RaduCAivlneanu

fatatn fati cu Biserica l.gilesiferadelegile Presei

TRINITAS , 2000
'-_.'

RacluClivineanu

BlsERlc"n
fatd in fati cu
t,

legile $i firtddelegile
lisusHristos, prin CareDumnezeu a fdcut veacurile (Evrei 7,2)

PRESEI
Cartetiparitacu binecuv6ntarea DANIEL I.P.S.

{UnIUEU2W
\ril \u'y,

Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

ltl

-6 l . S. B .N .:9 73 -8 1 79 -0 7
O TRINITAS

\.2 TRINITAS

MOLDOVEI MITROPOLIEI EDITURA $l BUCOVINEI

preset Bisericafatd in fa{a cu-legile gl!_aradeleg!!g

lDotto: nu iei numele DomnuluiDumnezeului ,,Sd tdu tn desert, cd nu va lasa Domnul Dumnezeul ffiu nepedepsit pe cel ce ia numele Lui tn desert." (Deuteronom 5, l1)

NEO-PAGANA I.,,PRFISA" 1. Biserica,o {inti a {brldelegilor ,,presei" Noi, credincioqii,care poate n-am in{eles inca pe deplin sensul Fericirilor, asistAm,cu durere in suflet, la o de atacuri la care este supusdBiserica adevdrall avalanga Ortodoxa RomAn6,din partea a ceea ce s-ar putea numi ,,PreSa inlelegem prin,,pres6" acele medii de informare supuse puterii, banului si implicit ,,tiraniei strbcon$tientului colectiv" de care vorbegteMiruna Runcan in Introducerea sa in etica presei. intre ghilimele,,Presa", precum am notat - se opune presei care cauta gi urmeaza Calea, Adev6ru1 Si Viata, care-L urmeazA pe Iisus Hristos. Atacurile ,,presei"vin parca din timpuri imemoriale. De pe vremea barbarilor, a navblitorilor, care pdngareau altarele bisericilor noastre,scrijeleaucu sabia chipurile sfinfilor, ii imbrdcaupe creqtiniin piei de animale, pentru ca apoi sa-i vdneze, le necinsteaudomnitele, ucideau copiii, ii mancurtizau,ii luau ostatecigi ii ,,dresau"pentru a-i aruncaimpotriva propriilor parin{i. ,,Hainele" ndvilitorilor s-au mai schimbat cu timpul. Pieile de animaleSi caii salbaticiau fost inlocui{i mai intdi 5

Text aparutin revista,,Teologie gi Via!6", nr. 5-12,mai/decembrie I 998

Radu Cijvdneanu cu tunica militara qi ,,GAZ"-ul; iataganelegi arcurile - cu tancuri gi automateKalaqnikov. ,,Invadatorii" contemporanidomiciliazil in prezent in apartamenteluxoaseEi acfioneaza din birouri elegante,cu aer condifionat. Iar tinerii noqtri le slujescdrept ,,secretari" gi ,,reporteri".Armele de actiunein masapoarb numele de - iar daca ,,medii de informare" (radio-televiziune-ziare) sunt folosite impotriva Adevarului, Binelui fi Vietii le vom numi,,presd", adicapseudo-pres5. Paianjeni nevdzu{i {es pdnze complicate de minciuni in jurul Bisericii OrtodoxeRomAne.

presei Biserica fa(a in fatd cu legile gi fdtrddelegile Metoda ,rtrecerii cu vederea" poartAun nume. Se nume$te,rmetoda perfectii" qi a fost descrisaca atarede Piotr Wierzbicki in lucrareasa Structura minciunii. Cdnd ,ometodaperfectii" nu funcfioneazdse recurge la o alE metodi din vastul arsenalal minciunii, descrisin lucrarea mai sus pomenitS: metoda ,,l[s[rii qi ridicirii cortinei". ,,Cortina" tacerii se las6 brusc asupra esentei pentru a se evenimentuluiqi a importanteireale a acestuia, ridica la fel de ,,brusc", atunci c6nd e vorba de aspecte saucompromilatoare. neesenliale

3. Monopolul asupraadevirului 2. Minciuna rperfectl" Se minte cu perfidie, se minte cu invergunare, se minte cu metodi qi tehnica modernd, verificata in stdnga gi in dreapta,realitateae trucati de ,presd" in mod ordinar. atacuri directe si indirecte la adresa ,,Presa" lanseazA limbajului gi practicilor cultului cregtin-ortodox. Cuvinte qi formule sacre sunt luate in derAdere, vegminteSi obiecte bisericegti sunt folosite in scenetecu con{inut vulgar sau obscen, difuzate la ore de maxima audienfE, pe posturi nu ,rPr ott,ci rrAntitt-TV. Religia insaqiesteconsiderati un fel de zvon (v. Jean Noel Kapferer - (Zvonurile). O ciudati amnezie - care anuleaza insagi logica faptelor - ,,lovegte"subit ,,mediile de informare" cAnd e vorba de importante evenimente ale vietii bisericegti. Yizite ale unor inalli prela{i, sarbatoricregtinecare adund zeci gi sute de mii de credinciogi,manifestariinternafionale cu mare rdsunetale intregii cregtindt6{i, al caror centru este Romdnia, Mitropolia Moldovei qi Bucovinei, sunt ,,trecute cu vederea"sauminimalizate. 6 ln numele,,monopolului asupra adevirului" delinut inutild, p. ilegal (vezi Jean Frangois Revel, Cunoa$terea pseudorealitali, confec{ioneaZ 254-263), ,presa" aiingere inaltelor fete bisericeqti.insemnele aducAndu-se lor sfinte sunt inlocuite batjocoritor cu emblemecomuniste $.a.m.d. Autorii ticalogiilor respectivese fac a nu gti AdevSrul - rezistenta Bisericii. adevarat in raportul secret intocmit in 1962 de ministrul de interne de atunci, Alexandru Draghici, catreC.C. al P.C.R. se scrie negru pe alb ca: ,rsingurul dugman al statului de democrafie populari care a rimas in interior este Biserica Ortodoxi RomAn[, in frunte cu Patriarhul ei, Justinian Marina (f 1977) qi cu cei doi episcopi vicari patriarhali, Antim Nica (t 1992) pi Teoctist Arlpapu (actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romine)" (,,Vial a Culteloi', nr. 273-274). ,,Presa" minimalizeazd de altfel fenomenul religios romdnesc,in ansamblul s6u, il reduce la rubrici de purS circumstan{i. Se atenteazA,astfel, in mod arbitrar la realitateainsasi - fiindca fenomenul religios romdnescse

Radu Cdjvdneanu afl6 intr-o evidenti expansiune. O dovedesc bisericile ortodoxe tot mai pline de credinciogi,lacaqurilede cult tot mai numeroase $i tot mai frumos impodobite, sondajelede pe primele Biserica OrtodoxaRomAnE opinie care situeazd locuri in ceeace privesJe credibilitateain rdndul poporului. Si tohr$i, ,presa" trlaza .si ,,aranjeaza temeinic" informatiile privind viata religioasi, exilAnd aspectele favorabile in colfuri ascunse de pagina si exhibAnd la maximum starile conflictuale interortodoxe sau odatadescoperit, interreligioase. Un asemenea,,conflict", esteintrelinut cu o abilitate qi o perseverenlidemnede alte calrze,cum ar fi: coruptia, birocratizareasau incapacitatea aparatuluiadministrativ de a rezolva problemelespecifice. Atunci cdnd conflictele religioase nu existi, se provoac6 artificial conflicte saupur gi simplu se inventeazi.

Biserica fatd in fald cu legile gi faradelegile presei demodati,inutili sauchiar nociva.(Pentru culte, anacronicd, o definitie a defiimarii vezi$i Jurnalismul radio,p.97). in situalii conflictuale interconfesionale ,BreSo" adopti un limbaj atAtator,instigator. ,fiiat'rgi" ftra pregitire profesionall morala (sau poate cu altfel de ,preg6tire") calc6 in picioare poruncile Domnului: ooSi nu iei numele Domnului Dumnezeului tiu in degert, cI nu va lisa Domnul Dumnezeul tiu nepedepsit pe cel ce ia numele Lui in degert" (Deuteronom5, 11).,,Si nu dai mirturii mincinoase asupra aproapelui tiltr" (Deuteronom 5, 20). Aceiagi la m6retia Cuvdntului, prin fabricarea ,,ziarigti" atenteqzA (vezi FrangoiseThom, Limba unui adevf,rat,,antilimbaj" de lemn\. 5. ,,Crea(ii jurnalistice" ratate Dar $i propriile reguli gi coduri profesionale sunt cdlcatein picioare de c6tre,,pros6"gi ,,ziarigtii"sdi. Cdnd este vorba de ,,materiale"dedicateBisericii, dar citarea sau mlcar parafrazarea nu numai, sunt escamotate corect6,verifi careainformatiilor, echidistan{a. intr-un atac grosolan asupra P.F. Pirinte Patriarh Teoctist, proferat inh-un ziar local apa(indnd unei refele in spiritul estesfidatacu nerusinare. de publicatii, realitatea acelora$i mentalititi necominterniste din raportul ministrului de inteme Draghici, din 1962,un ,,ziarist" mic la suflet love$tecu nerozie,cruzime gi cinism inimaginabil in imaginea Patriarhului nostru Ei a Bisericii Ortodoxe RomAne.Atacatorul nu mai are nevoie sEse ascundi astiizi in spatele unor rapoarte secrete,fiindca are la dispozifie ,,libertateapresei", in numele clreia poate sd proferezetot felul de neadevSruriqi injurii. (Dar Ei Dumnezeu lucreazA! Nu mult dupa apari{iaacelui ,,articol" calomnios,autorul a

4. De la,,retug[ri" la calomnii Sub masca ,,obiectivi61ii", ,presa" alege din materialul informational privind viala cultelor parlea defavorabilI Bisericii. Iar cAndun evenimentimportant s-a produs sau estepe cale de a se produce - qi existi mereu asemeneaevenimente- mesajul ,presei" devine in mod suspectambiguu, incifrat sau gtireaadevirataeste sufocatii de informatii,,senzalionale". Nu mai vorbim de falsi observatori, pseudocogi,,etichete". mentatori,,,retuqiri" mai ram6neloc pentru Cind toate mijloacele equeaz6, pentru calomniagrosolani, minciuna sfruntati $i obraznica, arareori sau niciodatd urmatii de corecfii, rectificdri gi cu atAtmai pu{in scuze. Biserica OrtodoxaRomdna- in calitatede institutie este supusa deftimarii, sugerdndu-secu obraznici infamie ba ci nu ar prezentaincredere, ba & ar fi inferioard altor B

:*1

Radu Ciivdneanu fost condamnat la o amendi de multe milioane de lei printr-o sentinfi judecitoreasci, in legatura cu alta,,creafie" jumalistica ratatA). Dincolo de neadevarurile proferate de ,,ziariqti", asemenea atacuri sunt de natura sa tulbure echilibrul interior al unor oameni chemati s6 mediteze,sd se roage pentru noi, sl ne binecuvAnteze, sSne ascultepdcatelegi sa le ierte.

