MARIE DEFOIS

O [ans` nesperat`

ALCRIS

Capitolul 1
Nu putea suferi s` \ntrzie. Considera acest obicei drept o dovad` de grosol`nie din partea altora [i absolut de neiertat \n ceea ce-l privea. Cu toate astea, \n ultima vreme i se \ntmpla din ce \n ce mai rar s` fie punctual. I se p`rea c` destinul \l condamnase la o ve[nic` alerg`tur`. Cel pu]in asta se \ntmpla din aprilie trecut \ncoace. Dou`sprezece luni interminabile se scurseser` de atunci. Un an. Se \mplinea un an de cnd via]a lui Alec Beckett se derula \ntr-un ritm infernal, de parc` ar fi fost un film de r`zboi pe care-l v`zuse cndva, \n care eroul \ncerca zadarnic s` prind` trenul care ar fi trebuit s`-l conduc` spre libertate. Or, \n cazul lui, \mpotriva a orice ar fi \ncercat, trenul p`rea c` se \ndep`rteaz` din ce \n ce mai mult. {i situa]ia amenin]a s` devin` [i mai grav`. Ellen renun]ase la slujb`, f`r` s`-l anun]e dect cu o zi \nainte. Nici o secund` mai devreme! Era cea de-a treia bon` care se perindase prin cas` pe parcursul

MARIE DEFOIS

unui an, [i asta f`r` s` mai pun` la socoteal` pe cele pe care el \nsu[i le concediase. Nu prea \i surdea norocul, era clar! Dar nimic din toate astea nu e vina ta, draga mea. Alec \[i cobor\ privirea c`tre feti]a pe care o ]inea strns \n bra]e. Andreea \l privi la rndu-i cu ochii ei mari [i verzi larg deschi[i, de parc` ar fi ghicit gndurile tat`lui [i i-ar fi acordat \ntreaga ei simpatie. Nu conta c` abia \mplinise un an [i c` reu[ea cu greu s` ]in` \n mnu]` o biat` linguri]`, Alec era convins c` \n]elegea mai bine dect oricine tot ceea ce-i spunea. Vreau s` [tii c` nu tu e[ti vinovat`. Nu e[ti deloc responsabil` de ce se petrece. S-ar p`rea c` totul se pr`bu[e[te \n jurul nostru, dar noi nu trebuie s` credem a[a ceva. Nu e adev`rat. Vom reu[i s-o scoatem la cap`t, ai s` vezi. T`ticul t`u o s` aib` grij` de tot, te asigur. Rosti cuvintele cu atta siguran]`, \nct reu[i s` se conving` chiar [i pe sine. Andreea \i r`spunse cu un zmbet [i se hot`r\ s`-l r`spl`teasc` printr-un mic chicotit, pe care el \l interpret` ca pe o aprobare discret`. Zmbetul feti]ei \i alin` inima. De la moartea Christinei, \ntreaga sa via]` depindea de acest copila[. La vederea parc`rii pline de ma[ini, Alec avu un gest de nemul]umire. Toate persoanele care ar fi trebuit s` participe la curs sosiser` deja. |[i spusese c` va reu[i s` plece la timp de la birou, m`car \n seara asta, dar Rex \l strigase pe cnd era deja pe hol, ca s`-i aminteasc` de o lucrare ce trebuia s` fie gata a doua zi la prnz. |ntrzierea asta \l costase mult.

O {ANS~ NESPERAT~

Cu buzele comic ]uguiate, \[i privi copila, apoi \ncepur` s` urce \mpreun` cte dou` trepte deodat`. Din cl`direa foarte nou` dup` cte se p`rea se auzeau voci vesele de copii. |n acest loc ar fi trebuit s` se desf`[oare cursurile pentru p`rin]ii cu copii de orice vrst`. Cel la care el se \nscrisese se numea Eu [i bebelu[ul. O s` vezi, spuse el \mpingnd u[a de intrare cu um`rul, am s` devin un t`tic model! |n orice caz, spera ca m`car s`-[i \mbun`t`]easc` performan]ele de p`rinte. Asta ar fi f`cut probabil [i Christine, dac` ar fi putut. Nici nu apucase s` poarte doliu cu adev`rat dup` m`mica Andreei. Chiar \n momentul \n care aflase c` so]ia lui s-a dus, se trezise \n bra]e cu un mic bebelu[. Nu avusese timp s` plng`, c`ci trebuia s` aib` grij` ca micu]ei s` nu-i lipseasc` nimic. {i nu era un lucru u[or. Ziua muncea att de mult \nct nici nu mai avea timp s` se gndeasc` la nimic, nici m`car la triste]a lui. Iar cnd revenea acas`, Andreea \i solicita cea mai mare parte din timp. Reu[ise astfel s`-[i ]in` \n fru durerea, pn` \n momentul \n care ar fi avut puterea s`-i fac` fa]`. Dac` ar mai fi fost vreodat` cazul. Nu aud muzic` , i se adres` Andreei pe cnd intrau pe culoar. Cursul la care trebuia s` ajung` se desf`[ura la parter, prima u[` pe stnga, dup` col]. Dac` ar fi \nceput, ar fi trebuit s` se aud` ceva. Uite un semn bun, draga mea. Poate c` nu suntem \n a[a mare \ntrziere.

MARIE DEFOIS

Pentru un motiv greu de l`murit chiar [i pentru sine, era convins c` un astfel de curs trebuie s` fie ]inut pe muzic`. E adev`rat c` nu [tia mai nimic despre con]inutul orelor de curs, dar era convins c` acestea nu puteau fi dect foarte bune pentru Andreea. Nu-[i dorea altceva dect ca fata lui s` fie s`n`toas` [i fericit` [i voia s` vad` cum procedeaz` al]i p`rin]i ca s` le asigure micu]ilor lor tot ce aveau nevoie. Poate c` printr-o minune va \ntlni aici pe cineva care s` cunoasc` o bon` \n c`utare de lucru. |n orice caz, de asta ar fi avut nevoie mai mult ca orice! Ellen plecase \n seara de dinainte [i, cum a doua zi avea o \ntlnire important` la birou, se v`zuse obligat s` apeleze la generozitatea mamei lui. Alec zmbi. Roberta Beckett nu avea nimic dintr-o bunic` model. Ceea ce nu era deloc surprinz`tor, de altfel, de vreme ce nu fusese nici o mam` prea bun` la vremea ei. Ce s` mai vorbim! Era de-ajuns s` te gnde[ti c` refuzase s`-i mai r`spund` la apelativul mam`... Prefera ca fiul ei s`-i spun`, ca to]i ceilal]i, Roberta! Aceast` schimbare intervenise \n urm` cu cincisprezece ani, cnd Roberta se sim]ise dintr-o dat` prea tn`r` ca s` aib` un copil att de mare. Trebuia s` ac]ioneze rapid, s` remedieze situa]ia. {i, cum Alec nu putea s` descreasc`, s-a hot`rt s` devin` mai tn`r`! E \ncetat s` mai fie mama, pentru a deveni Roberta [i, o dat` cu aceast` schimbare, a \nceput s` joace \n via]a propriului fiu un nou rol. Cteodat`, Alec regreta c` nu poate rosti, ca al]ii, acest cuvnt simplu, dar att de important: mama. |[i plec` ochii c`tre feti]a sa. Nici ea nu avea cui s`-i spun` mam`.

O {ANS~ NESPERAT~

{i tocmai de aceea trebuia s` \nve]e s`-i fie [i mam`, [i tat`. Iar \nscrierea la acest curs era un \nceput la fel de bun ca oricare altul. Era hot`rt s` fac` pentru Andreea tot ceea ce Christine nu mai putea face. Tot ceea ce Roberta nu f`cuse niciodat` pentru el. |[i dorea mai mult ca orice pe lume s`-i ofere fetei o via]` de familie normal` [i lini[tit`, chiar dac` nu se aveau dect unul pe altul. Frumos ai mai \nceput! Dac` e[ti tot timpul \n \ntrziere, nici nu mai [tiu ce o s` po]i re]ine de la cursul `sta!. Ajuns la cap`tul holului, gr`bi pasul, \n speran]a c` va recupera timpul pierdut. |n goana sa c`tre sala de curs, se ciocni puternic de o femeie brunet`, care-i ap`ruse din senin \n cale. |mbr`cat` \ntr-un pantalon colant negru [i un tricou albastru electric, femeia ]inea [i ea \n bra]e un copila[. Ca la un semn, cei doi bebelu[i \ncepur` un cor de url`turi. M` scuza]i, r`spunse Alec, ridicnd vocea ca s` se fac` auzit, sunt foarte gr`bit [i Marissa Rogers \[i frec` fruntea \n locul unde se izbise de um`rul b`rbatului. Individul din fa]a ei nu p`rea foarte musculos, dar probabil c` era, de vreme ce avea senza]ia c` se lovise de ceva foarte puternic. Sau poate c` purta pe sub pulov`rul gri o vest` antiglon], se gndi eu cu umor. Mi-am dat seama! replic` ea, amuzat`. B`rbatul se afla foarte aproape de sala unde se ]ineau cursurile Eu [i bebelu[ul, iar ea se \ntreba dac` avea de gnd s` asiste la \ntlnire. Era convins` c` nu-l mai v`zuse niciodat`. |n plus, nici nu p`rea echipat corespunz`tor. Ca s` se joace cu bebelu[ul ar fi avut nevoie de o ]inut` mai confortabil` [i mai lipsit` de preten]ii, nu de pulov`r [i pantalon de costum.

10

MARIE DEFOIS

Tn`ra femeie se preg`tea s` se \ndep`rteze, dar realiz` c` acul de siguran]` pe care-l ]inea prins \n tricou, aproape de um`r, se deschisese [i se \nfipsese \n pulov`rul str`inului. Andreea \ncepuse s` se calmeze, dar Christopher continua s` urle de mama focului. O clip`, dragule. Mama [i cu domnul sunt prin[i unul de altul. O s` \ncerc`m s` rezolv`m asta..., \ncerc` ea s`-l calmeze. Marissa \ncerca s` desprind` acul numai cu o mn`, ceea ce nu era deloc u[or. Alec \[i oferi politicos ajutorul, \ncercnd s`-i ia mamei din bra]e pre]ioasa povar`, dar o astfel de ofert` \l enerv` pe b`ie]el [i mai tare. Ma-aaaa! Alec se crisp`. Glasul ascu]it al copilului aproape \i sparse timpanul. Are... pl`mni foarte buni, observ` el, cu un zmbet for]at. Aceast` remarc` trezi \n sufletul Marissei o reac]ie dureroas`. Dar era de-a dreptul ridicol. Nu trebuia s` se mai gndeasc` la asta. Era o poveste veche. Trecuser` de atunci doi ani... Foarte buni, \ntr-adev`r, repet` ea f`r` s`-l priveasc`. Tat`l lui e tenor la Metropolitan Opera. Sau cel pu]in era, ultima oar` cnd \l v`zuse. Alec o privi gnditor. Dac` b`rbatul ei lucra \ntr-un astfel de loc, ce f`cea ea pe aici? De ce nu angajase o bon`? {i mai ales, de ce nu se afla cu el la New York? Dintr-o privire, Alec descoperi c` nu purta verighet`. Oare era divor]at`?

O {ANS~ NESPERAT~

11

Gata, am reu[it! exclam` ea cu o voce triumf`toare, ar`tndu-i acul de siguran]`. V` redau libertatea. Iar eu, copilul, replic` el cu u[urare \n glas. M`car era onest, se gndi ea. Nu se pref`cea c` sim]ise cine [tie ce fericire ]innd un copil str`in \n bra]e. Christopher reu[ise s` epuizeze nervos un num`r destul de mare de bone pn` la vrsta asta. De aceea [i alese tipul `sta de slujb`, care-i permitea s`-l ]in` mereu sub supraveghere [i, \n acela[i timp, s`-[i continue studiile \n vederea ob]inerii diplomei de educatoare. Studii pe care fusese nevoit` s` le \ntrerup` la venirea lui pe lume. Timp de cteva luni bune \i consacrase tot timpul ei. Cnd se \nscrisese \n primul an de facultate, nu prev`zuse aceast` \ntrerupere, dar se adaptase foarte bine noii situa]ii. La fel cum trebuise s` se obi[nuiasc` [i cu ideea c` lui Antonio nici prin cap nu-i trecea s` devin` tat`. F`r` urm` de regret, renun]ase dintr-un foc [i la mam`, [i la copila[. Andreea \ncepu s` strng` \ntre micile ei dege]ele pulov`rul t`ticului, de parc` \ntreaga via]` i-ar fi depins de asta. O u[oar` [i normal` criz` de gelozie, cauzat` de faptul c` pentru un scurt moment trebuise s`-[i \mpart` tat`l cu un alt bebelu[. U[urel, frumoasa mea, [opti Alec zmbind. Tata e numai al t`u acum. Marissa privi feti]a cu un zmbet dr`g`stos. Andreea o cheam`? E un nume foarte frumos! Alec o \nso]i pn` la sal`, spunndu-[i c`, dup` o \ntlnire [oc, era normal ca oamenii s` mai schimbe cteva cuvinte. Nu fusese niciodat` foarte \nzestrat pentru genul `sta de conversa]ie, dar se pare c` \[i ascundea handicapul destul de bine, de vreme ce nimeni \n afar` de el nu-l observa.

12

MARIE DEFOIS

Dar b`ie]elul dumneavoastr` cum se nume[te? Nimic din \mbr`c`mintea sau tonsura copilului nu te l`sa s` b`nuie[ti c` era vorba de un b`iat, dar Alec era convins c` ghicise. O feti]` nu ar fi putut urla att de tare. Christopher, r`spunse ea. Acest nume \i pl`cuse \ntotdeauna. E viguros, f`cu el privind c`tre copila[. {i i se potrive[te. Marissa aprob` din cap, privind cu interes sala de curs. Echipamentul de lucru era nou-nou], unele cump`rate, altele primite. Cursurile se derulau \ntotdeauna \n bun` ordine, iar participan]ii p`reau mul]umi]i de ce se \ntmpla acolo. Din cte vedea, toate elevele se aflau deja \n sal`. Era momentul s` \nceap`. Alec mergea \n urma ei, \ntrebndu-se dac` locurile participan]ilor erau fixe sau fiecare putea s` se a[eze unde dorea. Cunoa[te]i cumva persoana care pred` cursurile? \ntreb` el, c`utnd din ochi o figur` ceva mai serioas`, care s` aduc` a profesoar`. Acum am venit pentru prima oar` [i nu [tiu pe nimeni... Tn`ra m`mic` se \ntoarse c`tre el. M` gndeam eu c` nu v-am mai v`zut pe aici. Re]inea vag c` pe lista cursan]ilor nu ap`ruse nici un nume nou, dar persoanele care veneau aici erau att de multe, \nct \i era destul de greu s` mai ]in` socoteala. Cursurile nu erau foarte stricte, ceea ce convenea de minune p`rin]ilor. Nu veneau aici ca s` mai aib` o preocupare \n plus, ci ca s` se mai relaxeze, ca s` \ntlneasc` al]i p`rin]i [i s` se asigure c` \[i cre[teau aproape corect copila[ii.

O {ANS~ NESPERAT~

13

Andreea molf`ia de zor pulov`rul tat`lui s`u, a[a c` Alec \ncerc` s`-[i schimbe pozi]ia. M-am \nscris acum cteva zile numai. |n cazul `sta, bine a]i venit. Eu sunt Marissa Rogers. Alec privi din nou \n jur [i se sim]i deodat` \n plus. |[i drese glasul, \ncurcat. |n afar` de el, nu se mai aflau aici dect al]i trei t`tici. Oare nu gre[ise \nscriindu-se la acest curs? Se pare c` profesoara nu e o persoan` foarte serioas`, observ` el. Da? replic` ea, ridicnd din sprncene. Ce v` face s` crede]i asta? P`i, dup` cum se vede, \ntrzie mai mult dect noi, ultimii veni]i. Marissa zmbi. Nu-i chiar a[a. Intrigat de aceast` remarc`, Alec tocmai se preg`tea s`-i cear` l`muriri. Dar Marissa nu-i l`s` timpul s-o fac` [i se \ndrept` c`tre fundul s`lii, cu b`ie]elul \ntr-o mn` [i un rucsac mare [i aparent destul de greu \n cealalt`. Judecnd dup` felul respectuos \n care toat` lumea se gr`bea s-o salute, se p`rea c` era o elev` foarte con[tiincioas`. Cu Andreea \n bra]e, Alec o urm`. Era mai bine s` stea pe lng` cineva care, dup` toate aparen]ele, se sim]ea aici ca acas`. Se opri \ns` \n momentul \n care o z`ri f`cnd un pas \n fa]` [i adresndu-se foarte sigur` pe ea cursan]ilor: |mi cer scuze pentru \ntrziere... {i, ca s` nu mai pierdem timpul, propun s` \ncepem imediat. Alec realiz` c` \ncepuse ora de curs cu stngul.

14

MARIE DEFOIS

Iat` pricina pentru care Marissa se sim]ea aici \n largul ei... Tat`l t`u are deja o bil` neagr`, Andreea! morm`i el, \mbufnat. Con[tient c` fusese cel pu]in lipsit de tact, \ncerc` s` se ascund` printre ceilal]i cursan]i. Dup` scurta introducere, Marissa se gr`bi s` \mpart` p`rin]ii [i copiii \n grupele obi[nuite. Mergnd de la un grup la altul ca s` discute cu p`rin]ii, Marissa \l observa cu coada ochiului pe noul venit. Se p`rea c`-[i ador` feti]a. Altfel, nu era genul care s` \ncerce o astfel de experien]`. Se vedea cu ochiul liber c` se sim]ea \n acest mediu la fel de pu]in confortabil ca pe[tele pe uscat. Foarte bine, doamn` Berg, zise ea zmbind. Dar nu uita]i s-o ]ine]i pe Lucy de mn` tot exerci]iul. Mereu zmbitoare, travers` camera \n direc]ia micu]ei Andreea. Alec st`tea pe podea, cu fata \n bra]e, iar \n jurul lor nu se mai afla nici un alt cursant. Nu face]i nimic? \ntreb` ea. Alec, care nu o v`zuse apropiindu-se, se sperie. Doamne, se sim]ea din ce \n ce mai ridicol! Ba da! replic` el. Stau aici [i-i privesc pe ceilal]i. Ia te uit`! |ncepuse s` se [i justifice! Andreea pare destul de mul]umit`. Dar chiar \n acel moment feti]a \i sc`p` din mini [i \ncepu s` se \ndrepte voinice[te, \n patru labe, c`tre primul grup aflat \n preajm`. Abia avu timp s-o prind` de guler. Marissa \ngenunche lng` ea [i-i zmbi.

O {ANS~ NESPERAT~

15

Nu e prea amuzant s` stai [i s` te ui]i f`r` s` faci nimic, nu-i a[a? La cel`lalt cap`t al s`lii, Christopher se juca al`turi de al]i copii de vrsta lui. Era o regul` nescris` a cursurilor ca, atta vreme ct Marissa era ocupat`, elevii s`i s`-i poarte de grij` micu]ului. Tn`ra femeie se ridic` [i lu` \n bra]e feti]a, apoi se \ntoarse c`tre Alec: Copiii vin aici ca s`-[i poat` cheltui toat` energia formidabil` de care dispun Continund s`-l priveasc`, ad`ug` cu un zmbet \nduio[at: Sunt convins` c` v` epuizeaz`. Am dreptate, nu-i a[a? Alec se ridic` [i-[i [terse cu palma praful de pe pantaloni. |n orice caz, \[i d` toat` silin]a, r`spunse el. Dintr-o dat`, stnjeala care-l cuprinsese i se p`ru f`r` sens. Se afla aici ca s` profite de pe urma acestui curs [i nu avea nici un motiv s` se simt` intimidat \n fa]a persoanei celei mai indicate ca s`-i ofere ajutor. Bun, relu` el, ce-mi sugera]i s` fac? Cu feti]a \n bra]e, Marissa se \ndrept` c`tre o mic` bar` de gimnastic`. O [edin]` de aerobic i se va potrivi de minune domni[oarei, spuse ea cu veselie. O va ajuta s`-[i dezvolte musculatura. Alec arunc` o privire destul de sceptic` \nspre locul de joac`. {i cu aceast` ocazie ar putea s`-[i rup` vreun os. Bebelu[ii au o rezisten]` incredibil`. Haide]i cu mine, am s` v` ar`t de ce poate fi \n stare micu]a dumneavoastr`.

16

MARIE DEFOIS

Se pare c` nu prea am de ales, morm`i el. Marissa se \ntoarse c`tre el, u[or enervat`: Ce spune]i este o mare gre[eal`, domnule... Beckett, nu-i a[a? |[i amintise c` citise acest nou nume pe lista cursan]ilor. El \ncuviin]` din cap. |ntotdeauana ve]i avea de ales, complet` ea. Femeia asta avea aerul c` \ntr-adev`r crede ceea ce sus]ine. St`tu o vreme deoparte, observnd cum o ghideaz` pe Andreea \n primele ei exerci]ii de gimnastic` serioase. Iar feti]a o asculta, atent` [i foarte doritoare s` \nve]e, sco]nd din cnd \n cnd strig`te victorioase. Veselia fetei molipsi [i pe adul]ii din jur, care o priveau aprobator. Chiar [i Alec fu cucerit de aceast` scen`. Marissa avea \ntradev`r un har aparte. Copiii erau cuceri]i instantaneu de farmecul ei, iar ea, la rndul ei, p`rea c` se amuz` destul de mult jucndu-se cu ei. O idee \i \ncol]i \n minte. Poate c` era o idee nebuneasc`, dar trebuia s`-[i \ncerce [ansele. |ncepu s` se gndeasc` la cuvintele cu care s`-[i formuleze cererea. Nu-i mai r`mnea altceva de f`cut dect s` g`seasc` un moment prielnic pentru a-i vorbi Marissei \ntre patru ochi.

Capitolul 2
Primul gnd a lui Alec fu s`-[i lase feti]a s`-[i pun` \n valoare talentele la gimnastic`. Trei tinere m`mici se oferir` s`-i poarte de grij`. Dar pn` la urm` hot`r\ s-o ia cu el \n c`utarea Marissei. Nu i se p`rea normal s-o \ncredin]eze unor str`ine, orict de amabil` ar fi fost oferta lor. Marissa se afla la cel`lalt cap`t al s`lii. Dar se mi[ca att de repede, \nct fu nevoit s`-[i schimbe de cteva ori traseul. I se p`rea c` alearg` dup` un fluture. Tn`ra femeie nu putea sta locului. Iat` c` nu numai copiii deboradau de energie! M` scuza]i... pardon... Reu[i cu greu s`-[i croiasc` drum prin mul]imea de cursan]i [i ajunse \n fine \n fa]a ultimului obstacol: o femeie care \ncerca s`-[i \nve]e cei doi gemeni s` fac` primii pa[i. Doamn` Rogers, am putea discuta pu]in? Marissa, care ]inea \n bra]e un copila[ turbulent, se \ntoarse nedumerit` c`tre el. B`rbatul avea un chip foarte solemn, ceea ce dovedea c`-[i lua sarcina de t`tic \n serios.

18

MARIE DEFOIS

Marissa fu impresionat`, ca de fiecare dat` cnd vedea un b`rbat care \ncerca din toate puterile s` fie un p`rinte model. Avea motivele ei... Asta \i dovedea c` exist` totu[i ta]i exemplari, chiar dac` cel al micu]ului Christopher nu intra \n aceast` categorie. Bine\n]eles cu condi]ia s`-mi spune]i Marissa. Cnd cineva m` nume[te doamna Rogers, am impresia c` este vorba despre mama! El \ncuviin]` gr`bit, de[i nu pricepu ce putea \nsemna aceast` remarc`. Marissa d`du \napoi mamei copilul pe care-l ]inea \n bra]e, iar Andreea g`si c` e momentul s` ocupe locul l`sat gol. Alec fu mirat de atitudinea feti]ei. Andreei nu-i s`tea \n obicei s` fie att de familiar` cu oameni necunoscu]i. Dar `sta era un semn bun, care nu f`cea dect s`-i \nt`reasc` hot`rrea. S` \n]eleg c` nu sunte]i m`ritat`? Nu asta voia s` \ntrebe, dar ce putea face? A[a \i ie[ise. Ea zmbi [i cl`tin` din cap. Se considera o persoan` deschis` [i prietenoas`, dar unele subiecte era prea personale ca s` le discute cu primul venit. Iar ceea ce se \ntmplase \ntre ea [i Antonio era cu siguran]` un subiect personal. D`du la o parte o [uvi]` de pe fruntea feti]ei, apoi r`spunse, evitnd s` dea l`muriri: |n nici un caz cu tata... De fiecare dat` cnd se gndea la sergent o imagine \i ap`rea invariabil \n minte: o valiz` deschis`. I se p`rea c` toat` copil`ria nu f`cuse altceva dect s` umple [i s` goleasc` aceast` valiz`, \n nenum`ratele mut`ri dintr-un loc \ntr-altul. Tat`l s`u \[i legase \ntreaga via]` de armat`.

O {ANS~ NESPERAT~

19

Andreea \[i f`cea de lucru, redesennd cu dege]ele ei micu]e conturul chipului Marissei. Aceasta \i lu` mnu]a [i i-o acoperi de s`ruturi, ceea ce o aduse pe micu]` \n culmea bucuriei. Redevenid serioas`, educatoarea se \ntoarse c`tre Alec: Asta avea]i s`-mi spune]i? {tia foarte bine c` nu putea fi adev`rat. Sala de cursuri pentru tinerii p`rin]i nu era tocmai locul potrivit pentru cuceriri. {i apoi, de[i domnul Beckett era un tip cu farmec, nu avea nimic dintr-un donjuan. P`rea s` fie mai degrab` un om de afaceri. Cel pu]in `sta era primul gnd care-]i venea \n minte. Pentru c`, \n ]inuta sa a[a-zis destins`, se ghicea u[or rigoarea omului obi[nuit s` se \mbrace \ntotdeauna elegant. Chiar [i acum p`rea c` se preg`te[te s` plece la o \ntlnire important`. Se \ntreb` unde lucra [i dac`-i ajungea vreodat` timpul ca s` se relaxeze cu adev`rat. Hm... nu, veni r`spunsul lui. Putem vorbi? Cu un gest rapid, femeia \ndep`rt` mnu]a copilei, care se \ndrepta amenin]`tor c`tre l`n]i[orul de aur pe care-l purta \n jurul gtului. Era l`n]i[orul pe care-l primise cadou de la fra]ii [i surorile ei la terminarea liceului. Singurul ei obiect de valoare. S` vorbim? Dar nu asta facem, domnule Beckett? Se \ntoarse c`tre sal` [i v`zu c` b`ie]elul ei se joc` lini[tit al`turi de al]i copila[i, sub supravegherea m`micilor. Totul merge bine. Vreau s` zic... \n particular. Alec nu era obi[nuit s` discute afaceri \n public. Aerul s`u grav o nedumeri. Oare avea vreo problem`? Ceva de care s` se plng`?

20

MARIE DEFOIS

Marissa \nconjur` din ochi sala. Era plin`. Dar iat` c` era [i un col] ceva mai liber. Cu un gest discret, i-l arat` lui Alec. M` tem c` nu avem la dispozi]ie nimic mai retras... Dar dac` vre]i s` a[tepta]i pn` la sfr[itul cursului Nu, e destul de bine [i a[a. Voia s`-i lase timp s` analizeze propunerea. {i apoi, la sfr[itul cursului ar fi fost poate prea obosit` ca s`-l mai asculte cu aceea[i aten]ie. Trebuia s` \ncerce acum, sub asupiciile cele mai favorabile. Nu voia s` primeasc` un r`spuns negativ. O urm` c`tre locul cu pricina, urm`rit de priviri \nc`rcate de simpatie [i un soi de \nduio[are, care i se p`ru ciudat`. {i-o explic` \ns` prin faptul c`, ne[tiind \nc` regulile de pe aici, comportamentul lui era evident cel al lui novice. Trebuia s` recunoasc` \ns` c` nu numai regulile acestui a[ez`mnt reprezentau pentru el o tain`, ci [i calitatea de p`rinte, cu toate sarcinile [i responsabilit`]ile ei. Erau momente cnd se sim]ea att de dezarmat, att de neajutorat, \nct ar fi primit cu mare bucurie un ajutor ct de mic. {i tocmai despre asta voia s`-i vorbeasc` Marissei. Sprijinit` de zid, aceasta \l privi, a[teptnd s`-i spun` despre ce era vorba. Alec nu ]inea minte s` mai fi v`zut vreodat` ni[te ochi de un albastru att de intens. Privirea ei \l f`cu s`-[i piard` [irul gndurilor. Ca s`-[i reg`seasc` prezen]a de spirit, \ntinse minile [i-[i lu` din nou feti]a \n bra]e. Tu[i \ncurcat. Cuvintele se \nc`p`]nau s`-i r`mn` pe buze, nerostite. Cnd avea de prezentat un produs \n fa]a unei adun`ri, g`sea \ntotdeauna o formul` de \nceput care s` atrag` aten]ia auditoriului. {tia prea bine ct` importan]` avea [tiin]a de a

O {ANS~ NESPERAT~

21

capta dintru \nceput interesul celor ce te privesc. Dar acum nu-i trecea prin cap nimic inteligent. A[a c` \ncepu cu primul lucru care-i veni \n minte: Am remarcat faptul c` [ti]i s` v` purta]i cu plozii de pe aici. Femeia zmbi. Unde voia s` ajung`? E o calitate important` dac` vrei s` te apuci o meseria asta, ripost` ea cu umor. Marissa observ` c` trei m`mici \i f`ceau semne, chemnd-o pentru cine [tie ce problem`, a[a c` nu-i r`mase dect s` spere c` domnul Beckett va termina cu stng`ciile [i va reu[i s` intre \n subiect. M` \ntrebam dac` sunte]i la fel de eficace [i... \n particular. Bravo, b`trne! E[ti pe cale s`-]i distrugi singur [ansele, se gndi el. V`zu c` Marissa \[i \ncruci[` bra]ele [i-l privi ner`bd`toare. Ave]i de gnd s` porni]i o opera]iune de seduc]ie rapid`? Enervat de slabele sale talente de orator, Alec nici m`car nu realizase sensul propriilor spuse. Cu... cum? f`cu el, uimit. Doamne! Trebuie c` spusese o mare tmpenie, dac` femeia \n]elese a[a ceva! |[i mu[c` buzele. Asta era culmea! Mai devreme o \ntrebase dac` era m`ritat`, acum cine [tie ce mai spusese... Avea dreptate s` cread` c` are astfel de inten]ii! A, nu, deloc! protest` el vehement. |n sfr[it, vreau s` spun... Nu m` \n]elege]i gre[it, nu c` nu a]i fi foarte dr`gu]`, nu-i asta, dar Con[tient de ridicolul situa]iei, se sc`rpin` \n cap [i izbucni \n rs.

22

MARIE DEFOIS

Trebuie s` m` scuza]i, se vede c` sunt deosebit de ne\ndemnatic ast`zi! Avea un zmbet fermec`tor, sincer [i deschis. Convins` de bunele lui inte]ii, Marissa \i surse la rndul ei. Nu v` pot lua \n nume de r`u faptul c` m` g`si]i dr`gu]`, domnule Beckett. Mul]umesc, este foarte amabil din partea dumneavoastr`. La c]iva pa[i de ei, o m`mic` \i f`cea semne Marissei s` se gr`beasc`. Nu am prea mult timp la dispozi]ie momentan, a[a c` o s` v` rog s`-mi spune]i mai repede ce dori]i. Alec era \nc` destul de [ocat de propriul comportament. Cum se putea ca un om s` fie str`lucitor \n fa]a a sute de persoane, [i s` se piard` cnd trebuie s` vorbeasc` unei singure femei? Poate pentru c` nu se afla \n elementul lui. Mediul lui obi[nuit era format din calculatoare, nu din tobogane [i juc`rii zorn`itoare. Andreea \l trezi la realitate, \ncercnd pentru a nu [tiu cta oar` s` mu[te din gulerul pulov`rului. Marissa se \ndep`rta. Dac` nu se gr`bea, va pierde ocazia s`-i spun` ce avea de gnd. Mi-a plecat bona! se gr`bi el s`-[i spun` oful. A[a cum spera, femeia se \ntoarse din nou c`tre el. Nu crede]i c` sunte]i pu]in cam mare ca s` mai ave]i o d`dac`, domnule Beckett? Timp de o secund`, crezu c` Marissa vorbe[te serios. Z`ri \ns` \n ochii ei o lumini]` juc`u[`, care-i demonstr` c` fusese doar o glum`. Una chiar foarte bun`... Izbucni spontan \n rs. Asta \l f`cu s`-[i dea seama c` \n ultimul an avusese de foarte pu]ine ori ocazia s` rd`, excep]ie f`cnd clipele petrecute cu Andreea.

O {ANS~ NESPERAT~

23

Vreau s` spun c` bona feti]ei a plecat. Marissa se ridic` pe vrfuri, ca [i cum ar fi c`utat s` dea amploare vocii, [i strig` \nspre cel`lat col] al s`lii: Vin \ndat`, doamn` Stewart! Apoi \[i \ndrept` aten]ia c`tre Alec [i zmbi. Am \n]eles, dar am vrut s` v` tachinez pu]in. Mi s-a p`rut c` era momentul s` v` mai destinde]i |mi cer scuze dac` v-a deranjat. Bun, [i? Furioas` c` nu reu[e[te s`-[i mai \nfig` din]i[orii \n pulov`rul tat`lui, Andreea \ncepu s` ]ipe. {i bona Andreei a plecat [i m` \ntrebam dac` nu cunosc pe cineva care s-o \nlocuiasc`? termin` ea fraza \n locul lui. El se strmb`. Ca s` spun drept, aveam \n minte ceva mai precis. M` gndeam chiar la dumneavoastr` Marissa f`cu ochii mari. De ce oare \[i imagina omul `sta c`-[i c`uta de lucru? La... mine? Era complet uimit`. Alec \ncepuse s` regrete c`-i f`cuse aceast` propunere. Se sup`rase? Dar nu avea de ce. C`uta pe cineva care s`-i ofere o mn` de ajutor [i era aproape disperat de repetatele e[ecuri. Iar un om disperat nu m`soar` \ntotdeauna consecin]ele spuselor lui. Da, sunte]i absolut perfect` pentru munca asta. Copiii v` ador`. |[i aminti c` mai spusese asta [i mai devreme. Marissa se \ndrepta u[or c`tre doamna Stewart. Era pl`tit` ca s` asigure buna desf`[urare a acestui curs, iar \n acest moment \[i neglija elevii.

