C1

Cap.1. Proiectarea i materializarea pe teren a reelelor geodezice de ndesire

1.1 Poziionarea reelelor geodezice
Proiectarea i realizarea reelelor geodezice se efectueaza ntr-un cadru de referin numit DATUM GEODEZIC care definete poziia spatial unui punct, n baza unui sistem de coordonate i care descrie totodat caracteristicile suprafeei de referin. DATUM GEODEZIC Sistem de coordonate Reeaua geodezic Suprafaa de referin

La modul general putem define o retea geodezica ca fiind formata dintr -o mulime de puncte situate pe suprafaa pmntului pentru care se cunosc coordonatele ntr-un sistem unitar de referin. n accepiunea clasic constituirea reelelor geodezice se efectueaz separat n ceea ce privete determinrile planimetrice i cele de nivelment rezultnd reele distincte i cu precizii specifice cerinelor de pozitionare n plan i respectiv pe vertical. n triangulaia geodezic poziia unui punct este definit cu precizia pe coordonate (B,L) sau coordonatele (X,Y) n planul de proiecie, fiind determinat ulterior i altitudinea prin nivelment trigonometric i uneori prin nivelment geometric. n cazul reelelor geodezice de nivelment punctele nu coincid de regula cu cele de triangulaie geodezica fiind determinate cu precizie n ceea ce privete altitudinea i doar cu rol de identificare n teren pentru poziia planimetric. Astfel se definesc DATUMURI GEODEZICE ORIZONTALE pe baza trecerii de la masurtori de pe suprafaa terestr pe modelul unui ellipsoid i apoi n planul unei proiecii cartografice i DATUMURI GEODEZICE VERTICALE prin stabilirea suprafeei de nivel. Odata cu noile tehnologii de integrare a datelor prin masur ri satelitare, s-a ajuns la o unificare a celor doua componente ale pozitie spa iale a unui punct. Determinrile planimetrice i altimetrice fiind incluse ntr-un DATUM GEODEZIC SPATIAL definit in raport cu un sistem de coordonate spaiale. 1.1.1 Suprafete de referinta Retelele geodezice sunt reprezentate pe diferite suprafee de referin dintre care unele au fost descriese n geodezia fizica i elipsoidal , altele aparin de cartografie . Suprafetele de nivel precum geoidul si sferoidul de nivel sunt folosite aproape exclusive pentru definirea teoretic i realizarea practic a reelelor de nivelment.

Eli i ul i este folosit de regul pentru reelele de tri ngul ie care se desfsoar pe suprafee mari (o ara sau un grup de ari n raport cu geoidul elipsoidul poate ocupa o poziie oarecare n funcie de modalitatea practic utilizat la det erminarea parametrilor si i a orientrii sale n interiorul geoidului . n cazul general verticala V la suprafaa geoidului (G) care trece printr-un punct P situat pe suprafaa pmntului (S) nu coincide cu normal N la suprafata elipsoidului (E) care trece prin acest punct i formeaza cu aceasta un unghi oarecare denumit u hi vi i v i l i. Pentru aducerea re elei de triangulatie cunoscute pe suprafaa fizic a pmntului la suprafaa elipsoidului s-au propus mai multe metode, dintre care metoda proiectrii are cea mai mare aplicabilitate. n aceasta metoda se procedeaza la aducerea element elor masurat e pe suprafaa elipsoidului prin aplicare unor corecii specific . aplicat n triangulaia fostei U.R.S.S., a triangulaiei est Metoda B u -H l europene, precum i a triangulaiei de stat din ara noastra, proiecteaz punctul ,, P de pe suprafaa fizic a pmntului n punctual ,, P pe suprafaa elipsoidului cu ajutorul normalei N la aceasta suprafaa. S i - este folosit des n calculele geodezice din re eaua de triangulaie de ordin superior, prin posibilitatea nlocuirii pentru suprafee mici a elipsoidului de referina cu sfera de raz medie (Sfera Gauss). Raza sferei se calculeaz cu relaia:

unde :

M - raza de curbura a elipsei meridiane N - raza de curbura primului vertical calculat pentru un punct situat n centrul teritoriului considerat de latitudine cunoscut . l ul de referi ( roiectie) reprezinta suprafata plana pe care se proiecteaza punctele situate pe suprafata geometrica conventional a pamantului prin intermediul folosirii unui system de proiectii cartografice.EX:in Romania proiectia sereografica 1970 cu elipsa de referinta K 1940 1.1.2 Date geodezice de referi ta Triangulaia veche a Romaniei de naintea celui de al doilea razboi mondial, a avut ca punct fundamental observatorul astronomic militar din dealul Piscului. Actuala triangulaie de stat a Romaniei ca i a altor state a Europei centrale i de est, s-a dezvoltat pe suprafaa elipsoidului de referin Krasowski determinat n anul 1941 prin analiza retelelor de triangulaie din fosta uniune sovietica, Europa de vest i SUA fiind n legatur cu datel e masuratorilor gravimetrice.

DATUMUL care sta la baza acestei retele est e numit S-42, intrucat compensarea deviatiilor vertical din zona URSS s-a efectuat in anul 1942.

Reteaua de tip clasic are ca punct origine observatorul astronomic Pulkovo (Rusia) fiind definit prin coordonat ele geografice latitudine N longitudine E. Azimutul geodezic care orienteaza reteaua s-a masurat catre punctul Bugri avand valoarea

In timp ce DAT UMUL geocentric aproximeaza cat ma bine forma si dimensiunil e intregului glob pamantesc in reprezentarea sa geodezica , DATUMUL bazat pe observatiilr geo-astronomice si simplificarile teoretice de calcul prezentate mai sus se aplica doar pentru o parte a suprafetei terestre avand un character local sau regional. DATUMUL local se specifica prin denumire cod arce de folosire punctual fundamental sau pe un sistem de referinta. Un azimut de referinta pentru orientare si avand cunoscuta ondulatia geoidului in punctual origine de valoare 0. EX (pentru Romania): - S-42 (Pulkovo) - arcul SPK-G - elipsoidul Krasovski - punct fundamental Pulkovo - sistem de referinta Buger Deasemenea se prezinta parametrii de transformare in raport cu sistemul globa l cu erorile medii patratice de determinat metoda de transport. EX (pentru Romania): -  -  - Sx = 28m3m - Sy = -121m5m - Sz = -77m 3m

Pentru retelele geodezice de indesire constranse pe reteaua geodezica de stat precum si orientarile laturilor urmand ca scararetelei sa fie determinate prin masurari de lungimi effectuate in reteaua geodezica In retelele geodezice libere datele geodezice de referinta sunt constituite de coordinate provizorii ale punctelor retelei geodezice locale.

C2
1.1.3.Pu ctul zero reteaua de nivel ent Problema amplasamentului punctului zero fundamental se poate soluiona prin: - stabilirea n imediata apropiere a zonelor de coasta, a mrilor i oceanelor, avnd avantajul legaturii direct e cu instrument ele de control variatiei legaturii directe cu instrumentele de control a variatiei in timp a nivelului marii cu volum minim de lucrari. - amplasarea n zone geologice stabile (zone stancoase) la o departare oarecare de nivelul marii cu avantajul durabilitatii in timp a reperului spre deosebire pe primul caz unde zonele de coasta sunt supuse unor miscari de deplasare vertical sensibila in decursul anilor;departarea de coasta nu reprezinta un impediment major avandu-se in vedere in vedere precizia actual a lucrarilor de nivelment si vit eza de executie. Problema verificarii stabilitatii punctului zero fundamental Stabilitatea reperului fundamental est e urmarita in raport cu nivelul marii cu care reperul se afla in legatura. Inregistrarea continua a variatiilor temporare ale nivelului marii se realizeaza fie prin instalatii complexe numite maregrafe fie mai simple prin mire maritime. Cauzele acestor variatii sunt extreme de complexe ceea ce genereaza dificultati mari in filtrarea unuia dintre parametrii principali component. Fiecare maregraf este racordat la un grup de 3-5 repere de nivelment (unul dintre acestia fiind denumit reper principal) amplasati in apropierea sa,iar prin intermediul nivelmentului de coasta la ret eaua nivelmentului de stat.In plus,sunt necesare o serie de informatii cu character continuu privind conditiile climatic,temperatura si forta apei marii pentru efectuarea prelucrarilor matematice ulterioare. Directia porturilor maritime a instalat un maregraf in Constanta in anul 1932 functionabil si in prezent .In a doua jumatate a secolului trecut in tara noastra s-au instalat maregrafe pe litoral in anul 1974 in portul Tomis ,in 1975 in portul Mangalia ian in 1995 un maregraf digital in portul Constanta sub responsabilitatea Institutului de Cercetari Maritime Constanta. Maregrafele instalate de-a lungul costei la interval de 100-300 km sunt racordate intre ele printr-o retea de nivelment geodezic repetat la anumite intervale.Prelucrarea in comun atat a inregistrarii de maregraf cat si pentru inregistrarile de maregraf.In acest fel maregfrafel e apar ca instrumente de control relative al variatiilor nivelului marii.In plus o asemenea prelucrare porneste de la ipoteza existentei dplasarilor verticale ale celor terestre care va fi obtinuta prin modelul de calcul folosit. Daca se realizeaza si o legatura intre diferite mari si oceane ceea ce presupune lucrar i lucrari de mare amploare,controlul reciproc al maregrafelor si respective al retelei de nivelment general se rasfrange si asupra verificarii stabilitatii diferitelor puncte zero fundamentale nationale. Directia Topografica Militara (D.T.M) folosind datele inregistrarilor la maregrafele din portul Constanta in intervalul 1933-1975 a stability nivelul marii al Marii Negre la epoca 1975.Prin intermediul unor lucrari de nivelment geodezic repetat insotit de determinarile gravimetrice s-a calculate altitudinea reperului fundamental de tip I-D.T.M. din capela militara din Constanta care este considerat reperul zero fundamental pentru reteaua de nivelment de stat din tara noastra.

