Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
AUREL RUSTOIU
METALURGIA BRONZULUI
LADACI
(sec. II 1. Chr. - sec. I d. Chr.)
Tehnici, ateliere Si produse de bronz
B ucure~ti 1996
Sotiei mele
AUREL RUSTOIU
Manuscrisele, cartile pentru schimb,
comenzile $i orice corespondenta:
INSTITUTUL ROMAN DE TRACOLOGIE,
70626, strada Schitu Magureanu 1,
Bucure$ti. Romania,
Tel./Fax (040) 013120322
METALURGIA BRONZULUI
LA DACI
(sec. II 1. Chr. - sec. I d. Chr.)
Tehnici, ateliere ~i produse de bronz
PREFATA
Petre Roman
CUPRINS
I. INTRODUCERE ......... ........................................................................
1.1. PROBLEME DE METODA ........................... ,..................... :.......
1.1.1. Problematiea luerarii ...............................................................
I.l.2. Limitele geografiee .................................................................
1.1.3 . Cadrul eronologie ........................................................ ... .........
1.1.4. Cadrul istorie ...........................................................................
1.1.5. Criterii tipologiee ....................................................................
1.1.6. Valoarea eronologiea a pieselor de podoaba ~i
vestimentati ........ ...... ................................... ... .... .. ................. :'..
Note .. .......... .............. .. ... .......... ..... ... ............... .. .. .... ......... .. .... ... ...........
15
15
15
16
16
17
19
20
22
28
28
29
30
31
32
32
39
40
45
45
45
47
49
53
53
61
64
66
66
68
70
72
72
76
77
.....
SOMMAIRE
1. INTRODUCTION ............................ ........ ... ............ ......... .. ............. .... 15
1.1. PROBLEMES DE METHODE ................ ................. ................... 15
1.1.1. Problematique de l'ouvrage .................. .... .. .............. .. ........ ....... 15
1.1.2. Limites geographiques .......................... .............................. ....... 16
1.1.3. Cadre chronologique .................................................................. 16
1.1.4. Cadre historique ........................................ .. .... ......... ................... 17
1.1.5 . Criteres typologiques ........ .. .......... ...... ........................................ 19
1.1.6. Valeur chronologique des pieces
..
d'omement et de vetement .. .......................................... .... .. .. ..... .. ..... .. 20
Notes .. :........... .... .. .. ......... ............. ... ............ .......................... ............... 22
II. HISTORIQUE DES RECHERCHES ........... .... ..... .................. .......... 25
Notes .................... ... .......................... ... .... .... .............. ........... .. ........... .. 26
28
28
29
30
31
32
32
39
40
11
..
~ . ~~ ,~
66
66
68
70
72
72
76
Notes ............................................................... .................................. 77
12
".f'i
I.INTRODUCERE
Studiul metalurgiei antice a bronzului, din punctul de vedere al tehnicilor
extractive ~i de prelucrare a minereurilor, precum Si din perspectiva cercetarii produselo r acestui mestesug , se inscrie pe linia analizarii $i sistematizirrii diferitelor
catego rii de materiale arheologice scoase la lumina in unna sapaturilor. Acest lucru
este po sibil, acum mai muit dedit in urm a cu cateva decenii, ca urmare a acumularii infonnatiilor de natura arheologica prin in vestigatii1e intense asupra civilizatiei daco-getice din sec. II Le.n. - I e.n. Situatia mentionata a determinat in
ultimii ani studierea monografica a unor artefacte din intreaga Dacie, cum ar fi
ceramica, importurile greco-romane, produsele de fier etc.
'
fl
I.
region ale.
Transilvania a fost supusa pe parcursul sec. I I.e.n .. unor m ue~le c~ llce,
tenite in cea mai mare parte din perioada anterioara. Pnmele grupun celtlc~ au
in spatiul intra-carpatic la sfiirsitul Larene-ului B 1 Si inceputul subfazel B2
(Kramer), ceea ce in date absolute corespunde anilor 350-~30/~20 .Le.n. Un nou
val celtic se pare ca a piitruns in spatiul transilva~ean in pruna.Jumatate a s~c. IAII
Le.n. ll . Materialele arheologice Si in special vasele ceramlc~ des.copente III
necropolele si asezarile Latene-ului tim~uriu .si ~ijlociu ,din Transl~valll~ do~ed~~c
faptul ca perioada respectiva se caractenzeaza prill coexlstenta c~lttlor S~ da~llor .
Aspectul general al produselor metalurgice Si al pie~elor de vestunentalle d~n ace a
vreme este specific celtilor, acestia fiind cei care .au l~PUS elementele ~se~tlale ale
modei. In Iegatura cu disparitia ceItilor din Transtlvallla s-a presupus aSl~~.area ~or
de ciitre daci 13. Disparitia brusca a necropolelor celtice si absen.ta cer~lc~l cel1!ce
din aSezari databile in Latene C2 14 conduce insa spre ideea unel incetan ~lOlente a
dominatiei politice a acestora. Izvoarele literare antice ment~oneaza I~COlllC 0 crestere a puterii dacilor sub conducerea regelui Rubobostes 15 . I? cazul m care acceptam ca Rubobostes nu este una Si aceeasi persoana cu Bureblsta, nu ar fi exclus .ca
aceste evenimente istorice sa fi provocat sfiirsitul dominatie~ celtice in s,patml
. . -carpat'IC. Dl'n punct de vedere cronologic, momentul menllOnat
mtra
. . a . fostI flxat
. la
sfiirsitul Latene-ului Cl Si inceputul subfazei C2, cand se inchele Sl ultnnu onzont
A
:a~~ns
17
al necropolei de la Pi~colt Uud. Satu-Mare)16 . In cronologie absoluta dat a respec:Iva e~te mal greu ~e stabilit atata vreme cat izvoarele literare greco-romane mdepartate de spatlUl in care s-au desfasurat evenimentele - nu consemneaz'
cum
0
dacica fortificata nu cuprinde in inventa;
ceramlca celtic a similara onzontului Latene C, insa exista unele artefacte metal'
d'
.
Ice
ra~ase m uz. m penoada anterioara 17 , rezulta ca civilizatia celtic a lSi inceteaz '
eXlstenta inamte de constituirea primelor statiuni dacice fortificate. De acee:
momen.~ul resp~cti~ poate fi fixat in date absolute spre mijlocul sec. II Le.n.
Membru comullltat!lor daco-getice au transmis in deceniile urmatoare 0 se 'e d
I
d' .
I
.
n
e
e eme~te tra ItlOna e L~tene .C, sesizabile - asa cum se va vedea - in morfologia
unor plese de. p~doa~ a Sl vestlffientatie, dar Si in unele tehnici metalurgice.
Evo~u~I~. Istonca a zonei nord-baIcanice s-a aflat in legatura Si cu patrun egiune. In anul 148 Le.n. Macedonia a fost transfordere,a .stapan~11 :omane in rA
mata I~ provillcle r~~nana. Incepand cu aceeasi perioada izvoarele consemneaza
atacufl ..ale populatllI?r ba:bare din nord indreptate impotriva noii provincii.
Romann a~ raspuns pr~ mal multe campanii de represalii care s-au desfasurat de-a
lun~~1 celel de a d?ua 'Jumatati a sec. II si la inceputul sec. I Le.n. Potrivit autorilor
antICI, ra~p~nzator~ pentru atacurile amintite au fost scordiscii, tribalii Si dacii care
au constlt~lt. 0 sene de ali ante militare 18 . Expresia arheologica a acestor aliante
este constltUita. de compl~~~le. funerare databile in acea perioada Si descoperite pe
ambel~ ~~Iun ale Dunaru, m zona Portilor de Fier, in nordul Si nord-vestul
Bulganel Sl in sud-vestul Olteniei. Recent, astfel de complexe au fost identificate
pe valea Muresului in sud-vestul Transilvaniei si la rasarit de 011. Inventarul funerar ~ste asemanator in tot ~ce~t spat!u si . consta in armament (sabii lungi de tip
celtic, pumnale curbe de tip Sica, varfun de lanci, scuturi) Si piese de harna~a
ment l9 . Amanuntele. de r.it s~ ritual funerar difera, reflectand apartenenta mormintelor unor ~rupe ~tlllce dlfente, asa dupa cum sunt mentionate Si de autorii antici.
~ceasta anstocratle razboinica a contribuit in a doua jumatate a sec. II si in prima
J~matate. a veacului u~ator la crearea unui aspect local in moda zonei respective
Sl la V~hlcularea un or mfluente provenind din spatiul scordisc.
I.n a doua jumatate a sec. I Le.n. actiunile romane in zona Dunarii s-au inten.
slficat m urma atacurilor venitede la nordul fluviului. In anii 29-27 M. Licinius
Crassus a pur~at .cu s~c.ces doua campanii indreptate spre linia Dunarii Si in
Dobrogea. Act~ulllie ~lhtare din zona s-au finalizat cu pacificarea comunitatilor
sud-dunar~n~ Sl .orgamzarea provinciei Moesia probabil la inceputul sec. I e.n. in
vremea lUi Tlbenus , Odata cu stabilirea romanilor la Dunare relatiile comerciale cu
daco-getii s-au intensificat, in ciuda numeroaselor conflicte armate care s-au derulat pe parcursul sec. I e.n. 20 Expresia acestor relatii stranse este constituita, pe de 0
p~e de cre~terea volumului importurilor romane in Dacia, iar pe de alta parte de
patrunderea m moda a numeroase piese vestimentare romane.
'
'
~ici a~ezare
18
I'
I,I
19
In a~ezarea
dacica de la Brad a fost descoperit un fragment de lant din bronz, utilizat - potrivil analogiilor - la suspendarea un or candelabre (vezi infra , cap. V.4) .
Fiind asemanator cu lanturile-centuri de tip 4 (vezi infra, cap. Y.I.5), el a fost
inclus printre obiectele de podoaba23 . Exemplul mentionat ilustreaza inca 0 data
necesitatea interpretarii tipologice a artefactelor, amt din punet de vedere morfologic, cat Si functional.
Aceste criterii nu sunt insa suficiente. Lor Ii se adauga cel tehnologic.
Modul de realizare a diferitelor obiecte, chiar daca formal ele sunt asemanatoare,
poate oferii indicii asupra evolutiei un or ateliere ori a unor situatii istorice.
Exemplul podoabelor de argint cu miez din aliaj de calitate inferioara Si inveli$ din
metal cu titlul ridicat, constituie un exemplu concludent in acest sens (vezi infra,
cap. IV.I.3).
In sfarsit, este de mentionat faptul ca seriile tipologice ale diferitelor grupe
de artefaete, refleetand evolutia lor, trebuie interpretate in funetie de eronologia
fieearui tip. Simpla inseriere formala, de la tipuri simple la tipuri eomplexe, spre
exemplu, poate genera 0 imagine evolutiva eronata. David L. Clarke observa ca
evolutia in timp a atributelor diferitelor artefaete este oseilanta. El exemplifiea afirmatia respeetiva - printre altele - eu evolutia pendulelor englezesti intre 1670 ~i
1850, de la exemplare eu omamente simple, la exemplare omamentate somptuos
(aparute intre 1760-1780), revenindu-se apoi in moda, spre [malul perioadei citate,
la pendule avand aspect auster $i realizate stilistic la fel ca piesele de la ineeputul
intervalului (1670), fara a fi insa identiee 24 . Avand in vedere aeest lueru, seriile
tipologice ale podoabelor Si pieselor vestimentare daeo-getice (care, fiind supuse
transfonnarilor modei, au cunoscut 0 evolutie mai rapida) trebuie aIcatuite $i in
funqie de caraeteristieile lor eronologiee.
iI
i!,
1
1
;.'
(
!
~i
vestimentatie
Piesele de podoaba $i vestimentatie reprezinta ineontestabil rep ere importante pentru datarea eomplexelor eereetate arheologic. In apreeierea eronologiei
accstor artefacte trebuie tinut cont de cateva elemente.
Fiecare tip de podoabe sau piese vestimentare, avand in afara rolului praetic
Si 0 functie omamentala, eunoa~te 0 perioada scurta de timp de geneza, urmaUl.
apoi de 0 perioada eand artefaetele respective se afla la moda. Aeest ultim interval
reprezinta si perioada de maxima produeere. Pe masura aparitiei si intr~rii in moda
a unor noi tipuri de obieete, eele veehi continua sa fie utilizate 0 anumita vreme, in
funetie de earaeteristicile psihologiee individuale $i de semnificatia eu care sunt
"inearcate"(obieete eu valoare sentimentallt, eu valente magice, vindecatoare etc.),
desi produqia lor ineeteaza. Exemplele in aeest sens sunt sufieient de numeroase.
Mentionez - printre allele - lantul de argint din tezaurul de la Reeas (jud. TimiS)
1 i de a doua jumatati a sec . I e.n. (vezi infra, cap. V.1.5), dar care a fost
cde e "cum odovedesc monedele din inventarul aceluiasi tezaur - pana in
;; ;aul~M- Upa
.
.
De asemenea, lantul de argint de la Kladovo (Serbia) era pnns de 0
'.
c~'~~ut rombie databiUl in a doua jumatate a sec. I Le.n . Obiecml a fost
. > " . ' ..
~ - in sec II-III en cand de lant a fost agat ata 0 statueUi-p and antl v
{cilos it pana
.
. "
.
' .
~ du-l pe Harpokrates 25 . Exe.mplele pot contmua eu 0 sene mtreag a de
.'
reprezentan
~.
' .
1
.:. '.' 1 A tfel in eetatea dacica de la Capalna (jud. Alba) , mtr-un context arheo Clfibu e. s. '
26'
. .
fi b 1- d . "AI . " f1 'I
ic de la ineeputul sec. II e.n . ,a fost descopenta 0 I ~ a e tIP .. eSl~ a ala a
g d'"
doua J'umatate a sec. I i.e.n. Recent, C. Beldunan - studllnd fIbulele de
mo a m a
1"
"Latene C ornamentate cu email, care se supun in eateva eazun ace eiaSI
.
schem a
.
\
.
. observat ii - mentiona Sl alte exemplare dese.o pente ill eomplexe posterJOare
. adei de produeere a artefactelor respeetlve 27 . Cu toate acestea, teoretlc ,
.
"
,
peno
marul obieetelor care continu a sa fie foloslte dupa ce ele nu se mal afla la mod a,
nu e net inferior celor care ies din uz ad ata cu tran sf orm an'1 e surveIllte
' .III mod a.
~:ca aceasta idee nu este acceptaUi, atunci trebuie sa admitem ca no~iune a de
" ada" nu exista. Or, evolutia eomunitatilor omenesti Si trasaturile psihologiei
:::"ane denota faptul ca moda constituie 0 permanenta a vietii sociale inca din timuri stravechi 28 . Dinamica modei in societatile arhaiee este mai lenta decat in
' ~j>oca urbana. Totusi, aceste evolutii pot fi surpr~se ~e ~eri~ade m~i mari de tim~.
' i\v.nd in vedere relatia "piese aflate la moda - plese leSlte dm moda, dar ramase m
datarea complexelor care eontin astfel de obieete trebuie realizata prin interptetarea intregului material arheologie continut de aeestea. Analiza intregu.lui CO?text poate fumiza indicii privind seeventa temporala in care s-a aflat plesa dill
A
tiz':
complexul respeetiv.
. .
.
Un ' alt aspect privind valoarea eronologiea a podoabelor Sl pleselor vestlmentare este reprezentat de metalul de confectionare. Unele piese realizate din
argint pot fi utilizate - asa cum s-a vazut prin exemple concrete - 0 perioada mai
indelungata de timp. K. Horedt, analizand tezaurele de argint dacice, a sesizat insa
existenta unor orizonturi distinete de depozite care, in general, contin aceleasi
. tipuri de po do abe in funetie de moda existenta la un moment dat 29. Evident, exista
Si podoabe - mai putin numeroase - utilizate 0 perioada mai indelungata, fapt care
indeamna la 0 interpretare atenta a artefactelor de argint descoperite izolat.
Piesele de vestimentatie avand un rol strict utilitar au fost realizate in general din bronz si fier. Ele prezinta 0 morfologie simpla Si au fost folosite perioade
mai indelungate de timp.
,;
Piesele ornamentale de bronz (podoabe sau elemente vestimentare), mai
simplu de pro cur at Si utilizate de majoritatea membrilor comunitatii, au fost supuse
eel mai rapid transfonnarilor modei. Astfel de artefacte au fost mult mai ~$or
inlocuite eu altele noi intrate in moda. Astfel, se poate eonstata ca valoarea eronologica seade de la obieetele omamentale spre eele cu functii utilitare.
Ii
.i'l
!:
1. 1
"' 1'
iii
20
21
In ceea ce prive~te geneza si propagarea elementelor de moda, este de presupus impunerea lor in mediul aristocratic Si apoi raspiindirea in randul comunitatilor
daco-getice.
*
scrv,
1-2
.239-269 etc.
. . '
.
1
'.
.K H
d M
t
XIV, 1975 , p.
.
C
. eprezentatlva sta\June ramane cea de la r.. ore~t l. Val . ore t" ore$ J.
7.
clent. ea mal r
.
,
' ..
.' .
'. '
.. . . .
1979
35-52 . Recent au fost dcscopente ]ocum~e con\mand ceramlca celtlca ~l
Bukarest,
, p.
. .
, .
d J
J d Alb
a
dacica la Gligore$ti - judo Cluj (inf. F. Gogiiltan $1 A. UrsutlU) ~l Vm\u e os - u.
(inf. H. Ciugudean)..
.
.
. 13. I. H. Cri$an, BurebIsta $1 epoca sa, ed. 2, Bucur~$tl, 1977 '. p., 31. . '
_
9
ea dacI'ca' de la Slimnic a fost descopenta 0 locumta avand 1D mventar 0 fibula
. ' ..
.
. .
14, ill a$ezar
. rle fier de tip Latene C. Din inventarul locumtel facea ~arte doa~ c~ra~~lIca daclca. De
.. arl'a a<ezarii
nu au fost descoperite vase
celtlce,
doar
lffilta~ll locale ale unor
~
.
.
.
.
.
asemenea, III
forme ceramice celtice: ve:i I. Glodariu, A$ezaIl d~clce $1 daco~romane l,a ~lImmc,
1981 ,p. 28 - 42 . In sfar$it , in asezarea
daCIca
de,
la .
Pamc (jud. SalaJ)
a fost,
.
.
..
Bucure~ t I,
descoperita 0 fibula de bronz de tip Motschwll ~peclfica .Late~e-ulUl C2 .. Ce~amlca ceitlca
lipse~te (inf. AI. V. Matei). ~in pac~te, asezar~e ~eschlse ?1D a doua Jumatate a sec. II
d
. CD'
15. Pompeius Trogus - Iustinus, Proleg., 32. In legatura cu acest rege ac vezl . alco.. m
SCIV " V[ 1955 , 1-2,P. 47-60', [. Glodariu, in ActaMN, VII, 1970, p. 501-505. VI.
VIClU
lIies;u, in Studii Clasice, X, 1968, p. 115-122 identifica pe Rubobostes cu Burebista.
16. I. Nemeti, in Thraco-Dacica, XIII, 1992, p. 109-111; idem, in Thraco-Dacica, XIV,
1993, p. 128.
.
.
.
17. Este cazul descoperirilor de la Sighi$oara-Wietenberg (0 zabala de tIP celtIC), Cralva (0
NOTE
1. Tipologia $i cronologia fibulelor din Dacia au fost analizate de A.Rustoiu, Metalurgia
bronzulu; la daci (sec. II i.e.n. - I e.n.), teza de doctorat, Cluj, 1996, mss., p. 144-191. Un
studiu preliminar a fost public at in Thraco-Dacica, XVI, 1995, p. 211-219 (cu bibliografia).
o lucrare mai ampla vizand fibulele din Dacia preromana se afla in curs de redactare.
2. K. Horedt. K. Seraphin, Die priihistorische Ansied1ung auf dem Wietenberg bei
Sighi$oara-Schiissburg, Bonn, 1971 $i sapaturi inedite efectuate de I. Andritoiu $i A.
Rustoiu (1991-1995).
3. M. Macrea, I. Glodariu, A$ezarea dacica de 1a AIpa$u de Sus, Bucure$ti, 1976.
4. C. Preda, Geto-dacii din bazinu1 01tu1ui inferior. Dava de 1a Spriincenala, Bucure$ti,
1986.
22
20. 1. Glodariu, Relatii comercla1e ale Daclel cu 1umea elemstlca $1 ro"!ana, ClUJ, 19: 4. In
legatura cu relatiile daco-romane in sec. r e.n, vezi H. Daicoviciu, DaCIa de la Bureblsla la
cucerirea romana, Cluj, 1972, P 112-123.
23
2 7.~.
28
infomla~iilor
25
,1.:'11
'
"!.,. !. I
NOTE
1. H . Daicoviciu, Dacia de 1a Burebista 1a cucerirea romana, Cluj, 1972.
2. 1. H. Cri$an. Burebisla $i epoca sa, Bucure$ti, 1975; ed. 2, Bucuresti, 1977.
3. Idem. Ceramica daco-gelici1. Cu specia1a privire 1a Transilvania, Bucure$ti, 1969.
4. E. Moscalu, Ceramica lraco-getica, Bucure$ti, 1983.
5.1. Glodariu. Relatii comercia1e ale Daciei cu 1umea e1enistica $i ramana, Cluj, 1974.
6.1. Glodariu, E.laroslavschi, Civilizatia fieru1ui 1a daci, Cluj-Napoca, 1979.
7. K. Horedt, in Dacia. N.S., XVII, 1973, p. 127-167.
8. C. Daicoviciu $i colab., in sqV. VI, 1955. 1-2, p. 207-211.
9. V. Leahu, in CAB,II. 1965, p. 58.
10.1. H. Cri$an. in AclaMN, 1969, p. 93-115.
11 . Vezi supra, nota 6.
12. F. Medelet, in Symposia Thraco10gica, 9, 1992, p. 226-235; idem, in Ana1e1e Banatu1ui. III. 1994. p. 192-230; E.Iaroslavschi, in 'Meta1urgia neferaase10r in Transi1vania
preislorica. Cluj-Napoca, 1995. p. 9-14.
13. S. Coci$, in Sargelia, XVI-XVII, 1982-1983, p. 139-143.
14. D. ~erbanescu, in Thraco-Dacica, VI, 1985, p. 22; G.Florea, in Ephemeris Napocensis,
II. 1992. p. 39-47; A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, II, 1992, p. 49-56.
IS. V. Siirbu. in [sues, VI, 1992, p. 37-45.
26
'.
16. R. Vulpe,
. . .'. !:~:..
;4:
92-110 etc.
.
"
VII 1988
25. V. Ciipitanu. In Carpiea , XX, 1989, p. 97-124; C. M. Tatulea, ill Oltema,.VI~
1989, p. 15-28: 1. Glodariu. in ActaMN, XXI. 1984, p. 63-80; M. Babes. ill scn A, 34.
1983,3,p. 196-221 etc.
.
_.
26. Studiile respective au fost citate pe parcursul acestel lucran.
i.
29
lizate la reducerea minereului de fier), iar ~~Ie cu p~retii din piatra .aveau ~ fonna
rectangulara21. Acestea din urma au fost utlhzate mal degraba la obtmerea Sl prelucrarea bronzului, decat la reducerea minereurilor cuprifere. Dar asupra acestor
complexe voi reveni intr-un alt capitol.
Problema cuptoarelor de redus minereuri cuprifere ar putea fi lamuritl intr-o
anumita masura odata cu publicarea detaliata a descoperirilor de la Copacel (jud.
Bra$ov)22 si Savarsin Uud. Arad)23 . In ambele loealitati au fost descoperite ateliere
continand Si cuptoare. Fiind yorba de descoperiri inedite nu putem sti daca acesle
cuptoare au servit la reducerea minereurilor ori au fost utilizate la prelucrarea
bronzului.
Desi nu se eunoa~te forma cuptoarelor de redus minereul cuprifer, sepoate
presupune ca ele aveau asp~etul cel,or utilizate in, eazul obtinerii. fieru:ui 24 .
Incarcarea se facea prul deschlzatura dm partea supenoara a cUptOrulUl, asezanduse succesiv straturi de mangan Si minereu. Intrelinerea combustiei era asigurata
prin suflarea de aer printr-un orificiu dispus oblic la baza cuptorului. Daca temperatura din cuptor era insufieienta pentru a antrena fuziunea metalului (l083C in
atmosfera reducatoare), cuprul se amesteca impreuna cu cenusa si nu putea fi utilizat decat pentru obiecte de mici dimensiuni. Cum aceasta operatie se realiza in
atmosfera oxidanta era suficient daca se obtinea 0 temperatura de l064C. Dupa
cum remarca J. Ramin, anticii nu au cunoscut procedeele modeme de rafinare a
cuprului, dar au fost in masura sa obtina rezultate apreciabile. Astfel, topind metalul in atmosfera oxidanta, arsenicul si antimoniul se oxidau $i se volatilizau, in
timp ce fierul, nichelul Si cobaltul se silicatizau 25 .
Cuprul in stare lichida retine mult oxigen. Daca acesta nu este eliminat, metalul nu este ductil Si nu poate fi modelat cu usurinta. 0 modalitate de a elimina
oxigenul 0 constituia introducerea in cupru a unui lemn verde in momentul fuziunii 26 . Probabil ca la acest procedeu face aluzie si Plinius cand vorbeste de
"curatirea" aramei eu lemn verde de stejar 27 . De asemenea, analizele metalografice
efectuate pe obiecte apartinand unei perioade mai timpurii au evidentiat faptul ca
me~terii topitori euno~teau procedeul tehnic de purificare a cupritului prin inlaturarea impuritatilor cu ajutorul unui dezoxidant 28 .
Odata incheiat procesul de reducere, lupele luau drumul atelierelor de
bronzieri.
30
31
justificata ~i pentru faza finala a celei de a doua varste a fierului ~i de aceea studiul
exploatarii m~talelor pretioase este de natura sa completeze imaginea activitatilor
deextragere ~I prelucrare a minereurilor in Dacia preromana. Pe de alta parte, a~a
cum se va vedea intr-un aIt capitol , in atelierele de orfevrerie se prelucrau atat
bronzul, cat ::;i metalele pretioase.
.'
,'A _"rT,,,, rectangulara din piatnl Iegata cu lut. In interiorul acestei constructii se
, un reg de pe care au fost recuperate oase calcinate umane, carbune de lemn,
ceramice, anne, resturi ale unei camasi de zaIe si ale unor podoabe de
'. ,' i argint, margele de sticHi, fragmente de amfora etc. In centruI constructiei se
" ""C;"" '., ' "" M "~o groapa cilindrica, acoperita cu patru lespezi de piatra, in care se afla 0 urna
;("vas dacic lucrat c~. mana"), :~ntinand ,?as~ calcinate pe care se ~a~ observau lipite resturi ale camaSH de zale, podoabe (pnnte care margele de stlcla) etc .
PieseJe de aur au ornamentat camaSa de zale. Ele au forma unor lunule,
incadrate intr-o "rama" de sanna de fier Si au fost fixate pe camasa de zale prin
nituri.
Complexul se dateaza probabil in sec. II Le.n. (fig. 1/1)38.
Chitid (com. Bosorod, judo Hunedoara). In luna martie 1877 un locuitor al
satului Chitid a vandut la Orastie un tezaur fonnat dintr-o briitara de aur, un lingou
'-'~f,.,.",..:.,_..~,_ ,_." .. ...",lU'gint si 70 de denari repubJicani romani (?). Piesele au disparut defmitiv si nu
sepot face alte precizari referitoare la ele39 .
Campeni (com. Prajeni, judo Botosani - fost Flamanzi-Latai). Pe teritoriul
satului au fost descoperiti in 1903 un numar de 32 denari republicani (?), un inel
de argint si "un cercel de aur fara piatra". Piesele de podoaba au ramas inedite 40 .
'"
Cugir (jud. Alba). Din inventarul tumulului nr. II facea parte si 0 camaSa de
tale. Sistemul ei de inchidere era realizat cu ajutorul unei tije de fier impodobita in
exterior cu cinci mari butoni de argint suflati cu aur. In acelasi monnant a fost
' descoperita 0 aplica realizata din foita de aur avand un capat ornamentat sub fonna
uriuicap de animal stilizat, iar corpul decorat cu granule conice realizate in tehnica
au repousse. Piesa a fost aplicata probabil pe 0 curea (putea ornamenta
harna~amentul unui cal ?). Datarea monnantului: sec. I Le.n. (fig. 1/5)41.
Diaconi-Poiana (jud. Vrancea). in aceasta localitate se mentioneaza
descoperirea in 1949 a unui inel de aur avand diametrul de 2,9 cm. A fost datat in
sec. I Le.n.42
Gradistea de Munte (com. Orastioara de Sus,jud. Hunedoara). Cu ocazia
sapaturilor din 1987 desfasurate in cetatea de la Sarmizegetusa Regia au fost
descoperite resturile unei podoabe (probabil colier) confectionata din sanna de aur
torsionata si margele de sticla. Piesa a fost gasita intr-un nivel de amenajare
romana realizat cu pamant adus din interiorul fortificatiei dacice. In pamantul
respectiv au fost antrenate si resturile un or constructii incendiate in timpul
razboaielor daco-romane, fapt care explica prezenta podoabei in nivelarea romana
~i sugereaza 0 datare in a doua jumatate a sec. I e.n. - inceputul sec. II e.n. 43
Pecka Uud. Arad). In sanctuarul circular din a~ezarea dacica de la Pecic a a
fost descoperita 0 veriga cu capete petrecute Si infa~urate. Este lucrata din sanna
de aur avand grosimea de 0,2 cm. Diametrul exterior este de 2,3 cm. Datarea complexului: sec. II Le.n. - inceputul sec. I Le.n. (fig. 1/3)44.
33
i!
Ii
II;t
B. Din ultimul nivel al asezarii provine un fragment dintr-o bijuterie sferoidala din foaie de aur, avand diametrul de 2,2 cm. Piesa este ornamentata cu
caneluri dispuse sub forma unor raze, intre acestea, precum si in partea centrala
fiind inc~ate puncte. Datare: sec. I Le.n. - inceputul sec. I e.n. (fig. 1/2)53.
C. In tumulul nr. II au fost descoperite, printre altele (fragment de sabie lunga
de tip celtic, varf de lance, camasa de zale, fragment de scut, piese de podoaba si
vestimentatie, ceramic a, etc.), peste 15 fragmente ale unei piese de aur si bronz
(probabil centura). 0 fibula cu scut rombic din fier, descoperita in acelasi mormant,
asigura datarea intregului inventar in a doua jumatate a sec. I i.e.n. (fig. 2/1)54.
Racatau (com. Horgesti, judo Bacau). Din inventarul tumulului nr. I de la
Racatau (care cuprindea Si placute de lorica squamata, fragmente de camasa de
zale, ceramic a, etc.) faceau parte si doua foite de aur care au placat probabil niste
obiecte rotunde de fier (poate butonii care asigurau inchiderea camasii de zale _
n.n. A .R.). Prima foita - mai bine pastrata - este ornamentata in tehnica au
repousse. Decorul eonsta in cate doua semiove dispuse fata in fata. Ovele sunt
intercalate cu un ornament in forma de eoehilie. Datare (mai ales pe baza
p1aeutelor de lorica squmata): sec. I e.n. 55
Oescoperiri incerte:
Medias (jud. Sibiu). In literatura de speeialitate din ultimele decenii este
citata in mod eronat existenta in cadrul tezaurului de obieete de podoaba din
argint, descoperit in 1829, a unei piese de aur 56 . Studiile arheologiee mai vechi
34
'.' .... .
din sarma impletita, spirale si inchizatori pentru cordon din tabla de
. '. ' . t57. Nu se precizeaza niciodata existenta vreunei piese de aur, care - cu sigu::~ _ ar fi atras atentia, ceea ce inseamna ca obiectul respectiv nu a faeut parte
.
. .
.
. din acel tezaur.
".
Piesa in discutie are fonna unel calote semlelTculare (cu dlarnetrul de aprox.
2.5-3 em si inaltimea de eca. 3-3,5 cm), orn~mentata eu granu.le ~onice in ~eli~f
alizate in tehnica au repousse. Partea supenoara este perforata pnntr-un onficlU
::cular de mici dirnensiuni. Intr-o fotografie, care a apartinut lui K. Horedt Si a
fost realizata la Muzeul Brukenthal din Sibiu (probabil in perioada interbelica),
este ilustrat Si obiectul respectiv, alaturi de alte obiecte de aur preistoriee (lantul de
la Apoldul de Sus si bratara de la ~ona) si doua fibule de argint din tezaurul dacic
dela ~aes. Pe spatele fotografiei se precizeaz3., in legatura cu obiectul sferoidal,
~~Atoarele: "Nr. inv. 4500: Acatlitoare de bra tar. Tinichea de aur in forma unui
strug ur '. Gasit in tinutul Mediasului. Dobindit 1914': Precizarea confirma inca 0
. . data eA piesa respectiva nu a apartinut tezaurului descoperit in 1829 (fig. 3-4). Ea
putea fi insa incadrata in sec. I Le.n . avand in vedere ca ornamentatia este
asemanatoare celei de pe aplica de aur de la Cugir ~i ca 0 piesa asemanatoare ca
fonna a mai fost descoperita la Pope~ti (nr. B).
.... . Remetea Mare (jud. Timis). Din tezaurul de podoabe de argint facea parte si
o fibulA de tip "Iingurita" careia ii lipseau resortul ~i acul (in interiorul eapului
arcului s-au observat urme de sudura in locul unde fusese fixat resortul). Piesa s-a
pierdut impreuna cu restul inventarului (fig. 2/3). I.Bleyer, publicand pentru prima
data tezaurul de la Remetea Mare, mentioneaza ca fibula respectiva a fost realizata
dintr-un aur avand culoare deschisa 58 . D. Popescu a ridicat pentru prima data problema materialului de confeqionare, afirmand ca este "lucraHl din aur palid, sau
poate numai aurita..."59. Avand in vedere faptul ca fibula-lingurita de la Remetea
Mare ar fi singurul artefact de acest fel din aur, existand in schimb numeroase
. exemp I are realizate din argint Si bronz, nu este exclus ca piesa respectiva sa fi fost
doar aurita (procedeu aplicat frecvent .in cazul podoabelor de argint dacice - vezi
infra). Pe de alta parte, la Stradonitz a fost descoperita 0 "sehiisselfibel" din aur, in
. zona respectiva existand numeroase piese de acelasi tip din argint ~i mai ales din
. bronz60 . Fibula de la Stradonitz este un unicat in aria artefactelor respective, fapt
nu exclude nici posibilitatea ca fibula-lingurita de la Remetea Mare sa fi fost
realizata din aur si sa constituie, la randul ei, un unicat in aria daco-getica. Datarea
tezaurului de la Remetea Mare: sfiirsitul sec. I Le.n. - inceputul sec .. I e.n.
Totesti (jud. Hunedoara). C. Gooss mentioneaza descoperirea in 1854 la
"Gredistioare" (astazi com. Sarmizegetusa, jUdo Hunedoara) a unui lant din 14 verigi de aur si sustine ca a fost localizat gresit ca provenind de la Totesti 61 . Un
35
deceniu mai tarziu, G. Teglas a publicat dou a briWiri eu capete libere Si petreeute
una pe langa ceaialta, omamenlate zoomorf, confectionate din aur. Ei afirma ea
piesele provin din regiunea Ha~eg Si ea " se spun e" ca a1' fi fost descoperite de un
~aran in localitatea Varhely (astazi Sarmizegetusa). G. Tegias nu este de aeord eli
aceasta 10caliza1'e pentru ca, pelreciind mult timp la Sarmizegetusa, nu a auzit de 0
astfel de descoperire care in mod normal ar fi retinut atentia localnicilor. De aceea,
considera ca atilt bratarile, cat si lantul, au constituit impreuna un tezaur deseoperit
probabil la Totesti 62 . In acest ca~ piesele pot fi datate in Hallstatt-ul timpuriu ,
incadrarea fiind asigurata de lantul de aur6 3.
Alti cercetatori au eonsiderat ea bratarile nu au fost gasite impreuna cu
lantul Si de aceea Ie-au datat in perioada finala a Latene-ului (fil!. 2/4)64.
In literatura de specialitate mai sunt incadrate in randul d~scoperirilor dacice
piesele de aUf din tezaurele de la Tekija (Jugoslavia)65 Si Vrsac (Jugoslavia)66. In
primul caz este yorba de cereei de aur facand parte dintr-un tezau1' de piese de
argint dacice si romane. Nu am luat in diseulie aceste obiecte pentru ca tezaurul
respeetiv - desi poate fi incadrat intr-un orizont distinct al tezaurelor de argint
nord-balcanice databil in a doua jumatate a sec. I e.n. 67 - a fost descoperit la sud de
Dunare, intr-o zona aflata deja sub influenta romana si nu poate explica fenomenele de la nordul fluviului. La Vrsac au fost descoperiti doi cercei din aur care
insa apartin mai degraba sec. II-Ill, decat perioadei Daciei preromane68 .
*
Piesele de aur databile in sec. I Le.n. si la inceputul sec. I e.n. au fost
descoperite in asezari dacice dar mai ales in monninte tumulare. Aceste monninte
sunt raspandite in zona sudica a Daciei 69 , iar legaturile cu aria sud-dunareana
(legaturi detectabile prin analiza inventarului funerar si in special a annamentului)
sunt evidente70 . De altfel, obieetele de aur amintite nu isi gasesc analogii niei in
repertoriul pieselor de podoaba si vestimentatie daco-getice si nici in alte spatii.
Ele par a contura un orizont specific zonei nord-balcanice in sec. II-I Le.n. Este
semnifieativ si faptul ca aurul a fost utilizat la omamentarea un or camasi de zale.
Despre eamasa de zal~ se presupune ca ar fi 0 creatie ceitica, ea fiind preluata apoi
si de alte populatii7 I. Insa in sec. II-I Le.n. se remarca absenta aeestor artefacte din
cea mai mare parte a Europej72. Singura zona unde constatam 0 concentrare semnificativa a descoperirilor este cea cuprinsa intre M. Balcani Si M. Carpati. In afara
de exemplarele de la Cetateni, Cugir (doua exemplare) Si Popesti (trei exemplare),
amintesc pe cele de la Poiana Uud. Gorj)73, Radovanu Uud. Calarasi}74, Racatau
Uud. Bacau)75, Tamava (reg. Vraca, Bulgaria)76 si Doirentzi (reg. Loveci, Bulgaria) 77. Descoperirile extreme sunt constituite de piesele de la Zemplin (Slovacia)78, in nord si Stara Zagora (Bulgaria)79, la sud de M. Balcani.
36
.
.
'. .
A t lucru este posibil, avand in vedere faptul ca 0 sene de plese marunte
local. ces
. '
80
.
dm
' tumulul II de la Cugir au fost confectlOnate dm cupru local .
de bronz
.
'
In ceea ce priveste veriga de aUT de la Peclca,
ea ar putea fi un 0 b lect
pro dus
In 1956, D.
Popescu remarca penur;a de obiecte de aur din Dacia de-.a lun!rul celei de a doua varste a fierului 86 . Descoperirile ulterioare nu au imbo~atlt sub;tantial repeltoriul p;cselor de acest fel. Analiza obiectelor o.rnam~n~.ale llustre~za
faptul ca majoritatea artefactelor de aur din Dacia (cu excep~la ve.ng~l de la Pec~ca
si poate a fibulei-lingurita de la Remetea Mare) nu se mscnu 111 :epert~n~1
fonnelor daco-getice realizate in argint sau bron~. Exploa~rea .aurulUl constltule
insa 0 certitudine, fapt confinnat de aurirea unor plese de argmt Sl de bronz.
37
:
I
I
I
bine documentata Si in alte zone ale lumii antice 98 , astfel ca existenta unui
"monopol regal"in Dacia preromana Si a unor acumulari de metal pretios, pare Cll
' atilt mai veridica.
38
39
~i
~.
NOTE
i.
I;,
(
40
scrv,
41
13.$i, 1983, p. 154; idem, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Bucure,sti, 1986, p.
78, 120; idem, Civilizatia geto-daciJor, I, Bucure.sti, 1993 , p. 220 , 246; 1. Miclea, R.
Florescu, Geto-dacii, Bucure.sti. 1980, nr. 362; B. Roman, A . Santimbreanu, V. Wollmann,
Aurarii din Muntii Apllseni, Bucure$ti, 1982, p. 15, fig. 9.
42. Treasures [rom Romania. A Special Exhibition Held at the British Museum, Jan.March 1971, London, 1971, p. 59, nr. 258.
4.3. Inedit. Sapaturi 1. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu. Inf. 1. Glodariu.
44. 1. H. Crisan. Ziridava , Ar"d. 197X ,'p. 102-103, fig. 40 .
45. R. V Ulpe, in Dacia, N .S .. I. 1957 . p. 150, fig. 6.
4-6 . AI. VuJpe, In Thraco-Dacica, I, 1976 , p. 208 ; V . Sarbu, Credinte $i praccici p.merare,
religioase $i mag ice in lumea g elo-dacilor, Galati, 1993 , p. 72-73 .
47. R. Vulpe, A$eZ3rj getice din Muntenia, Bucure$ti, 1966, p. 36, fig. 13 .
48 . I. Glo dariu . op. CiL p. 84. 249, nr. B4 (nota 39).
49 . \. H . Cri~an. SpiriLU il /il[lCeil gelo-dilciIor. Repere istorice, Bucure.sti, 1986, p. 226 -22 7,
nr. 18: idem. CivilizJtia get o-daci /or, 1, B ucuresti. 1993, p. 221; II, p. 53 -54.
50 . E. Popescu. 1n SlComPile$ti. 11, 1969, p. 110, fig . I a-b .
51. 1.. Mjrghitan, TezJure de arginl dacice. Catalog, Bucure$ti. 1976, p. 32, nL 3 -4, pI. II-III.
52. N. Fetich. in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953. fig . 17.
53 . R. Vulpe, in Materiale. vrr, 1961, p. 333 , fig. 10; M . Turcu , Geto-dacii din Campia
Munleniei. Bucure$ti, 1979. p. 156, 198 , fig . 27/1.
54. AJ. VUlpe, op. cit. , p. 198, fig . 6/1-18.
55. V. C3pitanu, in Mareriale- Vaslui, 1986, p. 119; idem. in Carpica, XX, 1989, p. 98 ;
V. Sarbu, op. cit. p. 74 (nota 46); info V. Capitanu.
56. 1. H. Cri.san, E. M. Szuchy, in Din activitatea stiintifica a Muzeului Raional Media$, 3,
1955-1956, p. 16, fig. 4; C. Daicoviciu, in Istoria Romaniei, I, Bucure.sti. 1960, p. 277, fig .
63 etc.
57. C. Gooss, in A VSL, II, 1876, p. 236; idem, in AVSL, III, 1877. p. 508; M. Roska,
ErdRep , p. 172; D. Popescu, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 200.
58. 1. Bleyer, in ArchErt, XXVI, 1906, p. 364, nr. 5, fig. 1/5,2/5; vezi ~i N. Fettich. op.
cit, p. 165, fig. 29/5 (nota 52).
59. D. Popescu, in Materiale, II, 1956, p. 235, fig. 146.
60. W . Kramer. in Gennania, 49,1971, p. 122, pI. 27/1; J. Bren, in Sbornik-Praga, XVIII,
1964,5. p. 535-539, tip C3 , pI. 13 .
61. C. Gooss, in A VSL. II, 1876, p. 223.
62. G. Teglas, in ArchErt, IX, 1889, p. 59-62.
63. M. Rusu, in ActaMN, IX, 1972, p. 50, nr. 69.
64. V. parvan. Getica. 0 protoistorie a Daciei, ed. 2, Bucure.sti, 1982, p. 306; D. Popescu,
op. cit., p. 226-227, fig. 138/13, IS (nota 59).
65. Iliri Si daci, Cluj - Bucure~ti, 1972, p. 193,291, nr. D275; F.Medelet, Au sujet d'une
grande spirale dacique en argent du Musee National de Belgrade, Caietele Banatica, Re~ita,
1993, p. 25, nr. 5/12.
66. B.Milleker, Delrnagyarorszag regisegleletei a honfogJaJas ciOtti idokboJ, II, Temesvar,
1899, p. 82. fig. 1-2. K. Horedt, in Dacia, XVII, 1973, p. 128; F. Medelet, op. cit. p. 25, nr.
5/13.
42
67 . ldeea existeI1te i un u i ori zonl distin ct al te zaurelor daco-getice dat abil in a doua
jumatate a sec. I e.n . a [OS.l forlllu lat ~ de F. Medelet, op .. ci!. p. 15 (nota ~5 ). 1.Popov.ic, in
Antique Silver from SerbIa , Beograa. 1994. p. 92. refermdu-se la acel a~l fenomen, mtroduce termenul "orizontul de tezaure de podoabe b akano-danubian':
68. A. H. Vaday , in Antaeus, 17-18. Budape st. 1989, p. 45, fig. 4/4-6. Tipul de cercei
mentionat i au aparut in aria mediteraneeana unde au cunoscut 0 larga raspandire: vezi
F.H.Marshall. Catalogue of the JuweIJery Greek, Etruscan and Roman in the Departements
of Anliquities, British Museum, ed. 2. London, 1969 , p. 295-296, nr. 2552, 2559-2560, pi
Llii.
69. M. Babe$, in SCTV A. 39. 1988 , 1, p. 3-32, fig. 1; V.Sarbu , op. cit.. p. 22-23 , fig 2/8
(nota 46).
70. A. Rustoiu, in Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj, 1994, p. 35.
71. 1. H. Cri~an, Burebista Si epoca sa. ed. 2, Bucure.sti, 1977, p.426-427; AI. Vulpe. in
Thraco-Dacica.l. 1976. p.212-213.
72. G. Waurick, In Die NUlllider. Reiter lind Konige nordlich der Saham, Koln-Bonn,
1979, p. 318-33 0.
73. AI. VUlpe, op. cil. . p. 208.
74. Ibidem.
75. AI. Vulpe, V. Capitanu . in ApuluIll , IX. 1971 , p. 155-161.
76. Necropol a tumulara. cercetata in 1993 . Sapaturi S. Alexandrov , N . Teodosiev (Sofia).
N. Torbov (Vrac a). Materialul inedil in Muzeul din Vraca. Informatii furnizate de autorii
sapaturilor.
77. Mormant tumular - inedit. Sislemul de inchidere al cama$ii de zale este realizat printrun dispozitiv ornamentat cu trei "butoni" pl acati cu argint. Autorul sapaturilor dateaza mormantul in sec. Ill-II Le.n. Existenta in cadrul inventarului a unei tigai de bronz din perioada
. republicana tarzie (tip Aylesford) indica - mai degraba - 0 incadrare cronologica in sec. II-I
i.e.n. Sapaturi ~i informatii G. Kitov (Sofia) .
78. V. Budinsky-Kricka. M. Lamiova-Schmiedlova, in SJovArch, XXXVIII, 1990, 2, p.
283-286.