24

MARIE DEFOIS

Ei bine, v` mul]umesc pentru compliment, dar, dup` cum pute]i vedea, am deja o slujb`. Iar acum v` rog s` m` scuza]i, trebuie s` v` p`r`sesc Alec nu era deloc dispus s` renun]e. |n orice caz, nu dup` ce v`zuse semnele de afec]iune ale feti]ei c`tre Marissa. E o slujb` cu program complet? Doamne, numai prostii spunea! Ce voia s` \nsemne program complet? Cursurile Eu [i bebelu[ul nu-i ocupau Marissei dect o parte din timp. Din fericire, chiar dac` Antonio declarase c` nu se simte \n nici un fel ata[at de copil, fusese de acord s`-i pl`teasc` lunar o aloca]ie pentru cre[terea lui. Acest venit, salariul plus o mic` burs` de studii \i permiteau Marissei s` se descurce, de multe ori cu dificultate era adev`rat, pn` la sfr[itul lunii. Dar nu vedea nici un motiv pentru a \mp`rt`[i cu domnul Becktt aceste detalii din via]a ei privat`. Nu, r`punse ea, dar sunt destul de ocupat`. Cu b`ie]elul? Un zmbet minunat ap`ru pe chipul ei. Se vedea c` numai gndul la el o umplea de fericire. Da, \ncuviin]` ea. Alec, care luase \n calcul aceast` posibilitate, sim]i c` speran]ele \i renasc. A]i putea, \n acest caz, s`-l aduce]i [i pe el. Eu caut o bon` care s` stea la noi. Totu[i, dac` sunte]i c`s`torit`, a[ putea Mai bine l`murea situa]ia chiar acum. Nu sunt c`s`torit`, spuse ea, \ntrerupndu-l. Sau, cel pu]in, nu mai sunt. Dar nu asta este problema, domnule Beckett. Am cursuri la facultate de trei ori pe s`pt`mn` [i... Alec nu auzea dect ce voia s` aud`.

O {ANS~ NESPERAT~

25

Nu sunte]i m`ritat`? Omul `sta era \nc`p`]nat ca un catr! Nu, dar |n cazul `sta, ve]i putea locui la noi acas`, [i dumneavoastr`, [i Christopher. Dac` a[ dori a[a ceva, cu siguran` da, dar... Nu-i venea s` cread`! Deci accepta! Perfect. Eu lucrez de dou`-trei ori pe s`pt`mn` la domiciliu, a[a c`... Asta era politica firmei. O metod` foarte eficace pentru a evita \ntrzierile cauzate de aglomera]ia din trafic [i nenum`ratele ambuteiaje de pe [oselele din sudul Californiei. Era suficient s` fie \n re]ea cu celelalte computere, [i gata. Totul se rezolva att de u[or! Va trebui s` stabilim o \n]elegere care s` ne convin` amndurora [i copiilor. Nu cred c` va fi greu. Marissa uit` de doamna Stewart. Cum s`-l fac` s` \n]eleag` pe acest om c` nu era dispus` s`-i primeasc` oferta? Cred c` trece]i cu vederea un fapt deosebit de important, domnule Beckett! Da? f`cu el, surprins. El era ct se poate de mul]umit de felul \n care decurgea negocierea. Care s` fie acesta? P`i, v` voi spune imediat. Faptul c` propunerea dumneavoastr` nu m` intereseaz`. Minunatul lui plan se ducea deci pe apa smbetei! Dar... V-am r`spuns nu de la bun \nceput, dar nu m-a]i ascultat. {i a[a \mi \mpart timpul destul de greu. Mi-a[ complica foarte mult existen]a dac` a[ accepta \nc` o slujb`.

26

MARIE DEFOIS

Alec apel` la ultimul s`u atu. Era trziu, deja o ]inuse din treab` atta timp, femeia \[i pierduse r`bdarea... Trebuia s` g`seasc` un argument greu de refuzat. Ct c[tiga]i aici? Uimit` de aceast` insisten]`, femeia f`cu ochii mari. E o \ntrebare cam personal`, nu crede]i? Alec \nl`tur` aceast` obiec]ie cu o fluturare de mn`. Voia s` c[tige aceast` b`t`lie, [i nimic nu-l putea opri! Banii nu au nimic personal. Oricare ar fi suma pe care o lua]i de aici, sunt gata s-o dublez. Cu capul plecat \ntr-o parte, Marissa \l privi cu aten]ie. Dup` toate aparen]ele, omul `sta nu putea s` accepte un refuz. Presupun c` sunte]i obi[nuit s` ob]ine]i tot ce v` dori]i. Nu, r`spunse el foarte sincer. Dar nu sunt obi[nuit s` m` aflu \ntr-o situa]ie att de disperat`. |n decursul unui an, patru bone au \ncercat s` aib` grij` de Andreea. {i toate patru au plecat. Patru femei pe care eu \nsumi le-am selec]ionat, dup` lungi interviuri cu o gr`mad` de candidate. Erau toate recomandate de agen]ii de plasare foarte cunoscute [i toate aveau recomand`ri excelente. Dar lucrurile nu au mers a[a cum m` a[teptam. De ce anume? \ntreb` ea, curioas` s` afle motivul acestor plec`ri repetate. El se \ncrunt`, \ncercnd s`-[i aminteasc` episoadele plec`rilor. S` vedem... Ellen a plecat \n grab` pentru c` se \ndr`gostise de un tip care trebuia s` p`r`seasc` ora[ul. Celeste a descoperit c` aceast` meserie nu i se potrivea. Eu personal am dat-o afar` pe Sue pentru incompeten]`, iar Ingrid, prima dintre ele, a ie[it la pensie. Cred c` [i Andreea are partea ei de vin`... Trebuie s` recunosc c` nu-i u[or s` te ocupi de ea...

O {ANS~ NESPERAT~

27

Alec se gndi la Christopher. Comparat` cu aceast` vijelie, Andreea era un \ngera[ Dar cred c` dumneavoastr` sunte]i obi[nuit` cu a[a ceva [i nu v` e fric` de o astfel de munc`. Femeia nu-[i putu ascunde un zmbet. Aici a]i ghicit. Bun. Reu[ise s`-i capteze aten]ia. Acum, trebuia s` continue \n acela[i mod. Pe scurt, nu am timpul necesar s` m` apuc din nou s` selectez candidate la slujba de bon`, a c`ror stabilitate nu e oricum sigur`. Firma la care lucrez va lansa \n curnd pe pia]` ni[te programe de care trebuie s` m` ocup, [i nu m` v`d \n acest moment petrecnd ore interminabile ca s` ascult o mul]ime de femei care-[i laud` meritele. De altfel, merite destul de discutabile, permite]i-mi s-o spun. F`cu o pauz`, ca s` dea o mai mare greutate cuvintelor: {i asta tocmai cnd am g`sit cea mai potrivit` persoan`! Marissa oft`. |i acorda o foarte mare \ncredere. Poate din pricin` c` se temea s` mai aib` de-a face cu alte zeci de candidate. Dar ce conta, de vreme ce nu era \n m`sur` s`-i acorde ajutorul ei! Asculta]i, \mi pare sincer r`u, dar nu mai pot s` \ntrzii. Elevele mele au nevoie de mine! Alec se \ncrunt`. Se \n[elase deci? Nu-i c[tigase simpatia, nu o convinsese c` avea nevoie de ajutorul ei? {i cum r`mne cu propunerea mea? G`sesc c` este foarte flatant`, dar trebuie s` v` repet c` nu m` intereseaz`. |n schimb, v` promit c` am s` \ncerc s` g`sesc printre cuno[tin]ele mele o persoan` potrivit`. |i zmbi, s`ri peste c]iva copila[i ce mergeau de-a bu[ilea [i se opri \n fa]a doamnei Stewart.

28

MARIE DEFOIS

|n afar` de maica Tereza, de Mary Poppins [i de dumneavoastr`, nu v`d pe nimeni potrivit..., morm`i el \n urma ei. Scoase un suspin resemnat [i privi cu simpatie \nspre Andreea, care g`si c` trebuie s` marcheze momentul printr-o b`taie din palme. Nu prea avem de ce s` ne aplaud`m, draga mea. Mine trebuia s` ajung` la birou, ceea ce \nsemna c` se vedea pus din nou \n situa]ia s` apeleze la Roberta. Crezi c` bunica ta va fi dispus` s` te ]in` \nc` o zi? Dar, dac` te prime[te, s` nu cumva s`-i pomene[ti c` am f`cut-o bunic`. Altfel, va fi vai de pielea ta! |n chip de r`spuns, feti]a chicoti mul]umit`. *** Roberta Beckett \[i netezi cu palma cu unghii \ngrijite p`rul castaniu. Gra]ie tratamentelor pe care le urma cu religiozitate, p`rea mult mai tn`r` dect ar`ta data \nscris` \n certificatul ei de na[tere. Alec [tia foarte bine ct de fericit` era Roberta cnd grija permanent` pentru propriul corp avea rezultatele scontate. |i cre[tea inima de bucurie cnd se \ntmpla s-o \ntrebe cineva dac` Alec \i era frate. S` nu crezi c` n-o iubesc, Alec. O iubesc din toat` inima. Bunica punct` aceste cuvinte cu un surs \ndreptat c`tre Andreea care, ag`]at` de mnerul fotoliului, f`cea de zor genuflexiuni. Dar ce vrei..., relu` ea oftnd, nu m` v`d leg`nnd-o, hr`nind-o [i schimbnd-o. Pur [i simplu treaba asta nu-i de mine.

O {ANS~ NESPERAT~

29

Cine altcineva ar fi putut [ti mai bine dect el ct` dreptate avea? Din p`cate, ea era singura persoan` la care putea apela. |n plus, se \ndoia c` Roberta o schimba pe micu]`. Asta era exclusiv sarcina menajerei. Sigur, Roberta. {i apreciez cu att mai mult efortul t`u. Dar vezi tu... Pe ea n-o interesa \ns` recuno[tin]a lui. Ceea ce voia, erau rezultatele concrete. Nu ai g`sit \nc` pe nimeni? Nici m`car nu avusese timp s` sune la agen]ia de plasare. |n loc s` se duc` la curs, ieri sear`, ar fi trebuit s` primeasc` deja cteva candidate. Dar, \n momentul \n care se \nscrisese la Eu [i bebelu[ul, nu-[i imagina c` Ellen \i va p`r`si att de repede. Alec privi \n jur ca s` se asigure c` adusese tot bagajul Andreei, bagaj de care se va ocupa Dorothy, menajerei mamei sale. Nu au trecut nici dou`zeci [i patru de ore de cnd Ellen a plecat, observ` el \n sil`. Roberta respinse cu un gest suveran aceast` obiec]ie. Dumnezeu a creat lumea \n [ase zile! Mama lui avea o logic` foarte personal`. |ncetase de mult` vreme s` mai fac` efortul de a o \n]elege. Da, sigur, dar a p`strat ce era mai greu la urm`: pe Adam [i pe Eva. Roberta salut` aceast` replic` zmbind scurt, iar Andreea scoase un strig`t de bucurie, dup` care c`zu pe spate. Nimeni nu-]i cere s` creezi o bon`. Ajunge s-o g`se[ti. Trebuia s` plece. Rex, unul dintre asocia]ii care conduceau compania, era prietenul lui cel mai bun, [i adeseori se ar`tase \n]eleg`tor la problemele lui. Dar toate aveau o limit`.

30

MARIE DEFOIS

E ceva la fel de dificil. Roberta \i arunc` o privire dezaprobatoare. Mie nu mi-a fost niciodat` greu s` g`sesc o d`dac` pentru tine. Alec se gndi la nenum`tarele femei care defilaser` prin copil`ria lui, \nlocuindu-i mama absent`, [i fu cuprins un scurt frison. |n cel mai bun caz, s-ar fi putut spune c` avusese o copil`rie... instabil`. Aceste amintiri ar fi fost de-ajuns s`-l conving` s` renun]e la angajarea unei bone. Nu asta \[i dorea pentru Andreea, dar se p`rea c` nu are de ales. Nu-i mai r`mnea dect s` spere c` feti]a nu-[i va mai aminti nimic din toate astea, cnd se va face mare. Cum avea \ntr-adev`r nevoie disperat` de un ajutor permanent, \i lans` Robertei provocarea. Foarte bine. Atunci, g`se[te-mi tu o bon`. Eu? se mir` ea, \ngrozit`. Mi se pare c` tu ar trebui s` te ocupi de asta, tu ar trebui s` alegi persoana care se va \ngriji de feti]a ta, nu? Dragul meu, credeam c` am reu[it s`-]i dezvolt mai mult spiritul de independen]`... Te-am crescut Nu tu m-ai crescut, Roberta! Ci Estelle, Elizabeth, Suzanne [i multe altele, al c`ror nume [i chip nu mi le mai amintesc. Ele au fost cele care s-au ocupat de educa]ia mea! Ea \[i lu` un aer distant, atitudine pe care o adopta \ntotdeauna cnd era confruntat` cu un subiect delicat. |n privirea ei se ghicea o vag` nelini[te, care nu anun]a nimic bun. Dintr-o clip` \ntr-alta se putea ridica, spunnd c` este a[teptat` \n alt` parte, iar Alec ar fi r`mas... cu ochii \n soare. Uite ce e, sunt cam nervos \n ultima vreme [i cred c` ce am spus nu a fost prea delicat... Ea primi aceast` scuz` cu un zmbet de regin`.

O {ANS~ NESPERAT~

31

Exact. Dar nu am s` ]i-o iau \n nume de r`u. Dincolo de toate, sunt totu[i mama ta, de[i tu pari s` afirmi contrariul. |l lu` de bra] [i-l conduse pn` la u[`. Am s` am grij` de ea ast`zi, dar aceast` situa]ie nu poate continua la nesfr[it, Alec. Insist \nc` o dat`. E cazul s`-]i g`se[ti o bon`, [i ct mai repede. El oft`. Observ c` problema asta te nelini[te[te mai mult dect pe mine. Mine ar fi o zi foarte bun` ca s` \ncepi c`ut`rile! ad`ug` ea, urm`rindu-l cu privirea de-a lungul aleii. Cu pu]in noroc, mine va putea lucra acas`, a[a c` va putea s` primeasc` la interviu cteva candidate. Halal distrac]ie, se gndi el cu triste]e. Urc` \n ma[in`, rugndu-se ca totul s` se termine ct mai repede... *** Mul]umesc, Jane. Nu [tiu ce m-a[ face f`r` tine... Marissa \[i scoase pulov`rul [i-l a[ez` pe un scaun \n buc`t`rie. |ntrziase. O dezbatere foarte interesant` se iscase \ntre studen]i la cursul profesorului Jonhston [i, ca urmare, totul se terminase cu o jum`tate de or` mai trziu. O sunase pe Jane din campus s`-i spun` c` avea s` vin` mai trziu [i s` nu se \ngrijoreze, dar \i p`rea r`u c` o ]inuse att de trziu. Era totu[i o adolescent`. Poate avea lec]ii de f`cut sau poate voia s` ias` \n ora[ cu prietenii... Nici o problem`, r`spunse ea rznd. Cnd aveai tu grij` de mine, nici ai mei nu cred c` erau mereu punctuali. Dar mie \mi convenea. Ne distram de minune \mpreun`...

32

MARIE DEFOIS

Sergentul Rogers st`tuse o perioad` \ndelungat` \n post aici, pe cnd Marissa era adolescent`. }inea minte c`-i pl`cea foarte mult s` aib` grij` de copiii familiei Henderson. La ei \n cas` domnea o dezordine pl`cut` [i confortabil`, exact inversul a ceea ce tat`l ei considera a fi o cas` decent`, adic` unde toate cele se aflau la locul lor. {i eu m` distram. Am petrecut momente frumoase cu voi. Fata \ncepu s`-[i aranjeze lucrurile \n ghiozdan [i-i f`cu semn Marissei, ar`tnd c`tre dormitor. Christopher e \n pat. Doarme? |ntrebarea era pur retoric` pentru c`, dac` nu ar fi dormit, [i-ar fi f`cut sim]it` prezen]a imediat ce ar fi auzit u[a de la intrare deschizndu-se. Nu se putea spune c` era un copil pe care-l puteai ignora. Jane f`cu semn din cap c` da. La ct s-a jucat, era normal s` doarm`... Afar` se auzi zgomotul unei ma[ini. E tata. L-am chemat s` m` ia, trebuie s` m` gr`besc, spuse fata. |nainte de a deschise u[a, fata se \ntoarse [i spuse cu regret \n glas: Ah, uitasem! Te-a sunat cineva. Am notat num`rul de telefon pe un bilet [i l-am lipit pe frigider. Mul]umesc mult, Jane. Noapte bun`. Pe joi, deci? Da, r`spunse Marissa. |ncuie u[a [i se \ndrept` c`tre frigider.

O {ANS~ NESPERAT~

33

Num`rul de telefon nu-i era cunoscut, \n schimb numele care se afla dedesubt \i spunea destule despre scopul telefonului. Jeremy Allen era cel care-i sub\nchiriase apartamentul unde st`teau. Marissa dezlipi biletul [i-l puse \n buzunar. |nainte de a suna, trecu prin dormitor ca s` vad` dac` totul merge bine. Se aplec` peste patul lui Christopher [i sim]i deodat` cum inima \ncepe s`-i bat` mai tare la vedere micu]ului dr`cu[or care, abandonat somnului, avea aerul unui \ngera[ nevinovat. Ridic` receptorul [i form` num`rul zmbind, \nc` emo]ionat`. La al patrulea apel, o voce adormit` r`spunse \n sfr[it. Jeremy? Marissa sunt. Femeia \[i privi ceasul [i se strmb`. Uitase complet de decalajul orar Te-am trezit? |mi pare r`u... Se auzi un c`scat, urmat de un morm`it din care Marissa pricepu ceva asem`n`tor cu nu-i grav. Dup` care distinse un fo[net de cear[afuri. Jeremy se ridicase probabil din pat. A intervenit ceva, spuse el dup` o pauz`. Marissa \[i strnse buzele. Se a[tepta la ce-i mai r`u. Asta era formula obi[nuit` cu care tat`l ei le anun]a o nou` mutare. Da? f`cu ea, prudent`. Da. Trebuie s` m` \ntorc. Femeia avu impresia c`-i cade cerul \n cap. Aapartamentul `sta era pentru ea o adev`rat` binecuvntare. Era situat la mai pu]in de [ase kilometri de campus, era aproape de familia Henderson, foarte aproape de serviciu... |i simplifica foarte mult via]a. Dar se p`rea c` destinul hot`rse c` via]a ei nu mai putea r`mne la fel de simpl` mult` vreme.

34

MARIE DEFOIS

Cnd? \ntreb` ea cu o urm` de speran]` \n glas. La sfr[itul s`pt`mnii. La sfr[itul s`pt`mnii? Cnd acceptase s` ia cu chirie locuin]a, Jemery \i explicase c` pleca la New York pentru doi ani. Nici mai mult, nici mai pu]in. Or, de la instalarea ei aici nu trecuser` dect nou` luni. Dar... ziceai... C` e vorba de o slujb` pe termen limitat. Era \nc` pe jum`tate adormit [i evident, nu avea deloc chef s` se justifice. Marissa \nghi]i cu greu. |i era [i a[a destul de greu s` pl`teasc` aceast` chirie, destul de modest` altfel. Cum naiba avea s`-[i permit` o chirie la pre]ul pie]ei [i \n acela[i timp s`-[i vad` de cursurile la universitate? Da, dar mi-ai dat de \n]eles c` nu te vei \ntoarce mai devreme de anul viitor Dup` zgomotul de nemul]umire pe care-l auzi \n receptor, Marissa realiz` c` aceast` \ntoarcere nu-l \ncnt` mai mult dect pe ea. Exact, f`cu el dup` o pauz` \n care probabil reu[ise s`-[i calmeze nervii. Dar \n momentul `la nu [tiam c` ne vor t`ia fondurile mai devreme dect spuseser`. Oft` [i ad`ug`: La nevoie, ai putea s` stai [i tu acolo, ne vom descurca. E loc pu]in, dar Da, sigur! Doar nu avea s` \mpart` cu Jeremy un spa]iu a[a de strmt! Avea renumele unui seduc`tor convins, [i nu era prima oar` cnd \[i \ncerca norocul cu ea. Nu, mul]umesc. Voi pleca la sfr[itul s`pt`mnii. Doamne! Unde avea s` se duc`?

O {ANS~ NESPERAT~

35

E[ti sigur`? Da. Noapte bun`. Ne vedem \n week-end! Dac` te r`zgnde[ti, sun`-m`. {tii bine ce inim` generoas` am! Marissa prefer` s` nu r`spund`. Patru zile. Nu mai avea dect patru zile la dispozi]ie ca s` g`seasc` un apartament, timp \n care trebuia s` lucreze [i la tez` [i s` se ocupe [i de celelalte activit`]i zilnice. Cu ochii \nchi[i, se afund` \ntr-un fotoliu. Nu-i mai r`mnea dect s` a[tepte ca lucrurile s` se aranjeze cumva!

Capitolul 3
Marissa intr` \n goan` \n sal`. Ceasul de perete ar`ta cinci [i jum`tate dup`-amiaz`. Ufff! Am reu[it! \[i spuse ea. Se strmb` de durere cnd Christopher \ncerc` s`-i testeze, dup` obicei, rezisten]a p`rului. Reu[i s`-l conving` s` renun]e, dar imediat b`ie]elul se reorient` c`tre gulerul tricoului. Dintr-o privire, Marissa constat` c` toate elevele sosiser`. Alergase o bun` bucat` din drum ca s` poat` ajunge la timp. |nc` o reu[it` pe ultima sut` de metri! Situa]ia asta trebuia s` \nceteze. Pn` acum o lun` fusese a[a de bine organizat`! Ca un sergent, \[i spuse ea cu autoironie. |ntr-un fel, nu era chiar a[a diferit` de tat`l ei. Doamne, nu! Nu-i sem`na defel. Doar c` \n acest moment se \ntmpla s` fie dep`[it` complet de evenimente. Preocupat` de ideea c` trebuia s`-[i caute o nou` locuin]`, toat` noaptea nu \nchisese un ochi, ci se perpelise, \ncercnd s` adoarm`. Christopher se trezise devreme, dnd startul unei

O {ANS~ NESPERAT~

37

noi zile. O zi \n care trebuia s` ]in` trei cursuri, apoi s` trag` o fug` pn` la bibliotec`. Ultima dat` cnd \[i \ncercase norocul la bibliotec` nu g`sise nici una dintre cele trei c`r]i de care avea nevoie pentru lucrare. Toate fuseser` \mprumutate. ~sta zic [i eu ghinion! {i, \n plus, nici nu mai avusese timp c` caute [i la alt` bibliotec`. La drept vorbind, i se p`rea c` nu mai are timp de nimic. Doar s` alerge de colo pn` colo! Ziarul pe care-l cump`rase de la chio[c diminea]` se afla \nc` \n rucsac. Nu numai c` nu avusese timp s`-l deschid`, dar i se p`rea c` o \ncearc` [i o oarecare team` de a descoperi pre]urile pie]ei pentru zona care o interesa. Doamne, de unde va scoate banii ca s` pl`teasc` o chirie mai mare, de vreme ce chiar [i acum \i era foarte greu s` pl`teasc` la timp toate facturile! Era ceva imposibil! N-o s` poat` face fa]`. Singura idee pe care o avea era s` \mpart` locuin]a cu altcineva. Dar a[a ceva nu-i prea convenea. Avea destule pe cap, \n afar` de examene [i lucrare, ca s` se mai apuce [i s` caute un apartament. Iar faptul de a descoperi un colocatar i se p`rea o sarcin` insurmontabil`. Optimisul ei \nn`scut era supus la grele \ncerc`ri. De ce trebuia ca via]a s` fie pres`rat` cu attea obstacole? To]i ochii se \ntoarser` c`tre Marissa, pentru c` u[a pocnise tare \n urma ei. Nu-[i d`duse seama c` o trntise. |n loc de scuze, adres` adun`rii un zmbet timid. |naint` c`tre cap`tul s`lii \n grab`, dar f`cu un gest gre[it [i rucsacul \i alunec` de pe um`r, c`zu pe jos [i se deschise. Ziarul cump`rat de diminea]` c`zu [i el [i se desf`cu sub ochii ei uimi]i. I se p`rea c` totul se pr`bu[e[te \n jurul ei...

38

MARIE DEFOIS

Oft` [i se str`dui s`-[i adune curajul. Va reu[i s-o scoat` la cap`t! Va reu[i s` lipeasc` la loc toate f`rmele vie]ii ei zdrobite! Cu b`ie]elul \n bra]e, se aplec` s`-[i strng` lucrurile. O dat` cursurile terminate, \[i va face timp s` citeasc` anun]urile pentru \nchirieri de locuin]e. Dac` va reu[i s` scape cu bine [i de aceast` obliga]ie! Sta]i lini[tit`, am s` le adun eu. Marissa \ntoarse capul [i v`zu c` aceast` amabil` propunere venea de la domnul Beckett. Gata-gata s` replice c` avea s` se descurce foarte bine [i singur`, se r`zgndi [i-i mul]umi. Nu de alta, dar era fals! |n acest stadiu, se p`rea c` nu mai face fa]` nici m`car unei \ntmpl`ri minore ca asta. Dr`gu] din partea dumneavoastr`, zise ea \ncet. Cu privirea \ndreptat` spre Andreea, care se juca al`turi de al]i bebelu[i, Alec strnse cu grij` lucrurile de pe jos [i le puse la loc \n rucsac. Cu mna r`mas` liber`, Marissa \[i d`du p`rul pe spate. Alergase, transpirase... o privire aruncat` \n oglind` \i confirm` b`nuiala c` ar`ta ca o oaie... r`t`cit`. Mul]umesc mult, repet` ea cu un surs slab. Se pare c` totul merge aiurea ast`zi. Nu s-ar zice... |[i \nso]i observa]ia cu o lung` privire admirativ`, care-i readuse femeii buna dispozi]ie, cel pu]in pentru moment. Acest compliment voalat, chiar cnd avea impresia c` seam`n` cu r`]u[ca cea urt`, era la fel de agreabil ca un pahar de suc rece \ntr-o dup`-amiaz` torid` de var`. |i mul]umi cu un zmbet cald.

O {ANS~ NESPERAT~

39

|ntr-adev`r, se gndi el privindu-i \nc` silueta delicat`, feminin`, era o persoan` plin` de farmec. Ast`zi purta o pereche de pantaloni scur]i roz, un tricou alb [i teni[i albi. Dac` ar fi avut alt` dispozi]ie... s` zicem mai ghidu[`, ar fi g`sit-o foarte pe gustul lui. Dar nu era cazul. Numai perspectiva \ndatoririi de a primi mine alte candidate la func]ia de d`dac` perfect` \i d`dea migrene. Cu ochii pe jum`tate \nchi[i, o privi din nou pe Marissa. Dac` [i-ar formula din nou cererea de data asta cu ceva mai mult tact cine [tie poate va reu[i s-o fac` s` se mai gndeasc`! Dar femeia nu-i l`s` timpul s-o fac`. Se a[ez` la catedr` [i \ncepu \ndat` cursul, [tiind c`, dac` nu se gr`be[te, avea s` termine din nou foarte trziu Alec \[i lu` feti]a \n bra]e [i lu` loc pe un scaun. Haide, frumu[ico, trebuie s` fim cumin]i [i s` ascult`m ce zice profesoara, \i spuse el la ureche. Feti]a chicoti, de unde el trase concluzia c` era preg`tit`. Cu bra]ele \ncruci[ate, Marissa oft` u[or [i zmbi c`tre audien]`. M` v`d obligat` s` constat c` sunt, \nc` o dat`, ultima venit` la propriul curs. Nu pot dect s` m` scuz [i s` v` spun c` \n aceast` perioad` a vie]ii sunt certat` cu toate ceasurile din lume Un murmur de simpatie str`b`tu asisten]a. Se p`rea c` toat` lumea trecuse prin asta sau nu dep`[ise \nc` aceast` faz`. Copiii reprezentau o serioas` piedic` \n calea punctualit`]ii. Marissa arunc` o privire c`tre chipurile care-i zmbeau binevoitor [i decise c` era momentul ca problemele ei

40

MARIE DEFOIS

personale s` treac` pe locul doi. Cel pu]in pn` la sfr[itul cursului. Ace[ti oameni nu pl`teau ca s` aud` lamenta]iile profesorului. Se aflau aici ca s` fie \ndruma]i \n tainele meseriei de p`rinte. Numai dragostea pe care o sim]eau fa]` de copila[ii lor \i f`cuse s` se \nscrie la curs. Iar asta \i lega, pe ea [i pe cei care-i urm`reau lec]iile. Nimeni nu [tia mai bine ca ea ce \nseamn` dragostea de p`rinte [i nici ce po]i sim]i cnd e[ti lipsit de ea. Suntem gata? \ntreb` ea, preg`tit` s` \nceap`. *** Era sigur c` profesoarei i se \ntmplase ceva nepl`cut. Alec era foarte familiarizat cu aceste semne. De cte ori nu le v`zuse [i el reflectate \n oglind`, de-a lungul anului care trecuse! Nelini[tea care i se citea \n ochi femeii era nelini[tea cu care se \ntlnise azi-diminea]` pe propriul chip. Un gnd nu-i d`dea pace: trebuia s` g`seasc` de urgen]` o d`dac`, dac` nu perfect`, m`car acceptabil` [i, de preferin]`, rezistent`. O privi din nou pe Marissa. Nu exista nici o \ndoial`, ceva o preocupa. Cine [tie, poate dac` g`sea o cale s-o ajute, s-ar mai fi gndit [i ea la propunerea lui. Con[tient c` ajunsese s` ra]ioneze ca un om ajuns la cap`tul r`bd`rii, ridic` din umeri [i \ncerc` s` se lini[teasc`. Ce ru[ine! [opti el la urechea Andreei. Cum s` fii disperat cnd ai cea mai dr`gu]` feti]` din lume? Andreea \l ignor`. Era mult prea preocupat` s`-[i \nghit` picioru[ul, ca s`-i mai acorde aten]ie. Alec rse \nceti[or, apoi ridic` fruntea [i \ncepu s` asculte cu un aer de elev cuminte

O {ANS~ NESPERAT~

41

vorbele Marissei. Cteva minute mai trziu se formar` grupele, iar profesoara \ncepu s` treac` \n revist` fiecare grup, dnd sfaturi, \ncurajndu-i [i neuitnd niciodat` s`-i felicite. Entuziasmul ei era contagios. To]i participan]ii erau veseli [i \[i disputau amabil prezen]a ei. Acum se afla lng` o tn`r` m`mic`, obosit` s`-[i alerge de colo-colo b`ie]elul pus pe [otii. Marissa \i a[ez` o mn` lini[titoare pe um`r. L`sa]i-l pu]in s`-[i fac` de cap. Asta e vrsta la care trebuie s` descopere lumea, ar fi p`cat s`-l priv`m de aceast` pl`cere. Dar nu putem nici s`-l l`s`m s` fac` tot ce-i trece prin cap..., observ` o alt` m`mic`. Bine\n]eles c` nu. Trebuie s`-l ferim de pericole, dar \n acela[i timp s`-l l`s`m s`-[i cheltuiasc` energia. E mult mai bine s` alerge dect s` stea ne\ncetat \n fa]a televizorului. Alec ridic` ochii, surprins. Nu v` place s` v` uita]i la televizor? Ea se \ntoarse, ca s` vad` de unde venea aceast` remarc`. Era din nou domnul Beckett. |mi place, dar nu atunci cnd este folosit constant \n loc de baby-sitter. Mama ei recursese att de des la acest sistem de lini[tire, de-a lungul multelor lor mut`ri, \nct Marissa ajunsese s` considere micul ecran ca pe singurul ei prieten adev`rat. Mai trziu, o costase mult s` \nve]e s` renun]e la acest univers fictiv, \ntr-att era obi[nuit` cu prezen]a lui. Prea mul]i p`rin]i \[i instaleaz` copiii \n fa]a televizorului [i-i uit` acolo. Timpul trece, iar p`rin]ii se mir` apoi c` ace[ti copii, care nu au avut niciodat` posibilitatea s` se joace, s` alerge devin ni[te maturi apatici.

42

MARIE DEFOIS

Marissa se preg`tea s` se a[eze pe podea, cnd Andreea \ncerc` s` i se strecoare \n bra]e. Femeia reu[i s-o re]in` la timp, prinznd-o de bretele, chiar \nainte ca feti]a s` se ciocneasc` de un alt copila[. Cum Andreea \[i ar`t` din plin dezaprobarea pentru aceast` decizie, Marissa o lu` \n bra]e, \ncercnd s-o consoleze. Ac]ioneaz` prompt, se gndi Alec. De ceva vreme, Andreea c`p`tase obiceiul sup`r`tor de a explora \n am`nunt locurile pe unde se afla. Alec era con[tient c` trebuie s`-i \ncurajeze curiozitatea, dar \i era fric` s` nu fac` vreo boac`n`. Oare \i \n`bu[ea spiritul de aventur`, se ar`ta oare prea prudent? Nu era foarte u[or s` g`seasc` atitudinea corect` de unul singur! Dat` fiind energia pe care o ave]i voi dou`, observ` el cu un zmbet adresat Marissei, mi-e greu s`-mi imaginez c` ve]i deveni vreodat` ni[te apatice. Femeia aprob` f`r` prea mare convingere, for]ndu-se s`-[i compun` \ns` o mimic` amuzat`. Slabe [anse. |n momentul `sta [i dac` se gndea bine de ceva vreme chiar i se p`rea c` nu face altceva dect s` se ia la \ntrecere cu timpul. Un oftat \i sc`p` involuntar de pe buze. Chiar \n acel moment, remarc` faptul c` Beckett o privea cu o lucire de curiozitate \n ochi. Poate c` venise timpul s` discute [i ea cu cineva. Nu era a[a grav, doar toat` lumea avea probleme, iar ea nu putea continua la nesfr[it s` le ignore. Trebuie s` m`rturisesc c` nu mi-ar displ`cea s` am un moment de total` libertate, \n care s`-mi permit s` stau pur [i simplu \ntr-un fotoliu... un fotoliu care s` nu fie deja plin de lucruri care m` a[teapt` s` le rezolv.

