Atena si instituiile ei democratice

Scurt istoric al Atenei Atena este capitala Greciei, leagnul unei vechi civilizaii. Situat n cmpia Attica, este nconjurat de muni din trei pri, dintre care cei mai importani sunt Prnis, Pend li, si !"mettos. #oua mici ruri$ %i&is's in vest si (lis's in est, curg prin ora). *mpreuna cu portul sau, Pireu, care este localizat la circa + ,m spre sudvest in Gol&ul Saroni,'s, &ormeaz o regiune metropolitana uni&icata. Acropolele Atenei au &ost locuite nc din .eolitic. *nc din /011 i. !r. a &ost &orti&icata asemenea 2icenei, 3"rnisului, sau alte ceti din 4poca 5ronzului. 6a acea vreme si in urmtoarea epoca, anume 7epoca o8scura9, in care s-a realizat rspndirea populaiei pe majoritatea teritoriului, Atena a &ost una din micile state din Attica. 6a mijlocul secolului al (:-lea i. !r., teritoriul nconjurtor incluznd micul port Pireu, a &ost ncorporat in orasul-stat Atena. ;and monarhia a &ost inlocuita de aristocratia no8ililor, oamenii simpli aveau putine drepturi. <rasul era controlat de Aeropagus =;onsiuliul celor 8atrani>, care intrunea trei, si mai tarziu ? magistrati, sau arhonti, care erau responsa8ili de conducerea raz8oaielor, religiei si legii. .emultumirea &ata de acest sistem a dus la o incercare esuata de tiranie a lui ;"lon =@AB i. !r.>. .emultumirea generala continua a dus la codul de legi dur dar 8ine di&init care a intrat in vigoare in @B/ i. !r. ;odul continea numai crizele sociale si economice, dar pana la urma a dus la alegerea unanima a lui Solon ca arhont in C?0 i. !r. Solon a sta8ili un consiuliu = boul>, o adunare populara =ekklesia>, si curti de legi. #e asemenea a incurajat comertul, a re&ormat sistemul monetar, si a invitat negustorii straini in cetate. De&ormele sale, totusi, au &ost numai partial incununate de succes. (n C@1 i. !r., tiranul Pisistrate, cu suportul aristocratiei, a castigat controlul Atenei. 4l a marit locul de intrunire a consiliului lui Solon in Agora =piata ateniana> si a construit un nou templu al Atenei, zeita protectoare a orasului, pe Acropole. #e asemenea, Pisistrate a sponsorizat evenimente pu8lice precum &estivalul Panathenaic, tinut o data la 0 ani, in onoarea Atenei. 2ulte alte lucrari pu8lice au &ost initiate de tiran si de &iii sai intre C@1 i. !r. si C/1 i. !r. (n C1? i. !r. ;listene a condus o revolutie democratica, reorganizand structura tri8ala a orasului ast&el incat 8aza suportului sau s-a constituit in mult mai democraticul centru ur8an si in Pireu. Puternica Adunare a Poporului se intrunea pe dealul Pn"E su8 Acropole.