79. AI. Vulpe, op. cit. , p. 213 (nota 71).
80. Vezi supra. nota 12.
81. K. Horedt, op. cit., p. 141, tip E2a (nota 66); A. Rustoiu, in ActaMN, 26-30, 19891993, 1/1, p. 251-260.
82. W. Kramer, op. cit., p. 115, pI. 27/2 (cu bibliografia); Die Kelten in Mitte1europa.
Kultur - Kunst - Wirtschaft. Salzburg, 1980, p. 290, nr. 193; A. Rustoiu, op . cit., p. 255.
Despre raspandirea unor astfel de piese in spaiiul balcanic vezi 1. Popovic, op. cit., p. 89-90
(nota 67).
83. In tumulul [ de la Racatau au fost descoperite fragmente de cama~a de zale ~i placute de
lorica squmaw.ln legatura cu acestea din urma, C. BeJdiman. in Carpica, XX, 1989, p. 127128 presupune a ca au fo st preluate de daci sub influenta romana. Analogiile indica insa
provenienta lor din lumea sarrnatica. Mai mult decat atat, in spatiul sarmatic exista armuri
combinate realizate atat din zale impietite, cat ~i din placute de lorica (vezi A. M. Hazanov,
Ocerki voennovo dela sarmalOv, Moskva, 1971, p. 59-60, pI. XXX/I-2, 9-10). Nu ar fi
excJus ca $i piesele de la Racatau sa fi apartinut unei astfel de armuri. In ceea ce prive~te
43
piesele de aur din acela~i tumul, ele au ornamentat probabil cama~a de zale. Analogii pot fi
intrunite tot in lumea sarmatica, unde se constata ~i prezenta altor obiecte de aur in morminte
(V. P. Shilov, in SA, 1983,1, p. 184, fig. 6-7; V. K. Guguev, S. r. Bezuglov, in SA. 1990,2,
p. 164-175, fig. 3/1-7, 4).
84. Vezi lista descoperirilor la F. Medelet, op. cit. (nota 65).
85. M. Gramatopol, Arlele miniaturale in antichitate, Bucure~ti, 1991, p. 150-151.
86. D. Popescu, in Materiale, II, 1956, p. 246.
87. F. Medelet, Au sujet d'une grande spirale ... , p. 12 (cu bibliografia).
88. E. Moscalu, in Hierasus. VII-VIII, 1988, p. 201-216.
89. D. Popescu, in Dacia, N.S., II, 1958, p. 157-206.
90. A. Milcev. in Arheologija-Sofia. XV, 1973, 1, p. 1-14; I. Marazov. Sakrovisteto ot
Jakimovo. Sofia, 1979, p. 91, fig. 8.
91. G. Waurick, in JahrbRGZM, 30,1983, p. 256-301.
92. F. Medelet, op. cit., p. 11-12 (nota 65).
93. V. Moga, in Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 103-116.
94. I. Glodariu, op. cit.,p. 192, nr. 36, p. 212, nr. 18,224, nr. 20, 236-237, nr. 11 (nota 39).
95. V. Wollmann, in Apulum, IX, 1971, p. 283-292; V. Moga, in ActaMN, XVI, 1979, p.
513-518.
96. F. Medelet, op. cit., p. 12 (nota 65).
97. Athenaios, Deipn., VI, 25, 243a-b.
98. E. Moscalu, op. cit., p. 202-204 (nota 88).
99. K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII. 1973, p. 162-167, a repertoriat 580 de piese din argint
provenind din III localitati. Intre timp numarul descoperirilbr a crescut, atat prin aparitia
unor tezaure noi, cat ~i a un or piese din a~ezari ~i cetati cercetate recent..
100. 1. Paulovics, Dacia keleti hatarvonala es az ugynevezet "dak" eziistkincsek kerdese,
Cluj, 1944, p. 104-116; E.Patek, Antiquitas Hungarica, II, 1948, p. 84 ~i urm.; J.Harmata,
in Magyar-gorog ranulmanyok, 30, 1950, p. 29 ~i urm., N. Fettich, in Acta Arch. Acad.
Scient. Hung., III, 1953, p. 127-176.
101. D. Popescu, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 62-68; idem, in Dacia, N.S., II, 1958, p.
195-206; idem. in Studii $i referate privind lstoria Romaniei, partea I-a, Bucure~ti, 1954, p.
95-104.
102. Vezi infra, cap. IV.
103. In legatura cu ipotezele exprirnate asupra problemei provenientei argintului utilizat in
Dacia ~i intreaga bibliografie vezi F. Medelet, in Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 228229; idem, Au sujet d 'un grande spirale... , p. 9-11 (nota 65).
104. E. Stoicovici, Fl. Stoicovici, in ActaMN, IX, 1972, p. 375-382; idem. in ActaMN, X,
1973, p. 541-543.
105. M. Gramatopol, Artele miniaturale in an tichitate, Bucure~ti, 1991, p. 139-140; I. T.
Lipovan, in SClVA, 41,1990,3-4, p. 279-280.
106. C. Preda, in SClV, VIII. 1957, 1-4. p. 113-124.
107. Vezi supra, nota 103.
108. N. Lupu, Tili$ca. A$ezarile arheologice de pe Catana$, Bucure~ti, 1989, p. 86-94.
109.1. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, in Ephemeris Napocensis, 11,1992, p. 57-68.
METALURGI
44
45
,,
plumb. Analizele metalografice mentionate anterior evidentiaza existenta unei anumite cantitati de plumb in compozitia un or obiecte de bronz. A$ a cum am sugerat
intr-un alt capitol (vezi supra, cap. III), Dacia a fost bogata in minereu de plumb,
aflat in combinatie cu argintul. Exploatarea galenei a facut posibila separarea
argintului de plumb. Amploarea metalurgiei argintului in sec. I Le.n . .. I e.n . sugereaza $i obtinerea unor cantitati mari de plumb. In acest sens este semnificativ $i
faptul ca la Gradi$tea de Munte s-a, decoperit in 1804 0 cantitale de 1400-1700 kg
de galena II.
In sfar$it, in componenta aliajelor utilizate in Dacia preroman a a intra! in
unele cazuri $i zincul. Aliajele continand eca. 20% Zn se numesc alame. De$ i zincui metal a fost descoperit la inceputul sec. al XVI-le a, anticii au reu$il sa realizeze
aliajele respective prin reducerea oxidului de zinc impreuna eli cupru 13 0 temperatura de peste 900C in prezenta unui praf de carbune de lemn. Zacamintele de
minereu continand zinc din Gem1ania (Harz $i Saxon ia) ~i poate cele din Silezia (tU
fost utilizate deja in epoca Lalene 12 . Alama era utilizata la confeqionarea unor
vase, avand 0 plasticitate buna la reee si la cald13. De asemenea, pe baza analizelor
metalografice pe fibule descoperite in Gallia l4 $i Raetia l5 (datate in sec. I e.n .) s-a
putut stabili ca aliajele de cupru $i zinc au fost utilizate $i la confectionarea un or
astfel de artefacte. Ratiunea utilizarii alamei pentru realizarea obiectelor respective
consta in culoarea pe care 0 dobandea aliajul, asemanatoare celei a aurului. In
acela$i scop, romanii au utilizat alama pentru emiterea unor monede (sestertii si
dupondii) 16.
o alta modalitate de obtinere a materiei prime necesare confectionarii produselor de bronz a constituit-o retopirea unor artefacte realizate din aeest metal.
Procedeul a cunoscut 0 larga raspandire in epocile preistorice, dupa cum 0 dovedesc radiografiile realizate pe unele turte de bronz din acea perioada. In sec. I Le.n.
- I e.n. este ate stat in unele spatii europene 17 , mai ales in zonele lipsite de
minereurile necesare procesului de productie. Nu putem sti, deocamdata, in ce
masura a fost aplicat acest procedeu in Dacia preromana. Desi spatiul dadc a fost
bogat in resurse metalifere, riu putem exlude posibilitatea retopirii un or piese de
bronz iesite din uz ori a un or deseuri.
In ceea ce priveste modalitatea practica de obtinere a aliajelor, acestea se realizau in cuptoare sau pe vetre deschise. Cuptoarele cu urme de zgura de cupru Si de
bronz de pe teras a cu ateliere de la Gradiste de Munte l8 Si poate cuptorul de la
SAvarsin 19 au fost utilizate la obtinerea bronzului. Procesul de aliere a metalelor a
avut loc in creuzete. In atelierul de la Gradistea de Munte a fost descoperita 0
"bucata de zgura de arama pastrand fonna creuzetului ... " 20 Numeroasele creuzete
provenind din asezarile dacice (fig. 12) indica faptul ca bronzul era obtinut prin topirea metalelor in astfei de recipiente. Procesul de topire putea avea loc Si pe vetre
simple, asa cum sugereaza situatia din atelierul de la Catelu Nou - Bucuresti 21 .
47
46
si unele obiecte de uz casnic au fost realizate prin metoda "a cire perdu': Procedeul
a cunoscut 0 larga raspandire in antichitate atat in timp, dit Si in spatiu. Metoda ca
at are a permis eliminarea pierderilor de materii prime si realizarea unor piese si
ornamente complicate. Fiind v~rba de 0 metoda deosebit de cunoscuta nu voi
insista asupra ei. Sunt necesare insa 0 serie de precizari in legatura cu uneIe detalii
de aplicare a metodei respective. Este vorba in special de modul de realizare al
"modelelor" din ceara necesare ,obtinerii unor artefacte din bronz. Pentru
confection area unor piese de serie, identice ca aspect Si dinlensiuni (spre exemplu
fibule - pereche ori alte accesorii vestimentare purtate perechi sau in mai multe
exemplare) trebuiau realizate mai multe "modele" identice. Ele permiteau Si
obtinerea unor piese prin "turnare in fascicule" (confeqionarea printr-o singura sarja
de tumare a unui grup numeros de artefacte). "Modelele" respective erau realizate
prin tumarea cerii intr-un "tipar etalon'; care asigura astfel obtinerea a numeroase
piese de ceara identice. Este semnificativ in acest sens ca in atelierul metalurgic
datat in Latene-ul tarziu de la Szalacska (Ungaria) a fost descoperit un tipar de
bronz pentru confeqionat fibule 39 . Este evident faptul ca in tiparul respectiv nu se
puteau obtine in mod direct fibule de bronz. EI a fost utilizat pentru realizarea modelelor de ceara. Raritatea unor tip are in intreaga Europa a sec. I i.e.n. - I e.n. se
explica, pe de 0 parte, prin utilizarea celor existente la 0 btinerea modelelor din
ceara iar, pe de alta parte, nu ar fi exclus ca aceste "tip are etalon" sa fi fost
confectionate din lemn, material usor de prelucrat pentru a se realiza astfel de piese.
o alta modalitate de producere a obiectelor de bronz (cunoscutii in Imperiul
Roman pe parcursul sec. I e.n. dar Si mai tarziu 40 ) constii in confectionarea unor
"modele etalon': Acestea puteau fi realizate din plumb, os, lemn sau chiar din
bronz. Modelul respectiv era imprimat in doua placi de lut, confection ate special in
acest scop, formand 0 pereche de tip are asemanatoare celor bivalve, dar nefiind
vorba de acelasi lucru. Cele doua placi de lut erau asamblate prin lipire cu lut
moale. Dupa tum area obiectului dorit, intreaga masa de lut care fonna tiparul era
sparta, fiind apoi recuperata piesa. Metoda descrisa a fost evidentiata in toate
elementele sale, cu ocazia descoperirii recente a atelierului de confeqionat fibule
din Napoca romana datat in prima jumatate a sec. II e.n. 41 Pentru Dacia preromana nu cunoastem inca nici un fel de modele sau tip are utilizate in acest fel, dar
aplicarea metodei mention ate este posibila avand in vedere faptul ca in provinciile
romane invecinate ea se aplica in sec. I e.n. De altfel, asa cum se va vedea intr-un
alt capitol, dacii au imitat 0 serie de artefacte romane, in special piese de vestimentatie. iar in unele cazuri (cum este cel al atelierului de fibule puternic profilate de la
Poiana - judo Galati) nu ar fi exclus sa fie vorba de activitatea unor mesteri romani
veniti din Imperiu.
Dupa tumarea obiectelor de bronz, acestea erau supuse finisarii (eliminarea
liniilor de tum are , a cioturilor etc.) cu ajutorul unor gresii poroase ori prin alte
48
49
r
J":
In cetatea dacica de la Capalna (jud. Alba) a fost descoperita 0 fibula-lingurita cu port-agrafa ajurata ~i piciorui ornamentat cu un buton. Atat arcul, cih Si
butonul terminal, prezinta un miez dintr-un aliaj continand mult cupru si foarte
putin argint, peste el fiind aplicata "0 tabla de argint de buna calitate, foalte subtire
Si perfect sudaUi" 47. Fibulele-lingurita iSi fac aparitia la sfarsitul sec. I i.e .n. ,
cunoscand 0 perioada de utilizare intensa (cand s-au aflat la moda) in prima
jumatate a sec. I e.n. De altfel, fil;mlele de acest tip au fost incadrate in ultima
grupa de tezaure definite de K. Horedt48 .
In asezarea dacica de In Ocnita (jud. VaJcea) a fost descoperit un fragment
de bratara de tipul cu extremiUitile libere, aplatizate si stilizate sub fonna unui cap
de sarpe. Piesa a fost trecuta prin foc, fapt care a permis sesizarea unui miez de
argint de slab a calitate sub invelisul exterior de argint cu titlul ridicat 49 . Bratara nu
provine dintr-un context arheologic clar Si nici nu poate fi incadrata din punct de
vedere tipologic Si cronologic mai precis. De aceea trebuie datata larg in sec.
r i.e .n. - I e.n .
Cea mai tarzie piesa, realizata cu certitudine in aceeasi tehnica, este bralara
din tezaurul de la Dersca (jud. Boto$ani). Este vorba de 0 bratara confectionata din
bara masiva, octogonala in seqiune, subtiata spre capete, acestea din unna fiind
petrecute Si inHtsurate Si fonnand in acelasi timp Si doua "ochiuri" rasucite. Unul
din capete este rupt din vechime, fapt care a permis observarea unui miez cu
sectiunea circulara. Tezaurul de la Dersca mai continea 16 denari republicani Si 35
denari imperiali, ultimele emisiuni datand din vremea lui Hadrian (anii ll9-122)50.
F. Medelet51 include cu probabilitate in grupul de piese cu miez din aliaj de
calitate inferioara - pe baza desenelor sau fotografiilor publicate - podoabe din
tezaurele de la Slimnic Uud. Sibiu)52, Bucuresti-Herastnlu 53 si dintr-o localitate
necunoscuta din Transilvania 54 .
Dupa cum se poate observa, artefactele prezentate acopera din punct de
vedere cronologic intreaga perioada a sec. I Le.n. - I e.n. (cu un aparent hiatus in a
doua jumatate a sec. I e.n., dnd tezaurele dispar, ele refadndu-si aparitia la
sfarsitul sec. I e.n. si inceputul veacului urmator55 ) .
In legatura cu interpretarea semnificatiei podoabelor "cu miez ~i invelis"
s-au conturat pana acum doua teorii.
I. Glodariu afinna ca "pare ... a fi mult mai probabila ipoteza potrivit careia
obiectele de podoaba din tezaur (de la Sarmasag - n.n.) au fost confeqionate intr-o
epoca in care argintul devenise mai rar in Dacia si atat proprietarul, cat si mesterul,
se vazusera obligati, prin forta imprejurarilor, sa apeleze la 0 asemenea tehnica,,56.
rdeea unei "crize a argintului" in Dacia a fost formulata de 0 serie de numismati Si
a fost sustinuta in special de E.Chirila si diversii sai colaboratori 57 . Potrivit acestei
teorii, in a doua jumatate a sec. II Le.n. zacamintele de argint de suprafata au fost
epuizate Si este putin probabil ca dacii sa fi stapanit tehnicile necesare pentru
50
52
si invelis" se esaloneaza pe intreaga perioada in care dacii au emis denari republicani nu poate fi intamplator. Este semnificativa in acest sens si comparatia intre
cantitatea de argint incorporata de podoabeJe dacice cunoscute pana in prezent
(aprox. 50 kg) 73 si cantitatea de metal incorporata de cei peste 30 000 de denari
republicani (aprox. 120 kg).
Nu putem ~ti modul in care era controlata productia de argint Si nici felul
cum era "repartizata" materia prima. Cert este ca podoabele cu "miez si invelis"
sunt prezente alat in Transilvania (in zone cu zacaminte bogate), cat Si la sud Si
rasarit de Carpati. De asemenea, in toate zonele exista ~i tczaure de podoabe sau
piese de cult (cum este cel de la Lupu - judo Alba 74) executate din argint de buna
calitate. Insa in conditiile unei intense productii monetare in sec. I Le.n. - I e.n.,
unele ateliere de orfevrerie nu au beneficiat intotdeauna de cantitati suficiente de
argint, fapt pentru care au apelat la 0 tehnologie cunoscuta deja din prima jumatate
a sec. II i.e.n.
IV.2. ATELIERE
~I ME~TERI
53
. i
i.
'.
:~
.~
"
~
J!:i'
1
"majoritatea atelierelor sunt mixte, ele prelucrand nu numai bronzul, ci ~i fierul sau
argintul" 76,
V. Sarbu a propus 0 alta clasificare a atelierelor. Primul tip era constituit de
ateliere de obtinere a bronzului, care trebuie dovedite prin existenta cuptoarelor de
reducere, reziduri de prelucrare, lingouri, unelte etc. Pana acum nu s-a descoperit
nici un atelier de acest fel . Al doilea tip ar fi reprezentat de atelierele de ob/inere $i
de prelucrare a bronzului, cuprinzand in plus fata de tipul precedent creuzete,
tipare, piese in curs de prelucrare etc. Acestui tip i-au fost atribuile - in general atelierele incluse anterior de S. Coci~ in categoria complexelor "sigure': Tipul Ill:
ateliere de prelucrare a bronzului din care lipsesc cuptoarele de redus minereu.
Acestea din urma au fost subamparlite in "sigure" ~i "probabile" (ultimele
cuprinzand localitatile unde s-au descoperit numai creuzete) 77.
Nici aceasta tipologie nu este suficient de clara. Astfel, daca pentru primul
tip nu se cunoa~te nici un atelier, complexeIe incluse in tipuI al doilea nu conlin
cuptoare de redus minereul de cupru. Gropile din atelierele de la Pecica $i
Gradi~tea Uud. Braila) au servit altor scopuri, in timp ce cuptoarele de la Gradi$tea
de M unte ~i Savarsin au fost utilizate pentru realizarea aliajelor 78 .
Urmele un or activitati de prelucrare a bronzului au fost depistate in
numeroase a$ezari Si cetati dacice (fig. 30). In rapOlt cu infonnatiile de care dispunem (publicate sau inedite), descoperirile pot fi impartite in trei grupe. Aceasta
impartire serve$te expunerii mai coerente a problemelor vizand atelierele de prelucrare a bronzului ~i are un caracter relativ. Ea reflecta stadiul actual al cercetarilor.
Publicarea viitoare a contextelor de descoperire a materialelor dintr-o serie de
a$ezari dacice (incluse acum in una sau alta din grupe) va permite incadrarea ~i
intelegerea mai adecvata a caracterului complexelor ~i artefactelor respective.
o prima grupa de descoperiri este constituita de situatiile in care inventareIe
atelierelor au fost depistate in cladiri amenajate pentru desfa~urarea activitatilor
metalurgice. A doua grupa este reprezentata de "Ioturi" de unelte provenind din
a~ezari ~i cetati dacice, carora nu Ie cunoa~tem deocamdata contextul de descoperire ori acestea au fost "depozitate"sau abandonate in gropi sau alte complexe. A
treia grupa cuprinde localitatile cu indicii de prelucrare a bronzului (in special
creuzete),
Prima grupa este reprezentata de ateliere raspandite in toate regiunile Daciei .
In a~ezarea de la Catelu Nou - Bucure$ti a fost descoperit un bordei, el fiind
cea mai nordica constructie din primul nivel al a~ezarii. Bordeiul a avut 0 fonna
ovala cu diametrele de 4,35 x 3,70 m $i adancimea maxima de 0,97 m. In partea
sudica se afla 0 treapta din pamant crutat care asigura accesul in atelier. In partea
opusa a fost descoperita 0 vatra de foc, aflata in exteriorul gropii bordeiului, dar
comunicand cu acesta (fig. 6/1). V. Leahu considera ca "pe vatra se lucra probabil
stand in bordei': Pe suprafata ~i in jurul vetrei au fost depistate numeroase pete de
zgura de '-metal top it': ceea ce a dus la concluzia ca este yorba de 0 instalatie de
foe utilizata in activitati metalurgice. Inventarul bordeiului era constituit din "lupe
de zgura metalica': doua creuzete (unul avand in interior urme de bronz), fragmente de bare de bronz, cutite de fier $i un cosor din acelasi metal, bratul unei
ba)ante de bronz, 0 secera de fier etc. Complexul descris a constituit un atelier de
prelucrare a br~nzului si a fierului 79 . Pe baza materialelor descoperite el poate fi
datat in a dou a Jumatate a sec. II ~i pe parcursul sec. I Le.n.
Pe una din terasele a~ezarii civile de la Gradi$tea de Munte (com. Orastioara
de Sus, judo Hunedoara) au fost descoperite resturile a opt cuptoare, Unele aveau
peretii din.piatra si prezentau 0 fonna rectangulara, in timp ce altele, cu peretii din
lut, erau circulare. Peretii cuptoarelor au fost ridicati pe cate 0 baza de pietri~ de
stanca inaltata cu cca. 0,20 m . Deasupra nivelului antic. Pe aceste baze au fost realizate vetrele din lut fatuit. In interiorul $i in prejma complexelor au fost descoperite unne de cupru $i bronz, precum Si zgura de fier. Este posibil ca instalatiile
rectangulare sa fi servit la obtinerea bronzului, iar cele circulare la reducerea
minereului de fier. Toate aceste complexe au fost adapostite in incinta unor baraci
de lemn al caror plan nu a mai putut fi surprins (fig. 9).
Inventarul acestui uria$ atelier consta din "obiecte de metal" finite sau in
curs de prelucrare, zgura de cupru, "cupru $i bronz topit $i varsal pe jos in forme
nelamurite': lingouri de bronz, gat de vas de bronz ("ulcioras') SI peretii unui alt
vas, a~~bele cu defecte. de tum~re (7), placi $i apliei de bronz, ae de bronz in patru
m~chll, 0 p~aca d.e cOSItor servmd la realizarea aliajelor. Uneltele sunt reprezentate
pnn dornun de fler de diferite marimi $i grosimi, daltita, 0 pila $i 0 "nicovala de
fier de fonna unui piron" (Glodariu, Iaroslavschi, tip IV). In sfarsit, mai trebuie
mention ate fragmente de creuzete $i mai ales "0 bueata de zgura de arama pastrand
fonna creuzetului': ~ee,a ce dovedeste ca aliajele erau realizate in astfel de recipiente. La fel ca maJontatea complexelor de la Sarmizegetusa Regia, atelierul
prezentat poate fi datat in sec. I $i la inceputul sec. II e.n.80
Tot la Gradi~tea de Munte a functionat un atelier monetar in care erau emi$i denari republicani. El era situat pe 0 terasa (la sud de incinta cetalii dacice) pe care romanii au construit zidul noii fortificatii in momentul ' extinderii fostei cetati dacice.
Atelie~l a fost distrus cu ocazia razboaielor daco-romane de la inceputul sec. II e.n.81
, In a$,ezar~a geto-dacica de la Gradistea Uud. Braila) au fost descoperite
urmele, u~U1 ateller?e prelucrare a bropzului (Si argintului ?). Acesta era adapostit
probabIl mtr-o locumta de suprafata. In apropiere (sau in interiOllll ei ?) se aflau
doua gropi tronconice, comunicand una cu cealalta (fig. 6/2). Prima gro<lpa (Gr.
160) avea diametrul gurii de 1,10 m, cel al fundului de 1,30 m $i adancimea de
1,52 m. Cea de a doua (Gr. 161) avea diametrul la gura de 0,90 m, eel al fundului
de 1,40 m, iar adancimea de 1,20 m . Inventarul atelierului a fost descoperit in Gr.
160 si consta in cinci creuzete (prezentand urme de bronz), 0 daltita $i 0 nicovala
54
55
56
57
cunoa~te
vaselor de bronz s-a efectuat mai ales in sec. I e.n. si la inceputul veacului unnator,
. cand astfel de artefacte au patruns mai intens din lumea romana 93 .
Pe terasa a V-a aflata in zona exterioara a fortificatiei dacice de la Craiva
(jud. Alba) a fost descoperit inventarul unui atelier de orfevrerie. Este vorba de trei
nicovale ~i trei ciocane de fier, doua ling uri de fier pentru topit $i tumat cositor,
doua talgere ale unei balante de bronz ~i un tipar pentru tumat verigi de bronz. De
pe aceeasi terasa provin numeroase piese de bronz, dintre care unele sunt in curs
de fabricatie (este v~rba de fibule de tip Latene tiirziu eu resort bilateral ~i coarda
interioara si po ate fibule-lingurita), precum ~i cateva piese de argint, printre care 0
placuta in curs de prelucrare. In atelierul de la Craiva se prelucra probabil atat
bronzu!, cat si argintul. Datare: a doua jumatate a sec. I Le .n. - sec. I e.n. 94
In tumul B al cetatii dacice de 1a Luncani - Piatra RO$ie (jud. Hunedoara) au
fost descoperite dOlla tip are pentm tumat verigi de bronz ~i 0 nicovala folosita de
orfevrieri (Glodariu, laroslavschi, tip lVe). Datare: a doua jumatate a sec. I Le.n. sec. I e.n. 95
Asezarea geto-dacica de la Poiana (jud. Galati) a fumizat numeroase materiale i1ustriind activitatea mai multor ateliere de prelucrare a bronzului. Din pacate
conditiile de descoperire nu au fost inca publicate. Cu prilejul sapaturilor din
1949-1950, in nivelul Poiana III (datat in sec. I Le.n. - I e.n.) au fost descoperite
podoabe de argint (fibule , cercei) in curs de prelucrare, 0 pastila monetara din
argint de greutatea unui denar (Ia care se adauga 0 ~tanta monetara descoperim
anterior), numeroase creuzete pmtand urme de branz, bulgari, lingouri si tabla de
bronz, ciocane, clesti, diilti ~i strapungatoare de fier. Din acelasi nivel provine
probabil si un tipar pentru tumat lingouri.
In nivelul Poiana II au fost descoperite mai multe creuzete cu urme de
bronz96 .
In sfiirsit, din sapaturile recente conduse de S. Teodor provin mai multe
fibule de tip putemic prafilat din bronz (Almgren 67-68) in curs de pre1ucrare97 .
Descoperirile de la Poiana se e~aloneaza pe mai bine de doua secole. Este
yorba cu siguranta de mai multe ateliere si mai multe categorii de mesteri.
Necunoscand contextele de descoperire ale materialelor care ne intereseaza nu se
pot face alte precizari.
Intr-o groapa eu diametrul de 2 m din asezarea de la Pope$ti (jud. Giurgiu)
au fost descoperite, alaturi de alte materiale (ceramic a, cheie de bronz, fragmente
de oglinda, margea de sticia), 0 bara de bronz fatetata (L=IO em), fragmente de
tabla de bronz ~i de fier, precum Si un creuzet cu urme de bronz. Din aceeasi zona
mai provine un lingou de bronz. De asemenea, cu alte ocazii, se mentioneaza
descoperirea un or creuzete, a unui tipar pentru tumat pandantive de mici dimensiuni si a unui tipar pentru tumat verigi de bronz 98 .
La Tili$ca (jud. Sibiu) se mentioneaza descoperirea in diverse complexe ale
58
59
Jl
cetatii
'
. dacice a unor .uneIte utilizate in prelucrarea bronzului Si argintului. Astfel , III
Iocu~ta 8 (te~~sa III). se aminteste descoperirea uA
nui "tipar de lut ars': un alt tipar
(de platra ?) fnnd gasll in locuinta 34 (teras a VI). In locuinta 35 (terasa VII) au fost
descoperite 0 nicovala prismatica Si un ciocan de fier. Ambele unelte au fost uti~iz~te pe scara larga in atelierele de faurarie . Dimensiunile lor mai mici ar putea
mdlca faptul ca exemplarele mentionate au putut fi utilizate i.n tr-un atelier de prelucrare a bronzului. Lips a creuzetelor impiedica 0 atribuire certa. In loc uinta 36
(terasa XI) a fost descoperita 0 nico vala de fier utiliz ata de mesterii orfev rieri. Din
puncte neprecizate provin un ciocan de orfev rerie si 0 daltitA de bronz. In sfarsit
pe terasa XX , in primul nivel dacic. a fost descop erit vasul cu ~ tantele monetar~
utilizate la realizarea unor denari republicani romani . Cu exceptia stantelor, toate
celelalte piese provin din complexe aflate In ultinlu l nivel al ceUltii, fapt care asigura 0 datare in a doua jumatate a sec. I Le.n. Si in sec. I e.n. 99 Dispersarea materialelor in mai multe lo cuinte aflate in exteriorul platoulu i central. face d ificila
interpretarea lor ca ateli ere de prelucrare a bronzul ui Si a mel aJelor pretioase. Se
poate presupune insa ca uneltele respecti ve ilustreaza activitatea temporara a unui a
sau m ai multor mesteri.
Intr-o serie de asezari dacice au fost descoperite sporadic unne de prelucrare
a bronzului Si argintului, constand in special din creuzete. Este yorba de statiunile
de la Arpasu de Sus (jud. Sibiu)lOO, Branesti (sect. ag r. IIfov)lOl; Candesti (jud.
Vrancea)102, Dumbrava (jud. Iasi)103, Piatra Ne amt - Cozl a (jud. Neamt)104 ,
Ocnita (jud. Valcea; numeroaselor creuzete cu urme de argint Ii se adauga un tip ar
pentru tumat verigi simple de bronz)105, Piatra ~oimului (jud. Neam0106, Raciltau
(jud. Bacau; creuzete si tipar pentru turnat lingouri de bronz)107, Sighisoara _
Wietenberg (jud . Mures; creuzete, unelte Si lingouri de bronz)10S, Sprancenata
(jud. 0It)109, ~imleu Silvaniei (jud. Salaj)11O. Amintesc de asemenea, cele dou a
nicovale de bronz descoperite la Ardeu (jud. Hunedo ara)lll si Divici (jud . Caras. 112 . F Ilera
'l '
d e f'ler provenind de la Band (jud. Mures ) 113 nu apartine
S evenn)
epocii dacice.
In ceea ce priveste "statutul" si pozitia in societate a mesterilor care au activat in Dacia preromana, pot fi presupuse doua categorii. Datorita informatiei, uneori insuficiente, limita dintre ele poate fi relativa.
60
61
IV .2.2.
Me~teri
I '
::
In primul rand este yorba de mesterii orfevrieri. Ace~tja prelucrau atat argintul, cat ~i bronzul, realizand podoabe ~i piese de vestimentatie, dar ~i elemente de
echipament militar ~i hama~ament sau chiar reparatii ale unor artefacte de argint ~i
bronz. Ei trebuie sa fi fost adevarati "arti~ti': avand in vedere calitatea executiei
unor piese de argint ~i de bronz, precum ~i tehnicile de prelucrare pe care Ie
stapaneau. Unor astfel de me~teri Ii se pot atribui atelierele de la Pecica, Radovanu,
Ta~ad ~i poate Gradi~tea (jud. Braila). De asemenea, alte materiale descoperite in
unele a~ezari ~i cetati dacice (Barbo~i, Capalna, Craiva, Luncani - Piatra Rosie,
Poiana, Pope~ti, Tilisca ~i poate cele de la Banita, Coste~ti, Ocnita etc .) reflecta
activitatea temporara a unor me~teri orfevrieri. Avand in vedere natura pieselor
confectionate, putem presupune ca productia era destinata unor persoane marcante.
Acestea din urma asigurau probabil in unele cazuri (mai ales cand este yorba de
argint) ~i materia prima necesara confectionarii obiectelor pe care Ie comandau l26 .
Relatia "mester orfevrier - comanditar" este ilustrata prin faptul ca in numeroase
cetati dacice (indeplinind Si functia de rezidenta a aristocratiei) au fost descoperite
indicii ale activitatii unor me~teri orfevrieri. De altfel, nu poate fi intamplator nici
faptul ca astfel de ateliere se concentreaza in sec. I e.n. mai ales in zona Muntilor
Orastiei (fig. 30), unde me~terii puteau beneficia de materie prima ~i de comanditari ai produselor realizate de ei. Relatia mentionata explica ~i necesitatea practica
de deplasare a mesterilor orfevrieri in cautarea unor persoane dispuse sa comande
produse de orfevrerie. Nicovalele de fier ~i lingoul de argint din tezaurul de la
Surcea l27 , ca ~i lingourile din tezaurul de la Stancuta l28 , trebuie sa fi apartinut sau
sa fi fost destinate unor astfel de me~teri-itineranti.
Secretele tehnologice erau transmise de la 0 generatie la altain cadrul acelora~i "familii" de orfevrieri. Este semnificativ ca tehnica de realizare a monedelor
dacice suberate apare in primul sfert al sec. II Le.n. (cum 0 dovedesc monedele din
tezaurul de la Vi~ea - judo Cluj), acela~i procedeu fiind aplicat mai tarziu in
realizarea podoabelor cu "miez ~i inveli~" 129. Acest exemplu conduce ~i spre
ipoteza unei legaturi intre atelierele monetare ~i cele de confectionare a podoabelor. Emisiunile monetare dacice din sec. III - II Le.n. ilustreaza existenta unor
autoritati politice care Ie-au pus in circulatie. Interpretarea situatiei din
Transilvania acelei perioade este mai dificila. In timp ce emisiunile monetare sunt
dacice, intreaga zona pare a fi dominata de celti. Nu este locul aici de a incerca 0
analiza detaliata a problemei. Coexistenta dintre daci ~i ceJti pe parcursul Lateneului timpuriu si mijlociu este ilustrata de numeroase descoperiri, de~i cercetarile
sistematice asupra perioadei sunt extrem de reduse l30 . Iconografia ~i sistemul ponderal al monedelor dacice au fost determinate de conexiunile cu spatiul economic
greco-macedon ian. Pe de alta parte, 0 serie de elemente iconografice pe emisiunile
transilvanene au fost impuse de celti 131. Impunerea tipurilor monetare dacice ar
putea constitui un rezultat al convietuirii daco-celtice. In aceste conditii, se poate
62
63
parcursul sec. IV-III Le.n. , care si-au desfasurat activitatea pe 0 arie m ai lanz3
(dupa cum sugereaza harta de raspandire a teza~relor respective142 ) la comanda
un or dinasti locali. De asemenea, stantele au fost descoperite in contexte arh eo logice datate intr-o perioada cand nu se mai confection au vase ornamentate in ac el
stil. Ele au fost transmise de la 0 generatie la alta in cadml aceleiasi "familii" de
mesteri, continuand sa fac a parte din inventarele atelierelor, chiar daca nu m ai erau
utilizate in scopul initial.
Mesterii orfevrieri - datorita naturii produ seJor pe care Ie realizau si celo r
carora Ie erau destinate - au avut probabil un statut social privilegiat. Acest statut
trebuie sa fi fost superior celui detinut de cea de a dou a categorie de m e~ t eri , care
ar putea fi denumiti mesteri bronzieri.
Mesterii bronzieri realizau unele piese de vestimentatie, obiecte de uz casn ic
sau de utilitate curenta, reparatii, prelucrand in acelasi timp si fierul. Produ sele lor
erau destinate unui num ar mai mare de persoane, beneficiarii fiind in spec ial
10cuilOrii asezarilor daco -getice. Datorita unei piete de desfaceremailargi . se
poate presupune ca mesterii bronzieri erau mai stabili in raport cu mobililatea
mesterilor orfevrieri. Atelierele de la Catelu Nou - Bucuresti, Gradistea de Munte
(eel de pe "teras a cu atelierele pentru producerea fierului $i bronzului"), Savar$in si
Socu-Barbatesti, pot fi atribuite unor astfel de mesteri . Lor Ii se adaug a probabi l
numeroasele unne de prelucrare a bronzului si a fierului din alte asezari daeiee. In
interpretarea pozitiei pe care 0 aveau mesterii bronzieri in societatea dacica, este
semnificativa constatarea ca atelierele enumerate se situeaza - in general - in ari a
unoI' asezari dacice nefortificate, iar atunci cand fortificatiile exista, ele se afl a in
afara acestora.
IV .2.3.
Me~teri
straini
64
pus omamente rom ane pe piese autohtone (fibule-Iingurit a orn amentate zoomorf si
ornitomorf) .
Existenta in Dacia a unor me~teri bronzieri straini ori spe cializati in alte
activitati, nu trebuie sa surprind a. Ipoteza prezentei grecilor si romanilor in Dacia
preromana se bazeaza pe argumente istorice si arheologice. Cassius Dio relateaza
ca dupa razboiul daeic al lui Domitian, acesta a oferit lui Decebal "nu numai
insemnate sume ~e bani, dar Si m esteri priceputi la felurite luerari in timp de pace
$i de razboi" 144 . Insa, in afara de aceste subsidii si specialisti, se pare ca Decebal a
atras numeroa s e alte persoane pentru desfasurarea unor activitati in slujba
Regatului dac . Potrivit clauzelor pacii din 102, regele dac trebuia sa inapoieze
romanilor nu num ai annamentul si masinile de razboi, ci si pe constructorii acestora , precum Si pe " dezertori ". De as emenea, DecebaL era obligat " sa nu mai
primeasca l1iei un fugar" 145.
Prezenta unor mesteri rom ani in afara granilelor Imperiului este documentata si pentru alte zone. Tot Cassius Dio (LXIII, 6) mentioneaza faptul ca Tiridates,
regele Armeniei, dupa vizita sa la Roma in anul 66 e.n ., a lu at eu sine "un mare
numar de mesteri, unii trimisi de Nero, altii angajali pe bani'~
Desi eonsemnarile privind Dacia se refera la evenimente de la sfarsitul sec. I
e.n. Si inceputul veacului unnator, prezenta " strainilor" in spatiu] daco-getic poate
fi documentata Si in perioadele anterioare.
1. Glodariu a argumentat convingator prezenta unor negustori greci si
romani care au strabatut in sec. I Le.n. - I e.n. (dar si mai inainte) teritoriul Daciei
pentru desfacerea produselor destinate vanzarii 146. Descoperirile arheologice reflecta un volum urias de marfuri (vinuri, uleiuri, produse toreutice Si ceramice etc.)
care au ajuns in Dacia in acea perioada. Astfel de negustori au rezidat, anumite
intervale de limp, in unele asezari dacice. 0 statu eta de os (picior de trepied ?)
descoperita recent in asezarea de la Racatau 147, cu reprezentari bahice in relief,
constituind evident 0 piesa de cult straina spiritualitatii daco-getice, ar putea fi
pusa pe seama unor astfel de rezidenti greco-romani. De asemenea, un mormant de
incineratie dezvelit la marginea asezarii de la Brad, al carui inventar este constituit
aproape excIusiv din vase romane, a fost atribuit tot unui strain 148.
Cucerirea de catre Burebista a cetatilor grecesti de pe malul Pontului Euxin a
creat conditii esentiale patrunderii mesterilor straini in Dacia. In afara unor "elite"
care au venit la curtea lui Burebista (cum este cazul lui Acornion din Dyonisopolis),
numerosi mesteri au luat drumul capitalei Regatului dac. Ei sunt cei care au realizat.
printre altele, fOltificatiile de piatra fasonata din Muntii Orastiei. Este semnificativ in
acest sens ca primele constructii au fost ridicate intr-o tehnica identica celei din
orasele grecesti 149.
Constituirea provinciei Moesia Si cucerirea liniei Dunarii a condus - in ciuda
numeroaselor conflicte militare - la intensificarea relatiilor economice daco-
65
Aerul necesar intre(inerii combustiei era suflat eu ajutorul unor foale reaIizate din piele si lemn. DatoriUl materialului de confectionare, ele nu au mai putut
fi identificate pe calea sapaturilor arheologice. In cazul unor ateliere de forja din
Dacia preromana, au fost recuperate insa piesele de fier ori tuburile ceramice care
protejau gura foalelor l52 . Un astfel de tub, insa din fier. a fost descoperit si in ateJierul de confectionat fibule de la Napoca (sec. 1I e.n.)153, fapt care ilustreaza ca
instrumentele Si procedeele au fost asemanatoare.
Obtinerea <lliajelor, Jllecum :;;i retopirea metalului dictata de unele operatii
tehnice, se realiza in cr~llZtte (fig. 12). Ele au fost descoperite aliit in ateliere (uneori in preajma sau pe instala~iile de foc), cat mai ales izolat in numeroase cetati si
asezari dacice. Topirea $i turnarea eositoru1ui sau a plumbului necesar rea1izarii a1iajelor de bronz se efectlla ell ajutorul unor linguri. 0 astfel de lingura de lut a fost
descoperita in atejieruJ de Ia Radovar;u (fig. 13/3)154, iar 0 lingura de fier provine
de la Gradistea de Muntc (fig. [:)/.:+)\)5. Alte doua piese de fier, asemanatoare unor
boluri cu maner, sen'ind acelui?<,;i s~'op. au 1'ost g{1site in cetatea de la Craiva (jud.
Alba - fig. 13/1-2)]56 Lor Ii se adauga un exemplar (probabil) din cetatea dacica
de la Capalna (jud. Alba)]57 si altul de la Sighisoara - Wietenberg (inedit descoperit in 1995). Acestea din urma au fost preluate din lumea romana l58 .
Cantitatile de staniu necesare obtinerii aliajelor, precum Si alte greutati, erau
stabilite probabil eu ajutorul unoI' balante. Acestea puteau fi utilizate Si in alte domenii. Descoperu'ea llnui brat de balanta din bronz in atelierul de la Catelu Nou B ucuresti (fig. 13/7) 159, precuI11 Si a doua talgere de balanta pe terasa a V-a a
cetutii de la Craiva (unde se mai aflau ~i alte unelte de orfevrerie)160 indica
folosirea aeestora Si de catre mesterii orfevrieri sau bronzieri.
Brate de balante din bronz au mai fost descoperite Si la Poiana - Galati (doua
exemplare - fig. 13/6)161 Si Socu-Barbatesti (jud. Gorj)162, iar din fier la Brad (jud.
Bacau - fig. 13/5)163, Candesti Uud. Vrancea)164, Meresti (jud. Harghita) Si Cozia
(jud. Hunedoara) 165. Amintesc, de asemenea, talgerele de balanta provenind de Ia
Gradistea Uud. Braila) Si Candesti l66 . Balantele simple din bronz sau fier sunt
raspandite pe spatii largi fiind frecvente in oppida central-europene, dar Si in
asezari deschise sau in I110rminte din acea zona l67 . Din punct de vedere functional
si tipologic au cunoscut 0 utilizare indelungata l68 . Exemplarele descoperite in
Dacia sunt to ate de acelasi tip, mici diferente fiind sesizate doar in Jonna sectiunii
bratelor (circulare sau rectangulare). Ele pot fi datate - in functie de contextele in
care au fost gasite - din a dOlla jUI11atate a sec. II Le.n. pana in sec. I e.n.
In Imperiul roman, dar Si in lumea "barbara.': au fost utilizate si balante cu
brate asimetrice sau eu un singur brat 169.0 piesa de bronz descoperita la Popesti a
fost considerata a fi a astfel de balanta 170 . Un obiect asemanator provine de la
Ocnita 171. Artefactele respective nu prezinta analogii apropiate in alte zone europene, de aceea puteau avea alta functionalitate.
66
67
68
Tipul II este reprezentat de nicovalele masive de fier avand un capat patrulater, iar celalalt circular. Un exemplar a fost descoperit la Gradistea de Munte
(lungimea: 30 cm) si a fost datat in sec. I e.n. si la inceputul veacului unnator (fig.
18/1)181.0 alta piesa provine din cetatea dacica de la Tilisca (locuinta 36 - terasa
XI) si poate fi datata din a doua jumatate a sec. I Le.n. pana la inceputul sec. II e.n.
(fig. 18/3) 182. Nicovalele de acest tip se intiilnesc si in lumea romana 183.
Tipul III este constituit de nicovalele de fier de forma literei 'T': Partea inferioara este ascutita pentru a fi fLxata in lemn, iar partea superioara este latita asimetric.
La Gradistea de Munte au fost descoperite trei exemplare (eventual patru), fiind datate
in sec. I e.n. si la inceputul secolului urmator (fig. 18/2,4,6)184.0 alta nicovala de
acest tip provine din depozitul de unelte de la Cetateni Uud. Arges - fig. 18/5)185.
Piese similare sau mai evoluate au fost descoperite atat in contexte romane 186 . cat si in zonele locuite de celti 187 . 1. Glodariu si E. Iaroslavsehi opinau
ca exemplareIe din Dacia au putut fi preluate din lumea romana 188 .
Tipul IV cuprinde nicovalele de fier cu partea activa paralelipipedica sau
circulara $i eu un cui de fix are intr-un suport de lemn. 0 serie de particularitat i
morfologice permit impartirea lor in mai multe variante.
Varianta a - par"tea activa este masiva si cuiul de fixare scurt. De la Gradi$tea
de Munte provin doua exemplare de acest fel si pot fi datate in sec. I e.n. si la
inceputul sec. II e.n. (fig. 19/1-2)189.
Varianta b - partea activa este mai subtire, iar cuiul de fixare lung. Un exemplar provine din atelierul de faurarie de la Gradi$tea de Munte, punctul "Caprareata': Este datat la fel ca $i precedentele (fig. 19/3)190.
Varianta c - paltea activa are fOl1lla unui piscot ingustat la mijloc. 0 nicovala de acest fel a fost gasita intr-un tum al cetatii de la Luncani - Piatra RO$ie,
impreuna cu doua tip are pentru turnat verigi simple de bronz (fig. 19/4)191. Are
analogii in spatiul celtic 192 . In functie de context, poate fi datata din a doua
jumatate a sec. I i.e.n. pana la razboaiele de cucerire a Daciei.
Varianta d - par1ea activa este circulara, iar cuiul de fixare lung. Existenta
acestei variante a fost ilustrata recent prin publicarea monografiei cetatii dacice de
la Capalna Uud. Alba), unde a fost descoperit singurul exemplar cunoscut pana in
prezent (fig. 19/5)193. Poate fi datat in a doua jumatate a sec. I Le.n. - inceputul
sec. II e.n.
Tipul V este reprezentat de nicovale cu corp tronconic sau cilindric, avand
sectiunea circulara sau poligonala. Exemplarele de acest tip pot fi impaI1ite in doua
variante:
Varianta a - nicovale cu corp tronconic avand inaltimea cuprinsa intre 4 $i
9,8 cm. Din tezaurul de la Surcea (care cuprindea $i un lingou de argint) au facut
parte $ase asemenea nicovale de fier (fig. 19/6-11). Ele pot fi datate la sfiirsitul sec.
II Le.n. si in prima jumatate a sec. I Le.n. Prezinta analogii in lumea celtic a 194.
