rnai tlrziu, da~a traval iu I sc i nstaleaza pe neasteptate. Spiialul probabil v!\ va punc la dispozuie toate Jucrurile de care avcti nevoie pcnrru copil, pe pcrioada i nternari i.
Tampoane P'!ntTU silli
Puneti-Ie in sutien penIfU a absorbi seurgerile de tapte. Cele ell forme situ c de rn ai bune, Crema pcntru • mamcloane Amelioreaza
durerile de la
acest ni vel.
Un pachet
ar trebui .{(l [ie super(;tb.Y(JrDcwr p~JUrU rri1llele dlC"o life
Perle, sampan, prnsop, piepteue
De asemenca:
• scrvetele;
• u seater de pllr m;l pemru usc area paru I ui CTl $i a pl/ig.u suiurate; • sac de plastic peruru rufe murdare,
DOlla sau trei camii~i de nuapte ce se pot spala in masina de spalat ~i UI1 halat
A cesteu trc bu ie sa fi ~ din bumba deoarece in salon s-ur putca sa fie foarte cald,
lnchise in fa!a Cll
Duuli pachete de tampoane igienice ell dlspozitiv de hplre
Pupuci ell toe jos
-Bretele law
Deschls in ral;; pour« u-i permite behdH.)"u/Hi sa sc shm!1 c,r mOl aproape de $iwd d/JmmN~V(w.slrd. 0 (,"1111(1 eli [ermoarul deschis, ;11 1l.(:ClllUif imagin«
I
'-...
f
Doun sail trei su tiene pentru perloada de ataptare
Pu rlnri acelasi sutien pe care l-ati purtlll I'll timpul sarcinii, dadi nil veti alapta.
____ A1el:eti.1 ehlloti I"r~i, ma; iejcri
6 perech I de chilou CllIlll;iira0 fie chiloti din
burnbac.jn culori 'nchise. fie. ~i mai bine, chiton de unica folosinul.
Va rrebui sli I~.,ali acasa un rind de Imine pe care sri vi le poaia aduce partenerul Inainte sa pl!rasi!i spitalul. Nu alegeti lucruri prea strtrrue: nil veli
avea inca dimensiunilc de dinaime de sarcinii. Bebelusul are ~i el nevoie de hliinUle eu care oil villa
acasa, deci preg~li\i:
• 2 scurece (IlLI uhati chilorei de plastic. dad nu folositi scutece de unica folosinta);
• piepraras:
• cosrumas elastic sau costumas pentru noapte;
• jacheuca tricorara ~i scufi!li:
• pi\t.urli (pcntru vreme recc),
SARCINA Sl NASTEREA
TRAVALIUL SINASTEREA
, ,
'"
In sfirsit, saptaminile de a ·teplare au
trecur . i incepe travaliul. Acesta este puncrul culminanr al sarcinli, deoarece Tntilnirea pentru prima data ell bebelusul nu mai e decit 0 problema d ore. Veri fi ernotionata, dar ~i ingrijorata in ceea ce priveste nasrerea. Va veti simp mai tncrezatoare. daea va yeti pregiiti binc, astfel IncH sa inlelege(i ce se perrecc eu organismul durnneavoastra in fiecare eeapa a travaliului si sa $Li!i
la ce sa va asteptati, A cia nastere unui copil poate constitui 0 experieula pliDa de satisfactii si, dad! 81nteti calma ~i relaxaia. c chiar posibil sa va bucurati de ea. Exersati tehnici Ie de relaxare si respirajie til prealabil, pentru a va ajuia sa ramine~i calma in tirnpul conrractiilor i Sa faceti fa~a durerii, Nu fiti dezamagita daca travaliul IlU evolucaza exact asa cum v-ati asteptat,
CUM STITr CA A INCEPUT TRA V ALIUL----
. .
S·AR PUTEA SA V A FACETI GRIJI di nu veti recunouste debutul travaliului, dar e foarte putin probabil. ell toare e1l e posibil .5 confundati primcle contractii ale
SEi\iNEPREMERGATOARE TRAVALI Lm
Elirninarea dopului gelarmos. Dopul viscos, IIlUWS. u striuri de singe care 3stupa colul uterin In timpul sarcinii, se clirnina de obicei prin vagin, fie Inainte, fie ill stadiile pre· ecce ale travaliului.
Ce sl1 ['uee!i
Accst dop sc poare elimina ell cireva zile lnainte sa tnccapa travaliul; a~teptaii plna avep comracjii regulate Tn rcglunea abdomen LL lui S,I u d u reo de spate sau pina se mpe [ltHlga apelor ~i apoi sunati la spital.
Punga apelor s-a rupl Punga C·lI lichidul care lnconjoara bebelusul se poare rope oricind tn timpul travaliului. Peate 1'i 0 scurgere masi va ~i bru ~cil, dar e mu It mali Frecventa 0 scurgere discreia. deoarecedescori capul copilului e angajai; acesta opreste scurgerea masiva,
Ce sfl Iacetl
Luati legdtura cu spitalul. Trebuie sa merger] la spital chiar dad. IlU aveji nici 0 contract;". deoarece exista riscul de infecjie. Concomitenr folo iii prosoapc igienicc penrru a absorbi lichidul.
Contractlile
Accstca pot incepe ca niste durer; surde III pale sau puiep uvea dureri sub fonnll de jUIIgJ1i I'll jos spre coapsc. Pe masurii cc timpul trccc veri avea rnai degraba contrnctii in abdomen. dccit peri oade de durcri d ifuze
S uSI inure.
Ce sa faceti
Atunci cind coutractiile par a Ii regulate, cronometraii-le. Dae~ credej i c~ sinreti in travaliu, lua~i Icgatura ell spitalul, Daca comractiile nu sin! foarte frecvente (Ia flccare 5 minute) sau foartc dureroase, nu c nevoie sa mergeu imediai lu spital. De obicei, In prima
travaliului (;U coruractiilc cc pot aparea ln ultirnele sap'umini de s!lfCina. yep fi capabila sa va dati scarna c!i rravaliul e imineru, deoarece c anuntat de an umne semne,
nastcre rravaliul dureaza cam 12'plna la 14 ore si de cele mai muJ te on C mai bine sa perrecetl acass clteva ore din acest limp. M i~ca!i-va user prin camera, odihnindu-va de cite ori SilllJ1ri ncvoia, Pmeli s~ va relaxaii I1ictud 0 baie caldji, dad! punga apclor nu $->1 rupt rnc~, sau sa Iuuti () gusrare U~O'lr~.
De I" spital vi sc va spune probabll sa asteptati pina cinrl contractii [e. devin desrul de pu rernice s i se s u cced la fiecare 5 minute ~i doar apoi sll plecari spre spital.
DEBUTUIU FA.LSE
De-a lungul sarcinii uterul se contractil. In ultirnele saptnminl aceste contructii fizioIogicc (false) devin mai puternice, fi'le i ndu - vii sii c redcp eli a tncepur travaliul. Comracuile de nastere adev~l'ale se succed In intervale regulate ~i crcsc progrcsl v ill intensitate '. i free venIa, inc;l !II' trebui sa fi~i capahilli a va dati searna cind a inccput eu adcvara I trava I i III Ocaz ioual, ccntractiile lncep sl apoi dispru·. Continuati sa va miscati;
in limp VOl' revcn i.
contructii
CRONOMETRAREA CONTRAC'fIILOR
Cronomeirati contractiile limp de 0 odl, notind ctnd incepe Si clnd se sfir~~le fiecare. Vor deveni mill putemice 5i mai frecvente si vor dura eel putin 40 de secunde 0 dala ce travaliul S-3
in uahu, Diagrama vll arara diverse intervale Intre contracu i, inregislfale in perioada de inceput a travaliuiui ..
