Sei sulla pagina 1di 45

Compasiunea conslituie pnncipiul fundamental al ~ooli' de En 'I~I Aceasta compasiune a practicanlului §COn de Energ'e Umver 1 lUi Buda, din

altrUismullui Lao Zi di umanismullUi Co fu iubirea de Dumnezeu ~i de aproape. predata d II U I t Practicantul Energlei Universale folose~te aeeasta compasiun m I 1111 II pe sine. apai pentru a-§i ajuta apropia\ii, palria sa comuOilate tn mil ~i intreaga umanilate

Dr. Luong Minh Dang, Ph. D., D. SC,

..

MASIIiR L111) Ii MIN II 11.",,"(1 I'lt 11 FQUN IWR&'I I{, II »)."

I.SB.N 973-8368-00-6

Pret 38.000 lei

J

...,

'C

...

e. w

rn 01

~

LUONG M·N

G

D

YOGA SPI

...

TUALA ~I UMANA

~

""

E -ERGIA UN VE SALA

Carte pub/icafa cuacordul Maestru/ui Luong Minh Dang

CUPRINS

Cuventu! lrsducstoriior In timbe romens 5

Nota treducetontor de /irnba trenceze 5

Moto 7

Introducere 7

Capito/ull - Yoga spiritua/a 10

Capito/ul /l - Rela/IiYe dintre corpun,

spirit $/ chskre 26

Capito/ul III ¥ SpirituaHtatea 33

Capitolu! /V - Energia Universutui. 58

Capito/u! V - Principiut 63

Capilolul VI- Prineipiul si Via/a 66

Capito/ul VII - Sa mergi direct in inims omutoi... .76

Capitolul VIIlI- Sa vezi edeverete fa neture, penlru a

atinge sdevero). 79

Cuviintut Maestru/ui Oang 85

Note 86

Tit/vl Original in limba vietnemezs: "Tam Unh Thien Dinh" Tittul versiunii franceze: "i:e Yoga Spirituel - Spiritual Human Yoga"

2

J

Yoga spiritualii ~i umana S<1U Encrgia Univcrsal:i

Cuventu! treducetorilor in limba romene

Fondatoral Scoliide Energie Universa/a (Yoga Spirifuala $i Umana). Maestrul Luong Minh Dang ne inva!a cum sa redescopenin spiritualilalea. cum sa promovem eceeste cunosstere ~i cum sa ne ajutam semerui. totosioa netimitala energie din Univers.

Bazala pe IUBtRE, PACE $1 AR 0 IE, Yoga Spirituala $i Umana esle un dar pe care Divinila/ea L -a recut oameniJor. pen/ru a evolua spiritual.

Mu,!umim din suflel aestrului Luong Minh Dang ~l Celestelor Fiinte de Lumina, care ne-au sjotst sa va oterim versiunea romene a ecestei carti, CC! Lta va ajuta. rara indoia/a, sa va deschideti posrte inimii cetre Cunoes ere, Adevar $; Lumina.

Tehnoredac are cornputerizata - Editura 5c~ redactor - G~

Beatrice $; Antonia rUHARI Bucuresti 25 12.2000

Nota treducetotiior de limbe franceza

I.S.B.N.973-98986-6-1

Prezentata pen/ru prima data tn versiunea vietnemezs de cetre Maestrul Luong Minh Dang, /a West Palm Beach tn Statele Unite ale Amcricii, in noiembrie 1999, eceeste carte (numele seu original in vietoemeze fti"nd Tam Linh Thien Dinh) esie a sintez8 a inva!amanlului $colii de Energ/e Universete $1 a corelstiitor sale cu lnv/j/atunle treditone!« (crestinism, deoism, Yi king, zen ;;i budlsm).

