu la a!utat sl n%rn" pe sultan n ciuda raportului de %or9e de%a$orabil. >ictoria
mpotri$a celui care cucerise ;onstantinopolul a %ost rsuntoare, dar peste bucuria $ictoriei a $enit $estea
mor9ii lui &ancu de Aunedoara.0l a murit la 11 au"ust 1G56, rpus de cium n tabra de la Vemun
1$)-aporturile lui Ste4an cel #are cu turcii
'aporturile lui /te%an cel =are cu turcii au di%erit si pentru o analiza domnia sa $a %i impartita pe
perioade.&ntro prima %aza domnitorul sa a)at pe politica interna si a pastrat relatii bune cu turcii carora le
platea tribut anual(=oldo$a platea tribut sultanului inca de pe $remea lui 5etru Aron*.=oldo$a se a%la sub
1G
re"im de dubla suzeranitate caci /te%an era $asal 5oloniei inca din 1G5T dar si &mperiului .toman.&n
1G6B,;1ilia a %ost atacata de %lota otomana in timp ce pe uscat era asediata de turci,%apt ce demonstreaza
inca odata ca domnitorul era in relatii bune.&n 1G65 ;1ilia $a %ii cucerita de catre /te%an,%iind marul
discordiei dintre =oldo$a si ,ara 'omaneasca.'elatiile cu turcii se racesc urmand sa de"enereze intrun
con%lict armat.;auza[/te%an cel =are intra in ,ara 'omaneasca,pricina clara %iind ;1ilia cu intentia sa il
sc1imbe pe 'adu cel Hrumos,%ratele lui >lad ,epes.;on%lictul incepe prin arderea -railei,a ,ar"ului de
Hloci si &alomitei(ian.1GI0*.'adu nu a putut replica direct in acelasi an dar,prin plan"erile sale catre
sultan,a determinat in$azia tatarilor din au"ust 1GI0,soldata cu in%ran"erea acestora la ?ipnic.'eplica lui
'adu cel Hrumos a a$ut loc in 1GI1 cand a intrat cu armata in =oldo$a pustiind ,ara de Cos.5e I
martie,/te%an ia iesit in intampinare la /oci si la in$ins.&ntre timp tatarii na$alira din nou in
=oldo$a,arzand totul in calea lor pana la /iret,domnitorul %iind prea departe ca sa poata riposta.&n toamna
lui ,mai e)act in noiembrie 1GIJ,/te%an cel =are intra in ,ara 'omaneasca pentru a doua oara,il in$in"e
pe 'adu cel Hrumos la ;ursul Apei si ocupa -ucurestiul,instalandul domn pe -asarab cel -atran zis
?aiota,%iul lui Dan &&.. tentati$a a turcilor de a restabili situatia se inc1eie catastro%al#toata armata lor,$reo
1J.000 de oameni a %ost nimicita.?aiota nu a %ost in stare sa isi mentina tronul caci 'adu se intoarce cu
spri!in de la turci si,drept represalii intra in =oldo$a si par!oleste totul in cale pana la -arlad.&n prima$ara
lui 1GIG,/te%an intra pentru a treia oara in ,ara 'omaneasca si reuseste sa il sc1imbe pe 'adu cel Hrumos
cu ?aiota -asarab.Hiul lui Dan && pre%era insa sa inc1eie alianta cu turcii si sa anuleze toate e%orturile lui
/te%an de a crea un a$anpost.Ast%el intra in oct,1GIG in ,ara 'omaneasca in timp ce pe alta directie ataca
-asarab cel ,anar zis si ,epelus.?aiota reuseste sa il in$in"a pe pretendentul domnesc dar $a %i in$ins de
catre /te%an pe B0 oct.1GIG,dupa ce domnitorul moldo$ean arsese ,elea!enul.Fn"aria la spri!init pe
/te%an in con%lictul cu turcii.&nca din 1GIG se cunosc ne"ocieri intre re"ele ma"1iar si domnul moldo$ean
pentru ca un"urii au a$ut de su%erit din cauza turcilor.'eplica sultanului nu a intarziat sa apara.?a
inceputul lui ianuarie 1GI5,o armata turceasca condusa de /oliman Aadimbul a intrat in
=oldo$a.;on%runtarea se da la 5odul &nalt(>aslui* si stie ca alaturi de armata lui /te%an a luat parte si
-alXzs(-lasius* =a"Qar,$oie$odul ,ransil$aniei.?upta se inc1eie cu $ictoria lui /te%an.&n $ara lui 1GI5
/te%an cel =are depune un oma"iu de $asalitate re"elui Fn"ariei.Dupa acest oma"iu $a primi domenii in
,ransil$ania(;iceul si ;etatea de -alta*.,otusi con%lictul cu turcii e departe de a %ii inc1eiat.'eplica
turcilor a %ost pe masura %aptelor domnitorului.Dupa ce ani1ileaza ultimele ramasite ale &mperiului
-izantin(dec.1GI5ocuparea =an"opului*,sultanul isi indreapta toate %ortele asupra =oldo$ei.&n $ara
anului 1GI6,sultanul in %runtea unei armate relati$ puternice intra in =oldo$a dinspre sud in timp ce
dinspre est tararii lui 0mineO =arza.De data aceasta /te%an cel =are se a%la sin"ur in %ata ad$ersarului
caci polonezii erau intelesi pe ascuns cu turcii sa nu inter$ina in timp ce armata pe care re"ele Fn"ariei a
trimiso in spri!inul lui /te%an a!unsese la treactoarea .ituzului abia dupa ce sultanul se retrasese din
=oldo$a./te%an isi imparte armata,stea"urile razesilor reusind sa ii respin"a pe tatari dar nu au mai putut
sa a!un"a in con%runtarea cu turcii./te%an ramasese cu stea"urile boieresti si cu curtenii si se 1otarase sa
primeasca lupta.5e B6 iule 1GI6,la 'azboieni si ,dupa cum spune pisania bisericii ridicate de /te%an in
amintirea luptei %ura biruiti crestinii de catre pa"ani.,otusi cetatiile Meamt,/ucea$a si Aotin au rezistat
asediilor.A%land ca armata ma"1iara urmeaza sa $ina in a!utorul domnitorului si nereusind sa
indeplineasca obiecti$ele propuse(inlaturarea lui /te%an,supunerea tarii si ane)area ;1iliei si ;etatii
Albe*,sultanul ordona retra"erea ce a semanat mai mult ca o %u"a caci distanta pana la Dunare a %ost
parcursa in J zile.5ana la urma armata ma"1iara condusa de &st$an -at1orQ a!un"e si %ace !onctiunea cu
trupele lui /te%an si il spri!ina pe >lad ,epes sa ocupe tronul dar pentru scurta $reme caci ?aiota se
intoarce cu spri!in turcesc si in lupta data,,epes este in$ins si ucis.Mici incercarea cu ,epelus din 1GII nu
are e%ectul scontat caci domnul ,arii 'omanesti pre%era sa aib relatii bune cu turcii si participa la
e)peditia din ,ransil$ania(1GIT*.Acest %apt il determina pe /te%an sa mai inter$ina odata cu armata in
,ara 'omaneasca,in$in"andul pe ,epelus la 'amnic(1G81* dupa ce domnitorul moldo$ean respinsese un
atac turcomuntean la ?unca =are.&n urma acestei campanii ,epelus a %ost sc1imbat cu >lad
;alu"arul.Moul domnitor insa pre%era sa aplice politica inaintasilor sai si sa se inc1ine turcilor.De aceasta
data /te%an sa multumit sa isi intareasca "ranita dinspre =untenia,luand cetatea ;raciuna(1G8B*.Doi ani
15
mai tarziu,in conditiile in care Fn"aria si >enetia inc1eiase pace cu otomanii,iar 5olonia pre%era sa
pastreze relatiile bune cu &nalta 5oarta,/te%an se con%runta din nou cu un atac turcesc.De data aceasta
pierde ;1ilia si ;etatea Alba.&n anii ce au urmat /te%an casti"a luptele de la ;atlabu"a(1G85* si
/c1eia(1G86*.Dupa aceste actiuni,/te%an inc1eie pace cu turcii in 1G8I./e stie ca in luptele cu polonezii de
partea lui /te%an cel =are au %ost tatarii si turcii,contin"ente ale acestora luptand la ;odrii ;osminului.&n
anul 1500 papa Ale)andru &> lanseaza un apel catre cruciada iar pe 1B mai 1501 re"ele
Fn"ariei,>ladisla$ && anunta in mod solemn inceperea razboiului cu turcii.&n acest conte)t /te%an a trimis
un corp de oaste sa atace cetatile de la mare dar in spri!inul turcilor au $enit tatarii.