Bisericafala in fa(d cu legile gifaradelegilepresei defdimari, insulte, aprecieri Si caracterizdri defavorabiI e, imixtiuni in viala personald sau publicd a oamenilor" (Ibidem, p. 177 Si I. Albu, Raspunderea civild contractualdpentru prejudicii nepatrimoniale,,,Revista de Drept" nr.8/1992). ,,Difuzarea intr-un mediu social a unor date false, denigratoare, privind caracteristicile morale ale unei persoane, desfigureaza imaginea sociald a acesteia Si atrage, de multe ori, o modificare peiorativd a consideraliei de care se bucurd persoana respectivd. Totodatd ti creeazdacesteiao suferinld psihicd derivatd din tnjosirea sociald, batjocurapublica, minciuna dezonorantd, care i-au pdtat - uneori intr-un mod destul de grav imaginea sociala, atragdndu-i desconsiderarea nemeritatd a celor ce,mai inainte,o prefuiau" (Ibidem,p.208). Un studiu frcut de Robert Daly, profesor de psihiatrie, aratA cA nu toate torturile sunt fizice. Exista variante subtile de torturd psihica gi s-a constatatcir toli oamenii au un punct limiti cdnd stresul devine prea puternic. Agresiuneapsihica poate deseori sa lase sechele mintale pentru mult timp. Lucrul este gtiut prea bine de to(ionarii care manevreazi instrumentele de torfura psihica, inclusiv ,presa". (Vezi ABC-ul Drepturilor Omului, lucrare editata sub patronajul Centrului de Informare al O.N.U. pentru Romdnia - 1993).

6. Nocivitatea calomniei ,,Atunci cdnd sunt rdspAnditedeipre o persoand afirmatii privitoare la faptele sale, la comportareasa, la aspectelevie{ii personalesau familiale, de naturi si o discrediteze,s6-i zdruncine nivelul de prestigiu social, impresiaprodusi de asemenea afirmalii estede naturdsd modifice echilibrul de respectabilitate socialaexistentin cadrul unor colectivitati qi prin aceasta se aduce o tulburare raporfurilor de convieluirepagnicd, armonioasd in cadrul societatii. Aceasta caracterizeazd nocivitatea socialda calomniei" (Corneliu Turianu, Calomniaprin presd,p.22). Atacurile calomnioase sau deftimarea prin presS aduc atingere valorilor care privesc persoana umand. Aceste valori se refera la ,,existenlafizica a omului, sdndtateaSi integritatea corporald, sensibilitateafizicd Si psihica, sentimentelede afecliune Si dragoste, la cinstea, demnitatea Si onoarea,prestigiul profesional, la nume Si domiciliu, la drepturile nepatrimoniale rezultate din crealia intelectuald si la alte valori similare. Se considerd cd prejudiciile nepatrimoniale potenlial nelimitate Si extrem de variate pot rezulta nu numai din rdniri, desfigurari, mutildri corporale sau alte atingeri aduse calitalilor biologice ci si din amenintdri, calomnii, 10

7.,,In genuitatca"ingeldtoare jurnalisticd" desprecare vorbegte A.ga-numita,,culturd David Randall in lucrareasaJurnalistul universalpermite editorilor de ziaresd creezeimagineaunei false realita{i.Se dd ca exempluo zi plicticoasta anului 1980,o ziin carenu seintAmplanimic spectaculos. 11

Rad u-_Cdjv*a !_ej LqReporterii ziaruhti ,J,{ew York Daily Post" au fost trimisi sd culeaga informa{ii despretoate delictele grave sau nu comise in oras. grupate sub titlul $ocantde Violentdpe str(uiIe ora$ului nostru. O asemenea ,ringenuitate inqelitoarett presupuneasamblarea unor ,rpiese corecte, fiecare in parte" care ,,produc impreuni un intreg totalmente incorect". David Randall admite c5 asemenea procedee se practicd peste tot. El recunoa5te, de asemenea, ,presei" ,,dexteritateain manipularea faptelor" prin rrselectarea judicioasi, in esenfi, a informafiei care este apoi prezentati in afara contextului real, <liurnalistub> omitdnd cu buni Stiinfncontextul qi amplificAnd excesiv efectul de dragul propriilor convenfiio'.

Bisericafatd in fatd cu legile gi fdrddelegile presei de opinie ale sondajelor lor, simple cifre, simple ,,obiecte" si ale calculeloreconomice. ,,in momentul tn care incepi sd privesti gazetdria ca pe o marfa care trebuie vandutd tn mod calculat, incetezi sd mai fii jurnalist" - spuneDavid Randall, careadaug6: ,,La un moment dat prostituareafasa de ceea ce crezi cd reprezintd cerinlele publicului [...) duce la filtrarea si eliminarea unor subiectecare nu sunt in concordanld cu prejudecalile cunoscutesau la omiterea unor fragmente care (nu convint) cum ar f contextul, explicaliile si misiunea". calificarea, iar jurnalistul isi tradeazd Umoristul englez Michael Frayn a scris chiar un foileton pe aceasti temd,despreun computerprogramats6 produci ziare,in func{ie de cerinfele,rezultatelesondajelor de opinie gi despre detaliile gocantepe care le-ar dori cititorii. Titlul foiletonului este extrem de sugestiv: Oamenide tinichea. Nu esteexclus ca intre timp un asemenea computer s6 fi fost inventat. Poateci nu este (inca) in staresd producd direct catastrofele, crimele Si violurile dorite de subconqtientul animalic al ,,cititorilor", dar - in mod sigur * le influen\eazA. Un eventual ciclu de sondajede opinie pe tema respectivaar putea,frri indoiala, demonstraacest lucru. CAnd scriu despre Biserica sau despre slujitorii ei, ,,ziarigtilor" li se atrofiazd simful realitatii Si uita regula nu numai de presa- potrivit cdreiaorice invinuire trebuie doveditf,. (Yezi Manualul pentru ziaristii din Europa Centraldsi de Est - World Press Freedom Committee, capitolul ,Delicte si tribunale - nu suntpermise erori"). In RomAnia, ca gi in alte tari din Europa de Est s-a incetafenit in ,,presd" practica publici6tii mascate. Publicitateamascati poate fi ftcuta qi unor sectereligioase sau grupbri de intereseoculte. Este vorba, in publicitatea 13
!.:i

8. Presaca marfh Esteun trist adevdr:violenla gi indecenla plac. O demonsfreazAexperimentul ftcut de publicafia britanicd ,J',lews of the llorld' in 1945 cdnd a hotdrAtca in continutul sdu sa apara doar subiecte respectabile.Dupd doar doua saptimdni, tirqul publica{iei a scizut semnificativ. Revenindu-se la formula,,tradilionala", tirajql a crescut din nou, de pestel5 ori. In momentul in care ,,proso" devine o simpld marfr cititorii igi pierd calitatea de persoanegi devin, la rdndul 12

Radu Cdjvaneanu mascat2i- potrivit lui David Randall, op. cit. - de ,,reclami, promofiune, laude, ori cum dorifi sI le numifi, cu un machiaj astfel aplicat incflt sI parl gazetArie. Este o inqelitorie niscutji din corupfie" * conchideautorul.

Bisericafa(a in fata cu legileS! faradelegile presei informaliile sd vind la ei" - spre deosebirede ziariqtii de teren, care ,Se duc la fata locului, hoindresc,scotocesc, vorbesc,ascultd mult, privesc atent, iau notitepe genunchi - din ce in ce mai rari". - ziaristii independenli Ca urmare a Efectului Hilton, anumite conflicte interconfesionaleajung sa prinda propo(ii nemaiintdlnite, in comparaliecu starea realaa faptelor. supradimensionate Autorul acestor rdnduri s-a deplasat la fata locului intr-un lacaq de cult ce constituie obiectul unor dispute dintre ortodocSiSi greco-catolicigi a constatatca situatia era mult mai pu{in tensionatidecdtrelatiirile,presei". I l. Necrofilia,,presei" O alta boala a mediilor de informare esteteleviziunea ..necrofila" care - obsedati de cotele de audienti - se ambitioneazasi transmita moartea in direct. Nu numai catastrofe,cutremure, accidente, inunda{ii, incendii, ci Si sinucideri transmise in direct! Boala face ravagii in America Latinl,laolalta cu serialelede duzina. Efectul de masaeste- fira exagerare - catasfofal. O dovedesc intre altele
--r preajma preajma Na$terii l\a$tenl ljomnulul, Domnului,in ln lyy6, 1998, de cltre un post de televiziune local. in cadrul emisiunii -

9. Limba ,,.iurnalez6" ,,Presa"de scandalcultiva o limba ,de omfurios $i cu vocabular limitat" (Ibidem). IatA cdtevamostre din limba ,jurnalezd" - cum a fost denumitade specialigti:o simpla infruntare verbala intre doua grupuri de credinciogi de religii diferite poate frprezentatAdrept,,rdzboireligios"; o in{elegere devine ,,tdrg"; ghinionul este ,,blestem"; posibilitatea devine ,,amenintrere"; inlocuirea ,,expulzare";inghesuialaeste,,haos".Sunt expresii care au darul de a induce pur gi simplu in eroare.Este ca gi cum ,,sirul intdmplarilor ar fi tradus tntr-o altd limbd, de catre un om furios $i cu vocabular limital". Articolele in ,jurnalezd" nu sunt oneste,,sunt cu cel pulin cdtivapasi in afara realit4ii Sipentru cd acest limbaj este atdt de uzat, incdt in cele din urmd nu are nici un impact asupra cititorilor. Acest tip de jurnalism este o formd de artd Nu are fosilizatd practicata intr-o serie de ritualuri 1...1. viald" (Ibidem).

urmdrile unui ,,reportaj" difuzat in

10.Efectul Hilton . G6rard de Seyls (Mediamensonges - Minciuni mass-media) vorbe$tedesprea$a-numitulEfect Hilton sau al ,,clopotului de sticld". ,,Z,iaristii cuibariti in coltisorul linistit al saloanelor unui hotel internalional asteaptdca 14

realizati in strainitate - se fbcea publicl informatia potrivit cdreia, in apropierea Crdciunului, numdrul de sinucideri ar cre$tede doua ori. Textul rostit de vocea crainicului era ilustrat de imasini oribile de sinucideri reale,filmate pe viu. Urmarea? 15

Radu Caiginealu La cdteva zile dupa hansmiterea reportajului cu pricina apare gi in oras.ul respectivun caz de incercarede sinucideretransmisin direct, dupd metodeleatAtde ,,fidel" descrisegi reprodusecu cAteva zile inainte pe micul ecran. Pompieri, polilie, ,,consilieri", ,,salvatori", public, publicitate... Televiziunea locald acorda, firegte, spalii ample ,,evenimentului" filmat ,,p viu", cresc6ndu-gi considerabilcota de audienta. Despre adevaratulprofil moral al ,,eroului" preotul paroh - daci ar fi fost si sfintia sa invitat la emisiunea-dezbatere in direct- ar fi putut sa-Si exprimeopinia. De remarcatc6 pdna 14 emisiune'a cu pricina n-au existatasemenea lbcalitate. in ,,cazLri"

