[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.

economice








Proiect
Bazele ciberneticii economice








Citu Flavius Toma
Grupa 1027
[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice

John von Neumann i contribuiile sale la dezvoltarea
cercetrilor operaionale i metodelor matematice ale
ciberneticii.


John von Neumann(n.28 decembrie 1903-d.8
februarie 1957) a fost un matematician american evreu de origine austro-ungara
cu importante contributii in fizica cuantica,analiza functionala,teoria
multimilor,topologie,economie,informatica,analiza numerica,hidrodinamica
exploziilor,statistica si in multe alte domenii ale matematicii,fiind unul din cei mai
importanti matematicieni din istorie.
Biografie.
Von Neumann a fost un pionier al aplicatiilor teoriei operatorilor in mecanica
cuantica,membru al Proiectului Manhattan si al Institutului pentru Studii Avansate
de la Princeton(fiind unul din primii savant adusi-un grup numit uneori semizeii)
si co-creator al teoriei jocurilor si a conceptelor din automate celulare si
constructorul universal.Impreuna cu Edward Teller si Stanislaw Ulam,von
[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice

Neumann a rezolvat problem cheie din teoria fizicii nucleare implicate in reactiile
termonucleare si bomba cu hidrogen.A fost primul care a stabilit(in scris,in
Discurs preliminari asupra proiectarii logice a unui instrument de calcul
electronic),impreuna cu Arthur W.Burks si Hermann H.Goldstine)cerintele pentru
un calculator electronic de uz general.
Tatal sau,bancher,a cultivat intelectul fiului sau inca din copilarie,acesta ajungand
inca de la varsta de 6 ani sa efectueze mintal impartiri cu numere de 8 cifre,iar la
8 ani sa invete analiza matematica.Desi a pornit pe drumul matematicii,a ajuns in
anul 1921 sa studieze la Universitatea din Berlin,obtinand in 1925 licenta in
chimie la Zrich,iar in 1926 doctoratul in matematica.
In anii 20,alaturi de David Hilbert,intreprinde studii,incercand sa dezvolte un
sistem mathematic autonomy,independent de axiome,dar eforturile sale se
soldeaza cu un abandon,In 1928 publica Teoria jocurilor de salon,in care face
distinctia dintrejocuri cu informative totalaca sahul,in care strategia potential a
adversarului nu are efect asupra propriei mutari si pokerul,unde strategiile de joc
ale celor doi adversari se intrepatrund;lucrarea contine si o analiza matematica a
jocurilor de noroc.
Dupa mai multe lucrari publice,in 1931 John von Neumann incepe sa predea la
Universitatea Princeton,devenind in 1933 membru al Institului de Studii Avansate
din cadrul prestigioasei institutii de invatamant.Odata cu inceperea razboiului
devine un apropiat al armatei,implicandu-se in dezvoltarea proiectului de bombe
atomice,unde a sugerat folosirea imploziei drept mecanism de declansare a
exploziei.De asemenea,a sustinut aruncarea bombei asupra orasului Kyoto.
In timpul razboiului,John von Neumann incepe sa examineze posibilitatea
inventarii unei masini electronice care sa faca operatiile celei mecanice.In
1944,alaturi de John Willian Mauchly si Presper Ekert,a creat un calculator si
integrator electronic(ENIAC),o masina uriasa si greoaie ce ocupa o suprafata de
168 de m2.Masina folosea drept intrate si iesire cartel perforate si avea un limbaj
de programare complex si dificil.Dupa standardele ulterioare era primitive,dar
functiona de zeci de ori mai rapid decat calculatoarele mecanice anterioare.Dupa
un process de brevetare,s-a stabilit ca John von Neumann este parintele
[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice

computerului programabil de astazi.Beneficiind de funduri militare dupa
incheierea razboiului,John von Neunamm incepe sa lucreze la un proiect
nou,computerul IAS.In 1952,acesta devine functional si pe baza lui
Au aparut alte masinarii ca MANIAC in Los Alamos,JOHNIAC in Laboratorul
National Argonne si IBM 701.Primul program folosit a fost unul de previziune
meteorological,utilizat in operatiuni militare.Von Neumann a deschis drumul spre
mecanica cuantinca.Membru al Proiectului Manhattan,s-a implicat in constructia
bombei cu hidrogen.