1&)-elatiile #oldovei cu ,olonia in timpul lui Ste4an cel #are
/te%an cel =are sa a%lat in relatii bune cu 5olonia,mai ales in perioada 1G5T1GT0.5entru ai %ii
recunoscuta domnia de catre poloni,cel ascundeau pe 5etru Aron,asasinul tatalui sau -o"dan &&,/te%an
or"anizeaza trei incursiuni in sudul 5oloniei in cursul anului 1G58,%apte con%irmate de cronicarul polonez
Can Dlu"osz.&n prima$ara lui 1G5T se a!un"e la o intele"ere,inc1eiata la .$erc1elauti in urma careia re"ele
5oloniei il recunostea pe /te%an domn al =oldo$ei in sc1imbul acceptarii suzeranitatii 5oloniei asupra
=oldo$ei.;a o do$ada a sentimentelor sale de amicitie,/te%an con%irma in 1G60 pri$ile"iul comercial pe
care il a$eau de la predecesorii sai ne"ustorii lio$eni.Me$rand initial sa recunoasca autoritatea lui =atia
;or$in,pe B martie 1G6B domnitorul iscaleste un act in urma caruia acesta ii %a"aduia credinta lui
;azimir.5olitica lui /te%an %ata de poloni sa do$edit a %i %ructuoasa.&n con%runtarea cu turcii de la
>aslui,in armata lui /te%an au %ost si B000 de polonezi.Dar la 'azboieni,/te%an cel =are a %ost sin"ur caci
;azimir a a$ut o atitudine $ino$ata#din scrisoriile si soliile sc1imbate intre el si sultan reiese ca intre cei
doi se stabilise o prietenie %rateasca./e mai lua in considerare ca re"ele polonez $roia oma"iul personal
al domnitorului pentru ai acorda spri!in militar.Atitudinea lui ;azimir la determinat pe /te%an sa se
aproprie de re"ele Fn"ariei..cuparea ;1iliei si a ;etatii Albe de catre turci a insemnat o pierdere "rea
pentru /te%an,o pierdere de ordin politic,militar si economic.'e"ele =atia sa multumit insa sa protesteze
pe lan"a -aiazid desi sultanul ia replicat ca in intele"erea de pace stabilita intre Fn"aria si &mp..toman
nu e)ista nicio pre$edere le"ata de =oldo$a./te%an sa intors din nou spre polonezi.Dorind sa
recucereasca cele doua cetati de la mare,/te%an a acceptat sa depuna oma"iul personal la ;olomeea(15
sept.1G85* in sc1imbul obtinerii spri!inului militar pentru a cuceri cele doua cetati.&nsa re"ele a uitat sa isi
respecte an"a!amentul.&n luptele cu turcii din 1G85 si 1G86,/te%an a a$ut din partea re"elui 5oloniei doar
J000 de osteni,prea putini pentru un !uramant asa de mare./ilit de situatia internationala(>enetia si
Fn"aria inc1eiasera pace cu turcii*,/te%an inc1eie pace cu sultanul -aiazid.
&n anii ce au urmat se obser$a o sc1imbare a raporturilor dintre 5olonia si =oldo$a.>rand sa dea o replica
pentru ;olomeea si tinand cont ca 5olonia semnase o intele"ere de pace cu turcii la B1 martie 1G8T,/te%an
cel =are \or"anizeaza o incursiune in 1GT0 in sudul 5oloniei in urma careia ocupa 5ocutia.5ocutia a %ost
mar al discordiei intre 5olonia si =oldo$a in sec.7>7>& dintro sin"ura cauza#5etru & =usat la
imprumutat pe re"ele 5oloniei >ladisla$ &a"ello cu G.000 ruble de ar"int (1J88*,pentru care i sa amanetat
5ocu ia.5n la urm,suma nu a %ost returnat niciodat n ntre"ime.A mai urmat o incursiune a tatarilor
in 5olonia,tatarii a!un"and pana dincolo de 'o1atin si se crede sau se pare ca acestia au %ost indemnati de
catre /te%an.&ncursiunile au continuat si in anii urmatori#in 1GT1 si 1GTB moldo$enii au ocupat castre
poloneze trans%erand populatia de ori"ine ortodo)a ce locuia in sudul 5oloniei in =oldo$a.&n 1GTB moare
;azimir,locul lui %iind luat de increzutul Can Albert,a$and o atitudine dispretuitoare %ata de $ecinii sai si
%iind "ata de razboi cu oricine,mai ales cu /te%an cel =are.&n 1GTJ,moldo$enii intra din nou in 5olonia
casti"a lupta de la ?NoN si isi continua incursiunea pana la -raclaN.5e 1I aprilie 1GTG are loc
cons%atuirea de la ?eNocea,o intele"ere intre %ii lui ;azimir.Can Albert era re"e al 5oloniei,Ale)andru era
cneaz peste lituanieni in timp ce >ladisla$ ocupase tronul Fn"ariei dupa moartea lui =atia ;or$in./e
1otarasera sa atace =oldo$a,sa o ocupe si sa il sc1imbe pe /te%an cu /i"ismund./ub prete)tul unei
e)peditii impotri$a turcilor ce a$ea ca scop cucerirea ;1iliei si ;etatii Albe,Can Albert intra in
=oldo$a./te%an simtise ade$aratul scop al e)peditiei si cere a!utor pe care il si primeste#$oie$odul
16
transil$anean -artolomeu Dra"%i,ruda de alt%el cu /te%an,$ine cu un corp de armata,turcii,muntenii si
tatarii se "rabira si ei sa trimita a!utoare =oldo$ei.;ampania lui Can Albert se inc1eie cu o
catastro%a#/ucea$a nu a %ost cucerita,Can Albert a %ost in$ins la ;odrii ;osminului(B6 oct.1GTI*,corpul de
oaste trimis de cneazul Ale)andru al ?ituaniei in spri!inul %ratelui sau este batut la ?entesti iar in noaptea
de J0 oct.1GTI polonezii au %ost atacati prin surprindere la ;ernauti.;a sa dea o replica re"elui
polonez,/te%an ataca 5olonia in anul urmator in colaborare cu tatarii.5e BB iunie 1GT8,sunt ocupate
,remboNla ,-uczacz,5od1a!ec,a!un"and la ?io$ de unde sa indreptat spre Aalicz si 5rzemQsl(prezenta lui
/te%an cel =are la 5rzemQsl este atestata de %resca din biserica %ranciscanilor din oras*.&ncursiunea nu sa
oprit aici,domnitorul ocupand orasul -raclaN si inaintand pana la raul ZisaOla./tarea critica in care se
a%la 5olonia la determinat pana la urma pe Can Albert sa apeleze la %ratele sau,re"ele Fn"ariei ca sa
inter$ina pe lan"a /te%an ca sa ii acorde pace si liniste.5acea dintre 5olonia si =oldo$a sa inc1eiat pe 1B
iulie 1GTT la Aarlau si nu cuprindea nimic re%eritor la 5ocutia,aceasta c1estiune,dupa marturia insasi a lui
/te%an,lasand sa %ie solutionata ulterior.&n ultimii ani de domnie,mai ales dupa moartea lui Can Albert si
$enirea la tron a lui Ale)andru relatiile dintre 5olonia si =oldo$a au %ost intro oarecare masura incordate
datorita nesolutionarii problemei 5ocutiei.
