Gandeste Bine, Vorbeste Frumos, Fii Drept - Cugetari

Octavian Sărbătoare
Gândeşte bine,
vorbeşte frumos,
fii drept
Cugetări
Gândeşte bine, vorbeşte frumos, fii drept - Cugetări
First published in Australia in Sept. 2006 by

Sarbatoare Publications, Sydney, NSW
For other publications SEARCH ‘Octavian Sarbatoare’ at
National Library of Australia: http://www.nla.gov.au/
sarbatoare@hotmail.com
Copyright (Drept de Autor) © 2006 and subsequent years by Octavian Sărbătoare

(Australia). Această lucrare este copyright (are drept de autor). Autorul dă dreptul ca
lucrarea să fie publicată, copiată şi distribuită, integral sau parŃial, în orice formă, cu
condiŃia să rămână nemodificată şi dreptul de autor (copyright) şi autorul să fie
menŃionate.
Australian National Library Cataloguing-in-Publication data:
Sărbătoare, Octavian.
Gândeşte bine, vorbeşte frumos, fii drept – Cugetări
ISBN 0 9775903 1 3.
1. Quotations, Romanian. I. Title.
859.802
Text in Romanian language

Typeset by Sarbatoare Publications
Printed and bound in Australia
Redactor de carte: Ileana SperanŃa Baciu
2
Octavian Să
Sărbă
rbătoare
Gândeşte bine,
vorbeşte frumos,
fii drept
Cugetări
ColecŃia CARTEA PENTRU INIMĂ
SARBATOARE PUBLICATIONS
Despre autor
Octavian Sărbătoare s-a născut la Braşov, România, la 18

Decembrie 1952. În anul 1986 a emigrat în Austria, apoi în anul 1987
în Australia, stabilindu-se la Sydney.
Absolvent al facultăŃii de litere, cu distincŃie, (Bachelor of Arts –
Honours; Master of Arts) la The University of Sydney, cariera
scriitoricească şi-a început-o în anul 1998, cu publicarea de articole în
reviste din Australia, precum şi în site-urile Internet-ului. Temele
principale sunt religiile, tematici sapienŃiale, mesianism, indianistică.
Între anii 1996 şi 2005, autorul a făcut în India şase excursii de
cercetare în domeniul religiilor. A vizitat aşrame şi instituŃii,
cunoscând maeştri spirituali de renume.
Autorul este directorul editurii Sarbatoare Publications, aflată cu
sediul în Sydney, Australia.
4
PrefaŃă
Cugetarea este specia genului liric, recunoscută ca o chintesenŃă de idei
şi sentimente. Gândurile cuprinse în ea au marele avantaj că pot exprima
adevăruri profunde doar în câteva cuvinte, prilej de reflexie pentru orice
cititor atras de înŃelepciune.
Tenta cugetărilor cuprinse în volumul de faŃă este orientată către o
gândire pozitivă, constructivă şi optimistă. Mesajele descoperite pe
parcursul lecturării pot participa la restructurarea mentalului celui care se
încumetă să reflecteze adânc asupra lor.
Exprimarea liberă şi spontană creează stilul de prezentare al formelor
finale ce le veŃi citi. Autorul intenŃionează să transmită experienŃa sa de
viaŃă şi cunoştinŃele acumulate de-a lungul timpului, în aceste
reprezentări generale şi abstracte, aşa cum sunt înŃelese prin prisma
proprie, dintr-o perspectivă teistică.
Tematica cugetărilor mele este larg vehiculată de alŃi autori în scrierile
lor. Dar subiectele prezentate aici trec, fireşte, prin modul de înŃelegere
propriu, ele exprimând mai degrabă un punct de vedere personal decât
concluzii finale. Scopul cugetărilor este mai degrabă de a inspira pe cititor,
decât de a servi ca norme de înŃelepciune.
Urez cititirilor o lectură plină de profunzimi de idei.
Octavian Sărbătoare
2006, Sydney, Australia
5
A
AbundenŃă
Uneşte-Ńi mintea cu ploaia ce vine la timp. Este un semn al

abundenŃei.
*
AbundenŃa este o stare mentală.
*
AbundenŃa materială nu garantează fericirea. În schimb poate da
mulŃumirea, stare, care privită din punctul de vedere al
conştientizării vieŃii, apare ca o rudă săracă a fericirii.
Activitate
Mintea are nevoie de repaos. Este cel mai bine ca activităŃile

importante să înceapă cu un repaos.
*
ActivităŃile devin mai eficiente atunci când sunt alternate cu stări de
repaos.
Felul activităŃilor şi desfăşurarea lor ne caracterizează.
6
AcŃ
AcŃiune
Aşteptarea activă este acŃiune.
*
Cel care doreşte să fie activ, mai întâi îşi drămuieşte paşii.
*
Ritmul propriu al acŃiunilor ne caracterizează.
Adevăr
Întunericul înseamnă lipsa luminii. Atunci când adevărul este

revelat, minciuna se demască.
*
Evaluează adevărul despre cineva prin ce face, nu prin ce spune.
*
Când adevărul nu poate fi spus, cel mai bine este de a se păstra
tăcerea.
*
În unele împrejurări minciuna este mascată de un adevăr de
suprafaŃă, punându-ne astfel într-o dilemă etică. SoluŃia de a nu
cădea în capcană, este de a construi adevărul peste acela de suprafaŃă
deja existent. Astfel, construcŃia minciunii se va prăbuşi peste cel
care a creat-o.
7
A spune adevărul este ca şi cum ai radia lumină. AtenŃie! Lumina