Biserica fatd in fa[a cu iegib gi faradelegilepresei Conform unui scenariu TV de pe vremuri. ,,toate personajele sc mi$cau asemenea unor marionete mdnuite de bdieti in uniformd sau in civil. Capetele sforii sunt tinute in mana sigurd a unui colonel, creierul acliunii" (Nicolae Culcea, Din culisele televiziunii. l99l). Ed. Porto-Franco, Pare incredibil, dar pe terenul opiniei publice romdnesti defrisat de valorile ei traditionale, unele dintre,,obiectivele" la care face referire Felicia Antip se men{in. Indobitocirea generala se realizeazA astrzi prin presa de scandal, etalarea violenfei gi a prostului gust, invazia de seriale si tiparihri submediocre. Pseudo-informatii, dezinformatii sau,,infodivertismente" paraziteazA la tot pasul nevoia de informare corecfii a omului. Ele sunt difuzate de a$a-zise ,,agen{ii de pres6" ,,specializate" in a truca adevdrul. Sistemulnational de valori se mentine in continuare

I
I 2. Sterilizareag6ndirii]colective Publicul romdnesc ..Ji.r.l" bine ,,spilate" dupi 50 "ucare qi subsemnaful de ani de totalitarism (la are partea sa de vina in calitate de redaqtor al unui ziar local) este ,perfect" pregatit pentru asemenea ,,experimente" de isterie colectivaprovocati. I Un specialist in materfle - Felicia Antip - fost redactor la Agerpress, se pronun(a asupra acelei ,,conbpiralii urmdrind tndobitocirea generald, tnlocuirea adevdratei informatii cu pseudoinformafia, transformarea opiniei publice intr-un receptor pasiv de declaratii nerelevante, pisdlogeala, in cel mai bun caz lipsitd de interes,pentru ca sd se ajungd Ia rdsturnareasistemuluide valori, la sterilizarea gdndirii"... (Lumea din ziare - Ed. - 1991).O perioadain Porto Franco qi CarteaRomAneascl care limbajul gazeEresc este,,asaltat de factori poluan{i', de toate categoriile(Ibidem,p. 25). 16

:!:

Radu Cajvdneanu rdstumat, iar gdndirea na{ionala sterilizati prin non-informaregi obturarealiberei circulatii a opiniilor, este incapabilade a schitafie gi un minim act de autoaphrare in momentecrucialedin existenta neamului. Firesc - indobitocireaopiniei publice dupa disparilia fo{elor de represiunedirecte - nu mai este un fenomen inevitabil. Spiritul critic specific romdnesc se descurca $i acuzA. Un anumit conducdtoral unui post de televiziune de dupa 1990 este taxat prompt drept ,,maestru in arta insinudrii gi a propagandei,provocator vAndut, bolnav de ierarhie", r;u[ intelectual pervertit", rrmanipulator tenebros, profesor malefic", rrcinic", iar televiziunea drept o ,,institufie a minciunii" (vezi colectiile ziarelor Liberd",,,Coti di anuf', ,,Cuvdntut',,,Dreptatea",,,Romdnia Literard",,t uceaJdruf', ,,Romdnia ,,22"q.a.).

Biserica fata in fatd cq_tegitegilgtilSlSglJgplg:g!_ curiozitatea gi practicareaaltor activiati (lectura, muzicd, plimbari, intAlniri sportiveetc. - nu sunt amintiteslujbele - n. aut.). religioase Distanta intre informa{ia televizata gi realitatea concreti cre$te considerabil cdnd se recurge in mod intenlionat la trucaje. ,,Micul ecran poate deveni in acestcaz un instrument al minciunii" - se scrie intr-un studiu (pentru uz intern) editat de fosta Academie cum, ,,$tefan Gheorghiu". M. Bromberger povestegte cu ajutorul unui film, s-a {bcut sd se creadi cd generalul Eisenhower, care se afla la cartierulgeneralatlantic de la Paris,era intervievat in direct,la New York. in cartea sa Congresul viitorologic, publicata in 1971, Stanislaw Lem vede televiziuneainlocuita de ,,fiziviziune": ,,Oameniciudati - ca sd nu mai vorbim de cdini, lei, peisaje ;i planete tsi fac aparilia intr-un coll al sufrageriei, intru totul materializali si imposibil de distins de oamenii in carne Si oase". ,,Lumeacare ne vinepe calea undelor- cum spune Anders - nu estedecdt o fantomd a realitatii". Faptul ca telespectatorulse afl6 in stare de relaxare in timpul orelor sale libere sporegte Si mai mult iluzia. Transportat intr-o lume de fantasme,frrd a distinge intotdeaunade realitate,telespectatorul se complacecAtevaore pe zi (6-7 in cazul americanului mediu,potrivit unor studii de intr-o lume de iluzii in;elatoare. specialitate), ,,Manipuldm o masind care a incetat de mult sa mai fie un miracol Stiinlific pentru a deveni o realitate" - avertizeazaWladimir Perch6, care se intreaba:cum putem trata presupusa ,,vrijitoare care otrdvegte" pentru a o ajuta sd devind farmacista inteligenta care sd ajute lumea sd depaseascd aceastd veritabilacriza de crestere. 19

13.Va devenivrljitoarea'IV o farmacisti inteligentd? in luna iunie 1985 postul TV Antenne 2 Si hebdomadarul de televiziwe Telerama art organizat gi filmat o experien{a semnificativa:au privat de televizor 22 de familii care s-au oferit ca subiecteo anumiti perioada de timp. Ideeaa generat o emisiunede televiziunecares-a difuzatin aprilie 1986. Reprogurile aduse de voluntari au fost rezumate de Nathalie Coste Cerdan Ei Alain Le Diberder (La Ttldvision,Ed. La D6couverte, Paris, 1986).Televiziunea destrami legaturile in cadrul cuplului, depdrteazA parintii de copii, perfurba studiile acestoradin urm6, diminueaza 18

Radu Cdivineanu

Biserica fatd in fa[d cu legile gi fdrddelegile presei

14.,,Glon{ulmagic" gi violareamultimilor O opinie aseminltoare emit 9i Melvin de Fleur 9i Sandra Ball Rokeach (Teoria comunicdrii in masd, Ed. Longman, New York, 1982). Ei propun ,,teoria glonfului magic". Mijloacele mediatice apar ca ,rveritabile instrumente vrijiteo' Si ,rmagice" ln modelarea receptorilor, a opinieipublice. Action6nd ca ,rrtr declan$ator infailibil de comportament social", mass-media, poate determina a atitudinii ,,orientarea in direcfia doriti $i comportamentului publicului". Studiul lui B. Ciakotin (Violarea multrimilor prin propaganddpoliticd) evidenfiazA faptul ca ,,dresajul', prin propagandi se sprijina pe administrarea unor factori condilionali - $oc pe fundalul unor instincte qi afecte deja constituite, astfel incAt 'constituirea', multimilor Si ,rdizolvarea" indivizilor in masi asigurI reugitarrvioluluiD psihic. Prin utilizarea concomitenfii sau alternativI a stimulilor - goc (de tipul amenintare/seduc{ie) prin afigarea unor simboluri capabile sI menfind reflexele adeziunii, se creeazA care pot orsclavipsihici" incorytien{i, sugestiona{i, generamiqcaride mas6,pebaze ira{ionale. Mediile de informare devin instrumenteinfailibile de propaganda,fiind practic eliminate mijloacele clasice de apirare gi conservare:factorul rafional, atitudinea critica, dialogul social, influenlele reciproce dintre membrii grupurilor, traditiile (intre care qi sfintele tradilii ale Bisericii Ortodoxe RomAne),cultura. Remediul impotriva acestuitip de propagandi- in viziunea lui Ciakotin - apare de-a dreptul utopic. 20

15. Media-dependenta Alte ,flodele" sunt la fel de pesimiste in ceea ce privegteposibiliuitile de apf,rareale speciei umane in fata invaziei mass-media. Modelul hegemoniei, promovat de $coala de la Frankfurt Si dezvoltat in cadrul Universitiifii din Birmingham, are la bazA ideea potrivit e}rreia,,clasele dominante tsi exercittl puterea t..] p^rin mijloace In acest fel persuasive de tip culnral-simbolic. tendinte mass-media devine instrumentul unor hegemonice". Modelul ,,dependenfei", pus in circulatie in anul 1976 de Sandra Ball Si Melvin de Fleur, are in vedere faptul ca ,,indivizii sunt dependenti de datele oferite de mass-media pentra bunul mers al vielii loy'', iar in perioadelede dezordine,cizA, schimbaresociali rapidi (cum este eantl ,trraruitiei' in Romdnia - n. aut.) lor se amplifici si mai mult. dependenla In condilii de deruti, nesiguran{6,team6, audienta mass-mediaspore$teconsiderabil. (Un exemplu in acest sens ar fi ultimele ,"rnineriade",cdnd - potrivit datelor adusela cuno$tintaopiniei publice de ctrtrecorespondenfii de pres6- viruzrile de ziare au sporit de 4-5 ori. Ca si nu mai vorbim de audienfaposturilor radio - TV care a finut oamenii treji pdnala ore t6rzii de noapte). Din analiza modelului ,,dependenfei",in conditiile realitiitilor concrete din Romdnia, rezulE o concluzie logic6: pentru a-qi creqte cota de audienti, mediile de informare vor actiona,mai mult sau mai putin deliberat,in vedereaintrefinerii stnrii de nesiguran{5. Scopul este diametral opus scopului nobil al Bisericii - de a creaqi menfinepaceasocial6.

