Sei sulla pagina 1di 16

1.Investiii n hrtii de valoare de stat de ctre banca comercial. In calitate de investitori BC pot investi in 1.valori mobiliare de stat si 2.

valori mobiliare corporative. Principalele hirtii de valoare de stat in care investesc BC sunt : Bunuri de trezorerie valori mobiliare de stat emise cu scont si rascumparate la valoarea lor nominala la scadenta cu termenul de circulatie de 28- 1! 182! 2"#! #$% zile. &bli'atiunile de stat valori mobilliare de stat emise pe un termen mai mare de un an! la o rata a dobinzii stabilita. (obinda )iind platita periodic! )iind rascumparata la scadenta la valoarea lor nominala Certi)icatele B*+ valori mobiliare emise de B*+ cu scont si rascumparate la valoarea nominala cu termenul de circulatie de pina la 1 an. Procesul plasarii si rascumpararii valorilor mobiliare de stat. --+, cu cel putin - zile pina la des)asurarea licitatiei prezinta B*+ dispozitiaprivind des)asurarea licitatiei si B*+ transmite comunicatul BC -- BC prezinta cerearea-tip care poate )i de urmatoarele tipuri : .olicitarea din contul bancii! solicitarea la insarcinarea si din contul investitorilor /competitive si necompetitive0. -- Cererile depuse si acceptate se trec in lista preliminara in ordinea descrescatoare a pretului propus. -- (upa incheierea licitatiei B*+ e1pediaza cumparatorilor avizele electronice de cumparare -- 2ascumpararea valorilor mobiliare si achitatea dibinzilor de catre +, 2.Emiterea valorilor mobiliare de ctre bncile comerciale: aciuni, obligaiuni, certificate de depo it, cambii bancare. In 2+ BC sunt emitenti de valori mobiliare in calitate de .3 si obli'atiuni cit si certi)icate de depozit si cambii bancare. 4aloarea nominala a actiunilor trebuie sa se imparta la 1 /)ara rest0 si e1primata in lei. 3ctiunile pot )i ordinare /cu drept de vot0 si pre)erentiale /numai cu drept de dividente0 pina la 2-5 din valoarea capitalului social. 3ctiunile pre)erentiale pot )i cu divident )i1at cumulative! partial cumulative si necumulative si cu divident ne)i1at. &bli'atiunile sunt valori mobiliare care con)irma dreptul proprietarului de a primi suma varsata in contul achitarii obli'atiunii si dobinda in marimea sii termenul stabilit la emitere. 4aloarea nominala a obli'atiunilor trebuie sa se imparta la 166! sa )ie e1primata in lei! iar termenul de circulatie este nu mai putin de un an. Certi)icat de depozit - (ocument emis de o banc7! prin care se con)irm7 e1isten8a unui depozit monetar 9i care constituie un an'a:ament de plat7 a sumei respective c7tre purt7tor la o dat7 speci)icat7. (ob;nda la certi)icatele de depozit se pl7te9te anual! dac7 termenul de scaden87 este mai mare de un an! sau la scaden87! dac7 este mai mic. Cambia bancara este o valoare mobiliar7 emis7 de banc7! con8in<nd obli'a8ia b7ncii de a pl7ti o sum7 anumit7 prezentatorului cambiei! persoanei indicate <n cambie! ori aceluia pe care ea <l va indica! dup7 o perioad7 stabilit7 sau la cerere.Cambia cu dob<nd7 este comercializat7 la pre8ul nominal! la scaden87 ad7u'<ndu-se suma dob<nzii indicat7 <n cambie! la pre8ul nominal.Cambia cu discont se emite la valoarea de procurare 9i se achit7 la scaden87 la valoarea nominal7= se comercializeaz7 la pre8ul nominal minus suma discontului! care se calculeaz7 <n )unc8ie de perioada de circula8ie a cambiei. 4enitul se )ormeaz7 din di)eren8a dintre pre8ul nominal 9i pre8ul procur7rii cambiei.

!."odalitatea investirii mi#loacelor bne$ti n valori mobiliare corporative. %estricii legislative. BC pot procura valori mobiliare corporative pe piata bursiera sau e1trabursiera. Principalele valori mobiliare corporative in care investesc BC sunt obli'atiunile si actiunile. B*+ impune restrictii privind detinerea cotelor substantiale in capitalul unitatilor economice /-5 din capitalul unitatii economice0.BC nu poate sa detina o cota care depaseste 1-5 din capitalul normative total al bancii. & banca nu poate sa detina valoarea curenta totala a unor ast)el de cote ce depaseste -65 din C*> al bancii. Pentru a obtine permiisiunea B*+ Consiliul bancii prezinta careva documente cu privire la detinerea cotei in capitalul unitatii economice: cererea de solicitare a permisiunii! procesul verbal la care s-a luat aceasta decizie! marimea capitalului unitatii economice! cota parte in 5 si in lei preconizata spre cumparare! raportul cotei de participare la capitalul unitatii economice! raportul valorii totale a cotelor in capitalul unitatilor economice la C*> al bancii! scopul /pt investitii sau vinzare0! copia analizelor )inanciare a unitatii economice. *u este necesara autorizarea B*+ in cazul achizitionarii cotelor in schimbul rambursarii creditelor. Banca este in drept sa detina aceste actiuni in decurs de 12 luni de la data procurarii! in cazul cind in timp de 12 lunii ele nu se vind acestea se trec la pierderi. In cazuri e1ceptionale in termen de cel putin #6 de zile pina la e1pirarea termenului de comercializare poate sa se adreseze la B*+ cu o cerere de prelun'ire a termenului. B*+ poate prelun'i numai o sin'ura data termenul! pt o perioada nu mai mare de 1 an. &. 'ctivitati profesioniste derulate de banci pe piata valorilor mobiliare Bancile intervin pe aceste piete ca vinzatori! cumparatori sau intermediari. Principalii participanti la piata )inanciara sunt: -bursa de valori! -participantii pro)esionisti )ondurile investitionale bancile si alte investitii )inanciare. In 2+ bancile des)asoara urmatoarele tipuri de operatiuni pe piata )inainciara: 1.activitatea de bro?er-activitatea des)asurata in numele si pe contul clientului in baza contractului de mandat sau comision= 2. activitatea de diller- vinzarea-cumpararea valorilor mobiliare in numele si pe contul propriu al bancii= #. activitatea de under@ritin'- activitatea de intermediere la emisiunea si plasarea valorilor mobiliare ale clientuliui= %. activitatea de tinere a re'istrului actionarilor= -. activitatea de depozitare-care permite pastrarea valorilor mobiliare ale clientilor= $. activitatea de administrare a investitiilor- prevede 'estiunea porto)oliului de investitii si consultatii o)erite.= ". consaltin'ul-re)eritor la emiterea si circulatia valorilor mobiliare. pentru derularea acestor operatiuni! bancile trebuie sa detina autorizatia eliberata de C*P,. in practica internationala bancile mai presteaza si alte servicii: a. Buletine de in)ormare economica= b. Aestiunea patrimoniala= c. In'ineria )inanciara= d. ,inantarea proiectelor.