Actualmente amplasamentul punctului s-a mutat intr-o zona de stabilitate geodezica in localitatea Tariverde. Sistemul de nivelment folosit in mod official este denumit sistem Marea Neagra zero-1975. In Romania a fost in uz o indelungata perioada si nivelmentul raportat la zero Marea Blatica introdus in tara prin reperii de nivelment Giurgiulesti si Ungheni.Reperii de nivelment de legatura la reteaua nationala au fost amplasati in localitatile Iasi si Galati.Exista mai mult e determinari ale diferentei dintre zero Marea Neagra si zero Marea Baltica effectuate la diferite perioade de timp. D.T.M. Comisia de Stat (1961): +0.278 m (1962): +0.409 m (1963): +0.425 m I.G.F.C.O.T. (1974): +0.392 m

Punct ul zero fundamental in sistemul de altitudini normale Molodenski a fost stabilit y la Kronstadt-1958. Adaptarea unei diferente unitare pentru tot teritoriul tarii dintre masuratorile effectuate in sistemul Marea Baltica si respective Marea Neagra s-a dovedit a nu fi o solutie acceptabila pentru determinarile din productie. Mai exista si o diferenta stabilita in 1923 intre punctul zero Marea Adriatica si Marea Neagra de + 0.153 m folosita in unel e lucrari geodezice din tara noastra. 1.2. Clasificarea retelelor geodezice Clasificarea ret elelor geodezice dupa criteriile enumerate care are o importanta formata s i ajuta la intelegerea unor caracteristici care pot fi intalnite simultan in practica la o retea geodezica din teren. 1.2.1. Clasificarea in functie de datele geodezice de referinta a) Retele geodezice libere in care intervin nu ai mas uratorile corespondente necesare determinarii geometrice a retelei. - dezavantajul se reflecta in faptul ca masuratorile geodezice propriu-zise nu pot incadra ret eaua considerate intr-un anumit sistem de coordonate. - Nici o marime care formeaz datele geodezice de referinta nu este considerat e fixa(retele geodezice locale pentru lucrari hidro-energetice,bazine miniere,localitari,etc) - Datele geodezice de referinta sunt reprezentate de coordonat e provizorii ale tuturor punctelor geodezice care formeaza ret eaua libera. Ex 1: Pentru o retea de nivelment - cotele provizorii H prin compensare primesc corectiile H=> H=H +H - prelucrarea masuratorilor se efectueaza respectarea conditiei de minim

[pvv] min [H H] min unde : p - ponderile masuratorilor effectuate v - reprezinta corectiile care se determina prin prelucrare pentru deducerea diferent elor de nivel compensate. Ex 2: Pentru o retea de triangulatie/trilateratie libera - coordonatele punctelor geodezice sunt considerate provizorii (x,y) si vor primi corectii (x,y) determinate prin compensare : X=X+X Y=Y+Y - prelucrarea masuratorilor geodezice se realizeaza in baza conditiei de minim[pvv] -> min sau [xx+yy] min unde cu v s-au notat corectiile care se determina pentru corectiile orizontale si/sau distantele masurate in retea. b)Retele geodezice neconstranse cuprind in afara masuratorilor care determina geometria retelei un numar limita strict necesare si suficient pentru incadrarea retelei considerate in sistemul de coordonate corespondente. Ex 1: Pentru o ret ea de nivelment strict necesar si suficient este cota unui punct(reper). Ex 2: Pentru o retea de triangulatie strict necesar si suficiente sunt patru element e: coordonatele x,y ale unui punct geodezic vechi,orientarea unei laturi si o distanta D. Ex 3: Pentru o ret ea de triangulatie/trilateratie strict necesar si suficiente sunt trei element e: coordonatele x,y ale unui punct geodezic vechi si orientarea pentru o latura,3 coordonat e ale unor puncte geodezice vechi:x 1,y1,x2,x1,y1,y2. c) Retele geodezice constranse in care exista un numar suplimentar de elemente in raport cu cele strict necesare si suficiente pentru detrminarea pozitionarii retelei in sistemul de coordonate adoptat.Prin procesul prelucrarii mas uratorilor aceste elemente aduc constrangeri de natura geometrica sau analitica. Ex 1: Pentru o ret ea de nivelment unde se cunosc patru cot e ale unor puncte din retea,trei dintre ele constituie constrangeri ale prelucrarii. Ex 2: Pentru o ret ea de triangulatie unde avem patru puncte vechi rezulta un total de opt marimi fixe,deci patru caonstrangeri pentru prelucrari. Ex 3: Pentru o retea de trilateratie unde exista cinci puncte vechi vom avea zece marimi fixe,deci sapte constrangeri.

C3
1.2.2 Clasificarea dupa forma a) Retea formata din lanturi de triangulatie - constituita din triunghiuri ,patrulatere geodezice si uneori poligoane cu puncte central fiind dispuse in lungul meridianelor si paralelelor la distant de cca.200 km la intersectia lor existand puncte Laplace.In int eriorul poligoanelor formate de lanturile primordial de ordinal I s-a format reteaua de triangulati e complementara de ordinul I de indesire care a fost ulterior compensat e ca o retea de triangulatie constransa pe element ele fixe ale lanturilor de triangulatie ant erior si independent compensate. b) Retea compacta de triangulatie sau retea de suprafata acopera integra l teritoriul considerat fara a se mai crea golurile existente in retelele formate din lanturi de triangulatie. Compensarea est e efectuata in bloc sau prin metode riguroase de compensare pe grupe care furnizeaza rezultat e egale cu cele de la compensarea in bloc fiind bazata pe un bogat material informational reprezinta totalitatea masuratorilor existente pe intregul teritoriu. Actuala retea de triangulatie a tarii noastre est e o retea compacta. c) Retea de nivelment sub forma de poligoane - asigura acoperirea intregii suprafet e considerate in mod uniform.Liniile de nivelment sunt proiectate in lungul cailor ferat e soselelor sau a strazilor in localitati. 1.2.3. Clasificarea dupa destinatie a) Retea geodezica international creata pentru teritoriul mai multor state pe baza unor conventii si colaborari international.Pe langa scopurile stiintifice de determinare a formei si Pamantului,ele servesc si in scopuri cartografice militare,economice,etc. b) Reteaua geodezica de stat creata separate pentru triangulatie si respective pentru nivelment constituind principal retea geodezica de sprijin pentru toate lucraril e topografice,fotogrammetrice,cartografice de cadastru precum si a lucrarilor geodezice de importanta locala. Ret elele geodezice de stat sunt impartite in mai multe ordine:I-IV. Ret elele de ordinal I si cele de ordinul II sunt denumite retele de ordin superior fiind create de DTM 1956. Ret eaua geodezice de stat a fost completata cu o retea de de indesire de ordinal V ale carei punct e au fost det erminate nu numai prin metoda triangulatiei ci si prin metodel e poligonometriei intersectiei inaint e ,inapoi sau combinata. In mod similar a fost indesita si ret eaua de nivelment prin numaroase lucrari de nivelment ethnic.

c) Reteaua geodezica locala creata pentru lucrarile ingineresti de amploare: complexe energetic, lucrari magistrale de irigatii desecari, lucrarile de sistematizare in urbanism din localitati, etc. De regula precizia interioara a unor astfel de retele geodezice este mai ridicata in comparative cu precizia obtinuta in reteaua geodezica de stat.De aceea ret elele geodezice locale,in mod obisnuit nu se constrang pe reteaua geodezica de stat,se realizeaza doar o incadrare simpla intre retelele geodezice corespondente. In retelele geodezice locle sunt considerate de regula ret ele geodezice libere in care nu se admit element e fixe. 1.2.4. Clasificarea dupa numarul de dimensiuni a spatiului in care este amplasata reteaua geodezica. a) Retea geodezica unidimensionala in care se poate incadra ret eaua de nivelment ale carei puncte au determinat doar una din coordonate(altitudinea) in mod omogen,si intr-un sistem unitar de referinta,celelalte coordonate de identificare fiind aproximative. b) Reteaua geodezica bidimensionala in care punctele sunt det erminate prin doua coordonate intr-un sistem unitar de referinta(x,y) in planul de proiectie sau pe elipsoidul de referinta (B,L).Aceste retele se mai numesc si planimetrice desi altitudinea este determinat e separate intr-un sistem de coordonate unidimensional prin nivelment trigonometric. c) Retea geodezica tridimensionala toat e cele trei coordonate care deschid pozitia punctului intr-un sistem cartezian de referinta sunt determinate omogen si unitar.Aceste ret el e se obtin in ultimele decenii prin metodele geodeziei satelitare,coordonatele punctelor geodezice fiind det erminate la nivelul suprafetei fizice a Pamantului. d) Retea geodic in spatiu cu patru dimensiuni in care det erminarile se fac in mod repetat la anumit e intervale de timp,ce-a de-a patra coordonata fiind considerat e timpul(perioada la care are loc masurarea retelei geodezice). 1.3. Masuratori geodezice(effectuate in retele geodezice) a) Unghiuri si directii Ret elele geodezice in care singurele masuratori sunt unghiurile si directiile se numesc retelele de triangulatie.Aceste masuratori determina configuratie geometrica a retelei. - se mai executa totusi si masurarea unui numar oarecare de lungimi(in functie de dimensiunea si destinatia retelei) pentru scalarea retelei. - metodele effective de masurari unghiulare in geodezie sunt masuratori de directive deoarece doar acestea sunt independent e.Unghiurile obtinut e ca diferente intre directii sunt marimi corelate stocastic.

- in general intr-un triunghi geodezic se masoara toate unghiurile cu necesitatea ca valorile lor compensate sa satisfaca o anumita conditie geometrica. - alte figure component ale ret elei de triangulatie pe langa triunghiul geodezic sunt patrulaterele geodezice cu ambele diagonal vizat e si poligoanele cu puncte central,element e care asigura o buna rigiditate in retea. b) Distante (lungi mi) mas urate - lungimile masurate determinat e scara retelei de triangulatie - este strict necesara cunoasterea unei singure lungimi orice masuratoare suplimentara implicand respectarea unei conditii de constrangere.Daca in triangulatie s-au masurat intotdeauna un numar limitat de distant e bazate pe determinari directe cu firul de invar(bazel e geodezice de pondere p= ),odata cu aparitia instrumentelor electromagnetice de masurat distanta s-a dezvoltat trilateratia in care s-a masurat toate distant ele din retea si eventual un numar de unghiuri. - notiunea de trilateratie a aparut cea de trilateratie-triangulatie in care s-au masurat toate directiile si toate distantele din ret ea. c) Azimute astronomice - acest e masuratori s-au facut in puncte Laplace unde s-au mai masurat latitudinea s i longitudinea precum si distant spre punctul Laplace invecinat(de legatura) in vederea orientarii ret elei de triangulatie geodezica. - utilizarea azimutelor Laplace are ca urmare micsorarea propagarii erorilor transversal in marile ret ele astronomo-geodezice - in retelele de ordin inferior azimut ele sunt inlocuite de orientari care pot fi calculat e din coordonatele punctelor de ordin superior existente in retea. d) Unghiuri zenitale - acest e masuratori sunt necesare pentru determinarea diferentei de nivel pintre punctele de retele geodezice prin metoda nivelmentului trigonometric. - masuratori de unghiuri zenitale sunt puternic influentate de refractia atmosferica vertical de aceea lungimea vizei e relative mica 1-4 km.Precizia obtinuta este de 10-20 cm. - cotele punctelor de triangulatie ,trilateratie,triangulatie-trilateratie s-au det erminat prin nivelment trigonometric mai ales in zonele de deal si munt e. - prelucrarea obsevatiilor zenitalese fectueaza in mod obisnuit independent de prelucrarea unghiurilor azimutale si a lungimilor.

e) Diferente de nivel (Dh) - se obtin prin nivelment geometric xu ajutorul ins trument elor de nivelment denumit e nivele iar metoda se aplica de regula deci in ret elele de nivelment. - nivelmentul geometric este mai prcis in comparative cu nivelmentul trigonometric cu cel putin un ordin de marime de aceea metoda est e putin utilizata in cadrul retelelor geodezice planimetrice(triangulatie ,trilateratie) si numai unde accesul la punct ele geodezice nu este dificil.