O {ANS~ NESPERAT~

43

Alec ridic` din sprncene. Ar fi pariat c` Marissa Rogers era o femeie foarte ordonat`. Poate c` se \n[elase. Ce fel de lucruri? insist` el, profitnd de momentul de acalmie din jur. De c`lcat, de sp`lat... sau vorbi]i despre activit`]i \n afara casei? Tn`ra femeie se \ntunec`, amintindu-[i ce dezordine l`sase \n urm` acas`. Canapeaua era plin` ochi de noti]e pentru lucrare. E vorba de... munc` intelectual`, r`spunse ea cu un nou oftat. Mai preda]i deci [i \n alt` parte dect aici? Nu, \nv`] \n alt` parte. Vreau s` devin educatoare [i fac, printre altele, ni[te cursuri de psihopedagogie. Ca s` pot \n]elege mai bine ce zace \n aceste mici c`p[oare blonde. Alec nu avea astfel de preten]ii. Chiar se \ndoia c` va ajunge vreodat` s` \n]eleag` cum func]iona feti]a lui. Andreea abia \mplinise un an [i \i era deja din ce \n ce mai greu s`-i perceap` personalitatea De altfel, trebuia s` fie lucid [i s` recunoasc`: erau pu]ine [anse ca situa]ia s` se amelioreze \n timp. O inten]ie foarte l`udabil`, dar... sunte]i convins` c` ve]i termina vreodat` studiile astea? Ea izbucni \n rs. Nu-mi mai aminti]i! Bine. Capitol \ncheiat. |n schimb, a[ vrea s` v` amintesc altceva Nu [tiu ct` pl`cere v` va face, dar a[ vrea s` v` vorbesc. Din nou. La o cafea, dac` a]i fi de acord. O privi cu speran]`. Poate c` acum va accepta.

44

MARIE DEFOIS

Poate dup` curs? Oferta lui era tentant`, presupunnd un moment de destindere de care cu siguran]` avea nevoie, dar \n acela[i timp \i p`ru r`u c` acceptase att de prompt. Nici nu se putea pune problema s` aib` o rela]ie privilegiat` cu unul dintre elevi. Via]a ei era [i a[a destul de complicat`. Cred c`... E vorba despre o \ntlnire strict... pedagogic`, desigur. Graba lui de a clarifica natura invita]iei o nedumeri. Ce altceva \[i imaginase? Mi-a[ dori s` discut`m pe \ndelete [i cum aici nu este locul ideal, din diferite motive.... Chiar atunci o voce se auzi \n spatele lor. Marissa! Alec zmbi. |n]elege]i ce spun? Da, zmbi la rndul ei Marissa. Da, adic` am dreptate sau da, adic` accepta]i invita]ia? Marissa prefer` s` r`spund` f`r` s` se mai gndeasc`. Dac` ar fi stat o clip` m`car s` cnt`reasc` r`spunsul, ar fi fost nevoit` s` refuze invita]ia. Avea attea de f`cut, iar timpul trecea att de repede... Amndou`. Perfect. Alec se declar` mul]umit, de[i nu c[tigase dect o nesemnificativ` b`t`lie. ***

O {ANS~ NESPERAT~

45

Alec nu [i-ar fi imaginat niciodat` c` va invita \ntr-o bun` zi pe cineva s` bea o cafea la Joe Veveri]`. |n primul rnd, pentru c` acolo cafeaua se servea \n pahare din carton. |n al doilea rnd, pentru c` licoarea preparat` aici avea un gust care amintea doar foarte vag cafeaua. Acest local, aflat la vreo patru kilometri de centrul unde se desf`[urau cursurile pentru p`rin]i, f`cea parte dintr-un lan] de restaurante fast-food, unde se serveau mnc`ruri cu un aspect foarte atr`g`tor, dar absolut dezam`gitoare pentru papilele gustative ale clien]ilor. Cel pu]in ale celor adul]i, pentru c` micu]ii p`reau \ntr-adev`r \ncnta]i de acest fel de mncare. Pe scurt, prepararea unei cafele bune \n adev`ratul sens al cuvntului nu f`cea parte dintre priorit`]ile restaurantului. Cnd Alec o \ntrebase unde ar putea s` se \ntlneasc`, Marissa spusese foarte simplu la Joe Veveri]`, a[a c` locul \ntlnirii fu repede stabilit. Cu bebelu[ii \n bra]e, cei doi intrar` \n localul care ar`ta ca [i cum ar fi fost decupat dintr-un desen animat. A[ezar` scaunele de ma[in` speciale pentru juniori \ntre fotolii, apoi se instalar` la mas`. Alec st`tu un moment \n cump`n`, a[teptnd ca Andreea s` se trezeasc` dintr-un moment \ntr-altul. Dar feti]a, epuizat` de [edin]a de exerci]ii, continua s` doarm` cu pumnii strn[i. Se ridic` apoi, cu portofelul \n mn`. V`znd c` Marissa \ncepe s` caute \n rucsac, o opri. Nu e nevoie. Dac` mi-amintesc bine, eu am fost cel care v-a invitat. Cafelele erau de dou` feluri: mici [i mari. Att. Era imposibil s` optezi pentru o variant` intermediar`. Iar cea mare costa abia un dolar. Alec era obi[nuit s` cheltuiasc` mult mai mult. Ar`tnd c`tre meniul afi[at la bar, insist`:

46

MARIE DEFOIS

Sunte]i sigur` c` nu vre]i dect o cafea? Marissa se \ntoarse s` citeasc` meniul [i fu confruntat` cu o list` de oferte foarte apetisante. |n mod special \i atrase aten]ia imaginea unui imens milk-shake de zmeur`. Nu ar fi trebuit s` se lase ispitit`, dar... A[ prefera un milk-shake de zmeur`, m`rturisi ea cu un ton vinovat. Perfect. Altceva? {i... cartofi pr`ji]i! Se privir` [i izbucnir` \n rs. {i el care credea c` are de-a face cu o adept` a vie]ii s`n`toase! Observ c` ave]i un apetit foarte solid, zise el rznd. Ea strmb` din nas [i ridic` p`turica aruncat` de Christopher pe jos. Nu am timp s` m`nnc nimic toat` ziua [i trebuie s` admit c`-mi plac foarte mult meniurile fast-food. Din cnd \n cnd. Atunci, ce p`rere ave]i de un hamburger? O p`rere ct se poate de bun`, se gndi ea. Dar parc` nu-i venea s` m`nnce singur`. Dar dumneavoastr` nu lua]i nimic? I se p`rea c` trecuser` secole de cnd nu mai intrase \ntrun astfel de local. Ultima oar`, \[i aminti el, fusese \n perioada facult`]ii. Atunci, el [i Christine \mp`r]iser` o por]ie imens` de cartofi pr`ji]i. Amintirile \l invadar` din nou. Ciudat \ns`, durerea disp`ruse.

O {ANS~ NESPERAT~

47

Ba da, r`spunse el vesel. De ce nu? Cteva minute mai trziu, Alec se \ntoarse de la cas` cu un platou bine garnisit. Din instinct, comandase o por]ie foarte mare de cartofi pr`ji]i, convins c` Marissa avea s`-i dea de cap`t foarte u[or. Se a[ez`, \[i trase \n fa]` paharul cu suc [i un cheeseburger, apoi se \ntoarse c`tre copii. Dorm \n continuare, spuse el, u[urat. Pentru el, era un miracol. Andreea nu adormea niciodat` \nainte de orele nou`. Marissa \nfipse paiul \n capacul paharului de milk-shake [i b`u o gur`. Ah, era pur [i simplu delicios. Cursul le-a venit de hac. De altfel, `sta ar fi [i scopul. Cu un aer lacom [i amuzat, ea mai lu` o gur` din b`utur`. E o idio]enie nu-i a[a? s` sim]i deodat` o brusc` dorin]` pentru o femeie doar pentru c` se comport` att de natural. Iar Alec, care nu avea obiceiul s` se comporte ca ultimul idiot, \[i lu` privirea de la ea [i contempl` o vreme pere]ii \nc`rca]i de afi[e colorate. Apoi, privi c`tre copila[i. Au un aer a[a de lini[tit atunci cnd dorm..., oft` el. Nici n-ai zice c` \n restul timpului \]i transform` existen]a \ntr-un adev`rat chin! Din cte \mi dau eu seama, r`punse Marissa, `sta e un mecanism de ap`rare. Dumnezeu i-a f`cut s` par` att de nevinova]i \nct s` le putem ierta orice. Marissa mu[c` din hamburger [i, cu ochii \nchi[i, \i savur` pe \ndelete aroma. Doamne, ce bine era s` m`nnci! {i mai ales s` m`nnci a[ezat! |n ultima vreme mnca mai mult pe apucate. De obicei \n timp ce mai f`cea [i altceva.

48

MARIE DEFOIS

Alec nu-[i putea lua ochii de la ea. P`rea trasportat` de fericire. Era ca [i cum ar fi savurat cel mai fin preparat la cel mai bun restaurant din ora[. Marissa deschise ochii [i abia atunci realiz` c` este privit`. Ce e? \ntreb` ea, cu mna pe [erve]el. M-am murd`rit de ketchup? Nu, sta]i lini[tit`. V` admiram. Nu am mai v`zut pe nimeni care s` fie att de fericit cnd savureaz` un hamburger. Femeia izbucni \n rs. |n ultima vreme, pentru mine a devenit un adev`rat lux s` m`nnc lini[tit`. Marissa mu[c` din nou cu poft` din hamburger, apoi \[i adjudec` o por]ie bun` de cartofi pr`ji]i. Avea de gnd s`-i dea gata \n timp de vorbeau despre afaceri. Ce voia]i s`-mi spune]i? Alec \[i drese glasul: Luni, cnd v-am povestit problemele mele, m-a]i propus s` m` ajuta]i c`utnd printre cuno[tin]ele dumneavoastr` o persoan` serioas`. Situa]ia, \n ce m` prive[te, nu s-a schimbat deloc. Am r`mas tot \n faza de c`utare. {i dac` altfel nu se poate, [i trebuie s` angajez pe cineva necunoscut, a[ prefera s` m` \ndruma]i dumneavoastr`. Nu mai am nervii s` fac iar`[i interviuri care se dovedesc inutile! Ea \i zmbi cu simpatie. Se pare c` ave]i o experien]` foarte nepl`cut` \n domeniu. A[a este! Problema e \ns` cu att mai urgent` cu ct e \n joc buna cre[tere a feti]ei mele. |[i privi copila cu atta tandre]e, \nct Marissei i se strnse inima. Niciodat` \n via]a ei nu sim]ise din partea sergentului

O {ANS~ NESPERAT~

49

un astfel de sentiment. Nici ea, nici fra]ii [i surorile ei. Nu vorbea cu ei, nu le asculta problemele, nu-i ajuta cu vreun sfat. Tot ce auzise de la el erau mustr`ri, certuri, discu]ii disciplinare. Voia s`-i aduc` pe calea cea dreapt` cu o mn` de fier. Cnd lucra]i, cine se ocup` de Andreea? Roberta. Cum el \i spusese c` nu e c`s`torit, \[i permise s` insiste: Este prietena dumneavoastr`? Alec zmbi. Robertei i-ar fi pl`cut s` aud` aceast` remarc`! Nu, e mama mea. Tn`ra femeie \l privi cu mirare. A[a \i spune]i mamei dumneavoastr`? El ridic` din umeri [i mu[c` din cheeseburger. ~sta e prenumele ei, [i nu am dreptul s`-i spun altfel. Cred c` e inutil s` v` mai spun c` nu e deloc o mam` obi[nuit`. Dup` felul \n care rostise cuvintele, se vedea c` faptul nu-i f`cea pl`cere. Lui Alec pofta de mncare \i disp`ruse. |[i aminti de scena la care asistase dup`-amiaz`, cnd se dusese s-o ia \napoi pe Andreea. Cu un accent melodramatic \n voce, demn de un star de la Hollywood, Roberta \l anun]` demn` c` situa]ia devenea insuportabil`. Andreea nu f`cuse altceva dect s-o enerveze. {i ea ca ea, dar dragul ei cani[ nu avea nici o vin`... Roberta mi-a dat un termen limit` ca s` g`sesc o bon`. Nu mai mult de dou`zeci [i patru de ore, ad`ug` el cu o voce sumbr`. {i cum \mi spusese]i c` \mi ve]i recomanda pe cineva...

50

MARIE DEFOIS

Marissa \[i mu[c` buzele. |[i plec` ochii c`tre rucsacul plin de toate cele [i z`ri jurnalul pe care \nc` nu avusese timpul s`-l citeasc`. Avea destule pe cap, nu credea c` ar fi fost \n stare s`-l ajute [i pe domnul Beckett. Dar dac` Ce proast` era! Cum de nu se gndise pn` acum la asta? Chiar dac` nu-i trecea prin cap s` fie bon` toat` via]a, aceast` alegere putea fi ideal` ca slujb` de moment. Va sc`pa de Jeremy, de c`utat apartamente, de vizitat attea case [i, cel mai important, nu va mai fi nevoit` s` caute un colocatar. Pentru c` de pl`tit chiria \ntreag` nici nu putea fi vorba! Nu putea pierde o asemenea ofert`. Dac` lucrurile nu mergeau a[a cum spera, nu era nimic grav. |n cel mai r`u caz, se va \ntoarce la situa]ia din momentul de fa]`. Nimic mai mult. |nghi]i cu greu [i \ntreb` timid`: Mi-a]i spus c` ave]i \n vedere pe cineva care s` locuiasc` la dumneavoastr`, nu-i a[a? De preferin]`, dar sunt gata s` analizez [i alte posibilit`]i. {i unde va locui mai exact aceast` bon`? Avem o anex` chiar lng` cas`. Nu e foarte mare, dar Dar Marissa nu-l mai asculta. O anex` |n acest caz, Christopher [i cu ea nu vor fi nevoi]i s` locuiasc` \n aceea[i camer`. Plin` de speran]`, se aplec` peste mas`. Domnule Beckett, spuse ea, cred c` sunt \n m`sur` s` v` ajut. A[ putea s` v` rezolv aceast` problem`. {i totodat` pe a mea, ad`ug` ea \n gnd.

Capitolul 4
Pentru el, nu existau deznod`minte fericite. Nu trebuia s`-[i fac` speran]e. {i totu[i, ce puteau \nsemna cuvintele ei? S` \n]eleg c` sunte]i de acord cu oferta mea? Chiar \n momentul cnd rosti \ntrebarea, o ciudat` lini[te \l cuprinse. Era oare posibil? Va sc`pa de enervanta sarcin` a c`ut`rii unei bone [i de chinuitoarea \ntrebare dac` a angajat pe cine trebuie? Pentru c` s` alegi \n numai cteva minute o persoan` c`reia s`-i \ncredin]ezi tot ce ai mai scump pe lume nu era chiar un lucru u[or. Dac` nu ar fi fost un tip re]inut, ar fi s`rit \n sus de bucurie [i ar fi \mbr`]i[at-o pe Marissa pentru vestea bun` pe care i-o d`duse. La rndul ei, femeia se gndea la ciudatul curs pe care-l pot lua evenimentele. Via]a ei era perfect [i \n detaliu planificat` pn` la sfr[itul anului. {i iat` c` ap`ruse tmpitul de Jeremy ca s`-i dea toate planurile peste cap! Cu toate astea,

52

MARIE DEFOIS

neprev`zuta lui venire ar fi putut avea consecin]e mult mai nefaste, dac` destinul nu i l-ar fi scos \n cale pe Alec Beckett la momentul oportun. Ea zmbi, z`rindu-i expresia ne\ncrez`toare. Era expresia unui om care tocmai a descoperit c` i-au ie[it toate numerele c[tig`toare la loto [i nu \ndr`zne[te s` mai priveasc` \nc` o dat` biletul de team` s` nu fi fost doar o iluzie. Se gr`bi deci s` confirme: Exact, r`spunse ea, zmbind. Mul]umescu-]i }ie, Doamne! \[i zise el \n gnd. A[ putea s` [tiu ce v-a f`cut s` v` r`zgndi]i? \ntreb` el. Marissa ridic` din umeri [i-[i termin` milk-shake-ul. Nu avea chef s` intre \n detalii, a[a c`-i d`du un r`spuns vag: Situa]ia s-a schimbat de luni [i pn` azi. Da? Cum anume? Obi[nuia s` ]in` departe de curiozitatea altora via]a ei personal`, a[a c` era mai \ntotdeauna discret` cu detaliile care o priveau. Era un obicei pe care-l mo[tenise f`r` doar [i poate de la sergent. Aceast` asem`nare \i displ`cu, a[a c` se hot`r\ s` treac` peste tendin]ele sale naturale [i s`-i vorbeasc` deschis. Cu att mai mult cu ct Beckett avea dreptul s` cunoasc` anumite aspecte ale vie]ii ei, de vreme ce se preg`tea s`-i \ncredin]eze cre[terea [i educa]ia fiicei sale. Dac` ar fi fost \n locul lui, ar fi procedat la fel. Dar, cum \i lipsea obi[nuin]a m`rturisirilor, spuse doar att: Am r`mas pe nea[teptate f`r` cas`. Jeremy se \ntoarce. Aceast` ad`ugire o f`cuse mai mult pentru sine dect pentru interlocutor.

O {ANS~ NESPERAT~

53

Jeremy? S` fie oare vorba despre fostul so]? Despre prietenul ei? Aceast` ultim` posibilitate nu-i trecuse prin minte. De[i era o dovad` de prostie din partea lui. O femeie att de atr`g`toare ca Marissa Rogers nu putea \ntmpina dificult`]i \n acest domeniu. Poate doar pe aceea de a alege \ntre pretenden]i. Ah, nu, v` \n[ela]i, r`spunse ea ghicindu-i gndurile. Jeremy este prietenul unei prietene. A plecat la New York e actor ca s` joace \ntr-o pies` de teatru. Pe scurt, cum nu avea posibilitatea s` pl`teasc` dou` chirii, mi-a sub\nchiriat mie apartamentul. Cnd m-am mutat, nici nu se punea problema s` stau mai pu]in de doi ani, adic` pn` la sfr[itul acestui an. Se strmb` cu un aer copil`resc, apoi continu`: Dar piesa nu a avut succesul scontat, li s-au t`iat fondurile [i Jeremy se \ntoarce chiar \n week-end-ul `sta. Ceea ce ar \nsemna c` trebuie s` g`sesc alt apartament \n cel mai scurt timp. Vorbea cu un ton lejer, ca [i cum aceste schimb`ri ar fi l`sat-o indiferent`. Ceea ce era f`r` \ndoial` fals, de vreme ce se g`sea acum \n situa]ia de a accepta oferta lui, pe care cu ctva timp \n urm` o refuzase. Alec se hot`r\ s` duc` pu]in mai departe ancheta lui profesional`. Era doar pentru binele Andreei! {i nu pute]i \mp`r]i cu el cheltuielile? Ea primi sugestia b`rbatului cu un hohot de rs. Se vede c` domnul Beckett nu-l cuno[tea pe Jeremy! Cheltuielile, da. Dar spa]iul, \n nici un caz. Vede]i dumneavoastr`, Jeremy nu se mul]ume[te s` joace doar pe scen`. Se antreneaz` [i \n afara ei. Ba mai [i danseaz` pe deasupra ceea ce \l face foarte agil. Prefer s` nu-mi petrec timpul \ncercnd s` scap de... asalturile lui.

54

MARIE DEFOIS

Mmmm, \n]eleg. Dumnezeu [tie ct regret c` trebuie s` p`r`sesc apartamentul `la, chiar a[a mic cum e, dar nu am altceva de f`cut \n situa]ia asta. Dar de ce v` place att de mult? E o zon` bun`? {i asta, dar \n primul rnd \mi convine pozi]ionarea: e aproape de campus, de centrul unde predau [i de fata care are grij` din cnd \n cnd de Christopher. Din descrierea ei, se p`rea c` nu st`teau foarte departe nici unul de altul. Alec chiar se mira c` nu se \ntlniser` niciodat` la supermarket sau la chio[cul de ziare. Cu un zmbet pozna[, \[i \ncruci[` minile pe mas`, preg`tit pentru a-i face o mare surpriz`. |mi pare foarte r`u, dar nu v` pot oferi acelea[i privilegii. Ea ridic` din umeri cu un gest fatalist, a[a c` pl`cerea lui fu cu att mai mare cnd ad`ug`, dup` o scurt` pauz`: Trebuie s` v` resemna]i cu o deplasare de cteva sute de metri. Eu stau \n cartierul reziden]ial Cedarwood. Casa de lng` lac. Tn`ra femeie \[i re]inu cu greu un strig`t de bucurie. |n drumul ei c`tre cea mai apropiat` bibliotec`, traversase adesea aleile acestei re[edin]e. Va fi un loc minunat pentru Christopher. Mi-a]i spus c` voi avea la dispozi]ie o anex`? insit` ea, amintindu-[i c` locuin]a de care vorbeau avea doar un etaj. El ezit` o clip`, apoi \ncuviin]`. Cum terminaser` de mncat, se ridic` [i r`sturn` la co[ resturile, apoi se apropie de locul unde \[i l`saser` copiii. Marissa \l urm`. Anexa e format` din dou` camere, continu` el explica]iile, plus o baie. Acolo a fost cndva... un atelier.

O {ANS~ NESPERAT~

55

Da? Ce fel de atelier? De pictur`. So]ia mea picta. Ajunser` la ie[ire. Alec \i ]inu politicos u[a, invitnd-o s` treac`. Curioas`, ea se \ntoarse \ns` c`tre el: Se ocupa? Acum ce face? Marissa realiz` c` f`cuse o gaf` [i-[i regret` amarnic \ntrebarea, dar era prea trziu. B`rbatul vorbea despre fosta lui so]ie. Alec deschise portiera ma[inii, o instal` pe Andreea pe bancheta din spate [i r`spunse calm: Acum, nu mai face nimic. Rostise vorbele cu un glas neutru. Cu acela[i ton ar fi putut foarte bine citi cteva rnduri dintr-un ziar. De mult` vreme \[i refuza dreptul la orice emo]ie. Nu mai voia s` mai simt` nimic. Era prea dureros, prea epuizant. Prea insuportabil. Ca s` treac` peste acest moment de stnjeneal`, \[i concentr` aten]ia asupra feti]ei. |ncerca s`-i lege ct mai bine centura. So]ia mea a murit la na[terea feti]ei. Au fost ni[te complica]ii O hemoragie |nainte ca medicii s` intervin`, totul s-a terminat. Doctorii mi-au spus c` accidente de felul `sta nu se \ntmpl` dect foarte rar. Cnd termin` de vorbit, \[i ridic` fruntea. Durerea i se putea citi doar \n privire. Ajunge s` se \ntmple o singur` dat`, \ncheie el cu o voce r`gu[it`. Foarte stingherit`, Marissa ar fi dat orice s` nu-l fi \ntrebat nimic.

56

MARIE DEFOIS

Se gr`bi s`-l a[eze la rndul ei pe Christopher [i lu` loc pe scaunul din fa]`. |mi pare sincer r`u, [opti ea. Nu... nu am avut inten]ia s` fiu indiscret`. Nu voiam dect ni[te detalii despre anex` B`rbatul era la rndul lui stnjenit de simpatia pe care femeia i-o ar`ta. Ar fi trebuit s` evite \ntrebarea, nu s`-i spun` adev`rul. Amintirile \l cople[iser` \ns` [i totul venise de la sine. Nu avea]i de unde s` [ti]i... Porni ma[ina [i se \ndrept` c`tre parcarea centrului, unde Marissa \[i l`sase ma[ina. |n orice caz, atelierul e destul de comod ca locuin]`. Ne asigur` independen]a [i este [i destul de aproape, \n cazul \n care am nevoie de dumneavoastr`. Vreau s` spun... dac` Andreea are nevoie..., rectific` el imediat. Hot`rt lucru, \n seara asta era mai ne\ndemnatic ca niciodat`. Chiar dac` Marissa era o persoan` deschis`, care-]i c[tiga \ncrederea, ar fi trebuit s` nu profite de bun`voin]a ei. Dar ce s`-i faci? Oratoria nu era calitatea lui de baz`. Cu att mai pu]in cnd se afla \n preajma ei. Trecuse mult` vreme de cnd nimeni nu-l mai ascultase cu atta aten]ie. Trecuse mult` vreme de cnd nu mai purtase cu nimeni o discu]ie att de personal`. {i asta pentru c` ajunsese la convingerea c` era mai bine s` \ngroape pentru totdeauna anumite amintiri. La ce bun s` re\nvii trecutul? Nu-]i aduce dect suferin]`! {i nu po]i schimba nimic din ce a fost. A]i crescut-o pe Andreea singur? \ntreb` Marissa, profitnd de o oprire la stop. Pe Alec, \ntrebarea \l nedumeri.

O {ANS~ NESPERAT~

57

Oare d`dea impresia c` nu poate face fa]` unei astfel de \ndatoriri? Andreea era tot ce avea mai scump pe lume. Cu toate astea, trebuia s` recunoasc`: meseria de p`rinte avea \nc` nenum`rate secrete pentru el. {i probabil mereu va fi la fel. Nu chiar. Dup` cum v-am mai spus, am angajat nenum`rate bone. |n plus, am reu[it, cu greu e adev`rat, s-o conving pe Roberta c` ar trebui s`-mi ofere m`car din cnd \n cnd o mn` de ajutor. Zmbi. |n realitate, nu ea, ci menajera ei are grij` s-o hr`neasc` [i s-o schimbe pe feti]`. Draga mea mam` se mul]ume[te s`-i zmbeasc` [i s-o mngie din cnd \n cnd. |ncepuse s` se \nsereze [i picuri mari de ploaie b`teau \n geamuri. Alec aprinse farurile [i d`du drumul la [terg`toare. Nu m` \n]elege]i gre[it, mama este o femeie extraordinar`, ad`ug` el. Numai c` nu are prea mult` r`bdare cu persoanele sub treizeci de ani. Tn`ra femeie \i arunc` pe furi[ o privire. Domnul Beckett se apropia de treizeci de ani de[i, atunci cnd rdea, p`rea un adolescent. {i presupun c` ve]i ajunge ct de curnd s` face]i parte din aceast` categorie privilegiat`, nu? Alec rse. |n numai cteva luni Dar dumneavoastr`? Ea ridic` din sprncene. Eu... ce? V-a deranjat \ntrebarea? Nici o lege nu interzice dreptul de a pune \ntreb`ri. Ceea ce \nsemna c` nu avea de gnd s`-i u[ureze sarcina. F`cu rapid un calcul mintal. Marissa spusese c` se preg`tea

58

MARIE DEFOIS

pentru lucrarea de diplom`. |nsemna c` avea \n jur de dou`zeci [i cinci de ani. Foarte curios. Pentru c`, dac` avea \nc` aerul unei adolescente, p`rea de asemenea [i foarte coapt` la minte. Pe de alt` parte, majoritatea femeilor refuzau s`-[i mai spun` vrsta \n jurul a treizeci de ani. Se vede c` nu sunt un bun ghicitor. Habar n-am, exclam` el. Am dou`zeci [i opt de ani, dar nu vrsta, ci experien]a te \nva]` s` fii o bun` d`dac`. El \ncetini la un nou stop. Cred c` [tiu ce fel de persoan` am angajat. O femeie energic`, foarte competent` \n meseria ei [i care a transformat experien]a ei de via]` \ntr-o adev`rat` art` de a tr`i. Ea salut` aceast` descriere elogioas` cu un mic hohot de rs. Vai... Cu astfel de referin]e, chiar [i eu m-a[ angaja! Spunnd acestea, arunc` o privire c`tre bancheta din spate. Christopher [i Andreea dormeau \nc`. P`reau ni[te \ngera[i. Calmul dinaintea furtunii Pe ce v` baza]i p`rerea att de flatant`? O, e foarte simplu! Ar fi trebui s` fiu orb ca s` nu observ c` ave]i harul de a lucra cu cei mici. Ave]i de asemenea puterea de a v` lupta, [i asta nu mai trebuie demonstrat, de vreme ce reu[i]i s` v` cre[te]i singur` copilul. V` face]i planuri de viitor, deci sunte]i optimist`. {i, nu \n ultimul rnd, refuza]i s` p`stra]i din experien]ele vie]ii doar am`r`ciunea [i regretul. T`cu o secund`, apoi relu`: Nu am terminat lista elogiile, anun]` el cu un zmbet. Ar mai fi [i faptul c` sunte]i dispus` s` v` adapta]i situa]iilor noi ca s` pute]i merge mai departe. Mi-a]i dovedit asta acceptnd acest post, care nu mai departe de ieri v` p`rea o complica]ie inutil`.

O {ANS~ NESPERAT~

59

|i d`duse cu adev`rat aceast` impresie? Dar nu asta inten]ionase. |n fine... trebuia s` \ndrepte lucrurile. Nu mi se p`rea o complica]ie inutil`. Doar c` nu m` credeam \n stare s` accept o nou` provocare. Alec demar` [i conduse o vreme \n t`cere. |ntr-un trziu, se \ntoarse c`tre femeia din dreapta lui. Farurile ma[inilor pe care le \ntlneau \n drum se reflectau \n geamurile ude, \nconjurnd chipul femeii cu un nimb de stelu]e str`lucitoare. F`r` s` vrea, \ncepu s` se gndeasc` la b`rbatul cu care fusese m`ritat`. Ce fel de om putea fi? Numai un prost ar fi l`sat s`-i scape o asemenea comoar` de femeie. {i acum? insist` el. Acum? Ei bine... am s` fac \n a[a fel \nct s` m` descurc cu toate problemele. Trebuie doar s` trec totul pe hrtie [i s` fac o selec]ie riguroas`. Ca s` fie sincer`, deja \ncepuse lucrul la aceast` list`. Adic`? \ntreb` Alec. Foarte simplu. |n ordine descresc`toare, priorit`]ile sunt: unu ca s` am un acoperi[ deasupra capului, trebuie s` m` ocup de Andreea; doi ca s` pot primi \n continuare bursa de studii, trebuie s` \nv`] destul de bine [i s` iau note onorabile la examene; trei cursurile Eu [i bebelu[ul, unde ne-am cunoscut. De altfel, centrul mi-a [i dat un avans, pe care l-am folosit ca s`-i cump`r cteva lucruri lui Christopher. |n ochii lui Alec citi o \ntrebare, a[a c` explic` promt: Iarna asta a fost grea... Dar fostul so] nu v` pl`te[te pensie alimentar`? Intra pe un teren nesigur, foarte personal, pe care ar fi fost de preferat s`-l evite. Dar \[i spuse c` discu]ia dintre ei decursese de a[a natur` \nct un astfel de subiect nu mai reprezenta o idiscre]ie.

60

MARIE DEFOIS

Ba da, dar nu mare lucru. Marissa aflase de la ni[te prieteni comuni c` Antonio c[tiga acum foarte bine. Dar nu voia s` renegocieze suma pe care o stabiliser` la divor]. Spre deosebire de sergent, ea refuza s`-[i sacrifice mndria. Avea s` se descurce \ntr-un fel sau altul, f`r` s` apeleze la bun`voin]a lui. {i iat` c` oferta lui Beckett o ajuta s` r`mn` ferm pe pozi]ii. Am impresia c` ajunge s`-l las nesupravegheat pe Christopher numai cteva secunde ca s` mai creasc` vreo trei centimetri, schimb` ea vorba. Alec cuno[tea acest sentiment. |n schimb, pentru el, re\nnoirea garderobei Andreei nu reprezentase niciodat` un mare efort financiar. Nu se gndise niciodat` c` a[a ceva ar putea constitui o problem`. Pentru el, nu. Dar pentru al]ii?... Se \ntreba dac` ar fi f`cut fa]` la fel de bine unei astfel de situa]ii. Cresc v`znd cu ochii, r`spunse el. Andreea crescuse \ntr-un an att de mult \nct lui, care observase \ndeaproape aceast` transformare, \i era greu s` mai vad` \n ea un bebelu[. {i, ca s` fie sincer, acea perioad` \i lipsea. |i pl`cea att de mult s` ]in` \n bra]e micul bulg`ra[ care abia dac` ajungea la dimensiunile unei p`pu[i Nu se considerase niciodat` un sentimental, dar feti]a lui \i demonstrase c` lucrurile se pot schimba foarte u[or. Marissa \i \ntrerupse [irul gndurilor: Nu v-a]i gndit niciodat` s` o duce]i la cre[`? {tia din experien]` c` aceast` solu]ie putea \nsemna un ajutor pre]ios. Ar fi fost pierdut` dac` nu ar fi reu[it s`-l duc`

O {ANS~ NESPERAT~

61

pe b`ie]elul ei la cre[a deschis` \n campus. Doar a[a \[i putea permite s` asiste la cursurile de miercuri, care se desf`[urau \n cursul zilei. Alec se \ncrunt`. Asta \nsemna c` se va r`zgndi? Am nevoie de cineva care s`-i poat` oferi fiicei mele \ntreaga aten]ie de care are nevoie. |n m`sura \n care este posibil, prefer s` n-o las laolat` cu al]i copii, pentru c` astfel grija acordat` fiec`ruia este minim`. Va avea tot timpul, cnd va mai cre[te, s` \nve]e ce \nseamn` o colectivitate. Pentru moment, vreau pe cineva care s` se ocupe de ea a[a cum a[ face-o eu \nsumi dac` a[ sta acas`. Frn` din nou la stop. Se p`rea c` \ntregul ora[ se \mpotrivea ajungerii lor mai curnd la locul unde trebuia s` se despart`. Dar, drept s` spun`, aceast` situa]ie nu-l deranja. I se \ntmpla [i lui o dat`, dup` mult timp, s` nu se afle \ntr-o curs` contracronometru. Iar conversa]ia cu Marissa era foarte agreabil`. Chiar lini[titoare. {i sunt convins c` dumneavoastr` v` ve]i descurca de minune, \ncheie el \ncrez`tor. Nu cere]i nici o recomandare, nimic? De ce nu? De[i ar fi trebuit s` fie tare proaste ca s`-i schimbe p`rerea pe care [i-o f`cuse despre ea, o recomandare \n plus nu strica. Ave]i? Marissa ro[i. |ntrebarea \i venise pe buze spontan [i o rostise f`r` s` se gndeasc`. {i asta pentru c` el p`rea foarte \ncrez`tor \n calit`]ile ei [i nu se ar`ta dornic s` le verifice. Dar nu se gndise niciodat` s` cear` scrisori de recomandare nici unei persoane la care lucrase. Cei de la centru ar putea s`-mi dea. Uite \nc` o calitate, se gndi el. Este foarte onest`.