poate fi prea puternică. Adevărul, ca şi razele Soarelui, poate răni.
*
După adevăr se pot ascunde minciunile care sunt cel mai dificil de a
fi deconspirate.
Ajutor
O mână de ajutor începe cu o vorbă bună.
*
Ajutorul făcut din toată inima multiplică efectul.
*
Nu da sfaturi necerute. Chiar şi pe cele cerute îmbracă-le în haine de
sugestii.
*
Cere ajutor cerului şi Dumnezeu îŃi va trimite oameni potriviŃi. Nu
este nevoie decât de a vorbi cu oamenii despre problemele tale. Vor fi
inspiraŃi să te ajute, numai dacă Dumnezeu a găsit ceva plăcut în ei.
*
O mână de ajutor care vine de la un străin, este trimisă de
Dumnezeu.
*
Destăinuie-Ńi îngrijorările chiar şi la necunoscuŃii care sunt
binevoitori. Ei pot fi mesagerii speranŃei.
8
*
AbundenŃa trăirii vieŃii se exprimă şi prin capacitatea noastră de a
oferi ajutor, cu mijloacele care ne sunt la îndemână, atunci când
timpul este potrivit.
Anotimpuri
Primăvara eşti tânăr, vara plin de energie, toamna dai roade, iarna
eşti înŃelept.
*
ViaŃa îşi are anotimpurile ei. Toate sunt frumoase în felul lor.
Anturaj
Evaluează caracterul cuiva după calitatea oamenilor cu care

colaborează.
*
Mediul uman înconjurător este un rezultat al stărilor mentale în care
ne aflăm.
Armonie
Convins fiind că te afli pe calea armoniei, priveşte ce urme lasă. Este

un autocontrol excelent.
*
A mânca împreună cu alte persoane creează armonie.
9
*
Este un paradox în viaŃă că oamenii aleargă de a obŃine armonia,
care nu poate fi asigurată prin eforturi.
Artă
Arta în esenŃa ei intenŃionează să imite natura. Intermediarul este

artistul.
*
Arta exprimă năzuinŃa artistului. Prin arta pe care o produce,
artistul se priveşte în oglindă.
AspiraŃie
Chiar dacă nu a atins cerul, aspirantul spiritual poate avea

mulŃumirea unei călătorii frumoase.
*
AspiraŃia este dorinŃa mentală pe care, mai mult sau mai puŃin
conştienŃi, o emitem către Divin.
Aşteptare
Aşteptarea este un bun antrenament. Cel care doreşte să-şi

optimizeze eficienŃa acŃiunilor, ştie să aştepte activ.
10
*
Aşteptarea timpului potrivit dă valoare acŃiunii. Cel înŃelept
consideră aşteptarea ca făcând parte din ansamblul de acŃiuni care
duc la reuşită.
11
B
Beatitudine
Sursa suferinŃei este tot atât de efemeră ca şi cea a bucuriei. Numai

prin ridicarea nivelului de conştiinŃă putem privi deasupra lor. Starea
de beatitudine, este o trăire mai presus de contrarii.
*
Când mintea transcende grosierul, se iveşte beatitudinea.
Bine
SămânŃa încolŃeşte. Planta înfloreşte. Într-un mediu armonios

aşteaptă-te la bine.
*
Fă bine fără să te aştepŃi la răsplată; binele Ńi se va întoarce.
*
Să lăsăm binele să se manifeste de bunăvoie.
*
Pe cel încrezător în sine şi în fapta bună, Dumnezeu îl însoŃeşte.
*
Pune-Ńi sămânŃa în pământ roditor, fă binele acolo unde va da
rezultate pozitive. A face bine la întâmplare nu este de dorit.
*
12
Binele făcut în anonimitate are mare valoare. Beneficiarul răspunde

cu bine tuturor, deoarece nu ştie cine i-a fost binefăcătorul.
*
Asociază-te cu orice bine.
Cel înŃelept se bucură de binele oricărui om care slujeşte binele.
*
Binele făcut anonim este mult mai puternic decât cel direcŃionat.
Atrage privirea lui Dumnezeu ca martor unic.
Binevoitor
Să lăsăm pe cei binevoitori să ne facă binele dorit. Ei sunt

mesagerii care răspund unei sarcini divine.
Bucurie
DimineaŃa, la trezire, priveşte florile.
*
SuferinŃa este catharsis, purificare. La un nivel mai sus de
conştientizare, suferinŃa nu este necesară decât ca referenŃial, numai
astfel bucuria poate fi trăită. În starea de beatitudine, atît suferinŃa
cât şi bucuria sunt transcense.
*
Să învăŃăm a ne bucura de micile realizări. Ele sunt paşi timizi către
mari împliniri.
13
*
Răsare Soarele. Deschid fereastra. Respir profund.
*
ÎnŃeleptul se bucură cu încetul de ceva care este bun.
Bun simŃ
Bunul simŃ nu este numai o noŃiune de bună creştere şi educaŃie, ci

şi una de evoluŃie umană.
*
Deşi constituŃia genetică poate predispune, bunul simŃ nu este
ceva nativ. Se obŃine prin educaŃie adecvată.
BunăvoinŃă
Cei care au bunăvoinŃă sinceră îşi arată vorbele ca fiind fapte.
*
BunăvoinŃa este proiectarea faptică a binelui.
*
BunăvoinŃa deschide poarta şanselor bune.
14
C
Cale
Calea celui care creează este mereu în efervescenŃa exprimării noului.
*
Fii sigur asupra direcŃiei, înainte de a păşi. Conştientizează calea pe
care mergi.
*
Căile sunt oferte generoase ale Divinului. Nu ne putem plânge că nu
avem posibilitatea de unde alege.
CalităŃi
Cine face paradă, cu calităŃile personale de excepŃie, atrage privitori

de paradă. Căutătorii sinceri îl găsesc pe cel înŃelept.
Carte
Cartea este fereastră a cunoaşterii.