Luong Minh Dang

Ca !ii in prelegerile sale, Maestrul nu da aproape niciodata referinle despre cltatele sau povestirile sale. Pentru a ajuta cidlorii sa Ie gaseasca radacinile, grupul de traducatori de limba franceza. Minh Hiep, Sylviane Dubos, Marguerite, Dominique pi Hung Nguyen au adauqat notele explicative ~i bibliografice, asumandu-si rasponsabilitatea pentru eventualele erori referitoare la acestea.

lotrucst in text apar cuvinte de provenienla diversij, se impun urmetoerele precizeri:

• Cuvin/ele din senscrits ~i pali sunl scrise rara semne diecritice, tiind redete numei eccentete circumflexe ,,8, e, t. 6, 0" care msrcneezs a pronuntie prelungifa a silabelor respective. Cuvinteie pali epertin budismului din sud, in limp ce cuvinteie senscrite aparfin bud/smu/ui din nord.

• Sistemul de trsnscrierest cuvintelor cbineze variazii enorm in fiecare tara. in China S-3 insfaurat un nou sis/em aumitepinyin », cam a devenif oticia/, generalizendu-se la nivel international. Pentru aces! motiv sipentru ca sceeste versiune va 'fi baza pen/ru trsduceree in alte limbi streine, traducatorii de limba trenceze au adopta! sistemul epinyin».

Yoga spi.rituaHi ~i umana sau Encrgia Uni'vcrsalii

,J-fOTO:

«(Daca dimineaja am putut as cutte Principiu! SpirituaIJla!ii, seers, etunci cend murim, tiu avem nimic de reoretet .. » Confucius

IN TROD UCER£

b (pinyint=p (EFEO)

EFEO=$coala FranceZ8 pentru Extremul Orient

d::::: t; ch:::::lch; r=j; z=ls;

g=:k; j=k sau IS,: zh=tch sii-cn;

Dupa prirnirea revelatiei din Cerul Suprern, am incepul cu respect sa studiez ~i sa inte.leg spiritualitatea, sa, 0 constienuzez, sa-i descopar principiile, sa Ie pun in practica, sa Ie predau ~i sa Je promovez in jurul meu, pentru a-mi ajuta sernenii prin intermediul $colii Yoga Longevitatii (sau Energia Universala).

Crearea ~i practicarea acestui invataman! al Energiei Universale a fosl proba acceptarii supunerii mele Virtutii Celeste. precum ~i a consirntamantului meu de a desavarsi rnisiunea ce mi-a fost Incredtntata. ln Virtutea Celesta se afta Tnceputul., Liberul Arbitru, Utilitatea si Dreptatea, toate lucrurile pe care Ie-a aratat Tuanci' in Hexagrama 1, Principiul Creator torrnand Cartea Scbirnbarllor (Yi jing sau Yi king) ..

inceputul ~i Uberul Arbitru sunt originile tuturor fiinielor create de Enerqia Universala. Utilltatea sl Drep!a!ea constituie rezultatul transforrnarii pulerii nelirnilale a Energiei Universale in scopul armonizarii enerqiel originare.

Dupa mai mult de douazeci si sapte de ani de studii si punere in practica §i zece ani de raspancire a inv'~i!aturii, §! gratie protectiei Celui de Sus, am calatorit Tn cele clnci continents pentru a preda §i pentru a aplica Energia

Pentru a fi u$urata recunoesteree de cstro cititorii franeofoni, a tost data si transerierea in EFEO a primei apan/li· a cuveotutui chinez. De exemplu: Cartea Cc'iJi ~i a Virtu!1i' (Dao De jing sau Taote king) de Lao Zi (sau Lao tseu)

Fie ce Psceesi Lumina sa fie eu voi.

6

Luong M.inh Dang

Universals. utilizand aceasta energie nelirnitata din Univers, ajutand astfel ansamblul Ilmtetor vii (printre care fiin\a umaria este elementul principal si central) sa fie in armonie.

Acesta esle scopul penlru care am fost desemnat sa fondez aceasta !?coala ce poarta numele de Scoala de Energie Universals (Yoga Spiriluala ~i Umana sau SHY). Ma inchin umil in Iata Ordinii Celeste, fiind perfect cons ient de misiunea ce rni-a fost lncredintata.

Pentru acesl motiv, in uHimii zece ani si continuand in viilor, Irnpreuna cu practican,ii $colii de Energie Universala. mi-am dedicat ~i imi voi dedica La timpul pentru a aduce alinare persoanelor botnave :?i pentru a Ie ajula sa-~i depaseasca suferintele cu curaj ~i luciditate.