62

MARIE DEFOIS

Foarte bine. Cred c` acum am toate informa]iile necesare \n ce v` prive[te. Andreea \ncepu s` gngureasc` \n somn, ceea ce \nsemna c` avea s` se trezeasc` \n curnd. Feti]a mea v` place foarte mult, iar pentru mine asta este cea mai bun` recomandare. Intr` \n parcare, goal` la aceast` or`, [i parc` lng` ma[ina Marissei. Atunci ne-am \n]eles, da? \ntreb` el tr`gnd frna de mn`. Marissa \nv`]ase c` \n via]` este bine s` te ar`]i prudent. A[a c` mai bine l`mureau acum toate prevederile contractului. Pot s` v` pun cteva \ntreb`ri? Aceast` \ntrebare p`ru s`-l amuze pe Alec. Vre]i s` v` prezint recomad`rile mele? \ntreb` el cu umor. Zmbi la r`spunsul lui. Nu-l cuno[tea dect de cteva ore, dar ceea ce vorbiser` [i ce v`zuse \i ajungea ca s`-[i fac` despre el o p`rere. {i chiar una foarte bun`. Nu, dar a[ fi vrut s` punem la punct cteva detalii de ordin practic. A[ fi vrut s` [tiu care este programul dumneavoastr` zilnic, ca s` ne putem organiza ct mai eficient. Eu am cursuri la facultate seara, \n zilele de luni, mar]i [i joi. Miercurea am dou` cursuri ziua. Apoi, mai sunt cele pe care le am la centru, al c`ror orar cred c`-l cunoa[te]i. Dac` nu vre]i s` veni]i, am s-o iau cu mine pe Andreea [i o voi supraveghea la fel ca pe Christopher. Era l`udabil efortul ei, dar lui Alec se \ntmpla s`-i plac` orele de la Eu [i bebelu[ul.

O {ANS~ NESPERAT~

63

Nu, vreau s` urmez \n continuare cursurile, obiect` el. De altfel, b`nuiesc c` nu m` descurc tocmai r`u, nu? Ea \l aprob`. Sunte]i un p`rinte atent [i foarte tandru. Ca s` fiu sincer`, \nainte s` predau de aceste cursuri nu mi-a[ fi imaginat c` un tat` poate avea astfel de calit`]i... Alec se gndi la tat`l s`u [i deduse logic c` Marissa avusese parte de acela[i tip de p`rinte. Tat`l dumneavoastr` v-a p`r`sit cnd era]i mic`? Aceast` supozi]ie o surprinse. Cl`tin` din cap. Nu e necesar ca cineva s` plece pentru a fi absent, r`spunse ea calm. Considernd c` spusese totul despre acest subiect, \l privi \ntreb`toare: Crede]i c` vom putea face \n a[a fel \nct s` ne descurc`m? Ajun[i \n aceast` faz`, era absolut exclus s` mai dea \napoi, oricare ar fi fost obstacolele. Eu lucrez dou` zile pe s`pt`mn` acas`. Iar una dintre aceste zile poate fi miercurea. Voi avea grij` [i de Christopher, ct ve]i fi la facultate. Nu e nevoie. |n campus, dup` cum v-am spus, exist` o cre[` foarte bun`. Cu toate astea, num`rul de locuri era limitat. Iar cea mai nepl`cut` parte era c` \nchideau la orele cinci dup`-amiaz`. Dar seara... Foarte bine, am s` stau cu el seara. V` mul]umesc. M-ar ajuta mult. {tia c` nu putea conta \ntotdeauna pe Jane. Fata avea [i ea programul ei. Iar cnd se \ntmpla s` nu fie liber`, Marissa era nevoit` s` renun]e la cursul din acea zi.

64

MARIE DEFOIS

Cu acest ajutor \ns`, lucrurile se aranjau de minune. Nu-i r`mnea dect s` spere c` b`ie]elul ei nu-l va enerva foarte tare pe st`pnul casei... Atunci ne-am \n]eles, da? repet` el, cu mna \ntins`. |n]eles! |[i strnser` minile, pecetluind afacerea, iar Alec putu s` r`sufle u[urat. |n acela[i timp, un ciudat sentiment de lini[te, de bine, de c`ldur` \l \nv`lui. Era un sentiment care sc`pa oric`rei definiri, o senza]ie vag` [i \n acela[i timp att de puternic`... Deodat`, \[i d`du seama c` re]inuse mna femeii prea mult \ntr-a sa [i-i d`du drumul. Cnd crede]i c` ve]i gata de mutare? Imediat ce termin de strns lucrurile de dincolo. {i cred c` am s` m` ocup de asta chiar ast`zi, pentru c` nu am cursuri pe sear`. A[a c` voi veni probabil mine diminea]`. Acum c` totul fusese stabilit, Alec se gr`bi s` \nl`ture [i ultimele obstacole. Nu va fi complet lini[tit dect cnd o va vedea instalat` definitiv la ei acas`. Dar dac` v` ajut, am putea termina mai repede. Chiar \n seara asta Ea ezit`. Dar ma[ina pe care o ave]i nu e destul de mare ca s` \ncap` totul. Nu-i nimic. Pot aduce o camionet`. Iat` un om foarte hot`rt s`-[i ating` scopurile, se gndi ea amuzat`. Nu v` l`sa]i cu una cu dou`! exclam` femeia rznd. Alec oft`. De obicei, nu sunt chiar att de insistent. Mi se \ntmpl` numai atunci cnd nu am alt` alternativ`. Mine diminea]` am

O {ANS~ NESPERAT~

65

o \ntlnire foarte important` la birou [i dac` o las pentru a treia oar` consecutiv pe Andreea la Roberta acas`, mi-e team` c` o s` trebuiasc` s` ascult vreo tirad` din Hamlet. Exagera, desigur, dar felul \n care spusese toate astea era foarte amuzant. Care tirad`? Probabil mai multe, toate... nu [tiu. Roberta a f`cut ni[te cursuri de art` dramatic` pe vremea cnd era mai tn`r`. Sau, mai bine zis, mai mic`. Pentru c` tn`r` este [i ast`zi. |n fine, cel pu]in a[a arat` [i asta vrea s` cread` lumea despre ea. A [i jucat \n cteva piese. {ti]i cum se spune, talentul nu ]i-l pierzi niciodat`! Aceast` Roberta p`rea o persoan` foarte excentric`. Trebuie c` a]i avut o copil`rie foarte interesant`. El ridic` din umeri. E \ntr-adev`r o modalitate de a vedea lucrurile La ce bun s`-i ascund` adev`rul? Dac` Marissa avea s` locuisc` sub acela[i acoperi[ cu el, va descoperi singur`, mai devreme sau mai trziu, totul despre Roberta. |n orice caz, se poate spune c` a fost o copil`rie... excep]ional`, relu` el. Roberta se trage dintr-o familie burghez`. A fost \ntotdeauna v`zut` ca un dar ceresc, dat fiind c` e singurul copil la p`rim]i, iar ai ei au r`sf`]at-o foarte mult [i i-au dat voie s` fac` tot ce a vrut. |n timp ce vorbea, \[i d`du seama c` nu face altceva dect s` recite povestea pe care Roberta i-o relatase nu o dat`. Iat` c` ajunsese s-o \nve]e pe de rost. A sfidat \ntreaga familie, hot`rndu-se s` se m`rite cu tata. Dup` p`rerea mea, \n decizia asta a contat mai pu]in dragostea, ct spiritul ei de frond`. Cnd am ap`rut eu,

66

MARIE DEFOIS

Roberta [i-a dat seama c` orice sentiment ar fi avut pentru tata, acesta disp`ruse de mult. Prin urmare, trebuia s`-[i g`seasc` alt` ocupa]ie. A[a c` s-a \nscris la cursurile de teatru. Tata a p`r`sit domiciliul conjugal, iar eu am fost dat \n grija unei d`dace, \n timp ce mama descoperea bucuriile scenei. Marissa cl`tin` din cap. Deci a[a s-a scris istoria... {i, ca s` nu stric`m o frumoas` tradi]ie, ad`ug` cu umor. El tres`ri. Sper c` nu va fi la fel pentru Andreea. Nu a[ vrea s` treac` prin ce am trecut eu \n copil`rie. Marissa a[tept` s` continue. Adic`? insist` ea, v`znd c` domnul Beckett p`stra t`cerea. Alec cl`tin` din cap, oftnd. Aveam impresia c` nu valorez mai mult dect o pereche de pantofi pe care-i lustruie[i cu cea mai mare grij` atunci cnd trebuie s`-i sco]i \n lume, dar care r`mn \n majoritatea timpului ascun[i \n dulap. Cu inima strns`, femeia \ncerc` s` [i-l imagineze cnd era mic. S` ai impresia c` existen]a ta nu e important` pentru nimeni era o senza]ie \ngrozitoare. V` \n]elegea]i bine cu ea? El se gndi pu]in, dar nu reu[i s` ajung` la vreo concluzie. Petrecea prea pu]in timp cu ea ca s` poat` s`-[i dea seama. O vedeam prea pu]in. Se ducea mereu \n ni[te locuri unde eu nu aveam acces. Dup` ceva timp, renun]ase s-o mai \ntrebe care erau acele locuri.

O {ANS~ NESPERAT~

67

Pe urm` s-a hot`rt s` m` duc` la gr`dini]` [i apoi la o [coal` cu internat. |n felul `sta sc`pa de munca de a mai g`si regulat cte o bon`, pentru c`, din motive care-mi scap`, nici una nu st`tea foarte mult \n serviciu la noi. |[i imagin` un b`ie]el mic, singur, neiubit, ignorat de toat` lumea. |ntr-o anumit` m`sur`, copil`ria lui sem`na cu cea pe care ea \ns`[i o tr`ise. Sau, mai bine zis, o suportase. E \ngrozitor..., [opti ea. Alec nu avusese inten]ia s` dezv`luie attea din trecutul lui. Nu era un pas necesar \n rela]ia lor. Cu toate astea, se sim]ea foarte bine c-o f`cuse. Ei, dar nu a fost mereu a[a. Am reu[it de bine de r`u s` cresc [i s`-mi g`sesc [i eu un loc sub soare. Cnd \i convine, Roberta sus]ine chiar c` nu ar fi str`in` de realiz`rile mele. {i probabil c` el n-o contrazicea, cu toate c` [tia mai bine ca oricine ct de fals` era preten]ia ei, se gndi ea. {i... ea nu v` permite s`-i spune]i mam`? Da, mi-a interzis formal asta cnd [i-a dat seama c` o dep`[eam \n \n`l]ime. Probabil a realizat [i ea faptul c` \ntre timp crescusem [i aveam o vrst` inadecvat`. |mplinisem cincisprezece ani [i venisem acas` s` s`rb`toresc Cr`ciunul. Atunci m-a anun]at c` nu va mai r`spunde dect la numele de Roberta. Un Cr`ciun cu adev`rat fericit! complet` Marissa \n gnd. {i Andreea? Va avea dreptul s`-i spun` bunic`? Alec pufni \n rs. |[i [i imagina scena Doar dac` nu are deloc instinct de conservare! Nu, dup` p`rerea mea, Roberta va r`mne pentru toat` lumea Roberta. Surprins c` ajunsese s`-i spun` Marissei attea lucruri care ]ineau de via]a lui personal`, Alec o privi \ncruntat.

68

MARIE DEFOIS

Dar cum am ajuns s` vorbim despre toate astea? Eu am pus o \ntrebare Restul a venit de la sine. Nu am obiceiul s` vorbesc att. Probabil c` e din pricina cheeseburger-ului pe care l-am mncat. Femeia \ncuviin]` cu un aer grav. Da, sunt absolut convins`. De fapt, am auzit chiar c` F.B.I.-ul folose[te acest produs alimentar redutabil ca s` smulg` secretele celor mai discre]i spioni... El nu reac]ion`, iar Marissa se sim]i stnjenit`. Poate c` nu fusese o glum` prea potrivit` V`zndu-l \ns` izbucnind \n rs, \i veni inima la loc. V-am p`c`lit, nu? Trebuie s` recunoa[te]i c` v-a trecut prin minte c` nu am pic de umor, zise Alec printre hohote. A[a se pare Bun, continu` el, s` trecem [i la lucruri serioase. Da]i-mi adresa dumneavoastr`. Am s` fiu acolo \ntr-o or`. Chiar [i mai repede, dac` ar fi dup` dumneavoastr`, \l complet` ea \n gnd. Marissa rupse f`r` nici un regret o bucat` din ziarul cump`rat [i-i scrise pe el strada unde locuia.

Capitolul 5
Cu bra]ele \nc`rcate de tot felul de lucruri, Marissa \mpinse cu piciorul o cutie de carton care-i bara drumul. A[ez` lucrurile pe pat, apoi se \ntoarse la dulap [i re\ncepu s` scoat` hainele aranjate pe rafturi. Pn` la urm`, nu avea de c`rat mare lucru. Nu d`duse niciodat` o prea mare importan]` hainelor. Cu totul alte lucruri contau pentru ea. Iar cel mai important \n via]a ei era Christopher. Arunc` o privire spre el. B`ie]elul st`tea \n ]arc, ]op`ind de colo-colo plin de veselie. Cum \n ultima vreme micu]ul c`p`tase abilitatea de a disp`rea ct ai clipi, a[ezase ]arcul la intrarea \n camer`, astfel \nct s`-l poat` supraveghea \n timp ce strngea lucrurile. Se temea c` la un moment dat va descoperi o metod` de a escalada grilajul [i va porni \n explorarea universului fascinant care-l \nconjuura. Slav` Domnului, \nc` nu se ajunsese acolo. Marissa scoase de sub pat o imens` cutie pe jum`tate plin` de c`r]i [i \ncepu s` adune \n ea foile r`spndite prin camer`.

70

MARIE DEFOIS

Sper din tot sufletul c` nu ne preg`tim pentru o aventur` pe care s-o regret`m..., spuse ea cu un zmbet nu foarte convins. Dar domnul Beckett mi-a f`cut o impresie bun` [i \n momentul de fa]` avem nevoie disperat` de o cas`. {i apoi..., ad`ug` ea f`cndu-i cu ochiul lui Christopher, mi se pare c` Andreea s-a \ndr`gostit de tine! Trebuie s`-mi promi]i c` te vei purta frumos cu ea. |i zmbi cu dragoste. Oare toate mamele erau att de \ncntate de copila[ii lor? Cnd o s` cre[ti, sunt sigur` c` toate fetele te vor pl`cea. Va trebui s` te deghizezi ca s` po]i sc`pa de ele. C`pa, c`pa! repet` el, \ncntat. Christopher \nv`]a repede... Repede. Era un cuvnt care \n ultima vreme revenea des \n via]a ei. Chiar [i domnul Beckett ac]iona rapid. Nu putea spune c` ea ar fi fost lent` \n reac]ii, dar poate c` de data asta ar fi trebuit s`-[i rezerve un timp mai \ndelungat ca s` ia o astfel de hot`rare. Ridic` din umeri. Adev`rul era c` nu avea de ales. Chiar dac` ar fi avut la dispozi]ie mai mult timp de gndire, tot asta ar fi trebuit s` fac`. A[ fi putut s`-mi g`sesc o slujb` cu norm` \ntreag`, oft` ea. Dar \n felul `sta am fi stat prea pu]in timp \mpreun`. Pe de alt` parte, lucrurile nu vor continua a[a la nesfr[it, dragul meu. Peste dou` luni o s` am diploma [i lumea va fi a nostr`! \ncheie ea optimist`. A[ez` [i ultimele c`r]i \n cutie [i se \ntoarse c`tre copil. Dar Christopher nu-i mai acorda de mult aten]ie. Nu prea te impresioneaz` ce-]i spun, nu-i a[a? Chiar atunci se auzi soneria. Tres`ri.

O {ANS~ NESPERAT~

71

Doamne, a [i ajuns? Chiar c` nu st` departe! Dup` cum era de a[teptat, Christopher nu se sinchisi s` r`spund` uimirii ei, preocupat acum s` testeze rezisten]a barelor care-i \nconjurau ]arcul. D`du la o parte cteva cutii [i reu[i s` deschid` u[a. Alec se afla \n prag. Marissa avu din nou sentimentul c` are de-a face cu un tip foarte regulamentar. Era \mbr`cat \ntr-o ]inut` doar u[or mai destins` dect costumul pe care-l purtase pe timpul zilei. Marissa zmbi. Oare i se \ntmpla vreodat` s` fie cu adev`rat relaxat? Era \ns` destul de sigur` c` atunci cnd va avea grij` de Christopher va fi nevoit s` renun]e la vestimenta]ia de om de afaceri. Bun` seara, \l salut` ea. Alec \i r`spunse doar cu un semn scurt din cap, cu ochii la pata neagr` pe de obrazul ei. Era gata s` \ntind` mna ca s-o [tearg`, dar se r`zgndi. Ar fi fost un gest mult prea... s` zicem amical. Enervat de propria reac]ie, \i r`spunse cu un ton \mbufnat: Ar trebui s` v` uita]i pe vizor \nainte de a deschide. Marissa se d`du la o parte ca s`-i permit` s` intre, apoi \nchise u[a. Dar dac` nu ai vizor, acest gest nu te ajut` la nimic. Cum putea o femeie care st`tea singur` s` fie att imprudent`? Dac` nu ave]i vizor, cum [ti]i cine e la u[`? Foarte simplu: deschid. El \[i vr\ minile \n buzunar. Pentru c` Marissa [i fiul ei aveau s` intre \n via]a lui cel pu]in pentru o vreme era normal s` se \ngrijeasc` de soarta lor, se gndi el, \ncercnd s`-[i justifice atitudinea prea... p`rinteasc`.

72

MARIE DEFOIS

La oricine? R`spunsul femeii fu prompt: |ntr-un fel, da. Dar riscurile sunt minime, Bedford este un or`[el foarte civilizat. Era [i motivul pentru care se \ntorsese aici dup` divor]. Acest loc \i pl`cea mult, avea un farmec aparte pe care nu-l mai \ntlnise nic`ieri. Aici se sim]ea \n siguran]`. Pentru ea, aici era acas`. Oare e chiar a[a naiv` cum pare? se \ntreb` Alec. S` [ti]i de la mine c` pn` [i or`[elele civilizate au delincven]ii lor. Marissa pricepu ce anume \l nelini[tea pe interlocutorul ei. De vreme ce urma s`-i \ncredin]eze cre[terea fiicei sale, trebuia s` se asigure c` are de-a face cu o femeie responsabil`. Se hot`r\ deci s`-i ofere aceast` garan]ie. Ave]i vizor acas`? Alec nu v`zu leg`tura, dar r`spunse totu[i afirmativ. |n acest caz, suntem \n]ele[i. De acum \ncolo, am s` m` servesc [i eu de aceast` util` inven]ie. Considernd dezbaterea \ncheiat`, privi nedumerit` \n jur, remarcnd faptul c` Alec venise singur. {i Andreea unde e? Sper c` nu a]i l`sat-o \n camionet`! Nu, e la Roberta. Dac` feti]a ar fi venit cu el, nu ar mai fi putut s` fac` mare lucru. A[a c`... Dar [tiam c` v-a dat un ultimatum. Nu mai e valabil? |ntr-adev`r, Roberta \l \ntmpinase cu o atitudine foarte rece \n aceast` sear`. Era gata s` \nceap` discursul ei obi[nuit cu privire la cre[terea unui copil normal, a[a c` Alec fu nevoit s`-i spun` despre Marissa.

O {ANS~ NESPERAT~

73

I-am spus adev`rul: c` am g`sit pe cineva s` aib` grij` de Andreea [i c` trebuie s` ajut persoana \n cauz` s` se mute ct mai repede, astfel \nct mine diminea]` s` fie deja la post. A fost att de fericit` de aceste ve[ti surprinz`toare, \nct nici m`car n-a priceput c` aveam de gnd s`-i las feti]a \n grij` \nc` o dat`. {i sper c` pentru ultima oar`! Cnd a \n]eles, era deja prea trziu. Scena nu se petrecuse exact a[a, pentru c` ]inea prea mult la Andreea ca s-o lase undeva ca pe un pachet la obiecte pierdute. Dar pentru mai mult` acurate]e, [i ca s` fie mai scurt... |n fine! {i apoi, Dorothy era acolo, ad`ug` el. Dorothy? S` fie cineva din familie? Alec se \ndrept` spre ]arcul b`iatului. Salut, tinere! \i spuse el. Dorothy este menajera Robertei. {i se \ntmpl` ca ei s`-i plac` micu]ii `[tia. |n doze destul de mici, e adev`rat, dar suficient pentru nevoile unui tat` disperat. Mngie peri[orul copilului... avea fine]ea m`t`sii. Oare p`rul m`micii lui era la fel? Dar ce naiba \l interesa pe el a[a ceva? Marissa cl`tin` din cap. A[a e majoritatea lumii. Nu-i copilul t`u, nu te intereseaz`. Alec o privi nedumerit. Dar nu [i dumneavoastr`. Ea zmbi. A[a e. Dar eu am avut o familie numeroas` [i, fiind cea mai mare dintre cei [ase fra]i, am un oarecare antrenament. Tocmai! Al]ii \n locul dumneavoastr` s-ar fi s`turat... Tn`ra femeie scutur` din cap, rznd. Acei ani \n care f`cuse pe doica pentru fra]ii [i surorile ei \i l`saser` numai amintiri pl`cute. De atunci, adora copiii.

74

MARIE DEFOIS

Faptul c` m-am ocupat de ei m-a \nv`]at ce \nseamn` stabilitatea [i spiritul de familie, dou` lucruri care lipseau c`minului nostru. De fapt, e [i normal s` fie a[a atunci cnd familia \[i petrece timpul mutndu-se dintr-un loc \ntr-altul. Tata era militar de carier`. {i, mai important, era mai pasionat de meseria lui dect de noi... Dar uite c` se \ndep`rta de subiect. De ce \i povestea asta? |[i \nclin` capul \ntr-o parte se p`rea c` gestul `sta f`cea parte din felul ei de a fi [i-l privi, rznd. Bun, s` trecem la treab`. V-a]i adus mu[chii? Femeia asta avea darul de a s`ri de la un la alta cu o u[urin]` derutant`. Ce a]i spus? Valizele sunt pline de c`r]i [i sunt foarte grele. {i, dup` cum a]i remarcat, stau la etajul doi Da, am remarcat Urcnd sc`rile, Alec \ncepuse s` se \ntrebe dac` fusese \n]elept din partea lui s`-[i ofere ajutorul. Se d`du un pas \napoi [i privi \n jur. Nu erau prea multe piese de mobilier, dar camera p`rea plin`. Peste tot se aflau c`r]i, clasoare, haine, juc`rii... Mai remarc` [i o sofa destul de voluminoas`, care ar fi \nc`put doar cu mare greutate pe sc`rile \nguste ale blocului. Numai gndul c` va trebui s-o ridice [i s-o care \i d`dea dureri de spate. Nu ar fi fost oare o idee mai bun` s` apeleze la o firm` specializat` \n mut`ri? Era gata s` pl`teasc`, orict ar fi costat. Tot ce se afl` aici v` apar]ine? \ndr`zni el s` \ntrebe. Nu, mobila este a lui Jeremy. Ce bine! \[i spuse el cu u[urare. Pn` la urm`, nu va fi chiar a[a greu cum p`rea!

O {ANS~ NESPERAT~

75

Lejer... Ea ridic` din umeri. Prin for]a lucrurilor, nu fusese nevoit` s` cumpere nimic al ei. {i apoi, nici nu avea banii necesari pentru astfel de investi]ii. Cnd ai un tat` care lucreaz` \n armat`, ajungi s` \nve]i unele lucruri. |ntre altele, unul foarte important: nu trebuie s` te ata[ezi niciodat` de obiecte prea mari pentru a fi c`rate de colo-colo. Date fiind \mprejur`rile, Alec nu putea dect s` salute c`lduros aceast` filozofie de via]`. Bun. Atunci, s` mergem. Se aplec`, gata s` ridice o cutie plin` de c`r]i. Cu un brusc sentiment de vinov`]ie doar omul `sta nu avea obliga]ia s`-i care ei lucrurile Marissa se apropie de el: Nu vre]i o mn` de ajutor? Sunt mai puternic` dect las impresia. Alec avusese ocazia s` observe acest fapt \n timpul orelor de curs. {i dac` for]a se alia [i cu energia debordant` pe care de asemenea o remarcase la ea, era sigur c` putea s`-[i mute lucrurile de una singur`. Nici nu m` \ndoiesc, replic` el. Dar dac` m` ajuta]i s-ar putea s` c`dem amndoi de-a rostogolul pe sc`ri. Ea se strmb` comic: Nu ar fi ceva foarte pl`cut El \ngenunche [i \ncepu s` citeasc` titlurile c`r]ilor. Nu erau dect manuale universitare. Iar dac` era s` judece dup` starea lor, probabil c` erau cump`rate de la anticariat. A]i citit toate astea? De la prima la ultima. |n glasul ei se ghicea o nuan]` de mndrie.

76

MARIE DEFOIS

Asta pare cam zdren]uit`... Femeia se aplec` la rndul ei [i, cu un gest aproape tandru, \[i trecu palma peste paginile subliniate ale c`r]ii. Dar asta? Unele sunt vai de capul lor! Aproape toate sunt lucr`ri fascinante, le-am citit [i r`scitit din scoar]` \n scoar]`... Poate de aceea. Pe de alt` parte, pe cele care nu mi-au pl`cut, le-am folosit ca s` le pun sub picioarele mesei. Se cam mi[ca... Alec se \ntoarse mirat c`tre ea. Glumeam, zise ea brusc. Din principiu, ur`sc s` arunc c`r]ile. Le p`strez pe toate. St`teau att de aproape, \nct \i putea sim]i parfumul. Iar acesta avea asupra lui un efect ciudat. Reu[i cu un mare efort s` se concentreze asupra subiectului de discu]ie. Nu citi]i nimic altceva? Cititul era pasiunea ei cea mai mare, dup` Christopher. Ba da! Citesc tot ce-mi pic` \n mn`. Dar cum nu prea am bani s`-mi cump`r c`r]ile care-mi plac, prefer s` merg la bibliotec`. Zgomotul domol al ploii se auzea pe acoperi[. Marissa se duse la fereastr` [i observ` c` plou` toren]ial. Alec luase \n bra]e o valiz` [i se preg`tea s` fac` primul drum pn` la ma[in`. A[tepta]i! strig` ea. Scuze, dar nu cred c` mai pot lua ceva. Sunt destul de \nc`rcat. Marissa \i ie[i \n fa]`, ]innd \n mn` o umbrel`. Nu v` va fi de nici un folos dac` v` ve]i \mboln`vi, declar` ea cu un ton hot`rt, deschizndu-i larg u[a. Cum ajunser` la parter, Marissa \[i lu` rolul de protectoare \n serios. Deschise umbrela deasupra lor [i-l escort` pe

O {ANS~ NESPERAT~

77

domnul Beckett pn` la ma[in`. Din fericire, era parcat` de altfel destul de aproape de intrare. |nc`rcar` totul [i se \ntoarser` pentru un nou transport. Mai sunt multe? Cutii? Doar una. Dar mai sunt hainele [i lucrurile lui Christopher. Aha. Televizor, sistem audio? Nu sunt bani, replic` ea cu un aer comic. Situa]ia financiar` precar` nu p`rea s-o deranjeze, nici s-o jeneze \n vreun fel. Dac` se gndea bine, personalitatea ei era plin` de paradoxuri. De[i ata[at` de ideea de stabilitate, nu ]inea prea mult la lucruri. Acest fel de a fi \i c[tigase simpatia [i-l f`cea s` se simt` bine \n preajma ei. Ea \l lu` de bra] [i acceler` mersul. Cum lui i se p`ru ciudat acest gest de familiaritate [i-i arunc` o privire surprins`, Marissa schi]` un zmbet [i r`spunse nedumeririi lui nerostite: A[ prefera s` nu-l l`s`m prea mult timp singur pe Christopher. Nu [tii niciodat` ce-i trece prin cap! Nu plecaser` de mult` vreme [i probabil copila[ul se afla \nc` \n ]arcul lui dar, pe ct posibil, evita s`-[i asume vreun risc \n ce-l privea. Alec d`du din cap \n semn c` \n]elesese [i o l`s` s` treac` \naintea lui pe scar`. Avea s` regrete foarte curnd aceast` galanterie. Vederea [oldurilor ei fine leg`nndu-se inocent \n fa]a lui avu asupra b`rbatului un efect perturbator. Ca s`-[i alunge tulburarea, se gndi la Andreea. Fiica lui va fi cu siguran]` fericit` al`turi de aceast` femeie att de vesel`, de afectuoas` [i de plin` de energie. Dar el?

Capitolul 6
Parfumul care plutea \n aer \l trezi din somn, punndu-i \n alert` sim]urile. Mai \nti crezu c` este parfumul Marissei, pe care-l sim]ise cu doar o zi \nainte. Un parfum subtil, cu miros de prim`var` Deschise ochii. Mirosul puternic care domnea \n cas` era aroma cafelei. Cu ochii larg deschi[i, Alec se ridic` \ntr-un cot [i arunc` o privire c`tre ceasul de pe noptier`. Mai erau dou`zeci de minute pn` cnd trebuia s` sune. Dar dac` tot se trezise... C`sc`, se \ntinse [i sim]i o durere puternic` \n spate. Asta \l va \nv`]a minte s` mai fac` pe cavalerul! Ar fi trebuit s` a[tepte. S`-l sune pe Nat sau pe Steven ca s`-i dea o mn` de ajutor. Oare nu cumva \ncercase s-o impresioneze? La naiba, doar nu era un adolescent! Oricum ar fi fost, slav` Domnului c` reu[iser`. Dup` ce desc`rcaser` lucrurile Marissei, plecase s-o ia pe Andreea de la

O {ANS~ NESPERAT~

79

Roberta [i, cu un ultim efort, o dusese la culcare. Apoi, ca un somnambul, se dusese \n camera lui [i se pr`bu[ise \n pat. Ultimul lui gnd fu pentru Marissa. Oare noua ei cas` \i pl`cea? Casa ei? Trebuia s` fie tare obosit! Ca prin minune, Andreea nu se trezise nici m`car o dat` peste noapte. Ah, avea impresia c` parfumul fascinant al cafelei \l urm`rea peste tot. Un adev`rat supliciu... ar fi dat orice pentru o cea[c` aburind` de cafea. Din p`cate, [tia c` era doar un vis! Se frec` la ochi [i se ridic`, enervat. Dac` ar fi putut s` scape de visul ciudat care-l urm`rea ar fi fost perfect. Visase o femeie. Dac` tr`s`turile chipului ei erau vag conturate, fermec`torul ei rs cristalin \i r`suna \nc` \n minte ca o muzic` divin`. La \nceput, crezu c` este vorba despre Christine. Dup` moartea ei, o visase mereu, aproape \n fiecare noapte. Apoi, visele se r`riser`, pn` ajuseser` s` dispar`. Dar nu fusese Christine, ci o alt` femeie. F`r` \ndoial` c` fusese vorba despre chipul unei fete z`rite \ntmpl`tor \n vreo reclam`. Nu avea de ce s`-[i fac` griji pentru a[a ceva. Aceast` imagine idilic` se va [terge de la sine. Era deja oricum foarte vag`. Nu-i lu` mai mult de cincisprezece minute ca s` fac` du[, s` se rad` [i s` se \mbrace. |n tot acest timp, se \ntreb` cum de nu aude \nc` gl`sciorul Andreei. Poate c` era bolnav`. Marissa \i va fi probabil recunosc`toare micu]ei pentru aceast` mic` aten]ie de bun venit... |ncruntat, \[i lu` haina [i ie[i din camer`.