(n 0+1 i. !r., Atena a &ost asediata si aproape distrusa de persi. 6iderul atenian 3emistocle, dupa in&rangerea persilor la Salamina, a inceput reconstructia orasului, construind ziduri de aparare atat in jurul Atenei cat si in jurul Pireului. A inceput de asemenea constructia de ziduri care legau Atena de port. 2unca sa a &ost continuata de Pericle in 0C1 i. !r. Pericle, mai mult decat orice alt lider atenian, a &acut din Atena un mare oras. Fondurile pu8lice au &ost &olosite pentru a construi Parthenonul, templul lui .i,e, si 4rechteonul, si alte mari monumente. A dezvoltat Agora, care a inceput sa prezinte produse de import din toate colturile lumii. ;a lider al 6igii #eliene a oraselor-state grecesti, Atena era acum o putere imperialaG curtile sale judecatoresti tineau procese din intreaga lume 4geana. ;ultura orasului era magni&ica. 2ari tragedii si comediii erau produse in teatrul lui #"onissos, su8 Acrople iar cercul de prieteni ai lui Pericle includea si mari intelectuali. <rasul, cu o constitutie democratica si un mod de viata eEtraordinar, a devenit 7scoala !ellasului9. 6a apogeu, populatia cuprindea in jur de B11.111, dintre C1.111 de 8ar8ati erau cetateni depliniG in rest-&emei, straini, si sclavi care nu erau cetateni. #upa ce a &ost in&ranta de Sparta in Daz8oiul Peloponeziac =0A/-010 (. !r.>, orasul a inceput sa decada. Socrate a &ost &ortat sa-si ia propria viata cand a pus la indoiala ideile traditionale, si o atitudine de pesimism predomina. 3otusi, &ilozo&ia a continuat sa in&loreasaca. (n secolul 0 i. !r. au &ost &ondate ca scoli de &ilozo&ie Academia lui Platon si 6iceul lui Aristotel, iar #emostene, (socrate si alti au &acut din retorica o arta &ina. #esi Atena si-a pierdut practic independenta in &ata 2acedoniei in AA+ i. !r., orasul a continuat sa &ie un important centru de cultura. A cazut in &ata Domei in /0@ i. !r. dar a mentinut relatii 8une cu romanii pana cand acestia au pradat-o in +@ i. !r., distrugand multe din monumentele Atenei. 3otusi, Atena a ramas un centru de studiu pentru multe &iguri proeminente ateniene si romane din secolul ( i.!r. pana la s&arsitul antichitatii. (n secolul ((( a &ost invadata de goti, care au &ost respinsi cu oarecare di&icultate. (n C@?, imparatul crestin (ustinian a inchis scolile &ilozo&ice pagane, incheind practic traditia clasica a orasului. Democratia ateniana 4volutia politica a Atenei a &ost clara pana la inceputul secolului al H(-lea. ;etatea devenise puternica eli8erand individul de servitutile patriarhale. Atenienii se laudau ca sunt toti autohtoni, ceea ce insemna ca la ei nu eEista o rasa dominanta nici o rasa aservita, cum erau ilotii la spartani. Ast&el atenienii aveau aceleasi drepturi iar atena devenea capitala unui popor uni&icat.

;a pretutindeni, insa, clasele populare au intrat in con&lict cu oligarhia opresiva. 3aranii, care riscau sa-si piarda li8ertatea din pricina datoriilor, negustorii carora nici macar averea nu le ingaduia drepturi politice si altii au cerut pu8licarea legilor care erau tinute in taina de 4upatrizi, o8tinand ast&el numirea unui themistes insarcinat cu acesta &unctie. 6ucrurile nu s-au im8unatatit insa, si ast&el ;ilon a incercat sa se aseze ca tiran pe Acropole &ara nici un succes. Atunci a aparut Dracon, care a reusit sa s&arseaca in cateva luni opera pe care incercau sa o realizeze de mai multi ani, un intreg grup de oameni. A lasat in urma sa un nume de temut inarmand statul cu putere judiciaraG a &ost considerat un legiuitor crud, care s-a straduit sa puna capat varsarii de sange. Pentru a determina partea lezata sa se adreseze tri8unalelor, #racon a hotarat conditiile in care se poate ajunge la raz8unare sau la intelegere, iar pentru dizolvarea grupurilor &amiliale, el a distins in &iecare dintre ele cercuri de rudenie mai mult sau mai putin apropiate, cerand in anumite cazuri de la rudele apropiate ca hotararea luata sa &ie unanima. 