*
CărŃile sunt căi care ni se deschid. Unele sunt cunoscute, altele apar
noi.
15
Cine răsfoieşte cărŃile, nu face decât să se împace cu gândul că a citit

ceva.
Casă
Casa revelează ceva din caracterul ocupanŃilor ei.
*
Casa ne este micul univers existenŃial.
Călător
Am dori să fim nemuritori fizic, într-o realitate care ne defineşte

drept călători temporali. Prin focalizarea atenŃiei către iluzia
materiei, omul uită să trăiască infinitul conştiinŃei.
*
Pentru călătorul spiritual, conştiinŃa este veşnic NOUL.
Călătorie
Călătoria departe de casă împrospătează mintea.
*
Foloseşte puterea minŃii pentru a călători.
*
16
Cer
Cerul dă, pământul primeşte.
*
Urcând pe munte te apropii de cer şi de Dumnezeu.
*
Cu picioarele pe pământ, omul aspiră la cer. Este bine de a fi
conştienŃi că atunci când privim la cer suntem cu picioarele pe
pământ.
Comportare
Atitudinea pe care o avem faŃă de animale ne caracterizează.

Exprimă psihologia celui puternic faŃă de cel slab. Comportarea lasă
urme.
Copii
MulŃi ani, copiii par că reflectă caracterele părinŃilor. Dar, mai apoi,
cu trecerea timpului, ei trebuie lăsaŃi liberi să-şi urmeze tendinŃele
caracterului personal.
*
Copiii am dori să ne urmeze. Aceasta poate fi o frână care îi opreşte
de a ne depăşi.
17
CreaŃie
Spontaneitatea este un act de creaŃie.
*
Fii conştient de dinamismul creaŃiei la care participi.
CredinŃă
Scopul imaginilor sacrosancte este de a genera credinŃa în mintea

celor care le privesc. Spiritul atribuit acestor reprezentări este astfel
recreat în persoana care le contemplă.
*
CredinŃa în Dumnezeu este ceva personal. Nu aştepta ca alŃii să o
împărtăşească. Fii mai degrabă prudent în relaŃiile cu oamenii, care
pot trăi după alte convingeri decât ale tale.
Cunoaştere
Puterea cuiva stă în cunoaştere.
*
Cunoaşterea ne apropie de Dumnezeu, Marele Creator.
*
Cunoaşterea este mai degrabă conştientizare decât învăŃătură.
18
Curaj
Arată-Ńi curajul la timpul potrivit.
*
Ce s-ar face lumea fără oamenii curajoşi? Ei duc speranŃa de mai
bine. Cel curajos pentru dreptate poartă lumina.
19
D
Daruri
Darurile trebuiesc făcute în aşa manieră încât să nu jignească

independenŃa cuiva.
DimineaŃă
TinereŃea nu ne lasă niciodată. O putem trăi în fiecare dimineaŃă.
*
Ziua bună dă semne de dimineaŃă.
*
Fiecare dimineaŃă ne invită la A FI.
*
Zâmbetul de dimineaŃă reverberează întreaga zi.
*
Urare de bine: Să-Ńi fie ziua ca prospeŃimea dimineŃii.
Discernământ
Bunătatea practicată fără discernământ este naivitate. PracticanŃii

acestui fel de idealism încurajează răul.
20
*
Sfatul cuiva care a dovedit din plin că nu posedă discernământ este
lipsit de valoare.
Dor
Dorul este dorinŃa de repetare a unor amintiri plăcute.
*
Compensăm dorul prin puterea minŃii de a retrăi faptele care ne leagă
de acea aspiraŃie.
DorinŃă
DorinŃa se împlineşte când facem paşi în direcŃia respectivă.
*
În mod obişnuit suntem dorinŃă. Când dispare dorinŃa, ne rămâne
existenŃa.
*
DorinŃa să-Ńi fie dreaptă.
Dragoste
Încercarea de a explica logic dragostea, elimină misterul.
21
*
Este sentimentul despre care s-a scris cel mai mult în literatură
deoarece este greu de a defini melanjul de dăruire, abnegaŃie şi
posesie.
*
Atunci când dragostea se cântăreşte cu măsuri lumeşti, devine un
bun de consum şi încetează astfel de a transcende experienŃa
obişnuită a vieŃii.
*
Dragostea care aspiră la identificarea cu Divinul are nevoie de un
referenŃial divin pentru a se menŃine.
*
Printre alte trăiri inexplicabile, dragostea se află în frunte, deoarece
valenŃele-i transcend percepŃia imediată.
*
Dragostea este întreŃinută prin reactivarea stărilor mentale care au
creat-o.
*
Dragostea este lăsată de Dumnezeu pentru a ne aminti că existenŃa
obişnuită poate fi transcensă.
Dreptate
Dreptatea se înfiripă mai întâi în gândire.
*
22
Ce este drept, place lui Dumnezeu.
*
Este drept de a face bine pentru bine.
*
Dreptatea se recunoaşte prin rezultatele pozitive pe care le
generează. Umanitatea a dezvoltat empiric noŃiunea de dreptate.
23
E
EficienŃă
Lucrul bine făcut ne urmează.
*
Mai bine să ai un singur lucru, pus în ordine, decât multe
împrăştiate.
Eliberare spirituală
Eliberarea spirituală implică atât decondiŃionare mentală cât şi

fizică. Mintea devine dominant creatoare, funcŃionarea corpului se
armonizează, atât cât capacităŃile fizice o pot permite. Omul eliberat
spiritual este astfel un zeu în miniatură, un semizeu.
*
Treptele trezirii spirituale sunt apropieri de Dumnezeu.
*
Eliberarea spirituală – o primăvară continuă. O contemplare de flori
veşnic înflorite sau înspre înflorire sau în floare.
*
Focul ne trezeşte.
*
Când zorile pot fi auzite iar sunetul poate fi privit, s-a produs
transcenderea.
24
*
Cel care a transcens, poate asculta liniştea.
*
Când bucuria vine din interior, dependenŃa de stimulii externi
încetează.
*
Trezirea spirituală izvorăşte din linişte.
*
Ascultă muzica sferelor.
*
Un maestru spiritual dă totdeauna o şansă aspirantului sincer.
*
Trezirea spirituală dă ochi noi.
*
Mintea eliberată spiritual creează spaŃiu şi timp.
EvoluŃie
Ordinea denotă evoluŃie.
*
ViaŃa, ca şi moartea, sunt fructe ale evoluŃiei.
*
EvoluŃia este tendinŃa naturală de a elimina entropia.
25
ExistenŃă
E lumină, e linişte. Fii!
*
A defini existenŃa este peste puterile noastre. Ceea ce putem, cel mult,
este de a-i descoperi anumite direcŃii.
26
F
Familie
RelaŃia corectă dintre bărbat şi femeie este parteneriatul. Omenirea