C4
f) Masuratori cu ajutorul satelitilor artificiali Pamantului - In a doua jumatate a secolului trecut, metodele geodezice satelitare au conoscut o dezvoltare rapida, devenind preponderente in determinarea retelelor geodezice. - Actualment e se folosesc 2 constelatii de sateliti principale: NAVSTAR: de provenianta americana GLONASS: de provenienta ruseasca. - constelatia NAVSTAR este cea mai des folosita in sectorul geodezic din tara noastra, lucreaza in sistemul Global de Pozitie (G.P.S.- Global Positioning System) avand ca suprafata de referinta elipsoidul W.G.S.-84 (WORLD GEODEZIC SYSTEM) - sistemul determina coordonatele punctelor geodezice situate la nivelul terenului , fie coordonate carteziene (x,y,z) fie coordonate geodezice ( B,L,He) - precizia de determinare este foarte mare pentru: pozitia planimetrica cativa mm; altitudini- pana la 1 cm - sistemul de det erminare este deosebit de productiv si comod in utilizare in primul rand pentru ce elimina necesitat ea vizibilitatii directe dintre punctele geodezice ( in oricare fel de conditii meteo , ziua sau noaptea) - pentru corecta functionare a det erminarilor est e necesar un con deschis de vizibil spre cer cu generatoarele sistemului la 15 grade fata de orizont - problemele relativ complexe actuale intr-o etapa de tranzitie sunt legate de transformarea coordonatelor WGS-84 in coordonate oficiale variabile obligatoriu in tara noastra : (xy)STEREO-70 in proiectia stereogramei 1970 si altitudinea normala Hn raportata la nivelul Marea Neagra- 1975 1.4. Proiectarea retelelor geodezice de indesire. Elaborarea problemei de realizare a unei retele geodezice este dependenta de natura ,destinatia si caracterulsemnificative de structura a retelei geodezice considerate. Pentru un teritoriu dat , se pot realiza in principiu mai mult e variante de proiectare a unui anumit tip de ret ea geodezica din cele expuse anterior. Desigur , numai una dintre aceste variante cu o anumita configurare si o structura specifica poate asigura rezultate optime cum ar fi de exemplu: pozitia punct elor geodezice (cu o precizie anticipata care sa respecte tolerantele pentru erorile coordonat elor finale), volumul total de cheltuieli (care nu trebuie sa depaseasca anumite valori prevazute de caietul de sarcini care sta la baza abordarii unei lucrari prin licitatie sau deschidere de ofert e). Variantele de proiectare rezulta din operarea unor modificari in configuratoa (forma) retelei pana se gaseste varianta optima sau prin mmodificarea programului de observatii, prin marirea numarului acestora sau prin introducerea altor tipuri de masuratori astfel incat sa se obtina o solutie finala care sa satisfaca atat tolerantele de natura tahnica precum si cele de natura economica legate de costurile lucrarii. Solutiile de optimizare ale unor procese tehnologice sau de proiectare ale unor lucrari inclusiv cele de proiectie ale unei anumite retele geodezice se bazeaza in ultimele decenii pe

rezolvari analitice riguroase diverse in capitolul de Matematici Speciale cunoscute sub denumirea de Propagare liniara. Forma normala (economica) a unei probleme de programare liniara este urmatoarea: - fiind date un numar de relatii aduse la forma liniara |Ay=b| se cere determinarea optima a vectorului y concomitent cu indeplinirea unor conditii exprimate de asemenea sub forma liniara. f(y)=Fy optimizata, denumite functii scop - de obicei , conditiile amintite sunt insotite de anumite restrictii de forma: yi j=1,n cj yj ct - in relatiile de mai sus y pot fi( in produse de transport) numarul de km parcursi (pozitivi), ci ar reprezenta costul exprimat in lei/km, iar ct - costul total care poate fi suportat de societat ea de transport. Rezolvarea unor probleme de proiectare a retelelor geodezice intr-o maniera asemanatoare presupusei adaptari specializat e si cunostinte deosebite in domeniul matematic aplicate si geodezieii constituind preocupari complexe ce nu vor fi expuse in detalii ci numa i in aspecte presupuse. Pentru clarificarea modului de stabilire a unor norme de proiectare precum si a unor tolerante care terbuie respectate de rezultatele finale obtinute dupa efectele masuratorilor in retea si prelucrarea acestora , problemele de optimizare sunt clasificate in 4 categorii: optimizarea datelor initiale optimizarea configuratiei geodezice optimizarea programului de masurat efectuate pentru realizarea retelelor geodezice optimizarea observatiilor suplimentare efectuate pentru imbunatatirea preciziei obtinute intr-o etapa initiala. Proiectantul unei ret ele geodezice isi propune sa satisfaca app simultan cat mai multe functii scop continute in cele 4 categorii de optimizari. Deoarece solutiile se influenteaza reciproc se prefera si rezolvari iterative pentru a constata in diferita trepte ce rezultate se obtin si in ce directie trebuie actionat in continuare. 1.4.1. Unele probleme de optimizare la proiectarea retelelor geodezice planimetrice de indesire. a) Probleme de optimizare cu caracter local in retele geodezice. Dintre indicatorii de precizie posibili cu care au aplicabilitate deosebita sunt indicatorii de precizie locala. Aceastea se justifica prin faptul ca la prelucrarea unei retele geodezice o atentie deosebita se acorda cunoasterii preciziei de det erminare pentru fiecare punct in part e luandu-se masuri corespunzatoare pentru evitarea cazurilor de punct e insuficiente de precis determinate. -

Pentru indicatorii de precizie acceptati ca coeficienti in geodezie s-ar putea stabili anumite tolerante (T) care constitue forme de exprimare in cazul nostru a restrictiilor definit e global(yj 0). Asemenea aspecte ar trebui avea in vedere la o noua redactare a instructiunilor de realizare a retelelor de geodezice spr ijin. La abordarea unor aspecte privind precizia retelelor geodezice planimetrice precum si la stabilirea tolerant elor aferente un rol apart e revine matricii inverse a ecuatiilor normale H-1 mm = Qmm care este matricea coeficientului de pondere ai necunoscutelor sau a parametrului x. 1 Qmn x x 1 y Qy1x1 Qy1y1 Qy1xP Qy1yP Qy1x Qy1yP x P y y Qyx1 Qyy1 Qxy Qyy Qyx Qyy =numere de puncte noi in ret eaua geodezica P=punct geodezic nou situat in zona mijlocie a retelei Dintre indicatorii de precizie locali se prezinta cu mai multi utilizati: - erorile medii patratice individuale : in fiecare punct se pot calcula erorile pe abscisa si pe ordonata s x si sy (ale coordonatelor Si apare eroarea medie patratica totala in punctul geodezic considerat: Sxp= s0 St2=sxp2 + syp2 =s02(Qxpxp+Qyp yp) =s0 urma (Qp) =s02 Tr(Qp) syp = unde s0 eroarea medie patratica a unitatii de pondere (a unei singure masuratori directe) s0 =

P y Qx1y1 x Qx1xP y Qx1xP

x Qx1x y Qx1y

Qx1y1

QxPx QyPx QxPy QyPy Qxy

QxPx1 QyPx1 Qxx1

Qx1yP QyPy1 Qx1y

QxPxP QxPyP

QxPyP QyPyP Qxy

Qxx

Qxx

unde: r - numarul de masuratori

s0=

n - numarul de parametri

In etapa de proiectare se poate considera s0 1. Cu QP s-a noatat matricea coeficientilor de pondere aferenti punctului geodezic P. QxP xP QyP xP QxP yP QyP yP

Sirul de erori medii patratice totale formeaza vectorul st si se poate impune conditia st -> min =>Tr(QP) => minim. Se poate stabili si urmatoarea formula pentru restrictia aferenta: (st) maxim < Txy unde tolerant Txy ar urma sa fie stabilita prin instauctiuni in functie de tipul/natura retelei geodezice.

C5
1.4.1. a).Elipsa erorilor si podara elipsei erorilor In fiecare punct nou al retelei se poate calcula domeniul de incredere al pozitionarii in retea, reprezentat sugestiv prin elipsa erorilor si mai precis prin podara elipsei erorilor. Parametrii elipsei erorilor repr. de semiaxele A si B se calculeaza cu relatia:

  

unde

Orientarea U a semiaxei mari a elipsei erorilor se determina cu formula:

U = 


Determinarea podarei elipsei erorilor se face prin definirea vectorului de pozitie:

] = unghiul format de simiaxa mare cu directia din t eren.
 ] ]   ] ]

b).Probleme de optimizare cu caracter global in retelele geodezice. Indicatorii de precizie globala ofera posibilitat ea caracterizarii de ansamblu a retelei geodezice atat in comparatie cu alte retele similare, cat si in aprecierea calitatii intrinseci a retelei considerate prin comparatie ale rezolvarii obtinute din utilizarea mai multor model e functional-stocastice la prelucrare. Dintre acesti indicatori se prezinrta cei mai semnificativi:  Eroarea medie patratica a unitatii de pondere In ipotezele ca retelele geodezice sunt de aceeasi natura (atunci cand se compara doua retele geodezice de acelasi tip) sau ca respectiv volumul de masuratori nu se modifica (atunci cand se compara diferite stadia ale lucrarii in cadrul unei anumite retele), eroarea medi e

patratica a unitatii de pondere poate indeplini relatia de indicator global de precizie.Valoarea sa este dedusa intr-un process de optimizare specific met odei celor mai mici patrate. Proiectantul unei retele geodezice poat e influenta marimea sa prin modificarea partii de la numitor. (se mareste n), se modifica nu numai marimea (r - n), ci si [pVV] si in consecinta .


Prin introducerea unei noi masuratori (se mareste r) sau a unor parametri suplimentari r

(r - n) = [pVV]

Atunci cand modificarile corespund corect situatiei in care s-au efectuat operatiile, in mod normal se vor obtine valorile mai mici pt si prin urmare se poate aprecia ca rezultatel e compensarii sunt calitativ superioare. Introducerea unor parametrii suplimentari nu poate fi considerate ca o masura absolut e necesara. Marirea exagerata a numarului m parametrii sau alegerea lor in mod necorespunzator poate influenta in mod negativ prelucrarea (cand de exemplu n p r).  Abaterea standard Helmert generalizata Un indicator de precizie globala utilizat in mod deosebit in retelele de dimensiuni nu prea mari, poate fi formulat prin necesitatea determinarii optime a tuturor punct elor noi ale retelei:
                 

U = numar puncte noi n = 2u Daca u repr.nr. pct. noi din retea, s-ar putea introduce si o restrictive de forma

1.4.2.Figuri elementare optime in retelele geodezice Asa cum s-a specificat anterior, optimizarea in ansamblu a config. unei retele geodezice implica dificultati deosebit e atat de ordin tehnic cat si economic. De aceea, prezentarea unor solutii cu caracter restrans pe elem. separat e, poate oferi indicii importante pt. proiectantul unei retele geodezice de indesire, desi sol. nu este strict riguroasa.Se prezinta cateva situatii in cadrul retelei de triangulatie.

 cu Se considera un lant de triangulatie format din , in care se cun. din mas. latura eroarea  si unghiurile ; ; i= de aceeasi precizie fig.(5.1)

a) Forma optima a unui geodezic

1 A2 C1 a0 1 A1 0 a1 B1

c2 B2 2 a2 C2 A3 2

3 A4 C3 a3 3

c4 4

5 B4

n Cn

a4 C4

a n-1 n An n-1 cn

an Bn n+1

c1

c3

B3 4

Fig. 5.1. ant simplu de triunghiuri

Se accepta ca unghiurile masurate sunt valori independent e si ca toate mas. dist. Sunt reduse la planul de proiectie. Se noteaza cu (i= ) si respectiv , corectiile care se det ermina din compensare prin metoda celor mai mici patrate.
;
, (i= )

Observatii 1.Laturile   se numesc laturi respective unghiuri de legatura. 2.Laturile   se numesc laturi respective unghiuri intermediare. Lungimea laturii finale se poat e calcula dupa compensare prin aplicarea consecutive a formulei sinusului.