4l &ace ast&el apel, in cadrul gintii, la individualism. #esi progresul era urias, era, totusi, insu&icient, pentru ca aristocratia isi pastra inca toate privilegiile, putandu-si mari domeniile pe spinarea taranilor saraci care nu reuseau sa-si plateasca datoriile, putandu-i lega de glie nelasandu-le decat a sasea parte din recolta =hectemoroi>. ;ele doua ta8ere se luptau una cu cealalta impingandu-si pretentiile pana &oarte departe, una invocand legalitatea traditionala, alta echitatea traditionala. <mul capa8il sa rezolve pro8lema Atenei a &ost Solon care a realizat ceea ce s-ar putea numi o revolutie temperata. 4l a suprimat 8arierele care ii tineau pe 4upatrizi izolati de celelalte clase sociale, adapostind prerogativele traditionale ale gintilor. Pentru a eli8era pamantul, a dat o masura generala si imediata anume 7eEonerarea9 hectemoroi-lor =seisachteia>G in acelasi timp, a suprimat ramasitele proprietatii colective si a trans&ormat solul intr-un 8un mo8il, dand o serie de legi cu privire la constituirea dotei, la dreptul de succesiune si la li8ertatea de a lasa pamantul prin testament. Pentru a eli8era individul, el a suprimat puterea paterna, dar mai ales a interzis aservirea pentru datorii, su8 toate &ormele ei, inclusiv aservirea penala, proclamand acel habeas corpus al cetateanului atenian. (ntelegand ca produsele rezultate din agricultura nu puteau &i su&iciente pentru a hrani o populatie numeroasa, intr-o tara saraca de la natura, Solon s-a straduit sa dea un impuls puternic comertului si industriei, atragand din a&ara tot &elul de meseriasi, protejandu-i pe meteci si &acand o re&orma monetara care deschidea noi cai marinei comerciale. Acestei trans&ormari soiciale ii corespunde o re&orma politica. #in punctul de vedere al statului nu mai eEsista decat cetateni li8eri. (ntre cetateni nu se mai &ace nici un &el de deose8ire dupa origineG se tine insa seama de avere. ;on&orm unui sistem cetatenii sunt impartiti in patru clase censitare sau timocratice$

/.pentacosiomedimnii, ce recolteaza de pe pamanturile lor cel putin C11 de medimneG B.cavalerii, ce recolteaza cel putin A11G A.zeugitii, care recolteaza cel putin B11G 0.thetii, care nu poseda pamant sau nu produc acel minim de B11 de masuriG (ndatoririle si drepturile acestor clase sunt &iEate proportional cu censul lor. 3hetii, prin simplul &apt ca sunt cetateni, pot lua parte la sedintele tri8unalelor si la Adunare, dar nu pot &ace serviciul militar decat ca vaslasi si nu au acces la magistraturi. Ieugitii au indatorirea sa se inarmeze ca hopliti si nu pot pretinde sa ocupe unele &unctii su8alterne. ;etatenii din primele doua clase sunt o8ligati sa vina in armata cu un cal si sa ia parte la prestarile numite liturgii, dar au dreptul sa ocupe cele mai de seama magistraturi. Pentacosiomedimnilor le sunt rezervate cele mai costisitoare liturgii dar si cele mai inalte magistraturi, arhontatul si &unctia de vistiernic. #esi moderata, re&orma lui Solon marcheaza inceputurile democratiei. Atena nu a ramas insa mult timp linistita. 