21

Radu Cdivdneanu

presei Biserica fatd in fatdcu legilegi fdrddelegile gi antiamericane, la televiziun6a declaratiiautoacuzatoare inamic6. s-augribit s6 Imediat,mediilede informareamericane qi justificeclderea lor s[J iertepe morali a compatriotului bietul prizonier. O cu totul altii morald- o moralda cruzimii de aceasti infre care,la romdnegti, da6 - seaplicaelitelorintelectuale preo{ii. Ignorindu-se in mod loc de cinste se afl6 si medii marturiizguduitoare ale epocii,puternicele deliberat (,,arme pe meridian" orice TY redutabile de informare dintre unul cum le calific6orgoliosRtrzvanTeodorescu, pun eliteleinft-o stare mdnuitoriiunor astfelde mijloace), in general, Populatia continuI. de culpabilizare intelectualitatea, in special, este aatzaE de cu fosteleautoritifi, de,,complicitate" ,,colaborationism" cu regimultotalitaretc. Absurdul (in)congtiental situafiei ajunge p6nd la a decreta c6 orice vietuitor al ultimilor 50 de ani din Rom6niaeste,,pierdut" iremediabil si irevocabilpenfu moderne. lumii civilizalia" ,, initiali a Se ignor6, astfel, cu bund stiinF, rezistenfa poporului rom6nfati de totalitarismele de import, miile gi cominternist, miile de victime ale noului tip de holocaust numeroaselecaztri de rezistenp izolatl sau public6, gi, rezistentelepa(iale, mutilate, ciuntite, necunoscute poate, pentruacest lucru,mai nobile. Adevlratii lideri de opinie sunt impinqi incet gi oare (?) - inexorabilpe ,,spirala tttcerii" pentru a face loc ,,terori$tilor informationali, nechematilor, dictatorilor, descurcdretilor, carieristilor Si tuturor istetilor care imbracd adevdrul tn diferite straie pdnd de-abinelea"(EugeniaGrosu cdnd 1...) acesta dispare - JurnalismTV). Popescu

16. Alunga{i pe,,spirala ticerii,' Modelul ,rspiralei tiicerii", propus in deceniul al gaptelea de cerceEtoarea germani Elisabeth Noelle Neumann, de la Institutul de Demoscopie, susfineideea ca mediile de informare au o influenfi deosebiE asupra indivizilor, conholdnduJe, de fapt, comporCamentul. Cei care nu-si regdsesc punctele de vedere in conlinuturile transmise de mass-media vor avea tendinla sd se retragd din dezbaterea publicd, de teamd cd, fiind ,,contra curentului", vor fi marginalizali. Ei vor tdcea - $i cu cdt opiniile transmise de mass-media vor fi mai diferite de pdrerile proprii, cu atdt vor Ji mai tdcutri,mai absenli, alunecilid istfel ,,pe o spirala a fficerii", Esteqi cazul Romdniei de astiizi.

17. Morala cu doul fete ,rSpecialistii" in razboiul mediatic cunosc foarte bine efectul demobilizator al ,spiralei tdcerii", faptul ca arma morald poate deveni foarte lesne o veritibila ,,armd mortaltl". in timpul rdzboiului din Golf un aviator american a fost capturat de fodele irakiene 9i obligat, prin forfd, sa faca 22

23
-.sl
-:tl

Radu Cdivdneanu

Bisericafald in fatd cu legile Si fdrddelegile presei

18. Ipocrizia,,presei" Pericolul presei - spunea Jean Frangois Revel (Cunoasterea inutild) - vine de la posibilitatea la care recurg nu odatamarile ziare, aceea de a prezenta, pe un ton neutru, informa{ii false, trunchiate sau alterate.Libertatea presei - adaugdautorul - nu e de ajuns, agacum libertatea creatieinu e decAtpremisaexpresiei. Autorul se intrebS, cdteva pagini mai incolo: ,,Esle oare, mediul jurnalistic unicul grup social din omenire care sd pretindd privilegiul absolut hl independenlei,in absenla oricdrei reguli tehnice, profesionale sau deontologice, singurul grup cdruia ti poate fi deajuns numai con$tiintaproprie 1...1? Ziaristul nu existddecdt ca produs al unei civilizatii care garanteazd dreptul la criticd. A striga <profanarel, cdnd acest drept al criticii se exercitdla adresata, asta se nume$te <ipocrizie>". Libertateapresei li se pare unor ,jurnaligti" cd include de la sine regizareainforma{iilor, in funcfie de ceeace vor ei sa induca in opinia publica (Ibidem pg. 252). ,,A propune publicului informalii, opinii, fotografii, este un drept inclus in drepturile generaleale cetdleanului". ,,Legea nu merge mai departe - subliniazi Jean Frangois Revel. Ea nu conferd nici unei categorii sociale dreptul particular la informarea celorlalti, a$a cum seface fn toate celelalte domenii. Libertatea de expresie este a tuturora " (Op. cit., pg. 263). Numai ci pocdinla nu este pasiunea principald a presei - remarcdacelaqi autor cdtevapagini mai incolo. C6t priveqte rtrspunsulla preten{iile de independenli absolutd ale ,presei", de unic de{indtor al ,,adevdrului suprem" - sa-l citiim pe Stephen R. Corey din The 7 Habits of The Highly Effective People - ,,Interdependenfa esteo valoaresuperioari independen{ei". 24

II. MASS-MEDIA _ UN HAOS CONTROLAT?

19.Civilizafia drepturilor omului -,,ur modeldiscutabil" In a sa Introducere tn etica ,ti presei, legislatia Runcan, Miruna lector la Facultatea de ziaristica a Universitrtii ,flyperion" din Bucureqti,titular al cursului de legislatie si deontologiea presei Si profesor asociat al Facultatii de jurnalism si stiintele comuniclrii al Universitatii din Bucureqti,constatd,,strania alergie Jda de eticcia presei romdnesti contemporane, o alergie foarte la moda in occident, in deceniile sase $i Sapte". Autoarea descoperl refeta unui adevdratcoctail Molotov de ,pres6", in care stdngapoliticd face cas6buni cu religiile extrem orientale, dispreful fata de familie cu refuzul muncii salariale,iubirea pdtimaqd, indiferent de sex, cu muzica rock, intr-o mixturd (op. cit., pg. I 3). superindustri alizatA

25
:'.i

Radu Cdjvdneanu Totul pe fondul ,,dezavantajelor care decurg din civilizalia drepturilor omului" menfionate de autoare. O ,,civilizalie" dispusasa se ignore ori, invers, sa-Siexhibe infatuarea superficiald: atdt jeluirea ipocrita dupa modele de coerenfl definitiv pierdute cdt $i tratarea exclusivista drept ,,barbarie" oi ,,primitivism" a celorlalte tipuri gi concurente contemporane de culturi. Ceea ce - considera autoarea - reprezinta insa5i negarea intima a modelului propus, acela al dreptului individual la valoareafundamentala a omului. ,,Civilizatia drepturilor omului proclama - ca sI nu spunemca idolatrizeazA- libertatea de expresie,libertatea de opinie si libertatea de a cduta, de a primi Si de a rdspdndi informalii .ri idei, prin orice mijloace, independent defrontierele de stat" (Art. l9 din Declarafia Universali a Drepturilor Omului). In comentariile de specialitate- mai cu jumatate de gur6 - se recunoscAi neajunsurilelibertatii ridicate la rang de principiu absolut:,,canalelevideo si TV,pot - dacd este permis - sd aducd elemente distructive $i nedorite tn caseleoamenilor, core ar putea afecta atdt mintea lor cat $i moralitatea. Aceasta ar fi o rea intrebuinlare a principiului liberei comunicdri" (,,A.B.C.-ul drepturilor omului", p9.26).

Biserica [q!g in lal{gy l2gJlZtlJqragg]SglJ9-g9S9f_

Constitu{ia Rominiei, la art. 30, garanteazA,la rdndul ei, inviolabilitateadreptului la libera exprimaregi dreptulla informatie. Exis6, firegte,gi responsabilitali, existaqi restrictii poateprea stufoase despre numeroase, carevom vorbi in paginileurmdtoare. Dar ,,presa" defileazAorgolios, fluturdnd ,panasul" drepfurilor inviolabile iar sora buna a libertatii responsabilitatea - estealungatiide la ,,ospalulmediatic". In cel mai bun caz i se arunci ,,resturile" informationale moralepricinuitede ,,presd". sau e pusdsd reparedaunele De aici gi aspectul de ,,haos" al presei,pe caresuntnevoi{i sd-lrecunoasci chiarmarii iumalisti.

21. O presdbolnav[ de ea inslsi in lucrarea ,,scrierea $i redactarea eficientd", editata de Institutul American de Presi, se evidentiaza ,,paradoxul etern cu care se confrunta uneleredaclii: toata Itrmea este atdt de ocupatrl tncdt nu mai este timp pentru organizare, planificare. Planificarea redaclionald este definita, la rdndul ei, drept o incercare de <a pune ordine pestehaos>". Jean Noel Kapferer definegtezvonurile - atAt de ,,gustate"de presa gi publicul ei, drept ,,niste animale neobi$nuite,iuli $i nesdtule, ce nu se integreazdln nici una ". din familiile cunoscute Efectul lor asupraoameniloreste comparatcu cel al hipnozei:,,fascineazd, subjugd, seduc, infldcdreazd". (Zvonurile). David Randall - un impdtimit al presei ilustreazd jurnalistului,fie printr-un citat extremde plastic,,nebunia" ea furioasd,fie cinica, rece, calculatasau crud6:,,Ori de cdte ori Bcniti sute si mii de oameni sdndtoSi la minte care 27

20. Libertatea proclamatl responsabilitate alungatl Convenfia pentru Apdrarea Drepturilor Omului li a Libertii{ilor Fundamentale, ratificata de Parlamentul Rom6nieiprin Legeanr. 50/18 mai 1994,prevede,la art. l0 aceleaqi largi liberta{ide exprimare. 26

R a d uC d i v i n e a n u tncearcd sd iasd de undeva, in timp ce cdliva nebuni incearcd sd intre, este sigur cd aceStiadin urmd sunt " (H.R. Knickerbocker). reporteri Doru Pavel pi Corneliu Turianu - depisteazIin cadrul ,,presei" afirmatii prezentate uneori intr-o exprimare ,,violentd, vulgard si arogantd" de naturi a influenta prestigiul negativ publica{iei respective. $i ia6, in final, punctul de vedereal lui Philippe Boegner, fost director sau redactor-$ef al mai multor publicatii de mare anvergurd, intre care ,france Sory''$i Match": ,,Aceastd presdeste bolnavd ,,Paris de ea tnsdsi". 22.Autoreglarea preseio utopiecontraziside insisiziaristii Pusd in fala ,glergiei fald de etica a presei" Si Miruna Runcan ,,aparenleiei de discursdezordonaf", intrevedein a sa Introduceretn etica Si legislatiapresei solutiaproblemeiin ,gnecanismele naturalede autoreglare ralionalt'. Cu altecuvinteun fel de piataliber6a informaliilor9i opiniilor,unde,7nada"ceamai bunacdqtigl. SA d6m cuvdntulinsl ziarigtilorqi specialiStilor in mass-media, penfru a vedea in ce misurI organismele - au capacitatea sociale- a$acum funcfioneazfi in prezent de autoreglare dacl nu intervin cumva9i alli factori de Si presrpne de natur6 a perturba mult doritaautoreglare. lnslgi autoarea recunoapte faptul cAziaristul esteprins inh-o serviciilo, ,,veritabild lesdturd a si contrasemiciilor". ,,Ochiurile" $i ,ltodurile" refelei ar fi: bursele de studii oferite de afaceristiSi politicieni, plitite in urmaunui interviu,,oportun" concediile sauunei anchete,,bine plasate", dejunurile inf-un cerc resfrdns. 28