(. )peratiunele de trust efectuate de bancile comerciale &peratiunele de trust sunt operatiunele bancilor sau ale altor institutii )inanciare de 'estiune a mi:loacelor /bani! valor mobiliare sau bunuri0 clientului si de indeplinire a unor servicii la ordinul si interesul clientului in baza unui contract. Ba operatiunele de trust participa # subiecti: creatorul trustului! persoana de incredere si bene)iciarii. .erviciile de trust prestate persoanelor )izici si :uridice di)era. .erviciile de stat prestate persoanelor )izice se clasi)ica in: --repartizarea averii dupa decesul creatorului de trust-creatorul de trust imputerniceste banca ca dupa decesul sau! aceasta sa achite prin testament toate impozitele! datoriile! iar valoarea ramasa sa )ie repartizata succesorilor. --trustul e1ecutat de banca pe parcursul vietei creatorului de trust: e1 : a. >rust prin testament banca este obli'ata ca pe tot parcursul vietei creatorului de trust sa 'estioneze averea sa! iar dupa deces sa o 'estioneze in )avoarea succesorilor. b. >rust de asi'urare /trust participativ! trust neparticipativ0 in acest caz banza e imputernicita sa repartizeze despa'ubirea creatorului de trust in )avoarea mostenitorilor sai. c. trust corporativ cind sunt date spre 'estiune activele unei institutii! iar banca apare ca un 'arant in cazul emisiunei de obli'atiuni. d. >rust in )avoarea an'a:atilor-cind intreprinderile creaza trusturi in )avoarea an'a:atilor sai! acestea pot lua )orma contributiilor la )ormarea de pensii. --servicii de a'ent- o persoana o)era anumite bunuri alteia spre pastrare! ast)el banca este pur si simplu un e1ecutor. .erviciile de trust prestate persoanelor :uridice sunt de 2 tipuri: C servicii de a'ent /e1 :acceptarea valorii mobiliare spre pastrarea!vinzarea!cumpararea valorilor mobiliare la ordinul clientului0 C servicii de 'estionare /e1 =tranzactii cu valori mobiliare! achitarea notelor de plata a clientului! or'anizarea emisiunilor suplimentare de valori mobiliare etc0 *. )peratiunile de factoring a bancii comerciale, tipuri si trasaturi specifice ,actorin'ul este un contrac incheiat intre )actor si aderent! prin care aderentul trans)era )acorului o parte sau toate creantele pe care le poseda asupra tertilor debitori! dupa care )actorul se obli'a sa incaseze aceste creante si sa suporte riscul. ,actorul-banca sau acompania de )actorin'! 3derent-persoana care cedeaza creante=e )actorului. &peratiunea de )actorin' implica aparitia raporturilor de credit intre vinzatorul-creditor si cumparatorul-debitor si un nou participant-D)actorulE ,actori' reprezinta operatiunea de intermediere. (rept obiecte ale operatiunii de )actorin' pot )i: )acturile si titlurile de creanta /cambiile0. &peratiunele de )actorin' pot )i clasi)icate in mai multe cate'orii: 1.con)orm nodului de e)ectuare a operatiunii de )actorin' cunoastem: )actorin' deschis si )actorin' inchis. ,actorin' deschis-operatiunea prin care cumparatorul6debitor este instiintat despre )aptul ca vinzatorul creditor a vindut creantele )actorului. ,actorin' inchis- operatiunea prin care cumparatorul nu este anuntat despre vinzarea creantelor! ast)el cumparatorul isi achita datoria direct vinzatorului! care ulterior va achita datoria )ata de )actor. 2. in )unctie de conventiile incheiate! )actorin'ul poate )i: cu drept de re'res si )ara drept de re'res. ,actorin'ul cu drept de re'res- ii da dreptul )actorului ca in cazul neonorarii platii de catre cumparator sa ceara rambursarea platii de la aderent. #. in )unctie de sectorul pietei! unde se e)ectuiaza operatiunea de )or)aitin'! avem : )actorin' intern si )actorin' international.