3a8erele eEtreme nu dezarmasera pentru ca nici una dintre ele nu o8tinuse satis&actie deplina. ;ea de-a treia ta8ara, multumita de constitutia lui Solon, cu greu o putea apara. Ast&el au luptat intre ele trei &actiuni, &iecare reprezentand o anumita clasa sociala si provenind dintr-o anumita regiune, avand in capul ei o mare &amilie$ 4upatrizii din campie, condusi de FilaiziG negustorii si pescarii de pe coasta, condusi de AlcmenoiziG taranii saraci, de la munte, condusi de Pisistratizi. A invins Pisistrate. Pisistrate a pus mana pe tirania o&erita mai inainte lui Solon si a reglementat pentru totdeauna pro8lema agrara, impartind pamanturile nelucrate si domeniile con&iscate de la no8ili.G in &elul acesta s-a &ormat o patura puternica de mici proprietari agrari care a prins radacini in pamantul tarii si s-a deprins cu tre8urile comunale. Pisistrate a protejat comertul maritim, printr-o politica eEterna larga, ce ii antrena pe marinari spre ;iclade si spre 3racia, de unde venea aurul si spre !elspont, de unde venea graul. (n acelasi timp, el a inaltat idealul acestei democratii rurale si ur8ane prin ser8arile pe care le organiza in onoarea lui #ion"ssos, prin reprezentari teatrale, prin construirea de edi&icii somptuoase. (n s&arsit, cum a lasat sa su8ziste constitutia, el a hoatarat ca educarea politica a poporului sa se &ac in sedintele Adunarii. Alcmenoidul Clistene a terminat opera schitata de Solon si a dat constitutiei democratice din Atena &orma ei de&initiva. 4l vroia sa impiedice revenirea tiraniei, sa distruga organizarerea puternica a no8ililor in cadrul &ratiilor si al celor patru tri8uri ioniene, sa impiedice clasele sociale sa se grupeze pe regiuni. Ast&el, intreaga tara a &ost impartita in deme, mici comune ce isi aveau, &iecare, adunarea, magistratii si administratia lor. #emele, al caror numar depasea cu mult suta, tre8uia sa &ie impartit in zece tri8uri =phylai> care, insasi prin caracterul lor nu erau gentilice, ci topogra&ice. #esi topogra&ice tri8atele nu mai erau deci teritorii ale

unui singur apartinatorG ele nu mai aveau interese care sa le poata ridica una impotriva alteia. Sistemul decimal al tri8atelor a &ost aplicat in intreaga organizare politica si administrativa a cetatii. Boul se compunea din C11 de oameni adica C1 din &iecare tri8at, luati din deme in raport cu populatiaG reprezentantii din Boul ai &iecarui tri8at &ormau pe rand comisia permanenta timp de o zecime de an. Arhontilor lise mai adauga un secretar pentru ca toate cele /1 tri8uri sa ai8a reprezentarein colegii. Armata era &ormat din zece regimente numite phylai comandate &iecare de cate un phylarchos. 6a mai putin de douazeci de ani de la marea re&orma a inceput pentru democratia ateniana aspra incercare a raz8oialor medice. A iesit din ele intarita. Jnitatea dictata de spiritul patriotic si, la un moment dat, emigrarea in masa, amestecasera clasele inte ele. Foarte curand, Atena a &ost aleasa, de catre cetatile maritime, in &runtea unei con&ederatii. 2ult timp, puterea sa a stat in &lota. ;onstruirea unui port si a unui oras la Pireu, prosperitatea comertului si a industriei, dezvoltarea 8ogatiei mo8iliare, 8elsugul de 8ani, intr-un cuvant, tot ceea ce dadea puterea economica si politica a Atenei, devenita capitala lumii mediteraneene, a avut drept rezultat diminuarea valorii reale a censului si trecerea, &ara greutate, a cetatenilor dintr-o clasa in alta. Avea loc o largire continua a democratiei, o trecere progresiva a centrului de greutate spre multimea producatorilor si marinarilor. (n anul 0@B, in &runtea partidului democratic se a&la 4&ialte. Aeropagul, mai intai epurat prin urmari judiciare, a primit de la el lovitura de gratie. ( s-au luat &unctiile vagi si 7adaugate9 care il &aceau sa &ie apartat de constitutie si ii ingaduiau sa eEercite un control asupra guvernarii$ a pierdut ast&el jurisdictia crimelor din cetate si a in&ractiunilor comise impotriva ordinii pu8lice de catre particulari sau &unctionari. De&orma lui 4&ialte crea o mare primejdie. Pana