Maramureqului Din Patericul

IOVDINUGLEA SFfu{TUL
(r9oz- trgSS) Viafa,minunile qi acatishrl
Traduceredin limba rus[ de parinieie SavaMarin qi AngelaVoicild Edilia a doua,rev[zutl CarteaP[rut[ cu binecuvAntarea inalt pieasfi nlitului Arhiepiscop Justinian Chira qi S[tmarului Maramureqului al Episcopiei

Preluareamaterialelor din acestvolum (fie in formd tip[rit5 - in ziare, reviste, foi parohiale - sau in formi electronic5., pe blog-uri sau site-uri) esteliber5, cu men{ionareaexactXa sursei citate. pentru varianta in forrnl electronicl se va prelua textul postat pe www.sfantuliovdinuglea. ro @ pentru prezentaedilie, Editura Areopag Lucrarea de fa![ a avut ca bazdvolumulAscetul Rusiei carpatine - Stareful lou Codrea, de Grigorie Raciuk (traducere din limba rusI dupd volumul llo\ew,ctux Pycu Kapnamatoil, ApxtLuaudpum I,Ioe (Kyndpea), de Grigorie Raciuk, apIrut la Editura palomnik, Moscova, 2oo8, tipXrit cu binecuvdntareapreasfinfitului Ipolit, Episcop de Hust qi Vinogradov, apIrut[ la Editura Areopag,Bucureqti,zor3). ISBN Editura Areopag: 978-6o6-845r-54-r

Editura AreoPag zor4 Bucureqti,

Prefa[a editorului
Carteade fa{[ a fost tiplrit[ pentru a-l face cunoscutpe Sfdntul Iov Codreacredincioqilor pe carele tr[im sunt din Romdnia.V*r,emurile wemuri de ricire a credin{ei,wemuri de aposfiecarenou sfAnt tazie gi desfrAu,qi de aceea deBisericiaducemulti mAngAierein canonizat sufletelecredincioqilor. Sfintul Iov din Ugleaa trecut la Domnul pe z8 iulie 1985,qi a fost canonizat in anul zoo8. Viatasaa fost o viatl de pitimiri. Citindu-le,ne vom intb.ri in credint[. Pentru c[ Sfintul Iov Codrea ne arat[ c[ wemeasfin]enieinu a trecut. in introducereacir[ii AscetulRusrei Carpatine - StarefuI Iou Codrea,scrisi de Grigorie Raciuk(primul biograf al sfAntului,carea ftcut parte qi din comisiade canonizare a acestuia), autorulprezenta Maramurequl deparci ar fi fost al rutenilor qi numai al lor. Seftcea referirela studii careprezentau regiunea nici mai mult nici gi cu mai putin decAt leaginul civilizatiei slave... precizare, atdt mai importanti era urmdtoarea legatl de familia lui GheorgheCodrea,tatil sf0ntului:,,Familia bdtrAnuluiCodrea estetipic gi p6n[ in zilele noastrese intAlromAneasc[ negte in Sighetul Marmafiei, din sud-estul Maramureqului.Astfel, de exemplu, numele

-(xs

5 H

Codrea,al fecioareiAxenia Codrea,se pomeneqteintr-un documentdin veaculal XVII-lea, din care reieseclar cd acestnume apar[inea boierilor locali, care delineau satul Bdrbeqti, aqezat nu departe deoraqul mai suspomenit"Qa pagina 19 in traducerearomAneasci,Editura Areopag,Bucureqti, zor3). Menlionareafaptului c[ tatil SfAntului Iov a fost romdn erg cu atAt mai importantd cu cAt era f5cuti de un autor care incerca, pprcd din toate puterile, si minimalizeze importan{a romAnilor in Maramurequldin dreaptaTisei. (De altfel, chiar gi istoriculIurii Danile!atr[geaatenlia,in articolul sd:u Preacuuiosul Iou din uglea. Date noi desprebiografia SfflnruIuilou, ciGrigorie Raciukexagera importanlaierarhilorhirotonili in Serbia in trecutulMaramureEului, in timp ce o minimaliza pe cea a ierarhilor hirotonili in Moldova.) Credcdestedatoriacelorcarestudiazl istoria Bisericii s[ se ocupe de cercetarea cAt mai amdnun{it[ a viefii SfAntului Iov, publicind documente qi mai alesstrAngAnd mlrturii de la creqtiniidin Iza carel-au prins inviali pe sfdnt. Parcurgereaacesteic[4i va aduce multl bucuriein sufletelecititorilor - pentru cd este un sfAntcontemporan, pentru ci esteun sfAnt fHc[tor de minuni, pentru ci esteun sfAntdin

pentru cI esteun sfdnt care,dupl Maramureq, tat[, eraromAn. SfatttotSinodal BisericiiOrtodoxeRomdne de a-qiasumaacestnou sfint, areposibilitatea pr."o* a procedat cu SfAntul Antipa de la balapodeqti .ut* a tr5'it in ultima parte a vietii salela M5.nistirearuseasciValaam' Acestaa trecutla Domnulin anul 1882.Laz4 de ani de la moarteasa a fost trecut in Mineiul lunii ianuarie,editatdeM[n[stirea athonit[ Russikon, apoi in anul r99z a fost canonizatde Biserica Ortodox[RomAn[(iarin anul zooo de Biserica Ortodox[ Rusi). SfAntuluiAntipa nu s-a pus La canonizarea criteriu problemaevlavieipopularefa![ de pentru cuvios, oricflrui tt".etat la canonizarea monavoturile simplulfapt ci, dup[ cea depus halela Brizi,a plecatla Sffintul Munte Athos 9i din RomAnia de acoloin Rusia.La canonizarea de sfAntin fap de evlaviaar[tat[ s-alinut seama Athosqiin Rusia. Iovdin Uglea Sfand Sinod lncazul SfAntului al Bisericii Ortodoxe RomAnear mai putea procedacum a f[cut qi in cazulSfAntuluiPetru Movil[, canonizatdeja de Biserica Ucrainei' Sinodal BisericiiOrtodoxeUcrainene ,,Sfdntul l-a canonizatpe mitropolitul Petru Movil[ in anul 1996,cu pritelul sirbdtoririi a 4oo de ani

-{H6H

-tH7H

de la naEterea sa. ln 1997,SfAntul Sinod al Bisericii Ortodoxe RomAne a recunoscut canonizareafhcuti de Biserica Ortodox[ a Ucrainei,iar in anul zooz, cAnds-au implinit 36o de ani dela Sinoduldela Iaqi 6642),a fost proclamati oficial canonizarea SfAntuluiIerarh Petru Movili in CatedralaMitropolitand din Iaqi,in ziuade 13octombrie. Datade prHznuire a wednicului ierarh a fost stabilit[ pentru ziua de zz decembrie, ziuamut[rii salela Domnul" (http://basilica.ro/stiri/sfantirl_mitropolit_pet' ru_movila_sarbatoritjn_biserica_ortodoxa Zgo6.html). Nu existi niciun motiv pentru careSinodul Bisericii Ortodoxe RomAne si nu sprijine cinstireaacestuinou sfint fhcdtorde minuni in lara noastr[. Oricum, cu binecuvAntiri arhiereqti, in lara noastr[ se pot ctitori biserici sau chiar minlstiri cu hramul sdu. El poate fi rAnduitcaocrotitor,prin punerea tt,r*elui rd,r, celor careintri in viala monahald, saupruncilor careprimescTaina Botezului. Ar fi de dorit sI sefaci demersuripentru ca moaqtele salesi fie adusela inchinare in lara noastr6, mai ales in Maramureq. pentru ci SfAntulIov Codreaeste- qi trebuies[ inlelegem acest lucru - un nou ocrotitor ceresc al

Viafa Ei minunile Sfintului Iov Codrea

Satul sfin[ilor SfAntulIov Codreas-anlscut in anul tgoz' din dreaptaTisei incecind in Maramurequl puse renaqtereaortodoxd, dupd indelungi irisoniri din partea unialilor' S-a-nlscut ortodoxd a qi Ittiiri" t"tul in carerenaqterea in satul Iza. inceput, Situi Iza, locul de baqtinl al sfAntului' a daruit, chiar din prima jumitate a veaculuial xx-f"u, mai mdf de o iutd qaizecide monahi acest meleag ii *o"uttii. Tot in secolul XX, iii*itot a rodit qi o mare mullimede mucenici' aceluitimp ma*utisitori qi asceli.Evenimentele ale creqtiveacuri ne-amintesc de primele nismului: la ineeput,bucuria poporului de a fi aoUa"ait credinla adevdratl, apoi cumplitele ptigo*" qi porunca de a se dezicede credintl lumi qi pentru a-qisalva i.ritt- U"it itite acestei i'ilUf" qi,in sffirqit,muceniciainmas[' inclusiv in ranaurite copiilor, qi mirturisirea lui Hristos' tn anii rgoz-r9o3, liranii ortodocqidin Iza au reuqit s[ se uneascl oficial cu Biserica OrtodoxdSdrbl. Autoritllile austro-ungareau

-tH

e H)-

pornit o adevirati teroareimpotriva ![ranilor ortodocgi: in sat au fost aduqi la inceput jandarmi, apoi soldali,carefbceau totul pentru a transforma viala ortodocqilorintr-un iad. Ii chinuiau chiar $i pe copii, gonindu-i iarna le rupeau desculliprin z[pad[, iar vA.rstnicilor coastele,ii loveau pAni le rupeau organele interne,saupur gi simpluii blteau pe ortodocqi mai imporp6niii omorau.Eraudou[ metode tante de schingiuire: le blgau oamenilor ace sub unghii sau ii legaucu o funie de un cal pe care-l obligau si alerge, zdrobind de pietre trupul pe careil tAradupd el. nu li s-au pdrut indeajuns Dar nici acestea in anii r9o3-r9o4 Siin uniafi: conduc[torilor Sighetu anii r9r3-r9r4, in oragulmaramureqean Marmafiei (centrul administrativ al Marademonstrative mureqului) au avut loc procese impotriva locuitorilor ortodocqiai satului lza, de stat. In timpul sub invinuirea de...tr5.dare i-au schingiuitatAtde celuide-aldoileaproces, mult pe ortodocqiiinvinuili, incAt dupi prima qedini[ dejudecati, pe primii trei mirturisitori chemali pentru interogatoriu au trebuit si-i batjocurilor trimitl inspital, intrucit din cauza qi a chinurilor nu mai gindeau coerent! urmAndexemplulIzei, au Cu toate acestea, inceput sI revin[ la Ortodoxie sat dup[ sat.

s-ardspAndit in toati regiunea, fnsi gi teroarea carea niscut o mare mullime de noi mucenici gi mirturisitori. Un singur cuvAnt,o singurd carte ortodoxd, simplul refuz de a merge la biserica uniati, .puteau fi pretexte pentru amenzi,bXt6i,arestlri, tot felul de batjocoriri qi chiar pentru omor...ln aceEti ani, poporul din Maramures s-a acoperit pe sine cu o nemuritoareslav[ - cu cAtii chinuiaumai riu pe {Irani, cu atAt mai puternic tindeau ei spre credin[a sfAnti a inaintagilor lor, dovedind intregii lumi ci, pentru ei, credin{a curati in Hristos estemai scumpi dec6tviata. Iza a devenitsatul sfin[ilor mucenici,ortodocqiifiind omorAli direct pe str[zi saula jandarmerie.in perioadaImperiului Austro-Ungar erau atAtia mucenici, c[ jandarmii ii duceau noaptea, in secret,qi-i ingropauin pddureintr-o groap[ comunl uriagi (lAngI aceastS. groapi comuni a ap[rut mai tArziu Mdn[stirea Sfintului Nicolaedin Iza). Acum majoritatea numelor celor care au p[timit pentru Hristos in Iza qi in restul Maramuregului nu mai pot fi aflate,dar despre unii luptitori pentru credinli s-au pistrat destulemirturii pentru proslivirea lor. Acestea sereferi in primul rAndla cei din Iza: Ioachim

(H 10 t0-

-08

11 H)_

Vacarov,Maxim Pliska, ConstantinVacarov, Maria Madiar. Ioachim Vacarov qi Maxim Plisca au devenit primii conducitori ai de renaEterii Ortodoxieiin regiune,dobAndind la BisericaSArb[ recunoaqterea Izei Ortodoxe in componenta Patriarhiei Serbiei, in anii t9o2-19o3.Pentru aceasta au fost chinuiti qi condamnatide conduc[torii austro-ungari,la primul proces al ortodocAilor din Sighetu Maramurequluiin anii r9o3-tgo4.Dup[ iegireadin inchisoarea lui Ioachim,jandarmii l-au impuqcat noapteade dupl un col1,iar Maxim, dupd schingiuiri neomene$ti,a ieqit qi-a din inehisoare bolnavpe moarteqi cur6.nd nu oameni lui Dumnezeu. Aceqti dat duhul qi-au crutat viata pentru Hristos qi in orice moment erau gata de moarte muceniceasci. ConstantinVacarov,om de mare evlavie(mai tdrziu, multri dintre copiii sdi au devenit monahi), in timpul Primului Rizboi Mondial a fost scossearadin cas[ de cdtrejandarmi, de fat[ cu femeia Ei copiii sli mici, gi a fost bitut pe ulila satului Iza cu cizmelepotcovite.El a trecut bit[ilor la Domnul spre dimineali, din e*iuza carei-au prefrcuttrupulintr-obucatd de carne sdngerdnd[.Din cauzab[tlilor jandarmilor a murit qi tAnlra fatd Maria Madiar, inc[

la maturitate, care,impreun[ cu alte neajunse fete din obgtea Iulianei Procop, a suferit chinuri groaznice.Eaimpreuni cu alte fecioare alelui Hristos,pe un frig de -So", aufost udate de jandarmi cu gileti de ap[ rece ca gheafa. Toate au stat in apa unui rAu inghe{at de munte, unde le-au mf,nat persecutorii; dupl aceea,dimineata, au fost gonite pe ulilele satului. Pentru a le batjocori qi mai mult, jandarmii au rupt hainelede pe ele. Iuliana Procopdin Iza (care la clluglrie a primit numele Parascheva, fiind intemeietoarea celei mai mari mlnlstiri de maici din Carpati) a fost b[tuti cu atdta silbiticie de o intreag[ cazarmdde jandarmi, incAt, socotind-o moart[ din cauza capuluispart,cillii au ingropat-o in nisip. Dar Hristos a inviat-o pe mireasaSa. Ea a revenit la via![. Cind au adus-o acas[, tot trupul mucenitrei, de la cap pAni la cd.lcAie, dupi mflrturiile rudelor, era vdnit qi nu puteai sI spui cXe un corp de om viu. Dupd moartea ei, mulli ani mai tirziu, cind trupul maicii a fost sp[lat cu ap[, persoanele care o spilau s-au cutremurat: pe trupul mucenilei, in multe locuri, se puteau vedeaurmele potcoavelor de la cizmelejandarmilor austro-ungari, apdrltori ai uniafiei...

Ut 12 S()-

-(H

13 t0-

Schingiuiri groaznice au suferit qi tinerii nevoitori din iza Dimitrie Sabov (in c5.lug5rie Ioan) qi Mihaii Somoq (in cdiugdrie Chiric). Ultimul a fost condamnat in al doilea proces atr ortodocqilor in oraqui Sighetu Marma{iei qi a ieqit din inchisoare dupl suferinle cu*rplite, Amurit pestecAlivaani, boinav de tuberculozd. fi implinit virsta de treizeci de ani inainte s5. Dar au suferit pentru Hristos nu trunrai cei din Iza. GheorgheRubiq, deja aiuns ia tnaturitate, a devenit conducXtorui renaqterii ort*doxe in satul Marile Raze de lAngXMuncaci. Datorit[ lui, locuitorii Nlariior Razeau putut sE dup5 lccuioficiai, inc5 din 1.9CI6, se uneascS. cu BisericaSArbd.Despresfintorii satului trza, nevcitor mirean a mdrturisit vielii acestui lenia in amintirile sale insuqi SfAntul,AiexieCarpatinui, amintind despre ingerii care i se arhtan lui Gheorghe Rubiq qi-i preveneau despre sr.:sirea ortodocqilorin casalui. Locuitorii satr"iiui s5"usunt convingi cI el a fost otrdvit de c5.tre unia{i. Chiar qi in timpul celei mai ing5.duitoare in anul 7926,a fost ucis de puteri cehosiovace, cdtre uniali preotul ortodox Ioan Popovici in satul Apqa de Sus (acum Verhnee Vodeanoe din raionul Tiacev).in anul rgg4, in Hust, in

trei rAnduri ortodocqii din Iza au fost osAndili pentru credinla lor. Dar oare existXin lume vreun chin care sd frAngd sfAnta credin![ in Hristos?! Aceqti creqtini,mucenici qi rnucenice, au devenit mari sfinli in fata iui l)umnezeu. Printre copiii din Iza, acestsat eroic, carea unit cerul cu p5mAntul, a crescut Sff,.ntulIoan Codrea, viitorul mare ascet, indurind, impreun5 cu toli cei r'f,rstnici, necazurileqi suferinlele pentru credin!5. El s-a n5scut cAnd satul a revenit la Ortodoxie qi, cu fiecare an de vialX, prigonirile au devenit tot mai aprige. De la naqtereasa qi pAn[ aproape de vArsta de qaisprezeceani, care a coincis cu sfffrqitul Primului R.[zboi Mcndial, el a fost martoru] neintreruptei prigoniri a credinlei creqtine, fiecare zi aduc6.nd noi qi noi suferinle. Iubirea pentru Hristos cregteain inima copilului cu fiecare an tct mai mult qi mai muit" El trdia doar cu credinla in Dumnezeu,cu ea respira qi ea il lumina. in anul tgt4, in casa familiei Codrea se ascundea de autorit5li un p[rinte ortodox, ieromonahulAmfilohie Kemin din Iza (t tg44), care prirnise tunderea in monahism in Rusia. El rnai ar.ea,inc5, posibilitatea de a circula destul de liber prin linut. Putea s[ vinl qi in

(H 14 H)

1s H)-

satul natal, pentru scurt timp, ca s[-qi rezolve treburile. Din cauza sindt[1ii sale qubrede, plrintele Amfilohie nu putea s[ lupte pe front qi lucra ca veterinar in oraqul Sighetu Marma{iei. in timpul concediuluic1e Criciun, a venit in satul natal Iza. Pentru c[, in acea perioadd,sivArqeain tainX slujbeleortodoxe, i-i fost intemnilat pentru muili ani Ei a stat ?n inchisoarepAn[ aproapede sfArgitulPrimu]ui RdzboiMondial. inainte de aceasta, prer.f,zAnd mersui lucrurilor, rn[rturisitorul s-a ascuns pentru o vreme in fAn[ria familiei Codre;t. Acolo sdvArEea sfintele slujbe in tain[. Ioan Codrea,careaveacam doisprezece arri pe atunci, ii aduceade mAncareimpreuna cu unul din fralii s5i mai mari, pe nume Vasile. P[rintele Amfi]ohie era foarte sldbit din cauzainfrindrii qi a multor suferinle, dar strAlucea,in intregime, de har. Datoritd acestuihar, marea sa cruce de aur, pe care o purta la piept, rlspAndea lumind. Copiii priveau intotcleauna crucea cu respiralia tliat[. Li se pdrea cel mai frumos lucru care poate existape pdmint. Era renumita cruce pe care Jarul-rnucenic Nicolae al Il-lea o trimisese in dar, din Rusia, prin pXrintele Amfilohie, SfAntului Alexie Carpatinul, pentru mdrturisireaqi curajul lui.
/tt

Sfdntul Alexie Kabaliuk Carpatinul (t rg+Z) a fost primul ieromonah ortodox in acest{inut qi, auzind c[ fra{ii s5i intru credin{[ sunt judeca{i pentru a doua oard in SighetuMarmatiei, a mers de bunf,voieacoioqi s-a predat in mdiniie cdldilor,vrAnd sX p5timeasc[ pentru dreapta credinlX.El a primit sentin{a ceamai aspr5- a fost considerat principal .,trld5tor de stat", tridare ce constain mlrturisirea Ortodoxiei. sfintul Pentru aceasth nevoinli rnucetriceascd, {ar i-a trimis din Rusia o cruce din aur curat, care a fost adusdde plrintele Amfilohie Eiincl doi inso{itori. intrucAt dintre toli trei numai ieromonahul Arnfilohie mai rdm[sese inc5. liber in {inutul natal, a trebuit ca el sd plstreze aceastd cruce stAnti. Ioan qi Vasile ardeau de dorin[a s[ sirute crucea, insI nu indrdzneau. Odat[, s-au incumetat s[-i spun[ pdrintelui Amfilohie despredorin{a lor. Atunci, p[rintele le-a spus cruce este neobiqnuiti - de aceea, ci aceastd cel care o s[rut5 trebuie sd devin[ neap[rat monah.Fratii n-au dormit o noapteintreagdqi in sufletele lor de copii s-a aprins dorul de a-qi inchina toat[ viala lor ]ui Dumnezeu. Diminea{a, amAndoi fralii i-au spus p5rintelui Amfilohie desprehotlrArea lor qi amdndoi s-au inchinat minunatei cruci. Astfei, ei au ficut

\/n

1A

9I

.l /

(H

17 H)

alegerea vielii lor qi - mai intAi unul, apoi qi ai doilea au devenitmonahi. imediat dupl sfArqitul prirnului R5zboi Mondial, in lza au inceput sd se interneieze obgti monahaleqi mindstiri, qi in felul acesta. in decurs de aproapezeceani, numai in acerst sat au fost intemeiate qi populate cirici mdndstiri gi schituri. (Una dintre acestelrMindstirea Gorodilov a prea Sfintei T'reimi va fi rnai tArziu reconstruitl, infrumusetat:i $i proslSr'itdde SfAntul lov.) Dupf, aceasta,pentru prima datd in istrlri;r Bisericii,nu un oraqprincipal, ci un sat, Iz;i. n ajuns ceutrul noii, imensei eparhii a Biselii:ii Ortodoxe S6.rbe.Primul episcop al act,r,iei neobiqnuiteeparhii a patriarhiei sirbe a f.cst, desemnat SfAntul Dosoftei Vasici, care nrai tArziu a primit moarte muceniceascd. StAntulDosofteiVasicis-a nS.scut in Beigr.arJ, pe 5 decernbrie t887. in perioadaseminaluiLri a depus voturile monahale, iar apoi a ibst hirotonit ierodiacon. DupI seminarulteologir. in anul 7904, a absolvit cursurile Acadenrir:i Teologice din I(iev, cu titiul de magistru in teologie.Mai apoi a studiat teologiaqi filoso{ia pentru doi ani in Berlin, iar apoi a studiat filosofie experimentaldin Leipzig. A predat la

seminarul SfAntul Sava din Belgrad in r9o7. Doi ani mai tArziu, qi-a continuat studiile la Sorbona,in Paris. La sfArgitulanului 1910,a plecatia Geneva, unde a r[mas pAndla sfArqitul r[zboiului balcanic.in luna mai a anului lg13, l-a alesepiscop. StAntulSinod al Bisericii SArbe Pe z5 mai t9r3, a fost hirotonit episcopde Niq. La inceputul Primului R[zboi Mondiai el a fost inchis, clarin anul r9r8 s-a intors la episcopia al Sinodului. sa. El a fost ales vicepregedinte petrecut fdcAnd lucrare misionar[ trei ani $i-a in Cehoslovacia.Din anul 1931, a fost ales primul ierarh al recent infiintatei mitropolii de Zagreb. Acolo a ctitorit Mdn[stirea Sfintei Parascheva.El administra qi episcopia de Gorni KarlovA! - Banja Luka qi l-a ajutat pe episcopulNliron de Pakrac.in tirnpul ultirnei perioade din r.ia{a patriarhului sirb Varnava, care era bolnar', s-a ingrijit de administrarea tsisericii SArbe. Dupd moartea patriarhului Varnava qi pAn[ la aiegereanoului patriarh, in anul r.938,a p5storit Arhiepiscopia de Belgrad KarlovAl. Dup[ incepereace]ui de-al Doilea Rdzboi Mondial, pe z mai 1941,Mitropolitul Dosoftei Vasici a fost arestat gi inchis de poliiia din Zagrebin inchisoareade pe strada Petrinijska.

-(H

18 H)--

(H 1e H)

Iriind tbarle bolnav, a tost rnutat la un spital, dar acolo a fost torturat qi batjocorit. La torturi au participat atfft cei din polilia ustaq[, precum Eirnembri ai cinului monahalcatolic.Consulul belgian Arnold Robert, vlzdnd urmele torturilor, a spus: ,,Doamne, ceeace fac acegti r-rameni estesllb[ticie." Chiar qi seful politiei ustaqea spus ci ,,mitropolitul a fbst torturat atAt de atroce, incit a fost fbarte dificil sd fie dus la trenul de Belgrad." Dupir ce a fost transportat, in stare de inconqtientd, la Belgrad, l-au dus la Mdnistirea de maici Intrarea Maicii Domnuiui in Bisericd. unde obqteal-a ingrijit pind la rnoarteasa, cauzatl de r5ni, in r3 ianuarie rg4;.A fost inmormintat in cirnitirul nrindstirii. in anul 1998, SfAntul Sinod al tsisericiiOrtodoxe Sf,rbel-a canonizat ca mdrturisitor. Jertfa mullimii de mucenici din N{aramureq a rodit. in Carpali au trlit mai mulli stareli cu viald sfint5, curn a fost Stareful Artemie Polovka din satul Veleatin, in ultimii ani ai vie{ii sale duhovnic al Mlnlstirii de nraici inlllarea Domnului, de lAngl satulCiumuleqti, nu depafie de locul unde s-a nevoit SfAntuiIov. Aduceaupe unii indrlci{i chiar din Moscova pentru a fi tlmdduiti de Stare{ulArtemie si el,

cu rug[ciunile lui, izgoneaduhurile necurate, iar dup5.moartea sa le-a ajutat pe maici s[ se tlmlduiascd de diferite boli... Cu toate cd Ortodoxia a ciqtigat biruinta in Maramurequl din dreapta Tisei prin sAnge mucenicesc, desi s-a n[scttt in satul lza, sat cu o mullime de mln[stiri, drumul Sfdntului Iov spre monahism, inceput cu binecuvAntarea acelei minunate cruci care fusese trimisd SfAntuiui Alexie Carpatinui, a fost foarte lung qi plin de incerclri. Aceastaa fbst o perioadl lung5 qi plind de evenirnente atAt in via[a sfAntului, cAt qi in viala frafilor sli intru F{ristos.

(H 20 H)_

(H 21 H)

Copilhria in vremea prigonirilor

Satul Iza este situat nu departe de oraqul Hust, pe malul rAului Rica, rAu care se vars5, c61iva kilometri mai la sud, in marele afluent al Dunirii, Tisa. DupX unirea cu Rica, Tisa curge in defiieu ingrldit5 din dou6 p5r{i de un lan! de munli, care se numesc,,porlile oraqului Hust". Aceste por{i nefdcute de mAnS omeneasc5 imprejmuiesc dinspre sud t[rdmul muntos al Tisei de sus qi al afluen{ilor ei, inconjurat din toate p5r{ile de munli este iegendarul Maramureq, strlvechea cetate a Ortodoxiei. Sud-estulacestuiminunat linut {douXcincimi) aparline R.omAniei. Aici, mai rnult decAtin aite locuri, Ortodoxia a rezistatin hipta cu unialia, luindu-qi puterile de la muilimea de mln5stiri din regiune.Aici, ?n munlii de nepXtruns, s-a ascuns ultimul episcoportcdox, Dosoftei,carea fost chinuit de prigonitori in cetateaoraqului Hust. in aceste locuri este aqezatoraqui Sighetu Marmaliei, aflat acum pe teritoriul Rominiei, oraqin care au fost condarnnali de doui ori pentru credin{a lor creqtinii ortodocqi,indurAnd ani de temnite qi torturi de nedescris.Aici, pe acoperiqurile caselor qi ale fdnt6nilor sunt ridicate cruci;

cruci m[rele stau qi in fata caselor, iar dupi fiecare dou[zeci-treizeci de kiiometri, intAlneqti cAteo m[nflstire ortodox5. Sunt satecare au cAtecinci biserici orlodoxe parohiale, sate care au d[ruit, in secoiul XX, sute de f'e!e bisericeqti, cum a fost, de exempiu, satul Cop[ceni, situat nu departe de legendaralza. SfAntul Iov s-a niscut pe 18 mai r9oz. La botez a primit nttmele de Ioan, in cinstea inaintemerg5.torului Domnului qi Botez[torului Ioan, plrinteie cXlug5rilor.Prin aceasta, parc[ s-ar fi prevestit cd pe viitor ii este desdevind monah, gi nu un simplu monah, tinat s5. ci un stare!, un indrumltor duhor,nicescpentm o mullime de nevoitori cdlug[ri. iar pe mama Petatil slu il chemaGheorghe, purta in feciorie numele de familie sa, care Madiar, Ana. in familie au fost cinci frali qi trei surori. in acelevremuri, o astfel de famiiie nu era consideratXca avAnd mul1i copii, fiindcd erau multe familii cu zeceqi chiar cu doisprezececopii. Famiiia bdtrAnului Codrea este tipic romAneascl qi pAn[ in zilele noastrese intAlneqtein Sighetu Marmaliei din sud-estul Maramuregului. Astfel, de exemplu, numele Codrea,al fecioareiAxenia Codrea,se pomeneqteintr-un document din veacul al XVII-lea. din care

_(H

22 H)_

(H 23 K)-

i L

reieseclar cd acestnume aparlinea boierilor locali, care de{ineau satul B5rbeqti, aEezat nu departe de oraqul mai sus pomenit. Arhimandritul Vasile Pronin cerceteazlacest clocumentin lucrareasa exceplionald inchinatd istoriei Eparhiei Nluncaci,in capitolul despre SfAntuliosif Stoicadin Mararnureq. Se intArnplala ortodocqica dintr-o familie sa apar[ doi sau chiar mai mulli monahi. Aceast[ situalie este caracteristicd pentru Maramurequl din dreapta'fisei, unde adesea intrau in monahism familii intregi. in lza, cle exemplu,adesea, aproapejumhtate dintre frali qi surori se cdlugdreau. Aqa s-a intAmplat qi in familia Sfintului Iov. Din cinci fra{i, trei au r5mas in lume qi doi au intrat in monahisrn. Fratele sdu Vasile a fost un nevoitor autentic, care, pentru fratele s[u rnai tAnir, Ioan, a devenit un exemplu de duhovnicie. La t4 septembrie r92o, Vasile a intrat ca frate in prima mlndstire ortodoxd a tinutului, carela inceput a fost situatdchiar in satul lza. Sutletul obqtii monahaleera chiar ieromonahul Amfilohie Kemin, cel care p5stra crucea ddruitfl de lar SfAntului Alexie Kabaliuk Carpatinul. Pe z4 iulie, in anul urm[tor, Vasile a fr:st tuns in monahismcu numelede pantelimon.

devenindunul din primii monahi ortodocqidin tinut, dup[ aproape un secol in care astfel de mirturisitori ai credintei au lipsit. Pe t4 august in acelaqi an, rg2r, SfAntul Ierarh Dosoftei Vasici l-a hirotonit ierodiacon - aceastafiind prima hirotonie sdvArgitl de acestsfflnt plin de har pe pdmAntul Carpa[ilor maramureqeni. Desigur,nu intAmpl[tor, ci prin pronie dumnezeiasc[,p[rintele Pantelimon a fost primul cleric hirotonit de acestarhiereu, iar aceastaa insemnat o cinste extraordinar[ pentru el. Pe 3r iulie 1923,SfAntulN{ucenicDosoftei Vasici l-a hirotonit ieromonah pe ierodiaconul Pantelimon, iar acesta a inceput, cu rivn5, siujirea lui Dumnezen qi a oamenilor, d5ruindu-sepe sine Bisericii.in acea weme, erau pulini preo{i ortodocqi.Ieromonahii slujeauin parohii zi qi noapte,pind la capltul puterilor omeneqti. in anul 1930,dupl numai r;apte ani, sdn[tatea nevoitorului s-a inrlutdlit qi a fost nevoit s[ inceteze a rnai sluji in parohie, ajungAnd duhovnic in mdnf,stirea de maici inchinat[ Naqterii Prea Sfintei Niscltoare de Dumnezeu.Tocmai lui i-a fost dat si gdseascl in munli, lAngX satul Lipcea, locul pentru aceast5mandstire, pentru constructia clreia Ei-adhruit toatl avereacare-i mai rlmlsese.

-{H

24 R}_

(H 25 R)

Pez augusttg3g, ultimul arhiereual Bisericii Autonome Ortodoxedin Carpa{ia patriarhiei sirbe, Vlddica Vladimir Raici, l-a ridicat pe pdrintele Pantelirnonla rangul de egumen. in anul 1944, dupd moartea arhimandritului Amfilohie,egumenulPantelimoni-a luat locul. Dupd numai qaseani, la ro martie rg5ct,stareful a trecut la Domnul, dup[ ce ajunsese arhimandrit in m5n[stirea din Muncaci incirinatl SfAntului Nicolae; tot acolo s-a mutat, impreun5 cu o parte dintre surori, qi egurnena mdndstirii unde fusese ei duhovnic. Era un stare! frurnos, c5.runt,in schim5, cu un chip minunat qi luminos. Plrintele Pantelimona trlit doar 5r de ani, dar a ars ca o ficlie in neincetataslujire a iui I)umnezeu.in toat[ r-iatalui, nicioc]ai[ nu i-a refuzat pe cei care i-au cerut ajutorul rgimAngAierea.Cu toate ch al'ea sdnltatea precard., inainte de rXzboi a construit, impreun[ cu fratele s[u mai mic, Iov, Ministirea Goroclilov, sus, irl munli gi a fost duhovnicul ceiui mai populat aqez[mAntortodox al linutului. Fericitul phrinte Pantelimona trecut la Dornnul in anii de foametede dupd rizboi, cAnd,din cauza s5r5ciei, maicile din Mdndstirea Muncaci mergeaudesculle.

El a l5sat SfAntului Iov testamentul intregii pe l)umnezeu gi pe salevie{i - s[-L slujeascd oameni neintrerupt, neobosit,fSrI sI se crule pe sine. SfAntul a p[strat pentru totdeauna in suflet testamentnl acestuimare nevoitor, frate mai mare, Ei a reuqit s[-tr indeplineascdin intregime: toat[ via{a lui s-a ddruit iubirii pentrn l)umnezeuqi pentru oameni. in sufletelelocuitorilor din Maramurequl din dreapta Tisei exista de rnulli ani o rand sAngerind[, o mare suferinld, care,din an in nff, distrrigea vielile oameniior, destr.lma farniliile, ii indep[rta unul de a]tul pe cei apropia[i qi dragi. Suferinla era provocatdde plecarea de nevoie a multor oameni in liri strline, pentru a munci. Deqi in timpul st5pAnirii cehilorpoporul din Carpa{is-abucurat cle o mai mare libertate decAt in timpul austro-nngarilor,preluriie crescuseri fbarte mult" l-ocuri de nrunci se g[seau foarte greu qi rnulti ciameninu a\reauce s[ mdnAnce. Viata grea. era foarte Zecide mii de oamenidin Carpafiau emigrat in America qi au populat chiar qi tinuturile Canadei, punind acolo inceputul ctrltiv5rii griului pentru export. Mulli visau sI se imbog[{easci qi s5 se intoarc[ acas5,dar nurnai putini au reuqit aceasta.Schimbarea

T I

(H 2T H)

periodic[ a conducerii in lara natall, rhzboaielemondiale,viafa sdracl in patrie, toate acestea erau piedici serioase. in regiunea Preqov din Slovacia rhsiriteanX, care era populat[ de ruteni (nurnitd qi Rusia din Preqov),din cauzaemigrlrii, au r[mas pustii sate intregi. Locuitorii au fost despdrlili de OceanulAtlantic in doudjum[tI{i, carenu s-au mai unit niciodatl. Aceast[ tragedie a avut loc qi in familia Sfflntului Iov: numai cei doi frali ieromonahi au r5.rnaspe p[mAntul natal. iar ceilalli Daniil, Dimitrie r;i Mihail - s-au aflat in pribegiede bundvoieqi niciodat[ nu au mai v[zut locurile nataleqi pe cei apropiafi.inca inaintea celui de-al Doilea Rlzboi Mondial, cei trei frali au plecat sI lucreze in America. Totugi, pe drum, au aflat ci este mai bine sd mearg[ in Canada,aqac[ s-au indreptat spre acealari qi s-au stabilit acolo. Apoi, in Europa a inceput indelungatul rizboi gi frafii au rlmas rupli de cas[. Mai tArziu s-a schimbat puterea in Carpali qi, cu ajutorui propagandei,in comunit5{ile de emigranli au inceput sd circule qtiri despre stdpAnirea comunist[, stipinire frr[ de Dumnezeu qi plini de url pentru oameni. De aceea

asocia{iaemigranlilor a hotirAt ca din Canada s[ seintoarcl la inceput numai un reprezentant de-allor, care aveafamilie qi careiqi doreamult s[ mearg[ acas5.StabiliserdcI atunci cAnd va aiunge acasdsd ie scrie scrisori emigranlilor rlmaqi. DacSse dovedeaa fi rlu in Carpali qi era mai bine pentru ei s[ r1use intoarc5, atunci trebuia ca scrisorile s5.conlind niqte greqeiiin prirnele cuvinte, iar dacd totul era bine, ele trebuiau trimise f5r[ greqeli. Dupd ce s-a intors acas5, omul a trimis scrisoarea in Canada cu gregelile stabilite. Primind scrisoareasa,fralii au oftat cu durere, gindindu-se c[ zvonurile sunt adevirate qi ei nu vor mai putea sd seintoarc[ acas[. Deosebit de gr:eui-a fost lui Mihail, care iEi llsase acasi qi solia qi copiii. El locuia singur, fiindu-i credincios sotiei sale. Mul{i ani mai tArziu, aflAnd c[ ea este bolnavd, s-a hot[rit totuqi, ne{inAndcont de nimic, sI se intoarcl acasd. Dar, fiind deja bltrAn, a murit pe nea$teptate, printre strdini. Acolo, printre str[ini, in indeplrtata Canad[, au decedat qi Daniil qi Dimitrie. in MaramureEuldin dreapta Tisei au rimas numai cei doi frali qi trei surori - Iuiina (Iuliana), Polanea(Pelaghia)qi Marica (Maria).