Binelnteles, din momentul aplicaru spiri ualita~ij, noi suntem desemnati sa racem rata unor lncercari, dificula i

., .

si pericole.

Acestea sun oa e problemele cu care s-a confrunta

oise de-a lungul traversarf desertului Irnpreuna cu cei din religia sa, evreii, atunci cand s-au decis sa paraseasca Egiptul, penlru a gasi Parnantul Promis pentru a-si fonda natiunea.

Acestea sunt aceteasl dificulta~i :;;i incercari pe care Siddhartha Gautama te-a avut de suportat in timpul celor sase ani de cercetare a Principiului §i pe care Bouddha Gautama le-a experimenlat in timpul celor patruzeci de ani de predicare.

Sunt aceleasi perieole pe care le-a suportat ~i Socrate, filozoful grec condamnat la otravire cu cucuta, din cauza in telepci u n ii sal e.

Sunt pericolele cu care s-a intalnlt Galileo Galilei, fizicianul sl astronomul italian, care a fost condamnat de catre lnchizitie in 1633 pentru ca s-a raliat noului sistem astronomic, prezenlat de Copernic, dernonstrand ca Parnantul se tnvarte ln jurul Soarelui-teorie contrara dogmei institulta de papalitate. In 1979, papa Jean Paul al

Yoga spirituaJa ~i umana sau Encrgia Universal;1

ll-lea a retras acuzatia ernisa cu mai bine de trei seeole in urrna !?i mai recent, in 1992, Biserica Ca olica a recunoscut oficial gre~eala sa.

Acestea sunt pericolele Tnfruntate de loana d'Arc, 0 mare eroina din istoria Frantei, care primise ordinul divin $1 misiunea spirituala de a salva Franta in timpul Razboiului de 100 de ani. Un tribunal inchizitarial a condamnat-o pentru acte de vrajitorie, la ardere pe rug, pe 30 mai 1 31 in Vieux - arcne din Rouen, pentru ca acceptase responsabili alea primi a direct de la Dumnezeu mai inainte deca cea prirnita de la Va iean. Dupa douazecl ~i cinci de ani, lribunalul a recunoscut nevinovatia sa. A fos canoruzata de catre papa Benedic al XV-lea in 1920.

Aces sa sunt pericolele lntalni e de Confucius a unci cand a fos incarcera ~i ,inut fara hrana in [inulul Chen, sau cand ~i-a riscat viata prin venirea in tinu ul Kuang. dar care ~i-a pas Tat in ciuda tu uror calrnul, spunand:

HCerul nu a abandonal inca splrituali atea, deci oamenii din ,inutul Kuang nu pot sa-rni faca nici un rau"."

Aeestea sunl nedreptatlle suteri e de Zou Yuan, filozoful chinez condamnat ~i inchis pe nedrept, ce spunea in irnpul celor sase luni cal a los 'inchis ca:

"Nu a existat nici 0 ceata plutind in Cer".

Practicantii ~colii de Energie universala urrneaza prindpiul respectului vietii, via ,a ce apartine Cerului ~i Pamanlului §i trebuie sa dea ceea ce este mai bun din capacitatile lor, pen!ru a pastra aceasla via\a pana la ultimul rninut. Toti practicantii grupului Yoga Spirituata ~i Umana lupta prin taate mijloacele impolriva a t91 ce poate vatarna viata in general si viata oamenilor, in particular.

Pe de alta parte, metoda de transfer de Energie Universala se arrnonizeaza ~i nu se opune medicinii actuate. aici fiind cuprinse medicina conventionala, allernat'va sau neconventicnala'' ~i pe care Ie respects inloldeauna.

intr-o rnaniera qenerala, va vol da 0 definilie sumara

9

Luong Minh Dang

Yoga spirituala ~i umana sau Energia Universal"

pentru Yoga Splrituala, apoi voi studia relatiile dintre corpuri, spirit ~i chakre, spiritualltatea, Energia Universals ~i Principiul, in cadrul misiunii ce mi-a fast Incredintata, pentru trecut, prezent precurn ~i pentru viitor, prin qratia ~i volnta Flintei Supreme.

