PROIECT DE CERTIFICARE - ASISTENT MEDICAL GENERALIST - Ingrijirea copiilor cu rahiti !

F"NDATIA DR# $%LIN ALE&ANDR" SCOALA SANITAR% POSTLICEAL% MEDIAS ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE Ingrijirea copiilor cu rahiti !

INTROD"CERE Telul i acti'itatea a i tentei !e(icale (e pe(iatri e )a*ea*a in pecial pe cre terea+ (e*'oltarea i integrarea copilului in ocietate#Ne'oile unui copil unt nu!eroa e i (i,erite (e cele ale unui copil# Pri!ul capitol al lucrarii pre*inta rolul oa elor in organi ! i inportanta lor in 'e(erea co!)aterii rahiti !ului# In capitolul II ga i! (e*'oltat rahiti !ul in toate ,or!ele ale+,actori ,a'ori*anti+ ta)lou clinic+ in(ro!ul )iologic in rahiti !+ cu cele trei ta(ii cla i,icare+ ,or!e clinice+ etiologie+ (iagno tic po*iti'+(i,erenaatial+ trata!ent+ pro,ila-ia po tnatala+ trata!ent curati'# Capitolul trei pre*inta tu(iu (e ca* a trei copii care au u,erit (e rahiti !# Tehnica injectiei la copii e te cuprin . in ulti!ul capitol+ un(e unt e'i(entiate pe curt patru tehnici+ injectia intra!u cular.+ recoltarea prin punctie 'enoa .+ 'accinare antipolio!ielitic+ i pri!a 'accinare#

Capitolul I
Particularitati !or,o,unctionale ale ugarului Si te!ul o o In luna a 5-a intrauterina incepe osificarea la nivelul claviculelor, oaselor craniene, vertebrelor, oaselor lungi. La nastere toate diafizele sunt osificate iar la nivelul epifizelor femurului si tibiei, astragalusului, cuboidului si calcaneului exista nuclei de osificare.

Oasele sugarului sunt putin rezistente la traumatisme, deoarece exista un decalaj important intre aportul de calciu si osificare. Oasele sunt mai elastice, mai flexibile cu fragilitate mai mare la presiune, de aceea la sugar si copilul mic, ca urmare a unui traumatism se produc fracturi in "lemn verde", osul fracturat nu este complet detasat. La nastere coloana vertebrala este aproape rectilinie, la 3 luni, apare lordoza cervicala, cand sugarul isi ridica capul. La luni, cand sta in sezut apare cifoza dorsala, iar la !-"# luni, cand se ridica in picioare si incepe sa mearga apare lordoza lombara. $esi la nastere toracele este conic, ulterior el incepe sa se turteasca antero-posterior, coastele se inclina in jos, dupa luni.

$in primele luni de viata la sugar, gambele par a fi recurbate, dar acest lucru este fals deoarece se datoreste dezvoltarii mai accentuate a partilor moi, nu are semnificatie patologica. %paratul ligamentar si tonusul muscular sunt slab dezvoltate, ceea ce confera o laxitate si mobilitate crescuta articulatiilor.

ROL"L OASELOR IN ORGANISM $etermina forma corpului iar impreuna cu articulatiile asigura suportul partilor moi. &articipa la formarea cavitatilor de protectie ale unor organe 'cutia craniana, cutia toracica, bazinul(. )unt organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc ca puncte de insertie pentru musc*i. $epozit de substante fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie 'sarcina(.

CAPITOL"L II

RA/ITISM"L $upa mai bine de 3+ de ani de la prima descriere a bolii, problema ra*itismului este departe de a fi epuizata. $escoperirea vitaminei $ a dus la desfiintarea ra*itismului carential in regiunile civilizate ale globului. ,ste posibil ca cele mai multe cazuri semnalate astazi in aceste regiuni sa fie forme mai mult sau mai putin vitamino rezistente, desi nu se cunoaste exact natura acestei rezistente vitaminice 'nu se cunosc raporturile intime dintre ec*ilibrul metabolic al organismului si vitamina $#(. &roblema ramasa cea mai dezbatuta in interpretarea ra*itismului se refera la tulburarile metabolice. $e interpretarea acestora depinde direct orientarea profilactico-curativa. -um in aprecierea metodelor si stabilirea dozelor, vitamino rezistenta si vitamino. toxicitatea sunt notiuni contradictorii, cu consecinte strict individuale, este aproape imposibila stabilirea unor sc*eme de profilaxie si terapie universal valabile. -ea mai frecventa carenta vitaminica intalnita inca la copilul mic, dar mai ales la sugar, este cea in vitamina $, ale carei manifestari se include intr-o entitate clinica bine conturata, denumita ra*itism carential sau nutritional, sau *ipovitaminoza $. $eficit de aport ale vitaminei $ se rasfrange cu predominenta asupra metabolismului fosfo-calcic, determinand in acelas timp si tulburari importante privind cresterea si dezvoltarea tesutului osos. -auza bolii este *ipovitaminoza $, corelata cu un aport inadecvat de calciu si fosfor din alimentatie. In /omania, frecventa bolii continua sa fie crescuta, reprezentand un factor de risc important in morbiditatea si mortalitatea sugarului. 0oala este frecventa in prima copilarie, mai ales intre 3-"1 luni2 se intalneste mai rar sub 3 luni 'cu exceptia prematurilor la care ra*itismul este mai frecvent si mai sever( si dupa varsta de 3 ani, $escris in urma cu 3++ de ani, de catre %mbroise &are, ra*itismul a fost denumit "norbus anglicus", tratamentul corect cu vitamina $ a fost infiintat in urma cu 5+ de ani.

DEFINITIA RA/ITISM"L"I

/a*itismul cuprinde un grup de boli ale metabolismului osos care are drept "numitor comun" insuficienta mineralizarii tesutului osteoid la un organism in crestere. 0ITAMINA D ,ste o vitamina liposolubila legat, formata dintr-un grup de "+ compusi dintre care ne intereseaza doua componente si anume3 ".4itamina $# ergostrol din plante, care se gaseste in cantitati mici, in unele alimente de origine vegetala. #. 4itamina $3, colecalciferol, sintetizeaza la nivelul dermului, prin iradierea cu ultraviolete a precursorului, furnizat de alimente de origine animala. ETIOLOGIE SI PATOGENIE &. /ozer '"!51( considera ca ra*itismul se caracterizeaza prin absenta mineralizarii zonei de crestere a osului, cu formarea de tesut osteoid si exuberant. -and tulburarea nu intereseaza numai osteogeneza encondrala, ci si cea periostala si endostala se vorbeste de osteomalacie.

a#

-ontinutul in -a al alimentelor

- acest factor are importanta majora in producerea ra*itismului la prematurii alimentati exclusiv la san 'laptele de mama contine 355 -a(, in ultimile 3 luni ale gestatiei, fatul fixeaza in mod normal "++mg -a.6ilo corp2 daca nasterea s-a produs inainte de termen, aportul de -a din lapte nu asigur7 decat fixarea a 35-8+ mg -a.6ilo corp, ceea ce este cu totul insuficient. 9otusi, forme grave de ra*itism fac numai prematurii cu 1++-"#++ gr la nastere.

)#

$eficitul de absortie intestinala a -a poate avea cauze variate3

". p:-ul mediului intestinal 'p: acid favorizeaza absortia(. #. prezenta in alimente a asa numitilor "*oti de -a" acid fitic sau fitina, acid oxalic. 3. raportul de -a.& in alimente este neadecvat 'excesul de fosfor ingreuneaza absortia(. 8. administrarea unor medicamente3 ,$9%, cortizon 'antagonist al vitaminei $, in ceea ce priveste resorbtia(.

c#

-arenta in vitamina $3 vitamina $ favorizeaza resorbtia intestinala a -a, prin intermediul acidului citric.

(#

&rocese enzimatice celulare intestinale+ mai putin cunoscute.

;rmarea actiunii unuia sau mai multora dintre acesti factori, aportul exogen a calciului se reproduce si apare o *ipocalcemie discreta. -alcemia fiind una dintre constantele biologice care trebuie mentinute constant, intra in actiune cu mecanism de contrareglare, exprimat prin asa numitul *iperparatiroidism secundar, in urma caruia calciul deficitar este recuperat din oase. $rept consecinta apare insa decalcifierea sc*eletului, *ipofosfatemia. )caderea produsului -a<& in ser sub 3+++ 'normal 8+++( antreneaza demineralizari importante ale zonei de crestere si osteomalacie. -and raspunsul paratiroidian este foarte intens se ajunge la fibroosteoclazie. =odul de actiune al vitaminei $ este complex, iar carenta in aceasta vitamina, care constituie elementul patologic cel mai important al procedurii ra*itismului, tulbura mai multe din procesele implicate in dezvoltarea tesutului osos. 4itamina $ intervine in osificarea matricei organice a oaselor, actionand antagonist cu parat*ormonul. ;n rol deosebit il are in cresterea continutului in citrat al lic*idelor extracelulare 'normal 3 - 8 mg5(, aceste cifre scad la "-# mg5 in ra*itism. La randul sau acidul citric are rol de a inactiva ionii de calciu, formand saruri complexe in care mobilitatea calciului se pastreaza. In acest mod, acidul citric face posibila miscarea calciului in tesuturi fara ca nivelul calciului sa se modifice 'calciul se resoarbe, se excreta

