Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Drama Umanismului Ateu H de Lubac

    Caricato da

    mohiro
    1K visualizzazioni161 pagine

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formati disponibili

    PDF, TXT o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Scarica in formato PDF, TXT o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    1K visualizzazioni161 pagine

    Drama Umanismului Ateu H de Lubac

    Caricato da

    mohiro

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Scarica in formato PDF, TXT o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 161
    HENRI DE LUBAC | DRAMA UMANISMULUI ATEU HENRI DE LUBAC (1896-1991) a fost unul dint eologii care au conteibut eel mai mult fa innoires Biseriei cu prilejul Coneiliufui Vatican 1 fn 1913 a intat in Ordinul iezitior, dupa Primul Razboi Mondial si-a continua formarea filozofic’ si teologis, devenind ts 1929 profesor de eologie fundamental la Insttutul Catoli din Lyon. fn 1938 a apaeut prima carte, Catholicisme, urmaté de numeroase alte lucie, printse care si celebra Swrnature (1946), din prcina cieia pirintele Henri de Lubac 1 fost exclus din invsjimnt in 1950, Conciliu! Vatican If a xepeezentat ‘omental reablitai sale, care a fost confirma in 1983 prin ridicorea lui la rangul de cardinal, Imensa opera teologului Henri de Luba se ‘contureazi ca itinerarul unui credincios atent [a problemele timpului prezest, a cirui credinté e hrinii de Scripturi si de Traditie, profund atagatd de vieja Biserici i de misteral catalicitti sale SCRIERI PRINCIPALE: Catholicism. Les aspects saciwe du dogme (1938); Sumature (1946); Histoire ex Esprit. LTntllgence de I'Ecriw daprés Ovigéne (1950); Méditation sur Eglse (1953, Meditate asypra Biserci, Huunattas, 2004), Sur les chemins de Diew (1956); Paradowes, uumate de Nouveau Paradoxes (1959), Exégdse médiévale. Les quath’ sens de I‘Eerture (Aol, apicute in 1959, 1961, 1964) La Pensée rel sgieuse du Pare Teithard de Chardin (1962), Le Mystere du Surnaturct (19536); £Bonture dans la Tradltion (1966) HENRI DE LUBAC DRAMA UMANISMULUI ATEU ‘Traducere din francezii de CORNELIA DUMITRU fal ILUMANITAS nucuineger Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descricrea CIP 2 Bibjoteii Nationale» Rominiet LUBAG, HENRI DE ‘Drama wmanismatu ate! Hers de Lb ‘wed; Comelit Dui. - Bucues: Humanites, 2007 ISBN 978.975-50-18059 1. Dunia, Corti (ad) 009 HENRI DE LUBAC LE DRAME DE L'HUMANISME ATHEE @ Les Editions du Cerf, 1998 © HUMANTTAS, 2007, pent prezenta versiune romineasci EDITURA HUMANIFAS Pats Prese Liber 1, 013701 Bacoret, Rema to 021222 #5 a6, x 021722636 32 worwhaanias 9 ‘Comenz! CARTE PRIN POSTA: 1021311 2530, fic 02U313 505, CPE. —CP 18, Bucuresti ‘mil: epp@humeninss0 ‘wore burnin 0 PREFATA Drama umanismului atew este, alituri de Catolicism, opera cea mai cuno ccutd a pirintelui Henri de Lubac si cu siguran{a, cea mai accesibili mareh public, Aparutt in 1944, pe cénd Franta era aproape in intregime eliberat iar razboiul sc incheia, a cunoscut mai multe editi!, de fiecare dat fi ‘modificiri inseranate. La origine, ea mu se prezenta ca o Incrare sistemat «, cimai degraba ca un ansamblu de studii ondonate conform unui plan prem dita. De fapt, prima si cea de a treia parte — Feuerbach, Nietzsche, Kierkegaan " Supte, mai exact, egalonate