importante ale hinduisrnului ~i este descrisa in .Upani~ade. texte ezoterice explicative, date de ri$i in India, ce reiau diverse teme din Vede. Vedele sunt compuse din patru calii:

CAPITOLUL J Yoga Spiritua/a

• Rig Veda: cantece religioase

• Sarna Veda: melodiiliturgice

• Yajur Veda: formule sacre

• Alharva Veda: formule magice

Rig Veda (cantece religioase) este iextul vedic eel mai vechi. Upani9adele sunt trsnscrierea explica\iilor, intrebarilor $1 raspunsurilor date de lnteleptii inspirati (risl) discipolllor, in ashrarnul situat in munti, in amonte de l1uviul Gange. Uneon ele sunt foarte apropiate de filozofia conversauonata a lui Plalon. Upanlsadele nu constituie 0 filozofle in sine. dar raspunsul lor este constiinta, brahmavlcya ~i astlel practicantul cauta sa revina spre constiinta de sine, imanenta, prin meditatie.

Bhagavad GTta5reiateaza invataturile 'lui Sri Krishna, prin interrnediul discipolului Arjuna $1 defineste de asemenea meditatia ca fiind 0 stare de subtimars a constiintei interioare, unirea eu Universul ~i cu toate fiintele. Cuvantul yoga are ca radacina cuvantul sanscrlt ~yuj", ce inseamna .ateta]". unirea spirituala cu Dumnezeu. sarnadhi, Aceasta stare se numeste moksa sau nirvana, stare ce transcende spatiui ~i tirnpul ~j ea S8 situeaza la originea lu!uror rezultatelor, fiind 0 stare spirituala foarte profunda.

Bhagavad Glta prezlnta patru forme de yoga, care sunt cele patru cai principale ale hinduismului rnlstic:

1. Jnana Yoga este rneditatla gandului, in care practicantu! foioseste Tn principal cuncasterea abstracta pentru a discerne el lnsus corpul, spiritul, senzatule, pana la constientizarea de catre el lnsusi C6 nu este nimic altceva decat Sinele.

2. Bhakti Yogaeste rneditatia devotionala, a carei scop este acelasi ca al Jnana Yoga sieste subtirnarea totals a

mijlocul toamnei Anului Pisicii 1999 Dr. Luong Minh Dang, Ph.. D., D. Sc.

in $coala Yoga Longevit<Wi sau Energia Universala .. se practica rneditatia. Practicantul acestei Scoli are nevoie sa taca rneditane zilnic, mai ales inaintea fiecarui transfer de energie pe care si-l face pentru sine sau altcuiva. Din aceasta cauzaeste necesar sa descriu sumar originea, metoda ~i practice rneditatiei in $coala de Energie Universala.

Voi explica pas cu pas etapele yoga spre dhyana, dela dhyana spre chan. de la chan spre zen. Pe de alta parte, Yoga Spirituala va fi dsscrisa ptecano de la Vede, de la budisrn, de la fllozofia lui Yi'I, de la gandirea lui Lao Zi (sau Lao tseu), de la Confucius, de la lnvatatura lui lisus $1 de acolo, Ia transcendenta catre Yoga Spirituala din Scoala Yoga Longevita\ii saw Energia Universala.

Astfel, dupa Vede (ansamblu de texte religioase $i poetice scrise in sanscrila arhaica, cornpuse intre secolele al XV-lea sial V-lea l. H.), meditatia (Yoga) este uniunea cu Dumnezew, constiinta ca toata viataeste UNUL §i aceasta este direct.a spre TOT.

Meditatia constitute unul dintre subiectele cele rnai

10

11

Luong Minh l)an~

Yoga spirituala 1 umanJ sau Eneruia

Sinelui in Oumnezeu, prin iubire.