agonizează de mii de ani asupra ideii de egalitate, care este improprie
funcŃiilor complementare. Familia este parteneriat.
*
Zborul are nevoie de aripile complementare.
Fapte
Buna intenŃie se dovedeşte prin fapte.
*
Faptele bune ne apropie tot mai mult de lumină.
*
Faptele armonioase sunt generate unele din altele, într-o desfăşurare
neîncetată. Este o curgere continuă a luminii.
Fericire
Fericirea este dată de capacitatea cuiva de a asculta vocea tăcerii. În

tăcere este tărâmul fericirii perpetue.
*
27
Starea de fericire rezultă mai degrabă din experienŃa de a fi, decât

din cea de a face. Însăşi ideea de a face ceva are ca scop ultim de a te
afla undeva, cândva, într-o anumită conjunctură, care predispune la
o anumită stare existenŃială.
*
Putem fi cu adevărat fericiŃi doar prin conştientizare. Nefericirea
este avalanşa în care omul este prins datorită lipsei de conştientizare
a acŃiunilor pe care le întreprinde.
Flori
Privind florile, ni se aminteşte de frumuseŃea vieŃii.
*
Udatul florilor nu este o îndeletnicire obişnuită. Ne asociem şi
rezonăm cu ideea frumuseŃii exprimată de aceste minuni ale naturii.
Frumos
Frumosul este ochilor ca armonia sunetelor pentru urechi.
*
Frumosul exprimă armonia.
*
Ceea ce este frumos, recomandă.
*
28
Frumosul este în lumea materiei precum conştiinŃa în cea a spiritului

şi înŃelepciunea în lumea minŃii.
29
G
Gând
Gândul statornic atrage realitatea potenŃială.
*
Marea putere pe care o avem constă în cea a gândurilor. Ele creează
realitatea, de la cea cuantică până la nivelul de macrounivers.
Activarea conştientă a unei astfel de minŃi ne apropie de Dumnezeu.
*
Gândurile nu trebuiesc privite ca fiind ceva efemer. Ele devin cauze
ale unor efecte viitoare bune sau rele precum este specificitatea acelor
gânduri.
Gesturi
Gesturile sunt o expresie a minŃii.
*
Gesturile sunt preambulul mesajului.
30
I
Iertare
Dacă Dumnezeu iartă, putem şi noi ierta.
*
Iertarea dă şansa ca cel vinovat să se îndrepte.
Inimă
Când inima încetează de a fi la concurenŃă cu mintea, viaŃa ne este

în armonie.
*
Inima să ne fie în rezonanŃă cu mintea.
*
Inima este legată de suflet, pe când mintea de spirit. Îngemănarea lor
creează dinamica trezirii spirituale.
31
Î
Întâlnire
Întâlnirile spontane sunt pline de semnificaŃii. Cel înŃelept le poate

descifra.
*
Întâlnirile la timp sunt paşi armonioşi pe cale.
Întâmplare
Meditează asupra întâmplărilor neprevăzute şi observă ce mesaje

transmit.
*
Întâmplarea este mai degrabă o consecinŃă decât un produs aleator.
ÎnŃelepciune
CredinŃa în micile acumulări îl caracterizează pe cel înŃelept.
*
Cine vede potenŃial frunza în sămânŃă, floarea în boboc şi fructul în
floare, acela poate să-şi conducă viaŃa cu înŃelepciune.
32
Nu putem ieşi din natura noastră umană care ne predispune la

felurite limitări. Cel înŃelept nu urmează idealul absolut, ci pe cel
posibil.
*
Vorbele înŃelepte se prind numai de cel care le caută cu sinceritate.
*
Întâlnirile cu oameni înŃelepŃi sunt binecuvântări trimise de
Dumnezeu.
*
Jalonează-Ńi paşii din timp.
*
Semnul de succes al candidatului la înŃelepciune este că îl urmează pe
cel cu adevărat înŃelept. CeilalŃi îşi pierd timpul urmând învăŃători
care rătăcesc fără speranŃă.
*
Pe înŃelept îl recunoşti după cum îşi conduce viaŃa.
*
ÎnŃeleptul învaŃă şi din greşeli.
ÎnvăŃătură
Diplomele recomandă, învăŃătura convinge.
*
În ultimă instanŃă, învăŃătura trebuie să se reflecte în viaŃă.
33
*
ÎnvăŃătura deschide o mie de ochi.
*
ÎnvăŃătura dă putere.
34
L
Libertate
O viaŃă pentru a se împlini, are nevoie de libertate.
*
Priveşte simplitatea zborului păsărilor. Să te inspire pentru libertate
în viaŃa ta.
*
Libertatea să-Ńi fie mai presus de avuŃie.
*
În libertate cei buni construiesc, pe când cei răi distrug.
Linişte
În zori se pregăteşte manifestarea, la amurg liniştea.
*
Caută esenŃa esenŃelor în linişte.
*
În linişte mintea se aşează în ordine.
*
La apusul Soarelui ia-Ńi câteva momente de linişte.
*
35
Liniştea este încetarea manifestării şi calea către esenŃă.
*
După toate zbaterile în viaŃă ne-a rămas liniştea. Totul, în cele din
urmă, este absorbit în golul liniştii.
Lumină
Priveşte Soarele la răsărit. Pune-Ńi mintea în rezonanŃă cu lumina