si se depune in oase in conditiile unei *omeostazii calcice serice perfecte(. 4itamina $ are un rol metabolic important asupra, ciclului >rebas, rol pe care il exercita o actiune metabolica generala, influentand indirect procesele celulare oxiditive. 4itamina $ creste resorbtia tubulara a aminoacizilor, in *ipovitaminoza $ 'ra*itismul carential( exista o importanta *iperaminoacidurie. %ctiunea vitaminei $ referitoare la cresterea resorbtiei tubulare a fosforului, nu este bine cunoscuta. %portul alimentar 'foarte redus la sugar3 laptele de mama contine 8-1 ;.l, iar laptele de vaca "+-8+ de unitati(2 9ransformarea paravitaminei $ din piele in vitamina $3 prin iradiere solara. -arenta in vitamina $ mai poate fi conditionata si de absorbtia intestinala defectuasa 'tulburari digestive cronice, ictere(. ?evoile zilnice variaza foarte mult in legatura cu sensibilitatea familiala si individuala, infectii, dispersii, cresterea rapida calitatile dietecice 'raportul calciu.fosfor(. $esi descoperirea vitaminei $ a sc*imbat fundamental, cunoasterea cadrului nosologic, metabolic si profilactico-curativ al ra*itismului, multe probleme au ramas obscure ca de exemplu natura factorilor endogeni care conditioneaza starea morbida numita vitaminorezistenta. In conceptia devenita clasica ra*itismul este din punct de vedere etiopatologic, o boala de carenta a activitatii vitaminei $ fie ca este vorba de lipsa de aport exogen, fie ca este vorba de o vitamino-rezistenta intrinseca. )-a dovedit insa ca in ultimii ani si alte substante aflate in alimentele obisnuite sunt dotate cu o oarecare activitate anti si para*itica. %ceste constatari aduc in discutie eventualitatea dependentei ra*itismului carential nu numai de lipsa vitaminei $, ci si de un dezec*ilibru intre aceasta vitamina si alte substante. /a*itismul carential continua sa fie considerat ca o boala a metabolismului calciului si fosforului, a miscarilor acestor minerale. ,sential in patogenia acestei boli este raportul dintre metabolismul calcio-fosforic si metabolismul celular. ?otiunile cistigate in ceea ce priveste legaturile vitaminei $ cu ciclul >rebs si acidul citric reprezinta, intr-un fel, prima faza a conceptiei metabolice celulare. %re aspecte care incep sa se refere la metabolismul steroid si cu metabolismul glicolitic si oxidativ '?ordia %ntoner(.In

ultimii ani pe linga conceptia vec*e in care ra*itismul este consecinta directa a unui dezec*ilibru mineral calciu-fosforic, si-a facut loc cea care considera ca ra*itismul este, in esenta o boala celulara, dupa cum vitaminorezistenta este rezultatul unui dismetabolism celular. In aceiasi ordine de idei s-ar putea presupune ca disfunctiile unor organe 'intestin, aparat renal(, facute responsabile de aparitia unor anumite forme de ra*itism, sunt la randul lor simple manifestari ale unei disfunctii metabolice celulare, cu mult mai ampla, mai generalizata si mai complexa.

S"RSE DE 0ITAMINA D ". &rovitamina $ din tegumente ?ivelul vitaminei $ sintetizate sub actiunea radiatiilor ultraviolete este determinata de3 suprafata de tegument expusa pigmentarea constitutionala anotimp modalitate de expunere poluare atmosferica

#. )urse alimentare3 alimente de origine animala cu continut crescut de vitamina $3 unt2 margarina2 galbenus de ou ficat de peste2 ficat de vita2 lapte de vaca lapte matern formele de lapte pentru sugari imbogatite cu vitamina $

FACTORI FA0ORI1ANTI

%cestia sunt3 varsta2 cresterea rapida2 pigmentatia pielii

tulburarile de absortie intestinala boli *epatice2 boli renale cronice2 medicatia cortico steroida dieta neadecvata2 lipsa de acces a razelor solare la nivelul pielii clima2 anotimpul2 poluarea mediului prematuritatea2 copii cu epilepsie 0oala debuteaza dupa varsta de 3- luni pana la # ani, formele precoce sunt semnalate la sugarii alimentati la san de mamele cu osteomalacie si la prematuri, iar formele tardive dupa # ani. -resterea rapida favorizeaza aparitia ra*itismului prin cresterea necesarului de vitamina. &igmentatia pielii explica susceptibilitatea crescuta a copiilor negrii, a caror piele nu permite patrunderea adecvata a razelor ultraviolete. 0oala *epatica este responsabila atat de imobilitatea absortiei vitaminei $ si calciului prin insuficienta biliara, cat si de incapacitatea *idroxilarii colecalciferolului. =edicatia corti-costeroida poate fi antagonica vitaminei $ in transportul -a dar mecanismul este independent de vitamina $, dieta neadecvata ar avea un rol favorizant decisiv. In conditiile continutului foarte redus in vitamina $ al laptelui, se impune diversificarea alimentatiei la cele mai mici @varste permise@. Lipsa de acces a razelor solare 'ultraviolete( la nivelul pielii duce la iradierea insuficienta si la netransformarea provitaminei $3. 0oala este asociata de conditiile de viata inadecvate de asemenea si de anotimpurile reci care reprezinta un factor favorizant. &rematuritatea constituie un factor favorizant deoarece acesti copii au un ritm de crestere accelerat si dispun de depozite sarace de -a si & in momentul nasterii. -opii cu epilepsie supusi unui tratament indelungat cu Aenobarbital sau Aenitoin fac demineralizari osoase ra*itice, in ciuda unui aport adegvat de vitamina $.

SINDROM"L $IOLOGIC IN RA/ITISM -ercetarea lui permite stadializarea bolii in functie de 3 parametrii bioc*imici urmariti si anume3 - calcemia, fosfatemia2 fosfatazele alcaline )tadiul I caracterizat prin3 *ipocalcemie 'valoarea normala a -a B !-" lmg5( normofosfatemie 'valoarea normala a fosforului - 8,5

- ,5 mg5( valori normale ale fosfatazelor alcaline 'B #++ ui.5( )tadiul II normocalcemie *ipofosfatemie fosfataze crescute alcaline )tadiul III *ipocalcemie *ipofosfatemie fosfataze alcaline crescute In afara calcemiei, fosfatemiei si fosfatazelor alcaline a caror dozare este suficienta pentru diagnosticul de ra*itism, mai pot fi utile in cazul unor probleme de diagnostic diferential3 dozarea parat*ormonului 'determinat prin metoda radioi-muna( valori normale 8-1 mg.mm2 valori crescute in ra*itism demon-streaza *iperparatiroidismul reactionai2 dozarea #5 - O: - colecalciferolului ambele componente sunt scazute dozarea #8,#5-di*idroxicolecalcuferonului in ra*itism

Mo(i,icari urinare in rahiti !2 *iperfosfaturie *iperaminoacidurie absenta -a urinar

CLASIFICARE2 $in cele rezultate mai sus a reiesit existenta unor forme variate de ra*itism, precum si necesitatea clasificarilor. % reiesit insa de asemenea ca, patogeneza lor este inca neelucidata, astfel incat clasificarea lui ). ?ordio pe care o reproducem mai jos va suferii probabil in anii ce vor urma numeroase remanieri si multe dintre semnele de intrebare exprimate c*iar de catre cel care a propus-o nu-si vor mai gasi loc.

CLASIFICAREA GENERALA A RA/ITISM"L"I

". /a*itismul comun3 forma carentiala forma tipica forma atipica

#. /a*itismul vitaminorezistent3 de prevalare a compromiterii absortiei intestinale a -a, &, vitaminei $ de prevalare a alterarii functiei renale alterari renale izolate de prevalare a alterarii matricei organice a oaselor

de origine dismetabolic

3. /a*itismul prin dezec*ilibru a factorilor alimentari din dieta3 excesul de fosfati, polifosfati, citrati, oxalati

FORME CLINICE DE RA/ITISM CARENTIAL ". Aorma comuna3 biologic este normocalcemica si *ipofosfatemica

#. Aorma grava, florida3 este *ipocalcemica, *ipofosfatemica si asociaza semne clinice severe si demineralizare osoasa vizibila radiologie. 3. /a*itismul carential cu debut tardiv 'dupa virsta de 3 ani(3 tabloul clinic are elemente asemanatoare osteomalaciei adultului si anume3 dureri osoase si *ipotonie musculara.

0iologic bolnavii au *ipocalcemie, bine tolerata de altfel, fosfatemie mult scazuta si fosfatazele alcaline cu valori crescute. $upa inc*iderea cartilagilor de crestere leziunile intereseaza coastele, bazinul si corpii vertebrali. /adiologie se evidentiaza3 radiotransparenta generalizata a bazinului dublu contur al osului iliac. RAHITISMUL COMUN. Aorma carentiala, vitamino-sensibil a ra*itismului comun 'ra*itism prin *ipo sau avitaminoza $( se intilneste astazi din ce in ce mai rar, in majoritatea regiu-nilor civilizate ale globului. %pare dupa varsta de 3- luni si se observa pina la varsta de # ani, la prematuri debuteaza mai precoce '#-3 luni( iar cazurile tardive 'dupa # ani, in a doua sau c*iar in a treia copilarie(, sunt foarte rare si pun problema unei etiopatogenii mai complexe decat simpla avitaminoza $. %paritia bolii este favorizata de climatul temperat si umed, de anotimp, centre aglomerate 'cu pulberi bogate in atmosfera(, lipsa

de igiena alimentatie carentiala, dispepsiile si infectiile repetate, neefercuarea riguroasa a profilaxiei cu vitamina $. )e asociaza sau este urmat frecvent de tetanie. ETIOLOGIE SI PATOGENIE In ceea ce priveste ereditatea se vorbeste in afar7 de factorii familiali esentiali din mediu si de o dependenta sau de o conditionare constitutionala pe baze ereditare.