 =

 

 

   

 

  

Eroarea medie patratica a lungimii acestei laturi, se calculeaza prin aplicarea formulei (unei functii) , la compensarea mas. conditionata formula finala. 

Observatii 1.Eroarea relativa a laturii finale depinde de precizia de masurare reprezentata prin si Eroarea depinde si de numarul n al triunghiurilor din care este format lantul de triangulatie (existe restrictia n la ordinal superior) Eroarea depinde si de forma retelei reflectata de    Cand unghiurile respective sunt foarte mici, eroarea mentionata creste pe masura. Desigur ca se poate emite ipoteza existentei unei conformatii geodezice optime. Se not eaza.
denumit factor geometric la trasmiterea er. intr-un lant de triunghiuri.

In cazul in care , in lantul de triangulatie ar exista eroarea relative maxima se va obtine pt. latura de legatura de la mijlocul retelei pt. care suma de sub radical ar atinge valoarea maxima Daca se admite ca toate lanturilor de triangulatie sunt echilatera le


Formul erorii lungimii laturii finale poate fi aplicata dupa modificari si la calculul erorii relative a oricarei laturi de leg at din retea.

Daca se accepta

pierderea de precizie pe masura departarii de latura initiala

o formula expeditiva prin care se poate evalua

In cazul in care lantul de triangulatie contine si patrulatere geodezice se obtine o miscare a er. lat. finale, pt. fiecare patrulater, factorul din formulele ant erioare urmand sa fie inlocuit cu 0,5(1/2) luandu-se varianta cea mai favorabila pentru calculul erorilor R in ce se pot forma in patrulater

C6
1.4.2.a. Forma Optim a unui triunghi. Criteriile dup care se poat e stabili forma optim a unui triunghi din reelele de triangulaie sunt: 1) Laturile de legtur astfel nct i cele int ermediare Ci s aib aceeai precizie, astfel nct n dezvoltarea ulterioar a reelei de triangulaie, fiecare dintre acestea s poat fi utilizat ca latur de sprijin.

2) Valoarea Ri n oricare triunghi s fie minim. 3) Aplicarea judicioas a primelor dou criterii, astfel nct s rezulte un numr mini m de triunghiuri pe o suprafa dat. Pentru a deduce condiiile care decurg din aceste criterii, se scrie expresia de calcul a unei laturi intermediare Ck.

ck Ak ---ak Ck

Bk ak ----

Eroarea relativ a acestei laturi se exprim cu relaia:

Prevederile primului criteriu de precizie impus, se realizeaz cnd:

Egalitatea de mai sus est e ndeplinit cnd

1. Rezult c din punct de vedere al primului criteriu, forma optim este realizat de triunghiul isoscel. 2. Pentru a obine valori unghiulare care satisfac i cel de-al 2-lea criteriu, se introduc n
, de unde

expresia lui R k valoarea unghiului Bk.

Pentru un asemenea triunghi isoscel se obine Risoscel =0,865 3. Criteriul al 3-lea de precizie este realizat prin utilizarea triunghiului echilateral. ntradevr, aria unui triunghi oarecare este atinge o valoare maxim n condiiile n care 2p=a+b+c=constant atunci cnd a=b=c.

soluia

Minimul expresiei se obine prin anularea derivatei funciei din membrul drept care ofer

Pentru triunghiul echilateral se obine Rechilateral =1,0 Prin urmare, coeficientul R este mai mare n cazul triunghiului echilateral, n comparaie cu triunghiul isoscel optim, dar diferena nu este semnificativ.

a) Triunghiuri isoscele optime

b) Triunghiuri echilaterale

Fig. 6.1. ezvoltarea unui lant de triunghiuri

a) Triunghiuri isodcele optime. b) Triunghiuri echilaterale Din figura 6.1 se observ c triunghiul echilateral are n plus nc un avantaj fa de triunghiul isoscel optim: lanurile cu triunghiuri apropiate de form echilateral pstreaz n general o form regulat rectilinie, ceea ce este convenabil pentru proiectare. Condiiile concrete din teren conduc la abateri fa de con. optim. n acest sens, instruciunile n fiecare prevd valori minime ale unghiurilor acceptate n figurile geometrice din reelele de triangulaie care alturi de intervalul lungimilor, laturile reprezint prescripii de proiectare a reelelor de triangulaie din ara noastr.

Unghiuri admise de instrucii Nr reelei n triunghiuri 45g 33g 28g 28g 30g n patrulatere 35 17g

Laturi admise de instrucii Lungimea medie laturii(km) Lungimea a minim a laturii (km) 10 13 8 4 2 7 5,5 2 1

I II III IV V

a) Unghiul optim la intersecia simpl nainte. n unele situaii izolate, n triangulaia de stat i mai frecvent n unele triangulaii locale, ndesirea re elei se realizeaz prin intersecii multiple nainte, uneori i prin multiple intersecii napoi, care sunt prelucrate riguros, fie prin anumite met ode aproximative. De aceea, int ersecia simpl nainte poate fi considerat ca un caz particular ce ne va ajuta ins s desprindem o concluzie cu privire la conformaia optim a figurii geometrice care intervine n asemenea lucrri.

(x,y)

?
d1

?1
d2

1(x1,y1)

a1
b

a2 ?2

2(x2,y2)

Fig. 6.2. Intersectia simpla inainte

1(x1, y1); 2(x2,y2) sunt coordonate neafectate de erori Dx1=Dy1=Dx2=Dy2 (principiul ierarhie) 1,2 sunt msurate cu aceeai precizie D2= D2= D; D1= D2=D; Formulele interseciei nainte:

Soluia la problema propus depinde de forma funciei scop utilizat. Helmert folosete pentru prima dat condiia de minim referitoare la eroarea total de determinare a poziiei punctului nou. Dt2=Dx2+Dy2 minim

Deoarece x=(1, 2), unde 1, 2 pot fi considerate n limita conveniilor iniiale ca

independent e, put em calcula Dx pe baza relaiei specifice observaiilor directe independent e.

n mod analog:

n mod analog:

 

Astfel nct eroarea total Dt poate fi exprimat prin:

ntruct

2=

1=

=180 0 -(1+2) =180 0 -( )

Se exprim t n func ie unghiul msurat 1, 2.

C7
b) 

Minimul functiei este : st2 ( 1, 2 ) are loc cand derivate lui este
  

sin cos = sin cos

Prin comparatia ultimelor 2 relatii:

                                     
                       

 
          

cos ( 1 + 2) = 0 1 + 2 + sin 2 cos1= ?

Aceasta egalitate poate avea loc in principiu in urmatoarele cazuri :

  

    

   

- nu se poat e ca un = 0

contrazice .

Caz imposibil, caci ar rezulta pentru 1 si 2 sa fie solutiile ( 0, ) si (  , 0), ceea ce

sin(  Introducand aceste solutii in prima forma a minimului functiei

  

 

  

   

Observatii:

conform calculului, si prin urmare, optim sub care se int ersecteaza vizele in pct nou este .
 Daca se schimba functia folosita => alte solutii pentru optim de optim;  Aria elipsei = AB

Din rezolvarea ecuatiei se observa solutia pentru cazul optim =arctg

astfel incat


unde q =

A min => AB min => AB min

              
     

det =

=   

Pentru functia scop, astfel definite  min (estefunctia lui Werkmeist er) => solutia

 

 atunci cand se impune ca semiaxele elipsei erorilor sa fie egale adica elipsa erorilor sa devina un cerc, (A=B) => solutia

 in cazul int ersectiei liniare, la masurarea directa a lat. si , se obtine . 1.4.3. Principii generale de elaborare a proiectului unei retele geodezice Elaborarea proiectului de constructive a unei retele geodezice este dependent de natura, destinatia si caracteristicile semnificative de structura a ret elei geodezice considerate. La noi in tara retelele geodezice de stat ( triangulatie si nivelment ) sunt realizate intr-o densitate convenabila pentru marea majoritate a lucrarilor topo, fotogrametrice, cartografice sau cadastrale. Este utila cunoasterea modalitatii efective de elaborare a proiectelor retelelor geodezice de stat pentru a putea fi apoi particularizate la proiectarea retelelor geodezice de indesire sau cu carater local. a) Ret ele de triangulatie geodezica si de nivelment Proiectul re elelor geodezice de stat se execut separat pe ordine de la complex ctre simplu. Privind desf urarea n timp a lucrrilor de elaborarea a acestor proiecte se observ c ntre lucrrile pentru re eaua de ordinu I i cele pentru ordinul IV exist perioade de cteva decenii. Re ele geodezice de stat se construiesc dup principiul omogenit ii adic: se urmre t e asigurarea unei precizii de determinare n general uniform pentru toate punct el e re elei geodezice proiectate. Construc ia re elelor geodezice de stat se desf oar succesiv de la superior spre inferior dup ce ciclul complet proiectare/observare/proiectare este ncheiat la ordinel e imediat superioare. n acest fel o re ea geodezic de stat de un anumit ordin se sprijin pe re el el geodezice deja construit e, precizia n pozi ia punctelor sale fiind condi ionat de cea a punctelor pe care est e constrns. Aceast condi ionare nu trebuie confundat cu o acumulare a tututror erorilor posibile care se produc n cazul celor dou categorii de re el e deorece re eaua de ordin superior este deja geometrizat prin prelucrarea observa iilor proprii. Propagarea erorilor n re elele geodezice depinde n mare msur de extingerea re elei n ansamblu i de mrirea elelment elor de structur(lungimile laturilor n cazul re elelor planimetrice respectiv ale liniilor sau poligoanelor n re elele de nivelment. De aceea este posivil ob inerea unei precizii de pozi ie a punctelor geodezice de ordin inferior similare cu cea a punct elor de ordin superior, chiar prin utilizarea unor observa ii geodezice de precizie mai mic. Dac reducem influen a asupra erorilor totale st este de pozi ie a unui punct vizat ntr-o re ea de triangula ie numai datorit erorii unghiului de msurare( ) i distan ei ( figura 7.1) rezult omogenitatea re elei din faptul c de i laturile re elei de triangula e descresc , cresc erorile de msurare ( ) Eroarea de pozi ie a punctelor geodezice din ntreaga re ea de triangulatie de stat oscioleaz n jurul unei valori medii la noi n ar este st= 15 cm pn la ordinele IV.