care creşte.
*
Dumnezeu se află în lumină. Conştientizarea luminii ne apropie de
divinitate.
*
MeditaŃia aduce lumina interioară.
*
Din zori până în amurg, totul este un dans al luminii.
*
ÎnvăŃătura bună ne apropie de lumină.
*
Cei răi trebuiesc confruntaŃi, aşa cum lumina confruntă întunericul.
*
Conştientizarea luminii ne poate modela adânc caracterul.
*
36
ViaŃa este atrasă de lumină.
*
Numai lumina are dinamică proprie. Întunericul este lipsa luminii.
37
M
MeditaŃie
MeditaŃia elimină subtil tensiunea amintirilor neplăcute.
*
MeditaŃia invită vocea tăcerii.
Merit
Adună-Ńi merite fără a le consuma. Acumularea lor generează salturi

calitative.
*
ConştienŃi sau nu, meritele ne urmează.
Mesaj
Evaluează mesajul pe care îl primeşti de la cel cu care te întâlneşti,

de la cel cu care vorbeşti.
*
Primim mesaje la tot pasul. Descifrarea lor este problema.
*
Cel care are ceva de spus, generaŃiilor prezente şi celor viitoare, îşi
transmite mesajul în scris.
38
Minte
O minte creatoare este ca o dimineaŃă fără de sfârşit.
*
Lumea minŃii cuantice este cea a trăirii oricărei dorinŃe.
*
Mersul încet nu oboseşte, mintea este astfel liniştită.
*
Atâta timp cât mintea funcŃionează optim, nu ne lipseşte nimic.
Modestie
Trăieşte modest. Cei bogaŃi sunt continuu asaltaŃi de acei săraci care
vor să le ia locul şi avuŃiile.
*
Cel modest îşi îndeplineşte uşor dorinŃele.
*
Modestia exprimă starea de echilibru.
*
Modestia este un semn al moderaŃiei.
*
39
MulŃumire
Paradoxul existenŃei este că înŃeleptul este mulŃumit fără un motiv

anume, pe când ceilalŃi caută stimuli.
*
Starea de mulŃumire este măsura care ne evaluează viaŃa.
*
MulŃumirea este preludiul fericirii.
*
MulŃumirea este pace interioară.
40
N
Natură
Câmpul cu iarbă este pătura pe care ne-o oferă natura.
*
Ascultă foşnetul copacilor.
*
Natura, pentru a-şi realiza scopul, trebuie să rezoneze în tot ce
posedă conştiinŃă.
*
Să folosim natura ca stimul al conştiinŃei.
*
RaŃiunea are capacitatea de a depăşi tendinŃele naturale ale omului.
*
Există o legătură nevăzută între natura interioară şi cea exterioară.
În armonie, ele trebuie să se susŃină reciproc.
41
O
Om
Omul este cel care uneşte cerul cu pământul.
*
Să ne limităm la ce este omeneşte posibil.
*
Omul este mesager al unui design divin.
Optimizare
Liniştea este golul de unde izvorăsc manifestările. Optimizarea unei

căi se face pornind de la sursă.
*
Optimul în viaŃă implică o cale fără spini.
*
Fiecare are un ritm optim de îndeplinire a acŃiunilor.
*
A doua încercare, precum şi celelalte care pot urma, trebuie să aducă
o îmbunătăŃire a metodei de lucru, pentru ca dorinŃa să poată fi
fructificată.
*
AcŃiunile să fie făcute cu măsură. Aceasta este calea de mijloc.
42
*
Optimul se realizează atunci când tensiunea încetează.
*
Optimizarea creşte cu fiecare pas potrivit.
*
Dinamica vieŃii susŃine optimizarea în defavoarea entropiei, deci a
dezordinii.
43
P
Pasivitate
Răutatea se menŃine prin activităŃile celor răi, dar şi prin pasivitatea

celor buni.
*
Pasivitatea este pierdere de timp. Nu se întreprinde nimic, nici nu se
conştientizează hiatusul. În schimb meditaŃia, deşi pare pasivă la
exterior, este activă prin conştientizare.
PărinŃi
PărinŃii trebuie urmaŃi numai dacă şi-au dovedit înŃelepciunea.
*
Să învăŃăm de la părinŃi de a evita suferinŃa prin care ei au trecut
datorită lipsei de cunoaştere.
PersistenŃă
PersistenŃa în bine duce la iluminare.
*
PersistenŃa face de obicei paşi mici, dar bine socotiŃi.
*
44
PersistenŃa unui scop are nevoie de momente de relaxare, pentru a se

sedimenta.
Posesii
Prea multe posesii ne încătuşează prin grija de a le menŃine.
*
Priveşte câte lucruri, inutile Ńie, ai în posesie. Ele ar putea folosi
cuiva.
*
Ne putem evalua viaŃa după impulsul către posesie, care ne ia din
libertate.
Prietenie
Prietenia este un sentiment mai puternic decât dragostea. O căsătorie

este trainică atunci când este bazată pe prietenie.
*
Cel care te critică pe drept, îŃi este prieten.
*
Cel ce cultivă prietenia se simte în siguranŃă.
45
Există o dinamică a legăturilor cu oamenii. O uşă se închide pentru a

permite ca imediat să se deschidă o alta. Cei curajoşi nu ezită să
închidă uşile prieteniilor false.
Progres
Avantajul paşilor mici este că nu produc durere.
*
Progresul făcut încet este mai temeinic. Este ca şi apa care reuşeşte să
pătrundă stânca puŃin câte puŃin.
*
Progresul real trebuie să aibă o bază temeinică.
*
Priveşte înainte cu speranŃă şi încredere în triumful raŃiunii umane.
Purificare
Îmi unesc mintea cu picăturile de ploaie care spală pământul.
*
Nori negri pot apărea pe cerul senin. Omul care aspiră la Dumnezeu
are nevoie de ploi purificatoare.
*
MeditaŃia este o experienŃă de purificare. Ea înlătură fără durere
vălul care estompează lumina.
46
*
SuferinŃa este catharsis, purificare.
*
Purificarea trebuie făcută cu măsură. Excesul duce la pierderea
legăturii cu realitatea vieŃii.
47
R
RaŃiune
RaŃiunea înseamnă felurite nivele de ordine mentală.
*
Dreptatea implică raŃiune.
*
EmoŃiile, fără a fi susŃinute de raŃiune, duc la suferinŃă.
Răbdare
Răbdarea este un produs al raŃiunii care evalueaza bine timpul