_(H

28 H)

(H 2e H)

Viata lor a fost foarte grea qi in timpul st6qi qi al celeicehoslovace, pAnirii austro-ungare, in primii ani ai puterii sovietice. Capil[ria poate fi diferitd la unii copii, diferite pot fi r;i bucuriile gi durerile. Pentru lnicul loan, era o mare bucurie qi mAngAiere sd participe la slujbeie ortodoxe. Pe cAnd avea cam zece ani, la praznicul intArnpinirii l)omnului, in satul Iza a venit Sfintul Alexie KabaiiukCarpatinul.Tot satul s-a adunat qi a sortrit fiecare cuvAnt al rnult-agteptatuiui p[rinte ortoclox.Gamenii au fost niiqca{i atit de mult de puterea sa cluhovniceascd, incAt iandarn-rii Eisoidaiii s-autemut s5-i facdvreun rf,u nevoitomiui. in satul lza, Sfintul Alexie Carpatinul a botezatintr-o singuri zi douh snte de copii Ei a impiddgit mai mult de o rnie de oameni, iar in decursul ii dorid ziie a botezat patru sute de creEtinidin satelevecine. Ioan Codreaa vlzut cum plingeau de bucurie oamenii care vedeau pentru prima datl o slujbS" ortodoxA,cum se luminau de har perechile care se cununau, cum cAntaubucuroqi r:opiii botezali de SfAntul Alexie: ,,CAfi in Hlistos v-a{i botezat, in Hristos v-a{i qi imbrdcat. Aliluia". Plrin{ii a"steptaserl mulii ani pAnXcAnd un preot ortodox a venit sI le

boteze copiii, qi acum str[luceau de bucurie impreunl cu ei... Deqi Ioan era pe atunci copil, acea dulce bucurie Eiaceabiruinld a harului lui Dumnezeu au rdmas pentru toat[ via{a in sufletul lui. I s-a pdrut atnnci cI nu este o fericire mai mare pe p5mAnt decAtsd-I slujeqtilui Dumnezeu,aga cum slujeaacestieromonah. SfAntul Alexie Carpatinul a cutreierat in aceaperioad[ mai multe sate, care au revenit la Or[odoxie,lepf,dAndr[tdcirea greco-catolici. in Potrivit gazetei ungureqti,,Ozeqt"(,,Seara"), acea perioadl numai in Maramureq s-au convertit la Ortodoxie mai mult de paisprezece conmii de oameni.Acestecifre demonstreazd ortodoxd se rlspAndise vingdtor cd renaEterea foarte mult in Rusia Subarpatici. Ca r[spuns, s-au intensificat prigoanele..Iandarmii incercuiau bisericile, perchezilionau casele,confiscau cfuJile,icoanele,cruciulilele qi cdr{ile de rug5.ciuni. Creqtinii erau impovlrali cu amenzi peste posibilit5lile ior de plati. in toate satele au fost aduqijandarmi, iar caseiede ruglciune au fost inchise. Ioan Codrea a crescut in Iza in mijlocul cruntelor perseculii. in acel timp, copiii din satul mucenicilor erau educati intr-un rnod deosebit:ior le erau incredintate lucrurile cele

(H 30 K)

(H 31 H)

mai de rdspundereqi mai importante. Satul se afla de mulli ani sub ocupalie; era plin de jandarmi qi soida{i care urmXreau fiecare miqcare a celor vArstnici. De aceea,libertatea de acliune o aveaunumai copiii, asupra clrora soldalii nu-qi indreptau aten{ia.Persecutorilor nu le dldea prin cap cX tocmai copiii chemau credincioqiila adunirile tainice de rug[ciune qi transmiteau din casd in casdprelioasele cir{i ortodoxe, cllltoreau ia inceputul Primului RhzboiMondiai in oragul Sighetdin N{aramureq la pdrintele Amfiiohie pentru ulei sfin{it, ii urm5reau pe jandarmi gi pe soldali qi ii preveneau pe cei mai in vffrstfl despre raziile prigonitorilor. ln astfel de situalii tensionate, copiii credincioqi ai lzei, indiferent de vArst[, erau serioqiqi responsabili. Ioan a avut parte de o cinstitd indatorire, deoarecela ei in casXse ascundeap5rintele Amfiiohie Kemin. Copilui, impreun5 cu fratele tnai mare, Vasile, ii aducea de rnAncareln fEnhrie,iar daci solda{ii saujantlarmii apfrreau in apropierea casei, ii anun{au despre primejdie qi plrintele Amfilohie se ascllndeain fAn" Totuqi, cu toate rn[surile conspirative, jandarmii au reugit sX-i ia prin surprindere pe ortodocgiqi sd-l aresteze pe pirintele Amfilohie

chiar in timpul unei tainice slujbe ortodoxe. Copiii s-au adAncit in rug5ciune atit de mult, incdt au uitat de sarcina lor de a-i pdzi pe adulli qi jandarmii s-au furiqat in[untru. A fost o adevirat[ tragedie.Copiii n-au putut s5-qiierte aceasta niciodatS. Bunul qi bldndul plrinte Amfilohie, care ii iubea atAt de muit qi care era din acelaqisat cu ei, fiindu-le ca o rud[, a fost arestatsub ochii lor qi dus in convoi spre oraqul Hust. Puteai doar s5 priveqti neputincios cum, in mijlocul mullimii cle soldati qi jandarmi, plqea smeritul qi siibitul p5.rinte,pe care,f[r6 rnil5, il mAnau, iovindu-l cu armele pe spate. Copiii alergauin urma lui, pl0ngAnd... Pe atunci, cea mai mare dorin{d pe care o aveaubiielii din lza era si devinl ieromonahi qi sd aduci oamenilor bucuria qi fericirea credinlei. Acelaqi lucru qi-l dorea qi Ioan Codrea.

tH 33 H)

Primele piedici in drumul spre cfllugirie

Marea renaqterea Ortodoxiei in MaramureEuldin dreapta Tisei avealoc sub ocrotirea Bisericii Ortodoxe SArbe.Serbiapirea o adevdratd iari de basm,tara strhvechilormdn5stiri ortodoxe qi a b5trAnelorbiserici, lara in care nici turcii, nici austriecii nu au putut distruge sfAnta ortocloxie.lara mucenicilor qi a cutezitorilor eroi, a vl5dicilor neinfricali qi a sfintilor !ari, t[rAmul in caretofi oamenii sunt ortodocqiqi pot merge la bisericil,netemAndu-sede nimeni, ca si se roageprintre cilugdri pentru si preoli ortoclocqi".. ![ranii chinuili din Iza, care ani intregi, din cauza cruzilor lor conclucltori,nu au putut aveanici preot, nici biseric[, acesteapdreau o fericire nep5mffnteasc5., raiul pe pdm6nt. CAta durat Primul Rlzboi Mondial nu putea fi vorba despreo cllatorie in Serbia.f)ar, <iup[ sfirqitul r[zboiului, Austro-Ungaria in_ chisoarea ortodocqilor- s-a destrimat qi s-a instaurat o relativ5 libertate. Maramurequl a fost implrlit atunci intre Cehoslovaciaqi RomAnia. RomAniei i-a revenit partea de

sud-est impreund cu oraqul Sighet, care in timpul Austro-Ungariei fusesecentrul administrativ al Maramurequiui. Rominia nu s-a mullumit cu aceasta, deoarece dincolo de granitd, de cealaltl parte a Tisei, au rhmas rnulli romAni. De aceea,soldatii romAni au ocupattot Maramurequlla nord de Tisa. perioad[, Ioan Codrea,care abia in aceastd ani, a hot[rAt sI-Ei ?rnplinisegaptesprezece indeplineasci visul de a merge in Serbia. TAndrul nu aveaniciun ban, dar a aflat ci Tisa sevars[ in Dundre pulin mai sttsde Belgradqi, plutind in jos pe Tisa,puteasd a-junglin Serbia gi chiar direct in capitalaei, in Belgrad. El qi-a construit o pluti, a luat cu sine provizii de hran[ qi, rugAndu-sefierbinte lui l)umnezeu, a plutit in jos pe rlul involburat Rica,pe lAng5satul natal. RAul se dezldnluiain preajma trancurilor de nisip, amncAndul rle colo colo, dar tAn[rul curajos r:eugeasd-qi conducl pluta, apropiindu-setot rnai mult qi rnai mult de Tisa. in sfArsit, invoiburatul rAu Rica s-a vlrsat in Tisa liniqtitd qi el a putut s[ respire uqurat. in spate se vedea mAretia rnunlilor qi oragul Hust, cu ruineie vechiuiui castel pe culmi, castel in care a murit ultimul episcop ortodox al Maramureqului, Dosoftei Teodorovici. La stAnga qi la dreapta se

-(H

34 H)-

_(H

35 H)

intindeau munfii, ca niEtepere{i de piatrl. R6"ul l-a dus pe cllStor prin ,,por{ile"oraqului }{ust, tot mai departe qi mai departe de casa plrinteascl" I se t[ia respira{iala gindul plin de bucurie al intAlnirii cu lara sfinlilor qi a eroilor qi doreas[ meargi tot inainte qi inainte, spre str[vechile locuri sfinte, spre mXn[stirile pline de har din mun{i, unde putea cleveni monah ortodox. Dar, cum era de aEteptat,.pluta a fost opritd de grlnicerii vigilenli qi Ioan a fost nevoit s[ se intoarci acasd. Avea sufletul trist - i se ndruise cel mai mare vis al siu... Tdn[rul nu binuia cd pAnI in Serbia sunt multe opreliqti qi c[ doar apelerAului pot curge liber in jos pestegranilelelirii, iar oamenii ntr pot face asta.Abia acum a aflat c[ in Serbianu se putea ajungeatAt de simplu, fhrd bani qi fhrl paqapoft. Dar, iatl c[ in anul rgzr disp[ruserd qi Republica Sovieticd Ungarl, qi Republica Lemcov qi Republica Hu!uld"; romAnii isi retrlseseri armata din partea de nord a Maramureqului,aqacI in ceamai mare parte a regiunii se consolidase putereacehoslovaci. Se terminase haosul politic qi rutenii puteau primi oficial paqapoarte, pentru a merge peste hotare.

Dar, intre timp, ajuns aproape de maturitate, ca alli tineri evlavioqi,Ioan nu mai visa s5.ajungd in Serbia, ci in SfAntul Munte Athos, in gr[dina Preasfintei N[scltoare de Dumnezeu.Nidejdea de a ajungepe acestsfint p[mAnt inaripa inimile tinere. in NlSndstirea ruseasc5SfAntul Pantelimon din Athos, inc[ din timpul Austro-Ungariei, tr[iau monahi provenili din Rusia Subcarpatic[, cum era monahul Varuh. in aceastdm[nIstire, in anui 1908, a trecut la credinta ortodoxl Sf6.ntul Alexie Kabaliuk qi de aici a adus in Carpalii natali copia icoanei fdcltoare de minuni a Maicii Domnului Odighitria (Povltuitoarea) ca o binecuvAntarea Maicii Domnului pentru nevoin{a muceniciei cregtinilor din Carpati. Dar pu{ini au reuqit sI ajung[ la Athos: in primul rAnd era nevoie de o investilie considerabili, care nu era in puterile multora, qi, in al doilea rAnd, unii tineri inc[ nu flcuserl armata, care era obligatorie, qi de aceeanu li s-a permis sI plece in SfAntulMunte. Printre aceqtitineri s-a aflat qi Ioan Codrea. cu o mare durere.A"ga cum mai S-aintors acas5. inainte nu reuEise sI ajungS. in Serbia,a$anu a putut tAnlrul iubitor de Dumnezeu nici sd ajung[ in StAntuiMunte. Dar, in toate acestea, era pronia dumnezeiasc[,pentru cI tocmai in

(H 3T H)

Carpalii natali trebuia sI str5luceasc5 stare{ul plin de har. Acolo i-a fost h[rizit de Dumnezeu sI hrineascd duhovniceqteqi sd conducl spre n:flntuire o mullime de suflete omeneqti. Ioan s-a ming6iat, ajungAnd totuqi. pe pdmf,ntul grecesc qi inchinAndu-sela moaqtele SfAntului Dirnitrie, Izvorfitorul de IVIir. Mai tfrrziu, chiar in BisericaStAntuhii Dimitrie, dar pe pdmffntul natal, r'a sluji Domnului tot restui vielii sale qi lAngd aceastdbisericl a fost si inmormdntat. in anii ry24-7g28 Ioan Coelrea a flcut arrnata in Cehoslol'acia, in oraqnl Mihailovifa din Slovaciade Est. ,A.r'Snd o sdndtatede fier, s-a dovedit a fi un bun soldat. A fost chiar decorat cu o medalie. Sjuiirea ?narmat5 a fost pentru el prcvidenfial5,pentru cd mai apoi a tretruit sI iripte pe cAmpurilecelui de-al Doiiea R5zbroi Mondial. Nici nu iqi inchipuia cAt cle irnporlanli aveausd fie pentru el aceqtidoi ani de armat5. Dar, trecAndprin qcoaiaascult5rii din armat5,gAndurilelui loan erau ja o cu totui aitd ascultare,la altd slujire, la o altf, convieluire frdleascX.Tot mai mult qi mai mult tindea spre m[n[stire. Ei a continnat s[ viseze la Athos, intenlionAnd ca la sfArqitul stagiuiui militar s[ strAngl banii necesari pentrn intrarea in mdndstire. tnsd, ca s[ fac5 iost de

bani, trebuia sd aibi un serviciu destul de avantajos. Ca sd ai un astfel de serviciu, in condiiiile gomajului in mas5 qi s[r[ciei, era nevoie sI stipAneqti o profesie clutat[, av6.nd pentru aceasta studiile qi caiificarea corespunzltoare. Ioan Codreaa f[cut cursuri de viticultor, pe qi a devenitviticulcarele-a terminat cu succes tor calificat, cu diplom5. Pentru MaramureEul din dreaptaTisei, unde viticultura era o ramur5 clervoltat[ incl din vechime, aceastS. calificare qi era din celemai necesare Ioan nu setemeacd ar putea rimine flrd serviciu. $i aceastas-a intnmplat din pronia lui Dumnezev - cunoqtintele legatede creqterea viei i-au folosit foarte mult cAnd a ajuns in mfn5stire. PinX atunci, insd, tAndrul muncea zi qi noapte, necheltuind aproapenimic pentru el qi strAngAndfiecare ban pentru a aduna surna necesar[ plecdrii in Athos. Dintre toate regiunile Cehoslovaciei, Maramurequl din dreapta Tisei se caracteriza prin cea mai ieftinl mAnil de lucru, de aceea, pentru a str0ngesuma respectiv[ a avut nevoie de cff1ivaani. Nimeni nu putea s5-l ajute pe Ioan - ortodocqii erau s5raciin comparalie cu unialii gi mai ales cu catolicii. Toli banii adunati de dreptcredincioqii sdraci, pAn[ ia ultima copeic[, se foloseau

-{H

38 K}---

(H 3e H)-

pentru constructiabisericilor ortodoxe paro_ hiale qi a m[nhstirilor, deoareceRoma reuqise sd oblind de la guvernui Cehoslovaciei dreptul asupra tuturor bisericilor care fuseserdmai inainte uniate qi asupra intregii averi bisericeqti. Ca urmare, chiar qi in acelesate unde nu exista niciun greco-catolic,ortodocqii nu aveaudreptul sd foloseascd bisericak:r qi erau nevoiti s5-qi construiascdo.nouX bisericd cu banii lor qi s[ o proclamejuridic ca ortodoxd, apoi s[ procure o noud averebisericeascd, tot cu mijloacelelor slabe. ln sff,rqit,peste cAliva ani, Ioan, ajuns la maturitate, a rners din nou in Grecia. Dar in Athos avuseser5 loc cAtevaschimbiri importante. in momentul loviturii de stat din octombrie din Rusia, num5rul monahilor ruqi in Athos se ridicase la cAteva rnii. in felul acesta,monahii slavi incepuser5s[ ii intreacl numeric pe rnonahii greci. Cet timp Imperiui Rus fuseseputernic, cu o monarhie ortodoxd care ocrotea Athosul, dar qi toat5 ortodoxia rnondiald, grecii erau nevoili sI suporte acea situalie, ins[ qi atunci monahilor ruqi li se ci5deade in{eles la fiecare ocaziecI nu ei erau stdpAnii acolo gi prezen{alor intr-un num5r atflt de rnare era nedoritf,.

Dar celemai mari greutSli aveausi urmeze mai t0rziu: peste cAliva ani, dupl Primul Rlztroi Mondial, tofi au in{eles ci Imperiul rus qi monarhia ortodox[ nu-qi vor mai reveni intr-un viitor apropiat $i, pe lAng[ aceasta, trecuse ceva timp de cAnd Grecia supusese politic in intregime Athosul. in aceiecondilii, din Rusia Subcarpatin[ trliau in SfAntulMunte numai cei care reugiser[ sI ajung[ acolo in primii ani de dupd rdzboi - in anli tgzz-rgz5. Mai tArziu, grecii se strlduiau sI impiedice venireain.Athos a rugilor, a rutenilor (slavii din Carpali) qi in general a tuturor slaviior, punAndu-ie tot feiul de piedici pentru a nu ajungein SfAntulMunte. Dar egumenul Mlnlstirii ruseqti SfAntul Fantelimon, arhimandritul Misail, nu putea tAnirului Ioan. s5-i spun5 despretoate acestea nu cX deocamdat[ intr-o scrisoare Ei i-a scris existaposibilitateas[-l primeascdin mdndstire gi l-a sfdtuit sd aqtepte inci un an, iar la sfirqitul acelui an si nu vind personal in Grecia,ci sI trimitX o cererescrisdin Munteie Athos. intregul an, Ican s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu s[-l invredniceascds[ ajungl pe sffrntul pdrn6nt ocrotit de Maica Domnului. Dar dup[ un an arhimandritui Misail i-a scris

{H 41 H}

djn nou ci nu sepoate ajungein Athos qi i-a ciat clar de inieles c[ nici in viitorul apropiat aceasta nu va fi cu putin{I. 'fotuqi, p[rintele Misail ii iubeafoarte mult, ii inlelegea qi ii conip5timea pe rutenii din Carpati. El l-a trecut la Ortodoxie pe SfAntul Alexie Kabaliuk r;i i-a d[ruit .opiu icoanei fXc[toare de minuni a Maicii I)omnului, Oclighitria. Tot el l-a qi binecuvintat pe Ioan si facd o noud mdnistire in hlaramJrequl din dreapta Tisei qi, cu aceastl ocazie, i-a trimis o pdrticici din moaqtele Sfdntului Dimitrie, In orf;torul de N{ir. Primind scrisoarea, Ioan a plAnsindelung. Sufletul shu a fost inundat qi de rnareatristefe a niruirii viselor sale cle a ajunge in SfAntul N{unteqi de srneritabucurie a marelui clarqi a binecuvintd.rii pentru r,'iaf a monahal[, primit[ de la insupi Sfdntul Dimitrie, IzvorAtorul de Nfii:. Aqas-as{Arqit tinere{ealui. Ioan a inielescl nu ester.'oia Domnului sh p[rdseasc[ plmAntul pe care s-a nf,scutqi cd nici in munlii Serbiei, nici in Muntele Athos, ci in munfii natali ii este rAnduit de Durnnezeu si devin[ calugar.

tn mun1i, deasupra riului Rica

$i altor tineri le-a fost respins5intrarea in SfAntul Munte Athos - unul dintre aceqtia, Vasile Oros, cons[teanul lui Ioan, a prirnit in cilugirie numele de Vichentie qi a devenitascet cunoscut.Ei qi-au cdutat un loc pentru a duce in cele mai apropiate impreviat6 n-ronahald jurirni ale Izei, de cealalt[ parte a rAului Rica, unde se inilla un vlrf impddurit de munte. gi arhimanAici i-au binecuvintat s5 se aEeze Carpatinui, Ei dritul Misaii, qi SfAntul Alexie arhiereul locului, renumitul arhiereu sirb Serafimlvanovici. Fentnt Ortodoxiadin Carpa[i,acestloc a avut o importanld extraordinar de mare. Aici, in s-au ascuns iarna cumplit[ a anilor 1912-1913, Dar, avAnd Iza. de perseculiirnulti ortodocqidin in vederecd pe atunci in Maratnureqera un fi{g de -3o", mulli dintre ei n-au supravie{uit. Astfel, totul in -jur a fcrstsfinlit de suferinlele mucenicilorqi mirturisitorilor iui Hristos. Dar, trei tineri nevoitori - Dimitrie Sabov (in cllugdrie loan), Mihail Somoq(in cllugdrie Chiric) qi Dimitrie Kemin (tuns in monahisrn cu acelaqinume) au prosi[r,'it in rnod deosebit acest loc. M[rturisitorii Dimitrie Sabov 5i

42

H)_

_(H

H)

Mihail Somoqau fost inldnluiti unul de altul qi linuti iarna in apa recea rAului Rica. Din cauza cursului vijelios, apa rAului nu inghela nici pe cele mai teribile geruri, ci purta numai buc[fi mari de ghea[d. Se pirea c[ nirnic nu i-ar fi putut salva pe curajoqii nevoitori decAt o minune, qi aceast[ minune a amt loc: de pe mucenicii semiinghe{ati,ca qi odinioarl de pe Apostolii Pavel qi Sila, lanlurile s-au desprins pe neaqteptate,infricogAndu-i chiar Si pe nemiloqii jandarmi austro-ungari. In acestrAu le chinuiau,iarna, qi pe fecioarele care doreau s[ se fac[ monahii. RAzAnd de credinta lor curat5, cXllii le propuneau: ,,Cine credein Hristos, sd sarl in ap5!" $i fecioarele sdreauin apa involburatd qi plind de buc5li de ghea![, tinindu-se una de alta ca si nu le ia torentul qi stlteau in ap[ ore intregi, rugAndu-selui Dumnezeu. Aa a fost sfinlit5 prin nevoin{eleviitorilor monahi qi monahii, schingiuili pentru Hristos, involburata apI a rAului Rica, impreuni cu munlii impldurili de deasupraei. In aceqti munli se aflau multe peqteri, qi intr-una dintre ele,tinerii mucenici se nevoiau qi se rugau indelung. Odatd, in toiul perseculiilor, in timp ce Mihail Somoqse ruga aici, i-a aplrut Mintuitorul Hristos Eii-a descoperit

ci, peste cAliva ani, perseculiile se vor sfArqi, Ortodoxia va fi recunoscut[ qi aproape pe fiecare vArf de munte al Maramureqului va fi ridicatd cdte o rn5n[stire ortodox[' Aceastd dezvlluire. f[cut[ in timpul persecutiilor ce pentru a fost o mare mAng6iere p[reau veEnice, ortodocqi. vremea $i iatX c5, in anul r93o, a sosit. implinirii proorociei qi in minunalii munli imp[durili, deasuprarAului Rica, Dumnezeua randuit si se facl o mlnistire de monahi, care pentru totdeauna va rlmAne legatl de numeie SfAntului Iov Codrea.

_(H

44 H)

(H 45 H)-

Primii ani in ministire

Anul r93o a fost hotlrAtor pentru familia celor doi frali. Din cavzaneputinfei, fratele mai mare al lui Ioan, ieromonahul pantelimot, & incetat sd rnai slujeasclin parohia satului qi s-a mutat in Mdndstireade maici NaEtereaprea Sfintei Ndscdtoarede Dumnezeu din apropierea satului Lipcea.Tot in acestan a muritqi Gheorghe, tatll familiei, mama nevoitorilor r[mAnAnd vdduv5.Acum nimic n-o mai legade r.ia{alumeaschqi a plecat la m5nlstirea unde sluiea fiul sXu Pantelimon. Ana a primit in monahism numele c1e iulita. N{dnistiiea era de fecioare, pentru dar, ea,ca mamd a respectahllui ieromonah,s-a ficut o exceplie.Toatd via{a ei a triit in evlavieqi acum Domnui o rlsplhtise din plin, invrecinicind-oa fi r,.ie{uitoare a celei mai populate rnln5stiri din regiunedin secolulXX. Ioan, ingropAndu-qi tatal qi conducdndu-qi illama la mdnistire, se eliberase de toate leglturile lurneqti qi, cu multl rAl'nd,impreund cu alli tineri evlavioqi,a inceput s[ lucrezela intemeiereamdn5stirii. Pentru a-i suslinein triirea mdndstireascl,a urcat in munli ca sd construiascd o noul mXnlstire de cilugiri qi ieromonahul pantelimon Codrea.Minlstirea de maici din Lipcea se afla

aqacd ia mai pulin de zecekilometri de aceasta, qi, in qi putea duhor.rric acolo ca sd slujeascd el timp, s-o vizitezeqi pe bltrAna sa mame. acelaqi gi mai aproape se afla M5.n[stirea SfAntului Nicolae,al c[rei schit devenisernlnXstirea nott infiinlat5.. La aceastdm5nlstire a fost inscris ieromonahul Pantelimon. Arnbii frali au donat in vistieria mln[stirii (inainte de aceasta, qase mii de coroaneceheqti. ieromonahul Pantelimon a investit aproape toatd arrereasa in construc{ia m5n5.stirii de maici din Lipcea.) Ioan a contribuit cu acea sumd pe careo adunasepentru Muntele Athos. Vasile Oros, viitorul arhimandrit Vichentie, care era un pic mai ar,rrt,a investit opt mii de coroane.$i mai instlrit era Dimitrie Kemin, dar el a putut sd contribuie doar cu patru mii, deoarece el dlduse deja tot pXmintul s[u moqtenit mlnlstirii din Iza cu hramul SfAntul Nicolae - prima mln[stire interneiatl in epoca marii renaqteri ortodoxe din regiune. Pe banii tuturor fralilor au fost cump[rate rz hectarede pim6ntin munti. Astfei, fra{ii^au procedat dup[ pilda evanghelic5 despre Implrllia Cerurilor, asemenea omului care a glsit in tarinl o comoarl qi qi-a vAndut toatd avereasa ca s[ cumpere aceastd tarin[...

-(H

46 H)_--

(H 47 H)

Lawa a fost inchinatl Prea Sfintei Treirni. AceastdsfAntS. afierosire trebuia sXuneasc5aici sufletele alesede Dumnezeu intr-o unicd iubire pentru El, intr-o stAntI unitate de gAndire. Prima sfin{enie adusfiin law5 a fost pdrtieica din moaqtele Marelui Mucenic Dimitrie, Izvor6torul de Mir, trimisl din Athos lui Ioan de cdtre arhimandr:itul Misail. Locul noului aqez5mAnt era numit 'Xdacovi1a", adich ,,vdrf',,,cregtet", in sensulde cel mai inalt loc, gi a fost de la inceputuri rAnduit de c[tre Insuqi Dumnezeu pentru binepl5cuta vieluire monahiceasc5. lncX inainte de intemeierea schitului, oamenii evlavioqis-au inwednicit si aud[ aici cAntarede ingeri. Interesant este cd tot aqa - Macove! - se numea qi muntele impldurit unde s-a nevoit SfAntul Serghiede Radonej. Pe acel munte se afla de multe veacuri l-avra SfAntului Serghie, care era inchinati tot Sfintei Treimi. Identice s-au dovedit a fi nu numai denumiriie rnunlilor pe care sunt intemeiate acestedou[ m[nistiri ale Sfintei Treimi, nu numai hramuriie lor, ci gi destineleacestordoud aqezirninte.Ca qi Lawa SfAntaTreime a Sfnntuiui Serghie,M[ndstirea Gorodilov a format viitori starediqi a devenit centrul renaqterii monahismului carpatin dupi epocaprigoanelorcomuniste.

Schitul ridicat de tinerii ruteni in cinstea Preasfintei Treimi se inal1i deasupra satului Gorodilnv, de la care aqezlmflntul qi-a luat qi denumirea de Gorodilov. Noua mS.nlstire nu putea fi construitl mai jos, lAngi peqteramai sus cei trei tinei, pentru pomenit[, unde s-au ner,'oit pentru a fi inteprea abrupt era muntele c5 meiat[ o construc{ie. De aceea,locul pentru construirea m[n[stirii a fost ales mai sus, unde panta muntilor era mai domoald. ln general, schitul a fost populat cu oarneni venili din Iza - cu izeni. Aici puteau trili doar astfel cle oameni, cu o aleasfl triire duhovfiindci in apropiere nu erau casede niceascS, locuit, nici chiar ap5, caretrebuia adusfide la o jumdtate de kilometru, coborAudu-semult ia vaie pe serpentine, apoi urcAnd cu ea. Ile jur totul imprejur era numai p5dure deas[, de aceea trebuia fdcut cu propriile mdini. Dephrtarea de alte iocuinle gi dnrmul aneaqezdmAntului voios spre culmea rnuntelui transformau aceste greut[li intr-o cruce grea, dar pe care obqtea rndn5stirii o purta cu bucurie. Pe culmea muntelui nu erau niciun fei de materiaie de construc{ii, de aceeaqi pietrele qi nisipul le c5rau ti.e jos, consurnAnd muit timp qi energie. Spre mdnlstire nu erau nici dnrmuribune. Oamenii, vfizAndmunca plin[ de sacrificiu a vietuitorilor ii ajutau cu ce puteau. rndnS"stirii,

{H 4e Hi-

_{H

4s Hi--

InsSrutenii ortodocqinu setemeaude niciun f'el de muncd. Ei au sut'erit mulli ani de per_ seculii amare pentru credinta lor si nimic nu_i infricoqa?n drumul lor spre DumnLzeu.pentru ei, era o fericire si construiasc[ o noud m5n5s_ tire. Acest spirit eroic al tinerilor nevoitori. intemeietori ai schitului, se sirnte in acest loc sfAnt plin de rugdciune qi clesuferint5 r:AnX ?n zilele noastre. a schitului,cu , . Chiarin primul an de existenqE binecuvAntarea episcopului SerafrmIvanovici, c5iugirii au construit o trisericuld in cinstea Sfintei Treimi qi un grup de locuinle, in felul acestapunAndu-sebazeleaqezlmAntuluimo_ nahal. in anul rg3r. in Carpali a venit un nou epis_ cop sArb Darnaschin, care pAnX atunci gcupasefirnclia de secretarai episcopuluilosif f,vier,'ici.incX de atunci, el reuEisefoarte multe pentru intdrirea Bisericii Ortodoxe din Rusia Sutrcarpatic5, iar acurn,odatfi cu venirea lui ca arhiereu,a inceput o adevlrati epoci a tnfloririi Bisericii din Carpali" Vlidica Damaschin i] elibereazdpe Freacu_ viosul Aiexie din ascultarea de Jgurnen al schitului, deoareceera prea ocupat cu parohia din oraqul Hust, principalul oraqal Maramure_ qului, qi il numeqte in aceastX funclie pe

pirintele Amfilohie (care mai dernuit le ddduse spre sdrutare celor doi frati minunata cruce a legimAntului vielii lor, cruce care apar{inea Alexie.). Preacuviosului Plrintele Amfiiohie a dus pAn[ la cap6t activitXtile de recunoaqtereqi inregistrare a noului aqezflmAnt, atAt de cdtre conducerea bisericeasc[, cdt qi de cea civilS; astfel, aici au fost posibile tunderile in monahism. Ei a infiin{at primele obqti monahale din linut, avAnd un talent deosebit de a construi qi apoi de a organiza viala in noile aqezflrninte. Sub conducerealui, viala monahalX in schitul din munli a inceput si infloreasci qi vesteadespre tinerii nevoitori Ei mdn[stirea lor minunatd s-a rdspAnditin toat[ Rusia SubcarpaticX. Ioan Codrea, frate de ministire al agezXde ceiialli prin mAntului Gorodilov,sedeoseb'ea insuflefire qi simplitate. Era biAnd qi muncitor, d&nd exemplu ceiorlal{i ?n toate. I-au fost de mare foios deprinderile saie gospodireqti, indeosebiprofesia sa de viticultor. Monahii, in ciuda greutf,liior, au inmuliit albinele qi anirnalele domestice,qi-aufrcut gr5dind qi au sldit pomi fructiferi. Aceasta a fost o adevirat[ minune a lui Dumnezeuin aceazon[ din munti, unde lucrul pXmAntului impiica o mul{ime de riscuri.

--(H

50 H)_

tH b1 H)

Astf'ei, sub in{eleapta conducere duhovni_ ceasc5, creqteau in Dumnezeutinerii cdluglri qi, cu fiecare nevoinld, creqteatot rnai mult qi mai mult sufletui ales al r,'iitorului mare stare!. CurAnd, el a fost tuns in monahism, primind numele clelov. in sfhrgit,seimplinise vecheasa dorin!5 arzitoare! SfAntul lov, care din tinere{e iubea siujbele bisericeqti,a fost numit canonarh (respons4bil cu tipicul). in fiecare zi, solemneleslujbe bisericeqti ale monahilor ii purtau sufletul in rai. Totui era atAt de minunat, incAt nici nu blnuia cd in curAnd va incepe o curnplitd perioadi a vielii iui, c6nd va fi rupt pentru rnulli ani de aceastl slujire cereasci., iar credin{a Si viata ii vor fi supuseunor nenumarate incercdri... SfAntula fost cllugdrit de cdtre StAntulAlexie Carpatinul. ingerescul chip cu nurnele de Iov Multp5timitorul l-a dobAndit abia dupl ce in Rusia suferind[ s-a sfArqit cel mai shngeros cincinal sovietic (tggz-tggfl, recunoscut ca perioadafrrX de Dumnezeucarea llsat in urma ei ruinele a nenum[rate biserici qi mdndstiri qi morminte f[ri nume ale mullimilor de mucenici. SfAntuiuiIov i-a fost dat si cunoasci din plin povara acestorcumplite prigoane.

Marile incerclri
in anul 1939, in Carpali au venit la putere horthygtii. SfAntul Iov nu a wut s[ recunoascl aceastS. conducere,carc era wijmaq[ Ortodoxiei gi ameninta s[ mobilizeze pe toli monahii ortodocqiin armata sa pentru a lupta impotriva Rusiei. TraversAnd cei mai mare munte din Carpali, nevoitorul rutean, impreunl cu alli frali ortodocqi, a fugit in Rusia, n5diiduind la ajulorul fraliior sii slavi. Ins5, au ajuns in... Uniunea Sovietic5, direct in neinduritoarea bandi rulantd a mor[ii. Aici, stXpAnireafhri de Dumnezeu Ei plin[ de ur[ pentru oameni i*a condamnatpe loc pe cei care evadaserl din ghearelehorthyqtilor la ani grei de inchisoare qi munci silnic5, acuzdndu-ineintemeiat de spionaj. Astfel, s-a deschis o noud pagin[ dramaticdin istoria rutenilor ortodocqi. Despre aceast[ nemaiintAlniti tragedie a multp[timitorului siu popor qi despre grelele saleincerciri, Sfdntul Iov iqi amintea cu multX durere. Amarele sale povestiri au fost transcrise cu grijd de cltre fiii sIi duhovniceqti. ta mirturia lor scrisi apel5m qi noi. Iat[ cAt de plastic qi amdnunlit, cu cuvintele pirintelui, red[ evenimentele dramatice ale acelor ani Nina Soboleva:

(H sz H)-

iH 53 H)----

,,Deja se fdcuse debarcarea trupelor in rnunli. Au c[zut uneori qi bornbe,dar taberele inamice inc[ nu se intAlniserd aici. Dar, deodat5,s-a auzit scrAqnetul de qenileal maqinilor blindate, iar oamenii au tresirit, s-atr miqcat din loc qi s-au indreptat spre rdsdrit. Nu credeamcd qi spa{iilerdsdritene vor fi inrobite, nu voiam sd cred c[ qi acolo existatiranie. S-au pornit oamenii cu cirulele, impreun5 cu qi copiii, ducAndboccelele nevestele in spateqi trlgAnd dupl ei animalelelbgate cu funii. Se ridica praful de pe drum. ScAriAitultelegilor, glasurileqi tipetelecelor vArstnicigi piAnsetul copiilor seuneauintr-nn wiet comun gi vuietul ace:qta se deplasaspre r[sirit. In fa{5 duceau icoana l4Antuitoruiui, ar[tAnd prin aceastacX merg neinarma{i, sub protecfia celor de o credint[ cu ei...Arhimandritul Iov inlelegea cd nici la apus, nici la rasdrit nu vor glsi inlelegere. insf, oamenii traversaudefileul nu cu sutele,sau cu miile, ci cu zecilede mii, pentru a ajungela fralii lor din Ucraina. A plecat qi ei cu norodul, nu putea sI rdrnAnd... Oameniiftigeaude foc, neqtiindce-i aqteaptd inainte. Hitler a declaratc[ Germania a trimis prin Carpati,spre rugi, patruzecide mii de diversioniEtigi spioni, care se vor infiltra in interiorul {5rii, preg[tind drumul,,glorioasei" armategermane.