69
Tipul VI consta din nicovale de fier avand corpul in patm muchii, cu partea
activa de fonna patrata sau dreptunghiulara, iar partea infelioara - care se fixa intr-un
lemn - mai ingusta. In cetatea dacica de la Craiva au fost descoperite - alaturi de alte
unelte de orfevrerie - trei nicovale de tip VI. Ele au inaltimea cuprinsa intre 5.2 cm si
8.6 cm (fig. 20/1-3). Datare: sec. I Le.n. - I e.n. 197
Tipul VII cuprinde nicovale de bronz cu partea activa convexa. sprijinitil pe
o baza in patm colturi. Au fost utilizate exclusiv de mesterii bijutieri. Nicovale de
acest tip au fost descoperite in ceUltile de la Ardeu Uud. Hunedoara - fig. 20/7)198
Si Divici Uud. Caras-Severin - fig. 20/6)199, precum Si in Muntii Orastiei (doua
exemplare - fig. 21/3-4 )200. Un alt exemplar provine din monnantul unui mester
orfevrier din necropola scordisca de la Belgrad - Karabunna (fig. 20/8)201. 0 nicovala asemanatoare dar din piatra este semnalata la Ponile de FieI', pe malul drept al
Dunarii 202 .
..
'" .
,. .
,
111
Sunt reprezentate de ciocane de diferite fonne Si marimi. unele dintre acestea fiind utilizate si in alte domenii. I. Glodariu si E. Iaroslavschi au definit cateva
tipuri de astfel de unelte. In functie de marimea Si greutatea mai redusa a unora
dintre piese, s-a considerat ca ele puteau fi folosite si in orfevrerie.
Tipul I prezinta un brat circular in sectiune, iar celalalt aplatizat, avand
muchia rectangulara. Corpul acestor piese este ingrosat in zona orificiului pentru
romana'" '.
..
.
.','
TiPlli II - este constituit de ciocane eu corp paralelIplpedlc. larglt 111 Juml
orificiul~i penlru coad:i Si curbat in directia cozii. In functie de fonna capetelor au
fost distinse dOlla ,-ariante:
Varianra a - ciocane cu ambele capete dreptunghiulare. Lungimea este
cuprinsa intre 9,45 - 19 em. La Gradistea de Munte au fost descoperite trei exemlare provenind din complexe incendiate in timpul razboaielor daco-romane (fig.
Alte exemplare au fost descoperite la Barbosi Uud. Galati; datare: sec.
I Le.n.)209, Racatau Uud. Bacau)210 si Sighisoa!a - Wietenberg Uud. M~res)2vll.. .
Varianta b - cioeane Cll un capAt ascutit. In Dacia se cunoaste 0 smgura plesa
rovenind de la Gradistea de Munte (fig. 23/8). Exemplarul respectiv prezinta
pe una din margini litera "If. La baza hastei verticale, de 0 parte si de alta,
au mai fost practicate doua incizii rotunde. Semnificatia ramane neeunoscut~.
Datare: sec. I e.n. - inceputul sec. II e.n. 212 Un ciocan asemanator a fost descopent
in nivelul roman de la Gomolava (Jugoslavia)213, confinnand datarea mentionata.
Tiplll III cuprinde ciocane avand corpulla fel de ?ro~ ~~ toata lungime~ lor
si curbate pe direqia cQzii. Capetele sunt rectangulare Sl onflcml pentm coad~ ~u
este plasat in mijlocul uneltei. Singurul exemplar cunoscut a fost descopent 111
cetatea de la Costesti Uud. Hunedoara - fig. 23/7). Datare: sec. I i.e.n. - I e.n. 214
Tipul IV este constituit de ciocane avand u~ brat patmla~er Siv celalalt curbat
in directia cozii, aplatizat Si terminat intr-o muchle dreptunghmlara. U~ astfel de
ciocan a fost descoperit, impreuna cu 0 nicovala de tip I, intr-o 10cumta de la
Tilisca (fig. 23/6)215.
Tipul V, asemanator cu eel precedent, se caracter~z~aza p~.in ingustarea
brusca a unui brat Si aplatizarea accentuata a celuilalt. Oriflcml COzll este aproape
rectangular. Singurul exemplar identificat provine de la Capalna (fig. 23/1). El mai
. pentm filxarea COZII.
.. D atare.. sec. I e.n. 216 .
pastreaza inca pana de fler
Tipul VI cuprinde ciocane specifice orfevreriei. Au c~petele clrcu.lare .sau
rectangulare. Trei exemplare au fost descoperite in cetatea daclca de la Cralva Uud.
70
71
~3/9_10)208.
~cizata
Alba - fig. 23/2-4)217, doua in a~ezarea de la Riiciitau, unulla Brad 218 ~i unul in
cetatea de la Tili~ca (fig. 23/5)219. Datare: sec. I Le.n. - I e.n.
72
Hunedoara)228, Craiva Uud. Alba)229, Poiana Uud. Galati)230, Tilisca Uud. Sibiu)231,
Racatau Uud. Bacau)232, Barbosi Uud. Galati)233, Capalna Uud. Alba)234 etc.
Domurile au fost impanite in trei tipuri: tipul I - corpul cu sectiune circu1ara
Si partea activa dreptunghiulara (fig. 25/7); tipul II - cor-pul circular si partea activa
rotunda sau ovala (fig. 25/9-10); tipul III - cor-pul Si partea activa dreptunghiulare
(fig. 25/8). Majoritatea exemp1arelor provin din Muntii Orastiei (Gradistea de
Munte, Meleia, Costesti-Blidaru)235. Altele au fost descoperite la Piatra Neamt Batca Doamnei 236 , Popesti237, Racatau 238 , Tilisca 239 etc.
Este de mentionat Si faptul ca in atelierul de bijutier de la Gradistea .Uud.
Brai1a) s-a gasit un dorn de fier care era utilizat cu un maner de lemn (fig. 25/11)240.
V. Sarbu este de parere ca obiectul respectiv servea la marirea diametrelor pieselor
inelare. Pemru aceasta operatie este insa de presupus utilizarea unor ustensile de
!emn si nu de fier. Datarea tuturor dornurilor mentionate: sec. I Le.n. - I e.n.
Punetaroarele au fost utilizate la trasat si la marcat. Nu ar fi exclus ca unele
piese de dimensiuni mai mici sa fi servit pentru realizarea un or ornamente. Punctatoarele au fost impa11ite in mai multe tipuri: tipul I - punctatoare cu coada (fig.
25/12-13); tipul II - cu corp paralelipipedic rotunjit spre varf (fig. 25/15-16); tipul
III - de forma conica (fig. 25/17-19); tipul IV - corpul rectangular in sectiune,
ingustat spre partea superioara, latit Si rotunjit la cea inferioara (fig. 25/14). Piese
de acest fel au fost descoperite atat in Muntii Orastiei, cat si in alte asezari Si cetati
dacice. Datare: sec. I i.e.n. - I e.n.241
A doua grupa de unelte auxiliare este constituita de piese1e folosite 1a rea1izarea unor ornamente. Este posibil ca unele dalti Si punctatoare din fier, de dimensiuni mai reduse, sa fi fost utilizate in acest scop. 0 serie de piese din bronz au
cunoscut cu siguranta functiona1itatea mentionata.
In ate1ieru1 de la Pecica au fost descoperite doua punetatoare din bronz
avand corpul oval in sectiune Si partea activa rotunda (fig. 26/1, 3)242. Pot fi datate
1a sfiirsitul sec. I Le.n. Si pe parcursul sec. I e.n.
Daltile de bronz pot fi impanite in doua tip uri: tipu1 I - cu corpul circular
sau rectangular in sectiune Si tai~ ingust (fig. 26/2, 4-13); tipul II - cu corptil poligonal in sectiune Si partea activa usor latita (fig. 26/14-16). Exemplare de tipul I au
fost descoperite in atelierele de la Pecica (8 piese)243 Si Gradistea Uud. Brai1a)244,
precum si la Barbosi (jud. Galati)245 si Tili~ca (jud. Sibiu)246. Dalti de tipul II
provin de la Poiana (jud.Galati)247, Sighisoara - Wietenberg (jud. Mures)248,
Ocnita (jud. Valcea)249. 0 alta piesa provine din atelieru1 de la Radovanu dar nu i
se cunoaste forma 250 . Toate aceste dalti se dateaza in sec. I i.e.n. - I e.n. Utilizarea
lor la ornamentarea unor podoabe este demonstrata ~i de perpetuarea unor unelte
asemanatoare in atelierele de orfevrerie moderne 251 .
Printre uneltele de ornamentat se numara Si un obiect de fier utiIizat pentru
poansonare circulara. A fost descoperit 1a Gradistea Uud. Braila) Si are 0 forma
73
cilindrica. Partea activa este din fier mas iv, iar partea superioara este goala in interior pentru a se putea introduce un cep de lemn (fig. 29/6). Se dateaza - in functie
de context -la sfarsitul sec. II i.e.n. Si in primajumatate a sec. I i.e.n. 252
o serie de piese au fost ornamentate prin $tantare. In sec. IV-III i.e.n.
numeroase vase de argint au fost decorate prin acest procedeu. ~tanta din atelierul
de la Radovanu, ca si cea din asezarea de la Catelu Nou, au servit la realizarea
un or astfel de ornamente. Probabil ele nu au mai fast utilizate in sec. II Le.n. - I
e.n. (perioada in care nu Cllnoastem nici un fel de artefacte de metal prezentand
asemenea ornamente), dar au continuat sa faca parte din inventarele unor
ateliere 253 . In perioada [inala a celei de a doua varste a fierului exista insa 0 serie
de piese decorate cu ajutorul unor stante. Este vorba de marile bratari spiralice de
argint Si de verigile avand aceeasi fonna dar de dimensillni mai mici.
Nu se cunoaste deocamdata nici 0 stanta de acest fel. F. Medelet 254 . realizand mulaje dUp~l majoritatea "amprentelor" de stante aflate pe bratarile spiralice,
a sesizat existenta mai multor tipuri de piese (fig. 27 -29). Ele au fost confectionate
din bronz sau fieI', fiind destul de rezistente pentru ca 0 singura stanta sa fie f010sita la omamentarea ambelor capete ale unei bratari. Doar intr-un singur caz (bratara aflata in Muzeul National din Belgrad) au fost utilizate doua stante diferite
pentru ornamentarea aceleiasi piese.
Din punct de vedere tipologic, stantele cu ajutorul carora au fost realizate
palmetele de pe bratarile spiralice au fost divizate in mai multe grupe si subgrupe.
Grupa A - Ora$tie 255 cuprinde piesele ale caror palmete au contur cordifonn, fiind decorate cu motive in relief stantate si cu motive incizate realizate ulterior. In cadrul acestei grupe au fost sesizate unnatoarele variante:
Al - nervura mediana a palmetei este perlata. Bratari de acest fel au fost
descoperite in tezaurul de la Oradea 1256 si la Valisoara Uud. MureS)257.
A2 - prezinta doua nervuri mediane paralele. Singura piesa cunoscuta
provine din tezaurul de la Hetiur (jud. Mures)258.
A3 - cu nervura median a care imparte in doua campuri suprafata palmetei.
Aceasta varianta este reprezentata de 0 bratara din tezaurul de la Rociu 259 , alta de
la Balanesti 260 si de un exemplar dintr-o localitate necunoscuta din Transilvania
(aflata in Muzeul National Maghiar)261.
A4 - prezinta aceleasi caracteristici ca Si varianta precedenta dar palmetele
sunt de dimensiuni mai mario In aceasta varianta au fost incluse piesele de la
Darlos 262 , DupuS263. Peteni 264 si Orastie 265 .
In grupa A poate fi inclusa si bratara descoperitA recent la Izvoru Frumos
Uud. Mehedinti)266. Ea apartine variantei A3 sau A4.
Grupa B - Ghelinta 267 este reprezentata de bnltarile cu palmete realizate
exclusiv prin stantare.
Bl - cuprinde bratarile din tezaurele de la Coldau 268 , Ghelinta 269 si dintr-o
74
75
timpul utilizarii era asigurata prill flxarea in lemn a capatului mai ingust. Orificiile
au de obicei 0 forma conica. 1. Glodariu si E. Iaroslavschi au atras atentia asupra
calirii diferentiate a pieselor in discutie (partea activa cunoscand 0 calire m,li puternica), ceea ce constituie 0 performanta remarcabila a mesterilor faurari 287 .
In functie de caracteristicile morfologice, filierele au fast imp~.rtite in doua
tip uri: tipul I - filiere simple, avand grosimea egala pe toata suprafat-a corpului (fig.
24/6): tipul II - filiere cu corpul prevazut cu 0 santuire longitudinala in care sau
practicat orificiile (fig. 26/7-8). Singurul exemplar apartinand tipullli I a fost
descoperit la Gradistea de MlInte 288 , in timp ce filiere de tipul II provin din celatea
dacica de la Costesti 289 Si de la Gradistea de Munte (doua exemplare. dintre care
unul descoperit in atelierul din punctul "Caprareata")290. Fonna acestor filiere nu
s-a modificat in secolele urmatoare, dupa cum 0 dovedeste exempJarl.l1 de la Bandul
de Campie (jud. Mures)291. Datarea exemplarelor dacice: sec. I i.e.n. - I e.n.
Filierele au fast utilizate Si in aIte zone europene. fiind confeclionaL' dup
aceleasi principii. S-a presupus ca piesele dacice au fost mspir:lte de cele dinllifclj
1I1 grecesc Si celtic 292 . Analogii apropiate pentru filiereJe din Dacia au fast
descoperite la Stare Hradisko Si Sanzeno29~.
~i
materiale
76
avand curbura realizata prin cioplire. Detaliile prin baterea pe aceste "matrite" se
obtineau cu punctatorul.
De asemenea, reamintesc faptul ca aurirea pieselor de argint se realiza prin
amal!!amare. amestecul de aur Si mercur fiind intins pe al1efactele respective cu
ajuto~1 unor pensule 299
NOTE
I. 1. Ramin. La technique miniere et Illt~taIIllrgiqlle des Anciens. Collections Latomus. 153.
77
,I
Ji
t,
I"
50. ~. Sanie, P. ~adurschi, in Cercetari istorice, s.n., VIr. 1976, p. 83-90, fig. 3.
51. F. Medelet, Au sujet d 'ulle grande spirale dacique en argent du Musee National de
Belgrade, Caietele Banatica. Re~ita, 1993, p. 14.
52. D. Popescu. in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 52, fig. 9/2, 10/3; idem, in Inventaria
Archaeologica. fasc. 5. Bucure~ti, 1968, R19b.
53. Idem, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 38, fig. 1/5,3/1,3; idem, in Inventaria
Archaeologica. fase. 5. Bucure~ti, 1968, R22c/5, R22d/9-Il.
54. N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung .. III. 1953, pI. XXXVII/I-la. La aceasta se
mai adauga un torques realizat probabil in aceeasi tehnica: idem, op. cit.. pI. XXXIII/l-la.
55. Este yorba de tezaurele de la Poiana-Gorj, Dersca, Bare, Tekija, $.a. In legatura cu
posibilitatea definirii unui al patmiea orizont de tezaure dacice databil la sfar~itul se. I e.n.
si inceputul veacului urmator, vezi F. Medelet, op. cit., p. 15. I. Popovic, in Antique Silver
from Serbia. Beograd, 1994, p. 92, introduce termenul de "tezaure balcano-dunarene"
pentru a defini acela~i orizont.
56. I. Glodariu, op. cit .. p. 415 (nota 42).
57. E. Chirila, K. Chidiosan, in ActaMN. II, 1965, p. 117; E. Chirila, G. Mihaescu,
Tezaurul monetar de la Caprioru. Contributii la studiul cronologiei Si circulatiei tetradrahmelor Macedoniei Prima Si Insulei Thasos, Targoviste, 1969, p. 39; E. Chirila, V. Lucacel,
Ein dakischer Miinzhort aus Nordwestsiebenbiirgen, Zalau, 1970, p. 8-9; idem, in ActaMP.
I, 1977, p. 65: E. Chirila, M. Barbu, in Ziridava, X, 1978, p. 64-65; idem, in Ziridava, XII,
1980, p. 98: idem, in Ziridava, XII, 1980, p. 129; E. Chirila, E. Chifor, in ActaMP, III.
1979, p. 68-71: E. Chirila. AI. V. Matei, in ActaMP, X, 1986, p. 99; $,a.
58. C. Preda, Monedele geto-dacilor, Bucure~ti, 1973, p. 368.
59. E. Stoicovici, F. Stoicovici, in ActaMN, IX, 1972, p. 375-382; idem, in ActaMN, X.
1973, p. 541-543.
60. N. Chidio~an, Iv. Ordentlich, op. cit., p. 97-98 (nota 43).
61. E. Chirila, I. Chifor, op. cit., p. 68-69 (nota 57).
62. E. Stoicovici, in ActaMN, XII, 1975, p. 93-94. Tehnica de realizare a unor podoabe cu
miez de cupm si inveli~ de argint de buna calitate a fost aplicata ~i in alte zone europene.
Ea este documentata, spre exemplu, in Moesia pe parcursul sec. I-II e.n.: L. RusevaSlokovska, Roman Jewellery, Sofia, 1991, p. 131, cat. 70-71
63. E. Chirila, M. Barbu, in Ziridava, X, 1978, p. 64-65; idem, in ActaMP, III, 1979, p. 83-85.
64. I. Glodariu, Relatii comerciale ale Daciei cu lumea elenistica Si romana, Cluj, 1974, p.
97; V. Mihailescu-Barliba, Dacia rasariteana in sec. VI - I i.e.n. Economie Si moneda, Iasi,
1990, p. 93; F. Medelet, op. cit., p. 8 (nota 51).
65. N. Lupu; op. cit., p. 80-84 (nota 34).
66. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, in Ephemeris Napocensis, II. 1992, p. 57-68.
67. Idem, op. cit., p. 63; F. Medelet, op. cit., p. 24, nr. 3.
68. E. Stoicovici. I. Winkler, in ActaMN, VIII, 1971. p. 448-449.
69. R. Vulpe ~i colab., in SCIY, I, 1950, p. 48, 50; I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu,
op. cit., p. 63; F. Medelet, op. cit., p. 24, nr. 7.
70. F. Medelet, op. cit., p. 24, nr. 1.
71. N. Lupu, op. cit., p. 54, 100-102 (nota 34).
72. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, A. Rusu, op. cit., p. 57-68 (nota 66).
78
79
80
81
124. S. Coci~, op. cit.. p. 142 (nota 75); V. Sarbu, op. cit.. p. 42 (nota 118); A. Rustoiu, in
Ephemeris Npocensis. II, 1992, p. 54.
125. S. Cocis. loc. cit.: V. Sarbu. loc. cit.: P.Alexandrescu, in Dacia. N.S .. XXVII. 1983.
p. 51. n. 25; M. Babe~. in SCIYA. 44,1993,2. p. 131; F. Medelel. in Acta MN. 32.1995.
l. p. 97: $.a.
126. Vezi supra. cap. IV.1.3.
127. N. Fettich, in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III. 1953. p. 128-132. pL XVI. De
altfel. falerele din tezaurul de la Surcea prezinta si urme de reparatii.
128. C. Preda, in SCIY, VIII. 1957. 1-4, p. 113-124.
129. Vezi supra, cap. IV.1.3.
130. 1. H. Crisan. Materiale dacice din necropola Si asezarea de la Ciumesti Si problema
raporturi/or dintre daci si celti in Transilvania. Baia Mare. 1966. passim; VL Zirra, in The
Celts in Central Europe. Szekesfehervar, 1975. p. 47-64; 1. Nemeti, in Symposia
Thracologica. 8, 1990. p. 50-56.
131. C. Preda. Monedelegeto-dacilor. Bucure~ti, 1973. p. 77. 81.
132. Vezi supra. not:1 90.
1.13. Vezi supra. nota 83.
134. V. Leahu. op. cil., p. 61. fig. 38/6 (nota 79); M. Turcu, op. cit., p. 103, pl. XXXVII2
(nota 98). M. Babes. in SCIYA. 30, 1979.4, p. 646 nu este de acord cu aceasta interpretare. iar 1. H. Crisan, Spiritllaiitatea geto-daci10r. Repere istorice, Bucuresti, 1986,
p. 220 afirnla ca "ne gasim. foarte probabil. in fata unei $tampile, un produs autohton ~i nu
de import': Problema functionalitatii piesei de la Cafelu Nou s-a aflat ~i in atentia lui
I'\. Conovici, in SCIYA. 32, 1981, 4, p. 574-576, cu ocazia publicarii unui fragment ceramic cu decor in relief (Ibidem. fig. 3a-b). Bolul respectiv este ornamentat prin imprimarea
in pasta moale a vasuJui, inainte de ardere, a unei monede thasiene ~i a unei ~tante reprezentand 0 figura feminina. Personajul se apropie din punct de vedere iconografic de imaginea de pe $tanta de la Catelu Nou. Ornamentarea vaselor ceramice cu ajutorul unor artefacte (monede, piese de podoaba) sau cu ~tante de bijutieri - desi, mai rani - nu este singulara. Astfel, la Popesti $i Snagov au fost descoperite boluri omamentate cu monede dacice
(N. Conovoci. op. cit., p. 575). iar la Seuthopolis vase avand imprimate conturul unor
fibule tracice Si inele de tampla de tip "omega" (F. Medelet, in StComCaransebes, II, 1977.
p. 295). De asemenea. stante utilizate la omamentarea bratarilor dacice de argint au fost
irnprimate pe vase descoperitc la Cozia (jud. Hunedoara) si Popesti. Faptul a fost interpretat ca "element ornamental': "semn de mester': "simbol apotropaic sau magic" (F. Medelet.
loc. cit.; idem, in In memoriam C. Daicoviciu. Cluj, 1974. p. 236; idem, Au sujel d 'une
grande spira/e .... p. 13 - cu hibliografia). Nu este cazul aici de a intra in amimunte in
aceasta problema. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca stanta de la Calelu Nou nu constituie 0 unealta de olar. Ea a apaninut unui me~ter orfevrier ~i a putut fi. eventual, reutilizata
in alte scopuri. De altfel. stanla de la Radovanu a fost descoperita in mod evident intr-un
atelier de orfevrerit, fapt care nu necesita alte comentarii.
135. D. ~erbanescu. lac. cit (nota 85).
136. l. Stanga. in Symposia 7hraco10gica, 9, 1992, p. 151-154, fig. 1; M. Babe~, op. cit.,
p. 125-134. fig. 1,3/1 (nota 125).
137. Descoperiri ined,ite aflate in Muzeul din Vraca. Inf. N. Torbov.
82
i
L,
138. M. Tonkova, in Helis. III. Culture and Religion in Northeastern Thrace, Sofia. 1994,
p. 175. 181. f i g . ! . .
. .
139. Der thrakische Si/berschatz aus Rogozen, Bu1ganen, Bonn - Mamz - Frelburg
Munchen - Hamburg, 1988-1989. cat. 42,101-103.
140. Ibidem, cat. 99-100.
141. M. Tonkova, op. cit., p. 181.
142. P. Alexandrescu, op. cit., p. 47, fig. 1 (nota 125); M.Babes, op. cit., p. 131, fig. 6
(nota 125).
143. Piese inedite. Inf. S. Teodor.
144. Cassius Dio. LXVII, 7, 1. 4.
145. Cassius Dio. LXVIII. 9. 1. 5-6.
.
146. 1. Glodariu. Relarii comerciaie ale Daciei eu 1umea e1enislica si ramana, ClUJ, 1974.
/ .
T
p.126-132.
\47. V. Capitanll. in Relations Thraco - IIlyro - HeIlemques, Actes du XIVe Symp. Nat. de
Thracologie - Baile Herculane. sept. 1992, Bucuresti. 1994. p. 336-337. fig. 3.
.
148. V. Ursachi. op. cit., p. 111 (nota 115).
149.1. Glodariu, Arhitectura dacilor - civila Si mi1ilara (sec. II i.e.n. - I e.n.), CluJ-Napoca.
1983, p. 123-124. In legatura cu aceasta problema I. Glodariu arata ca: " ... participarea spe.ali etilor ei tehnicienilor din cetatile grecesti pontice la lucrarile din M. Ora~tiei este in afara
Cl
~
~
I'
I I
oricarei indoieli Si se dateaza, foarte probabil, din vremea cand Burebista stapanea Itora u
occidental al Pontului Euxin. Este de presupus, asadar, ca sub conducerea Si ill buna parte
prm participarea efectiva la lucrari a grecilor .au f~s.t ri~ica~e ~iduri!e de p~ Cet~tuia de la
Costesti si ale tumurilor de la Tilisca. Dupa dlspantla dill vlata a
Bureb~st,a SI dez~em
brarea stapanirii sale nu credem ca se mai poate vorbi de 0 particlpare maSlva a grecllor la
lucrarile din M. Orastiei si din tinuturile intracarpatice': (op. cit., p. 124).
150. 1. Glodariu, E. Iaroslavschi. Civilizaria fieru1ui 1a daci. Cluj-N apoca. 1979, p. 96-97:
151. A. Bejan. in SCIVA, 34. 1983,4, p. 355-356; L. Margitan, Banatul in lumwa
arheologiei, III. Timisoara, 1985, p. 105.
152. 1. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 42-43.
153. Inedit. Inf. S. Cocis.
154. D. ~erbanescu, op. cit., p. 22, fig. 3/4 (nota 85).
155. 1. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 57, fig. 22/3.
156. Idem. op. cit., p. 57. fig. 22/1-2; I. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu. in Cellicum, XII.
1965, fig. 26/11-12.
157.1. Glodariu, in 1. Glodariu. V. Moga, op. cit., p. 102, fig. 87/11 (nota 92).
158. Recipientele utilizate pentru topirea Si tumarea cositoru.lui nu trebuie c?nfundate cu
vasele ell maner din fier care au avut 0 functionalitate caSI1lca (a se ved.ea ~n acest sen.~
M. Feugere. in Germania. 64. 1986. 1. p. 173-179). Lingurile de tum at dill fIer au peretll
A
!Ul
. '
mai grosi.
159. V. Leahu, op. cit., p. 58, fig. 37/8 (nota 79); M. Turcu, op. CIt., p. 101,195, fig. 13/3
(nota 98).
160. V. Mooa, in ActaMN, XVI. 1979. p. 516-517, pI. III.
161. Catalo;ul expoziriei "Civilizatia geto-dacilor din bazinu1 Siretu1ui': Galati - Bacau Roman - Tecuci - Braila, 1977. nr. 341-342.
83
162. P. Gherghe, Gh. Calotoiu, in Materiaie-PIoiesti (1983), Bucure~ti, 1992, p. 160, fig.
5ilO.
84
187. K. Damay, op. cit.. p. 424. fig. 18 (nota 180); I. G1odariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p.
100.
188. I. Glodariu. E. Iaroslavschi.loc. cit
189. Idem. op. cit., p. 100, fig. 54/20-21.
190. Idem, op. cit., p. 100, fig. 54/18; I. Glodariu. in ActaMN. XII, 1975. p. Ill, nr. 25, fig.
10/2. idem. in Actes du Ile Congr. lnt. de Thracologie, II. Bucure~ti. 1980, p. 89. fig. 5/4.
191. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 100; C. Daicoviciu. Cetatea dacica de Ia Piatra
Rosie. Bucuresti. 1954, p. 78. pI. XII/I.
192. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, loc.cit.
193.1. Glodariu. in I. Glodariu. V. Moga, op. cit., p. 98, fig. 80/2 (nota 92).
194. I. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 100, fig. 54/9-14.
195. A. Rustoiu. in Ephemeris Napocensis. II. 1992. p. 50, nr. 10, fig. 2/5.
196. V. Sarbu, op. cit., p. 38. pI. V/7 (nota 118).
197. I. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit., p. 100-101, fig. 54/15-17.
198. L. Marghitan, Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti. 1976, p. 17-18, fig. 2.
199. F. Medelet. in ActaMN, 32.1995, I. p. 95, fig. 1/3a-c Si inf. M. Guma.
200. Un exemplar mentionat de I. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit., p. 101. In legatura cu
piesele respective info I. Glodariu Si E. Iaroslavschi.
201. J. Todorovic, Praistorijska Karaburma, I, Beograd, 1972. p. 82, pI. XXXIV - Grob
113
202. F. Medelet. in ActaMN, 32/1, 1995. p. 95, fig. 1/1.
203.1. H. Crisan, in ActaMN. VI, 1969, p. 96, nr. 7; idem, Ziridava, Arad, 1978, p. 87;
S. Teodor, in Dacia,KS .. XXIV. 1980, p. 137, nr. 29, 33, fig. 5/1-2.
204. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 97 (nota 150).
205. Idem, op. cit.. p. 97-98.
206. I. Glodariu. in I. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 98-99, fig. 80/3 (nota 92).
207. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 46, 98.
208. Idem, op. cit.. p. 98.
209. S. Sanie, in SCIVA. 40, 1989. 1, p. 93; idem, in Arheologia Moldovei. XII, 1988.
p. 102. pl. XXIX/8.
210. V. Capitanu. in Carpica, XVII, 1985, p. 50, fig. 2/16 (considerat "ciocan - tesla").
211. K. Horedt, C. Seraphin. op. cit., p. 84, fig. 67/16 (nota 108).
212. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 98.
213. V. Dautova-Rusevljian, O. Brukner, Gomolava. The roman period, 3, Novi Sad,
1992. p. 142, pI. 30/158.
214. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 98.
215. Idem, op. cit.. p. 98-99; N. Lupu, op. cit., p. 53, 72, pI. 20/8 (nota 179).
216. I. G1odariu. E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 99; I. Glodariu. in I. Glodariu. V.Moga. op.
cit.. p. 98. fig. 80/1 (nota 92).
217. I. Glodariu. E. Iaroslavschi. op. cit.. p. 99.
218. V. Capitanu. op. cit., p. 50, fig. 2/12.17 (nota 210); V. Ursachi, Zargidava, p. 122.
pI. 5/9.
219. N. Lupu. op. cit.. p. 72. fig. 18/3 (nota 179).
220. I. G1odariu. E. Iaroslavschi. op. cit., p. 101.
85
221. K. Horedt. C. Seraphin, op. cit., p. 84, fig. 66/23 (nota 108).
222. D. Berciu, op. cit., p. 43, pI. 35/7 (nota 171).
223.1. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 101; I. Glodariu, in I. Glodariu, V. Moga, op.
cit.. p. 99, fig. 80/5.
224. V. Capitanu, op. cit.. p. 48, fig. 6/1 (considerata "foarfece de vie').
225. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit., p. 53 (nota 150).
226. Idem. op. cit.. p. 54.
227. Ibidem.
228. Ibidem.
229. Ibidem.
230. Ibidem.
231. Ibidem; N. Lupu. op. cit.. p.72. pI. 21/5 (nota 179).
232. V. Capitanu. op. cit., p. 50 (nota 210).
233. S. Sanie. in ArheoJogia Moldovei. XII, 1988, p. 102, pI. XXIX/I. 7.
234. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, op. cit.. p. 96, fig. 76/9. 77/8, 9.
235.1. Glodariu, E. Iaroslavschi, op. cit., p. 54.
236. Ibidem.
237. Ibidem.
238. Ibidem.
239. N. Lupu, op. cit.. p. 72-73, pI. 17/9 (nota 179).
240. V. Sarbu. op. cit., p. 39, pI. V/2. (nota 77).
241. I. Glodariu. E. Iaroslavschi, op. cit.. p. 54-55.
242. I. H. Crisan. in ActaMN, VI. 1969, pI. VI/4; idem, Ziridava, Arad. 1978, pI. 121/4, 10.
243. Idem. in ActaMN. VI. 1969. p. 96, nr. 6, pI. VI/1-3, 5-8, 10; idem, Ziridava, Arad.
1978, p. 86-87, pI. 121/1-3,5-8,16.
244. V. Sarbu. op. cit., p. 38, pI. V/5 (nota 77).
245. S. Sanie. in SCIVA, 40,1989, 1, p. 93-94, fig. 1/8; idem, in ArheoJogia Moldovei,
XII. 1988. p. 102.
246. N. Lupu, op.cit, p. 73. pI. 19/12 - in legenda figurii se afirma ca este de fier. Prin
forma si dimensiuni pare a fi insa exemplarul de bronz mentionat in textul lucrarii (nota
179).
247. Inedit. Informatii Si desen S. Teodor.
248. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., p. 78, fig. 61/12 (nota 108).
249. D. Bereiu, op. cit., pI. 102/5.
250. D. $erbanescu, op. cit . p. 22 (nota 85).
251. M. Tonkova, op.cit. p. 182-183. fig. 29.
252. V. Sarbu. op. cit .. p. 38, pI. V/3 (nota 77).
253. Vezi supra. notele 134-135.
254. F. Medelel. in In memoriam C.Daicoviciu. Cluj. 1974. p. 229-241; idem.
StComCaransebes. II, 1977, p. 277-297.
255. Idem. op. cit.. p. 291.
256. Idem, op. cit., p. 285-286, nr. 10.
257. Idem, op. cit., p. 287, nr. 17.
86
87
V. PRODUSE DE BRONZ
V.l. OBIECTE DE PODOABA ~I DE VESTIMENTATIE
V.I.1. Colane
Piesele care vor fi prezentate in cele ce urmeaza au fost denumite in antichitate torques, tennenul referindu-se la inceput doar la cele torsionate, dar generalizandu-se apoi si la cele netorsionate. In literatura de specialitate gennana sunt
desemnate ca Haisringe, iar in cea romaneasca drept colane, cohere ori cohere
rigide. Pentru a Ie deosebi de alte tipuri de podoabe purtate la gat (de exemplu
lanturi), am preferat utilizarea denumirii de colane 1
Acesle piese au cunoscut 0 perioada de utilizare indelungata. In sec. I Le.n. I e.n., in Dacia, ele au fost execlltale in special din argint (fig. 31). In istoriografia
secoluilli nostru au existat mai multe tentative de incadrare tipologica a exemplarelor de argint 2 . Din punct de vedere tehnologic ele au fost impaI1ite ultima data
astfel 3 :
Tiplll A: colane din bara simpla netorsionata, specifice sfarsitului
sec. II Le.n. si primei jumatati a sec. I Le.n., unele exemplare pumnd fi utilizate Si
mai mrziu.
Tiplll B: colane obtinute din mai multe sanne sau bare rasucite, databile in
sec. I Le.n.
Tiplll C: colane realizate dintr-o singura bara torsionata. Acestea sunt cele
mai numeroase si acopera practic intreaga perioada a sec. I Le.n. - I e.n.
Tehnologia de fabricatie este similara celei utilizate la confectionarea bratarilor de
argint de tip 6 (vezi infra): bara avea initial 0 sectiune patrata; inainte de torsionare, bara era incizata adanc pe mijlocul celor patru laturi cu ajutorul unei diHti;
unna torsionarea barei care dobandea aspectul unei piese realizate din mai multe
fire impletite4 . Aceasta precizare nu exclude existenta unor piese realizate din mai
multe fire rasucite (incadrate in tipul anterior).
Tipul D: colane din bara turnata Si martelata, datate la sfarsitul sec. I Le.n. Si
pe parcursul sec. I e.n.
Tip111 E: co lane avand corpul realizat din sarme infasurate pe 0 bara.
Singurele exemplare descoperite provin de la $eica Mica.
Tip111 F: colane avand corpul realizat sub forma unei benzi din tabla de
argint, datate in sec. I Le.n. Si in prima jumatate a sec. I e.n.
~ Colanele din argint sunt frecvente in Transilvania Si la sud de Carpati. In
Moldova ele apar sporadic, in zona respectiva tezaurele ftind rare. Este semnificativ in acest sens ca torquesul de la Tarpesti (jud. Neamt)5 isi gaseste analogii stilistice in exemplarele de la Sanger (jud. Mures)6 si in doua localitati necunoscute
89
~i
tn afara de colanele din bara de argint sau bronz, in Dacia au fost utilizate ~i
piese avand 0 fonna aparte. Este cazul asa-numitelor "co lane articulate': numite
uneori - impropriu - co lane sau bratari cu "~amiera" 22. Aceste piese de bronz au
fost executate prin tumare sub fonna unor bare masive de bronz avand unul din
capete subtiat, iar celaIalt scobit in interior. Cele doua extremitati se asamblau prin
imbucare, erau perforate transversal ~i un cui asigura inchiderea lor.
Din punct de vedere morfologic ele sunt unitare ca aspect (fig. 34-36).
Exista mici diferente in ceea ce prive~te fonna capatului subtiat. Acesta este de
fonna conica, cilindrica sau a~chiat (subtiat pe lungime, astfel incat secti,unea este
semicirculara).
Majoritatea exemplarelor cunoscute provin din spatiul nord- si nord-vest
balcanic (fig. 33). Pe teritoriul Romaniei au fost descoperite in asezarile de la
Carlomane$1.i (jud. Buzau)23, Radovanu (jud. CaIarasi - fig. 34/2)24 ~i VHidiceasca
(fig. 34/1)25. Spre vest ele se intalnesc in asezari si necropole scordisce, apoi in
zonele central-europene (Moravia, Boemia, Austria, sudul Gennaniei), ajungand
pan~ in Elvetia ~i Franta (vezi lista descoperirilor ~i harta de raspandire - fig. 33).
Unii cercetatori 26 au incadrat aceste piese in randul br~t~rilor cu
Steckverschluss, specifice Latene-ului timpuriu. Obiectele respective prezint~ ins~
o alt~ morfologie Si cunosc 0 r~spandire si 0 cronologie diferit~. D. Bo:tic a remarcat faptul c~ exemplarele "articulate" apartin Latene-ului tarziu ~i nu sunt mai timpurii, a~a cum s-a presupus initi,aI 27 . Cuno~tem astazi un numar mare de contexte
arheologice care pennit 0 datare precis~ a pieselor in discutie. Astfel, colanul din
90
91
92
V.1.2. Bratari
Tipul 1: bnltari din bara masiva avand capetele libere.
Din punct de vedere morfologic este yorba de piese inelare realizate dintr-o
bara de metal (bronz sau argint), capetele fiind libere, simple sau ornamentate cu
motive zoomorfe ori geometrice.
Se disting unnatoarele variante:
1a - bratari avand capetele distantate una de alta (fig. 38/2,3,5).
1b - bratari avand capetele petrecute una pe langa cealalta (fig. 38/9).
Referindu-se la piesele de argint, K. Horedt 45 a incadrat exemplarele cu
extremitatiIe distantate in variantele D1a Si Dlb, in timp ce bratarile cu capete
petrecute au fost incluse in variantele D2a si D2b. In esenta insa ambeIe variante
formeaza - tehnologic vorbind - un singur tip.
BratArile in discutie au fost realizate din bare confectionate prin turnare sau
martelare (ceIe de argint). Extremitatile au fost omamentate folosindu-se daltite Si
punctatoare. Decorul consta, in special, in reprezentarea capului de sarpe mai muIt
sau mai putin stiliz,at. In situatii rare se constata $i existenta altor reprezentari
zoomorfe. Uneori schematismul reprezentarilor este atat de accentuat, incat este
Qreu de apreciat daca ne aflam in fata unor omamente zoomorfe sau este yorba de
;imple reprezentari geometrice. In acest sens amintesc faptul ca ornamentul "in
bradut" incadrat de linii incizate in "X" de pe 0 bratara de argint de la Sanna~ag46
(tip la) este identic celui realizat pe 0 bratara de la Cehei 47 si pe un exemplar
provenind dintr-o loealitate nee uno scuta din Transilvania48 (tip Ib). Acelasi ornament geometric a fost executat in eombinatie eu reprezentarea capului de sarpe pe
o bnltara din tezaurul de la Sacalasau Nou 49 . Aeeste observatii sunt de natura sa
sugereze 0 eventuaHi legatura intre cele doua motive ornametale (fig. 39/1a-e).
93 .
De regula corpul bratarilor nu este ornamental. Exista insa cazuri (e?,emplarul de argint din cetatea de la Divici 50 ~i exemplare de bronz de la !ili.sca) 1) .in
care se constata omamentarea corpului bratarilor prin siruri de puncte mClzate dlSpuse transversal (fig. 39/3, 5).
. . . . ..
Exemplarele de tip 1 se intalnesc pe tot tentonul Daelel, fand fr.ecvente at~t
in asezari si cetati dacice din sec. I Le.n. - I e.n., ciit Si in tezaure (fIg. 37) .. Dm
punct de vedere eronologic ele au fost utilizate 0 perioada indel.un~ata. P:mtre
exemplarele anterioare Latene-ului tarziu din zona carpato-danublana mentlOnez
exemplarele din necropolele indigene de la Constanta-Sud 52 Si Telita 53 (sec. IV-III
Le.n.) si pe cele din asezarile de la Bunesti-Averesti 54 si Satu Nou- Valea lui
Voicu 55 (sec. III-II Le.n.). Ele se mentin Si dupa cucerirea Daeiei, atat in afara
provinciei 56 , cat Si in interiorul ei 57 .
A
94
3c - bratari avand trei segmente compuse doar din cate doua bare tum ate ~i
torsionate. Aceste bare sunt arcuite, iar intre ele se atH, pe fiecare segment, cate un
ornament vegetal. Varianta 3c este reprezentata de 0 singura bratara descoperita la
Pope"ti Uud. Giurgiu - fig. 44/4)81.
In legatura cu morfologia pieselor mai trebuie adaugat faptul ca diametrele
lor oscileaza intre 9 si 10 cm. doar un exemplar de la ~imleu Silvaniei fiind mai
mic. iar cel de la Popesti mai mare (12,3 cm).
Prototipurile bra~arilor snurate Latene tarzii se afla in piese datate in Latene
C. Mentionez in acest sens un exemplar de la Hostyn (Moravia)82 ~i altul din
necropola de la lenisuv Ujezd (Boemia)83. In regiunile central-europene au aparut
in Latene-ul tfirziu (in special in subfaza D 1) 0 serie de verigi apropiate morfologic
de piesele din Dacia. Astfel, in a~ezarea de la Boritov (Moravia - fig. 45/5)84 a fost
descoperit un exemplar prezentand un ornament asemanator cu eel specific variantei 3b. Deosebirea consta in faptul ca bralara de la Boritov a fost executata dintr-o singura bucata de metal ~i nu prezinta inele de legatura. 0 alta bratara provenind din oppidum-ul celtic de la Stare Hradisko (fig. 45/6)85 este asemanatoare
ca aspect cu piesa de la Pope~ti (varianta 3c), dar a fost executata din patru segmante, iar in locul ornamentului vegetal, din partea central a a fiecarui segment, se
afla 0 veriga de bronz.
In ceea ce prive~te cronologia bratarilor din Dacia, 0 parte dintre piesele
descoperite nu ofera indicii sigure de datare pentru ca nu se cunoa~te contextul in
care au fost gasite. Bratara de la Cuciulata provine dintr-o colectie particulara.
Asezarea dacica cercetata in aceea~i localitate a fost datata in ultimele decenii ale
sec. I Le.n. ~i pe toata durata sec. I e.n. 86 Nu ~tim cu certitudine daca bratara
provine din a~ezare sau din alta parte. Bratara de la Costesti a fost descoperita in
cetatea dacica din punctul "Cetatuie': Aceasta a functionat in sec. I Le.n. - I e.n. 87
Nu se cunoaste contextul de descoperire nici pentru exempiarul de la Gradi~tea de
Munte. Cercetarile din ultimii ani desfa~urate in capitala Daciei preromane au stabilit ca majoritatea constructiilor de acolo au fost edificate din a doua jumatate a
sec. I Le.n. Si mai ales pe durata sec. I e.n. 88
Indicii mai sigure pentru datare sunt oferite de bratarile descoperite la
Pecica, Ocnila si Tilisca.
Bratara de la Pecic a a fost descoperitil. in cladirea 2 aflata In ultimul nivel al
asezarii dacice, nive! care lsi sfarseste existenta la inceputul sec. II e.n. 89
In sfiirsit. este po sibil ca bralara de la Lalendorf sa fi facut parte din inven~arul unui mormant - cercetat de H.Keiling - datat in perioada imperiala timpurie92.
In acest caz, piesa respect iva confirma inca 0 data cronologia intregului grup de
artefacle: a doua jumatate a sec. I Le.n. - sec. I e.n. De asemenea, exemplarele din
Dacia constituie - spre deosebire de piesele central-europene datate in Latene D 1 cele mai tarzii manifestari ale acestui tip de bratari.
In ceea ce priveste modul de utilizare, diametrele relativ mari ale bratarilor
de tip "~imleu Silvaniei" sugereaza purtarea lor pe brate. Arta figurativa este in
masura sa sugereze posibilitatea utilizarii unor astfel de bra~ari in lumea dacica.
Mai multe bratari se afla pe bratele personajului fern in in de pe 0 falera de argint de
la Galice 93 . Aceeasi situatie 0 intfilnim pe 0 falera de la Jakimov0 94 . Pe placuta figurata dill tezaurul de la Saliste Uud. Alba) unul dintre cele doua personaje poarta
astfel de podoabe pe brate. Insa pe aceeasi placuta se pot observa piese asemanatoare pc incheietura piciorului 95 . De aceea nu trebuie exclusa nici ipoteza ca aceste
artefacte au fost utilizate ca "inele de glezna': In sprijinul aceleiasi idei mentionez
o statuie triumfala a imparatului Hadrian 96 , unde se observa pe picior 0 bratara
asemanatoare piesei incadrate in varianta 3c de la Popesti.
96
97
Ii
Alte exemplare, fragmentare, realizate din sanne rasucite sau turn ate, provin
de la Liubcova si Craiva (inedite; info M. Guma Si V. Moga - fig. 47/5-8).
La fel ca in cazul colanelor, numarul bratarilor de bronz este foarte redus si
de aceea situatia s-ar putea explica prin faptul ca atM colanele, cat si bratarile de tip
asemanator au avut un rol de distinctie sociala. De aceea, ele nu au fost transpuse
in bronz pe scara larga.
Bratarile de acest tip au fost executate dintr-o bara de metal Si, de obicei, au
extremitatile ornamentate. Exemplarele din bronz nu sunt numeroase. Cele de
argint au foat subimpartite in trei variante:
5a - bratari cu capetele neornamentate (lip Horedt D5a).
5b - bratari cu capete ornamentate cu motive zoomorfe (tip Horedt D5b).
5c - braHlri ornamentate prin stantare (tip Horedt D5c).
Exemplarele de tip Sa au fost considerate de F. Medelet ca piese netenninate, de capetele libere urmand a fi sudate terminatiile cu palmete (sprcifice variantei 5c) care se executau separat 104. Totusi exista unele piese din bronz, avand
capetele neornamentate, care ar putea fi incadrate intr-o astfel de varianta. Bratarile
de tip 5b sunt documentate doar in tezaurul de la Bucuresti-Herastr au 105 . Piese
asemanatoare, executate din metale pretioase sau din bronz, au fost utilizate in secolele anterioare l06 . Pe de alta parte, ornamentele intalnite pe exemplarele de la
Bucuresti-Herastrau sunt prezente si pe bratarile din bronz din tezaurul de la
Jakimovo 107. De asemenea, analogii morfologice Si stilistice se pot identifica Si in
mediul scordisc lOS. In sfarsit, exemplarele variantei 5c au fost analizate tipologic
de F. Medelet care a schitat 0 subimpartire in functie de fonna stanfelor utilizate la
executarea palmetelor (vezi capitolul IY.3.5).