Atunci cnd se apreciaz c precizia de determinare a pozi iei punctelor din re eaua de stat nu este suficient se constituie re ele geodezice locle, care de i se compun din figuri geometrice cu laturi scurte se deetermin dup metodel i aparatura folosit la ordinul superior , rezult erori de msurare mici i prin urmare erori de pozi ie inferioare celor din triangula ia de stat

sII u sII

sIV u sIV u

Fig 7.1 Ilustrarea grafica aproximativa a principiului omogenitatii in retele de triangulatie de stat

C8
La execuia proiectului trebuie s se respect e instruciunile n vigoare. Configuraia figurilor elementare care compun reteaua trebuie s se apropie de cazurile optime prezentat e anterior i n niciun caz s se depeasc toleranele menionat e, urmnd s se aleag varianta de proiect cea mai puin costisitoare. Poziia unui anumit punct geodezic depinde, n primul rnd, de poziia punct elor de acelai ordin i de ordin superior cu care este n legtur direct. n acelai timp, amplasarea fiecrui punct trebuie s permit o dezvoltare fr prea mari dificulti a reelei de ordi n inferior, deoarece re eaua geodezic nu trebuie privit ca un scop n sine ci ca un mijloc important de continuare a unei vaste reele de puncte geodezice topografice fotogrammetrice bine conformate n ansamblul su. n reeaua de triangulaie de stat s-a urmrit i realizat cu o densitate ct ma i uniform pe de punct e geodezice pe km2 de teritoriu. Reeaua compact de ordin I a rii noastre care cuprinde circa 300 de punct e est e ndesit n mod succesiv cu reele de ordin II, III i IV astfel nct reeaua de stat are o desitate de cel puin un punct la 20 km2, ceea ce corespunde la circa 5 puncte geodezice pe o foaia de hart 1:25 000. Re eaua de ndesire de ordin V, precum i lucrrile geodezice din reelele cu caracter local au condus la existena unui numr de peste 150 000 punct e geodezice nregistrate n banca de date a Fondului Geodezic. Re ele de triangulaie din localiti sunt n general compacte fiind construite sub urmtoarele forme: y reetele principale, compuse din figuri geometrice n care unghiurile sunt mai mari de 36 iar lungimea unei laturi cuprins ntre 3-7 km; y reele secundare, care ndesesc reelele principale avnd laturi cuprinse ntre 1-3 km. Fiecare punct de triangulaie are altitudinea sa determinat n sistemul de nivelement de stat. Acest e determinri se realizeaz fie prin nivelment geometric, cnd condiiile permit, fie prin nivelment trigonometric, ceea ce constituie cazul general. Instruciunile n vigoare impun ca pe o foaie de hart la scara 1:25 000 s existe cel puin un punct cotat prin nivelment geometric, n mod excepional pentru regiuni muntoase de admit e un punct pentru dou foi de hart la scara 1:25 000. Proiectul determinrii altitudinilor punctelor de triangulaie de ordin I, II, III, IV se realizeaz separat de proiectel e determinrilor planimetrice. n reeaua de nivelment de stat, desitatea se refer la deprtarea maxim admisibil ntre reperele de nivelment de anumite tipuri. Astfel, reperele fundamentale de tipul I sunt amplasate n lungul liniilor de nivelment de ordinul I la distane cuprinse ntre 100-300 km, reperele de ordin II la distane de 30-50 km n lungul liniilor de ordinul I i II, reperele de ordin III la distane de 5-7 km iar mrcile de nivelment la distan e de 2-4 km n lungul tuturor liniilor de nivelment. n intravilan, densitatea est e mai mare, la circa 300 m este amplasata o marca sau un reper de nivelment. Banca de date a Fondului Geodezic stocheaz datele necesare pentru circa 200 000 de puncte geodezice cotate din reeaua de nivelment de stat, din re elele de nivelment cu caracter local, precum i din ntreaga reea planimetric. Utilizatorul este informat asupra modalitii de determinare a altitudinii precum i asupra preciziei sale. Prin instruciunile n vigoare est e prevzut c legturile ntre punct ele de triangulatie s fie realizate fie prin vize reciproce n reele compacte. Aceleai instruciuni impun ca fiecare punct al reelelor de ordin III i IV s aib cel puin 3 legturi de determinare la ordinele imediat superioare la care de adaug desigur legturile cu punctele de triangulaie de acelai ordin sau de ordin inferior.

Re elele geodezice trebuie proiectate astfel nct s asigure un volum ct mai mic de cheltuieli concomitent cu precizia necesar n poziionarea punct elor re elei. Din acest punct de vedere se pot semnala urmtoarele: - punctele de triangulaie sunt astfel amplasate nct s rezult e necesiti minime a le nlimilor semnalelor geodezice care urmeaz s fie construite n aceste puncte. - liniile de nivelment se amplaseaz n lungul cilor de comunicaii astfel nct s rezult e pante mici ntre reperele de nivelment i acces simplu att la determinarea propriu-zis ct i ulterior n exploatare. b. Reele de trilateraie geodezic O alternativ la dezvoltarea reelelor de triangulaie dar cu rezultate la fel de bune o constituie reelele de trilateraie bazate pe msurtori electronice de distane cu precizi e ridicat de determinare. Dintre avantajele notabile fa de re eaua de triangulaie se menioneaz: - msurtorile se pot executa n orice condiii de vizibilitate; - observaiile nu necesit acuitatea vizual n reperarea semnalului; - nu este necesar construirea unor semnale rigide; - permite n unele cazuri prin detaarea antenei de aparat posibilitatea accesului la categorii de puncte dificil de staionat; - ofer accesul mul mai uor la procesul de automatizare a datelor culese din t eren. Dintre dezavantajele fa de reeaua de triangulaie se pot enumera: - dificultatea cunoaterii influenei precise a parametrilor at mosferici (temperatura, presiune, umiditate) pe direcia de msurare; - prelucrarea datelor pentru trilateraie pe distane lungi est e laborioas n ce privet e coreciile fizico-geometrice ct i n procurarea echipament elor de preluare a parametrilor atmosferici; n proiectarea i execuia reelelor de trilateraie trebuie s se in cont de o serie de caracteristici dintre care se enumer: - toate punctele re elei trebuie s fie accesibile pentru a se evita cazul distan elor msurate di n staii excentrice; - ecartul distanei ntre 0,001-10 km permite msurarea n reelele de ordin III-V cu precizi e acceptabil; - este necesar s se respecte criteriile de vizibilitat e reciproc ntre puncte; - msurtorile se execut ntr-un punct de staie cu vize ctre prisme de acelai tip instalate n punctele reelei iar centrarea att a instrumentului ct i a prismei s fie cu precizi e submetric; - n fiecare punct nou al reelei trebuie s convearg cel puin 3 laturi msurate de la 3 punct e de coordonate cunoscute n sistemul de referin adoptat pentru asigurarea controlului de calcul; - cel puin dou din laturile care converg n fiecare punct nou trebuie s formeze ntre ele un unghi de aproximativ 90 pentru o bun conformaie geometric a reelei. c. Reele poligonometrice Reelele poligonometrice permit ndesirea punctelor reelelor de triangulaie mai ales n zonele urbane i ele pot nlocui triangulaia atunci cnd justific un pre de execuie mai economic sau acolo unde vizibilitatea n tur de orizont este redus. Poligonometria se dezvolt sub forma unor drumuiri care formeaz poligoane sprijinite pe punct ele de triangulaie i care se intersecteaz n puncte nodale, se pot distinge astfel: - reele poligonometrice principale, care se sprijin direct pe punctele de triangulaie;

- reele poligonometrice secundare, care se pot sprijin i pe puncte ale reelei principale. Toate acest e trasee fac parte dintr-un proiect al reelei poligonometrice secundare, care cuprinde instruciunile t ehnice pentru ncadrarea msurtorilor liniare i unghiulare n preciziile specifice cadastrului urban. Msurarea pe teren a distan elor, precum i a coreciilor ce urmeaz s le fie aplicat e sunt identice cu cele ale bazelor de triangulaie. Msurtorile se execut cu instrument e electronice din 2 determinri, diferen ele fiind necesar s nu depeasc 1:25 000 di n lungimea laturii msurate; unghiurile se obin din msurtori cu teodolitul de precizia (2cc) sau cu saiei totale performante prin metoda seriilor complete verificndu-se n final si nenchiderile n poligoanele nchise. Punctele nodale trebuie alese cu grij nct s poat fi msurate direciei azimutale ctre mai multe punct e de triangulaie folosind metoda turului de orizont.

C9

d) Reteaua geodezica spatiala- se bazeaza pe tehnologia GPS de masurare cu ajutorul satelitilor artificiali ai pamantului si reprezinta la ora actual cea mai eficienta si precisa solutie pentru creearea si intretinerea retelei geodezice de sprijin . Dintre avantajel e remarcabile se amint esc: - nu se mai tine cont de configuratia retelei ci doar de densitatea optima pe zone - timp redus de realizare - nu necesita semnalizare - precizie superioara si uniforma in eterminarea punctelor - asigurarea preciziei cotelor conform normativelor in vigoare Este de remercat ca incepand cu 2008 s-a lansat SISTEMUL ROMANESC DE DETERMINARE A POZITIEI (ROMPOS) prin intermediul ANCPI cu participarea la programul European de pozitie standard (EUPOS). Sistemul cuprinde un nr de 58 de statii GNSS permanent e (cu extindere la 73 statii in 2009), distribuite uniform pe teritoriul tarii la o distant medie de circa 70 km. Statiile au fost amplasate astfel incat sa asigure stabilitatea antenelor GNSS si receptia optima a semnalelor satelit. Pana la data cand sistemul satelitar European GALILEO va fi pe deplin operabil, se impune sistemul NAVSTAR GPS ca fiind de baza, in timp ce sist emul GLONASS are doar un character additional si optional. Pt aplicatii in geodezie serviciile ROMPOS asigura precizie de pozitionare in mod post procesare de sub 2 cm iar in aplicatiile cinema tice in timp real de pana la 2 cm Pana la oficializarea in Romania a sistemului European de referinta (ETRS-89) est e necesara raportarea datelor obtinute la S-42( elipsoidul de referinta Krasovski 1940) sistemul de poriectie stereographic 1970) sau alte sisteme locale precum si determinarea altitudinilor M neagra 1975, pe baza alt ellipsoid mas si a unui model prez al . pe teritoriul Romaniei. 1.4.4 Determinarea vizibilitatii intre punctele retelei de triangulatie/trilateratie La proiectarea retelelor de triangulatie intervine necesitatea studierii vizibilitatii intre punctele geodezice astfel incat se poate afirma ca situatia cunoscuta din teren conditioneaza respectarea presctiptiilor poletare anterior mentionate, cu privire la conformitatea optima a figurii geometrice folosite sin retelele de triangulatie Vizibilitatea intre puncte de triangulatie est e conditionata de sfericitatea pamantului, refractia at mosferica so obstacolele, aflate pe traseul razei de vizuale( relief vegetatie, constructive) Deoarece asemenea obstacole pot avea o influuenta defavorabila asupra masuratorilor unghiulare creeind fenomene de refractie, instructiunile uin vigoare prevad ca razele vizua le sa treaca deasupra obstacolelor la urmatoarele inaltimi minime totale Ord I > 4m Ord II >2 m Ord III > 0.5m

Deeeeeeessssssssseeeeeeeeennnnnnnnnnnnnnn Se considera cunoscute ( de pe harta cotele acostor puncte H1 si H2 precum si cota Hp a unui punct intermediary p considerat ca obstacol pe traseu. Cota obstacolului trebuie calculate luand in considerare sugestiile constructiilor, etc. Daca in pct P1 si P2 sunt construite semnalele geodezice, in H1 si H2 se include si inaltimile acestora Se presupun cunoscute deasemenea distantele D1 si D2 0 Cu z s-a notat unghiul zenital al masuratorii in punctual P1 Datorita refractiei atmosferice raza de vizare va avea o anumita curbura de care se tine seama la calculul diferenteli de nivel intre pcrt situate la capetele ei. Cu R s-a notat raza sferei medii Gauss R6370 La tratarea nivelmentului trigonometric geodezic se ve demostra ca formula aprox de calul a dif de nivel intre pct p1 si p2 este : formula