necesar optimizării. Cei înŃelepŃi au răbdare.
Răsplată
Chiar dacă nu munceşti cu plată undeva, poŃi face ceva util pentru
alŃii. Răsplata însoŃeşte fapta bună.
*
Gândurile, vorbele şi faptele bune sunt ca sunetele care produc
ecouri: revin la cel care le-a emis.
*
Fă binele când este drept. De răsplată se ocupă Dumnezeu.
48
Religie
Religia este pentru oameni, dar şi oamenii pentru religie, numai dacă
le aduce o îmbunătăŃire a vieŃii.
*
Religiile, ca şi oamenii, pot deveni corupte, şi prin urmare se
transformă în ideologii care aduc exploatare, suferinŃă şi moarte.
Astfel de crezuri religioase nu se hrănesc din ideea de Dumnezeu, ele
sunt viziuni de idei care servesc spiritelor rele, malefice.
*
Fără evoluŃie în idei, religiile se usucă şi mor. Un astfel de crez,
atunci când se prăbuşeşte, poate aduce mari distrugeri.
*
Ce folos poate avea credinŃa creştină de a oferi obrazul celălalt celui
care te-a pălmuit? Răutatea nu poate fi stopată prin a o încuraja, ci
prin a o elimina.
*
Religia înseamnă năzuinŃa de transcendere a lumii de manifestări.
Omul religios este cel care doreşte să trăiască aici şi acum experienŃa
de dincolo.
*
Religia evoluează treptat către a uni credinŃa cu raŃiunea. O religie
se maturizează atunci când este susŃinută de raŃiune.
*
49
RezonanŃă
CondiŃia scriitorului este de a oferi inspiraŃie. Cititorii se recunosc în

ideile cu care rezonează.
*
De la vorba prinsă din zbor la gândul îngemănat, nu este decât
rezonanŃă.
*
RezonanŃa de idei înseamnă compatibilitate psihologică.
Ritm
Viata îşi are ritmul ei. Există un moment potrivit fiecăruia, în orice
acŃiune pe care o întreprinde.
*
Oamenii cu ritmuri de viaŃă asemănătoare se atrag.
*
Ritmul să exprime armonie.
Rod
Roadele vieŃii se văd cel mai bine la vremea senectuŃii.
*
50
După timpul învăŃăturii vine cel al fructificării ei.
*
În tinereŃe, cel înŃelept sădeşte pomii, ca apoi, în mijlocul vieŃii, să-i
vadă înflorind. La bătrâneŃe se bucură de rodul lor.
51
S
Simplitate
Atunci când se complică lucrurile, gândeşte-te la cerul senin.
*
Paradoxul complicaŃiilor în viaŃă este că s-au construit pe o bază
simplă care a fost ulterior ignorată.
SperanŃă
Visează la mai bine. Anticipează o îmbunătăŃire a propriei vieŃi.
*
SperanŃa armoniei nu este decât dorinŃa de a ne apropia de
Dumnezeu.
*
Vorba bună dă speranŃă celor în suferinŃă.
*
Pământul este siguranŃa, cerul, speranŃa.
*
Deşi Soarele se poate ascunde după nori, să Ńinem seama că aceştia
sunt mereu în mişcare.
52
Spirit
Fii cu tine însuŃi în profunzimile sufletului tău şi Dumnezeu va fi

prezent.
*
Privind la stele ne putem înŃelege micimea trupului şi mărimea
spiritului.
*
Descoperă-Ńi limitările prin raŃiune, nelimitările prin spirit.
*
Spiritul este dat de suflarea divină.
*
Spiritul poate fi înŃeles numai după trezirea spirituală.
Succes
Cele mai bune acumulări sunt cele făcute încet şi fără suferinŃă.
*
Bucură-te numai când ai câştigat ceva pe drept. SatisfacŃiile
generate de obŃinerea nedreaptă a ceva, înlătură lumina interioară.
*
Succesul este o împlinire interioară. Cei înŃelepŃi transformă în succes
o experienŃă care aparent pare o neşansă.
*
53
Aşteaptă timpul prielnic. Fructul trebuie să fie copt înainte de a fi

cules.
*
Cel înŃelept mai degrabă iese în întâmpinarea providenŃei decât să
aştepte nepăsător.
*
Un vânt cald te duce departe.
*
Succesul trebuie să ducă la mulŃumire. O urmărire prea persistentă a
succesului generează îngrijorare.
Suflet
În linişte, ascultă-Ńi sufletul.
*
Ce frumoasă îmi este grădina. Am sufletul ca pistilul între petale.
*
Sufletul aparte al fiecăruia ne face unici. Dar spiritul uman comun
ne uneşte.
*
Sufletul este o noŃiune diferită de cea de spirit. Sufletul exprimă
vitalitatea corpului, pe când spiritul poate transcende. Prin unirea
lor se manifestă starea de conştientizare a omului.
☼
54
Ş
Şansă
Cu orice om nou cunoscut, ni se deschide o altă şansă. Ea este mâna

divină care ni se întinde la tot pasul.
*
Nu fii abătut de neşansă. Este şi ea o nouă şansă. Evaluează
neşansa. Descoperă cum îŃi sugerează că există şanse mai bune.
*
Dă şanse celui care progresează. Chiar dacă o face cu paşi mici,
direcŃia este cea care contează.
*
Şansa este dată din plin acelora care îndrăznesc să iasă din mulŃime.
ŞtiinŃă
De la ştiinŃă la conştiinŃă. Căutarea şi experienŃa cu Divinul vor fi