+. )peratiunele de leasing a bancii comerciale, tipuri si trasaturi specifice Beasin'ul reprezinta un contract pe termen lun'! incheiat intre locatar si locator! prin cre locatarul se an'a:eaza sa plateasca re'ulat o chirie stabila pe o perioada apro1imativ e'ala cu perioada amortizarii echipamentelor. In aceasta operatiune participa urmatoarele subiecte: locatarul! locatorul si )urnizorul. Boacatorul- banca sau compania de leasin'! Bocatarul-persoana care procura bunul in leasin' /arendasul0 ,urnizorul- )abrica! uzina care produc obiectul leasin'ului sau il livreaza. &peratiunile de leasin' pot )i clasi)icate in mai multe cate'orii: 1.din punct de vedere a 'radului de rambursalitate al valorii leasin'ului!cunoastem : leasin' operativ si leasin' )inanciar. Beasin'ul operativ /operational0 este leasin'ul cu recuperare incompleta in acest caz cheltuielile locatorului le'ate de procurarea si intretinerea obiectului de leasin' nu se recupereaza complet la s)irsitul perioadei de lesin'. Beasin'ul )inanciar /cu recuperarea valorii echipamentului de leasin'0- perioada pt care se da echipamentul in leasin' se apropie de termenul de e1ploatare si amortizare a echipamentului. In acest caz! obli'atia de deservire a ehipamentului sunt sarcina locatarului. In 2+ bancile pot practica doar leasin' )inanciar. 2. dupa volumul de preadere a echipamentului ! leasin'ul poate )i: net si brut. Beasin'ul net- reprezinta relatiile in care deservirea echipamentului se e)ectuiaza de catre locatar. Beasin'ul brut- reprezinta deservirea obli'atorie a echipamentului! reparatia acestuia de catre locator. #. in )unctie de sectorul pietei in care se e)ectuiaza operatiunele de leasin'! cunoastem: leasin' intern si international Beasin' intern- cind toti participantii sunt dintr-o tara Beasin' international- cind macar unul dintre participanti este dintr-o tara di)erita. %.in )unctie de termenul leasin'ului! cunoastem: leasin' pe termen scurt /contract F# ani0 si leasin' pe termen lun'/contrac G#ani 0.

,. -lasificarea activelor si anga#amentelor bilantiere si formarea reducerilor pentru pierderi la credite 3nterior evaluarii activelor si an'a:amentelor conditionale valoarea acestora se diminuiaza cu valoarea asi'urarilor mentionate in re'ulamentul cu privire la e1punerile mari. la momentu clas)icarii activelor! banca tine cont de: -situatia )inanciara a debitorului= -respectarea conditiilor contracctuale= -alocarea curenta a 'arantiilor -respectare business-planului -stabilitatea economimca in mediul de a)acere a debitorului etc Bancile asi'ura activele la urmatoarele cate'orii: 1.standarte! 2.suprave'heate! #.substandarte! %.dubioase! -. compromise. 1. standarte /250- cind nu are plati e1pirate! nu a )ost rene'ociat! cind sunt respectate toate conditiile contractuale! cind banca dispune de in)ormatii actualizate privind situatia )inanciara a debitorului 2. suprave'heate /-50 e1ista probleme potentiale le'ate de situatia )inanciara! activul este utilizat in alte scopuri decit cele prevazute in contract= banca primeste toate in)ormatiile despre evaluarea situatiei )inanciare a debitorului! recuperearea platilor se )ace cu intirziere de la #1 pina la 6 zile= a avut loc cel putin o modi)icare a contractului. #.substandarde/#650-situatia )inanicara se inrautateste! 'arantia este insu)icienta sau se inrautateste=banca nu primeste periodic in)ormatii despre starea )inanciara= recuperearea platilor se )ace cu intirziere de la 1 pina la 186 zile. %. dubioase /$650-e1ista probleme le'ate de situatia )inanciara si mediul de a)aceri al debitorului! probabilitatea pierderilor este e1trem de mare! recuperearea platilor se )ace cu intirziere de la 181 pina la #$6 zile! a )ost intentat procesul de inolvabilitate a debitorului. -. compromise/16650-debitorul se a)la in proces de lichidare! obiectul 'a:uluilipsesteH recuperarea platilor se )ace cu intirziere cuu #$1 zile si mai mult. 3ctivele clasi)icate: substandarte! dubioase si compromise sunt considerate neper)ormante. .. /ipuri de active si anga#amente ce sunt supuse clasificarii pentru formarea reducerilor pentru pierderi la credite 3ctivele si an'a:amentele conditionale ale bancii sunt supsus riscului de credit. Principalele active clasi)icate sunt: -conturile *&.>2o in banci -plasari in alte banci /depozite in ate banci0 -valori mobiliare pastrate pina la scadenta -cote de participare la capitalul unitatilor economice -creditele sub orice )orma /leasin'!)actorin'...0 -datoriile debitoare pe investitii capitale si impobiliare necorporale -datoriile debitoare a)erente decontarilor cu persoane )izice si :uridice. -activele transmise in posesiune in schimbul rambursarii datoriei. Principalele an'a:amente conditionale ale bancii sunt cele de investire pe viitor a mi:loacelor banesti cu e1ceptia celor care pot )i anulate de catre banca. I1: obli'atii de procurare a valorilor mobiliare= 'arantiile emise= obli'atiuni de acordare pe viitor a creditelor= cambii acceptate= cambii 'arantate.