Iar Stalin a dat dovadl de vigilenli. I-a inghesuit pe fugari in maqini qi vagoaneqi i-a trimis in Siberia. Arhimandritul Iov s-a pomenit in lag[rul din Vorkuta..." Scriitorul Valeriu Lealin a descris qi el mdrturiile copleEitoare ale pIrintelui Iov despreemigrareanereuqit[: ,,M-am gflndit sil fug in Rusia la fratii noqtri ruqi, ortodocqi. N{-am imbr5.catsimplu. Am luat o traistd de pAnz[, am pus in ea Evanghelia,pAine, sare qi o can[. M-am incdltat cu cizmele,mi-atn luat la revederede la egurnenqi de la frati qi am plecat in noapte. O parte din drum am mers pe jos, o parte cu mijloacede transpoft (...). Domnul m-a p[zit. in sfArqit, am ajuns la granila cu Rusia Sor.ietic[.Era anul 1939,m-am rugat fierbinte gi am trecut granila cu URSS-ul.M-am lovit direct de un grup de griniceri. A slrit la mine un cfline ciobinesc qi eu l-am respins cri b51ul' Arn auzit cum qi-au pregdtit armele si tragi qi iar ei au strigat: <La plmfint>. Eu m-am agezat, le Eu spuM-au controlat. au alungatcAinele. neam cXplAngde bucurie: <Fra{ilor scumpi,eu vin la voi tocmai din Carpafi, am venit aproape pe jos, in sf0rqit Dornnul m-a adus in SfAnta plmAntul. Ei ticeau, cu Rusie.>Am sS.rutat niqte fele ca de piatr[. Apoi, cel mai mare in

-(H

54 H)_

(H 55 H)-

grad a zis: <Scoali-te, sI mergemla post,acolo se vor l5muri ce fel de paslre eqti.> La post m-au declaratimediat spion al unei agen{ii strline Ei m-au trimis in oraq, la inchisoarea NKVD. Acolo am intrat ,,in conveier" (pe bandi rulantd). Acesta e un interogatoriu continuu. Anchetatorii se schimbau, dar eu rdmAneam in acelaqi loc. gaptezile qi qaptenop{i tlri somn qi ftrd rnAncare,chiar gi fdrl a mi intoarcein camer5.Nu m[ ]dsausd md aqgz, mi bXteau foarte cmnt. Eram intr-o stare de semidelir.Mi-arn pierdut cunoqtin{agi am cizut pe podea.M-au udat cu apl receqi mi-au dat sI miros {ipirig (cloruri de amoniu). irni cereaus[ recunosccf, sunt spionul unei oarecarei[ri. Gura mi se uscase, buzelemi se stlrAmaserd, iimba era ca o rizitoare qi ii repetamcelui cem[ interoga: <Eu sunt simplu monah, am venit la fralii mei, la fialii mei mqi. Eu sunt rutean.Sunt din Carpa{i.>Anchetatorul a rdsuflat si mi-a nus pistolul in fa!5: <Recunoaqte, animaiuie,i1ispun pentru ultima oard. Te irnpuqcca pe un cAine! Num[r pAn[ ia trei: unu, doi, trei!> si m_alor,,it cu patul arnreipestecap." Date importante desprejudecatagi condam_ narea StAntuluiIov au fost puse la dispozilie de Iurii Danile{, care a cercetatarhiveie NKVD despreacesta:
-lV rA {^ U\ A,-

,,..intrebare:Spuneli-ne,careau fost cauzele care v-au determinat sd treceli ilegal granila din Ungaria in URSS? Rlspuns: HotirArea de a trece ilegal granila din Ungaria in URSS a avut urmdtoareie motive: in primul rAnd, eram forlat s[ m[ inrolez in armata ungar[, din care nu voiam s[ fac pa$e, pentru c[ acolo iqi blteau joc de ucraineni qi, in general, nu voiam si lupt impotriva altor popoare...in al doilea rind, via{a in Ungaria a devenit foarte grea. in aceastd lari e sdrlcie,foame qi gomaj.> Astfel, pirintele Iov a decis si treacd frontiera cu URSS,pentru a se saivade mobilizarea general[. impreun[ cu el au rnai fost Iurie Ferenli, locuitor al satului Korolova, regiunea Sevliuqsc(acum raionul Vinogradov), Ioan Grigoriak qi ieromonahul Ilarion RAbari, locuitori ai satului Dubov, regiunea Tiacev {acum raionul Tiacev). Locul pentru a trece frontiera a fost ales ling[ Nfuntele Negru, pe Rahovgcina(acum raionul Rahovsk).Pe 6 octombrie r94o, la ora 9 diminea{a, ei au ajuns pe teritoriul URSS. Dar, in urm[toarea zi, grupul a fost relinut in satul Rafailov de cf,tre grdniceri. Un coiaborator al NKVD, Polovnikov, l-a perchezilionat pe pdrintele Iov, dar asupra acestuia

(H sz H)--

nu s-a aflat niciun obiectincrirninator, qi s-aintocmit protocolul re{inerii fugarului. intr-unul clin certificate se menliona faptul cI delinutul I. Codreaa ar.'ut un compoftament adecvat. Pe 7 octombrie t94o aiutorul qefului statului-major, Sosisokov, i-a luat pr:imul interogatoriu de{inutului Codrea,carea spusdata Ei locul naqterii sale. nalionalitatea, ocupatia, pror.enienla socialS, studiileetc.De asemenea, el a indicat locul exact al tecerii rudelor gi cunoscu{ilor sai pe teritoriul URSS. Pe rr octombrie rg4o, in oraqul Nadvorn, regiunea Stanisiavsk, aiutorul principal al qefului sec{iei5 a NIO/D URSSqi deta;amentului 95 de griniceri, \riasov,in baza stuciierii closaruhrilui loan GheorgheviciCodrea,a luat hotdrdrea de a-l aresta, sub acuzalia BoUK URSS(pentru trecereailegalaa frontierei). in aceeagi zi, acvzatoruipenal Kondrici a efectuat interogatoriul delinutului. plrintelui Iov i-a fost adresatd doar o intrebare:<Vdconsidera{i vinovat pentru acuzaliileaduse?, Acuzatul a r[spuns: <Mi declarvinovat r;i precizezci am trecut granila din Ungariain URSSin c5utarea unei vieti mai bune.. Se mentiondm cI ieromonahul Ilarion RAbari nu a fost judecat. La sfhrsitul anului r94o el se afla deja in satul natal. Se poate

presupuneci el a fost eliberat cu conditia de a colabora cu securitatea sovietic[. Mai mult, dosarul s[u penal nu a fost descoperit in arhivd, se pare c[ a fost luat de acolo de colaboratoriiNKVD. in nicio autobiografiea sa ielomouahul llarion nu a men{ionat despre trecereasa ilegalI in URSS. Pe rz octombrie\g4o,Vlasov a dat ordinul ca acuza{iiCodreaI. G., Ferenli I. I., Grigoriak I. I. sd fie trimiqi la UNKVD al regiunii Stanislavsk pentru continuarea anchetei' Fe er octombrierq4o, dosarul nr.29345 a ftlst preluat de sergentul RePin. Pe z3 octombrie lg4o, in inchisoareaclin Stanislavsk,sergentul-major Repin i-a iuat un nou interogatoriu pdrinteiui Ior': ,,intrebare: Spuneli-ne, de cine ali fost trimis pe teritoriul URSSEi cu ce scopuri? Rflspuns:Pe teritoriul URSSnu m-a trimis nimeni qi nimeni nu mi-a dat nicio sarcin[' Eu am trecut ilegal frontiera din Ungaria in URSS din voia mea... intrebare: in ce tdri ati mai fost qi cAnd? Rlspuns: in r93o am fost in Iugoslavia, unde am stat doud s[ptdmAni' Eu mergeam ia ruclelemele in Grecia, dar nu m-au l5sat la granila cu Iugoslavia sd trec in Grecia'

{H 5B H)_-

(H 5e H)-

Eu m-am intors inapoi in Ungaria.Mai mult, nu am fost in nicio {ar[. intrebare: in ce ldri locuiescrudele dumneavoastr[? Rdspuns: Rudele mele trdiesc in urmd_ toarele {iri: in Grecia locuiescdoi veriqoii _ Madiar Mercurie Iosifovici gi Madiar Macarie Mateevici, care se afld intr-o mlndstire din SfAntul Munte, lingd oraqul Tesalonic. in America locuieqte fratele meu l)imitrie, cire lucreaz[ ca muncitor ia fabricl. Unde anume locuieqte,eu nu qtiu, pentru cd nu mai am rresti de la el. in Canadalocuiegte fratele meu Mihail, Iucreazica muncitor la o fabricl din Toronto... intrebare: Ai avut leglturi cu janciarmeria ungar5? Rdspuns:Nu, nu am armt nicio legltur[ cu ungar5., .jandarmeria Fragmentelede mai sus din dosarul plrin_ telui demonstreazl cd anchetatorul a dorit sI descoperelegdturile acuzatului cu securitatea dugmani qi s5-i aduc[ acuza{ia de spionai. Pe z4 octombrie 7g4o a fost semn*t un protocol,in care se men{iona cX urmdrirea in cazul Codreatrebuie incheiatd,deoarece existd suficiente date qi trebuie transmise cdtre Curtea de judecati. in document se mentiona
.-!; , \(,r ltt) uu 'xi l\ /

c[ pirintele a ]uat cunoqtintdde cele scriseqi nu a avut nimic de obiectat. Pe z6 octombrie 1940 a fost semnat un control medical,in urma clruia s-a stabilit cl I. G. Codreaeste sdnltos qi poate fi folosit la rnunca fizicil. Pe 7 decembrie, dosarul a fost trimis cdtre adunareaspecialda NKVD URSS. Urmltorul document din dosarul pirintelui dateaz[ din t6 octombrie r94r. In el se spune cI delinutui Codrea este evacuatqi se afl5 in nr. l din Riazan.La sfArqituldocuinchisoarea docutnentul a fost mentului se menlioneazh cra intocmit in oraqul Sverdlovsk. Din document reiesecd odat5 cu inceputul celui de-al Doilea R[zboi Mondial, ttrmdrirea dosaru]ui plrintelui Iov a fost amAnat[, in timp ce plrinteie era in continuare inchis. Reuniuneaspeciald NKVD a aurt loc pe 16 decernbrier94r. Iat[ un extras din protocolul judecS.iii: <HotSrire: Codrea Ioan Gheorghevici,pentru trecereailegald a frontierei qi fiind un element periculos social, s5.fie inchis in lag[rul de coreclie qi muncl silnicd pentru o perioadXde cinci ani, incepAnddin 7 octombriet94o.tt" Cu multd am[rlciune, SfAntulIov i-a povestit Ninei Sobolevace au suferit rutenii care au fugit din Ungaria, aproximativ 4o.ooo-5o.ooo de oarneni,in drumul spre laglrul stalinist: ,,CA!i

_(H

61 H)

alr mai remas in via{I din cei patru_ zeci-cincizeci de mii de ruteni, "spioni qi diversioniqti>?Nimeni nu va mai putea ris_ punde r,'reodatd la aceasth intrebare. RIul a fost f[cut. $i numai la judecata lui Dumnezeu rdufdcltorii vor rdspunde qi pentru aceast[ nelegiuire.Au fost etapelungi qi chinuitoare. PAndIa prima etapai-au linufintr-o m5ndstire distrusd. Conducdtorul convoiului a intrelat culn se ingroapi monahii, curn ii ingropau pe egumeniqi daci se puneauin mormAnt cruciie de aur qi cAtecruci...Seara, pe neaqteptate, i_au scos din camera comuni qi i-au bXgat intr_o pivnila, unde nu era lurnind, clar eiau rnulti qobolani. Pirintele Iov s-a rugat, fir[ sd mai n[cldi_ duiascdci va iegi din aceapivni{d; se temeasi nu calcepe vreun qobolan. Etiind cd la iipdtul lui se vor aduna o ceatf,intreagd qi nu va purea scflpa"I.{u mai qtia cAti \Teme i.ec.rs"... Dar au deschisbeciul qi i-au scosafar[. Se lurnina de ziud. Pdrintele lov porzestea: <Ne_auadus in fnclpere. Pe podea zracea conduc[torul con_ voiului, chircindu-se de o grea suferintd. CrezAndcd in mormAntul egumenului sunt cruci de aur, el i-a scos noaptea pe arestali qi le-a poruncit sI deschidd-o.mdntul. Acestia s-au supus, au sdpat p5mAntul, dar au refuzat

sd deschiddsicriul. Toti au refuzat. gi atunci, cu mAnie, conduc[torul convoiului l-a lovit pe unui dintre ei cu lopata qi a intrat singur in mormnnt, ca s[ sparg5sicriul...$i, dintr-odati, a inceput a se chirci, ca intr-o crizi de epilepsie. Cu greu l-au scos din groapi, dar qi deasupra se zb[tea, pirea c[ ii trosnescoasele.o Atunci qi-au adus aminte de arhimandrit. L-au adusqi i-au poruncit sd-l izb[veascdpe qef de convulsii. FdcAndu-qi semnul crucii, p[rintele Iov a rlspuns: <Dumnezeu l-a pedepsitqi aici eu sunt neputincios.> Spresear[, conducltoml convoinlui a plecat pe lumea cealalti." Pe scriitorul Valeriu Lealin l-a miqcat mai ales relatarea pirintelui despr:e chinurile groazniceqi fdr[ sens ale celor intemnilali: ,,...Apoine-au urcat in vagonul "stolipinski". Acestaera o cuqc[ pe roti, destinatd transportului de animale.$i s-aupornit rolile qi am tot mers prin oraqelePerlag,S'u'irilag, Vorkuta gi altele,dupXCercul Polar,qi, in stArEit, am ajuns in KolAma.Nu inleleg de ce mil prigoneau atAt de mult. Am umblat printre sute de mii de oameni semialienali,istovili de munca peste puterile lor, de boli, foame qi de gerurile cumplite, condamnali la o moarte sigur5. Le c[deau dintii din cauzascorbutului, din canza

-{k
ttt,)

o2

()\/

g l-

(H 63 K)

gerului scuipau bucd{i insAngeratedin pli_ Ta""iimorfi. Aveau picioarelecLgerateqi piine de bube, ochii urnflili, inima le iJqeadin iiept din cauzaingrozitoarei oboseli. Insd eu rezistamgi Domnul mi p5zea. $i_a spus cuvAntulviala ascetic[ din mdndsiirl gi obiqnuin{acu hrana sdracl, de post. Apoi, eu :Iurn tAndr qi sdn5tos cu trupul gi cu sufletul. S{5 rugam qi credeamcd Domnul md va aj,uta.,, Nina Sobolevaa repovestitmulte amlnunte despre chinurile clin iaglre, chinuri pe care sfAntul le-a trdit in taia flrd Dumnezeu a Sovietelor: ,,nAmfost mAnali in lag[r pentru a fi exterrninali. Munca era ioarte'gr"u, mAn_ carea -_.{upa regimui din vremete rdzboi, nalne calduroase nu aveam,iar gerurile _ cele de la Polul Nord.."S[ omori un oir f]oarela ureche. Dac[ voiau si-{i ia puloverul ".o sau cizmele,nu-ti spuneau:,DI-mi_ie',ci te loveau in cap cu ciocanul, ca si_qi prelungeascd propria viali. Astfel se transpunea in practicd lozincaconducdtorului:,Lumla criminald seva autodistruge'. > llnul dintre criminali il ura pe pdrintele Iov. lJu suferea sl-l vadI, nu_i spunea altfel decAt PlPa, improqcAndu-i cu ociri. Arhimandritul tacea;ce putea sd-i spun5 el omului indrdcit, cAnd nici geful de recto, {care in jargonul din

lagir era numit .,kumr, - cumdtru) nu-l l5sa s[-qi tragl sufletul. Odatd, injurdnd qi ieqindu-qi din slrite, criminalul s-a aruncat cu cutitul asupra arhimandritului, a ridicat mAnaqi...a impietrit. A stat cam un minut in aceastl pozilie, apoi a inceput a striga ingrozit: oCe ai fdcut, cu ce m-ai pArlit, cu ce m-ai ars?" $i a continuat s[ intrebe: <Spune-mi, ce mi-ai f[cut? Am fost pArlit de un foc!" Kum-ul (Eeful de sector) ii smulgea tot timpul arhimandritului crucea pectoral[. Kum-ul era comunist, ins[ nu voia s5-l reeduce cu sila, ci il istovea,il presa, ca singur s[ se lepedede credin{5. Pirintele Iov a infeles c[ nu putea sI ias[ viu de acolo. $i s-a adAncit intr-o permanentl rugiciune: il ruga pe Sfintul Nicolae,flcltorul cu de minuni, s5-l ajute si se ?mpS.rtdqeascd Sfintele Taine, ca s[ nu moarfl f[r[ impdrtdEanie..." SfAntulIov i-a povestitdesprev'ialain iag[r qi unei rude. DupI cuvintelesaie,cel mai greu i-a fost in lagf,rul de la Norilsk, in timpul avea nevoie de rizboiului. Uniunea Sovietic.S blindaje de mare calitatepentru tancurile ei, cle aceeao mare rnullirne de ocnagi au fost aduqi din alte lagire in cel din Norilsk, care a fost

-{H

64 R )_

tH 65 Hi

infiin{at pe locul unor mine d.emetale rare, care erau folosite la producerea unor aliaje foarte rezistente pentru blindareatancurilor. Aici, pe suferinzi ii aqteptau chinuri gi mai grele dec6t cele pe care le suportaser[ pAnI atunci. Clima Norilskului intrece nuita ei asprime alte locuri ale"r'n.obiq_ Nordului indeplrtat al Asiei. Norilskul este aqezatintre doud lanluri muntoase,care se iniind de la sud-vest sprenord-est.De aceea, locul acesta e numit ,,!eAVa Norilsk,', fiinclci vinturile clin sud-r,est, nirnerind intre lanlurile muntoase, prl-"d vitezl, atingAndo teribill putere, iarrna suflAnd aproape necontenit. Aceasta face ca gerurilecumplite si fie de nesupoftat. SfAntuliqi arnintea cunl oamenii mergeau spre rnini unul dupi altul, in lan!, iar p. fu subralul fiecdruia trecea o funie groasa,care ii unea qi de care ei se lineau. Cei care nu se lineau bine de funie erau iuali intr_o clipitd cle vUe-li1 de ghea!5 r;i duqi cleparte,in tunclrd, unde inghe{au intr-un timp foarte scurt. Dar nici acesta nu pdreacel mai infricoqdtor lucru: moartea din cauza gerului li se pdrea multora o fericire, careii scipa de chinuri. Mult mai ingrozitoareera foamea.pulina mAncare pe care o primeau pe timp de pace, acum, in

ronditii de rizboi, cAnd aiimentele erau expediate pe front, aproape au incetat s[ le-o mai .Jea. SfAntul Iov iqi aducea aminte cum, in p[mAntul veqnic inghelat, au descoperitun os gol, fdrX carne. Foameaera atAt de cumpiit[, incAt delinulii au lins pe rAnd osul acela ingropat -Peiru acolo cine qtie de cAnd. Nemeqdin Uglea Mic[ l-a ajutat mult pe SfAntul Iov in treburile parohiale, cAnd ifar,trl a slujit in p:rrohia din acel sat. SfAntul i-a povestit qi acestuiacAtea trebuit sd indure in lag[r. in lagirul de la Polul Nord, SfAntul iov imp[rtea ratia sa copiilor orfani, care erau qi ei s-a mAniat pe el inchiqi acolo.Supraveghetorul din aceast5cauzdqi i-a spus: ,,Petine te rezolv mAine diminea{i!" La ordinul lui, p[rintele a fost inchis intr-o cimdrull strAmtl de la subsol.Acolo abia intra un pat, pe carese putea sau semicttlcat,atAt era de sta <loarserniaqezat mic. Din tavan ii picura apa in cap, iar pe jos era o balt[. SfAntul s-a adAncit in ruglciune c5.tre Dumnezeu, cltre Maica Domnului 9i cdtre Sfintul Nicolae. Nu-qi mai arnintea cAtezile qi cAte nopli trecuserd - una, doul sau trei. A auzit cd pe sus merge cineva qi-qi zdng[negte cheile. Deodati, s-a deschis uqa, a intrat

_-_-(H

66 H)_

-(H

67 H)--

mai-marele inchisorii qi a intrebat: ,,Cineeste aici aqa de slab?". SfAntul, cAt era'de inalt, cintlrea pe atunci doar 45 kg. Ca rdspunsla aceastdintrebare, el a vorbit d"spre g*fuI .u.e a vrut s5-l pedepseasc[. Atunci u-urrit cevacu totul neaqteptat: ,,IeEi! $eful a murit." Coman_ dantul careil eliberasel-a pus pe SfAntulIov la o muncd uqoardqi acestaa continuat sI_i aiute pe copii. Cum qi in ce fel a murit omul care i_a dorit moartea, stAntul nu a mai aflat. IatI prin ceincerclri, asemdnltoare cu incer_ clrile ocrotitorului s5u ceresc,ale SfAntului qi Dreptului Iov cel Multpdtimitor, a trebuit sI treacl StAntul Iov Codrea. Le-a suportat fird cdrtire, cu mullumire, gi a ieqit din ele arzind de aceeaqi dragostep"ni* Dumnezeuqi pentru oameni.

in vlpaia riztloiului

mondial

Domnul, incercAndu-l pe alesul S[u, a ascultat intotdeauna rugXciunile lui cu lacrimi qi, curAnd, in soarta SfAntului Iov au inten'enit schimb[ri. Iurii Danile! consemneaz[: ,,Dupi decizia inaltei Cur{i a URSS din r.9 noiembrie 1942, a fost CodreaI. G., ca cetilean al Cehoslovaciei, arnnistiat.in documentul care i-a fost inmAnat abia pe 15februarie 1943in lagirul din Norilsk era nenlionat: <Are dreptul de a locui liber pe teritoriul URSS,in afara teritoriuiui de lAng5 frontier[, zonelorinterziseqi localit[lilor declarate militare>.Acestdocumenti-a fost dat in loc de paqaportqi era valabii trei luni. La sfArqitul documentului gdsim urmdtoarea infonnatie: <Cetd{eanulCodrease indreapti spre locul ales de el, oraqul Buzuluk, regiunea Cicalovsk.o Aceastanu a fost in realitate dorinla p[rintelui Ior'. in tsuzuluk incepusesI fie format[ brigada generalului Ludvik Svoboda,care a fost trimis[ pe front. Odat[ cu declarareaindependenlei Ucrainei, dosarul plrintelui a fost reexaminat, qi pe zo februarie rgg2,p[rintele Iov a fost reabilitat."

/\t

l/a

ao

{n,

, i,,I

-(H

6e H)-

Iatd cum descrie Nina Solrolevaeliberarea sfdntului: ,,Zilele treceau puterile nu_i Ei rnai ajungeau pentru u ,,rpru.ri.iiri cAncl,pe neaqteptate, i-au ciremat la postul de gardd: i_au verificat dosarul, s-au convins de lclentitatea persoalei iiri qi apoi au declaratcXperipada de detenfiese schitntri cu trirniterea pe front. Tuturor celor care inergeau pe front le dldeau, pentru intirirea puierilor, por{ii tle m6ncarerece:pesrneliqi cAiecincisprezeee cutii de conserve de carne. SfAntul iov a cerut perrnisiuneasd ducd toate aceste cutii ?n zona de. detenlie - zona cu barflci, cu faturi de scAnciuri, cu nelegiuili ?nrIi{i qi sortilipieirii... -,C: e. plrin{ele. ai fost ia gedinlil _ a . , rntl'ehat ciner-a. fhra preamult interes. - Iltrimit pe front. Iat[, i_audat qi carnesdse ^ intdreascS. Pdrintelea scoso cutie din traistd i_a Ei dat_c nyil, apoi altuia, apoi celui de_altrlilea qi, in a cincisprezeceacutie i_adat-o celui care ljbrSit, lr^aracase cu cuiitul. Aceiuia i_atremurat mdna luat cntia,apoi qi-aridicat privirea qi a zis i1ri9 "

l1::l; : m-a stArnit... oravolul "" TrecAnd prin iarna grea a anilor tg4l-1g42, ^ cf,nd qi in jurul Moscoveiera un g.r-d" _So", nemaivorbind de Nordul indeplrtai, SfAntulIov

, r, p:pg, nu-nri purta ranchiuna,

a fost mobilizat in corpul de armatl cehosiovac al generalului Ludvik Svoboda.Despre aceasti perioaddel i-a povestitlui Valeriu Lealin urmSioarele: ,,Odat[, m-au chemat ia comandant: *Nr. 432, vino cu tot cu lucruriie tale.> M-au Codrea, sunte{i tntrebat: <<IJumneavoastrd, cet5lean al Republicii Cehoslovace?>,,Da, - am r5spuns. <Am clomnule comandant.>> Lrrdin sX v[ mobilizez in corpul de armatX *ehoslovacal generalului Ludvik Svoboda,ca prin sflngele s[ vd rlscumpirali dumneavoastrS. n-am vinovS.liafa1[ de Statul Sovietic.> <<Eu nicio vini", dar voi mergepe front.> $i, iat5.,am fost echipatqi am plecatpe front, in cclmponenla Of! Rdzboiuie, rdzboiuie corpuiui cehoslavac" qi nu eqti lrlestemat,eEtigreu, o adevdratdcazn1, o indeletnicire potriv'it5 pentru un c[iugXr. M[ rnAngflia doar amintirea despre sfinlii monahi-ostaqi Osleab qi Peresvet, pe care egumenulSerghiede Radoneji-a trimis sdlupte pe cAmpiade la Kulicovo." Sf0ntui Iov a fbst repartizat la artilerie qi pentru cd, fiind monah, refuza s5. tragf, in oameni, i-au poruncit s[ aduc[ obuzelepentru tunuri. ln rdzboi,l-a intAlnit pe conslteanul sd.u cu numele Vucican, cu care a qi luptat cot la cot. Vucican indrepta obuzierul, iar Sfintul Iov Fiind aduceaobuzele,dequrubdndu-iecapaceie.

-(H

70 H}__

{H z1 H)

foarte milostiv fafd de oameni, sfAntul suferea cd participd la ucidereaduqmanilorsi odati i_a spris lui Vucican cd ar fi bine sa nu mai fie omorAli oamenii - pentru c[ toli vor sd tr[iasc5, qi de o parte, qi de cealaltl. De aceea,. el i_a propus lui Vucican si scoatl clemeleobuzelor, ca s[ zboarefrrd sd mai explodeze. Vucican s-a speriat atunci, fiindci, dacd s-ar fi aflat, i_ar fi impuqcat pe amAndoi.SfAntulIov l-a lini$tit, incredinlAndu-l cd nimeni nu va afla. A6a au qi flcut un timp, sArguindu-sesI indeplineascd porunca lui Dumnezeu:,,Sh nu ucizi,,. Dumnezeu i-a r[splltit pentru aceastadin plin: odatd, a cdzut o bomb5 nemleascdgi a distrus tot armamentul qi tot dispoziii*I, pAnX la ultimul om, insd ei nu au suferit nicio zgdrieturd.A fost ucis qi bucdtaml batalionului. Atunci, au fbst chemali cei care stiau si e[_ teasca. S-aoferitVucican qi a fostnumit buciiar. A wut s5-lia ca ajutor pe Sflntul Iov, ca acelasI nu-qi riqtevia{a,dar sfintul a refuzat. O alt5 bombd a cdzut qi a distrus tot rlis_ poziti'vul de tragere. Din nou toti. in afar[ de SfAntul lov, au fost uciqi. El a fbst aruncat la pdmAnt qi a simfit ci peste el c[zuse cevaca o grindin[: ,,Vede(ice mare este puterea lui Dumnezeu?Eu eram culcat la pdmAnt qi parcl peste rnine cidea grindina.,,peste el cdcleau
-.-lV rl 7t J I rrr,.-

rlenumerateleschije de la explozie.Mantaua a fbst toati ciuruiti de ele,caschetaa fost gdurit[, dar. din nou, SfAntul Iov n-a ar'rrt nicio zgArietur[. $i pe el, qi pe Vucican,Domnul i-a pdzit de moarte in timpul acestuir[zboi cumplit' Trebuie spus c[ gi de la nemli aterizau din cind in cAnd obuze care nu explodau, iar in unele chiar s-au glsit bilete in limba rusf, cu cuvinte de prietenie. Desprelucrul acestanu se putea vorbi, dar agaa fost. Astfel, qi in armata fascistl se aflau unii oameni buni, pe care Dumnezeui-a r[spldtit pentru c[ au reuqits[-qi p[streze conqtiinla curatl, in ciuda faptului cd se aflau sub cumplita conducerea lui Hitier' pe front, in momentul cAndsfAntuiajunsese gi erau de luptele o intors[turd rflzboiul suf"erise ofensiv[. Datorit5 creqterii nemaiintAlnite a producliei militare sub lozinca: ,,Totul pentru iront, totul pentru r'ictorie!", in tirnpul preg[tirilor pentm atacsepierdeauoricum un num[r fapta plrintelui de imens de proiectile- aEadar, a opri exploziacbuzelorn-a adttsmari pierderi armatei. Domnul cel atotputernicnu doar c[ ]-a p[zit pe robul S[u nev[tlmat, ci i-a inzestratcu a]ese '-iaruriduhovniceqti, pentru multele suferinle qi E]' in condiiii neinchipentru rlevotamentuls[u un mare rugitor, puit de grele,sfhntul devenise

-tH

n H)

iar rugiciunile sale ajungeau la prestolul Atottiitorului, sivdrqind niinuni. i,i ti.pri acestor ani de chin, SfAntul Iov a cunoscut

-(H

:,"1:r"l:, qr a rnva{at sd_iajuteduhovniceqte pe oameni. De asemenea, el i primit aefa Oumrlzeudarul inainte-vederii. Sf6ntului Iov i s_a descoperitde sus cI rlzboiul se va termina curAnd.Tirtdr; ;; ordonase sd sapeimediattrurrq".,; ,oldatii se istoveau sXpAnddoar noaitlu,'.u sd nu_i ob.9e1ve duqmanii. SfAntuti"J ;; sapa ca ceilalli,ci le vorbe a riz6nd.o*put.iolilor sdi, din corpulcehoslovac :T"_.r?,r..rnajoritatea ai lui Lud\,'rkSvoboda:,,Frafilor,nu sdpa{i,ci 'nomnutuil opriii-vd qi mullumili_t p6ni dimineafa, rlzboiul ser.asfArqit; ioiJulii .r.,t_uu crezut gi au continuat sd sape,dar in zori, dintr-odatI,li s-acomunicat cdrlzboiul seter_ minase gi nu mai eranevoie *e,up". SiantulIov le-aspus ,,Vededi? N; sa rnl .atunci: ascultali qi cumali mai muncit!,, "li;;t Pe SfAntulIov l_a cunoscutpersonal, in rlzboi, renumitulorganizato, qi .Jrrd,r"ator al corpului.de armati cehoslovac, g"rr*ruiutLudvik Svoboda, care, incepAnd din acii;;i;l_" cinstit pe sf6ntpAn[ la sfArqitul vielii ,"fr. i"a"ra ces_a terminat rizboiul, l-a chematp* ,m,ri *u." "u

omeneqti in cele ,nuiaii"riie ipostaze

consideralie la el qi au vorbit indelung. DupX r[zboi, SfAntulIov, av0nd cetdlenie cehoslovac5 (pe z septembrie1943primise un nou paqaport cehoslovac),prin ocrotirea generaiului Ludvik Svoboda putea s[ plece in Cehoslovacia, sclpAnd de puterea sovietic[, ceacareil chinuise atelia ani in lag[rele ei. Acolo, in Cehoslovacia, l-ar fi aqteptat o via![ indestulat[ qi fird primejdii... Dar stAntul a hot5rAt si r[mind cu poporul siu gi s5-I slujeasclDomnului, in ciuda tuturor greut5lilor din URSS,sub o stlpAnire fdr[ Dumnezeu, numai pentru a-i ajuta pe oameni in aceletimpuri greie. DupX ce a refuzat invitalia lui Ludvik Svoboda de a merge in Cehoslovacia, acestaa inceput s5-l respecteqi mai mult pe sfint pentru cur5lia sufletului sdu qi i-a scris in repetate rAnduri, felicitAndu-l cu acaziapraznicelorbisericegti qi intrebAndu-l de sIn[tate. Aceastd intAlnire a fost providenfial5 - la Dumnezeunimic nu esteintAmplS.tor. Generalul Ludvik Svobodaa ajuns mai apoi preqedintele Cehoslovacieiqi, datorit5 protecliei lui, puterea sovieticl a fost nevoitfi sd ii ierte Sfintului Iov ceeace altora nu ierta.

14 R)__

_{H

75 H)_

Anii de dupi rizboi

Dupd sfArqitulrdzboiului,majoritateacovArqitoare a soldaiilor nu au fost lSsati la vatrl imediat - unii au mai f[cut serviciul rhilitar cAtevaluni, allii chiar gi cAlivaani. Sfdntul Iov, dupl sfArqitul activitX{ilor militare, a mai rdmas o vreme Ia Moscova. Mullumitd lui Ludvik Svoboda, el a prinlit o slujbl bdnd qi lipsit[ de pericole- aceea de a aplra ambasada Cehoslovaciei. Au inceput vremurile unei relative libertlli pentru Ortodoxia din URSS.Episcopii persecuta{i,caremai r[mdseserdin vial5, au iegit din temnile, iar mulli dintre cei de pe front, salvali in mod miraculos de Dumnezeu din urgia rdzboiului, s-au grdbit si se inscrie la seminariile teologice.Foarte mul1i, fiind pe front, au flglduit se devinl monahi sau preo{i qi acum voiau sI implineascdaceasti flg[duin{I. SfAntul Iov a avrrt, atunci, posibilitatea sI ajungl in cel rnai de seam[ dintre locurile sfinte ale Rusiei - la Lavra Sfinta Treime a Stdntului Serghiede Radonej- qi sd se inchine moaqtelor f[citoare de minuni ale stare{ului p[mAntului rus. ln anii de rdzboi, e] se mAngAiase cu gAndulla exempleleschimnicilor

Peresvetqi Osleab, pe care SfAntul Serghie ii trimisese s[ lupte pe cAmpulde la Kulicovo, iar acum vizitase chiar locul sfAnt unde fusesedat5" aceabinecuvAntare. Lavra Sfdnta Treime a SfAntului Serghie a in inima lui o impresie adAnc[: aici mai 15.sat mult decAtoriunde se simteaputereaspirituall a Rusiei, harul lui Dumnezeu care biruise ateismul. SfAntul s-a inapoiat in locurile natale cu mantauagdurit[ ca o sit[ - de gloanle Eischije' Aceastl manta, impreund cu cascastrlpuns[' le-a p[strat mul1i ani. (CAnd se afla deja in Uglea Mic5.,vizitatorii il rugau s[ le arate aceste obiecte: ,,P[rinte Arhimandrit, nnde sunt rnantaua qi casca dumneavoastr[?") Pieptul sfintului era plin de ordine qi de medalii' Dupl reintoarcereaacas[ a Sfintului lov, pe intorsura drumului dintre Hust qi lza, au fost adunali ostaqiiqi strigatenumele celor decorali cu ordine qi medalii. Aici, pe neaqteptate' SfAntul Iov a auzit numele nepolilor sdi copiii fratelui sIu Mihail, plecatin Canadaimpreunl cu alli doi frati. Nepolii sdi se numeau Nichita qi Dimitrie' Nichita fusese mobilizat de horthyqti pentru impotriva Rusiei qi fugise din armat[' r5.zboiui Zile qi nopli intregi a stat atArnat, ag[{Andu-se

-(H

76 H)--

-(H

77 H)--

de o grind[, printre legdturilede porumb puse la uscat.IJngurii au tras de cAtevaori asirpra leg[turilor lungi de porumb intre careel stilea ascullsqi se ruga lui l)umnezeu sd-l salveze. Au zburat o mullime de gloan{edin toate p[rtile, insi niciunul nu l-a atins pe cel ce se ruga. Astfel l-a ocrotit Dumnezeu,ferindu-l de rizboiul fratriciri. CAndregiuneaa fost eiiberatl clejugul horthyqtilor.el a mers clebunlvoie in Armata Roqie,impreuni cu Dimitrie, careavea ' virsta inroldrii in armat[. Aceasta a fost o intAlnire neohiqnuitd. Povestind clespreea, chiar dupl muiti ani, starelulnu se puteaopri din lacrirni.intdlnirea cu cei dragi pe pdmintul natal, clupi ce trecuserdqi ei prin cumplitul rdzboi, qi clupd ati{ia ani de desplrlire. i-a umplut sufletul de bucurie. El qi-a imbri{iqat nepofii dragi, care de asemenea plingeau cu lacrimi de bucurie, qi I-a mullumit lui Dumnezeudin tot sufletul.

Intoarcerea in mf,nistirea de metanie

SfAntul Iov s-a intors in m[ndstirea sa de metanie dupX qapteani de incerclri crunte, fiiud rleja alt om. in aceqtiani grei, el qi-a trdit via{a tot mai mult pe oameni, inv[fAnd sX-i iubeascd pe care ftiseserl rupli cu sila de indeosebi cei credinla in Hristos qi chinuifi in laglre, ucigi qi s-a schilodiiipe cirnpurile de iuptl... in aceasta ar5.tatpronia lui Dumnezeu,pentru ci, dintre toli stare{ii din Carpali, numai Sfi"ntuluilor.'i-a fost dat sd petreac[ atAtatimp in Rusia,trdind poate cel mai dramatic qi cei mai hotlrAtor: moment din istoria acestei![ri. L,l a hr[nit o mullime cleoameni din Rusia. duhor.ericegte inaintea intoarcerii sfAntului, in anul tg4;, Schitul Gorodilov a ars, chiar in ziua de Paqti. Pentru c5 acestloc, fiind la inillime, esteb[tut de vinturi, incendiul nu a putut fi stins. in timpul verii, fralii au constmit un nott corp de chilii. CAndSfAntulIov s-aintors in mindstirea sa, bucuria a alungat triste{ea ldsat[ de incendiu. Timp de mulli ani, sfhntul fusese socotit nicio vestedespreel, fralii displrut, qi, near.And

-{H

18 H)-

(H rs H)

nu $tiau cum se-l pomeneasc5, la vii sau la morfi. Mdnistirea a prins puteri qi a cdpdtat o rinduial[, iar acum to{i aqiepta, ., .r".lbdu." un singur lucru - ca SfAntuliov sd fie hirotonit ierodiaconqi ieromonah,cAtsepoatede repede, qi sd inceapi sI conducd duhovniceqte'via{a mdndstirii. la Domnul arhimandri_ _in anul 1944trecuse tul Amfilohie Kemin, doi ani inainte cleaceasta fiind paralizat. Arhimandrituf punt"iii"o", fratele StAntului Iov, a venit in locul pdrintelui Amfilohie,luAnd din nou cmceade dutror,nic al celeimai populate mdnlstiri de sub Carpa{i_ a rnlnastirii de fecioaredin satul Lipcea,inchi_ nate Prea Sfintei lr,tdscdtoale de bumnezeu. Iercmonahul Vichentie, impreunh_nevoitor cu Sflntul Iov inci din anul t934, pirisind schitul sdu de metanie, a renovat strXvechiulloc sfAnt al Mararnuresului * Mlnlstirea Drigoieqti. ?nchinatl SfAntuluiArhistrategal lui Durnnezeu I!{ihail, apoi s*a apucat s[ reaciucdla viatl ft{andstireaAdorrnirii N{aicii Ocrmnului din Fralii, odatd plecarea cu marilor pdrin{i lS_lea ciuhovniceqti, au rlinas orfani Ei acum toti n[dljduiau numai ?nStAntu] Iov. In anul 1945,teritoriul canonic al Bisericii ." clin Carpa{i,in afard de partearu d" ufu.r, carea first redat5 plmAnturilor Cehiei qi Siovaciei, a

sub trecut din jurisdictia Patriarhatului SArbesc cea a Moscovei. intAistltdtorul mdn5stirii, SfAntul Alexie Carpatinul, i-a scris noului episcop,Nestor Sidoruk (t r95r), urmltoarea cerere: ,,VI rog sd il hirotonili ierodiacon pe monahul lov, care estelocliitoml meu in Schitul Gorodilov." Pe data de 16 noiembrie 1945, episcopul l-a hirotonit pe SfAntulIov ierodiacon. in ziua de ro decembrie1945,fratii Schitului Gorodilovi-au cemt ierarhului ca SfAntulIov sd fie hirotonit ieromonah. Ruglmintea le-a fost irnplinit[ qi, pe Z aprilie 1946,SfAntulIov a fost hirotonit ieromonah. Drurnul Sfintului Iov spre monairism, plin ciec[ut[ri qi nlzuinle, a fost lung, insii caleaspre treapta de ierr:monahs-a ardtat Ei mai lungi qi grea. El nu numai cI s-a intirit duhovniceqte, dar a qi primit de la mult-milostir,rrlDumnezeu harril de a tlm5dui neputinfele sufleteqti gi trupeEti. Ilupd hirotonie, harul lui Dumnezeu s-a revdrsat cu imbeiqugare peste sufletul pf,storr-riuiaies rie El. SfAntul Iov a iuat asupra sa marea cruce a stareliei. il aqteptauin:iinte aproape patruzeci de ani de slujire a iui qi a poporuiuicredincios. Dumnezeu

ir
i

li
{H 81 g)
ll !

i,

80 K)_

it

Stirefia
in anul r94g, depraznicul Adormirii Maicii ^ Domnului,in Mlnistirea SfAntulNicolae din oraqulMuncaci- in carese afla din vechime scaunulepiscopal oftodox _, a avut loc eveni_ mentu,l carea produsceamai marebucuriein randul tuturor credincioqilor RusieiSubcarpatice.. i3 prezenlaunei mari mullimi de oameni,in prezenlamai multor arhierei gia unui intreg soborde preo{i,a fost a"rnmlutX mod festiv Unirea Roma,impuJ cu in forta "u ir, preoii atn Ulgo.od i:l:j l"]:"'.eci.de rn,anut "urt"t,it 1646, $i carea adus atAta am[rdciine gi tulburarepoporului Carpati. ifA"fU.f".i.i -din unia{is-auintorsla dreapta ciedintea strdmo_ qilorlor. u biruit dreptatea duniner"ia.ca. ..Aqu desfiinlarea Unialiei ._u d*rfrq.,rat in ..^^loa.iqi, aceragt ump cu sovietizarea qi,de asemenea, cu ucrainizarea forlatd. ro martie 1950,in aceeaqi __.Pe mlndstirea sfanhrtuiNicolae,ii; M;;;;#_;; sufletut sdudre,pt in mAinilelui Dumnel"u i*t*t* *ui mare al SfAntuluiIov, pirintele panielimon. SfAntul triia acumqi durere,qibr;;i" _ mai putea vedeape bunul ,E" fr"i"-in nu_l viata dar se bucuraci el este.u Hririor,*i'i 3cea9ta, Impir5{ia Cerurilor.

incd din anul 1946,obqteal-a alespe SfAntul Iov stare! al m[ndstirii, iar in anul urm[tor, ry47, el a fost numit egumen. Pentru modulin care a slujit Biserica,SfAntul Iov a fost ridicat in anul rg47 la treapta de egumen.Arhimandritul Efrem Molnar, care il cunogteabine pe SfAntul Iov, a descris astfel schitul intre activitatea acestuia:,,ConducAnd pentru a fost monahi qi pentru anii 1946-1958, mirenii simpli un exemplu viu. Stintui Iov aproapeci nu a utilizat ordinele administrative. SdvArqeazilnic SfAnta Liturghie. Dup[ terminarea Liturghiei gi dupd masd, inqtiinla monahii ce ascuit[ri are fiecareqi ei insuqi se alitura muncii. Calitllile saie umane erau hlrnicia, simplitateain relalii, milostir.ireaqi smerenia." Puterile duhovnicegti ale nevoitorului creqteau din ce in ce mai mult. CurAnd, vestea despre starelul inainte-vizitor din Gorodilov s-a rdspAnditin Subcarpali.Oamenii veneaudin toate p5r[ile, cu bolile lor, cu necazurile qi slrlcia 1or,ia alesul lui Dumnezeu,cel plin de har gi smerit. Este cunoscut cazul lui Dimitrie Petrovici Piisca,r[nit la cap in timpul rdzboiului - giontul i-a spart capul deasupraochiului stAng qi a ajuns la creier. El a stat internat prin spitale o jumltate de an, ftr[ a puteavorbi. Atrebuit s[ inve{esXmearg5qi sdvorbeascidin nou. Ieqind