Bisericafatd in fatd cu legile gi fdradelegile presei ,,Prietene$te"se ,,oferd' jurnaligtilor diverse posibilitafi si avantaje: o ,pild" la polilie sau la serviciul de vize al cu6rei ambasade, o audien{apesterdnd, posibilitateade a procura marft ieftinl de la un depozit en-gros mai greu accesibil oamenilor ,/e rdnd', obtinerea unui credit in conditii avantajoase.Micile,,atenlii' oferite jurnalistului nu pot fi, la rigoare, taxatedrept mita. Rf,mtne doar ochiul mai mult sau mai pu{in adormit al propriei conStiinteSi propria bund-credintaa ziaristului. Altfel,,,credibilitatea" rdmdne un simplu basm lesne de crezut de un public needucat. Ar mai exista aga-numita ,,clauzi de congtiinfi", constdnd in dreptul ziaristului de a spune adevirul qi de a refiua sl rosteasci sau sl scrie lucrurile in care nu crede. Dar invocarea clat:zei de constiinti, in cazul unui Miruna Runcan - presupune eventualproces- precizeazA muldi cheltuialI de bani, energie$i nervi. Iar subterfugiile pe ziaristul care se incilfildneazl avocite$ti il dezarmeazA sI se lupte pentru adevIrul in care crede,,chiar si in tdri cu o bogatd traditie democraticti". ,De$i se afirmd adesea caracterul independent al presei, nu se poate contestacd existd ziare ale anumitor partide politice, ziare Jinanlate de anumite forte economice,ziare care se afla in slujba unor anumite idei sau anumitor doctrind', admit Doru Pavel gi Corneliu Turianu in lucrarealot Calomniaprin presd. Cet il privegte pe David Randall (Jurnalistul universal) - dezvlluie adevlrata ,,valoare" a unora din cei care au ,,controlul asupra ziareloi': ,pesi pretind cd respectd concepte ca adevdrul, onestitatea gi virtutea, ace$tia urmtlresc, de fapt, sd facd bani, propagandd sau ambele. Acestea sunt obiectivele lor, Jie cd este vorba de stat, administralie locald, partide politice, companii multinalionale, firme mixte, intreprinderi independente, bdnci, bogdtasisau sponsori". $i iatil modul in care cei ce

29
:ii .t,!

Radu Cajvdneanu_ de{in puterea asupra ziarelor aclioneazA:,promovarea propriilor puncte de vedere, excluderea celor ale opozanfilor, relatarea voit distorsionatdpentru a servi o anumitd opinie sau interes comercial, vendetele personale". (Este de infeles ci autorul se referi la presa autointitulata ,,independentd" gi care nu este de fapt independenta.Ziarele aparfinAnd in mod declarat unei anumite pot miScari nu fi suspectate de pseudoindependenfa dar - pe de aha parte - au qi o audien{i direct propo(ionala cu audienla Si fo4a miScarii respective).

Bisericafatd in fa(dcu legile gifaradelegilepresei cd va folosi la ceva, dar fn final trebuie sd tndeplinesti vointa sefului" (op. cit.). lucrare - ,,existdsi presa FireSte- se scrie in aceeaqi sub controlul guvernului care calcd normele de calitate sau deontologia profesionald". Esentialul e sa nu fie perceputiica aIare,altfel sepierde mult dorita credibilitate.

24. Credibilitate lhri credinti? Vestitul ziar ,,The Times" s-a inconjurat cu un intreg sistem de garan{ii pentru a-qi conserva credibilitatea. El declard independen{i fa{a de patron $i de interesele lui predominantcomerciale,independen{d fata de guvern gi de intereselelui primordial politice. Ziarul se considerd,,ca ziar al oamenilor inteligenti de toate varstele $i de toate clasele". Dar $i credibilitatealui ajunge sa fie pusSsub semnul intrebarii (Felicia Antip - Lumea din ziare, pg. 124). ,,Ce sunt evenimentele?"- se intreaba Aga Rifaat Bereket - eroul din Musa Dagh de Franz Werfel: ,Jtlimic altceva decdt ceea ce se face din ele, chipul in care sunt tdlmdcite".

23. Ziarele sunt nistedictaturi controlului asupraoamenilor de presS? _ Consecin(ele momentul tn care lncepi sa priveSti gazetdria ca pe o ,in marfd care trebuie vdndutd in mod calculat, incetezi a mai fi jurnalist" (Ibidem).Fo(at de cei ce detin controlul ,sd se prostitueze",jurnalistul abdicade la misiunea lui sacr6de a spuneadevdrul,de a-l prevesti,de a-l ,,mosi", de a-l nagte. ,,La multe ziare din lume - dezviluie David Randall o alti faleIA a problemei - decizia (sau indecizia) editorului, e literd de lege. Ziaristul poate sd asculte sfaturi, sd discute cu toatd redaclia deciziile majore, dar in final, ziarele sunt niqte dictatzri (subl. red.). Iar in cadrul fiecarui departament,Sefii de seclie, cdtre care se transferd autoritatea sunt, in cele mai multe cazuri, niste dictatori. Dacd $eful (omul patronului n. aut.) vrea ca un articol sdfiefacut intr-un anumit fel (sau, uneori, in sensul invers adevdrului) atunci aSaseface. Ceartd-te cu el sau cu ea, lipd, urld, bate din picioare $i ameninld cu plecarea dacd tu crezi 30

25. Presi la comandl Definind manipulareaprin presi drept ,,o informare aparentd", sociologul Pavel CAmpeanu eviden{iainca din 1972 rolul decisiv al elementului,,Comandi" in ansamblul sistemic Si extrasistemic in care functioneaza presa. ,,Comand6",ca la armat6,nu ,,conducere",,,colaborare",
?1

Radu Cdivdneanu de la culegerea ,direc{ionare" etc., ,,comanda" informa{iilor brute pdnala investigarea publicului. Investigare la care regimul totalitarist a renunfat in cele din urmi din motive lesne de explicat imposibilitateade a controla. AcelaSireputat sociolog avea curajul sd lansezeopinii critice de genul: ,,R.igidilatea excesivd a comenziitinde, de fopt, spre anularea spaliului de manevrd a subsistemelor de prelucrare si difuzare", enumerAndqi o ,,listd de conditii perturbatoare" care ,pun sistemul informational in stare de disfunctionalitate" . Oricum cu sau ftrA conffibutia autohtoni cercetdrile sociologice au evoluat mult pe cii directe, indirecte saude-adreptul oculte.

presei fa{dcu legile 9i faradelegile Bisericafa(6t'in gi reglementari slujesc adevarului Ei cdte nu - ramine de judecat. Scopul final al emisiunilor este oricum ,stimularea din partea telespectatorilora unei reactii de identificare cu personalitatea candidatuluipropus" . a evenimenteloreste9i el extrem Procesulde selectare de bine focalizat in cercuri concentricedin ce in ce mai mici.

diabolice 27. Selectii Astfel, potrivit lui Henri Dona (Presa 5i societate) exista: l. o undi a evenimentelorproduse in unitatea de timp; 2. o undi a evenimenteloraflate in dispozitivul de colectare; 3. o undl a evenimentelortransmise spre mecanismul comunicational; 4. unda evenimentelor care diferitelor subsisteme. intrd in prelucrarea Lesne de inteles c5, intre cele patru unde concentrice se pot instala diferite tipuri de ,,filtre", potrivit . ,,necesitdlilor" Se fac studii atente asupra efectelor comunicarii in mas5. Potrivit lui Paul E. Lazarsfeld (Sociologia comunicaliilor fn Statele Unite) ar exista efecte: simple gi complexe, cu duratd limitata, scurta gi de lungd durat6, determindndanumiteactiuni si avdndo evolutie in timp. internalionala de Stitnte Roger Clausse - in ,,R.evista publice in: violente, opiniei reactiile clasifici sociale" acaparatoare, efemere, unidirectionale, irationale, autor, aceluiaqi Potrivit deschise. stabile, temperate, lucrare o qtiri presi, cu in comparalie de unei impactul artistica, este brutal, datoria surprizei si imposibilitatii subiectului de a alege $i determina o retroacfiune vie, parfiall, afectiva,lipsita de nuanle. Sunt studiate9i posibile
??

26. Reguliledraconiceale ,,presei" Haosul aparental presei pare a se supuneunor reguli gi reglementiri de-a dreptul draconice, atdt in interiorul subsistemului cAt qi ca pozi{ie a sistemului in ansamblu (cadrulviefii sociale). Reguli de-o strictete stranie guvemeazA, spre exemplu, aparilia unui candidat electoral pe re{elele de televiziuneamericane. Echipe complexe intocmesc planuri am6nun{ite. Sunt avute in vedere zeci sau poate sute de amlnunte: numirul emisiunilor, selectia publicului pe categorii (rasiale, profesionale,de vArstr), suspansul, aparenfa de spontaneitate, rdspunsurileSablonale candidatului. Sunt de asemenea awte in vedere, spre exemplu: culoarea draperiilor, inalfimea qi diametrulplatformeipe careseprezinti candidatul, procentul de imagini care-l araa- pe candidat, plasarea familiei candidatului,tonul crainicului etc. C6te dintre acesterezuli 32

:ni q.:

Radu Cdjvdneanu nivele ale efectului: nivelul brutal (evenimen{ial, cum spuneautorul),nivelul conjuncturalqi nivelul structural.

Biserica fa(d in fata cy tegitelifar4aplSSllS-Ug:gJpe % din reflecliile,opiniile transmise Mass-Mediei,67-80 principalele retele TV canadiene ,,emanelt" de la detinatoriiPuterii. Migcarea de concentrarea presei occidentale (v. 9i Jean Paul Bigosse - Dosarele negre ale presei franceze) provoacdcregterea controlului exercitatde anumite grupuri publice. presiune asupra opiniei de Efectul de masa mai ales in cadrul larilor mai pu{in dezvoltate - este catastrofal. ..Camerele de luat vederi, ingradite de multiple interdiclii in Vest, se <imbata> inclinaliilor literalmente de <libertate> $i se abandoneazd celor mai morbide, fascinaliei bolnavicioase pentru - pg. 53). scabros,sordid si grefos" (Mediamensonges Pdna Si Sefii de stat africani au in{eles perfect qi de multi vreme modul de a functiona al presei occidentale. Au asimilat foarte bine ,jocul subtil cu vizele, cu invitatiile, cu informaliile distilate pentru <cei buniv, care nu se aratd prea critici", scrie Colette Braekman, ziatistit la ,,Le Soiy'' - Bruxelles. Autoarea remarcd o anume ,,complicitate tacitq care a existat multd vreme intre <sindicatul> sefilor de stat africani si un mare numdr de ziaristi, considerali nici mai mult nici mai pulin decdt de curter". <oameni

28. ,oPresa" ca armd in riztroiul psihologic De la studiul efectelorpAnala folosireapresei ca armd intr-un fizboi psihologic nu mai estedecAtun pas. Conform dr. Thedore Vallence, director al operaliunilor speciale ale armatei S.U.A., in termeni cost/eficacitate, rlzboiul psihologic ar trebui sa dea rezultate mai bune pentru apdrarea'lumii libere decAt razboiul conven{ional. Potrivit studiului Minciuni Mass-Media - Ed. EpO, Bruxelles,1990),CIA a (,,Mediamensonges" pus la punct un program de acfiune cu ajutorul departamentelor de psihologie ale unor universiati americane. Autorii programului au stabilit cd ,folosirea presei este indispensabild intrucdt este apriori credibila in ochii cititorului, care o considerdindependentd de putere $i insensibild la presiuni" (,,(Itilizarea informaliei de cdtre CIA tn Chile" Yves Hardy in ,,Le monde diplomatique").