In ultima parte a carierei sale,John von Neumann s-a implicat in Comisia pentru
Energie Atomica,unde a sustinut in timpul razboiului rece ca URSS-ul este o
amenintare.In 1956 cariera sa stiintifica ajunge la final.Fiind diagnosticat cu
cancer,se retrage din viata publica si isi opreste toate proiectele si
cercetarile.Dupa un an de agonie,moare in 1957.Inainte de a se stinge,se
converteste la catolicism,desi s-a nascut evreu si a fost toata viata agnostic.


[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice


Actualitatea cercetarilor operationale.
Cercetarea este inteleasa nu ca o investigatie stiintifica ci ca o cautare.Cercetarea
operationala este o metoda stiintifica de analiza logica si cantitativa a proceselor
ce se desfasoara in organisme considerate in intregul lor si in stransa
interdependenta cu mediul lor inconjurator.Cercetarea operationala e o abordare
stiintifica a rezolvarii problemei de conducere organizatorica.Cercetarea e un
ansamblu de metode si tehnici rationale de analiza si sinteza a fenomenelor de
organizare in vederea elaborarii deciziei optime.

Jocuri strategice,utilitati.
Competitia reprezinta o caracteristica a vietii modern,ea manifestandu-se in cele
mai diverse domenii,cum ar fi cel economic,cel politic sau chiar cel militar.
Matematicianul,de origine romana,John von Neumann,impreuna cu
economistul Oskar Morgenstern au elaborate in anul 1945 o carte
intitulataTheory of Gamus and Economic Behavior(Teoria Jocurilor si
Comportamentul Economic),care a deschis drumul unor numeroase dezvoltari
teoretice si practice in domeniul atat de complet al competitiilor.
Remarcabil este faptul ca,lucrarea lor incepe cu definitia axiomatica a
conceptului de utilitate:-necesar masurarii efectelor actiunilor
competitive.Conceptul de utilitate nu era nou,dar definitia axiomatica propusa de
cei doi autori i-a conferit precizie si rigoare.John von Neumann si Oskar
Morgenstern denumesc competitia drept un joc cu doi sau mai multi
parteneri.Jocurile cu doi parteneri se caracterizeaza,de regula,prin Solutia cu
suma-nula,valoarea utilitatii castigate de unul din jucatori fiind pierduta de
celalalt.
[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice

Jocurile cu mai multi parteneri conduc,inevitabil,la formarea unor
coalitii:jucatorii se coalizeaza astfel,ca,in final,se ajunge la un joc cu numai doi
jucatori.
Ideile si chiar modelele din Teoria Jocurilor sunt utilizate in deciziile politice
si militare,international,in care se fac si desfac aliante.
O alt direcie important de dezvoltare a ciberneticii i teoriei generale a
sistemelor a fost stimulat de lucrrile lui John von Neumann, creatorul teoriei
automatelor, dar i a teoriei jocurilor, a programrii matematice i a altor
discipline tiinifice. Un adevrat geniu matematic, John von Neumann a creat un
numr considerabil de modele coninnd elemente interactive care evoluau ctre
configuraii complexe pe baza unor reguli de transformare deosebit de simple.
Automatele celulare, create de John von Neumann mpreun cu Stanislas Ulam,
constituie astzi un obiect important de studiu pentru specialitii din diferite
domenii ale tiinelor Complexitii.

John von Neumann a creat i conceptul de automat capabil de reproducere care
utilizeaz principiile ciberneticii i care, mai trziu, l-au inspirat pe Maturana i
Varele n crearea teoriei autopoiesisului civa ani mai trziu.