evolutiv preluate de către ştiinŃă.
55
T
Tăcere
ÎnŃeleptul înŃelege semnificaŃiile tăcerii.
*
Tăcerea este începutul manifestării. Revenirea la tăcere este
începutul nemanifestării.
*
Tăcerea să fie preludiul deciziilor importante.
Timp
Cu oamenii inteligenŃi timpul trece plăcut.
*
Timpul este prietenul celor care au răbdare.
*
Doar pentru mintea agitată timpul costă, pentru cel cu mintea în
repaos timpul este oferit gratis.
*
Fereşte-te de cei care îşi pierd timpul. Legătura cu ei este pierdere de
timp.
*
Timpul propice apare în mod natural.
56
TinereŃe
Este tânăr cel care poate încă să înveŃe.
*
Pentru înŃelept, adevărata tinereŃe este cea a minŃii, nu cea a
corpului.
*
O tinereŃe care dovedeşte prudenŃa, promite o bătrâneŃe plină de
înŃelepciune.
57
V
ViaŃă
Realitatea vieŃii ne-o creăm din cumulul gândurilor de zi cu zi.

Fapta urmează gândul statornic.
*
Paradoxul existenŃei este că reprezintă un prezent mereu în mişcare,
dinspre trecut către viitor. Prin urmare, faptul de a trăi este marcat
de un dinamism continuu. Calitatea vieŃii este dată tocmai de
optimizarea acestui dinamism.
*
Avem deja în minte căile pe care ne putem orienta vieŃile. Şansele
care apar în timp sunt lumini care ni se oferă pentru a păşi pe aceste
drumuri.
*
Fii în lumină pe cărarea vieŃii.
*
Promisiunile făcute pentru eternitate sunt lipsite de maturitate.
Dinamica vieŃii respinge astfel de superficialităŃi.
Viitor
Plantează amintiri plăcute în minŃile oamenilor. Dacă timpul va

permite, ele vor înflori şi le vei vedea şi rodul.
58
*
Amintiri – sâmburi în trecut. Pot încolŃi şi rodi în viitor.
*
Priveşte-Ńi urmele, anticipează-Ńi paşii.
Vise
Visele ne fac legătura cu infinitul.
*
Cutează să visezi cu ochii deschişi.
*
Nu putem fi total nefericiŃi. Avem visele.
*
Capacitatea de a visa exprimă dinamica vieŃii omului. Ne proiectează
în lumea tuturor posibilităŃilor.
Vorbă
Vorbele să-Ńi fie ca razele de soare dimineaŃa.
*
Felul de a vorbi exprimă starea mentală în care ne găsim.
*
Vorbele în şoaptă ne apropie de misterul tăcerii.
59
*
În afara cuvintelor, încărcătura emoŃională este de fapt cea care
transmite mesajul.
*
Vorba potrivită este ca ploaia care vine la timp.
*
Vorba este o proiecŃie a sufletului.
60
Z
Zbor
Privind zborul păsărilor, ne înaripăm pentru libertate.
*
Zborul mental exprimă cutezanŃă creatoare.
*
Zborul este cutezanŃă.
Zori
Zorii sunt promisiunea zilei.
*
Gândeşte-te la zorii zilei. Sunt o invitaŃie la viaŃă.
*
Până la apariŃia zorilor trezirii spirituale, viaŃa este o noapte cu
sclipiri timide de lumină.
61
Cuprins
Despre autor 4
PrefaŃă 5
Index
AbundenŃă 6
Activitate 6
AcŃiune 7
Adevăr 7
Ajutor 8
Anotimpuri 9
Anturaj 9
Armonie 9
Artă 10
AspiraŃie 10
Aşteptare 10
Beatitudine 12
Bine 12
Binevoitor 13
Bucurie 13
Bun simŃ 14
BunăvoinŃă 14
Cale 15
CalităŃi 15
Carte 15
Casă 16
Călător 16
Călătorie 16
Cer 17
Comportare 17
Copii 17
CreaŃie 18
CredinŃă 18
Cunoaştere 18
Curaj 19
62
Daruri 20
DimineaŃă 20
Discernământ 20
Dor 21
DorinŃă 21
Dragoste 21
Dreptate 22
EficienŃă 24
Eliberare spirituală 24
EvoluŃie 25
ExistenŃă 26
Familie 27
Fapte 27
Fericire 27
Flori 28
Frumos 28
Gând 30
Gesturi 30
Iertare 31
Inimă 31
Întâlnire 32
Întâmplare 32
ÎnŃelepciune 32
ÎnvăŃătură 33
Libertate 35
Linişte 35
Lumină 36
MeditaŃie 38
Merit 38
Mesaj 38
Minte 39
Modestie 39
MulŃumire 40
Natură 41
Om 42
Optimizare 42
Pasivitate 44
PărinŃi 44
PersistenŃă 44
63
Posesii 45
Prietenie 45
Progres 46
Purificare 46
RaŃiune 48
Răbdare 48
Răsplată 48
Religie 49
RezonanŃă 50
Ritm 50
Rod 50
Simplitate 52
SperanŃă 52
Spirit 53
Succes 53
Suflet 54
Şansă 55
ŞtiinŃă 55
Tăcere 56
Timp 56
TinereŃe 57
ViaŃă 58
Viitor 58
Vise 59
Vorbă 59
Zbor 61
Zori 61
64
Alte scrieri de Octavian Sărbătoare:
ColecŃia CARTEA PENTRU INIMĂ
Din înŃelepciunea chineză: Tao-te Ching - Cartea Căii şi Puterii
(Sarbatoare Publications, 2005)
Din înŃelepciunea hindusă: Yoga Sutras - Aforisme Yoga
(Sarbatoare Publications, 2006)
ColecŃia FLORI SPIRITUALE
În căutarea lui Dumnezeu – India – Vol. 1 (Sarbatoare
Publications, 2006)
Publications, 2006)
Publications, 2006)
India puterilor magice – Vol. 1 (Sarbatoare Publications, 2006)
Yoghinii Indiei – Vol. 1 (Sarbatoare Publications, 2006)
ColecŃia AVATARII
Soseşte Salvatorul Lumii – Vol. 1 (Sarbatoare Publications, 2006)
Soseşte Salvatorul Lumii – Vol. 2 (Sarbatoare Publications, 2006)
CărŃi în limba engleză