29. Controlul de stat ,,liberal' Presa ,,underground' (subteran6) din S.U.A. a denun{ataservirea fata de putere prin ,,ziarelor.comerciale" faptul ca 300 dintre acestea au trecut sub ticere sau au minimalizatafacerea,Watergate". Conform unui studiu intocmit in 1972 de Institutul Canadian de Educafie a Adulfilor pe medii de informare canadiene, susline Colette Beauchamps in Tdcerea 34

30. Controlul de stat totalitar De cealalta parte a ,,baricadei", in zona regimurilor minciunii" s-adezvoltatca o totalitaredin Est,,,ma$inaria rdului. Aici nici nu se pune monstruoasi construclie a prin micar problema ,,autoregldrii" preseimarft concurenti - cel mult problema reglarii de conturi cu parteaadversa.

Radu Cdivdneanu scrie Piotr ,,Palatuf' minciunii totalitare Wierzbicki este o ,,clddirepe care au inahat-o armatele funclionarilor disciplinali ai propagandei Si deta$amentele fanaticilor devotali ai revoluliei, hoardele adeptilor imbuibati ai carierei focile [...], diviziile vandalilor cuprinSide patima distrugerii Si unitdlile de constructori ai pentru a acoperi vietii tn acord cu doctrina. Au indlTat-o prdpastia dintre realilate $i cuvdnt.Ea s-a extins, aproape ca orice rdu, tn numelebinelui". in cartea so, Reforma gdndirii ,li psihologia totalitarismului, R.J. Lifton identifica opt cai de actiune pentru ,,remodelarea gdndirii in. scopul obtinerii controlului asupra mintii maselor de oemeni". Controlul comunicatiilor umane, manipularea,snisticd",cerinta de puritate,,,cultul confesiunii",,stiinfa sacrd", remodelarea limbajului, doctrina mai presus de oameni gi remodelarea sociala. Dupa cum se vede, propaganda totalitarb ,,imprumutd", prin uzulpare, anumite concepteapa(inAnd de fapt gi de dreptreligiei. Bogdan Ficeac intr-un ,,Cultul confesiunii- opineazA comentariuasupralucrarii - are un efectcu totul opusfald de cazul sistemelor religioase. Individul incearcd toate metodele pentru a-$i inmormdnta tn addncul eului secretele,in loc de a se elibera de ele [...). Pornind de la cultul confesiunii> [...] politta politica a sistemelortotalitare a experimentatSi demoltat o uriasd institutie a santajului". Conflictul interior al individului intretinut permanent cu noi motive de ,,vinovdlie" era dublat de un conflict exterior, intretinut de presiuni extrem de puternice gi eficiente. Astfel s-a dezvoltat practica ,santajului prin dosare". Secretul individului devenea cunoscut de citre cei desemnati sa-l qantajeze,dar nu ajungea public. Se crea o anumiti complicitate dominati de spaim6,in careindividul era controlattotal. 36 ,,Cine controleazdprezentul, controleazd trecutul Si cine'controleazdtrecutul controleazaviitoruf'' IatAteza de bazA a regimului perfect totalitar' imaginat de George Orwetl in carteasa 1984' Alte viziuni apa(indnd autorilor de Science Fiction descriu omenirea rldusa la starea amorfii de leguml din cauza televiziunii; o umanitateasexuati, pasivd 9i apatica' Televiziunea ar urrna si contaminezemediul inconjurator (celelalte mijloace de informare in masa), interiorul celulelor to"iul" Si familiale 9i in cele din urm6, creierul victimelor sale.Televiziuneaproduce in latura pesimisti gaurd neagrd enormd a viziunii Cerdan Dibberder ,,o (tn atitudinile apaticd conservare sociald cu efecte de a limbaiului si o lentd politice), d; omogenizare 'conspiiatie ce ceea cu proporlional sd care Nimic lasd. fie sociaf'. timPul din i se sacrifica

31. DisectiaPublicului,,finti" Agonia Publicului receptor controlat este atent studiata prin mijloace qtiin{ifice extrem de bine Pusela punct Si nu intotdeauna cunoscute si recunoscute. in Belgia $i Franla - de pilda - modul de viata al populaliei estedisecatin zeci qi zeci de categorii, in - Stilul de metoda ,socioscopicd" (v. Bernard Chatelat viald al francezilor Si Gabriel Thonnerau Comunicarea politica).

,familii",,sociostiluri",Prin

37
:n. 5:

R a Q uC a j v a n e a n u in RomAnia,instituliile de sondarea opiniei publice nu se lasa mai prejos. Se analizeazain procente cu zecimaleactivita{ilepopulafieicu toate preocuparile de zi cu zi: cumparaturile,vizitele, plimbdrile, lectura (pe categorii) si bineinfeles ,,consumarea"produselor de informare.AudientaposturilorTV este,de pilda, urmdritii din sfert in sfert de ora gi compara6 cu structura programelor. Sistemulculturii estedisecat, la rdndulsdu,in multiple categorii etajatepe diferite nivele structuralede Robert Complan & comp. in lucrarea Individ;i societate.

s StlitegeJ99A-P!9tSJricaffi in!g!e sup gll Bi se

propagandci 33. in menghina Comunicarea publica este supusa ,,legilor propagandei". Parte din legile propagandei au fost Domenach: legea enumerate de Jean Marie vulgarizatoare' simplificarea orchestra{iei, unanimitatea sub presiune, transfuzia de ,,mesaje" prin eludarea mecanismelorde rezisten(i ale publicului intre care un la propaganda, {inti, mecanismede rezistenfa credintelor. revine loc deosebit din Franta- Frangoise Giroud O cunoscuti ziaristA fondatoare, intre altii, a publicaliei ,t-'Express" face dezv6luiri socantein cartea ei Daca mint..'. Remarcabil este citatul sub care isi aseazi intreaga lucrare: ,,Croix de je vqis en enfei' (,'Cruce de bois,croix defer / Si ie mens, lemn,crucede fier lDacAmint,ajungin infern"). ,,Ce este, prin urmare, presa? o anex(i a Quai d'Orsay sau a Palatului Mantignon?" se intreaba jurnalista. ,,Timp de 200 de ani s-au succedat in Franla zeci de regimuri a cdror primd grijd a fost sd se debarasezede ziare si sd-i trimitd pe ziari;ti la galere". ,,Existdo crima a tdcerii. Mauriac a scris asta". ,,Ziaristul trebuie sa aleaga tntre bani $i o viqld comodd sau renun1ere".,,Poli sa ingrijesti, sd otrave$ti,sdfortifici mai bine cu hdrtie imprimatddecdtcu plante". ,Jurnalistii pot fi utilizati, la un moment dat, ca o masd de manevrd, in prealabil intoxicatd". investita cu misiuneade a Autoarease simte ea insa5i, salva presa indepedenta dar inconjurati de adversari numeroqiEi puternici. ,,Cdnd vrei sa infiintezi un ziar care sd fie inaintea altora cu un pas urias trebuie sa dai cuvdntulunor oamenicare au o anumitdfofia a loviturii" '
?q

32. Industriiculturale devastatoare De remarcatlocul centralpe care-locupain viziunea autorilor sistemele de credin{e9i simboluri si influenfalor asupra comportamentelor individuale. AceiaSi autori constatA aparilia industriilor culturale care tind sa distruga cultura populara nafional6, etnic6, religioasa, politica etc. Individul este,furajat" intelectualcu ,produse unifurme care suportd acelea$i etape de transformare dupd acela$i scenariu de bazd (cinematograf, benzi desenate, seriale, telenovele etc.)". Industria culturala posedi enorme resurse financiare, utllizeazA tehnici modernegi cautarentabilitatea maximd. In menghina dintre industriile culturale - care cautii profitul prin divertisment - $i stat, care urmdreste propriile sale interesepolitice, omul apare crucificat, sub forma unei tinte cdreia ii este vdnati firAma sa de suflet. in vdndtoarea de co6tinfe, mijloaceledevin din ce in ce mai rafinate: analizacomunicatorului, a mesajului,a canalelor, publicului si a efectelorlor asupraacestuia(Paradigma lui H.G. Laswell). 3B

Radu Cdivdneanu

prese! Bisericafa(a in fa(d cu legile gi farddelegile

35.'I'orturaprin,,presi" Declaraliise spune6,,nimeni nu in art. 5 al aceleiasi nici la pedepsesau tratamentecrude, vafi supus la torturi . inumanesau degradante" Un recent instrumentlegal interna{ionalcare combate torrura este Convenfia impotriva Torturii Si altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau normele Degradante. Pentru a respecta5i supraveghea Conventiei a fost infiintat $i un Comitet impotriva Torturii - al Natiunilor Unite care, intre altele, are puterea de a examina orice informatie privind practicarea a torturii intr-o {ara.Comisia Natiunilor Unite sistematica pentru Drepturile Omului $i Comitetul Drepturilor audia pldngeri$i face publice Omului pot, de asemenea, au decis ci au avut loc. cdrora asupra orice violdri membrii incurajeazA al Bisericilor Consiliul Mondial problematica drepturilor in sai sa-si asume un rol activ omului, in specialprivind tortura. Ar fi interesant de aflat ce s-ar intAmpla daci Natiunile Unite, prin comisiile 9i comitetele lor, ar primi un document aminuntit cuprinzdnd reproduceri din ,,zisre" si ,remisiuni" in care o intreagi Bisericl nafionali, slujitorii qi credincio$ii ei sunt transforma{i in obiect de batjocuri de cltre ,rpresi", fiind supugi astfel tratamentelor degradante fi unei adevdrate campanii de torturi psihici. Susfinem teza torturii psihologiceasupra Bisericii intrucf,t considerlm, impreuni cu alfi autori, cn proferarea de injurii, insulte, afirmatii calomnioaseqi defrimitoare asupra reprezentanfilor clerului poate Considerlm, cauzasuferinfepsihiceindelungi qi repetate.
- l

rrr. PRESAlNrRl: LEGE Sr F-ARADTiLEGE (Norrneintcnrationale, nationalc si dcontologice)

34. Dreptul la respect Legiuiri, norrne, conven(ii, declarafii,reguli, coduri deontologice;i alte incerciri de a pune stavila exceselor ,,presei" s-au inventat in numlr suficient de mare. Mai pufin canoane, fiindcd ,presa nu pare dispusa a le suporta" - agacum l-am citat pe unul dintre autori. Ar fi sprefolosulcititorului saamintimcAteva norrne. Vom socoti aici, atdtnormele specificecAt gi cele care sepot aplicain cazulpresei. Articolele 1 Si 2 din Declara{ia Universali a Drepturilor Omului proclamd libertateagi egalitatea in drepturi a tuturor oamenilor {bradeosebire de ras6,culoare, sex,limbd,.religie(subl.aut.),opiniepolitica,sauorice alti opinie- de originenationald etc. Prin urmare,religia nafionali, slujitorii ei Ei cei ce o practicl au dreptul la un respect cel pu{in egal cu respectul acordat altor religii de citre mijloacele de informare. Faptul cd anumite posturi TV gi ziare fac din religia ortodoxi romdneasca gi slujitorii ei linta preferata a batjocurilor contravineo prin urmare, inslqi spiritului declarafiei din care presa iqi revendicdtibertii{ile. 40

A4

Radu Cdivdneanu in acord cu alfi autori 6 ,,dosarul torturii de asemenea, Bisericii Ortodoxe RomAne de catre <presdt este destul de voluminosEifenomenulnu estecombdtutin mod eticient".