TABLOU CLINIC ". $eformatiile sc*eletului 'semne osoase( sunt cele mai pregnante semne3 la nivelul craniului cel mai precoce simptom este craniotabes 'intaritura circumscrisa a oaselor parietale sau occipitale dand senzatia de celuloid( persistenta indelungata a desc*iderii fontanelei anterioare, intirzierea osificarii suturilor, plagiocefalia, scafocefalia proeminenta exagerata a boselor frontale, bombarea fruntii 'frunte @olimpiana@(, prezenta unui sant sagital situat intre bosele parietale proeminente. toracele este deformat, cu nodozitati @matanii@ la jonctiune contro-costala si prezenta unui sant submamar ':arisson( la nivelul insertiei diafragmului pe peretele costal2 baza largita infundarea sterno-xifoidiana, proeminenta anterioara in forma de carena, survin mai tardiv. coloana vertebrala prezinta cifoza sau cifoscolioza mai mult sau mai putin precoce si uneori marcata. La membre indeosebi la cele superioare sunt vizibile proeminente situate deasupra inc*eieturii pumnului, denumite bratari ra*itice. =embrele inferioare prezinta deformatii in paranteza sau in forma de C denumite genu varum si genu valgum. #. )emne musculo ligamentare constau din3

laxitatea ligamentara si *ipotonie musculara, care determina intarzierea in tinerea capului, a sederii, a mersului.

abdomenul este bombat si se lateste transversal, atunci cind copilul sta intins pe spate '*ipotonia musc*ilor abdominali(.

3. )emne generale3 copilul ra*itic prezinta o paloare a tegumentelor si mucoaselor greutatea lui este subnormala dar poate fi normala sau poate depasi aceasta valoare 'la cei supra alimentati(. :ipertrofia ganglionilor limfatici, a vegetatilor adenoide, spleno megalia sunt modificari care traduc raspunsul pe care il are boala asupra intregului organism. ,xista o rezistenta scazuta la infectii ceea ce explica frecventa si gravitatea acestora la ra*itici. 8. )emne radiologice examenul radiologie arata modificari caracteristice3 tulburari ale procesului de osificare, cu deformari consecutive 'forma de cupa, cioc de vultur(. intirzieri in aparitia proceselor de osificare. tulburari de calcifiere osoasa 'zona de calcificare este neomogena, stearsa, in loc de a fi opaca(. 5. )emne biologice3 calciu saguin este normal, iar *ipocalcemia apare in perioada de ameliorare sau de vindecare. fosforul sanguin este scazut 'este cel mai important test biologic in faza activa a bolii(. fosfataza alcalina serica este crescuta. in ra*itism exista o stre de acidoza cu scaderea rezervei alcaline. *emograma arata anemie *ipocroma.

DIAGNOSTIC PO1ITI0 )e bazeaza pe anamneza sugestiva pentru increta inadecvata de vitamina $ si pe tabloul clinic caracteristic, si este confirmat de valorile serice ale -a, & si ale fosfatazei alcaline precum si de examinarea radiologica. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL )e face cu craniotabesul idiopatic al nou nascutului. -raniotabesul mai poate aparea in *idrocefalie si osteogeneza imperfecta. Largirea jonctiunii contro-costale se observa in rinic*i si in scorbut. In scorbut angulatia @mataniilor@ sorbutice este mai ascutita decit in ra*itism. $iagnosticul diferential se va face cu ra*itismele vitamino-rezistente si alte tulburari metabolice cu leziuni osoase.

COMPLICATII )unt frecvent intilnite @plamanul ra*itic@ favorizeaza infectiile 'bronsita,

bron*opneumonia( si atelectazia pulmonara. %lte complicatii sunt tulburarile gastroenterale cronice, anemia prin deficienta de aport de fier.

E0OL"TIE SI PROGNOSTIC In forma comuna, dupa o evolutie de mai multe luni poate survenii vindecarea spontana, catre virsta de #-3 ani. In cazurile cu leziuni grave, c*iar cu tratament corect ramin sec*ele. )unt posibile si recaderi, in evolutia bolii pot aparea anumite accidente cum sunt3 spasmofilia tetania infectii care agraveaza si pun in pericol viata copilului.

)emnele osoase dispar dupa luni sau c*iar "-# ani de la inceputul tratamentului.

RA/ITISM"L PREMAT"R"L"I %pare la prematurii avansati '1++-"#++ gr la nastere(, la care se inregistreaza forme severe. &atogenic este vorba de un ra*itism prin carenta calcica si nu un ra*itism prin avitaminoza $ si se trateaza ca atare. RA/ITISM"L PREMAT"R"L"I ALIMENTAT C" LAPTE DE 0ACA ,ste un ra*itism prin avitaminoza $ si nu se deosebeste de ra*itismul comun decit prin simptome. -ontinutul bogat in fosfor al laptelui de vaca si dificultatile de absortie calcica, caracteristice prematurului solicita un aport sporit de vitamina $ si favorizeaza aparitia ra*itismului, dar aceasta conditie nu este indeplinita. RA/ITISMELE 0ITAMINORE1ISTENTE =ajoritatea formelor de ra*itism vitaminorezistente debuteaza in al doilea an de viata sau si mai tardiv. ,xista totusi unele forme de ra*itism vitaminorezistent care debuteaza din primele luni de viata @pseudo ra*itismul comun@. RA/ITISM"L 0ITAMINORE1ISTENT 3CLASIC3 4tipul I i tipul al II lea Ro5er6 )e asociaza prin gravitatea semnelor clinice si radiologice osoase, absenta *i-potoniei musculare si a tetaniei. -linic3 se noteaza genu valgum, cocxa vara, cifoscolioza, bose frontale accentuate. nas in sa, membre scurtate in raport cu trunc*iul. nanism, alterari dentare.

In unele cazuri se asociaza alopecie sau neurofibromatoza /ec6ling*ausen. In tipul I '/oDer( manifestarile clinice sunt mai putin evidentiate, dar

vitaminorezistenta este mai accentuata. In tipul al II lea realizeaza o forma clinica mai grava, cu astenie profunda si imposibilitatea mersului, radiologie, leziunile se aseamana cu cele din ra*itismul carential comun, dar sunt mai complexe. $emineralizarea Eustametafizar7 este mai intensa. %spectul

osteomalacic cu fracturi, pseudofracturi si deformari diafizare grave este mai frecvent in tipul al II lea, vindecarea incomplecta 'nedefitiva( c*iar daca se folosesc doze foarte mari de vitamina $. /IPOFOSFATA1ENIA ?ordio vorbeste de 3 forme, simptomele difera dupa forma clinica3 - Aorma precoce a sugarului debuteaza cu varsaturi, crize de cianoza convulsii dureri osoase, iritabilitate, *ipotonie musculara, incetarea cresterii. $eformarile osoase sunt de @tip ra*itic@, moartea survine in stadiu de insuficienta respiratorie 'manifestari pulmonare( sau de insuficienta renala. /adiologic se noteaza decalcifierea foarte accentuata atat a oaselor de origine cartilaginoasa cat si a celor membranoase. =etafiza e mult largita si estompata catre diafiza. $iafiza este scurta, cu structura alterata. Oasele boltii craniului sunt intens demineralizate in timp ce baza craniului e normala, se semnaleaza fracturi si deformari ale osoaselor biologic3 *ipofosfatazenie si fosoetanolaminuruie. - Aormele mai putin grave se manifesta cu deformari osoase, aspect radiologie @ra*itic@ sau simpla rarefractie si distorsiune a trabecurilor metafizari, craniu lacunar, demineralizare si uneori fracturi. - Aormele fruste, inaparente se deceleaza numai prin determinari de laborator. 0ITAMINA D 9erapia influenteaza ra*itismul osos si numai tranzitoriu acidoza. 9ratamentul alcanilizant corecteaza acidoza, dar numai partial si tranzitoriu ra*itismul, aceasta vitamina $ 'in doze foarte mari( plus alcaline da rezultate ceva mai bune. CISTINO1A $ebuteaza in primii # ani de viata si se manifesta clinic cu semne de ra*itism grav, *ipofosfatemic si *ipofosfaturic. Individualitatea bolii este conferita de3 a( b( simptome de alterare a starii generale 'astenie, apatie, febra, paloare( simptome digestive 'varsaturi(

c(

simptome urinare 'poliurie conditionind polidipsie si in caz de aport *idric inadecvat, dez*idratare acuta

d( e( f(

tulburari metabolice 'acidoza, *iperazotenie, *iperfosfatenie, *ipopotasenie( tulburari neurologice 'tetanie *ipocalcemica( tulburari oculare 'fotofobie produsa de depunerea a cristalelor de cistina in cornee(

#/ORMON"L RENAL CALCIC PRIN INS"FICIENTA RENALA CROMICA &rezinta putin interes la virstele mici, cu exceptia formelor dezvoltate pe tubolopatii congenitale. /a*itismul florid se asociaza cu osteomalacie, *ipotrofia diafizelor si aspectul caracteristic in@fagure de miere@ al metafizelor. TRATAMENT

PROFILATIA ANTENATALA A RAHITISMULUI &entru ca transportul transplacentar al calciului si captarea lui de catre fat sa se faca in conditii prielnice, este bine ca profilaxia *ipovitaminozei $ sa inceapa in perioada prenatala, respectiv in ultimul trimestru de sarcina si consta dintr-o alimentatie variata, bogata in legume si fructe proaspete si plimbari in aer curat si expunere la soare. In ultimele 3 luni de sarcina gravida va primi zilnic cite doua, trei picaturi de vitamina $# '#+++-3 +++;I( sau #-3 doze de '8++.+++;I( pe cale orala, la interval de " luna 'foarte rar(. -oncomitent se dau #-3 g de calciu .zi, "+ zile pe luna. PROFILAXIA POSTNATALA -uprinde toti sugari si este obligatorie la cei predispusi in mod deosebit la ra*itism2 prematurii, gemenii, cei nascuti toamna si iarna cei cu alimentatie artificiala sau mixta inainte de varsta de 3 luni.