din 1944 in 1985 gi in plus, o edie tn format de ere ¢ ‘buzunar, co nelereduceri de note in cord cu autorul (cl 10/18", nr 103/108, Pars, Po 1963, 574 p, mai multe retipti). Primelegase u fost ecitare la Ed, Spes, la Pari icon} 4416 p+ prima gi adounedite 1944, a I- ed, adSugits 1945, a1V-a ed, cevizutl acu 1950, 0 V-aed. dati necanoscut a Via ed, 1959. A VI, revicut gi adapts a fost tipi in 1983 ia Ed. du Cerfin col Traditions chrétiennes" 15,535 pea include ,Affronteme iystiques", publicate mai indi separat (Pais, Témoignage crétien, 1950, 214.) in pe aramul vires compléfes,elaborat in 1978, pvntele de Lubac a introdus aceste Affe ‘emeats mystiques” fn volunul TV dap .La Révélaton divine" urmate de, AthSiste ee so homme. Une double requéte de Gauium et spes* Traduceri ibe italian (Uf damm det 'unuanesinoateo, tad. Ferro, Brescia, Morcelliana, 1949 si 1982; tra. A. Tomblin E. Brambilla iG. Cavalli, Milano, Jaca Book, 1992), spanild (EI Drama del Humanisn ‘ateo, trad, C. Casto Cubells, Madrid, Sol y Lung, EPESA, prima ed, 1949, vetipirts 195 aller ed. [967), engleza (The Drama of teist Humoniom, tad. EM. Riley, London, Shee and Ward, prima ed. 1949, New York/Cleveland, Meridian Books/World, 1963 si Media Book Rebound, Gloucestex/Mass. P. Sith, 1964), germana (Die Tragdedie des Human ‘mus ohne God, trad. B. Stinackee, Salzburg, O. Millet, 1950 gi Ober Got hinaws, tad. Steinackec iH. U, von Balthasts, Finsiedet, Johannes Verlag, 1984), portughezs (O dram do ivanarismo ateu, tad, J. Tebeira de Aguilar, Porto, Porto Eéitons, 1962), jeponezs Parte: Dosutoiefisul, humnanizumi no higek, Tokyo, Chana shobo, 1982), Toate li bibliogratie pot fi giste fn Karl H, Neufeld, M, Sale, Bibographie Henri de Labec, sj 1925-1974, Einsiedeln, Johannes Veriag, oa ed, 1974 gi complementee ei ,Bibiographi e Henri de Lubac (Comestions et compléments) 1942-1989%, in H, de Lubae, Théologi tans Piscine, 1M, Questions disputes et résistance a nazisme,éd.M, Sales, co, ,.Théologie Pars, Desele te Brouwer, 1990, 408-416; M, Sales, .LEuvze du cardinal de Lubec, Elément de bling n Revue cathique internationale Commanio 1745 (1992), 133-137. Bl ‘yet in german neon fh 1999 In Johannes Verlag Rinse, (ote de Fabien Cling, rove yar Kaa W Neutel x.) 6 DRAMA UMANISMULUI ATEU ppe deo parte, si Dostoievski, pe de alta —se compun din articole esalonate, conform autoruhui, din 1941 in 1943 in Cité nouvelle, tn realitate 1942 si 19432, Nu sunt articole de circumstant&, dar tin cont de circumstante. in alte vrernuri pirintele de Lubac le-ar fi propus pentra Biudes. Acestea insti se autolichidasera Ia infrangerca Frantei. Cité nouvelle era numele revistei care 0 inlocuia in zona liber’, cu sediul la Lyon, unde se retrasese 0 parte aechipei de la Etudes, intre cate plrintele Gaston Fessart si pirintele Louis Barjon, reunindu-se cu colegii de la L’Action populaire, Parintele Gustave Desbuquois, directorul revistei LAction populaire, luase fn mini destinele xnouluititlu, Fourviére, unde locuia parintele de Lubao, se afla la céteva mile distant’. ‘Tendinta generalé a revistei Cité nouvelle era vag vichyst sau, cum se spunea, loialist8, dar fér% a fi subordonati, in pofida mor antene fn capitala oficiala. Parintele de Lubac $i alti rezistenti ai celui dintai ceas s-au aliturat revistei iezuitilor de atunci cu o anumita