{H 82 H)-_

_(H

83 H)_

din spital pe picioare, a continuat totuqi sd sufere de pe urma rlnii. Odatd, cAnd aducea fdin[ de la moar[, qi-a pierdut cunogtin{a qi a c5zlt in rAu,scipAnd ca prin minune de inec. In primii ani de dupl rdzboi, acest om evlavios a venit la SfAntul Iov, pentru a-i cere ajutorul. Timp de trei sdpt[mAni, el a lucrat in mdnlstire, spre slavalui Dumnezeu,aiutAndia culesulmerelor.SfAntulIov i-a ,pu, trebuie "avpia lui s5-qi mai ducl crucea o weme, dupd Dumnezeu, qi i-a rnai prezis cd, oditi cu apropiereab5trAnelii, Dumnezeuva lua de la el aceastd ispiti, l5sAndu-l in viati incl foarte mulli ani. Dimitrie plisca s-a mAngAiatqi a crezut in cuvintele sfAntului starei. pentru ruglciunile acestuia, dupa qaptesprezece ani i_a displrut orice urm[ a gravei rdni, el incepAnd sI-i intreacdla muncd chiar Eipe cei tineri; si nu numai.cd a triit pAnd la adAncibltrineli, ci a ajuns, in primii ani ai secolului al XXI-lea. cel mai bdtrdn locuitor din Iza, rnurind la vArstade noulzeci qi trei de ani... Din nou, ca qi pdnl la rdzboi, oamenii il ajutau pe SfAntul Iov la reconstruirea mdnistirii din munli. NecrulAndu-qi puterile, oamenii aduceaumaterialele de construc{ii pe umerii lor pAndsus,ca s[ construiasci o bisericdmare, d.e piatrd. Deosebit de mult au ajutat locuitorii din

Iza. Printre ei era qi Dimitrie Plisca, clruia Sfintul Iov ii prevestise vindecarea. in ciuda efortului prea mare qi a pericolului de a-qipierde cunoqtinlaqi a cldea de pe munte jos, el, pre! de ceasuri intregi, c[ra pietre qi nisip. Astfel, cu inrpreun[-lucrare, spre slava lui DumnezelJ,a fost construit[ biserica din piatrl a Sfintei Treimi. Pentru ortodocqi,era o cinste s[ ajute M[n[stirea Gorodilov qi pe egumenul ei, care qi el imp[r{ea cu ei tot ce a\a. Aducem un singur exemplu din numeroasele intimpl5ri in care s-a vlzut bun[tatea starelului. Era in vremea foametei de dupl r5.zboi. Sufereau de foame qi ia Iza, in familia lui Dimitrie Sabov, care in wemea imperiului austro-ungarfuseseunul din principalii lupt[tori pentru dreapta credin![. El a dus, in taind, sArbiior, rlvaEele falsului pistor uniat Andrei Azaria,prin care acelale porunceajandarmilor sd-i prigoneascfl pe oamenii din Iza pentru toatl lumea a aflat credinfa lor. DupI aceasta, cX in Iza poporul sufereade mul{i ani pentru credinla ortodox[ - qi nu din cauzamult-trAmbilatei tr[d[ri de stat. Pentru acest lucru, Dimitrie Sabov a suferit batjocuri qi torturi ingrozitoare din partea autoritltilor. Pe solia lui Dimitrie, care n[scuse de curAnd, au biciuit-o de fali cu el, iar pe el l-au

-{H

84 K)_

(H 85 H)-

lovit cu capul de pere{i. Numai mullumit[ lui Dumnezeu, Care l-a salvat prin minune pe rn5rturisitorul Siu, Dimitrie Sabov a sclpat cu via{6, in timp ce altor oameni le-au fost cr[pate capetele. Familia rnirturisitorului se remarca printr-o mare evlavie. Fata lni, Ana, a rdmas vaduv5 de tAn5r[, fiindc[ so{ul ei a fost ucis in r5zboi. Trebuia s5 se pregiteasci pentru Luminata Inviere a lui Hristos, iar acasdnu aveau cq sd mflnfince qi nu aveaucu ce pre$5ti pasca,pe care voiau s[ o sfinleascd la aceast5 mare sdrb[toare. trn acel timp, StAntullov primise o mullime de pachetecri mdncare qi bani, cele mai rnulte venite din Rusia, qi s-a grdbit sXle impartS.pe toate, in primui rAnd vldr-n'elor. Ana a venit Si ea la pdrinte qi a primit de ia el dou[ cutii cu zahdr,f[in5 qi grAu.in afarl de acestea, stare{ul i-a dat qi bani. Acum, familia putea nu numai sd se pregflteascd de Faqti,dar qi s5 nu mai snfere de foarne mult timp de atunci inainte. Fapta binecuvAntati a sfAntuiui a fost un dar minunat, asemeneadaruiui fHcut de SfAntui Prooroc Ilie vdduvei din SareptaSidonului: au mAncat tirnp indelungat, dar hrana nu s-a impulinat. Astfel, Sfdntui lov, f[clia binecuvintat5 a Carpaliior, a fost pentru toli un adevirat p[rinte, milostiv qi compitimitor.

inflorirea min[stirii
Darul duhovniciei, dat de Dumnezeu sfAntului, atrlgea spre el o mare mullime de oameni, chiar din dep[rt5ri. in anul 1950, Freasfin{itul Macarie, arhiepiscopul de Lvov, 'fernopoi qi Muncaci-Ujgorod, l-a numit pe stare! duhovnic qi ia M[n5stirea de maici din h{uncaci, care nu demult fusese redatX ortodocqilor. Dar pentru Sf$ntul Iov viata in aceast[ m[n[stire aglomerat[ era dificil[. Ca m5rturie st[ o scrisoare a arhimandritului Macarie Vakarov c[tre arhiereul locului, in care se men{ioneazd.cb.SfAntul Iov ,,in acest moment de{ine func{ia de duhovnic la m[nlstirea de maici din Rosvigov,Muncaci, funclie careil de aceeadoreqtes[ se intoarc[ suprasolicitS, inapoi la Schitul SfAntaTreime din Gorodilov". in anul 1951, noul episcop Ilarion de Muncaci qi Ujgorod, eliberAndu-i pe Sf0ntul Iov de datoria de duhovnic la M[nS.stirea Muncaci, i-a incredinlat Biserica SfAntui Iiie clin satul Veleatin qi protoieria din Zakarpatie, cu obligalia de a se inregistra la imputernicitul pentru culte al Bisericii Ortodoxe Ruse. I)atoritX acesteinumiri, starelul devenea,dup[ episcop qi secretarul s[u, cea mai influent[

_(H

86 K)_

-(H

87 H)-

persoani duhovniceascldin eparhie.A devenit rnai mare qi autoritatea lui duhovniceasc[. Acum Sfdntul Iov avea posibilitatea sd-i ajute qi mai mult pe oameni. El sefoloseade aceasta, necrulAndu-qiputerile sale qi, in curAnd, avea sd se vorbeascl despre minunatul stare! in toat6 zona Subcarpatilor. Devenind loc de pelerinaj, M5n[stirea Gorodilov a inflorit qi s-a infrumuselat nespus de mult. Schitul numlra, deja,doulzeci qi cinci de frati, deqi in mica RusierSubcarpatici, in perioada renagterii ortodoxe, fuseserd interneiate o mullime de mdnlstiri, mai ales in apropierea Schitului Sfintei Treimi. Datoritl SfAntului lov, in anii de dupl rlzboi, schitul a devenit cea mai renumiti chinovie din toat[ regiunea.Fra{ii il iubeau qi il respectaufoarte mult. Numai in decursul cdtorva ani, se crease o adev[rat5 qcoalda ucenicilor sii. La SfAntul Iov veneaupentru hrani duhovniceascd tineri rivnitori. in urmdtorii ani, r98o qi 1990, o parte din ei au ajuns episcopi,arhimandrili qi stareli de m[n5stiri. Noua renaqtere a monahismului ortodox in regirlne a fost inceput[, cu ajutorul lui Dumnezeu qi cu marea suslinere a poporului, de cXtre fostul vie{uitor al schitului, VlXdica Eftimie gutac de Muncaci qi Ujgorod, de

origine din renumitul sat Copdceni.El a condus eparhia din anul 1989 pAni la moartea sa, in anul 1999.incepAnd cu anul Lgg4,din eparhia Muncaci-Ujgorod a fost desprinsi eparhia Hustului, care includea teritoriul Maramureqului, iar arhiereu i-a devenit un alt ucenic al M[nistirii SfAntaTbeimedin Gorodilov - Vlddica Metodie Petrol'fii din satul Priborjavscoe. El a condus eparhia pAnI in anul 1998, dupd care a ieqit la pensie. De asetnenea,in timpul SfAntului Iov, a fost ucenic in mlndstire qi arhimandritul Stratonic Legaci,din satul Cop5ceni, c[ruia i-a fost rAnduit sd refaci, aproapepe un loc pustiu, Mdnlstirea Sfdntui Nicolae din lza, precum qi cea mai veche minS.stire a SfAntului Arhanghei Mihail din Peri. Mindstirea din Gorodilovl-a d5ruit qi pe arhimandritul Efrem, cdruia i-a fost rAnduit in timpul episcopului Eufimie si renasc5schitul natal. in aceqti ani de mare inflorire, mullumit[ sfAntului stare!, in chinovie s-a stabiiit un duh cu totul deosebit. Monahii aduceau lumina Ortodoxiei oamenilor din imprejurimi, nu numai prin exemplul vielii lor de rug[ciune qi de autoddruire, ci se ingrijeau de ei, dAndule ajutor in treburile de zi cu zi. Dimitrie Chemin, originar din lza, aveamo$tenire un plmAnt l6ngi Mdndstirea Gorodilov

--(H

88 H)_

_(H

Be H)-

qi, odatd, s-a dus s[ lucrezeacolo toat[ familia sa. Monahii, urcAnd spre m5nlstire, i-au vlzut lucrAnd,i-au salutat,apoi s-au intors qi le-au adus de mAncare: ,,Egumenul ne-a dat binecuvAntare si v5 aducemrnAncare!"Cei din Iza au refuzat, spunAnd cd qi-au luat mAntare cu ei, dar, in celedin urmd, au acceptat,atdt de sinceri qi de conving[tori au fbst monahii. Desigur,Mdnlstirea Gorodilovera vestitdin toatd regiunea,nu numai prin facereade lJine pentru popor, ci, mai mult, prin inaltul duh de nevoin!5. P[rintele Mihail Farcove!,din satul Copiceni, protoiereu onorifi c, parohul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Cosino, din oraqul Moscova, qi-a amintit cum l-a adus pe el Dumnezeu in Mlnistirea Gorodilov. Din tinerele ii pl5ceasd mearg[ in pelerinajepe la mindstiri, impreuni cu prietenul sIu din acelaqi sat (acum adormitul protoiereu Serafim Hlanta). Erau anii grei de dup[ rizboi. Au mers amAndoiin M5n[stirea Stintul Pantelimon,la p[rintele Meletie, care in tinerele s-a nevoit in Muntele Athos. Acolo, poposeauadesea pentru cAtevaiile, indeplinind anumite ascultiri, aEa cd le-au dat qi o chilie separatS. Dar, era ceva care nu-i mullumea qi au plecat si fac[ ascultare in Msn5stirea SfAntul

Nicolae.Totuqi, qi aici, dupd moartea Sfdntului Alexie Carpatinul qi a Starelului Amfilohie, n-a mai fost acelaqiduh. In Mlnlstirea SfAntul Nicolae din Iza. tinerii au auzit de M[nistirea Gorodilov, au aflat c[ aco]o triiesc adevlra{i nevoitori, monahi autentici. Cei doi prieteni s-au sf[tuit indatd s[ viziteze acest schit. StrdbdtAnd drumul greu pe jos, in cele din urml au a'iuns. intr-adevdr, in mlndstire domnea un duh minunat al iubirii frlteqti, un duh al nevoinlei autentice. Cum au ajuns in aceasti obqte, rimAn[ - EiDumnezeui-a tinerii qi-au dorit s5. inwednicit de aceasta. Duhovnicia piind de har a SfAntului Iov umplea acest schit de iubirea evanghelicd adeviratd. Aici tr[iau intr-o singurd familie, impirt5Eindu-qi toate bucuriile qi necazurile unul altuia, iar p5rintele duhovnicesc era url adevlrat tat[ pentru fiecare. tntotdeauna, SfAntuliov iqi fXceasimlit5 iubirea qi oricine veneala el primea mAngiiere duhovniceasci, ajutor gi sustinere. Tinerii erau atraqi de MS.ndstirea SfAntaTreime. Cu inima lor curat[ qi deschisS., simleau c[ aici siliqluieqte un duh puternic al nevoinlei adevlrate. Datorit[ acestuiavAntal tineriior, in anii de dupl r[zboi Schitul Gorodilov a crescut atdt de

-(H

eo H)--

tH e1 K)

mult, incAt, prin num[ru] vieluitorilor, nu era mai prejos decAtmulte alte mlnistiri. Totuqi, vrijmaqul neamului omenesc n-a putut si sufere aceastl situatie qi, cu ingl9uinta lui Dumnezeu,li s-a dat prima lovitur5. inainte, fralii de mlnlstire, dupd lege, erau scutili de serviciul militar, ins5 din anul 1954 totui s-a schimbat. Acum. tinerii trebuiau s[ fie rupti de mlnistirea lor qi aruncali intr-o alth obqte,cu alte legi qi cu alte'ascultdri.Fralii au simlit cI au c[zut din rai in iad. I-au chinuit pe tineri o sipt[mAn5 intreag[, apoi i-au mobilizat pe neaqteptatein unitatea militar[, incAt nici nu au avut posibilitatea s5"-qi ia rSmas-bunde la cei dragi. CAnds-au intors din armat6, incepuserl perseculiile lui Hruqciov asupra Bisericii qi inchiderea forlatl a aqezdminteior monahale...

Persecu{iile Ei peregrinirile
Persecu{iile lui Hruqciov asupra Bisericii l-au atins gi pe SfAntul Iov. tn anul t"956,prigonitorii au numit un nou ierarh, pe Varlaam Borisevici. El a inceput s[ inchidi m[nistirile una dup5.alta. Astfel, asupra pXrnAntului udat cu sAngeleqi lacrimiie celor ce au suferit pentru credinli s-a ridicat mAna necinstitl a unuia care a intrat in cdrd5qie cu puterea flr[ de Dumnezeu. in anul 1958, SfAntul lov, impreun[ cu alli preo{i, au semnat o scrisoare colectivi cltre patriarhul Moscovei qi al intregii Rusii, Alexei I, in care era exprimatd rugS.minteade a-l iniocui pe arhiereul nevrednic. Dar, fiind sustinut de conducS"toriiatei, episcopul Varlaam Borisovici a inceput s[ pedepseascl clerul care se ridicaseimpotriva politicii sale antibisericeqti. in anul 1958, el l-a indepS.rtatpe Sf0ntul Iov din functia de egumen al schitului. Aproape imediat dupd aceasta,la venirea noului egumen, mi.nlstirea a fost inchis[. Pe rz martie 1958, in ziarul Zakarpatia Souieticd a fost publicat un articol cu denumirea Pdnza pdianjenului negru, al cdrui rol era, cu ajutorul unei adevlrate pAnzenegre de

(H ez H)-

_(H

e3 H)
I

t
pdianjen, tesutd din minciuni gi clevetiri, s[ dovedeasc[ necesitatea inchiderii Schitului Gorodilov ai Sfintei Treimi. Poporul a fost uluit qi tulburat cAnd dreplii care se lep[daserl de lume qi au piecat departe in munli ca sI siujeascdpe Dumnezeu qi aproapeleau foqt invinuili de,,dec[dere mora]5.". La pu{in timp dup5 acestarticol, in rnunli a fbst trimis in mod secret un detaqamental rnililiei, pentru inchiderea for!a!5 a mdnistiril Sf0ntul lov, impreund cu ceilaili vie{uitori, s-a luptat cu miinile goale cu militienii inarrnali, dar puterile erau inegale. Monahii au fost arunca{i in inchisoare, sub acuza}iade impotrir,'irefa{[ de miiilie. EpiscopuiVarlaam il ura pe SfAntulIov qi il cleveteanecontenit inaintea puterii ateiste. Din pricina unei astfel de ,,preocupdri"a arhiereului, SfAntul Iov ar fi putut sta in inchisoaremulli ani, cum s-a intAmplat cu mulli alli potrivnici ai episcopului Varlaam care iuptau pentru binele Bisericii, dar, in acestmoment foarte greu, sfAntului i-a venit in ajutor vechiul sdu prieten, Ludvik Svoboda, preqedintele qi sfAntul a fost eliberat.Au fost, Cehoslovaciei, de asemenea,eliberali qi alli monahi ai schitului, impreuni cu fralii. in cl5dirile mlndstirii, conducltorii flrX Dumnezeu au organizat o qcoald agricol[. 'Iotuqi, ateii nu numai c[ nu au putut cultiva nimic, dar au distrus in totalitate qi acea gospodlrie pe care monahii, cu multi dragoste qi cu ajutorul lui Dumnezeu, reuqiserd sd o intemeieze. Sfintul stare!, p5rdsind m[nlstirea lui de metanie, a luat cu sine din averea m[nlstirii numai un cearqaf, pe care dormea. Astfel, a inceput din nou pribegialui... SfdntuiIovs-a mutatin M[nlstirea SfAntului Nicolaedin Iza. Pe t7 martie r9;g, SfAntui Iov a flcut o cerere cdtre episcopul Varlaam Borisevici, cerAndmutarea in altl eparhie,dar cerereanu i-a fost aprobat[. SfAntul a r5mas, dar nu pentru muit timp, in MdnXstirea SfAntului Nicolae. CurAnd, qi asupraacestuinucleu duhorrnicesc al Ortodoxiei s-a abitut amenintarea inchiderii, deoarece prezenla SfAntului incomoda foarte mult puterea ateistl. $i in aceastl chinovie, ca peste tot unde mergea,Sfdntul Iovii ajuta pe oameni. Astfel, nevoitorul a ar.'uto contribulie foarte important5 in viala fratelui de m5nlstire Mihail, de origine din Verhovina, care suferea de indricire.

(H e4 H)

(H es H)

Bliatul era orfan. crescuse intr-un orfelinat, gi era analfabet.SfAntul a izgonit din el duhul necurat,apoi a insistat s[ fie tuns in monahism qi l-a clluglrit chiar el, dAndu-i numele de Sava. Dar, pentru cd monahul Sava era analfabet, nu a putut ajunge preot. P[rintele Savanu aveaunde sd meargl dupd inchiderea rninlstirii. El a plAnsamar, neqtiind ce sd fac[. SfAntui Iov l-a alinat, iuindu-l ca ucenic de chilie cu cuvintele: ,,Undevoi fi eu, acolo vei fi qi tu, cAt timp voi tr5.i." De'atunci, plrintele Sava a locuit impreund cu el, pAnXla stArqitul zilelor saie. Mulli monahi, v5zind ci inchiderea mdndstirii era inevitabile, au inceput s[ impartl intre ei avereamlnlstirii, insd Sfintul Iov i-a oprit, zicAndu-le: ,,Ce faceti? Mai bine daii totul siracilor!" El insuqi qi-a strAnsmica sa avere intr-o cuverturS., a legat-o de un bX1qi cu acea plecat pe jos, punAndu-qinddejdea legltur[ a numai in Unul Dumnezeu. Nu departede m[ndstirea din Iza, in satul N5"ieni,locuia, intr-o cas[ de lAngi drum, o rudl de-a sfAntuiui, $tefan, care nu aveacopii. Vflzdndu-l pe SfAntulIov cu legdturica,i-a ieqit in intAmpinareqi l-a rugat s5 rlmdnd s5locuiascl la el. Dar sfAntul a refuzat gi, liniqtindu-I, a plecat rnai departe.
I\, l/n aA rll .'\,

Dupi ce a plecat din M[nistirea Sfintului Nicolae, sfAntul a ajuns pe jos la M5ndstireade clluglri Schimbareala Fali a MAntuitomlui de lAng[ satul Talabor, in inima Maramuregului, in munli. in perioada in care stare{ul mlndstirii, plrintele Valentin Kerecianin, a fost arestat, sfdntul a fost qi locliitor de stare!. Fiind aici, el le spunea rudelor care-l vizitau, neliniqtite cd pdrintele se afla atit de departe de satul natal: ,,Ei,vedeti cit de minunat este acestloc? Iar $tefan se ingrijora unde mi voi duce!" insd, dupi pulin timp, qi M5nlstirea Schimbirii la Fald a MAntuitoruiui a fost inchisd de puterea comunist5.in felul acesta, in toat[ regiunea, unde pAnd nu cu multd vrentre in urm[ aproapepe fiecaredeai seinll{a cAteo minXstire ortodoxl sau un schit, nu a mai rlmas niciun aqezdmAnt,in afar[ de Minlstirea de maici inillarea Domnului din satul Ciumuleqti. Nu a fost inchisi nici Mdnhstirea SfAntul Nicolae din Muncaci, de unde episcopii ortodocqi,pAnd in anul 1690, conduceauo eparhie imensS,ce num5ra r3oo de parohii qi zeci de m[n5stiri. Aceastl m[ndstire a devenit mln[stire de maici, aici fiind transferate o parte din maicile de la

{H sr H)

mlnistirea de fecioare din satul Lipceni, in frunte cu egumenaParascheva. in vara anului 196o, SfAntul Iov a slujit Ia inmormAntareaunui mare nevoitor, ieromonahul Ioan - in lume Dimitrie Sabor'-, carein anii cruntelor prigoane s-a nevoit in'mun!i, deasupra riului Rica, impreun[ cu Mihail Somoq. De ia qapte ani, ieromonahul Ioan dusese o via!5. de ascet, $nnnd post negru miercurea qi vinerea qi pqrtAnd crucealrea a nebuniei pentru Hristos. AtAt de rnult l-a acoperit harui lui Dumnezeu,incAt putea si locuiasci iarna, in munti, f5r[ imbriclminte cilduroasX qi descull. CAnd a clzut regimul austro-ungar, el a intemeiat in Iza natal5 o mdndstire de maici. Aceasta a fost prima m[nistire prigonit[ in vara anului 1953.Pentru nesupunereafa{5 de conducitorii comuniqti, care il fortau pe nevoitor si inchidd m[nIstirea, a fost caterisit, qi de aceeal-au inmorrndntat ca pe un simplu mirean. Starelul Ioan Sabov avea darul de a izgoni duhurile necurate. Avea o atAt de mare indr5znealdin fala lui Dumnezeu, cdporuncea dracilor s[ intre in el, iar aceiafugeauingrozili. in tinerele a suferit chinuri pentru Hristos. L-au bltut crunt, apoi l-au legat de un cal pe care l-au pus sI alerge, ca sX-i zdrobeascd

trupul de pietre. Multe alte chinuri a mai suferit, dar a rdmas neatins. Totuqi, acum, in anii noilor persecutii, el n-a mai suportat inciridereamXn[stirii saleqi s-a sfArqit,p5r[sit de to{i, incredin}Andu-Ei sufletui sfAnt lui Hristos insuqi...Poateci numai SfAntulIov era vrednic, in aceavreme, s[ inmormdnteze un nevoitor atAt de mare.

-(H

e8 H)

-(H

ee K)

in Micul Colliqor
ln perioada tg6o-rg6r, sfAntul a slujit in satul Uglea,in raionul Tiacev,iar in tg6t-tg6z a slujit in satul Monastirel. ln anul 1962,tlupl multe incerclri, pronia dumnezeiascll-a adus intr-un loc pustiu gi pitoresc, in munti, in parohia SfAntul Dimitrie, IzvorAtorul de Mir, dintr-un sat micu!, cu numde Uglea MicI sau Micul Col{igor. Acesta fdcea parte tot din raionul Tiacev.Aici qi-a petrecut urmltorii ani din aceastl viaf[ vremelnicl qi tot aici a sfArqit pribegia sa pdmAnteasc[. Acestmonah neobiqnuit a ajuns, dup[ pronia lui Dumnezeu, intr-un loc neobiqnuit, care nu are aseminare in Carpati. Acest loc a primit denumirea de ,,Uglea Mic[" in timpul stdpAnirii ateiste, dar pAn5. atunci, timp de multe veacuri, s-a numit ,,Min5stirea" Ei aceastdtradi{ie e p[strat[ de popor pdnl in ziua de astlzi. Aici, intre muntii pitoreqti, departe de lume, se afla vechea ,,MIniitire de pe podiq", care mai tArziu a fost numiti. Min[stirea Uglea. in prima jumltate a veacului al Xl-lea, in apusul Carpalilor a inflorit, sub inleleapta

conducereduhovniceascl a SfAntului Procopie, Mlnlstirea Sazav. Mai tArziu. sfAntul a fost izgonit de catolici. Tocmai de acolo monahii ortodocqi prigoniti au venit in acest minunat loc retras. In Letopisetul din Ipatevsk, care dateaz[ din anul !262, se vorbeqte despre Starelul Grigorie, nevoitor in ,,M[nistirea de pe podiq". De departe,din Lituania, a venit la el cneazul Lituaniei qi al Rusiei, Voiqelg, cu numele de botez Roman, pentru a deveni smerit ascultitor al acestuistaret din Carpati, despre care se auzise pdni in Lituania. Letopiselul vorbeqtedesprefaptul ci Grigorie era un om de mare sfin{enie, cum n-a existat pAnd la ei qi nici nu va mai exista. Niciun letopisef rusescn-a vorbit astfel despreweun nevoitor. Faptul cI ,,M5n[stirea de pe podiq" inc[ din aceletimpuri vechi didea monahi cu o viald duhol'niceasci atAt de inaltd m[rturiseqte despre existenta unei qcoli duhormiceqtideosebiteqi despreo inaltlvia![ a obqtii monahale. La mijlocul veacului al XVI-lea, un membru al delegatiei trimise de Ioan cel Groaznic in Constantinopol,vizit0nd mS"nlstireaqi l5sAnd insemnlri despre ea, scria cd pe atunci vieluiau acolo 33o de frati. Pentru acel timp era un num[r mare. El amintea, de asemenea, despre un izvor neobiqnuit de lf;ng[ mlnistire, a c[rui

-l p

\/R

{ 00

q \-

crT\l

101 H)

apd aveagustul cvasuluifdcut din pere. Izvorul exist[ qi in ziua de astdzi. La sfArpitul veacuiui al XVIIlea Ei prima jum5tate a veacului al XVIII-lea, Min5stirea Uglea a devenit principalul bastion al Ortodoxiei din regiune. De aici au p5storit credincioqii episcopii Ioanichie Zeican, SfAntul iosif Stoica al Maramureqului qi ultimul episcop, Dosoftei Teodorovici, care a$a se qi semna ,,Dosofteide Uglea". Un mare num5r de c[lugf,ri au fost uiiqi de turci {n timpul ndv5lirii lor in Maramures, in veacul a1XVIIlea. Arhimandritul Vasile Pronin, in lucrarea sa despre istoria Eparhiei Muncaci, a scris c[, potrivit credinlei populare, aceastdmdn[stire a fost intemeiatX inc5 in veacul al zecelea,de cdtre ucenicii prigonili ai sfinlilor intocmai cu apostolii Chiril qi Metodie, venili din Apus. Pe podiqul muntilor s-au pdstrat fundaliile construc{iilor mdn[stireqti, iar aceastl parte a podiqului poart5, pAnI in zilele noastre, denumirea de,,Ale c5lugirilor". in stdncile de deasupra vdii, s-a p[strat o peqter5minunat5.,care slujea ca loc de refugiu pentru cdlug5ri. Aceastl peqter[ este cea mai mare din regiune qi este foarte frumoasS, datorit5 stalactitelor. Sub ea exist[ o altd peqterS. cu o intrare ingust[, unde cllugdrii se

puteau refugia qi aqteptasI treaci pericolul. in apropieres-a pdstrat ceamai frumoas[ pS.dure din Maramureq,in care cresccopaci rndreli. Nu departe de Biserica SfAntul Dimitrie IzvorAtorul de Mir, pe locul fostului cimitir monahal, a crescutun copacin formd de cruce. Aici a fost inmormAntat, in anul 1735,arhiepiscopul Maramureqului Dosoftei de Uglea, lflng[ trei sute de monahi careftiseser[ uciqi de turci pentru Hristos in secolul al XVIi-lea. SfAntul Iov slujea intotdeauna parastasuri pentru nevoitorii din Ugleaqi mucenicii pentru Ortodoxie. SfAntul Iov era foarte bucuros c[ a ajuns intr-un loc ca acesta, unde erau toate conditiile pentru insingurare qi nevoint5. El se gAndea, vie{ii monahalein acestloc chiar, la renaqterea sfAnt. in acest scop, el a inceput s[ adune maici, pentru c[ renaqterea mlnS.stirilor de cilug[ri, in aceltimp, era imposibilS. Primele au sosit Varvara qi Matrona din M[n[stirea SfAntul Nicolae din Muncaci. Ele erau surori bune. Curdnd, Matrona a primit schima. cu numele de Nina. O personalitateaparte a fost maica Teofana din MdnistireaAdormirii Maicii Domnului din Domboc. Mama ei, maica Maria, a murit in acea m5n[stire qi acolo a qi fost ingropat5.

_(H

102 H)_

(H 103 H)

Maica Maria a fost fiica generalului armatei lariste. Fiica ei, maica Teofana, avea studii medicale. Ea a ajutat la vindecarea SfAntului Iov qi a surorilor, a pelerinilor qi a tuturor locuitorilor din imprejurimi. De asemenea, dldea Ei ajutor duhormicesc, ea ducAndo via![ de adeviratd nevoin{I. Maica Teofana a murit in timpul vielii SfAntului Iov, in vArsti de 87 de ani. La sfArqitul anilor '60 a sosit Maria" qi Sfdntul Iov a tuns-o in monahism cu numele de Evdochia. Aproape zece ani au vieluit, in timpul st[reliei pdrintelui, dou5 surori bune, maicile Eufimia qi Cristina, in monahism Matrona. Ele erau de origine din satul Cop[ceni qi mai inainte locuiserdin Mlnlstirea Dragovsk. Maicile Vawara, Matrona qi Alexandra au i,'ieluit aici mai mult de patruzeci de ani. $ase monahii au trXit permanent pe lAngi stare!, cinci dintre ele au murit qi au fost inmormAntate in biseric5: Matrona, Nina, Teofana, pe care sfAntul a tuns-o in schiml Alexandra, Evdochia qi Vassa. Adesea, la sfAnt verleau diferite rnaici gi r[mAneau aici un an intreg. Acestea se hrineau duhovniceqte, primind, de asemenea, ajutoare in bani gi diferite produse.

AutoritS{ile erau nemullumite de faptul cI sfdntul aduna cllug[ri1e qi se opuneau inregistririi lor aici, aqacd Sfintului Iov i-a fost foarte greu s[ oblin[ aceasta.Stiretia plin[ de har a SfAntului Iov le-a ajutat foarte mult pe maici, in anii grei ai puterii ateiste. Din aceastdobqte a rimas in via{5 pAnd in anul zoo8 doar maica Varvara. Ea povesteacl cea mai mare dorin{5 a SfAntului Iov era si reinceapd viata monahalS in acel loc sfAnt, dorin![ despre care le vorbea adesea cllugdrilelor. Sufletui acesteirenaEteri era insuqi sfhntul, care in fiecare zi slujea in biseric5,iar datorit[ acestuifapt, parohia slteasc[ incepea sd semenecu o ministire. SfAntul slujea dupd tipicul mindstiresc, cu toate slujbelede zi Ei de noapte, qi niciodatd nu scurta slujba. Asemdnarea cu mdnlstirea a inceput sI fie gi mai vizibild datoritl multor pelerini, care veneau aici pentru ajutorul duhovnicesc al sff,ntuiui. In felul acesta, denumirea de ,,M[ndstire" a vechiului loc parc5 dobAndiseun sensnou. in anul 1964, SfAntul Iov avea aici numai dou[ clmdru{e, intr-o micutd casd de lemn. Ulterior s-a construit trapeza, in care se adunau pelerinii. SfAntulera un om simplu. Mobila din chilia lui era veche, avea numai strictul necesar:

tH 104 H)-

(H 1os H)

o mas5., scaune,un dul[pior pentru cirti gi doud comode.imbrlclmintea atArnape cuiele bdtute in perete. Avea puline icoane. Dormea pe un pat ingust de lemn, iar in loc de saltea stlteau frunze uscate.Rudele,vizAnd aceasta, i-au adus o saltea,dar el a refuzat-o,zicAnd: ,,Eutrebuie s[ dorm pe trestii qi s5-mi pun sub cap pietre, ins[ eu dorm pe frunze moi! Cdt de mult a pitimit Domnul pentru noi! gi noi trebuie sI pltimim mlcar pulin pentru Elli

Pirintele

milostiv

in aceavreme,lingd min[stire erau puline locuinte, pajigtea in acestloc fiind ingust[; in plus, qi plmAntul pietros impiedica activitdtile gospoddreqti.SfAntul ii ajuta intotdeauna pe oamenii din apropiereaaqezlmAntului.Nevoitorul s5rac, care primea multe bunuri drept mullumire, implr{ea totul oamenilor slraci: chiar qi o mie de ruble, doud, sau trei mii de ruble sovietice.Acesteale d[dea ca imprumut, qtiind, ins5, cd oamenii nu vor putea niciodati s[ inapoieze aceibani qi fiind mullumit ce i$i vor construi cu ei case qi vor avea unde sd trdiascd. Reprezentanlilorputerii sovieticenu le pllcea deloc o astfel de miiostenie. Ei il qicanau pe SfAntul lov, ii interziceau, il amenin{au, insd la toate acestea, sfAntul le r5.spundea cu inlelepciune:,,Dac5. autoritdlile nu le pot construi oamenilor case, atunci trebuie sI fac5 aceastaobqteabisericeascd!" Ruqinafi, funclionarii sovietici n-au putut s[ r[spund[ nimic qi, in cele din urm5, l-au lSsat pe b[trAn in pace. Astfel, cu anii, locul s-a umplut de o mullime de case,unde locuiescqi astizi oameni cu o addnci mullumire in suflet pentru SfAntul Iov.

-(H

106 H)

(H 107 H)

Cu toate c[ se strlduia mereu s5-i ajute pe cei sdraci, el insuqi purta o vestl foarte ponosit[, spunAnd cI imbrlcdmintea monahului trebuie s[ fie aqaincAt, daci ar fi aruncatl, sd nu wea sXo imbrace niciun om. Odat[, pe timp de iarnd, au venit la el niqte hululi din Rahovscin, aducAndu-i in dar o bundil[ frumoasX din lAn5, la confeclionarea cdrora hutulii sunt neintreculi. Sfdntul, imbrdcAnd-o, s-a simlit stAnjenit, fiindcl linge el stdtea un om b5trAn qi sdrac. Bunul stare{ l-a imbrdcat pe acestacu ea. Hu{ulii s-au tAstAcit, dar sfAntul a observat,mullumit, ci bundita ii venea ca turnat5.bdtrinului om. El i-a liniqtit pe cei careau adus darul, spunAndule c[ darul a fost primit, iar pe bdtrdn l-a intrebat dacl-i estecald. CAndacelai-a rispuns cd ii estebine qi cald, sfAntul a zAmbit atAt de luminos gi fericit, incAt hululilor nu ie-a mai pXrut rdu dupd bundila ddruitl plrintelui. gi in alte irnprejuriri, SfAntul Iov punea pe umerii oamenilor slraci bundilele pe careie primea in dar de la romdnii bogali. Dacdweunui om din sat ii murea vaca, el ii dldea bani s5-qi cumpere alta. in sat triia o femeie bolnavd psihic, Mariica Nemloaica. Intr-o iarnI, acoperiqulcaseiei s-a surpat. De praznicul Naqterii Domnului, s{hntul a anunfat,

la sfArqitul slujbei, ci banii primiti la colindat vor fi strAnqi qi folositi la construirea unei clsu{e noi pentru ea. La aceqtibani, stAntul i-a ad[ugat qi pe ai s5i, aqaincAt au fost cumplrate pentru construclie.in afarl toate celenecesare stAntul a pl5tit qi lucrdtorii. Astfel, de aceasta, noua casl a fost construitd repede. Localitatea din apropierea bisericii, care inainte era aproape pustie, acum incepuse sI se umple de viat5, datorit5 SfAntului Iov, care impdrlea peste tot daruri binecuvAntate cu mAna sa darnic[. in biserica din Uglea,de s[rbltori se aduna o mare mullime de cerqetori,pentru cI aflaserl toti de bun[tatea starelului. Ei seinghesuiauin jurul lui, iar el le dldea milostenie cu mare bucurie. Adesea,le d[dea bani preo]ilor tineri, seminariqtilor, oamenilor sdraci sau,de exemplu, goferului care il dusese, benzin[". "pentru Acela se ruEina sI ia banii, dar era imposibil sI-l refuzi pe sfAnt, cu atAta mlrinimie qi bucurie ii ajuta pe oameni. SfAntul se str[duia sI nu ia niciun ban de la oamenii siraci. Soacralocalnicei Olena Pilipet i-a povestit nurorii ei despre o fapt[ asemindtoare a Sfintului Iov, la sfinlirea caseilor. Ea se sim{eaindatorati, deoarececasase afla la o dep[rtare de doi kilometri de biseric[, sus pe

---{H

108 H)-

-(H

1oe S()

un povarniq. De aceea, i-a dat stare{ului dou5zeciqi cinci de ruble sovietice,dar el nu a vrut s[ le ia. Atunci, femeia i-a spus cX ea di banii pentru rug[ciunea lui qi, dach ea nu-i va da, rug[ciunea nu va fi prirnitl de Dumnzeu. SfAntul nu i-a rlspuns niciun cuvAnt, dar, c6.nd gospodina a ieqit din camer5, el a strecu.rat banii sub fata de mas[. Femeia era foarte el a luat banii. Feste mulqumitX,gindindu-se c5" o iund, cAnda luat fala de mLsi si o scuture, a vlzut celedou[zeci gi cinci de ruble qi a inteles imediat c5.SfAntul Iov a pus acolo banii in tain5, ca sI nu o supere,refuzf,nd-o. SfAntul Iov era nu numai viticultor cu diplom[, ci qi tAmplar, qi constructor...Rar puteai sd intAlneqti vreo activitate sp^ecificd gospodiriei la care el si nu se priceap5.Ii ajuta pe oameni qi in treburile gospoddreqti, fXri sd pretindd a fi pl6tit. ii pleceafoarte mult sd taie copaci. Ca specialist in aceastd activitate, ei mergeala oameni qi ii ajuta la tiierea copacilor. s5. cautelocurile pentru ii pl5cea,de asemenea, sdpareafAntAniior. CAnd oamenii slpau acolo unde spuneael, glseau apa negregit.

Chipul

duhovnicesc

al starefului

ri

fl

il

I
I

i
I

SfAntulIov a dus o adevdratl via![ de ascetqi de mare mijlocitor pentru oameni in fa{a lui Dumnezeu. ZiTnic iqi s5vArqeain intregime pravila cilugireasc5. Se culca la ora unu noaptea,iar la patru deja se trezeaqi mergeala bisericX. Proscomidia ii lua cAteva ceasuri rugitorul scotea plrticele pentru foarte multi oameni.De asemenea, citea un mare numir de pomelnice. Unele erau foarte vechi, pXstrAndu-se zeci de ani. Cu ajutorul harului lui Dumnezeu, sfnntul qtia cine este viu qi cine a p[rIsit aceastl lume qi ii pomeneapotrivit stlrii fiec5ruia. Din cauzamullimii de pelerini, SfAntulIoviqi slvArqeapravila in timpul noptii. El spunea ci, dacd ieromonahul, dintr-o pricinl oarecare,nu poate sluji liturghia, atunci trebuie s[ citeasc[, in afarl de pravila ciluglreascI, Ceasurile qi Obednila. in fiecare zi, el citea Acatistul Sfdntului Nicolae, al Maicii Domnului, al MAntuitorului - pe acestealeqtiape de rost. Mai citea qi Acatistul SfAntului Ioan Botez5torul, sfAntul in cinstea clruia a primit numele de botez, gi al Sfintului Iov Cel Mult P5.timitor, numele c5ruia il purta in monahism.