15 minute
56
PRIMA PERIOADA
TRAVALIUL ST NASTEREA
iN ACEASTA PERIOADA muschii uterului se conrracra pentru a dilara colul ~i a-i perrnire bebelusului sli lrcaca pri n el In timpul nasterii, Aceasta dureaza in medie cam 10-12 ore pcntru primul copi I. Sa nu vii surprinda dadj vii veti sirnti brusc cuprinsa de un alae de panica. Oricit de bine v-au fi pregiirit, scnrimentul di organisrnul dumneavoasrra esre supus unui proces pe care nu-I PllIC! i controla v.a poate infricosa. Rarnlnetl cIt de c!!.lma puteti ~ilncerca\i sa urmati mersul tlJCSC al narurii. ACeSl!! e momentul cind veil aprecia eel mai mull prezenta partenerului sau a unei prietene apropiate, rnai ales dadi au cunostirue despre
nasrere si all urrnar .
cursurile prenatale ..
INTERNAREA iN SPITA.L
Odat~ ajuusa la spiral, veli fi inclmpina!a de 0 moa~~ care se va ocu P" de formal i lii!; Ie de internare. Partcnerul poatc rl1mi'nc cu dumueavoastra Tn tiuipul acesia. Dactl veri nH~le ac asti, rnoasa SHU medic u t VM va p,·egal; pennu nasrere 11111"-lll1 mod foarre ascmanator,
intrebiirile mcdicului Medicul va vcrifica documentcle medicalc lmoclnile in tirnpul sarci ni [I '115 vu irureba daeii s-a mpl punga apclor .)i dacn ati cl imina: dopul gelatinos. Va dori s~ ~\ie amanunre d espre COil tractii: d lid ~ u inceput, ctl de frecvenie smt, cum Ic ,imt;(; si cit durcazh fiecare,
Dupa lnternare Dupfl consuhatia de III internare puteti face
o baie sau un du~.
Consultatia
Dupii ce v-a]! schimbat 1'n
c~ ITIll('8 de noapte de spita I
sa" ,11 hainele aduse de ac,,~a spec i al p~ ~ tru n ".~!el"c, mcdicul v~ va masnra tcnsiunea an eli al~, I emperaiu ra ~ i pulsul ~i soar putea sa va faci!o Ull tuseu vaginal pentru " controla cit de rnu I! S-H dilatat cOlLI!.
batllile inimii bebelusului pe 0 pe rio ad 11 de aproxima t.i v 20 de minute,
Aslfel vor r; siguri C~ bcbelusul primeste suficienr oxigen in tirnpul contracni lor.
Ce vii mal l"amine de /leul Vcti Ii ru galtl sa d u\i Q probli de urina peurm tcstarca eventualei pre~en!e "" protcinelor ~i a zaharului, Apoi pmeji face Q haie sau LIn dus, dad punga apclor flu s-a rupt indi, tlupii care veti merge direct III sal a de rravaliu sau de nasrere, III lunule de conduita spitalului.
pentru II veri ric" pozitia copilului ~i dilma\ia col "I ui. imreba!i, dILC~ nu vi se spune; este lncurajaror sa all ali cit de mu I L s-a di latat cui ~1.1. Aces I I ucru s-ar putea ,if nu lie illlill1ple imr-LIIl firm cousrnnt, De obicei, examinarca xc cfcc !u"az~ intre contracui, deci spuneu cind sirnlifi cil Inccpe vreuna, Vi sc va spune probabil s~ s!ali culc!L!a pc spate, spri j; ni t~ de pern e, dar, dad, vi se pare eli pozipa e incomoda, plileli :;~ suui pe 0 parte .. incerca~ s~ v~ relaxa]] cil de mull puteti, .\~ l1lic~oralj mice disconrort, Pu teu folos i, de asemenea .. i nhalatorul cu am estec de gaze.
COLUL iN TIMPUL TRA V A LlULUI
De obicei este inch's printr-uu iuel muscular. AI!i rnuschi se 7ndm'lpl~ in SlIS ~i fn jurul uterului. Acestia
se contracta in tirnpultravaliului trsgind colul sure uter si apoi im.im:i.ndu-I alit de rnult, inc1t c suficient de dilatat ca Sa permiia trecerea capulu i bebelusului pri n el,
Controlul bebelusulul
Mcd icu I. sau rnoasa "a vcrifica pozijia bcbclusului prin palparea abdomenului ~i Ii va asculta b:"itliile in; mii cu un SI~105G[]P relijl sau cu II n dispozitiv de amplificare a zgomotelor cordul ui fetal.
Soar pmea ~ii vi se atascze un microfon pentrn a lnregistra
TU~EUL VAG.lNAL Medlen I sau moasa v Ii poate faro tuseu vaginal periodic
1 Colul ferm S~ inmnaie treptai datorita moditidlriler hormonale.
3C1nd e cornplet stcrs, coruracuile mai purernice il dilal~.
SAH:.CJN/\. S[ NASl'EREA
rozrrn l'I,['I;'IRU PlUMA PE!lUOADA
f'l""'\':~:! i 1'i"!".i! i i ";lll"'" ]]1 !Aim<l p\",k'ldli., d=IL't'~ PiJrir,ii diferite 'T'r fi <;u[IIu.rliiJbiJ", in :nLG'TM:[Jl~ diteritc, E:'(e:r~lIi~j ac-,:Mc pozjri i dinai IItC. 7tJld't ~ii puteti unna cu Ll~urjtll~ augcstiile corpului dllr"nc:a"QJl~I"~. V,,!l'::IJ[]Sl;ll<l d tel @Immit..: mnme me 1]1 pcima P::'r!<.'IIlI;j JQIi~i ~;;, ,I,lri Gl:k::<:IA
Sl;l!i pe ~, pune ~ !LlJ pe ~p.iil·e, ('U capul ~i. t'oap!-il. de dcasupra
sprtjinitc pe peruc,
!'itiod :~pa:ijilliita
fl1 ti III pILI ~(ji1fI;,<:~i i 1<); j'i. (:I.!"~ ~[!rij'ru:! 1-,':1 ~I;o; !,) wpr~.Lhl;i La .. iR~'mf[!ii, (:ULn ill' fi un perctc. 1:111 xcaun sau pa11.il de 'ril;l 1 SI ;IU ,'11 ~~>:::[IIlfIJll d~lrj .::: uevoic,
5ezlli.l. ~I)!·ijtlr~.i'i
!l~~~'jj:i-~'ii l u fllll!. b.l<~b:i n unui scanu si puncti capul pc ~8 s.!,rijiuit ilD.,~ rl::l·11i<. :>;'1''' ,i i li!j ,.~ ;;Jlr'ld ~ 1";11",1,, IJFlj.'l':'llg!.ll~ l{;lmLr.:':'~1 cu !;~[lIJ[I",bjj (kplirlIl~i. Putcti
• Ami nriti-i de tchni cilc ,t..~ relaxarc ~, I "='J'i1;I]Jt" 1I<h'<1rt< Ie-a mviitut lYll:'.::i [.lJ'. 41::-49). • .5L~r:;;l:'~i-i fruntca. dati-i uu ,,\''''p & ~ p~, !inC! i-I
['(i"II! le, ! IL~gp-i ~p;"I",Jt';, ~1Jg<:'ra~"D ,y;,tllmbur~l poziIb ~II£I. Juocti once H .:;jI!.1l!.-I'1. TI1"~.p.ri dinni iII<~ ,rJl'l: "JIII U!l'!~~I'<Tili:! ',l {:<!J':' ~ npul de !m~~~j :.:Me-i pluc,
• Juc$ r(';ilJl de mMiIllnl irurc P~(lf;ll~1 i"i d ,I ill'il~il\'i};:l~!T;i ~I persounlal ~p'LJJILiLuL Eli lu curent cu dorintclc cl, d:: exc.uplu cd~ ,.::f;;',irn;" .. I:. umelioareu durerii.