Bisericafatd in fatd cu legile gi farddelegile presei

37. Dreptul la libertateacredintei Asemenea practici incalci si Declarafia O.N.U. pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Intoleranti $i Discriminare hazate pe Religie 9i Credinfn adoptatr in 1981,unde se spuneinke altele:nimeni nu vafi subiectul unei constrdngeri care sd-i atinga libertatea de a avea o religie sau o credinld, la alegere,nimeni nu va fi subiectul discrimindrii din partea statului, unei institutii, unui grup pe motiv de religie sau credintd. depersoanesaupersoane, Batjocorirea Bisericii, la fel qi actele de prozelitism se pot incadra in categoria relelor tratamente la care este supusi Biserica prin intermediul mediilor de informare, discriminiri venind din partea unor grupuri de oameni sau persoane anume, tolerate de citre lege in prezent. Dreptul la libertateade opinie - prevdzutin art. 19 al Declarafiei, este ingrddit de inSili comentatorii oficiali: ,,Tehnica avansatd poate determina necesitatea unor forme speciale de control pentru viitor. De exemplu, canalele video $i TT pot, dacd este permis, sd aducd elementenedorite si distructive in casele oamenilor, care ar putea afecta atdt mintea cdt si moralitatea.Aceastaarfi o rea intrebuinlare a principiului liberei comunicdri. De aici interesul Natiunilor Unite de a evita extremelesi de a gasi o cale de mijloc printr-o inlelegere comund asupra Declarafiei pentru Libertatea de Informare".

36. Dreptul la viatl personali Din art. 12 al aceleiagiDeclara{ii: ,Jtlimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare tn viala personald, in familia sa, tn domeniul sdu sau in corespondenla sa, nici la atingeri aduse onoarei Si reputaliei sale. Orice persoand are dreptul la proteclia legii impolriva ttnor qsemenee imixtiuni sau atingeri". In conceptia cregtini ,,Cesa mea, casd de rugdciune este" (Matei 21, 13 ;i loc.par.).In decursul timpului Biserica a purtat diferite denumiri: casa lui Dumnezeu, casd domneascd a cdrei temelie estepusi de Iisus Hristos. A lovi in Biserici si in slujitorii ei este,prin urmare, acelagilucru cu a lovi in insu$i MAntuitorul Nostru. O multitudine de exemple de atingeri aduse domeniului sacrual credintelorgi practicilor religioases-ar putea culege din ,presa independentd".Ca sd nu mai vorbim de actele de prozelitism sectar care contravin, in opinia noastr6, in mod flagrant articolului 12. Prin art. 18 al Declarafiei orice om are dreptul Ia libertatea gAndirii, conttiinfei 9i religiei. F5;ri ,,violurile psihice', ,gloanfele magice" qi celelalte unelte din arsenalul ,rpresei". 42

38. Responsabilitati ;i invi(iminte pentru presi publicata sub egida Iata pi o listi a responsabilitatilor, Centrului de Informare al O.N.U. pentru RomAnia din 43
:nl

1i

Radu Cdjvaneanu care se desprind suficiente invataminte ;i pentru ,presd" (parantezele ne apa(in): responsabilitatea de a trata persoane, nu ca lucruri, frc0nd parte ca oamenii (nu drept ,,linte" sau ,robiecte" ale tot dintr-un sondajelor de opinie avAnd drept scop exclusiv ciqtigul material sau politic), responsabilitatea de a fi prietenos gi de ajutor altor oameni (a nu-i jigni, a nu-i considera o masl de manevri $i a nu-i asmufi unii impotriva altora); - responsabilitatea de a-i proteja pe alfi oameni impotriva unui tratament nedrept [...] in comunitate (a nu-i defiima, a nu-i batjocori); responsabilitatea de a-i asculta pe cei din jur ciutind adevdruf astfel incflt si lulm decizii bune (nu si dim frAu liber pirtinirii detractoare impotriva Bisericii, frrI a se cere m[car opinia celor incriminati in mod abuziv, frrd a se acorda dreptul Ia replicl, frri a se da publicitifii corecfii pi scuze.atunci cAndestecazul).

Bisericafatainfa(acW $i in Convenfiaprivind protecfia drepturilor omului Si a liber6filor fundamentale(Roma,4 noiembrie1950), Guvernele semnatare,membre ale Consiliului Europei, convin, la art. 10, ca exercitiul libertfiilor de expresie, opinie $i comunicare, ce comportd datorii 5i responsabilimli, poate Ji supus unor formslitdti, condi1ii, restrdngeri sau sancliuni prevdzutede lege,care constituie miuuri necesere tntr-o societate democraticd pentru securitateanationald, integritatea teritoriala sau siguranla publica, apdrarea ordinii sau prevenirea crimei, proteclia sandtaliisau a moralei,protec[ia reputaliei sau drepturilor altora etc. Conventia europeani a drepturilor omului prevedela art. 3 6 ,,nimeninu poatef supus torturii, nici pedepselorori tratamentelorinumanesau degradante". Comisia $i Curtea Europeanl, cu prilejul judecarii a doui cauzeinterstataleau definit tratamentulsau pedeapsa degradantddrept ,, tratament care umileste in mod grav individul in.fata altora sau care il determindsd actioneze sale". lmpotrivavointeiori a con$tiintei in ala cauz6 interstatala,tratamentul degradant este definit drept ,,rdul tratament, de naturd sd producti victimelor sentimentede teamd,de ingriiorare, in stare sd le umileascd,sa le injoseascdsi sa le infrdngd, eventual, rezistenta fizica ori moraki". N.B) in Romdnia ultimilor 50-60 de ani, membrii unui intreg popor au fost umilifi sau determinafi si ac{ioneze impotriva vointei sau a con$tiinfei lor, incercdndu-sea se infrAnge rezistenfafizici ori morali a romAnilor, fie prin mijlocirea fortelor de represiune (inainte de revolufie), fie prin intermediul ,,presei" (perioada postrevoluf ionar[). impotriva nici un procesinterstatal Dar nu s-a deschis acelora care au format aparatul de represiune, de tipul Unit. Cauza Greac5 (1969), sau Cauza Irlanda.lRegatul Dimpotrivl, oamenii aceleia$i natii li intiistiititorii 45

39. Limitarea libertltilor cxcesive in Pactul internafional cu privire Ia drepturile civice qi politice adoptatde AdunareaGenerala a O.N.U., prin Rezolu(ia 2200 A si ratificat de RomAnia,libertatea de exprimare prevdzttA la articolul 19 ,,poate fi supusd anumitor limitdri care, trebuie [...] stabilite in mod expres prin lege $i care sunt necesare:respectdriidrepturilor sau reputaliei altora, apdrdrii securitalii nalionale, ordinii publice sau sdnatalii;i moralitdlii publice". ,,Orice tndemnla urd nationald,rasiala sau religioasd care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violenld esteinterzisd prin lege" (subl. aut.). Falsurile gi instigarileprin care opinia publicl este aIdIatA impotriva Bisericii constituie,fbraindoiala, incalclri ale Rezolutiei 2200A 44

-Be-q"!*cA-Yene_el!religiilor sunt umilifi gi acum, in mod grav, iar o,presa" incearci a le strivi vointele $i congiintele, a Ie induce sentimente de teami, de ingrijorare, de naturi s[-i injoseascisi sd-iumileascd. ,,Prese" aclioneazlastfel ca un veritabil instrumentde torhra. State cu indelungi traditii democratice (Olanda, Belgia, Anglia, Elve{ia) permit restrictii ale libertatii de exprimare fie pentm ,,a currna intenlii ale unor grupuri totalitare de a exploatain favoarea lor principiile cuprinse tn Convenlie" (cer. 8348178 Si 8406178), fie pentru ,,ocrotiree moralei impotriva publicarii de materiale obscene" (Miiller Si altii c,/Elve{ia), fie pentru interzicerea publicitatii electronice a bisericii de scientologie sub acoperirea de ,,manifestarereligioesd", in Suedia (cer. 7805177),fie pentru a contracaraefectelenedorite asupra moraliadi tinerilor (cauzaHandysidec/RegatulUnit). Tot in Suedia(cauzaDarby c/Suedia), traditii taracu incontestabile democratice, o legeobligapAnagi pe muncitorii nonreziden{i - dovadaa prestigiuluiEi fotei sa achite o taxd bisericeasci de caresebucurdinstituliareligioasa in aceststat. Exista de asemenea prevdzuteanumite derogdri de la normele conven{ieiin caz de rdzboi sau pericol public, asupra cirora vom reveni. ,10. ,,Prcsa"pericolpublic? Fard a defini starea de fapt din RomAnia aflata in tranzilie drept razboi psihologic, se cuvine sa aratamtotr4i cum define$teComisia Europeandexpresia de pericol public (CauzaGreacd 1969). 1. Pericolul sdfie actual sau iminent. 2. Acestasdproducd urmiri asupraintregii nafiuni. 3. Acesta trebuie si constituieo ameninfare pentru via(a organizatAa comunitifii.
40

_A,sericafutainta(W 4. Criza sau pericolul trebuie si aib[ un caracter excepfional,adici mlsurile sau restricfiile autorizate de conventie pentru asigurarea securitltii, slnititii sau ordinii publice sunt vldit insuficiente. Existi temeiuri clare pentru a putea consideracd, la constituiepentru Romdniaun veritabil ora actualS, ,,preS?" pericol public; drept urmare ar putea fi cerutederogdri de pe caregi le aroga. la exercitarea,,liberta{ilor"