80

MARIE DEFOIS

Dac` Andreea era cu adev`rat bolnav`, va anula \ntlnirea pe care o avea la slujb` [i va r`mne acas` ca s-o \ngrijeasc`. Cu un gest mecanic, \[i aranj` nodul cravatei. S` anuleze \ntlnirea? Nu, era imposibil! Era poate cel mai important eveniment de la \nceputul anului. Trebuia s` primeasc` o mul]ime de cump`r`tori, veni]i din toate Statele, plus un foarte cunoscut om de afaceri. Nu putea lipsi. {i iat` c` legile lui Murphy se confirmau \nc` o dat`. Ce \ncepe prost, trebuie s` se termine [i mai prost... Ajuns cu chiu cu vai la finalul unei s`pt`mni cu aspect de maraton, se vedea nevoit s` aleag` \ntre a pierde o afacere [i a-[i l`sa copila boln`vioar` acas`. Slav` Domnului c` exista Marissa! |ngrijorat, se \ndrept` c`tre camera feti]ei, vecin` cu a sa. Poate c` exagera, [i Andreea dormea pur [i simplu, obosit` de schimb`rile intervenite \n via]a ei. De ce nu ar fi avut [i ea dreptul s` leneveasc` un pic \n p`tu] diminea]a? Sus, pui mic! exclam` el pe un ton jovial, deschiznd u[a. E timpul s` te treze[ti, pisicu]o! Se opri \ns` brusc, observnd p`tu]ul gol. Gnduri dintre cele mai teribile \i trecur` prin minte. |[i aminti c` citise de curnd un articol despre r`pitorii de copii. Un b`rbat intrase \ntr-o cas` unde familia lua lini[tit` masa de sear` [i \ncercase s` r`peasc` pe cel mai mic dintre copila[i. {i dac`... dac` cineva p`trunsese \n camera Andreei \n timp ce el dormea dus la numai c]iva metri dep`rtare? Cobor\ sc`rile \n grab`, cu gnd s` anun]e dispari]ia Marissei. |n buc`t`rie, fu \ntmpinat de o arom` cunoscut`. {unc` pr`jit` cu ou`... Cineva preg`tea micul dejun. Ceva era

O {ANS~ NESPERAT~

81

\n neregul`. |i era greu s` cread` c` r`pitorul, cuprins de o foame subit`, se oprise cteva clipe [i se apucase s`-[i prepare o mas` copioas` \ntr-o cas` str`in`. |ntre ne\ncredere [i u[urare, alese s` verifice informa]ia. Reveni \n buc`t`rie. Aici se afla Marissa, ce supraveghea \n acela[i timp trei crati]e de pe foc [i pe cei doi copii, a[eza]i cumin]i \n sc`unelele lor. Timp de cteva secunde, Alec r`mase \n prag, incapabil s` se mi[te sau s` scoat` vreun sunet. Se sim]ea un pic ridicol pentru felul \n care reac]ionase. Se vedea c` are darul de a exagera, f`r` \ndoial` mo[tenit de la Roberta, cu talentul ei de tragedian`. Pe de alt` parte, se prea poate ca nici stresul ultimelor luni s` nu fi fost str`in de panica sa matinal`. Trebuie s` aib` grij` s` nu povesteasc` asta nim`nui. Cu siguran]`, s-ar face de rs. Marissa se preg`tea s` ia de pe foc o tigaie, cnd \l z`ri \n prag. Oare de ct timp se afla aici, de ct timp o privea? Se gr`bi s` a[eze mncarea preparat` \n dou` farfurii. Bun` diminea]a! \l salut` ea cu un zmbet larg. Primirea ei att de vesel`, cald` precum soarele care r`zb`tea prin fereastr`, avu asupra lui efectul unui s`rut. Ame]it [i fericit, intr` \n \nc`pere, avnd impresia c` alunec` \ntr-un vis. Bun` diminea]a, r`spunse el, aplecndu-se s`-[i s`rute feti]a. Apoi, con[tient \n sfr[it de ce se petrecerea \n jurul lui, ar`t` mirat \nspre mncarea aburind` din farfurii. Ce face]i aici? Marissa, cu aceea[i senin`tate copil`reasc` \n priviri, \i r`spunse vesel`:

82

MARIE DEFOIS

|mi fac treaba. Poate c` dumneavoastr` deja a]i uitat, dar ieri sear` m-a]i angajat P`strndu-[i zmbetul, a[ez` \n fa]a lui un pahar de suc proasp`t de portocale. V`znd-o purtndu-se att de natural, ai fi crezut c` se afla \n casa asta dintotdeauna. Nici una dintre femeile pe care le angajase anterior ca s` aib` grij` de Andreea nu-l f`cuse s` se simt` mai \n largul lui. |nainte, era oarecum stnjenit de prezen]a unei str`ine \n cas` [i \ncerca s` fie ct mai discret, ct mai pu]in vizibil... De aceea, nu era sigur c` se poate adapta att de repede la aceast` brusc` schimbare. Nu am uitat. Dar, dac` \mi amintesc bine, slujba dumneavoastr` era s` v` ocupa]i de Andreea. Nu trebuie s` face]i [i pe buc`t`reasa, ad`ug` el \n gnd. La fel de vesel`, Marissa mngie p`rul feti]ei [i r`spunse: Ei bine, asta [i fac! M` ocup de ea! Printre altele, o contrazise el \n gnd. Delicioasele arome care pluteau \n buc`t`rie \i amintir` c`-i era o foame de lup. Nu mai mncase nimic de la masa de ieri sear`, de altfel nu foarte hr`nitoare. Cu un aer gurmand, Alec adulmec` mirosul mnc`rii. A ce miroase? Zmbetul femeii se l`rgi. |i pl`cea la nebunie s`-[i fac` de lucru prin buc`t`rie diminea]a. Pentru ea, acesta era cel mai bun \nceput de zi. Ve]i reg`si aici ingredientele unui mic dejun clasic! replic` ea. A[ez` pe mas` omleta cu [unc` [i o farfurie cu cl`tite, siropul de ar]ar [i o cafetir` plin` de cafea proasp`t`. Pentru

O {ANS~ NESPERAT~

83

Alec, care se mul]umea \n general cu o felie de pine pe jum`tate ars`, acesta era un adev`rat festin. S` face]i de mncare nu intr` \n atribu]iile dumneavoastr`, insist` el, \nc`p`]nat. Ea se \ntreb` dac` faptul c` preparase micul dejun \l enervase sau \i f`cuse pl`cere. |n orice caz, nu era deloc preten]ios. Nu, dar sper c` s` m`nnc, da! Lu` loc la mas` [i \l servi pe el \nainte de a-[i pune ea \n farfurie. Dormea]i [i nu am vrut s` v` deranjez cu astfel de detalii. Prin urmare, am \mbr`cat-o pe Andreea [i am luat-o aici, ca s` pape \mpreun` cu Christopher. Alec se uit` la castrona[ele goale care se aflau \nc` \n fa]a copiilor. Cei doi micu]i aveau ni[te chipuri foarte fericite. Au [i mncat? Cea mai mare parte a cerealelor pe care le-am preg`tit. Restul l-au \mpr`[tiat con[tincio[i pe [erve]ele. |ntr-un final, mi-am dat seama c` m` cam roade stomacul de foame [i m-am gndit c` [i dumneavoastr`, asemenea oric`rui muritor, ob[nui]i s` mnca]i. A[a c` am f`cut dou` por]ii. Nimic mai mult! Nu era vorba c` nu-i aprecia gestul. Dar nu voia s-o lase s` cread` c` asta face parte din \ndatoririle ei. Nu trebuia s` v` deranja]i. Nu m-am deranjat deloc. Tot ce am f`cut a fost s` deschid frigiderul Restul a venit de la sine! Considernd c` dezb`tuser` destul acest subiect, \i \ntinse co[ul cu pine pr`jit`, pe care avusese grij` s`-l acopere cu un [ervet, pentru ca feliile s` r`mn` calde.

84

MARIE DEFOIS

Presupun c` mnca]i diminea]a, nu? \ntreb` ea, ungndu-[i o felie de pine cu unt. Parfumul mnc`rii, amestecat cu cel al tinerei femei, avu asupra lui un efect ciudat. Se \ntrist`. Hmmm... da, desigur. Dar a trecut ceva vreme de cnd am abandonat ideea unei mese consistente, oricare ar fi momentul zilei. Nu am reu[it niciodat` s` am grij` de Andreea [i s` [i m`nnc \n acela[i timp. Problema dumneavoastr` este ca [i rezolvat`. Mie \mi place foarte mult s` g`tesc. Iar s` fac de mncare \n aceast` buc`t`rie spa]ioas` [i bine amenajat` este o adev`rat` pl`cere. Cum nu [tia ce s` mai r`spund`, Alec b`u o gur` de cafea [i scoase un oftat lung de pl`cere. I se p`rea c` nu mai gustase niciodat` o cafea mai bun`. Ridic` ochii spre Marissa, cu o privire uimit`. Unde a]i \nv`]at s` face]i o cafea a[a bun`? La na[terea mea, una dintre cele trei ursitoare mi-a menit s` fac cea mai bun` cafea din lume [i to]i prin]ii lumii s` mi se \nchine pentru aceast` rar` calitate! El cl`tin` din cap, \nc` sub vraja acestei licori fermecate. Incredibil... are o savoare aparte. Dac` v` place, mai pune]i-v`! Alec nu se l`s` rugat. Ce pune]i \n ea de-i da]i gustul `sta? Eeee..., `sta e un mic secret pe care l-am \nv`]at \n Turcia. Iar dac` am s` vi-l spun, nu va mai fi un secret, nu-i a[a? |n Turcia, repet` el. Ia te uit`! Tata a fost foarte des trimis \n misiuni \n str`in`tate. Iat` prin urmare cum se explica extraordinara ei facultate de adaptare la situa]ii noi! Nu se putu \mpiedica s` nu se

O {ANS~ NESPERAT~

85

gndeasc` dac` aceast` via]` nomad` \i pl`cuse sau nu. |n ce-l privea, ar fi urt din suflet o astfel de copil`rie. |mi imaginez c` nu a fost foarte u[or s` c`l`tori]i f`r` \ncetare dintr-un loc \ntr-altul. Ea strmb` din nas. Nu prea. Nu am reu[it niciodat` s` m` obi[nuiesc cu asta. Dar nici nu prea aveam de ales. Trebuia s`-mi v`d de treab` oriunde. Dup` cum v-am spus, aveam grij` de fr`]iorii mei, ceea ce-mi l`sa prea pu]in timp ca s`-mi pun \ntreb`ri sau ca s` m` simt singur`. Atta vreme ct ei \i erau \ncredin]a]i cei mici, trebuia s` fie pentru ei un exemplu, nu avea voie s` se bea b`tut`. {i astfel reu[ise s`-[i fac` [i ea via]a mai frumoas`. Mai greu era pentru mama, continu` ea cu un aer trist. De ce? Ea nu se ocupa deloc de copii? Chiar [i s` fi avut chef s`-i povesteasc`, aceast` istorie era prea lung`. {i apoi, \ntotdeauna prefera s`-i protejeze de judecata altora pe cei pe care-i iubea. Chiar dac` ace[tia aveau numeroase defecte. Sem`na destul de bine cu mama dumneavoastr`, r`spunse ea, sintetiznd. Marissa vorbea cu un ton deta[at. Trecuse mult` vreme de cnd r`nile copil`riei se \nchiseser`. Trecutul \i ap`rea ast`zi \ntr-o lumin` diferit`. S` spunem doar c`... na[terea mea nu a fost prev`zut`. {i prin urmare, nici dorit`. Tata [i-a f`cut datoria [i s-a c`s`torit cu mama, dar cred c` nu au reu[it niciodat` s`-[i ierte reciproc aceast` gre[eal` din tinere]e. Cum, de altfel, nu au putut s` m` ierte nici pe mine pentru c` am venit pe lume. Le-am \ncurcat toate socotelile!

86

MARIE DEFOIS

Alec se preg`tea s`-i r`spund`, dar \l opri. Nu ar fi trebuit s` abordeze acest subiect [i-i p`rea r`u c` nu se ab]inuse. Deci v` place? \ntreb` ea, ar`tnd cu furculi]a \nspre farfuria cu mncare. Totul a fost absolut delicios, r`spunse el, lund o ultim` \nghi]itur` din pinea pr`jit`. Dac` nu v-a[ fi angajat pentru Andreea, \n urma acestor ultime probe v-a[ fi implorat s` accepta]i postul de buc`t`reas`. Ave]i deja o buc`t`reas`? Nu! replic` el rznd. Cuno[tin]ele lui limitate \n materie fuseser` suficiente ca s` serveasc` nevoile lui [i ale Andreei. Mai ales c` feti]a se mul]umea cu semipreparatele din comer] pe care era suficient s` le \nc`lze[ti. Cum Alec nu-i cerea nimic, decise s`-[i ofere singur` serviciile. {i era foarte bine a[a. Ura s` i se impun` ceva. Orice ar fi fost. Ei bine, acum ave]i. Cel pu]in pe durata contractului nostru. Tn`ra femeie consider` c` e util s` aduc` aceast` ultim` precizare, \n caz c` eforturile ei i s-ar fi p`rut domnului Beckett exagerate. Nu voia s` fac` exces de zel. St`pnul casei se ar`tase oricum pu]in stnjenit de faptul c` \ncepuse s` ia \n posesie teritoriul care pn` de curnd \i apar]inuse numai lui. Alec se l`s` pe spate \n scaun [i o privi. Aceast` femeie era cu adev`rat extraordinar`. V` gndi]i s` fi]i \n acela[i timp student`, profesoar`, mam`, bon` [i buc`t`reas`? Dac` te luai dup` felul \n care \n[irase toate aceste func]ii, ai fi zis c` sunt fapte de mare isprav`. Dar ei nu i se

O {ANS~ NESPERAT~

87

p`rea nimic extraordinar. |n plus, \i pl`cea s` accepte orice provocare. De ce nu chiar pe aceea de a-i demonstra c` se poate? Da. Iar dup`-amiaza, cnd sunt mai liber`, pot face jonglerii cu popice [i \ndoi bare de o]el cu minile goale! Ce p`rere ave]i? El izbucni \n rs. |ntr-un rs cu adev`rat plin de veselie. Trecuse atta vreme de cnd nu mai rsese cu poft`! Mi-ar pl`cea s-o v`d [i p-asta! Am s` v` anun] din timp data urm`torului spectacol. Marissa termin` [i ea de mncat [i se ridic` s` pun` farfuria goal` \n chiuvet`. Atunci z`ri din nou afi[ul de pe frigider [i-l anun]` scurt: Am stabilit un program pentru noi doi, pentru fiecare zi. E lipit pe frigider. Noi doi De ce aceste cuvinte \i r`sunau a[a de pl`cut \n ureche? De ce trezeau \n sufletul lui un ecou att de puternic? se gndi el, a[eznd farfuriile \n ma[ina de sp`lat vase. Era ridicol. Nici nu se cuno[teau bine... {i apoi, cine ar fi putut [ti mai bine dect el c` fericirea este \ntotdeauna efemer`? Chiar cnd credeai c` totul merge bine, cnd \ncetai s` te mai temi [i s`-]i mai faci griji, atunci via]a \]i demonstra c` te \n[eli, preg`tindu-]i una dintre crudele ei lovituri. Sim]ise asta pe propria piele [i nu-i fusese u[or. Reprimndu-[i un oftat, Alec se ridic` [i se duse la afi[ul despre care-i vorbise Marissa. Femeia scrisese aici programul diverselor ei activit`]i, inclusiv timpul pe care avea s`-l petreac` al`turi de Andreea. Con[tiincioas`, \[i zise \n gnd.

88

MARIE DEFOIS

A]i f`cut lista asta diminea]`? Nu, ieri sear`. Nu am reu[it s` adorm [i am profitat de asta ca s` avans`m pu]in cu stabilirea programului. Mmm \n]eleg. Se pare c` ajusese s` locuiasc` sub acela[i acoperi[ cu o mic` obsedat` de munc`. Atunci, cnd mai ave]i pu]in timp la dispozi]ie, v-a[ ruga s`-mi construi]i o ma[in`. Cabrio sau berlin`? i-o \ntoarse ea prompt. Alec cl`tin` din cap a mirare, zmbi cu \ncntare [i-[i turn` a treia cea[c` de cafea. Nu v` odihni]i niciodat`? Ar trebui s` ave]i pu]in timp [i pentru dumneavoastr`! De exemplu ca s` respira]i! |n nici un caz! Asta \nsemna deja lene. O fat` de sergent nu-[i putea permite un astfel de lux. Trebuia s` aib` mereu ceva de f`cut, s` fie activ` sau m`car \n cazul \n care terminase tot ce-[i propusese s`-[i fac` ni[te planuri cu privire la ce va avea de f`cut. A[a fusese \nv`]at` de mic copil [i a[a r`m`sese! Ce idee! Via]a e scurt` [i sunt attea lucruri de f`cut. A[ avea impresia c`-mi pierd via]a vegetnd. Oamenii obi[nui]i numesc asta odihn`. Poate, dar nu era pentru ea. Pute]i s` v` odihni]i ct vre]i, de restul m` ocup eu, replic` ea cu bun`voin]`. Mi se pare c` sunt oricum pl`tit` pentru asta, nu? Cu att mai mult cu ct era foarte dr`gu] cnd se odihnea..., se gndi ea, cu un zmbet pe care \ncerc` s`-l ascund`. Alec observ` o lucire ciudat` \n privirea ei. Ce e? Nimic, r`spunse ea, continund s` zmbeasc`.

O {ANS~ NESPERAT~

89

Era mai bine s` nu-i m`rturiseasc` faptul c`-l surprinsese dormind. Alec o privi cu luare-aminte. |i ascundea ceva. Era convins de asta! De vreme ce locui]i aici [i munci]i pentru mine, trebuie s` v` spun c` apreciez foarte mult sinceritatea. Marissa ezit`, apoi ridic` din umeri. Ceea ce avea s`-i spun` nu-i va conveni. Dar, \n sfr[it... Foarte bine. Dumneavoastr` a]i vrut-o... M` gndeam \n clipa asta c` sem`na]i cu un f`t-frumos cnd dormi]i! El r`mase interzis. Cnd... Dar... Ea se gr`bi s`-l lini[teasc`. Am gre[it u[a, azi-diminea]`. |n loc s` intru \n camera Andreei, am intrat din gre[eal` \n dormitorul dumneavoastr`. Dar am ie[it imediat Nu chiar att de repede, totu[i. Iar amintirea lui dormind o urm`rise toat` diminea]a... Alec nu visase deci. Acel parfum pe care crezuse c`-l sim]ise, acea fiin]` de vis la care se gndea era Marissa. Tn`ra femeie \[i mu[c` buzele. Oare avea s`-i repro[eze aceast` intruziune involuntar` \n intimitatea lui? Cred c` v` datorez scuze. Dar, dup` cum cred c` a]i \n]eles, nu am avut inten]ia de a v` tulbura intimitatea. Atunci, de ce zmbi]i a[a? Pentru c` \mi aminti]i de Willie! Willie? Fratele meu cel mai mic. Cnd doarme, p`rul \i cade mereu \n ochi. Seam`n` cu un c`]elu[. Marissa se ab]inuse cu greu s` nu se duc` pn` la pat ca s`-i aranjeze suvi]a de p`r rebel`, a[a cum f`cea alt`dat` cu Willie.

90

MARIE DEFOIS

Fr`]iorul ei \i lipsea. Ca to]i ceilal]i fra]i, locuia [i el \n alt Stat. |i trimitea scrisori, dar rela]ia lor se schimbase mult. Erau acum oameni maturi... Trebuie s` v` spun c` \n aceast` ]inut` sunte]i mult mai impozant. Din reflex, Alec \[i verific` nodul de cravat`. Sper! Ast`zi am o \ntlnire important`, cu zeci de clien]i importan]i [i a[ prefera s` nu m` identifice [i ei cu un c`]elu[ dr`gu]. Nu ave]i de ce v` teme. Ea se duse la Christopher, care \ntre timp se apucase s` fac` un solo de baterie [i-i lu` din mnu]` linguri]a. Dar cu ce v` ocupa]i exact? Meseria lui avea multe laturi, dar nu-i spuse Marissei dect versiunea condensat` a ceea ce presupunea activitatea lui. Fac programe de computere [i jum`tate din timpul care \mi mai r`mne \ncerc s` le vnd. Nimeni nu cunoa[tea mai bine ca el produsele al c`ror creator era. Prin urmare, Rex considera pe bun` dreptate c` el trebuia s` le [i prezinte poten]ialilor cump`r`tori. Asta aduce foarte mult cu dou` slujbe... [i chiar cu norm` \ntreag`, observ` ea \ncruntat`. Exact! Avem cel pu]in o tr`s`tur` comun`. Se uit` la ceas [i zise cu o strmb`tur` comic`: Ah, fir-ar s` fie! Trebuie s` plec. Dac` nu m` gr`besc, n-o s` ajung la timp [i voi l`sa concuren]ei un avans nedorit. Marissa a[tept` s`-[i s`rute fiica, apoi \i ceru un num`r de telefon la care-l putea g`si. El \i \ntinse o carte de vizit`.

O {ANS~ NESPERAT~

91

Astea sunt numerele de la birou, dar \ntlnirea are loc \n alt` parte. Dac` apare vreo urgen]`, spune]i-i secretarei s` m` caute pe mobil. Perfect. Spre marea surprindere a lui Alec, Marissa \l conduse pn` la u[`. Sunt sigur` c` ve]i face senza]ie, \i spuse ea cu un zmbet. Alec \[i puse haina [i se aplec` s`-[i ia servieta. Era un secol de cnd ziua lui nu mai \ncepuse astfel. Amintirea Christinei \i strnse inima. Am s` fac tot posibilul. Femeia \n]elese c` atinsese un punct sensibil, dar nu putea s` se scuze f`r` s` [tie despre ce era vorba. |n orice caz, baft`. La ce or` v` \ntoarce]i? |n astfel de zile \nc`rcate, \i era greu s` prevad` ora de \ntoarcere. |[i aminti \ns` c` Marissa nu-i pune \ntrebarea doar de dragul conversa]iei. Ave]i cursuri seara, nu? Ea f`cu semn c` da. Nu v` \ngrijora]i. Dac` ajunge]i trziu, da]i-mi un telefon. Am s` g`sesc eu o rezolvare. Pentru curs sau pentru Andreea? Cunosc o bon` foarte dr`gu]`. Dumneavoastr`? Eu. Bravo! Deci? Am s` \ncerc s` m` \ntorc ct de repede posibil. Va face \n a[a fel \nct s` plece primul de la \ntlnire.

92

MARIE DEFOIS

Foarte bine. S` fi fost doar imagina]ia ei sau domnul Beckett nu se sim]ea prea bine? Alec avea un nod \n gt. Prezen]a femeii \i amintea de momentele petrecute al`turi de Christine. Pentru o secund`, fu gata s-o \mb`r]i[eze. Dar aceast` femeie nu era Christine, iar el nu mai era omul care fusese cndva. {i nu va mai fi niciodat`. Ne vedem disear`, rosti el brusc, \ntorcndu-i spatele. Perplex` \n fa]a acestei reac]ii, Marissa \l privi \ndep`rtndu-se pe alee. Pentru o secund`, avusese impresia c` o va \mbr`]i[a. Apoi, plecase ca un ho]. Alec Beckett era un tip ciudat... Ridic` din umeri [i reveni \n buc`t`rie, unde cei doi copila[i o primir` cu strig`te de bucurie. Nu avea timp de pierdut!

Capitolul 7
Alec era ferm hot`rt s` nu \ntrzie. |[i pusese ceasul s` sune la [apte. O or` absolut inuman` ca s` te treze[ti duminica, dar ce s`-i faci? Era plata pentru glorie. De fapt, pentru confortul lui de fiecare zi. Cnd o tn`r` societate de informatic` te pl`te[te cu o sum` astronomic` doar ca s` gnde[ti, se consider` c` mintea trebuie urmat` [i... de trup. Iar acest trup st`tuse prea mult la orizontal` \n diminea]a asta. Alec oft`. |i era imposibil s` scape de corvoada asta, dar nu avea de ales. Pn` acum, patronii firmei [i totodat` prietenii lui se ar`taser` foarte \n]eleg`tori cu privire la programul de lucru. Era deci normal s` le r`spund` cu aceea[i \n]elegere cnd ei erau cei care aveau nevoie de ajutor. {i apoi, nu va dura mult.

94

MARIE DEFOIS

|n plus, acum avea un om de n`dejde pe care s` conteze. De la sosirea Marissei \n cas`, se gndi el dnd drumul apei de la du[, via]a i se schimbase radical. Nu-i trebuiser` femeii mai mult de dou`zeci [i patru de ore ca s` preia friele gospod`riei [i s` reorganizeze perfect \ntreaga cas`. Probabil c` mo[tenea acest talent de tat`l ei. |n orice caz, \i era etern recunosc`tor pentru toate micile miracole pe care reu[ea s` le realizeze zilnic. Era ca o zn` bun`, ca un personaj de poveste. Se \ntreba chiar cum a putut s` tr`iasc` attea luni f`r` ea. Marissa se afla aici de numai zece zile, [i totul mergea cu precizia unui ceas elve]ian. Andreea se sim]ea bine [i era vioaie, aveau mereu mncare cald` la mas`, iar seara, cnd se \ntorcea obosit de la lucru, era cineva care-l a[tepta cu zmbetul pe buze. Cineva inteligent, al`turi de care nu te puteai plictisi [i cu care puteai purta o conversa]ie interesant`. Se sim]ea cu toate astea vinovat, pentru c` nu putea respecta \ntotdeauna termenii contractului lor. |n aceast` s`pt`mn` care tocmai trecuse de exemplu, fusese nevoit s` se duc` zilnic la birou [i nu putuse asigura tura de miercuri promis` la \nceput. F`r` s` fie deloc enervat` de schimbarea de program, Marissa luase imperturbabil` cu ea pe cei doi copii [i-i l`sase la gr`dini]a campusului. El insistase s` pl`teasc` aceste cheltuieli suplimentare, dar tot i se p`rea c` are fa]` de ea o datorie... moral`. Ie[i din du[ \nviorat [i se \nf`[ur` \ntr-un prosop. O datorie? La naiba! Dat fiind felul \n care simpla ei prezen]` \i u[ura existen]a, probabil c`-i va fi dator \ntotdeauna [i nu va reu[i s-o r`spl`teasc` la fel... toat` via]a.

O {ANS~ NESPERAT~

95

Haide, lini[te[te-te! [opti el c`tre imaginea reflectat` \n oglind`. Trebuia s` fie mai temperat cu laudele. Singurul mijloc ca s` se protejeze \mpotriva grelelor lovituri ale soartei era s` se entuziasmeze ct mai pu]in posibil. Asta ca s` evite o brutal` trezire la realitate. O dat`, i se \ntmplase. {i-i era de-ajuns. Se \mbr`c` \n grab` [i se piept`n`, constatnd \n treac`t faptul c` ar trebui s` se tund`. Oare Marissa [tia s` tund`? se gndi el cu umor. ~sta ar fi un nou atu, de ad`ugat pe lista deja foarte lung` de calit`]i. Oare fostul ei so] era imbecil? |nc` o dat`, acest motiv i se p`rea singurul valabil pentru a explica desp`r]irea lor. Dac` ar fi fost nevasta lui, el... Se enerv`. Iat` cum ajunsese s` gndeasc`! Marissa Rogers nu era so]ia lui! Era bona Andreei [i doar att! Cobornd sc`rile, i se p`ru c` aude muzic`. Era o muzic` ritmat`, acompaniat` de rsetele copiilor. Se l`s` ghidat de acorduri [i ajunse \n sufragerie, oprindu-se \n prag [i privind fascinat ce se \ntmpla \n`untru. Marissa st`tea lungit` pe podea, avndu-l pe Christopher de o parte, iar de cealalt` pe Andreea. Pn` aici, nimic suprinz`tor. Mai v`zuse de multe ori aceast` scen`, acas` sau la cursurile pentru p`rin]i. Dar de aceast` dat`, Marissa f`cea... exerci]ii. Micu]ii o contemplau uimi]i. Nici nu se putea altfel. Chiar [i el r`mase uimit privindu-i trupul u[or [i fragil \mbr`cat \ntr-un costum de gimnastic` verde smarald. Cu gtul uscat de o brusc` [i ne\n]eleas` emo]ie, incapabil s` fac` vreun gest, st`tea cu ochii a]inti]i c`tre silueta femeii. Era att de frumoas`, att de u[oar`, att de fin` [i att de...

96

MARIE DEFOIS

flexibil`. Cum naiba reu[ea s` execute astfel de mi[c`ri? Dac` ar fi \ncercat s-o imite, nu ar fi reu[it dect s`-[i rup` vreun os. Suspin` admirativ. Ea auzi [i se \ntoarse surprins` \n direc]ia lui, cu obrajii \n fl`c`ri. Jenat`, se ridic` \ndat`, cerndu-[i parc` scuze c` o z`rise astfel. Nu... nu v-am v`zut, spuse ea, r`suflnd greu. M` preg`team s` plec, zise el \n loc de orice explica]ie. Motiv pentru care r`m`sese \n prag, privind-o de ct`va vreme. Jenat la rndul lui de r`spunsul pe care-l d`duse, \[i drese glasul [i continu`: Cum de reu[i]i s` face]i asemenea... figuri? Ave]i o suple]e incredibil`. Datorit` unui lung antrenament, r`spunse ea, [tergdu-[i fruntea cu un [erve]el. Tn`ra femeie remarc` faptul c` Alec purta costum, uniforma lui de lucru. |nsemna c` se duce la birou. Pentru un om care trebuia s` lucreze acas`, nu prea se ]inea de program. Sunte]i \mbr`cat cam elegant pentru o zi de duminic`, observ` ea. Lui \i sc`p` un oftat. Am s` ies la un mic dejun de afaceri E ceva foarte la mod` \n ultima vreme. Duminica? f`cu ea uimit`. Se sim]i din nou vinovat. Nu petrecea destul timp cu feti]a lui. S`pt`mna asta \[i aminti din nou nu st`tuse prea mult acas`. Nu mai ajungea prea des nici la cursurile Eu [i

O {ANS~ NESPERAT~

97

bebelu[ul. Andreea era desigur prea mic` pentru a ]ine cont de asta, dar lui \i p`rea r`u c`-[i neglijeaz` \ndatoririle. E o excep]ie, preciz` el, sim]indu-se deodat` foarte inconfortabil. Dar Marissa nu locuia aici de prea mult` vreme. Nu avea deci de unde s` [tie c`, de obicei, Alec nu lucra \ntr-un ritm att de infernal. Pentru ea, era un om dedicat \n \ntregime muncii, ceea ce nu i se p`rea corect nici fa]` de el, nici fa]` de copil`. Chiar dac` nu se sim]ea \ndrept`]it` s`-i fac` vreun repro[, Marissa se gndi c` o simpl` remarc` nu avea s` strice. {i, oricum, nu se putu ab]ine: }in minte c` mi-a]i spus c` lucra]i [i acas` cteva zile pe s`pt`mn`, nu-i a[a? Era perfect adev`rat. Probabil credea c` min]ise. Dar nu era vina lui. Anumite circumstan]e, independente de voin]a lui, \l obligau acum la ceva mai mult` munc`. Dar totul va reintra \n normal \n curnd. A[teptnd acest moment, trebuia s` aib` pu]in` r`bdare. |i explic` toate astea, aplecndu-se s`-[i s`rute fiica de plecare. Stau [i m` \ntreb ce m-a[ fi f`cut f`r` ajutorul dumneavoastr`, concluzion` el, privind-o \n ochi. Sub privirea intens` a ochilor ei alba[tri, Alec se sim]i \ns` mai vinovat ca niciodat`. Tu[i \nceti[or [i \ncerc` s`-[i cear` scuze: V` promit c` voi g`si ct de curnd o metod` s` m` revan[ez. Marissa ridic` din umeri.

98

MARIE DEFOIS

Nu ave]i de ce s` v` revan[a]i. Sunt angajat` ca s` am grij` de Andreea, a[a c` e normal s` m` ocup de ea. Tulburat de ]inuta ei, care \i scotea \n eviden]` trupul att de frmuos, Alec trebui s` se concentreze ca s` formuleze un r`spuns coerent. Hmmm, ave]i dreptate, dar convenisem s` ne planific`m lucrurile \n a[a fel \nct fiecare s` dispun` de ceva timp liber. Pn` acum, numai eu am hot`rt programul, de[i la \nceput stabilisem altfel Ea zmbi \n]eleg`toare [i se d`du c]iva pa[i \napoi, \ncercnd s` reziste tenta]iei de a-l \mbr`]i[a. Ce i se \ntmplase \n diminea]a asta? Oboseala acumulat` \n ultimele zile \[i ar`ta oare efectele? Da, parc` a[a stabilisem, replic` ea cu o ironie amabil`. Marissa continua totu[i s` zmbeasc`, privindu-l \ntr-o parte, dup` obiceiul ei. Iar el... el avea senza]ia c` nu se va mai putea desprinde niciodat` din loc. Trebuia totu[i s` plece. Nu voia s` \ntrzie \nc` o dat`. Pentru mine sunte]i o adev`rat` man` cereasc`, se auzi el rostind. De data asta, femeia izbucni \n rs. Opri]i-v` la timp! V` avertizez! Altfel, m` v`d pus` \n situa]ia s` v` cer o m`rire de salariu. Dar... sunt gata s` renegociem contractul oricnd dori]i. Ea cl`tin` din cap. Nu era nevoie de a[a ceva. Salariul pe care i-l oferise era foarte corect. Pe de alt` parte, nu de bani avea nevoie acum, ci de timp. Dac` am de ales, pot spune c` prefer s` am la dispozi]ie cteva ore libere seara, ca s` m` ocup de tez`. {i dac` a]i putea

O {ANS~ NESPERAT~

99

\n plus s`-mi \mprumuta]i calculatorul, m` voi considera o femeie fericit`. Se gndise s` \nchirieze unul ca s`-[i poat` scrie lucrarea, dar dac` putea s` dispun` \n permamen]` de un astfel de ajutor ar fi fost cu att mai bine. Desigur, chiar v` rog. Se opri o clip`, apoi ad`ug`, stnjenit: {ti]i s`-l folosi]i? Emo]ionat` de delicate]ea lui, Marissa zmbi. Da, dar nu am posibilitatea s` cump`r un computer chiar acum. Alec c`zu pe gnduri. Avea un computer la birou pe care nu-l folosea nimeni. Nu era, desigur, un model recent, dar ar fi fost suficient pentru ce avea ea nevoie. Era momentul s` plece. Era deja destul de trziu. Avea \ntlnire la zece, la Sheridan, cu Rex [i cu unul dintre cei mai importan]i clien]i. Suc de portocale, cafea [i discu]ii despre programele de computer. Una peste alta, aceste \ntlniri erau un prilej de destindere. |n compara]ie \ns` cu ce l`sa acas`, nu era nimic de regretat. Ea \l fixa de ceva timp, uimit`. Alec crezu c` distinge \n privirea ei de azur o lumin`... ciudat`. Se \n[ela \ns`, f`r` \ndoial`. {i, deodat`, realitatea p`li \n fa]a imensei lui dorin]e de a o cuprinde \n bra]e, de a o ]ine strns \mbr`]i[at` la pieptul lui. Ghidat f`r` gre[ de instinct, el dep`[i distan]a f`r` margini care-i desp`r]ise pn` acum [i o trase la piept. Ca \ntr-un vis fermecat, se aplec` peste chipul ei [i-i atinse buzele dulci ca fraga.