1*)-elatiile #oldovei cu /ngaria in timpul lui Ste4an cel #are
&nca de la inceputul domniei sale /te%an cel =are a continuat in mare politica inaintasilor sai,de$enind
$asal 5oloniei.5etru Aron a inteles ca nu mai putea a$ea spri!in din partea 5oloniei si se re%u"iaza in
,ransil$ania,in secuime./te%an actioneaza prompt si intra cu armatele in secuime,trece prin %oc si sabie dar
nu reuseste sa il prinda pe 5etru Aron.Dupa aceasta actiune 5etru Aron se re%u"iaza la curtea lui =atia
;or$in carel $roia sal aiba la indemana spre al impresiona mai usor pe /te%an si al sili sai recunoasca
ast%el autoritatea.Me$rand initial sa recunoasca autoritatea lui =atia ;or$in,pe B martie 1G6B domnitorul
iscaleste un act in urma caruia acesta ii %a"aduia credinta lui ;azimir.Domnitorul de data asta nu se mai
indreapta impotri$a secuilor ci a ;etatii ;1ilia,cetate ce %usese cedata de 5etru && lui &ancu de Aunedoara
drept rasplata ca $oie$odul transil$anean il a!utase sa casti"e tronul.;etatea ;1ilia nu a putut %ii cucerita in
1G6B ci trei ani mai tarziu.;on%lictul moldoma"1iar era ine$itabil.;auzele#apropierea %ata de
5olonia,incursiunile in secuime pentru prinderea lui 5etru Aron,cucerirea ;1iliei.?a aceasta sar mai %ii
adau"at si %aptul ca /te%an cel =are ar %i spri!init rascoala sasilor si secuilor din ,ransil$ania(1G6I*.=atia
;or$in $ine personal cu armata si reuseste sa inabuseasca rascoala ca apoi sa treaca muntii si sa atace
=oldo$a in no$.1G6I.Armata re"ala distru"e ,ar"ul ,rotus,-acaul,'omanul.,ar"ul Meamt desc1izandu
si calea spre orasul -aia caci calea spre /ucea$a era inc1isa de armata lui /te%an.;ampania lui =atia
;or$in a durat G0 de zile si sa soldat cu in%ran"erea de la -aia,re"ele insusi %iind ranit in lupta.&n
1G68,/te%an da replica re"elui Fn"ariei,or"anizand incursiuni de$astatoare in ,ransil$ania.A urmat inca o
e)peditie in 1G6T condusa de data aceasta de spatarul Hilip 5op cu scopul de al prinde pe 5etru
Aron.>ictoria lui /te%an de la -aia a consolidat pozitia =oldo$ei pe plan e)tern si a asezat pentru mult
timp raporturile de buna $ecinatate cu Fn"aria.=atia ;or$in la spri!init pe /te%an in lupta cu turcii,la
>aslui participand $oie$odul ,ransil$aniei -alXzs(-lasius* =a"Qar(1GIB1GI5*,la ordinul lui =atia
;or$in.&n $ara anului 1GI5,/te%an cel =are depunde oma"iu de $asalitate re"elui Fn"ariei.&nsa in
1GI6,/te%an cel =are a %ost sin"ur in %ata armatei otomane comandata insusi de sultan.'e"ele Fn"ariei a
trimis armata condusa de &st$an -at1orQ in spri!inul domnitorului,dar aceasta a a!uns la pasul .ituz abia
dupa ce sultanul parasise =oldo$a.,otusi /te%an cel =are impreuna cu armata lui -at1orQ inter$ine in
,ara 'omaneasca undel spri!ina pe >lad ,epes sa ocupe tronul./ituatia se sc1imba dupa 1G80 caci =atia
%iind in con%lict cu Hrederic,imparatul &mp.Aabsbur"ic,inc1eie un tratat de nea"resiune cu turcii.&n aceste
circumstante,mai ales dupa pierderea ;1iliei si a ;etatii Albe(1G8G*,/te%an se $ede ne$oit sa inc1eie pace
cu turcii.5olitica lui /te%an cel =are se sc1imba,orientanduse din nou catre Fn"aria dupa ce ;azimir si
-aiazid semnasera si ei un tratat de pace.;a o compensatie pentru pierderea cetatilor de la =area Mea"ra
dar si ca "arantie ca =oldo$a $a pastra le"aturi strane se Fn"aria,=atia ;or$in daruieste domnului
moldo$ean ;iceul si ;etatea de -alta.Dupa moartea lui =atia ;or$in in 1GT0,urmeaza la tron
1I
>ladisla$,%iul lui ;azimir Ca"ello al 5oloniei.Acesta $a pastra totusi relatiile bune cu =oldo$a si $a media
con%lictul moldopolon ce se $a inc1eia cu pacea de la Aarlau(1B iul.1GTT*.
1T*'olul Fn"ariei de %actor de ec1ilibru in bazinul Dunarii de Cos in sec.7>
B0*;onstituirea principatului autonom al ,ransil$anieipremise politice interne si e)terne
>enirea la carma &mperiului .toman a lui /oliman =a"ni%icul si domnia sa a$ea sa aduca o noua
sc1imbare a raportului de %orte in sudestul 0uropei.Mici nu a trecut bine un an de la inscaunare caci
sultanul asediaza si cucereste -el"radul(15B1* ast%el este poarta desc1isa spre centrul europei .5e BT
au"ust 15B6 are loc batalia de la =o1acs,unde armata Fn"ariei este in%ranta iar re"ele ?udo$ic &&
moare.?a coroana Fn"ariei apar doi pretendenti# CXnos /zapolQai si Herdinand de Aabsbur".5rimul se
impune cu a!utorul turcilor,a nobilimii si a lui 5etru 'ares,domnul =oldo$ei./e $a a!un"e la o pace intre
/zapolQai si Herdinand prin care %iecare stapanea ce a$ea pana acum, iar la moartea acestuia ar %i condus
Herdinand tot.5este putin timp din cauza campaniei sultanului turc in =oldo$a /zapolQai ar %i denuntat
tratatul.&ntre timp marii nobili din ,ransil$ania in %runte cu /te%an =ailat au %acut un tratat secret prin care
ar %i $rut sasi impuna propriul domn dupa moartea lui /zapolQai.=ailat $roia sa separe ,ransil$ania de
un"aria intrun stat distinct care sa plateasca tribut turcilor./zapolQai descopera complotul si $ine in
,ransil$ania pentru ai pedepsi pe complotisti insa moare in timpul campaniei la =edias din cauza unei
boli mai $ec1i.0piscopul de .radea,=artinuzzi a reusit sa con$oace o dieta care la ales ca re"e al
Fn"ariei pe %iul lui /zapolQai un bebelus de cate$a luni.&n 15G1 ia nastere 5asalacul de la -uda,Fn"aria
%iind di$izata in G parti#,ransil$ania si cu 5artium raman lui CXnos Vsi"mond /zapolQai,-anatul lui 5etru
5etro$ic,centrul si sudul Fn"ariei sunt trans%ormate in pasalac iar partea $estica re$ine 1absbur"ilor. &n
martie 15GB,alta dieta ardeleana la ,urda a in$itato pe re"ina mama,&sabella,$adu$a lui /zapolQai, sa $ina
in ,ransil$ania cu %iul ei.Hamilia re"ala sa stabilit la Alba &ulia care a de$enit capitala ,ransil$aniei
B1*?ibera electio
BB*&nstaurarea re"imului dominatiei otomane in ,ara 'omaneasca si =oldo$a la mi!locul sec.7>&.
&n sec.7>& sa instaurat treptat re"imul dominatiei otomane(dominatie care sa mani%estat in plan
politic,dar si in plan economic* asupra ,arilor 'omane,datorita instabilitatii politice in interior (a crescut
in%luenta boierilor in ale"erea domnilor* si e)pansiunii turcilor care au trans%ormat centrul un"ariei in
5asalacul de la -uda si ,ransil$ania in 5rincipat autonom supus 5ortii .tomane (15G1*.