In ceea ce priveste bratarile spiralice din bronz databile in Latene-ul tarziu.
mentionez doua exemplare ce pot fi incadrate in varianta 5a. Primul a fost
descoperit la Poiana-Galati si a fost executat din sanna de bronz (fig. 48/7) 109.
AI doilea provine din cetatea de la Craiva, fiind confeqionat din bara de bronz llO .
Bratarile mentionate au diametre mici ceea ce indica purtarea lor pe antebrate sau
laincheietura mainilor.
In contextul bratarilor spiralice de bronz trebuie mentionata si 0 piesa de la
Vrsac-At (fig. 29/7) III. Ea provine dintr-un monnant de incineratie. Oasele arse
(apartinand probabil unei femei) Si restul inventarului funerar au fost depuse
intr-un vas-borcan dacic lucrat cu mana si ornamentat cu brau alveolar Si butoni. In
uma se aflau ciiteva perle de bronz deteriorate de foc, fragmentele unui lant de
bronz si ale unuia de fieI', doua fibule de fier fragmentare, cinci fibule de bronz de
schema Latene C si 0 bratara de argint (vezi infra tipul 7). Mormantul a fost
atribuit scordiscilor l12 , insa elementele de ritual funerar indeamna mai degraba
98
99
*
Pentru completarea repertoriului tipologic al bratarilor utilizate in Dacia preromana este necesara analizarea pe scurt a exemplarelor de argint care nu au
cunoscut replici in bronz, precum Si a pieselor celtice descoperite in contexte
dacice.
Tipui 6: bratari avand corpul realizat din doua sau trei segmenre torsionate.
din tezaurul de la Oradea-Sere (Oradea III)124, piesa asemanatoare - morfologic cu cele de la B istrita.
Diametrele mici ale acestor bratari indica faptul ca erau purtate pe antebrate
sau la incheietura mainilor. De asemenea, "perechile" din tezaurele de la Saracsau,
Bistrita ~i Tili~ca documenteaza utilizarea lor pe ambele maini.
Bratarile de tip 6 sunt raspandite numai in Transilvania (fig. 46). Piesele de
acest gen constituie probabil creatii originale locale. Asocierea cu fibule cu noduri
(~i intr-un singur caz cu cele cu scut rombic) indica 0 datare in sec. I i.e.n. si mai
ales in prima jumatate a veacului respectiv.
Exemplarul de la Vrsac-At a fost datat in a doua jumatate a sec. II Le.n. prima jumatate a sec. I Le.n. Bratara de la Banita poate fi datata - in functie de context - in sec. I Le.n.
Tipul 8: brafari avand eorpul realizat dintr-o banda de argint $i eapetele
libere tenninate in butoni eoniei (tip Horedt D 1d).
Au fost descoperite doar doua exemplare pereche (diametrul este de
3,5 em) in tezaurul de la Saracsau Uud. Alba - fig. 48/3)132. In acela~i tezaur se
aflau mai multe fibule cu noduri ~i una cu scut rombic, indicand 0 datare in
sec. I Le.n. Analizand inventarul tezaurului mention at, F. Medelet este de parere ca
. d e cop iI l33 ,ap
f t care
el contine piese apartmand unUl costum de matur SI aI unUla
ar explica si dimensiunile mici ale bratarilor respective.
Orie:inea bratarilor de tip 8 se afla in lumea celtica. Prototipuri ale acestor
piese pot ~fi intalnite in necropola de la Piscolt Uud. Satu Mare) unde au fost
b ronz 134 .
descoperite exemplare executate d m
100
: I
"
li
A '
*
Bratiirile de tip celtic descoperite in asezari Si cetati dacice nu sunt numeroase si utilizarea lor a fost cu totul accidentala. Ele nu au influentat moda
populat iei locale. Existenta lor, chiar Si sporadica, necesita insa 0 "fixare"in cadrul
schemei tipologice propuse pentru artefactele de acest gen.
Tipul 9: bratari eu semiove mario
Din cetatea dacica de la Craiva Uud. Alba) provine un exemplar incadrabil in
acest tip (fig. 48/4)135. Piese similare sunt frecvente in monnintele celtice datate in
Latene-ul mijlociu din Transilvania Si din zonele central-europene 136 . W. Kramer
afmna ca bratarile cu semiove mari incheie evolutia acestui gen de podoabe. Ele
sunt specifice bazinului carp atic , Iipsind cu desavarsir.e din zon~ celtic a ~cciden
tala137. In general, cercetatorii sunt de acord ca bratiinle cu semlOve mar~ au fos~
utilizate mai ales in Latene-ul mijlociu si ca dispar la inceputul Latene-ulUl
tiirziu 138.
Exemplarul de la Craiva constituie un reper cronologic important pentru
statiunea respectiva. Prezenta lui poate fi explicata prin faptul ca cetatea de la
Craiva si-a inceput existenta la un orizont cronologic la care c~ltii ~e mai aflau. inca
in Transilvania sau nu cu mult timp dupa disparitia acestora. Sltuatla nu este smgulara. Amintesc in acest sens ca in asezarea dacica de la Sighisoara - Wietenberg a
fost descoperita 0 zabala celtica specifica Latene-ului mijlociu 139, de$i complexul
140
arheologic apartine fazei tarzii a celei de a doua vfuste a fierului .
101
In
Cercei realizati dintr-o singura bucata de metal (bronz sau argint) avand un
capat ascutit sau prevazut cu un buton mic pentru fix are in ureche, iar celalalt
capat u~or latit si aplatizat, de obicei ornamentat cu un motiv zoomorf (cap de lup
san de sarpe - fig. 51/13-20, 52/1). In unele cazuri (Racatau I59 ) capatul aplatizat
este ornamentat cu motive geometrice, daca nu cumva este yorba tot de
reprezentari zoomorfe stilizate (fig. 52/2-3). De asemenea, exista piese neomamentate (Liubcova 160 - fig. 51/16), insa aspectul general este specific acestui tip.
Corpul cerceilor de tip 2 este in general torsion at, dar exista si exemplare avand
corpul simplu. Procentul pieselor de bronz in comparatie cu cele de argint este de
cca.80%.
Cerceii de tip 2 se intalnesc in numar mare in a~ezarile de pe Siret (peste
80% din totalul exemplarelor repertoriate) de unde probabil s-au raspandit spre
vest si sud-vest in Muntenia, Transilvania si Banat (fig. 50).
Prototipurile cerceilor de tip 2 sunt constituite probabil de artefactele simiIare din Iumea elenistica. Este yorba in special de cercei cu corp torsionat si 0
extremitate ornamentata cu capete de lei l61 . Cerceii daco-getici au un aspect
asemanator, ornamentul grecesc fiind inlocuit cu un motiv specific spatiului carpato-dunarean: capul de lup sau de Sarpe. Frecventa acestor ornamente in lumea
dacica nu mai trebuie sa fie subliniata 162. De altfel, un exemplu elocvent pentru
"mecanismul" de geneza al unor artefacte locale care au preluat elemente straine il
102
103
V.1.3. Cercei
I~ cad~l ac.estei
categorii de obiecte au fost incluse piesele de podoabii Wlhzate dlll argll1t Sl bronz care au fost purtate prinse de urechi. Ele se deosebesc
m~rfologic si functional de inelele de bucHt (tampla) care au fost pUltate in par.
Ut~hzar~a altefactelor in discutie ca cercei este sugerata de forma acestor piese, ele
a.vand cate un capat ascutit pentru fixare in ureche. De asemenea, podoabe similare
~l ~u. acee~s.i functionalitate au fost descoperite in mediul greco-roman, fapt care
mdlca 0 utlhzare asemtmatoare si in Jumea daco-getica.
V.l.4. Verigi
~i
inele
104
105
r!'
Tipul 1b este reprezentat de un numar redus de piese. Mentionez un inel de
argint avand sectiune semicirculara descoperit in cetatea de la Capalna (jud.
Alba) 180, inelele din banda de argint din aceeasi cetate l81 si din tezaurul de la
Vedea 182, precum si inelele de argint din tezaurul de la Coldau 183 Si Stupini (jud.
Bistrita-Nasaud) 184. Toate aceste piese lSi gasesc analogii, mai muIt sau mai putin
exacte, printre inelele din lumea roman a 185. In functie de contextele de descoperire,
pot fi datate in a doua jumatate a sec. I Le.n. si pe parcursul veacului urmator.
au fost datate, in functie de provenienta lor, pe toata durata sec. I Le.n. - I e.n.I92
Exista insa si exemplare cu 0 cronologie mai restransa: sec. I Le.n. (SighisoaraWietenberg 193 , Popestil94, Plea$ov 195 , Tilisca 196 etc.). Pe parcursul sec. I e.n.
verigile cu noduri se raresc treptat. Cea mai tiirzie descoperire 0 constituie veriga
din necropola carpica de la Moldoveni (jud. Neamt) 197.
In ceea ee priveste functionalitatea verigilor cu noduri, ele au fost desemnate
- in functie de diametru - fie ca "bratari': fie ca "inele", desi in unele cazuri dimensiunile sunt prea mici sau prea mari pentru a fi considerate astfel. Analizand
descoperirile din monnintele hallstattiene tarzii, ca si unele contexte arheologice
Latene tarzii (asocierea verigilor cu paftale Latene tarzii la Poiana, SighisoaraWietenberg si Zmaievca in lumea scordisca; prezenta unor verigi in sanctuarele de
la Capalna~ Si Costesti), 1. Glodariu opineaza ca este yorba de "piese destinate unor
intrebuintari multiple: in loc de catarame, verigi montate pe centura pentru a atama
de ea diferite obiecte sau omamente (un fel de "brelocuri"), ca si piese pentru SllSpendarea ofrandelor in temple" (fig. 58/3-5) 198. Mai precizez faptul ca verigile c~
noduri puteau fi utilizate si ca piese de hamasament, asa cum 0 demonstreaza
exemplarul de la Brezovo (Bulgaria) datat in sec. IV Le.n., care a fost fixat pe 0
zabala l99 .
....
foe centralt, a fost gasit un exemplar din aur (fig. 1/3)202. Piese din argint provin
din a~ezarile de la Popesti (jud. Giurgiu)203, Sprancenata (jud. O1t - fig. 59/17)204,
Sighi~oara - Wietenberg (jud. Mure~)205, Racatau (jud. Baeau)206, Poiana (jud.
Galati - fig. 59/2-10, 16)207. Exemplare similare din bronz au fost descoperite la
Bazdfma (jud. Dolj - fig. 59/18)208, Racatau (jud. Bacau- fig. 59/11-15)209,
Tinosu (jud. Prahova)21O, Poiana (jud. Galati)211. De unele verigi de argint sau de
bronz atarna pandantive de forme diverse (tezaurele de la Poiana-Gorj212 ~i
Tekija 213 , a~ezarile de la Raeatau - fig. 86/7-10, 40 214 , Poiana-Galati 215 , Brad fig. 86/34-38 216 , Oenita - fig. 86/21-31217, Meresti - fig. 86/32-33 218 etc.), fapt ce
i-a determinat pe unii eercetatori sa presupuna ca este yorba de eercei 219 . In cazul
in care se accepta functionalitatea mentionata este greu de explicat modul in care
ace~ti "cercei" erau fixati in urechi, dat fiind faptul ca extremitatile sunt infasurate
pe corpul pieselor.
Verigile cu capete petrecute Si infasurate de tip 3a si 3b au putut fi utilizate
si ca inele de bucia, dupa cum pare sa sugereze descoperirea unor astfel de piese in
gropile .continand schelete umane de la Brad (jud. Bacau)220. De asemenea, in
ciuda obiectiilor care s-au adus 221 , este posibil ca verigile in discutie sa fi fost
utilizate si ca inele de deget. Aceasta ultima functionalitate este atribuita majoritatii
exemplarelor descoperite in mediul roman 222 .
Verigile de tip 3c si 3d sunt deosebit de rare in Dacia preromana. Un exemplar
de bronz a fost descoperit in cetatea dacica de la ~imleu Silvaniei (tip 3c - fig.
59/21 )223, iar altul in asezarea de la Gradistea - judo Braila (tip 3d - fig. 59/22)224.
Ambele verigi constituie probabil impolturi din lumea romana unde astfel de piese
sunt frecvente 225 . Au fost utilizate, potrivit analogiilor, ca inele de deget.
Piese din bronz au fost descoperite la Satu Nou - Valea lui Voicu (jud.
Constanta - fig. 60/2)237, Capalna 238 si Divici (inedit; descoperita in 1995 fig. 60/1), toate de tip 4a si la Pecica (jud. Arad - fig. 60/9)239 si Popesti
(fig. 60/10)240 de tip 4b. Exemplarele de tip 4c au fost executate numai din argint.
Din punct de vedere cronologic, verigile cele mai timpurii (prima jumatate a
sec. I i.e.n.) sunt cele de la Satu Nou Si Tili~ca, in timp ce majoritatea pieselor pot
fi datate in a doua jumatate a sec. I Le.n. si pe parcursul veacului urmAtor.
Unele vAerigi de tip 4 (in special varianta 4b) au putut fi utilizate ca podoabe
pentru deget. In acest sens, pentru exemplarul de la Pecica, exista analogii tipologice si functionale in lumea greco-romana241 . Majoritatea pieselor de acest fel dupa cum presupunea Si F. Medelet - "probabil ca au servit... la impodobirea coafurii feminine. De altfel, reprezentarile feminine de la Popesti Si Lupu au parul impletit in cozi, ceea ce ar putea constitui un argument suplimentar in sprijinul afirmatiei de mai sus" 242. Acelasi cercetator remarca insa ca spirala fixata pe lantul de
argint de la Cojocna indica utilizarea unor astfel de obiecte Si in alte scopuri243.
108
109
~'!
~i
centuri
veacului respectiv, dupa care numarul lor scade treptat. Cel mai tarziu exemplar
(inceputul sec. I e.n.) este cel din tezaurul de la Vedea 268 .
Tipul 2: lanturi din zale impletite sau in forma de "coada de vulpe""Fuchsschwanzketten"(tip Horedt B2).
Sunt realizate in special din argint, zalele fiind stranse una de alta. fapt care
ofera aspectul unei impletituri. Au fost purtate, de asemenea, la gat (fig. 62/3-4,
63/3.64/1-2).
Lanturile de tip 2 sunt specifice ariei mediteraneene 269 , de unde au fost
inspirate si exemplarele dacice. Pe teritoriul Romaniei ele sunt raspandite in specialla sud de bazinul Tiimavelor, in valea Mure~ului si la sud de Carpati (fig. 61).
PieseIe aflate Ia nord de aceasta zona (lantul din tezaurul de la Oradea m 270 )
constituie probabil importuri in regiunile respective. Exemplarul de argint din tezaurul de la Vedea este prevazut cu terminatii ornamentate zoomorf ~i in filigran, fapt
care ar putea sugera ca nu este vorba de 0 piesa 10caIa, ci de un import sudic
(fig. 62/4)271. De asemenea, un lant din bronz de tip 2 a fost descoperit in asezarea
de la Poiana (jud. GaIati)272. De el sunt atamate pandantive in forma de inima,
piese frecvente in lumea romana 273 , fapt care indica ~i zona de provenienta a
exemplarului respectiv.
Lanturile de. argint din zale impletite se asociaza cu fibule cu seut rombic Si
antropomorf (in tezaurele de la Balanesti274 , Coada Malului 275 , Remetea Mare 276 ,
Salistea 277 ) Si cu fibule-lingurita (tezaurele de la Vedea 278 , Senereus 279 , ~eica
Mica 280 ), indiciind 0 perioada de maxima utilizare in a doua jumatate a sec. I Le.n.
Si prima jumatate a sec. I e.n. EIe iSi fae aparitia inca din prima jumatate a sec. I
i.e.n., dupa cum sugereaza exemplarul asociat cu fibule cu noduri din tezaurul de
la Oradea III. Lantul de bronz cu pandantive in fonna de inima de la Poiana (jud.
Galati) trebuie datal Ia sfarsitul sec. I e.n. Si inceputul veacului urmator.
110
111
~
.
.Y
\ -,.;. :t,::I\,'
,
-,":
'
dintre verigi fiind asigurate prin inele simple de felul celui mentionat. lnterpretarea
in acest sens a verigilor de la Poiana (jud. Gorj) ar explica si prezenta in acelasi
tezaur a pandantivelor romboidale Si a unui pandantiv-toporas.
Datarea "lantului" de la Poiana (jud. Gorj): a doua jumatate a sec. I e.n.
pieselor respective Si Ie-au adaptat, constituind tipuri noi. Exemplarele din Dacia
cunosc doua variante tipologice si functionale:
4a - lanturi din zale de sanne rasucite prinse una de capatul celeilalte. Au
fost confectionate numai din argint (fig. 69, 70/1-2, 5).
4b - lanturi realizate din zale de sanne rasucite prinse una de alta eu ajutorul
unor verigi cu capete petrecute si infasurate. Au fost realizate din argint Si bronz
(fig. 70/4, 119/3).
Lanturile de tip 4a au cunoscut utilizari multiple. Ele puteau fi folosite drept
coliere (Cetateni 296 ) ori purtate pe piept prinse de colane (Tasad - fig. 69 297 ) sau de
fibule (Kladovo - fig. 70/1 298 ). Sunt raspandite in special in Transilvania (in tezaurele de la Cerbal 299 , Oradea 1300 , Salistea30I , ~aes302, in cetatea de la ~imleu Silvaniei 303 si in asezarea de la Tasad 304) dar si la sud Si rasarit de Carpati (Klad ov0 305.
Cetateni 306 , Racat[m 307 ).
Se asociaza in special cu fibule cu noduri Si fibule eu scut rombic, fapt care
asigura 0 datare In sec. 1 Le.n.
Lanturile de tip 4b au fost utilizate probabil ca centuri. Ele cunosc 0
raspandire sudiea (fig. 67). In monnintele tumulare de incineratie de la Altimir
(nord-vestul Bulgariei) au fost descoperite doua astfel de centuri fragmentare din
bronz 308 . Complexele respective apartin grupului Padea-Panaghiurski Kolonii Si
au fost atribuite unoI' luptatori. Ele pot fi datate, pe baza inventarului funeral'
(fibule de tip Jarak, fibula cu port-agrafam fonna de cadru, pafta Latene tarzie) in
sec. 1 Le.n. (po ate numai in prima jumatate a veacului respectiv). Este semnificativ
si faptul ca una din centurile de la Altimir pastreaza ca element de legatura intre
verigi Si 0 tabla indo ita, fapt care aminteste de piesele de tip 6 (vezi infra).
Tot la sud de Dunare, la Gomi Dabnik (reg. Pleven - fig. 113/2-3), intr-un
mormant tumular au fost descoperite, alaturi de 0 fibula cu noduri, doua pandantive de argint prinse de un fragment de lant de tip 4b 309 . Din inventarul monnantului mai facea parte un "lant de argint" care s-a pierdut in momentul descoperirii.
Este posibil sa fie yorba de restul lantului la care au fost atasate pandantivele.
Datarea intregului complex: prima jumatate a sec. 1 l.e.n.
In sfarsit reamintesc lantul-centura de al'gint de la Clipicesti (jud.
Vrancea)31 0, asociat cu 0 fibula cu noduri si datat in prima jumatate a sec. I i.e.n.
112
113
I.'I!, !I
!
'I
I
iI
114
115
1,,,Cn'
I!!
',"
l,i,":
,I,'
"",
'
,
I
',1
"
I,:
!
(fiQ. 73/12)334 doar elemente ale centurii. Alte piese provin din colectii particulare
di; seeolul trecut, descop~ririle fiind localizate 1a Sebe~ (colectia Mauksch)335 ~i
Sibiu-Gusterita (colectia Aekner - fig. 73/13)336.
Centurile eu astragale deseoperite pe teritoriul Daciei eonstituie importuri
din zona Dunarii pannoniee. 0 piesa de bronz din cetatea de la Capalna337 , de
forma segmentelor eenturilor cu astragale, dar de dimensiuni mult mai mari ~i fara
perfora(ii, ar putea reprezenta 0 tentativa nereu~ita de imitare a pieselor in discutie.
Exemplarele din Dacia pot fi datate ill sec. I Le.n., in unele cazuri (Capalna,
Costesti. Ocnita, Pecica) aceasta incadrare fiind asigurata si prin contextele de
descoperire. Nu se cunosc inca piese mai timpurii. Ele ar putea sa apara in zona
Banatuilli unde legaiurile populatiei locale Cll spatiul celto-ilir s-au manifestat cu
mai lllulta vigoare.
V.1.6. Catarame
~i
paftale
Cataramele si paftalele sunt piese componente ale unoI' centuri. In~ unele cazur~
ele au fost descoperite [mpreuna cu centurile carora Ie-au fost destinate. In aIte C~ZU~-I
illsa mai ales cand este v~rba de centuri sau curele din piele fara alte ganl1t~n,
cata;-an1ele Si paftalele au fost descopelite izolat. De aceea, ~ste ne.cesara 0 insener~
tipologica Si cronologica a acestor artefacte, de~i unele dm.tre plefcle car~ VOl' fl
pre zen tate ill continuare au fost deja mentionate cand am vorblt despre centun.
116
117
_ ,
..
. EI.e au fost ~tiJizate atilt ca piese de harna$ament, dit $i ca piese de vestimentatle. Pnma functlOnalitate mentionata este sugerata de prezenta unei astfel d
catarame din fier intr-o groapa cu un schelet de cal de la Zimnicea360 . Asociere:
cataramelor de tip 2 cu piese de harna$ament mai este semnalata in tumulul nr. 4 d
la Pope$ti 361 $i intr-un tumul de la Altimir (nord-vestul Bulgariei)362. Utilizare:
cataramelor de tip 2 ca piese de vestimentatie este confirmatade descoperirea unui
astfel de exemplar in mormantul nr. 92 de la Belgrad-Karabunna. datat in sec
I .i.e.n.~63 catarama similara provine din cetatea de la Craiva (jud. Alba)364. Alt~
plese dm fler sau bronz au fost descoperite la CapaJna365 , Craiva 366 , Tilisca367 etc.
.
Cataramele de tip 2, avand 0 forma simpla si fiind in primul rand piese utiIltare. au cunoscut 0 uti liz are indelungata, fiind prezente pe toata durata sec . I'I.e.n. _
I e.n.
IiI,
'I:
II::,"
~
,i-i
ii,'
"
i'
118
119
prin tubul astfel fonnat fiind introdusa 0 za de sarma de fier care se fixa d~ g~mit~
ra metalica de pe curea. Dimensiunile sunt mai reduse fata de cele ale pnmel vanante (Babes, tip II) - fig. 82/3-5,83/3,5,84/5.
In legatura cu modul de utilizare mai trebuie precizat faptul ca paftalele de
tip 6 erau utilizate la centuri de piele prevazute cu gamituri si omamente metal ice
(vezi supra centuri de tip 8), in timp ce sistemul de inchidere era asigurat prin verigi simple sau cu noduri (vezi verigi de tip 1 Si 2).
Paftalele de tip 6 sunt documentate alit in zona sudica a Daciei, cat si in
spatiul intracarpatic (mai ales intre bazinul Tarnavelor Si Carpatii Meridionali fig. 78). M. Babes, analizand piesele de acest fel dintro regiune mai larga, surprinde existenta a trei grupe de descoperiri.
La sud-vest de Dacia se contureaza 0 grupa celto-ilira (sau iliro-scordisca)
prin concentrarea in acea zona a paftalelor de tip Donji Lam~nci (fi~. ~5/1-~). Ele
se caracterizeaza prin balamale identice cu ale paftalelor de tIp 6a Sl pnn eXlstenta
unor omamente asemanatoare cu cele de pe piesele dacice. La rasarit de Carpati a
fost evidentiata 0 grupa bastamica, paftalele respective avand balamaua cu za din
sarma de fier la fel ca exemplarele dacice de tip 6b (fig. 85/3-4).
In aceste conditii - conchide M. Babes - paftalele de tip 6a din gmpa getodacica iSi au originea in paftalele din zona iliro-scordisca, de unde au fost preluate
atat modul de realizare al balamalelor, cat Si unele elemente omamentale. Paftalele
de tip 6b din Dacia au fost inspirate din lumea bas~~mica, fap~ demon~trat de sistemul de executie al balamalelor Si de unele accesorn ale centunlor de plele.
Din punct de vedere cronologic, paftalele geto-dacice - la fel c~ cele ~liro
scordisce si cele bastarnice - apartin Latene-ului tarziu. Exemplarele dm DaCIa au
fost gasite in asezari avand documentate nivele de locuire consistente datan? d~n
sec. I Le.n. Aceasta incadrare este confirmata Si de exemplarele descopente 111
complexe inchise (Chirnogi 390 , Carlomanesti 391 , Ocni~a392, Gradistea. - judo
Braila393 ). Deci, perioada de maxima utilizare, cand centunle cu paftale de tl~ 6 a~
fost la moda, poate fi fixata pe parcursul sec. I Le.n. Cu toate acestea, ex~sta ~l
exemplare care au fost folosite un timp mai indelun~at. ~stfel, i~ cetatea daclca de
la Capalna394 a fost descoperit un exemplar databll - 111 functle de context - la
inceputul sec. II e.n. (!).
V .1.7. Pandantive
Pandantivele reprezinta piese miniaturale care au intrat in componenta unoI'
artefacte complexe avand 1'01 ornamental. In unele cazuri pandanti~ele au fost
investite cu virtuti magice. Interpretarea semnificatiei diferitelor ti~ur~ de pan.dan~
tive este mai dificila. In cele ce urmeaza voi incerca sa ilustrez prmclpalele tlpun
121
de pandantive din Dacia preromana, cronologia lor, precum ~i modul ill care au
fost utilizate.
intacta ~i deci este improbabil ca in cazul respectiv sa fi existat cinci pandantivecui. Cu toate acestea, numarul mare de exemple care ilustreaza succesiunea numerica amintita trebuie retinuta, chiar daca pentru moment semnificatiile acestei
situatii sunt mai greu de deslusit.
Majoritatea pandantivelor-cui au intrat in componenta un or tezaure
descoperite in Transilvania. La sud de Carpati sunt documentate doar in tezaurul
de la Vedea ~i in a~ezarea de la Pleasov (fig. 88). Exemplarele descoperite in
a~ezari nu sunt numeroase. Piesei de la Pleasov i se adauga cele provenind din
asezari}e de la Sighi~oara - Wietenberg 407 ~i Liubcova Undo Cara~-Severin)408.
In tezaurele de argint dacice, pandantivele-cui se asociaza in special cn fibule
eu noduri (Moigrad 409 , Cojocna 410 , Media~411, Sarmasag412, Oradea m413,
Tili~ca414), mai rar cn fibule cu scut rombic (Salistea 415 , Cerbal 416 ) si illtr-un singur caz cu fibule-lingurita (Vedea417 ). Aceste asocieri indica 0 perioada de utilizare
maxima ill prima jumatate a sec. I Le.n., dupa care din a doua jumatate a veacului
respeetiv numarullor se rareste treptat, pentru a disparea la inceputul sec. I e.n.
Pandantivele de tip 3 au fost realizate prin turnare din bare de bronz ornamentate c~ profilaturi transversale. La unul din capete prezinta cate un orificiu de
prindere. In multe cazuri pandantivele din bara profilata au fost agatate de verigi
cu capete petrecute ~i infasurate (fig. 86/7-38).
Acest lucru i-a determinat pe unii cercetatori sa considere ca piesele respective au fost utilizate ca cercei418 . Ipoteza este putin probabila avand ill vedere ca
extremitatile verigilor sunt infasurate ~i deci nu puteau fi fixate in urechi. Pe de
alta parte, intr-o groapa descoperita la Brad, continand patru schelete umane,
asupra unuia dintre defuncti se aflau trei pandantive din bara profilata prinse de
verigi 419 , iar ill mormantul 71 de la Cande~ti s-au gasit nu mai putin de opt exemplare similare420 . Numarul pieselor respective exclude posibilitatea purtarii lor ca
cercei.
Avand in vedere dispunerea pandantivelor ill morminte sau gropi continand
schelete umane este de presupus utilizarea acestora ca inele de bucla la ornamentarea coafurii feminine ori purtarea lor in salbe la gat.
Pandantivele de tip 3 se gasesc ill numar mare (fig. 89) in special ill zona
est-earpatica (in asezarile de la Brad421 , Racatau 422 , Poiana423 , Cande~ti424, in cetatea de la Piatra Neamt-Batca Doamnei 425 ), dar Si in asezari de la sud de Carpati
(Ocnita 426 ). In asezarea de la Popesti Uud. Giurgiu) a fost descoperit Si un tipar
pentru confectionat astfel de piese427 . Exemplarele din cetatea de la Meresti Uud.
Harghita)428 constituie probabil importuri de la rasarit de Carpati. Sporadic, pandantivele de acest tip ajung Si in zone mai ill depfutate. Mentionez in acest sens
doua exemplare descoperite ill mediul sarmatic de pe teritoriul Ungariei 429 .
122
123
Tipul 5: pandantive-caJdfu11$a.
Pandantivele de acest tip sunt realizate din tabla de fier sau bronz, au forma
cilindrica, fundul drept si prezinta 0 mica toarta de prindere (fig. 86/41-47).
Piesele de tip 5 sunt frecvente in asezarile dacice de pe Siret (Brad 446 ,
Racatau 447 , Poiana 448 ) Si in asezari Si morminte tumulare de la sud de Carpati
(Ocnita 449 , Popesti450, Crasani 451 ). Din Transilvania mentionez exemplarul din
cetatea dacica de la Meresti (jud. Harghita)452, care constituie probabil un import
de la rasarit de Car-pati.
Pandantivele-caldarusa au fost purtate probabil in salbe la gat. Pentru un astfel de mod de utilizare pledeaza descoperirea la Brad, in gropi continand schelete
de copii, a unor astfel de pandantive care se aflau in zona gatului defunctilor 453 . In
unele situatii pe aceeasi salba erau fixate Si alte genuri de piese: tot la Brad, alaturi
de doua pandantive-caldarusa, se aflau si doua margele din pasta de sticla 454 .
In urma cu peste doua decenii s-a presupus ca originea pandantivelorcaldarusa se aDa in aria culturii Przeworsk, de unde au fost preluate de carpi,
sannati etc. 455 Descoperirile mai recente au evidentiat faptul ca in spatiul dacogetic aceste pandantive apar mai devreme ~i de aici se raspandesc apoi in alte zone
etno-culturale456 . Cele mai timpurii exemplare cunoscute sunt cele din monnintele
tumulare de la Popesti ~i Crasani, datate pe parcursul sec. I Le.n. ori numai in a
doua jumatate a veacului respectiv 457 . Piesele de la Brad Si Racatau descoperite in
ultimele nivele ale asezarilor respective, ca si cele asociate cu fibule putemic profilate de tip rasaritean din unele gropi rituale de la Brad, au fost datate in sec. I e.n.458
Pandantivele-caldarusa VOl' fi utilizate in continuare pe parcursul sec. II-III e.n.
124
125
unicate.
Din tezaurul de la Poiana (jud. Gorj) facea parte si un pandantiv (tip Horedt
Fl b) realizat din tabla de argint, avand una din extremitati din fir de metal indoit
sub forma de "ochi"si rasucita apoi pe corpul piesei. Suprafata pandantivului a fost
decorata Cll trei cercuri incizate (fig. 65/13)466. In functie de context, pandantivul
respectiv se dateaza in a doua jumatate a sec. I e.n.
Lantul de argint din tezaurul de la Bistrita a fost prevazut Cll un pandantiv
din tabla de fonna triunghiulara cu coIturile rotunjite (tip Horedt F3b). Suprafata
piesei este omamentata cu cercuri incizate467 . Datare: sec. I i.e.n.
In atelierul de orfevrerie de la Pecica, au fost descoperite doua pandantive
de bronz de fonna circulara si un altul, plat, in fonna literei "T" (fig. 87/1-3)468.
Piesele respective, produse probabil in atelier, nu isi gasesc deocamdata analogii in
Dacia. Pandantive avand aspect asemanator provin din zona vestica a Banatului
(Novi Knezevac si Banatska Palanka469 ), fapt care indica, pe de 0 paIte, aria de
utilizare a unor astfel de piese, iar pe de alta parte, regiunea careia ii erau destinate
produsele atelierului de la Pecica470 .
Un pandantiv avand 0 frecventa redusa in Dacia este cel in forma de roata,
descoperit in asezarea dacica de la Sighisoara - Wietenberg (fig. 87/6)471. Analogiile din zonele central-europene 472 , indica faptul ca este yorba de 0 piesa de
import. Datare: a doua jumatate a sec. II i.e.n. - sec. I i.e.n.
Alte doua pandantive de argint, insolite ca fonna, au fost descoperite intr-un
mormant tumular de la Gomi Dabnik (Bulgaria)473. Ele erau prinse de un lant-centura din zale de sanna rasucita (tip 4b). Pandantivele au fost realizate din tabla de
an!:int de fonna lamelara. Extremitatea superioara este latita, din ea fiind taiate
d;ua "fire" de metal care au fost apoi rasucite in spirala. Tot din aceeasi bucata de
metal a fost realizat:'! si "urechea" de prinr1ere la centura prin indoirea tab lei spre
interior. Marginile celor doua pandantive sunt omamentate cu cate un registru ~e
linii oblice incizate, unnand apoi spre centru doua registre de linii in zig-zag. In
smrsit, in partea superioara latita a fiecarui pandantiv se afla cate trei cercuri realizate in tehnica au repousse, sub fonna de umbo, ele fiind inconjurate de puncte
incizate. Lungirnea pandantivelor este de 15 cm (fig. 113/3). Din inventarul mor-
mantului facea parte si 0 fibula cu noduri care indica 0 datare in prima jumatate a
sec. I Le.n.
Printre piesele rare din Dacia preromana se num~ra si pandantivele
zoomorfe. Un exemplar reprezentand un cal, realizat din bronz. avand detaliile
morfologice redate cu realism, a fost descoperit in ultimul nive! al asezarii de la
Bazdana (fig. 87/4)474. Piesa respectiva constituie un unicat in cadrul repertoriului
pandantivelor din lumea daco-getica, desi reprezentarile de cabaline - red use
numeric - se intalnesc si in pastica din lut 475 . Pe de alta parte, inhumarile rituale de
cai din perioada celei de a doua varste a fierului descoperite pe teritoriul Romaniei
reflecta 0 anumita sensibilitate pentru aceste animale 476 . Modul de realizare, precum Si functionalitatea exemplarului de la Bazdana, sunt asemanatoare cu al unor
piese descoperite in spatiul celtic si datate pe toata perioada epocii Latene 477 . De
aceea. nu ar fi excllls ca pandantivul de la Bazdana sa constituie un import vestic.
Pe de alta paJie, astfel de reprezentari nu sunt straine nici spiritualitatii daco-getice.
Piesa in discutie nu poate fi datata mai strans. Ultimul nivel de la Bazdana a fost
lncadrat in sec. I Le.n. - I e.n.
in cetatea dacica de la Craiva (jud. Alba) a fost deseoperit un pandantiv in
fonna de pasare cu aripile desfacute (fig. 87/5). Confonnatia aripilor si a cozii (ornamentate eu cercuri concentrice si puncte incizate) permite identifiearea reprezentarii cu un porumbel 478 . Modul de realizare este asemanator cu al fibulelor cu
sarniera. in fonna de pasare, din lumea romana datate in sec. I e.n.479 si de aceea
este posibil sa fie yorba de un import din Imperiu. Din pacate piesa a disparut din
depozitele Muzeului din Alba Iulia si nu se pot face alte observatii de detaliu.
Cetatea de la Craiva a fost datata in sec. I i.e.n. - I e.n., incadrare larga pe care trebuie sa 0 atribuim deocamdata si pandantivului prezentat.
In sec. I e.n. in Dacia au patruns si 0 serie de piese omamentale romane in
componenta carora intrau si pandantive. Reamintesc in acest sens pandantivele
alungite cu buton tenninal care decorau unele centuri de tip roman 480 , ca si pandantivele in forma de inima de pe lantul de bronz de la Poiana (jud. Galati)481. Lor
Ii se adauga pandantivele-clopotei din bronz descoperite in unele a~ezari dacice 482 ,
avand tot 0 origine mediteraneeana si un pandantiv biconic de bronz provenind din
a~ezarea de la Barbosi (jud. Galati). Acesta din urma a fost folosit probabil intr-o
salba 483 .
in sfiir~it, amintesc pandantivele de argint de pe 0 bratara din tezaurul de la
Tekija (datat in a dOlla jumatate a sec. I e.n.), reprezentand diverse obiecte: toporas, secera, cu\ite, 0 mana etc. 484 Ele aveau probabil virtuti apotropaice.
Pandantivele In forma de mana - spre exemplu - raspandite si in alte spatii
europene, erau investite cu puteri vindecatoare. Pandantivele miniaturale ilustriind
diverse obiecle s-au mentinut 0 perioada indelungata de timp, un exemplu edificator in acest sens constituindu-Ilantul de la ~imleu Silvaniei (sec. IV e.n.)485.
126
127
*
Aite tipuri de pandantive.
In afara de tipurile de pandantive prezentate, in spatiullocuit de daco-get i au
mai fost descoperite 0 serie de piese avand aceea$i functionalitate. Ele sunt insa
putin numeroase $i in unele cazuri reprezinta - cel putin deocamdata - adevarate
, ,
::1
::1
.....
---
-----------
~i
vestimentatie in
fost utilizate pana spre mijlocul sec. I e.n., cerceii cu capete conice (tip 1), lanturile
din zale impletite (tip 2), cataramele in forma de lira (tip 3), pandantivele-topora~i
de tip 4b ~i cele caldaru~a (tip 5). In al doilea rand, incepand cu a doua jumatate a
sec. I Le.n. i~i fac aparitia primele podoabe greco-romane. Mentionez in acest sens
inele de tip Ib ~i de tip 5.
In sec. I e.n. sunt utilizate intens, aHHuri de alte piese aparute in perioada
anterioara, toate tipurile de cercei, pandantivele in forma de bara profilata (tip 3),
precum $i - in cazuri mai rare - centurile (tip 9) Si cataramele (tip 4) romane de tip
norico-pannonic. Din a doua jumatate a veacului mentionat sunt utilizate ~i pandantivele rombice (tip 6).
In ansamblu, se poate remarca 0 predilectie mai mare pentru lanturilecoliere si centuri in sec. I i.e.n., in limp ce anumite tipuri de pandantive ~i mai ales
cerceii au fost utiliz3ti in special pe parcursul sec. I e.n. Bratarile au fost folosite pe
toata perioada sec. I Le.n. - I e.n., dar din punet de vedere tipologic au fost mai
diversificate in sec. I Le.n.
Din punct de vedere al materialului de confectionare, se constata faptul ca in
sec. I Le.n. ~i Ia inceputul/prima jumatate a sec. I e.n., numarul podoabelor si
pieselor vestimentare din argint este simtitor mai mare decat in perioada
urmatoare. Evident, aceasta situatie esle generata ~i de faptul ca in a doua jumatate
a sec. I e.n. asistam la disparitia aproape totala a tezaurelor de argint dacice. Totu~i
in unele a~ezari ~i cetati (Poiana, Racatau, Brad, Craiva etc.) continua sa fie confectionate si utilizate podoabe din argint. Ele cunosc numeroase replici in bronz.
Acest lucru indica faptul ca pe parcursul sec. I e.n. intervine un proces de "democratizare" a modei. In timp ce unele podoabe din sec. I Le.n. au fost realizate in
special din argint (replicile din bronz fiind putine), constituind probabil simboluri
de prestigiu, in sec. I e.n. piesele de argint continua sa fie folosite de aristocratia
locala, dar ele sunt copiate si imitate in bronz ~i de alti membri ai comunitatilor
daco-getice. In sfiir~it, alaturi de podoabele locale apar si elemente romane reflectand apropierea Imperiului de linia Dunarii. Influentele romane se manifesta puternic odata cu infiintarea provinciei Moesia. Acest lucru se constala, de asemenea,
prin analizarea volumului importurilor comerciale din Imperiu, in crestere pe parcursu I sec. I e.n., precum ~i prin analizarea fibulelor din Dacia preromana.
In ceea ce prive~te repartizarea teritoriala a diferitelor tip uri de artefacte se
evidentiaza existenta unor podoabe ~i piese vestimentare care au fost utilizate
numai in anumite zone ori au cunoscut 0 folosire mai larga in. anumite regiuni de
un de au patruns ca "impOlturi"in aIte medii.
Pentru Transilvania sunt specifice bratarile cu ornamente ~nurate (tip 3),
bratarile cu corpul realizat din segmente torsionate (tip 6), lanturile-coliere din zale
pliate (tip 1). lanturile-coliere de tip 4a, centurile cu astragale (tip 7) ~i pandantivele-cui (tip 2).
128
129
..,
~
"F::J,t:"
~'
In sudul Transilvaniei ~i la sud de Carpati cunosc 0 raspandire mai mare spiralele de argint cu palmete (tip 5c), lanturile-coliere din zale impletite (tip 2), centurile de tip 4b, centurile de tip Corlate (tip 5) ~i pandantivele rombice (tip 6).
Zonei est-carpatice li sunt specifice majoritatea tipurilor de cercei, unele
tipuri de pandantive (cele sub forma de bara profilata - tip 3; pandantivelecaldaru~a - tip 5) ~i 0 serie de piese greco-romane (inele digitale, elemente de centuri).
Toate acestea evidentiaza existenta unor aspecte regionale sesizabile - la 0
analiza mai atenta - ~i prin studierea altor categorii de materiale arheologice. Este
de rem arc at si faptul ca in unele a~ezari dacice se intalnesc elemente provenind din
zone diferite. Mentionez in acest sens marile a~ezari de pe Siret (Poiana, Racatau,
Brad) ~i a~ezarea de la Ocnita. In cazul a~ezarilor est-carpatice diversitatea respectiva se datoreaza caracterului de centre comerciale ale statiunior amintite. Acest
lucru presupune 0 mai mare mobilitate umana ~i de produse, pe seama careia trebuie pusa atat prezenta un or piese din spatii mai indepartate, cat si vehicu1area
ahora specifice modei est-carpatice in alte regiuni. In ceea ce prive~te asezarea de
la Ocnita, ea a constituit un centru de prima marime in extragerea ~i comercia1izarea sarii in sec. I Le.n. - I e.n. Acest fapt exp1ica bogatia iesita din comun a
statiunii respective si faptul ca in cuprinsul ei au fost descoperite piese de podoaba
si vestimentatie provenite din zone diferite,
Ev01utia modei populatiei daco-getice nu poate fi surprinsa numai pe baza
reprezentari10r figurate. Acestea se reduc - cu cateva exceptii - 1a reprezenmri1e de
pe falere1e de argint din sec. I Le.n. si 1a scenele C01umnei traiane si ale metope10r
de la Adamclisi. Reprezentarile in discutie sunt schematice ~i nu ofera detalii in
legatura cu 0 serie intreaga de podoabe ~i piese de vestimentatie. Pe de alta parte,
stilizarea specifica artei figurative dacice, face ca interpretarea unora dintre piesele
de port sa fie nesigura. De aceea, studierea obiecte10r de podoaba ~i vestimentatie
completeaza datele privind evolutia modei populatiei daco-getice din sec. I Le.n. I e.n. In acela~i timp, artefactele prezentate pot fumiza indicii de datare mai precise
pentru unele complexe arhe01ogice.
NOTE
1. In legatura cu terminologia care desemneaza aceste podoabe, vezi A. Rustoiu, in
Acta."IN, XXIV-XXV. 1987-1988, p. 1079.
2. V. Parvan, Getica. 0 protoistorie a Daciei, Bucure~ti, 1926, p. 538; K. Horedt, in Dacia,
N.S .. XVII, 1973, p. 137-138; V. Dupoi, Podoabe $i vase de argint daco-getice (sec. II
f.e.n. - [ e.n.), rezumatul tezei de doctorat, Bucure~ti, 1981, p. 14.
3. A. Rustoiu, op. cit., p. 1080-1084 (nota 1).
4. N. Chidio~an, AI. Sa$ianu, N. Beladan, in Crisia, VIII, 1978, p. 29-30, fig. 2.
130
ii .'
iI.L,1
131
33. D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen
in Manching. Bd. 13. Stuttgart. 1991. p. 3, 106.
34. D. Bozic. loco cit., n. 57-58 (nota 27).
35. M. Feugere. in Le Rhin superieur a la fin de l'epoque celtique. Colloque de Bale,
17/18 oct. 1991. p. 148, fig. 4/1.
36. Idem. op. cit., p. 150, n. 31.
37. M. CiCikova. in Izvestija-Sofia, XXXI, 1969, p. 75.
38. L. Ognenova-Marinova. in D. P. Dimitrov, M. Cicikova, A. Balkanska, L. OgnenovaMarinova, Seuthopolis. I, Sofia. 1984, p. 18l.
39. M. Cicikova, op. cit., p. 75, 89-90 (nota 37). Pentru datarea compexului vezi ~i situla
de bronz la I. Venedikov. in Thracia, IV, 1977, p. 101, cat. 23.
40. E. Kesyakova, in Izvestija na Muzeite ot Jujna Balgaria, VIII, Plovdiv, 1982, p. 97-98,
fig. 3.
41. Vezi supra. notele 37 Si 40.
42. M. Domaradzki, Keltite na Balkanskia poliostrov, Sofia, 1984, p. 140.
43. Vezi supra, nota 14.
44. M. Feugere, op. cit., p. 148 (nota 35).
45. K. Horedt. op. cit.. p. 139 (nota 2).
46. 1. Glodariu, in ActaMN, V, 1968, p. 96-97, pI. III/3.
47. E. Chirila, AI. V. Matei, in ActaMP, X, 1986, p. 96-97, pI. III/3.
48. D. Popescu, in BMI, XLI, 1971, 1, p. 6, fig. 66.
49. S. Dumitrascu, E. Molnar, in Crisia, V, 1975, p. 61-63, fig. 4a-c.
50. Inedit. Inf. M. Guma.
51. N. Lupu, Tilisca. Asezarile arheologice de pe Cl1tItna$, Bucuresti, 1989, pI. 28/5, 8.
52. M. Irimia. in Thraco-Dacica, V, 1984, fig. 1/5.
53. G. Simion, Gh. I. Cantacuzino, in Materiale, VIII, 1962, p. 376, 379.
54. V. V. Bazargiue, in Materiale-Vaslui, 1986, p. 98, fig. 9/1-3.
55. M. Irimia, N. Conoviei, in Thraco-Dacica, X, 1989, p. 148, fig. 31/12-13.
56. Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia in epoca raman a, Bucuresti, 1984, pI. XLIX/I.
9-12,15.
57. N. Gudea, Porolissum. Un complex arheologic daco-roman la marginea de nord a
Imperiului Roman, ActaMP, XIII, 1980, pI. CCXL VI.
58. J. Dechelette, Manuel d 'archeologie prehistorique, celtique et galIo-romaine, II, 3,
Paris, 1914, p. 1227. D. Popescu, in BMI, XLI, 1972, 1, p. 6; W.Kramer, in Oermania, 49.
1971, p. 115-116; H. Guiraud, in Oa11ia. 46.1989, p. 193.
59. W. Kramer. op. cit., p. 111-116.
60. Idem. op. cit.. p. 115.
61. Die Kelten in Mitteleuropa. Kultur - Kunst - Wirtschaft, Salzburg, 1980, p. 290,
nr. 193.