atunci legile &undamentale erau asigurate printr-o puternica protectieG Aeropagul, impreuna cu S&atul erau ancorele statului. #aca nu erau supravegheate cu grija, legile incetau sa mai &iEe si erau incapa8ile sa tina piept parerilor schim8atoare ale opiniei pu8lice. Pericle, nepotul lui ;listene, a vazut aceasta primejdie si a gasit modalitatea de a o indeparta. Actiunea criminala in ilegaliate, acea graphe paranomon, a ridicat legea deasupra capriciilor populare si a drepturilor civile, autorizand pe orice cetatean sa vina in ajutorul ei ca acuzator si dand sanctiuni capiatale drept garantie a suveranitatii sale. Pentru ca democratia sa nu &ie numai o vor8a goala, tre8uia sa li se ingaduie oamenilor din popor, ocupati cu castigarea painii zilnice, sa-si consacre timpul slujirii repu8licii. ;inci sute de cetateni tre8uiau sa participe anual la sedintele Boule-i. !eliastii, a caror competenta se limita, la inceput, la a decide in apel, asupra sentintelor date de magistrati, tre8uiau acum sa judece, ca prima si ultima

instanta, pricinile, din ce in ce mai numeroase, in care erau implicati cetatenii din Atena si din orasele con&ederatieiG ei alcatuiau un corp &ormat din aproEimativ @.111 de mam8ri, din care aproEimativ jumatate se gaseau in activitate in toate zilele de lucru. 4Eistau in tara = endomoi> si in eEterior =hyperoroi>, vreo o mie de &unctionari, C11 paznici ai arsenalelor etc. (nsa jumatate din cetateni, cam B1.111 de oameni, nu posedau venitul minim de B11 de drahme &ara de care erai un simplu thet. Pentru a nu o8liga pe oameni sa renunte la salariul pe un an intreg sau numai pentru cateva zile, Pericle a luat hotararea cuvenita. 4l a decis ca statul sa acorde solde =misthoi>, cetatenilor care, pentru a sluji, renuntau la pro&esia lor. Misthophoria a devenit un element esential al democratiei (ncepand cu anul 0+K i. !r., cavalerii &igurau, alaturi de pentacosiomedimni, pe lista celor C11 de candidati propusi pentru tragere la sorti de catre deme. #ouzeci de ani mai tarziu, adica la @ ani dupa re&orma lui 4&ialte, s-a &acut un pas inainte. #upa ce Atena isi pusese la grele incecari hoplitii in 5eotia, ea i-a rasplatit acordand clasei zeugitilor accesul a arhonat, care, desi era o recompensa mai mult onori&ica, din cauza micsorarii importantei arhontatului, avea un prestigiu &oarte mare. 2ai tarziu thetii au &ost si ei admisi. (n acea vreme, in Atica, cetatenii erau o minoritate. Alaturi de ei traiau un numar cel putin egal de sclavi si un numar de meteci cu putin mai mic decat jumatate din numarul lor. .ascuti in tara, din &amilii de mult timp asimilate, metecii &oloseau toate prilejurile si pro&iatu de usurinta cu care se &aceau casatoriile miEte, pentru a trece in clasa cetatenilor. #reptul de cetatean con&erea prea multe avantaje materiale pentru ca poporul sa consimta ca numarul 8ene&iciarilor sa creasca ast&el. #e aceea, in anul 0C1 i. !r., Pericle insusi a dat o lege con&orm careia nu erai atenian decat cu conditia de a &i nascut din mama si tata atenieni. Aceasta lege a &ost trecuta in constitutie pentru totdeauna. Institutiile democratiei ateniene Adunarea poporului Pentru a &i admis in Adunarea Poporului sau 4cclesia, tre8uiau indeplinite doua conditii$ /.tre8uia sa &ii atenian, adica cetatean. #in anul 0C/, legea lui Pericle a hotarat ca pentru a &i atenian tre8uia sa &ii nascut din tata si mama atenieniG in anumite cazuri particulare dreptul de cetatenie putea &i do8andit sau pierdutG B.tre8uia sa &ii major. 2ajoratul se do8andea la /+ ani prin inscrierea in registrele demei, dar cum majoritatea tinerilor e&ectuau B ani de armata, ei participau la Adunare decat de la B1 de ani.