10. 'cordarea creditelor de consortiu In scopul mentinerii solvabilitatii bancilor si reducerii riscurilor si pierderilor! cit si in scopul creditarii proiectelor de proportii mari! bancile comerciale isi pot asocia resursele si acorda credite de consortiu. (ebitorul potential determina independent banca care va )i responsabila de or'anizarea consortiului!a ceasta banca se va numi banca coordonatoare care e)ectuiaza anliza e)icientei creditului de consortiu! iar in cazul adoptarii unei decizii pozitive! ea selecteaza bancile! potentiali participanti la creditele de consortiu. Banca coordonatoare e1ercita )unctii de le'atura intre debitor si restul bancilor participante ce constau in: 1.or'anizarea tratativelor re)eritoare la conditiile a)acerii de credit 2.elaborarea!acordarea si per)ectionarea contractului de credit #.e)ectuarea contractului re)eritor la starea )inanciara a debitorului %.asi'urarea prezentarii lunare si trimestriale bancilor comercioale participante a in)ormatiei re)eritoare la starea )inanciara a a'entului economic. In cazul cind 'arantia prezentata de debitor este in )orma unica indizibila! asi'urarea se prezinta bancii coordonatoare! PJu obtinerea unui credit de consortiu! debitorul prezinta bancii coordonatoarea setul de documente ca si in cazul unui credit ordinar. Creditul de consosrtiu se per)ecteaza printr-un acord de credit incheiat intre banca coordonatoare si )iecare dintre bancile participante si contracte de credit intre debitor si )eicare dintre bancile participante. Bancile participante la creditele de consortiu se obli'a: 1. sa e)ectuieze contractul privind utilizarea e)ectiva in scopul determinat al creditului! iar in cazul depsitarii incalcarilor sa comunice bancilor coordonatoare. 2. sa e)ectuieze decontarea sumelor trans)erate in contul achitarii creditului si dobinzilor in termenele si volumele con)orm cotei de participare a )iecarei banci participante. #. sa e)ectuieze controlul asupra asi'urarii achitarii creditului! iar in caz de neachitare iin termenele stabilite sa realizeze asi'urarea primita in )orma individuala si sa indrepte mi:loacele la achitarea creditului potrvit sumelor primite.

11. 'cordarea e1punerilor 2mari3 I1punerea totala a bancii )ata de o persoana sau un 'rup de persoane care actioneaza in comun include: 1. creditele acordate acestora= 2. datoriile debitoare privind leasin'ul )inanciar= #. an'a:amentele contractuale ale bancii de a acorda sau de a investi careva mi:loace banesti /e1: an'a:amente privind acordarea creditului! 'arantia bancara0= %. cotele de participare in capitalul unitatilor economice= -. mi:loace plasate la banci comerciale cu termenul de scadenta mai mare de 1- zile= $. valorile mobiliare emise de catre a'entii economici. I1punerea neta include e1punerea totala --e1punerile asi'urate cu hirtii de valoare de stat emise de catre ministerul de )inante al 2+ sau cu hirtii de valoare emise de banca nationala sau cu hirtii de valoare emise de 'uvernul unei tari membre a &CI( /or'anizatia de colaborare economica si dezvoltare0 si e1punerile asi'urate de 'arantia 'uvernului 2+ sau a unei tari membre a &CI(. --e1punerile care sunt asi'urate complet prin 'a: in )orma de depozit bancar la banca care isi asuma e1punerea. & e1punere mare se considera e1punerea neta care alcatuieste 16 sau mai multe procente din capitalul normativ total al bancii. Bimitele impuse de B*+ la e1punerile mari: 1. e1punrea neta )ata de o persona sau un 'rup nu trebuie sa depaseasca 1-5 din capitalul normativ totat al bancii. 2. suma datoriilor nete la primele 16 persoane dupa marime nu trebuie sa depaseasca #65 din porto)oliul totat de credite a bancii. #. suma tuturor e1punerilor mari nu trebuie sa depaseasca mai mult de - ori capitalul normativ total al bancii. Bancile prezinta bancii nationale rapoarte lunare re)eritor la aceste e1puneri. 12. 'cordarea creditelor persoanelor afeliate bancii Persoanele a)eliate sunt: 1. administratorii bancii si membrii comitetului de credit. 2. actionarii! care detin -5 si mai mult din capitaulu actionar/statutar0 al banci. #. persoanele )izice cu 'radul de rudenie 1 si 2 cu persoanele numite mai sus. Con)orm cerintelor Bancii *ationale! creditele acordate acestor persoane nu pot )i in conditii mai avanta:oase decit creditele acordate altor persoane. Bimitele ma1ime: 1. e1punerea totala a bancii )ata de o persoana sau un 'rup de persoane care actioneaza in comun! nu trebuie sa depaseasca 165 din capitaul normativ total al bancii. 2. suma totala a e1punerilor bancii )ata de persoanele a)eliate nu trebuie sa depaseasca 265 din marimea capitaului de 'radul I al acestei banci. &rice tranzactie cu persoanele a)eliate trebuie sa )ie aprobata de consiliul bancii! insa in cazul cind e1punerea )ata de o persoana a)eliata nu depaseste 1666666 lei! atunci consiliul bancii poate dele'a or'anului e1ecutiv aprobarea acestei e1puneri. Bancile comerciale sun obli'ate sa mentina un re'istru al personaleor a)eliate si un re'istru al tranzactiilor cu persoanele a)eliate.