Tara Romaneasca
Dupa domnia lui 'adu cel =are urmeaza o perioada tulbure pentru tara./ub =i1nea cel 'au(1508
1510*,%iul nele"itim al lui >lad ,epes incepe con%lictul cu marea boierime,reprezentata atunci de catre
;raio$esti(-arbu,Danciu,5ar$u,'adu*.Acestia reusesc sa il impuna initial cu spri!in turcesc pe
>ladut(1510151B* dar intra in con%lict si cu noul domn.;u a!utor de la turci,puternica partida boiereasca
il in$in"e pe >ladut la >acaresti,sustinand pe o ruda dea lor,Mea"oe -asarab.A urmat o perioada de
relati$a pace insa dupa moartea lui Mea"oe -asarab(15B1* a declansat o anar1ie in ,ara 'omaneasca,in
luptele pentru tornul tarii %iind implicat 'adu de la A%umati,un partizan al luptei anti
otomane,,eodosie,%iul lui Mea"oe -asarab,>ladisla$ &&& si 'adu -adica.A urmat =oise >oda(15BT
15J0*,ce sa implicat in con%lictul din ,ransil$ania dintre Herdinand si /zapolQai,in spri!inul celui din
urma,A urmat la tron >lad &necatul(15J015JB* ce a %ost in con%lict cu marea boierime,con%iscand cate$a
mosii ;raio$estilor.>lad >intila de la /latina(15JB15J5* a!un"e la tron cu spri!inul ;raio$estilor,dar
%iind in con%lict cu ceilalti boieri.A pierdut tronul,%iind $ictima unui complot.Declinul politic al ,arii
18
'omanesti continua si sub 'adu 5aisie(15J515G5*.&n timpul domniei sale,-raila este ocupata de turci si
trans%ormata in raia.A urmat o !umatate de secol de %ramantari,o decadere politica a ,arii 'omanesti#
=ircea ;iobanul(15G5155B6155J155G61558155T* %iul lui 'adu cel =are.&ntra in con%lict
puternic cu boierii in$in"and tentati$ele acestora de detronare la 5eris si =iloste.A %ost unul din
domnitorii care sa a%lat in relatii bune cu turcii
'adu &lie Aaidul(155B155J* a luat tronul cu spri!inul lui ;astaldo,in$in"andul pe =ircea la
=anesti dar nu sa mentinut mult la domnie.=ircea ;iobanul spri!init de domnitorul
=oldo$ei,Ale)andru ?pu neanu personal, ia rec ti"at tronul
5atrascu ce -un(155G155I*,%iu al lui 'adu 5aisie.;asti"and tronul cu spri!inul lui Ale)andru
?apusneanu a %ost sin"ura domnie linistita din aceasta perioada.Alaturi de domnul =oldo$ei a
intrat,la ordinul sultanului,cu armata in ,ransil$ania,alun"andui pe imperiali si restabilind la
conducerea principatului CXnos Vsi"mond /zapolQai.
5etru cel ,anar(155T1568*,%iul lui =ircea ;iobanul a obtinut tronul dupa ce a in$ins %actiunile
boieresti ri$ale cu spri!in turcesc.5etru se deosebea total de tatl su,a$nd o %ire blnd i
reli"ioas.Deoarece era prea tnr, ara era condus de mama sa,care era abil n neutralizarea
intri"ilor pretenden ilor la tron i a prilor %cute la 5oart de principele transil$nean &oan
/i"ismund.Dup ce Doamna ;1ia!na a czut n diz"ra ia turcilor,5etru a %ost c1emat la
;onstantinopol i nc1is.
Ale)andru && =ircea(156815IG615IG15II*,nepotul lui =i1nea cel 'au,obtine tronul cu spri!in
turcesc, la inter$en iile lui =i1ail ;antacuzino.Acest domnitor intra si el in con%lict cu
boierimea,reusind sa distru"a o conspiratie a acestora.Domnia sa sa caracterizat si printro politica
%iscala destul de "rea,%apt ce sia atras porecla de .aie /eaca.
>intila(15IG*,ocupa tronul cu spri!inul domnitorului =oldo$ei &oan Armeanul,zis si &oan >oda cel
>iteaz sau ;umplit dar pentru scurt timp.
=i1nea ,urcitul(15II158J6158515T1*,%iul lui Ale)andru && =ircea.A domnit sub tutela mamei
sale,0caterina.A innabusit cate$a re$olte ale boierimii,in$in"and la ;raio$a o incercare de a %i
detronat si a dus o politica %iscala e)cesi$a.
5etru ;ercel(158J1585*,%iul lui 5atrascu cel -un si %rate cu =i1ai >iteazul.A mutat capitala rii
'omne ti la ,r"o$i te.Datoriile si imprumuturile pe care le %acuse ca sa obtina tronul la
determinat sa puna cate$a biruri si ta)e destul de "rele ce ia creeat o ima"ine ne"ati$a la
turci,%apt pentru care lau mazilit
/te%an /urdul(15T115TB*,%iul lui &oan >oda cel >iteaz,personalitate slaba,stearsa in comparatie cu
cea a tatalui sau
Ale)andru cel 'au(15TB15TJ*,%iul lui -o"dan ?apusneanu,obtine tronul %acand imprumuturi mari
pe la creditorii constantinopolitani.
$oldova
Frmasii lui /te%an cel =are sau straduit sa duca mai departe opera politica a nepotului lui Ale)andru cel
-un.-o"dan &&&(150G151I*,semana destul de mult cu tatal sau dupa cum sustin contemporanii,a %ost o
%ire razboinica ce e drept,ducand razboaie cu polonezii dar a a$ut de su%erit in urma in$aziilor
tatare./te%an cel ,anar(151I15BI* inc1eie tratat cu polonii,ii bate pe tatari la la ;iu1ru ln" tr"ul
/erbanca,ba c1iar ataca un corp de oaste turcesc ce se intorsese din 5olonia in urma unei e)peditii de
!a%(15BG*.A a$ut totusi un con%lict puternic cu boierii ce au or"anizat un complot in urma careia a cazut
$ictima domnitorul.5etru 'ares(15BI15J8615G115G6*,%iul natural al lui te%an cel =are,pstra multe din
calit ile tatlui su#ambi ia,ndrzneala,$ite!ia,reli"iozitatea,"ustul artistic dar era n sc1imb o %ire
nestatornic i i lipsea sim ul politic.A inter$enit in ,ransil$ania sustinandul pe /zapolQai in lupta cu
Herdinand,sa luptat cu polonezii pentru 5ocutia si a %ost un continuator al tradi iei mo tenite de la te%an
cel =are,atat pe plan bisericesc si artistic.A dus o politica antiotomana in prima parte a domniei./te%an
1T
?acusta(15J815G0*obtine tronul cu spri!in de la turci ce intrasera cu armata in =oldo$a ca sal sc1imbe
pe 5etru 'ares.?a intoarcere,sultanul ia ,i"1ina si trans%orma tinutul incon!urator in raia.A %ost asasinat de
boieri.Ale)andru ;ornea(15G015G1*,%iul lui -o"dan &&& a a$ut le"aturi cu 1absbur"ii si a atacat
"arnizoanele turcesti de la ,i"1ina,;1ilia si ;etatea Alba.,urcii au replicat spri!inindul pe 5etru
'ares,%iul lui /te%an cel =are in$in"andul pe Ale)andru ;ornea la Ealati si obtinand tronul pentru a doua
oara. Dupa moartea lui 5etru 'ares a urmat o !umatate de secol de %ramantari,o decadere politica a
=oldo$ei#
&lias 'ares(15G61551*,%iul lui 5etru 'ares.&n timpul domniei lui, =oldo$a are lini te din partea
polonezilor n urma rennoirii tratatului de alian cu /i"ismund & al 5oloniei.+ntreprinde o
e)pedi ie n ,ransil$ania, din ordin turcesc, mpreun cu =ircea ;iobanul al =unteniei,ns
e)pedi ia este mai mult simulat i %r a a$ea un rezultat.Hiind pus de sultan sa mareasca
tributul,pre%era sa renunte la domnie si sa se turceasca,lund numele de =e1met, i de$ine pa de
/ilistra
/te%an 'ares(1551155B*,%iul lui 5etru 'ares.&n timpul domniei sale are loc persecutia armenilor.A
dus o politica oscilanta,initial apropriinduse de Herdinand cerand un subsiduu pentru plata oastei
de mercenari si stapanirea ;iceului si a ;etatii de -alta dar neobtinand ceea ce a dorit,a trecut de
partea turcilor,e%ectuand o incursiune in ,ransil$ania.=oare asasinat de boieri in tabara de la
,utora si de acest %apt se pare ca nu a %ost strain ;astaldo.
Coldea(155B* a %ost ales de boierii domn al =oldo$ei dar nu a apucat sa a!un"a la resedinta
domneasca,%iind prins la /ipote de Ale)andru ?apusneanu,insemnat la nas si calu"arit
Ale)andru ?apusneanu(155B15616156G1568*.Hiul lui -o"dan &&&,a luat domnia cu spri!inul
5oloniei.A %ost in relatii bune cu polonezii si cu turcii si a intrat cu armata in ,ransil$ania in doua
randuri.&n 1556 il spri!ina pe CXnos Vsi"mond /zapolQai sa obtina tronul principatului
,ransil$aniei,alun"andui pe imperiali.&n urma acestui spri!in se "andea ca $a reprimi posesiunile
din ,ransil$ania.Meobtinand ce a dorit,a intrat in ,ransil$ania in 1558,pradand ,ara -arsei.&n a
doua domnie sa a%lat in con%lict cu boierii.