Sp'l'i1irlin.i\ iii'! F!~!rWm'r
. .:.. V~lct 'hi "c0..::~..: d lil rcei(l.lid2. de 'nx:~I{ a mN<lljuLui ~}i. mis<;;mi d~ wlu t1r;lL"oJb, s-nr [J1)1,~;1 ,:,::j ";~ i~~;\ blue ~~ \'ii ~Ili"ij ini!i de _"'-rlp.I>2IUI
dUmI.1Ci1W)~~I'!'i III 1:1'0- pul ('()lllJm;;i ilor, I!:l va lMll1j ='" ~p,Jlt'k /XIV 11I1~1~.~liii LI)'J.-:I'rl.
.... r:u'~i (" .. -'7!.'(":,f , f.L! P.'I"tl!t.:!"'{111 I dt.ir~~'(J)"L'(~
I
I
i
TRAYALTUL SI NASTEREA
ill gen u n rh i co fa ta in jus
Stali in genunchi cu picioarele departa!l!, iar u partea din fatli
11 corpului sla~ sprijinil1l pc ctieva perne sao pc un sac co boabe de fasolc, incerca~i sa ~Ia~ cit mai sus posibil. f ntre contmctii Stali pe u pane.
in patru Is be
Star; pe podea sprijinindu-va In gcnunchi ~i in mlini (pe 0 saltca e mai confortabtl] ~i balansati-va bazinul in fata si ill spare. N u va nrcuiti 'pate le, imre comractii relaxati-vs partea din fala si [a,ali-va capul sil atirne lntre braic.
D REREA DE SPATE iN TIl'VWUL TRA V ALIULUI Ciud bebelusul 5C Iruoarce 1D uter, capul Sall tinde sa
apese pe coloana dumneavoasrra determiniud durerea de spa te, Peruru a calma durerca:
• ill timpul contractiilor asczati-va 111 sprijin pc. geuunchi $; mtini, pentru a deplasa greuuuea coplluiui de la nlvclul spatelui durnnea voastr~ .~i leganHti-vn bazinu\ If] fa[ll ~i 10 spate; miscati - v a pri n cam era irure contractii:
• ruga~l pancncrul a va rnaseze spaiele "all. intre contracrii, puneu-va 0 sliclil ell apii caldil in panca inferioariL a coloanei vertebrate.
La tnccpurul ~i Iii sflrsitu! conrractiei respiraii adlnc si unif I'm. Inspiraji pc nas $i expirati pc guru. Gild contracria e ta intensiuueu ei maxim~. tncercau sri respirati mai user, superficial. In. pirati i expirati pe gllli!. Nu exersati acesi lip de respiraue prea rnult limp, deoarecc va VOli simjj ametiia
MODALlTATI DE A vA AJUTA SINGURA
• Mi~cali-va In inrervalLl1 dintre contructii; va va "jul" sa r>lcc~i fala din punci de vedere Iizic durerii, In timpul contracui 11Ir gH5i!i 0 pozitie comoda .
• 1nccrcafi sa slali In pozitic venicala cit mai mull po ibil, pentru eli '" acest Iel capu I wpil ulul e fixat pe col ~i dercnninit contracui mui putcrnice ~i rna; eficiente.
• Conccntrati-va asupra respiratiei peutru a va calma si penrru a nLL v~ mai glndi I. contractii.
• Relaxari-va lrure coutracti i (vezi pp. 48-49) pentru a nu irosi energia: veu avea ncvoie de ea rnai rirziu,
• Cintati snu chiar gerneti si mormairi pentru a VllLL~ULU durerea.
• Fixati cu privirea 0 pat;! sau un obiect pentru a inccrca sa nu va rnni g.rndi]i 10 oontractle.
• in tirnpu I unci coruractii nu vii rna; ginditi la urrnatoarca. Peate e bine sa vedeti fiecare comracue ell pe un val pe care trebuie "j-I dep1i~ili penrru a aiungc la bcbelusul dumneavoastra.
• Urinali des. peniru en vezica urinarf sii nu srea Tn drurnul bebelusului,
Masarea reglunii inferionre :1 spatelul
V~ va ameliora durcrea de spate. va va calma si va va reCOnf0I111. Panenerul ar trebui s~ va mascze in zona iuferioaril a coloanci • folosind podul palmei ClL Jlli~"ari circulate, Ierme. Pudra de laic perrni tc rnlinll cure face rnasajul s;'l aluuece rnai usur.
59
SARCINA SI NASTEREA
---------TRANZITIA
MOMENTUL eEL MAl DIFLCIL din timpul travaliulni cste sfirsitul prime) pcrioade, ciad contractiile slnt cele rnai puternice. Dureazjl cam lin rninut cu ~!1 interval de Ull mill LI t inrre ele, deei este p II ~ inti m p de odih n);j In tre douii contractii, Acea tactapii, care de obicei dureaza cam 0 jumiilale de oril, e cunoscutf ca perioada de tranzilie. Veti fi obosilu si poate descumpanitu. inlacrimatii, irascibila sat! chiar furioasa. Veri pierde probabil simtul rcalil1i(ii si veti rnotai intre contractii. Sint frecvente greata, val~iilurile ~i Irisoanele.
Soar putea sa simti!-i 0 nevoie imperioasa ~a tmpingetl. Daca 0 faccti proa dcvrerno, colul nu a avut limp inca s.a. se inrnoaie ~i sa. 58 dilate. Spuneti-i rnoasel sail rnedicului ell sl'nte\i gata sa Impinge!i. Va va face tm tuseu vaginal si va constata daca colul e sau nu com pie! dilarat.
Oprltl-vii singurJ:i dill i:mpins Dadi rnoasa suu rnedicul va spune d dilatatia nu C (01)1- piela, spunej] .Jruff, 1"1\1 ff. .,una", 111 aceaSla pozirle (vezi deasupra, it) dreapta). Soar putea sa vi se parU utili! inhalarea unui amestec de
gaze (vezi p. 64). Slap in genunchi, cu fundul in sus. ~i C L! ca pu I culcar pe brute In nivelu I podelei, ACeil~!H pozilie reduce nevoia de II impinge ~i in plus ingreuneazs miscarea de fmpingcre.
Dud ,imlij.i nevoia sa irnpingeti prea devreme, spuneti-va
, Jlllff. huff. sufla", inspirind siexpirind de dou~ uri scurr ~i apoi suflind lndelungar aerul afnrli Cind uevoia de a Impinge sc atenueaza.cxptra: i superficial $i uni form,
CE POATE FACE PA.RTENERUL
.·Ajutali-o sll se relaxeze, illcurojind.o ~i stergindu-i mice urms de transpiratic: dad nu doreste sll fie alin"'~ Slatl de 0 pane. .·Respirali lmpreuua CII ea in tirnpul contractiilor
.·Puner1-; sosere grease in plcloare ~i, daca acesrea-l I remU.r1i , ~l1ejl-i-je nemiscute .
• Dad simre uevoia sa impingu, chemati din nou rnoasa sau rncdicul.