-(H

110 g{)! I

-(H
t

111 S( )-

SfAntul Iov, din momentul in care a fost preolit, sivArqea in fiecare zi dumnezeiasca liturghie. La fel ca qi SfAntul Ioan de Kronstadt, el a f1cut aceasta in decursui a zecide ani. in cei patruzeci de ani de preotie, el a inchlcat aceastl rAnduial[ numai de trei ori. La sfArqitul anului 1977,i s-a acutizat apendicita qi a fost nevoie urgentd de operatie. SfAntulintotdeauna didea dovadi de smerenie. de aceeaa apelat la ajutorul medicilor. insi, imediat dup[ operalie, el a cerut s5.fie lSsat si plece ca si slujeascl liturghia, dar nu l-au l5sat, qi, atunci, in a treia zi, a plecat in tain5 de la spitalul din Muncaci, inapoi in munlii Maramureqului, spre locul slujirii sale. incl din wemea rhzboiuiui, p[rintele avea o schij[ mare in piept, c[reia niciodatd nu i-a dat importantd. Dar, la bdtrAnele, aceastaincepuse si-l deranjezecAndrespira, qi pdrintele a alergat din nou la ajutorul medicilor din Muncaci. Dupd opera{ie,doctorii s-au mirat cflt de repede s-a ins5nXtoqitsfAntul qi cf;t de repedei s-avindecat rana. A treia oard, nu a s5vArqitliturghia pentru cd maieiie nu reuqiserds5 facdprescuri. Cu mare amirlciune, stAntul a zis: ,,DacI a{i qti voi de ce v-a1ilipsit astlzi..." Slujba slvArqiti in biserici de SfAntui Iov le d5dea tuturor sentimentui unei mari s[rbltori.

Nina Soboleva iqi aminteacu drag ziuain care pentru prima venise dati cu nepofuls5u,Vanea: ,,in cAtevasecunde,parc5.toli locuitorii din Uglea au nivilit in biseric[. B[rbalii au luat qi s-auaqezat sc[unelele de-acurmeziqul,llsAnd numai o c5rare.Ei au rimas in fa!5,iar femeile in spate, dupdsc[unele. Vaniuqkan-a observatcAnds-au schimbat qi dintr-odat[ a rimas uimit, v[zAnd cAnthre{ii, printre ei pe unul deo vdrsti cu el cAntAnd. Citea in slavon[bisericeasch atit de uqorqi melodios, incAti1i lisa impresiacXqtietotul pe de rost... B5iatul,ca un gospodar, aprindeacandelele, preg[tea cidelnila, flcea inchindciuni, a1A.!a cirbunii... Dar cel mai neobiqnuitlucru s-a intf,mplat cAnd au ieqit, incolonate,fetele qi fetilele.imbrdcate frumos,elepiqeaumirunlel, pe dugumeaua cu ghetu{ele, de lemn gi aqa,in rAnd,una dupl alta, s-au apropiatde icoana SfAntuluiDimitrie din Tesalonic, s-auinchinat larg,au s[rutat icoanaqi,in mod festiv,au mers dup5. sciunele,tinAndu-se lant una de alta. A inceput liturghia. Anumite plrti din slujb5,anumiterug[ciuni eraucintate detoati lumeadin biserici, de la mic la mare- saucel putin aveaiimpresia c[ particip[ to!i. $i cffnd unul, cAnd altul, din prea mare osirdie, se trezeacAntAnd singurcaun coco$, lucru carete
-lp
\ /fJ

{H

112 K }_---

113 El6lt

fficea s[ rdzi, totuqi nimeni nu zAmbea,nev5zAnd in aceastanimic amuzant. Se desflqura slujba, apoi liturghia qi intre oameni nu se simtea acea neliniqte specificl ruqilor, acea fric5, de parci toatl biserica aqtepta ca, din clipd in clipl, s[ fie condamnatdjertfirii] Rusia este suferind5. Rusia qi in ziua de astizi iqi spal5 cu lacrimi sAngele vdrsat. Aceasta a fost cu adevlrat o sluibd de sIrbltoare. imi va rdmAnein amintire pentnitoatd viata aceaUgleaintr-o zi de duminicS." In timpul slujirii sfAntului, copiii erau impirtlqili foarte des, aceastadeveniseo reguli in parohie.ii plScea sl le deabuc[{elede zah5r.Cei mai mici il iubeau foarte mult qi-i spuneau ,,bunicul".O astfel de dragostepentru el o aveau to{i locuitorii satului. Pelerinii, venili din diferite locuri, se ataqaude el din prima clip5. Nina Sobolevaiqi aminteqtebine cum ardta acestloc binecuvAntatin timpul SfAntului Iov qi ce atitudine aveaufa!5 de el oamenii locului: ,,La fel ca un foiqor din poveste, rlslrea printre copacibisericu{ade iarn5. Totul arltavesel qi era plin d9 bucurie, incAt Vaniuqkadorea sd mergem imediat acolo,degieu aqfi vmt sd amAnplecarea pAnI duminic5, cAndin biseric[ e multd lume qi tineret. DacI priveai din vale, biserica, ridicati pe vArful dealului, p[rea o corabie, cireia i se

vedea partea din spate. Pe colini a fost doar atAtaloc cAt sI fie constmite bisericuta de iarnl qi biserica de vard, cu un acoperiqcu dou[ pante, tIrX incilzire, in schimb, incipdtoare. Toate acestea erau imprejmuite de un gflrduf, ridicat pe margineapovArniqului.Iar ia o depdrtarecam de cincisprezecemetri de bisericXera o casi nu prea mare, nici prea inalt[, dar intins[, cu un antreu qi dou[ camere - chilii. Aici locuia Arhimandritul Iov cu vechiul s[u ucenic de chilie, care era, deja,foarte bolnav. Iar mai sus, pe munte, se intindea cimitirul sitesc, liniqtit qi ingrijit, cu adev5ratun loc de veqnic[ odihni. Dar aici toate au rlmas veqniceqi liniqtite chiar qi dupl dec5.derea ruseasc5., dup[ necinstireabisericilor qi a cimitirelor." CAnd Nina Sobolevaa urcat spre biseric5, impreund cu Vaniugka, pe banca de la drum stiteau cAliva b[rbati cu nelipsitele lor p5l5rii, l[sate nostim pe ceafh,iar intre ei, deja de pe atunci inc[runfit, in ras[ qi cu binecunoscutele lui cizmedin piele, rupte qi ponosite,SfAntulIov. Oamenii veneau la el cu orice problem[ qi se sfhtuiau pe bXncu{d,iar iarna vara stS.teau pe sau timp de ploaie intrau in cas[, unde discutau in liniqte. $i nu numai discutau, ci ii ascultausfaturile, c6teodat[ qi indica]iile despre cum qi unde este mai bine si se construiasc[ o

_(H

115 H)_

cas[, ce materiale sd se foloseasc[,probleme cu grddini gi livezi, intreb[ri despresXpatulfAntdnii sau qlefuirea pietrelor de moar5, sau despre imboln[virea weunei vite. Pentru toate acestea cereausfatul SfAntului Iov. Sfdntul era nu numai viticultor cu dipbm5, ci era qi dulgher, gi tAmplar, qi secerltor, qi croitor... in Uglea se obiqnuiserd de mult cu faptul c[ el qtie totul gi ii poate da oricui un sfat prelios. t SfAntulsestriduia intotdeluna si-qi ascundi nevoin{a de ochii oamenilor - aceastaera o caracteristic[ esenliald a sa. Vasile Rosoha,locuitor din zon5, care ficea parte din comitetul de doulzeci de oameni ai bisericii in timpul vietii sfAntului, citea la strand gi-l ajuta la slujb5. El iqi aminteqtecd,lucrAnd in biseric5, se striduia sI vad5 cdnd mdnAnci sfAntul. $i a aqteptat mult timp. SfAntul Iov era mereu in fata lui, dar nu-l vedea niciodati mAncAnd.Vasile era foarte mirat: cu ce triiegte el? Pestedoul zile l-a v5zut, totuqi, ci a mAncat o bucilici de p6ine qi a blut putind ap5.Aceasta l-a mirat atAt de mult, cI nu s-a abtinut qi l-a intrebat pe sfdnt cum va putea line slujba la o vArsti atAt de inaintat[. SfAntul Iov i-a r[spuns: ,,Vasile,eu trebuie sd procedez a1a,pentru cI monahii nu vor mai face again viitor. Eu am o

lege.Daci m5.simt riu - beau api gi fac trei sute de metanii pinl la pdmint. Eu trebuie sXimi 1in pravila pAnXla sfArqit." Aqa cum i se cadeadevlratului c5lug[r, el nu mAnca deloc carne, dar, la praznicul Sfintei invieri a lui Hristos, in timpul mesei de la lrapezd,, de fa{d cu oamenii, rupea o buc5}ic[ de carne qi o mAnca. De asemenea,SfAntul Iov nu bea niciodat[ b[uturi alcoolice qi, degi iqi turna in pahar, tofuqi, nu se atingea de el. Era un mare postitor, dar, cu toate acestea, aveaintotdeauna o mare bucurie sI primeasci oaspe{i qi, dac[ dupi toate indemnurile lui mdndnce,trebuia obligatoriu s[ cinevarefuza s5. bea cel putin un ceai. Pentru cei care nu aveau loc in casi erau agezate mesein curte. in timpul puneau por[ii mari. agapei,tuturor li se Nepoata staretului, maica Anghelina, l-a ajutat tot timpul cAt s-a aflat in Uglea Mici. Ea ii punea qi unchiului ei o porfie mare. ins5. sfAntul nu se aqeza la mas5, ci se plimba, apropiindu-se cAnd de unul, cAnd de altul qi, ca sd nu observe nepoata lui, lua mAncareadin farfuria lui qi o didea celor de la mas6. La sfArgitul mesei, mlicuta observa ci farfuria staretului era goalX, deqi el nu se aqezase sd minAnce. Ea il certa c[ imparte totul qi rimAne fhrX mdncare,insi pirintele zAmbea.

-(H

116 H)-

,1

_(H

117 H)_

$
SfAntul Iov emana intotdeauna o binecuvAntat[ qi deosebitl bucurie. Oamenilor care veneau la el dupd ajutor le spunea, de obicei: ",Nu vX ingrijorati, nu vi intrista{i. O sd dea Dumnezeu qi totul o sI fie bine! O sI mgrgem in bisericl qi o s[ ne rugim. Nevom ruga qi noi, v[ veti ruga gi voi, qi totul va fi bine!" La aceste cuvinte, fa{a starelului se lumina de bucurie qi har. Mai obiqnuia sd le spunl vizitatoJilor: ,,O sd se fac[ o minune cu tine!" qi aceste cuvinte liniqteau sufletul tulburat, precum renumitele cuvinte ale Sfnntului Serafim de Sarov: ,,bucuriamea". Nimeni qi niciodati nu l-a vdzut trist qi ingAndurat. SfAntul, inv5lAndu-i pe oameni, le spunea mai intAi, prin inspiralie de la Duhul SfAnt, cum trebuie sI procedeze,iar apoi se strlduia sd inmoaie cuvintele sale, adiugdndu-le weo glumi de un umor dulce. Cei care il qtiau pe pirinte se strdduiau sI culeagl indatd sensulprimelor lui cuvinte, qtiind ci dupd aceea sfAntul va sfArqiinv5lltura cu o glumi uqoarS. Aceastaamintea intrucAtva de SfAntulAmbrozie de la Optina. Olena Pilipe{ a povestit cum, in timpul conversaliilor cu SfAntul Iov, se impleteau veselia qi smerenia. intr-o zi, oamenii au cosit fAnul lAng[ bisericd qi ea r[m5sese,apoi, singur[, ca

tr
s5-l usuce. V[zAndu-l pe SfAntul lov, l-a intrebat: ,,PIrinte, va ploua curAnd?" Iar el a spus: ,,Nu, astlzi nu va ploua, va fi o weme frumoas5." Olena a plecat acas[ (casaei era chiar lAng5 bisericd) qi nici nu reuqisesd facd jumitate de drum, cI a qi inceput s[ ploud. S-a intors imediat inapoi la tin qi l-a v[zut pe sfdnt rAzAndcu un rAs sln5tos. O asemeneaatitudine este in duhul oamenilor din Carpati, care s-au obiqnuit sI treacl cu sufletul sus peste cele mai grele momente ale istoriei. Sfdntul era conqtient pe deplin de gravitatea atacurilor impotriva Bisericii, dar nu cidea niciodatd in deznldejde.Astfel, unui preot careodat[ i-a spus:,,Ce si facem?Poporulpiere sub ochii noqtri!", sfAntul,zAmbind,i-a rlspuns: ,,Tumai intAi mAntuieqte-{isufletul!" Preotul s-a gAndit mult la aceste cuvinte qi a inleles cd numai prin exemplul unei vieti pl5cute lui Dumnezeu preotimea este in stare si salveze poporul. Aqa proceda mereu insuqi Sfdntul Iov. Nu prin mullimea invltlturilor, ci prin viala sa duhowiceascd curatS. i-a ajutat pe oameni si se mAntuiascd.De aceea. fiecare cuvAntal s[u avea o mare insemnitate pentru oameni. SfAntul purta discutii gi cu oamenii pe care ii intAlnea in drumeliile sale prin munli. Nina povestea:,,Rar,dar seintAmpla, tofuqi, Soboleva

_r__(H

118 H)_

_(H

11e H)_

sA mergem, uneori, in drumetii minunate, departe, in munli. CAnd Vanea s-a intirit, mergeam amAndoi, sau cu unii pelerini din Moscova.Daruneori mergeam cu PS.rintele Iov. El avea, atunci, aproape qaptezeci de ani qi puteai si te miri de vigurozitatea lui. El spunea ci ii estemai uqor sI meargl prin mun{i decAtpe loc drept. iqi prindea poalele rasei sub curea gi cllca sprinten qi uqor, nederanjind nici micgr pietrele de sub picioare. $i fiecare potecXducea undeva. Ba la un c[tun de munte, ba la un han singuratic. $i fremitam de bucurie, vizdnd aceste locuri qi gAndindu-ne cX aici tr5iesc oameni qi nu se plAng de nimic... Apoi, cdrarea ne ducea la o pigune de munte, plind cu flori. Eram cuprinqi de emotie qi nu ne venea sI credem cI aici, in munli, poate exista o piqune atAt de intins6, un loc aqade bogat qi frumos. Aceastd lunci nu era stricat[ nici de tractoare, nici de modernizatori. Iar cAnd picioarele incepeau sd oboseasci, pe drum apXrea o blnculX pe doui pietre. Iar ldng[ ea, neap[rat stltea o troi15, cu o icoani sub acoperiqulcrucii, cu flori...,Altddatd, plrintele Iov ne-a dus in legendarele peqteri. Aici au trlit qi pustnicii gi cei care s-au impotrivit cotropitorilor. Deseori erau nevoifi s[ se ascundi in aceste peqteri$i a$a au supravie!1uit."

iqi aminteacd De asemenea, Nina Soboleva sfAntul gisea intotdeaunacuvinte calde, de duh, pentru oameni,izgonindu-le supflrarea, qtergdndtoate durerile omeneqti qi nedumeririle. Odat[, ei au trecut punteapesteun pirdu. Deaici,dacl mergeau in jos pe cir[ruq[, la casamaicii Xenia, iar pe partea ajungeau stAngi erau s[pate in piatrd niqte trepte cu pe o parteqi pe alta,careurcauspre balustrade biserici...T[cuti qi ab[tu1i,au inceputs[ urce treptele.Cuo astfeldedispozilie, nu s-auarltat niciodati in Uglea. P[rea ci s-au umplut dintr-odat[ de inlelepciune, incit, mirati de ei ingiqi,nu mai qtiauces[ fac[... Cubarbalung[, cu p[ru] completalb,inalt qi uqor gdrbovit, sprijinit de teras5,SfAntulIov strunjeala o masl simpli de tAmpl5rie.Cu preciziaunui brici, rindeauaalunecaquierAnd pe grindauscati, iar de sub ea,iegea, in bucle, rumeguqulsublire. Ald.turi,pe podea,era un stup fbr[ acoperiq.SfAntuls-a indreptat, gi-a aplsat mai bine scufia pe frunte, a risuflat qi,incdnevlzAndu-i pe oaspeti, adAnc s-aintors cu fala spre portilI. Aveastatura unui birbat adevlratqi intelepciunea unui bltrAn. Acestminut a fost de ajuns ca qi Ninei, gi lui VaniuqasI le reapardzAmbetulpe buze. Uqurati, au mers de la portili spre cas6.

-(H

120 S( )-

ir

_()3

121 H)_

in stArqit,SfAntulIov a pus rindeaua pe masade tAmpllrie, a scuturat cu mina rumegugul lipit de rasdqi a spus: ,,Iar eu m[ gdndeam,oareunde sunt?A{i cam zibovit..." Dar, cu toati mila pe care o arita oarnenilor qi cu toatl bunitatea lui, sfAntul era neiertltor fatX de plcat, indeosebi dacl acesta avea legiturl cu cele sfinte. Odat5, cAnd a vlzut ci dup[ citirea psaltirii pentnl un decedat,tudele au pus o sticl5 de alcool pe mas5, s-a indignat gi a ridicat glasulla ei: ,,Oameni buni, ce face{i? Eu plec de aici! S-au citit psalmii qi voi faceli aqaceva?" Pe femeile imbricate in pantaloni nu le implrtXqea, nu le lisa sd intre in bisericdqi nici chiar in curtea bisericii. CriticAnd acestobicei al femeilor, el spunea: ,,Tu ai vdzut mXcar un b[rbat imbrdcat in fust5?! De ce te imbraci in pantaloni?" Femeilor care-qitundeau p5ru1,ficAndu-qi tunsori moderne, el le spunea: ,*A!i vizut voi vreo icoand in care Maica Domnului este tuns[?!" Odat[, a venit din Moscova la stare! un plofesor de la Universitateade Stat din Moscova cu solia sa, cu care era clsdtorit civil, insd cu care nu flcuse nunt[ in biseric5, deqi era credincios.Acestavenise si discute cu sfAntul lp
l/C

niqte probleme religioase foarte importante. SfAntul i-a spus in fat5: ,,Voitr[iti in desfrAnare qi ali venit la mine cu probleme inalte?" Dintre oamenii care erau atunci de fat[, sfAntul a ales un naq pentru profesor, care trebuia sI-i lind cununa deasupracapului in timpul cununiei, qi o nagl pentru solia lui, dupd care i-a cununat imediat. El proceda adeseoriin acestfel. Dacl fatd de plcatele oamenilor nevoitorul era aspru, in privinla conducerii ateisteera nlprasnic. Despre aceasta std dovadi urmltorul caz, al cdrui martor a fost Petru Nemeq.SfAntul a cununat o fatl minor[, care triieqte qi ast[zi in Carpali. Autorit5{ile comunistes-au ridicat impotriva lui. El s-a ap5.rat,spunAnd cd legile qi canoanele bisericeqti nu interzic aceasta,totuqi, a fost chemat la Ujgorod de c[tre un imputernicit cu probleme religioase,pentru cercetlri. L-a insotit pe p[rinte Petru Nemeq,ajutorul lui. Ei au intrat impreunl in clddirea administrativl. (Petru qi-a amintit cum s-a mirat atunci SfAntul Iov, in simplitatea lui, de liftul cu care mergeapentru prima dat[.) Cdnd au intrat in cabinetul reprezentantului autoritililor, sfAntul i-a cerut lui Petru si iasX,dar acela a l5sat uqa pu{in deschisdqi a auzit cum tAnlru] reprezentant al autorit5lii a inceput si strige la sfdnt.

122 El cl\,

_tH

123 H)_

Ca rlspuns, sfAntulqi-adescheiat ticdnd haina qi tAn[ru] a vizut cu mirare ci pieptul monahuluiera acoperitde medalii. Sfflntuli-a spusamenin{[tor: ,,in pieptul meu sti o schij5. Eu mi-am v[rsat sAngelepentru tine! in dou[zeci qi patru de ore nu vei mai fi aici!" imputernicitul s-asculatimediatde pe scaunul s6u qi a inceput si se scuze,flg5duind ci niciodat[ nu-l va mai deranja.intorcdndu-se, Sfintul Iov s-aplimbat pe str{zile Ujgorodu}ui. pdrul siu alb,rAdeau gi Copiii,v5zAnd cuveselie strigau: ,,.A. nins! A nins!" El a inceput sd le impart5m5run{iq, aga cdin jurul lui s-auadunat o mullime de copii.Chipullui radia debucurie. SfAntul erablAnd nu numaicu oamenii, ci qi pds[relele, cu animalele. El hr[nea intotdeauna iar veverilelorle dddeanuci. Veveritele, v5zAndu-I,coborau repede din copac Ai luau nuciledin mdinilelui. Pisdrile,de asemenea, zburau spre el, vlzAndu-l de departe.Bundtatea Plrintelui Iov atrdgeaspreel qi oamenii, qi animalele, qi pislrile.

inlelepciunea

qi inainte-vederea

SfAntul Iov primea adesea vizitele unor renumili savanli, profesori, academicieni- qi mireni, qi clerici -, care veneau sI discute cu el pe diferite teme. Aceqtia erau surprinqi cd sfAntul, om simplu, care nu terminase nici seminarul gi care nu putuse, pdnd la moartea sa, sd scrie corect, rispundea la intrebdrile cele mai complicate, mullumindu-l pe deplin pe fiecare. ,,De unde qtie el ceea ce cunoaqte fiecare dintre noi in parte? Noi il intrebdm despre diferite probleme qi el ne rispunde la orice intrebare!" - se minunau ei in permanen{i. SfAntul clarvdzltor qtia dinainte cine va veni la el. Adesea, o ruga pe monahia care-i era nepoatd sI pregiteasci ce era necesar, spunAnd: ,".A.stizi vor veni niqte oameni mari la noi!" - ceeace se gi intdmpla. Nina Soboleva, impreunl cu o maici, cu care era prieten5, au cumplrat o clsut[ in Zagorsk, unde cirau ap[ de la deplrtare, neqtiind unde sd sape o fAntAnd. Sf6ntul, nevlzAnd niciodati acel loc, le-a explicat unde trebuie si sape fAntina gi, de indat[ ce au inceput s[ sape,a apXrut apa.

_(H

124 H)_

125 H)-

Oksana, din satul Dragov, iqi aminteqte cl odat[ a adus la el trei femei, care, dupl aparenle, veniseri din curiozitate. Pe drumul spre sfAnt, ele au trecut rAul cu ap[ mic[, piqind pe pietre. SfAntul a in{eles imediat ia rug[mintea intenliile celor venite. De aceea, lor de a ie binecuvAnta qi a le spovedi, el a rS.spuns: ,Eu nu sunt Dumnezeu, eu nu binbcuvdntezqi nu iert picatele." Dulciurile femeilor, pregltite cum s-a nimerit, el le-a refuzat.Apoi, sfAntul a chrjmat-o pe Oksanaqi i-a spusca alti datl sd nu mai aduc[ la ei astfel de oameni. I-a mai spus s[ fie atent[, s5.nu se inece in rAu pe drumul de intoarcere. Oksana se intorcea acasi judecAndu-l: ,,Cepopd prost! pe pietre, iar el m-a Eu am trecut rAul pS.qind avertizat s[ nu m[ inec!" Dar, ajungdnd la r6.u,ea a v5.zutcu groaz[ c[ apa ii venea pdnd la br0u. in mun{i plouaseqi rAul se umflase. Atunci qi-a amintit cuvintele sfAntului Ei s-a clit amar de necredinta sa. S-a intors la el sd se scuze, dar st6ntul i-a spus indat5: ,,Euqtiu tot ce a1igAndit." Oksana a fost uimitd de inainte-vederea starelului, care i-a cuno$cutgAndurile chiar inainte sI i le spun[ ea. Clarviziunea SfAntului Iov l-a ficut s[ se minuneze Qi pe Petru Nemeq, clruia i se incredinlau probleme importante legate de

parohie. Fiind un caracterveselqi plin de viali, cAteodat5,intorcAndu-se din deplasdrile lui, apdreain fa{a sfAntului, afiqAndspecialo mind intristat5, ca qi cum ar fi suferit din carza nereuqitelor pe care le-ar fi avut. in astfel de situalii, starelulil dojenea:,,Dece eqti supdrat? Doar !i-a mers bine!" Petru spunea cI sfAntul vedeatotul prin harul Duhului SfAnt. Odat[ a venit o femeieclreia cinevaii furase banii. SfAntul i-a spus cI banii au fost furali de un om apropiat ei qi c[, atunci cAnd se va intoarce acas[, ii va gdsi in acelaqiloc in care i-a llsat. Femeia a crezut in spuselesfAntului, s-a intors acasdqi, intr-adev5.r,a g[sit banii in acelaqiloc unde ii pdstra.Apoi a venit din nou sd-i mul{umeascd sfintului qi i-a spus: cum ali spus aqaa qi fost." ,,P5.rinte, Sufletul stAnt al stareluiui inainte-vdzltor era plin de o iubire nespusde mare pentru oameni. Aceastase vede clar din istorisirea urmdtoare, pe care o relateazXprotoiereul mitrofor Mihail Farcove!, care, in tinerele, a fost ucenic al sfAntului, in MXn[stirea Gorodilov. in anul rg84 a murit tatll pdrintelui protoiereu Mihail. A fost o mare durere pentru el. indurerat, el a ieqit din casi qi a vdzut, deodat[, c[, de dupi un camion care tocmai oprise, a apirut SfAntul Iov. Ochii lui erau plini de o

(H 126 H)

(H 12r H)

nespuse compasiune. Aceastl neaqteptatl sosire a p[rintelui duhovnicescintr-un astfel de moment de durere i-a mAngAiatuimitor de mult sufletul chinuit. Fiul, care nu se putea consola pAni atunci, nu inlelegea de.unde aflase sfAntul de suferinla lui. Pe pirintele Mihail l-a miqcat foarte mult bunitatea sfAntului: el iqi llsase toate treburile qi cil[toiise multe ceasuri cu diverse magini de ocazip,pe drumurile grele de munte, ch s[ mdngAiepe un om care cAndva fusese un simplu frate de mlndstire. Datoriti sosirii plrintelui slu duhovnicesc, preotul indurerat a putut s[ treacl mai uqor peste tristelea sa. SfAntul l-a incredinlat cd binecredinciosul s5u tat5. a moqtenit viala cea veqnici in impXr[fia cerurilor. Domnul, de asemenea, ii descopereaalesului Siu taine minunate, legatede locul sfAnt in care i-a fost dat lui si slujeasc[. SfAntulIov le-a povestit rudelor sale ci sus, in mun[i, a gisit un izvor ce lAqnea dintr-o stAnc[, cu o apd minunat[, albl ca laptele, cu un gust neobiqnuit qi extraordinar de bun. SI ne amintim cuvintele Sfintei Scripturi despre locul sfAnt unde curge lapte qi miere.

Plrintelui $tefan Pristae, pe care el l-a binecuvAntat s[ se inscrie la Seminaruldin

Moscova, sfAntul i-a pove,stit despre peqtera-m[ndstire gisitd de el. In acestloc tainic s-au nevoit c5lugirii mdnlstirii vechi din Uglea. Nina Soboleva iqi aminteqte cuvintele stare{ului despre un pustnic negtiut de lume: ,,Nevointail prosliveqte pe om... Ce nevoitori suntem noi? Iat5, locuieqte un om in munti, singur, nu vede niciun suflet de om, nu schimb[ o vorbi cu nimeni. $i numai eu, plcdtosul, merg o dati pe an la peqteralui qi il implrtiqesc... $i astfel au trecut doudzeci de ani. $i omul acela petrece necontenit in rug[ciune cdtre Dumnezeu. $i el, poate, este singurul drept de aici qi datorit[ rugiciunii lui suntem vii qi vom fi ierta{i." Cine a fost acelpustnic neqtiut, pe care doar Sfintul Iov s-a inwednicit s5-l cunoascdatAt de mulli ani, a rdmas taina staretului, ca qi locul izvorului minunat gi al m[nlstirii din peqterl. Despre harismele SfAntului Iov stau m5rturie qi nenumdratelesale descoperiri. El spunea adeseaci din schitul lui vor ieqi, in viitor, doi arhierei qi le spunea qi numele. Aceasta s-a intimplat dup5 moartea sa, cAnd au ajuns episcopi Eftimie Ciutak qi Metodie Petrov[1i. El a prevestit cI puterea sovieticl va dXinui numai 7o de ani qi la ciderea ei se va deschide

_tH

12es( )_

Mlnlstirea Gorodilov. Episcop in aceavreme trebuia s5 devini Eftimie (care in tinerele fusese frate in aceast5 m[nistire, in timpul stdretiei SfAntului Iov). Despresine a prezis cl nu va apuca ziua redeschiderii mdnXstirii sale de metanie. Toate acestepreziceri s-au implinit intocmai. Multora din prezicerile sfdntului nu li-se dldea atenlie la inceput, fiind neinlelese, dar in timp, ceea ce era de neinleles devdnea limpede. Astfel, odat5, in anii de dupX rdzboi, sfAntul a spus c5 in curdnd in regiune vor fi multe m5nlstiri. Fralii n-au luat seama la cuvintele lui, ins5 ele peste cAliva ani s-au implinit" Dupi inchiderea minlstirilor, ieromonahii au plecat si slujeascd in parohii, fralii au intrat la seminarii, iar majoritatea m5icu{eior n-au ar,'utunde sd mearg5. Deqi din toate mlnistiriie au rimas deschise numai dou[ mlnistiri de maici - SfAntulNicolae din oragul Muncaci qi in5llarea Domnului, in apropiere de satul Ciumulegti, ele au fost neinclp5toare pentru o mullime atAt de mare de maici. ln afarl de aceasta, puterea sovietic[ nu permitea sI se adune un numlr atAt de mare de monahii intr-un singur loc. Miresele lui Hristos au fost nevoite s[ se organizeze cum puteau. Multe au inceput sI trXiasci singure,

in case separate, continuAnd s[ ducX o viald monahal5. Astfel, in mod ascuns,s-a implinit cuvAntul profetic al sfAntului despre apari{ia muitor mdnistiri in tot felul de locuri. Sfintul suferea mult din ca:uzadec[derii viitoare a valorilor gi a inmullirii plcatelor omeneqti. El a prezis c[ aproape orice femeie va purta pantaioni. Dar il intrista indeosebi viitoarea stare a monahismului. El spunea ci va veni vremea cdnd se vor deschide toate m[n[stirile, dar nu vor d5.inui foarte mult, pentru c[ nu va aveacine sXlocuiasci in ele. SfAntul qi-a exprimat amlr[ciunea pentru sl5birea credinlei in societatea modern[ gi atraclia tot mai cresc6nd[ pentru confort prin urm[toarele cuvinte:,,inainte, potirele pentru implrtdqanie erau din lemn, iar oamenii din aur. Acum, potirele sunt din aur qi oamenii de lemn - nu inleleg cd se impS.rt5qesc cu Trupul qi SAngeie Domnului Hristos. A sl5bit credinla. Sevor construi biserici, dar nu va fi har in ele qi nici dragoste nu va fi. Dac[ omul va crede, atunci oamenii il vor invidia qi-i vor pune piedici."

l P l/O

130 E lt.n,

(H 131 H)

Vindecarea celor indriciti

SfAntul Iov era cunoscut ca un mare izgonitor de demoni. in amintirea oamenilor s-au pistrat foarte multe astfel de cazuri. Astfel, in Irqavqcino (raionul Irqavsk din regiunea Zakarpatie), intr-un sat, s-au intlmplat urmltoarele. LAngI biserica slteasci era casapreqedinteluide colhoz,a c[rui solieavea patima beliei. La praznicul Sfintei Treimi, ea s-a imbltat din nou qi, in timpul inconjurlrii sfintei biserici, a inceput sI cAnte cAntece populare, cAt o tinea gura. Pentru aceasta, Domnul a pedepsit-o cu o pedeapsi asprl - fiul ei s-a indr5cit. Vecina acestor oameni era o femeie evlavioasi, fiic[ duhovniceascl a SfAntului Iov. Ea a sfhtuit nefericita familie sI mearg[ la sf6nt, pentru ajutor. Au plecat cu magina, impreunl cu fiul lor cel bolnav. CAnd au ajuns la mindstire, duhul necurat nu l-a l5sat pe tAnir sd iasl din maqin5. SfAntulle-a spus: "Ldsati-l in pace,totul va fi bine!" gi i-a conduspe toli in biseriCI. CAt timp sfAntul a citit ruglciunile deasupra tAnirului, mama a plAns amarnic, stAnd in genunchi qi rugdndu-L pe Dumnezeu sd o ierte qi si-l vindece pe fiul ei. Pentru

ruglciunile staretuluiqi dup[ ciinta mamei, bdiatul a primit tlmiduire de la Dumnezeu. Dupi aceea,tatll celui vindecat a venit de multe ori la sfAnt,multumindu-i de fiecare dati. El ii aducea sfAntuluimulte roqii, qtiind cXacesta areintotdeauna o mullime de oaspeli, pe caretrebuies5-ihrdneasc[. CAteva cazuri de vindecXriau avut loc in prezenla multor oameniqi au r[mas indeosebi intiplrite in memorie.Odatl, in PostulMare, qi oameniiau adus uqilebisericiis-audeschis in biserici o fatd de 18 ani, pe care abia o coborAseri din cirulX. Din pieptul ei a izbucnit un tipit prelung,neomenesc, ficAnd imposibili continuarea slujbei.la. indemnulsfAntului, nefericitafati a fost pusl pe o lavilI, in biseric6,unde a inceputsI plAngI cu amdrXciune. CAnd Sfintul Iov s-aapropiat,atunciqi el qi to{i ceiprezentiau auzitdela rudetrista ei poveste. Ea fusesedomniqoari de onoarela o nunti, unde o femeiei-a intins un paharcu bXuturX, ca sd-l bea impreuni cu ea. Fata a sim{it cu inima c[ cevaeste in neregul[qi a incercat sdo refuze, spunAndu-ic[ nu wea s[ bea. Dar femeiaa insistat qi fata a b[ut. Dupi cAteva minute i s-a ficut rIu. Ea s-a apropiatde pirin{ii ei gi i-a rugat sd o duci acas5, spunAndu-le c[ se simtefoarteriu. P[rintii au dus-o

_{H

B2 H)_

_(H

133 t0_

imediat acas[,intrucAt sevedeaqi pe fala ei cAt de r5u se simtea. Fiindci nici dimineala nu se simlea mai bine, pirintii au dus-o la spital, unde n-au reuqit s5-i puni niciun diagnostic. Au inceput neincetatele peregrin5.ri pe la doctori, fIrI niciun rezultat, iar fata se simlda din ce in ce mai r[u. Un doctor din spitalul oraqului Tiacev(in centrul raionului Tiacev,de' care apar'fineaqi Uglea Mic[) le-a spus plrinlilor s[ nu o mai duc[ la doctori, pentru c[ nfi o vor ajuta cu nimic, ci sI meargdin Uglea, la plrinteie de acolo.Ei nu s-au gribit sI urmeze acest sfat qi au continuat si n[dljduiasc[ in ajutorul medicinei qi al medicamentelor, negdndindu-se c[ numai Unul Dumnezeu este Domnul vielii, al mor[ii qi al s[n5t[!ii. Pentru aceasti neglijen![, ei au fost pedepsili: fata lor s-a indricit mult, aga ci ei au fost nevoili sd lase doctorii qi s[ meargi la sfdntul stare!. La sfdrqitul slujbei, StAntulIov i-a citit fetei rug5ciunile de dezlegare. in timpul citirii rugdciunilor, urletul diavolesc s-a rnicqorat incet, incet, pAn[ s-a oprit complet. Au ridicat-o pe f4ti. Ea putea acum sd stea aqezat[, dar nu spuneanimic, ci doar plAngeaincetiqor. SfAntuli-a indemnat sI o scoat[ in curte. Apoi, cind totul in biserici s-a terminat, sfAntul s-a apropiat de ea.Ea continua si plAngl incetigor,

aqezatl pe banci. Plrintii l-au intrebat daci fata va mai putea sd vorbeasc[. SfAntul a spus cXtotul va trece in dou5-trei zile qi ea va putea vorbi. Plrinlii au intrebat dac[ nu este cazul si mai vin[ o dat5. SfAntu]a zis cd nu trebuie, totui va trece qi se va face bine. A.;a s-a qi intAmplat. La SfAntul Iov a venit odatd un mare funclionar din Lvov, care avea acas[ un copii indrlcit, qi i-a pus pe masl un pachet mare cu bani. SfAntul a luat din aceqti bani cAt ar fi trebuit pentru un pomelnic de patruzeci de zile, iar restul banilor i-a refuzat. Functionarul, mirat, nu a putut s[-l determine s[ ia aceqti bani. StAntul,in marea lui smerenie,a motivat cX nu qtie ce va fi mai departe cu copilul qi a f[glduit sI se roage. PestecAwatimp, din Lvov a sosit o scrisoare de mullumire, in care se spuneac[ acel copil s-a fhcut pe deplin sdnltos. Ca qiin cazulfunc{ionarului din Lvov, pentru ruglciunile Sfdntului Iov se intAmplau de foarte multe ori tdm5duiri la distant[. Astfel, odatl a venit la el o femeie din Vinogradovqcin (raionul Vinogradov, regiunea Zakarpatie) qi l-a implorat sI se roage pentru fiul ei, care suferea atAt de r[u de indrdcire, cI nici nu a putut s5-l aducl cu ea. SfAntul a chemat-o pe femeiein biseric[ qi s-a rugat in prezentaei, iar apoi fiul ei s-a insXnitoqit complet.