intentie, anume aceea de a-i modi- fica orientarea. Parintele Fessard si faimoasa lui conferint§ de la Vichy pentru cea dea treia duminioi din Advent, .Du sens de Phistoire', si pirintele “Yves de Montcheuil cu eseul Nietzsche et la critique de l'idéal chrétien i-au putut da prietenului lor ideea de a continua pe aceeasi cale pedagogicd. Trebuia si fie precaut pentru a dejuca o cenzurd mai mult sau mai putin vigi- lent, Prima editie semnaleazi intro nota bene, dup’ mentiunea de la inceput indicat mai jos: Era necesar si se inceree publicatea acestei lueiti sub Ocupatie. Ea a fost redactati tinind cont de necestitile pe care le impunea cenzua gia fost tiptitt inaintea eliberdvii Parisului. Ceea ce explica pe de o parte anumite insistenje, pe de alt prt gn special, anumit reticent, anumit ceri. Aga cum este eprezint mixture. Ne vom permite sa emitem 0 indoiala in ceca ce priveste cel de-al trelea capitol al studiului despre Dostoievski, ,Experienia vesniciei*, sau, daci-i aga, el a fost redactat avand in vedere c&iderea iminenté a Reichului. Pentru 2 Nietasche et Kierkegaard. A propos de deux traductions récents", Cité nowvelle 23 (0942), 1.25; ,Le deame de Vhumanisme athle", Cité nowelle 30 (1942), 735-756; 2 Dostolevski prophéte, Cit nouvelle $8 (1943), 109.135; Fale de atime. Les ates {eDostieve, Cid nouvelle $9 (1983), 193-22; ,Lexpérence de Mtr. La nouvelle taisance» selon Dostolevak, Cié nomelle 60 (1943), 297-330; ,Le combat spiituel ie nowelle 65 (1943), 769-78, fn Cid nouvelle 4 (1941), 344-362, “Yn Gite nowelle 12 (1941, L153-1187. 2 Veal nf, p.20. ast PREFATA 7 S Sk conchidem ca, pentru a mu secrifica iubirea pentru ,Dumnezeu', trebuie sail sacrificdm pe ,Dumnezeu' iubiri?. De altminteri, astfel implinim plan secret al teligei. Acesta, daci stim s-o intefegem, ,dezvaluie eu fast comorile ascunse ale naturii umane; ea este marturia géindurilor sale intime, dezvauire Public a tainelor sale, 2 mistorelor iubirii sale”, Departe, agadar, de a-ifi infideli spiritului crestinismului, care este rel desavarsiti, fi vom explica, in sférgit, misteral™, La inceput, Feuerbach voise st ti dea ca titlu Esentei crestinismului, care este cea dintai dintre Iucratile sale unde fi exprima ideea esentiall: gndth seauton, Aménunt cu adevirat simbolic. Umanisrmul su ateu igi lua, agedar, a steag, vechiul precept pe cate Paint Bisericiigi-linsusiseré odinioar’. ‘Aceasta na este confinut det in socstate.. Orn petro insu esto om I sensu obigmit ‘nul eu om, unitate dire mine gi tine fnseamna Dumnezeu." Mai sus. 42, Feuerbach "ve aceast rumoast formu, Nusa fa pevires oral srlucese Ia om lumina congtin sia ration "Op. ett, pp. 46-87 “Op. cit, p-82; of p. 81 , Atk timp eft iubires nu ese faa Ia rangul de substan, le fing tn ea Tash, rime fnapota ei un subiect care, Pr ubiee, mai este fac evs, un sonst 8 simpatieete* “Op. cit. 36, CE Joseph Roy, introducerea eli Za Religion, pp. VH-VII si XXIV. Fssener du christanisine, pp, X-XU: Es as rligia si se exprime gi si se dezvéluic «aw, sunt interpret si nciodatasufleur... Nu eu of religia este cea care fl adoci pe ‘ou, dey ew sau mai degra teologia nu veen 88 recumoased acest hrs..." Pe deal part, Feweruel nu are menajnmente ff de cen coe] numeste ,erstinismnul dizolva, lab, con Fortabi, luo de enc, coc gi epicueia al Lurit isderne" 34 DRAMA UMANISMULUI ATEU A-irevela omului esenta lui pentru a-i da credinja in sine fnsusi, acesta era unicul lui scop. Dar pentru a-1 atinge credlea cd este necesar s&-I ragmuna pe Dumnezeul constiintei crestine. Spre sfargitul vietii avea s& serie: ,Dupa moartea mea nu fin s& las in memoria omenirii decat yénditea mea funda- mental. Sacrific tot restul.... Nu vreau si fi introdus decat o idee ia discursul omenirii constiente.