3. Karma Yoga esle meditatia sub actiunea dezinteresata a constiintei de stne, pentru a perrnite spirilului ~i corpului sa fie in armonie cu totalita ea vietii uitandu-Ie pe line lnsu]! pentru altii. . '

4. Raja Yoga este rneditatia regale a concentrarf spiritului ~i a senzaui'or, pana la calmul eel mai profund, practicantul dezaqreqandu-se in constiinta de sine.

editatia esta denumi a .dhyana" in budism. Dhyana (un cuvant sanscrit) es e s area fan§ ganduri. in pali, .dhyana" devine .. jhana", in chineza cuvantul devine chan" iar sosit in Japonia "chan" a devenit "zen", " ,

Pornind din secolul alii-lea i.H., meditatia era cornparata cu Raja Yoga, a carei practice a fost preda a de ca re Patanjali, autorul "Yoga Sutra", care a deserts calea direc a pentru a descoperi adevarata ta natura ~j de a rarnane in propriul sine, prin rneditalie. Aceasta metoda este denurnita Raja Yoga.

Boudhidharma, al douazeci !?i op ulea patriarh al scotii de rneditatie indiana ~i primul palriarh al scolii de medita ie chineza, avea aceeasi parere, De la sosirea sa in China,'el remarcase ca oamenii ce urmau Tnvataturile lui Buddha nu intelegeau sutrele decat ca forme §i cuvinta, iar din aceasta cauza ei ignorau sensul principiului, neinteleqand ca compasiunea nu provine decal din inirna Exis au de ase~~n~a persoane care luau textele de ceremonie ~j ruqaciunile ca pe un ghid, pentru practlca lor sptrituata. Oe aeeea, el reeomanda practicantilor, prin fraza urrnatoare, sa nu se Increada in intregime in cuvinte:

"Luna nu se gase:;te in varful degetului ce a erete." Degetul reprezinta Scrierile Sacre, iar Luna serrmitica spiritu1. Pentru a atinge spiritul, practicantul se bazeaza pe Scrierile Sacre, ee-l ajuta sa atinga lIuminarea, sutrele nefiind ins a spiritui, Astrel Buddha !iii discipotii sai ststeau numai in meditatie. De unde ~I invataturile lui

Boudhidharma:

.Ttensmisie In special in afara sutrelor, Independenta de cuvinte :;i de Scrieriie Sacre, Sa mergi direct cafre inima omului,

Sa vezi sdeverste fa natura 9i sa atingi lIuminarea .. Aeeasta inseamna ca nu trebuie sa dam prea mare

irnporlanta cuvintelor, niei Scrierilor Sacre, dar sa consacrarn tot efortul pracicii. pentru a atinge lIuminarea.

agarjuna a scris .,Doc rina Caii de ijloc" (mad 1, a akasas ra). care ra aaza desprc cele op neqatf (nici producere. niei anulare, niei nimicire, nici eternilate. nici uniformitale, niei divers.tate. niei plecare, nici venire), permitand intoarcerea la Realilalea Suprema, care es e exemplu de mul iplicita e. Absente rnultiolicitatii es e nirvana.

Lao Zi spunea:

"A~teP/i apogeul Vtdului fixandu-te ferm in tiniste. " Sau:

,A te reintoetce /a surse este a estepts linistes ." (Cartee

Caii ~i a Virtu!ii / Dao De Fng sau Ieo-te king. capito/ul 16) Un discipol il in reba in r-o zi pe Buddha:

Il-Venerabile Maestre, ce ali obtinut prin meditatie?"

Buddha raspunse: '

.. -Chiar nimic."

Uimi, discipolul adauga:

,,-VenerabHe aestre. totusi ce este atal de bine in meditetie ?"

La care Buddha ii raspunse:

,,-Prin meditape noi nu mal avem nici un fel de boa/a, de merue, de necez. de fn'ca, de povere a balrane!ii de tea a de maarte. Nume! in acest mod meditette ne conduce cstre

nirvana." .

in budismul Therav§da (budismul din sud). rnedilatia se bazeaza pe constiinta intericara, mediul si facul atile psihice ;;i mentale ale prac icantului. e oda de medi ~.ie

12

Luong !'.Iinh Dang

cea mai des folosita este medltatia de observare (rneditatia vipassana. medi atia interioara profunda, cu viziunea analitica a naturii lucrurilor), altfel spus, meditatia asupra bunata\ii sau a iubirii universale, rneditatia asupra principiului cauzalltatii, asupra irnpuritatii, meditalia asupra realitaui, oricare ar fi ea.

in budismul anavana (budismul din nord). medi atla

se bazeaza adesea pe doctrina principala da a prin acele sutre foarte raspandite, populare ~i cunoscute sub numele Lankavatara SOlra, Sutra Diamantului, Sutra Eroica, Sutra Lotusului, Sulra Trecerii in Nirvana sl Sulra I nirnii.