#in &ericire la Adunare nu se prezenta decat o parte din populatie. (n anul 0A/, Atena avea in jur de 0B.111 de oameni, care nu ar &i incaput toti pe Pn"E, dealul unde aveau loc intrunirile 4cclesiei. 2ajoritatea aveau ceva mai 8un de &acut sau nu veneau pentru a nu se plictisi, ast&el ca Pn"Eul rareori cuprindea mai mult de doua-trei mii de oameni. 4cclesia se intrunea la inceput decat o singura data pe pritanie, adica de zece ori pe an. (nmultindu-se pro8lemele ce tre8uiau discutate, s-au mai &iEat alte trei sedinte regulate pe &iecare pritanie. #upa de&initia pe care i-o da Aristotel in secolul al (H-lea, dar care este vala8ila pentru secolul precedent, suveranitatea, kyria, cuprinde dreptul poporului de a hotari pacea si raz8oaiele, de a lega sau a rupe aliantele, de a &ace legile, de a hoatari pedeapsa cu moartea, eEilul si con&iscarea averii. 4cclesiei ii reveneau deci$ /.relatiile eEterioareG B.puterea legislativaG A.partea cea mai importanta si in special partea politica a puterii judiciare, su8intelegandu-se ca pricinile pe care nu le retine, ajung la tri8unale emanand direct din popor 0.controlul puterii eEecutive, in realitate numirea si supravegherea tuturor magistratilor. Adunarea nu ingaduia ca pasiunile si capriciile sa o ia inaintea traditiilor si intereselor permanente al cetatii. Poporul suveran se aseza el insusi su8 suveranitatea legii. (mpunandu-si aceasta disciplina, el o8tinea pretioase avantaje. Avea un mijloc imprescrepti8il de a-si repara greselile si ingaduia oamenilor de stat invinsi sa &aca apel la popor. Facea sa dispara din legi, in masura in care era posi8il, contradictiile si o8scuritatile, in asa &el ca, printr-o clari&icare treptata a teEtelor, ajungea sa nu ai8a nevoie de jurisconsulti. Supunandu-se acelei graphe paramonom, democratia ateniana avea sa-si gaseasca cea mai &rumoasa rasplata$ ea &acea ca orice incercare de a distruge constitutia pe cai constitutionale sa &ie zadarnica si nu lasa partidului oligarhic alta alternativa decat revolutia. .ici ;ei Patru Sute si nici ;ei 3reizeci nu puteau accepta o ast&el de institutieG dar trium&ul democratiei i-a dat consacrarea suprema. Consiliul Pentru ca demos-ul sa poata lua hotararile, era necesar ca munca sa &ie pregatita, ca decretele sa &ie &ormulate, con&orm regulilor, inainte de a-i &i prezentate pentru ca el sa poata vota pe teEte precise si intelept cantarite. Pe de alta parte, el nici nu putea sa lucreze in permanenta pentru a asigura in detaliu eEecutarea vointelor sale si pentru a supraveghea administratia pu8lica si nici sa duca negocierile cu reprezentantii puterilor straine. 4l te8uia deci sa delege cu

suveranitatea sa un corp investit cu putere deli8erativa si plasat in &runtea puterii eEecutive. Acesta este corpul pe care atenienii il chemau ;onsiliu, Boule, si pe care il considerau ca &iind prima magistratura, prima arche a repu8licii. #aca eEista, deci anumite lucruri care, in constitutia ateniana, amintesc de sistemul reprezentativ al parlamentelor moderne acestea nu tre8uie cautate in 4cclesia ci in Boule. ;and ;listene a inlocuit vechiul ;onsiliu al ;elor Patru Sute, prin acela al ;elor ;inci Sute, el i-a dat o organizare care, usor schim8ata in C1/ i.!r., a durat timp de secole. ;ele cinci sute de scaune de consilieri erau impartite intre deme, proportional cu importanta lor, C1 pentru &iecare tri8. Se poate spune, deci, pe drept cuvant, ca Boule este marele ;onsiliu al comunelor. 2em8rii ;onsiliului erau alesi prin tragere la sorti, prin 7hazardul 8o8ului9, dintre demotii mai varstnici de A1 de ani care isi depun candidatura. 