62. K. Horedt. op. cit.. p. 139 (nota 2); LPopovic. in Antique Silver from Serbia, Beograd.
1994, p. 89-90.
63. V. Usachi. in Carpica. 1, 1968, fig. 53/2, 6, 7; idem, in MemAnl, XII-XIV. 1980-1982,
p. 115.
132
64. V. Capitanu. V. Ursachi, in Crisia, I, 1972, fig. 17/4.6; V. Capitanu. in Carpica. XX.
1989.p.100-IOI.
65. R. VUlpe. E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 328.
66. R. Vulpe Si colab .. in Materiale. VII. 1959, p. 314, fig. 12/7; M. Turcu, Oeto-dacii din
Campia Munteniei. Bucuresti, 1979, p. 153. 198, fig. 26/1.
67. Z. Szekely, in Materiale din campania de sapaturi arheologice din 1949, Bueuresti,
1951. p. 50. fig. 5/7.
6S. Inedite. Muzeul Deva. lnf. A. Rusu Si G. Gheorghiu.
69. A. Rustoiu. in ActaMN. 26-30,1989-1993.1/1. p. 251. fig. 1/1.
70. J. Todoro\'ic. Kelti II Jugoistocnoj Evropi. Beograd, 1968. pI. XXIX/7 (tip 2e): idem.
Praistorijska Karaburma. 1. Beograd, 1972. pI. VIII2 - :M. 19 (tip 2d)
71. Piesa provenind de pe Magura ~imleului a fost publieata pentru prima data de M
Roska. ErdRep. p. 274. nr. 224, fig. 330; idem, in Kozlemenyek, IV, 1944. 1-2, p. 71. fig.
48. El 0 atribuia celfilor. De asemenea, bratara a mai fost prezentata en oeazia a numeroase
expozitii din lara Si de peste hotare. fiind atribuita daeo-getilor: vezi eataloagele expozitiilor Civil!a [amana in Romania, Roma. 1970. p. 125, A 70. pl. IV; Iliri $i daci. Cluj
Bucuresti. 1972. p. 177. D 168; Civilizatia daco-getica in epoca c1asica, Bneuresti - B aeau
- Cluj Napoea, 1976. p. 41, nr. 321; etc.
72. F. Costea, I. Ciupea. in Cum ida va, XII-I, 1979-1980, p. 19, fig. 3.
73. N. Lupu, op. cit., p. 46, 78, fig. 28/7 (nota 51); A. Rustoiu, in Thraco-Daci~a. XII.
1991, p. 144, fig. 2/2.
74. Vezi supra, nota 71.
75. J. Rosen-Przeworska, Zabytki Celtyckie na ziemiach Polski, Swiatowit, XIX.
Warszawa. 1939. p. 122. fig. 31/1.
76. D. Berciu, op. cit .. p. 42, pI. 17/12 (publicata ea "toarta de vas'); A. Rustoiu, op. cit.,
p. 144. fig. 2/3 (nota 73).
77. L H. Crisan, Ziridava, Arad, 1978, p. 144, pI. 126/16; A. Rustoiu, op. cit., p. 144, fig.
2/4 (nota 73); idem, in Acta MP, XVI, 1992, p. 140. fig. 1/2.
78. A. Rustoiu, in Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 144-145, fig. 1/4.
79. I. Miclea. R. Florescu. Geto-dacii, Bueuresti, 1980, p. 78, nr. 515.
80. H. Keiling. in Symposium Ausklang der Latenezivilization und Antange der germanischen Besiedlung im Mittleren Donaugebiet, Bratislava, 1977, p. 135-138. fig. 13-14;
A. Rustoiu. op. cit., p. 143. fig. 1/1 (nota 78).
81. R. Vulpe, in SCIV, VI, 1955,1-2, p. 256, fig. 23; A. Rustoiu, op. cit., p. 146, fig. 1/2
(nota 78); idem, in Acta MP, XVI, 1992, p. 140, fig. 1/1.
82. 1. Rosen-Przeworska, op. cit., fig. 31/3 (nota 75).
83. V. Kruta. L 'art celtique en Boheme, Paris. 1975, p. 127, fig. 58E; J. Waldhauser, Das
keltische Graberfeld bei fenisuv Ujezd in Bohmen, I, Tepliee, 1978, p. 73. pI. 6113. 22/8769.
84. M. Cizmar. in ArchKorrespond. 20,1990,3. p. 313, fig. 2/7.
85. Idem, in ArchKorrespond, 19, 1989,3. p. 267. fig. 2/10, 12. Alte exemplare publieate
sau men~ionate la M. Gustin, B. Terzan, in ArhVest, XXVI, 1975, p. 189, pI. 1/5; A. Dular.
Der Vorgeschichllichen Nekropolen in der Umgebung von Vinji Vrh ober halb von Bela
Cerkov. Catalogi et monographiae. 26, Ljubljana, 1991, p. 89, pI. 51/13; D. Bozic, in
133
:'
Ii
1
II
t
Arh Vest, 44, 1993, p. 151; K.F. von Miske, Die prahistorische Ansiedlung Velem St. Vid,
l, Wien, 1908, p. 57, pI. XLV/5, XLVl/16.
.
106. M. Petrescu-Dambovita, D. Marin, In Dacia, N.S., XIX, 1975, fIg. 10/1; V. V. Bazargiuc. in Materiale-Vaslui, 1986, p. 98; idem. in Materiale-Bra$ov, 1983, p. 215.
107. A. Milcev, loc.cit. (nota 94).
108. J. Todorovic, Kelti u Jugoistocnoj Evropi, Beograd. 1968. pI. XXVII6; idem,
134
113. F. MedeJet. in Symposia Thracologica, (. 1992, p. 226; idem, Au sujet d 'une orande
spirale ... , p. 7 (nota 104).
b
114. F. Medelet, Au sujet d 'une grande spirale .... p. 7.
115. Idem. op. cit., p. 15.
116. Idem, op. cit., p. 16.
117. K. Horedt. op. cit.. p. 140 (nota 2).
118. K Chidio~an. Iv. Ordentlich, in Crisia, VI, 1976, p. 101-102.
119. N. Chidio~an. AI. Sa~ianu, N. Beladan, in Crisia, VIII, 1978, p. 29-30, pI. II/I.
120. N. Fettich. in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 156, pI. XXV/I; XXVIl/4.
121. N. Lupu, in Thraco-Dacica, II, 1981. p. 200-201. fig. 3/20-32; idem. Tili$ca. A$ezarile
arheologice de pe Catanas, Bucure$ti, 1989, p. 24, nr. 5, fig. 8/20-32.
122. O. FI~ca, Contributii Ja cunoa$terea tezaurelor de argint dacice. Bucuresti. 1956, p. 13
arata ca: "Intreaga bratara este facuta dintr-o singura bucata metalica. Ea a fost obtinuta
prin executarea in lungime. din aceea$i bucata, a intregii piese. fonnata din banda (partea
din mijlocul bratarii). continuata in stanga si dreapta prin bara torsionata; a urmat apoi
indoirea piesei In forma pe care 0 prezinta bratara finita, extremitatile netorsionate ale firului fiind infilsurate in spiral a in jurul ochiului de la deschizatura bratarii':
123. N. Fettich, op. cit.. p. 155, fig. 21/2-3 (nota 120).
124. N. Chidiosan. Iv. Ordentlich. op. cit.. p. 98. pI. IlI5 (nota 118). Autorii considera
eronat ca bratariJe de la Cerbal Si Rociu fac parte din aceeasi varianta. In realitate exemplarul de la Cerbal apartine primei variante (vezi supra, nota 120). iar piesa de Ja Rociu este
un torques.
.
125. O. Floca, in M. Macrea, O. Floca, N. Lupu. 1. Berciu, Cetati dacice din sudul TransiJvaniei, Bucuresti. 1966, p. 31, fig. 12.
126. K. Horedt, op. cit.. p. 139 (nota 2).
127. 1. Miclea, R. Florescu. Geto-dacii, Bucure~ti, 1980, p. 63, fig. 366; H. Daicoviciu, R.
Florescu. in R. Florescu. H. Daicoviciu. L. Ro~u. Dictionar encicJopedic de arta veche a
Romaniei. B ucure~ti. 1980. p. 57.
128. 1. Miclea. R. Florescu, op. cit., p. 63.
129. $t. Ferenczi, in H. Daicoviciu, $t. Ferenczi, 1. Glodariu. Cetati $i a$ezari dacice in
sud-vestul Transilvaniei. Bucuresti, 1989, p. 213.
130. Vezi supra. notele 111-113.
131. F. Medelet. in Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 226; idem, Au sujet d 'une grande
spirale ... , p. 7 (nota 104); idem. in Analele Banatului, III, 1994, p. 193.
132. O. Floca. Contributii la cunoa$terea tezaurelor de argint dacice, Bucuresti, 1956, p.
13, nr. 16-17. fig. 12. pI. XXIX/3-4.
133. F. Medelet. in AnaJeJe Banatului, III, 1994, p. 217.
134. I. l'\emeti. In Thraco-Dacica. XIII. 1992, p. 105. tip B 16.
135. I. Berciu. AI. Papa. H. Daicoviciu, op. cit.Jig. 33A/20 (nota 110).
136.1. Nemeti. in Thraco-Dacica. XIII, 1992, p. 105 (cu bibliografia).
137. W. Kramer, in Germania. 39.1961, p. 32-42.
138. 1. H. Cri~an. In SCIVA, 26, 1975. 1. p. 52; idem. in ActaMN. 10, 1973. p. 44; I.
Nemeti. op. cit.. p. 106.
135
139. K. Horedt, C. Seraphin. Die prahistorische Ansiedlung auf dem Wietenberg bei
Sighisoara-Schassburg, Bonn, 1971, pI. 65/19; W. M. Werner, Eisenzeitlichen Trensen an
der unleren und mittleren Donau. PBF, XVI/4, Munchen, 1988, p. 65. nr. 219.
140. Sapaturi efectuate in 1991-1995 de I. Andritoiu ~i A. Rustoiu. Vezi ~i A. Rustoiu,
A. Com~a, C. Lisovschi-Chele~anu, in Ephemeris Napocensis, III, 1993. p. 81-82;
I. Andritoiu. A. Rustoiu, in Cercelfrri arheologice in aria nord-traca, 1, B ucure~ti, 1995,
p.427-471.
141. D. Berciu, Buridava dacica, Bucure~ti, 1981, p. 41, pI. 20/16.
142. M. Babes, in SCIYA, 33.1982.2. p. 253-254.
143. L. Ognenova-Marinova. in D. P. Dimitrov, M. Cicikova. A. Balkanska. L. OgnenovaMarinova, Seuthopolis. I. Sofia. 1984, p. 180, fig. 130.
144. R. Vulpe. E. Vulpe. in Dacia. I. 1924, p. 217, fig. 43, 49/3.
145. D. van Endert. Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die
Ausgrabungen in Manching. Bd. 13, Stuttgart, 1991, p. 9.
146. Eadem, op. cit., p. 9-10.
147. E. Popescu, in Sesiunea de comunicari stiintifice a Muzeelor de iSlOrie - 1964, I.
Bucuresti, 1971, p. 292, nr. 5-6, fig. 5/1-2.
148. R. Vulpe Si colab., in SCIY. II. 1951, 1, p. 205, fig. 25/4.
149. V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 102, pI. III/7, fig. 3/14.
150. V. Ursachi, Zargidava, p. 240-241.
151. V. Cri~an, ~t. Ferenczi, in AClaMN, 31/1, 1994, p. 380. 387, pI. V/11.
152. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., fig. 62/16 (nota 139); I. Andritoiu, A. Rustoiu, op.
cit., p. 433, fig. 30/2 (nota 140).
153. Z. Szekely, Zetevara, Sf. Gheorghe, 1949, p. 21, pI. IV/40.
154. Inedit. Inf. H. Pop.
155. D. Berciu, Buridava dacica. I. Bucuresti, 1981, p. 51, pI. 37/9; L. Marghitan, Tezaure
de argint dacice. Catalog, Bucure~ti. 1976, pI. XV /3-4.
156. V. Vasiliev, Scitii agatarsi pe teritoriul Romfiniei, Cluj-N apoca, 1980, pI. 19/1-3, 5.
157. K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 141.
158. V. Ljubenova, in Arheologija-Sofia, XXVII, 1985,3, p. 32, fig. 15.
159. V. Capitanu, op. cit., p. 102, pI. III/2 (nota 149).
160. Inedit. Inf. M. Guma.
161. C. Preda, Callati$, Bucuresti, 1963, fig. 47; M. Dimitrova-Tonkova, in ArheologijaSofia, XXXI, 1989,3, p. 1-14.
162. Trebuie subliniat faptul ca modalitatea tehniea Si omamentala de realizare a capetelor
de lupi de pe eereeii daeiei se intalneste Si pe artefaete locale din sec. IV -III Le.n.
Mentionez in aeest sens 0 bratara de bronz din neeropola de la Telita: G. Simion, Gh. 1.
Cantacuzino, in Materiale, VIII, 1962, p. 379, fig. 5/17.
163. A. Rustoiu, in ApuJum, XXVI. 1989, p. 138-141.
164. V. Capitanu, in Muzeul National, II, 1975, p. 312, fig. 13/6.
165. I. Ondrejova, Les bijoux antiques du Pont Euxin septentrional, Praha, 1975, p. 40-41,
nr.6-7.
166. Gh. Biehir, Geto-dacii din Munlenia in epoca romana, Bueuresti, 1984, p. 56. Pentru
deseoperiri din lumea sarmatiea vezi A. H. Vaday, in Antaeus, 17-18, 1988-1989, p. 45.
136
137
138
139
F'"
265. K. Horedt. op. cit., cat. 14 (nota 183).
266. Idem, op. cit., cat. 11.
267. Idem. op. cit., cat 66.
268. Vezi supra. nota 255. Lantul este asociat cu 0 fibula-lingurita ~i alta cu scut rombic.
269. K. Horedt. op. cit.. p. 137 (nota 183); W. Kramer. op. cit., p. 114-115 (nota 254).
270. Vezi supra. nota 262.
271. Lanturi ornamentate in aceea~i maniera sunt doeumentate din sec. V i.e.n. pana in sec.
m e.n. $i chiar mai tarziu: N. Fettieh, La trouvaille Scythe de Z6ldhalompuszta, Budapest,
1928. p. 32. pi. V; Antique Silver from Serbia, Beograd. 1994, p. 155, nr. lO/L p. 222, nr.
86. p. 228, nr. 91.
272. R. Vulpe Si colab . in SCIV, II. 1951, 1, p. 208, fig. 25/2.
273. Antique Silver from Serbia. Beograd, 1994, p. 247-248, nr. 132-133. 135-136.
274. K. Horedt, op. cit.. cat. 5 (nota 183).
275. Idem, op. cit., cat. 15.
276. Idem, op. cit., cat. 52.
277. Idem. op. cit.. cat. 55.
278. Idem, op. cit., cat. 78.
279. Idem, op. cit., cat. 59.
280. Idem, op. cit., cat. 67.
281. Idem. op. cit., p. 137, tip B3.
282. C. S. Nicolaeseu-Plop~or, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 205. 215, fig. 1/3. 6/1;
L. Marghitan. op. cit.. p. 42, nr. 3-4. pI. XV /1-2 (nota 167).
283. K. Horedt, op. cit., p. 142. tip F2 (nota 183).
284. I. Mitrea. in SCIV, 23, 1972, 4, p. 642.
285. K. Horedt, op. cit., p. 142, n. 44.
286. N. Chidiosan, in Crisia, VII, 1977, p. 32-33.
287. V. V. Zirra, D.Spanu, in SCIVA, 43,1992,4, p. 406.
288. F. Medelet, op. cit., p. 218 (nota 226).
289. Ibidem.
290. B. Kul!, in B. Hansel Si eolab., in BerichtRGK, 72, 1991, p. 158 (eu bibliografia).
291. W. Kramer, Die Grabfunde von Manching und die Lalimezeitlichen Flaschgriiber im
Siidbayem, Die Ausgrabungen in Manehing, Bd. 9, Stuttgart, 1985, p. 81. 97, pI. 13/1,
36/9.
292. V. Zirra. Un cimitir celtic in nord-vestul Romaniei, Baia Mare, f.a., fig. 35/M. 18N.
Lantul de la Ciumesti prezinta partieularitatea ea zalele sunt prinse una de alta in mod
direct Si nu prin verigi de legatura.
293. Inedit. Muzeul Cluj.
294. I. Nemeti, in Thraco-Dacica, XIII, 1992, p. 107, tip E6, fig. 9/5-M. 67.
295. F. Medelet. op. cit.. p. 218 (nota 226).
296. R. Vulpe, A$eztlri getice din Muntenia, Bueure~ti, 1966, p. 39, fig. 38.
297. N. Chidiosan, in Crisia, VII, 1977, p. 32-33, fig. 3.
298. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 186, nr. 29.
299. K. Horedt, op. cit., cat. 14 (nota 183).
300. Idem, op. cit., cat. 39; N. Chidiosan, Iv. Ordentlieh, op. cit., p. 104 (nota 257).
140
141
r
I
ii' ,
372. l. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, op. cit., fig. 33b/17 (nota 366); I. Berciu, AI. Popa,
in Sesiunea de comunicari a Muzeelor de istorie - 1964. I. Bucuresti, 1971. fig. 14/16.
373. D. Berciu, op. cit., p. 50, pI. 38/3.
374. S. Sanie. Civilizatia romana la est de Carpati $i ramanitatea pe teritoriul Moldovei
(sec. II i.e.n. - III e.n.). Iasi, 1981, p. 67, pI. 12/10.
375. A. Rustoiu, op. cit., p. 578, pI. CCXL/8 (nota 371).
376. K. Pieta, Die Puchov-Kultur. Nitra, 1982. p. 50, pI. XI/14.
377. J. Garbsch. op. cit.. p. 80, fig. 42 (nota 352).
378. A. Rustoiu, op. cit .. p. 578. pI. CCXLI (nota 371).
379. N. Lupu, op. cit.. p. 80, 107 (nota 353).
380. K. Pieta, loc.cit. (nota 376).
381. T. Soroceanu. M. Blajan. T. Cerghi, op. cit., p. 66 (nota 368).
382. N. Lupu. op. cit .. p. 101-102 (nota 353).
383. A. Rustoiu. in Apllillm. XXVI. 1989. p. 135-145.
384. S. CociS. in ActaMP. VIII. 1984, p. 149-158; M. Babes, in SCIVA, 33. 1982.2.
p.250-257.
385. I. Berciu. AI. Popa. H. Daicoviciu. op. cit .. fig. 33B/13 (nota 366).
386. J.Garbsch, op. cit .. p. 81 (nota 352).
387. V. G. Kotigorosko, in Thraco-Dacica, XII, 1991, fig. 7/39; idem, in Relations Thraco
- IlIyra - He1Jeniglles. Actes du XIVe Symposium de Thracologie, Bucarest, 1994, p. 308.
fig. 1/12.
388. J. Garbsch. op. cit.. p. 80 (nota 352).
389. M. Babes, in SCIVA, 34, 1983,3, p. 196-221.
390. Idem, op. cit., p. 214. nr. 2.
391. Idem, op. cit., p. 214-215, nr. 21b.
392. Idem, op. cit., p. 215, nr. 4.
393. Inedita. Inf. V. Sarbu. Asezarea getica de la Gradistea isi inceteaza existenta la
inceputul sec. I e.n.
394. I. Glodariu, in r. Glodariu, V. Moga, op. cit., p. 109, fig. 92/15 (nota 332).
395. K. Horedt. C. Seraphin, Die prahistorische Ansiedlung auf dem Wietenberg bei
Sighi$oara-Schassburg, Bonn, 1971, pI. 62/13.
396. K. Horedt. in SCIV. XV. 1964,2, p. 195, fig. 4/2.
397. AI. Vulpe, E. Popescu, in Thraco-Dacica, I. 1976, p. 222.
398. Pandantivul de la Candesti a fost descoperit intamplator in anul 1968, fiind interpretat
initial ca fibula si datat in sec. II-III e.n. D. Gh. Teodor a revenit asupra acestei piese
incadrand-o in sec. V-VII e.n.: D. Gh. Teodor, Cre$tinismulla est de Carpati de la origini
$i pana in secolul al XIV-lea. Iasi. 1991, p. 87, 161, nr. 8, fig. 7/2. Avand in vedere
asemanarea piesei de la Candesti cu alte exemplare de acelasi tip, ea ar putea fi incadrata in
randul artefactelor dacice. De altfeL la Candesti au fost descoperite Si asezari dacice datate
in Latene-ul tarziu: A. Florescu, M. Florescu, in Studia Antigua et Archaeologica, Iasi,
1983, p. 72-93.
399. B. Benadik, in Germania, 43,1965, p. 81, fig. 18/6 (Zemplin); V. G. Kotigorosko, in
Thraco-Dacica, XIII, 1991, p. 128, fig. 7/48 (Malaja Kopanija).
400. AI. VUlpe, E. Popescu, op. cit., p.219-222, fig. 5/7 (nota 397).
142
143
r",
I
'
"
401: .J. Todorovic, Skordisci. Istorija i kultura, Novi Sad - Beograd, 1974, pI. XXIX;
J. FIlip, Keltove ve stredni Evrope, Praha, 1956, pI. XLIII, XLIV/5, CIV/16.
402. N. Lupu, op. cit., p. 35, nr. 6, fig. 9/15 (nota 353).
403. C. Preda, in Thraco-Dacica, VII, 1986, p. 91, fig. 20/5.
404. K. Horedt, in Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 141.
405. F. Medelet, in Analele Banatului, III, 1994, p. 219.
406. N. Lupu, op. cit., fig. 8/1 (nota 353).
407. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., fig. 64/6 (nota 395).
408. Inedit. Inf. M. Guma.
409. K. Horedt, op. cit., cat. 35 (nota 404).
410. Idem, op. cit., cat. 16.
411. Idem, op. cit., cat. 33.
412. Idem, op. cit., cat. 57.
413. N. Chidiosan, Iv. Ordentlich, in Crisia, III, 1973, p. 98.
414. N. Lupu, op. cit., p. 34 (nota 353).
415. K. Horedt, op. cit., cat. 55 (nota 404).
416. Idem, op. cit., cat. 14.
417. Idem, op. cit., cat. 78.
418. Gh. Bichir, Cultura carpica, Bucuresti, 1973, p. 120; V. Ursachi, in MemAnt XIIXIV, 1980-1982, p. 121.
'
419. V. Ursachi, op. cit., p. 112, pI. XVII/1-3.
420. Gh. Bichir, in SCIVA, 44,1993,2, p. 143-145, fig. 6.
421: V. ~rsac~i, op .. cit., ~~; XVII/1-3, XXI/1-2 (nota 418); Expozitia "Civilizatia getodacllor dm ~azmul SlretulU1 , GalatI - Bacau - Roman - Tecuci - Bnlila, 1977, nr. 201-204.
422. V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 102, pI. IV/14-17, fig. 4/1-14.18-19.
423. R. Vu.lpe: E. Vulpe, in Dacia. III-IV, 1927-1932, p. 329, nr. 2. fig. 109/1-5.9-11.
424. Gh. BlchIr, loco cit. (nota 420); A. Florescu, M. Florescu, op. cit., fig. 5/1-2 (nota 398)
425. S. Sanie, op. cit., p. 428, pI. 12/3 (nota 374).
.
426. D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981, pI. 17/2,20/14-15 36/20 71/7 87/4
'
,
,
,
91/12-17.
427. AI. V~lpe, M. Gheorg~ita, in Cercetilri arheologice, IV, 1981, p. 59, pI. I/4.
428. V. Cnsan, ~t. FerenczI, in ActaMN, 311l, 1994, p. 386, pI. V/3, 9.
429. A. H. Vaday, in Antaeus, 17-18, 1988-1989, pI. 74/1.
430. V. Ursachi, op. cit., p. 121 (nota 418).
431. Idem, op. cit., p. 112-114.
432. Gh. Bichir. loco cit. (nota 420).
433. D. Berciu. op. cit., pI. 71/5. 7 (nota 426).
434. V. Crisan. ~t. Ferenczi. op. cit., p. 382 (nota 428).
435. V. Capitanu, op. cit., p. 103 (nota 422).
436. V. Ursachi, in Carpica, I, 1968, p. 178, pI. 53/21.
437. R. Vulpe, E. Vulpe, op. cit., p. 329, nr. 6, fig. 109/6 (nota 423).
438. N. Conovici, L. Georgescu, in Pontica, XI, 1978, p. 48.
64
439. D. V. Rosetti, in Publicatiile Muzeului Municipiului Bucure~ti 2 1935
fig. 35, 36.
.",.
,p.,
144
440. L. Marghitan. Tezaure de argint dacice. Catalog, Bucuresti, 1976, pI. XV/5.
441. Idem. op. cit .. pI. XLIII/2.
. 442. K. Horedt. op. cit .. p. 137 (nota 404).
443. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 206, nr. 56.
444. Ibidem, p. 188, nr. 32.
445. Ibidem. p. 267, nr. 163.
446. V. Ursachi. in MemAnt. XII-XIV, 1980-1982, p. 112-115. 121, pI. XVII/5-10,
XXl/4-5. XXIIl/4-5.
447. V. Capitanu, op. cit., p. 103, fig. 11/16-19 (nota 422); idem, in Carpica VIII. 1976.
p.66.
448. R. Vulpe. E. Vulpe. op. cil., p. 329, fig. 109/25-27 (nota 423).
449. D. Berciu. op. cit.. pI. 91/4-5 (nota 426).
450. AI. Vulpe, in Thraco-Dacica, 1,1976, p. 198, fig. 5/10. 6/24.
451. Idem, op. cit., p. 208.
452. V. Crisan, ~t. Ferenczi, op. cit., pI. V/lO (nota 428).
453. V. Ursachi. loco cit. (nota 446).
454. Idem, op. cit., p. 114-115.
455. Gh. Bichir. Cultura carpica. Bucuresti, 1973, p. 119.
456. AI. Vulpe, op. cit., p. 214 (nota 450); V.Ursachi, op. cit., p. 121 (nota 446).
457. Vezi supra, notele 450-451.
458. V. Ursachi. loc.cit. (nota 446).
459. K. Horedt. op. cit., p. 143 (nota 404).
460. L. Marghitan, op. cit., p. 26 (nota 440).
461. F. Medelet. op. cit., p. 218 (nota 405).
462. L. Marghitan, op. cit .. pI. XVII-XVIII (nota 440).
463. Antique Silver from Serbia, Beograd, 1994, p. 209-210, nr. 68-69.
464. K. Horedt. C.Seraphin, op. cit .. fig. 64/8 (nota 395).
465. K. Horedt. op. cit., cat 101 (nota 404).
466. L. Marghitan. op. cit., pI. XIX/I.
467. N. Fettich. in Acta Arch. Acad. Scient. Hung., III, 1953, p. 153, pI. XXIII.
468. I. H. Crisan, Ziridava, Arad, 1978, pI. 123/1,5,124/3.
469. Inedite. Muzeele din Kikinda Si Vrsec. Informatii Si desene F. Medelet.
470. F. Medelet, in ActaMN, 32/1, 1995, p. 96 publica a psalie de bronz provenind din
asezarea de la Zidovar care a fast realizata probabil in tiparul de la Pecic a, ceea ce constituie inca un argument in sprijinul acestei idei.
471. K. Horedt, C. Seraphin, op. cit., fig. 63/2 (nota 395).
472. D. van Endert, Die Bronzefunde aus dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching. Bd. 13. Stuttgart. 1991, p. 15-18.
473. Inedite. Muzeul Pleven. Inf. S. Lazarova.
474. C. M. Tatulea, in Oltenia. Studii Si comunicilri, VII-VIII, 1988-1989, p. 24, fig. 6/6.
475. V. Sarbu, Credinte Si practici religioase Si magice in lumea geto-dacilor. Galati, 1993,
p. 62,122-125.
476. Idem, op. cit., p. 49.
145
V .2.1. Coifuri
Coifurile descoperite pe teritoriul Daciei nu sunt numeroase. Situatia respectiva nu este specifica doar acestei zone. Atat in lumea europeana "barbara'; cat $i
in zona mediteraneeana, numarul coifurilor este mai redus in comparatie cu al
celorlalte categorii de anne. Este suficient sa amintesc faptul ca in Transilvania au
fost descoperite 0 serie de necropole celtice datate in Latene B-C, cu numeroase
monninte continand piese de armament, in timp ce numarul coifurilor din acea
perioada este foarte redus (6 exemplare intregi sau fragmentare descoperite la
Hateg, Ciume$ti, Silivas, Apahida, Ocna Sibiului, Savar$in)lO.
Raritatea coifurilor din Dacia preromana s-ar putea explica, in prirnul rand,
prin dificultatile de confectionare in comparatie 'cu realizarea armelor de fier.
Coifurile de bronz au foat prelucrate prin ciocanire din tabla de bronz. Performantele mesterilor locali in astfel de procedee nu se pot compara cu cele din lumea
greco-romana. Este semnificativ in acest sens faptul ca nu se cunosc cu certitudine
vase de bronz (realizate in aceeasi tehnica) dacice, originale sau irnitatii, ci doar
reparatii ale unor produse romane. Ori, aceste reparatii nu se ridica niciodata la calitatea de executie a artefactelor originale.
In al doilea rand, coifurile au constituit probabil $i simboluri de distinctie sociala, ftind purtate de aristocrati. Nu este intamplator faptul ca patru din cele cinci
coifuri cunoscute pana in prezent au fost descoperite in momlinte tumulare aristocratice. In aceste conditii este posibil ca nu toti luptatorii sa fi purtat coifuri, situatie
intalnita $i la alte populatii. Referindu-se la gennani, T"citus afinna ca "putini au
platose; doi, trei abia daca au coif de metal sau de piele"(Gennania, VI, 1).
In sfiir$it, raritatea coifurilor se datoreaza in parte $i unor cauze "obiective':
Disparitia necropolelor daco-getice pe parcursul sec. II i.e.n. - I e.n. si reducerea
147
~~-
----------~--------------~
I .
ariei ~i numarului mormintelor tumulare aristocratice in sec. I e.n., deci a complexelor arheologice capabile sa furnizeze astfel de artefacte, ar putea explica, intr-o
anumita masura, absenta coifurilor din descoperiri.
Toate coifurile descoperite in Dacia provin din morminte de incineratie ~i de
aceea ele s-au pastrat fragmentar, reconstituirile fiind ipotetice.
Cel mai complet exemplar din bronz a fost descoperit in tumulul IV din
necropola de la Pope~ti (jud. Giurgiu). EI a fost depus intr-o groapa ovala impreuna cu alte piese de annament apartinand defunctului: 0 cama~a de zale din fier, un
umbo de scut, 0 sabie lunga de tip Latene, un pumnal curb (sica), varfuri de lanci,
piese de harna~ament etc. 11 Coiful era fragmentar. Au fost recuperate parti ale
calotei ornamentate cu un decor spiralic in relief, aparatoarea de ceafa prezentilnd
caneluri verticale, fragmente ale obrazarelor ornamentate cu protuberante, iar pe
margini cu cercuri incizate, precum ~i 0 piesa de bronz constituind probabil portpanasul12 (fig. 91/1-2). Intregul inventar poate fi datat, in linii generale, la sfiir~itul
sec. II Le.n. ~i pe parcursul sec. I Le.n.
Un fragment de coif de bronz, provenind probabil de la un obrazar de
acela~i tip ca cele de la Pope~ti, a fost descoperit intr-un mormant plan de incineratie din necropola de la Zimnicea (C 10 M. 21). Fragmentul de obrazar a fost
decorat cu protuberante, iar pe margini cu cerculete ~i linii in zig-zag incizate 13
(fig. 91/3). Din inventarul mormantului mai faceau parte trei fragmente de bara de
fier inqoite, 0 oglinda de metal alb ~i 0 fibula-lingurita fragmentara din bronz, care
dateazaJntregul complex la sfar~itul sec. I Le.n. ~i la inceputul veacului urmator.
Alte coifuri fragmentare din bronz sunt mention ate ca fiind descoperite
intr-un mormant tumular de la Poiana (jud. Gorj)14, impreuna cu 0 cama~a de zale
din fier ~i intr-un mormant tumular de la Crasani (fragment de obrazar decorat ca
cel de la Pope~ti) 15. Tumulii respectivi au fost datati in sec. I Le.n.
In sfar~it, mentionez coiful de fier descoperit in tumulul II de la Cugir.
Mormantul a avut un inventar deosebit de bogat, compus din arme (sabie lunga de
tip Latene, varf de lance, pumnal curb, cama~a de zale), piese de harna~ament ~i de
car, vase de lut ~i 0 situla de bronz italic a de tip Eggers 20, care dateaza intregul
complex in sec. I Le.n. 16 (fig. 92/5).
Toate coifurile mentionate nu isi gasesc analogii exacte in alte spatii culturale, fapt ce a determinat pe unii cercetatori sa presupuna ca este yorba de piese
specifice daco-getilor 17 si deci, realizate de mesteri locali sau straini la comanda
unor aristocrati autohtoni. Din punct de vedere morfologic, coifurile daco-getice
pot fi impartite in doua variante. Prima varianta este constituita de piesele de la
Pope~ti, Zimnicea, Crasani si poate Poiana (jud. Gorj). A doua varianta este
reprezentata de coiful de la Cugir.
Coifurile primei variante isi au originea probabil in piesele mai timpurii de
tip attic. Acestea din urma au calota sferica, obrazare mobile si sunt ornamentate in
148
149
r
intr-o serie de complexe arheologice din sec. I Le.n. a unor unelte de orfevrerie utilizate in sec. IV-III Le.n. si ramase in inventarele unor ateliere multa vreme dupa ce
nu au mai fost folosite in scopul initial.
In concluzie, coifurile daco-getice apartinand primei variante constituie artefacte specifice zonei dunarene a Daciei. Ele iSi au originea in co~f~rile grecesti din
sec. IV-III Le.n., dar au evoluat, constituind un tip aparte. Potnvlt contextelor de
descoperire, ele sunt datate intre sfiirsitul sec. II Le.n. si inceputul sec. I e.n.
Coiful de fier de la Cugir constituie cea de a doua varianta a exemplarelor
daco-getice. EI prezinta 0 calota sferica, aparatoare de ceafa cu caneluri orizontale'
si protuberante semi-sferice si obrazare mobile omamentate, de asemenea, Cll protuberante semi-sferice.
Pentru piesa in discutie nu se cunosc analogii exacte in alte spatii cultur~le.
Fonna calotei Si omamentele aparatorii de ceafa se apropie insa de cele ale cOlfurilor de tip Port28 . Acestea din urma fac legatura intre tipurile de ~oifuri c~ltic.~ Si
cele romane timpurii. Ele sunt raspandite in nordul Italiei, Slovema, Elvetla, flmd
prezente Si in alte zone europene. Aparitia unui astfel de exemplar in Dacia .~-ar
putea explica prin legaturile existente cu spatiul italic, aceste conta~te fund
detectabile mai ales prin prezenta unor importuri romane in context~ daclce dat~
bile in sec. I i.e.n. 29 Coiful de la Cugir reprezinta 0 piesa locala reahzata probabll
dupa un prototip nord-italic.
In sec. I i.e.n., in Dacia preromana au fost utilizate camaSi de zale din fier.
EIe au fost descoperite in special in morminte tumulare (8 exemplare din totalul de
13 cunoscute in zona nord-balcanica)30. Aceste camasi de zale dispar, se pare, la
inceputul sau pe parcursul sec. I e.n. In locullor isi fac aparitia platosele din solzi
de bronz (lorica squmata).
Intr-un studiu recent, C. Beldiman31 - analizand placutel e de lorica squamata descoperite in Dacia (un exemplar la Sansimion-jud.Harghita; 7 .exemplare la
Racatau - judo Baca~; d~ua exe~plar~ la Divici - j~~. Caras-.Sevenn: la ~a~:2 se
adauga un exemplar medlt provemnd dm cetatea daclca de la ~l1nIeu Sllvamel )considera ca acestea au fost adoptate de catre daco-geti sub influenta romana, ele
lipsind din aria culturii bastamice, iar datele arheologice pentru sustinerea ipotezei
unor influente SaImatice sub acest aspect lipsind.
In tumulul I din necropola aflata in apropierea asezarii dacice de la Racatau
au fost descoperite trei placute de lorica squmata, dintre care doua prezentand
nervura mediana. In acelasi mormant se mai aflau fragmentele unei camasi de zale
din fier33. Atat placutele din bronz, cat Si piesele de fier au constituit probabil 0
singura platosa. In lumea sarmatica nord-pontica au fost descoperite astfel de
Pe parcursul sec. I e.n. in unele cetati si asezari daco-getice si-au facut aparitia 0 serie de piese de armament Si echipaIllent militar roman. Dintre ele, sabia romana (gladius) de la Ocnita si teaca de pumnal romana gasita in aceeasi asezare 35 ,
constituie unele dintre cele mai caracteristice piese de acest gen.
Piesele de echipament militar roman din bronz sunt relativ variate tipologic,
dar nu sunt numeroase. Un prim lot de descoperiri este reprezentat de piese pentru
scut. Mentionez in acest sens un cui de bronz Si 0 parte a unui maner de scut de tip
roman descoperite la Ocnita. Acesta din urma a fost datat in ultimul sfert al sec.
I e.n,36 Un exemplar asemanator provine din cetatea dacica de la Capalna (jud.
Alba)37. Printre elementele de scut considerate a fi piese romane se numara si 0
garnitura din tabla de bronz descoperita in cetatea dacica de la Piatra Neamt Batca Doamnei si datata in sec. I e.n. 38 Obiecte similare au fost gasite intr-un mormant plan de incineratie de la Racatau (datat la inceputul sec. I e.n.)39 Si de aceea
nu ar fi exclus ca ele sa fi fast produse Si de ciitre daco-geti. Gamituri de scut din
bronz au mai fost descoperite in asezarile dacice de la Sighisoara-Wietenberg 40 Si
Brad (jud. Bacau)41.
Alte piese romane din bronz provin de la diferite tip uri de centuri militare sau
elemente de suspensie. Astfel de artefacte, mai muIt sau mai putin fragmentare, au
fast descoperite la Ocnita. Ele au fast datate pe parcursul sec. I e.n. 42 In ultimul nivel
al cetatii dacice de la Divici a fost gasit un segment de centura militara (cingulum)43.
Analogiile din mediul roman indica a datare a pieselor de felul celei de la Divici in a
doua jumatate a sec. I e.n. 44 De notat Si faptul ca in tezaurul de la Tekija, datat in
aceeasi perioada, se afla elemente de cingulum realizate din argint 45 . in sfarsit,
mentionez cataramele unor centuri militare romane si 0 serie de alte elemente de
echipament descoperite la Poiana (jud. Galati) Si Socu-Barbatesti (jud. Gorj)46.
150
151
V .2.2.
Plato~e
1. 1. Glodariu, E. Iaroslavsehi, Civilizatia fieru1ui 1a daci (sec. II i.e.n. - I e.n.), ClujNapoea, 1979, p. 129-142.
2.1. Bereiu, AI. Popa, H. Daieovieiu, in Ce1ticum, XII, 1965, fig. 20/6 (eonsiderata fragment de sabie).
3. C. S. Nieolaeseu-Plop$or, in Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 26, pI. V/5.
4. Idem, op. cit., p. 25-26, pI. IV /7.
5. V. Ursaehi, in MemAnt, XII-XIV, 1980-1982, p. 115, pI. XXVII3.
6. D. V. Rosetti, in Pub1icatii1e Muzeu1ui Municipiu1ui Bucure$ti, 2, 1935, p. 65, fig. 33;
M. Tureu, Geto-dacii din Campia Munteniei, Bueure$ti, 1979, pI. X/8.
7. R. Vulpe $i eolab., in scrv, III, 1952, p. 198, fig. 19/2.
8. R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, I, 1924, p. 217, fig. 47/4, 48/16.
9. Z. Wozniak, in Germania, 54, 1976,2, p. 390.
10. M. Guma, in Thraco-Dacica. XII, 1991, p. 102 (eu bibliografia).
11. AI. Vulpe, in Thraco-Dacica, I, 1976, p. 201-203.
12. Idem, op. cit., p. 201, fig. 12, 17.
13. A. D. Alexandreseu, in Dacia, N.S., XXIV, 1980, p. 26, 55, fig. 66/3.
14. AI. Vulpe, op. cit., p. 208.
15. Idem, op. cit., p. 207-208.
16.1. H. Cri$an, Civi1izatia geto-daci1or, Bueure$ti, 1993, p. 123 eu fig.; Idem, in Apu1um,
XVIII, 1980, p. 81-87.
17. AI. Vulpe, op. cit., p. 212 (nota 11); M. Guma, op. cit., p. 102 (nota 10).
18. G. Wauriek, in JahrbRGZM, 30, 1983, p. 266-268, fig. 2; N. Hartuehe, in Istros, IV,
1985, p. 33, fig. 1. Aeeea$i origine a eoifurilor daeo-getiee a fost presupusa $i de AI.
Vulpe, op. cit., p. 212.
19. N. Hartuehe, op. cit., fig. 2-8.
20. G. Wauriek, op. cit., p. 265-301.
21. Idem, op. cit.. p. 268, nr. 15.
22. Idem, op.cit., p. 268, nr. 16.
23. Idem, op. cit., p. 268, nr. 14; L. Getov, in Arheo1ogija-Sofia, IV, 1962. 3, p. 42-43,
fig. 2-3: 1. Todorovic, Skordisci. Istorija i ku1tura, Novi Sad - Beograd, 1974, p. 187,
fig. 125.
24. 1. Tsarov, in Izvestija na istoriceskija muzei Ve1iko Tamovo, IX, 1994, p. 101-102,
110,nr.27,pl.8.
~
25. M. Domaradzki, in Revue Aquitania, suppl, I, 1986, p. 228-229, fig. 2. In legatura eu
sabiile de tip Latene de la sud de Dunare vezi $i M. Taceva, in Studia in Honorem Vese1ini
Bdev1iev. Sofia. 1978. p. 325-327.
26. V. Zirra. in Dacia, N.S., XV, 1971, p. 234-237; Z.Wozniak. Wschodnie pogranicze
kultury Latenskiej, Warszawa, 1974, p. 78-138; idem. in GeTmania, 54. 1976, 2. p. 388394: A. Rustoiu. in Relations Thraco - Illyra - HelJeniques. Aetes du Xive Symp. Kat. de
Thracologie - Baile Hereulane. oct. 1992, Buearest, 1994, p. 296-297.
27. A. R ustoiu, in Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj, 1994. p. 35.
28.1\1. Gustin. Po.s(JL'je in deT jungeren Eisenzeit, LjUbljana. 1991. p. 54.
29. I. Glodariu. RcJa[ii comerciale ale Daciei cu II/mea eienistica ;;1 TOman,), Cluj, 1974.
paSSlln.
30. A. RlIstoill. op. cit.. p. 34 (nota 27).
31. C. Beldiman. in Carpica. XX. 1989. p. 125-136.
32. Inf. H. Pop.
33. V. Capilanu. In M'lletiale. 16. B Ilcure~ti. J 986. p. I! 9- I 2U: " . S~irhu. in Istre'S. V 11.
!9CJ4. p. 128
34. A. M. HaZallO'., Ocerki voennovo dela ~armat()v. Mosh", 1971, p. 5960. pI. XXX/I':?,
9- J 0; A. Rustoiu, in Ephemeris Napocensis, IV, 1994. p, 29-30; V.Barca, in ActaMN, 31/1.
1994, p. 55-68.
35. D. Berein, Buridava dacica, Bueure~ti, 1981, p. 93-94, 236, pI. 62; D. Berciu si colab.,
in Thraco-Dacica. XIV, 1993, p. 151-155, pI. 4/8; L. Peteuleseu. in Beitriige zu romischer
und barbarischer Bewatfrwng in dem ersten vier nachchrislichen Jahrhundert, Marburger
Kolloquium 1994. Lublin/Marburg, 1994, p. 72, pI. 1. 2/2, Despre armamentul de tip
roman din Dacia preromana vezi I. Glodariu, E. Iaroslavsehi. loco cit. (nota 1).
36. L. Petculescu, op. cit., p. 67-68, 73, pI. 3/5-6.
37. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacica de la Capaina, Bucure$ti, 1989,
p. 109, fig. 92/11.
38. S. Sanie. Civilizatia romana 1a est de Carpati $i romanitatea pe teritoriuI Moldovei, Ia~i.
1981. p. 61. nr. 7. pI. 9/5.
39. AI. Vulpe. V. Capitanu, in Apulum, lX. 1971, p. 158. fig. 3/3-5.7.
40. K. Haredt, C. Seraphin, Die priihislorische Ansiedlung auf dem Wietenberg bei
Sighisoara-Schiissburg. Bonn, 1971. p. 79, fig. 62/12, 28.
41. V. Ursachi. Zargidava, p. 145, pI. 48il4-15, 19; 296/15-16.
42. L. Petculescu, op. cit., p. 73, pI. 2/3,3/7 (nota 35),
43. Inedit. Descoperit in 1995. Sapaturi M. Guma, C. Sacarin, A. Rustoiu.
44. G, Ulbert. Die romischen Donau-Kaslelle Aislingen und Burghofe, Limesforschungen,
Bd. 1. Berlin, 1959, p. 69, 94, pI. 18/17; idem, Das friihromische Kastell Rheingonheim,
Limesforschungen. Rd. 9, Berlin, 1969, p. 40. pI. 27/1-13, 38/5.
45. Antique Silver [rom Serbia, Beograd. 1994, p. 272-273. nr. 172-174.
46. L. Peteu]esclI. Archaeological Evidence of the Political-Military Relationship between
the Roman Empire and Dacia in the 1st Century A.D., comunicare la "The 7th International Congress of Thracology': Constanta-Mangalia-Tulcea, 20-26 mai, 1996.
47. Despre problema provenientei pieselor de armament Si eehipament militar roman vezi
L. Petculeseu. op. cit., p. 70-71 (nota 35).
152
153
NOTE
48. 1. Glodariu, Relarii eomereiale ale Daeiei eu lumea elenistiea $i romana, Cluj, 1974,
passim. L. Petcu]escu, in The Thraeian World at the Crossroads of Civilisations. Reports
and Summaries, Bucharest, 1996, p. 322 afirma ca piesele de echipament militar roman se
concentreaza din punct de vedere crono]ogic in doua perioade: mceputu] sec. I e.n. (perioada corespunzand sfarsitului domniei lui Augustus) si al treilea sfert al sec. I e.n. (perioada cuprinsa mtre domniile lui Nero Si Vespasian). In ambele perioade mention ate contacteJe Daciei cu Imperiul au fost foarte stranse, fie ca relatiile respective au fast amicale,
fie ca au fost violente.
noc:!uri (tip 2). Acestea din urma au putut intra ~i in componenta unor zabale, dupa
cum sugereaza doua piese de acest gen aflate pe mu~tiucul unei zabale din cetatea
dacica de la Capalna 10.