&oan &acob Aeraclid(1561156J* incearca sa %aca din =oldo$a un stat asemanator in mare parte cu
cele occidentale,%a$orizant propa"anda protestanta,in%iintand o scoala la ;otnar si mar"inalizand
boierii prin aducerea de consilieri strini.A pierdut tronul in urma unei re$olte.
/te%an ,omsa(156J156G* domn de rascoala.,om a a %ost ales ca domn de boierii rscula i
mpotri$a lui &oan &acob Aeraclid.,omsa asediaza /ucea$a si il prinde pe &oan &acob Aeraclid pe
care il ucide.Mu cu mult timp nainte l prinsese il trimise la ;onstantinopol i pe 1atmanul
Dimitrie ZisnoeNieOi, care tr"nduse dintro sor a lui 5etru 'are ,intrase n =oldo$a tot
pentru tron,dupa ce il in$insese la >ericicani.Drept represalii,,omsa or"anizeaza o e)peditie de
prada in 5ocutia.,urcii nu au $rut sl recunoasc ns i lau numit pe Ale)andru ?pu neanu ca
domn pentru a doua oar.,om a neputnd s se men in pe tron, a %u"it n 5olonia, unde re"ele
/i"ismund pentru ai mul umi pe turci, a pus s i se taie capul n mai 156G la ?io$
-o"dan ?apusneanu(156815IB*,%iul lui Ale)andru ?apusneanu. -o"dan a %ost partizan politic i
aderent personal al polonezilor,%a de care nc1eie tratate de supunere, i se i nrude te cu
ace tia,%apt ce starneste nemultumirea boierimii,ace tia temanduse de introducerea
catolicismului.
&oan Armeanul(15IB15IG*,%iul lui /te%an cel ,anar,A dus o politic de ntrire a autorit ii
princiare,lo$ind n boierime care la numit 2&oan >od cel ;umplit2.'amane totusi un episod
"lorios din aceasta perioada de timp.Aliat cu cazacii zaporo!eni,domnitorul duce mai multe lupte
cu turcii pe care ii in$in"e la Cilistea,in -u"eac dar contrao%ensi$a otomana duce la in%ran"erea lui
&oan Armeanul in luptele de la &ezerul ;a1ul si 'oscani si uciderea acestuia
5etru c1iopul(15IG15II615I815IT6158J15T1* a %ost nepotul lui =i1nea cel 'au si primul
-asarab ce a domnit in =oldo$a.Domnia lui a %ost tulburat de o mul ime de pretenden i,%rati ai
lui &oan Armeanul dar reuseste sa ii alun"e pe toti cu spri!in turcesc.
B0
&oan 5otcoa$(no$.dec.15II* a %ost %rate cu &oan >oda cel ;umplit. ?a rsturnat de pe tron pe
5etru c1iopul ins turcii nu lau recunoscut ca domn, i iau ridicat pe polonezi i munteni
mpotri$a lui.A %ost prins si apoi decapitat la ?io$
&ancu /asul(15IT158B* a %ost %iul lui 5etru 'are .Domnia sa sa caracterizat printro politica
%iscala impo$oratoare ce a determinat o rascoala a lapusnenilor,inabusita la -alota(1581*.5olitica
%iscala dusa precum,inrautatirea relatiilor cu boierii precum si relatiile ce le a$ea cu 1absbur"ii ii
determina pe turci sa il mazileasca si sa ii dea domnia lui 5etru /c1iopul.0ste ns prins,i se ia
a$erea i este ucis la ?io$ n septembrie 158B
BJ*5recedentele Fnirii lui =i1ai >iteazul#proiectele lui ;astaldo,CXnos Vsi"mond /zapolQai si /te%an
CosiOa.
Fnirea celor trei principate a reprezentat punctul culminant al e$olutiei unei idei politice.Fnirea nu a %ost
o solutie de moment ci %ormula unei idei politice care sa conturat si sa de%init pe parcursul secolului al
7>& intrun mediu politic mai lar",care nu se limiteaza numai la =i1ai >iteazu si elita politica
romaneasca.
5rimul proiect de unire il are "eneralul ;astaldo,"eneral al trupelor austriece.Acesta propune re"elui
Herdinand de Aabsbur" ,uni%icarea tarilor intrun re"at al Daciei,care sa %ie condus de un membru al
dinastiei de Aabsbur" si sa %ie parte inte"ranta a &mperiului Aabsbur"ic.5roiectul nu se pune in aplicare
pentru ca in 1556 austriecii sunt ne$oiti sa paraseasca ,ransil$ania.5roiectul cade,insa ideea ramane si $a
%i reluata.
Fn proiect similar are loc 1I ani mai tarziu,la %inalul unui razboi intre ,ransil$ania si 1absbur"i.0)istenta
cator$a documente cu rol important,ce re%lectau situatia din principate #
;iorna dupa proiectul tratatului de pace(partea transil$aneana* in cadrul careia se remarca un pasa!
interesant ,,dupa ce $or trece dincolo de Dunare,,ara 'omaneasca si =oldo$a se unesc si de$in supuse
,ransil$anieiLL
15IBdocument in ar1i$ele din >iena,raport despre situatia politica din centrul 0uropei.-oierii din cele
doua tari intentionau sa se inc1ine principilor ,ransil$aniei.
15IB &oan /i"ismund VapoQa a complotat cu un "rup din cele doua principate in $ederea inc1inarii
lui,proiectul de unire este re%uzat de austrieci.
5rima unire este e%ectuata de /i"ismund -at1orQ,Acesta se a%la in %runtea ,ransil$aniei din 15T1,%ire
instabila emotional,in%luentabila./te%an CosiOa,primeste calitatea de cancelar al ,ransil$aniei si $a a$ea o
in%luenta puternica asupra lui /i"ismund,care sc1imba optiunea politica a ,ransil$aniei printro lo$itura de
stat(era roman de ori"ine,din ;aransebes*
;onte)tul politic este dominat de aparitia ?i"ii /%inte (15TJ*la care adera principele ,ransil$aniei,apoi
,ara 'omaneasca si =oldo$a(5etru Aron*.
&n 15TG =i1ai depune oma"iul de $asalitate %ata de /i"ismund -at1orQ si se alatura ?i"ii /%inte,bazandu
se pe %aptul ca daca $ictoria $a %i de partea crestinilor,$a scapa de imensele datorii care le a$ea de dat
turcilor.
&arna 15TG15T5 au loc mai multe atacuri ale lui =i1ai >itezul la Dunare,scopul %iind acela de dispersare
a %ortelor otomane.Frmeaza si atacuri ale lui 5etru Aron care ataca braila si zona de nord a Dobro"ei.&ntre
timp replica otomana era intens pre"atita,ast%el este trimisa o armata condusa de /inan 5asa impotri$a lui
=i1ai,aparand pentru prima data pericolul trans%ormarii ,arii 'omanesti in pasalac.?a ;alu"areni are loc
o ambuscada in urma careia in$in"e =i1ai.Mu este o $ictorie propriu zisa ci un casti" de moment,moti$
pentru care se retra"e in munti asteptand a!utorul armatelor transil$anene.Frmeaza campania de la
Eiur"iu($ictorie impotri$a turcilor*.
=ai 15T5 /i"ismund se autoproclama principe al celor trei tari.
;ampania de la Eiur"iu este e%ectul militar al primei uniri,unire care se rupe insa dupa aceasta
campanie,pentru ca &eremia =o$ila este pus pe tronul =oldo$ei cu a!utorul polonezilor.&n iarna 15T5
B1
15T6 =i1ai calatoreste in ,ransil$ania,de ;raciun si sta la palatul lui CosiOa,intre cei doi le"anduse o
prietenie %oarte stransa.Apoi in urma unei batalii impotri$a turcilor,simtinduse incapabil de a %ace %ata
situatiei decide sa cedeze ,ransil$ania 1absbur"ilor,nobilimea nu era de acord cu aceasta cedare.
=ai 15TI CosiOa propune lui =i1ai sa %ie principele ,ransil$aniei,cautand ast%el orice $arianta impotri$a
planului de cedare.G au"ust 15T8 /i"ismund renunta o%icial,/te%an CosiOa e arestat,se anunta o%icial
cedarea,nobilii se impotri$esc si cer eliberarea dar sunt e)ecutati.