“®? Trebuie si constatiim ci avest luc i-a reuyt din pli, A facut, de indata, si scoala. Engels a vorbit despre extraordinarul ,cfect eliberator pe care o incercat: multi dintre tinerii generatiei sale, in noiem- brie 1841, ia citirea Esenfei crestinismaului. Discipolii lui Hegel se zbiteau pe atunci in contradictic: ,«Sistemuly a fost sférdmat gi aruncatcét colo”. ~Entuziasmul era general, adaugé Engels; dintr-odat am devenit cu totii feuerbachieni”, Nu exagera aproape deloc. Impresia resimtité era de ceva defintiy, o revelatie perfect clara, ca si cum solzii ar fi czut de pe tot ochii, ‘un punet final pus unor discutii milenare rémase deodati firs obiect, sfargtul iluziilor reigioase, ca si al aventurilor speculatie!idealiste. Sotutia problemei umane fusese gisiti: nu mai trebuia ciutaté dincolo, Foarte repede, acelasi lucra ca in Germania s-a petrecut si in Rusia, Biclinski, pe atunci maestra necontestat al tinerei generati, fi respecta pe Feuerbach si pe Strauss". Herzen va povesti mai tarziu in ce mod, Zeuerbach, citit la Novgorod, va infiptui transformarea sa launtrica, conduedndu- de 1a misticism la realismmul cel mai necrutator“. ined din 1843, Bakunin, refu- giat pe atunci in Elvetia, va arta cum comunismul nu este decat realizarca in domeniul social a umanismmului lui Feuerbach; {i ficea un ttl de glorie acestuia din uma pentru a fi rostt asupra religiei marele cuvant pecare Hegel nu stiuse si gitseasca, ,de a fi pus capat [prin aceasta] mirajului divin* si % Op. cit, tad. Lévy, p. XXL. Cf Sdeumuliche Werke, vol. 8, p- 29: ,Soopul lurirlor mele estes fac din oameni nu teologi ei anopolog, si conduc de is jubirea ce Durmneze In ubirea de oameni, de le sperantle de sus la stal Iucrulor de acide jos; si fac ma Josnil servitorireligigi sau politi ai unei monarhi sai une aristocrat a evuli ia pimndn- Tului, ei cecifenii liber gi independent ai acest univers." ~ * Ludwig Feuerbach gi sfrgitu ilozofielelasice germane, cap. \ (tra. fe M. Olivier, 1.475 rad, om. in Karl Mars, Friedrich Engels, Qpere, vo. 21, Editura Poles, 1965, 272): Pina lipsurile cari", mai spune Engels, au contribuit la suooesul ef deatunc. Sila tera, pe alocusi chiar bombastic, ka asighrat un cece mai laeg de cititori, Find, oricum, ‘ma inviortor, dup ssa ani de hegelianism abstracts indlcit" Cf Bouglé, Chez le profes soetallts, p. 168, Carve care adruncinase credinga ereqtina 8 lui Engels, cave insnte era credincis gi pos, este Fapa lui Isus, de Strauss *\ Dostoieveki, Jurnal de sertor, tad. rom. Adeiana Nicoari, Marina Veecv, Leonte Ivanov gi Emil Jordache, Polirom, 1998, vo. I, p. 201 CE Milukoy, Alexandre et Nathalie Herzen", Le Mouvement ie fr, 1918), p. 248, CF Auguste Coma, Mares Hess. pp. 69-70. el rs FEUERBACH $i NIETZSCHE 33 de a fi restituit pamdntului bunurile pe care cerul i le furase“; va adopta integral doctrina lu, si, patruzeci de ani mai térziu, se va strdui inci