Sulra Conorarf la Ceylan (Lankavatara sutra) constituie reterinta centrala a scolii de meditatie chineze. pe care a transrnis-o primul patriarh budist Bodhidharma, celui de al doilea pa riarh Huike. in ansamblu acestei su re, Buddha a dat explicatii asupra notiunii de constiinta. de Dharma, de natura profund oriqinara.

Meditand depasirn dualitatea" si atingem asadar pacea constiintei, prin non-atasarea de dharma, non-atasarea de natura noastra adevarata si prin non-sinele, pentru a gasi starea de calm, adevarata na ura a spiritului nostru.

A unci cand vorbim despre Su ra Diaman ului (Vairachchedika~prajna pararnita sutra), ne gandim adesea la Huineng. al paselea patriarh al pcolll de rnedltatie chineze. ce a avut revelalia qratie acestei minunate sutre: ,.A medita este pentru a gasi pacea tn inima. "

lnirna" aici este inima lui Buddha. Penlru a gc)sj pacea in inim3. prac icantul nu trebuie sa se raporteze la atasare si cu atat mai mult la non-atasare.

inva\amEmtul referitor la rneditatia lui Huineng este strans in Sutra Estradei despre Comoara Dharma (Fabaotanjing). a carei baza se gaS8$,te Tn non-qandurile schimbatoare, in non-forma. in non-atasare. Aceasta sulra precizeaza ca rneditatia este mijlocul principal ce permite ajungerea la cei trei .nu", la pacea din inima §i la descoperirea naturii

14

Yoga spiriruahi ~i umana sau Encrgia Cni\'ersaI2

adevarate, pen ru a atinge lIuminarea.

De aceeasi parere este Wang Yangming (1472~1529). un ganditor al scolii confuciene din timpul dinastiei Ming, care a raspuns celor doi discipoli Qian Sishan :;;i Wang Longxi: "Natura cerului nu este rue! ouos, nici rea. "

Dupa Sulra Erolca (ShOrangama surra) rneditatia permile sa vedem cu exac ita e adevaral a na ura a u u or lucrurilor :,?i sa proqresarn trep at in spirituali ate, pornind de la aceas a viziune. Oed practicantul proqresaaza, men\inandu-~i spiritul in natura esentiala a fenomenelor.

Aceast5 metoda permite reinloacerea la sursa unica de unde tasriesc loate renomenele. Proqresand treptat in spiri ualitale Insearnna sa vezi aoevarala a natura, iar vederea adevaratei tale naturi vine ocmai din progresul treptat racu! in spirituali ate. Ghid trebuie sa Iuarn inima. nu metoda.

Colectla Sutrei Lotusului (Saddharmpundarika sutra) se compune din douazeci si opt de capitola in sapte carp. Buddha a predat mult asupra naturii ilurninante ce exista dintotdeauna in corpul treca or al fiintei umane, in scopul de a trezi toate fiintele la propria lor natura de Buddha $i de a Ie permi e sa progreseze pima la a ingerea llurninarii perfecte. Astfel, cele sapte carti $i douazeci $i opt de capitole ale Sutrei Lotusului urrnaresc sa perrnita din punc! de vedere al practicantului meditatlei. sa atinga direct starea de Iluminare .

Fiind de aceeasi parere, in China, Lao Zi spunea:

.. Discerneti ce este simp/u si sfdinge!i putemic ce este natural. "(Oao De jing, capitolul 19) Geea ce Insearnna: ~PdVl!i direct stores pnmordiaJa pentru a pestr» edevtire!

sa natura. " Sau:

.Extinderee imp/lea tndeperteree

Indeperteres cere reintoareere. '[Dao De jing, capitolul 25)

5

Luong Minh Dang

Yoga spiritualii §i lIm<Jnii sau Energia Vni\'ersal.a

in limbajul budiC, aceasta lnsearnna constiinta (In sanscnta: vijnana), adevarul absolut (dharma), natura e sentiala a fiin\el umane (svabhata) §i non-stnele (anatrnan).