?a s% lunii au"ust reapare /i"ismund,care este proclamat iar principe.CosiOa este e)ecutat G sept 15T8.
/e retra"e,cedeaza tronul lui Andrei -at1orQ,care a$ea o atitudine %ilopolona,%ilootomana.0ste inc1eiata
pace separata cu turcii./ituatia de$ine si mai di%icila a$and in $edere ca pe tronul =oldo$ei $ine &eremia
=o$ila cu a!utorul polonezilor.Acesta si polonezii intentionau sa il spri!ine pe /imion =o$ila pentru
preluarea tronului ,arii 'omanesti./imtinduse izolat =i1ai reia le"aturile cu imperiul 1absbur"ic ,pentru
a putea rezista in %ata turcilor.5orneste campanii militare in =oldo$a si ,ransil$ania in $ederea
indepartarii pericolelor.
?a /elimbar $ictorie contra turcilor(secuii nu lupta pt -at1orQ pentru ca incepuse sa ii impoziteze si se
rascoala*.
&ntrare %astuoasa la Alba &ulia 1 noi 15TT si incepe sa ia masuri.;on$oaca dieta,se proclama principe al
,ransil$aniei la ordinele lui 'udol%,numeste boieri deai sai castelani in ,ransil$ania ]^unire a
,ransil$aniei cu ,ara 'omaneasca.5orneste apoi campanie in =oldo$a,prima$ara 1600,intra in
=oldo$a,&eremia e inlaturat.Din pacate cand inca se a%la in =oldo$a a%la ca nobilimea ma"1iara din
,ransil$ania sa rasculat,incearca sa re%aca autoritatea insa in batalia de la =iraslau 18B8 sept 1600 este
in%rant.&n =oldo$a re$ine &eremia =o$ila si in ,ara 'omaneasca /imion =o$ila preia tronul.&ncearca sa
obtina a!utor de la 'udol% al Blea./olutia "asita este colaborarea cu "eneralul -asta.
J au" 1601 batalia de la Eoraslau,o stralucita $ictorie impotri$a lui /i"ismund,in acelasi timp /imion
=o$ila e indepartat .
T au" 1601 ucis din ordinul lui -asta.
Dispare unirea,insa ideea ramane.5rimul roman care constituie unirea,dar care nu rezista din cauza
coalizarii %actorilor e)terni si interni.
BG*'azboiul de 15 ani si Fnirea lui =i1ai >iteazul
B5*&nstitutia domniei in ,arile 'omane #titulatura,insemne si atributii.
/u$eranul rii purta titlul de domn, din latinescul dominus, adic stpn. Domnul era stpnul
recunoscut al rii, creia i se nc1inau boierii, n calitate de $asali. +n ceremonialul nscunrii un rol
important i re$enea nc1inrii, care se mani%esta prin srutarea minii de ctre boieri. Domnul era sin"ur
stpnitor,termen care ec1i$ala cu "recescul autocrator.Acest termen re%lect situa ia de independen ,
c1iar dac de multe ori era doar o aspira ie din cauza presiunilor e)terne.Fn alt titlu purtat de domnitorii
rilor 'omne a %ost cel de mare $oie$od, adic comandant militar. =arele $oie$od era cpetenia
$oie$ozilor locali,care iau uni%icat %orma iunile lor politice i au constituit ara.+naintea numelui
domnitorului sa a%lat i particula &o. =a!oritatea istoricilor consider c &o ar %i prescurtarea numelui
teo%or &oan, adic cel druit de Dumnezeu cu domnia sau cel ales de Dumnezeu pentru a
domni.Domnitorii rii 'omne ti care au stpnit ara H"ra ului i ara Amla ului din ,ransil$ania
au mai purtat i titlul de 1er e",adic duce.Acest titlu lea %ost con%erit de ctre re"ii Fn"ariei, cei care le
au druit aceste posesiuni n ,ransil$ania cu drept temporar, limitat de credin a %a de re"e.
B6*=estesu"uri.Fcenic.;al%a.=ester..r"anizarea breslelor
5oporul roman a cunoscut si a practicat din cele mai $ec1i timpuri mestesu"urile esentiale.Daca termenii
de mester si mestesu" $in din ma"1iara,termenii de maiestru sau maiestrie $in din %ondul latin al limbii
romane iar numele mestesu"urilor %undamentale poarta tot numiri latine sau sunt %ormate in romana prin
BB
adau"area su%i)ului caracteristic ar #%ierar,tamplar,morar,olar,do"ar,sca%ar,blidar,cizmar.,ransil$ania a
%ost superioara ,arii 'omanesti si =oldo$ei,a a$ut mesteri mai multi si mai specializati,%iindca a a$ut o
$iata oraseneasca mai puternica.=oraritul era dez$oltat,il "asim mentionat in Diploma ;a$alerilor &oaniti
iar in =oldo$a "asim mori la -aia si in tinutul ;o$urlui.,ot in acelasi tinut sunt atestate pi$ele de sumane
cunoscute in ,ransil$ania sub numele de darstele,de unde se batea lana pentru a obtine cunoscutele cer"i
si posta$ul ordinar.?a -aia si la /ucea$a erau si berarii sau sladnite.Alaturi de acestea mai intalnim
po$ernele sau $elnitele de %acut rac1iu.;roitoria a %ost atestata in sec 7> in timp ce barbierul era adeseori
totuna cu medicul.Din ,ransil$ania $eneau ceasornicele,rad$anele si lea"anele dar si armamentul(mesterii
transil$aneni erau priceputi in construirea de sabii,sulite,arcuri si mai tarziu arme de %oc*.=esterii erau
"rupati in bresle,in Ardeal se numea tze1 si cuprindea pe cei ce practicau acelasi mestesu".Hiecare breasla
isi a$ea un s%ant al sau ca patron sau protector,la a carui zi se %acea mare praznic la o biserica anume
1otarata.