sa o popularizeze. Apropiindul pe Feuerbach de Auguste Comte, va admira fntil- nirea acesior , dou mari spirite*, care totusi .nu auzisera vreodati vorbin- du-se unul despre celalalt, si va scrie in opusculul su Dumnezew si Statul: Coral religios nu este altceva decit un miraj in care omul exaltat, din ignorant’ si credin(3, ii regiseste propria imagine, dar marits gi ristumata, adicd divinizat’, Crestinismul este religia prin excelent, fiindca el expune gi manifesta in plinatatea ci natura, propria esenfa a intregului sistem religios, care inseam’ sliricirea, aser- virea si nimicirea omeniri in folosul divinitati... Dummezeu apare, omul se nim- ceste gi cu edt divinitatea devine mai mare, cu atit omenirea devine mai jalnica. [ath istoria tuturor religilor, iat efectul tuturor inspiratilor gi al tuturor legisla {illor divine. In istorie, numele lui Dumnezeu este teribilul eiomag eu care oamenii {nspiratiin diferite moduri, marile genii au culcat la pimant libertatea, demnitatea ‘atiunea gi prosperitatea oamenilo ‘Tot din cel dintdi ceas si Karl Grin se flicuse, la Paris, unde se gisea refugiat, misionarul aceleiasi doctrine. Aga cum Ruge voise s@-1 convinga pe Louis Blanc, el eauta sé-I convinga pe Pierre Leroux. Era in zadar*, dar, in schimb, in infrigurarea zelului stu, igi inchipuia c& a facut o convertire tmuti imporianti, aceea a li Prouchon—ceea ce nu era adevarat decdt partial” In 1844 Marx comenta Religion de l’avenir intr-un club din Lausanne. In Anglia, Engels cra un propagandist activ; se faicea avocatul maestrului situ "Bakunin, Dieu ot Etar(Gendve, 1882), p. 82; of pp. 19-20. * Op. cit, pp. 35, 587: Le Mouvement social en France et en Belgique (1845): ,fn andar i puis atingd cu “kegotl umanitatea, in zader fi ari cum bate inime, eum iubosto, cum sper in zada ancl este Infinit vepnid, nie nu conteaz8, Se Inepltineae fn nocreings se, semenca ‘tatu Tora, frame cu och indroptat insist cate acest abr pe ear unanitatea ‘0 proigeteaza spe ialtul cerulu de apreape gase mii do ani," Cia i tradus in francezi de Stin-Ren¢ Taillandier, ,L'athéisme allemand et le socialise fangs", Revue des Dews- Manus, 18 octontbee 1848, p. 288, " en vorbitdespe filozofia germans gi despre destaimarea ci realizat de Feuerbach incercat aie expum prin oe serie de et ajunsese Feuerbach si ancantizeze regia, ins abwolutulut devenise prin el antcopologie. Am constaat ci tia sf se shyjeasct \lotradueet se analize dm aceast exprese feepanté pe cae mica spuse despre Feuerbach Dar cei ni Stas. Sper sii pregatt prin aceasta un rezaltt calasa "ut vir exists cect ing tin soealS pe cele dous mlur ale Rinului, in Sainte- ewe, omuion. pp. 2.) g1212,Insvahims, a dova zi dupa aceaséintrevedere, Proudon ‘tn up a texpinun pe Peel ci ‘a Ye urn al si deed wnat exe nin Ti vn nega ienportnne, da a ean filozofie Strauss, Pilwuphte de la misére va fy de Down, Iau de ple fone net hay Mo DRAMA UMANISMULUE ATEU in aleisin pe lang Carlyle, a timp ce miss Hivans (George Elot) traducea Esenta crestinismuutui. In gencratiile urmatoare, Cemnigevski, principalul precursor al comunismului rus, se va alétura aceleiasi sco gil va recunoaste in Feuerbach pe primul dintre ,marii s&i maestri ocideatali“®, Car discipotul care fi eclipseaza pe toficeilalti este Karl Marx {in Sfainta Familie, scrisa in colaborate cu prietenul