La 7 em, colul se simte apl arizat, bine imios
In jurul cupului
belle ILL $ ului. Clnd 11\1 se
mai poate ~im!i colu)
(di laiatie de aproximati v 10 em). di laratia esre complera,
PERIOADA A II-A
ODATA eOLUL DILATAT, puteti Impinge; a 11lCepUI a 11-<1 perioada a nasterii. Eo etapa care aduce mutt mal multe satisfactii eoruparativ ell prima, deoarece acu m parricipari efectiv cu propriile forte la contractiile purernice ale uterului ~j ajutati copilul sa iasa afara,
Chiar dad! conrractllle sint mai puternice, nu vi sc par la fel de rele precum cele de dinainte. Impingerea consti tuie 0 muncii grea, dar moasa va va ajura sa gasi\.i cea mai convenabilh pozitie pcrnru accasta, alaruri de partenerul dumneavoastrd, Va va ghida si incuraja sa impingeti eind e eel mat necesar, Nu va grabip ~i bucurati-va eli aveti privilegiul sa participati efectiv La nasterca copilului dumneavoastra, Aceasta a della perioada dureaza de obicei cam 0 oril. pentru prima nastere,
UESPIRA TJA iN A II-A PE1UOADA Respiratie :ldtn(~ R-eSI')ira~ii rldind~ eg,ah: lnspiratle
Respiratii egale
IV
expiratie --:.. __ ..:.... _
impinge
I\.J
impinge
and dori~ ~("j impingep (se poare 1nlimpJa de rnai rnulre uri in timpul unei contracts). inspirati protund 0 dala ~j apoi [ine\i-vu respiratia, ca sicurn v-uti opri; e important s~ face~i ceea ce vii Indeam n a propri u I oganism. In tre perioadele de impins, respirati de. citeva ori adtnc $i liJli~lil. ReluKa~i-vi'i atunci dnd contractlile slabesc in intcnsitate.
60
TRAVALIUL 51 NA5TEREA
POZITll PENTRU NA!;iTERE Jocerc>lli s~ v~ gilsiti 0 pozitie clt mal venicaj!\ posibll ctnd impingeti. deoareceasrfel uti1iZiq.i gra vi lal;i<l ~i nu va impotri viii ei.
Chemult
Este 0 pozi lie foarte bu n~
pentru nastere, deoarece ofera 0 deschidere Jurgll a bazinului .~j fotoscstc gravitatia ca factor ajutator la impingcrea bebelusulu i tn a.farlL Soar putea ca aceasta pozitie sa va oboseasca dupa un limp .. dac~ n-ati exersat-o dinainte, Panenerul poare 51<1 in sezut pe marginea scaunului, cu picioarele depil.rlme,. iar dumneavoastra puieii sta In Ire genunchii lui cu bratclc sprijtnne de coapsele lui.
in genunchl
AceaSL~ pozitie poate fi mai putin cbosiware ~i esie ~i ea 0 pozirie buna peutru im p i 11S. Cite una j mar de Ii ec are pa rte
va confera stabi litate. Puteti glisi eli pozitia in patru lube e de asernenea contortabile: !il1e~i-v~ spatele drept.
CE POATE FACE PARTENERUL
! • .incerca!; s~ 0 ajutati sa se relaxeze ~i corninuau sfi. 0 Incm:ajali ~i sa 0 SUSli nell.
.·Spune!l-i d vedeji cum i:~i face aparitia capul bebelusului, dar nu fiti surprins dadi nu vii bag~ in seama in timpul nasterii.
in ~ezut
o pozitie obi~nujt~ peutru nastere e cea ~Iind in pal, in sezut, sprijinita de perne, sail de u n sac cu boabe de fasolc, Puneti barbia in piept si
pri ndeti-v3. cu miini le de coapse
aiunci 'cilld impingeji. iMre co n trac ti i rel axa fi - vit s ("Inc! pc s pale sp riji 11 i 1 ~ de perne,
MODALlTATI DE A VA AJllTA SINGURA
• impinge!i uni form ~i susrinm tn timpul unei contracti i.
• incercali s1l v1l relaxati muschii perineului, deoarece va ~,im!i!i ca ~i cum ali pleca CLI lOW!.
• inccrcati sii rlimtnc~i ell fa!.tl relaxma.
• Nu va preocupaii sa controlati ernisia de rnaterii fecale sau picrderile de urinli.
• Orlihniti-vi; ei"1 de mult puteti TOlre crJnlroC\;i in vederea p~slrlirii energiei pentru efonul de !I Impinge.
SL;'li conjortabt!
cr r pi c.im~ rete: de.l'iil"tOlI!
61
NASTEREA
,
SARCINA SI NASTEREA
ACUM E PUNCTUL CULMLNANT al travaliului ::;i bebelusul e pe cale 11 se nasca Este Ioarte ernorionant, deoarcce Ii putef atinge pentru prima aara capul c1nd l~i face aparltia si-l
veri putea lmbratisa curind dllpa aceea, Dups nastere, ve~i avea lin imens sentimeni de usurare, la care se vor mai adauga uirnirea, Iacrimile de bucuric salt poate un sentiment de tandrete coplesitoare penrru eel mic,
Relaxati-vii \'mpreunii
cu partenerul PrCZeJ1[3 partenerului pe perioada rnultor ore III ala de travaliu 'Ill va linisu ~i vli va da incredere.
1 Capul copilului se deplaseaza apropiindu-se de orificiul vaginului, moment in care pancnerul dumneuVOaS1J!I va puiea vedea perineui bornbtndu-se, irnpins de caput copilului. Ll curind va putea fi va'wI chiar capul. inairuind eu fiecare contructle ~j eventual alunecind cite putin 1'113poi. cind contractia diminueaza. Nu vii descurajari daca se illlTmpli'i aces! lucru. e te
perf eel n o rm a1.
2 (ind se vede crestetul capului, ruedicul sau moa~a vll va ruga sa nu mai Impingeti deoarece, capul Iiino expul zat prea repede, pielea dumneavoast ra soar putca rup"', Deci, relaxati- va si pentru cite va secunde gifij\i en un cline. Dadl exist1i riscul unci rupturi sernnificarive sau copilul e in suferinta, vi se va face 0 episiotornie (vezi p. 66). Clud capul desiindc orificiul vaginului, s-ar putea 11. avcti o senzane de usru-
ri me. care d u rcazil pu] i 11, u poi urm cazli 0 sell za! ie de amorteald. deoarecc tesuturile au Cost Intinse peste masllrl\,
3 Gnel se naste, bebelusul privcsre eLI fata ill jos, Moasa SULI rnedlcul va COlli rola cordonul ombilical pentru a se asigura ci'i nu se incoi5ce~te tn jurul gilLllui ccpilului (c1adl e asa, cordonul poare f treeut peste cap dnd l~i face aparitia ~i uuncluul). Apoi copilul t~i tnroarce capul intr-o parte, in asa fe I in cit se anll pe aceeasi lillie cu umcrii. Mousa sau rncdicul Ii curala ochii, nasul ~i gum. iar dad e necesar li aspirll ClI lUI LUb nrice urma de lichid din diile respiratorii supcrioare,
62
TRAVALIUL $
NASTEREA
INTREBAru 1;\1 RASP 'SUR 1
Sln! foarte illgrijoratll III ce privefle lezlIIId/e pe care le-as putea mfel'i in limpid nasterii. Erirlii IrrelW pericol
/11 acest sens?
Nu va veri produce leziuni atunci cind 'Impingeli. Peretii vaginulul sint elastici $i au pliuri, dcci sc PO! intinde pentru u-i perrrutc bebclusului s~ treaca.
4 Corpul bebelu ului nluneca in Mara 0 data cu urrnaroarele doua comractii. Moasa sau medic III II va prinde PI' copil de sub axile, 11 \,>1 ridica, apoi iI va aseza pe abdomenul durnneavoasua, Iiind inca legal de cordonul ombilical. Bebelusul va avea probabil la lnceput 0 culoare desrul de albastruie, POUie IT acopcrit de vernix i
are striuri de singe pe piele, Soar putea sa pLinga. Dad respira normal pureu .,It-I \ine~i lie 1,1 lncepu: la sin. Altfcl. mo~. a va trebui sa-l aspire din nou, iar dadi e neee-
. ar va [rebut s<\-i den oxigen.