-------(H

B4 s()

(H 135 S0

Scriitorul Valeriu Lealin povestea cu vioiciune qi umor fin cum l-a ajutat SfAntul Iov pe prietenul lui sI scapede duhul desfrAn[rii: ,,S[ ne intoarcem la acelevremuri, cdnd impreunl cu ruteanul Ioan Goida, neaos din Carpa{i, mergeam cu vecheasa maqin[ <Zaporoje!>pe drumurile de munte, innimolite de ploile de toamn5. Mergeam spre cea mai inalt[ culmg in locuri impidurite qi uitate, in s5tucul Uglea Micd, in Zakarpatie, la vestitul Ei mult-cinstittrl Staret Arhimandrit Iov. Veneam la plrinte cu o problem[ foarte important5. Vechiul meu prieten, Ioan, aveao fire foarte iubitoare de libertate qi, in afar[ de aceasta, ii plSceaufoarte mult femeile. Avea o patimd atAt de nepotolitS.pentru femeile fXrX seamln de frumoase din Carpati, incAt a fost c[sltorit de cAtevaori qi tot nu putea sd se opreasc[. Odat[, fostele lui nevestel-au ademenit in casi qi au n5v[]it buluc asupra lui, l-au bitut Ei l-au scuturat cu o exaltare furioas5, de erau aproape s[-i scoat[ sufletul. CAndl-au aruncat in curte, din feselelui ieqeao furculi1d, iar capul ii fusese spart cu o pompX de biciclet[. Chiar loan insuEi vorbea despre ultima lui nevasti: <Sd o pedepseasci Dumnezeu pe zlnaticl, pentru c[ mi-a dus totul din gospod[rie gi am.r5masgol ca un qoim.>

AscultAndu-iv[ic[reala despreincl o nereuEiti in viata de familie, i-am spus lui Ioan ci vinovate nu sunt femeile, care dupi plrerea mea erau bune qi frumoase gospodine, ci el insuEi, pentru ci in el st5 diavolul desfrAnirii, pe care trebuie s[-l alunge cAt mai grabnic, altfel va fi vai qi amar de el. AscultAnd acestea, Ioan a rlmas uluit gi m-a privit lung, cu ochi intrebitori: <Ce vorbeqti? Oare in mine locuieqte duhul r5u al preacurviei, care mi chinuie mereu? Cum s[ fac s5-l scot mai repede,pentru cI femeile m[ duc la pierzanie?> <Nimeni nu te poate ajuta decAt Staretul Iov>>, i-am spuseu. $i, iat[, a$a am pornit la drum spre el. Am trecut prin vechiul oraq Hust. Dupi Hust, am trecut prin meleaguri strdvechi ortodoxe. Aici, poporul s-a opus eroic trecerii la uniatie qi s-a tinut cu mAinile qi cu dinlii de Ortodoxia mam[. Am trecut prin Buqtina qi, de aici, pe lAngd rdul Talabor, am inceput s[ urcdm spre Uglea Mic5. $i iati, in sfffrqit, qi Uglea MicX. Sdtucul era aqezatmai in vale, iar biserica era sus pe munte. Opintindu-se qi tuqind, maqina ne-a urcat pe munte, spre biserici. Bisericula era mici, din lemn. La intrare, chiar de la temelia inalt[ cat statura unui om, erau atArnatein cuie multe pil[rii, de diferite culori

{H 136 H)-

137 H )-

gi forme. Aceste pdldrii erau toate ale enoriagilor.Insemnacd slujbaincd nu seterminase qi cI bisericaera plin[ de lume. CAndam intrat in biserica plinI, am simlit dintr-odatd cum dragosteaharului dumnezeiescmi-a incdlzit sufletul. Din altar s-a auzit o excldmalie: <Sfintele,sfinlilor! )> Imediat s-au deschisuqile impdriteqtiqi in amvon a ieqit plrintele cu potirul in mAini. <<Dumnezeule drept! Oare nu viseZ? Eu priveam qi parcl il vedeampe SfAntul Serafim de Sarov inviat. Cu un chip minunat, parcd luminat de lumina taboricd, neobiqnuit de sincer qi plin de har. Ochii albaqtri izvorau bundtate qi un fel de bucurie copilireascd. Acesta era insuqi Pdrintele lov. El vorbea in limba acelor locuri, in dialectul rutean, dar se inlelegea totul. Probabil aceastaera limba din vremea cneazului Daniil Galilki, care s-a plstrat in aceqtimunli pAni in zilele noastre. DupI slujbl, pdrintele Iov ne-a chemat pe mine qi pe Ioan la el in chilie. C[su{a unde locuia era micI, formatl din bucltdrie, cimarl qi chilie. La bucdtlrie treb5luia o maic5,veniti - maicaHionia. prin uqa specialpentru aceasta deschisl a clmlrii se vedeaumulte rafturi, pe care stdteau cutii, oale de lut qi urcioare, slculefe cu cereale,roli de caqcaval, leglturi de

erau adusede enoriaqi.In mdlai. Toate acestea timp ce maica Hionia a pus masa, eu am cercetatchilia. Imediat mi-a atras atentia soba frumoasd, construiti din niqte minunate cdrdmizi smll{uite, de culoarea malahitului. Patul, ingust, de fier, era acoperit cu o pltur[ de culoare gri. Dulapul era dintr-un lemn neglefuit,iar masa de scris era acoperit[ cu un postavde culoareverde-inchis.Pe ea era aqezat un barometru vechi, niEte c5rli groase, cu coperli din piele qi fereclturi de aramX: Biblia slavoni qi <Vestitorul> lui Teofilact al Bulgariei. Erau acolo qi doud portrete: al lui Ludvik Svoboda,preqedinteleCehoslovaciei, cu o dedicalie,qi al arhiepiscopuluiCrimeei, Luca Voino-Iasenetki,pe careplrintele l-a cunoscut in iaglr qi in inchisoare.Intr-un coltiqorardeau candele,luminAnd minunateleqi rareleicoane ale Maicii Domnului <Glicofilusa>, sau <Dulceasdrutare>>, <Ivirskaia>, << >>, Kazanskaia chipul lui Iisus Pantokrator (Atottiitorul), chipul Dreptului Iov stAndpe gunoi qi, desigur, al SfAntuluiNicolae,fdcltorul de minuni, qi cel al Preacuviosului Serafim de Sarov. in ziua urmltoare, diminea{a devreme, inainte de liturghie, plrintele Iov i-a aranjat uquraticului Ioan izgonirea demonului desfrdnirii. Plrintele, impreuni cu starostele

--(H

138 R)-

(H 13e H)

bisericii, un blrbat sdndtosqi voinic, cum sunt cei de la pldure, l-au dus pe Ioan in tinda bisericii. CurAnd, de acolo s-au auzit niqte striglte pline de jale, niqte schelillieli, ca qi cum ar fi tliat porcul. DupI aceea, s-a auzit un plAnsetde pociinlX, apoi o jumdtate de ceasa fost liniEte in sfArqit,impleticindu-se, a ieqit Ioan, roqu la fa{[, transpirat, insX t[cut qi smerit. El qi-a qterslacrimile cu mAna qi a murmurat: - Ce-am fost eu pAni acum, Dumnezeul meu? Las totul. MAine mI duc sI mI fac monah. L-am intrebat daci a ieqit diavolul din el. - Oo, gi inci ce fel de diavol! Mare, puturos, plros ca o gorilS. - Dar, ce-aflcut pirintele? - El a lucrat. A citit rug5ciunile,m-a sfhtuit, m-a stropit cu apd sfin{it[, m-a cldit cu t5mAie qi mi-a dat icoana cea mare si o sdrut. Am stat toat5.ziua in Uglea Mici. Ioan n-a mAncat nimic, a bdut numai ap[ sfinlitd qi a mAniat dintr-o prescurl. La femei nu se mai uita, iqi intorcea capul de la ele ca evreul de la carneade porc. CAnd s-a inserat, in biserici a venit o mulfime mare de popor din satelevecine. Era ziua

pomenirii monahiloromorAli de turci qi inmormAntaliaici.Oameniiau aprinslumAniri, care pAlpAiau ca niqte licurici. Au adus praporii.in fat[ mergea P[rinteleIov, icoanele, barbaclruntl, cu toiagul.Cu fala luminoas5, cu pletele albe pe umeri. Toti au inceput sI acatistulqi s[ urcein sus,pe munte.Iar cAnte plrintele Iov a dispdrut,incet,in amurg.$i eu niciodatl de atunci.CurAnd, nu l-am mai vXzut Dumnezeui-a luat sfAntul qi mult-pdtimitul salelocaquri. sufletin cereqtile intru fericit5adormire, veqniclodihn[ d5-i, Iov, qi-i robuluiTIu, arhimandritului Doamne, pomenire!" lui veqnic[ ddruieqte

(H 140 H)

_(H

141 t( )_

Ajutorul

minunat

al Sfintului

Iov

Pentru rugdciunile staretului se sXvArqeau o mullime de minuni, aqacd oamenii veneau la el cu cele mai diverse probleme. Petm Nemeq,datoritl qtiin{ei salede carteqi a min{ii luminate, a fdcut parte din conbiliul celor dou[zeci de membri ai bisericii qi il ajuta intotdeauna pe Sfdntul Io'v,in multe treburi. El iqi aminteqteo situalie la care a fost martor. A vizut cum la sfAnt a venit o femeie qi, plAngAnd amarnic, se vdita cI so{ui ei, care lucra la sectia financiard in satul Uglea qi aduna impozitele, bea in permanentl qi cheltuia toli banii. Ea qi copiii rlbdau de foame, umblau in zdrenle qi nu mai gtiau ce si facd. Solul ei se duceala cArciumdin fiecarezi qi bea toli banii. SfAntul i-a dat urmltorul sfat: ,,DumneavoastrX doar ruga{i-v5!" $i, bineinleles, a inceput qi el sd se roage. Dup[ oarecare vreme, aceastd femeie a venit din nou la SfAntul Iov qi a inceput sd-i vorbeascl plAngAnd, ins[ nu de necaz, ci de bucurie. Femeia ii mullumea, exclamAnd cu voce tare: ,,Pirinte arhimandrit! Ce sfat in{elept mi-ati dat! Ce mult m-a ajutat!"

Ea povesteacum so{ul ei a sosit intr-o searl beat, din nou. Ea cu copiii s-au dus sI se culce in camer5,iar el s-a culcat pe hol. A dormit qi apoi, pe la miezul noplii, a chemat-o: - Mariiko! - De ce ai nevoie? - Vino incoace! Ea s-a dus. - De aici incolo n-o sd mI mai vezi beat qi n-o s[ mai auzi cI am b[ut! Jur ci toatl via{a n-o sI mai beau! - Nu te mai cred, fiindch irni promili asta de fiecare datl! - De data asta s-a sfArqit! Pronun{And acestecuvinte, el a inceput si plAng5 qi i-a povestit visul pe care il ar,r:sese. Visasecd a murit gi-l duceau in coqciugspre mormAnt, iar in urma coqciugului alergau copiii lui, zdrenlurogi gi fl5mdnzi, plAngdnd: ,,Tdticulule, noi vrem sd triieEti. Chiar daci suntem zdrenduroqiqi fldmAnzi cu tine, ce o sX ne facem noi flri tlticu!? Allii vor avea t[tic, insl noi nu vom mai avea!" Femeia a rryutsi verifice daci intr-adevlr nu va mai bea gi i-a cerut unei cunogtinle sI urmireasci ce va face dupl serviciu, dac[ va mai merge in cArciumi qi dacX se va mai imblta, cum ficea de obicei. $i iat[ c5, atras de

(H 142 H)

prietenii sli de pahar, a intrat in cArciumS,dar nu a mai pus gura pe alcool, ci a blut numai ap[ minerali. B[rba{ii au inceput sd rAdi de el: ,,Te stlpAneqte femeia. Se vede ci ea te comand5" acum!" Iar el le-a rispuns cI nu va mai bea, de atunci inainte. Femeiaii spunea sfAntului toate acesteacu o mare bucurie: ,,Eu v[ sunt foarte recunoscltoare pentru acest sfat! Acum copiii sunt ' s[tui qi imbr[ca]i, iar in casl estepace!" O femeie din regiunea Lvov a venit la ruglmintea fiului ei, care iqi f[cea serviciul militar in armata sovietic5. Acolo iqi blteau foarte rdu joc de el, aqa cI via{a incepuse s5-i parl de nesuportat qi a c[zut in deznldejde. Atunci, a avut un vis in care i s-a spus cl trebuie sI primeasci de la b[trAnul plrinte din Uglea o cruce sfin{it5. Sfdntul i-a transmis soldatului crucea sfin1itl, pe care acela a cusut-o la imbrlclminte qi toate b[t5ile de joc asupralui au incetat. Marele nevoitor a ajutat o nenumirat[ mullime de oameni - pe toti care cereauajutor de la ei gi care aveau nevoie cu adevirat de acest ajutor. El venea in sprijinul oamenilor in tot felul de necazuri. Astfel, multe familii care nu puteau sI aibd copii, timp de mul[i ani, dupd rugiciunile lui primeau urmaqi de la Dumnezeu.

O pereche din Iza n-a arlt copii timp de ani, iar dupi ruglciunile sfAntului treisprezece in familie s-au niscut cd{iva copii. Pentru rugdciunile starelului fetele care nu puteau si se mlrite au intemeiat familii fericite, iar tinerii care nu puteau si-qi glseasc[ aleasa s-au cds[torit cu succes.Dintre perechile pe care sfintul le-a cununat, niciuna nu s-a destrlmat. Odat5, s-au pregltit se vind la SfAntul Iov niqte oameni din Muncaci. S-au urcat intr-un camion qi au pornit. Mai aveau de parcurs putin din drum, cAndin fala lor a apdrut un rAu involburat. RAurile de munte din Carpali sunt foarte repezi, dar pulin addnci, qi qoferul a hotlrAt sI treac[ rAul in vitez[. Deqi nu sunt addnci, riurile de munte sunt inqel5toare- la mijlocul rAului, maqina s-a impotmolit intr-un loc neaqteptatde adAnc,cu un fund pietros qi alunecos.A inceput s[ intre apd in motor, inci pulin qi s-ar fi oprit, iar maqina ar fi fost luati de curent. Atunci, qoferul a strigat: ,,Preacuvioase Plrinte Iov! Ajut[-ne!" $i, ca qi cum cineva ar fi impins-o din ap[, magina a tAqnit spre mal. Oamenii incl nu se dezmeticiseri cdnd au v[zut c[ pe mal stltea SfAntul lov, bucuros ca intotdeauna, spundndu-le: ,,Eu vi aqteptde mult!" Mult timp oamenii nu au putut sd-qirevin[ dupd aceastl minune neobiqnuit[.

_(H

145 t0

Sfdntul i-a ajutat pe oameni in cele mai diverse cazuri. El se ruga pentru gdsirea animalelorpierdute. O femeiedin satul Mdrova pierduse doi berbeci, pe care ii luase s5-i creasc[pAnXspre toamn5. Femeias-a dus cu necazulsiu ia sfAnt, care i-a spus si nu-qi faci griji. intr-adevdr, in lipsa femeii, qefii veniser5 gi luaserdberbecii pentm o distraclie pe care o organizau,iar femeia nu avea de ce sd iqi fac[ griji. Alti dat5, a venit la sfAnt un om dezn5ddjduit, care pierduse doi cai, care apar[ineau colhozului. SfAntull-a ajutat s5-i gdseascX. SfAntul Iov se ruga qi pentru aflarea oamenilor dispdruli - pe o maml care plAngeaa trimis-o acasd., spunAndu-i cd fiul ei s-a intors qi, intr-adevdr, l-a gisit pe acestatlind lemne. Se mai ruga pentru indreptarea tinerilor pe drumul adevlrului - dupd rugiciunile lui, doi fii neisprivi{i ai unei femei au ajuns preoli buni. ins[ trebuie sh remarclm cI plrintele ii ajuta in mod deosebit pe cei care voiau s5-L slujeasc[ pe Dumnezeu.

{iutorul pentru cei care doreau si-I slujeasci Domnului

in timpul puterii comuniEtilor era foarte greu sI intri la seminar. tn parte, aceastaii privea mai mult pe tinerii din Zakarpatie,care qtiau bine rdnduiala slujbelor in limba slavon[ veche, dar nu qtiau prea bine limba rus[ literar[. Totuqi, cAnd sfAntul d[dea recomandlri qi se ruga, toli cei pe careii trimitea el intrau la seminar qi se preoleau. Uneori, starelul le prevesteaviitorul. Red5m aici numai unul din multele exempie. Protoiereul $tefan Pristae, acum protopop al bisericilor Cercului Uspenschi din Moscova, gi-a amintit ci in anul r97r a luat binecuvAntare de la sfAnt pentru inscrierea la seminarul din Moscova.Ei a mers la SfAntulIov numai pentru binecuvAntare,flrd intenlia de a r5mAne mai mult, ins5, datoritd cdldurii, bucuriei qi bun[t[!ii plrintelui, a rd"mas la el mai mult de trei zile. Cum a ajuns, sfAntul l-a trirnis imediat sI cAntela stran5.,apoi i-a dat diferite ascultXri.La plecare,SfAntul Iov l-a binecuvintat pe tAn5r qi i-a spus nigte cuvinte ciudate: ,,Tunu vei intra, dar vei intra." Acestecuvinte s-au dovedit a fi o

_tH

146H)_

(H 14r 30

prezicereexact[ a ceeace avea sX se intAmple in viitor. $tefan n-a trecut examenul. LisAnd vorbl ci vaveni s5-qiia documentele, el a mers mai intAi la moaqteleSfAntului Serghieqi apoi s.a dus la trapezi, vrAnd ca, dupf, masS.,luAndu-.qi documentele, si meargd direct sI-qi cumpere bilet la tren pentru a pleca acas5. Aici, la trapezd,pe neaqteptate l-au trimis la ascultare,fiindc[ aqa era obiceiul in seminarul moscovit I ca in timpul trapezei seminariqtii sd fie anunlati ce ascultlri vor aveade indeplinit in aceazi. CAnd $tefan a auzit cd pe el il trimit la ascultare ca pe ceilalli seminariqti, s-a ridicat nedumerit de la locul sdu qi a spus ci el nu a luat examenul,dar i s-a poruncit cu asprime s[ se aqeze la loc. Mai tArziu, cAnd el a incercat s[ clarifice cum s-a intAmplat acea confuzie, i s-a rispuns c[ este admis. Mai mult de o sutX qaizeci de oameni au intrat la seminar datoritl staretului. Aceqtia erau o adev[rat5 armatl duhormiceascd, format[ de sfAnt pentru inflorirea Bisericii lui Hristos. Ucenicii s[i slujesc acum in diferite sate, orage qi ![ri. in ziua fericitului sfArqit al stdntului, ei vin in Uglea MicI qi slujescparastasul la mormAntul lui, in prezenla unei mari multiini de oameni. Ei pdzesc cu sfinlenie

amintirea SfAntului Iov, cel ce a fost un izvor de har. Protoiereul Ioan Koniovqii, care slujeqte spre slava lui Dumnezeu in biserica SfAntului Dimitrie, povesteqte: ,,Pentrunoi, bdie{ii, era o mare bucurie sI stlm lAngi pirintele arhimandrit. El ne cunogtea pe fiecare dupd nume. Din Uglea MicI mul{i dintre noi am plecat cu recomandarea Plrintelui Iov, ca sl inv[1[m in seminariile teologice.El era foarte punctual qi grijuliu in viata de zi cu zi, chiar dacl aveao vArsti inaintati. in fiecarezi slujea utrenia, vecernia qi liturghia, adeseacu biserica goal5. Slujea qi se ruga pentru to{i enoriaqii, pentru familiile care erau mereu ocupate,care aveau posibilitatea si ajungd la bisericl doar duminica. Fiecare dintre cei care plecau in armati primeau in fiecarelun[ o scrisoaredin satul natal, scrisd de P5rintele Iov, plini de cuvinte de imblrbltare qi de cuvinte duhovniceqti qi, obligatoriu, cu cinci ruble in ea, ceea ce era foarte mult pentru un tdn[r soldat." JudecAnd dupl documente, SfAntul Iov a sfintit 3z de altare, dar num[ru] lor ar putea fi mai mare. A fhcut aceasta indeosebiin timpul Vlddicii Grigorie Kakaleak, conducdtorul eparhiei de Muncaci gi Ujgorod intre anii tg65-tg77. in timpul acestui arhiereu, care a

-{H

148 K )-

14e t( )-

fost unul dintre cei mai importanti activigti in desfiin{area Unialiei in Galilia RusI de dupi rSzboi,vechile prestoluri de piatr[, construite inc[ in timpul Unia{iei, au fost schimbate cu altele, de iemn. Vl5dica Grigorie il trirnitea in locul siu pe SfAntul Iov sd sfinleasch aceste prestoluri, ceeace era o mare cinste. Uneori, o astfel de sfin{ire era un eroism adevlrat. Protoiereui mitrofor Ioan Biben din satul Bedevliiqi aminte$tecX in iarna anului 1,972a nins timp de doudzeci qi patru ore, inillimea zdpeziiatingAnd pe alocuri un metru qi jum[tate. Uneori a$ase intdmpl[ in Carpati. SfAntulIov a plecat pejos, prin zipada adAncd, sd sfinleascd un altar. il insoleaupatru b[rbali: doi in fati Ei doi in spate.Ei il pdzeaupe sfAnt de lupi. Drumul avea s[ dureze qapteore. SfAntul a ieqit din cas5. la ora unu Eijumltate noaptea, dupl ora Kier,rrlui,qi a ajuns la bisericl ia opt qi jumitate dimineala. Era complet ud. L-au qters cu prosopul qi l-au frecat cu ap5 de colonie. Apqi, pe corp i-au legat un prosop, iar pesteel l-au imbr5cat cu o clmaqi uscat5. De aseqi incllpmintea, menea,i-au schimbat gosetele pline de z[pad5. Apoi, fiindcI cizmelelui erau sfAntul, dup[ o noapte nedormit[, pe care

o petrecuse pe drum, a purces la sfinlirea prestolului. Sfdntul era un mlre{ stAlp al Bisericii lui Hristos qi un sprijin al clerului ortodox, precum qi al credinciogilor din Carpali. Fiind intdrit de Dumnezeu, el era un sprijin pentru oameni in cele mai grele situatii de viat5. Astfel, tinerii din Zakarpatieadrnigila seminar datoritd lui povesteaudespreispitele prin care treceau acolo. Ei veniser5 cu inima curat5, dornici s5-I slujeascb Domnului, ins5 cu timpul au fost martorii unor situalii carele-au rlnit grav sufleteleiubitoare de Dumnezeu.in astfel de cazuri, sfAntulle amintea cd izblvirea sufletului nu depinde de locul unde se glseqte omul, Lot mAntuindu-sein Sodoma,iar Iuda Iscarioteanulpierzindu-se, deqi se gisea ldngl Hristos. Cu cAt sunt mai grele imprejur5rile, cu atAt mai mult trebuie sI se int[reasc[ omul cu nddejdeain Dumnezeu.

(H 150 H)

(H 1s1 H)

Cinstirea populari
in Uglea Miclveneau mulli preo{i din Rusia. povestea,de exemplu, protoieDespreaceasta reul Vladimir Vorobiev, rectorul Universit[1ii Ortodoxe SfAntulTihon. Oamenii veneau spre lumina vietii celei plicute lui Durnnezer cunosculi qi necunosculi, din cler qi dintre mireni, din Moscovaqi din inicile sate,veneau pentru povdfuire, mdngAiere qi tdmiduire. Chiar qi unialii din Mejghirqcina au venit la ortodocqii din Iza qi i-au rugat s[-i conducdla starelul plin de har, ca prin rugdciunile lui s[ primeascl timlduire. Veneau oameni slraci din diferite sate, trecdnd mun{ii inalli spre Uglea, cltS.rAndu-se pe c5riruile abrupte gi aducAndcu ei mAncarea lor sirlc[cioas5, pe care sfAntul in cea mai mare parte o dldea s[racilor sau pelerinilor,la mas[. SfAntul era cinstit de multi oameni de vaz[. El purta corespondenti cu Mitropolitul Dorotei Filip, intAist[tltorul Bisericilor din CehiargiSlovacia.Adeseaprimea scrisori gi de la generalul Ludvik Svoboda, pregedintele Cehoslovaciei.in timpul lui Brejnev, cdnd in lard veteranii de r[zboi aveau multe facilitlti, un general a ficut rost de o maqin[ pentru

sfAnt, ca participant la rizboi, dar el n-a vrut s-o primeasci. Oamenii veneau la SfAntul Iov din toate pirlile gi oricine venea cu intenlii curate primea ajutor binecuvAntat. Drumul, care mai inainte fusese pustiu, acum era plin de oameni care veneau cltre sfAntul iubitor de Dumnezeu, care t[m5duia, cu puterea Domnului, bolile sufleteqti qi trupeqti. Despre aceasta,dar qi despre dragostea oamenilor fa{d de Sfdntul Iov, mlrturisesc multi locuitori ai satului. Olena Pilipe! spune: ,,Pirintele Iov era pentru noi ca un adev[rat tat[. Noi veneam la el cu diferite probleme familiale sau de slnltate. Mullumiti binecuvAnt[rii lui qi pentru rug[ciunile lui, oamenii se vindecau de boli, iar in familiile lor se ftcea pace. CAnd aveau loc dezastre naturale, in preajma sfAntului aqezimint nu se intAmpla nimic rlu. Plrintele Iov aveao mare smerenie qi simplitate qi avea o mare iubire pentru oarneni.El dorea foarte mult s5-i ajute pe toli cei care veneau sd-i ceard ajutorul. Eu sunt foarte bucuroasi cI l-am cunoscutpe Plrintele Iov. La marile sirbltori bisericeqti veneau atAt de mulli pelerini, incAt innoptau prin toate -19
IfD

_(H

152 s()_

153 E I O\'

casele satului. Toate drumurile de lflng[ biseric[ erau pline pAn[ la refuz de autobuzeqi maqini mici. Odat[, am vlzut cum niqte pdrinli qi-au adus fiul indrdcit, care pdrea sI aibl cam nu doudzeci de ani. Ei au venit din Rusia.-Fiul voia sI intre in biserica lui Dumnezeu qi pirinlii l-au linut pAn[ a ieqit Pdrintele lov. El a pus mAnape capul tAnlrului qi acela,liniqtit, \ a mers dupd plrinte. Cdnd s-a auzit despremoartea Starefului Iov, in fiecare casi a intrat jaiea. Noi nu ne puteam implca defel cu gAndulclvom veni in bisericdla urm[toarea liturghie qi nu-l vom mai vedeape Pdrintele Iov, ci nu o s[-i mai ascultlm rug[ciunile fierbin{i qi pove{elelui blAnde." Aceastl femeie, in vara anului 2oo7, a avut un vis. Ea a v[zut cum era sipat mormAntul staretului Iov pentru descoperirea moaqtelorgi canonizarealui. Visul s-a indeplinit intocmai, in octombrie... Locuitorii acestor meleaguri l-au cinstit foarte mult pe staret. Iat[ ce au scris despreel qi schimonahiaTeofana,pe care Nirta Soboieva el a tuns-o in schim[: ,,CAt estede important qi necesar sI fii ascultat! FIr[ deqert[ciuni qi interesepersonalene-ai ascultat,ne-ai inteles, ne-ai crezut gi ne-ai sf[tuit, flrd grabd, cu

nrult[ dragoste.ln wemurile de astlzi, acestea nu le pot face p[rinlii, prietenul devotat sau vreun gef mai mare sau mai mic in ierarhie, acestea le poate face numai p[rintele-duhovnic. Dar chiar la Moscova, unde sunt biserici pentru opt milioane de locuitori poatein toat[ Rusianu sunt atAtea- chiar qi la Moscova,preotul nu e capabil sd-i asculte pe fiecare. De obicei, la spovedanie preotul ii acordd enoriaqului doar cAteva minute. Iar omul are nevoie sI se sfhtuiasc[ qi si-gi m[rturiseascl greutateaindoielilor sale..." $i aqa veneau in Uglea oameni din toate p[4ile, de la sute qi mii de verste,veneauplini de nldejde la Sfdntul Iov. Avea mul{i fii duhovniceqti.Foarte rnulli erau din Moscova: doctori, scriitori, profesori gi ingineri, geologi qi artiqti. Petoli ii ascuitaSfAntulIov. S-aajuns pAn[ acolo incdt cei sosili nu mai aveauloc in casa qi in locuin{ele maicii Xenia gi ciutau adlpost in alte casedin sat. Autorit5tile neliniqtite qi grinicerii au organizat nu o datl controale ale documentelor, dar nu au aflat nicio incllcare a regimului din partea creqtinilor sosili. Sfintul Iov parcurgeadistante uriaqeca sd-i impirtlqeascl pe cei bolnavi sau muribunzi. Nu puteai decAts[ te miri de t[ria acestuiom.

(H 1s4 H)-

(H 1s5 H)

in fiecare zi, Sfdntul Iov slvArqea toate slujbele cuvenite unei zile liturgice, iar ziua fbr[ liturghie o socoteazi pierdut[. in zi]ele de peste s5ptimAnX, slujba se desftqura, cdteodat[, cu biserica goal5. Odat[, schimonahia Teofana, fiicd duhovniceasc[a sfAntului,sora micii cbmunit[li monahale din satul Uglea, a invitat-o ca (maica oaspetepe OlgaNicolaermaVAqeslav[eva Moscova. din Maria), femeiefoarte credincioas[ Sosindla Uglea, Olga Nicolaevnaa fost uiiniti de felul cum slujeqte SfAntul Iov. CAnd a ieEit din biseric[, au intrebat-o: ,,Ce-icu dumneavoastr[?", qi ea a rXspuns: ,,El vorbeqte cu insuqi Dumnezeul cel Viu! Eu am vlzut aici credin{a vie!" Aici, la Uglea,ea a intrat in cinul monahal. schimonahieiTeofana S-ap[strat scrisoarea adresatl Olgli NicolaevnaVAqeslav[eva:,,...cu cAt mai mult m[ afund in frica qi bucuria tainei liturgice, cu atAt mai clar inteleg r[sunetul slavei Creatorului. revdrsat in naturl. Citeodat[ mi se pare cI toatl Uglea - pXdurile, mun[ii, cerul - sunt o biseric[ imensi... Desigur, acestea sunt niqte clipe, dar cu ele poti sd trdieqti intreaga zi qi totul cap[t[ culoare qi alte e sd stai pe acestvArf in{elesuri...CemAngAiere profunde clipe, cAnd de mun-tegi, in cele mai plrintele arhimandrit exclaml: <SfAnt este

Domnul Dumnezeul nostru>>,sI simti cum sufletul ti se umple de bucurie, de slav[, de Lrmilinta conqtiintei sfinteniei qi mire{iei lui Eu iubesc tot ce laudl numele tr)umnezeu! in fiecare cuvAnt al slavoslovieise Domnului! afl5 gi plAnsul pentru nimicnicia noastr5, gi nmilinta, qi bucuria. Cine n-a participat la slujba Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite, sSvArqiti de pdrintele arhimandrit, acela nu cunoaqte puterea darului rugiciunii lui. CAndva,mie mi-a fost dlruit[ o mare qi infricoqltoare bucurie in timpul acesteislujiri, qi cdt voi tr5i, ea se va repeta cdnd voi fi de fatd la acel moment... Niciodati nu s-a v[zut gi nu s-a exprimat atAt de clar puterea harului ce se afld in Pdrintele Iov ca in acestezile ale Postului Mare. Aproape fdrl mdncare, complet firi somn qi odihn5, a spovedit sute de oameni, a mers prin munti nopti intregi ca sl-i spovedeasclpe cei care nu se puteau spovediin timpul zilei, mergea cldtinAndu-se, dar, cAnd incepea slujba, prindea aripi gi parcl deveneadin nou tnnflr qi puternic. Tot timpul am simtit un fior rece,nu de rdceald sufleteasci, ci fiorul evlaviei fa{[ de minunea ce se slvArqeaprin puterea Duhului SfAnt! Pirintele Iov esteomul care a reuqit s5-qi plstreze toat[ curllenia copil5reasc5a tr6irilor

_(H

156 S0-

_(H

157 H)_

sale, pAn[ la cei 7S de ani ai vie]ii lui, atit de tumultuoase. Trebuia si-i vezi fata, atAt de neliniqtitl, vinovat[, cAnd imi spunea cI se sfieqte sI ie pentru c[ nu scrieunor oameni atAtde <<mari>>, qtie bine limba rusX.Am folosit toat[ puterea mea de convingerepentru a-l incredinla cI V.I. qi dumneavoastr5ar.elinevoiede gAnduriielui, iar rnodul in care vor fi ele exprimate nu are nicio insemnltate qi nu diminueaz5*totala dumneavoastr[ incredere.in el. Iat5, sunt deja 18 ani (din care 16 am fost qi eu prezenti), de cAnd,zilnic, un singur om s[vdrqegteliturghia pentru toti qi o s[vArqeqtenu pe fug[, ci cu toati nerAnduiala iiturgicl zilnic[ gi cu pregS.tirea qi cesar5.Plrintele arhimandrit a slujit atunci cAnd a ar,mtpneumonie la ambii plirnAni. Aq vrea sd-{i redau cum am slujit siptdm0na trecuti, doar eu cu p[rintele Iov, dimineala, cu biserica goali. De jur imprejur se perindau vArtejuri de ceatl qi aveam sim{dmAntul leplddrii totale de tot ce-i pimAntesc qi parcd ne aflam in pragul veacuiui de apoi, parc[ ne g[seam lAngd Cel ce va veni... A inceput inainte-pr[znuirea qi s-au auzit stihurile minunate. Ne strlduiam afi mai presusdetrup qi de spatiu qi impreuni absorbeam in suflet sfinlenia gi prospetimea pe care le-au adus in

iumea noastr[ ruinatl aceste minunate evenimente.Iar acum, chiar qi in acestcol! de tar[, .iesimte decldereasociethliiomeneqti.in capul rneu risuni cuvintele Mintuitoruiui despre ltlarea bucurie a nagterii omului in aceastd lume. tn oricare dintre cei clzuli se afl[ ace] om al bucuriei, trebuie doar glsit qi trezit. F[rI s[ vreau imi amintesc cuvintele p[rintelui Andronic, pe care mi le-a repetat mai t6.rziugi pdrintele Luca, la Pecerska.Eu am spus ci este greu sI te mAntuieqti, iar ca rdspuns -i-a rev[rsat asupra mea glasul plrintelui Andronic: <Maic5,estefoarte uqor! Numai s5-I spui Domnului cu inima: eu sunt al Tiu!> Aceleaqi cuvinte, pulin mai altfel, mi le-a spus gi pirintele Luca, de asemenea, tot luminat de bucuria lui Dumnezeu...Cu toate acestea, ce fericire e si trlieqti in naturl qi si simli cAntarea ei de laudd pentru Atottiitorul. CAteodat[,cobor dup5 liturghie de pe munte qi mi se pare ci de acolo, din munlii lini qi pXdurile linigtite, parcd vine spre mine unda ruglciunilor liturghiei. Fiecareliturghie esteo intirziere a pribuqirii lumii, jinduitl de puterea intunericului, ce se sileEtes[ inghiti aceast[ lume... Amintili-v[ cuvinte]e memorabile ale pdrintelui arhimandrit: <Se fii monah estesimplu, intotdeauna gi in orice loc

(H 158 H)

(H 15e s0

e simplun, qi incS: <Dup5.tunderea in monahism nu se mai poate sd duci via{a de dinainte>. Adic[, dacXnu in exterior, atunci in interior trebuie s[ schimbi complet relafia ta cu lumea inconjurXtoare..." Despre felul in care oamenii il cinsteau pe sfAnt gi despre ajutorul oferit de el tuturor, mlrturiseqte Ana Petrovna din Uglea MicI, care timp de qaisprezeceani a lucrat aici ca poqtlri!5. in acelewemuri, ageastd muncdtra extraordinar de grea. in fiecarezi, ea trebuia sd coboarein Uglea,parcurgAndrz km, qi apoi s[ urce din nou, cu scrisori qi colete. in felul acesta,in fiecare zi de munc[ ea parcurgea z4 km pe jos. Nu existau poduri peste rAu qi trebuia s[ sar[ din piatrl in piatrl sau si caute un vad cdnd rAul se revlrsa. OdatI, pulin a lipsit si nu se inece. Sf0ntul ii pldngeade mild, intelegAnd cI ea se trudeqte pentru el, fiindcI majoritatea coletelor qi scrisorilor erau pentru el. De aceea, daci era singur, deschideaaceste pachetein prezen{aei, lua scrisorile, iar tot ce rXmAneaacolo (de obicei erau produse care nu se giseau, delicatese, conserve) ii dldea poqthrilei. Primea pachete qi schimonahia Teofana, pe care oamenii o respectau qi o iubeau foarte mult, fiindc[ pe toti ii trata de boli gratuit.

PoqtIrila Ana Petrovna clldtorea, odat5, in .rutobuz impreunl cu o familie din Moscova, .are se intorcea de la Sfdntul Iov. Femeia ii spunea,nevenindu-qiin fire de bucurie: ,,Dac[ ati qti! Mie mi se pare ci m5 intorc acasl complet s5n[toasi! Nu qtiu ce va fi mai rleparte,dar eu m[ intorc s[nitoasd!" cd Ana Petrovnaiqi aminteqte,de asemenea, un locuitor din Uglea, nu solia lui Ioan T.'ehov, putuse avea copii, fiind c[s[toritl de zeceani, nrotiv pentru care i-a cerut ajutor sfAntului. Dup[ rugdciunile SfAntului lov, ea a nlscut o {iici, Maria, care a devenit o bund creqtin[, s-a clsltorit qi are deja copiii sdi.Alli copii in afarl de Maria femeia aceasta n-a mai avut qi le spune qi acum tuturor c[ sfAntul L-a rugat pe l)umnezeu sd-i dea acestcopil. Ana Petrovna iqi aminteqte ci sfAntul avea obiceiul s[ steape bancd,in fata bisericii, pAnI pe oameni sd se incepeaslujba, aqteptAndu-i problemele qi necazurile 1or. El apropie cu vorbea cu ei pe orice tem[ qi, dac[ omul venea cu weo durere, el reuqeasl-l mAngAie, de parci ii lua aceadurere cu mdna. Pentru aceasta tofi il iubeau qi il cinsteaunespuspe SfAntul Iov.