100

MARIE DEFOIS

O senza]ie de nesfr[it` fericire \l cuprinse cnd \i sim]i trupul lipindu-se de al lui. O strnse \n bra]e cu putere... Aceast` \mbr`]i[are era mai mult dect \[i imaginase vreodat`. Parc` plutea. |i venea s-o ridice \n bra]e, s-o duc` sus \n dormitor [i s` fac` dragoste cu ea. Dar cum? |n patul pe care-l \mp`r]ise cndva cu so]ia lui? Acest gnd jenant se insinu` \n mintea lui, acompaniat de o sonerie care i se p`ru foarte \ndep`rtat`. Imposibil, \[i zise el, \ncercnd s` rup` vraja \mbr`]i[`rii. Nu mai avea for]a s` mai treac` o dat` prin acela[i co[mar. Nu mai putea tr`i ceea ce tr`ise. Sunetul soneriei se auzea insistent, ca [i cum l-ar fi avertizat de un pericol iminent. Cred... c` e telefonul, \i [opti Marissa la ureche. Rigid, \mpietrit, Alec se \ndep`rt` de ea [i-[i ascult` uimit vocea \nregistrat` pe robotul telefonic. Bun` ziua, a]i sunat la Alec Beckett. Nu v` pot r`spunde momentan. L`sa]i un mesaj dup` semnalul sonor. Mul]umesc. S` r`spund`? Ar fi trebuit... Dar Dumnezeule mare era incapabil s` fac` cel mai mic gest. R`mase pe loc, \n a[teptare. Vocea lui Rex \l trezi la realitate. Alec, sper c` nu ai plecat \nc` de acas`, pentru c` nu am num`rul t`u de mobil. |ntlnirea va avea loc mai devreme. |n loc de ora zece va fi ora nou` jum`tate. Te a[tept ct de repede.

O {ANS~ NESPERAT~

101

|n]elegnd cu greu semnifica]ia celor auzite, Alec se repezi spre telefon [i reu[i s` r`spund` la timp. Alo, da? Un moment de t`cere. Tu e[ti? Ai o voce ciudat`. Nu e[ti bolnav, sper... Nu-[i putea desprinde privirea de la Marissa. Iar ea p`rea la rndul ei foarte tulburat`, ceea ce nu f`cea dect s`-i accentueze starea de inconfort. Nu. Nu, nu cred, articul` el cu greutate. Marissa tremur`. Alec o privea ciudat. De ce? Oare s`rutul lor nu-i f`cuse [i lui o pl`cere la fel de mare? Inspir` adnc [i-[i trecu mna prin p`r. Alec p`rea schimbat, distant, jenat Iar ea nu voia asta. Voia s` fie fericit. Ca [i ea. |[i aminti \ns` c` b`rba]ii se tem de tot ceea ce scap` controlului lor. Vocea lui Rex r`sun` din nou \n receptor. Trebuie s` ajungi aici imediat, b`trne. Maxwell nu e foarte hot`rt s`-[i plaseze banii \n \n programele noastre, iar noi avem nevoie de banii `[tia ca s` ne lans`m \n afaceri cu adev`rat importante. Nimeni nu ar putea s`-l conving`, \n afar` de tine. Auzind toate astea, Alec \ncepu s` se \ntrebe dac` \n momentul acesta ar fi putut s` conving` m`car un iepure s` m`nnce morcovi Dar cine [tie? Poate \[i va reg`si pe drum prezen]a de spirit. Bine, morm`i el. Vin. E[ti sigur c` e[ti bine? |nchise, f`r` s` se mai oboseasc` s`-i r`spund`. De altfel, ce putea s`-i spun`? C` se sim]ea foarte r`u [i totodat` minunat de bine?

102

MARIE DEFOIS

Marissa... Ea \i observ` \n priviri teama. De ce se temea? C` ea va \n]elege acest s`rut ca pe \nceputul firesc al unei rela]ii de lung` durat`? Nu-i l`s` timp... nu voia s`-l aud` pronun]nd cuvintele care ar fi distrus magia acestei clipe. A]i face mai bine s` v` gr`bi]i. Pare s` fie ceva important. Alec clipi [i privi telefonul, de parc` ar fi v`zut acest obicet pentru prima oar` \n via]`, apoi cl`tin` din cap. Este important. Auzi]i... ceea ce s-a \ntmplat... ... a fost foarte frumos, spuse ea \n grab`. Dar nu e un motiv ca s` \ntrzia]i la \ntlnire. Acesta fusese deci efectul pe care-l avusese asupra ei \mbr`]i[area lor? Bine... Cu mi[c`ri de automat, el se \ndrept` spre u[`. Alec? Da? V-a]i uitat servieta. Ah... El se \ntoarse. Doamne, ac]iona ca un robot! Mai r`u chiar, ca un cretin absolut. Nu voia s` plece. Voia s` r`mn` al`turi de ea, s`-i explice c` \ntre ei nu se putea \ntmpla nimic, apoi... s-o s`rute din nou, s-o s`rute pn` cnd nici unul din ei nu ar mai vrut s` se despart`. Dar Rex [i Maxwell \l a[teptau. |nchise u[a, oft` adnc, apoi se \ndrept` \n pas alert c`tre ma[in`, f`r` s` mai arunce o privire \napoi.

Capitolul 8
Orele care treceau f`r` \ncetare \i aminteau lui Alec acea epoc` \ndep`rtat` din via]a lui cnd st`tea cuminte \n banc`, plictisit [i enervat, a[teptnd cu ner`bdare clopo]elul care anun]a sfr[itul orei [i totodat` momentul libert`]ii. St`tea la mas`, dar cu gndul alt` parte, uitndu-se din cnd \n cnd pe furi[ la ceasul pe care-l avea la mn`. Cnd avea s` se termine toat` plictiseala asta? Era mul]umit de cum decurseser` lucrurile, considera c`-[i jucase foarte bine rolul, iar acum nu-i mai r`mnea dect s`-[i ia r`mas-bun [i s` plece. R`spunsese la o mul]ime de \ntreb`ri [i nel`muriri ale domnului Maxwell, clientul p`rea mul]umit... Prea mul]umit chiar, de vreme ce conversa]ia lui era din ce \n ce mai plin` de verv`. Vorbea, vorbea, vorbea... Poate c` nu voia dect s` se arate politicos, dar, din punctul de vedere al lui Alec, era suficient` curtoazia pe care o ar`tase pn` acum. |n ceea ce-l privea, prefera s` se renun]e

104

MARIE DEFOIS

la nesfr[itele polite]uri. Nu avea dect un singur gnd: s` se \ntoarc` acas`. S-o vad` pe Andreea. Da, pe Andreea, \[i repet` el \n gnd. Nu pe Marissa. Totu[i, de la s`rutul lor de azidiminea]`, avea ciudata impresie c` nu-[i mai poate controla mintea. Gndurile o luau razna, amintindu-i continuu de ea. Acest dublu supliciu trebuia s` \nceteze ct mai curnd. Povestea pe care o relata Maxwell p`rea din fericire pe sfr[ite. |ntlnirea dep`[ise orice a[teptare. Chiar [i Rex, care de obicei era destul de nelini[tit pn` la final, afi[a acum un zmbet mul]umit. Dar nu se va sim]i cu adev`rat \n largul lui pn` cnd Maxwell nu va semna cecul. Rex finan]a \ntreaga afacere, a[a c`, dup` cum singur zicea, s` fie \ngrijorat cu privire la bani intra \n \ndatoririle sale. Bun, cred c` a venit momentul s` trecem la lucruri mai serioase, domnilor, declar` Maxwell, deschizndu-[i servieta. Familia mea se trage de la ]ar` [i [tiu c` e bine s`-]i plantezi semni]ele pe un teren fertil. Un trabuc va pecetlui afacerea. Un trabuc [i un cec, desigur! rectific` el, rznd. Alec \[i re]inu cu greu un suspin de u[urare. Dar, s` nu se gr`beasc`. Nu se terminase \nc`. Mai trebuia s` mai \ndure [i scena pipei p`cii. De obicei, \i pl`cea la nebunie s` vorbeasc` despre munca lui. Programele pe care le crea erau \ntr-un fel copiii lui. {i, preg`tindu-le lor un viitor bun, \l asigura pe cel al Andreei. Pentru c` nimic nu conta mai mult pe lume dect fiica lui. Dar \n acest moment, viitorul era un concept vag, foarte \ndep`rtat. El se gndea la trecut. Cel apropiat, desigur, cnd ]inuse \n bra]e trupul Marissei...

O {ANS~ NESPERAT~

105

Tres`ri, trezit la realitate de palma grea a ]`ranului Maxwell, care i se a[ezase pe um`r. Fumezi, b`iete? \ntreb` acesta vesel. Nu, mul]umesc. |n cazul `sta, te sf`tuiesc s` tragi adnc \n piept aroma asta deosebit`, f`cu el cu emfaz`. Nu-i a[a c` e mai tentant` dect o femeie? Alec se ab]inu s` r`spund`. Aceast` compara]ie trezi din nou \n el senza]ia dulce a s`rutului Marissei. Acum, nu va mai reu[i s-o alunge din minte! Rex \l acompanie pe Maxwell. {tiind c` Alec refuza s` se conformeze acestui obicei, g`sise normal ca el s` se sacrifice. |n alte circumstan]e, Alec i-ar fi admirat curajul. Erau zece ani de cnd se cuno[teau, [i niciodat` nu-l v`zuse fumnd. Curiozitatea de a-l vedea cum reac]ioneaz` era mare, dar nu destul ca s`-l fac` s` r`mn`... |[i a[ez` documentele \n serviet`, apoi \i privi pe cei doi: Dac` nu mai ave]i nevoie de mine Rex ezit`. Preg`tirea lui tehnic` nu era la fel de solid` ca a lui Alec. |n plus, \i lipsea entuziasmul lui de a l`uda programele. Dar Maxwell cl`tin` din cap, zmbind \n]eleg`tor. Cred c` [tiu de unde toat` graba asta, b`iete. Po]i s` pleci lini[tit, sunt convins c` fata te a[teapt`. Alec ridic` din sprncene. Nu pronun]ase numele Andreei nici m`car o dat` pe timpul mesei. Cum de [tia Maxwell unde se gr`be[te?

106

MARIE DEFOIS

Haide-haide, nu po]i p`c`li un om ca mine. Am trecut [i eu prin multe Te gnde[ti la o femeie, e clar ca lumina zilei. Crezi c` nu te-am v`zut cum te uitai din minut \n minut la ceas? Du-te f`r` grij`! Rex \l privi surprins. So]ia lui, Myra, \l invitase de mai multe ori la mas` ca s`-i prezinte pe una dintre prietenele ei celibatare. Dar Alec g`sise \ntotdeauna un pretext ca s` refuze invita]ia. Ave]i dreptate, replic` Alec, exist` o femeie \n via]a mea. Sau, ca s` fiu mai exact, o femeie \n devenire. Are un an [i se nume[te Andreea. E fata mea. |nc` sceptic, Maxwell se strmb`. Dar nu din cauza ei te gr`be[ti tu s` pleci, dragul meu. }i se cite[te \n ochi... Apoi \[i concentr` \ntreaga aten]ie asupra trabucului, abandonnd disputa. Alec se \ncrunt`. Maxwell delira. Din cauza trabucului, f`r` \ndoial`. Voia s` se \ntoarc` acas` ca s`-[i vad` copila. |n ultima vreme abia dac` o z`rise, [i asta \ntre dou` plec`ri c`tre locul de munc`. Se ridic` [i-i \ntinse mna clientului. Sunt \ncntat de aceast` \ntlnire [i de rezultatele ei, domnule Maxwell. La fel [i eu, b`iete, replic` el cu un ton amabil. La revedere. Pe mine, Alec, interveni [i Rex, strngndu-i mna. Mine? M` gndeam c` am s` r`mn acas`

O {ANS~ NESPERAT~

107

Dar cu suportul financiar oferit de Maxwell, produc]ia va face cu siguran]` un salt important. Rex avea mai mult ca niciodat` nevoie de ajutorul lui. Bine... S` zicem c` te a[tept numai jum`tate de zi. Era o ofert` mai bun` dect prima, a[a c` accept`: Diminea]a sau dup`-amiaz`? Diminea]`. Diminea]a... de ce se a[tepta la acest r`spuns? |n fine! Nu avea de ales [i gata! Era fericit pentru Rex. {i chiar pentru sine. Reu[iser`. Erau \n sfr[it destul de bine pozi]iona]i financiar ca s` poat` juca \n echipa seniorilor. Orice mare companie a \nceput prin a fi mic`, \i pl`cea lui Rex s` spun`. Acum era momentul s` treac` la o etap` superioar`. Nu pentru asta munciser` pe rupte pn` acum? Atunci, de ce nu sim]ea nici o satisfac]ie? Era nelini[tit, stresat, obosit... Ceva nu mergea cum trebuie! Cu o ridicare din umeri, se a[ez` la volan [i porni ma[ina. Feti]a lui \l a[tepta acas`. Se uit` la ceas. Era dou`. Le trebuise nu mai pu]in de patru ore jum`tate ca s`-l conving` pe Maxwell. Dar totul se terminase slav` Domnului [i era de acum un om liber. |nainte de a se \ntoarce acas` \ns`, mai avea de f`cut un mic drum. ***

108

MARIE DEFOIS

Copiii erau mai \n form` ca niciodat` ast`zi, iar Marissa le era aproape recunosc`toare pentru verva lor. Dac` era ocupat`, nu avea timp s` gndeasc`, [i dac` nu avea timp s` gndeasc`, nu se putea \ntreba despre semnifica]ia evenimentului care se \ntmplase diminea]`. Dar pe cine voia ea s` p`c`leasc`? |n ciuda faptului c` micu]ii \i d`deau de lucru, nu \nceta s` se gndeasc` la acel moment. Alec o \mbr`]i[ase, o s`rutase... |i mai sim]ea \nc` s`rutul pe buze. Cel mai bun mijloc ca s`-[i \nvingi temerile este s` ai curajul s` le \nfrun]i, zise ea cu glas tare, adresndu-se celor doi copii. Sper c` tat`l t`u [tie asta, Andreea. Chiar \n acel moment se auzi soneria. Alec nu-i spusese c` a[teapt` pe cineva \n vizit`. {i nici el nu putea fi. Doar dac` nu cumva \[i uitase cheia. Ridic` micu]ii [i-i puse la ad`post \n ]arc. S` fi]i cumin]i, da? Cumi, repet` Christopher. Da, cumi, mai ales tu! Traversnd holul, \[i aduse aminte de recomandarea strict` a lui Alec [i se hot`r\ s` se uite pe vizor \nainte de a deschide. Z`ri o femeie elegant` [i deosebit de... ner`bd`toare. Soneria se auzi din nou, a[a c` se gr`bi s` deschid`. Da? Femeia cu p`rul castaniu r`mase pe loc, privind-o insistent, din cap pn` \n picioare. Pot s` v` ajut cu ceva? insist` Marissa. F`r` s`-i r`spund`, femeia p`trunse \n hol.

O {ANS~ NESPERAT~

109

Alec e acas`? Nu, a ie[it. Auzind acest r`spuns, ea \i r`spunse cu un zmbet larg. E foarte bine [i a[a. Chiar mai bine, a[ zice. Vom avea timp s` ne cunoa[tem. Marissa remarc` la ea o oarecare asem`nare cu Alec: la ochi poate [i la buze Necunoscuta era deci Roberta. |[i va aminti cu siguran]` mult` vreme de aceast` zi plin` de evenimente. Doamna Beckett, nu-i a[a? spuse ea. Aparent \ncntat` c` se bucura de o astfel de celebritate, Roberta r`mase totu[i \n defensiv`. Cum de m-ai recunoscut? Ave]i aceia[i ochi ca Alec. Vrei s` spui c` ochii lui sunt la fel ca ai mei. Ave]i dreptate. Intra]i v` rog. O conduse pn` \n sufragerie, acolo unde cei doi copii se aflau \n mijlocul unei \nc`ier`ri de pomin`. Ast`zi, toate \i mergeau de-a-ndoaselea. Alec recunoscu Mercedesul albastru care bloca intrarea \n curte. Ziua \n care Roberta va \nv`]a s` parcheze era \nc` departe! Dar ce naiba putea s` \nsemne vizita asta? Nu avea obiceiul s` pice neanun]at`. Cnd avea chef s`-l vad`, \l convoca la ea acas`. I se \ntmplase ceva feti]ei? Travers` \n grab` aleea, dar \[i aminti c` Mrissa nu avea num`rul de telefon al Robertei. Nu se afla nici pe lista de urgen]e, a[a c` Marissa, chiar s` fi vrut, nu avea cum s-o contacteze.

110

MARIE DEFOIS

A[a c` se \ntoarse la \ntrebarea originar`: ce f`cea Roberta la el acas`? Alec nu prea [tia la ce s` se a[tepte. Vr\ cheia \n broasc`, tem`tor... Sigur o va g`si pe Marissa \n hol, cu bagajele f`cute, gata de plecare! Roberta obi[nuia s` aib` efectul `sta asupra femeilor. Le f`cea s`-[i doreasc` s`-[i ia cmpii. {i asta pentru c` orice femeie mai tn`r` dect ea era considerat` din start o inamic`, pe care trebuia s-o inving` \ntr-un fel sau altul. A[teptndu-se la ce-i mai r`u, Alec intr` \n cas` [i privi \n jur. Gngurelile copila[ilor, acompaniate de voci feminine \l ghidar` c`tre sufragerie. |n prag se opri, ]inndu-[i r`suflarea. Din fericire, Marissa \[i schimbase costumul de gimnastic` [i purta acum un echipament ceva mai... clasic. Spre marea lui mirare, constat` c` femeia p`rea s` se simt` \n largul ei. Roberta nu avusese probabil timp s` treac` la armele ei fatale. Bun` ziua, Roberta, \ncepu el. Ce faci aici? Se duse la Andreea, o lu` \n bra]e, o s`rut`, apoi o a[ez` la loc \n spa]iul de joac`. Ah, pn` la urm` te-ai hot`rt s` te \ntorci? replic` ea, ca [i cum ar fi discutat cu un b`iat de zece ani. A[a \]i prime[ti tu mama? Alec observ` o lumini]` ironic` \n ochii Marissei. Nu p`rea deloc intimidat`. Admira]ia lui pentru ea nu mai cuno[tea margini. |mi pare r`u... sunt \ns` foarte surprins s` te v`d. {i, ca s`-]i r`spund la \ntrebare, afl` c` am fost la munc`. El se duse c`tre ea [i o s`rut` pe obraz.

O {ANS~ NESPERAT~

111

Duminica? Chipul ei nu tr`da dect dezaprobare. Se \ntoarse c`tre Marissa, c`utnd sprijin pentru repro[ul ei, dar tn`ra femeie se mul]umi s` ridice din umeri. Nici nu se punea problema s` ia partea cuiva \n aceast` disput`. Alec, care le nu pierdea nici o clip` din ochi, observ` schimbul tacit de semne dintre ele. Ce naiba se petrecuse \n lipsa lui? Cele dou` femei se \n]elegeau bine? Imposibil, dac` una dintre ele era mama lui. Doar o cuno[tea foarte bine. Roberta nu avea nici cea mai mic` afinitate cu reprezentantele sexului frumos. Cel mult, le tolera. Se a[ez` pe bra]ul fotoliului, foarte curios de ce avea s` urmeze. Duminicile nu mai au nici o importan]` cnd trebuie s`-i faci pe plac unui investitor bogat. Deci totul a fost bine? \ntreb` Marissa. Era prima dat` cnd o auzi vorbind, de la \ntoarcerea lui. P`ru u[urat c` trebuie s`-i r`spund` ei, [i nu mamei. Cnd am plecat de acolo, Rex zmbea. Marissa deduse c` asta era ceva excep]ional pentru numitul Rex. Oare Alec era con[tient c` ea nu cuno[tea chiar toate detaliile activit`]ii lui profesionale? Se p`rea c` nu. Vorbea cu ea de parc` l-ar fi [tiut pe Rex de cnd lumea. |n schimb, fusese \ntotdeauna zgrcit cu detaliile despre via]a lui profesional`. Dar nu acela[i lucru se putea spune despre Roberta. De la sosirea ei, Marissa aflase multe despre via]a lui Alec. Imaginea unui om care crescuse cu gndul c` dragostea nu exista

112

MARIE DEFOIS

\ncepuse s` i se contureze \n minte. Cu toate astea, el \[i adora fiica [i-[i iubise mult so]ia. Ajungea s`-l auzi rostind numele Christinei ca s`-]i dai seama de asta. Alec \[i \ndrept` aten]ia c`tre mama lui. Nu aflase \nc` motivul acestei vizite. C`rui fapt dator`m pl`cerea acestei vizite, drag` Roberta? Draga Roberta \[i privi minile frumoase, cu unghiile vopsite \n ro[u. Avea obiceiul s` spun` totul pe fa]`. Am venit s` m` asigur c` femeia pe care ai angajat-o va putea face fa]`. Doamne! Roberta, \ncepu el pe un ton amenin]`tor. Dar ea \l ignor` pur [i simplu. Tocmai \i explicam Melissei... Marissei, o corect` el \ndat`. Da, Marissei. |i explicam deci c` b`rba]ii nu sunt capabili s` \ntre]in` o conversa]ie, s` sus]in` o \ntlnire. Au nevoie de ajutor, pentru c` mereu uit` detalii esen]iale. Femeilor le revine sarcina s` acopere aceast` lacun`. De cnd asta?... Alec \[i \ncruci[` bra]ele [i-[i privi mama cu un aer suspicios. Ce naiba mai punea la cale? Ia te uit`..., o ironiz` el. {i eu care credeam c` tot ce conteaz` pentru tine este s` angaj`m o bon` disponibil`! Scute[te-m` de sarcasmul t`u, Alec. Se prea poate s` nu am nimic dintr-o mam` care \[i stric` plozii alintndu-i, dar asta nu \nseamn` c` nu ]in la Andreea. De asta am vrut s` \ntlnesc persoana c`reia ai de gnd s` o \ncredin]ezi.

O {ANS~ NESPERAT~

113

Jenat [i nervos, Alec se sim]ea din nou ca \n copil`rie. |[i d`du cu un gest brusc p`rul pe spate [i zise: Robertaam putea discuta dou` minu]ele? |n vocea lui se sim]ea amenin]area. Dar discut`m chiar \n momentul de fa]`, dragul meu. |ntre patru ochi! Ea primi aceast` cerere cu un semn vag din mn`. Mai trziu, replic` Roberta, cu privirea \ntoars` c`tre Marissa. Nu am terminat aici, deocamdat`. Felul \n care o studia pe bon` nu anun]a nimic bun. Alec spera c` Marissa \[i va scoate [i ea ghearele [i va porni la atac \nainte de a fi prea trziu. Dar ce \nseamn` acest brusc interes pentru bona Andreei, Roberta? lans` el sec. Pn` acum, nu ]i-ai l`sat treburile ca s` faci cuno[tin]` cu nici una din cele care au precedat-o! Trebuie s`-]i amintesc c` celelalte ]i-au fost recomandate de agen]ii? Ceea ce, mi se pare, nu e [i cazul ei. |n orice caz, aproape am terminat. Numai cteva \ntreb`ri [i gata. Bine, fie! La urma urmei, de ce nu? Marissa p`rea s` se simt` bine. Probabil c` nu exita nici un motiv de \ngrijorare. Ai fost vreodat` arestat`? Uimit, Alec s`ri \n picioare. Roberta! f`cu el. Era hot`rt s` pun` cap`t acestei absurdit`]i, dar bona \i f`cu semn s` tac`. Considera c` este destul de mare ca s` se poat` ap`ra singur`, ceea ce, desigur, nu o \mpiedic` s` aprecieze atitudinea lui cavalereasc`. Trecuse mult` vreme de cnd cineva nu-i mai s`rise \n ap`rare.

114

MARIE DEFOIS

Nu, r`spunse ea, ferm. Roberta \[i cobor\ privirea asupra lui Christopher. Ai fost m`ritat`? Alec nu se putu ab]ine [i interveni din nou: Roberta, nu cred c`... Da, se auzi r`spunsul Marissei. {i ce s-a \ntmplat? Cred c` exagerezi pu]in! exclam` Alec, de-a dreptul furios. Via]a personal` a Marissei nu te prive[te! Roberta \l privi cu dispre]. Da? Nu sunt de aceea[i p`rere. S` zicem c` b`rbatul `la a p`r`sit-o pentru c` \[i maltrata copilul! Robertei nu-i p`sase de el vreme de treizeci de ani [i iat-o acum \ngrijorat` c` ar putea s` fac` alegeri iresponsabile! Asta era culmea! Devii ridicol`! Apoi, \ntorcndu-se c`tre Marissa: |mi pare r`u... So]ul meu ne-a p`r`sit pentru c` se sim]ea prea tn`r ca s` aib` obliga]ii. Nu a avut puterea s` creasc` un copila[ care depindea total de el. Femeia clipi [i-l privi cu dragoste pe Christopher. Dac` totul ar fi depins numai de Antonio, acest b`ie]el nu ar fi v`zut niciodat` lumina zilei, iar ea ar fi fost lipsit` de tot ce via]a \i d`ruise mai frumos. Intrigat`, probabil [i un pic emo]ionat` de acest r`spuns, Roberta o privi curioas`. {i tu e[ti capabil` s`-l cre[ti? Tn`ra femeie ridic` fruntea.

O {ANS~ NESPERAT~

115

Da, replic` ea f`r` ezitare. Roberta cl`tin` din cap [i se ridic`. Aflase tot ce o interesa. Sunt sigur` c` se va descurca, decret` ea, adresndu-se fiului ei. R`mas f`r` grai, Alec o privi \ndreptndu-se c`tre u[`. Pleca! Se preg`tise s` asiste la o scen` penibil`, s` fie nevoit s-o scoat` pe Marissa din ghearele mamei... [i iat` c` Roberta se declarase mul]umit` de alegerea lui. |n sfr[it, se hot`r\ s-o urmeze. Poate ai bun`voin]a de a-mi explica? Dar nu reu[i s` spun` mai mult. Mama sa \ntinse u[or mna c`tre el [i, cu un surs ciudat pe buze, \i mngie obrazul. Va avea grij` a[a cum trebuie de micu]a noastr`. Asta e tot ce voiam s` [tiu. Dac` nu ar fi cunoscut-o pe Roberta, ar fi jurat s` vede \n privirea ei o urm` de invidie. Ca [i cum ar fi fost geloas` pe Marissa. Nu din pricina fizicului ei, ci din alte cauze. Ceea ce era de-a dreptul imposibil. Roberta nu invidia pe nimeni; se a[tepta ca al]ii s-o invidieze. Micu]a noastr`, Roberta? Bine\n]eles. Doar mi-o la[i [i mie \n grij` din cnd \n cnd. Ea se \ntoarse c`tre sufragerie [i-i f`cu un gest complice Marissei. Uit` att de repede momentele \n care au avut nevoie de noi... Alec nu mai pricepea nimic. Ce naiba se \ntmplase aici, de mama lui, care nu f`cea nimic \ntmpl`tor, se hot`rse s`-[i g`seasc` un aliat \n tab`ra advers`? Roberta oft` [i-[i scoase cheile.

116

MARIE DEFOIS

Trebuie s` plec. Scott Baron m` duce la hipodrom. Cursele m` plictisesc de moarte, dar \mi place s` cinez acolo. Au ni[te meniuri di-vi-ne! Gata s` plece, se \ntoarse din nou c`tre Marissa. S` ai grij` de ei. Tn`ra femeie zmbi. Asta era [i inten]ia ei. Nu v` face]i griji, doamn`! Roberta se \ncrunt`. Nici o doamn`! Apelativul `sta m` face s` par mai b`trn` dect sunt. Te rog s`-mi spui Roberta. La revedere! Din ce \n ce mai uimit, Alec \i deschise u[a, o l`s` s` ias` [i se ]inu dup` ea. Acum, poate ai vrea s` m` luminezi [i pe mine Ce \nseamn` tot circul `sta? Care circ, dr`gu]ule? Cred c` ]i-am mai explicat o dat` c` nu am vrut dect s-o v`d pe fata asta. Binele Andreei [i al t`u m` preocup`... la fel ca \ntotdeauna. Aiurea! Ai vrut s` faci o mic` anchet`! Ea ridic` din umeri. E acela[i lucru, dac` stai s` te gnde[ti! Nu chiar, draga mea Roberta! Fie [i a[a. Poate c` am vrut s-o cunosc mai bine pe femeia care a intrat \n via]a ta. Pentru c` nu ai mai ie[it cu nimeni, de cnd cu Christine... El se opri, interzis. O privi lung. Dar nici acum nu ies cu nimeni. Cel pu]in, nu \n sensul de care vorbe[ti tu. Ea izbucni \n rs, iar el avu din nou enervanta impresie c` se \ntorsese \n copil`rie.

O {ANS~ NESPERAT~

117

Dac` zici tu... Dar perminte-mi s` am p`rerea mea \n chestiunea asta. Oricum ar fi, trebuie s` [tii c`, din punctul meu de vedere, Marissa e o tip` fermec`toare. Ai binecuvntarea mea. Asta era culmea! Dar de ce? De obicei, nici o femeie nu e pe placul t`u! Fals, dragul meu, fals! Sunt foarte exigent`, asta da. Ca [i tine, de altfel... Ea zmbi, iar el ghici \n privirea ei ceva ce sem`na a dragoste. Vezi, eu v` iubesc, pe tine [i pe Andreea. |n felul meu, e adev`rat, dar \mi sunte]i amndoi foarte dragi. Jenat de aceast` manifestare de iubire, lucru cu care nu era defel obi[nuit, Alec tu[i \ncurcat. Ai ceva s`-mi spui? Nu. Nimic. Roberta \[i reintrase deja \n rolul ei obi[nuit. |i \ntinse b`iatului obrazul s`-l s`rute [i se \ndep`rt` gr`bit`. La revedere, Alec. |n urma ei r`mase o dr` parfumat`. Oare Roberta \ncerca s` se apropie de el, sau era doar un rol? Cu ea, nu puteai fi niciodat` sigur de nimic.

Capitolul 9
Cnd se \ntoarse \n cas`, Marissa tocmai cobora scara. Probabil c`-i schimbase pe cei mici. Remarc` u[urat faptul c` femeia nu p`rea deloc sup`rat`. Vizita Robertei nu p`rea s-o fi tulburat. Mai mult, Alec putea s` parieze c` a amuzat-o. Marissa pricepu c` a[teapt` o reac]ie din partea ei, a[a c` se gndi s` l`mureasc` lucrurile: Mama dumneavoastr` este un personaj foarte original! declar` ea, zmbind. El o urm` \n sufragerie [i o ajut` s` fac` ordine. |nc`perea p`rea devastat` de un uragan. Un uragan numit Roberta! Este o descriere mai mult dect elegant`. Sper c` nu te-a enervat prea tare cu \ntreb`rile ei indiscrete. Ideea asta nici nu-i trecuse prin minte. Ea era de altfel convins` c` nu asta fusese \n nici un caz inten]ia Robertei. Era nelini[tit` \n privin]a dumneavoastr`, declar` ea calm, strngnd cteva cuburi multicolore pe care copiii le folosiser` ca proiectile.

O {ANS~ NESPERAT~

119

Glumi]i? Singurul lucru de care se \ngrijoreaz` vreodat` Roberta este c` nu-[i va p`stra \ntotdeauna chipul unei femei de treizeci de ani. La drept vorbind, nici nu [tia c]i ani avea. Singura dat` cnd \ndr`znise s`-i pun` direct \ntrebarea, ea se gr`bise s` schimbe subiectul. Marissa \l privi pe furi[. Suferise. Poate chiar foarte mult. Prima femeie \nspre care se \ndreptase \l respinsese. Cu o astfel de copil`rie, nu era de mirare c` r`m`sese marcat pe via]`. Cum putea o mam` s` se comporte astfel cu singurul ei copil? Ar fi vrut s`-l consoleze. Dac` el i-ar fi permis acest lucru |n loc de asta \ns`, se \ntoarse spre el, cu o expresie ironic`. {i reu[e[te de minune! S-ar zice c` e mai degrab` sora dumneavoastr`, nu mama. Alec \nchise o carte mare cu ilustra]ii reprezentnd diverse obiecte [i animale. O v`zuse adesea pe Marissa ar`tnd aceste imagini copiilor [i repetnd cu r`bdare de \nger numele corespunz`toare desenelor. Ea era o adev`rat` mam`. Nu Roberta. Ar fi \ncntat` s` v` aud` spunnd asta, lans` el cu am`r`ciune \n glas. Este principalul scop al existen]ei ei. Oft` \ns` u[urat. |nseamn` c` lucrurile nu au decurs foarte r`u. A]i asistat la cea mai dur` parte. Haide]i, nu ave]i de ce s` v` \ngrijora]i. Mama dumneavoastr` e un \nger \n compara]ie cu sergentul! Camera era din nou \n ordine. Foarte \ncnta]i, Andreea [i Christopher se preg`teau s` treac` din nou la atac.