K-coeficient de refractive si are in general o valoare variabila doar pt calculul vizibilitatii se accepta o valoare cnstata care pt tara noastra este k = 0.14 In formula se exprima raza R si distantele D1 si D2 in km. Se calculeaza valoarea constanta: Altitudinea calculata Hpc a uniui pct Pc situate pe raza vizuala deasupra pct P se obtine prin particularizarea formulrei D2=0

Conditia de vizibilitate intre P1 si P2 in considerarea aspectului p este Hpc- Hp . In cazul nerespectarii conditiei trebuie constituite semnalele geodezice de inaltimi corespunzatoare, iar acest ea daca depasesc 35-45 m fiind instabile si costisitoare,sep prezinta o alta variant de proiectare. In cazul in care pe traseul considerat exista mai multe obstacole se va studia vizibilitatea pentru fiecare caz in parte adoptandu-se ca solutii definitive valorile maxime al e intersactiei semnalelor geodezice necesare. In multe cazuri atunci cand nu apar obstacole evidente in lungul razei de vizare est e sufficient sa se determine vizibilitatea numai la mijlocul traseului considerat Lh= Hz-H1; D= P1-P2 Solutille recomadtae mai sus se bazeaza pe cunostintele de pe harta a cotelor punctelor geodezice, inclusive a cotelor obstacolelor ceea ce ofera un character aprox. Rezonabil ce se observa. D1=D2= => Hpc=H1+ - 0.0171

De aceea este bine sa se ia unele precautii suplimentare (inca de la proiectare), urmarind ca inaltimea necesara semnalelor geodezice sa fie stabilite cu exactitate in timpul operatiunii de recunoastere a terenului. 1.5 Recunoasterea terenului Reprezinta un complex de operatiuni efectuate in scopul definitivarii proiectului retelei geodezice in funtie de conditiile reale din teren. 1.5.1 Obiectivele cunoasterii terenului Hartile si planurile folosite la proiectare nu pot furniza toate detaliile necesare cu privire la amplasamentul exact al punctului geodezic care se va definitive la recunoasterea prin respectarea urmatoarelor prescriptii: a) Amplasarea punctelor geodezice Punct ele geodezice se amplaseaza in terenuri cu soluri stabile si tari pentru a asigura mentinerea semnalizarii la sol si subsol in timp cat mai indelungat ( se vor evita malurile apelor,terenuri inundabile sau supuse alunecarilor). La recunoasterea liniilor de nivelment de ordin I sau cu destinatie locala de importanta deosebita este necesara participarea unui specialist geolog cu care se va colabora la stabilirea amplasamentului reperelor de nivelment. Punct ele geodezice nu se vor amplasa in apropierea imediata a cailor de comunicatie , a liniilor telefonice, constructiilor etc. Pozitia definitive a punctelor geodezice situat e in apropierea aerodromurilor , constructiilor industrial, minelor etc. se va stabili de comun acord cu organele administrative respective. Marcile de nivelment se vor amplasa numai in edificii care au o vechi me corespunzatoare. Se evita zidurile castelelor de apa sau a cladirilor industriale care prezinta instabilitate in timp.

C10

b)Stabilirea exacta a inaltimii semnalelor punct elor geodezice Semnalele geodezice se construiesc in puncte dominante din t eren pentru a realize constructii cat mai putin inalte. Inaltimea definitive a acestor semnale depinde de particularitatile specific reliefului si vegetatiei din imediata apropiere a punctelor de triangulatie, precum s i obstacolele existente pe directia respective Este util ca recunoasterea terenului sa inceapa cu punctele cele mai inalte, dominant e vizibile cu usurinta de cat mai multe puncte de triangulatie putandu-se astfeel desprinde unel e concluzii cu privire la inaltimea altor semnale geodezice din retea c) Reprezentarea punct elor de triangulatie Fiecare punct geodezic din triasngulatia de stat este reperat prin coordinate polare (azimuth si distant) in raport cu 2 repere azimutale, astfel incat sa fie po sibila o eventual identificare in viitor atunci cand semnalizarea la sol a punctului geodezic a disparut. Reperele azimutale trebuie sa fie vizibile la sol, putandu-se alege in acest scop obiect e exist ent e in teren (paratrasnet e castele de apa, etc.) Semnalele geodezice s-au in cazul in care acestea nu exista se vor planta repere special. Reperele azimutale trebuie sa fie la cel mult 3 km cand sunt obiecte in teren sau semnal e geodezice si 0.5-1 km cand sunt repere plantate 1.5.2 Identificarea si reconstruirea in teren a pct geodezice Pentru identificarea in teren a punctelor vechi din retelele de triangulatie sau nivelment se folosesc descrierile topografice ale acestor puncte precum si planurile sau hartile pe care acestea sunt raportate. Este posibil ca vegetatia, diverse lucrari de consstructie sau agricole, executat e ijntre timp, sa aacopere semnalizarea la sol a punctelor sau sa o distruga uneori ceea ce ingreuneaza mult operatiile de recunoastere facand necesara in acest ultimo caz identificarea sem nalizarii la subsol (repere subterane). In cazul pct vechi de triangulatie care au coordinate planimetrice prcis determinate si care au si repere azimutale operatiile de identificare (reconstituire) se pot face relative ma i simplu sau prin procedee care depend de conditiile concrete din teren. Se presupune ca semnalizarea pct vechi B a fos t acoperita de vegetarie sau a fost distrusa astfel incat intrun pct aflat in imediata apropiere S semnalizarea nu poate fi observata. Coordonatele pct S se pot determina prin int ersectia simpla inapoi din 3 puncte vechi din care rezulta prin calcul distanta SB orientarile SB si Sc si ca urmare, unghiul B= SBSc (fig 10.1) Se vizeaza pct vechi C si la valoarea citirii respective se adauga unghiul B prin curatarea terenului si efectuarea sapaturilor necesare. Precizia acestui procedeu depinde in primul rand de modalitea de relizare a intersectiei inapoi si apoi de zopitia relative a punctului S si B in cazul distaantei SB scrte ( 1-10m, er)

N
?S-C
S C

?S-B

B Fig. 10.1. Identificarea unui punct geodezic

1.6 Materializarea in teren a retelelor geodezice Punctele retelor de triangulatie sunt materializate in teren prin borne si semnale geodezice, iar punctele retelelor de nivelment prin repere si marimi Bornele, reperele si marimile sunt destinate exist ente unei perioade lungi de timp si de aceea acest gen de semnalizare poat e fi numit peranent. Semnalul geodezic permite efectuarea observatiilor geodezice in punctual considerat precum si observarea acestuia din celelalte puncte ale retelei de triangulatie care se afla in legatura. Acesta dureaza mai putin in timp, 2-10 ani, indeplinind un rol provizoriu de semnalizare. De obicei bornele si reperele sunt constituite din element e din beton armat, iar semnalel e geodezice sunt constructii din beton 1.6.1. Semnale geodezice Un semnal geodesic se compune in neneral din urmaroarele 3 pari pricipale:
y

Piramida pilastru. Susine semnalul lolosit la electuarea observaiilor geodezice, la semnalele la sol aceast partea component nu mai est e necesar, deoarece, aparatul va fi instalat n staie pe trepiedul su sau pe pilastru de beton (ordinul I); la semnalele de construcii, piramida pilastru est e nlocuita cu un pilastru de beton armat. (Fig. 10.2) Piramida semnal. ndeplinete urmtoarele functii principale: o Permite efectuarea observaiilor n punctele geodezice la nali mi stabilite prin proiect; o Susine piramida de semnalizare Piramida de semnalizare. ndeplinest e rolul de obiect de viz din celelalt e puncte de viz ae reelei. Partea terminala a piramidei de semnalizare are o

construcie specific fiecrui ordin de triangulaie (clindri utilizai cu 32-16 palete, sau 1, 2 fluturi) Orice semnal geodezic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii principare:  S fie stabil i simetric construit n raport cu axa sa vertical  Sa fie pe ct posibil centrat, adica punctul central al bornei (C) al pilastrului propriu-zis (I) si popului de vizare (S) s se alfe pe aceeai vertical  Construcia s fie economic i s poat fie realizat ct mai simplu. Semnalul geodezic la sol si pe construcii n cazul n care, n urma recunoat erii terenului s-a stabilit c se pot efectua observaii directe de pe trepiedul instrumentului, punctul geodezic va fi materializat printr-un semnal la sol (baliz topografic) sau ptrintr-o piramid la sol.

Piramida semnal Piramida pilastru

Fig. 10.2. Semnalul geodezic

1.6.2. Bornarea punctelor geodezice planimetrice Semnalizarea permanent a punctului geodezic este realizat cu ajutorul bornelor geodezice i are ca ascop reprezentarea punctului de triangulaie pe o perioad foart e ndelungat de timp pt a fi folosit n lucrrile geodezice viitoare atunci cand semnalul de deasupra solului nu mai exist. n ultimile decenii, potrivit instruciilor n vigoare bornele sunt alctuite din element e prefabricate din beton armat ntre care se afl straturi de semnalizare (de obicei pietris, pamant), n ficare element fiind incastrat un reper metalic care indica centrul geometric al punctului geodezic. Bornele geodezice amplasate n terenuri obinuite au n prezent o structur deferit, n functie de ordinul de triangulaia din care face parte punctul respectiv.

Bornarea se execut imediat dupa terminarea construciei semnalului geodezic. Urmrindu-se ca toate reperele ncadrate n blocurile subterane i n borna propiu-zis s se afle pe verticala centrului pilastrului. Operaiunea de bornare (eventual de rebornare, ncep de la partea inferioar, dup ce n prealabil, centrul punctului geodezic s-a materializat cu fire de srm subiri (li) sidpuseperpendicular, prinse de trui din lemn. 1.6.3. Operaiuni anexe la materializarea punctului planimetric. a) Determinarea nlimii semnalului geodezic construit (Vezi lucrarea nr. 2) b) Foaia de centrare (Vezi lucrarea nr. 2) c) Definitizarea descrierii topografice (Vezi lucrarea nr. 2) 1.6.4. repere i mrimi de nivelment Re eaua de nivelment de stat de ordinile I, II, III i IV, executate de ctre DTM n perioada anilor 1961-1971 au fost materializate prin repede de greutat e de tipul I, II i III precum i prin mrci de nivelment de tipul A i B.

C11

CapII. Aparate si metode de masurare utilizate in retelele geodezice de indesire 2.1 Aparate si dispositive utilizate pentru masurararea unghiurilor in retelel e geodezice de indesire Se vor prezenta in continuare caracteristicile teodolitelor, aparate utilizat e la masurarea directiilor orizontale si a unghiurilor zenitale in retelele de triangulatie cu completarea deriz a element elor distinctive cu specific geodezic, precum si o serie de dispositive auxiliare folosite in acest scop. O caracteristica speciala a teodolit elor folosite in triangulatie o constituie miscarea de rotatie independent a cercului orizontal in cazul efectuarii operatiilor azimutale prin actiunea unui surub rotator De aici si denumirea de t eodolite reit eratoare care permit introducerea unor citiri diferite pt un punct vizat Precizia de vizare cu luneta este o caracteristica globala a lunetelor teodolit elor utilizate in ret elele de triangulatie ce depinde in special de puterea de mar ire a lunet ei (M=30x) la teodolitul Theo 010A si apoi de forma, departarea, luminozitatea obiectului vizat, a foindului pe care acesta se proiect eaza, de starea atmosferica, calificarea operatorului, etc. Efectuarea citirilor la teodolitele optice dup ace, in prealabil s-a realizat coincidenta imaginii diametral opuse de pe cerc are la urmatoarea metodologie: -se stabileste valoarea celei mai mici diviziuni de pe cerc si de pe micrometrul optic, care evidentiaza - se citesc gradele si zecfile de minute din ferestrele dispozitivului de citire si apoi de p[e micrometrul, minutele si secundele pana la o aproximare cu ochiul liber a unei secunde.