Legaturile dintre curele au fost asigurate cu ajutorul unor catarame de fier
sau bronz (tip 1 ~i 2), care au putut fi utilizate ~i in vestimentatie. Cataramele de tip
2, spre exemplu, au fost descoperite in unele morminte in inventarul Ulrora se
aflau ~i alte piese de harna~ament, fapt care sugereaza folosirea lor ~i in acest
domeniu 11 .
Racatau (jud. Bacau)25, Brad (jud. Neamt)26 si Poiana (jud. Galati)27. Ambele
tipuri lsi gasesc analogii din bronz Si fier in lumea celtica28 Si in spatiul scordisc
lnvecinat29 unde sunt datati in Latene-ul tarziu.
rn
.!1
I:'
I',
I:::
'
,I
,! ,
158
NOTE
1. 1. H. Cri~an.ln ActaMN, VI, 1969, p. 95, pI. I/ll; idem, Ziridava, Arad, 1978, pl. 117/7.
2. l. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civi1izatia fieru1ui 1a daci (sec. II Le.n. - I e.n.), Clujl\'apoca, 1979, p. 125-tip III; W. M. Werner, Eisenzeit1icilen Trensen an der llnleren und
mittleren Donall, PBF, XVI/4, Munchen, 1988, p. 48-51-tip VIII (cu harta de raspandire).
3. W. M. Werner, in SCIVA. 35, 1984,4, p. 353-360, fig. 2/1.
4. F. Medelet, in ActaMN, 32/I, 1995, p. 96, fig. 2/3.
5. I. Glodariu, in 1. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacicii de 1a Ciipa1na, Bucure~ti, 1989,
p. 104. fig. 92/5-6.
6. Ibidem.
7. Idem, op. cit., p. 103-104, fig. 91.
8. W. M. Werner. Eisenzeitlicile Trensen ... , p. 61-73, tip XIV (nota 2).
9. I. Glodariu, op. cit., p. 104.
10. Idem, op. cit., p. 103 -1 04, fig. 91.
11. A. D. Alexandrescu. in Dacia, N.S., XXVII, 1983, p. 77, fig. 7/4, 8/4; AI. Vulpe, in
Tilraco-Dacica, L 1976, p. 203, fig. 16/7, 12; B.Nikolov, in Izvestija-Sofia, XXVIII, 1~65,
159
2~. V. Capitanu, in Carpica, XVII, 1985, p. 53, fig. 15/10. Acest pinten prezinta pe unul
dm brare un buton fixat printr-un nit. Este yorba de un pinten de tip roman. Piese aseman,ltoare au patruns Si in mediul celtic: D. van Endert, Die Bronzefunde alls dem
Oppidllm von Man ching , Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991, p. 40.
26. Catalogul expozitiei Civiliza(ia geto-dacilor din bazinu1 Siretului, Galati _ Bacau _
Tecuci - Braila, 1977, p. 12, nr. 114 (pinten executat din fier Si ornamentat cu incrustatii cu
bronz; apartine primului tip de pinteni).
27. R. Vulpe Si colab., in SCIV, II, 1951, 1, p. 202, fig. 22/6.
28. D. van Endert, op. cit., p. 37-41 (nota 25).
29. J. Todorovic, op. cit., p. 125, fig. 91a; p. 152, fig. 108; p. 207, fig. 130 (nota 13).
30 ..1. H. Crisan, Sp~itualitatea geto-dacilor, Bucuresti, 1986, fig. 7; idem, Civilizatia getodacIlor, II, Bucurestt, 1993. fig. 34.
31. I. Glodariu, E. Iaroslavschi. op. cit., p. 127-128 (nota 2).
32. Idem, op. cit.. fig. 56/1, 6, 15, 18,20; 64/1-5. Analogii, ca piese pentru car, in lucrarile
citate la nota 33.
33. r. Venedikov. Trakijskala ko]eSnica, Sofia. 1960, passim; C. Boube-Piccot. Les bronzes
anliques dll Maroc, III. Les chars et l'attelage, Rabat, 1980, passim; A. Alfoldi, in ArchEn,
XLVIII, 1935, p. 190-216; D. Nikolov, in Arheologija-Sofia, III, 1961, 3, p. 8-17;
T. Gherasimov, in Izvestija-Sofia, XXIX, 1966, p. 225-226; etc.
34. R. Vulpe $i colab .. op. cit., p. 202, fig. 22/2 (nota 27).
35. A. Radnoti, in SaalbJahrb, XIX, 1961, p. 18-36, fig. 13 (reconstituirea jugului vestic Si
a celui tracic).
160
161
162
materiale organice (lemn '7). "Tubul penLru ace"din cetatea de la Craiva se pare ca a
cunoscut 0 alta functionalitate. Unul din capete este plin si are 0 forma usor Hltita in
urma unor loviri repetate cu un obiect dur (ciocan '7). La capatu1 opus, care in iti alA a
fost gol, a fost introdusa 0 bara de fier care are acelasi diametru ca cel al tubului. In
aceste conditii. este greu de precizat utiJitatea piesei de 1a Craiva. "Tuburi pentru
ace" au fost descoperite si in mediul celtic. Referindu-se la un astfel de obiect
descoperit intr-un appidlllll celtic de la Altenburg, F. Fischer considera ca asanumitele "'tuburi pentru ace" au putut constitui piese de harnasament sau de carlO
Piesele din Dacia preromana pot fi datate in sec. I i.e.n. - I e.n., ele fiind folosite si
mai tiirziu de catre carpii est-carpatici 11.
In categoria pieselor de uz casnic trebuie mentionate Si lanturile de bronz
provenind din lumea romana care au servit - in cele mai multe cazuri - la suspendarea unor candelabre. Tipu1 1 este reprezentat de un lant din bare profilate prinse
una de alta prin verigi simple, descoperit la Craiva (jud. Alba)12. EI a fost datat la
sfarsitul sec. II i.e.n. si in sec. I Le.n., incadrare confirmata de un exemplar asemanator provenind din mediul scordisc de la Zmaievca 13 . Tipul 2 este constituit de
lanturile fonnate din bare de bronz indoite la capete sub forma unor verigi si prime
una de alta. Doua fragmente de astfel de lanturi au fost gasite in ultimul nivel
(sec. I e.n.) al asezarii de 1a Brad (jud. Bacau) Si au fost incluse printre piesele de podoaba 14. Analogiile cu lanturile cande1abre10r de 1a Craswi (jud. Ialomita) si Luncani-Piatra Rosie (jud. Hunedoara)IS indica Si functionalitatea pieselor de la Brad.
Printre piesele cu destinatie incerta, dar care au putut intra in componenta unor
obiecte de uz curent, se numara si 0 serie de tuburi de branz, avand suprafata
prevazuta cu nervuri dispuse perpendicular pe axul pieselor. Astfel de obiecte au fost
descoperite la Craiva (jud. Alba) - 2 exemplare (fig. 100/11)16, Tilisca (jud. Sibiu fig. 100/12), Bucuresti si Popesti (jud. Giurgiu). La Sighisoara - Wietenberg a fost
d;scoperit un exemplar de fier l7 . Functiona1itatea acestor artefacte este necunoscuta.
Exemplarul de la Tilisca a fost perforat la unul din capete probabil pentru a fi fixat cu
nituri pe un obiect de lemn. Tuburile de bronz mentionate au fost considerate obiecte
importate din lumea romana. Exemp1arul de fier de 1a Sighis,?ara-W~etenberg sugereaza confectionarea unor astfel de piese Si in mediul dacic. In functle de contextele de descoperire, obiectele in discutie pot fi datate in sec. I Le.n. - I e.n.
Casetele $i lazile de lemn erau prevazute cu manere si garnituri din tabla de
bronz. De asemenea, pentru asamblarea partilor lemnoase erau utilizate uneori cuie
si tinte de bronz. In cetatea dacica de la Capalna (jud. Alba) a fost descoperit un
maner de bronz al unei astfel de casete, care mai pastreaza inca bratarile cu care se
fixa in lemn (fig. 101/1)18. Cu un maner asemanator a fost prevazuta si caseta de
lemn apartinand trusei medicale romane descoperita la Gradistea de Munte l9 . Tot
de la Capa1na provin mai multe tinte de bronz care au fost utilizate 1a 0 casela de
mari dimensiuni sau la 0 lada (fig. 101/2-10)20.0 tinta de acelasi tip a fost gasita
163
in cetalea de la Tilisca (fig. 101/14)21. Alte cuie sal! tiJ1te utilizate Ja placarea unor
obiecte de lemn au fost identificate la Craiva Uud. Alba - fig. 101/11) Si Divici
Uud. Caras-Severin - fig. 101/12)22. Gamiturile de bronz ale unoI' casete de lemn,
dispuse la coJturiJe sau pe suprafata obiectelor respective, in unele cazuri pastri'md
si cuiele de fixare din bronz sau fier. au fost descoperite la Luncani - Piatra Rosie 23
Gradistea de Munte (fig. 102)24, Bimita (fig. 106/5)25, Craiva 26 , Ocnita 27 etc.
Unele dintre aceste casete sau Hlzi au fost prevazute cu sisteme de inchidere
$i lacate. Acest lucm este demonstrat de 0 parte a gamiturilor din tabla de bronz
mentionate anterior, care sun! prevazute cu orificii pentm introducerea cheilor. De
asemenea, la Gradistea de Munte (fig. 101/15)28 Si la Poiana UUd. Galati)29 au fost
descoperite elemente de bronz ale unoI' lacate. Astfel de elemente sunt deosebit de
frecyente in lumea romana 30 , fapt care indica si locul de provenienta al celor din
mediul dacic.
Bronzul a Cllnoscut 0 larga utilizal'e in domeniul reparatiilor vaseIol' de bronz
si de lut. In numeroase cetati si asezari dacice, unde au functionat ateIiere de
orfevrerie sau de prelucrare a fiemlui si a bronzului, au fost descoperite deseuri sau
petice de tabla de bronz utilizate la reconditionarea unoI' vase de metal deteriorate.
Aceasta utilizare a tablei de bronz este documentata Si in unna analizarii vaselor
propriu-zise, muIte dintre exemplarele descoperite prezentand astfel de reparatii.
Operatiunile concrete la care erau supuse bucatile de tabla in vederea executarii
reparatiilor sunt cunoscute suficient de bine pentm a contura imaginea de ansamblu
a acestor activiUlti. La Costesti UUd. Hunedoara)31 Si Banita Uud. Hunedoara)32 au
fost descoperite bucati de tabla de bronz, perforate pe margini in vederea fixarii pe
peretii vaselor deteriorate (fig. 103-106). In unele cazuri s-au pastrat Si niturile de
fix are. Ele sunt de mai muIte tipuri. Tipul 1 este constituit de niturile confectionate
din Salma de bronz, taiata si latita la capete prin batere cu ciocanul, dupa introducerea ei in Olificiile corespunzatoare (fig. 105/2). Tipul 2 este reprezentat de nituri
realizate din tabla ingusta de bronz, indoita la mijloc; capetele ascutite se introduceau in orificiile peticelor Si ale vaselor, de la exterior spre interior, dupa care
erau indoite in unghi drept (fig. 105/5). Tipul 3 este constituit de nituri realizate prin
infasurarea unor table de bronz (fig. 105/1). In sfiirsit, tipul 4 este ilustrat de niturile
realizate prin tumare, avand un capat ingrosat, iar celalalt ascutit; puteau fi folosite
si in alte scopmi (fig. 10 1/13). Niturile de tip 1 Si 2 au cunoscut cea mai larga utiliz are , fiind constatate atilt in unele ateliere, cat si in cazul unor vase reparate (Capalna 33 , Costesti 34 , Banita35 , Craiva36 , Tilisca37 , Racatau 38 , Luncani-Piatra Rosie 39
etc.). Niturile de tip 3 si 4 sunt mai rare. Un exemplar de tip 3 provine de la Banita40 ,
iar altul de tip 4 a fost descoperit la Gradistea de Munte 41 .
Tabla de bronz, provenind in general de la vase iesite din uz, era deeupata in
vederea confectionarii peticelor cu ajutoml daltilor. In multe cazuri mmele uneltelor respective sunt vizibile pe fragmentele pastrate. Uneori, bucatile de tabla au
fost trasale cu un varf ascutit pentm a se indica ductul pe care unna sa se execute
taierea. De asemenea, locurile unde unnau sa fie practicate orificiile pentm nituri
au fost marc ate cu ajutoml unor punctatoare 42 .
In cetatea de la Costesti au fost descoperite si doua unelte de fier. eel putin
una dintre ele putand fi utilizata la perforarea tablei de bronz. Este yorba de un
varf de fier avand sectiune patrulatera. Partea activa se potriveste in gaurile din
placile de bronz descoperite in cetate, fapt care pledeaza pentru utilizarea piesei
respective in astfel de operatiuni (fig. 104/2)43. A doua unealta este similara precedentei, dar are varful mai subtire si pare a fi fost torsionat. Totodata, piesa
pastreaza si mansonul in care se fixa coada de lemn (fig. 104/3). G. Florea considera insa ca cea de a doua unealta a fost probabil destinata prelucrarii un or materiale moi (lemn, piele etc.)44.
Procedeele tehnice de reparare a vaselor de bronz din Dacia sunt sin1iIare celor
practicate in epocile anterioare 45 . De asemenea, vasele de bronz au fost reparate prin
operatiuni asemanatoare in spatiul celto-gennanic 46 Si in lumea romana47 .
In legatura cu problema confectionarii unor vase de bronz in Dacia preromana, 1. Glodariu - sintetizand parerile exprin1ate pana in 1974 (mergand de la
sustinerea ideii unei intense productii locale, pana la opinii mai nuantate) conchidea ca "imitatiile de vase sunt... putine, incidentale am spune, si credem ca
domeniul in care aportul mesterilor indigeni poate fi mai usor apreciat este cel al
reparatiilor vaselor de import, atat de dese, dupa cum 0 dovedesc descoperirile
inregistrate pana acum,,48. Cercetarile din ultimii ani nu au fost de natura sa aduca
dovezi concludente in sprijinul opiniei unei productii autohtone semnificative de
vase de bronz. S-au inmultit insa datele privitoare la activitatea de reparare a recipientelor de bronz. Este de mentionat Si faptul ca modul de reparare al vaselor de
bronz nu se ridica la calitatea artefa,ctelor originale importate. Acest lucm infinna
ipoteza realizarii unor vase de bronz de catre mesterii autohtoni. De asemenea, in
unele cazuri (Costesti 49 , Tilisca50 ), atasele sau manerele vaselor deteriorate au fost
inlocuite cu piese similare din fier, care puteau fi in1itate Si de localnici. In s fiirs it ,
este de amintit gatul unui ulcior de bronz cu defecte de tum are descoperit pe terasa
cu ateliere metalurgice de la Gradistea de Munte 51 . Obiectul respectiv ar putea fi
interpretat ca expresie a activitatii unui mester roman aflat la Sannizegetusa Regia
in prejma razboaielor de cucerire a Daciei.
Numeroasele exemple de reparatii ale unor vase de bronz romane sugereaza
idee a ca importul de vase nu acoperea in masura suficienta necesaml "pietei" dacice. Din acest motiv se impunea repararea eelor care sufereau deteriorari, pana cand
proprietarii lor reuseau sa-si procure vase noi.
In ceea ce priveste reparatiile de vase ceramiee, acestea se realizau prin mai
muIte procedee 52 , Dintre acestea mentionez prinderea partilor sparte cu ajutorul
unor scoabe de bronz, plumb sau fier. Mai intiii se practicau in peretii vaselor ori-
164
165
Ill!.
!I,I
ficiile de prindere a scoabelor. Acestea din urrna erau fie tum ate in locurile dorite
de mester. folosindu-se "cofraje" din lut (in cazul plumbului), fie erau realizate din
sarme (fier sau bronz) si introduse in orificiile pregatite in acest scop. Potrivit ana!izelor efectuate asupra ceramicii romane de la Augst, se pare ca scoabele nu erau
suficiente pentru a asigura etanseitatea vaselor. De aceea, mesterii practicau concomitent si lipirea fisurilor, utilizand probabil 0 compozitie de albus de ou, var,
saliva si praf de lut (amestec utilizat Si astazi de olarii din sudul Italiei Si din
Grecia).
Repararea vaselor ceramice este atestata pe toata durata Latene-ului 53 , fapt
care indica - la fel ca in cazul vaselor de bronz - ca mestesugul confectionarii
ceramicii a constituit 0 activitate specializata, iar vasele au avut 0 valoare suficient
de mare pentru ca repararea lor sa fie justificata. De asemenea, nu ar fi exclus ca
unele comunitati sa fi beneficiat de posibilitatea de a cumpara produse ceramice
doar la anumite intervale de timp, fapt care explica necesitatea repararii vaselor
inlre intervalele mentionate.
166
167
*
Desi mai putin numeroase in comparatie cu alte categorii de obit'cte, piesele
de utilizare curenta si casnica reflecta spectrullarg de folosire al aliajelor de bronz
in Dacia preromana. Unele dintre aceste artefacte, precum si reparatiile constatate
in cazul vaselor de bronz, atesta un anumit grad de cunoastere al procedeelor metalurgice. Aceste operatiuni au fost realizate in ateliere specializate, ele neputand fi
aplicate de membrii obisnuiti ai comunitatilor. In schimb, repararea vaselor ceramice constituie probabil expresia unor activitati casnice, ele nefiind dificil de realiz at. La fel ca in cazul altor categorii de obiecte, se poate constata prezenta alaturi de artefactele locale - a unor piese provenind din Iumea romana. Din punct
de vedere cronologic, obiectele de acest gen, datorita functionalitatii practice, au
cunoscut 0 utilizare mai indelungata, ele neputiind fi datate in intervale mai scurte
de timp.
NOTE
1. D. Alicu, S. Coci$, in Apulum, XXVI, 1989, p. 225.
2. I. H. Cri$an, Ziridava, Arad, 1978, pI. 125/6.
I
I
,i
il
,I
168
169
$i legate prin 6 bare abtice. In ansamblu, obiectul are aspectul unui glob gol pe
dinauntru. Suprafata exterioara a barelor este ornamentata cu granule in relief.
Capetele sunt uzate in unna unei falosiri indelungate. Inaltimea este de 4,1 cm, iar
diametrul de 4.2 cm 23 . Fomla piesei prezentate este asemanatoare cu a capetelor
de baldachin din Hallstatt-ul tarziu 24 . V. Ursachi presupune cil obiectul ar putea
avea 0 a~tfel de functionalitate sau sa constituie partea superioara a unui sceptru.
Acelasi cercetator subliniazil insa faptul ca fonna Si decorul - la care se adau!a
dimensiunile mici - constituie argumente in favoarea ipotezei ca ar putea fi yorba
de un pandantiv 25 . A fost datal in sec. I e.n. $i constituie probabil un import (din
mediul nord-pontic'? ).
.
MargeJele din sticla se intalnesc frecvent printre materialele arheologice
recuperate din a$ezarile Si ceUitile geto-dacice. In unele eazuri, mai rare, ele au fost
imitate in bronz $i clliar Iut. Mentionez in acest sens 0 margica de bronz omamentata eli "coaste"provenind de la Sighisoaral6 ~i alta mai simpla gasita la Brad (jud.
Bacau)27. Datarea pieselor din bronz, ca si cea a exemplarelor de sticla este foarte
larga.
Piesele rare sau cu destinatie ineerta sunt mai numeroase decat cele prezentate aici. Descoperirile viitoare, precum ~i analizele detaliate, vor elueida probabil
semnificatia multora dintre ele.
NOTE
1. R. Vulpe, E. Vulpe, in Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 334, fig. 115/8, 16 (Poiana-Galati).
Un exemplar inedit la Sighisoara-Wietenberg. Sapaturi 1995 - 1. Andritoiu, A. Rustoiu.
2. C. Daicoviciu Si colab., in
IV, 1953, 1-2, p. 171, fig. 22/d.
3. R. Vulpe. E. Vulpe. op. cit.. p. 334, fig. 115/6.
4. V. Vasiliev, Scitii agatir$i pe teritoriul Romaniei, Cluj-Napoca, 1980, p. 113-117.
5. 1. Glodariu, Relatii comerciale ale Daciei cu 11l1nea elenistica $i romana, Cluj, 1974,
p. 84-85, 249-250.
6. V. Ursachi. Zargidava. p. 243-244.
7. V. Capitanu, in Carpica. XX, 1989, p. 103.
8. V. Sarbu, Dava getic:i de la Gradistea, judo Bfilila, I. Braila, 1996, p. 36, fig. 122/14-15.
9. D. Berciu, Buridava dacica. Bucuresti, 1981. fig. 22/3, pI. 36/24-25.
]0. V. Crisan. ~t. Ferenczi. in ActaMN. 31/L 1994, p. 387.
11. 1\. Lupu. Tili~ca. A$cz:lrile arheologice de pe Cfl(ana$, Bucuresti, 1989. pI. 27/14-17.
12. G. Flore;]. in /\puJum. XXVII-XXX. 1990-1993. p. 175.
13. int. H. Pop.
14. Plinius, Nat. Hist., XXXIII, 45; XXXIV, 48, apud D. van Endert. Die Bronzefunde aus
dem Oppidum von ManciJing, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991,
serv,
p.64.
15. D. van Endert, op. cit., p. 64-65.
171
170
Referindu-se la podoabele de argint daco-getice, K. Horedt a sesizat existenta a doua gnlpe regionale de obiecte (una sudica ~i alta nordica), limita de
demarcatie fiind constituiUi de cursu rile Mure~ului Si all' Tarnavelor. Profesorul
cJujean aprecia ca grupa sudica a fast supusa unor influente elenistice. in timp cc
in grupa nordica, alaturi de influenteie mediteraneene, s-au manifestat si impulsuri
celtice 3 . Acestea din um1a sunt evidentiate in special prin fibulele cu noduri. Ele
continua din punct de vedere morfologic, traditia fibulelor din Latene-ul mijlociu.
Nu este intampliHor nici [aptu1 ca marea majoritate a fibulelor eu noduri sunt COIlcentrate in Transilvania, exemplare1e din argint de la sud ~i rasarit de Carpati Hind
puHne Si constituind importuri in mediul respectiv. De asemenea, amintesc faptul
ca la sud de Carpati exista Si cateva exen~plare din bronz, eIe fiind imitate la periferia ariei de raspandire a artefactelor in discutie 4 . In sfar~it, este de mentionat Si
faptul ca modul de utilizare a fibulelor cu noduri (doua fibule pereche Si 0 a treia
de alt tip; patru fihule perechi doua cate doua) este specific tot ariei celtice5.
Nu se pot stabiJi prototipurile fibulelor ell Doduri, dar continuiratca unor
fonne traditionale celtice la inceputul Latene-ului tarziu nu este specifica numai
comunitatilor dacice din Transilvania. In iumea scordisca apar fibule asemanatoare. Astfel, fibulele de tip larak, prezentand 0 morfologie simiIara, au fast contemporane cu fibulele cu noduri 6. Pe Iinia aceleia~i mode se inscriu ~i fibulele de
tip pseudo-Latene mijlociu. Toate acestepiese ilustreaza mentinerea in moda a
unor podoabe avand forme specifice secolelor anterioare, dar care nu sunt identice
cu "prototipurile" lor mai indepartate. Obiectele in discutie au suferit 0 serie de
transfonnari morfologice, fiind adaptate modei locale. Este semnificativ in acest
sens ca fibuIele cu noduri sunt specifice numai ariei daco-getice.
Mecanismele concrete prin care anumite podoabe au fost preluate din spatiul
celtic ~i au fost adaptate vestimentatiei locale sunt sugerate de lanturile de tip 4.
Avand in vedere aria de raspandire a celor doua variante ale tipului 4 (vczi supra,
cap. v.I.), se pot presupune doua modaliHlti prin care piesele in discutie "u fost
preluate de catre daco-geti. Exemplarele de tip 4a sunt documentate in special in
Transilvania, exemplarele de la sud $i rasarit de Carpati constituind probabil importuri in zona respectiva. In acest sens este semnificati ',; faptul ca lamul ~i fibula
de la Kladovo au fost refolosite in sec. II-III e.n., piesa mentionata putand sa
ajunga acolo din Transilvania. Raspandirea intracarpatica a lanturilor ue tip 4a sugereaza perpetuarea in acea zona a unor traditii ccltice mai veehi. Lantul din
necropola celtica de la Ciumesti, identic - din pUllet de vedere morfoloQic - Cll
lanturile dacice, ilustreaza convingator ar;easta trctditie. Lanturile de ti'~) 4" se
adaugtl fibulelor eu noduri $i compleleaze\ repertonul poduabelor '-mo:;;tenite' din
perioada anterio,lriL
l.ailturile-centuri de tip 4b, executate din argint $i bronz, sUlit raspandite in
zona difltre Carpati ~i Muntii Baleani. Aceasta dispunere spatiala indica originea
174
lor din lumea scordisca. Ele imita piesele din bronz si fier descoperite in zoneIe
Iocuite de sCOl'disci, fiind insa la moda intr-o perioada cand prototipurile iesisera
din uz. Cei care au contribuit la geneza acestor artefacte sunt pUliatorii grupului
Padea-Panaghiurski Kolonii. Pe seama lor trebuie pusa Si vehicularea altor altefacte si piese vestimentare, cum :lr fi colanele articulate, centurile de tip CorJate
etc. Daca 1ntr-o prima faz{i au circulat 0 serie de produse specifice unor sp::qii etnoculturale mai largi. in perioada I.Ul1latoare unele pOdMtbe au evoluat in spatiul
daco-getic independent. in functie de transforrnarile Sllrvenile in moda loeaJii,
Exemplul cel mai elonen! il constituie fibulele de lip Orlea-Maglavit specifice
doar ariei grupului Padea-Panaghiurski Kolonii ~i dalate 111 a doua jumatate a
sec. II i.e.n. - prima jumatate a sec. I i.e .n. De 1a jumatatea sec. I Le.n. fibulele
respective au evoluat, pe baza lor fiind creale fibulele cu scut rombic caracteristice
numai zonelor locuitt de daco-geti. Raspandirea fibulelor cu ~cut rombic in special
in grupa sudica a tezaurelor de argint dacice ~i in asezari din aceea~i regiune con
firma aceasta evollltie 7.
In concluzie, influentele celtice detectabile in analiza podoabelor ~i pieselor
vestimentare au patruns in moda daco-getid, pe de 0 parte, prin mo~tenirea unor
traditii mai vechi in zonele locuite in secolele anterioare de celti ~i daci (Transilvania), iar pe de alta parte, prin relatiile cu zonele locuite de scordisci (in zona
sud-carpatica). Din punct de vedere cronologic se poate constata faptul ca
influentele celto-scordisce au fost mai puternice in prima jumatate a sec. I Le.n.,
dupa care au scazut treptat in intensitate spre sfar~itul veacului respectiv 8 .
Pe paJ'cursul sec. I i.e.n. in spatiul daco-getic au patrons primele importuri
romane, volumul10r crescand treptat, pentru ca in sec. I e.n. sa atinga nivelu1 eel mai
ridicat 9 . Printre produsele destinate schimburilor s-au numarat ~i vasele de bronz,
cele databile numai in sec. I Le.n. fiind numeroase. Inca din prima jumatate a sec. I
i.e.n. astfel de vase au fost reparate intr-o serie de ateJiere locale. Piesele vestimentare romane au intrat insa in mod a populatiei daco-getice mai tarziu. Astfel, primele
fibule romane sunt documentate sporadic in ultima treime a sec. I Le.n. ~i 1a
inceputu] sec. I e.n. ID De asemenea, inelele digitale greco-romane incep sa fie
folosite din a doua jumatate a sec. I Le.n. Moda romana a influentat-o mai puternic
pe eea locala pe parcursul sec. I e.n., in special dupa crearea provinciei Moesia ~i
stabilirea frontierei Imperiului pe linia DunArii. Vaselor de bronz li se adauga pe parcursu I sec. I e.n. elemente de echipament militar ~i piese d~ halll('.SaJnent, piese de
car. instrllmente medicale etc. Probabil tot romanii sunl cei care au vehiculat protOlipurile fibulelor-lingurit;l, precum $1 produse provenind din zone mai indepal1ate.
De asemenea. in sec. I e.n. in Dacia au fost importate piese vestimentare diverse Si
mai ales fibule. Illtr-o serie de a~ezari dacicc au fost copiate fibule wmane (P01ana judo Galati) ori au fost create tipuri n01 speeifice Europei rasaritene, cum sunt
fibulele putemic profilate de tip oriental, deosebit de numeroase in Dacia 11. Accstea
175
176
cercei. Moda acestor podoabe a patruns probabil din ora~eJe nord-pontice, eventual
cu contributia sannatilor, dupa cum sugereaza larga raspandire a cerceilor in
zonele est-carpalice. Cerceii avand corpul torsionat Si un capat prevazut cu omamente zoomorfe (tip 2) isi au origin ea in piese similare din mediul elenistic (cerceii eu capele de lei) utilizate in secolele anlerioare.
In ciuda tuturor influentelor mentionate, moda populatiei daco-getice ~i-a
pastrat un aspect caracteristic, diferit de al altor populatii. Modul de asociere al
diferitelor podoabe $i piese vestimentare este specific spatiului daco-getic.
neexistand lliciunde in alta parte ansambluri vesrimentare de acelasi tip. De asemenea. originaiitatea 10caHt sa manifestat in creearea unor tipuri locale de podoabe.
elemente de echipament militar ori piese de uz casnic. Aceste observatii sunt in
coneordanla ell cele surprinse prin analizarea altor elemente de cultura daco-getice:
ceramica, arhitectura, metalurgia fie11l1ui. In domeniile arnintite influentele stri'tine
au cunoscut aceJa~i rilln de patrundere Si au fost adaptate gustului si necesitatilor
locale. In sfan;it, difuziunea influentelor slraine $1 preluarea lor de catre localnici a
fost influentata Si de pozitia geografica a Daciei, care a fost inconjurata de popu1atii diverse: greci. sannali, celti, romani. In acest sens, penlm epoca Daciei preromane metafora puntii de legatura intre Est si Vest a spatiului carpato-dunarean se
verifica din pJin.
NOTE
1. A telierul a fost descoperit cu ocazia sapaturilor din 1995 efectu ate de H. Pop ~i
I. Bejinariu. Informatiile mi-au fost furnizate eu multa amabilitate de H. Pop. 0 prima
prezentare a acestor descoperiri la H. Pop. r. Bejinariu, Expozitia "Traci $i daci la $imleu
Silvaniei'; Zalau, 1995, p. 6, 15, pI. 16.
2. H. Kaufmann. in Friihe Volker in Mitteleuropa, Berlin, 1988, p. 77-88.
3. K. Horedt, in Dacia. N.S., XVII, 1973, p. 147-148,155-161.
4. A. Rustoiu, Influences celtiqlles dans I 'orfevrerie dacique du Ier siecJe avo f.-C., eomunicare la "The 7th International Congress of Thraco!ogy': COIistanta-Mangalia-Tuleea, May
20-26. 1996. Lucrarea se af1a in curs de pubEcare in acteie Congresului.
5. F. Medelet, in AnaJeJe Banatullli, Ill. 1994, p. 217.
6. Tn legatllf~l ell fibuleie de tip Jarak. vezi J.TodofOvie. Skordisci. Istorija i kultllra, Kovi
Sad - Beograd. 1974. p. 73; idem, Prais/orijikiJ KarabuDna, r. 1972. p. 63, care Ie deI1Ume$te'iibule Cll aSlragale':
7. A. R:istoiu. in Apulum, XXXII. 1995, p. 114-119 (cu bibliografia).
8. Idem. In[]'.Ienees celliqlles ... (nota 4); idem, in The Thraeian World at the Crossroads of
Civiliialions. Reports ;:nJ Summaries, Bucharest, 19%, p. 334-335.
9. I GJodariu. Relatii comerciale ale Dadei eli It/mea elenistica $i ramana, Cluj. 1974,
passim.
10. A. Rustoiu. in Thraco-Dacica. XVI, 1995. p. 211-219.
177
, I
VII. INCHEIERE
Infonnatiile arheologice referitoare la aspectele de tehnologie ~i la produsele
de bronz nu sunt unifonne calitativ ~i cantitativ. Totusi, ele pot contura 0 imagine
de ansamblu asupra metalurgiei bronzului din Dacia preromana.
Datele concrete privind extragerea ~i prelucrarea minereurilor cuprifere sunt
putin numeroase. Operatiile necesare la obtinerea si prelucrarea primara a metalelor neferoase pot fi insa reconstituite pe baza documentatiei existenle la nivel
european. ele fiind asemanatoare pe spatii intinse.
Contributia cercetarilor arheologice este mai consistenta in ceea ce priveste
reconstituirea activitatilor metalurgice din ateliere. Unnele de prelucrare a bronzului sunt prezente in numeroase cetati si asezari dacice. 111 unele cazuri au fost
descoperite si edificiile propriu-zise in care $i-au desfasurat activitatea mesterii
daco-geti. InventareJe acestor ateliere pel111it sesizarea - in linii generale - a tehnologiei de obtinere a aliajelor de bronz, precum ~i a etapelor de fabric are a produselor de bronz. Pe baza acelorasi infonnatii de natura arheologica pot fi avansate
o serie de ipoteze in legatura cu caracterul productiei atelierelor daco-getice.
Astfel. asa cum s-a constatat, atelierele metalurgice au avut un caracter mixt. In
unele dintre ele au fost prelucrate bronzul si metalele pretioase, in timp ce in altele
s-au prelucrat bronzul ~i fierul. Caracterul atelierelor din Dacia evidentiaza existenta a doua categorii de mesteri. Este vorba, pe de 0 parte, de orfevrieri. care s-au
bucurat probabil de 0 pozitie sociala mai ridicata, produsele lor fiind destinate in
mare masura aristocratiei daco-getice. Pe de alta parte, mesterii bronzieri prelucrau
bronzul si fierul, produqia lor fiind solicitata de un numar mai mare de "consumatori': constituiti de marea majoritate a membrilor comunitatilor daco-getice. Alaturi
de acestia, in Dacia au activat probabil si mesteri rom ani veniti din Imperiu, dupa
cum par sa sugereze unele piese in curs de prelucrare si mai ales stantele monetare
cu ajutorul carora erau confeqionati denari republic ani romani. Me~terii orfevrieri
au cunoscut 0 mobilitate mai mare, fiind nevoiti sa se deplaseze in cautarea un or
persoane dispuse sa comande produseJe realizate de ei. Spre deosebire de ace~tia,
bronzierii au fost probabi1 mai stabili, avand in cadl'lll asezarilor dacice 0 piata de
desfacere larga.
Cunostintele tehnoJogice si uneltele erau transmise de 1a 0 generatie la alta
in cadrul aceluia~i grup de me~teri. Argumentele acestei ipoteze sunt constituite de
o serie de unelte databile in secolele anterioare si care au fost descoperite 111 contexte Inai tarzii, precum si de unele procedee tehnologice atestate 0 perioada mai
inde1ungata de timp.
Uneltele destinate prelucrarii metalelor neferoase, datorita functionalitatii
lor. au cunoscut - cu mici exceptii - perioade largi de utilizare ~i de aceea nu pot fi
incadrate in intervale de timp mai restranse. De asemenea, ele au fost specifice
179
unor zone intinse. Repertoriul uneltelor de orfevrerie din Dacia preromana a fost
completat cu piesele din bronz descoperite in ateliere sau izolat in diferite cetati ~i
asezari in care au activat me~terii daco-geti. Pe baza studierii unor produse din
bronz sau argint se poate sesiza si existenla unor unelte, dispozitive ~i materiale
auxiliare care nu au fost inca descoperite sau care nu s-au mai pastrat datorita
perisabilitatii materiilor din care au fost confectionate (tip are de lemn, pensule
etc.).
ProduseJe din bronz ~i mai ,'!Ies podoabele $i piesele vestimentare ilustreaza
existenta mai Irillitor etape in evolutia lor. De asemenea, ele permit sesizarea unor
influente straine care s-au manifestat in unele zone ale Daciei ~i care s-au adaugat
elementelor locale.
Prima etapa de evolutie a produselor de bronz este cuprinsa intre a doua
jumatate!sfiirsitul sec. n i.e .n. ~i al treilea sfert al sec. I i.e.n. Perioada respectiva se
caracterizeaza prin utilizarea unor fibule de traditie Latene C. Este yorba de
fibulele eu noduri aflate la modi[ mai ales in Transilvania Si de fibulele de tip pseudo-Latene C. De asemenea, pe parcursul aceleiasi etape au fost folosite fibulele de
tip Latene tarziu (fibule cu port-agrafa in forma de cadru - tip 6; fibule de tip
Latene tarziu cu coarda exterioara - tip 7) Si fibulele-falere (tip 12a) 1. In ceea ce
prive~te celelalte categorii de podoabe ~i piese vestimentare, numai in aceasta perioada au fost utilizate colanele articulate, bratarile de argint de tip 6, 7 Si 8, unele
bratari de tip celtic ramase in uz din perioada anterioara (tip 9 ~i 11), centurile de
tip 5 si 6, cataramele de tip 5, pandantivele cruciforme (tip 1) ~i cele topora~i de tip
4a. Tot atunci i~i fac aparitia unele piese utilizate ~i in etapa unnatoare: verigi cu
noduri (tip 2), lanturi-coliere de tip 1, lanturi de tip 4, centuri cu astragale (tip 7),
paftale placate cu tabla de bronz (tip 6), pandantivele-cui (tip 2). Dintre piesele de
echipament militar sunt specifice coifurile de bronz ~i fier.
A doua etapa euprinde ultima treime a sec. I Le.n. ~i ineeputul sec. I e.n. In
aeeasta perioada, pe langa unele piese mentionate anterior, si-au facut aparitia
bratarile cu ornamente ~nurate (tip 3), spiralele de argint cu palmete ~tantate
(tip 5c), cerceii de tip 1 ~i probabil exemplarele de tip 3a, primele inele digitale
(tip Ib ~i tip 5), lanturile-coliere de tip 2, cataramele in fonna de "lira" (tip 3), pandantivele-toporas de tip 4b ~i cele in fonna de caldiirusa (tip 5). In ceea ce prive~te
fibulele, isi fac aparitia primele exemplare de rip roman (cele de tip "unguifonn':
tip "Alesia"~i tip "Jezerine"), utilizate alaturi de fibule de tip 9, fibule eu seut rambic (tip 11). fibule eu seut antropomorf (tip 12b) etc.
A lreia eeapa cuprinde cea mai mare parte a sec. I e.n. si inceputul s(c. II e.n.
Aceasti:l perioada se caracterizeaza prill patrunderea semnificativa a produselor de
tip roman $i imitarea unora dintre ele in atelierele locale. Mentionez in acest sens
fibulele de tip putemic profilat (tip 19) ~i varianta lor orientala (tip 20), diferite
tipuri de fibule derivate din cele putemic profilate (tipuriJe 21-25), fibulele cu
balama etc. Alte piese de vestimentatie de tip roman sunt reprezentate de centurile
de tip 9 ~i cataramele norico-pannonice (tip 4). Reamintesc faptul ca in aceeasi
perioada patrund in Dacia majoritatea pieselor romane de armament Si echipament
militar. In zona de rasarit a Daeiei lsi fac aparitia Si unele elemente sarmatice
vizibile in rcpertoriul podoabelor si al obieetelor de eehipament militar.
Con com itent cu acestea. au fost utilizate Si 0 serie de piese locale, unele preluiind elemente morfologice sail decorative de pe artefactele romane. Fibulele sunt
reprezentate de cele de tip lingurita (tip 16). fibulele "soldatesti" (tip 9) Si de eele
cu resort bilateral mare Si coarda infa~llrata de arc (tip 10), Printre podoabele
aparute :Kum se numara cereeii de tip 2 Si 3b. pandantivele in forma de bara profilata (tip 3), pandantivele rombice (tip 6) si probabillanturile-eoliere de tip 3.
Cele trei etape corespund unoI' subfaze cronologice distincte in cadrul
Latene-uIui tarziu daco-getic. Perioada timpurie ~i eea mijlocie a celei de a doua
varste :1 fitrului nu a Lost uniforma Ja nivelullntregii Dacii. Zonele extracarpatice au
gravitat spre spaliul elenistic, in timp ce Transilvania, prin prezenta celtilor, a fost
~onexata regiunilor central-europene. In a dona jumatate $i la sfilr~itul sec. II Le.n. a
avut lac un proces de unifonnizare culturala, accentuat in urmatoarele doua seeole,
astfel incat etapele majore de evolutie au fost asemanatoare in intreaga Dacie.
Perioada sec. I i.e.n. - I e.n. in Europa Centrala a fost impartita in mai multe
subfaze. Pentru sec. I Le.n. sistemul cronologic utilizat cel mai frecvent este cel
formulat de P. Reinecke Si corectat pe baza cercetarilor din sudul Bavariei 2 .
Sec. I e.n. corespunde subfazelor stabilite - pe baza importurilor romane aflate la
nord de frontierele Imperiului - de H. J. Eggers3 (fazele A, B 1 ~i 0 parte a subfazei
B2). Sistemul cronologic propus de H.J.Eggers a fost, de asemenea, corectat pentru diferite zone ale Europei4.
in eeea ce prive~te spatiu1 daco-getie, 0 serie de cereetatori au propus pe baza unor elemente arheologice locale - subimpartirea Latene-ului tarziu in mai
multe subfaze. K. Horedt a adoptat sistemul Latene central-european, datarile in
cronologie absoluta fiind stabilite in special pe baza evolutiei tezaurelor de argint
dacice 5 . S. Sanie a incereat sa precizeze pentm zona est-carpatica datarile absolute
aie snbfazelor sistemului cronologic Eggers6. Recent, I. Glodariu, referindu-se la
reaEtatile intracarpatice, apreeia ca intr--o prima faza (faza I) - corespunzatoare
Latene-ului timpuriu :;;i mijlociu - Dacia a cnno~cut 0 dezvoltare lenta, dupa care din a doua jumatate a sec. II ~i mai ales III u.ltimele doua decenii ale veacului respee1iv - s-a inregistrat un reviriment general. Perioada cuprinsa intre a doua jumatate a
sec. II i.t.n, :;;i inceputul sec. II e.n. a fast impartiU1 in lrei subfaze: Ua (ultimele
decenii ale sec . II Le.n. - cea. 80 Le.n.); IIb (W Le.n. - 50 e,n.); lIe (50 - 106 e.n.)7.
Etllpele de evolutie ale produselor de bronz din Dacia sunt sinerone cu unele
subfaze cronologicc definite pentru zona Europei Centrale. Ele corespund Lateneului wniu ~i asa-Dul1lilei perioade romane Imperiale timpurii.
180
181
Prima etapa in evolutia pieselor de bronz din Dacia este sincrona cu Lateneul D 1 (Kramer). Din punct de vedere istoric este yorba de perioada premergatoare
RegalUlui dac si de cea a domniei lui Burebista. In aceasta vreme se constituie 0
serTe de asezari dacice fortificate si cetati, cum este cazul sta1iunilor de la Sighisoara-Wietenberg 8 , Costesti-Cetatuie9 , Craiva 10, Sprancenata 11 etc. De asemenea.
la sfiirsitul acestei perioade, dupa cucerirea oraselor grecesti de pe malul pontic, au
fost construite primele [0111ficatii din piatra fasonata 11.
A doua etapa este marcata, din punet de \edere istoril', de sfarsilul domniei
lui B urebista Si destramarea stapiinirii sale. Dar centrul de putere din Muntii OraStiei se mentine, iar sub Deceneu si Comosicus, Sarmizegetusa Regia cunoa~te inceputul dezvoltarii sale civile l3 . La nivelul a$ezarilor daco-getice nu pot fi sesizate Cll cateva exceptii - modificari de esen\a din punct de \'edere arheologic. La sfarsitul perioadei se constata desfiintarea fortificatiilor unor a$ezari (Brad 14 , Rac~.
taulJ, Sighisoara-Wietenbergl6), [unqiile militare fiind prelume probabil de 0 serie
de cetati~care au luat nastere la jumatatea sau in a doua parte a sec. I i.e.ll. A doua
etapa este contemporana in linii generale cu Latene-ul D2 (Kramer).
A treia etapa marcheaza perioada de dezvoltare maxima a Daciei libere. In
aceasta etapa se constaUt nivelul cel mai ridieat al importurilor romane l7 . Piesele
de vestimentatie de tip roman sunt integrate in moda 10caliL Paptul memionat nu a
modificat insa trasaturile spirituale specifice daco-getilor. 0 situatie similara este
consemnata de Cassius Dio care, referindu-se la germanii din vremea lui Augustus,
arata ca 'barbarii se deprinsesera cu modullor (al romanilor - n.n.) de viata ... Asta
nu inseamna ca renuntasera la obiceiurile stramo~esti, la felullor de a fi, care Ie era
in sange, la viata lor libera ~i la puterea ce le-o confereau armele" (LVI, 18). Din
punct de vedere arheologic, nivelele din cadrul asezarilor daco-getice datate in
sec. I e.n. au fost cele mai bogate, atestand prosperitatea generala din acea perioada. Evolutia societatii daco-getice pe linia traditionala a celei de a doua varste
a fierului a fost intrerupta la inceputul sec. II e.n. in unna razboaielor care au condus la cucerirea Daciei. A treia etapa este sinerona cu perioada Eggers B 1 $i 0
parte a etapei B2. De asemenea, ea corespunde subfazei Horedt D4.
A
*
In sec. I Le.n. - I e.n., la scara intregii DaciL se constaUl G dezvoltar~
deosebita a metalurgiei fierului, sesizabila in numarul mare de ateliere ~i in camitatea impresionanta de produse de fier. Este suficient sa amintesc fJptu] C:l din
punct de vedere cantitativ, fierul descoperit numai la Gradistea de Munte este mai
mult decat tot metalul de acest fel din Europa Central a si de Sud-Est luat Ia un loc.
Faptul mentionat ilustreaza ca Sarmizegetusa Regia a constimit cel mai mare centru metalurgic din Europa "barbara" 18.
182
NOTE
1. Pentru tipologia si cronologia fibulelor din Dacia preromana vezi A. Rustoiu, in ThracoDacica, XVI, 1995, p. 211-219; idem, Meta1urgia bronzu1ui 1a daci (sec. [[ f.e.n. - I e.n.),
teza de doctorat, Cluj, 1996, mss., p. 144-] 9l. 0 lucrare mai ampla asupra fibulelor din
Dacia preromana se afla in curs de redactare.
2. W. Kriimer, in Germania, 40, 1962. 2. p. 304317; D. van Endert. Die Bronzefunde aus
dem Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991,
p. 106-107: R. Gebhard, Die Fibe1n aus dem Oppidum Fon Alanching, Die Ausgrabungen
in Manching, Bd. 14. Stuttgart. 1991, p. 80-104.
3. H. J. Eggers. in lahrbRGZM. II, 1955. p. 11)6-244.
4. Pentru sistemele cronologice adopt ate in dilerse zone ale Europei, vezi U. Lund Hansen.
Komischer Import im Nordell, Kobenhavn, 1987, p. 29-38.
5. K. HOTed!. in Thraco-Dacica. I, 1976, p. ]27-130.
6. S. Sanie. Civilizatia romana 1a est de Carpati ~i romanitatea pe teriloriu1 Mo1dovei
(sec. II i.e.Il. -1Il e.n.), Iasi. 198], p. 74.