BT*;onstiinta romanitatii la romani in 0$ul =ediu
&n nordul ca :i in sudul Dunrii locuia o numeroas :i %oarte dispersata popula9ie romanic a crei atestare
documentar, sporadic anterior, de$ine din ce in cemai %rec$ent de la s%ir:itul secolului 7&&. _tirile mai
numeroase :i $ariate cu pri$ire la aceast popula9ie in"duie o mai clar percep9ie asupra %elului cum
cuno:teau :i cum caracterizau strinii romanitatea rsritean. Fna din trsturile cele mai izbitoare ale
romanit9ii rsritene in secolul 7&&& e e)traordinara ci rspindire pe un imens spa9iu care se intindea din
sudul 5eninsulei -alcanice pin in nordul lan9ului mun9ilor ;arpa9i.. do$ede:te in primul rind numele de
vla,i- unul :i acela:i in di$ersele sale $ariante,nume care desemneaz in "erman, sla$, "reac, ma"1iar
ctc. ramura rsritean a romanit9ii.;unoa:terea apartenen9ei $la1ilor la %amilia popoarelor
romanice,de%inite lin"$istic, pe tot intinsul acestei $aste arii pe care o locuiau :i a identit9ii di$erselor lor
ramuri e a:adar implicit in denumirea sub care ii cuprindeau popoarele strine din $ecintatea lor sau mai
indeprtate.;ind,in 1B88, papa Micolae &> i:i trimitea misionarii in 'srit, la cre:tinii de rit ortodo) :i la
p"ini,el nu a omis s men9ioneze in rindul acestora :i pe romani,cu precizarea anume c a$ea in $edere
9rile (terrae! romanilor oriunde ar locui...2 (...ad terras... Vlac,orum u/i0ue existentium1!122- %ormul
care ii cuprindea atit pe romanii din sudul Dunrii cit :i pe cei din nordul %lu$iului, in"lobind multitudinea
cadrelor teritorialpolitice in care $ie9uiau.;on:tiin9a identit9ii romanicilor nord :i suddunreni nu e
numai un %enomen implicit6 ea apare direct a%irmat de unele te)te ale $remii. 5entru misionarul
%ranciscan Euillaume de 'ubrucO, care a indeplinit o insemnat misiune diplomatic la curtea marelui 1an
mon"ol in 1B5J`1B5G, $la1ii suddunreni, ain 9ara lui Asan2, deri$au din cei norddunreni# Alturi
de (ascaturse a%l &llac (3ac!- ceea ce este acela:i lucru cu -lac, dar ttarii nu pronun9 45 de la ace:tia au
$enit cei care se a%l in 9ara lui Asan.a,tarii^ ii numesc :i pe unii :i pe al9ii &llac218. 5ascatur2, cum a
artat o cercetare recent, indic poporul /a67ir- dar nu cum sa in9eles "re:it in trecut ramura de pe >ol"a
a ba:Oirilor,ci "rupul stabilit in Fn"aria, unde este atestat de iz$oarele secolului 7&&&.&dentitatea numelui
%olosit de mon"oli pentru a desemna pe romanii din $ecintatea Fn"ariei :i pe cei din ,aratul $la1obul"ar
:i raportul de deri$are al celor din urm din cei dintii atest cunoa:terea mcar de ctre unii dintre
contemporani a strinsei le"turi dintre romanitatea din nordul Dunrii :i cea din 5eninsula -alcanic.Dar
in%orma9ia lui 'ubrucO nu e izolat. ;u aproape dou secole mai de$reme, bizantinul @eOaumenos
sus9inea de asemenea c $la1ii din Erecia pro$eneau din re"iunea Dunrii,tez reluat la inceputul
secolului 7&> cu unele deosebiri de cadru de o descriere anonim a 0uropei.'sritene datorat unui
misionar catolic._i romanitatea romanilor a %ost in repetate rinduri e)plicit a%irmat de oamenii $remii./i
in lumea bizantin, identitatea etnic a romanilor a %ost neindoielnic dintotdeauna cunoscut. .ricum, in
secolul 7&&, ea apare in iz$oare ca un %apt de lar" rspindire. &storicul @innamos, care aminte:te
participarea masi$ a $la1ilor la o e)pedi9ie bizantin la nordul Dunrii in anul 1166, inre"istreaz cu
acest prile! tradi9ia ori"inii lor romane6 potri$it lui, $la1ii sunt cei despre care se spune c sunt colonii de
BJ
demult ai celor din &talia2B1. in acela:i secol, un alt te)t bizantin stabile:te ec1i$alen9a intre $la1i2 :i
coloni:tii romani2, sus9inind c vla, e termenul popular %olosit de "reci pentru ai desemna pe
romani2BB. ;onstituirea primului stat al romanit9ii orientale, cel intemeiat de $la1ii din -alcani crora li
sau asociat ulterior :i bul"arii, a prile!uit o puternic a%irmare a temei ori"inii romane, amplu re%lectat in
coresponden9a papei &noccn9iu &&& cu &oni9 cel Hrumos in primii ani ai secolului 7&&&.Fn"urii care, ca :i
bizantinii, au intre9inut un contact permanent cu romanii din $remea a:ezrii lor in 5anonia au cunoscut :i
ei romanitatea romanilor, c1iar dac au mani%estat tendin9a de a o rele$a in %orme peiorati$e. Motarul
anonim al re"elui -ela a%irma, spre s%ir:itul secolului 7&&, c la sosirea lor un"urii au "sit di$erse popoare
in 5anonia# sla$i, bul"ari :i blac1ii adic pstorii romanilor2 (...et 4lac,i ac 8astores Romanorum9a. =ai
e)plicit e)primat apare le"tura dintre $la1i2 :i pstori iromanilor2 in opera celui de al doilea cronicar
un"ur in ordine cronolo"ic, /imon de @eza, care :ia redactat scrierea in a doua !umtate a secolului
7&&&. 5otri$it lui /imon de @eza, la $enirea 1unilor lui Attila, romanii, mai e)act locuitorii ora:elor
(civitates! din 5anonia :i din alte pro$incii, sau inapoiat in &talia, doar >la1ii, care au %ost pstorii :i
a"ricultorii acestora (ai romanilor* au rmas de bun $oie in 5anonia2BG. ,e)tul lui /imon de @eza nu
numai recunoa:te le"tura strins dintre romani :i vla,i `c1iar dac intro %ormulare care tinde s
circumscrie diminuant semni%ica9ia romanit9ii romanilor `, dar :i e$iden9iaz continuitatea romanit9ii
in acest spa9iu. =ai mult inc, te)tul re%lect %idel caracterul real al prsirii de ctre romani a teritoriilor
dunrene sub lo$iturile barbarilor. Din spusele cronicarului un"ur rezult limpede c in $iziunea sa masa
popula9iei romanice ` elemente a"ricolepasioralc pe care le cuprinde in denumirea de blacOi `, a rmas
locului, doar ptura ei suprapus, citadin, romanii2,sau retras in &talia.>ec1imea romanilor in 'e"atul
un"ar era de altminteri un %apt cunoscut nu numai celor dintii istorici un"uri dar :i cur9ii re"ale un"are.
;ind, in 1B56, con%irma ar1iepiscopiei de /tri"oniu pri$ile"iile ei str$ec1i, care datau de la prima sa
intemeiere2 ` a:adar din $remea re"elui _te%an & :i a cre:tinrii un"urilor `, re"ele -ela &> nu uita s
aminteasc %aptul c intre daniile ori"inare se a%lau :i di!mele din $eniturile re"ale din partea secuilor :i a
romanilor, di!me in $ite mari :i mici :i in orice
%el de animale...2. ;u adaosul, deosebit de insemnat pentru cunoa:terea marii rspindiri a romanilor in
teritoriile cuprinse sub puterea noului re"at cre:tin# ...dar s aib dreptul de a lua de la romanii de oriunde
:i de la oricare dintre ei di!mele obi:nuite a se plti in 'e"atul Fn"ariei...2.5ri$ile"iul a %ost con%irmat :ase
ani mai tirziu de acela:i re"e intrun te)t mai cuprinztor, dar identic in esen9 in ceea ce pri$e:te
indatoririle %iscale ale romanilor :i secuilor B6. A:adar, cancelaria re"al :tia c la intemeierea re"atului
romanii se a%lau in Fn"aria, c ei au a$ut, ca :i alte etnii, intre care secuii, un statut care sa e)tins
pro"resi$, pe msura intinderii re"atului, asupra romanilor de oriunde...in re"atul Fn"ariei2. 0 de la sine
in9eles c pentru ca un asemenea pri$ile"iu s %i %ostacordat la data intemeierii ar1iepiscopiei de /tri"oniu,
romanii trebuie s se %i a%lat in acea $reme in cuprinsul re"atului6 constatare care con%irm a%irma9ia
anterioar a Motarului anonim :i cea ulterioar a lui /imon de @eza cu pri$ire la prezen9a romanilor in
teritoriile cucerite de un"uri in $remea instalrii lor in 0uropa ;entral.;onstatarea marii rspindiri a
romanit9ii rsritene con9ine :i obser$a9ia implicit a %ra"mentrii ei politice intro multitudine de
autonomii teritoriale incadrate in ariile de domina9ie sau de 1e"emonie ale marilor puteri imperiale sau
plurietnice ale re"iunii# &mperiul bizantin, 1oarda dominant in stepa nordpontic, 'e"atul un"ar etc.