Imaginea gradelor intregi de pe cercul z

z 273
Imaginea zecilor de minut 5 5 6 6 Imaginea coincidentelor lungimilor diametral opuse de pe cercul z Fig. 11.1. Efectuarea citirilor pe cercul orizontal la teodolit
80 90 00 10

Imaginea micrometrului optic Indice de citire

Efectuarea citirilor pe cercul orizontal la teodolitul Theo 010A Chz: 273.35.96 P= =

= 2cc

Dintre dispozitivele auxiliare folosite in observatiile unghiulare din ret elele de triangulatie, se mentioneza: -Dispozitive de iluminare electrica- pt efectuarearez pet imp de noapte sau ziua in conditii de iluminare naturala nesatisfacatoare -Oculare cotite- pt efectuarea observatiilor in care intervin unghiurile zenitale mici - placi pilastru-pt a asigura stabilitatea maparatului pe timpul observatiilor atunci cand se stationeaza pe platoul semnaleleor geodezice sau pe pilastru la

2.2 Masurarea directiilor(unghiurilor orizontale si zenitale In cadrul retelolr geodezice se utlizeaza metode de masurare a directiilor atunci cand se foloseste o directive de referinta, atunci cand sunt grupate 2 cate 2 , de fiecare data, directia de referinta fiind aleasa directia din stanga. Potrivit instructiunilor in vigoare in tara noastra, pt realizarea retelelor geodezice de stat s-au folosit urmatoarele metode pentru masurarea de unghiuri si directii orizontale. -metoda Schreiber pentru retlele complete pt ordinele III , IV si V. Aceste metode se folosesc in cadrul altor lucrari geodezice de triangulatie- trilateratie poligonometrice cu character local. 2.2.1 Refractia atmosferica -refractia at mosferica este un fenomen natural care are loc in troposfera si in primel e straturi ale stratosferei pana la 10-11km cu rol important in efectuarea masuratorilor azinutal e si zewnitale prin stabilirea perioadei optime a programului de masurat A. Refractia at mosferei vertical Refractia at mosferei depinde de proprietatile fizice ale at mosferei si de starea solului intre care exista e dependent reciproca. Pentru definirea proprietatilor fizice ale at mosferei sau emis in decurtsul timpului diferite ipot eze prin care s-au stability relatiile de legatura intre temperature presiunea densitatea si altitudinea Conform modelului de at mosfera terestra a cu straturi plane si paralele, refractia are loc dupa legile Snellius-Descartes, ceea ce conduce la concluzia ca o raza de lumina ce

porneste dintrun punct oarecare p1 spre un alt punct p2 capata o convergenta catre sol ca urmare a descresterii indicelui derefractie atmospheric odata cu cresterea inaltimii ( fig 11.2) Fig 11.2 Refractia razelor de lumina in ipoteza straturilor plane si parcelele ale at mosferei In ipoteza ca 2 pct geodezice Asi B exista un nr infinit de straturi atmosferice, linia franta din modelul de mai sus(11.2) care reprezinta traseul razei de lumina care pleaca care pleaca din B catre A poate fi aproximativ cu o curba (fig 11.3)

fig 11.3) Unghiul format de raza de lumina cu vertical la suprafata a deoidului intr-un punct oareacare est e unghiul zenital masurat in acel punct Se aproximeaza suprafata complexa a geoidului su suprafet ele sferei Gauss de raza R=   pt studiul simplificat al fenomenului de refractive. Prin refractia totala se intelege ca unghiul format de tg in pct A si B = A+B Legatura intre unghiurile zenitale masurate si cele reale este datorata de: ZA=Z0 A+A ZB=Z0B+B Notand cu -curba variabila a razei de lumia si cu R`= , raza de curbura se deduce expresia cea mai generala pt refractia totala: R`= 

= = => i= = i

Pt AB => SAB=

dS-reprezinta element ele de arc al arcului AB Expresia integralui nu poate fi reprezentata riguros datorita influentelor at mosferice( temperature, presiune, densitat e( in lungul razei de lumina ce nu poate fi pusa in evident pentru scopurile geodezice) Refractia at mosferica vertical, apare in cadru; observcatiilor zenitale la stabilirea cotelor punctelor de triangulatie prin nivelmentul trigonometric. In acest caz distant de-a lungul vizei sunt de regula maimici de 6km, ca urmare se poatearata 0-constant, iararcul de curbura AB ca fiind un arc de cerc A= B= =>AB= 0*S AB
2

Cu o noua aproximare a arcului AB=s, unde est e proiectia distantant ei dintre pct AB pe sfera medie Gauss Dat raportul mic intre arcul AB si raza R se poate scrie AB= 0*R *= K=
` 1 `

*R *

est e un coficient de proportionalitate den K*

Pt unghiul de refractive exista formula = =

2

si deci z0 A+ A= +200-( z0 p+ B)

z0 A+ = +200-( z0 p+ ) 2= +200-( z0p+ z0 A) =K = +200- (z0 A+ z0B) (k-1)=200- z0A- z0B =>(k-s)=
200 z0A z0B

Formula de calcul a coeficientului dse refractive in functie de unghiul zenital z0 A si z0B se presupune ca fiindmasura (la sol ) a unghiului presupus cunoscut n cadrul lucrrii de nivelment geometric reperele de ordin superior, executat de IGFCOT a fost elaborat i realizat un reper de adancime. Se menioneaz c la toate reperel e de nivelment, punctul care primete cot este reprezentat de o marc de nivelment (Tip A). Pentru siguran reperele de tipurile I, II, i III au fost prevzute cu 2 asemenea mrci. Intrciunile n vigoare prevd ca reperele de nivelment s fie poziionate n raport de cel putin 3 detalii din teren (la circa 20 de m) care au o mare stabilitate n timp, schiaschia de reperaj urmnd s apar n fia reperului de nivelment respectiv. n aproprierea reperelor de adncime exist repere de nivelment denumite martori n raport cu care se determin eventualele deranjamente n reperul propiu-zis.

C12

k1=

formula est e aplicabila in limita aproximatiilor introduse si sub restrictiile unchiurilor zenitale (  , )ce provin din faptul ca refractia totala este o functie periodica cu perioada de 24 de ore. Astfel, pentru un ciclu de 24 de ore se pot desprinde urmatoarele caracteristici ale refractiei at mosferice terestre. * Un maxim in timpul noptii * Descrestere catre rasaritul soarelui * Un minim catre ora * Stabilitate intre orele - * Crestere catre opusul soarelui Trebuie luate in considerare si variatiile locale datorate anotimpului,pozitiei geografice a zonei,natura terenului peste care trece viza (vegetatie,nisipuri,etc.),distante de vizare, etc. Masuratirole zenitale trebuie efectuate in perioade de stabilitate a refractiei atmosferice deoarece prin nivelment trigonometric reciproc simultan s-ar putea elimina in acest fel,influenta necunoasterii exacte a unghiului de refractiei . Inconvinientul ramane calitatea imaginii afectata de alegerea momentului opti m pentru pentru efectuarea observatiilor zenitale fiind in functie de eperienta operatoruilui. In general, pentru tarile cu clima continental,vara in zilele calduroase,coeficientul de refractive este 0,11 < K <14; Gauss a dedus valoarea K = 0,13 iar pentru Romania K = 0,14 B. Refractia atmosferica lateral Refractia atmosferica lateral este un fenomen care influenteaza precizia masuratorilor a zimutale in special pentru vizele lungi din cadrul retelelor de triangulatie de ordi n superior,fenomenul implica o curbura in planul orizontal a razelor de lumina,ceea ce conduce la aparitia unor erori de pozitie in determinarea punctelor geodezice. Pana in present nu exista o formula de calcul unanim acceptata pentru determinarea corectiilor cauzate de refractia lateral de aceea se pune accentual pe prevenirea actiunilor sale sip e adoptarea unor precautii de ordin - S-a constatat ca o influenta deosebit de mare asupra masuratorilo azimutale o au coastel e marine sau lanturile din munti ce provoaca o curbura accentuate a razei de lumina. Dintre modalitatile de lucru care micsoreaza influenta refractiei laterale se mentioneaza : - observatiile azimutale in conditii optime timp de circa 3-4 ore dupa rasaritul soarelui si circa 2-3 ore inaint e de apus; - se considera cea mai potrivita perioada pentru obsevatii azimutale, perioada de seara ( o ora inainte de apus) - trebuie evitate trecerea vizelor in apropierea constructiilor sau versantilor neacoperiti (evitarea razant ei) prin asigurarea unei distante corespunzatoare intre viza si teren - nu este recomandabil sa se execute recomandatii de mare precizie inainte sau dupa ploaie

2.2.2 Recomandar practice privind efectuarea observatiilor unghiulare in retelele geodezice In cadrul metodelor de masurare a unghiurilor si directiilor se iau in vedere urmatoarele procedure : pentru eliminarea erorilor de pozitie ale axei teodolitului masuratorile se efectuiaza in numar egal in cele 2 pozitii ale lunet ei (CS, CD) pentru micsorarea erorii de antrenare a cercului orizontal si a erorii determinate de torsiunea pilastrului, masuratorile se efectuiaza in numar egal in cele doua sensuri de rotatii ale alidadelor. pentru diminuarea influentei erorilor de diviziune ale cercului orizontal,masuratorile repetat e se efectuiaza cu origini diferite

In cadrul efectuarii operatiilor proproiu-zise de masuratori unghiulare, operatorul trebuie sa respecte urmatoarele reguli :
-

teodolitul (verificat si rectificat) se instaleaza in statie cu circa o jumatat e de ora inainte de inceperea observatiilor pentru aclimatizare pe toata perioada masuratorilor,aparatul trebuie sa ocupe o pozitie stabila observatiile se executa numai in perioadele optime de masurare conform ordinului din care face parte punctul de triangulatie la fiecare puncture a semnalelor geodezice se urmareste ca firul reticular azimutal sa nu depaseasca imaginea obiectului vizat astfel incat sub actiunea surubului micrometric alidada sa continuie miscarea de rotatie in acelasi sens. inainte de inceperea observatiilor se executa un tur de orizont aproximativ ce va fi folosit la punctarea propriu zisa din timpul masuratorilor punctarea pe directive azimutala se realizeaza fie prin incadrare (intre firele reticulare duble),fie prin bisectoare, in funcite de distant la care se afla punctual vizat, dar si de exerienta operatorului punctarea la masuratorile zenitale se realizeaza prin tangenta firului reticular zenital si marginea (de obicei suferioara ) a cilindrului antifazic sau a fluturelui. Instructiunile in vigoare prevad ca toate citirile sa fie facute prin dubla coencidenta cu incadrare in tolerantele impuse. Dupa reducerea observatiilor regulare se efectuiaza compensarea in statie care are rolul de a det ermina valorile cele mai probabile ale directiilor, respective a unghiurilor determinate, evaluarea preciziei interioare (locale) si determinarea caracterului de dependent a element elor rezultate din compensare. 2.2.3 Intocmirea programuli de observatii la metodaseriilor complete vezi lucrarea nr. 3

2.2.4 Compensarea in statie la metoda seriilor complete Se presupune cazul general in care dintr-un punct oarecare P trebuie vizate punctel e , ,..., in t serii (fig. 12.1)

fig. 12.1) Numarul total de masurare efectuate in statie este (t n) masuratori. Seria 1 2 t Originea Masuratori , ,, , ,, ... , ,...,

Compensarea in statie se va realize prin metoda observatiei indirect,neconoscutel e sunt unghiurile , ,..., , formate de directia de referinta cu celelalte punct e vizate. = (  +  ) (  +  ) = (  +  ) (  +  ) i= . . = (  +  ) (  +  ) Se observa ca o directive masurata e afectata atat de erori proprii de masurare cat si de erori ale directiei de referinta care provoaca o rotire a seriei considerate Notand pentru directia de referinta +  , se obtin urmatoarele grupe de sisteme de ecuatii si erori pentru fiecare din cele t serii.