7. I. Glodariu. in Symposia Thracologica, 7, Tulee:" 1'189. p. 126-131.
183
15. Ibidem.
16. 1. Andri\oiu. A. Rustoiu. in Cercetari arheologice in aria nord-traca. L Bucure$ti. 1995.
p.427-471.
J 7. L Glodariu. Relatii comerciale ale Daeiei eu iumea elenistiea Si ramana, Cluj, 1974.
18. Idem. in Symposia Thracologica. 7. Tuleea, 1989. p. 128.
ANEXE
1. LISTA CETATILOR ~I A~EZARILOR IN CARE AU FOST
PRELUCRA TE METALE NEFEROASE
1. ARDEU (jud. Hunedoara) - cetate.
2. ARPA~U DE SUS (jud. Sibiu) .. a$ezare.
3. BARBO~I (jud. Galati) - a~ezare.
4. BANITA (jud. Hunedoara) - cetate.
5. BRAD (jud. Bacau) - a~ezare.
6. BRANE~TI (sect. agr. Ilfov) - asezare.
7. CAPALNA (jud. Alba) - cetate.
8. cATELU NOU - Bucure~ti - a~ezare.
9. CANDE~TI (jud. Vrancea) - a~ezare.
10. CETATENI (jud. Arge$) - a~ezare.
11. COpACEL (jud. Bra$ov) - a~ezare.
12. COSTE~TI-Cetatuie (jud. Hunedoara) - cetate.
13. CRAIVA (jud. Alba) - cetate.
14. DIVICI (jud. Cara$-Severin) - cetate.
15. DUMBRA VA (jud. Ia$i) - a~ezare.
16. GRADI~TEA (jud. Braila) - a~ezare.
17. GRADI~TEA DE MUNTE (jud. Hunedoara) - a~ezare.
18. LUNCANI-Piatra RO$ie (jud. Hunedoara) - cetate.
19. MALAJA KOPANIJA (Ucraina) - a$ezare.
20. OCNITA (jud. Va1cea) - a~ezare.
21. PECICA (jud. Arad) - a~ezare.
22. PIA TRA NEAMT-Cozla (jud. N earnt) - cetate.
23. PIATRA ~OIMULUI (jud. Nearnt) - cetate.
24. POIANA (jud. Galati) - a~ezare.
25. POPE~TI (jud. Giurgiu) - a~ezare.
26. RADOV ANU (jud. Calara$i) - a~ezare.
27. RAcATAu (jud. Bacau) - asezare.
28. RA~NOV (jud. Bra$ov) - cetate.
29. sAVAR~IN (jud. Arad) - cetate.
30. SIGHI~OARA-Wietenberg (jud. Mure$) - asezare.
31. SOCU -Barbate$ti (jud. Gorj) - asezare.
32: SPRANcENATA (jud. O1t) - a~ezare.
33. ~IMLEU SIL VANIEI (jud. Salaj) - cetate.
34. TA~AD (jud. Bihor) - a~ezare.
35. TILI~CA (jud. Sibiu) - cetate.
185
],!'.'
!"1'1.:
DESCOPERIRIINCERTE
(neindicate pe harta)
ALBA-IULIA (jud. Alba): 2 ex. - ErdRep, p. 103, nr. 23.
BRA~OV (jud. Brasov): 1 ex. - ErdRep, p. 50,nr. 201.
CUCUTENI (jud. Iasi): 2 ex. - S. Marinescu-Balcu, in SCIV, XIII, 1962, 1,
p. 111-112, n. 22.
pAGET (jud. Alba): 1 ex. - ErdRep, p. 207, nr. 12.
MOAC~A (jud. Covasna): 1 ex. - G.Teglas, in BKL, XLIV, 1911,9, p. 533.
MOTATEI (jud. Dolj): 3 ex. - D.Popescu, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940,
p.200.
PETRENI (jud. Hunedoara): mormant (7); 1 ex. - ErdRep, p. 225, nr. 39.
~IMAND (jud. Arad): mormant sarmatic; 1 ex. - L. Marghitan, in SCIV,
XX, 1969, 2, p. 234, n. 36; S. Dumitraseu, L. Marghitan, in Sargetia, VIII, 1971,
p. 52, nr. 35C, n. 49d.
187
iii
TRANSILVANIA - rona Hunedoara: 3 ex. - D. Popescu, in Dacia, VIIVIII, 1937-1940, p. 194, fig. 9/2; 13/3-4.
TRANSILVANIA: 2 ex. din loco nee. - N. Fettich, op. cit., p. 157, pI.XXXIII/
1-1 a, 2-2a.
ROMANIA
1. CARLOMANE~TI: asezare; 1 ex. - M. Babes, in Dacia, N.S., XIX, 1975,
p. 129, fig. 2/5.
2. RADOVANU: asezare; 1 ex. - D. ~erbanescu, in Thraco-Dacica, VI,
1985, p. 27. fig. 4/1.
3. VLADICEASCA: asezare; 1 ex. - G. Trohani, in CA, II, 1976, p. 96,
fig. 5/1.
BULGARIA
189
GERMANIA
18. MANCHING: asezare; 9 ex. - D. van Endert, Die Bronzefunde aus dem
Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching, Bd. 13, Stuttgart, 1991,
p. 3, pI. r.
ELVETIA
19. BASEL: 7 - M.Feugere, in Le Rhin superieur
celtique, Colloque de Balle, 17/18 oct. 1991,p. 148.
a 1a
fin de 1 'epoque
FRANTA
",
I
20. BESANCON: asezare; 1 ex. - Idem, op. cit., p. 148, fig. 4/1.
21. ENSERUNE: asezare (7); 7 ex. - Idem, op. cit., p. 148, 150, n. 29,
fig. 4/2.
22. MAS D' AGENAIS: asezare (7); 1 ex. - Idem, op. cit., p. 148, fig. 4/3.
,1.'.'1;
,l'
Ii,,!,i
, ;
I
il:
, '
SPANIA
23. CACERES EL VIEJO (1): castm roman; 2 ex. refolosite (7) - Idem, op.
23. SNAGOV (sect Ilfov): a$ezare (?); 1 ex. ago (7); var. ? - D. V. Rosetti. in
Pub1icatiile Muzeului Municipiului Bucuresti, 2,1935, p. 9, nr. 15, fig. 4.
24. TILI~CA (jud. Sibiu): cetate; 3 ex. brz.; var. ? - N. Lupu. Tili$ca.
Asezarile arheologice de pe Catanas, Bucure$ti, 1989, p. 77-78, pI. 27/18. 28/5. 8.
25. TRANSILVANIA - localitati necunoscute: 3 ex. ag.; var. 1a-lb K. Horedt, op. cit., cat. 99, 102-103 (m. 10); D.Popescu, in BMI. XLI. 1972. 1.
p. 6. fig. 66.
13.
POPE~TI
192
193
G. Gheorghiu.
9. HETIUR (jud. Mure$): tezaur; 1 ex. ag.; var. 2a - K. Horedt, in Dacia,
1
',1'
I
194
I,
i :
I
I'
, .
11. POPE$TI (jud. Giurgiu): asezare; 1 ex. brz. - tip 3b (7) - R. Vulpe si
colab .. in SCIV. VI. 1955, 1-2, p. 256. fig. 22/3.
12. RADOMIR (Bulgaria): asezare ramana; 1 ex. brz. - tip 1 - V. Ljubenova.
in Arheologija-Sofia. XXVII, 1985,3, p. 32, fig. 15.
13. RAcATAu (jud. Bacau): asezare; ? ex. brz., 1 ex. ago - tip 1; 11 ex. brz.,
2 ex. ago - lip 2; 3 ex. brz. - tip 3b - V. Capitanu, in Carpica, XX, 1989, p. 102,
pI. III/I -7. fig. 3/1-17: idem, in Carpica, VIII, 1976, p. 66, fig. 43/2-4; idem, in
Carpica, II. 1969. P 128, fig. 34.
14. ROCIU (jud. Arges): tezaur; 2 ex. ago - tip 1 - V. Teodorescu, 1. Rizea,
V. Dupoi, in SrCOmPiie$ti. 2. 1969, p. 101-108.
15. SIGHI~OARA-Wietenberg (jud. Mures): asezare; 1 ex. brz., 1 ex. ago tip 1 - K. Horedt, C. Seraphin, Die prahisrorische Ansied1ung auf dem Wietenberg
bei Sighisoara-Shassburg. Bonn, 1971, fig. 62/16; 1 ex. ago inedit.
16. SZOLNOK (Ungaria): necrapola sarmatica; 1 ex. ago - tip 3b - A.H. Vaday,
in Antaeus, 17-18. 1988-1989, p. 45, fig. 4/8, pl. 95/2.
17. ~lMLEU SILV ANIEI (jud. Salaj): cetate; 1 ex. brz., 1 ex. ago - tip 1 Inedit. Inf. H. Pop.
18. VEDEA (jud. Teleorman): tezaur; 1 ex. ago - tip 3a - L. Marghitan, op.
cit., pI. XLVII/3 (nr. 9).
19. ZETEA (jud. Harghita): cetate; 1 ex. brz. - tip 1 - Z. Szekely, Zetevara,
Sf. Gheorghe, 1949, p. 21, pI. IV/40.
1. ARDEU (jud. Hunedoara): cetate; 3 ex. - tip 2a2; 2 ex. - tip 2b1; 1 ex. tip 2c2 - Inedite. Inf. G. Gheorghiu Si I. Andritoiu.
2. BAzDANA (jud. Dolj): asezare; 1 ex. - tip 2b 1 - C. M. Tatulea, in
Oltenia. Studii Si comunicari, VII-VIII, 1988-1989, p. 24, fig. 6/1, 8.
3. cAP ALNA (jud. Alba): cetate; 2 ex. - tip 2a2; 1 ex. - tip 2b2; 4 ex. - tip
2b3; 1 ex. - tip 2c2 - 1. Glodariu, in ActaMN, XXI, 1984, p. 64, nr. 2, fig. 1/7-8,
2/1,3/3-4,8,4/1,5/2.
4. CATUNU (jud. Dnnbovita): asezare; 1 ex. - tip 2b3 - I. Glodariu, op. cit.,
p. 65, fig. 2/6.
5. CIOCANE$TI (jud. Ialomita): asezare; 1 ex. - tip 2c2 - I. Glodariu,
op.cit., p. 65, nr. 4.
6. COSTE$TI (jud. Hunedoara): cetate; 1 ex. - tip 2a1; 2 ex. - tip 2a2; 5 ex.
- tip 2bl; 2 ex. - tip 2b2; 2 ex. - tip 2c1; 1 ex. - tip 2c2; 1 ex. - tip 2c3; 1 ex. - tip
2dl - I. Glodariu, op. cit., p. 65, nr. 5, fig. 1/3,2/2,5,3/1,4/4-6,5/7.
196
197
~I
I. ,
I,
7. CRAIVA (jud. Alba): eetate; 1 ex. - tip 2al; 1 ex. - tip 2a2; 5 ex. - lip
2bl; 3 ex. - tip 2b2; 1 ex. - tip 2b3; 2 ex. - tip 2e2; 1 ex. - tip 2dl; 1 ex. - tip 2d2 1. Glodariu, op. cit., p. 65-66, nr. 6, fig. 1/1, 6, 2/4, 7-10,4/3, 8, 5/1,6,9:
.
8. GHEJA (jud. Mures): asezare (7); 1 ex. - tip 2ed - 1. Glodanu. op. CIt.,
.
9. GRADI~TEA DE MUNTE (jud. Hunedoara): asezare; 1 ex. - tip 2e2 -
I;
~ ," I.
!1 ilT
200
:':11
1.1.
!II
";."'....
~
I
'
I',
nr. 1.
3. CRI~ENI (jud. Hunedoara): 1. H. Cri$an, op. cit., p. 155, nr. 2, fig. 46.
4. OCNITA (jud. Va1cea): D. Berciu, Buridava dacica, Bucuresti, 1981,
p. 114, pI. 92/2.
5. PECICA (jud. Arad): 1. H. Crisan, op. cit., pI. 126/10.
6. SEBE~ - coleclia Mauksch (jud. Alba): 1. H. Cri$an, op. cit., p. 155, nr. 4.
7. SIBIU - Gusterita (jud. Sibiu): I. H. Cri$an, op. cit., p. 155, nr. 5;
V. Wollmann, J.M.Ackner. Leben und Werk, Cluj-Napoca, 1982, fig. 52/5.
il
fI,
i
I"
7. POIANA Uud. Galati): S. Sanie, Civilizatia romana 1a est de Carpati $i romanitatea pe teritoriu1 Mo1dovei (sec. II i.e.n. - III e.n.), la$i, 1981, p. 67, pI. 12/10;
A. Rustoiu. op. cit., pI. CCXL/7.
8. TILI~CA Uud. Sibiu): N. Lupu, Ti1i$ca. A$ezarile arheo1ogice de pe Catana$. Bucure$ti, 1989, p. 46, 76, pI. 27/13; A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/3.
9. BANAT - Muzeul Tim~oara: A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/8.
10. LIPTOVSKA MARA (Slovacia): K. Pieta, Die Puchov-Kultur, Nitra,
1982, p. 50, pI. XI/14; A. Rustoiu, op. cit., pI. CCXL/4.
202
203
, i
!
I
205
1;fl1! 1
! ;11
ABREVIERI BlliLIOGRAFICE
AlIA
Alba Regia
Cluj.
ActaMN
ActaMP
Analele Banatului
Apulum
ArchErt
ArchKorrespond
ArchRozh
Arheologia Moldovei
Arheologija-Sofia
I Muzei, Sofia.
AVB
AVSL
Banatica
BerRGK
BKL
BMI
Bucuresti
CAB
Carpica
Celticum
Cercetari arheologice
Cercetari istorice
Crisia
Cumidava
DA
Bucuresti.
Rennes.
Dacia
207
DissPann
Ephemeris N apocensis
ErdRep
File de istorie
Germania
Kozlemenyek
Marisia
Materiale
MemAnt
PBF
Pontica
SA
Saalblahrb
Sargetia
SCIV(A)
SlovArch
Starinar
StComCaransebes
StComFoqani
StComPitesti
StComSibiu
Studii
Thracia
Thrac 0 - D acic a
V. Ursachi, Zargidava
Bucure$ti.
- V. Ursachi, Zargidava. Cetatea dacica de la Brad,
Bucure$ti, 1995.
G lasnik -S arajevo
1stros
lsvestija-Sofia
Neamt.
Bucure$ti.
, '
I:
, I
208
209
"
...
. ., .",.
I,
,I
i
i,
Les pieces d' ornement constituent des reperes importants pour la datation
des complexes archeologiques. En procedant a leur chronologie, il faut tenir
compte de quelques elements.
Chaque type d'ornements ou pieces de vestimentation ayant, outre leur role
pratique, une fonction ornementale connait une courte periode de genese suivie
d'une autre periode ou ils sont a la mode. Ce dernier intervalle marque aussi Ie
maximum de la production. Au fur et a mesure que d'autres objets paraissent et
viennent a la mode, la production des anciens cesse quoiqu'ils continuent un certain temps a etre utilises seion les traits psychologiques individuels et en fonction
de la signification dont ces objets sont charges (valeur sentimentale, pouvoirs magiques etc.).
Un autre aspect concernant la valeur chronologique des objets d'ornement et
de vestimentation est represente par Ie metal dont ils sont faits. Certaines pieces en
argent peuvent etre utilisees une periode plus longue, comme on peut Ie constater
sur des exemples concrets.
Les pieces d 'habillement a role stictement utilitaire ont ete faits en general
en bronze et en fer. EI1es presentent une morphologie simple et ont ete utilisees
plus longtemps.
Quant a la genese et a la diffusion des elements de mode, il est a supposer
leur emergence dans Ie milieu aristocratique et leur rayonnement ulterieur au sein
des communautes daco-getes.
Quant a l'etude des objets en bronze, celle-ci n'aurait ete possible sans la
publication detaillee des pieces decouvertes dans differents sites archeologiques.
Elles ont ete presentees dans une serie de comptes-rendus archeologiques et
surtout dans des monographies dont nous mentionnons celles qui sont consacrees
aux sites de Pecic a, Sprincenata, Capilna, Tilisca, Brad etc.
~.'i"'''!lil'i
i!T';
;! :
Une premiere operation etait Ie tri manuel dont il resultait le minerai utile, Ie
"sterile" et une mixture. Apres l' elimination du "sterile" et la recuperation du
minerai, la mixture etait broyee et passee pour separer la partie utile du "sterile':
Apres ces operations, Ie minerai etait lave; par agitation en eau, dans un recipient,
on realisait une separation gravimetrique: ayant une densite plus elevee, Ie minerait
se rleposait dessous et Ie "sterile" dessus. Entre les deux couches se deposait un
produit mixte. Le minerai etait recupere et Ie "sterile" jete. La mixture resuitee
subissait le meme traitement, ces operations etant repetees autant de fois que ron
croyait necessaire.
Enfin, avant d'etre introduit dans Ie four, Ie minerai etait grille. Le procede
n 'etait guere difficile: il suffisait de melanger Ie minerai avec un combustible quelconque et de le briiler it meme Ie sol ou dans un creux peu profond.
212
213
, !
i
Ii!. ....
"recettes" dans l'elaboration du bronze a ete illustree pour bon nombre de pieces
du premier age du fer. Pour la periode ler s. avo J.-c. - ler S. ap. J.-c. nous ne disposons pas d' analyses metallo graphiques suffisantes pour reconstituer les
"recettes" employees par les artisans daces. Les analyses existentes ont releve l'utilisation de I' etain (dans certains cas, des lingots de ce metal ont ete decouverts
aussi dans les ateliers metallurgiques), du plomb et du zinc.
Un autre moyen d'obtenir la matiere premiere necessaire pour fabriquer des
objets produits de bronze fut la refonte d'objets qui n 'etaient plus utilises.
La modalite courante d'obtention des alliages consistait dans la fonte des
metaux dans des fours ou sur des foyers, dans les creusets.
Une fois l'alliage obtenu, on Ie coulait en lingots. Des moules destines a
cette operation ont ete decouverts a Pecica, Poiana, Radovanu, Racatau etc. Quant
a la fabrication de produits de bronze par Ie coulage dans des moules, ce pro cede
fut utilise a une echelle reduite dans la Dacie preromaine. A l'exception des
moules pour de simples anneaux, Ie nombre de ce genre de pieces est reduil (un
moule pour fabriquer des branches de mors dans l'atelier de Pecica et un autre
pour les pendentifs dans Ie site de Pope$ti). La plupart des objets de bronze fut
realisee par la methode "a cire perdue'; qui permettait l'elimination des pertes de
matiere premiere et la realisation de pieces et d'ornements compliques. Les modeles en cire necessaires a I' obtention des objets de bronze etaient obtenus sur des
"moules etalons" (comme c'est Ie cas du mouIe de bronze pour les fibules, dans
l' atelier de Szalacska). Ceux -ci permettaient la confection de plusieurs moules
identiques et par consequent la fabrication d'objets de serie par coulage en faisceaux. Une autre modalite d'obtention en serie des produits de bronze (connue
egalement dans l' empire romain) consiste dans la confection de "modeIes etalons"
en plomb, os, bois et meme en bronze. Ces modeles etaient imprimes dans la pate
d'une plaque d'argile, formant des paires de moules sembI abIes aux bivalves tout
en etant differents.
Apres coulage, les objets de bronze etaient finis a l'aide de gres poreuses
(comme celle qui a ete decouverte dans l'inventaire de l'atelier de Griidi$tea - dep.
de Braila) ou par d'autres moyens mecaniques.
Un autre aspect des technologies maitrisees par les artisans daces est celui
de la realisation des ornements d'argent it moelle de metal de qualite inferieure
(alliage d'argent et cuivre). En publiant Ie tresor de bijoux d'argent de Sarma$ag
(dep. de Salaj), I.Glodariu remarquait l'existence de pieces "a moelle". La technique par laquelle la moelle de qualite inferieure a ete recouverte d 'une feuille
mince d'argent de tres bonne qualite est irreprochable et seulle fait que ces objets
sont parvenus jusqu 'a nous en fragments a permis de saisir ces details. A la me me
occasion, I.Glodariu affirmait qu 'un autre examen, attentif, de tous les tresors
daces d'argent - consideres jusqu'alors comme etant confectionnes seulement en
214
215
--r.,-,
"
Les orfevres travaillaient tant l'argent que Ie bronze, realisant des bijoux et
des pieces de vestimentation, mais aussi des elements d'equipement militaire et de
hamachement ou des reparations d'objets d'argent ou de bronze. Vu la nature des
pieces fabriquees, on peut supposer que hi production etaient destinee a des persannes haut-placees qui assuraient, probablement, la matiere premiere necessaire
pour la fabrication des objets qu'ils commandaient, surtout lorsqu'il s'agissait de
metaux precieux. La relation "orfevre - commanditaire" est illustree par Ie fait que
dans beaucoup de fOltifications daces (qui fonctionnaient aussi comme residences
de l'aristocratie) ont ete decouverts des indices de l'activite d'orfevres. La relation
mentionnee ci-dessus explique egalement la necessite pratique des orfevres de se
d6placer a la recherche de personnes disposees a commander des produits d' orfevrerie. Les secrets technologiques et certains outils etaient transmis d'une
generation a l'autre au sein d'une meme "famille" d'orfevres. Ceci est demontre
par la technologie de fabrication de divers objets perpetuee Ie long de quelques
siecles et par certains outils decouverts dans des ateliers du Ier s. avo J.-C. et du Ier
s. ap. J.-c. qui avaient ete utilises pour la fabrication d'objets a la mode aux siecles
anterieurs (Pecica, Radovanu etc.).
Les artisans du bronze fabriquaient des pieces de vestimentation, des objets
menagers ou d 'utilite courante, des reparations, mais ils travaillaient Ie fer aussi.
Leurs produits s' adressaient a un plus grand nombre de personnes, leurs beneficiaires etant surtout les membres des communautes daco-getes. L 'on peut supposer
que grace a un marche plus large les artisans du bronze etaient plus stables par rapport a la mobilite des orfevres.
Outre les artisans autochtones, dans la Dacie preromaine ont active egalement des artisans etrangers provenant de l'empire romain, comme semblent Ie suggerer les inventaires de certains ateliers et leurs produits. Ces artisans rejoignent
d'autres categories professionnelles d'''etrangers''presents en Dacie notamment au
cours du Ier siecle ap. J.-C. Cette presence est suggeree par les decouvertes
archeologiques et confirmee par certaines sources litteraires antiques.
Par rapport aux informations dont nous disposons (publies ou inedits), les
ateliers ou les traces d'usinage du bronze de differents sites et fortifications
peuvent etre repartis en trois groupes. Cette division reflete Ie stade actuel des
recherches dans Ie domaine en discussion.
Le premier groupe de decouvertes est constitue par les situations ou les
inventaires des ateliers ont ete deposites dans des biitiments amenages pour Ie
deroulement d'activites metallurgiques. Ce groupe est represente par les decouvertes de Calelu Nou - Bucure~ti, Gradi~tea de Munte - la "terrasse a ateliers
metallurgiques': Gradi~tea (dep. de Braila), Pecica (dep. d' Arad), Radovanu (dep.
de Calara~i), Savfr~in (dep. d'Arad), Socu-Barbate~ti (dep. de Gorj), Tasad (dep.
de Bihor).
Le deuxieme groupe est represente par les "depots" d'outils provenant de
sites et de fortifications daces et dont on ne connait pas jusqu' a present Ie contexte de la decouvelte ou qui ont ete "deposes" ou abandonnes dans des fosses ou
dans d'autres complexes. Parmi ceux-ci 1'0n compte les decouvertes de Barbo~i
(dep. de Galati), Banita (dep. de Hunedoara), Capilna (dep d'Alba), CostestiCetatuie (Mp, de Hunedoara), Craiva (dep. d' Alba), Luncani-Piatra Rosie (dep. de
Hunedoara), Poiana (dep. de Galati), Pope~ti (dep. de Giurgiu), Tilisca (dep. de
Sibiu).
Le troisieme groupe comprend les localites ou l' on a trouve des indices
d' usinage du bronze (surtout des creusets). Parmi celles-ci nous rappelons les
decouvertes de Cande~ti (dep. de Vrancea), Dumbrava (dep. de Iasi), Ocnita (dep.
de Vilcea), Racatau (dep. de Bacau), Sighi~oara-Wietenberg (dep. de Mures),
Sprancenata (dep. d '01t), ~imleu Silvaniei (dep. de Salaj), Ardeu (dep, de
Hunedoara), Divici (dep. de Cara~-Severin), Brad (dep. de Bacau) etc.
Rien qu 'une succinte enumeration des complexes archeoIogiques et des
pieces indiquant l'existence d'ateliers d'usinage du bronze reIeve Ie fait que Ies
ateliers avaient eu un caractere mixte. On y travaillait tant Ie bronze que Ie fer ou
rargent.
La decouvelte de batiments-ateliers ou les artisans ont deploye leur activite
n'infirme pas I'idee de l'existence d"'artisans itinerants': Les ateliers illustrent la
presence d 'un artisan dans une localite ou forification a un certain moment (pour
une periode de temps plus ou moins longue). La mobilite des artisans est determinee par la nature des activites deployees et par leur position au sein des communautes daco-getes.
Du poin de vue du "statut" des artisans qui ont active dans la Dacie preromaine on peut supposeI' deux categories. A cause des informations parfois insuffisantes, la limite entre les deux peut etre relative.
Les outils de fer des orfevres ont ete analyses et ont e16 sistematises par
I. Glodariu et E. Iaroslavschi dans la monographie consacree a la metallurgie du
fer chez les Daces. Dans ce sous-chapitre, nous avons complete Ie repertoire des
outils de fer utilises dans Ie domairIe en discussion et nous avons analyse les outils
et les dispositifs en bronze ou autres materiaux employes dans la metallurgie des
non ferreux.
216
217
"111
V. PRODUITS DE BRONZE
V.l. OBJETS D'ORNEMENT ET DE V~TEMENT
Les pieces d' ornement et de vetement presentes dans ce chapitre illustrent
pour Ie Ier s. avo J.-c. et Ie Ier S. ap. J.-C. une grande variete typologique et d'assortiment de ces objets ayant fait partie de la vestimentation des daco-getes. Les
objets respectifs ont evolue Ie long du temps, avec les changements survenus dans
la mode. II y en a egalement qui n' ont pas connu une diffusion generale, sur tout Ie
territoire de la Dacie, mais dans des zones au se sont manifestees des influences
des espaces culturels voisins.
Durant tout Ie Ier S. avo J.-C. et Ie ler S. ap. J.-C. ant ete utilises des colliers
de type local, d'argent et de bronze, bracelets aux bouts lib res (type I), bracelets
aux bouts joints et enroules l'un autour de l'autre (type 2), anneaux simples de
bronze (type la), anneaux a noeuds (type 2), anneaux aux bouts joints et enroules
218
l'un autour de l'autre (type 3) et boucles simples des types 1 et 2. Le meme large
rangement chronologique peut etre attribue aussi a d'autres categories d'ornements
et pieces de vetements dont l'import.ance, par leur nombre, dans l'ensemble de la
mode, fut plus reduite. II s' agit des bracelets imitant des formes de colliers
(type 4), des bracelets en spirale du type 5a-b et des anneaux en spirale (type 4).
A la fin du Ier S. avo J .-c. et pendant la premiere moitie du siecle suivant,
outre les categories de pieces mentionnees ci-dessus, ont continue a etre utilisees
pet la des objets de la periode anterieure (Latene C), quoiqu'ils ne fussent plus a
la mode, ainsi que des elements vestimentaires employes par des populations
voisines. II s'agit surtout des porteurs du groupe Padea-Panaghiurski Kolonii.
Nous mentionnons a cet egard Ie bracelet a grandes semi-oves (caracteristique aux
Celtes) de la fortification de Craiva (type 9) et les colliers articules, Ie fragment de
bracelet celte en spirale de Tinosu (type 11), les ceintures (type 5), les agrafes
(type 5) et les pendentifs-haches (type 4a) du type Corlate. Toutes ces pieces ant
constitue des apparitions plus au moins isolees et n' ont pas influence de maniere
significative revolution de la mode locale.
Au Ier S. avo J.-c. a ete produite toute une serie de pieces vestimentaires et
d'ornements qui ont ete utilisees jusqu'au debut du siecle suivant. Certaines d'entre elles sont specifiques aux Daco-Getes, meme si parfois inspirees d'autres
espaces et de periodes anterieures, alors que d'autres sant des produits importes.
Nous mentionnons ici les bracelets a segments tors (type 6), les chaines-colliers
aux mailles pliees (type 1), les chaines-colliers aux mailles tordues (type 4a), les
chaines-ceintures du type 4b, les ceintures a astragales (type 7), les agrafes de fer
plaquees de bronze (type 6)et les pendentifs-clous (type 2). On peut saisir en
general Ie fait que la plupart de ces pieces sont specifiques ala Transylvanie, ceUe
zone ayant connu une plus grande variete de pieces vestimentaires.
Pendant la deuxieme moitie du Ier S. avo J.-C. et au cours du Ier S. ap. J.-c.
l'on constate une serie de changements quant aux pieces utilisees dans Ie vetement.
Nous mentionnons a cet egard les bracelets a ornements tors (type 3), les spirales
d'argent a palmettes poinc;:onees (type 5c), utilisees jusque vers Ie milieu du
Ier S. ap. J.-c., les boucles d'oreilles aux bouts coniques (type 1), les chaines aux
mailles tresees (type 2), les agrafes en forme de lyre (type 3), les pendentifs-haches
du type 4b et les pendentifs-chaudrons (type 5). Ensuite, a partir de la deuxieme
moitie du Ier S. avo J.-C., font leur apparition les premiers ornements grecoromains. Nous y mentionnons les bagues de type 1bet 5.
Au Ier S. ap. J.-C. sont intensement utilisees, acote de pieces apparues pendant
la peri ode anterieure, tous les types de boucles d' oreilles, les pendentifs en forme de
barre profilee (type 3), ainsi que - plus rarement - les ceintures (type 9) et les boucles
de ceintures (type 4) romaines du type norrico-pannonien. A partir de la deuxieme
moitie de ce siecle sont utilises aussi les pendentifs en losange (type 6).
219
1"1
On peut remarquer, dans les grandes lignes, une predilection marquee pOur
les chaines-colliers et les ceintures au ref s. avo J.-C., alors que les pendentifs et
surtout les boucles d' oreilles ont ete employes surtout pendant Ie lef S. ap. J .-c. Les
bracelets ont ete utilises tout Ie long du lef S. avo J.-C. et du lef S. ap. J.-C .. mais du
point de vue typologique, ils ont ete plus diversifies au lef S. ap. J.-C.
En ce qui concerne Ie materiau de fabrication, ron constate que les ornements
et les pieces de vetement sont sensiblement plus nombreux au lef S. avo J.-c. ainsi
qu' au debut et pendant la premiere moitie du ref S. ap. J .-C. que pendant la periode
suivante. Evidemment. cette situation est due egalement au fait que pendant la
deuxieme moitie du lef S. ap. l-C. on assiste a la disparition quasi totale des tresors
d' argent daces. Dans certains sites et fortifications (Poiana. Raciitau, Brad, Craiva
etc.) continue toutefois la fabrication et l'utilisation d'ornements d'argent. Ils connaissent de nombreuses repliques en bronze. Ceci indique Ie fait qu' au cours du ref S.
ap. J .-c. survivent un processus de "democratisation" dans la mode. Alors que certains bijoux du lef S. avo J.-c. ont ete confectionnes surtout en argent (les repliques en
bronze etant peu nombreuses), constituant probablement des symboles du prestige,
au ref S. ap. J.-c. les pieces d'argent continuent a etre employees par l'aristocratie
locale, mais elles sont copiees et imitees en bronze par d' autres membres des communautes daco-getes. Enfm, ace>te des bijoux locaux apparaissent egalement des elements romains comme reflet de l'aproche de l'empire des rives du Danube. Les
influences romaines se manifestent fortement une fois la Moesie fondee. Chose constatee par l'analyse du volume des importations provenant de l'empire, en hausse au
cours du ref S. ap. l-C., ainsi que par l'analyse des fibules de la Dacie preromaine.
En ce qui concerne la repartition territoriale des divers types de produits,
ron reltve I' existence de bijoux et de pieces vestimentaires utilises seulement dans
certaines zones ou ayant connu une utilisation plus large dans certaines regions
d'ou ils ont penetre comme "importations"dans d'autres milieux.
Pour la Transylvanie sont specifiques les bracelets aornements tors (type 6),
les chaines-colliers aux mailles pliees (type 1), les chaines-colliers du type 4a, les
ceintures a astragales (type 7) et les pendentifs-c1ous (type 2).
Dans Ie sud de la Transylvanie et au sud des Carpates connaissent une plus
large diffusion les spirales d' argent a palmettes (type 5c), les chaines-colliers aux
mailles tressees (type 2), les ceintures du type 4b, celles du type Corlate (type 5). et
les pendentifs en losange (type 6).
Pour la zone est-carpatique sont specifiques la plupart des types de boucles
d'oreilles. certains types de pendentifs (ceux en fonne de barre profilee - type 3;
les pendentifs-chaudrons - type 5) et une serie de pieces greco--romaines (bagues,
elements de ceinture).
Tout ceci releve l'existence d'aspects regionaux saisissables - a une analyse
plus attentive - aussi par r etude d' autres materiaux archeologiques. 11 est a remar-
quer egalement que dans certains sites daces 1'0n rencontre des elements proven ant
'. de zones differentes. Nous mentionnons en ce sens les grands sites sur Ie Siret
. (Poiana, Racatau, Brad) et celui de Ocnita. Dans Ie cas des sites est-carpathiques,
cette diversite est due a leur caractere de centres commerciaux. Ceci suppose une
plus grande mobilite humaine et des produits, sur Ie compte de laquelle il faut mettre tant la presence de pieces venant d'espaces plus lointains, que la circulation de
pieces specifiques pour la mode est-carpatique dans d'autres regions. Quant au site
de Ocnita, il a ete un centre de premiere importance dans l'extraction et le commerce du sel au ref s. avo J.-c. et au ref S. ap. J.-C. Ce fait explique la richesse hors
du commun de ce site et la decouverte ici de pieces d' ornement et de vestimentation provenant de zones differentes.
L 'evolution de la mode de la population daco-gete ne peut etre saisie seulement sur la base de representations figurees. Sauf quelques exceptions, celles-ci se
reduisent aux representations sur les phaleres d'argent du ref S. avo J.-C., et aux
scenes de la Colonne trajane et des metopes d' Adamclissi. Les representations en
question sont schematiques et n'offrent pas de details quant aux bijoux et aux
pieces de vestimentation. Par ailleurs, la stylisation specifique a l'art figuratif dace
fait que I'interpretation de certaines des pieces de vestimentation demeure incertaine. C'est pourquoi l'etude des objets d'ornement et de vestimentation complete
les donnees concernant l'evolution de la mode au sein de la population daco-gete
au ref S. avo J.-C. et au ref S. ap. J.-C. Les produits presentes peuvent fournir a la
fois des indices de datation plus precis pour certains complexes archeologiques.
220
221
.!
: ' ~i
Le casque decouvert dans une tombe tumulaire de Cugir, date au ler s. avo J.-c.
s 'approche du point de vue morphologique des pieces du type Port. L' apparition d 'un
tel exemplaire en Dacie pourrait s'expliquer par les relations avec l'espace italique,
ces contacts etant suggeres par la presence d'importations romaines dans des contextes daces datables au ler S. avo J.-C.
Les cuirasses d'ecailles en bronze (lorica squmata) ont ete datees au cours
du ler S. ap. J.-C. Certaines pieces proviennent du monde sarmate (Racatau, ~imleu
Silvaniei), comme Ie prouvent les nombreuses analogies du milieu respectif, alors
que d'autres ont ete empruntees au monde romain (Siinsimion, Divici)
Parmi les pieces d' equipement militaire de bronze l' on compte aussi une
serie d'elements "importes"du monde romain au cours du ler S. ap. J.-c. La plupart
en ont ete decouverts a Ocnita, d' autres a Capilna, Divici etc.
a destination
Dans ce chapitre sont analyses les objets de toilette en bronze (les rasoirs et
les miroirs), dont certains sont des importations du monde romain. Sont presentes
Les elements locaux et les influences etrangeres peuvent etre plus exactement deceles par I'analyse des produits de bronze. La morphologie des differentes
categories de pieces est specifique des zones geographiquement, ethniquement et
historiquement delimitees. II faut preciser d'emblee que, malgre les influences qui
se sont manifestees dans la Dacie preromaine, l'aspect general de la production des
objets en bronze, de la maniere de combinaison des bijoux et des pieces de vetement. de la maniere d'utilisation etc., reste specifique aux Daco-Getes.
K. Horedt a saisi l' existence de deux groupes regionaux (sud et nord) de
bijoux daco-getes d' argent, la limite de demarcation entre les deux etant les
fleuves Mure~ et Tiimave. Le professeur clujeen appreciait que Ie groupe sud a
subi des influences hellenistiques, alors que Ie groupe nord a subi des influences
mediterraneennes, mais aussi celtes. Ces demieres sont mises en evidence surtout
par les fibules a noeuds. Les mecanismes concrets par lesquels certains bijoux ont
ete empruntes a I' espace celte et adaptes a la vestimentation locale sont suggeres
par les chaines d'argent et de bronze aux mailles confectionnees en fil tordu. Les
prototypes de ces pieces sont constitues par les chaines du monde celte et
scordisque du me et du lIe S. avo J.-C.
Les influences celtes detectables par l'analyse des pieces vestimentaires ont
penetre dans Ie mode daco-gete, d 'une part, par l'heritage de traditions plus anci-
222
223
ennes dans les zones habitees durant les siecles anterieurs par les Celtes et les
Daces (Transylvanie), et, d'autre part, par les relations avec les zones habi.tees par
les Scordisques (dans la zone sud-carpatique). Du poin de vue chronologlque, on
peut constater que les influences celtes et scordisques ont ete pl~~ fortes pendant la
premiere moitie du leI s. avo J .-C., pour diminuer vers la fin du s~ecle.
Bien que les produits romains aient penetre en Dacle tout Ie long .du
leI S. avo J .-C .. la mode vestimentaire locale a ete influencee par la mode romame
surtout au leI S. ap. J .-C .. probablement en relation avec la creation de la Moesie et
retablissement des frontieres de l'empire sur Ie Danube. Le resultat de ces influences a de l'adoption par les Daces de nombreuses pieces de vestimentation
romaine et surtout par leur imitation dans les ateliers locaux.
Au ler siecle ap. J .-c., dans la zone est-carpatique se sont manifestees egalement des influences sannatiques. Elles consistent en une serie de produits de
bronze imp0l1es dans J'espace daco-gete. II ne serait egalement pas ~xclu que Ie
gout pour ce11aines categories de bijoux (les colliers de perles; certams types de
.,
pendentifs) soit apparu comme suite des contacts avec les Sarrnat~s.
Quant aux influences hellenistiques, K.Horedt a argumente de mamere convaincante leur penetration en Daeie. L'analyse des produits de bronze releve au
moins trois voies de penetration des influences hellenistiques. La premiere voie est
relevee par les pieces qui ont herite d'elements morphologique~ ~t fonctio~nels ~es
siecles anterieurs (les casques, par exemple). Une autre modahte de mamfestatlOn
des influences hellenistiques a ete 1'imitation de bijoux it une large aire de diffusion. Leur origine se trouve certainement dans l' espace mediterraneen (les ch~ines
colliers en argent, les bracelets aux bouts joints et enroules l'un autour de 1 autre
etc.). Finalement, pendant la deuxieme moitie du ler s. avo J.-C. et au cours du ler
ap. J.-c. il s'est manifeste des influences hellenistiques tardives, venues probablement de la zone des cites de la cote du Pont-Euxin. C'est Ie cas de la plupart des
types de boucles d' oreilles.
. .
,
.
Toutes ces remarques sur les produits de bronze de la Dacle preromame sont
en concordance avec cenes qui sont issues de l'analyse d'autres elements de la culture daco-gete: ceramique, architecture, metallurgie du fer.
VII. CONCLUSIONS
Les produits de bronze et surtout les bijoux et les pieces vestimentaires
illustrent l'existence de plusieurs etapes dans leur evolution.
La premiere etape d'evolution des produits de bronze est comprise entre la
deuxieme moitie/la fin du lIe S. avo J.-C. et Ie troisieme quart du ler S. avo J.-c.
Cette periode se caracterise par l'utilisation de fibules de tradition Latene C
224
*
Au ler S. avo J.-c. et au ler s, ap. J.-C., it l'echelle de la Dacie entiere, l'on
constate un developpement particulier de 1!3- metallurgie du fer, saisissable dans Ie
grand nombre d'ateliers et dans la quantite impressionnante de produits de fer. II
est significatif que seuIe la quantite de fer decouverte a Gradistea de Munte est
plus grande que tout Ie fer decouvert en Europe centrale et de sud-est. Ceci montre
~ien que Sarrnizegetusa Regia a ete Ie plus grand centre metallurgique de l'Europe
. barbare':
La metallurgie du bronze n'a pas connu Ie meme epanouissement par compar~ison a celle du fer. L 'art de l'usinage du bronze a perdu !'importance qu' il
avalt connue ~enda~t les epoques anterieures. Cette constatation explique egalement Ie caractere mlXte des ateliers ou a ete usine ce metal. Les produits de bronze
sont surtout des bijoux et des pieces de vestimentation. La situation est similaire
dans toute l'Europe "barbare': Malgre cela, les traces des ateliers ou d'activites
225
F!"I"
I: ,
!
il
d'usinage du bronze sont presque toujours presentes dans les sites et les cit~s
daces, ce qui indique Ie fait que 1a production de "menus" objets est pourtant restee
I
'
i !',
['
une neeessite.
A la difference d'autres zones europeennes situees au-dela des frontieres
romaines. en Dacie se sont manifestes des aspects speeifiques seulement a eel
espace. II s" agit surtout de r activit: de divers artisans origi~aires de. l"empire
romain qui ant realise des produits identiques aux ohjets entres en Dacle par les
echanges comn-:erciaux.
La metallurgie till bronze et en general des metaux non ferreux constitue un
trait significatif de la civilisation daco-gete. Elles viennent completer l'ima~e
generale des activites metallurgiques pendant la periode d"apogee de la DaCle
preromaine.
ne
ne
ne
227
,
1-7 _ Gradistea de Munte (d'apr. 1. Glodariu,
1
h')" 4 _ Tilisca (d' apr. N.
Fig. 17. Enc1umes de fer - t}pe I. - .
E. Iaroslavschi); 3 - Pecica (d'apr. 1. Glodanu, E. laros avsc I ,
Lupu). .
d f, du type II (1,3) et du type III (2, 4-6). 1-2, .4:6 Fig. 18. Enc1ume: e er 1 d ' E Iaroslavschi); 6 - inedit; 3 - TIll!~ca
Gradi$tea de Munte (d apr.. I.
0 arm,.
.)
,
). 5 - Cetawm (dapr. D. V. Rosetti .
~
6 13)
(d apr. N. Lupu ,
d b
e (12) des types IV (1-) et V (.
Fig. 19. Enc1umes de !cr et e rdon~ E Iaroslavschi); 4 _ Luncani-Pi.atra
.
d M nte (d apr I Gl 0 arm, .
,
1-3 - Gra. dl$tea e u
. ~ _
(d'
1 Glodariu)', 6-11 - Surcea (d apr.
.
D' ,.. ). 5 - Capllna
apr..
RO$ie (d apr. C. alCO\ lCl~"
Gradi tea (d'apr. V. Sirbu); 13 - Banita.
1. Glodariu, E. Iaroslavsch1) 12 $VI (1-3) enc1umes de bronze du lype VII (6Fig. 20. Enc1umes de fer du t} p~
"
I Gl d . E laroslavschi); 4-5 45) 1-3 - Cralva (d apr..
0 arm,
.
.
8) el eraux de bronze. ( - .
D .. . 7 _ A'deu' 8 _ Belgrade-Karabunna (dapr. J.
Pecica (d'apr. 1. H. Cn$an); 6 - mC1,
I,
',.
"
Todorovic).
d t e VII (3-4) et etaux de fer (1-2),
Fig. 21. EncJumes de bronze u yp
,
T d ). 3 4 Gradi$tea de Munte.
1-2 - Lozna (dapr. S. eo or, - C
f' 7-7 _ Gradi$tea de Munte (tous
22 . Marteaux du type. 1. 1 - oste$ 1, F 19.
d'apr. I. Glodariu, E. Iaroslavsch1)iI (8-10) du type III (7), du type IV (6), du lype
Fig. 23. Marteaux du type
a' d'a r. 1. Glodariu, E. laroslavschi);
V (1) et du type VI (2-5). ~ - Carln 1 ( cJ). 5-6 _ TiliSca (d'apr. N. Lupu et
2-4 - Craiva (d'apr. I. Glod~nu, E. aros a~s(d' , I Glodariu, E. laroslavschi);
I Glodariu E. laroslavsch1); 7 - Coste$t1
apr..
1 .)
.
:
(d'
1 Glodariu E. Iaroslavsc 11
8-10 - Grad1$tea de ~unte
a~~ .. ,
-8 12) ciseaux manche (9-11), touS en fer,
Fig. 24. Tenai1les (1-5), fI11e~es (6 'M' (d' r I Glodariu E. laroslavschi;
.
-4 6-7 10-12 - Grad1$tea de unte
ap...
'.
._
et gres (13). 1,3 "
.
1
h')' 5 _ Sighu;oara-Wletenberg, 8-9
2 - Capilna (d'apr. I. G~odanu, E. laros ia~~~ _1 Gradi$tea (d'apr. V. Sirbu).
Costesti (d'apr.I. Glodarm, E. Iar~slavsch7)'19)
n I'er 1 13 1618-19 - Costesti
.
C'
(1-6) pomcons (,touS e 11 , , ,
Fig. 25. ls.eaux
,
>"
5-9 12 14-15,17 _ Gradistea de Munte
(d'apr. 1. Glodan~, E. laroslavsch1),?: 3 ~ F~tele Albe (d'apr. 1. Glodariu,
(d' apr. 1. Glodanu, E: lar?slavs~l)d riu E laroslavschi)); 10 - Poiana-Galati
E. laroslavschi); 4 - Cozla (d apr.. I.
0 a
t' d'a r V Sirbu).
lS
(d'apr. L Glodariu, E. Iaroslavsch1): 11 - Gra b ea ( (2~~16') 1-10 _ Pecica (d'apr.
.
6 p'
, (1 3) et Clseaux en ronze,
.
Flg.2. oms;on~ .'
,
V S' b '. 12 _ Tilisca (d'apr. N. Lupu);
I. H. Crisan); 11 - Grad1$~ea (d apr. : l~d'U)' D Berciu)' 15 _ Poiana-Galati
13 - Barbo$i (d'apr. S. Same); 14 - Ocmla
apr. . 'h 11
,
..
S h'
'a-Wietenberg. 14 - sans ec e e.
(d apr. S. Teodor), 16 - 19 lsoa~
T '
I'omementarion des bracelets en
Fig. 27. Empreinles de poms;ons utI lses poUf . 4-7 _ type A3' 8-10 - type A4.