1!. 'cordarea creditelor functionarilor bancari -reditul 4 reprezinta suma de bani pe care este luata de catre debitor si care urmeaza a )i restituita la o scadenta cu o anumita dobinda. ,unctionarilor bancii se acorda 2 tipuri de credite: 1. pentru necesitati primordiale/pJu consum0-suma totala a creditelor contractate de un )unctionar nu poate depasi limita ma1ima de 16 salarii tari)are pe un termne ma1im de pina la 2 ani. 2. pentru investitii impobiliare-suma totala nu poate depasi limita ma1ima de 166 salarii tari)are pe un termen de ma1im 26 ani. 2estrictia la aceste credute: datoria totala la creditele acordate )unctionarilor bancii nu trebuie sa depaseasca 165 din capitaul normativ al bancii. In cadrul )iecarei banci e1ista un re'ulament intern cu privire la acordarea acestor tipuri de credite aprobat de consiliul bancii. Bancile din 2epublica +oldova pot acorda credite )unctionarilor lor. Ba cate'oria )unctionari bancari se re)era toti lucratorii bancii! cit si cate'oria administratorilor bancii. 3cestora din urma! li se acorda credite con)orm 2e'ulamentului privind incheierea acordurilor cu persoanele a)iliate bancilor comerciale. Ba acordarea creditelor )unctionarilor bancari! banca ia in considerare mai multi )actori: vechimea in munca in sistemul bancar si nemi:locit la banca data! importanta subdiviziunii in care lucreaza )unctionarul si aportul lui la realizarea obiectivelor bancii. +odul de acordare a creditelor )unctionarilor bancari nu di)era de acordarea creditelor celorlalti clienti ai bancii. 1%.%estricii privind introducerea $i scoaterea "56 $i valutei n7din %". Particularitatile e)ectuarii platilorJtrans)erurilor )ara numerar in cadrul operatiunilor valutare de catre persoanele )izice rezidente: 1. >rans)erul mi:loacelor banesti destinate cheltuielilor )amilial: - trans)erul unic in suma ce nu depaseste 1666 euro/sau echivalemtul lor0 trans)erul in suma ce depaseste 16666 euro 2.>rans)erul din 2.+. in le'atura cu a)larea temporara in strainatate poate )i e)ectuata )ara autori1area B*+ ! ast)el : trans)erul unic ce nu depaseste 16666 euro! trans)er in suma ce depaseste 16666 euro! #.>rans)erul sub )orma de donatii persoana )izica rezidenta poate trans)era! )ara prezentarea la banca a documentelor :usti)icative! mi:loace banesti sub )orma de donatii in suma ce nu depaseste 1666 euro! dupa cum urmeaza: - trans)er unic in strainatate in )avoarea unei personae )izice rezidente care se a)la in strainatate. trans)er unic in strainatate in )avoarea misiunii diplomatice! o)iciului consular sau a altei reprezentante o)iciale ale 2.+. peste hotare. - trans)er unic in )avoarea unei personae )izice sau :uridice nerezidente.

1(.)peraiunile valutare efectuate de bncile comerciale: tipuri, trsturi specifice. &peratiunile valutare se impart in 2 cate'orii: &peratiuni valutare curente &peratiuni valutare de capital Operatiunile valutare ale B com pot clasificate in: deschiderea conturilor in valuta si 'estionarea acestora bancile autorizate deschid persoanelor rezidente: 1. conturi in valuta straina p-u a inre'istra valuta straina provinienta careie este con)irmata sau nu este con)irmata. 2. valuta straina de peste hotare tras)erata pe numele posesorului de cont= #. valuta straina ce urmeaza a )i platit con)orm cecurilor emise de catre bancile straine. %. suma dobinzilor a)erente conturilor deschise in valuta. &peratiuni cu caracter necomercial: din aceasta cate'orie )ac parte: eliberarea si deservirea cecurilor de calatorie= operatiuni le'ate de carduri= incasarea di)eritor plati in numele clientului si in nume propriu prin stabilirea relatiilor de corespondenta intre banci /B&2&! *&.>2&0 &peratiuni de schimb valutar . ele pot )i: oper >&(3K- schimbul unei valute contra alteie si data incheierii contratului coincid.= oper >&+&22&L- data e1ecuatrii contractului se realizeaza a 2 zi dupa incheierea contractului= oper .P&>- operatiune considerate la vdere a caui termen de e1ecutie nu trebuie sa depaseasca %8 ore= oper ,&2L32(- e1ecutia are loc dup %8 ore /options! )utures0 &peratiuni le'ate de creditare si depozitare.

1*./ehnica acordrii creditelor n valut de bncile comerciale. >ehnica acordarii creditelor in valuta de bancile comerciale este re'lementata de Instruc8iunea privind ordinea de acordare a creditelor <n valut7 str7in7 . Prevederile prezentei Instruc8iuni se aplic7 asupra urm7toarelor )orme de creditare <n valut7 str7in7 de c7tre b7nci: credite bancare obi9nuite! linii de creditare! )actorin'! scontarea /cump7rarea0 cambiilor! credite pentru e)ectuarea opera8iunilor prin intermediul cardurilor de credit! overdra)turi! overni'hturi. B7ncile au dreptul de a acorda credite <n orice valut7 str7in7. (rept sursa de creditare <n valuta straina se considera mi:loacele in valut7 str7in7 a)late in conturile de corespondenta M*ostroM ale bancii! deschise la alte banci din +oldova si din strainatate. B7ncile au dreptul de a acorda credite <n valut7 str7in7 <n )avoarea urm7torilor reziden8i ai 2epublicii +oldova: a0 persoanelor :uridice! precum 9i persoanelor )izice care des)79oar7 activitate de <ntreprinz7tor sau alt 'en de activitate - <n scopul achit7rii cu nereziden8ii= b0 altor b7nci licen8iate - <n scopul des)79ur7rii activit78ii )inanciare a acestora= c0 persoanelor :uridice! precum 9i persoanelor )izice care des)79oar7 activitate de <ntreprinz7tor sau alt 'en de activitate - <n scopurile prev7zute <n acordurile de creditare! <ncheiate <ntre Auvernul 2epublicii +oldova 9i nereziden8i! <ntre b7ncile rezidente 9i institu8iile )inanciare interna8ionale. 3st)el de credite se acord7 <mprumuta8ilor din contul mi:loacelor <n valut7 str7in7 din creditele Jliniile de credit primite de c7tre banca rezident7 con)orm acordurilor de creditare men8ionate= d0 persoanelor :uridice! precum 9i persoanelor )izice care des)79oar7 activitate de <ntreprinz7tor sau alt 'en de activitate - <n scopurile prev7zute <n acordurile de creditare /<ncheiate <ntre Auvernul 2epublicii +oldova 9i nereziden8i! <ntre b7ncile rezidente 9i institu8iile )inanciare interna8ionale0! con)orm c7rora b7ncile rezidente primesc credite Jlinii de credit <n scopul acord7rii clien8ilor sub<mprumuturilor! at<t din sursele creditorului e1tern c<t 9i din alte mi:loace <n valut7 str7in7 ale sale! <n propor8ii 9i condi8ii stabilite de acordurile men8ionate= e0 persoanelor )izice! altor dec<t cele men8ionate la lit. a0! c0 9i d0 din prezentul punct <n scopul decont7rilor cu nereziden8ii ce 8in de achitarea cheltuielilor personale /cheltuieli le'ate de studii 9i asisten87 medical7! achizi8ionarea bunurilor de uz personal etc.0= )0 persoanelor :uridice 9i persoanelor )izice - pentru rambursarea altui credit <n valut7 str7in7! primit de la banca din 2epublica +oldova <n scopul achit7rii cu nereziden8ii. 3chitarea creditelor <n valut7 str7in7 9i a dob<nzii la ele se e)ectueaz7 <n acea valut7! care este prev7zut7 <n contractele/acordurile0 de credit respective <n calitate de valuta de achitare.