-(H

161 H)_

[Jltimii ani. Testamentul sfAntului

in anul tg66, SfAntul Iov a primit rangul de arhimandrit. PAndla sfArqitul zileior sale, el a plstrat cea mai adAnc5smereniemonahald qi ddruire. Primea tot felul de colete qi bani, dar pe toate le imp5rle4 oamenilor, f5ri si opreascdnimic pentru el. Despre marea lui smerenie std rndrturie scrisoarea sa cdtre episcopulGrigorie. in aceast[scrisoareil roag5 sI nu-i acorde rangui de arhimandrit, scriindu-i: ,,Noi avem preoli, academicieni,seminarigti, teologi qi protoierei, care de mai mult de 4o de ani slujescBisericii qi ei sunt vrednici de un aqa rang. Dar nu eu. De aceea,a doua oard vd rog, nu mX cinstifi cu acestrang. Nidljduiesc c[ cerereamea va fi indeplinit[ de inaltpreasfinlia Voastr5...." SfAntuluipu{in qtiutor de carte ii era greu sd scriescrisori.El fhceamulte greqeligramaticaie (in acest fragment de scrisoare au fost corectate).Cu toate acestea, Domnul i-a d5ruit o astfel de intelepciune gi clarviziune in toate, incAt rlmdneau uimili profesori gi academicieni din Moscova, Etiind ci sfAntul este

un om neinvilat in inlelesul laic al acestui r:uvAnt. Vr[jmaqul neamului omenescaveao url din ce in ce mai mare pentru acest smerit, dar sldvit far al Bisericii, care lumina de pe iniltimea munlilor spre slava lui Hristos, qi a trimis asupralui slugile saleintunecate. tntr-o zi, au venit la el niqte tAlhari, dintr-un sat mare cu numele Drlgoieqti, carese afl5 in apropiere, qi in care trdiesc oameni de diferite nalionalitSli qi credinte.Au venit noapteaqi au spus c5, f[cAnd parte din partidul comunist qi fiindu-le fricd, vor s5-qibotezein tainX copilul. Au adus cu ei qi o p[puq[ inf5qat[ in scutece. CAnd SfAntul Iov le-a deschis biserica, ei l-au inghesuit intr-un coll qi i-au cerut bani. SfAntulle-a spus: ,,Lua!i tot, numai de altar sd nu v[ atingeli!" TAlharii au gdsit doar doul ruble... Ho{ii au fost pedepsi{ide Dumnezeudupi fu*ul urmltor, au fost prinqi qi judecali. l,a judecatd au recunoscut qi jefuirea bisericii din Uglea Mic[. Unul dintre ei spunea c[ au slvArgit multe fdrldelegi qi niciodat[ nu au fost prinqi, iar acum, dup[ ce l-au prddat pe omul cel sfAnt,au fost prinqi de indat5. Pronia Domnului s-avldit nu numai asupra tAlharilor. Un om prldat, care era evreu, dupI cele ce s-au intAmplat, a in{eles unde este

162 H)-

(H 163 H)

adevdrul qi a primit botezul impreun[ cu toat5 familia sa. A existat qi alt caz: P., tot din Dragova, a hotlrAt qi el sd-l prade pe stare{. CAnd a fost atacat,plrintele l-a rugat si-i ia banii,dar sl-l lase in viat5, ca s[ moarl de moarte bun[. Desigur,SfAntulIov a fbcut aceasta nu de fric[, ci pentru aproapele slu, pentru acei mulli oameni pe care ii mai putea ajuta qi pentru salvarea sufletului p5cEtos al tAlharului. Banditul nu l-a atins, ci a luat banii bisericii qi a plecat. in cele din urm[ a fost prins, l-au judecat, a stat in inchisoare qi s-a c[it de fhrldelegeasa.Toati viala lui s-abucurat c[ nu l-a ucis pe acestom stAnt. Rudele SfAntului Iov au fost foarte speriate de aceast[ intAmplare. Se temeau sI nu-l piardX pe mijlocitorul lor citre Dumnezeu. Se temeau, de asemenea,c5, dupi moartea sfdntului. localnicii vor vrea sI-l inmormf;nteze aici, in satul lor, qi ei vor fi lipsi{i de bucuria de a merge mai desla mormdntul lui. De aceea, in anul r98o au venit la el qi, spunAndu-i ci are o vArst5 inaintat[, i-au cerut permisiunea ca dupi moarte s5-i ia trupul pentru a-l inmormAnta inlza, in cimitirul sdtesc. SfAntul nu dorea sd fie inmormAntat in Iza qi a scris'binecunoscutul sIu testament in care

cereasd fie inmormAntat aldturi de enoriaqii sli, in cimitirul de ldngl biseric5, unde a slujit in rimpul uitimilor ani ai vietii sale. Acest testarnent ne este adus spre cunoqtint[ cu reciificarea semnelor de punctua{ie qi a greqelilor gramaticale,dar p[streazl toate cuvintele gi cea mai mare parte a particularit[lilor dialectice: ,,Eu, subsemnatul Arhimandrit Iov, am slujit zo de ani in satul Uglea MicI la Biserica SfAntului Mare Mucenic Dimitrie. Via{a mea ajunge la sfArgit, in curAnd voi implini 8o de ani. Nu qtiu ziua mor[ii mele. Multi preo]i las[ cu testament si fie inmormAntati in mdn[stire sau in satele natale. Eu insl interzic s[-mi fie dus undeva trupul p[c5tos. A] Domnului este p[mAntul qi plinirea lui. Poruncesc s5.mi se fac[ inmormAntare de monah Ei s[ ml ingroape lAngl crucea din mijlocul acestui cimitir. 24. II. 1980, Arhimandritul Iov"

tH 164 H)-

_(H

165 K)

Adevirul despre sfArqitul sffi"ntului

de invidiat, Deqi aveao sindtate excelentS,, picibarele, de sfAntuluiii inghelau intotdeauna aceeaumbla in pAsiaritot anul. SfAntulIov Ora inalt qi bine fdcut, chipul qi intreaga inf[ligare ii erau pline de o inexprimahil5 nobiete, de o adev[ratl m[re!ie, d5ruite de sus de Insuqi Durnnezeu. Zimbea permanent qi era foarte binevoitor. Glasul siu te induioqa. Vorbea cu atAtacXldurI, incAt orice cuvAnt rostit de el i1i incdizeaqi ili bucura sufletul.Aceast[ imbinare a noblelei cu o veseli qi binecuvAntat5bundtate, impreun[ cu implicarea iui fierbinte, era probabii cea mai reprezentativ[ trisdtur5 a caracteruiuis[u, remarcatl de toatX iumea. Anii tr5i$ au i[sat urme frumoase asupra sfintului. Copiii mici ii cereau adesea sd se aplece,ca sd ii poat5 atinge p[ru] alb ca neaua. Un pdq mai frumos nu puteai s[-!i irnaginezi parc5. nu ar fi fost p[ru] unui om, ci al unui inger. De fapt, aqaqi era - fiind in trup omenesc, starelul a devenit demult un inger, chipul lui vorbindu.le oamenilor despre harul qi m[refia imp5rS{iei lui Dumnezeu. inc[ in viali fiind,

circulau despre el mai multe istorioare, dar qi mai multe au aplrut dupd moartea lui. Major"itatealor vorbesc despre moartea sa vioient5. Aceastanu este de mirare: stAntul a murit in anul 1985 - la inceputul unei epoci noi, de *otitur5, in istoria linutului - cum moment de r:otiturl a fost qi la moartea SfAntului Alexie Carpatinul, in anul t947. lindnd cont de era firesc de presupus c5 noua putere acestea, s-a r[ftiit gi cu unul, gi cu cel5lalt. in primul caz, sepresupunea fi puterea sovieticd,iar in cazui SfAntului lov - noua putere din Ucraina, care vnia s[ taie leg5turile linutului cu Rusia Ortodoxi qi s5-qi indrepte lupta impotriva Bisericii pravoslavnice. Despremoartea violentl a Sfnntului Alexie circuli pAnd in zilele noastre diferite zvonuri, care ne spun c5, dupi descoperirea moaqtelor, in gura lui s-a g[sit mercur. Totuqi, se pare c[ acestaa fost rezultatul fixdrii coroanelor dentare, in componenla cdrora intra mercurul. Argintul viu s-a separatdupl moartea sfAntului. 0 martorX ocularl a mortii sale,maica Liubova de la M[n5.stireaAdormirii Maicii Domnului, care se afla in localitatea Domboc, spunea cl SfAntulAlexie a murit din cauzaunei puternice r[celi - ceeace nu estede mirare, intrucAt, cu o jumltate de an inainte de aceasta, suferiseun

(H 166 K)-

-(H

167 H)-

puternic atac cerebral, in urma clruia a fost nevoit sd invete sd meargi din nou. Este necesar s[ clarificlm qi problema morfii SfAntului Iov. De obicei, unor astfel de preacuvioqi pdrinti Domnul le trimite o moarte liniEtit[ qi paqnic5,fiindc5 intreaga lor via{[ a fost o mare nevointS,o muceniciede bunlvoie pentru Hristos. Dumnezeu,adesea,le d[ de qtire aleqilor S[i despre momentul plecXrii lor din aceast[ lume deqart[, in fiafa veqnici, plini de bucuria nepieritoare. JudecAnddupi toate cele petrecute, Sfintului Iov i s-a descoperit,de asemenea, acestmornent, pentru ci, in ultima zi, el s-a comportat ca gi cum ar fi qtiut de plecareasa din lumea aceasta. in ultimii ani, sfAntului ii sllbiserl foarte mult puterile, fiindu-i greu si meargl prea departe pejos, aSacum o filcuse pAn[ atunci. De aceea, cAndconducereaeparhial[ il ruga pe sfAnt si vind pentru a-i cere plrerea intr-o problem[ oarecare, in calitateasa de duhowic al eparhiei,nu mai mergeael insuqi, ci trimitea o maicd, cu o scrisoarein care d5.dea r5spunsurile $ale inlelepte la problemele ivite. I-au propus sd se trateze, si facl injectii, dar el refuza de fiecare datl ajutorul medicilor. Seara,pe 27 iulie 1985,cu 24 de ore inainte de moartea sa, se simlea bine, stAnd pe banci

rlup[ slujba vecerniei qi discutAndvesel cu fiii sii duhovniceqti, printre care diaconul Iosif liremoi, acum protoiereu mitrofor. in ziua rrrmdtoare, de praznicul SfAntului Cneaz \rladimir, cel intocmai cu Apostolii, p5rintelui iliacon Iosif i-a revenit cinstea de a sluji irnpreun[ cu sfAntul cea din urmd liturghie a acestuia. Dupd cuvintele plrintelui Iosif, el niciodati nu a simtit un har atAt de mare precum in timpul acestei liturghii. Liturghia era cu adevlrat o tain[, unind cerul cu plmintLrl,implr5lia cerurilor cu tlrAmul durerii, pe Flristoscu cei drepti. Dup[ liturghie, Sfdntul Iov a tinut o predicl Iung[. Lucrul acesta nu-i stltea in obicei, el fiind scurt la vorb[. A vorbit nu numai foarte mult, ci qi cu o astfel de insufletire gi simlire, de parci ar fi qtiut c[ se adreseaz[ pentru ultima datd turmei salecu un cuvAntplrintesc. Maica Varvara (singura dintre monahiile r[mase in viatl dintre cele care locuiau aici permanent sub ocrotirea sfAntului) qi al{ii care erau atunci de fa![ iEi amintesc c[, in timp ce l.orbea,fata lui deveneapalidi, ori se inroqea foarte tare. (O dovad5 a faptului cI p[rintele aveacreqteriputernice ale tensiunii arteriale.) Dupi slujba lung5.de praznic, sfAntul, impreuni cu pirintele diacon Iosif, a mai slujit qi

_(H

168 s()_

-{H

16e H}--

vecernia.Slujirea a inceput in jurul orei patru, {upd ora Kieurlui, qi a durat pAnI la ora cinci. In timpul slujbei, el a plAns continuu, in tdcere, gi nu a putut s[-qi ascundd nicidecum aceste lacrimi. Lacrimile i se revS.rsaupe chipul minunat, in timp ce tdmAia inconjurdndu-qi biserica qi turma iubitl, de parcl qi-ar fi luat rdmas-bun de la ele. O femeie care a asistatla slujb5 iqi amintea c5, din nou, culoarea fe{ei sfAntuiui incepuse sd se pchimbe. Juclecflnd dupd toate acestea, sevedeac5 sfAntul se simlea foarte rf,u qi slujea frrI puteri, muilumitl doar harului lui Dumnezeucarelocuia in el. DupI vecernie,a dat ultimele salepovetela el in chilie. Timp de aproape un ceas,l-a ascultat pdrintele Iosif pe pdrintele sflu duhornicesc,inainte de a pleca.El iqi aminteqtecum sfAntul ii dldea povete pentru viitorul ce se apropia, care acum a venit qi cdruia noi, trditorii de acum, ii suntem martori. SfAntul Iov a prevestit cd wemurile in careputerea sovieticl punea tot felul de opreliqti Bisericii Ortodoxe vor apune qi totul va rimAne in trecut. SfAntul a mai spus cd libertatea pentru religie, careva veni ffn noua epoc[, nu trebuie si ii inqele pe oameni, pentru cX ea va fi insotitl de o puternic5 decXderea moravurilor atAt in societate, cdt qi in rindurile clerului. El a dat chiar exempleconcretespecificeacesteiepoci.

De asemenea, sfAntul spunea c5 se vor leinnoi toate aqezlmintele monahale qi chiar rior fi construite altele noi, dar, cu toat[ mdretia lor exterioar5,nu vor mai aveavia{a monahal5 inalti din trecut. SfAntul Iov a mai prezis c5.pentru intrarea adeverinla mpilului la gr[dini![ va fi necesarX de botez - qi, intr-adev5r, in zilele noastre, scestlucru a devenit o realitate in Carpali. De obicei, stAntul se culca foarte tArziu, dar neobiqnuitde devreme, in aceaseari se culcase chiar inainte de ora 19.oo, pentru c[ incepuse sd se simti riu, aveao senzaliede leqin. Maica cI a ,{nghelina,nepoata starelului, povesteqte qi intrat la el pe la ora 1L.ooseara a vizut c5, nemaifiind in putere si vorbeascd,el iqi intinrleamAinile spre ea. CAnds-a apropiat in fug5, inarele suflet al sfAntului p5.risise trupui striclcios... Maica Anghelina a alergat imediat dupl ajutor la Vasile Rosoha, care f5cea parte din grupul celor dou5zecide credincioqi care aveau rolul de a se ocupa de administrarea bisericii. Au transmis vestea prin oameni qi^lui Petru llemeq, care locuia departe,in vale. Impreuni cu Petru Nemeq, care qi el fdcea parte din grupul administrativ al celor doudzeci, qi cu solia lui, care nu putea si cread[ c[ sfAntul

-(H

170 H)-

-(H

171 H)-

murise qi voia s5 se convingl cu ochii ei, Vasile Rosohaqi maicaAnghelinaCodrea,au fugit cAt au putut de repede spre chilia sfAntului. Cu ei mai era inc5 un om, cu numele Vasile, care luptase qi el pe front. CAnd s-au adunat to!i, se intunecade complet. Nimdnui nu-i venea si creadd c[ mare]e propovdduitor, carein timpul zilei inc[ ii sluiea lui Dumnezeu, bucurAndu-i pe to!i, a trecut dintr-odatd in lumea cealaltl. Erau zgudtrili, cu atAt mai mult cu cAt trupul nevoitorului inci mai era cald. Vasile Rosoha gi Petru Nemeq, incd mai sperAnd s[-l sa]vezepe scumpul lor pdrinte, incepuser[ s5-l frictioneze,dar totul a fost in zadar. CAnd s-a intors acas5, Petru a scris pe portretul sfAntului data qi ora sfArgitului sdu: n[scutpe 18 mai, rgoz, gi gi-aincheiatvia]a ,,S-a sa pdmAnteascl pe 28 iunie, 1985, in timpul sdptimAnii, la orele T.oo, g.3o seara.Veqnic5 sd-i fie pomenirea". Din cauzaemoliei, Petru a incurcat luna, a scris ,,iunie"in loc de ,,iulie".De asemenea, la inceput el a scris ora bisericeasc6, pun6pd cifraT, apoi qi-a dat seama de greqealfl qi a scris imediat dupl 7 cifra 9, indicAnd prin aceasta ora Kievului. in felul acesta, dupi mdrturia lui Petru, trecerea dincolo a sfAntului s-a intAmplat la zr qi jumfltate dupd ora

I(evului, iar dupl mirturia maicii Anghelina lrai tArziu,la orele 23.oo. AvAndin vederecdin sat la aceastl ord deja mulli aflaseri despre ruioartea sfAntului, trebuie sd dlm intAietate mlrturiei lui Petru Nemeqdespreora sfArqitului sfAntului. Deoarece pAnd cAnd Anghelina la Vasile,pdni ajunsese vesteala Petru, ulergase pAnI ce acesta urcase dealul, pAni cAnd se aciunaseri toli, nddljduind sIJ salveze pe sfintul stare{,apoi pAn[ au ana]izatcauzamo4ii lui, trecuse destul de mult timp. JudecAnd dupI toate datele, SfAntul Iov a nrurit din cauza unui atac cerebral, a unei hemoragii a creierului (aceastas-a clarificat definitiv in timpul afldrii sfintelor sale moaqte, pe 22 octombrie zoo7). SfAntul a ars ca o lumAnare,toate puterile salededicAndu-lecelor suferinzi gi Domnului Dumnezeu. Zilnic slujea SfAnta Liturghie, sivArqea toate ierurgiile, ii asculta pe toti cei venili, neacordAndatentie oboselii qi bolii. CAndse sim{ea r[u, el nu putea sd mXnAncesuficient - qi din ca:uza aceastaera surmenat. De obicei, in fiecare zi din sdptdm6nd la el veneau cAtecinci-gase maqini cu oameni. intr-o duminicX obignuitiveneau mai multe, in jur de zece.Iar la praznicelebisericeqtise aduna foarte multi lume gi toli voiau sd ajungd la stAntul plin de har.

-(H

1n H)_

Sfdntul a slujit ultima lui slujb[ (despre care qtia ci este ultima) qi a rostit o predicX emo{ionant[ qi lungd intr-o zi torid5.,fiind imbrdcat in toate veqmintele bisericeqti, ceea ce i-a cauzato creqterea tensiunii arteriale, iar apoi, a sdnitdtii qi avAnd deja o stare inrlut[tit[ qi vecernia, cu nemflncAnd nimic, a slujit lacrimi in ochi. Apoi a mai vorbit cu fiii-s5.i duhovniceqti Ei doar dup[ acea discu[ie a mAncat pulin. in acea zi se culcase mult-mai deweme decAt de obicei, fiindcd puterile sale trupeEti erau deja pe stArgite.Aceasti situa{ie nu putea s[ se prelungeascl la nesfArqit, deoareceputerile omului sunt mdrginite. Cum st[ scris Ei in Psaltire, zilele vielii noastre sunt To de ani, iar pentru cei mai in putere 8o de ani. Sfdntul Iov a triit 83 de ani impliniti. Dintre aceqtia,4Z de ani a fost c5.lug[r, dintre care 39 slujind ca ieromonah qi z8 de ani avAnd rangul de arhimandrit. Toli cei care i-au cunoscut cred c[ sfAntul continu[ sd-i ajute pe cei nec5jili, aqacum fhcea in viata sa pimAnteascd.Mirturie stau nenum[ratqle minuni fb.cutede ei dupi moarte.

InmormAntarea. Minunile de dupi moarte

Pe 3r iulie 1985, la trei zile dupi moarte, siarelul a fost inmormAntat, conform smeritului slu testament, in cimitirul s[tesc din figlea Mic5. A fost inmormdntat de cdtre i;rotoiereul Mihail Kelemen, protopopul raionului Tiacev, qi arhimandritul Efrem Molnar, ronfratele starelului din Schitul SfdntaTreime, cf,ruia Dumnezeu i-a hlr5zit s[ trliascd pAnl iii reinfiinlarea aqezlmAntului sdu monahal gi si fie inmormAntat acolo. in timpul slujbei de inmormAntare a sf6ntnlui, in biserici a intrat o pasdrealbl ca zdpada, a zburat pe deasupratuturor, apoi s-a aqezat de trei ori pe umlrul nepoatei sfAntului. DupI aceea,s-a agezatpe prestol qi a ciripit, a ocolit de trei ori biserica,in zbor, apoi s-a ascunsin altar. Nu toli au vlzut-o. insI, cAnd trupul sfintului a fost scosdin biseric[, un mare stol de p5s5ri, ca qi cum ar fi aqteptat de mult aceasta,a zburat ciripind spre coqciug, iar oamenii, vlzAndu-le, au fost impresionati qi induioqali.

(H 1r4 K)

-{H

175 H)

Aceastl inmormAntare s-a transformat intr-o mare festivitate popular5..Au fost prezenti r3o de preoti qi monahi in od[jdii, dar cAli mai erau fird odljdii nu puteau fi numlrali. Era prezent gi corul M5nistirii Ciumalevsk. O intreagl mare de oameni a umplut)ocurile sfinte ale strlvechiului aqezXmS.nt. Pdndla canonizareasfAntului,in fiecate an, de ziua mor[ii sfAntului Iov, aici se adunau fiii lui duhovniceqti,pelerini o mare mulfime de oameni care au fost ajutali de el. Dup[ plecarea sfAntului din aceastd lume, chiar natura inconjurltoare s-a intristat - sclldltoarea cu ap[ tXmdduitoareunde el fhceabaie a secat.a secat qi fAntAnaadAnc[. Mare a fost durerea oamenilor. Dar, peste doi ani, in scilddtoare qi in fAntAn[ a ap5rut din nou apa t[mdduitoare qi oamenii au fost mAngAiali, primind nenumdrate vindec[ri, ajutor qi sprijin din partea sfAntului,in vis sau aievea. Se cunosc multe vindeclri care au aurt loc la mormAntul lui inainte de canonizare, in prezenla unei mullimi mari de oameni. Odati au adus o femeie care nu putea sd mearg5. Dupi ruglciunea la mormintul stAntului, ea a plecat acasdpe picioarele ei. Oamenii s-au t[m[duit cu pimAnt de pe mornidntul sfAntului gi cu petalele florilor care

creEteaupe mormAntul lui, ori pur qi simplu i:erAndu-iajutorul. Uneia dintre rudele sfAntului i-a fost luati o de bani, fiindu-i promisi o maginl nraresum5. din strlinitate, dar cei care i-au luat banii au vrut s-o inqele.Nu aveanicio nldejde c[ va mai primi banii inapoi, dar dup5 rug[ciunile cXtre SfAntul lov, omul care min{ise a adus banii i'napoi qi, cu fa{a schimbatfi, i-a spus: ,,Ai un uhor.nic foarte puternic !" l1 Fiica unui ofiler superior din armatl s-a irnbolnlvit de epilepsie. Crizele urmau una dupi alta. Tatil qi mama erau comuniqti qi de rceea nu puteau s[ mearg[ personal la Uglea, rlar au trimis acolocopila,insotitl de un soldat. Copilul a fost vdzut la liturghii. ani qi, dupl schimAu trecut cincisprezece bfrile politice, au venit in Uglea chiar plrintii fetei, ca si-i mullumeascd staretului. Dar le-a tost dat s[ vadd doar mormAntul sfAntului.

(H

116 t( )-

-(H

177 30-

Aflarea moaqtelor SfAntului Iov Codrea. Canonizarea SfAntul Iov, ca mulli alli sfinli, a dovLdit,
prin minunile salede dupd trecereala Domnul, cd nu exist5 moarte pentru cei drepli'qi continul s[-i ajute pe oameni din impir[lia cerurilor, din viala sa veqnictr, fiind prezent pe acestplmdnt cu moaqtelesale nestriclcioase in locurile sfinte ale strdvechii vetre duhovnicegti a Maramureqului. Acest lucru l-au dovedit qi semnele minunate de la mormAntul s5u,in care s-a putut vedeavoia lui Dumnezeu pentru proslivirea stare{ului in rAndul sfinlilor. Astfel, in luna iunie din anul zoo7, rudele SfAntului Iov au fost la parastasul de lAngi mormAnt. M. a vdzut cum o parte a mormAntului s-a acoperitde o cea![ deasi qi in mijlocul ei a aplrut o imagine parcl desenatdcu creionul. Era chipul Maicii Domnului cu pruncul pe mAnastAngi qi cu aceeagi mitr5 pe cap ca in icoana ,Bucuria tuturor scirbililor", in fa{a clreia ii pl5cea sfAntului sI se roage. M. a inceput sd facl semne,dar maica N. se ruga qi nu i-a acordatatenlie, insi cind a ridicat capul

si a privit, chipul incepuse sI se qteargi. Pflrintele Vasile a apucat s[-qi indrepte atenlia iieasupra mormAntului mai deweme decAt rnaicaqi si vad[ in intregime acel chip nefbcut iie rnAn5,aceaimagine sfAnt[. Dupd nem[surata mil[ a lui Dumnezeu, dupd multe minuni, au fost aflate moagtele SfAntului Iov. inainte de acest mdre{ eveniment duhovnicesc, au avut loc schimblri importante in viala Eparhiei din Hust. Aceste schimbXri dup[ cum cred oamenii evlavioqi rreaqteptate, riin regiune, s-au intAmplat mullumitl rugXciunilor sfintilor din Carpati, care mijlocesc cltre Domnul, rugAndu-se pentru mult incercatalor patrie. DatoritS acestorschimb[ri, pentru prima dat[ de la canonizareaSfAntului Nexie Carpatinul, care a arut loc pe 21 octombrie zoot, s-a pus problema canoniz[rii multor sfinli rug[tori pentru pdmAntul natal: asceti, rnuceniciqi mirturisitori. in mod deosebits-a ridicat problema sfintilor din satul Iza, unde s-a n[scut qi SfAntul Iov Codrea. Din anul 2oo7, Eparhia Hustului a fost condus[ pentru o weme de vl5dica Ipolit, care fusese transferat din Tulcinsk. Chiar de la inceput, noul arhiereu a alesun sobor pentru a conduce eparhia qi a vldit o mare cinstire

{H 178 H)-

-(H

17e t0-

pentru istoria duhovniceasci a strdvechiului tirAm ortodox al sfintilor qi eroilor. Pentru prima dati in istoria eparhiei, el a aprobat componentacomisiei localepentru canonizare qi, datoritd acestui fapt, ea a putut s[ activeze efectiv. PAnI atunci, comisia eparhihld de canonizareera formatd dintr-un singur om qi de aceea nu avea posibilitatea s5-qi atingd scopul.in cel mai scurt timp au fost adunateqi pregdtite toate materialele necesare pentru canonizareaSfintului Iov, cu participarea lui Grigorie Raciuk, primul biograf al sfAntului, care a fost inclus in comisie cu binecuv6ntarea vl5dic[i Ipolit. Vara anului zooT a fost fierbinte gi uscatdin Carpali, iar toamna caldl. Vlddica Ipolit a hotlrAt s[ nu amAne pAnd in primivari fapta pl5cutdlui Dumnezeude aflare a moaqtelor,ci, conform hotlrArii Consiliului Eparhial din rz octombrie 2oo7 (protocol nr. ro), a dat binecuvAntareaca aceastasd se facdpe 22 octombrie, anul zoo7. Nu se putea alegeo datl mai bund, fiindc[ pe 21 octombrie se prdznuiau qaseani de la,prosl5virea SfAntului Alexie Kabaliuk, M[rturisitorul din Carpati, iar pe z3 octombrie - prlznuirea icoanei f5cltoare de minuni a Maicii Domnului Odighitria, pe care SfAntul Alexie dadus-o din SfAntulMunte Athos.

Aflarea moaqtelor SfAntului Iov Codrea a fbst slvffrqiti de comisia pentru canonizarea sfin{ilor din Eparhia Hust, sub preqedin{ia 1;rotoiereului mitrofor Vasile Kolciara, cu colaborareapreotului parohiei satului Uglea Micd, raionul Tiacev,protoiereul mitrofor Ioan Konovqev.Au fost de fa{d staretii minlstirilor, protopopi, monahi, preoli, frati de mln[stire, rlintre care multi foEti fii duhovniceqti ai SfAntuluiIov (cum era qi cel mai bltrAn dintre cei prezenti, arhimandritul Stratonic, staretul \{[nistirii SfAntul Mihail din Peri, membru al comisiei eparhialepentru canonizare). Aceasti fapt[ pllcut[ lui Dumnezeua inceput la orele g.oo, dupX ora Kievului, cu un parastas la mormAntul nevoitorului. Dupi terminarea rug[ciunilor, s-a hotirAt sXse sapeintr-o parte a pietrei funerare gi apoi, treptat, sd adAnceascl groapa sub ea. La orele 9 $i g7 de minute, in timp ce se citea neintrerupt Psaltirea, au inceput deshumarea, care a continuat fIrI intrerupere opt ceasuri,pdn[ seara. S[plturile le*au ficut doar clericii, care se schimbautot timpul. La orele ro qi ro minute au inceput, cu atentie, si se addnceasci sub piatra funerar[. Din groapd ieqea un miros binepllcut, care se simlea chiar pAn[ la poalele

-(H

181 S0-

muntelui pe care era aqezat cimitirul, la o distanli de o suti de metri de mormAnt. Era o vreme minunat[, deqi era sfdrqitul lui octombrie. SoarelestrSiuceaatAt de tare, incAt se fdcuse caid, albinele zburau din floare in floare, adundnd nectarul, pdrea cI in mijlocul toamnei, dintr-odat[ s-a intors vara. Adia un vdnt cildut qi, pe neaqteptate, din p[durea munlilor au zburat mii de frunze galbeneeare in soareqi, dupl cd s-au rotit repede, strdluceau au inceput si cadl ca o ploaie sclipitoare deasupra locuiui pe care sf0ntul l-a prosl5vit prin viala sa pl[cuti lui Dumnezeu.V[zduhul fremita qi se bucura de splendida ploaie scinteietoare de frunze. Tuturor li se t[iase privind la frumuselea din jurul lor. rSsuflarea, in fala Vl[dic1i Ipolit s-au format trei stf,lpi minunafi din frunzele care cldeau qi se roteau. qi seiniltau spre cer, ca Aceqti stAlpi scAnteiau niqte coloanenefilcute de mAna omului ale unei biserici dumnezeieqti.Apoi, ele au inceput s[ se miqte spre cimpie. Acest semn neobiqnuit i-a smerit pe cei prezenli. in vlzduh se rev[rsa tot mai mult qi mai mult bucuria celor intAmplate. O astfel de ceremonie minunatl s-a petrecut pentru prima dat[ in acestloc. CAnd..a fost clar cd s[plturile au ajuns intr-un stadiu final, Vl[dica Ipolit s-a addncit

in rugdciune qi a slujit din nou parastasul.In iiecare cuvAnt al rug[ciunii se sim{ea mui}u.nirea fa!5 de Dumnezeu pentru mila arltat[. I,)upI terminarea parastasului, episcopul iocului a ingenuncheat cu umilinld in fa{a ;normAntului. Imediat dupi aceeas-au auzit strigdte de bucurie - ajunseserdla lemnul ricriului. La orele rz qi 47 de minute sevedeacapacul Au inceput s[l curete cu grij[ de lrosciugului. pflmAnt.Sicriul sfAntului era cu totul in ap[, de ia care venea un miros proaspit ca de ia un izvor de ap5 mineral[. La orele 15 qi 59 de ;ninute, cAnd au incercat sI lirgeascd putin groapa,pdmAntul s-a surpat, de aceeaa trebuit s[ iasi la suprafa{5. A trebuit sd curele ':oqciugul din nou, neatingAnd p[mAntul de pe margine, care se linea ca prin minune. Cur[1ind sicriul pe deasupra, au inceput s[ scoati apa impreunl cu p[m6ntul. Se simtea un miros fin, parc[ era mirosul proasp[t al fiorilor abia tiiate. La orele 16 qi 49 de minute, vlS.dica a binecuvdntat scoatereamoaqtelor din groapd qi a inceput aceastd mirea{[ qi mult aqteptatd lucrare a descoperirii moaqtelor marelui rrevoitor.

(H

182 K )-

-{H

183 R)-

La orele 16 qi 56 de minute, de jos s-au auzit strig[te de bucurie: ,,Cruce!intreg!" Moaqtele au fost scoaseqi invelite intr-o pAnz[ alb[, iar apoi, cu ajutorul unei scAnduri lustruite, au fost ridicate qi puse pe lespedea de piatrS. funerarfl. Trupul stare]ului era alb-auriu qi impr[qtia in aerul din jur un miros nespusde binepl5cut. Din apd, de asemenea,au fost ridicate crucea, metaniile bine pistrate qi o foaie din Evanghelie. Prigrul cuvflnt cfre se putea citi de pe ea, era cuvAntul ,,dreptul", de parci Domnul insuqi a dat mlrturie despre sfintenia dreptului Siu. De la orele t7 qi 18 minute, in timp ce se cdnta ,,SfinteDumnezeule",moaqtelebinemirositoare, din care picura o ap[ curat[ ca lacrima, au fost purtate de la cimitir spre bisericd. A6a s-a s[vArqit acesteveniment binecuvAntat, care va fi inscris pentru totdeauna cu cuvinte de aur in istoria Eparhiei Hust qi a plaiurilor carpatine. CAndau fost descoperitesfintele moaqte,cu voia lui Dumnezeu a clzut un copacqi s-au rupt firelq transmisiunii electrice, de aceeaparastasul a avut loc in lumina caldi a multor lumAn[ri. in viala sa pimAnteasc[, sfintului nu-i pldcea electricitatea qi acum Domnul i-a hS.rdzit.si se intoarc[ in lumina lum6.ndrilor,

care ardeau ca simboluri ale amintirii lui nestinse,amintire ce slllqluia in inimile recuale oamenilor. O bucurie minunat[ noscXtoare umplea sufletele,o bucurie ce inalld qi uneqte. Aceastl bucurie a fost impliniti de minunile clare ale ajutorului binecuvAntat al sfAntului stare!. Fiicei protoiereului Vasile Kolciar, care a devenit preoteas5, in momentul afl[rii moaqtelori-avenit timpul s[ nasc[. Naqtereaa decursfoarte bine, fbr[ dureri. Unui preot, care dorea din tot sufletul s[ participe la aflarea rnoaqtelor,chiar atunci i se fixase un proces cu ereticii, care se judecau cu el de foarte mult timp. Preotul nu mai avea nicio n[dejde s[ cnqtigeacest caz, dar pe neaqteptatejudecata s-a f5.cut in favoarea lui. Astfel, sfAntul nesale l.oitor, intorcindu-se la noi prin moaEtele binecuvAntatede Dumnezeu, a inceput grabnic sX ajute clerul, aqa cum flcea in viata sa pimAnteascS.. Dupd aflarea moaqtelor,pe locul nevoin{elor monahale ale sf6ntului s-a instalat o minunat[ starede har. Oricine ajunge acolo simte o neobiqnuiti bucurie qi uqurare. Grijile gi durerile cad de pe suflet, ca niqte leglturi grele, qi pelerinii se simt atAt de bine cXn-ar mai wea si plece.

-(H

185 H)-

Toli cei prezenti au sim{it ceeace este mai irnportant - SfAntul Iov s-a intors qi acestloc sfAnt din nou s-a luminat de triumfltorul har ceresc. Canonizarea SfAntuluiIov Codreaa a'urrt loc in ziua de r8 septembrie2oo8. La canbnizare au luat parte mulli clerici, monahi qi mireni. Racla cu sfintele moaEte a fost depusd in bisericadin localitateaUgleer Mic[. Mullime de pelerini vin si se inchine qcolo, strAngAhdu-se din ce in ce mai multe rn[rturii despre minunile slvArsite de Sfdntui lov.

,{catistul SfAntului Iov din Uglea

sezice: Dttp(tobignuitultnceput Troparul Pe cel nlscut in Iza qi ocrotitorul Mara':urequiui,pe noui lov, sfAntul f5cdtor de si il ,lnuni din Uglea,venili, credincioqiior, 'iirdim ca pe un rob alesal lui Hristos. Condacul intdi: Pe SfAntul lov, pe cel ce a purtat crucea r;itimirii qi a nevoinlei,venili, credincioqilor, ;:ii1 idudim, cd esteun nou fdcltor de mi,uni. Pentru aceasta ii cAntdm:Bucuri-te, 'iflnte Iov, cel cep[mAntul Maramureqului i] ,iinecuvAntezi. Icosul intAi: Din copil[rie s-a vddit rAvna ta pentru ,iujirea lui DumnezeLr, Sfinte Iov, c[ci ai ;irutatcruceade aur pe careo aveapS"rinteie ',rnfilohie,qi ai spus c[ vrei sd alegi viafa 'nonahal[.Iar dorinfa ta faptd a devenit,qi ai i:r"imit numele SfAntului Iov, muitpltimi'<irul. Iar noi, liudAnd nevoin{eletale, ili ,'ducemcAntdride laudd:

(H 186 H)

Bucurfi-te,cel ce in Iza, in satul mucenicilor lui Hristos,te-ai nlscut; Bucur[-te, cX acolo propovdduireaSfAntului Alexie Carpatinul a adus rod mult; BucurS-te,dar al ruglciunilor celor ce pentru Hristos au p[timit; Bucur[-te, odrasld sfAnt5a p[rintilor tf,i, care cu jertfelnicie L-au slujit; Bucur[-te, cd inc[ de la naqtereatf, de SfAntulIoan Botezhtorulai fost ocrotit; Bucurd-te, ci din copilSrie spre via{a monahaldai rAr,nit; pe ascunsmAnBucur[-te, cd aducAndu-i care pdrintelui Amfilohie, din cuvintele sale te-ai hrlnit; Bucurd-te, ci SfAntul Mare Mucenic Dimitrie spre muceniciavielii monahalete-a cdl6uzit: Bucur5-te, cd fiind cilug[rit de SfAntu] Alexie,te-ai inwednicit debinecuvintarealui; Bucurd-te,nou Elisei, care ai moqtenit de la povltuitorul tdu tdria duhului; Bucur[-te, cXpdtimind el pentru Hristos, s[ mergi pe urmele lui !i-ai dorit; BucurS"-te,c[ acoperlmdntul Maicii Domnului, egumenaSfAntuluiMunte, te-a acoperit;

Bucur5-te, Sfinte Iov, cel ce pdmdntul Maramurequluiil binecuvAntezi. Condacul al z-lea: Airrmt s[ scapide horthyqti, refugiindu-te pe pdmAntul rusesc, dar ai fost arestat gi condamnat la ani grei de inchisoare, c[ci iliavolul a vrut sI pund sub obroc lumina r:redinleitale. Dar tu nu te-ai temut nici de rnoarte,nici de chinuri, ci mullumindu-I lui I)urnnezeucd te-a invrednicit de asemenea pltimiri, I-ai cAntat:Aliluia. Icosul al z-lea: CAnd ai fost aruncat intr-o pivnil5 cu qobolani,impreun[ cu alli delinuli, !i-ai pus nddejdea in Dumnezeu gi ai sc[pat din aceasti incercare nev5timat, in timp ce prigonitorul t[u a primit pedeapsadumirezeiascd, murind de moarte nlprasnicd. $i pentru tlria credinlei tale, Sfinte Iov, i1i aducemcAntdride laud[: Bucur[-te, candel5 a credintei, care in intunericul temnitelor qi al lagdrelor ai iuminat; Bucur5-te,cd nu in puterile tale, ci in harul dumnezeiesc ai n[ddjduit;

_(H

188 H)_

-(H

1Be H)-

BucurS-te,ci lipsurile qi necazurilenu te-au aruncatin deznidejde; Bucur[-te,celceai str5lucitprin dragostea ta pentru aproapele; Bucur[-te, ci prin c[idura credin{eitaie, frigui din lag5rel-ai biruit; Bucur5-te,c[ foameaindelungatdpgst de bundvoieo ai socotit; qi chinurilecredin{a Bucur[-te,c[ scArbele nu au putut s[ !i-o impu{ineze; Bucurd-te,cd iubirea ta pentru Hristos prigonitorii nu au putut sd o ingenuncheze; StAntuluiLuca BucurS-te, cel ceasemenea al Crimeeiai iubit pdtimirea; Bucuri-te, c5.dup[ ce ai purtat greutatea crucii ai pregustatdin via![ inv'ierea; celor Bucur[-te, cei ce ai adus mAngAiere ispitili s[ cedeze din pricina suferinlelor; prieten al celorcarenu sellsau Bucur[-te, infrAnli de povaraincerc[rilor; Bucur5-te, Sfinte Iov, cel ce pS.mAntul Maramurequiuiil binecuvAntezi. Condacul al3-lea: Delinutul criminal, care s-a aruncat asupra ta, ridicAnd culitul ca sI te omoare,a r5.masimpietrit, neputAnd sI te r[neascd.

'e ai frcut, cu ce m-ai ars?Am fost pAriit de :rfoc!",strigaei, neputAnd in{eiege cum te-a r:iiperitharul dumnezeiesc. Iar tu, bucundu-te de ocrotirea cereascd,ai inil{at rLrda:Aliluia. Icosul al3-lea: Ai fost scos din iagdr pentru a fi dus pe rrnt, dar rdzboiul nu a putut schimba ufletult5u cel plin de iubire pentru aproa'1e,clci nu ai rlnit qi nu ai omorAt pe ,rneni,deqiputeaifi pedepsit pentru aceasta {: mai-marii tii. gi indllimea ta duhov'*eascba fost v[dit5 celor de lAng5 tine ,innci cAnd le-ai spus c[ rdzboiul se va ',rmina degrab5,qi aqaa fost. Iar harismele ile ne-au uimit, gi de aceeai1i aducem ,rntlri de laudd: BucurS-te,ci vAltoarearizboiului nu a irlburatsufletultdu curat; Bucuri-te, cel ce in timpul r[zboiuiui nu rr du$maniivizu{i, ci cu cei nevdzulite-ai i,'irtat; Bucur[-te, cI Dumnezeuin chip minunat lir moarte ndprasnic5de mai multe ori te-a
lr;izit;

tsucur5-te, cel ce prin rug[ciuni inde]un:,;1le pentrupurtareaSadegrijd l-ai multumit;

(H 1eo K)-

-(H

1e1 H)

Bucur5-te, cd ia moarte cugetAnd, ai inleles deqerticiunea vielii plmAnteEti; BucurI-te, cd iubindu-L pe Hristos, ai murit lumii qi grijiior lumeqti; Bucuri-te, cd jertfa noilor mucenici qi mirturisitori in credintl te-a intdrit; Bucur5-te, c[ inchinAndu-te in mdn5stiriie qi bisericiiedin Rusiamult folos ai dobAndit; Bucurd-te,cel ce la intoarcereain o"bqtea SchituluiGorodilovte-ai bucurat; BucurS-te,cd impreunX cu povdluitorul tdu, StAntulAlexie,pe Domnul L-ai l6udat; Bucur5-te, cI iubind sfintelesiujbe,diacon ai fost hirotonit; Bucur[-te, ci mai apoi pentru rdvna ta darui preoliei l-ai primit; Bucur[-te, Sfinte Iov, cel ce pimAntul Maramuregului il binecuvAntezi. Condacul al4-lea: Mult ai pitimit din pricina episcopului Varlaam,carea inchis mullime de bisericiqi mlndstiri. Dar ai stat fir5 team5 impotriva acestuia, luptAnd impotriva f[rddelegilor sale,qi in wemuri de greaincercareI-ai adus lui Dumnezeu lauda:Aliluia.