,
F M d 1 t) 1-7 - type AI; 3 - type A2 ,
'
.
splrale (d apr.. e e e. - .
T '
r I'omementation des bracelets en
Fig. 28. Empreintes de poms;ons.utllses ~ou Bl' 6-7 _ type B2; 8-9 - type B3;
spirale Cd'apr. F. Medelet). 1 - type A4, 2-5 - t)pe
,
v
'd'
Fig. 29. Empreintes de poinfons (1-5), outil en fer pour Ie poinfonnage circulaire (6) et bracelet de bronze orne par poinfconnage (7). 1 - type B5; 2-4 - type
Cl; 5 - type C2; 6 - Gradi$tea (d'apr. V. Sirbu); 7 - Vrsac-At (d'apr. B. Jovanovic).
Fig. 30. Carte de la repartition des sites (1) et des cites (2) daces ou ont ete
usines des metaux non ferreux (liste 1).
Fig. 31. Carte de la repartition des colliers (torques) d' argent (1) et de
bronze (2). Liste 2 et 3.
Fig. 32. Colliers (torques) de bronze du type 1 (1), du type 2 (4) et du type 3
(2-3,5). 1 - Cuciulata (d'apr. Gh. Bichir); 2 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 3-4 Racatau (d'apr. V. Capitanu); 5 - Craiva (d'apr. 1. Berciu). 5 - sans echelle.
Fig. 33. Carte de la repartition des colliers articules du Ive s. avo J.-C. (1) et
du Latene tardif (2), Liste 4,
Fig. 34. Colliers articules. 1 - Vladiceasca (d'apr. G. Trohani); 2 - Radovanu
(d'apr. D. ~erbti11escu); 3 - GomoJava (d'apr. V. DautovaRusevljan); 4 - Malkoto
Kale (dapr. M. Domaradszhi); 5 - Belgrade-Karabunna (d'apr. J. Todorovic). 2,
4-5 - sans echelle.
Fig. 35. Colliers arlicules. 1-6 - Manching (d'apr. D. van Endert).
Fig. 36. Colliers articules. 1-3 - Manching (d'apr. D. van Endert); 4 - Mas
d'Agenais; 5 - Niissan; 6 - Besanon (d'apr. M. Feugere).
Fig. 37. Carte de la repartition des bracelets du type 1 decouverts dans des
sites (1), cites (2) et tresors (3). Liste 5.
Fig. 38. Bracelets du type 1a (2-3,5), du type 1b (9) ou indeterminables
(1.4.6-8), en argeIll (1-3,5,9) et en bronze (4,6-8). 1-2 S~a'masag (d'apr. 1. Glodariu); 3,9 - Sincraieni (d'apr. L. Marghitan); 4 - Racatau (d'apr. V. Capitanu); 5 Poiana-Galati (d'apr. L. Marghitan); 6 - Tili~ca (d'apr. N. Lupu); 7-8 - Craiva.
Fig. 39. 1 - Types d'ornements sur des bracelets d'argent de Transylvanie.
Esquisses (sans echelle): la - Cehei, Slimnic; lb - Sacalasau Nou; lc - Cehei;
ld - Cehei, Transylvanie; Ie - Sanna~ag. Bracelets riu type 1, en argent (3) et en
bronze (2,4-] 1). 2-3 - Divici; 4-8 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 9-11 - Poiana-Galati
(d'apr. R. Vulpe).
Fig. 40. Carte de la repartition des bracelets du type 2 (bronze et argent)
decouverts dans des sites (1), cites (2), tresors (3) ou isolement (4). Liste 6.
Fig. 41. Bracelets du type 2a, en argent (4-8) et en bronze (1-3). 1 - Popesti
Cd'apr. R. Vulpe); 2-3 - Racatau (d'apr. V. Capitanu); 4-6 - Senereu$ (d'apr.
L. Marghitan); 7-8 - Poiana (d'apr. L. Marghitan). I - sans echelle.
Fig. 42. Bracelets du type 2b (1-3), du type 2c (5) et 2d (4), en argent (2-3)
el en bronze (1;4-5). I - Racatau (d'apr. V. Capitanu); 2 - Dersca (d'apr. ~. Sanie,
P. ~adurschi); 3 - ~eica Mica (d'apr. O. Floca); 4-5 - Coste$ti. 3 - sans echelle.
Fig. 43. Cmie de la repartition des bracelets du type 3. Liste 7.
229
228
230
231
i I
Fig. 68. Chaines celtes de type Latene C. 1-2 - Feudvar bei Mosorin (d'apr.
B,Kull); 3 - Piscolt (d'apr. 1. Nemeli); 4 - Ciumesti (d'apr. V. Zirra).
Fig. 69. Collier et chaine d 'argent du type 4a de Tasad (d'apr. N. Chidiosan).
Fig. 70. Chaines du type 4a (1-2,5), du type 4b (4) el indetenninable (3).
1 - Kladovo (d'apr. 1. Popovic); 2 - Oradea I (d'apr. F. Romer); 3 - Gradistea
(d'apr, V. Sirbu); 4 - Altimir; 5 - ~aes (d'apr. L. Marghitan). 2 - sans echelle.
Fig. 71. Carte de la repartition des ceintures du type 5 (1), du type 6 (2) et
du type 7 (3). Listes 15 et 16.
Fig. 72. Ceintures du type 5 decouvertes a Corlate (1 - dapr. C. S. Nicolaescu-Plopsor; 2-4 - d'apr. D. Popescu). Fer et bronze.
Fig. 73. Ceintures du type Fintinele - Tilisca - type 6 (1-9) et ceinrures a
astragales, type 7 (10-15), en argent (1-9) et en bronze (10-15). 1-9 - Tilisca (d'apr.
N. Lupu); 10-11 - Capilna (d'apr. I. Glodariu); 12 - Pecica (d'apr. I. H. Crisan);
J 3 - Sibiu-Gusterit-a - collection Ackner (d' apr. V. Wollmann); 14 - Ocn ita (d' apr.
D. Berciu); 15 - Criseni (d'apr. 1. H. Crisan). 1-9,15 - sans echelle.
Fig. 74. Elements de ceinlures romaines (1-20) et boucle norico-pannonnienne (21), tous en bronze. 1-17 - Brad (d'apr. V. Ursachi); 18 - ~imleu Silvaniei;
19,21 - Craiva; 20 - Tilisca (d'apr. N. Lupu).
Fig. 75. Boucles du type 1 (1-4), du type 2 (5-7) et du type 3 (8-15), en
bronze (8-15) et en fer (1-7). 1,13 - Ocnita (d'apr. D. Berciu); 2-4 - Pecica (d'apr.
1. H. Crisan); 5-6,8 - Tilisca (d'apr. N. Lupu); 7,9 - Craiva; 10 - Liptovska Mara
(d'apr. K. Pieta); 11 - Bizdina (d'apr. C. M. Tatulea); 12 - Aiton (d'apr.
T. Soroceanu); 14 - Poiana (d'apr. S. Sanie); 15 - Musee de Timisoara - collection
Pongracz. 1,8,12 - sans echelle.
~ Fig. 76. Propositions de reconstitution de la maniere d 'utilisation des
boucles du type 3.
Fig. 77. Carte de la repartition des boucles du type 3. Liste 17.
Fig. 78. Carte de la distribution des agrafes de ceintures de fer plaquees de
bronze, du type 6a (1), du type 6b (2) et indeterminables (3). Liste 18.
Fig. 79. Agrafe du type 6a et ceinrures du type 8, de Sighisoara-Wietenberg
(d' apr. M. Babes); bronze et fer.
Fig. 80. Agrafes de ceintures du type 6a, en bronze et fer (2-4) et en fer (1).
1 - Cirlomanesti; 2 - Chirnogi; 3 - Popesti; 4 - Poiana (tout d'apr. M. Babes).
Fig. 81. Agrafes de ceintures du type 6a (5) et indererminables (1-4), en
bronze et fer. 1 - Cirlomtmesti; 2 - Pietroasele; 3-5 - Popesti (tout d'apr. M. Babes),
Fig. 82. Agrafes de ceinrures du type 6b (3-5) el in detenn in abIes (1-2). en
bronze et fer. 1 - Sighisoara-Wietenberg; 2 - Ocnita; 3 - Ostrovu ~illlian; 4 Altilllir; 5 - Bratei (tout d'apr. M. Babes).
Fig. 83. Agrafes de ceintures du type 6a (4), du type 6b (3,5) ct indelerminables (1-2), en bronze et fer (1,4-5) et en fer (2-3). 1 - Luncani-Piatra Rosie
232
233
daces.
Fig. 118. Schema typologique des bijoux et des pieces de vestimentation
daces.
237
~-~
1-W~j
~-t?~
oj
("
(Q)
00
EtJ
~
@
OJ
~.
<==:-
~
3
238
239
Fig. 4 - Insemnarile de pe folografia anterioara ell loealizarea deseoperirilor din Muzeul Sibiu .
0)
/:). 4
-5
..
'
..
/1\
.
Fig, 5 Haria de raspiindire a ' I"
.
I - a!iez<ln (sec, I i.e.n.)" 2 _ monninle tu
I' ~lese or omamentale ~l de pocloabi) din aur
4
.. '
IUU ale sail cOlUplexe d C I (..
.
.
- 11l0l1TI1nte lumulare (sec. len ). 5 _ . , '
e u l s~c. I I.e.n.); 3 - ~ezari (sec. I ell)'
. , ,. plese mcerle descone'
l
'.
I
'
' .,
" II e IZO al sau 111 lezaure.
.~~
,,~~="'~ :,:::,~~:
~ ~ ~ ~" ~
OOO~ ~,~,~"
'Tj
c1Q'
01
o
....
0.
o
co'
co
0---
C: ::
~ ~
tJ:l ;:r
.... ....
co c
;;:; -.
i?
t::'
...
0[9]
g~
(1)
~
t'-'
- (1)
1\1
~ c:
[SJv'
~.g
.... co
S
~~c
1'1
" ~-'
~:
Cl..
-~_
[2J""
0,~
'U
s.,
<~
- - -- - -- --I
~~
01
rrm;
....
U' 0
::: -a
-.
'--,
..J
----------------~
("),
co'
-I
-~- -
()
~-o~--------\--
to
.g ::f
~j
a,
tJ:l
'g~~~~--~~--
~~
<
-,
-,
.s....
s' g
-,
......
0',
o
()
_ C
CA
(1)
,
-I
0.
(1)
_i ~
-~t~~o~~
~~-~ ~ ~ ~
--~ ~--------
OJ"
"
~"O
~
(; ~
0-
....
c..
Co
co
~.~j~>
c:.
0flI!=~.-
t - - - - "...
J";;;-
~ant
.. q,"
1'!60
"::t=.,.
_It>d
1961
anterior
.l
,,0'
8m
[8J
2
I',', 'I
I~>'
31MI
N
+>w
,0
.-.-.-.- ----<~~?Z~);;>c:2?~~t!:J~/
~
5 ''MI
10 I(Jl
11 ~81
60
70
13
81
14
11',,.1 1
9@]
:.'
SeqlUnea I
4 G:::-l
~--~:c,;1
12 00
1
1
0
15~
~
(j
!'"
/'::->-.
-..."'-~~'~;i
. . . .:...1
.;:;.~~::.: ..:::
11
/."'( ""
"
A
()
!:+~Cladlrca202>l
:.
()
oeQ@&
QI
(j~
'0
/. .:\.
/,', . \
......
.. ,
, /',
0
'.
.~.'
...
~ o .:~)
,/
...
0/:;' ':>j
'- :., ~ .... :. 0 ~ ~ ~
,.,...q:~:""'"':,)''' ,.~: ;'--':'_~ ClQ -7-"
/.;:e~."lad~rea;!
'. ,":0".1
....... 10.
iT Cladirca 6
/'~':"~(.'>J'
'0.
/ "
'. ()"
Cl
.. ..
"
1
', .. e.: .. I
.:i .... "',
~o/.:. ':'.':
-=:,:,;,'0':(
1tJ)
fi.-:'
" . ,'{"
I"':')
.:0...
'''-~~:)f;;.r:p
.~:.:.;~ ...:...'.,
1"11 a'.':. I
'.\
""I)~.
'4~~
. ; ... ,~
~."",,\
"o'.f ~
...."
.\'.: A
.
"" VO' ',' .: ",:, ,'J .....
't.:, , '.
.~ {jf)
....
f)'
"
..J
.J
,/
!\
1::'L_._.~~.Cl~djr:a3._~::...:~.L __;./:r}:...~__'_'~,_____________--..!
------~-
-53 em
-93 em
Xl
52
.4
... 3
0<
, 6
... 7
IS 9
I 10
I> 11
1:; 12
i:.
-91 em
13
.'
,1
, I
10
LEGENDA:
10 CJ 1 PtETRE
~ TEZAURUL DE ARGINT
....
-:
...... .
-- -......
.. ",,'"
o1
...
10 III
~I~I----~I------~I
0'
:~~Un;\~
\____ ~ __ ,9';U/
':-":f
:i(Jg
./'./:
, ,
~:
~.
0-
10 15 2U 25 30
11l
Fig. 8 - 1 - Ta~ad - planul atelierului; 2-3 - Bare de argint din atelier (dupa N. Chidio~an).
244
245
246
247
r--------------~~
I
..... \\\
-=-1- 2, 4
-C=_5-7
\\t"\\.I\ltll
248
249
~
1<'
~.
~:;.~:
~~
.,:,
,.
,,','
'
..
'.'
(f/om mom
~,:
_-==-_1 -2,4 - 6
,
:8
@i
VIJIm YJ7//A
I
2
.\.. . ',.
. '.'\
~.
Will Vlil&2
",
' ",
00
...
'"
'
'.
,
~
\.
....
,'
..........
..,:.
..
:. .. . ..... ':
..
-
'
..
.'
",
I.
'.'
..
"
,'"
",'
-'.'
\.
Fig. 14 - Lingouri de branz (1), casitar (2) $i tipare (3-6). 1-2 - Gradi$tea (dupa V.Sarbu);
3 - Radovanu (dupa D.~erbanescu); 4 - Diviei; 5 - Peeka (dupa L H. Cri~an);
6 - Malaja Kopanija (dupa V. Kotigoro&ko). 5 - fara seara.
250
Fig. 15 - Tipare penlTll tumat verigi. 1-7 - Bimila; 8 - Pope~ti (dupa M. Tureu).
251
.~,: --
::';.'-=. :-:=;
. Piatra RO$ie
.
4 1-2 Luncam).
M Gheorghita);
t yen..
01 (1-3 , 5-6) $i pandantlve
' . AI. (Vulpe,.
.
:
Fig. 16 - Tipare
3 _ B;nita; 4 N.
Lupu).
5
_
fara
scara
.
. ) ., 6 _ Tlh~ca u P
(dupa. C . DalCOV1ClU
_ I , H. Cn$an
p
5 - Pecica (dupa .
p~ntru. t~rn).a
P~p.e~tl !U
252
253
\ :1,
-j
~
,"
-.
"?-;
__ft
~~\
--
-v
:"'1
.......
~
:-::.......
-'-
-.:;::
-~
--
~8
-==-1 -11
::-:-:. -:-_-:-:...;--...
..c:.._
-r:::::=-_12 -13
- '-
" ' _ _
()
l
(ii7\
.........- .......
...
.....
12
11
I, i
I
I
:()
':. .
254
. ; . '
'.
.'
Fig. 18 - Nicovale de tier de tip II (1, 3) si de tip III (2, 4-6). 1-2, 4, 6 - Gradi$tea de Munte
(dupa 1. Glodariu, E. Iaroslavschi; 6 - inedit); 3 - Tili$ca (dupa N. Lupu);
5 - Cetateni (dupa D. V. Rosetti).
:.
~:
' ' .
--,.
,..:-.:-:: ..-.,:-.
: ....... :.'
~.
"
",'
"
13
Fig. 19 - Nkovale de tIer Si bronz (12) de tip IV (1-5) Si V (6-13).1-3. Gradi$tea de Munte
(dupil L Glodariu. E. Iaros]avschi); 4 - Luncani . Piatra RO$ie (dupa C. Daicoviciu)5 - O'.palna (dupa L Glodariu); 6-11 - Surcea (dupa 1. Glodariu, E. Iaroslavschi); ,
12 - Gradl$tea (dupa V. Sarbu); 13 - Bimita_
255
;:~"::::::Ji
-' .. ::<
~;~l
:'~N.f:;:.,}.
':to.:
).....
..--
.,
~.
-=-1-3
_c=_4-8
Fig. 20 _ Nicovale de tier de tip VI 0-3), nicovale de bronz de tip VII (6-8) $i menghine de
bronz (4-5).1-3 _ Craiva (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 3-4 - Pecica
(dupa 1. H. Cri~an); 6 _ Divici; 7 - Ardeu; 8 - Belgrad - Karaburma (dupa J. Todorovic).
257
256
Ii
-==-1 - 4. 6 - 10
-~---5
Fig. 23 - Ciocane de rip II (8-10), tip III (7), tip IV (6), tip V (1), tip VI (2-5).
I - Capalna (dupa 1. Glodariu, E. Iaroslavschi); 2-4 _ Craiva (dupa I. Glodariu,
E. Iaroslavschi); 5-6 - Tili,sca (dupa N. Lupu .si 1. Glodariu, E. Iaroslavschi);
7 - Coste.sti (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi);
8 -10 - Gradi~tea de M unte (dupa I. Glodariu. E. Iaroslavschi).
258
259
----I -
10, 12 -19
-"---_5
,
0
6
.
'
':,:'::j"
-=-
-~~:~'~~"
~-4,
6-12
5,13
.~
'::.<:::
I
- . .'.:::;
-:.~
l
!~,~
,
(
,1
..
1,
,.~
.. ~.
I.
12
12
10
~13
~~
13
:
!
~
:
11
'. 'i
..
.',
~,.l
'rdl
\J
14
'21
~J
15
---
16
,
17
18
19
,------------------~
19) t
d'
danu,. E~-'
oa!e,mfier.
. Iaroslavschl)'
$1 p!ll'c/afoare (J?
L13.I6,IS-19-Coste$ti(dunaI~;
Fig. 24 _ Cle$ti (1-5), fiIiere (6-8, 12), taietoare eu eoada (9-11), toate din tIer $i cute de
gresie (13). 1, 3-4, 6-7, 10-12 - Gradi~tea de Munte (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi);
2 _ Capalna (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 5 - Sighi~oara- Wietenberg;
8-9 _ Coste~ti (dupa I. Glodariu, E. Iaroslavschi); 13 - Gradi~tea (dupa V. Sarbu).
-, 5 q 12 14 15
'
} . 0
"., ". 'd"
,'" ,17 - Gradl$tea de Munte (dUp'l
I Gl 0 d arm,.
' E Iaroslavschl)'
' . 3 F t I
'<'.
c
(
upa
I.
G!odanu,
E.
Iaroslavschi)'
4
C"
Alb
.
. , - Olla (dupa I Glodariu E I' , I - ele, e
10 - POl:ma-Galati (dupa 1. Glod"
E r.
.'
, . aros avschl);
arm, . aros]avschl); 11 - Gradi~tea (dupa y, Sarbu).
260
261
, I,
-'-
, f
"
I'
'@I
7
"""
8
,
~
10
.~
,
-
i -W)
{
:'I
:'!/~.:.'
@-
......
.....
0"
.. ,
I1-
.....
....
.:';
12
13
15
16
~
11
Fig. 26 - Dornuri (1,3) $i da1ti din bronz (2,4-16).1-10 - Pecic a (dupa 1. H. Cri$an);
11 - Gradi~tea (dupa V. Sarbu); 12 - Tili$ca (dupa N. Lupu);
13 - Barbo$i (dupa S. Sanie); 14 - Ocnita (dupa D. Berciu);
15 _ Poiana-Galati (dupa S. Teodor); 16 - Sighi$oara-Wietenberg. 14 - [ara scara.
262
263
; I
~2
'"
'~/9
. G}
....~
10
Fig. 29 - Alllprente de $tan{e (1-5), unealtil de fier pentru poansonare circulara (6) $i bratara
de bronz omamentatii prin $tant:iJe (7). 1 - tip 85; 2-4 - tip Cl; 5 - tip C2;
Fig. 28 _ Amprente de $tante utilizate la oman:entarea brat~ilor.spirali~e
(dupa F. Medelet). 1 - tip A4; 2-5 - tip B 1; 6-7 - tlp B2; 8-9 - tip B3, 10 - tlp B4.
265
264
25 0 2550Km
Fig. 30 - Harta de raspandire a a~zarilor (1) ~i cetatilor (2) dacice in care au fost prelucrate metale neferoase (liSf.a 1).
.1
1/
02
Cri
Fig. 31 - Harta de raspandire a colanelor de argint (1) !$i bronz (2). Listele 2 !$i 3.
r~,:
...
~i\
!,
'i
II
II:!I:
.~
->
Fig. 32 _ Colane din bronz de tip 1 (1), tip 2 (4) $i tip 3 (2-3, 5).
1 _ Cuciulata (dupa Gh. Bichir); 2 - Ocnita (dupa D. Berciu);
3-4 _ Racatau (dupa V. Capitanu); 5 - Craiva (dupa 1. Berciu). 5 - fara scara.
269
268
~~--
--
270
271
()
.l:
<:)
0..
o
U
:r.
<:)
'""
0..
).
/1.
/~
Fig. 36 - Colane articulate. 1-3 - Manching (dupa D. van Endert); 4 - Mas d' Agenais
(dupa M. Feugere); 5 - Nissan (dupa M. Feugere); 6 - Besan90n (dupa M. Feugere).
272
273
"
o
Fig. 38 - Brarari de tip 1a (2-3, 5), tip 1b (9) sau in de term in abile (l, 4, 6-8), din argint
(1-3,5,9) $i bronz (4,6-8).1-2 - Sarma~ag (dupa 1. Glodariu); 3, 9 - Sancraieni
(dupa L. Marghitan); 4 - Racatau (dupa V. Cilpitanu); 5 - Poiana-Galati
(dupa L. Marghitan); 6 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 7-8 - Craiva.
Fig. 39 - 1 - Asocier~ or~aI1lentale pe bratari de argint din Transilvania. Schi[e (fara scara):
1a - Cehcl, Shmntc; 1b - Sacalasau Nou; I c- Cehei; I d - Cehei, Transilvania;
Ie - Sarrnasag. Bratari de tip 1, din argint (3) $i bronz (2, 4-11).2-3 - Divici; 4-8 - Tili$ca
(dupa N. Lupu); 9-11 - Poiana-Galati (dupa R. Vulpe).
274
275
::l
0'.:;j
(/)
...
-0
---'-'
r<j
.9
::l
.tIl
....
.:)
til
til
(l)
....
:0
t:
~
U
<til
0(/)
...
>l
(l)
-0
13
...
til
::r:
E
:x!
~I
~
oh
.....
u..
...,
. !
.'
.: i
i: .
276
Fig. 41 - Br8(tlri de lip 2a, din arginl (4-8) $i bronz (1-3). 1 - Pope$ti (dupa R. Vulpe); 2-3 _
Racatau (dupa V. Capitanu); 4-6 - Senereu$ (dupa L. Marghitan);
7-8 - Poiana (dupa L. Marghitan). 1 - fara scara.
277
I
I
....
I
I
I
I
:
I
I
I
Q)
"0
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
b5~
Fig. 42 - Brafari de tip 2b (1-3), tip 2c (5) Si 2d (4), din argint (2-3) Si bronz (1,4-5).
1 - Racatau (dupa V. Capitanu); 2 - Dersca (dupa~. Sanie, P. ~adurschi);
3 - ~eica Mica (dupa O. Floca); 4-5 - Costesti. 3 - fara scara.
278
279
~
~',~
'-
'
...
"C
~
'"
...J
c<1
. ~
orr
0
('I
'J
.;-::
or.
>
.r./)
;;)
"T
.~
0
0.
~
>
.,:-::
.
~..c
~
~ .~~
.~ ~
:::
~.
,...0
c------ :.'
~S)
Q... .S
',:: ~
0?
, ~.
..,...
-"-
~ ~
-2
Fig. 45 - Br8t8ri de tip 3a (1-4) $i verigi din a$ez8ri celtice (5-6). 1 - Ocnita
(dupa D. Berciu); 2 - Lasy (dupa J. Rosen-Przeworska); 3 - Pecica (dupa I. H. Cri~an); 4 Tilisca (dupa N. Lupu); 5 - Boritov (dupa M. Cizmar);
6 - Stare Hradisko (dupa M.Cizmar). 1-2 - fara scara.
280
281
,.
/.
~ '.
~.....
~
~
N
c::
o
....
.D
i .
Fig. 47 - Brfl(flri de tip 4 (1-8) Si de tip 6 (9-10), din argillt (2-5,9-10) , bronz (1, 7-8),
bronz Si fier (6). 1 - Medias (dupa M. Blajan); 2-3 - ~aes (dupa L. Marghitan); 4 - Medias
(dupa L. Marghitan); 5 - Sighisoara-Wietenberg; 6 - Liubcova; 7-8 - Craiva;
9 - Saracsau (dupa O. Floca); 10 - Tilisca (dupa N. Lupu). 9-10 - fara scara.
282
283
.,1
I
t
I
.-
to
V>
0
I!i
I
I
I
I
I
,;,
.0
V)
.g-
I!i
e
e
e
I!I
0
I!I
oo
:, :
.,
"
....
....
........
1
" ,
'.
0
Fig. 48 - Brarari de tip 5 (7), tip 7 (1-2), tip 8 (3), tip 9 (4), rip 10 (5) si tip 11 (6), din
argint (1-3) $i bronz (4-7).1 - Banita; 2 - Vrsac-At (dupa F. Medelet);
3 - Saracsau; 4 - Craiva (dupa I. Berciu); 5 - Ocnita (dupa D. Berciu);
6 - Tinosu (dupa R.Vulpe); 7 - Poiana-Galati (dupa F. Medelet). 4 - fara scara.
284
285
/'J"
'-:,' C- -~",
!?J21?"
rO
LJ'
'" ,
~~"
~". " ;)NI?;)~
"
,W
'
-3
, i'
~,,:
286
~ . '
287
Poi,n,-~o,j
r -
..: . ~
0i
.'3
VJ
:.J
' 7
~
I
~..
N
Co
.....
'--'
'C;
:;j
"c
0
~
()
....
.3
.@)
'f:
0
>
.w
:.0
c
<~
0-
,,,,m....
0
"1:'"
::r::'"
('t)
V'l
:.::
I;
~I
Fig. 52 _ Cercei de tip 2 (1-3), tip 3a (4) Si tip 3b (5-7), din argint (1,4-5) Si bronz (2-3,6-7).
1-3.6-7 _ R ~lcatau (dUpl V. Capitanu); 4 - Vedea (dupa L. Marghitan); 5 - Szolnok (dupa
A. H. Vaday). Verigi de tip la (8-27) ~i Ib (28-30) , din argint (28-30) ~i bronz (8-27).
8-13 _ Gradi$tea (dupa V. Sihbu); 14-16 - Tili$ca (dupa N. Lupu); 17-18 - Craiva;
19 _ Tinosu (dupa R. Vulpe); 20-23 - Racatau (dupa V. Capitanu);
24-26,28-29 - Caplilna (dupa 1. G1odariu); 27 - Coste$ti;
30 - Vedea (dupa L. Marghitan).
....,
289
288
00
u:
'! ;
--
.~
,.
)!?
:
"f" -.,
l.\
~'4
~
: -.-~
-- ~
~0)
1 -"
6q
")
10.
~-
---
/
.. "
. ..
l. '
~.
-.:::'
290
291
292
Fig. 57 - Verigi cu noduri. 1 - Gheja (dupa I. Glodariu); 2-3 - Tilisca (dupa N. Lupu) ;
4 Pecica (dupa I. Glodariu) ; 5 - Sighi$oara-Wietenberg (dupa I. Glodariu);
6 - Radovanu (dupa D. $erbanescu); 7 - Racatau (dupa V. Capitanu);
8-9 - Transilvania (dupa I. Glodariu). 6 - fara scara.
293
, .1
o
1
'0
'
-0' I
,0-:
..
i
o 000-'
6
1
~
I
11
0 . .
10
QO
Q
..
O ..'
Q
qJJI
I~
~13
14
'.
16
15
1\.
\ .. " I
'.
, .',- "
" "
17
~
18
I~I
19
~~
G . ..- .- ..' .
Q.
c@
" :'"
20
,~,
::: j " ;
I~
~
2~
21
"
,:
Fig. 59 - Verigi de lip 3a (1-18), lip 3b (19-20), lip 3c (21) $i tip 3d (22), din argint (2-10,
16-1 7, 19,21)sibronz(l , 11-15, 18,20,22), I-Ocnil a(dupaD . Berciu);
2-10, 16 - Poiana-Galati (dupa L. Marghitan); II-IS - Racatau (dupa V. Capitanu);
17 - Sprancenata (dupa C. Preda); 18 - Biizdana (dupa C. M. Tatulea);
19 - Balane$ti (dupa E. Popescu); 20 - Barboasa-Galane$ti (dupa V. Capitanu);
21 - ~imleu Silvaniei; 22 - Gradi$tea (dupa V. Siirbu).
~---....,)/
294
295
IIiI!'
;1'
t'
i.! I'
I
t!
c-,~
~.
-00
1
~~ - .
-c
~
5
,~
@)@Z0~(!!JJ:
.':. '~"T{)~
.:.:.,:
.~.
.~)
a..
. .
'.
0l
0
~
C
i,"'. '
'
t-::
..J
~.
---.
10
C!.,
N
j '.
13
11
~()
.. i
~
1
V
.~
o
"
~~.e=
12
15
0
!
c..
-'
0)
v
....v
14
0)
'0
Y
....
0
'-
at::
'"
e'"
:0
t::
16
':-;l
C.
'"'-
.:-;l
~
3
';:
::C
.....
\0
00
::2"
Fig. 60 - Verigi spiralice de tip 4a (1-8,15-16), tip 4b (9-11) $i tip 4c (12-14), din argint
(3-8,11-16) $i bronz (1-2,9-10).1 - Divici; 2 - Satu Nou (dupa M. Irimia, N. Conovici);
3-5 - CapaJna (dupa I. GJodariu); 6, 13 - Remetea Mare (dupa I. Bleyer);
7-8 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 9 - Pecica (dupa I. H. Cri~an);
10- 11, 14, Pope~ti (dupa R. VuJpe $i L. Marghitan); 12 - Sprancenata (dupa C. Preda);
15-16 - BaJane~ti (dupa E. Popescu). [nele digitale de tip 5a (17), tip 5c (18) $i tip 5d (19).
17 - Poiana (dupa R. VuJpe); 18 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 19 - Ocnita (dupa D. Berciu).
296
~l
<r.
'" ~
V)
297
u:
.~. ."
::'.
3~
~~~~~=--
Tili~ca
~'"
I", ""',.
299
298
.' 0-OO
0 -0...
2
4 '"
O~
. _. _ ,
... -
._
10
_" '" . /
'"
o?
8
3 -
.........
9.
etrecute $i infa~urate .
. 65 - 1-11 - Lant
verigi c~ capete
p. 14-15 _ Pandantive
rombice de
Fig.
. b'(?)13din
_ Pandanttv
1amelar,
.)
12 - Pandantiv-topora~ de IIp 4 ., de la Poiana-Gorj (upa
d . L. Marghltan .
. 6 Toate provm
tiP
300
301
r-r)
()
:<l
1::
ell
:t
::2=
oil
u::
:1
~.
'"
302
r--
\0
303
' .i.
\\
~
I!
.'I
t~
~~
r- '~
,~
-==='1)'
~~~
~=---~
Fig. 69 - Colan Sl'1 ant de arginl de tip 4a de Ja P a~a d (dupa N . Ch'd
'
I lO~an).
304
305
, (i
"
<)
....
V}
:J
,--
r-
.g
' (h.
.--.,
N
r
1
1
'-'
10
n
3
a..
'.;:J
.-:;
'-'
\r)
a..
0';:;
"0
...
.3
-'
t::
<"l
....0
:.at::
<<"l
'-.0
\r)
a..
V}
><"l
....
0
"0
13
...
i !
C"',
0 " ()
' (h.
1\1
('\
<"l
:t
......
reO
it
306
...
Q
r.::: ..
,
'i'
it
j
i
--
'1
13
10
.-
,, " .
;:'~';' ~.:,
~;Jfj
:.'
~i.
.:J,{
3-
- ".-
~i!
~.
._
J,
15
Fig. 73 - Centuri de tip Fantanele-Tili$ca - tip 6 (1-9) $i centuri cu astragal~ - tip 7 (10-15),
din argint (1-9) $i bronz (10-15). 1-9 - Tli$ca (dupa N. Lupu); 10-11 - Capiilna (dupa
L Glodariu); 12 - Pecica (dupa 1. H. Cri~an); 13 - Sibiu-Gu$terita - colectia Ackner
(dupa V. Wollmann); 14 - Ocnita (dupa D. Berciu); 15 - Cri$eni (dupa L H. Cri$an).
1-9, 15 - fara scarli.
308
309
O.
.
:~.l
\.
:0 .0. 0 @~ ,0,00,
~'
,"
! ""
"~
.1
I.
~ ~4
-S
'I
~'
Jb6
Iffij
'~I
W 7 ~8
~\~~
~;14
15
-.
@
co
_
12
~~~
~
--
@~~
19
----~
.:::::======-- 21
Fig. 74 - Elemente de centuri romane (1-20) $i catararna norico-p~non~c~ (21), toate din
bronz. 1-17 - Brad (dupa V. Ursachi); 18 - ~imleu Sllvamel;
19,21 - Craiva; 20 - Tili$ca (dupa N. Lupu).
Fig. 75 - Calarame de tip I (J -4/, tip 2 (5-7) $i tip 3 (8-15), din bronz (8-15) $i fler (J-7).
1.13 - Ocnita (dupa D. Berciu); 2-4 - Pecica (dupa 1. H. Cri$an);
5-6,8 - Tili$ca (dupa N. Lupu); 7,9 - Craiva; 10 - Liptovska Mara (dupa K. Pieta);
II - Biizdiina (dupa C. M. Tatulea); 12 - Aiton (dupa T. Soroceanu); 14 - Poiana (dupa
S. Sanie); 15 - Muzeul Timi$oara - coleqia Pongracz. 1, 8, 12 - fara scara.
310
311
.......
..
.. ..
:,
,~ :
~
f,;
'I,~
,!,
",I"
.~
~.
~.
r--:
.....<no:s
:.::5
<""i
0-
'';;;;
.
~..
"0
.i3
o:s
u
o:s
~
~
(~
0<n
<II
~
"0
o:s
t:
o:s
::r:
l""I""-
t>O
ii:
E
~I
-.
312
313
_"'
~~~~~~..:~,r;' jii;~~j;;~,;~~~t.~~~';':~~~"-:~;';~;~~~~~:~-iWR~-:';:~
.1
Q2
03
.....p.
' ~
~ .
'~
'~.'
'~
2.5
----
:j
25 50 Kill
~,
Fig. 78 - Harta de r:lspandire a paftalelor de tier placate Cll tabla de bronz de tip 6a (1), tip 6b (2) si indetenninabile
(3). Lista 18.
r;;--~-:I:~, -n
' l]
'-'i '- ~ '
/
II :"
I
",
~~ ,-c._-eli".U:,,: '
w
....Vl
a
"" ""~"" .1 ~"~
/"
_. ., c - --:::;'
"'-:~).-:0l~'" o )P
>--~'_:l:..~"':c~
, ~' ,
~,
~
,, E~C~
y; ~", '" --, I, " , " ,'''',,"',"
'" ,""":""""
, "'" .', '\(' \"",
," "I, ~ 'Aiii;, '
,
",
""
c"
,,
'
..
""'"
.~,
"
'
,
,'!
,~
e,
'
,'
,~(, ~'":'" ,}:~'l::''':,"~ .,;,". -:" f",
(.~ ~ , "~"";'" t~., , C, I~
X ),:l' " " ' ,.
", "- ",:,;
~ ..ICf
~''- "", !A'" """ ''" ,' " .' .~~, ,itt'), ,;,p__ , ""'~
~----'-
~CM~-;-.~,,
_.:_.._,_
, .'-.~-~
-'--.:.,-:37-.---" $'
,, ( , I ,:, ':" :,:,..~:~,
'J'> "> '\'"_', ",
,-~ I , , "
, ,,," , "''''
'"', '"r.." I
"",
, "
, :1
--
' ,
""
" ,.'
(}..",
.'
'"
:~'
' , , -',
"
"
p "'I.;;,
",
"
d"
"
'"
"
"
"
'",: ,,' ,
"",
"""
"
"'"
'" I
"""' "
\ . '__
' '
.,:",,;...,
';
- , , , , , , - - ">'", ,,,
'<J
"
'
",-'~, ~,
~
~' ;"~:,L'i'~':' :
'""::~~;;;:~~':';:':''t~::(:'
' ' '" '., "
Sighi~oara-Wietenberg
__
~~
"
~~
,_
__-"-<
(dupa M.
Babe~);
bronz
~i
fier.
-JI
I,' ,
,T
(-------"\
\
\
\
::
I
1-
,"
/
,
,
Fig. 80 - Paftale de tip 6a, din bronz $i fier (2-4) $i fier (1). I - Carlomane$ti;
2 _ Chimogi; 3 - Pope$ti; 4 - Poiana (to ate dupa M. Babe$).
316
\
1' _ _ _ _ _ 1/
... """"
r--
317
~-. I
G,u '
----~-----4
:... ;~
318
Fig. 83 - Paftale ~e tip 6a (4), tip 6b (3, 5) $i indeterminabile (1-2), din bronz $i fier (1,4-5)
$1 fier (2-3). I - Luncani-Piatra Ro~ie (dupa C. Daicoviciu);
2 - Divici (dupa M. Guma); 3 - Crasani (dupa M. Babe~);
4 - Caciulate~ti (dupa P. Gherghe); Orlea (dupa M. Babe~).
319
.0
"
-~-
~"'"''''''''''''''
lt~
"."'.""""""n..
320
321
.~
4
5'
- -
40
@
41
42
tJ
43
47
Fig. 86 - Pandantive de tip 1 (1-2), tip 2 (3-6), tip 3 (7-38), tip 4 (39-40) Si tip 5 (41-47),
din bronz (1-3,7-39,41-47) Si argint (4-6, 40). 4 - fara scara.
1 - Conte~ti (dupa AI.Vulpe); 2, 11-20 - Cfulde$ti (dupa D. Gh. Teodor, Gh. Bichir ~i
A . C. Florescu); 3 - Craiva; 4 Tili$ca (dupa N. Lupu); 5 Liubcova; 6 Sfmna$ag (dupa
I. FGJodariu); 7-10, 39-40 Racatau (dupa V.Capitanu); 2131, 41-42 - Ocnita (dupa
D. Berciu); 32-33, 43 Mere$ti (dupa V. Cri$an); 34-38, 44-47 Brad (dupa V. Ursachi).
322
323
.1
02
Vol
tv
~
r.:; ..
;;p .
.~
25
'tt
~
.. .
25 50Km
.. ::t :
Fig 88 - Harta de nlspandire a pandantivelor-cui (tip 2). Lista 19.
Cri.~
Vol
tv
VI
r.:;
---
25
0iJ
'tt
". ~
0
25 50 Km
'tt
.~
.~
. . 11.18"eQ. .
Q
N
. .:
.. "e
..
.1"eJ:v .
....ro
VJ
:J
0i'
'-'
.D
"<t
'
'-'
:':l
"<t
.g0
"0
<h
...0
o:s
I'
"-
0..
.8
.!.
0
-0
>
.;::l
.:
o:s
"0
.:
o:s
0..
L.
o:s
~I
:0
,,".:0..
'ro
...
VJ
"0
o:s
;:
::t:
'"
E
:.:
~I
N
0
0-
.....oil
u..
2
Fig. 91 - Coifuri de tip daco-getic, din bronz. 1-2 - Pope~ti (dupa AI. VuJpe);
3 - Zimnicea (dupa A. D. AJexandrescu).
326
327
l!-
II
N
-.......
o
-.~;.---
'""'
...
()
,~
t.)
'0
0
t.)
,~
'0
:;
t.)
;:l
t.)
,--..
,~
t.)
'I::
~
</)
Fig. 92 - Coifuri de tip attic cu calota sferica (1), cu calota conica (2-3), coif de tip Port (4)
si coif daco-getic - reconstituire (5), din bronz (1-3) Si tier (4-5).
1 - Gavani (dupa N. Hartuche); 2 - KazanHik (dupa J. Todorovic); 3 - Merdanija (dupa
I. Tsarov); 4 - Reka pri Cerknem-Slovenia (dupa M. Gustin); 5 - Cugir (dupa I. H. Cri~an).
1-5 - fara scara.
328
329
..
I
_-00
,",,-:~~,
. o f
1__ -
...
,\
.1
;j
iI,l
...
;~
\\
\\
"
)'
I"
I
\:~{/
I7F
r:w:
0
0
;;,
' '''
.~ \
0
0
0
0
8
3
WW 0l1J (j)
6
Fig. 95 - Piese de armament $i echipam ent militar roman , din bronz: piese de scut
(1-3; 6-8); piese de centunl (4-5). Piese de harna$amenL roman , din bronz (9-11).
1-2,4, 9-10 - Ocnita (dupa L. Petculescu); 3 - Capalna (dupa I. Glodariu);
4 - Divici (1995) ; 6-7 R acatau (dupa AI. VUlpe, V. Capitanu);
8 - Piatra Neamt - Batca Doamnei (dupa S. Sanie); 11 - Poiana - Galati (dupa R. Vulpe) .
330
331
tr)
<:l-
I
r<")
':
o
l
oc
Ie--
. .,";1,!
,I
,
,
I
Fig. 96 - Piese de hama$ament din bronz Si mulaj dupa liparul de lumal psalii de la Pecica
(4). 1-3,10 - Capalna (dupa I. Glodariu); 4 - Pecica (dup a I. H. Cri~an ) ;
5 - Augsburg-Oberhausen (dupa W. M. Werner); 6 - Luncani-Piatra Ro~i e;
7 - Ocnita (dupa L. Petculescu); 8-9 - Craiva. 6, 9 - fara scani.
Fig. 97 - Inele de jug Si piesa om am en tala de car (4), din bronz. 1 - Craiva; 2 - Ardeu ;
3-4 - Luncani-Piatra RO$ie (dupa C.Daicoviciu). 3 - fara scara.
332
333
-n
'w
.::
L-J
0..
f=
("I
U
~
Vl
Q)
>
"3
0..
f=
:::>
-0
.
'''l
cr:
-:
'''l
Cl..
:::l
"0
"-
'(,)
----
;
I
,-
" -'
t::
"l
]
:::l
CJ.)
:::l
' -.
"l
~g
'iii
t::
(,)
~
cr:
00
0\
00
.....
u..
Fig. 99 - Piese de car din bronz $i fier (1-2), fier $i argint (3).
1-2 - Manching (dupa D. van Endert); 3 - Coste~ti-'Pietroasa lui Solomon':
334
335
II
~9
o
I
o _ _~
12
11
p"",''''p"",,,
Ttli~ca
Cn~an);
Fig.
(11 100 - .Ac e de cusut (1-2
-12) ,. 4-'
fi" (10) . 1), (dupO! OMe (3-7), tuburi pon""
(1995);
, 12 _
(dupa N . L'upu),
H. 8
2 - Ocnita (d upa
ace0(8-9),
B tuburi de b ronz
1
.
, - and (d . "du)'3
..
o_
upa V . Ursachi) '' 9 , 11 -' Craiva;
- DIV1Ci
letenberg.
Slghi~oara-W'
336
:~
337
o......
MY
, .. . ].
......
-,
"
".'
"
. /
q(
~'
,I
'~l
II
Q
C
.'
3
4
",
.-i
:,:
.;'
5
:
~-i !
I" :
~'!, ,:
'0
' .\ '
Fig. 103 - Tabla de bronz Si nituri pent.ru reparat vase de la Coste$ti (dupa O. Florea).
338
339
--
..'...
... :'. .
.....
~
."
~
','
\".
.'
' .
,'
.,
...
,
I
<1fvc====t:::l::.1
5
r '"
." 2
I
I
........ F.
_ _ _ _ _ _ I1
-1
~>
ri/,
0
,:
10
3
1
Fig. 104 - Tabla de bronz in curs de prelucrare pentru reparat vase si unelte de fier (2-3)
pentru perforat tabla (?), de la Coste~ti (dupa G. Florea).
Fig. 105 - Nituri Si fragmente de tabIa de bronz utilizate la reparatii de vase. 1-7 - Banila;
8-10 - Capalna (dupa I. Glodariu).
340
341
<.. ...
"""-,...",-
..
,, 4,- 14
-f" "."'I
c:55
.,
CI[m~2
6
o
,
.
I
I
-~4
oI
- - - - - - - - - -_ _ _ _....:' 5
2!
3I
Fig. 106 - Vase de bronz reparate (l, 3), tabla de bronz (4-5) Si fragment de simpulum
roman (2). 1 - Capalna (dupa 1. Glodariu); 2, 5 - Banita; 3 - Tili~ca (dupa N. Lupu);
4 - Luncani - Piatra Ro~ie (dupa C. Daicoviciu). L 3-4 - tara scara.
Fig. 107 _ Oglinzi. 1-3,8 - Tili~ca (dupa N. Lupu); 4 - Ocnita (dupa D. Berciu);
5-7 - Mere~ti (dupa V. Cri$an); 9 - Pecica (dupa 1. H. Cri~an).
342
343
.,
r
I
I;
DO
00
f1IIITfO
2
zi
o 0 0 0
,
I
I
.~
co
)
:l
8 8 '8 0
0: RHR
IrCJ~
I
"0
....
\,....0,
<;:::)
C1.l
<t::
~
.....
......
<h
E
</l
II,)
;:..
'
:,
:~
@)@\9@I~
10
11
~Q.
....
'.::2
""N
00
a
.g
c::
e
..c
12
.g
:6h
....;:..
""
R
~
trI
till
~
Fig. 108 - Tuburi (1-3), piese de hama$ament (4-9), elemente de centura (10- 12) $i piesa
amamentalfl (13), taate din branz. 1-9, 13 - Brad (dupa V. Ursachi);
10-12 - Sighi$oara-Wietenberg.
344
345
,
I,
.... -
... j
~i
347
346
fibula de argint.
r
I
I
i
,L
~}. :
~!
,.L __
_ _ _ _ _ . _. _____ _ _ _ __ __ __ . __ _ _
~.,
_ _ , _. _ _ . _ _ ,_.J
M';
;,of-:
!!,'
'f
;lr
.1
':1
,I
l , ,
~ -}1
348
350
Fig. 115 - Podll aba rie coral, stich1 ;;i bru IlZ de, la
351
ll:
I!
:'II 1'
sec. D i.e.n.
sec. 1 Le.n.
colane
ace. I
eJl.
~
2
of-
4.:)._ _ _ __
.~li ~
I~~ f~
I~
~:::::::::::::::::::::
352
353
III
TV
VI
VII
VIII Grigore
XI
X
Bucuresti 1996.
F"
19.
. a podoabel
' pIes
. elor de vestimentatie
118 - Schema tipologlca
0($1
dacice.
354