Awaiting the World Saviour in India: Basic Scriptural References,
and Modern and Contemporary Perspectives (Sarbatoare
Publications, 2006)
Awaiting the World Saviour in the Middle East: Basic Scriptural
References, and Modern and Contemporary Perspectives (Sarbatoare
Publications, 2006)
65
ColecŃia
CARTEA PENTRU INIMĂ
ColecŃia CARTEA PENTRU INIMĂ oferă cititorilor lucrări de

excepŃie din tradiŃia spirituală a lumii, acele perle ale înŃelepciunii
care înfrumuseŃează inima celor însetaŃi de cunoaştere.
Prezentată într-o gamă largă de concepte teoretice cu
aplicabilitate practică, înŃelepciunea transcende barierele
culturale, devenind un bun universal accesibil tuturor.
ISBN 0-9775903-1-3
Sarbatoare Publications
66

Gandeste Bine, Vorbeste Frumos, Fii Drept - Cugetari

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Gandeste Bine, Vorbeste Frumos, Fii Drept - Cugetari

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Octavian Sărbătoare

First published in Australia in Sept. 2006 by

Copyright (Drept de Autor) © 2006 and subsequent years by Octavian Sărbătoare

Australian National Library Cataloguing-in-Publication data:

Gândeşte bine, vorbeşte frumos, fii drept – Cugetări

Text in Romanian language

ColecŃia CARTEA PENTRU INIMĂ

Octavian Sărbătoare s-a născut la Braşov, România, la 18

Uneşte-Ńi mintea cu ploaia ce vine la timp. Este un semn al

Mintea are nevoie de repaos. Este cel mai bine ca activităŃile

Felul activităŃilor şi desfăşurarea lor ne caracterizează.

Aşteptarea activă este acŃiune.

Întunericul înseamnă lipsa luminii. Atunci când adevărul este

A spune adevărul este ca şi cum ai radia lumină. AtenŃie! Lumina

O mână de ajutor începe cu o vorbă bună.

Evaluează caracterul cuiva după calitatea oamenilor cu care

Convins fiind că te afli pe calea armoniei, priveşte ce urme lasă. Este

Arta în esenŃa ei intenŃionează să imite natura. Intermediarul este

Chiar dacă nu a atins cerul, aspirantul spiritual poate avea

Aşteptarea este un bun antrenament. Cel care doreşte să-şi

Sursa suferinŃei este tot atât de efemeră ca şi cea a bucuriei. Numai

SămânŃa încolŃeşte. Planta înfloreşte. Într-un mediu armonios

Binele făcut în anonimitate are mare valoare. Beneficiarul răspunde

Să lăsăm pe cei binevoitori să ne facă binele dorit. Ei sunt

DimineaŃa, la trezire, priveşte florile.

Bunul simŃ nu este numai o noŃiune de bună creştere şi educaŃie, ci

Cei care au bunăvoinŃă sinceră îşi arată vorbele ca fiind fapte.

Calea celui care creează este mereu în efervescenŃa exprimării noului.

Cine face paradă, cu calităŃile personale de excepŃie, atrage privitori

Cartea este fereastră a cunoaşterii.

Cine răsfoieşte cărŃile, nu face decât să se împace cu gândul că a citit

Casa revelează ceva din caracterul ocupanŃilor ei.

Am dori să fim nemuritori fizic, într-o realitate care ne defineşte

Călătoria departe de casă împrospătează mintea.

Cerul dă, pământul primeşte.

Atitudinea pe care o avem faŃă de animale ne caracterizează.

Spontaneitatea este un act de creaŃie.

Scopul imaginilor sacrosancte este de a genera credinŃa în mintea

Puterea cuiva stă în cunoaştere.

Arată-Ńi curajul la timpul potrivit.

Darurile trebuiesc făcute în aşa manieră încât să nu jignească

TinereŃea nu ne lasă niciodată. O putem trăi în fiecare dimineaŃă.

Bunătatea practicată fără discernământ este naivitate. PracticanŃii

Dorul este dorinŃa de repetare a unor amintiri plăcute.

DorinŃa se împlineşte când facem paşi în direcŃia respectivă.

Încercarea de a explica logic dragostea, elimină misterul.

Dreptatea se înfiripă mai întâi în gândire.

Ce este drept, place lui Dumnezeu.

Lucrul bine făcut ne urmează.

Eliberarea spirituală implică atât decondiŃionare mentală cât şi

Ordinea denotă evoluŃie.

E lumină, e linişte. Fii!

RelaŃia corectă dintre bărbat şi femeie este parteneriatul. Omenirea

Buna intenŃie se dovedeşte prin fapte.

Fericirea este dată de capacitatea cuiva de a asculta vocea tăcerii. În

Starea de fericire rezultă mai degrabă din experienŃa de a fi, decât

Privind florile, ni se aminteşte de frumuseŃea vieŃii.

Frumosul este ochilor ca armonia sunetelor pentru urechi.

Frumosul este în lumea materiei precum conştiinŃa în cea a spiritului

Gândul statornic atrage realitatea potenŃială.

Gesturile sunt o expresie a minŃii.

Dacă Dumnezeu iartă, putem şi noi ierta.

Când inima încetează de a fi la concurenŃă cu mintea, viaŃa ne este