=asurile de profilaxie a sugarilor privesc alimentatia, regimul de viata si vitamino profilaxia. In privinta alimentatiei, pentru sugarii nascuti la termen este indicata3 alaptarea cel putin in primele 3 luni2 in cazul alimentatiei mixte sau artificialele recomanda un preparat de lapte acidulat 'corecteaza conditiile ra*itogene produse de digestia laptelui de vaca prin acidul lactic( diversificarea alimentatiei nu se face mai devreme de virsta de 8 luni, se recomanda introducerea sucului de fructe sau de legume de la #-3 luni. se va evita excesul de fainoase si za*aruri

/egimul de viata 2 trebuie sa-i asigure sugarului3 conditii igienice de crestere si dezvoltare masuri de calire a organismului 'bai de aer si lumina, bai de soare, masaj si exercitii fizice( Aolosirea acestor factori se face in mod gradat si continuu. Vitaminoprofilaxia -onsta in administrarea de vitamina $# sau $3 pe cale orala, zilnic, fara intrerupere timp de "-# ani cite 8++ ;i.zi. %dministrarea incepe la prematurii de la 3-Fzile dupa nastere si F-"8 zile la nou nascutul la termen si se continua pina la "-# ani. $upa aceasta virsta, se va acministra vitamina $ in scop de profilaxie, numai in lunile ce contin litera @/@ 'octombrieaprilie(, pina la virsta de F-1 ani. Meto(e (e pro,ila-ie 3 -u doze stos 'socul vitaminic(, preconizeaza administrarea vitaminei $# sau $3 pe cale intramusculara, in doze de #++.+++ ;I2 in primele # saptamini dupa nastere si repetate la #282 2!2"# luni. %cesta metoda de tratament va fi recomandata numai in cazuri exceptionale.

in perioada profilaxiei se va administra si calciu in doze de +,5+ gr.an de virsta, timp de "5 zile, pentru fiecare doza de vitamina $.

Tratam nt!l "!rati#

,ste3 specific nespecific

Trata!entul peci,ic consta din administrarea zilnica a 5+++ ;I de vitamina $3 pe cale orala timp de 8-5 saptamini. -oncomitent se administreaza -a ",5-# gr.zi. %dministrarea vitaminei $# prin metoda dozelor stoss 8++.+++ ;" intervale de 85- + de zile, 8-5 doze, este o metoda terapeutica la care se recurge numai exceptional. $upa vindecarea ra*itismului se va face in continuare profilaxia pina la virsta de F-1 ani. )e reia in perioada pubertala. 9ratamentul cu vitamina $ va fi asociat cu -a +.5+-" gr.zi timp de "5 zile pe luna si cu vitaminele % si -. 9ratamentul cu vitamina $ incorect, administrat, poate determina fenomene de supradozaj '*ipervitaminoza $( in aceste cazuri se produce o mobilizare a -a din oase si depozitarea lui in diverse organe 'rinic*i, aorta( urmata de accidente de gravitate diferita, uneori c*iar mortala. =anifestarile clinice mai importante sunt urmatoarele3 Trata!entul ne peci,ic consta din urmatoarele masuri3 asigurarea unor bune conditii de mediu extern anxietate, sete foarte vie varsaturi prin *ipertensiune intracraniana constipatie, *ipertensiune arteriala cresterea ureei sanguine si a -a suprimarea tratamentului cu vitamina $ determina o evolutie favorabila

alimentatia optima a sugarului si copilului in functie de particularitatile virstei.

CAPITOL"L III

CA1"L CLINIC NR#I -ulegerea datelor3 ?ume3 / &erenume3 9 )ex3 feminin 4irsta3 l an $ata nasterii3 #5.+".#++F $ata internarii3 #F.+8.#++1 ora ! /eligia3 reformat $omiciliu3 =edias, str. Aeleac ?r.".#1 Greutatea la nastere 3 #F++ gr &articularitatile situatiei familiale, sociale3 )ituatia familiala )ituatia sociala )itutia materiala - buna - corespunzatoare - buna

%ntecedente *eredo colaterale3 ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii c*irurgicale sau

contagioase. %ntecedente personale3 - fiziologice si patologice inexistente -onditii de viata bune

Fa"torii $ ri%" l &at $ mo$!l $ #iata' semne de suferinta fetala nu au fost

Moti'ele internarii2 copilul prezinta3 - apetit scazut, greturi stagnarea greutii paloare nu prezinta interes pentru joaca3 intarzierea aparitiei dentitiei 'de lapte( Rahiti ! 'ita!inore*i tent

Diagno tic la internare3 -

I toricul )oli2 boala a debutat de # -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa poftei de mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca. )e interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate. E-a!en clinic general 3 stare generala satisfacatoare stare de nutritie distrofie de gr.I prin prematuritate tegumente si mucoase palide facies palid tesut conjunctiv adipos slab reprezentat sistem muscular slab reprezentat sistem osteo-articular - fontanela anterioara ",5." cm

-matanii costale

%parat respirator3 torace deformat sonoritate pulmonara buna zgomote cardiace bine batute

%parat cardiovascular3 %parat digestive3 abdomen de @batracian@ ficat normal, splenomegalie

-transit intestinal presen %parat uro-genital3 loji renale libere E-a!ene paraclinice2 E0AL"AREA GRAD"L"I DE DEPENDENTA IN F"NCTIE DE CELE 78 NE0OI F"NDAMENTALE LA INTERNARE -a-5mg5 & -3mg5 :emoglobina - l+g.dl Leucocite :ematii Ae - +++mm3 - 8 milioane.mm3 - 5+m cg.dl

". Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie frecventa respiratiei 3+ respiratii.min. 'valori normale #5-5+ respir. . min(.

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii. zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice. mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense. toracele prezinta modificari ale coastelor. puls ""+ pulsatii.min.v.n. '!+ - "#+ pulsatii.min.(. zgomote cerdiace ritmice, bine batute. 9.%. B F5.5+ mm :g. ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta. #. Nevoia de a bea si a minca

copilul nu se poate alimenta singur, greutatea B F5++ gr. alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore. alimentele administrate se vor taia in bucati mici, alimentatia este copusa din3 - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,

pireuri de fructe sau legume. copilul va primi 3 mese principale pe zi si # gustari astfel3 o dimineata la ora F. o amiaza la ora "3. # gustari la orele "+ si " . o seara la ora "!. copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori numarul dintilor este redus la datorita ra*itismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor.

3. Nevoia de a elimina loji renale libere nedureroase in limite fiziologice, la un an copilul prezinta "5 - #+ mictiuni.zi. urina prezinta o coloratie normala. diurezaB "+++ml.#8*. cantitatea de urina depinde de cantitatea de lic*ide ingerate. tranzit prezent. scaune frecvente modificate de culoare mai inc*isa.

8. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura tesut muscular slab reprezentat. ec*ilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei. nu prezinta *andicapuri. mersul fara sprijin incepe de la "" luni. face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la un an sa se poata apleca, sa se ridice. manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.

5. Nevoia de a dormi si a se odihni - copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice zgomot. - in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza. . Nevoia de a se imbraca dezbraca

-copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei
medicale. - vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului. F. Nevoia de a mentine temperatura in limite normale - copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporala este usor influentata de cea a mediului ambient. temperatura se masoara rectal si este B 3F,8-H.

1. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre copilul prezinta dez*idratare datorita scaunelor frecvente si modificate, manifestate prin3 tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale. copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul 9urgor. elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala. pielea din regiunea abdominala, apucata intre # degete realizeaza o cuta denumita @pliu cutanat@. In caz de dez*idratare rezulta un pliu cutanat persistent cu aspect de cirpa moale. la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii. mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra. conductul auditiv extern este curat. parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina. ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz. trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de ecatre mama.

- sau asistenta medicala. !. Nevoia de a evita pericolele aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului. copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta. asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.

"+. ?evoia de a comunica copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt3 - mama, tata, papa, caca. - mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei3 - prin plans. "". Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza. "#. Nevoia de a se realiza aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului. copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi. "3. Nevoia de a se recrea copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber. "8. Nevoia de a invata aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului.

-copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.

invata sa rasfoiasca paginile unei carti.

NE0OI ALTERATE LA INTERNARE 9:#;8#-9;;< "# ?evoia de a bea si a manca. #. ?evoia de a elimina. 3. ?evoia de a mentne tegumentele curate si integre. 8. ?evioa de a se misca si a avea o buna postura. 5. ?evoia de a se recrea. . ?evoia de a se imbraca si dezbraca. ANALI1A DATELOR $ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata. $es*idratare *idroelectrolitica datorita scaunelor diareice. %lterarea elasticitatii tegumentelor datorita des*idratarii. $ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de ec*ilibrul instabil al copilului. %lterarea nevoi de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca. %lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului. O$IECTI0E -opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.

-opilul sa fie ec*ilibrat *idroelectrolitic si sa nu mai prezinte scaune diareice. -opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. -opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un ec*ilibru stabil. -opilul sa prezinte o stre de buna dispozitie in termen de cateva zile. -opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.