A Ie lasa fascinat de Iactori externi perturbalori !?i de aparenteleexterioare insearnna a merge spre ratacire, in ciclul permanent al nasterii f?i al rnortii, in ciclul cauzelor si al efectelor. Un astfel de spirit poate cu greu sa gaseasca pacea interioara. trebuie deci sa se lntoarca spre reala sa 11 urni n are. in te1epci un ea spiritu I ui,

Lao Zi spunea:

"CUn03$ta lumea fJra sa ie$i din sine,

CUfJ03$le Principiul Celesl fara sa privesti pe

fereastra. (Dao De jing., capitolul47) Asadar, dupa Lao Zi:

.Ptincipiut Celesl se gase$le in inima. n

Trebuie sa p rives ti direct in inirna pentru a 9asi Principiut Cel'est. editatia este ded metoda penlru a descoperi adevarata ta natura, a alinqe cornplet llurninarea.

Lao Zi mai spunea:

.Prscticeti teceree ca pe 0 metoda de invafamanl

(fnva!amanl rara cuvinte). "(Dao De jing, capilolul 2) in aceeasi ordine de idei, Confucius adauqa: .Eu 8$ dori sa nu vorbesc. ~

Zi Gong, unul din discipolii sal, intreba:

.. -Maestre, dace nu vorb/f,: atunei ce fel de invalature vom transmite genera(/i/or viiloare?"

~i maestrul ii rasounse:

,,-Cerul vorbeste? $1 totusi anotimpurile I}i ormeeze cursu/ $i tiintete se nasc $1 se oezvotte. De ce atunci Cerul nu vorbeste?"

Asadar, Tnvaiamantul fara cuvinte insearrma transrnisia prin inirna. Transmisia prin inirnatranscende spatiul :;;i timpul !,?i numai prin rredltatie ajungem la esentialul transrnisiei prin irurna .

De aceea, in sesiunlle de curs sau seminar din cadrul $colii de Energie Universala, sunt cateva minute cand mao asez ~i pastrez tacerea, pentru transmisia prin inima ~i Iransferul de energie. in acel limp, lo\i perticipanui, asezati in tala mea, se concentreaza, pastreaza tacerea si i~i dirijeaza privirea spre directia mea, primind direct energia :;;i inva\atura, prin inima.

Asdon aiel sa amintesc de Reuniunea din Varful Vautour, mai precis Predica Florilor, reuniunea eea mai importanta ~i cunoscuta in care Buddha preda i'nvalatura sa. Aceasta esle 0 intaJnire de inva\amant, al carei punct esential este Iransmisia prin inirna.

Jnlr~o ZJ; Buddha a eperu! in (ala miilor de disc/pot! nerabdalori sa primeesce inva/<ilurile sale, cu 0 Iloere de lo/us in mana. S~a a$ezallini~/it $i resucee floarea de lotus intie' degelele mainii sale ridicste. Era 0 lini$te absoluta. /ola/a. Auditoriul. u/ui/, se Intrebe etuncice se va intempte. Un singurdiscipol, Mahakashyapa, incepuse sazambeasca. Buddha ii ceru sa se epropie, ii inmana floarea de lotus $i spuse adum3f1i:'

- TathagataH are comoara Adeverete! Dharma, minunata con~IHnla a nirvenei, Adeversts Forma a Non-Formei. Poerte misteriossii a Dharmei. Dharma nu poete sa se expdme prin cuvinte siprin !J~ere; este vorbe de 0 trensmitere speciste, dincolo de foala docttins. Tatl7agala s·a fncredintal lui Mahakashyapa'l "

Aceasta este originea pen!ru Yoga SpirHuala, pentru dhyana. chan $i zen. Buddha pastreaza lacerea 9i Mahakashyapa face acelasi lucru. Gele doua laceri se bazeaz a una pe alta ;;i se arrnonlzeaz a .. Buddha :;>i Mahakashyapa au devenil UNUL.