Ar trebui sii-m! aliipte; eopilu! imedilll (Iupii nastere?
il1cercari s:'\-I puneri pe bebelus Ia in ~i lasati-1. Nu exis:tn secrerie laclrui'l in ell dar bebclusui nou-nascur deseori are instinctul de a sugc dcsrul de dczvoha; i31' supiul ti conferf 0 stare de confon.
PEIUOADA A ill-A
in tirnpul sau imediar uupii nastere vi se va face 0 il1jec~e In coaps~ eLI un medicament dcnumit eraomctrind, care nre rolul sit determine (llerul sil se conrracre mal purernic ~i ~ eli mine placenta ctl mai rapid. Purctl pierde mal mull stnge ~i exLla rise de bemoragie. dad! asteptati ell placenta a lie eliminata ill mod natural. Vorbiti ell moasa sau medicul in prealabil, Peiuru elimlnarca plaeenrei moasa sau medicul \',1 pune a ll1in~ pe abdomen. iar eu cealalta vlllTage usor de cordonul ornbilical pentru II ajuta ca placenta s~ fie elimlnata. Dupa aceea, vor cornrola placenta pentru a fi siguri ea este inLreagii.
63
SCOR L APGAR
Imediat dupil nasiere moa 11 sau rnedicul va evalua respiraria, riimul cardiac, culoarea piclii. rniscarilc ~i raspunsul la 51 imu Ii ale bebelusului ~i-i va da 0 nota Intre 0 ~i 10. Majoritatea copiilor au un seer lntre 7 si 10. Scorul CS1C acordat din nou dupa aproxirnauv 5 minute. CInar dad initial scorul a fo I scazui. soar putea imbunalfl\i la a dou a evaluare,
Sa devenim 0 familic
Dupa nasiere. puteu sa va relaxati ~i ~a petreceti citeva eli pe linistite alaruri de eel rnic,
DUPA NA~TERE
Vcti fi curll\al5 ~i spalara ~i chiar udata pilla 13 pielc, daca este nevoie.
Moasa, eventual medicul, va clntari si va masura bebelusul ~i Ii V8 face un control rapid pentru a vedea dad! totul e in reguill. hnediat dupa aceea copilul va fi prcluat de mcdicul pediatru, Soar puiea ca bebelusulul sa i sc admlnisrreze vitamins K peruru preven irea U 11ei tulburari de coagularc. rare. Cordonul ombilical va fi trill> intr-o "c;lama" ~i va fi tiliat curind dupa nastere, mal ales daca s-a adminisirat ergornctrina.
SARCINA $1 NASTEREA
------------~CALMAREADuRERrr-----------------
DESI DE OBICEr NA$TEREA nue farli dureri, durerea e folositoare; Iiecare coruracrie vii ad uce eu un pal' mal aproape de bebclusul dumneavoastrd. Orielt de convinsa sinteti sa nu folositi calmantc, incercati s1i riimlncri reccpriva Ia oricc variant". Nevoia de 'mijloac,e de calmare a durerii depinde fount muh de evoluua travaliului ~i de
capaciratea dumneavoastra de II face fata durerii, S-ar putea sa
fili capabila sa suportati durerca folosind rnerodele de autocontrol
de la pp, 59 ~i 61; durerea e iniotdeauna rnai rca, daea 'incercati s~ luptati rmpotriva ei. Dar dac5 SCnZ2[ia de diu depaseste
ceca ce dumneavcastra puteti indura. sollcha]] calrnarea
dureri i Si nu resi m~i~i acest lucru ca pe 0 Infringerc,
ANESTEZ.lA EPIDURALA
Prin anestezia epidurala, lin anestezic aciioncaza tc rn p orar 8SUpW nervi lor corespuuzdron resiuni, inferioare a corpului, ~are va arnorn. Poaie 11 r 0.1 os ltoarc rnai al es pen tru durerilc de spate, d in ti mpul travaliulu i, Nu lome spitalele o utilizcaza. Momentul
admi nisrrarii auesreziei epidurale trebuie ales. cu rnulta grijli. penrru ca efectul ei sil
se epuizeze ill peri oad a H Il-a ~, nasterii, AllfeJ va va lua
mai mull limp sa Irnpingeti
co pill! I, iar ace st fapt c resre probabilitarea de a avea nevoie de episiotemie sau de forceps,
Ce se intimplii
Efectuarea lind anesrezii epidurale dureaza cam 20 de minute. Veti tl rugala ~a
s ltfu geti genu n ch i i su b Mrbi c,
In asa fel incIT. spatele sa se curbeze. Anesrezicul este injectat pnn intermediul unui tub in reziu nea in ferioara u spaicl u i. i'u bu i esre ilisal pe loc pentru a vi se putea adminisrra in cont i nuure anestezic u L daca e De vo: c. A nestezia se epui7..eaz~ in aproximatlv dou.a ore. Veri uvea manlula 0 perfuzic la bra! ~i verl II rnonitoriunil conrinuu. S·ar putea ca mi~ crlriJe sii va lie li rn i late. dar ill uncle spitale, in timpul anesteziei epidurule, vi se permire miscarea prin camera.
Efecte Dumneavosstra, Oaca.
anest ez i a arc e feet cores punzator, ar trebui ~1'i 11U mai llil1l\.i\i nici 0 durere ~i s~ r~mioe\i complei constientd, Unele femei se simi sliibile si au dureri de cap care POt pers i sta cneva ore. Ci\eva ore vi'! vej: sinui si picioarele destul de greoaie.
Bebelusul, Nici unul,
Admini ... trarea anesteztcu I ld Un ac este inrrodus loLre verrebre. Un tub ti 11 este uecm prin ac, iar ancstez i cui I oc a I IIeee di.rcCI pri n ace sea,
ENTONOX (AMFSTEC DE GAZE)
Un al11eSlCC de oxigen cu proioxid de 11;;:OL deterrnina 0 ea I m are co t1 siderab il~ a
du reri i, de~i nu co mp lei it E util in prima p eri oad ~.
Ce se inlirnplli
Inhalap gazul printr-o masca limllii en rnina, Masca e ruasaIl\ printr-un tub la lUI cilindru. Gazul ui Ii este ncceSIlI"* Gam
oj u mutate- de rniuu l. pemru a annge COIlCl:I)lJ;3tia de virf, de,cj [rebui e .~ resptrati adlnc de cneva uri prin rnasca I R i nccputul contrnc~ei.
.1~{'ClE
Dumneavoustrii, Gazul actioneaza dew ill punctu J ell 1- rni nanr al durerii, ceea ce S-M IJL< tea sfl. nu fie suficie nt.
Soar putea sa vl~imli~ ame~l<l .I3U 53 v~ si mliri d!.u In timpul inhalarii.
Bebelusul, Nici llilll L
PETIDINA
Esu; udmini.~lrm!i dc;,l,"m; foarte devreme. in Lilllpul pn l1lel
64
Amestec de gaze
Puteti regia cantitatca de gHz pe care 0
ill h ahll i Si a vcp Ii bertale de
(
.:
/
perioade a traval iului il"l special dad sinteti nelini~lltii sal) "n e greu ~!i "II relaxati,
Ce se intimpJli
Petidina se va ad ministra probabil printr-o inject,e Yn fusii sau coaps~. Efccmi se ill staleaz.'i in 20 de minute si dureaza dou1\ pjn~ Ia trei are.