= - + - 

= - + :
1

Seria (1): = -

= - +

 

Seria (2) 1 =2 =+ 3 =+

1 2

=-

- [z] - 3 = 0 .......................................................................... - [z] - = 0 1 - ................... + n[z] + [l] = 0 1 2 1 unde [l] suma terminilor liberi pentru ecuatiile din corectii - suma terminilor liberi pentru punctual vizat in toate seriile 1 1 [z] + = 0 [z] = Daca se considera ca directiile observate se reduc pe directia de referinta inainte de a se efectua compensarea in statie se obtine : 1 1 = 2 1 = ... = 0 => 1 = 0 => [z] = 0 1 => urmatoarele solutii pentru necunoscutele x :
2

Se observa ca sistemul de ecuatii de erori contine (t n) ecuatii cu (t + n 1) necunoscute numarul total al observatiilor suplimentare t n t n + 1 = t (n 1) (n 1) = (n 1) = (n 1)(t 1). numarul observatiilor suplimentare. Necunoscutele au in sistemul de ecuatii de erori coeficientul -1. In ipoteza observatiilor independent e si de aceeasi precizie ( 1 = 2 = ... =  ) rezulta din conditiile de formare a ecuatiilor normale : 1 = 2 = ... = = 0. Sistemul ecuatiilor normale avand ca necunoscute 1 , 2 1 si [z] 2 - [z] = 0 1

; ....... ;

Astfel valoarea cea mai probabila a unei directii este data de media arit metica a masuratorilor efectuate in toate seriile dupa ce in prealabil au fos t reduse la directia de referinta.

EVALUAREA PRECIZIEI Pentru evaluarea preciziei rezultatelor,sist emului ecuatiilor de corectie se scrie sub o alta forma forma functie de diferentele reduse la 0.
1 1 (1) 1 =- 1 -l1 => 1 =- 1 2 2 (2) 1 = 1 +x1 -l1 => 1 =

intre valorile medii (

) si valorile

,masurate si

1 +d1

(1)

1 =

1 +xn-1-l1

(n)

=> 

1 =

1 =

1 +d1

(n)

=-zt+dt(2)

=-zt

=-zt+dt(n)

Avand in vedere proprietatea [v]1=[v]2=.=[v]n=0,insemnand ecuatiile pentru fiecare serie in sist em rezulta: Exemplu: seria 1: 0=-n*z1+[d]1 =>z1=
1

=>zi=

,i=1,n.

Pentru exprimarea preciziei interioare se calculeaza: 1).-eroarea medie patratica a unei singure directii masurate intr-o singura serie(eroarea medi e patratica a unitatii de pondere) s`=s`0=
1 1

Pentru calculul sumei patratelor corectiilor ([vv]) se poate determina o formula functie de diferentele dij.Astfel pentru seria 1 se obtine [vv]1=n*z122*z1 *[d]1+[dd]1=n*
1 1
2

-2

1 1

+[dd]1=[dd]1 -

1 1

Pentru totalul pentru cele t serii rezulta pentru insumare: [vv]=[dd]- *[d]i[d]I ,i=1,n. 2).-eroarea unghiurilor compensate reprezentand eroarea necunoscutei x: s`=s`x= s`0 *
2 1

3).eroarea medie a unei directii compensate in statie: s=

2

= s0 *

OBSERVATIE! Viza de inchidere pentru punctul de referinta nu trebuie folosita decat pentru control.In cazul in care pentru reducerea la 0 s-ar folosi o medie intre citirile initiale s i cea de inchidere pe aceasta directie ar trebui sa se atribuie unei asemenea valori ponderea 2 ceea ce ar complica in mod inutil toata procedura de compensare in statie. 2.2.6 Nivelmentul trigonometric geodezic

Altitudinile punctelor retelelor geodezice planimetrice se det ermina de regula prin metoda nevelmentului trigonometric.Metoda nivelmentului triogonometric se bazeaza de fiecare data pe anumite ipoteze care se refera fie la mediul inconjurator,fie la necesitatea cunoasterii unei anumite categorii de date sau masuratori.

In cazul distantelor mici(de ordinal zecilor sau chiar sute de metri) pentru diferentele de nivel H1-2=H1-H2 se aplica formula cunoscuta din topografie: H1-2=D*ctg(zi0)+I1 -S2 Unde H1,H2-cotele punct elor P1 si P2. D-distanta in plan orizontal intre cele 2 punct e. zi0-unghiul zenital masurat in punctul P1 I1-inaltimea aparatului in punctual de statie P1 S2-inaltimea semnalului vizat in punctual de statie P1. Pentru distante mai mari,formula devine inaplicabila,deoarece trebuie sa se tina seama de sfericitatea Pamantului si de refractia terestra vertical.In acest caz se va deduce formula de calcul specifica nivelmentului trigonometric geodesic reciproc si simultan in urmatoarel e ipoteze(Fig.1.13) *se masoara simultan unghiurile zenitale zi0, z20 in punctele P1 si P2; *sunt neglijate ondulatiile geoidului(suprafat de referinta devine elipsoidul sau sfera medi e Gauss) precum si deviatiile verticale(vertical locului coincide cu normal la elipsoid,sfera de raza medie). *este cunoscuta distanta dintre punctele P1 si P2(eventual dintr-o prelucrare separate a observatiilor geodezice in reteaua planimetrica din care face parte punct ele). Conform figurii distant D`,este considerat e redusa la nivelul marii,se cunosc altitudinil e aproximative ale celor 2 puncte. Se considera ca observatiile se executa la sol: I1= S1= I2= S2 urmand sa se introduca in formulele finale si corectia respective din acest punct de vedere:
sin 180 2 sin 180 1
0 1

0 2

=>

Daca = =>
0 1 0 2

sin  H1 2 =sin  2 =- 0 0 1 1 2 2

0 1 sin 180 2 sin  2 = = 0 2 sin 180 1 sin  1

2 1 2 2 1 2 2 1 2 2 1 2 2 1

2 sin sin  =sin 2 sin  1 = 2 1 2

=tg

*ctg

2 1

In continuare se fac inlocuirile: Hm0=H10+H20 z1= z10+ z2= z20+ -H12=(2*R+ H10+H20)* tg -H12=2R *(1+ =2*R *(1+
0
0 0 2 1

)*tg
2

0 0 2 1

* ct g
2

2 1

)* tg
0
0

0 0 2 1

*ctg

0 0 2 1 2

=>-H12=(2R+2Hm0)* tg

2 1

* ctg

2 1

0 1

* ct g

2 1

180 -++180 -H12=2R *(1+

0 0 1 +180 -

)*tg

0 0 2 1

2 0 0 2 =360

=>=1800+-(
2

* ct g

0 0 0 2 1 180

0 0 2 1

0 2

=2R *(1+

)* tg

0 0 2 1

*ctg(900 + )=
2

=2R *(1+

)* tg

0 0 2 1

*(-tg => H12=2R *(1+

2

)* tg

0 0 2 1

*(tg
2

(tg 2 = 2 ,iar atunci relatia devine: H12=2R *(1+

0

Deoarece este un unghi mic ce in triangulatie nu depasest e 2cse poate considera ca

)* tg

0 0 2 1

* =D`*(1+
2

)* tg
0

0 0 2 1

OBSERVATIE! *termenul colectiv (1+

) adduce o contributie semnificativa numai pentru

zone muntoase atunci cand 0 >1000m. *formula trebuie completata cu contributiile neglijate astfel: P1->P2: H12=D`*(1+
0

)* tg
0

0 0 2 1

+I1-S2 +I2-S1 )+( I1- I2)+( S1-S2)

0 0 2 1

P2->P1: - H12=D`*(1+ 2*H12=D`*(1+ 2*H12= D`*(1+

0 0 2 1 1 2 0

)* tg
0 0 2 1

0 0 1 2

. )*( tg )*( tg
0

- tg

0 0 1 2

0 0 2 1

2*H12= D`*(1+ tg
2

)*2* t g

-tg
2

0 0 2 1

))+( I1- I2 )+( S1-S2)

0

+( I1- I2)+( S1-S 2) => H12= D`*(1+

)*

1 2

Daca asa se intampla in majoritatea situatiilor,observatiilor zenitale in cele 2 punct e considerate se executa in zile diferite si deci in conditiiat mosferice diferite,atunci nivelmentul trigonometric este intr-un singur sens sau unilateral. Se presupune ca sa masurat doar unghiul 0 1 ,in punctul P 1: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 =180 -(+180 -(+180 -- 1 ))=180 -( ++ + 1 )= 180 -( 2*-+ 1 ) H12= D`*(1+ = D`*(1+ =

0 0

)*tg

1800 2 0 1 2

+ I1-S2= D`*(1+

)*tg

1800 2 2 0 1 2

+ I1-S2=

)*tg(900 -(-2+
0

0 1 ))+ I1 -S2

=> H12= D`*(1+

0 1 -(1-k)* 2 )=ctg

)*ctg(

0 1 )+ I1-S2=

D`*(1+

)*ctg(

0 1 -(1-k)* 2 )+ I1-S2

Prin dezvoltare in serie a ultimei parant eze rezulta: ctg(

1 0 -(1-k)* *()= 2 1 2 sin  0 1

ctg

0 1 1 2

1 2 sin 0 1

Si de zici rezulta formula finala:

 Intrucat distant D` redusa la o cota medie aproximativa

ctg

D` 1
0 1

D`*(1+

ctg
0

0 1

1 + I1-S2 2 2 sin 0 1

D` 1

1 2

1 2 sin 0 1

I1 S2 D`

notata Dm are formula:

Dm=(R+

)*=(R+

)* =D`(1+

Se rescrie relatia cu diferentele de nivel: H12=Dm* ctg

1 0 +D`*Dm* + I1-S2 2 1 2 sin 0 1
0 0 1 ~90

Introducand aproximatia H12=Dm* ctg(

si Dm~D` se obtine o formula mai simpla dar nu riguroasa:

2 1 0 1 +Dm * 2

+ I1-S2

Precizia acceptata pentru observatiile zenitale afectate in mare masura de efectul refractiei atmosferice vertical este de ordinal 0.1 m sau chiar mai mica,de aceea in nivelmentul trigonometric geodesic se pot accepta si estimari aproximative ale ponderilor observatiilor zenitale din retelele geodezice cu formula: Pij=

1
2