Dupa par erea mea, faclorul principal 81 meditatiei (dhyana) budiste vine de asemenea din principiul esential al Sulrei Inimii. Dupa vechile sutre budice, corpul ~i spiritul omului este comparabil cu un templu cu sapte etaje vii:

Iii

Luong Minh D .. ng

• primul eta] este corpul fizic,

• al doilea etajeste psihofiziologia,

• at treileaelaj este psiholoqia,

• a'i patrulea etaj esle psinoloqia spiritu ala,

• al clncilea eta] este spiritualitatea,

• al saselea eta] este spiritual.italea transcedentala,

• at sapteleaetai, ultimul, este templul

tuturor templeior, transcendenta absolute.

Sulralnimii apartine ~i este eeoul ee rezonsaza eu eel de al sapteea elaj al ternplului, Praeticanlul ceajunge la eel de 81 sa ptelea eta] al templulu i va transeende Absolutu I. Acesta este sensul literar 81 cuvantului "prajna~paramita" Tn sanscrita. Pentru acest motlv aceasta sutra se numests Sulra lnirnli 9i constituie piatra unqhiulara a invatamantului lui Buddha ..

• Primuletaj 81 templul.ui, eorpul fizie,

eorespunde ehakrei MUladhara (sau ehakra 1), "in schema llustrata in Vede.

• AI doilea eta! al lemplului,

psihofiziologia, corespunde chakrei Svadhishthena (sau ehakra 2).

• Ailrellea etaj al templului, psihologia,

corespunde ehakrei ManipOra (sau chakra 3).

• At patrulea eta] al lernplului, psihologia

spirituala, corespunde chakrei Anahata (sau chakra 4).

• AI cincilea eta] a! ternplutui.

s p i ritua lita tea, co res p u nde ch a k rei Vi shuddha (sau chakra 5).

• AI s as e le a et aj al templului., spiritualitalea transcendentala, corespunde chakrei Ajna (chakra 6).

• AI saptetea etaj al templului,

1S

Yo:ga spiri(u,,[a ~i ulnanii sau Encrgi;] Uni\"er!>ai;l

transcendenta absolute, eorespunde chakrei Sahasrara (sau chakra 7).

SahasraJa Insearnna .Jotusul CU 0 rnie de petale", Cand rnia de petale a lotusului lnfloresle, cerul se umple de acest parium imbatator. Frurnusetea se raspandeste ~i gratia tncoruoara totul,

Punctut important din Sutra lnimiieste explicatia data de Buddha lui Sariputra, unul dintre eei mai mari discipoli ai sai, des~re Starea de ~id. Starea de Vid este non-corput, non~em~tla, non-constiin ta, non-dis tinctia, non-dorin \8, non-subieclul. non-obiectul, non-inceputul, non-slarsi lui, non-sinele etc.

Asadar, 7n rnornenlul rnedftatiei sublime, practicantul S8 gase~le in nirvana, care este Vidul (Sunyala). Vidul absolut transcende toate aspectele dualilalii.lnima nu pastreaza continutul SaD propriu.

.. Acela?i~oneep!T1 putem citi in Conversatiite lui Lung Yu, unul dmtre cei Patru Clasiei ai eonfucianismului, :;;i anurne ca Irebuie sa aplicarn total eele patru atiludini: .nonopinia persona/a, non-siqursnt», non-intreosiqents, nonsinete". (Conversatii/l.un YO, volumul al V-lea, capltolul 4), ~ Non-o~inia personala. non-siquranta, non-intransiqenta msearnna a nu prognostica, a nu avea idei preconcepute, a nu avea un caracter intransigent, a nu fiinteresalde glorie, a nu judeca prin forma sau prin aparenta, a nu te ~Ia~a~e gan~uri cu non-sinele pentru a alinge intelepciunea spiritului,

Natural, rneditatia trebuie sa fie directia caii, perrnitand alingerea acestor patru .nu". Ea trebui~ sa fie cale §'j nu s copu I. S cop u I es Ie fa ta au te n Ii ca ,. rea I i ta tea a bso I u la 10 a existenlei, Stares de Vid.

Atune: cane Pontus Pilat l-a intrebat pe lisus:

,,-Care esle edevtiru! despre dovezhe simerturiue aduse

lmpotriva fa?" .

lisus a pastrat tacerea, 0 tacere profunda Tn loeul unur