Efoctc
Dumncavoastra, Petidina are cfCCIC eli teritc asupra feme ilor Unele se simt cal me, rclaxate ~i 1111 pic adormitc, dar constieme de ce so pcuece in juri altele se pIing d nu se mai pol conuola ~i se sirru cusi cum Ill' Ii Mut alcool. S-ar puiea .>ll. v~ .,i mil P ,.l1u ~i B posl bit ;.l! nu 11!i 10 stare 5a va rni~ca~ prea mull. BebellL5u1. Dm:~ c adrni ni $L]"ali1. Inane aproape: de momentul n"-~I"rii.1i ponte \m-; respirauile si-l poate adormi, TOIU~i, respirolla rnr!i poat~ Ii uwr COn?CtlUa dup" rm;olere. iar somnoien(.a dispare cu.ri:nd.
TRAVALIUL SI
ASTEREA
TENS (Stimulate nervoasa electrica transcutanata) Mic~oremui durerea ~i stimuIc,WI sistemul narural al organismului de calmare a durerii, ell a.i utoru I unor impulsuri mid de curent elecDie la nivclul spaielui
Aces! aparat vii e de ajutol' III ullimele luni de sarcina,
E posibil ca spitalul s1l nu \'1\ PO<l\l~ ore r i un asrfe! de aparat,
nervi lor care i:nerveaz1i uterul. Elcctrozii slnr Jega]i prin fire de un dispozitiv de control, care este tinut In 1111113 ~i cu ajutorul "amia pureu regia intensi ratea curentulnl electric.
Erecte
Durnneavoustra. TENS diminueaza durerca, mai ales dilca e Iolosi: In travaliu, la inceput. Uncle fernei lnsll nu simi nici un efcct.
Dad travaliul e Ioarte durero .. probabil eft TENS nu e sufic lent,
Bebelusul. Nici unul.
Ce se intimplli
Patru tampcene COulil11nd electrozi sint lipite de spatele durnneavoasrrs, In zona
PE TOATA PERTOADA 1RA VALTULUl bilt~ile inirnii bcbelusului vor f urrnarite, incit urice emn de suferinta sa fie descoperi I cit mui rapid po ibil. Area: La se poate face fie cu un stetoscop fetal. fie cu un dispoziriv de amplificarc !I sunetelor. fie ell un monitor electronic.
STETOSCOPUL FETAL SAU OISPOZITIVUL DE AMPLIFICARE A SUNETELOR
Moasa sau mcdicul pune instrurnemul pe abdornenul dumneavoastra In intervale regulate pe roatii perioada travaliului, pentru a auzi balililc cordului fetal.
MONITORJZAREA u ELECTRONICA A FATULUI Reprezinia 0 posibilitate de lnregillirare a biltililor cordulul fetal ~i a contractiilor uterul ui dumneavoastra cu ajutorul unui echipament electronic sofisticat. Uncle spitale monltorizeazs femeilc pc parcursu I iruregului era valiu, ultele rloar la anumite intervale, ell exceptia urrnatoarelor ituati!;
• nasterea este provocats (vezi p. 66):
• vi s-u f~CUl ancsiezie epldurala;
• aveti 0 problema de siinatate sau 0 boala care consutuic un factor de rise peno·u dumneavousua sau pentru bcbelus:
• bebelusul cste in suferinta la un moment dar.
Monitorizarea nu e durcroasa, dar Va
U tili"llnd a pa ra tul TENS vii pureii misca ~i aveti lin control absolut,
ApaSilli pe hI/10m II dj~"p"~ilivullli de control pemro 11 lIIod.jico intensiuuen olrcnW/Hil
MONITOruzAREA---------------
limireaza posibilitaule de deplasare, deterrninind asrfcl neplaceri mal man
1n timpu.l contractiilor. Proccdcul de monitorizare eo metoda sigura atit pentru dumneavoastra ell ~i pentru bebclus: daca rnedicul salt moasa decide coruinuarea monitorizarii inseamna eli probabil 0 considers til interesul bebelusului dumncavoastra,
du lui hebelusu] u i ~i a masura cornractiile duruneavoastra, Acesica vor aparea imprimatc pe 0 hlrtie ala~ala la monitor. Mai tirziu, in ti mpul travaliului, dupa ce pUllga apelor s-a rupi, hl'irru le inirnii bebelusului par fi inregistrate direct prin fixarea unui electrod pe capul lui. Aceasta estc metoda cell. mai fidel~ de urrnarire. dar soar putea sallu fie cornoda. Unele rpita]e folosesc un sistern de rnonitorizare ell control de la distanta. prin unde radio. dcnumit telerneirie. Avantajul consta in faptul ell I1U sinte]! legatli de Ull aparat voluminos. deci viI puteti mi~cil aproape Iiber in
Ii III pul tra vali ul ui, I n trebati I a spi ta I despre aceasta posibilirate.
Ce se intimpHi
Vi se va cere probabi I srI SUI\i tn sezui sau culcatii pe pat. cu trunchiul sprijinit de perne, iar dispozitivele de tnrcgistrare de d imensiuni mici vor 11 prinse cu curelc pe suprafata ahdomenului. pentru
a urmari baliti le COl"-
65
SARCINA Sl NASTEREA
INTERVENTII
IN SITUATII SPECIALE
•
EPISIOTOMlA
•
Efcctc
• Fo[cepsul poate liisa unm: da[orita preslunii sau vlnlltll.i pc fiecare parle a capuJui copilulni, dar acestC<l Iltl prezintli perieol ~i dispar in c1leva zilc.
• VentLlza videx [ractoru lui poate deterInina 0 u~oarli umflatura urmata de 0 viniltme, pe capol eopiluJui. Aceasta disp<ire treptat.
• PROVQCAREA NASTERII •
Al:eusUi mica lilieturlllilrge.5tc orificiul vaginului ~i previ ne ru plUIH 1<1 acesr ui vc I. In unele spitale se practicii episioromia mai
de. decit 111 a [lelt;:, de aceea intercsad-va despre condui ta din spitalul ales.
Peutru a evita episioromia sau ruptura:
• inl'iitufi cum ~a va relaxati muschii perineului (vezi p. 45);
• ~I<I! i in pan tic d't III ai vertical a tIl timpu] nasterii.
•
EXPULZIA AJUTATA •
Reprezi nta declansarea ani Iici ala a travaliului. Pot fi totosne citeva rnetode pentru a accclcra rnersul travaliului dael! acesra arc a cvolutie len IlL Conduita prrvind provocarea nasterii variaza de la spital La spital, deci allari de la spitalul dumneavoasua ell timp ar trebui a asteprau pini'i sa vi. se declanseze nasterea,
and 5(' roioseste
Episiolomia poatc fi necesarii dach: • copilul e In prezcntaue pelviana, e premarur, 111 ufcrinta sau are un cap mare:
• expulzia e ajutata:
• ati a vUI di fj cnltati in a controla efortu I de impingere:
• pie lea din jurul crificiului vagiuului nu ~-a imins suficiem.
Uneon bebelusul trcbuic sa Iie ajutat ~a iasa afar~, folosind forcepsul sau vidextracriu. Porcep ul sc folosesie doar cind colul e complet dilatat si caput copilului e angajat, pe eind vidextractia poate f folosira u neori lnaimea di larariei complete. daca travaliul e prelungit.
Cind se foloseste
Ve~ f f\jutaM In timpul expulziei atunci cind; • nu puteti Impinge bebelusul afara fiindca are un C<lP prea mare:
• durnneavoastra sau bebelusul prezenrati SCIJU1e de suferinta ill timpul travaliului;
• copilul e III prezentatie pclviana sau e prcrnatur: forcepsul ii prorejeazj; capul de presiunca din iraiectul pe care rrebuie sii-l urmeze in umpul nasterii.