1+.)peraiunile de schimb valutar a bncii comerciale. Banca comerciala poate avea N retea cu un numar nelimitat de case de schimb valutar prin intermediul carora va deservi persoanele )izice rezidente si nerezidente. Casa de schimb valutar are dreptul sa e)ectueze urmatoarele operatiuni: operatiuni de cumparare a valutei in numerar si a cecurilor de calatorie de la persoane )izice din contul mi:loacelor lor proprii= operatiuni de vanzare a valutei in numerar si a cecurilor de calatorie persoanelor )izice din contul mi:loacelor lor proprii= operatiuni de schimb valutar in numerar OP N alta valuta= Cursul de cumparare si cursul de vanzare se stabilesc zilnic printr-o dispozitie semnata de conducatorul bancii si se le'alizeaza prin stampila bancii. Copia acestei dispozipi trebuie plasata la toate casele de schimb valutar ale bancii..Casa de schimb valutar nu are dreptul sa modi)ice in decursul zilei lucratoare cursurile de cumparare si vinzare stabilite. Ba )inele zilei lucrutoare soldurile in lei moldovenesti! in valuta strains! in documente si alte valori pot )i pastrate in casa de schimb valutar numai daca aceasta dispune de N incapere special dotata! con)orm normelor tehnice si de securitate. In caz contrar! casa de schimb valutar va preda la )inele zilei lucratoare soldurile in lei moldovenesti! in valuta straina si alte valori bancii autorizate. (eterminarea conditiilor de activitate a unitatilor de schimb valutar /casa de schimb valutar! punctele de pe lin'a hoteluri0 Capitalul social al casei de schimb valutar -66666 lei pentru )iecare )iliala in parte. .uma minima a mi:loacelor banesti care urmeaza a )i asi'urata de catre casa de schimb valutar la inceput si in timpul pro'ramului de lucru se stabileste la echivalentu la %66666 lei. (aca! ca urmare a activitatii sale! casa de schimb valutarsuporta pierderi a)erente )luctuatiei cursului valutar! aceasta este obli'ata timp de #6 zile calendaristice! sa completeze aceste mi:loace banesti pina la nivelul minim stabilit. .uma mi:loacelor banesti ce urmeaza a )i asi'urata de catre banca licentiata la inceputul si in timpul pro'ramului de lucru pentru e)ectuarea operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane )izice prin intermediu punctelor sale de schimb valutar va constitui echivalentul a cel putin 166666 lei.

1,.8o iia valutar $i ordinea determinrii ei. 8o itia valutara reprezinta soldurile mi:loacelor in v aluta straina /care )ormeaza activele si obli'atiunile bilantiere ale buncii in valutele respective! precum si obli'atiunile e1trabilantiere de procurare si vanzare in valuta straina0 care creeaza riscul obtinerii veniturilor sau cheltuielilor suplimentare la modi)icarea cursurilor valutare. /1Q#0-/2Q%0 relatia con)orm careia se calculeaza pozitia valutara a bancii *otatie: 1- prima paranteza! 2- a doua paranteza (aca:1R2 pozitia valutara inchisa= 1S2 pozitie valutara deschisa= 1G2 pozitie valutara deschisa lun'a= 1F2 pozitie valutara deschisa scurta. 2aportul pozitiei valutare deschise reprezinta raportul precentual dintre marimea pozitiei valutare deschise si marimea capitalului normativ total al bancii. Bimitele raportului pozitiei valutare deschise reprezinta pla)oanele raportului pozitiei valutare deschise! stabilite de catre B*+! ce urmeaza sa )ie respectate de catre buncile comerciale. Pozitia valutara este de doua tipuri: deschisa si inchisa. In )unctie de marimea pozitiei valutare deschise se distin': pozi)ia valutara deschisa lun'a= pozi)ia valutara deschisa scurta. Bancile comerciale ale 2epublicii +oldova sunt in drept sa-si mentina N pozitie valutara deschisa. Pentru aceasta bancile comerciale urmeaza sa dispuna de un sistem de 'estiune si suprave'here a riscurilor valutare. Bancile sunt obli'ate sa respecte limitele mentionate ale pozitiilor valutare deschise pana la )inele )iecarei zile lucratoare. Ba )inele )iecirei zile lucratoare banca este obli'ata sa intocmeasca un document intern privind pozitia valutara deschisa. Pentru calculul indicelui TH2aportul pozitiei valutare deschise! pe parcursul lunii 'estionare se )oloseste marimea capitalului normativ total! calculata la situatia de la )inele ultimei zile lucratoare a lunii precedente si a celei 'estionare.