Icosul al4-lea: Ai fost alungatdin SchitulGorodilov,Ei ai rst nevoit sdte muli din loc in loc, pentru cI :ravolul te urmirea peste tot, vrAnd sI 'lgenuncheze credin{ata. Dar tu ai rlbdat har, :)ate prigonirile prin dumnezeiescui icoanXa rlbdlrii qi pildd pentru r"dtAndu-te :i neputincioqi,pentru care i1i adttcem rrnt[ride laud5: Bucur 5- te, c[ i n c opi l dr i e num el e 'otezitorului qi curajul acestuia ai dobindit; Bucur[-te, ci pentru jertfelnicia ta de rrulteharismete-ai inwednicit; Bucur5-te, c[ nevrAnd s[ fii rlzbunat ,,entruprigonitorii tdi te-ai rugat; BucurX-te,cI ne aju{i ca pe w[jmaqii ,roqtrisi ii iubim cu adevS.rat; Bucurd-te,adiere care pe cei prigonili ,ir:ntruHristos ii r[coreqti; Bucur5-te, celceam[rdciuneadin sufletele ,oastre o biruieqti: Bucur5-te, ci prin darul inainte-vederiipe rrulti i-ai ajutat; Bucur[-te, c[ aie diavo]ului curse fdrd :eamdle-ai infruntat; Bucur6-te, cd sfArqitul fiarei roqii l-ai qi cuvAntultdu s-aimplinit; lrrot-elit

tH 1sz H)

-(H

1e3 H)

Bucur5-te,cd pentru prigoanaceanesOngeroas[de astlzi ne-ai pregdtit; Bucur[-te, cel ce ne indemni si rezistlm prin rugdciuneatacurilor diavoleqti; BucurS-te, cAntare neincetatd a iubirii dumnezeieqti; Bucur5-te, Sfinte lov, cel ce pdmAntul Maramurequluiil binecuvdntezi. Condacul a|511"., Hristos te-a sc[pat din mAinile prigonitorilor qi din rdzboi, dar tu ai schimbat muceniciapdtimirii in lagdreqi inchisori cu mucenicianevointei,asemdnAndu-te cuviogilor din wemurile de demult. gi, fiind incununat de El pentru jertfirea ta neincetat[, li cAntaiDumnezeuluicelui milostiv: Aliluia. Icosul al5-lea: Vreme de aproape patruzeci de ani ai sdvArqit aproape zilnic Sfdnta Liturghie, biruind sllbiciunea firii prin focul ruglciunilor tale. Cd nici schija din piept, nici alte neputihle nu au putut sta impofriva rAr,nei tale duhormicegti,qi, hrlnindu-te cu Sfintele Taine, ai prins putere in lupta cu cetele ingerilor pdzuli. Pentru carete-ai inwednicit a primi de la noi aceste laude:

Bucur[-te, cd predaniile Sfinlilor P[rinli rruevlaviele-ai p[strat; Bucurd-te, cd pe cei prinqi in cursele ritdcirilor spre adevdri-ai indreptat; Bucur5-te, izvor nesecatde daruri pentru cei carevor s[ semAntuiascd; Bucur5-te, cd pe slraci ii ajuli si iqi g[seasc5 unde s5. munceasc[; Bucur6-te,cd precum in timpui vielii qi iicum ii miluieqti; Bucurd-te,cel ce de orfani qi de vdduvete ingrijeqti; Bucurd-te,cd dai mAncare celor carenu au cu ce si sehrdneasci; Bucur[-te, cel cegdseqti ad[post pentru cei carenu au unde s[ locuiasc[; Bucurl-te, cd dreptateacelor nedreptd{ili in chip minunat o ar[!i; Bucurd-te,judec5tor nemitarnic al celor qijudecdli; aflali in procese Bucur5-te,cd mulli credincioqila ajutorul t[u au alergat; Bucur[-te, cd vesteadespreminunile tale in multe oraqeqi sates-aimprdqtiat; Bucurd-te, Sfinte Iov, cel ce pimAntul Maramuresului il binecuvAntezi.

(H 1e4 H)-

Condacul al 6-lea: il prosllveqtepe Ne-aiinvSlatc[ ,,nevoin{a om", qi ne-ai dat ca pild[ pustnicul pe care l-ai impirt5git in fiecare an, mai mult de douizeci de ani, qi caretrdia frrd sdvaddaltd fali omeneascd. $i noi, uimindu-nede cmcea infrAnlrii sale, Il iiudlm pe Dumnezeu, cAntAnd: Aliiuia. , Icosul al 6-lea: Suntem mustrali de cuvinteletale, Sfinte Iov: ,,inainte, potirele pentru implrtdqanie erau din lemn, iar oamenii din aur. Acum, potirele sunt din aur gi oamenii din lemn, neinlelegAnd ci se imp5rt[qesccu Tmpui qi Domnului Hristos.A sl5bitcredinla." SAngele Dar, pentru a rezistaispitelor de tot felul qi atacurilor diavoleqti care se abat asupra noastr5,i1i zicemcu inim5.smerit[: Bucur5-te, robule al lui Dumnezeu, iubitorule de nevoint[; prin pilda vielii tale ne aduci Bucurd-te, c5. pocdin{i; la Bucur[-te, cel ceprin virtulile tale precum aurul ai strdlucit; Bucurd-te,cd talantii t5i Hristos peste mdsur[ i-a inmul{it;

Bucur5-te, celcene pov5luieqti in rdzboiul ,uhovnicesc in chip minunat; Bucurd-te, cd cei care s-au rugat lie o au lep[dat; ieznddejdea Bucur5-te,vas ales al dreptei socoteliEi !ascdl al smereniei; Bucur5-te, cdde la tine inv5{dmsi purtlm ird cArtirecrucear[bd5rii; Bucurd-te, cei ce pe creqtini ca fra{ii sl ,";iiascS i-ai indemnat; Bucur[-te, ocrotitor al prieteniilor pe care ;.)umnezeu le-a binecuvAntat; Bucurd-te,cI de prieteniile stricltoare de ,uflet ne sfrtuieqtisI ne indep[rt[m; Bucur[-te, cd grijile iumeqti cu ajutorul tflu :rrlepddlm; Bucurd-te, Sfinte Iov, cel ce pdmAntul rvlaramureqului il binecuvAntezi. Condacul al7-lea: RugAndu-tetu pentru ca cei de alte crelin{esdvind la lumina adev[rului, mult te-ai :'ucurat auzind de evreul care s-a botezat, .rnpreunl cu to{i cei din familia sa,clup[ ce a rflat c[ tAlharii careauiefuit bisericain care 'lujeai au fost prinqi. Iar eweul, uimindu-se 'ie sfinteniata qi venindla lumina lui Hristos, l,-a l[udat pe Dumnezeu, cAntAnd: A]iluia.

(H 1e6 R)

__(H

1e7 H)

Icosul al7-lea: Cine poate spunemullimea minunilor pe care le-ai flcut, aflAndu-teinc5 in viala plmAnteasc5? C[ci prin harismeletale ai ajutat oameniaflaii in toatefelurile de boli Ei de necazuri, noi, nid[jduind cX vom fi fost aceqtia, te lludlm, zicAnd: ajutali cum au"si incercdrilorne Ilncurd-te,cel cein r'remea indemnisdstlni tari in eredin[d; le ddruieqti Bucur5-te, cd celorcredincioqi toate celede trebuin{d; Bucur5-te,cdin casafiicei mirturisitorului Dimitrie Sabovhrana o ai inmullit; nou llie, cdbucuriav[duvei din Bucurd-te, Sarepta Sidonuluiin tamilia lor a sporit; Bucuri-te, aducdtorule de bucurie in sufletele pe care vrdjrnaqul incerca sd le biruiascS; Bucur[-te, cI mulli tineri credincioqi ai ajutatsXseclsdtoreascl; povdluitorpe calearnAntuiriial Bucur5-te, creqtiniiorEimare apdritor al familiilor; Bucurd-te,c[ solii carenu aveaucopii au aflat r[spuns rug[ciuniior lor; Bucuri-te, cSlucmrile pierdute degrabds[ ie afldm ne ajuli;

Bucur5-te, c5eqticil5uzda oameniiorcare 'rau rltdcili qi pierduli; Bucurd-te,ajutitor al tinerilor carevoiau 'i mearg[ pe caleapreoliei; Bucur5-te, c5 mulli dintre ei au ajuns rednicislujitori ai Evangheliei; Bucurd-te,Sfinte lov, cel ce plmAntul ii binecuvAntezi. "iaramureqului Condacul al 8-lea: Ai izgonit diavolul din frateie Mihail, gi rnaiapoil-ai clluglrit, dAndu-inumeleSava. 'ii, luAndu-lucenicde chilie,i-ai zis: ,,Unde ' iti fi eu, acolovei fi gi tu, cdt timp voi trdi." rarnoi ne rug[m !ie, sfinte,inwedniceqte-ne ri pe noi sXavempartede ocrotireata, atAtin iata aceasta trecitoare, cAt qi la judecata ,ufletelornoastre,ca si il laud5n in vecii ,'eciiorpe Dumnezeuicel in Treime liudat, rintAnd: Aliluia. Icosul al8-lea: prin grija !i-ai ardtat iubirea de aproapeie, ,;rti de Dimitrie, carefuseserdnit la cap in ,rmpulr[zboiuiui. CdcirugAndu-te pentru el, rlrimnul !i-a descoperitcd va mai trdi mulli rini,$i ci apropierea bdtr0ne{ii ii va aduceqi

(H iee H)

1ee K)-

tdmdduireadeplin5.$i noi, uimindu-ne cI legile firii au fost biruite qi bolnarul s-a vindecatqi a mai trflit weme indelungatd, iti aducemaceste laude: Bucurd-te,c[ eqti cunoscut ca grabnic tdmlduitor al bolnavilor; Bucur[-te, doctor iscusit care alungi tierbinlealabolilor; Bucur5-te, cI min{ile boinave prin ruglciune ie tdmdduipqti; Bucur5-te, ci pe cei pe caredoctorii nu ii mai pot ajuta tu ii lecuiegti; Bucur[-te, aducdtorde nidejde qi alinare a suferinlelor; Bucur[-te, cd ii intireEti pe cei aflali pe patui dureriior; Bucur5-te, cel ce povara cea grea a singuritdlii o uqurezi; Bucur5-te, c5 ispita dezn[dejdiide la noi o indepirtezi; Bucur[-te, ci prin tine se intd"resc cei biruili de sl[biciuneafirii; , Bucur5-te,rugdtor pentru cei ispitili de gAndulsinuciderii; Bucur5-te,c[ ducAndcruceabolii, doctor filr[ de arginli ai devenit;

Bucur[-te, ci harismele tale l{ristos noi le-a inmultit; ,ierntru Bucur5-te,Sfinte Iov, cel ce pdmAntul i,{aramureqului il binecuvAntezi. Condacul alg-lea: ,,Nimeni nu te poate ajuta decAtstarelul i)\"', d auzit Ioan cuvAntulprietenuluisdu, leqi nu iqi dddea seama cd prin patima icsfrAului diavolul pusese st[pAnire pe ,rrfletul s[u. Dar, venind la tine, prin rug[iune a aflat t[m5duire, qi punAndinceput run mAntuirii I-a cAntat lui Dumnezeu: ,ililuia. Icosul al g-lea: L-a v[zut Ioan pe diavolul carea ieqit din i, qi a dat mdrturie despredarui pe carel-ai ,;rimit de ia Dumnezeu, c[ci l-ai scdpatde ;atima desfrdului,Sfinte Iov. Iar noi, de iirulte feluri de patimi fiind ap[sa!i, avem riidejdecd ne vei ajuta qi pe noi, precum pe ir:912, gi pentru aceasta te l5ud[m, zicAndu-li: Bucuri-te, cI prin tine multi oameni de iratimilelor s-auizbdvit; Bucuri-te,c[ lepldind lanlurile patimilor, ;rcdrumul virtutii au pornit;

(H 2oo X)

201 H)

egti Bucurd-te, celcein vremuri de desfrAu trAmbilda pociinlei; Bucurd-te, mustrdtoral picatelor carene indrumi pe caleacredinlei; Bucur[-te,inceputbun pentru cei carede viata pltimaql s-auscArbit; Bucur5-te, cI mullime clesufletebolnave prin rugdciunile tale s-autdmiduit; Bucurl-te, ci poverilesufletelornoastre \ degrabi le ugurezi; Bucur[-te,ci durerilegi suferintele de la noi ie indepdrtezi; Bucur5-te,leac care sufletelerdnite de p[cat 1etdrndduieqti; Bucurd-te,cel ce caleavindeclrii prin spovedanie o binevesteqti; Bucur5-te, cel ce primeqti rug5ciunile pdrinlilor pentru fiii ior; Bucurd-te,ce1ce ii indrepli pe pdrin{i pentru rug[ciunile duhovnicilor; Bucur5-te, Sfinte lov, cel ce plmAntui Nfaramurequluiil binecuvAntezi. Condacul al ro-lea: , Te-ai luptat pAnd ia sAnge impotriva duhuriior intunericului, qi pentru aceasta Durnnezeu !i-a dat darul izgonirii 1or,de care lucru s-au incredintat multi crestini. cAnd

r:meiacarea putut sd seinchine la moaqtele ,ltor sfin{i, de ale tale nu s-a putut apropia. ,,i,prin aceasta, Dumnezeu a vrut ca vestea lcspredarul tlu sXse rdspAndeascd in toat6 caoameniiafla(iin lan{urilediavolilor irmea, 'ri ifi cearaajutorul qi s[ seizbiveascd, pentru r-l cAnta lui Dumnezeu: Aliluia. Icosul al ro-lea: N{ult s-au intristat pdrinlii fetei care se rrdr[cise, vizAnd cI mullimea doctorilorla '{{reau rners nu i-a ajritat cu nimic. Dar, pe fatd la tine, prin rugdciuneai ,ducAnd-o rim[duit-o. gi, deqidin lucrareadiavolului ,qi pierdusedarul vorbirii, cu ajutorul tdu .i-a revenit,pentru careminune te ldudlm :icAnd: Bucuri-te, c[ la tine sunt aduqi cei ce '.riferd din pricina duhurilor necurate; Bucuri-te, cE ii inseninezipe cei ce au ,'enitla tine cu fefe intunecate; Bucur[-te, c5.urmAnd SfAntuluiCiprian, lcziegi qi alevr[jilor; lan{urilefarmecelor Bucurd-te, c5 prin puterea lui Hristos "isipeEti lucrlrile inqelStoare alevr[jitorilor; Bucur5-te,sabiecare tai leg[turile care de nedeziegat; i,areau

(F

202 K)

iH 203 H)

Bucur5-te,ci prin rugiciunile tale, biruinla vielii asupramorlii s-a ar[tat; Bucur[-te, indrept[tor al ce]or care in lupta cu puteriieiadului sepoticnesc; Bucur[-te, fulger careii arzi pe vrdjmaqii neamuluiomenesc; Bucur5-te, zid de netrecutpentru puterile i n tu n e ri cu l u i ; Bucurd-te, doctoriecare ' fierbin': st[vilegti leala ispitelor; BucurS-te, pov[luitor al preolilor in r[zboiul duhovnicesc; BucurI-te, mAn[ intins[ celor care cu eviavie te cinstesc; Bucurd-te,Sfinte Iov, cel ce pimAntui Maramureqului ii binecuvAntezi. Condacul al rr-lea: ,,Nuvi ingrijorali, nu v5 intristali. O sd dea DumnezeuEi totul o sh fie bine! O sI mergemin biseric[ qi o sdne mg[m. Ne vom ruga qi noi, vd veli ruga qi voi qi totul va fi bine! O s[ se fac[ o minune cu voi!", ie spuneaicredincioqilorcareveneaula tine, qi cuvinteletale s-au adeverit.Iar aceqtiaau inceput s[ mdrturiseasc[sfinlenia ta, l5udAndu-L pe Dumnezev,Cei ce te-a incununat, qi zicAnd: Aliluia.

Icosul al rr-lea: Muilime de oamenis-au adunat la siujba tale in Sinaxare, ;'ecerii SfinteIov, gi grabnic iu sim{it ajutorul t[u. Cdci,apropiindu-se de acla cu sfintele tale moaqte,s-au mirat nu ioar de minuneaneputreziriitrupului tdu, ci r clebunamireasm[pe careo rdspAndeai, ca ,:rnn 3.1 sfinleniei taie. $i pentru aceasta ili rlucem laude,zicAnd aqa: Bucuri-te, cd in soborul sfinfilor cu mare ,tavdai fost primit; Bucur[-te, ci iubind pltimirea, de 'i.rnunlte-ai invrednicit; Bucur6-te, vin ci mullime de credincioqi e tine pentru ajutor; Bucur5-te, cd celor ce se roagd lie cu vlavieie egti ocrotitor; Bucur5-te,ci prin sfintele tale moagte nulte rninuni s5vdrqegti; Bucur[-te, cd prin trupui tdu neputrezit rrispre Inviere ne vorbeqti; Bucurd-te, cXbisericata cunoscutloc de 'elerinaj a devenit; Bucurd-te,cd valul minunilor neincetat )umnezeu l-a sporit; BucurS-te, cd pelerinii pleaci de la tine ri:operilide a ta binecuvAntare;

(F

204 H)

(H zos H)

Bucur5-te, c[ in inimile lor apisate n[dejdeaca un soarerisare; BucurS-te, c[ mireasma sfinte]or tale moaqtene arat[ sfinleniata; Bucurl-te, cd de la tine inv5!5m pe calea r,'irtufilor a urnbla; Bucurl-te, Sfinte lov, c:elce plmAntui il binecuvAntezi. Maramurequiui " Condacul al lz-lea: CAnd una din rudele tale !i-a cerut in rugiciune ajutorul,pentru a-qirecS.pltabanii careii fuseser[luali prin inqeliciune,ai venit degrab[ in ajutorul ei, qi rluf[cltorul i-a inapoiat banii, spunAnd:,,Ai un duhovnic foarte puternic", qi m5rturisind f[r[ si r,r'ea sfinleniata. Iar noi, primind aceast[mdrturie ca o adeverirea minunilor pe carele-ai frcut dupi trecereata la Domnul, Il lSuddm cu mare glas,zicind: Aliluia. Icosul al rz-lea: Nu avern cuvinte s[ i1i mullumim cX ai ap5.rutin i,'ia!anoastr[ ca o razhde soare,pe carenorii intunericului incercaus5o acopere, qi credemcd nu vei l[sa rug[ciunile noastre chiar dac[ nu fhri rispuns. Pentru aceasta,

;[im sd i1i muilumim dupl cuviin!5, iii ,clucem laudeca acestea: Bucur[-te, c[ mare tlcdtor de minuni te-a rrltat Flristos; BucurS-te,cd prin tine dobAndim toate 'eiede folos; Bucurd-te,lumind care viala noastrd o nminezi; BucurS-te, prieten ceresc care asupra ioastr[ veghezi; Bucurl-te, bucurie a inimilor care se upt[ cu patimile; Bucurd-te, tdrie a celorcareiEiinfrdneazS ,oftele; Bucuri-te, cel ce pe caleanevoin{elorne irl[uzeqti; tsucur5-te, cd de curselevrijmaqului ne lreqti ; Bucurd-te, cd ne izbdveqtide intunericul ;rtIcirii; Bucur[-te, pov5luitor al nostru pe calea ,iAntuirii; Bucur5-te,bunimireasmd a impdr5liei ,rrurilor; Bucur5-te,dar trimis de Dumnezeucre,incioqilor;

(H 2a6 H)--_-

207 K)

BucurS-te,Sfinte Iov, cel ce plmAntul il binecuvAntezi. Maramureqului Condacul al r3-lea: O. Sfinte lov. mare fdcltorule de minuni, prirneqte-ne pe noi sub acoperimhntul rugdciunilortaie, ajut[-ne sd lepidlm pdcatele in care trdim qi s[ punern inceput de poclinld, pentru ca la stArgitulvielii nogstre sd ne invrednicim a ajringe in raiul cel pentru a-I cAntain vecii vecilor preadulce, Dumnezeuluicel iubitor de oarneni:Aliluia. sezicedetrei ori. Apoi sezice Acestcondac Icosul intAi: Din copildrie s-a uddit rduna tc... gi CondaculintAi: Pe SfdntulIou, pe cel Apoi seziceaceast5: ceapurtat crucea... Rugiciune Sfinte Iov din Uglea, mare f5citorule de pe care rughciune minuni, primeqteaceastd lui Dumnezeupeno aducem!ie, qi roagd-te primit tu binecuvAntarea ai tm noi. Precum AlexieCarpatinul,qi ai dus via![ de SfAntului sfinlenie, aqaajuti-ne qi pe noi ca, primind ta, s[ ducemo viald binepl[binecuvAntarea cutd lui Dumnezeu.Trupurile noastresd fie tempie ale Duhului Sfdnt, nu ale poftelor qi

stiute, de patimile patimilor. IzbS.veqte-ne,

tlnre il apasA.

Ai grijfl, sfinte al lui Dumnezeu, de tot trlerul gi tle tot poporul binecredincios.Ai erija de preoli, sd fie pilde de credin![ qi de lume iribitoarede plcat. Ai ,'iftute in aceastd xrij[ de cei din cinul rnonahal,de cilugdri qi grij[ qi de cei care .i.emaici, aqacum ai ar,'r.rt :ruvenit ia tine. Ai griji de toli creqtinii,de ':opii qi de tineri. de cei vArstniciqi de cei irltrini. P[zeqte-i pe toli de curselevr[.j*raEului. aflaii pepatul de r:eri Ai griji cleceibolnar,'i" rle suferin{d. Uqureaz[-le fierbinleala qi ridic5-idin patul deboaii, daci thm[duirea]e ,rste de tolos. Aiutzi-i,sfinte,cu darul t5u, pe cei chinuili :le duhuriie necurate.Credemlie cI ii poli :rjuta,aEa cum i-ai ajutat gi pe cei careau dat rnai apoi mlrturie despreminunile tale. Alung[ dezbinareadintre creqtini, Sfinte lov, alungi dezbinareadin familii, alungi ilezbinareadintre pdrinli qi copii. Credin{a iroastrds-a impulinat qi r[utatea pune st[pAnirepe sufletelemultora.Alungfi wajba qi :rdu paceain vielile qi in sufletele noastre.

(H 2oBHi

(H 2oe H)

pentm noi, sfinte,sdpuneminceput Roag6-te bun pociinlei. Ca simtinclaiutorultdu, sd ii mulqumimDumnezeului carete-a primit in soboml tuturr;r sfintiior, liudincl Treimea pe Tat5l,pe Fiul ceadeofiinldqi neclesparfit5, ' Duh. in veciivecilor.,A,min. si pe SfAntui

Postfa{i la prima edilie

Primul biograf al SfAntului Ior', Grigorie i{aciu[ in carteasaAscetu/RusierCarpatine Stctre{ul Iou Codrea, in capitolul intitulat Problemebiog raf.ce gi diJbritedounnente priuitoare la stat"e{, scria: ,,IntrucAtdesprepersoana neobiqnuiti a stAntuluistare!,inci din viala lui pdmA.nteasclcirculau multe iegende, acum, dupi ce au trecut mulli ani de la moartea sa, acestefabulalii devin qi mai multe. In afard de chiar qi in ziare au pf,truns o mullime aceasta, de neadevirui qi niscociri evidente.De aceea, considerlm cd estede datcria noastrdsi cercet5m amlnunlit acestelegendegi neclarit[li, fie si le respingem, fie s5 clarific[m argumentat toate momentelediscutabileale biografiei sale. Pentru aceastane ajutd amintirile celor mai apropiaterude ale stare{ului Iov, cu caream ar'.ut de mai multe ori ocaziasI discut, qi documentele cares-aup[strat in arhiva lui personall." Din p[cate, chiar qi cartealui Grigorie Raciuk confinea uneie date greqite privitoare la l'iata stAntului. Iurii Danile{ a scris cAtevaarticole prir,'itoare din aceast[ carte. De exemia greEelile plu, Grigorie Raciuk scria: ,,Trebuies[ spunem ci stareful n-a dat niciodati o importanld deosebiti datelor salebiografice semnificative,adesea aproximAndule. Astfel, intr-o anchetl scrie cI

(F

210 X)

(H 211 H)

seintAmpla a trecut granitain r94o, deqiaceasta greqeqte, de asemenea in 1939,qi in testament, scriind cd a slujit in parohia din sat timp de dou[zeci de ani, clncl in realitate slujise aici ani neimplini{i. Acestelucruri pot optsprezece p[rea curioase,dac[ nu avemin vederefaptul c[ autentic, stare{ula fost un nevoitor qi un rn<tnah ei" carenu sepreocupade lume Eideqertdciuniie Deqinumdrul (p.BSin traducerearomAneascd). aniior in care sfAntula slqiit in biserica'Uglea Mici menlionali in testamentul scris in anul r98o eragreqit,totuqi anul trecerii granilei a fost cel mentionatin anchetd,tg4o - qi lucml acesta sepoate observadin datelepreluate din arhivele NKVD despresfAnt(publicatede Iurii Danile! qi citate in volumui de fat[). unele inadvertenle exact inaintea SesizAnd trimiterii la tipar a prirnei edilii a traducerii c[rtii lui Grigorie Raciuk, am preferat s5 editdm un tiraj mic din lucrare (tirai cares-a dat gratuit - qi nu a ajuns in libririi). Am aqteptat pregltirea unui nou volum, in care greqelilesi fie corectate. Din pdcate, intrucAt pentru uneie infbrma{ii nu exist[ documente,esteposibil ca qi in trceast[ carte sd existecAtevagreqeli.Lucrul acestase datoreazi surselorpe care le-am al'ut la dispozilie - una dintre ele fiind lucrarea Via[a, ninunile gi ocafrsfirl preacuuiosului Ei purtdtorului de Dumnezeu pdrintelui nostru

Iou dinlocalitatea Uglea,editat[ de parohiadin UgleaMic5. Din p[cate, chiar qi in acesttext care este, in mare parte, doar un rezumat al cftJii lui Grigore Raciuk - erau unele date gregite, ceamai cnnoscutl fiind referintadespre condamnareaStintului Iov la doulzeci qi cinci de ani de lag5r - nu la cinci, cum a fost in realitate qi cum se poate vedea in documentui prezentatin volumul de fa![ (datare care,dup[ cum obsen'aIurii Danilef, a pus in incurclturd mai mulli cercetdtori ai vielii SfAntului Iov). Intr-o form[ rev[zutd qi ad[ugit[ lucrarea (traclusl in limba romAn5de GeorgeZapotinschigi Angela VoicilS) a ap5rut \n Gazeta de religie Ei spiritualitate ot"todoxd.Se cuvine s[ men{iondm aici cu bucurie interesul ardtat cinstirii publisfAntuluide cdtre cei din redac{iaacestei calii, care au dedicatin intregime Sfhntului Iov Codreanum[ru] pe noiembrie din anul curent - nr. 96lzr>13. Sperim c[ din cein cenai multe pubiica{ii - din Maramureq,dar qi din intreaga {ar5 - vor aveainteresul de a se aplecaasupra vietii SfAntului Iov din Uglea, noul flcltor de minuni. Grigorie Raciuk scrie in cartea sa qi despre uneleistorisiri carecircul[ despresfAnt,cum ar fi cea despre hirotesia sa ca citet tlcuti de SfAntul Luca al Crimeei, in lavra SfAntului Serghiede Radonej.Dar nu existi o sursi clari

(H 212 H)

(H 2n H)

(dup[ cunr o a acesteiinformaiii - o ,,legendd" de fatd in volumul preferat ca numeatot el).Am nu sd nu includerndate sauintArnpldricare erau un drum, sigure. Am vrut doar s[ deschiden-r ri[d5"jduintl cI se vor gdsi specialiEti carg sI cu acrivie astfel de lucruri. Ne asumlm cerceteze totugi taptul c[ qi in lucrareade fati exist[ poate au fost preluateca atare uneledateeronate,carer din alte surse. (De exemplu. Iurii Danile! propune o altd dat[ a ]rirotonirii sfAntuluiintru pretit, contrazicAndu-lpe Grigore Raciuk, deqi acestafolosisechiar data care ap[rea in docttmenhrl hirotonirii sfintului. Am preferat s[ ddrn prioritate docutnentului - pe care, de altfel, il r.orn tip[ri in unndtoarea edi{ie a cirlii despre Sfintul Iov Codrea,aldturi de unele fotografii din arhiva sfdntului.) Trebuie menlionat[ contributia la aparilia distins c[durar acestuivolum a dr. Nutu Roqca, orlodox din Sighet. Domnia sa, avAnd un din doctorat in filologie despre ,,Onomastica nutnele corecteze s[ Valea lzei", a binevoit proprii ale unor persoane qi locuri din carte, a numelor qi nu fblosind varianta romAneascd cea ucrainizatl,. El a contribtiit cu mai multe informa{ii la cunoaqtereaistoriei linuturilor in cafie. descrise

Nota editorului

la edilia a doua

EditoruI

La hf ernor icilul ui ctimelor"corr truri.s m ui u i gi nl rezistenfriirie la Sighetexistd o icoan[ suir r:ilre scrie: ,,Preot Alexei Kabaliuk {Sf6,ntul Ak:xieCarpatinui).S-a niscut la I septembrie illzT in locaiitatea Iasinea {Zakarpatia * Uc'r"ainai.Llrrnhrit ile autoritatile austrotingare.pentm activitateasa, in prim5vara airuh-ii ig14 a fost irnplicat in procesulunui grup de 32 de persrlane invinuite de autorit5li gi ilropagandi pro-ortodoxfl>. de <nesupnnere A fbst condamnatla 4 ani qi g luni cledeten{ie, pe cere i-c exer:utat tn penitenciarulSighet. Iiliberat in t9r8, a fost nrimit preot l:r parohia ortodoxd din Hust. iar in 1921, staret al Mdndstirii SfAntulNicolae din lza. A decedat la rg noiembrie tg47.I-a zr octomhrie eoot a fost canonizat de Biserica Ortodoxir [Jcrainean5." Intenlion[rn ca dup[ cartea derspre r.ia{a SfAntului Iov Codrea sd tipf,rim in seria Din Patericul Maranturegului qi via{a SfAntului Alexie Carpatinul, cel care a pdtirnit pentru l{ristos in inchisoareade la Sighetqi carea armt runrol atAt de important in r.iafa SfAntului Iov din Uglea. (Urm[torul voium din serie va fi r,.iata SfAntuluiIerarh Iosif Mlrturisitorul, scris cledr. Nulu Roqca.)

iH 214 K)

(H 215 H)

Prima edilie a cirlii Din Patericul Marctmure1ului: SfAntuI lou din Uglea - Via{a, minunile,si ccatisfu/ a avrt parte de o primire cllcluroasi din partea cititorilor. Dup[ aparilia cdiJii, dupl ce Gazetade Maramuresa tiplrit suplimentul gratuit despre viala sfintului, dutriI conferinlele clelansare a clrtii din Baia N{are, Sighet qi Satu Mare, evlavi:t fa![ de Sfintul Iov Codrea a inceput s5.se raspAucieascidinspreMaramuregin toatdtara. (Unul dintre momentele cele mhi impresionante loc pe 18 noiemc[r{ii a ar.'ut legatede lansarea la sfArqitul simpozionuluidespre brie la Sighet, via[a gi minunile Sfhntului Iov - simpozion intre organizatprintr-o frumoasdcolaborare Gazeta de Marantureq, Primdria Sighetu Marma{iei, Protopopiatul Sighet, ASCOR Maramureq Ei Editura Areopag. Am trecut atunci pe la Biserica Ucraineani din Sighet, SfAntului unde se afli o p[rticicd din moaEtele Iov, dar qi o pdrticicd din moaqteleSfintului Aiexie Carpatinul. CAnd a venit la aceast[ Prea Fericitul Pdrinte biserici, in anul 2to1.2, Patriarh Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne,a primit din partea p5rintelui paroh, Nicolae Lauruc, o icoand a SfAntului Alexie, sfAntprea pulin cunoscutin RomAnia,deqiaici a fost intemnilat pentru credinla in Hristos -www.patriarhia.ro/ro/patriarhui/bisericaucra

ineanasighetr.iulzorz.html.Un alt moment frumos a fost gi intAlnirea cu Prea Sfinlitul Justin Hodea Sigheteanul, ierarhul romin care a participat la canonizarea SfAntului lov, in anul zoo8, gi care ne-a vorbit despreaceastl canonizare.) Pe z9 noiembrie 2o1Bpe site-ul Gazeteide Maramureq a apS.rutarticolul Sfdnhil Iou din Uqleu - rnorenture$eGn semnat Si dupd nrrnte, cieMircea Crigan: ,,Credincioqii din RomAnia au aflat de curAndinforma[iile completedespre Sfintul Iov din Uglea, primul sfdnt contemporan din Maramureq canonizat de Biserica lJcrainean[.Pe lAng5argumenteleqi dovezile istorir:edin documenter, leglturile SfAntuluiI ov cu Maramurequlreiesgi dup[ numeleacestuia. IPSJustinian,Arhiepiscopul Maranrureqului Ei SS.tmarului, ne-a oferit o dovadl in plus cd SfAntulIov estemaramureqean qi dupl nume. iPS Justinian ne-a atrasaten{iach SfAntulIov nu qi-a alesint6mpl[tor nurnelede monah, mai ales c[ acestnume esteextrem de rar printre cilug5ri. Iar ArhiepiscopulMaramurequluiqi Sitmarului ne-a dat dovadac5. numele Iov este un nume autentic maramuregean, oferindu-ne o listd cu 35 de localnici din micul sat maralnureqeanRohia, oameni care au purtat sau poartl qi acum numele Iov. Ataqim fotografia cu surprinzltoarea list5, cu mentiunea cI cei in dreptul c[rora este o cruciuiil[ sunt trecu{i la

(H 210 K )-

(H 21T X)

Nu outem sd nu remarclm inca o ceier,esnice. s[ iPS Justinian,carea ,stiut inlelepciunea ciatl de scoatd in evidenti un detaliu extrem important, la care nimeni uu s-ar fi putut gAndi."Ailturi rie text apirea qi fotogra{iacu - wrvlr'. gaze res.ro/ iadenrararnu Ii sta respeetivir gazet ml Ires-ro-stantt rl-iovriclemara http-rvl",'r,vul-sfant-conteutporan-clin cleuglea-prim mara - I r+40 izitt 1-144()2). rlru r'('s-cantut in nuilirlrl din noienrbriezo13 clin{-untec nnncLhilar a apirtrt un ar-ticoiampli.tclespre viala SfAntuluilov, scrisrle Ciprian Voicila.i,a rdspindirea datelor clespreviala sfiirtului a contritiuit qi site-ui sfantuliovdinuglea"ro. Inciudern ?n iiceast[ editie gi actul irirotonirii SfAntuluiIov de cdtre episcopulNestor Sidomli * pentru a arf,ta cd data etxacti a in cartea lui hirotoniei a fost cea prezentat5. Grigore Raciuk, Ei nn cea prezentatdde Iurii Danile! (deqi in edilia precedentd a clr{ii SfAnnil Io-- din Uglea. Via{a, rninunile e-iacafisful am modificat data de 7 apriiie - cum ap[rea corect in traducerea volumuiui A.scefu/ RrrsieiCarpatbrc,Stare{ul lou Codrea,apdrutd la Editura Areopagla inceputul anului 2o13 cu 7 mai, data prezentatd de istoricul Iurii Danile{ in articolul sSuPreacuuiosul lou din Uglea. I)ate noi despre biograJia SJknf.rluilou - www.pravoslavie. ru/put/323 t8.htm).

,,Actofi.eial
Se dd aceastaleromonahului lov, in lume Ioan Condrea, pentru a atesta cX, la DutnnezeiascaLiturghie din t6 noiernbrie rg4;, in biserica rn[ndstirii Adormirea foIaicii Domnului, de pe lingi Casa lJparhiali din Mucaccivo, trrrinlucrarea Duhului SfAnt,a fost hirotonit de noi in rangul de ierodiacoir,iar pe 7 aprilie tg46,in Mlndstirea StAntui Nicolae de lAngdsatui Iza a fost hirotonit ieromonah pentru m[nlstirea StAnta'freirnel din Gorodilov, creea ce se confirm[."

*'-::'H '.
fir;+xi

l?,a;2at

*a*+ F,Y*1861 a lei l1*ez +eB a+t+'e{E? A*v?i* i4a t E ??-ftr11t ' * r!+t* E*t?a 1*** zax:stnti trt atcli .t Le.t:rtrarT trr'et1 +62t4:t+t7fr4. \t"a E Zt'talttr;1a3 *.;t Efz*r';+':z*aA* l*q..tt t t5-1:t . bt i+4e E ,r(txi9# tea 1?tb ez '/j-at-,.131' .:ti";i"'at5h | t&t t34!a*et4 * 1Fg rn*11Y,+4 ,'a " & t r a i t j4^il , 1 ; 4 ' *rt 4*eaa****o t t2, rr, tr+ t t *, zx r *' ? t + ;|tr.| b1', e i ; ?at-. *-. ) 2t at*'. cUe i "

.:
't\iq,;aa f t-. ag4Beii E'q LsEt b4*,-

-(F

218 { )

iH 21s H)

Sperdm ca, pe viitor, SfAntul Iov Codreasl fie din ce in ce mai prezentin viata creqtinilor din RomAnia.Pentru cI el esteocrotitor creresc nu doar al credincioqilor din Maramureq, ci qi al celor din toat[ RornAnia,a$a cum este qi din Ucraina... ocrotitor al credinciosilor

Cuprins
Prefalaeditoruiui ....s

Viala Ei rninunile Sfintului Iov Codrea. Satulsfin{ilor .......9 Copii[riain vrerneaprigonirilor . . . . . . . . . 22 Primele piedici in drumul spre chlugirie . 34 in mun1i, deasuprarAului Rica . Primiianiinmdn[stire Marile incerclri inr'6paiar[zboiuluimondia] Aniidedupdrd"zboi.... . . . 43 ....46 it ..... 6q ...26

intoarcereain mlnlstirea de metanie . . . . 7e Stire{ia ..... 8; inflorireamindstirii Persecu{iileqiperegrinirile in Micul Colliqor P[rintelemilostiv .......8Z ...... gg . . 1oo ..1o7

Chipul duhovnicesc alstaretului . . . . . . . . 111 in{elepciuneaqi inainte-vederea . . L2S Vindecareacelorindr[ci{ i .. ..... 752

(H 220 H)

(H 221 H)

L42 Ajutorul minunat al SfAntuluiIov Ajutorul pentru cei caredoreau s[-I slujeasc[Domnului . . . r47 L52 Cinstireapopularl Ultimii ani. TestamentulsfAntului . . . .'. . r i z AdevXruldespresfArqitulsfAntului. . . . . l l 6 ; inmormAntarea. Minunile de dup[moarte... .].... .,*.t7F AflareamoaqtelorSf6ntuluiIov Codrea. Canonizarea . .. ... L78 Acatistul SfdntuluiIov din Uglea . 187 Postfataeditorului .......211 Nota editorului la edilia a doua . . . zLs

Sfantul IovCodrea la o inmormflntare in satul Rossoqi, la inceputul anilor'8o

'" ' '

tlt 222t0-