Clad se toloseste
Travaliul poatc [j declansat daca:
• a rrecut mal mult de 0 saptamina de la data probabil ~ a nasrerli ~i hebe I usu] d~ sernne de suferinta fctaHi sau placenta prezirua serune de in uficienta:
• aveti valori mari ale rensiuuii artcriale sau altc prcblerne sau boli care constituic factori de rise pentru dumneavoastra sau pcnrru copil,
Ce se intimplii
Perineul va fi anesreziat Cll ajurorul unei injcctii cu un anesiezic local, Se face n mica [aielllra de In orificiul vaginului in af"ara pe una dintre parli. tn momenrul de maxima intensitate a unei contracrii. Uneori nu estc limp pcntru injectie. dar destinderea [c. uturilor deiermina a oarecare senzatie de arnortire ~i fJl consccinta n-ar trebui sa sil11!i~i nici o durere. Sutura dupa o episiotomie sau ruptura va cere limp, deoarece straturile difcri tc ale pie] i i
si mus chilor rrebuie rcfacure fiecare In parte. ell grij:\. $i acest moment poate fi dureros, H~a tnctt. daca e nevoie. spuneri si VI se va mal adnunistra ancstezic. Firele lie sutura sln: resorbabile Si de aceea [J U VO'] mill tl nevoie S;l tie scoase.
Ce sc intimpJa
• l'orcepsul. Vi sc va face probabil 0 injecrie ell un ancsrezic in 10n1l perineului si apoi 0 episioromic. Medicul va aplica furcepsul de 0 parte $i alta a capului copilului ~i incet 11 va rrage afarll.
tl pute]i ajuta tmpingind.
Resrul corpului se nastc in mod natural.
Forcepsul F~""':-----';:----=-"" formeaza 0
cusca Tn jurul
~ \ capul ui behe-
. lusuiui prote-
jindu-l de lezi-
/' uni ~i presiunea din jUL
--.
'----- .:»:
.Vidextractia o vcuruza . micii rnetalica conectata la 0 pompa de vid este introdusa in vagin ~i aplicata pe capul copilului, Capilli I esle tras al'ara u~or. ca ~ i cum I-ali Impinge.
Ce se iufimplli
Declans area travaliului e planificata dinainte si vi se va indica sa vii internati probabil cu () n oapre inainte. . Travaliul poaie fi declansar prin :; metode:
I.. Introduecrca unui ovul in vagin continind un hermon care lnmoaie culul. Aeeasta se face seara san foarte dcvreme dimincata,
Soar putea sa sc declanseze travaliul intr-o ur:L dar [;1 prima sarcina uuiuai aceasui metoda nu e foarte eficierua.
2. Ruperea pungii apelor Data travaliul tot nu a inceput dupa 8 pilla Ia 12 ore. medicul produce un rnic orificiu in punga apelor care lnconjoara bebelusul, Majoritatea lemeilor nu simt nici 0 durere. Aproape Intoldeauna contraetiile incep curind dupii aceasta.
3. Vi se adrninistreaza uu hermon care are at efect declansarea contractiilor uteruiui, Acesta lie adrniclstreazii printr-o perfuzie fixata la unul diu brate, intr-un ritm controlat. Ruga~ ~~ vi se puna perfuzin
1a bl'atlll pc care-J folosiri mai ]Ju!ID.
Efecte
Unele incnnveniellle ~i durcri slnt normale dupa 0 episiolOmie, dar du[erea severa ~ugereaza dezvoltarca ullei infecrii Plaga se vindecil in J a p1lla la 14 die, dar dad vilmai dOMe dllpa aceasttl perioada merge!i sa va vada medicu[. DLlrerei{ e de intensitatc mai midi 1n cazul rupfUl-ii.
Erede
Owlul e preferabil atunel dnd dori~i sa evitaii l"uperea pungii apelor si sa ave~i libcrtarc In mi~care_ Folosind perfuzia, contraqiile VOl' fi mai pu Leruice ~i mai du[ewi{se, ell iniervale mai seurle intr-e cle decil in lravalilll declall~al nalmal. Posibilitii!ile de llli~t:are sinl ~i ele limilate.
66
ASTEREA j PRj£ZENTATlA PELY]ANA
In 3~e!t~la prczentatie
capilli! se nasic cu lundulejul iuaintc. Cam palm bebelu i din tOO sint in aceaslil. siruaue, Deoarece cea rnai voluminoasa parte
a corpului rcapul) se nastc uh i Ina. aceasta sc lnftsO,lra ecografk spre sfirsitul sarcinii pentru a stabili dad poate trece pri n bazin.
Tra valiul in prezen tatia pelvianil poate dura mai mult, peste l'i rnai dificil ~i trebuie sa aiba lee intotdeauna in spiral Vel! avea nevoic de episiotomic. iar Iorcepsul e te de ecri folo I!.
Un eori e 11 eces ara cezariaria. Tn uncle. puale, toate prezenuuiile pelviene sint rezolvate prin cezariana.
Expulzia picioarelor
La incepm. apare funduletul copilului, apoi picioarcle sale, Vi se va face episiotomic tnairuea expulziei capulin.
GEMENU
Esre Ionrte Important ca. atunci cind naSle\i gerneni, sa 0 faceti in spi tal. deoarecc fie deseori in timpul nasterii e nevoie de forceps, fie copi ii sint prematuri. fie until dlntrc eopii 'e ana in prezentatie pe lviana. VCii Ii sfatuira. probabil, 'iI facejl ~i anesrezie epidurala (vezi p. 64).
Truvaliul va avea 0 singura prima pcrioada, iar a doua eerioadtl se va repeia [a uecare dintre copii.
AI doilea bebclus geaman
se naste de obicei la 10 pilla 13 30 de minute dupa prirnul,
TRAVALIUL $1 NASTEREA
OPERATIA CEZARIANA.
! CADRUL OPERATTEI CEZARIENE copilul este seas prin abdomen. Pureti ~li dinainre dal';j vi se va face cezariana au aceasta ponte fi [acmll. tn urma unci decizii de urgen\a, datorita problemelor aparute in timpul travaliului. Dacii operaua e planificata dinainie, . c ponte face ell ane tezie epidurala ( ezi p. 68), Yeti Ii treaza pe tot parcur 111 opcratiei ~i-I veri putea [inc In brare pe bebelus, imediat. Aceasta se poatc iutirnpla 5i dacll se decide cezariana 'in iimpul travaliului. Uneori In~a e neccsara anestezia gcnerala. E fircsc 11 va imW\i dezamagits ~i poate chiar In~clata in peranta de a avea 0 nasrerc nonnala. atunci cind se decide cezariana, Aceste senrirnentc pol fi atenuate atunci cind va informati ·i va prcgatili sufletcs te. Inlrebati la spital daca partenerul poate sa tea Ijnga duruneavoastra pe 101 parCUT~~lIJ operatiei,
CE SE YNTiMPLA
Paru] pubian va fi ras, vi se va iTIOIlr3 o perfuzie la un brat si 0 sonda in vczica uriuara. Vi se va adminlsrra anestezicul, Daca vi se va face unestczie epidurals. de eel", mni multe ori e va punt! un paravan intrc dumneavoasrra ~i chirurg, TlIieIUI·,I. de oblcei. se face.
orizontal Si chirurgu) dreneaza lichidul amniotic. Bebelusul
estc sco . uneori cu forcepsul. i:J puteti line dupa ce 3 i"OSI sccasa ~i placenta. De la inceputuJ operatiei si pint'llil momentui nasterii tree
de obicei cam 5 III inute. Ullllaloarele
20 de minute sint necesare PCI1lTU sururarea plagii.