1..%e ultatul activitii instituiei bancare: venitul, cheltuielile $i profitul bancar. 4eniturile bancare pot )i obtinute din di)erite tipuri de activit78i pe care le practica banca comerciala. Toate veniturile pot fi clasificate: 1. 4eniturile procentuale c<nd e1ist7 o rat7 a dob<nzii 2. 4eniturile neprocentuale e1ist7 un commission #. 3lte tipuri de venit sau venituri e1cep8ionale (easemenea veniturile pot )i divizate <n: 1. 4enituri stabile venituri care 8in de activitatea curent7 a b7ncii 2. 4enituri instabile ce apar <n mod spontan/e1troordinar0 (e aceea este important ca <ntr-o banca <n propor8ie mai mare din total s7 se prevaleze cele provenite din activit78ile stabile. -heltuielile bancare pot )i clasi)icate <n dependen8a de )orma lor: 1. Procentuale se materializeaz7 <n dob<nzile pl7tite la depozite! credite 9i h<rtiile de valoare emise. 2. *eprocentuale cheltuielile le'ate de <ntre8inerea aparatului administrativ 9i cheltuieli opera8ionale. #. 3lte cheltuieli )ormate pentru di)erite rezerve! plata impozitelor! pierderile le'ate de opera8iuni speculative! penalit78i pl7tite! sanc8iuni! amenzi! etc. Profitul bancar Pro)itul bancar se )ormeaz7 din mar:a procentual7! la r<ndul s7u mar:a este di)eren8a dintre dob<nzile <ncasate 9i cele pl7tite. 3re ca scop compensarea tuturor pierderilor 9i cheltuielilor realizate de banca. (eosibim 2 metode de calculare a mar:ei procentuale: 1. +etoda absolut7 +ar:a 5 R dob<nda pl7tit7 dob<nda <ncasat7 2. +etoda relativ7 /coe)icien8ilor0 sunt mai multe variante de calculare a coe)icientului. Pro)itul bancar poate )i stabilit <n 2 metode: 1.Un str7in7tate /metoda interna8ional70 ultimul rezultat se consider7 pro)itul net. 2. +etoda autocton7 /<n 2+0 aceasta reprezint7 pro)itul nerepartizat I1ist7 2 metode de eviden87 contabil7 a pro)itului: 1. metoda de livrare 2. metoda de cas7 /<n 2+0 20. Indicatori financiari bancari: indicatori de lichiditate, solvabilitate, rentabilitate etc. 2entabilitatea capitalului propriu /2&I0 re)lecta e)icacitatea utilizarii capitalului propriu. 2&IR V 1665 2entabilitatea activelor /2&30 - 2&3R V1665 2ata pro)itului 2pr.R V 1665 Aradul de utilizare a activelor Ar.act R V1665 Pozi8ia lichidit78ii R 3ctive lichide Pasive immediate 6ichiditatea global re)lect7 posibilitatea elementelor patrimoniale de activ de a se trans)ormape termen scurt <n lichiditate pentru a satis)ace obli'aiile de pl7i e1i'ibile. BA R 3BRactive lichide= (CRdatorii curente F1 principiul I a lichiditatii V 1665 W265 - principiul II al lichiditatii

21. -onceptul lichiditatii si riscului de lichiditate a bancilor comerciale Bichiditate- este capacitatea activelor de a se trans)orma in mi:loace banesti! cu cit mai usor activul se trans)orma in +B! cu atit este mai lichid. Bichiditatea bancii-reprezinta capacitatea ei de a e)ectua in orice moment plati in )avoarea titularilor de conturi la solicitatea acestora. Intre lichiditate si pro)abilitate e1ista un raport invers proportional. Pozi8ia lichidit78ii se determin7 ca di)eren8a <ntre volumul activelor lichide 9i pasivelor volatile. Pozi8ia lichidit78ii /3ctive lichide Pasive volatile0 -indicator deviat din practica 'estiunii de trezorerie= -calculat pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen scurt= -se calculeaz7 pe zile! s7pt7m;ni 9i pe luni= -optimizarea lui const7 <n realizarea unui echilibru <ntre active lichide 9i pasive imediate= Banca trebuie sa 'estioneze corect activele dupa scadente corelaterale cu pasivele bancii! atit dupa volum! cit si dupa scadenta. 3st)el banca va putea minimiza riscul de lichiditate. 2iscul de lichiditate-consta in probabilitatea ca banca sa nu-si poata onora platile )ata de clienti ca urmare a devierii proportiei dintre structura pasivelor si activelor atit ca scadenta cit si ca valori. 22.%eglementarea de stat a lichiditii bancare 98rincipiul I $i II al lichiditii:. Bichiditatea este capacitatea bancii de a plasa in active si de a asi'ura Nn orice moment onorarea la scadenta a obli'atiilor sale de plata. Principiul I al lichiditatii prevede! ca suma activelor bancii cu termenul de rambursare mai mult de 2 ani sa nu depaseasca suma resurselor ei )inanciare. F1 principiul I a lichiditatii Principiul II al lichiditatii prevede! ca lichiditatea curenta a unei banci! e1primata ca coe)icient al activelor lichide la activele totale! nu trebuie sa )ie mai mica decNt rata procentuala stabilita de prezentul 2e'ulament. V 1665 W265 - principiul II al lichiditatii Bancile vor dispune de o politica adecvata de 'estionare a lichiditatii care include proceduri si instructiuni interne privind evaluarea! monitorizarea si mentinerea permanenta a unui nivel su)icient de lichiditate! dar nu mai mic decNt coe)icientul lichiditatii stabilit de prezentul re'ulament. Politica de 'estionare a lichiditatii va cuprinde cel putin urmatoarele componente: a0 sisteme in)ormationale adecvate privind evaluarea! monitorizarea si raportarea nivelului de lichiditate= b0 teste de stres Nn scopul identi)icarii punctelor slabe sau vulnerabilitatilor potentiale privind nivelul de lichiditate ale bancii Nn conditii imprevizibile= c0 planuri de 'estionare a di)eritelor scenarii de stres asupra lichiditatii pentru situatii imprevizibile= d0 controlul privind 'estionarea lichiditatii. #0 Procedurile si instructiunile interne privind sistemele in)ormationale trebuie sa asi'ure ca nivelul lichiditatii bancii se evalueaza si se e1amineaza Nn timp util de catre conducerea bancii <n vederea luarii deciziilor corespunzatoare privind 'estionarea lichiditatii. 3st)el de sisteme trebuie sa aiba capacitati de a calcula pozitiile lichiditatii Nn toate valutele cu care opereaza banca! )lu1urile viitoare de mi:loace banesti! precum si sa )ie )le1ibile pentru adaptarea acestora diverselor situatii imprevizibile ce pot aparea.