4l. roPresa" intoierantl in noiembrie Adunarea Generala a O.N.U. a proclamat 1991 declara{iaprivind eliminarea tuturor formelor de pe religie sau credin{i. intoleranfdSi discriminarebazatA Documentul a fost realizat dupa aproximativ 20 de ani de eforruri. Declaratiaprevedeprintre altele: - orice fiinfi umand trebuie si aibi dreptul de a avea o religie sau o credin$ la libera sa alegere (prin urmare, neinfluenfatiide prozelitismul religios) precum qi libertatea de a-9i manifesta religia sau credinfa prin invlfimint, practici sau ritualuri (firl ca acesteasl constituieobiectul batjocurii publice); - nimeni nu poate fi supus unor misuri coercitive (inclusiv denigrarea, defrimarea,,,tortura" psihicd etc.) care si-i afecteze libertatea de a avea o religie sau credinfi; - nimeni nu poate fi supus discriminirii (inclusiv discrimindrilor mediatice) de cltre un stat (indiferent, incapabil, interesat, sau comandat din exterior), o institufie (de presa), o persoani (patron de trust multimedia), sau un grup de persoane(membri ai unor secte sau religii, persoane atee cu influenfi in sfera 47

Radu Cdjvdneanu comunicdrii) pe motive religioase sau de credin{i. (Parantezele ne apa(in). in 1984, o subcomisiea O.N.U. a dispus anumitor raporlori speciali intocmirea unui studiu asupra dimensiunilor reale ale intolerantei si discriminarii pe motive religioase sau de credin{a $i continua sa sflrdieze problema... indeaproape

Bisericafa(d in fa{d cu legile gifarddelegilepresei De asemenea,,statele pdrli vor lua toate masurile legislativ-administrative, sociale ,si educative corespunzdtoare,pentru protejarea copilului impotriva oricdror vdtdmare, abuz fizic sau mentalf...]". formg de violenta, drepturilor Intr-o editie a Convenfiei pentru apararea omului, editaa gi comentatiide L.A.D.O. (Liga Apararii Drepturilor Omului) gi ap6ruta cu suportul financiar al C.E.B.E.M.O. (Organizafie Catolica din Olanda), ,,tratamentul inuman este definit ca tratamentul care provoacd o intensd suferinld fizicd ori psihicd persoanei asupra cdreia se exercitd, iar tratament injositor este cel de naturd sa infrdngd rezistenla psihicd sau morald a victimei". Studiind cazurile trimise spre rezolvare, Curtea Europeand a Drepturilor Omului considerd,intre altele, drept viollri ale articolului3 din convenfie,,discrimindrile de natura religioasa". Demn de remarcateste faptul ca se considera a fi grav incalcate prevederile articolului 3 de catre acele secte religioase care practica asemenea tratamente religioaseori inumanesaudegradante.

42. Plingeri la O.N.U. ci Orice persoand saugrup de p.rroun. careconsiderd este impiedicat in exercitareadrepturilor sale se poate plAnge Natiunilor Unite. O.N.U. primesteanual mii de scrisori care con{in pldngeri referitoare la drepturile omului, de carese ocupdcomisiadrepturiloromului (proc. proceduri,o copie a plAngeriieste 1503).Conform acestei persoanei, inaintatiiguvernuluiimplicat.La cererea numele peti{ionarului poateram6ne nedivulgat. Cdnd situatiilesunt destul de grave, comisia O.N.U. poate inilia o anchet6 condusi de expe(i impa(iali sauincearcl sd stabileascd un dialog cu guvernul in cauzAin scopul determindrii unor in politicaacestuia. schimbari In Convenfia cu privire la drepturile copilului adoptati de AdunareaGenerald a O.N.U. la 20 noiembrie 1989, ratificata prin lege de ParlamentulRomAniei si publicatain M.O. nr. 109128 1990,la art. 17 se septembrie prevede cit ,statele pdfti vor recunoa$te importanla funcliei indeplinite de mijloacele de infomare in masa tn promovarea sdndtaliifizice$i mentalea copiiloy''. In acest scop, statelepar{i (prin urrnare gi Romdnia) ,,vor incuraja mijloacele de informare tn masd spre a difuza informalii $i materiale care prezintd utilitate sociald pentru copif'. 4B

in RomAnia 43. Prevedericonstitutionale Constitutia Romdniei (art. 22, alin. 2) prevede ca ,,nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsdsau tratament inuman ori degradant", iar Codul (pa4ial) aceste practici prin art. 266, penal sancfineazA 267,267t, precum si 180 gi urmdtoarele. De remarcatcd Romdnia a ratificat Conventia impotriva torturii adoptata de O.N.U. la 10 decembrie1984, iar articolul 2871,cu referire explicita - dar pa(iala - la toftura, abia dupa 1990. Revolutiadin 1989,la 1l septembrie gi punctul poate considera din de vedere al Se qi al Conven{iei Europene, Constitufiei Codului penal 49

Radu Cdjvineanu romfln ci atacurile la adresa Bisericii, intAistititorilor qi slujitorilor ei constituiegrave incilciri. Dreptul la replica, interzis in mod arogant de Bisericii unor,publicafii" reprezentanlilor ,,conducdtorii" qi pdna 9i permis injurios in mod calomnios este atacati proceduri potrivit de art. 340 din codul infractorilor, penala! Prin art. 8 al Convenliei Europene,orice persoand vietii saleprivate $i de familie, a are dreptul la respectarea a corespondentei sale. sau domiciliului $i asemenea, inviolabilitatea consacri, de Constitutia coresponden{ei. domiciliului $i a secretului

Bisericafa(a in fata cu legile gi fdrydelegilepresei Majoritateaprogramelorde televiziune,de pilda, lasS impresia cd au ridicat la rang de principiu confuzia dintre bine si rdu. zicdnd raului bine si binelui rau; Uitarea de Dumnezeugi pierdereatimpului care este prelios pentru ?amilie in favoarea televizoruluiSiradioului; Programele Radio-TV atractive se suprapun timpului de inchinarein biserica; Promovareaagresivitilii gi intoleran{ei,inclusiv gi a modelelorcorupteprin media; religioase, manifestirilor antisociale: Promovarea Rolul nefast al mediatizitrii iocurilor de noroc cu implica{ii negativeasupraeticii muncii; Lipsa de transparentiqi minciuna in domeniul politic ai juridic; administrativ, Legislatie ce favorizeazd reclama, cu efecte negative in domeniul moral Si al sanata{ii publice; Idolatrizareaprofitului reflectatain mass-media care cultivl pornografia, violen{a, publicitatea agresiva in daunavalorilor umane.

a a

iN r-oc DEcoNcLUZII
E timpul acfiunii! La Conferinta Bisericilor Creqtine din RomAnia (Bucuregti,l5-16 iunie 2000; Iaqi, 6-9 noiembrie2000) problema presei a revenit ca un lait-motiv in concluziile grupurilor de lucru, indiferent de profil. Au fost o serie de cdi de formulate o serie de constatlri si presa. privind in raporturileBisericii cu cuprinsul acfiune lor se impletegte profunda spiritualitate ortodoxl 9i gi pragmatismul celorlalteBiserici. experienfa Putem socoti concluziile Conferinteidreot concluzii lucrarii ale de fata. Iata-le: Consta0iri: o Influenta negativhasuprafamiliilor mari gi mici o au mediile de informare care, in buna mdsur6, par sa devina uneltele privilegiate ale lui satan.

. .

Cni de acfiune: o o Realizarea unor emisiunicu mesajcregtin; Crearea unui post TV Si a unui ziar cregtin interconfesional; Biserica ar trebui sd incerce a influenta $i a incuraja in mod direct media, in sensul promovdriivalorilor morale$i culturalecregtine; Subventionarea de cdtre stat a producerii qi difirzAniemisiunilorcu caracter educativ-crestin.
cl

50

u R a du C 4 i v d n e a n ar fi ideea,lansatdde O acliune de mare perspectiva I.P.S. Plrinte Mitropolit Daniel al Moldovei li Bucovinei in cadrul intdlnirilor de la Durlu" de infiintare a unei asociatii a ziari$tilor creqtini. asociatiear putea aveaintre prevederile O asemenea statutare: 1. SI monitorizeze presa scrisd $i audiovizual6; 2. Sa elaboreze studii, rapoarte, sinteze, recomandiri si chiar clasamente destinateclericilor $i publicului larg, din punctul de vedere al respectirii de catre presaa valorilor religioasegi morale cre$tine;3. Sa incerce s5 angajezedialogul cu r4ediile de informare potrivnice Bisericii; 4. Sa elaboreze replici la o serie de materiale aparute in presd, sa ofere consultafii in domeniul media, si formeze specialigti pentru a preda notiuni de teoria gi practica presei in gcoli teologice, viitori specialigti pentru presa cregtina;5. Sa initieze formarea unui post TV Si a unei publicafii interconfesionale. Alte propuneri pot fi transmisepe adresaEditurii Trinitas. in final iata textul rugdciunii rostite la Conferinta la oameniide Bisericilor Cre$tine din Rom6niareferitoare presS:

La Editura TRINITAS au mai aparut: {. I.P.S. Mitropolit Daniel, Acad. Virgil Cdndea, Pr. Elia Citterio etc. - Romdnii tn reinnoirea isihasta (volum inchinat Cuviosului Paisiede la Neamt) I.P.S. Mitropolit Daniel, Calatorind cu Dumnezeu (Intelesul si fo Iosul p eI erin aj ului) I.P.S. Dr. Damaskinos Papandreou Bisericd, lume societate. - Sfdntul ;i Marele I.P.S. Dr. DamaskinosPapandreou Sinod al Ortodoxiei: tematicdSi lucrdri pregdtitoare Episcop Kallistos Ware - Ortodoxia, calea dreptei credinte Arhim. Ilie Cleopa- Urcusspre inviere Arhim. Ioanichie B6lan - Viala Parintelui Cleopa Pr. Lect. Dr. Viorel Sava - Taina Mdrturisirii in riturile liturgice actuale Deniile din Postul Mare Canonulcel Mare al Sf.Andrei Criteanul Prohodul Maicii Domnului Stujba invierii Psaltirea Panihida Priveghind si lucrdnd pentru mdntuire - volum editat la aniversareaa 10 ani de arhipdstorirea inalt Prea Sfintitului Daniel, Mihopolitul Moldovei $i Bucovinei - cdlduza pelerinilor - album color SfantaParascheva Pr. Lect. Dr. Gheorghe Petraru - Ortodoxie si prozelitism Pr. Lect. Dr. GheorghePopa- ComuniuneSi fnnoire spirituald in contextul secularizdrii lumii moderne Pr. Nicolae Dascllu qi Prof. Sorin Iftimi - Pelerin in IaSi - ghid pentru vizitatori Acatistul Preaslintei Treimi

* * * * * * * * * * * * * *

,,Noi, jurnaliqtii ;i alli slujitori ai mass-mediei care ne-am pus inteligenla ;i mijloacele tehnice tn slujba imoralitafii Ei a hulei tmpotriva lui Dumnezeu, ne mdrturisim vins de a ji oferit vrajma;ului lui Dumnezeu mijlocul cel mai puternic de otravire a sufletului neamului. Doamne, Te rugdm, iartd-ne!"

* * * *
tat'

52