sau Engels $i publicati fn 1845, Marx igi lauda maestrul in termeni inflacaati pentru faptul de a fi risipit ,vechile zdrenfe pentru a ageza pe om fn locul lor®. Desigur, Feuerbach mu a adéncit niciodatt chestiunile economice, El insusi arzta importanta sociald a doctrinei sale®, dar lisa altora sarcina dea 0 explica Tinerilor care fi destainuiau nerabdarile lor reformatoare, si cere ar fi vrut si-1 antreneze cu oi in lupti, le rispundea: ,Eu nu vindec decd riul ce vine de la cap sau de la inimt; stiu, oamenii suferd mai ales de stomac, si tot ce au tinde si extirpe acest riu fundamental este zbucium inutil. Operele mele complete fac, asadar, parte din acest zbucium? Din picate, da. Dar nu exist are destule dureri, chiar side siomac, ce provin de la cap? Mi-am propus, dati pentru totdeauna, sa infant bolile de cap si de inima ale omenirif, Or, ceea ce fi-ai propus trebuie tadeplinit constiincios, raménéndu-ti fidel {ic insufi.“*! Agadar Feuerbach nu poate fi considerat nicidecum érept fonda- torul marxismului avant fa lettre. Cu toate acestea, el fi este ou acevirat »pirintele spiritual". Tnt-adovir, Marx va putea, chiar foarte curind, 98 se ruphde cea mai mare parte 2 prietenilor sti, ,tinerii hegelieni, care se multumea: cu indriz- oli speculative gi cu radicalistoul politic; va putea chiar si se rupa si de propriul stu trecut, si spund filozofiei tincrefi sale si oricatei speculatii un adio ce va fi in acelasi timp si o declaratie de raaboi, ba chiar si tigaduiasca, {ntr-un sens, primele sale luerari, printre care se pot numira, dacé vrem, articolele inspirate de Feuerbach®. Nu va mai reveni totugi asusta conclu ziilor pe care le datoreazii Esenjei crestinismului. Acestea vor riméne intot- deauna pentru el ceva definitiv. Nu va uita, desigur, s& ctitice doctrina lui Feuerbach: dar in nici un caz pentru a o pune sub semnul intrebitii, cidoar “ Plehanoy, Le Mavéralsme militant, tf, p. 144, Berdiaev, Les Sources et le sens dhe conimunisme ruse, pp. 6668. ,Cerigevaki,spune Berdiaev, est creierl, nu aunai a inte. lectualtiii conterpocane, dr ial generailor unitate. . ‘© Sfania familie, ol, 2; ad. ror, Tn Kael Marx, E. Engels, Oper, vol. 2, Fara Politics, 1962, p, 103 # s.Theses provisoires pour la néforme de Ia philosophie", Anckdota, marie 1842, 5 Introducsre Ja Opere, 1845; trad. Lévy, op cit, p. 49, *B. Grosthuysen, Les jeunes hégéliens eles origines du soeialisne eanemponin en Allemagne", Revue phifosophique, 1923, 1, pp. 379-802. In singe elite Anvalesfrness allemandes, apatutt i februaie 1844, Mrex publicase dou aticoe Iara ce Heuer: Introducere fn filczo‘ia hegeinna a drop" gi .Preblense evtelanal FEUERBACH $1 NIETZSCHE 31 pentru a o declara incompieta, prea vag, inci prea abstract. [i va repross cc face din alienarea religioasi un act metafizie intr-o anumita miisur, in loc sa 0 explice intrun mod mai pozitiv, ca pe un fapt sociologic. Se va st dui sa depigezsed ceea ce Engels numea, cu un cuvant ireverentios ,.bana- litagile lu, substituinds-i, cum spune Otto Ruble®, ,materialismului datelo objective ale naturi* ,znaterialismul situatiilor sociale“. Tot potrivit expre- siilor lui Engels, va vrea sa inlocuiascd ,cultul omului abstract, care alcdtuia miezul noii religi feuerbachiene... prin gtiinta despre oamenii reali si despre

    Potrebbero piacerti anche