INTER0ENTII %m efectuat examene paraclinice3 - am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobina leucocite, *ematii, fier. %naliza efectuata 4alori obtinute 4alori normale =od de recoltare

-a

5 mg 5

!-llmg5

punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange

&

3mg 5

8,5 - ,5 mg5

punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange

Ae

5+ mcg.dl

8+-"++mcg.dl

punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange

:emoglobina Leucocite :ematii

"+ gr.dl +++ mm3 8mil..mm3

ll-" gr.dl +++-"F+++ mm3 8,5mil.mm3

punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange

%m efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costale

La internare am masurat3 9.%. 9emperatura /espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de # ori pe zi %m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral( si un tratament cu vitamine 'vitamina $, -a, Ae( %m efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentru a combate scaunele frecvente si modificate. /ealimentarea se incepe cu dieta *idrica ce dureaza -"#-#8* se administreaza apa fiarta si racita, ceai za*arat 55, sau amestec de glucoza 55 sau ser fiziologic $ieta de tranzitie dureaza "#-#8* si consta dintr-o formata din3 morcov, orez, banane si mere supa de morcov se administreaza pana ce apar scaunele legate de morcov in cursul realimentarii lactate pe masura ce cantitatea de supa scade, creste cantitatea de lapte si treptat se va introduce intreaga cantitate de lapte La copii care refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez. /ealimentarea dureaza 1-"+ zile 9recerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-F zile %m ajutat copilul sa bea apa din cana %m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita %m calculate ratia alimentara in functie de varsta %m protejat lenjeria copilului cu barbita

%m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici( %m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara %m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#8H- si temperature apei de 3FH-. %m pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului. %m asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste %m apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului %m efectuat zilnic bilantul *idric, masurand ingestia si excretia %m corectat dezec*ilibrul *idric prin *idratare per os si parenterala montand o perfuzie cu Glucoza %m administrat furazolidon per os la indicatia medicului pentru combaterea scaunelor. %m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei. %m efectuat toaleta organelor genitale externe. %m administrat copilului alimente bogate in vitamina $ cum sunt3 unt, margarina peste, galbenus de ou ficat de pui

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de "+ minute %m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si lenjeria patului. %m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri

%m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului. %m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare. %m asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice - decubit dorsal. %m incercat sa corectam mersul copilului %m asigurat conditiile de mediu3 camera curata, calduroasa, lumina temperatura optima, curatenie tesut adipos, tegumente si mucoase

%m apreciat gradul de nutritie al copilului prin3

%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin3 - afectivitate, protectie si calm. %m efectuat manevre de calire a organismului3 favorizanti utilizati3 - apa, aer, soare. %m organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. %m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea toaletei E0AL"ARE -opilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata3 -opilul nu mai prezinta o stare de dez*idratare ca urmare a re*idratarii si scaunele devenind normale prin tratamentul de electie prescris de medic ?evoia de a mentine tegumentele curate si integre se mentine alterata. &entru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu se modifica. -opilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui3 ?evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta. prin factorii

Ne'oi alterate in perioa(a 9: - ;8##9;;<

".

?evoia de a bea si a manca.

#. ?evoia de a mentne tegumentele curate si integre. 3. ?evioa de a se misca si a avea o buna postura. 8. ?evoia de a se imbraca si dezbraca. ANALI1A DATELOR $ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata. %lterarea elasticitatii tegumentelor datorita des*idratarii. $ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de ec*ilibrul instabil al copilului. %lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului. O$IECTI0E -opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi. -opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. -opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un ec*ilibru stabil. -opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.

I?9,/4,?9II
%m efectuat examene paraclinice3 am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobina leucocite, *ematii, fier. %m masurat &

9.%. 9emperatura /espiratie si le-am notat graf*ic in foaia de temperatura de # ori pe zi %m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral( si un tratament cu vitamine 'vitamina $, -a, Ae( %m ajutat copilul sa bea apa din cana %m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita %m calculate ratia alimentara in functie de varsta %m protejat lenjeria copilului cu barbita %m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici( %m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.

%m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#8H- si

temperature apei de 3FH-. %m pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului. %m asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste. %m apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului. %m efectuat zilnic bilantul *idric, masurand ingestia si excretia. %m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei. %m efectuat toaleta organelor genitale externe. %m administrat copilului alimente bogate in vitamina $ cum sunt3 unt, margarina. peste, galbenus de ou. ficat de pui.

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de "+ minute.

%m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si lenjeria patului. %m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri. %m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea c opilului. %m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare. %m asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice decubit dorsal. %m incercat sa corectam mersul copilului. %m asigurat conditiile de mediu3 camera curata, calduroasa, lumina temperatura optima, curatenie .

%m apreciat gradul de nutritie al copilului prin3 tesut adipos, tegumente si mucoase

%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin3 - afectivitate, protectie si calm %m efectuat manevre de calire a organismului3 prin factorii favorizanti utilizati3 - apa, aer, soare. %m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

E0AL"ARE -opilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. -opilul prezinta o elasticitate si un tesut muscular normal. -opilul isi poate mentine ec*ilibrul.

?evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta. E0AL"AREA GRAD"L"I DE DEPENDENTA IN F"NCTIE DE CELE 78 NE0OI F"NDAMENTALE LA E&TERNARE

". Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie frecventa respiratiei 3+ respiratii.min. 'valori normale #5 -5+ respir. . min(, ritm regulat cu pauze egale intre respiratii, zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice, mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense, toracele prezinta modificari ale coastelor puls ""+ pulsatii.min.v.n. '!+ - "#+

pulsatii.min.(, zgomote cardiace ritmice, bine batute, 9.%. B F5.5+ mm :g, ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii, tensiunea arteriala este mai mica la

copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta. #. Nevoia de a bea si a minca alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore, alimentele administrate se vor taia in bucati mici, alimentatia este copusa din3 - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,

pireuri de fructe sau legume, copilul va primi 3 mese principale pe zi si # gustari astfel 3

dimineata la ora F amiaza la ora "3 # gustari la orele "+ si " seara la ora "! la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori

'normal 1 dinti( numarul dintilor este redus la datorita ra*itismului si rezulta o masticatie si

digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor, greutatea B cu 1+++gr inaltime B F+ cm

3. Nevoia de a elimina loji renale libere nedureroase in limite fiziologice, la un an copilul prezinta "5 - #+ mictiuni.zi, urina prezinta o coloratie normala, diurezaB"+++ml.#8*, cantitatea de urina depinde de cantitatea de lic*ide ingerate, tranzit prezent, scaune normale,

8. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura tesut muscular slab reprezentat, ec*ilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei,

nu prezinta *andicapuri, mersul fara sprijin incepe de la "" luni, face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la

un an sa se poata apleca, sa se ridice, manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.

5. Nevoia de a dormi si a se odihni - copilul doarme normal "8 - " *, se vor respecta orele de somn, in functie de varsta, - in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza, . Nevoia de a se imbraca dezbraca - copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale, - vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului, F. Nevoia de a mentine temperatura in limite normale - copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura corporala este usor influentata de cea a mediului ambient, - temperatura se masoara rectal si este B 3F,8-H, 1. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre elasticitatea tegumentelor la este normala la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la

microbi si infectii, mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra, conductul auditiv extern este curat,

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina, ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz, trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijirea lor

efectuate de catre mama sau asistenta medicala. !. Nevoia de a evita pericolele aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale,

descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta, "+. Nevoia de a comunica copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt3

- mama, tata, papa, caca. - mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei3 - prin plans. "". Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza. "#. Nevoia de a se realiza aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului2 copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi. "3. Nevoia de a se recreea copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber,

"8. Nevoia de a invata aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului, copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.

CA1"L CLINIC NR# II

Culegerea (atelor3 ?ume3 = &erenume3 0 )ex3 masculin 4irsta3 "+ luni $ata nasterii3 "+.+1.#++ $ata internarii3 #5.+ .#++F. -ora ! / e l i g i a 3 r o ma n o - c a t o l i c $omiciliu 3.=edias str. &altinis2 ?r.3 Greutatea la nastere3 #!++ gr Parti"!laritatil %it!ati i familial ( %o"ial : 3 )ituatia familiala buna - )ituatia sociala- corespunzatoare -situatia material7-accesibil7 Antece(ente here(o colaterale 3 - ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii c*irurgicale sau contagioase. Antece(ente per onale3 fiziologice si patologice inexistente

-onditii de viata - bune Aactorii de risc legat de modul de viata 3

semne de suferinta fetala nu au fost

Moti'ele internarii= copilul prezinta 3 - apetit scazut, greturi, varsaturi stagnarea greutii paloare nu prezinta interes pentru joaca intarzierea aparitiei dentitiei 'de lapte(

Diagno tic la internare3 - Rahiti ! cla ic Istoricul boli3 boala a debutat de # -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa poftei de mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca si varsaturi. )e interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate. E-a!en clinic general 3 stare generala satisfacatoare stare de nutritie distrofie tegumente si mucoase palide facies palid tesut conjunctiv adipos slab reprezentat sistem muscular slab reprezentat sistem osteo-articular - fontanela anterioara "." cm "bratari ra*itice@ la membrele superioare

%parat respirator3 torace deformat

sonoritate pulmonara buna

%parat cardiovascular2 zgomote cardiace bine batute

%parat digestive2 abdomen de @batracian@ ficat normal, splenomegalie transit intestinal present loji renale libere