[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice

Metodele matematice ale ciberneticii.
Obiectul de studiu al ciberneticii n general i al ciberneticii economice n
particular l prezint sistemele cibernetice o totalitate (grup) de elemente sau
subsisteme care se afl ntr-o concordan si interdependen reciproc i creaz
un tot ntreg.
Utiliznd limbajul teoriei mulimilor, un sistem cibernetic se definete ca o
pereche de mulimi E, R notat cu ) ; ( R E S = , unde:
E este mulimea elementelor { }
n 2 1
e , , e , e din care e constituit sistemul;
R este o aplicaie binar sau multipl. Pentru aplicaia binar { }
ij
r R = unde
) e , e ( r r
j i ij
= exprim caracterul de interdependen dintre elementele
i
e i
j
e a
sistemului dat.
Altfel spus, R reprezint formele de interdependen(cantitativ sau
calitativ) dintre elementele mulimii E ale sistemului. Caracterul
interdependenelor dintre elementele sistemului (stabilite de conexiuni) poate fi
reprezentat schematic astfel:
a)

b)





[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice

1. Metoda modelrii matematice const n expunerea momentelor eseniale cu
privire la evoluia i proprietile sistemelor cibernetice prin limbajul matematic al
anumitor ecuaii, inecuaii (ce reprezint principalele constrngeri impuse
sistemului) i a unea sau mai multor funcii scalare care determin performana
sistemului i care n forma numerico-cantitativ exprim scopul dorit ce poate fi
atins prin analiz, control, conducere.
Exemplu. S admitem c o ntreprindere produce bunuri, volumele acestora
fiind
n
u u u , , ,
2 1
(factori de control) utiliznd m tipuri de resurse n cantitile
m
b b b , , ,
2 1
..
Fie
ij
a cantitatea resursei i necesare pentru obinerea unei uniti de
produs j . Coeficienii
ij
a se consuder cunoscui (uneori constani, alteori mrimi
dependente de timp, de perturbaii, etc.) . Cu
j
c vom nota preul de realizare a
unei uniti de produs j.
Reieind din sensul economic expus obinem urmtorul model:
restriciile
0 u , , 0 u , 0 u
n 2 1
> > > (output-ul sistemului);

i n in 2 2 i 1 1 i
b u a u a u a s + + + unde m , , 2 , 1 i = ;
performana
( ) max u c u c u c u R
n n 2 2 1 1
+ + + = ,
ce exprim valoarea venitului total n uniti monetare.
2. Metoda analizei de sistem const n descompunerea sistemului unitar n
subsisteme cu scopul cercetarii proprietilor i identificarii gradului de influen a
acestora n cadrul sistemului unitar. Gradul de influen se determin studiind
intrrile i ieirile fiecrui subsistem.
[A.S.E CIBERNETICA,STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA] Bazele cib.economice

3. Metoda de sintez const n integrarea subsistemelor i a interaciunilor dintre
ele(utiliznd instrumentariul corespunztor). n consecin se pot obine acele
proprieti ale sistemului unitar, calitativ diferite de proprietile subsistemelor
luate separat.
4. Metoda simulrii reprezint o simbioz a metodei modelrii i a metodei
Monte Carlo(ce permite producerea unor posibile scenarii n context probabilist
sau pseudo-aleator) cu scopul stabilirii comportamentului sau aprecierii eficienei
sistemelor cibernetice n diverse situaii.
Aceast metod ca regul, necesit un mare volum de experimente i n timp real
poate fi realizat utiliznd mijloacele moderne de calcul.
5. Metoda cutiei negre (black box) se aplic n cazul sistemelor cibernetice despre
care se cunoate foarte puin sau nu se cunoate nimic. Cercetarea i concluziile
despre funcionarea unui asemenea sistem se obin prin urmrirea intrrilor i
ieirilor.
6. Metoda conexiunilor bloc mparte sistemele complexe formate din
subsisteme insuficient cunoscute n blocuri componente, lund n considerare
preponderent legturile dintre ele. Un bloc reprezint un subsistem al crui
structur intern este necunoscut sau ignorat. n caz de necesitate asupra
blocului poate fi aplicat metoda cutiei negre.