3otusi, pentru a putea candida, era necesar ca, inainte, sa isi &i consacrat un an intreg tre8urilor politice. ;ei care se gaseau in comitetul de conducere al ;onsiliului se numeau pritani. ;a si 4cclesia, Boule nu putea lucra &ara intrerupere timp de un an. Pentru rezolvarea tre8urilor curente si pentru pregatirea lucrarilor sale, avea deci nevoie de o comisie care sa lucreze permanent, adica de un comitet de conducere. Ast&el pritania era eEercitata de &iecare tri8, la randul sau. Pentru &iecare o zecime din an. ;omisiei permanente a ;onsiliului ii reveneau mai multe atri8utii. Boule se punea in legatura cu 4cclesia, cu magistratii si cu simplii cetateni, cu am8asadorii si cu crainicii straini, prin intermediul pritanilor. (n caz de urgenta ei convocau ;onsiliul, adunarea si strategii. (i introduceau in ;onsiliu pe aceia pe care poporul sau ei insisi ii socoteau vrednici de a &i ascultati. 4i aveau la dispozitia lor &orte politienesti nu numai pentru a mentine ordinea in ;onsiliu si in Adunare, ci si pentru a opera arestarile cerute de delictele grave ce aduc prejudicii cetatii. 6a ordinul Adunarii, erau insarcinati, ca &iind imputerniciti de Boule, sa-i trimita pe strategi tri8unalelor spre judecare si sa vegheze la restituirea sumelor imprumutate de stat. (n secolul al (H-lea i. !r., Boule nu a mai jucat un rol la &el de important in a&acerile interne. Fara indoiala ca poporul era nevoit sa se adreseze ei pentru relatiile eEterne. #ar in toate celelalte activitati Boule va &i direct su8ordonata Adunarii poporuluiG iata motivele pentru care Aristotel, ce lua in considerare numai viata interna a cetatenilor nu se insela cand declara ca a plati Adunarea insemna a sla8i ;onsiliul. Magistratii .ici chiar cu ajutorul ;onsiliului sau permanent, poporul nu-si putea pune in aplicare vointele decat incredintand o parte din suveranitatea lor unor magistrati.

(ntre &unctiile pu8lice se pot distinge magistraturile propriu-zise, de ordin guvernamental sau politic =archai> si &unctiile pur administrative =epimeleiai>, lasand la o parte &unctiile su8ordonate =hyperesiai> ce puteau &i incredintate atat metecilor si sclavilor cat si cetatenilor. #elegatia de suveranitate con&erea inaltilor magistrati, in limitele atri8utiilor lor, urmatoarele puteri$ /. dreptul de a actiona spontan in con&ormitate cu legile ce le dadeau aceasta imputernicire sau de a consulta Adunarea sau ;onsiliul in vederea unor noi hotarariG B. dreptul esential de a comanda si de a lua masuri o8ligatorii, drept care il implica si pe acela de a pedepsi pe delincvent cu o amenda al carei maEim varia, dupa natura magistraturii, de la C1 la C11 de drahme, sau de a-l anunta tri8unalelor pentru o pedeapsa mai mareG A. competenta judiciara in anumite cauze, competenta ce nu mai comporta dreptul de a decide, ci numai pe acela de a primi plangeri de a &ace cercetarile si de a prezida sedintele tri8unalului. #at &iind ca puterea magistratilor emana din suveranitatea populara, principiul democratic cerea ca ea sa poata &i detinuta de orice cetatean. #eci nici un cetatean nu a &ost eEclus de la onoruri oricare ar &i &ost originea sau averea sa. .umirea magistratilor se &acea prin tragere la sorti. (ncepand din secolul al H-lea, tragerea la sorti devine procedeul democratic, prin eEcelenta si ea ii desemneaza pe toti magistratii care nu tre8uie alesi dupa ideile lor politice sau dupa aptitudinile lor. Areopagul compus din ? arhoni, la care ;listene adugase pe al zecelea =secretar>, corespunztor celor /1 tri8uri, reprezenta un organism al vechiului regim aristocratic, care n noile condiii ale democraiei )i-a restrns prerogativele la unele &uncii religioase, organizarea &unerariilor naionale pentru cetenii Atenei czui n lupt sau n instrucia unor procese re&eritoare la strini. Colegiul celor 10 strategi - organism ales de Adunarea Poporului pe criterii de competen )i nu prin tragere la sori, de aceea strategii puteau &i reale)i de mai multe ori. Funcia esenial a acestor strategi era de aprare a statului, eEercitnd totodat o in&luen deose8it n toate domeniile cetii. #in rndul celor /1 strategi, unul era ales prim-strateg, cum a &ost Pericle, care a ndeplinit mai muli ani aceast &uncie, &iind de &apt conductorul recunoscut al Atenei. ;omparativ cu ali &uncionari, strategii nu ddeau rapoarte anuale n &aa Adunrii Poporului, dar ei puteau &i judecai )i pedepsii n caz de n&rngeri militare sau trdare.