%parat uro-genital2 E-a!ene paraclinice3 - a- 5 mg 5 & -3 mg 5 :emoglobina Leucocite :ematii Ae - lOg.dl - +++mm3 - 8 milioane.mm3 - 5Om cg.dl

E0AL"AREA GRAD"L"I DE DEPENDENTA IN F"NCTIE DE CELE 78 NE0OIF"NDAMENTALE LA INTERNARE

". ?evoia de a respira si a avea o buna circulatie frecventa respiratiei 3+ respiratii.min. 'valori normale #5 5+ respir. . min( ritm regulat cu pauze egale intre respiratii

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense puls ""+ pulsatii.min. v.n. '!+ - "#+ pulsatii.min.( zgomote cerdiace ritmice, bine batute 9.%. B F5.5+ mm :g ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica la

copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta. #. ?evoia de a bea si a minca - copilul nu se poate alimenta singur - alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore -alimentele administrate se vor taia in bucati mici, - alimentatia este copusa din3 - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume2 - copilul va primi 3 mese principale pe zi si # gustari astfel 3 dimineata la ora F

Iamiaza la ora "3 I # gustari la orele "+ si " I seara la ora "! la un an copilul poate folosi lingurita. copilul prezinta o dentitie de lapte, prezinta 8 dinti 'normal dinti(

numarul dintilor este redus la 8 datorita ra*itismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

greutatea este de F5++ gr 'normal 18++ gr( lungimea normala este de 5cm 'normal F3cm(

3. ?evoia de a elimina loji renale libere nedureroase in limite fiziologice, la "+ luni copilul prezinta "5-#+ mictiuni.zi urina prezinta o coloratie normala diureza B "+++ ml.#8* cantitatea de urina depinde de cantitatea de lic*ide ingerate tranzit prezent scaune normale "-#.zi copilul este des*idratat datorita varsaturilor si a transpiratiilor manifestate prin3 tegumente palide varsaturi colici abdominale

8. ?evoia de a se misca si a avea o buna postura tesut muscular slab reprezentat ec*ilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei nu prezinta *andicapuri copilul la "+ luni se ridica singur in picioare, paseste lateral tinund-se, ridica de jos obiecte folosite mersul fara sprijin incepe de la "" luni

5. ?evoia de a dormi si a se odi*ni

- copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice zgomot - in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza. - la "+ luni copilul doarme "5 - " * - la sfirsitul lunii a "+ a organizarea somnului la copil este ca si la adult . ?evoia de a se imbraca dezbraca - copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale - vestimentatia este aleasa in functie de anotimp, - - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului F. ?evoia de a mentine temperatura in limite normale copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporiala este usor influentata de cea a mediului ambient temperatura se masoara rectal si este B 3F,8H1.?evoia de a mentine tegumentele curate si integre - copilul prezinta dez*idratare datorita varsaturilor manifestata prin3 tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale. copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul 9urgor

elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala pielea din regiunea abdominala, apucata intre # degete realizeaza o cuta denumita @pliu cutanat@. In caz de dez*idratare rezulta un pliu cutanat persistent cu aspect de carpa moale.

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectie.

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra

conductul auditiv extern este curat parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de ecatre mama sau asistenta medicala.

!. ?evoia de a evita pericolele aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului

"+. ?evoia de a comunica - copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt3 - mama, tata, papa, caca - mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei3 - prin plans la "+ luni copilul raspunde daca este strigat, pronunta silabe cum sunt3 - ma, pa, da si le pronunta cu intentie la "+ luni copilul intelege " +- "# cuvinte poate arata obiecte despre care se vorbeste, percepe interzicerea "". ?evoia de a actiona conform proprilor credinte si valori copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza "#. ?evoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

"3. ?evoia de a se recrea copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber la "+ luni copilul diferentiaza mai mult de "+ culori si manifesta referinta pentru una din ele "8. ?evoia de a invata aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere invata sa rasfoiasca paginile unei carti.

NE0OI ALTERATE LA INTERNARE 9>#-;?##9;;:

".

?evoia de a bea si a manca.

#. ?evoia de a elimina. 3. ?evoia de a mentne tegumentele curate si integre. 8. ?evioa de a se misca si a avea o buna postura. 5. ?evoia de a se recrea. . ?evoia de a se imbraca si dezbraca. ANALI1A DATELOR $ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata. $es*idratare *idroelectrolitica datorita varsaturilor si transpiratiilor.

%lterarea elasticitatii tegumentelor datorita des*idratarii. $ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de ec*ilibrul instabil al copilului. %lterarea nevoii de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca. %lterarea nevoii de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului. O$IECTI0E -opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi. -opilul sa fie ec*ilibrat *idroelectrolitic si sa nu mai prezinte varsaturi. -opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. -opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un ec*ilibru stabil. -opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt. INTER0ENTII %m efectuat examene paraclinice3 am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, < *emoglobina leucocite, *ematii, fier.

%naliza efectuata -a

4alori obtinute mg 5

4alori normale !-llmg5

=od de recoltare punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange

&

8mg 5

8,5- ,5mg5

punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange

Ae

+ mcg.dl

8+-"++mcg.dl

punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange

:emoglobina Leucocite :ematii

"+ gr.dl +++ mm3 8mil..mm3

ll-" gr.dl +++-"F+++ mm3 8,5mil.mm3

punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange

%m efectuat radiografia membrelor superioare care evidentiaza "bratari ra*itice@. La internare am masurat3 & 9.%. 9emperatura /espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de # ori pe zi %m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral( si un tratament cu vitamine 'vitamina $, -a, Ae( %m efectuat alimentatia la orele stabilite %m ajutat copilul sa bea apa din cana. %m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita. %m calculat ratia alimentara in functie de varsta. %m protejat lenjeria copilului cu barbita.

%m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici(. %m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara. %m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#8H- si temperature apei de 31 C. %m pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului %m asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste. %m apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului %m efectuat zilnic bilantul *idric, masurand ingestia si excretia. %m administrat tratamentul prescris de medic pentru a combate varsaturile3 - Aenobarbital lf.zi. %m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei. %m efectuat toaleta organelor genitale externe %m administrat copilului alimente bogate in vitamina $cum sunt3 unt, margarina peste, galbenus de ou ficat de pui

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de "+ minute %m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si lenjeria patului. %m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri

%m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului %m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare %m asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice - decubit dorsal. %m incercat sa corectam mersul copilului %m asigurat conditiile de mediu3 camera curata, calduroasa, lumina temperatura optima, curatenie

%m apreciat gradul de nutritie al copilului prin3 tesut adipos, tegumente si mucoase.

%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin3 - afectivitate, protectie si calm. %m efectuat manevre de calire a organismului3 prin factorii favorizanti utilizati3 - apa, aer, soare. %m organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. %m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea toaletei.

E0AL"ARE -opilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata.

-opilul nu mai prezinta o stare de dez*idratare ca urmare a tratamentului pentru varsaturi prescris de medic. ?evoia de a mentine tegumentele curate si integre se mentine alterata. &entru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu se modifica. -opilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui. ?evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

Ne'oi alterate in perioa(a 9>-9@#;?#9;;: ". ?evoia de a bea si a manca.

#. ?evoia de a mentne tegumentele curate si integre. 3. ?evioa de a se misca si a avea o buna postura. 8. ?evoia de a se imbraca si dezbraca. ANALI1A DATELOR $ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata. %lterarea elasticitatii tegumentelor datorita des*idratarii. $ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de ec*ilibrul instabil al copilului. %lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului. O$IECTI0E -opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi. -opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.

-opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un ec*ilibru stabil. -opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt. INTER0ENTII %m efectuat examene paraclinice3 am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobina leucocite, *ematii, fier. %m masurat & 9.%. 9emperatura /espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de # ori pe zi %m administrat un tratament cu vitamine 'vitamina $, -a, Ae(

%m ajutat copilul sa bea apa din cana %m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita %m calculat ratia alimentara in functie de varsta %m protejat lenjeria copilului cu barbita %m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici( %m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara %m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#8H- si temperature apei de 3FH-. %m pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului

%m asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste %m apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului. %m efectuat zilnic bilantul *idric, masurand ingestia si excretia %m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei %m efectuat toaleta organelor genitale externe %m administrat copilului alimente bogate in vitamina $ cum sunt3 unt, margarina peste, galbenus de ou ficat de pui

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de "+ minute %m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si lenjeria patului. %m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri %m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului %m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare %m asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice - decubit dorsal. %m incercat sa corectam mersul copilului %m asigurat conditiile de mediu3 camera curata, calduroasa, lumina temperatura optima, curatenie

%m apreciat gradul de nutritie al copilului prin3 tesut adipos, tegumente si mucoase

%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin3 - afectivitate, protectie si calm %m efectuat manevre de calire a organismului3 prin factorii favorizanti utilizati3 - apa, aer, soare. %m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei. E0AL"ARE -opilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. -opilul prezinta o elasticitate si un tesut muscular normale. -opilul isi poate mentine ec*ilibrul. ?evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta. E0AL"AREA GRAD"L"I DE DEPENDENTA IN F"NCTIE DE CELE 78 NE0OI F"NDAMENTALE LA E&TERNARE

". ?evoia de a respira si a avea o buna circulatie frecventa respiratiei 3+ respiratii.min. 'valori normale #5- 5+ respir. . min( ritm regulat cu pauze egale intre respiratii zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense puls ""+ pulsatii.min.v.n. '!+ - "#+ pulsatii.min.( zgomote cardiace ritmice, bine batute 9.%. B F5.5+ mm :g

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tanesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

#. ?evoia de a bea si a minca alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore alimentele administrate se vor taia in bucati mici

alimentatia este conpusa din3 - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume copilul va primi 3 mese principale pe zi si # gustari astfel3 dimineata la ora F amiaza la ora "3 # gustari la orele "+ si " seara la ora "!