Aceste autonomii, romanii2 sau romanii populare2 cum le numea Micolae &or"a, erau teritorii mai mult
sau mai pu9in intinse,recunoscute ca 9ri2 romane:ti in cadrul unor in$oieli cu puterile dominante. in
iz$oare, aceste 9ri2 apar inso9ite de cali%icati$ul etnic care le de%inea esen9a sau desemnate e)clusi$ prin
acest con9inut# Vla,ia $are-Vla,ia de *us :i de :os-Terra 4lacorum- Vla6ca ;eml9a- <alac,enland. Fna
dintre ele sia pstrat autonomia c1iar cind a %ost in"lobat in <ara 'omaneasc..rice colecti$itate etnic
se de%ine:te in primul rind prin limb. &dentitatea limbii romane era si"ur cunoscut in aceast $reme, dar
re%eririle scrise sunt pu9ine :i $a"i.MiOetas ;1oniates relateaz incercarea %cut de un preot din oastea
bizantin,czut prizonier in cursul luptelor dintre -izan9 :i ad$ersarii si din nordul 5eninsulei
-alcanice,de a:i reci:ti"a libertatea prin captarea bun$oin9ei lui Asan cruia ii cerea indurare $orbindu
i in limba sa, cci era cunosctor al "raiului $la1ilor2 BI. &mprecis se re%er la limba romanilor in prima
!umtate a secolului 7&&& :i ar1iepiscopul de ,oledo,'odri"o 7imenez care, intro in:iruire a limbilor2 :i
BG
na9iilor2, aminte:te indistinct limba $la1ilor :i a bul"arilor26 ceea ce e %ie un ecou al asocierii statale
$la1obul"are in $remea Asne:tilor, %ie, mai de"rab, o re%erire la sla$a $ec1e, adoptat :i de romani ca
limb sacr, litur"ic, in urma coabitrii lor cu sla$ii de sud.Dup limb, al doilea element de%initoriu al
oricrei colecti$it9i etnice era reli"ia sau con%esiunea creia ii apar9inea, a:adar sistemul de $alori
spirituale pe care le
imprt:ea cu alte colecti$it9i etnice, %ormate in aceea:i arie de ci$iliza9ie. Apartenen9a romanilor la
con%esiunea rsritean era, %ire:te, :i ea cunoscut celor care au intrat in contact cu ei in secolul 7&&&,
$reme a unei rapide inspriri a anta"onismului dintre cele dou se"mente ale cre:tint9ii, catolici :i
sc1ismatici2. Deindat ce teritoriile romane:ti e)tracarpatice au intrat in raza de ac9iune a 'omei :i a
misionarilor ei,papalitatea a luat cuno:tin9 despre e)isten9a romanilor in acest spa9iu :i a ierar1ilor lor
biserice:ti, nele"itimi in $iziunea curiei papale, intrucit urmau ritul "recilor2, in dispre9ul bisericii
romane2BT. >arietatea riturilor constatate la romanii norddunreni, in ciuda apartenen9ei lor la aceea:i
con%esiune, e una din in%orma9iile comunicate la 'oma de clericii :i misionarii catolici sosi9i aici dup
lic1idarea domina9iei cumane.;onstatarea a$ea s re$in mai amnun9it in te)tele misionarilor catolici din
secolul urmtor.5rin intermediul le"atului su, papa ob9inuse inc dinainte !urmintul re"elui -ela de ai
aduce la supunere pe to9i nesupu:ii2 %a9 de 'oma din re"atul su, intre care, in c1ip e)plicit, pe
romani.Dar 'oma a in9eles :i partea de rezisten9 na9ional2 care se ascundea sub re%uzul de a accepta
ierar1i strini :i de aceea a preconizat instituirea unui ierar1 catolic,$icar episcopal, potri$ii acelei
na9iuni2..bser$a9ia papei de insemntate capital nu numai pentru c semnalizeaz rezisten9a romanilor
din a%ara ;arpa9ilor impotri$a domina9iei strine :i a mani%estrilor ei pe plan bisericesc, dar mai ales
pentru c dez$luie, %ie :i numai indirect, le"tura slrins dintre con%esiune2 :i na9iune2 inc din aceast
$reme..bser$a9iile papei o"lindesc %idel cunoa:terea e)act de ctre -iserica roman a esen9ialului
identit9ii etnicospirituale a romanilor norddunreni de ctre curia roman in primele decenii ale
secolului 7&&&./tatele dominatoare, indeosebi &mperiul bizantin :i 'e"atul un"ar, cu care romanii sau
a%lat in contact permanent :i impotri$a crora :iau aprat in repetate rinduri identitatea, :iau %urit :i au
inre"istrat in scris o ima"ine precumpnitor ne"ati$ despre ei. 'e$oltele $la1ilor balcanici impotri$a
puterii bizantine, care nu o dat lea inclcat autonomiile, au constituit prile! de $e1emente diatribe
anti$la1e din partea scriitorilor bizantini. 'scoala $la1ilor din ,essalia in 1066 a incitat pana bizantinului
@eOaumenos, care a sc1i9at una dintre cele mai ne"ati$e caracterizri ale acestei ramuri a romanit9ii
rsritene. Mecredincio:i %a9 de Dumnezeu :i de imprat, ca de altminteri :i in rela9iile personale,
in:eltori, 1o9i, sper!uri, %rico:i, cura!o:i doar din %ric, acestea sunt principalele trsturi ale portretului
colecti$ al $la1ilor sc1i9at de @eOaumenos.&n$ecti$ele la adresa $la1ilor ` de data aceasta e $orba de cei
din =un9ii -alcani,rscula9i sub 5etru :i Asan, cali%ica9i drept nele"iui9i :i spurca9i2, turm de porci2
etc. ` apar :i in scrierea lui MiOetas ;1oniates, principala surs cu pri$ire la istoria intemeierii /tatului
$la1obul"ar :i la istoria sa timpurie.Atitudine ostil, care nu ia impiedicat pe bizantini s utilizeze din
plin capacitatea %iscal :i militar a $la1ilor in indelun"ata perioad de cooperare bizantino$la1
cuprins, cu unele intreruperi, intre
s%ir:itul secolului 7 ` inceputul secolului 7& ` zdrobirea ,aratului bul"ar ` :i s%ir:itul secolului 7&& `
constituirea /talului $la1obul"ar._i scrierile un"ure:ti contemporane e)prim o $iziune ne"ati$ cu
pri$ire la romani.5entru Motarul anonim al re"elui -ela, romanii :i sla$ii din ,ransil$ania sunt cei mai
netrebnici oameni din lume2, caracterizare !usti%icat prin armamentul in%erior pe care il
%oloseau.'omanitatea $la1ilor e recunoscut, e drept, dar cu nuan9a diminuant c ei nu sunt decit
a"ricultorii2 :i pstorii2 romanilor. in secolele urmtoare, cali%icarea a$ea s se modi%ice in ru, pe
msura a"ra$rii anta"onismului istoric, romanii %iind declara9i coboritori din til1arii 'omei2.Dar,ca :i
bizantinii,:i un"urii %oloseau din plin capacitatea militar :i %iscal a romanilor in interesele propriului lor
stat.
J0*Drumuri comerciale in ,ara 'omaneasca si =oldo$a.Drum si stat
B5
Directia drumurilor era determinata de asezarea marilor centre comerciale.&n ,ara 'omaneasca erau
drumurile care uneau porturile de la Dunare cu cele doua orase sasesti /ibiul si -raso$ul.De la acesta din
urma,ne"ustorii spre -raila pe drumul -uzaului,,elea!enului,al 5ra1o$ei,%oarte multi mer"eau pe la
-ran,prin 'ucar si ;ampulun",spre .rasul de Hloci,tot pe la -ran si >alea &alomitei6spre Darstor,spre
Eiur"iu pe drumul care strabatea ;odrii >lasiei trecea prin -ucuresti spre ,urnu si Micopole din %ata
strabatand ;odrii ,eleormanului./ibienii %oloseau >alea .ltului si inca o cale pe la >alcan.0ra apoi
drumul care $enea din =oldo$a si strabatea ,ara 'omaneasca dea lun"ul,pe sub pod"orie.&n a%ara de
drumurile sarii mai erau drumul oilor.-ineinteles,mai era si marele drum al Dunarii.&n =oldo$a erau
pe $remea lui Ale)andru cel -un drumul cel mare al ?io$ului ce trecea prin ;ernauti,a!un"ea la /ucea$a
si cobora spre 5ascani unde se bi%urca#o ramura apuca prin 'oman,-acau,Ad!ud,,".5utnei si o alta
ramura trecea prin partea centralsudica a -asarabiei.Din prima ramura se des%acea un drum ce trecea prin
-aia spre -istrita si un al doilea,din Ad!ud cu directia spre -raso$.;ealalta cale de comert era aceea a
;amenitei,care intra in tara pe la Aotin si cobora la &asi pana la -raila.&n ,ransil$ania,directia drumurilor
era determinata de asezarea marilor centre comerciale.Drumul cel mare $enea de la -uda,trecea prin
/olnoc si zona ;risurilor si apoi se bi%urca#o ramura apuca spre .radea si raspandea intrea"a $ale a
=uresului si cealalta ramura apuca spre Arad,trecea prin De$a,Alba &ulia si se unea cu primul pana la
$arsarea Ariesului.Din ;lu! pornea un drum la De! apoi la -istrita a!un"and in =oldo$a,un alt drum se
des%acea la /antimbru,la M de Alba &ulia,trecea prin =edias si /i"1isoara si a!un"ea la -raso$.&n s%arsit,de
la >intul de Cos se des%acea un alt drum,care,prin /ebes,raspundea la /ibiu
B6