2!."eninerea re ervelor obligatorii de ctre bncile comerciale. Bancile din 2epublica +oldova sunt obli'ate sa constituie rezerve minime obli'atorii in )unctie de nivelul depozitelor atrase. *ivelul rezervelor minim obli'atoriu se determina ca produs intre baza de calcul si rata rezervelor obli'atorii. Baza de calcul este nivelul mediu al mi:loacelor banesti in lei sau valuta atrase de banci de la persoane )izice sau :uridice. %e ervele obligatorii /2&0 s<nt disponibilitati banesti ale bancilor! <n lei moldovenesti /+(B0 si valuta liber convertibila /4BC0! mentinute <n conturi deschise la Banca *ationala a +oldovei /B*+0 %e ervele obligatorii /2&0 s<nt disponibilitati banesti ale bancilor! <n lei moldovenesti /+(B0 si valuta liber convertibila /4BC0! mentinute <n conturi deschise la Banca *ationala a +oldovei /B*+0 2ezervarea de la mi:loacele atrase <n lei moldovenesti si <n valute neconvertibile se e)ectueaza prin mentinerea mi:loacelor banesti <n lei moldovenesti la Banca *ationala a +oldovei <n contul Boro al bancii sau <n contul 2ezervelor obli'atorii <n moneda nationala! <n marimea stabilita de B*+. 2&.8rincipiul de garantare a depo itelor persoanelor fi ice. In scopul mentinerii lichiditatii bancile din 2.+. mai sunt obli'ate sa 'aranteze depozitele persoanelor )izice! in acest scop a )ost creat ,ondul de 'arantare a depozitelor persoanelor )izice. Bancile autorizate in 2.+. platesc o contributie initiala de 15 din valoarea depozitelor 'arantate si ulterior o contributie trimestriala de 6!2-5 din suma totala a depozitelor 'arantate. ,ondul 'aranteaz7 depozitele <n moned7 na8ional7 9i <n valut7 str7in7 de8inute de reziden8i 9i nereziden8i persoane )izice <n b7ncile autorizate. Un cazul <n care depozitele unei b7nci autorizate devin indisponibile! ,ondul 'aranteaz7 plata acestora )iec7rui deponent! indi)erent de num7rul 9i m7rimea lor sau de valuta <n care s-au constituit! pla)onul de 'arantare )iind de %-66 lei moldovene9ti. (epozitele <n valut7 str7in7 s<nt 'arantate prin plata echivalentului lor <n lei moldovene9ti la cursul o)icial! de la data constat7rii indisponibilit78ii depozitelor! al leului moldovenesc )a87 de valuta str7in7 respectiv7. ,ondul are cont curent la Banca *a8ional7 a +oldovei! <n care se acumuleaz7 mi:loacele )inanciare consemnate. +i:loacele ,ondului nu pot )i utilizate <n alte scopuri dec<t <n cele prev7zute de le'e. 2(.'precierea calitii unei bnci comerciale de ctre ;anca -entral. In 2epublica +oldova pentru aprecierea calitatii unei banci de catre B*+ se utilizeaza un sistem de avertizare timpurie C3+IB /C3+PB0. 3cest sistem a )ost elaborat in baza sistemului din .X3. C- capital= 3- activele= + mana'ementul bancii= I pro)itul= B lichiditatea. In romania acest sitem se numeste C33+PB. In baza rapoartelor prezentate de catre bancile comerciale la aceste di)erite aspecte B*+ atribuie cali)icative de la 1 la-.bancile care obtin cali)icativele 1!2 si # sunt e1aminate odata la 2% de luni! celelalte cel putin odata pe an. Cali)icativele acordate de B*+ sunt secrete. In 2.+. e1ista o companie *ationala de reitin' DIstimator-+4E! care apreciaza si reitin'ul bancilor comerciale. Y.istemul de ratin' bancar 9i de avertizare timpurie C3+IBE este un ast)el de instrument. Prin utilizarea lui se urm7re9te identi)icarea! <ntr-o )az7 incipient7! a acelor b7nci care prezint7 insu)icien8e sub aspect )inanciar 9i opera8ional sau mani)est7 trenduri adverse. .istemul C3+IB se bazeaz7 pe evaluarea a cinci componente care

re)lect7 <ntr-o manier7 uni)orm7 9i cuprinz7toare condi8ia )inanciar7 a unei b7nci! <n con)ormitate cu le'isla8ia bancar7 9i re'ulile de bun7 practic7.