- la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori 'normal dinti( numarul dintilor este redus la 8 datorita ra*itismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor 3. ?evoia de a elimina lojii renale libere nedureroase in limite fiziologice, greutatea B cu 1+++gr inaltime B F+ cm

la "+ luni copilul prezinta "5 - #+ mictiuni.zi urina prezinta o coloratie normala diurezaB"+++ml.#8* cantitatea de urina depinde de cantitatea de lic*ide ingerate tranzit prezent scaune normale " -#.zi

8. ?evoia de a se misca si a avea o buna postura tesut muscular slab reprezentat ec*ilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei nu prezinta *andicapuri mersul fara sprijin incepe de la "" luni

5. ?evoia de a dormi si a se odi*ni - copilul doarme normal "8 - " *, se vor respecta orele de somn, in functie de varsta - in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza . ?evoia de a se imbraca dezbraca - copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei sau a asistentei medicale.

- vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura
mediului F. ?evoia de a mentine temperatura in limite normale - copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant

temperatura se masoara rectal si este B 3F,8-H

1. ?evoia de a mentine tegumentele curate si integre elasticitatea tegumentelor este normala la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra conductul auditiv extern este curat parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de ecatre mama sau asistenta medicala. !. ?evoia de a evita pericolele aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta "+. ?evoia de a comunica copilul nu comunica la "+ luni decit prin silabe

- mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei3 - prin plans "". ?evoia de a actiona conform proprilor credinte si valori copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza "#. ?evoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

"3. ?evoia de a se recrea copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber "8. ?evoia de a invata aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere CA1"L CLINIC NR #III

Culegerea (atelor3

?ume3 = &erenume3 % )ex3 feminin 4irsta3 " an si 8 luni $ata nasterii3 +1.+3.#++ $ata internarii3 "#.+5.#++F ora "! /eligia3 ortodox $omiciliu3 9ineretului nr. "" Greutatea la nastere3 #1++ gr

Particularitatile ituatiei ,a!iliale+ ociale 2 )ituatia familiala - buna )ituatia sociala

- corespunzatoare )itutia materiala - buna

Antece(ente here(o colaterale 3 - ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii c*irurgicale sau contagioase.

Antece(ente per onale2 fiziologice si patologice inexistente

-onditii de viata bune

Factorii (e ri c legat (e !o(ul (e 'iata2 semne de suferinta fetala nu au fost

Moti'ele internarii3 copilul prezinta3 - apetit scazut, greturi,varsaturi stagnarea greutii scaune multiple paloare

nu prezinta interes pentru joaca intarzierea aparitiei dentitiei 'de lapte(

Diagno tic la internare2 - Rahiti ! 'ita!inore*i tent

Istoricul boli3 boala a debutat de # -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa poftei de mancare,varsaturi, scaune multiple, starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca. )e interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate. E-a!en clinic general 3 stare generala satisfacatoare tegumente si mucoase palide facies palid tesut conjunctiv adipos slab reprezentat sistem muscular slab reprezentat sistem osteoarticular stern infundat matanii costale

%parat respirator3 torace deformat sonoritate pulmonara buna

%parat cardiovascular2 zgomote cardiace bine batute

%parat digestiv3 abdomen de @batracian@ ficat normal, splenomegalie transit intestinal present

%parat uro-genital3 loji renale libere

E-a!ene paraclinice3 -a-5mg5 & -3mg5 :emoglobina Leucocite :ematii Ae - lOg.dl - +++mm3 - 8 milioane.mm3 - 5+m cg.dl

E0AL"AREA GRAD"L"I DE DEPENDENTA IN F"NCTIE DE CELE 78 NE0OI F"NDAMENTALE LA INTERNARE

". ?evoia de a respira si a avea o buna circulatie frecventa respiratiei 3+ respiratii.min. 'valori normale #5,- 5+respir. . min( ritm regulat cu pauze egale intre respiratii

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense toracele prezinta modificari ale coastelor puls ""+ pulsatii.min.v.n. '!+ - "#+ pulsatii.min.( zgomote cerdiace ritmice, bine batute 9.%. B F5.5+ mm :g ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

#. ?evoia de a bea si a minca - copilul nu se poate alimenta singur, greutatea B !+++ gr 'normal B"" 6g( inaltimea F5 cm 'normal B 1+cm( alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore alimentele administrate se vor taia in bucati mici, alimentatia este copusa din3 sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, piurue de fructe sau legume copilul va primi 3 mese principale pe zi si # gustari astfel3 Idimineata la ora F amiaza la ora "3 # gustari la orele "+ si " seara la ora "! la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori 'normal "# dinti(

numarul dintilor este redus la "+ datorita ra*itismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

3. ?evoia de a elimina loji renale libere nedureroase in limite fiziologice, la un an si 8 luni copilul prezinta "+-"5 mictiuni.zi urina prezinta o coloratie normala tranzit prezent copilul prezinta varsaturi scaune frecvente modificate de culoare mai inc*isa

8. ?evoia de a se misca si a avea o buna postura tesut muscular slab reprezentat ec*ilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei nu prezinta *andicapuri manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti mersul fara sprijin se perfectioneaza abilitatea manuala progresiva3 spre "1 luni poate suprapune 3 - 8 cuburi si poate bea singur din cana 5. ?evoia de a dormi si a se odi*ni copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice zgomot

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza

. ?evoia de a se imbraca dezbraca copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei sau a asistentei medicale vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului F. ?evoia de a mentine temperatura in limite normale - copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant temperatura se masoara rectal si este B 3F,8-H

1. ?evoia de a mentine tegumentele curate si integre copilul prezinta dez*idratare datorita varsaturilor si scaunelor frecvente, modificate, manifestata prin3 -tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul 9urgor elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala pielea din regiunea abdominala, apucata intre # degete realizeaza o cuta denumita @pliu cutanat@. In caz de dez*idratare rezulta un pliu cutanat persistent cu aspect de cirpa moale la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra conductul auditiv extern este curat

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de catre mama

- sau asistenta medicala. !. ?evoia de a evita pericolele aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta. asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.

"+. ?evoia de a comunica copilul comunica la " an si 8 luni incepe sa construiasca singur cuvinte putine cum sunt3 - mama, tata, papa, caca - mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei3 - prin plans "". ?evoia de a actiona conform proprilor credinte si valori copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza "#. ?evoia de a se realiza aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

"3. ?evoia de a se recrea copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber "8. ?evoia de a invata aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere invata sa rasfoiasca paginile unei carti.

NE0OI ALTERATE LA INTERNARE 79#;>##9;;:

".

?evoia de a bea si a manca.

#. ?evoia de a elimina. 3. ?evoia de a mentine tegumentele curate si integre. 8. ?evioa de a se misca si a avea o buna postura. 5. ?evoia de a se recrea. . ?evoia de a se imbraca si dezbraca. ANALI1A DATELOR $ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata. $es*idratare *idroelectrolitica datorita scaunelor diareice si a varsaturilor. %lterarea elasticitatii tegumentelor datorita des*idratarii.

$ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de tonusul muscular slab dezvoltat. %lterarea nevoii de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca. %lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.

O$IECTI0E -opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi. -opilul sa fie ec*ilibrat *idroelectrolitic si sa nu mai prezinte scaune diareice si varsatura. -opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. -opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala. -opilul sa prezinte o stare de buna dispozitie in termen de cateva zile. -opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt. INTER0ENTII %m efectuat examene paraclinice3 - am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobina leucocite, *ematii, fier. %naliza efectuata 4alori obtinute 4alori normale =od de recoltare

-a

5 mg 5

!-llmg5

punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange punctie venoasa din orice vena fara antico-agulant 5ml sange punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange punctie venoasa pe ,$9% pe 5ml sange

&

3mg 5

8,5 - ,5 mg5

Ae

5+ mcg.dl

8+-"++mcg.dl

:emoglobina Leucocite :ematii

"+ gr.dl +++ mm3 8mil..mm3

ll-" gr.dl +++-"F+++ mm3 8,5mil.mm3

%m efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costal. La internare am masurat3 & 9.%. 9emperatura /espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de # ori pe zi %m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral( si un tratament cu vitamine 'vitamina $, -a, Ae( %m efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentru a combate scaunele frecvente si modificate. /ealimentarea se incepe cu dieta *idrica ce dureaza -"#-#8* se administreaza apa fiarta si racita, ceai za*arat 55, sau amestec de glucoza 55 sau ser fiziologic $ieta de tranzitie dureaza "#-#8* si consta din3

morcov, orez, banane si mere supa de morcov se administreaza pana ce apar scaunele legate de morcov

in cursul realimentarii lactate pe masura ce cantitatea de supa scade, creste cantitatea de lapte si treptat se va introduce intreaga cantitate de lapte

La copii ce refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez. /ealimentarea dureaza 1-"+ zile 9recerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-F zile %m ajutat copilul sa bea apa din cana %m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita %m calculat ratia alimentara in functie de varsta %m protejat lenjeria copilului cu barbita %m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici( %m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara. %m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#8H- si temperature apei de 3FH-. %m pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului %m asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste %m apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului. %m efectuat zilnic bilantul *idric, masurand ingestia si excretia

%m corectat dezec*ilibrul *idric prin *idratare per os si parenterala montand o perfuzie cu Glucoza %m administrat furazolidon per os la indicatia medicului pentru combaterea scaunelor si fenobarbital pentru linistirea copilului, i.m. %m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei. %m efectuat toaleta organelor genitale externe %m administrat copilului alimente bogate in vitamina $ cum sunt3 unt, margarina peste, galbenus de ou ficat de pui

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de "+ minute %m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si lenjeria patului. %m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri %m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului %m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare %m asigurat conditiile de mediu3 camera curata, calduroasa, lumina temperatura optima, curatenie

%m apreciat gradul de nutritie al copilului prin3 tesut adipos, tegumente si mucoase

%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin3 - afectivitate, protectie si calm %m efectuat manevre de calire a organismului3 prin factorii favorizanti utilizati3 - apa, aer, soare.