Justitia 3ri8unalul cu jurati =hellaia> era instana judiciar suprem, emanaie a Adunrii Poporului, care administra justiia =cu eEcepia unor cazuri rmase n competena Areopagului>. *n componena tri8unalului ntrau @.111 de jurai, tra)i la sori din propunerile naintate de cele /1 tri8uri ateniene, &iind ulterior repartizai diverselor tri8unale n a)a &el nct nici acuzaii )i nici acuzatorii s nu cunoasc componena juriului respectiv. 3ri8unalul judeca diverse procese, cu eEcepia celor intrate n competena Adunrii Poporului sau a Areopagului, ns judectorii )i avocaii nu aveau pregtire de specialitate, lipsa de pro&esionalism a justiiei ateniene genera carene mari legate de ar8itrariul ce nsoea deciziile instanei. *n timp ce Atena )i-a etalat strlucirea n s&era creaiilor &iloso&ice )i artistice, pe plan juridic, lipsa unor principii unitare de drept, a unui cod de legi sistematizat, remarca G.Glotz,/ evidenia ineEistena harului juridic al atenienilor. Aspectul &ormal al justiiei n Atena era determinat )i de &aptul c n instan nu eEista procurorul n calitate de acuzator pu8lic, iniiativa acuzrii era lsat la latitudinea oricrui cetean, situaie prin care s-a ncurajat delaiunea, mai ales c delatorul era recompensat cu 8ani. #elatorii de pro&esie =sico&anii> devenise o categorie parazitar ceea ce evidenia nc o lacun important n eEistena democraiei ateniene, con&runtat n s&era justiiei cu un numr de procese ngreunate de cele mai ar8itrare )i stupide proceduri de judecat. Progresul justiiei ateniene, comparativ cu justiia 8a8ilonian, era incontesta8il legat de suprimarea Llegii talianului9 sau de renunarea la pedeapsa colectiv, susinnd necesitatea rspunderii personale pentru &apta svr)it. #in prezentarea succint a atri8uiilor instituiilor speci&ice democraiei ateniene se constat, pe lng amatorismul =diletantismul> celor care ndeplineau &uncii pu8lice )i limitele constituiei din Atena care au generat amalgamarea autoritii legislative cu cea eEecutiv, precum )i a celei legislative cu cea judectoreasc. 3eama grecilor de a nu lsa tre8urile pu8lice ale statului n seama unui guvern reprezentativ a condus la structurarea unui sistem politic n care &iecare cetean avea posi8ilitatea s ajung n cele mai nalte &uncii de conducere pentru un anumit timp. *n epoca clasic democraia atenian asigura ns doar unei minoriti de cca. 01.111 de ceteni dreptul de a guverna o populaie de peste C11.111 locuitori, ct avea Atena n timpul lui Pericle, ceea ce evideniaz imper&eciunea acestei democraii. #emocraia n Atena clasic, n ciuda &aptului c era apanajul unei minoriti de ceteni )i prezenta diverse carene &uncionale, ntruchipa n premier pe plan istoric idealul li8ertii )i responsa8ilitii civice a omului. Ast&el,
/

li8ertatea glori&icat de Pericle n viaa politic a Atenei, 8azat pe imparialitatea legilor, pe competena )i prestigiul moral a celor ce aspirau la demniti pu8lice, justi&ica modelul democratic al atenienilor pentru celelalte ceti grece)ti. #imensiunea esenial a prestigiului democraiei ateniene n epoca clasic se a&la, mai ales, n s&era creaiilor culturale cnd Atena a devenit )coala recunoscut de ntreaga lume greceasc a antichitii. Bibliografie: Gustave Glotz 7;etatea greac9 Gheorghe Dadu 7;urs MM;ultur )i civilizaieNN9 2icroso&t 4ncarta 4nc"clopedia ;# B11B