120

MARIE DEFOIS

Sergentul? repet` el. E tat`l dumneavoastr`, nu? Chiar \n momentul \n care puse \ntrebarea, Alec realiz` c` nici s`-]i nume[ti tat`l sergentul nu era mai bine dect a-i spune mamei Roberta. Era. A murit acum c]iva ani, \n cursul unei misiuni pentru men]inerea p`cii. Misiuni care rareori sunt demne de numele pe care-l poart`. Cele cteva rnduri \n care Marissa mai pomenise de tat`l ei nu-i d`dur` de \n]eles c` acesta nu mai era \n via]`. |mi pare r`u! Nu trebuie. Exact a[a [i-a dorit s` moar`: servindu-[i patria. }ara fusese singura lui dragoste. Au fost mult` vreme ferici]i \mpreun`. {i ar mai fi fost \nc`, dac` \n calea vie]ii lui nu ap`rea mama Marissei. Dar [i mama ar fi fost mai fericit` a[a, se gndi ea cu am`r`ciune. Mama s-a rec`s`torit chiar \n anul urm`tor. A fost prima dat` \n via]a mea cnd am v`zut-o radiind de fericire! Alec cl`tin` din cap. Se purta dur cu dumneavoastr`? |ncerc` s`-[i imagineze copil`ria Marissei. Un tat` militar de carier` |[i d`dea seama c` nu putea fi foarte dr`g`stos... Dar oare era mai bine s` nu ai deloc tat`? Tn`ra femeie ridic` din umeri. Timpul avea puterea s` [tearg` amintirile nepl`cute, s` vindece r`nile. Acum \l \n]elegea mai bine pe sergent. }innd cont de personalitatea lui, omul f`cuse tot posibilul ca s`-[i \ndeplineasc` rezonabil rolul de so] [i de tat`.

O {ANS~ NESPERAT~

121

Da, r`spunse ea \n sfr[it. El nu considera c` este, dar ne-a crescut [i ne-a educat cu o mn` de fier. |n special pe mine, pentru c` eram cea mai mare. Trebuia s` dea un exemplu celorlal]i. De fiecare dat` cnd m` \ntorceam acas` de la vreo petrecere, aveam dreptul la o scen`. Scandalurile astea au \nceput treptat s` nu mai aib` nici un efect asupra mea. Devenisem imun`. Pentru c`, dac` m` putea \mpiedica s` mai ies, nu m` putea \mpiedica s` gndesc! Din acea epoc` \i r`m`sese acest gust pronun]at al libert`]ii. R`mase o clip` pe gnduri. Probabil c` ave]i dreptate. Nu-mi place s` intervin \n lucrurile care nu m` privesc, dar ]in ca [i ceila]i s`-mi r`spund` la fel. Abia atunci realiz` c` nu se afl` la mai mult de c]iva centimetri de Marissa. {i nu era prima dat` cnd se \ntmpla asta. Se p`rea c` femeia asta \l atrage ca un magnet. Cnd se aflau \mpreun` \n aceea[i camer`, cu greu se ab]inea s` nu se apropie de ea. Oare trebuia s` considere ultima ei remarc` drept o aten]ionare subtil`? Totu[i, nimic din atitudinea ei nu tr`da nici cea mai mic` ostilitate. Dimpotriv`, chiar. Alec nu mai putu rezista tenta]iei de a o s`ruta. {i, ca [i precedentul s`rut, acesta \i d`du o senza]ie minunat`. I se p`rea c` trupurile lor se contopesc. Marissa se abandon` total acestei \mbr`]i[`ri [i \nchise ochii, savurnd momentul. |[i dorea ca aceast` clip` s` dureze

122

MARIE DEFOIS

pentru totdeauna. |ntr-o scurt` sclipire de luciditate, se \ntreb` dac` el era sau nu con[tient de pl`cerea pe care s`ruturile lui i-o creau. Pl`cere care fu brusc \ntrerupt` de un strig`t al Andreei, pe care Chrisopher \ncerca s-o sufoce. Marissa r`mase pe loc, aflat` \nc` sub vraja s`rutului. |i trebuir` cteva secunde bune ca s` se trezeasc` la realitate [i s`-[i poat` relua rolul de bon`. O lu` \n bra]e pe Andreea, pentru a o consola, apoi \l cert` pe Chistopher. Cnd ordinea fu restabilit`, \[i \ndrept` din nou aten]ia c`tre Alec, care, vizibil jenat, \[i trecea de zor minile prin p`r. Eu... nu am vrut... trebuie s`-mi cer scuze... Se opri. Marissa \i sus]inu privirea. Cred c` min]i]i... Alec oft` din nou. De ce se sim]ea incapabil s` se controleze \n prezen]a ei? |n orice caz, nu avea dreptul s-o mint`. Marissa trebuia s` [tie c` rela]ia lor nu avea nici un viitor. Marissa... {[[, murmur` ea, punndu-i un deget pe buze. Nu era preg`tit pentru o astfel de experien]`. |n]elegea asta, dar nu voia s`-l aud` negnd ceea ce sim]ise. Nu e nevoie de scuze, nu e nevoie de regrete, relu` ea cu un zmbet radios. Ne-am s`rutat de dou` ori [i a fost... foarte frumos. Dar asta nu \nseamn` c` trebuie s` m` lua]i de nevast` sau s` fi]i... infidel. Z`ri \n privirea lui o umbr` [i \n]elese c` atinsese un punct sensibil.

O {ANS~ NESPERAT~

123

De ce spune]i asta? Ghici c` \n el se d`dea o lupt`. Ar fi ghicit chiar [i f`r` ajutorul Robertei. Pentru c` sunte]i un om integru, tipul de b`rbat pe care sergentul l-ar fi apreciat la justa lui valoare. Un b`rbat care-[i ofer` inima o dat` pentru totdeauna [i crede apoi c` a pierdut-o definitiv. El se \ncrunt`. Mama dumneavoastr` mi-a vorbit despre asta, explic` ea. Marissa remarc` atitudinea lui distant` [i se gr`bi s` precizeze c` n-o \ntrebase nimic pe Roberta. Mama lui abordase subiectul. V-a vorbit despre mine? repet` el, \ncordat. Da. {i ce v-a spus? Adev`rul. C` nu a]i avut nici o... via]` social` de la na[terea Andreei \ncoace. Alesese special acest fericit eveniment ca s` fac` aluzie la data fatidic`. Alec strnse pumnii. Roberta nu avea nici un drept s` se amestece \n via]a lui, dup` ce fusese absent` din ea timp de treizeci de ani. {i ce v` dovede[te c` a spus adev`rul? \ntreb` el, defensiv. R`spunsul femeii fu ct se poate de simplu: Felul \n care s`ruta]i. Nu a[a s`rut` un b`rbat obi[nuit s` alerge dup` fuste! Da? Sunte]i expert` \n materie? Ea \i trecu cu vederea sarcasmul.

124

MARIE DEFOIS

Nici eu am mai ie[it cu nimeni de cnd am r`mas \ns`rcinat`. Mai \nti din pricina st`rii mele, [i apoi pentru c` nu vedeam scopul. Scopul? Nu mai aveam de gnd s` tr`iesc \n cuplu, a[a c` la ce bun? P`rea nervos. {i nu era singurul. Trebuia s` g`seasc` un mijloc s` destind` atmosfera. Copiii! Se preg`tea s` se duc` la ei, cnd \l auzi pe Alec pocnind din degete. {i el era gr`bit s` schimbe subiectul. Nu putea s` investeasc` \ntr-o rela]ie. Andreea \i umplea existen]a, era singura lui dragoste. Nici nu se punea problema s` se aventureze \nc` o dat` pe c`r`rile riscante ale iubirii. Cei care sus]ineau c` e mai bine s` iube[ti, chiar riscnd s` pierzi totul, dect s` nu tr`ie[ti iubirea, se \n[elau amarnic. Tr`ise o dat` experien]a iadului. Nu voia s-o ia de la cap`t. Ce e? \ntreb` ea, \ntorcndu-se. Am o surpriz`... Pentru mine? Da. Ea \l privi ca o copil` care vede prima dat` \n via]` un brad de Cr`ciun. Asta \l f`cu s` se \ntrebe dac` p`rin]ii ei \i d`ruiser` vreodat` un cadou. Mai mult, dac` \ntr-adev`r o iubiser`. {tia foarte bine sentimentul... Tr`ise toat` via]a \ntrebndu-se acela[i lucru. |nainte s-o \nlneasc` pe Chistine, nu [tiuse ce-i dragostea. Via]a lui fusese pustie. E \n ma[in`, ad`ug` el. Dar mai am nevoie de o jum`tate de or` Marissa se leg`n` de pe un picior pe altul, cu ochii str`lucitori de curiozitate.

O {ANS~ NESPERAT~

125

Biiine... p`i atunci m` duc s` aduc copiii \n buc`t`rie [i s` preg`tesc cina. Bun` idee! Se aplec` s` ia copiii, oftnd. Era foarte greu s`-l mai \n]elegi pe Alec Beckett. Cnd distant, cnd apropiat, se comporta cu ea destul de ciudat |n orice caz, era foarte diferit de Antonio. Acesta din urm` se ar`tase \ntotdeauna foarte clar \n orice privin]`. {tia ce vrea, ce nu-i place... O dat` primele zile trecute, \n via]a lor nu mai existase nici o surpriz`. Reu[ise destul de repede s`-i cunoasc` toate fa]etele personalit`]ii, dar continuase rela]ia, min]indu-se singur` c` \n timp unele lucruri se vor schimba. Lui Alec nu-i trebuir` mai mult de dou`zeci de minute ca s` instaleze calculatorul, pe care reu[ise s`-l fac` mai performant cu cteva ad`ugiri. Rex \i oferise cu mare pl`cere acest aparat \nvechit, de care abia a[tepta s` scape. Cnd intr` \n buc`t`rie, Marissa amesteca \ntr-o crati]` din care ie[eau aburi \mbietori. Bun, sunte]i gata s` descoperi]i ce v-am adus? \ntreb` el vesel, lund \n bra]e copiii, care scoaser` strig`te de bucurie. Gata! r`spunse ea bucuroas`. Marissa habar nu avea despre ce putea fi vorba, dar gestul lui o \nveselise. Alec se \ndrept` c`tre camera nelocuit`, unde \[i depozitase mobilierul vechiului birou. Se gndise la un moment dat s` doneze toate astea, dar dintr-un motiv sau altul tot amnase. Acum \i p`rea bine c` n-o f`cuse. Acest birou era perfect pentru calculator.

126

MARIE DEFOIS

Uite, declar` el din prag, ar`tnd c`tre surpriz`. Computerul care trona pe mas` nu sem`na cu cel al lui Alec, dar ea nu apucase s`-l vad` prea bine. A]i pus computerul dumneavoastr` aici, ca s` pot lucra [i eu la el? El o rug` s` intre. Nu e al meu. Al dumneavoastr`. Al... meu? Ea se codi, ne[tiind cum s` interpreteze acest gest. Sta]i pu]in, nu cred c` am \n]eles bine... |mi \mprumuta]i acest calculator? Nu. Vi-l dau pur [i simplu. Femeia r`mase cu gura c`scat`. Dar nu pot s`-l accept, Alec! Trebuie s` fie foarte scump. Modelul `sta costa \ntr-adev`r foarte scump acum c]iva ani. Dar \n momentul de fa]` nimeni nu se mai folosea de el la birou. A[a c` l-am luat [i i-am f`cut cteva modific`ri, ca s` fie mai performant. Cu ochii mari, Marissa privea uimit` cnd la el, cnd calculatorul. Nu va uita niciodat` privirea ei de acum! {i mi-l da]i mie? [opti ea. Da. El ezit` pu]in, dar \i puse totu[i \ntrebarea care-l fr`mnta: Nu a]i mai primit nimic pn` acum? Marissa clipi. Nu. Nici nu [tiu ce s` zic Atunci, nu spune]i nimic, [opti el, cu un zmbet \nduio[at de buze. Privirea ei spunea destul...

Capitolul 10
Trebuie s` vii, Alec! |ncruntat, Alec puse receptorul deoparte. O \ntlnire de afaceri duminica, mai treac`-mearg`, dar o sear` \ntreag` la o petrecere monden`... asta nu! Era hot`rt s` nu vin`. Puse din nou receptorul la ureche, preg`tit s`-[i spun` punctul de vedere: Rex, m` pl`te[ti ca s` fac programe vandabile, nu ca s` fac conversa]ie la cocteiluri! |n spatele lui se auzea Marissa, care implora pe unul dintre micu]i s`-[i termine mncarea de farfurie. Cina lui avea s` se r`ceasc`, se gndi lipsit de chef. Trebuia s` pun` cap`t acestei conversa]ii. Cu att mai mult cu ct avea sentimentul dezagreabil c`, dac` mai continu`, nu va avea ultimul cuvnt. Maxwell va veni [i el, [i [tii c` te apreciaz` foarte mult... Trebuie s`-i cre`m o ambia]` pl`cut`. Po]i s` vii chiar deghizat, va fi o petrecere costumat`.

128

MARIE DEFOIS

M` invi]i la un bal mascat? f`cu el, nevenindu-i s` cread`. Din ce \n ce mai bine! Asta e tot ce-mi doream... Iar dac` nu ai cu cine s` vii, Myra se gndea s`-]i prezinte o prieten` de-a ei... E bine a[a? Alec \nchise ochii. Ura din tot sufletul mondenit`]ile! Ce mai! Ura \ntlnirile la care se adunau mai mult de trei persoane! Nu-i pl`cea [i nu \n]elegea de ce se consider` o mare distrac]ie s` te deghizezi. {i, nu \n cele din urm`, ura s`-i fie impus` o companie feminin`. Nu va \n]elege niciodat` de ce oamenii c`s`tori]i \ncercau s`-i cupleze cu orice pre] pe ceilal]i. Cu telefonul \n mn`, intr` \n buc`t`rie s` vad` ce se mai \ntmpl`. Marissa se descurca de minune. Era, de altfel, normal! Pentru ea, desigur. Pentru c` \n serile cnd el trebuia s` aib` grij` de copii, dup` cel mult o or` \i venea o poft` nebun` s` sune la poli]ie, pompieri etc. Rex vorbea, vorbea... Trebuie neap`rat s` vin cu cineva? \l \ntrerupse el, resemnat. Nu auzi? Am s` vorbesc cu prietena asta a Myrei Alec cunoscuse deja cteva dintre aceste prietene! Am s` aduc pe cineva, spuse el hot`rt. Rex, care cuno[tea prea bine regulile negocierii, se gr`bi s` pun` cap`t conversa]iei \nainte ca interlocutorul lui s` se r`zgndeasc`. Perfect. M` duc s-o anu] pe Myra c` vii. S` nu ui]i: smb`t` la opt. Alec \nchise f`r` s` mai r`spund` [i, cu un aer nefericit, intr` \n buc`t`rie.

O {ANS~ NESPERAT~

129

Vreo problem`? \ntreb` Marissa. Nu. |n fine, cam da. Alec c`ut` din ochi farfuria pe care o l`sase ca s` r`spund` la telefon. Nu mai era. {tia c` Marissa se gr`bea, dar nu apucase s` ia nici dou` guri din friptura aia delicioas`, cu garnitur` de legume! Amuzat` de r`spunsul lui, femeia zmbi. A[a... Rex vrea neap`rat s` m` duc la o petrecere la el acas`. |nc` preocupat de ce se \ntmplase cu mncarea lui, Alec c`ut` \n jur. Observ` c` farfuria nu era nici \n chiuvet`. Marissa, unde e farfuria mea? Aici! Ea deschise cuptorul cu microunde, scoase farfuria [i o a[ez` \n fa]a lui. M-am gndit s-o ]in cald`, \n cazul \n care conversa]ia dura mult. Dar e amuzant. Chestia cu petrecerea, adic`. Mncarea era cald`. Iar ea era... absolut incredibil`. V` plac petrecerile? Ea se a[ez` din nou \ntre cei doi copila[i. Christopher era insuportabil \n seara asta. Marissa spera c` nu avea s` continue prea mult` vreme a[a. Trebuia s` plece [i nu voia ca b`iatul ei s`-i transforme domnului Beckett seara \ntr-o adev`rat` dram`. Ah, a trecut ceva timp de cnd n-am mai fost la o petrecere sau m`car la ceva ct de ct asem`n`tor, dar, dac` \mi amintesc bine, \mi pl`ceau destul de mult. Ea \ntinse o linguri]` de piure de morcovi Andreei [i se uit` gr`bit` la ceasul de mn`. Mai avea exact patruzeci de minute

130

MARIE DEFOIS

\nainte s` plece la cursuri. |n acest interval scurt, trebuia s` hr`neasc` micu]ii, s` m`nnce [i ea, s` fac` ordine [i s`-[i ia clasoarele. Via]a ei sem`na din ce \n ce mai mult cu un maraton. Era deja o lun` de cnd \[i luase noul post \n primire. Se obi[nuise destul de bine. Singurul lucru ciudat era felul \n care evolua sau mai bine zis stagna rela]ia lor. Atrac]ia de altfel, reciproc` pe care o sim]ea pentru Alec nu disp`ruse dar, cum el se pref`cea c` nu exist`, ea se str`duia s` fac` la fel. Totu[i, nu prea avea de ce s` se plng`. Niciodat` parc` nu mai dusese o via]` att de confortabil`. |n plus, eforturile ei pe mai multe fronturi \ncepuser` s` dea roade. Dac` totul mergea a[a cum prev`zuse, \ntr-o lun` avea s`-[i sus]in` lucrarea [i va ob]ine diploma. Atunci, lucrurile vor fi mult mai simple. Ar fi trebuit s` fie mul]umit`. Chiar \ncntat`. Totu[i, acum c` se afla pe punctul de a-[i atinge scopurile, \[i d`dea seama c`-i lipse[te totu[i ceva. Asta era ve[nica ei poveste, se gndi ea oftnd. Voia \ntotdeauna ceva ce nu putea avea. Dup` cte se p`rea, Alec nu era dispus s`-i ofere via]a la care visa. Domnul Beckett mnca \n t`cere. Masa era delicioas`, dar nu era \n stare s-o savureze cum trebuia, [i asta pentru c` nu se putea gndi la altceva dect la importan]a pe care o avea Marissa \n via]a lui. {i nu numai \n via]a lui, ci [i \n mintea lui. Se gndea mereu la ea, era aproape obsedat de ea. Se mira c` reu[ea s` mai fie productiv, \n condi]iile date.

O {ANS~ NESPERAT~

131

Termin` de mncat [i d`du farfuria deoparte. Ceea ce avea de gnd s` fac` nu era probabil cea mai \n]eleapt` decizie, dar de vin` pentru asta era Rex. Numai insiste]a lui de a-i prezenta din nou pe una dintre nenum`ratele prietene ale Myrei \l convinsese s` apeleze la o solu]ie radical`. Rex vrea s` vin cu cineva la petrecerea asta, \ncepu el, jucndu-se cu cravata. |n caz contrar, m-a amenin]at c` m` va arunca \n bra]ele unei prietene de-a so]iei lui... ~sta era adev`rul! Sau, \n fine, aproape... Vai! E groaznic! exclam` ea, cu acel zmbet ironic care ajunsese s`-i fie att de drag. Ei Ce voiam s` spun este c` m` gndeam c`... poate a]i accepta s` m` ajuta]i \n problema asta. Tn`ra femeie \nghi]i cu greutate. Ah, trebuia s` \nceteze cu gndurile astea! Nu mai trebuia s` viseze. S` nu-[i \nchipuie cumva c` Alec \i va propune s`-l \nso]easc`. Domnul Beckett p`stra \n atitudinea lui o distan]` respectabil` din acea faimoas` dumnic` de la s`rutul lor de atunci. Vre]i s`-l sun pe Rex [i s`-i spun c` nu pute]i ajunge la petrecere pentru c` v-a]i scrntit un picior? Sau [i mai bine, pentru c` a]i fost r`pit de extratere[tri? El se foi \n scaun. Nu. Ca s` fiu sincer, m` gndeam la ceva mult mai simplu Ea a[tept`, cu sufletul la gur`. ... s` v` rog s` veni]i cu mine. La petrecere? La balul mascat, ca s` fiu mai precis. Marissa se sim]i ca [i cum stelele, luna [i \ntregul cerul s-ar fi pr`bu[it dintr-o dat` peste \nc`pere. |[i mu[c` buzele, de team` s` nu-i scape un strig`t de bucurie.

132

MARIE DEFOIS

Mi-ar face pl`cere, accept` ea cu simplitate. |n ce vre]i s` v` deghiza]i? |n informatician. Dar sunte]i informatician. Exact. |n felul `sta \mi voi g`si mai u[or costumul potrivit, nu? Nu am dect s` deschid [ifonierul! Bun, l`sa]i, nu v` mai gndi]i la asta, m` ocup eu de costume. Iar acum, trebuie s` m` gr`besc, altfel am s` \ntrzii la cursuri. Se ridic`, \[i s`rut` fiul [i pe Andreea, apoi alerg` c`tre u[`. *** |n pirat? Fusese nevoit s` se duc` smb`t` la birou. La \nceput, \[i zise c` nu va avea prea mult de lucru, astfel c` totul se va termina pn` la prnz. Dar, ca de obicei, nu reu[i s` termine tot ce avea de f`cut dect trziu dup`-amiaz`. Era obosit, enervat... Dac` ar fi fost dup` el, ar fi scos telefonul din priz` [i ar fi f`cut uitat` aceast` petrecere. Dar Marissa p`rea foarte \ncntat` la gndul serii care \i a[tepta. La sosirea lui, n-o z`rise... se preg`tea pentru balul mascat. Marissa \i sim]i \ns` prezen]a [i-i spuse, deschiznd u[a camerei unde se schimba: Termin \ndat`. Costumul dumneavoastr` se afl` pe canapeaua din sufragerie.

O {ANS~ NESPERAT~

133

Curios, Alec se \ndrept` imediat c`tre locul indicat. Contempl` uimit c`ma[a alb` cu jabou, pantalonul negru [i e[arfa ro[ie pe care, presupunea, trebuia s` [i-o lege pe cap. Nu-i venea s` cread`. Asta mai lipsea! Mi-a]i ales un costum de pirat? repet` el cu o voce slab`. Haide]i, credeam c` deghizarea este evident` F`cu o pauz`, a[teptnd din partea lui o nou` sugestie. Dar, cum nu se mai auzi nimic, continu`: Nu e un costum de pirat, ci de gitan... {i, dac` nu vi se pare suficient, pute]i fi chiar prin]ul gitanilor... De parc` asta m-ar \nc`lzi cu ceva, morm`i el. {i, cu voce tare: Sper totu[i c` nu voi fi nevoit s` port [i o coroan`! Nu. Numai dac` ]ine]i neap`rat Ce s` fac? Nu, mul]umesc! Dac` a[ putea s` scap de toat` mascarada asta, a[ fi \ns` foarte fericit. Ridic` de pe canapea c`ma[a [i constat`, oripilat, c` mnecile ei erau att de largi \nct o putea ascunde \n`untru f`r` probleme pe micu]a Andreea. Era grotesc. Nici un b`rbat, orict de excentric ar fi fost, nu ar accepta s` poarte de bun`voie o asemenea ororare. Nu \n]eleg de ce... \ncepu el, hot`rt s` protesteze. Nu se putea a[a ceva. Sem`na a b`taie de joc! Dar nu avu timpul necesar ca s`-[i expun` cum se cuvine lista de revendic`ri, pentru c`, exact \n acel moment, tn`ra femeie intr` \n camer`, precedat` de un fo[net de m`t`suri. Se \ntoarse c`tre ea [i r`mase... f`r` grai. Era frumoas` ca o zn`. Purta o fust` de satin de un ro[u profund, foarte larg`, care se

134

MARIE DEFOIS

ondula \n jurul trupului ei la fiecare pas. O c`ma[` alb` din dantel` \i descoperea umerii aurii, \mbr`ca]i doar \n bogate plete brune. |[i completase ]inuta cu lungi cercei aurii [i cu multe br`]`ri care r`sunau la fiecare mi[care. Regina gitanilor... se gndi el, uimit de gra]ia ei. Da? Nu \n]elege]i... Ah, nici nu mai [tiu..., [opti el, f`r` s`-[i ia nici o clip` ochii de la ea. Sunte]i absolut minunat`! |ntr-adev`r, i se p`rea c` avusese norocul s` \ntlneasc` o f`ptur` din basme. Ea sim]i c` obrajii \i iau foc de emo]ie. |i zmbi: Mul]umesc. {i acum, da]i-mi mna stng`. Am s` v` citesc viitorul. El oft`. Viitorul imediat \l cunosc foarte bine: am s` m` fac de rs \n fa]a tuturor colegilor mei! Ea pufni \n rs: Cu siguran]`. Petrecerea asta va fi foarte lung` [i foarte enervant`! |nc` o dat`, el \i aprecie sim]ul umorului. Ea ad`ug`: {i acum, trebuie s` ne gr`bim. Trebuie s` preg`tesc copiii pentru somn. *** Alec parc` foarte aproape de casa lui Rex. |n jur se aflau deja o mul]ime de alte ma[ini...

O {ANS~ NESPERAT~

135

{i cnd te gnde[ti c` locul `sta era de obicei att lini[tit! |ncerc` s` numere automobilele [i-l apuc` groaza! Doamne, oare c]i sunt? |ncerc` s`-[i alunge din minte aceste gnduri negative [i se \ntoarse c`tre Regina lui. Vederea ei era \ntotdeauna lini[titoare. Efectul fu \ntr-adev`r cel scontat. Nimic r`u nu i se putea \ntmpla, atta vreme ct o va avea \n preajm`! Dar... dac` va pleca \ntr-o bun` zi? Gata, ajunge! Se smulse din gnduri [i-i ajut` Marissei s` coboare. Mergeau \mpreun` pe aleea care desp`r]ea vila de strad`, cnd el \[i aduse aminte un am`nunt important: Stau [i m` \ntreb cum de a]i reu[it s-o convinge]i pe Roberta s` aib` grij` de micu]ii mon[tri. Nu [i-ar fi imaginat vreodat` c` mama lui ar putea s`-[i sacrifice o zi de smb`t` ca s` se ocupe de nepoata ei. Eu nu am f`cut nimic. M` gndeam s` apelez la Jane, ca de obicei, cnd a sunat Roberta. Din vorb` \n vorb`, am ajuns s` discut`m despre petrecere, iar ea mi-a propus imediat s` vin` la noi ca s` fac` pe d`daca. Alec se strmb`. Sunt sigur c` \n subsolul Robertei se ascunde o nav` spa]ial`. Femeia care a venit la noi nu era mama! Glumea, dar trebuia s` recunoasc` foarte cinstit c` Roberta se schimbase. Ce se \ntmplase cu ea \n ultima vreme? Devenise mai cald`, mai apropiat`, mai tandr`... Ca [i cum [i-ar fi dat seama dintr-o dat` c` \n via]a ei existau lucruri mai importante dect propria persoan`. S` fim serio[i, \i r`spunse Marissa rznd, \n sudul Californiei, orict ai c`uta, nu vei g`si nici un subsol!

136

MARIE DEFOIS

Cu att mai mult! Asta nu face dect s`-mi dovedeasc` pn` unde pot merge mar]ienii `[tia! Se oprir` \n fa]a vilei. Alec \ntinse mna c`tre sonerie [i, \n mi[care, atinse um`rul gol al femeii. Acest scurt contact \i aminti din nou ct de mult o dorea. {i ct de mult \l costase \ncercarea de a p`stra \ntre ei o distan]` respectabil`. S`pt`mni \ntregi de chin! Se mira c` nu ajunsese \nc` s` \nnebuneasc`. Dar nu avea dreptul s` treac` aceast` grani]`. Asta ar fi \nsemnat s` se recunoasc` vulnerabil, s` fie la[ [i lipsit de onestitate! U[a le fu deschis` de un soi de Robin Hood, u[or modernizat. Rex \[i scoase masca, dezv`luindu-[i identitatea, [i contempl` \n voie spectacolul foarte distractiv ce i se oferea. Creierul firmei era \mbr`cat \n... gitan! Alec! Stai s` te admir, b`trne! Bine, bine, am \n]eles, morm`i b`rbatul. Te po]i opri Alec \i f`cu loc Marissei s` intre. Din cap`tul holului se auzea muzic`, \mbinat` cu zgomotul monoton al vocilor. {i aceast` fermec`toare persoan` este?... Cu o privire admirativ`, Rex se \nclin` s` s`rute mna Marissei cu un gest elegant, probabil datorat influen]ei costumului de epoc`. Din instinct, Alec se apropie de \nso]itoarea lui [i-i trecu bra]ul pe dup` umeri. Un gest posesiv de care b`rbatul nu \ntrzie s`-[i dea seama, dar, \n ciuda stnjenelii pe care o sim]ea, continua s-o strng` tare lng` el. Marissa Rogers. Marissa, iat`-l pe Rex Wellington, unul dintre asocia]ii firmei la care lucrez. Cu alte cuvinte, patronul [i prietenul meu.

O {ANS~ NESPERAT~

137

Ea \nclin` fruntea cu un elegant gest de domni]`, r`spunzndu-i toat` un zmbet: Am auzit multe despre dumneavoastr`. Nu pot spune acela[i lucru \n ce v` prive[te, replic` el, aruncndu-i prietenului s`u o privire acuzatoare. Cine este aceast` minunat` f`ptur`, b`trne? {i unde ai ]inut-o ascuns` pn` acum? Sunt bona Andreei, r`spunse femeia cu simplitate, evitnd ca Alec, emo]ionat peste m`sur`, s` se piard` \n explica]ii inutile. So]ia lui Rex, care-[i juca de minune rolul de gazd` \ntre]innd musafirii deja sosi]i, nu-i putea auzi. De aceea, Rex nu sc`p` ocazia unei glume: Myra! strig` el, [tiind c` era greu s` fie auzit. Trebuie s` ne gr`bim s` facem un copil! Marissa g`si c` gluma era reu[it`, [i-i mul]umi cu un hohot vesel de rs. Pentru Dumnezeu, nu-l \ncuraja]i [i dumneavoastr`, morm`i Alec, ridicndu-[i ochii spre cer. Myra era geloas` ca o leoaic`, de[i Rex nu-i d`duse niciodat` vreun motiv. {i tu ai grij` ce spui! relu` el, adresndu-se prietenului s`u. Doar nu vrei o scen` de gelozie \n locul balului mascat! De ce nu? Va fi la fel de distractiv! glumi Rex. Doamne! Alec se ruga \n gnd ca aceast` cascad` de veselie f`r` motiv s` \nceteze odat`! Nu ne invi]i totu[i \n`untru? \ntreb` el.

138

MARIE DEFOIS

Ba da, ba da. Haide]i, am s` v` prezint celorlal]i invita]i. Dar \i cunosc foarte bine, \ndr`zni Alec. Nu vorbeam cu tine! Rex \i oferi bra]ul Marissei [i traversar` \mpreun` holul ce ducea \n salon. Alec \i urm`, din ce \n ce mai nefericit. Oare era gelos? Nu, nu se putea! Dar parc` nici mult nu mai avea. |ncnt`toare noapte avea s` urmeze! {i era abia la \nceput! Cu o cup` de [ampanie \n mn` [i un zmbet care \ncepea s`-i oboseasc` pe chip, Alec se pref`cea c` ascult` vorbele \n]elepte pe care i le spunea de circa un sfert de or` un gigantic iepure roz. Nu-l interesa ctu[i de pu]in experien]a mamiferului, dar stnd \n preajma lui [i ascultndu-i nesfr[itele pove[ti, ob]inea cel mai bun punct de observa]ie asupra mi[c`rilor Marissei. Iar ceea ce vedea nu-i pl`cea absolut deloc. Regina lui era \nconjurat` de o mul]ime de admiratori. Crezu c` va exploda de nervi, de neputin]` [i de emo]ie cnd \i auzi rsul cristalin, care-i era att de drag, adresat... altcuiva. Cineva \i spusese o glum`. Ei [i? Ce putea fi att de haios \nct s` rzi \n hohote? Era insuportabil! L`snd iepurele limbut s`-[i continue de unul singur teoriile, se desprinse din loc [i ajunse cu o vitez` de care nu se credea capabil \n preajma grupului de admiratori. Marissa, care sim]ise \n spatele ei o prezen]` nou`, se \ntoarse. Dansa]i? Cu pl`cere, r`spunse ea f`r` ezitare. Un b`rbat deghizat \n Charlot \i \ntinse mna. Dar E cu mine! declar` Alec, tr`gnd-o de bra] \n grab`. Nu se opri dect pe ringul de dans, de frica apari]iei vreunui alt pretendent.

O {ANS~ NESPERAT~

139

Cnd \ncepu dansul, Marissa \[i ridic` spre el privirea \n care se putea citi acea lumini]` ironic` att de caracteristic` ei. Sunte]i deghizat \n prin]ul gitanilor nu \n omul cavernelor. El deschise gura, \ncercnd s` protesteze, apoi se r`zgndi. De fapt, Marissa avea dreptate. |mi pare r`u. Am ac]ionat cam impulsiv. Cam, \ntr-adev`r. Mai avea]i pu]in [i m` tra]i de p`r pn` pe ring. Dar nu era necesar! {i eu voiam s` dansez cu dumneavoastr`. A[teptam numai s` m` invita]i, [opti ea, punndu-[i capul pe um`rul lui. O adiere de parfum de flori urc` pn` la el, ame]indu-l mai tare dect un pahar de gin b`ut pe ner`suflate. |[i umezi buzele uscate, \ncercnd s` g`seasc` un subiect de conversa]ie care s`-i schimbe cursul gndurilor. Se pare c` petrecerea v` amuz` cu adev`rat. |ntr-adev`r. Prietenii dumneavoastr` sunt ni[te persoane foarte simpatice. Hmm... Tn`ra femeie \[i d`du capul pe spate [i-l privi atent`. Alec s` nu-mi spune]i c` sunte]i gelos! Domnul Beckett era ct p-aci s` se sufoce de indignare. Eu? Gelos? Ce idee! {i de ce a[ fi gelos, m` rog frumos? P`i, dac` v-ar auzi cineva, ar zice c`-mi repro[a]i c` am discutat cu prietenii dumneavoastr`. El strnse din buze. |n m`sura \n care am venit \mpreun` la aceast` petrecere, m` gndeam c` vom sta \mpreun`. Abia pronun]` aceste cuvinte, c` le [i regret`. Ce naiba! Se comporta ca un b`iat de cincisprezece ani! Consternat el \nsu[i de aceast` ie[ire, cl`tin` din cap.