%m organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere %m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

E0AL"ARE -opilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata -opilul nu mai prezinta o stare de dez*idratare ca urmare a re*idratarii si scaunele devenind normale prin tratament de electie prescris de medic. ?evoia de a mentine tegumentele curate si integre este buna. &entru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu se modifica. -opilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui. ?evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

Ne'oi alterate in perioa(a 79-7>#;>#9;;: ". ?evoia de a bea si a manca. #. ?evioa de a se misca si a avea o buna postura. 3. ?evoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALI1A DATELOR $ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata. $ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de ec*ilibrul instabil al copilului. %lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului. O$IECTI0E -opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi. -opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala. -opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt. INTER0ENTII %m efectuat examene paraclinice3 am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobina leucocite, *ematii, fier. %m masurat & 9.%. 9emperatura

/espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de # ori pe zi.

%m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral( si un tratament cu vitamine 'vitamina $, -a, Ae(

%m ajutat copilul sa bea apa din cana %m calculate ratia alimentara in functie de varsta %m protejat lenjeria copilului cu barbita %m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici( %m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara %m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#8H- si temperature apei de 3FH-. %m pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului %m asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste %m apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului %m efectuat zilnic bilantul *idric, masurand ingestia si excretia %m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei %m efectuat toaleta organelor genitale externe %m administrat copilului alimente bogate in vitamina $ cum sunt3 unt, margarina peste, galbenus de ou

- ficat de pui

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de "+ minute %m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si lenjeria patului. %m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri %m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului. %m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare. %m asigurat conditiile de mediu3 camera curata, calduroasa, lumina temperatura optima, curatenie

%m apreciat gradul de nutritie al copilului prin3 tesut adipos, tegumente si mucoase

%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin3 - afectivitate, protectie si calm %m efectuat manevre de calire a organismului3 prin factorii favorizanti utilizati3 - apa, aer, soare. %m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

E0AL"ARE

-opilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. ?evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta. E0AL"AREA GRAD"L"I DE DEPENDENTA N F"NCTIE DE CELE 78 NE0OIF"NDAMENTALE LA E&TERNARE ". ?evoia de a respira si a avea o buna circulatie frecventa respiratiei 3+ respiratii.min. 'valori normale #5-5+respir. . min( ritm regulat cu pauze egale intre respiratii zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense toracele prezinta modificari ale coastelor puls ""+ pulsatii.min.v.n. '!+ - "#+ pulsatii.min.( zgomote cerdiace ritmice, bine batute 9.%. - F5.5+ mm :g ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tensiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta. #. ?evoia de a bea si a minca alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore alimentele administrate se vor taia in bucati mici alimentatia este copusa din3 - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, piure de fructe sau legume copilul va primi 3 mese principale pe zi si # gustari astfel3

dimineata la ora F amiaza la ora "3 # gustari la orele "+ si " seara la ora "!

la un an copilul poate folosi lingurita.

- copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori 'normal "#

dinti( numarul dintilor este redus la "+ datorita ra*itismului si rezulta o masticatie si digestie deficitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor greutatea B cu !+++gr inaltime BF5 cm

3. ?evoia de a elimina loji renale libere nedureroase in limite fiziologice, la un an copilul prezinta "+ -"5mictiuni.zi urina prezinta o coloratie normala diurezaB"+++ml.#8* cantitatea de urina depinde de cantitatea de lic*ide ingerate tranzit prezent scaune normale

"8.?evoia de a se misca si a avea o buna postura tesut muscular slab reprezentat nu prezinta *andicapuri

face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.

5. ?evoia de a dormi si a se odi*ni copilul doarme normal "8 - " *, se vor respecta orele de somn, in functie de varsta in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza . ?evoia de a se imbraca si dezbraca - copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale

vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura

mediului F. ?evoia de a mentine temperatura in limite normale - copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporiala este usor influentata de cea a mediului ambient temperatura se masoara rectal si este B 3F,8-H 1. ?evoia de a mentine tegumentele curate si integre elasticitatea tegumentelor este normala la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra conductul auditiv extern este curat parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor ingrijirea lor efectuate de catre mama sau asistenta medicala.

!. ?evoia de a evita pericolele aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta "+. ?evoia de a comunica copilul comunica la " an si 8 luni incepe sa construiasca singur propozitii, mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei3-prin plans

"". ?evoia de a actiona conform proprilor credinte si valori copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza "#. ?evoia de a se realiza aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi. "3. ?evoia de a se recrea copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber. "8. ?evoia de a invata aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului. copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.

CAPITOL"L I0
Tehnica e,ectuarii injectiei la copii In) "tia intram!%"!lara 3 reprezinta introducerea unei substante izotone, uleioase sau coloidale prin intermediul unui ac atasat la o seringa in tesutul muscular. /esorbtia incepe imediat si dureaza 3 - 5 minute, este mai lenta in cazul solutiei uleioase. )cop - terapeutic Locul (e electiei3 -este cadranul superoextern fesier - rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui tro*anter, pana desupra santului interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale. fata anterioara a coapsei in treimea medie pentru imunizari.

I!o)ili*area copilului se face astfel3 in decubit ventral se fixeaza membrele inferioare cu mana, pe fata posterioara a articulatiei genunc*iului si regiunea toraco- lombara se fixeaza copilul cu fata privind spre adult imobilizandu-" intre genunc*i

Pregatira injectiei2 materiale sterile - ace, seringi, manusi materiale nesterile - tampoane, solutii dezinfectante se incarca seringa.

,fectuarea injectiei3

asistenta se spala pe maini dezinfecteaza locul injectiei se intinde pielea si se inteapa perpendicular cu rapiditate si siguranta, cu

acul montat la seringa se verifica pozitia acului prin aspirare se injecteaza lent solutia se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia

Inci(ente i acci(ente - atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale - lezarea nervului sciatic - *ematom prin lezarea unui vas - ruperea acului - embolie prin injectarea intr-un vas a solutiilor uleioase.

T *ni"a r "oltarii %an& l!i prin p!n"ti # noa%a Ia "opil /ecoltarea sangelui la copil se face din punctie venoasa si din fata plantara a *alucelui sau calcaiului. %ceasta se face in scop explorator si terapeutic. &unctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac. . Locul punctiei3 venele de la plica cotului

venele antebratului venele de pe fata dorsala a mainii venele subclaviculare venele femurale

Pregatirea !aterialelor pentru punctie3 materiale de protectie - musama, aleza materiale pentru dezinfectia tegumentului materiale sterile - seringi, ace garouri, eprubete uscate si etic*etate

Pregatirea copilului3 - se informeaza mama despre necesitatea efectuarii punctiei.

- se imobilizeaza copilul.
se examineaza calitatea si starea venelor. se dezinfecteaza locul punctiei. se aplica garoul la distanta de F -1 cm desupra locului punctiei. E,ectuarea tehnicii3 asistenta imbraca manusi steile. fixeaza vena cu policele executand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor venoase. se fixeaza seringa cu acul atasat si cu bizoul in sus in mana dreapta.

se patrunde cu acul transversal 'ung*i de 3+H( pana ce inainteaza in gol.

se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie se recolteaza sange 'nu se indeparteaza staza venoasa(, se retrage acul. se indeparteaza staza venoasa dupa recoltarea sangelui. se tamponeza cu solutie dezinfectanta locul punctiei. se comprima locul punctiei. se trimite la laborator.

Acci(ente i inci(ente *ematom strapungerea venei ameteli lipotemie atingerea produsului recoltat

Nota2 - i!o)ili*area copilului e ,ace 3 -in decubit lateral pe latimea patului cu capul atarnand, sau pe o atela de lemn pentru brat sau picior

-in decubit dorsal cu bratele pe langa corp si cu un colac

moale sub cap, pentru venele epicraniene - la indicatia medicului copiii agitati vor fi sedati pentru a evita incidentele si accidentele.

0I0LIOG/%AI,

Luctetia 9itirca, Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, ,ditura 4iata =edicala /omaneasca, 0ucuresti #++3. Luctetia 9itirca, ngrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , ,ditura 4iata =edicala /omaneasca, 0ucuresti #++3. Luctetia 9itirca, !hid de nursing, ,ditura 4iata =edicala /omaneasca, 0ucuresti #++". =ioara =incu, /oxana =aria %lbu, 4aleriu 0istriceanu, "natomia si fiziologia omului, ,ditura ;niversul, 0ucuresti, #++". &rofesor $octor =. Giorm7nenu ,ditia a II a revist7. )erban -retu, Copilul sanatos si bolnav, vol.#, ,ditura )crisul /omanesc, -raiova "!FF.