140

MARIE DEFOIS

Nu-i a[a c` lucrurile pe care le-am spus sunt de-a dreptul ridicole? se autoironiz` el. Marissa primi aceast` scuz` voalat` cu un rs copil`resc. Ba da. Dar \ntr-un fel au fost [i foarte amuzante. El oft` [i o strnse mai tare \n bra]e. Cnd sunt \n preajma dumneavoastr`, m`rturisi el cu sinceritate, mi-e destul de greu s` gndesc coerent. Dac` v` ajut` cu ceva, pot s` v` spun c` [i reciproca este valabil`. Lui Alec i se p`ru c` pere]ii camerei \ncep s` danseze. Se apropiau [i se \ndep`rtau \n ritmul muzicii... Ce naiba b`use? Mai nimic. Nici m`car nu terminase paharul de [ampanie. Era vina Marissei c` se sim]ea att de ame]it. Trebuia s` se opreasc`. S` cedeze tenta]iei era nebunie curat`! Dar era att de bine s` sim]i din nou c` tr`ie[ti! {i ce vom face? se auzi el [optind f`r` voie. Oare aceast` \ntrebare era o modalitate de a m`rturisi c` ]ine la ea? Doamne, ce n-ar fi dat s` fie adev`rat... Vom face pa[i mici \nainte. Asta e tot ce putem face. Nu. Nu asta era totul. Mai puteau [i s`-[i ascund` sentimentele. S` nege c`-[i spuseser` lucrurile astea [i s` se comporte ca [i cum nimic nu s-ar fi \ntmplat. S` presupunem c` am mai \ncercat cndva acela[i lucru [i c` nu mai vreau s-o apuc pe drumul `sta. Ea ghici c` Alec nu vorbea de dragoste, ci de posibilele ei consecin]e. De ceea ce \ndurase dup` moartea femeii pe care o iubise. Nici un drum nu seam`n` cu altul, Alec. {i nu toate duc \n acela[i loc.

Capitolul 11
A fost o petrecere foarte reu[it`, spuse Marissa intrnd \n sufragerie. Tocmai ie[ea din camera Andreei unde fuseser` culca]i amndoi micu]ii, \n ideea de a-i u[ura Robertei treaba. Mama lui Alec plecase deja, declarnd c` este prea obosit` ca s` mai stea la palavre. Erau singuri. Pendula din hol anun]` ora dou` noaptea. Era timpul s` mearg` la culcare, se gndi Alec. Dar mintea \i spunea ceva [i sufletul... altceva. Nu se putea hot`r\ s-o lase acolo pe Marissa [i s` plece. Era incapabil s`-[i ia ochii de la ea. Foarte reu[it`, da, replic` el. Nu era mare lucru, dar ea era fericit` c` petrecuse al`turi de el o sear` \ntreag`. Cte un pas mic \nainte... Un tremur u[or o cuprinse cnd \l z`ri apropiindu-se de ea. |n ochii lui citi \ns` o ciudat` nefericire.

142

MARIE DEFOIS

Marissa..., \ncepu el, mngindu-i obrazul cu vrful degetelor, cnd sunt cu dumneavoastr` simt ni[te lucruri care-mi plac... [i care nu ar trebui s`-mi plac`. De ce? [opti ea. Pentru c` nu vreau s-o apuc pe un drum periculos. {i nu vreau nici s` te fac s` suferi. Ea \i adres` un zmbet \ncrez`tor. Nu m` ve]i face s` suf`r, sunt sigur`. Ce [tia ea? So]ul ei o p`r`sise, dar dragostea lor era moart` dinainte. Ei nu i se r`pise brusc fiin]a iubit`. Ba da, insist` el cu o voce grav`. Pentru c` nu v` pot oferi ceea ce merita]i de la via]`. Un c`min. O familie. O existen]` stabil`. Ea nu-i ceruse niciodat` nimic, dar \ncepuse s-o cunoasc` destul de bine ca s`-i ghiceasc` dorin]ele [i a[tept`rile. Dorin]e [i a[tept`ri care meritau o \mplinire, dar pe care el nu era \n stare s` le transforme \n realitate. Tn`ra femeie privi \n jur. Alec avea deja un c`min. Avea deja o familie. Ea se va mul]umi cu un mic loc \n via]a lui. Nu \n]eleg... Nu vre]i s` \mp`r]i]i astea cu mine? El d`du din cap, cu un aer trist. Nu despre cas` vorbesc, ci despre mine. Sunt un la[, Marissa, [i nici m`car nu mi-e ru[ine s-o recunosc. Trebuie s` te pun \n gard`. Am jurat cndva c` nu-mi voi mai permite s` risc. Am riscat o dat` [i am pierdut. Nu mai vreau s` tr`iesc ce am tr`it. Dac` nu ar fi trebuit s` am grij` de Andreea, probabil c` nu a[ mai fi ie[it nic`ieri. Cas` [i serviciu. Att. Refuz pur [i simplu s` m` mai \ntorc acolo. |n infern. Dar nimeni nu vrea s` se \ntmple asta. Nimeni nu v` trimite acolo, Alec, murmur` ea.

O {ANS~ NESPERAT~

143

Bine\n]eles c` nu. Dar nimeni nu putea s`-l asigure c` asta nu se va \ntmpla. Nici Christine nu voise s`-l fac` s` treac` printr-un astfel de calvar. Dar destinul hot`rse altfel. Asta se va \ntmpla \ns` dac`... Nu putu \ns` continua. L`s` cuvintele s`-[i g`seasc` singure sensul. Dac` voi muri? sfr[i ea \n locul lui. Permite]i-mi s` v` spun c` familia mea se bucur` de o extraordinar` longevitate. Am o m`tu[` care va \mplini ct de curnd o sut` de ani [i mai sunt [i alte rude nonagenare, care se simt perfect! Ea \l privi [i \n]elese c` problema era \n alt` parte: teama de a nu suferi \l paraliza, \l \mpiedica s` duc` o existen]` normal`. Nu putem tr`i gndindu-ne continuu la ce ne a[teapt` la cap`tul drumului, continu` ea. Ceea ce conteaz` \n via]` este felul \n care parcurgem acest drum. Sfr[itul este unul [i acela[i pentru noi to]i. |n ce m` prive[te, prefer scurta bucurie a unei oaze \nverzite, chiar dac` \n drumul greu prin de[ert nu \ntlne[ti dect cteva. |n]elege]i ce spun? Alec \i lu` mna [i i-o strnse \ntr-a lui. Da. Mintea mea \n]elege ce vre]i s` spune]i. Dar inima mea refuz` s` aud`. Marissa \i c`ut` privirea. Nu v` cer s` v` implica]i \ntr-o rela]ie... Marissa... sunte]i o femeie absolut extraordinar`. O femeie perfect` chiar. Nu v` ve]i mul]umi niciodat` [i nici nu trebuie s` v` mul]umi]i cu o aventur` f`r` viitor. Ea se d`du un pas \napoi. Voia s` plece, s`-[i salveze f`rma de orgoliu care-i r`m`sese. Se aruncase \n bra]ele unui b`rbat

144

MARIE DEFOIS

care nu o dorea. Realiza acum cu regret c` numai a[a se puteau traduce cuvintele lui. I se p`rea c`-i c`zuse tot cerul \n cap. Trebuia s` plece. {i ct mai repede, \nainte ca suspinele s`-i tr`deze suferin]a. Trebuie s` m` scol devreme mine diminea]`, spuse ea cu o voce abia auzit`. Noapte bun`. |i \ntoarse spatele [i, cu ochii \n lacrimi, se \ndrept` c`tre u[`. Iat-o plecnd! Totul fusese spus. Ar fi trebuit s` fie mul]umit de acest rezultat. Atunci de ce sim]ea n`scndu-se \n el o insuportabil` senza]ie de gol? Marissa?... Dac` o strigase ca s` adauge invariabilul a[ prefera s` r`mnem prieteni, \l va p`lmui. Pentru c` ea dorea altceva. Voia s` tr`iasc` al`turi de acest b`rbat, voia s`-[i \mpart` via]a cu el. Era fericit` al`turi de el. Chistopher era fericit aici. |n numele c`rui principiu trebuia s` renun]e la aceast` fericire? Dintr-o dat`, \i sim]i bra]ele \nconjurndu-i trupul. Alec era aici, o strngea \n bra]e, \i c`uta buzele, o s`ruta cu pasiune. Tremurnd de emo]ie, r`spunse cu aceea[i ardoare \mbr`]i[`rii lui. I se deschisese o mic` fereastr` c`tre viitor. Mic`, foarte mic`, dar suficient` ca s` vad` via]a \n culori mai frumoase. Nu avea dect s-o deschid` larg, s`-l conving` pe Alec c` era minunat s` iube[ti [i s` te sim]i iubit. Nu cerea dect pu]in timp, va putea atunci s` Deasupra lor r`sun` un plnset disperat. Marissa avu impresia c` inima a \ncetat s`-i mai bat`. Era imposibil. Destinul nu se putea juca astfel cu via]a ei! Dac` vor fi nevoi]i

O {ANS~ NESPERAT~

145

s` \n`bu[e aceast` pasiune \nainte ca ea s` se nasc`, Alec se va retrage din nou, era convins`. Dar nici nu puteau s`ruta, ignornd plnsetul copilului. Copilul..., [opti ea cu efort. Al t`u sau al meu? |i spunea pentru prima dat` tu. Cuvintele \i veniser` pe buze foarte natural. Cu ochii \nc` \nchi[i, Alec \ncerca s`-[i pun` ordine \n gnduri. La etaj, \n aceea[i cas` cu ei, o fiin]` mic` [i nevinovat` le cerea ajutorul. Trebuia s` se ocupe de el. Trebuia s` se despart`. Al t`u, r`spunse ea dintr-un suflu. M`... m` duc. El \ncuviin]` din cap. De cum o v`zu ie[it`, se l`s` s` cad` pe canapea. Era distrus. Se sim]ea f`r` vlag`. Doamne-Dumnezeule! Ce era s` fac`! Dac` Andreea nu s-ar fi manifestat \n momentul acela, ar fi ajuns s` fac` dragoste cu acea femeie... Ca s`-[i satisfac` o dorin]`... imoral`! Pentru c` despre altceva nu putea fi vorba. O dorea [i att! Dar cum putea face a[a ceva? Era gre[it. {i fa]` de el, [i fa]` de ea. {tia c` nu-i putea oferi nimic altceva. Inima lui era goal`. Singura r`m`[i]` de dragoste \i era destinat` Andreei. Marissa merita mai mult dect att. Cnd tn`ra femeie se \ntoarse \n sufragerie, dou`zeci de minute mai trziu, Alec nu mai era acolo. B`nuia c` a[a va fi, dar, cu o speran]` nebun` \n suflet, revenise totu[i la locul faptei. Oft` din tot sufletul. Poate c` nu era foarte \n]elept s` se aga]e nebune[te de aceast` timid` speran]`, dar Alec era

146

MARIE DEFOIS

primul b`rbat care o interesa de la plecarea lui Antonio. }inea la el mai mult dect ]inuse la fostul ei so]. Pentru c` avea toate calit`]ile pe care [i le dorea de la un b`rbat. Calit`]i pe care nu le \ntlnise la tat`l lui Christopher. Dar ce putea face? Nu avea nici dreptul, nici mijloacele s`-l oblige s-o apuce pe drumul `sta. El nu-[i dorea o rela]ie Trebuia s`-i respecte decizia. Cu obrajii \n lacrimi, Marissa se \ntoarse \n anexa ei \nceti[or. *** Alec p`stra distan]a. Nici nu-i era greu, pentru c`, de cnd Maxwell le oferise banii de care aveau nevoie, era att de mult de lucru la birou, \nct \[i petrecea aici zile [i nop]i la rnd. Dar, \ndat` ce se \ntorcea acas`, \ntreaga nebunie re\ncepea. Parfumul Marisei, vocea sa, cntecele pe care le murmura copiilor \nainte de culcare... Toate astea erau de nesuportat. {i ca [i cum nu ar fi fost de-ajuns ca s` \nnebuneasc`, Rex nu \nceta s`-l trag` de limb` cu privire la apari]ia aceea de vis. Dup`-amiaza era pe sfr[ite. Era joi. Slav` Domnului! Poate c` va putea s` se odihneasc` m`car \n acest week-end! Cineva b`tu la u[`. |n birou intr` Rex, f`r` s` mai a[tepte r`spuns. Se a[ez` direct \n fotoliu [i-l privi pe Alec cu bra]ele \ncruci[ate. Da? \l \ntreb` acesta nedumerit. Te deranjez?

O {ANS~ NESPERAT~

147

Nu... Foarte bine. Am s`-]i zic ceva foarte important. Te ascult. |mi pare r`u s`-]i spun, Alec, dar cineva trebuie s` fac` treaba asta nepl`cut`, a[a c` voi fi chiar eu acela. A[a... E[ti un idiot! Un idiot genial, dar totu[i un idiot. {i c`rui fapt datorez pl`cerea unui astfel de compliment? {tii foarte bine la ce m` refer, Beckett! Nu mai face [i pe prostul! Chiar nu pricep Bine, dac` m` obligi Am s` m` repet. Ai lng` tine o femeie extraordinar` [i nu faci nimic? {i ce-mi sugerezi s` fac? replic` el sec. Pentru c` te cunosc, [tiu foarte bine c` e[ti prea moral ca s` tr`ie[ti o simpl` aventur`! Alec strnse din din]i. Cred c` am auzit destul, Rex! Poate c` da, poate c` nu. Crede-m` c`... Ascult` aici! Cu ct trece timpul [i te v`d c` stai deoparte, f`r` s` \ncerci s` faci nimic, cu att mai mult \mi dau seama c` C`, ce? C` e[ti \ndr`gostit! Alec \l privi cu ochii m`ri]i de uimire. E[ti nebun de legat! Nu, m` simt bine, nu trebuie s`-]i faci griji pentru mine. |n ce te prive[te \ns`... eu a[ \ncepe s`-mi pun \ntreb`ri...

148

MARIE DEFOIS

Ai terminat? Ori e[ti nebun, ori vei deveni dac` la[i s`-]i scape o astfel de ocazie. Cum Alec se preg`tea s` protesteze, \i f`cu semn s` tac`. }i-e fric` s` te \ntorci acas`, b`trne! Nu ]i se pare ciudat c` de cincisprezece zile ai stat aici mai mult dect mine [i Joe la un loc? Stai o clip`! Cine mi-a cerut s` muncesc dublu? Cine mi-a spus c` e nevoie de mine aici mai mult ca niciodat`? Eu. Dar nu e[ti obligat s` stai dou`zeci de ore din dou`zeci [i patru \n fa]a calculatorului! Ni s-a mai \ntmplat s` trecem prin perioade destul de grele [i \nainte, [i reu[eai s` te descurci onorabil, f`r` s`-]i distrugi via]a. Alec cl`tin` din cap, oftnd. Nu [tii ce spui. Ba da. Crede-m`. {tii mai bine ca mine? Poate. |n orice caz, v`d c` cel mai bun prieten al meu e orb... V`d c` \ncearc` s` fug` de via]`... F`cu o pauz`. Argumente avea, slav` Domnului! {i-l va obliga s` le aud`! Unii nu au norocul s` \ntlneasc` iubirea niciodat` \n via]`, Alec! Al]ii iubesc numai o dat`. {i, \n sfr[it, al]ii, infinit mai pu]ini, au [ansa nesperat` s` iubeasc` de dou` ori. Ai \n mn` un bilet c[tig`tor. Ce vei face cu el? |l vei rupe sau te vei duce s` \ncasezi ce ]i se cuvine? M` gndesc mai degrab` s` termin ce am de lucru! Nici o [ans`. E[ti concediat! Du-te acas`. Poftim? Nu m` po]i da afar`. Am ac]iuni la firm`.

O {ANS~ NESPERAT~

149

Foarte bine, atunci Consider`-te de acum \nainte \n concediu medical. Dar nu sunt bolnav. Ba da. }i-am mai spus, te compor]i ca un bolnav mintal. Un caz tipic, de altfel. Asta e p`rerea mea. Alec privi monitorul, oftnd. Cum s` continue lucrul \n stilul `sta? |n orice caz, trebuia s` recunoasc` faptul c` era obosit, epuizat. Ai de gnd s` termini? Nu, r`spunse prompt Rex. Bun, replic` el, \ntinznd mna c`tre telefon. Atunci am s`-l sun pe Joe [i am s`-l rog s` te scoat` naibii din biroul meu. |ncearc`! Ce vrei s` spui? Nimic. Doar c` m-ar mira foarte tare dac` ai reu[i s`-l convingi. Joe e de acord cu mine. V-a v`zut pe amndoi la petrecere [i crede c` te compor]i ca ultimul idiot. {i? {i! {i... opre[te-te. Nu \n]elegi? Nu po]i s` m` convingi! Nu-i nimic. Du-te acas`. Nu mai vreau s` te v`d pe aici [i \n seara asta. De ce nu te duci la cursul `la pe care-l \ncepusei? Pentru c` s-a terminat de mult, la ora asta. Ascult`, Alec... du-te acas`. La fata ta, la via]a ta. Nu vreau s` te aud spunnd, peste c]iva ani: Rex avea dreptate. Ar fi trebuit s`-l ascult... Stai lini[tit. Slabe [anse s` se \ntmple a[a ceva! Stinse calculatorul [i se ridic`. Plec, dar asta pentru c` m-am s`turat s` te tot ascult! Mi-e perfect indiferent, doar s` te v`d plecat o dat`!

Capitolul 12
|n cas` era lini[te. O lini[te aproape enervant`! Privi \n jur. Totul p`rea \n ordine! Era greu s`-]i imaginezi c` doi copii \[i petrecuser` ziua aici. Se \ndrept` c`tre buc`t`rie. {i aici totul era perfect. Masa era aranjat` special pentru el, iar \n cuptor \l a[tepta desigur o farfurie cu mncare \mbietoare. Nu avea dect s` tasteze comenzile pentru cuptorul cu microunde ca s` poat` gusta una dintre specialit`]ile Marissei. Deschise frigiderul [i b`u un pahar cu suc proasp`t de portocale. Apoi se \ndrept` c`tre cuptor. |n seara asta, meniul era pui cu curry. Nu-i era foarte foame, dar \nc`lzi mncarea [i \ncepu s` m`nnce, preocupat de eterna lui obsesie: Marissa. La ora asta, probabil c` femeia \[i continua teza. Sau citea. Sau dormea. |n anex`, la numai c]iva metri de el. Ct va continua \n felul acesta? Ct timp se va mul]umi doar s` se gndeasc` la ea? Vorbele lui Rex \i revenir` \n minte. Se gndi la metafora biletului de loterie. Dar ce s` fac`? Dumnezeule, ce putea face?

O {ANS~ NESPERAT~

151

Termin` de mncat [i a[ez` farfuria \n ma[ina de sp`lat vase. Aparatul era gol. Desigur, Marissa avusese grij` s` aranjeze totul la loc. Cum naiba reu[ea s` se descurce att de bine cu att de multe lucruri pe cap? Tr`ia cu o vitez` de o sut` de kilometri pe or` [i era totu[i att de eficace! Iar el abia dac` putea s`-[i duc` la bun sfr[it sarcinile de la birou. Dar la el era [i altceva... o senza]ie de oboseal`, de ne\ncredere \n via]`. Sim]ea c`-l apas` greutatea a mii de tone de beton. Era prizonierul propriilor obsesii, principiilor stricte, tiparelor mentale... Nu avea \ns` curajul nici s` renun]e la ele... Ah! Via]a era ciudat`! Nu putea s` mearg` mai departe, a[a cum nu putea nici s` se \ntoarc` \napoi, la via]a pe care o ducea \nainte ca femeia asta s`-i lumineze existen]a. Impasul \n care ajunseser` p`rea s` n-o afecteze. Deci, nu ea era problema, ci el. Marissa trecuse cu siguran]` peste eveniment. El nu! {i doar el fusese cel care o refuzase. El \i spusese c` nu va mai putea iubi vreodat`, [i ea se \mp`case cu asta. El, nu! |[i trecu palma peste frunte. La ce bun s` se mai gndeasc` la toate astea? Avea nevoie de un somn lung, odihnitor. Privilegiu de care nu se mai putea bucura din faimoasa sear` a carnavalului. Bolnav de oboseal`, se culca numai ca s` se trezeasc` dou` ore mai trziu, mai epuizat dect \nainte. Adormea iar. Se trezea din nou... Cu capul plecat, se \ndrept` cu greutate c`tre sc`ri. Urcase primele trepte, cnd auzi un zgomot slab venind dinspre

152

MARIE DEFOIS

parter. Probabil c` Marissa uitase s` scoat` din priz` interfonul pentru bebe, care-i permitea s` aud` mi[carea micu]ilor pe timpul zilei. Se uit` \n buc`t`rie. Nimic. |n sufragerie? Nici aici. Probabil c` imagina]ia \i juca feste. Se preg`tea s`-[i reia drumul, cnd privirea \i fu atras` de micu]a \nc`pere de la parter, situat` sub scar`. Aici instalase computerul pentru Marissa. U[a biroului era \nchis`, ca de obicei, dar o raz` de lumin` se distingea pe sub u[`. Alec ascult` cu aten]ie [i percepu zgomotul tastelor. Inima \ncepu s`-i bat` mai tare. Se \ntoarse [i travers` holul. |ntinse mna, gata s` bat` la u[`, apoi se r`zgndi. La ce bun? Ce avea s`-i spun`? |i pl`cea att de mult s`-i vorbeasc` alt`dat` {i acum, abia dac`-[i g`sea cuvintele Oft`, hot`rt s` se \ntoarc`. Dar chiar \n acel moment, u[a se deschise. Alec tres`ri, speriat. Se trezir` fa]` \n fa]`, privindu-se \n t`cere. Deci nu visase. De cte ori nu i se p`ruse c` aude zgomotul pa[ilor lui pe culoar de cnd se hot`rse s` se exileze! De data asta, iat`, era aici! {i ce dac`?... \[i spune ea. Cu ce va schimba aceast` \ntmplare rela]ia lor? |l \ntmpin` cu un zmbet oficial. Zmbetul pe care-l folosise adesea \n fa]a sergentului, cnd voia s`-i ascund` faptul c` observa]iile lui o r`neau. Mi s-a p`rut c` aud ceva... Te-ai \ntors de mult? Alec d`du din cap. Nu. Nu foarte. Se sim]ea foarte ciudat.

O {ANS~ NESPERAT~

153

Puiul a fost delicios. Mul]umesc. Marissa se a[ez` din nou \n fa]a calculatorului, dar nu mai putu s` continue. Nici o propozi]ie cu sens nu-i mai venea \n minte. Alec f`cu c]iva pa[i prin camer`. Nu mai intrase aici din ziua \n care \i d`ruise calculatorul. Expresia cu care ea primise surpriza \i reveni \n minte. Remarc` faptul c` Marissa a[ezase de o parte [i de alta a monitorului cele dou` interfoane conectate la camera copiilor. Acoper` toate fronturile..., se gndi el amuzat. S` vrei s` \nl`turi din via]a ta o fiin]` att de minunat` era nebunie curat`. Rex nu se \n[elase. Era bolnav... Tu[i u[or, ca s`-i atrag` aten]ia. Cum merge lucrarea? E aproape gata, r`spunse ea, cu ochii pe ecran. Nu-l mai v`zuse de aproximativ cincisprezece zile, iar acum, cnd se afla att de aproape de el, teama o cuprinse din nou. Teama de a nu l`sa s` i se vad` suferin]a, teama c` nu va reu[i s`-[i protejeze orgoliul. E timpul ca toate astea s` se termine, continu` ea. Toate astea? Da, cursurile, lucrarea, alerg`tura f`r` sfr[it. El strmb` din nas [i se \ntoarse c`tre foile umplute cu scris m`runt aflate lng` ea. Presupunnd c` cei care \mi coordoneaz` lucrarea vor fi mul]umi]i de rezultat M-ar surprinde s` nu fie a[a. E[ti absolut minunat` E de-ajuns s` atingi un lucru ca s`-l transformi dup` chipul [i asem`narea ta.

154

MARIE DEFOIS

Marissa zmbi distrat. Era doar un compliment binevoitor. De ce i-ar da crezare? Vom vedea, f`cu ea cu o ridicare din umeri fatalist`. Era distant`, aproape indiferent`. Dar la ce se putea a[tepta, dup` ce se purtase atta vreme ca un imbecil? S`-i sar` \n bra]e la auzul unui compliment banal? {i ce se va \ntmpla dup` ce \]i vei lua diploma? Se gndise mult la asta. Att de mult \nct decizia ei era de neschimbat. Dac` ar fi \ntrebat-o acela[i lucru cu cincisprezece zile \nainte, r`spunsul ei ar fi fost foarte diferit. |mi voi c`uta de lucru. Am \ncercat deja \n mai multe locuri, iar o clinic` de pediatrie a r`spuns deja cv-ului trimis. Iat` c` venea [i desp`r]irea. Era pe punctul de a o pierde. Pentru totdeauna. Va fi o slujb` cu norm` \ntreag`? O mai \ntrebase cndva acela[i lucru. Atunci... de atunci, se schimbaser` attea... Tn`ra femeie \l privi lini[tit`. Era greu s` ghiceasc` la ce se gndea. Da. {i asta \nseamn` c` te vei muta? Ea \ncuviin]`, incapabil` s`-[i dea seama dac` asta \l deranja sau dimpotriv`. Voi putea s` pl`tesc o chirie \ntreag`. Dar dac` plecarea mea te nelini[te[te, s` [tii c` nu te voi l`sa iar`[i \ntr-o situa]ie critic`. ~sta era desigur singurul lucru care-l preocupa. Avem destul timp ca s` g`sim o \nlocuitoare. Alec \nghe]`.

O {ANS~ NESPERAT~

155

Co[marul selec]ion`rii va re\ncepe Cam a[a ceva, r`spunse ea \ncordat`. Nu mai [tia ce s` fac`. Oricum, nu mai era nimic de zis. Bine... cred c` trebuie s` te \ntorci la lucru, [opti el \ndreptndu-se c`tre ie[ire. Pe mine. Pe mine. Cnd u[a se \nchise \n urma lui, Marissa se \ntoarse. Tmpitule! murmur` ea, cu ochii plini de lacrimi. |nc` o dat`, Alec avu parte de o noapte agitat`. De fiecare dat` cnd reu[ea s` adoarm`, visa c` Marissa \l p`r`sise. {tia c` era suficient s` spun` doar un cuvnt pentru a o opri, dar nu reu[ea s`-l pronun]e. Atunci, ea pleca. |l p`r`sea pentru totdeauna. Bun, asta e..., hot`r\ el a doua zi, la trezire. Ce va fi, va fi. *** Dup`-amiaz`, Alec se afla \ntr-o \ntlnire important`. Nu \ncetase nici o clip` s` se gndeasc` la Marissa. Pricepu \n sfr[it c` nu se putea s` se conformeze, nu putea accepta att de u[or o astfel de lovitur`. Se temuse att de tare c` va suferi, c` o va face [i pe ea s` sufere, \nct refuzase s` dea curs acestei rela]ii. Dar abia acum \ncepea s` \n]eleag` c` adev`rata suferin]` \nseamna s-o piard`. Nu va reu[i s` tr`iasc` f`r` Marissa! |n]elesese ce avea de f`cut. Trebuie s` plec, declar` el brusc, adresndu-se lui Rex [i lui Joe. Acesta din urm` \l privi mirat.

156

MARIE DEFOIS

Acum? E ceva att de important? Rex, \n schimb, \i zmbi \n]eleg`tor. Fugi! \l aprob` el, f`cndu-i cu ochiul. Alec nu se l`s` prea mult rugat. Nu mai avea dect un sfert de or` ca s` ajung` la centrul unde se ]ineau cursurile pentru p`rin]i. Conduse cu mare vitez`, dar chiar [i a[a drumul \i lu` dou`zeci de minute. Cnd \l v`zu intrnd brusc \n sala de curs, Marissa avu impresia c` inima i se opre[te. Copiii... Oare p`]iser` ceva? Nu, la naiba! De emo]ie, uitase c` amndoi se aflau aici, cu ea. Alec str`b`tu \n vitez` distan]a care-i desp`r]ea. |mi cer scuze, se adres` el femeii care vorbea cu Marissa. Trebuie s` vorbesc cu domni[oara profesoar`. O lu` de bra] f`r` s` mai a[tepte r`spuns [i o conduse pe hol. Alec... ce s-a \ntmplat? [opti ea. Nimic, doar c` nu suport gndul c` va trebui s` trec iar`[i prin calvarul a nu [tiu ctor zile de \ntlniri cu posibilele bone pentru Andreea! Ea deschise gura, dar nu reu[i s` spun` nimic de indignare. Era nebun? {i m-ai \ntrerupt din curs ca s`-mi spui a[a ceva? L-ar fi p`lmuit cu pl`cere. Era culmea egoismului! Foarte bine, te voi ajuta s` faci o selec]ie, zise ea pe un ton enervat. A[a e bine? Nu. Nu e bine. Buuun, r`spunse ea scoas` din s`rite. Am s` fac eu alegerea \n locul t`u! Excedat`, se preg`tea s`-i \ntoarc` spatele. Dar el i se a[ez` \n fa]`, barndu-i drumul.

O {ANS~ NESPERAT~

157

Dac` vrei cu adev`rat s` m` aju]i, nu pleca de la noi. Cum a putut s` se \ndr`gosteasc` de un b`rbat ca `sta? Domnul Beckett dovedea \nc` o dat` c` nu se gndea dect la propriul confort. Cu pumnii strn[i de nervi, \l fulger` cu privirea. Vrei s` r`mn \n continuare bona Andreei? Asta e? Furia o f`cea \nc` mai frumoas`. |n aceste momente, era fermec`toare! {i cnd se gndea c` era ct pe ce s-o lase s` plece... Nu. Marissa nu mai \n]elegea nimic. Dar ce naiba vrei, omule? se amuz` ea. Pe tine. Pe mine? repet` ea, tr`gndu-[i r`suflarea. Pentru o clip`, speran]a \i \nvie. Dar se reculese repede. Nu voia dect s` nu plece de acolo, s` continue s` tr`iasc` sub acela[i acoperi[, doar ca s`-i fie lui mai u[or. Era obi[nuit cu prezen]a ei [i nu voia s` renun]e la confortul pe care aceast` prezen]` i-l oferea. |[i \nclin` capul \ntr-o parte [i rse trist. E un pic cam trziu pentru asta, Alec. |n cazul \n care nu ai remarcat, m-am schimbat pu]in... {i nu mi-a fost u[or! Alesese dou` eufemisme Era la fel de delicat` ca \ntotdeauna. Sunt aproape s`-mi ating obiectivele pe care mi le-am stabilit acum c]iva ani, continu` ea. Am responsabilit`]i foarte mari. Nu numai fa]` de mine, \n primul rnd fa]` de Christopher.

158

MARIE DEFOIS

Cum nu se mai sim]ea capabil s` stea \n preajma ei f`r` s-o ating`, \ntinse mna, \ncercnd s-o mngie. Ea se feri, iar el o urm`, \nc`p`]nat. |i puse minile pe umeri. {tiu. Dar nu-]i cer s` renun]i la ceea ce ]i-ai propus, Marissa. Speram doar c` po]i s` le \mbini pe amndou`... Unde voia s` ajung`? Era foarte criptic Iar acest joc \ncepuse s-o agaseze. Era de-ajuns! Deja se p`c`lise, visnd la o iubire imposibil`, acum era hot`rt` s` dea dovad` de realism. Vrei s` fiu [i educatoare, [i bona Andreei? Imposibil, Alec. Nu. S` fii educatoare [i so]ia mea. Orice ar zice, nu-i va putea schimba p`rerea. {tiu c` nu mai vrei s` angajezi o nou` d`dac`, dar Se opri \ns`, uimit`. Abia acum \i \n]elese cuvintele. Poftim? So]ia ta? Dar... cum ...? Alec o sorbea din priviri. Nu [tii cum se procedeaz`? Se merge \n fa]a primarului... Ajunge, Alec! Nu m` lua drept proast`. Ai fi \n stare de orice ca s` scapi de interviurile pentru bon`. Nu. |n schimb, sunt gata de orice ca s` nu te pierd, Marissa. {tiu, m-am purtat ca un imbecil, [i ai fi perfect \ndrept`]it` s` m` refuzi... dar sper c` nu o vei face, pentru c` atunci voi fi cel mai nefericit b`rbat din lume. Ea \[i [terse fruntea, \ncercnd s`-[i pun` ordine \n gnduri. {i nu-]i mai e fric` de ce te a[teapt` la cap`tul drumului? insist` ea pe un ton grav. O, ba da! Dar \mi e \nc` [i mai team` c` va trebui s` fac acest drum f`r` tine. Am mers destul prin de[ert... Se \ndrept` spre ea [i o lu` \n bra]e.

O {ANS~ NESPERAT~

159

Te iubesc, Marissa. Vre]i, tu [i Christopher, s` v` c`s`tori]i cu noi? El \nso]i aceast` \ntrebare cu un s`rut tandru. Ea \i trecu bra]ul dup` gt, [optindu-i la ureche: Nu pot s`-]i r`spund \n locul lui Christopher. Trebuie s-o rug`m pe Andreea s`-l \ntrebe. Dar eu spun da. Doamna Smith deschise u[a. Marissa? Voiam s` v` \ntreb dac`... Oh, scuze, zise ea \nchiznd gr`bit` u[a.

Sfr[it