Suturarea pliigii Durnneavoastra sau panenerul pUle'; line copilul in timp ce chirurgul "iUlUreaz(t ptnga.
TfLielunt .. bikini'' e de obi ci flicu I" nriznmal, chiar deas u pr a in serrie i pi;rului puoian,
si. atune. tind
se "inded. dc' inc aproape
mvizibilh.
OPERATlE
Veil fi tndemnara ~ va plirnbau dcstul de curind dupll nastere. Plaga va Ii dureroasa citeva zile, deci solicitati calmallie ale durcrii. Plimbarile prin camera IlLI vor detcrmina deschidcrea plagii, Sll1~i tn picioare ~i tineti-va rniinile dcasupra plagii. La aproximativ dOlla zile dupll opcratie incepeti exercitii usoare (vezi p. 72). iar dupa [Ilcll una sau dou a zile, cind pansamenrul a fOSE lndepanal. puteti race bale. Firelc pol li cease
la cinci zile d\lp~ cpcratie. dac~ nil SIn! resorbabile, iar dllpa 0 sil.pll1mim'i vr. Yep sirnti eu rnuh mal bine, Evitaji .~ vi! uprasolicitati eel pujin ~1I;;e saprllJl1illj de-acurn
incolo. Cicatricea se va arenua In trei l)in;1 la sase luni.
Cum sa aJiipta!i
Sprijiniti-va bebelusul pe una sau doua peme puse ling1i dumneavoasua, In asa fel ineil sa nu stea pe plagli.
67
SARCINA S1 NASTEREA
BEBELUSUL NOU-NASCUT
,
B ebelusul arata probabil foarte diferit de ceea ce va a v teptati. E mai rnic dec1t vli imaginati si pare foarte vulnerabil. Forma capului pare destul de ciudata si corpul all poate f acoperit ell 0 substan!a grasa, de culoare alba. denumita vernix. Sistemele ~i aparatele sale nu functicneaza indi eficient, de aceea veti observa diverse pete, precum si modificari de culoare, care sun
perfect normale. Lntrebap rnedicul san rnoasa, daca e ceva care va neiinistestc. Va veri iubi copilul imediat, Dar daca nu si mtiti 0 afecjiune puternica de la lnceput pentru el, aveti rabdare, 0 data ce il veti cunoaste.Il veti ingriji, il veti tine In brate ~i veti vedea eli raspunde gesturilor dumneavoastra si se lini$te$le cind vii aude vocea, sentirnentul de iubire se va dezvolta in mod natural.
------PRIMELE IMPRESII
NU FIU DEZAMAGIT A daca bebelusul nu arati'i perfect= putini arala astfel imediat dupii nasterc, Veri observa unele scmne de culoare rosie si aile pete sau ncregularilati. dar majoritatca vor di parea pilla ctnd bebelusul
va implini aproximativ doua saptll1nlni. .
CAPUL
Forma ciudata e dererminata de obicci de presiunea la care e SUpllS in tirnpu I nastcrii. Capul ur trebui sa urate normal. dllp1i doua s(lptl"unini.
in virful capului se afl~ 0 zona moale (una dintrc lontanele). uude oasele capului Jl,1 ~11tl incJl. sudatc tnrrc elc, Elc vor II cornplet sudan: cind copilu) va avea 18 turn.
OCHll
SiIlt albastrl Ia nastcrc. Culoaren lor adevarata nu se defiuiii veaza in ai n le ca bebelusul sa implineasc<i ~ase IUDi.
Pleoapele umflate sim deterruinate de obicei de presi unca din umpul nasterii, dar rugati medicul 5311 ruoasa sa examineze ochii copilului pentru a vedea dadt no com va e Yorba de vreo infectic.
Strablsmul e frecvent, Bcbelusul se ponte uita crucis din cind in cind 1n cursu] primelor luni.
1"onLaneJeJe 1111 pot ji leuue ill film" numevrilritor ::ililice
Bebelus u I {Jollie ~"el> P(;I" 1111111 .mll ponte ji cbel
LIMBA
Pare ancorata de planseul bucal, incit. arunci dod bebelu .. ul senate Iimba afarll, virful acesteia pare usor bifurcat. Vlrful va creste in prirnul an.
MiINILE~1 PICIOARELE
Pot n de culoare albilstruie, deoarece circulatia sangvina nu functioneaza corespunzalor. Daca asezati copilul m niLfl poz i ~ e. pie lea se pom c colora din nou in roz, Unghiile sint deseori lungi in rnomentu I nasterii,
Semnele rnsll sin! cauzate de presiunile din iimpul nf1.~·le,.ji Stili de ["/'/II{ cD pieleo 1111 e ;ndl
J ......... ~~~
GLANDELE MAMARE
Glandele mamare ale bebelusului pot fi urnflare . i chiar POI uvea mici scurgcri de lapie, Acest lucru e absolut normal pe ntru a mbel e se x e. Urnrlatura poaic disparea 11\ doua zile; nu stoarceti glandele mamare.
ORGANELE GENITALE Sint dezvoltate la ambele sexe.
Fettta poate uvea seurgeri prin vagin. cauzate de. hormonii rnamei. care ver disparea curlnd,
vii vada dupii nastere. dw;il il filleli In 20011 (/i91<111117 (/~ /tJfG dnmn eavoast I'll
PIELEA
Petele ~i eruptille ~1nt foarte frecvenre ~i trebui e liisale s~ dispara de In sine.
Plelea descuamnta, in special de pe miini ~i de pe pici care, dispare ill clteva we,
Pnful de pe corp (lanugo) este mai dezvoltar dac~ bebe lusul s-a nJ$Cu I mai dflvre~e. Cade in cursul a douil s~p[ilmini
Vernix III alb ~i gras este .~ubstanr:l care prolej=ii pielea copilului in timpul vietii intrauterine ~i-o romc acoperi in intregime. Ponte fi indepllrtat usor,
Semnele din nastere de obicel dispar, AreSlOO sint:
• sernnele rosii (ciupilll!a de barl.<l) gasil!' frecvent pe pleoape, frume ~i eeafa - cam hur-un an dispar:
• semnele di n 11 "'ilere su b form ~ de citpsunli, care POI ingrijora deoareee cresc progresiv ill dimensiuni - de obicei dispar pin~ la VlI'Sta de dnci ani:
• petele al bastre (pete nlbastre mongcloide) apar deseori in regiu Ilea inferioara a spate! ui, la bebelusi ell pielea luchisa la culoare.
• pata de v in de porto de
cu 1011)"8 ,.o~i e sau rosie- violet deschis, care esre permanenta,
SCAUNUL
La nastere scaunul bebelusului coruinc 0 sub~Ia.1{li ncagdi lucioasii denlUl-uta mecc~iu. Cind bebelusul incepe ~ii se hrane asca, sea U!1U I t si
sch i mb;t culoarea,
Plcloarele bebelusulel deseori sint cnrbutc. deoc .. trece a stat strins
ig",~,,, tn uter
BEBELUSUL NOU-NAsCUT
CONTROLUL MEDICAL AL BEBELU~ULUI
BEBELUSUL va fi exarninat de mai rnulte ori In prima .'":ilptam"ina. Aslsterna it va cinla:ri cu regularitate si-I va examina zilnic
pcntru a observa oriel' problemii sau scmn de infecrlc. De y
asemenea, ea Ii va face ~i un alt test cind hebelusul va "I
avea cam sasc zile, In plus, bebelusul este examinat complet de ciitre medic eel putino data in primele citeva zile: deci aveti ocazia sii discutaj] despre temcrile dumneavoasua.
EXAMENUL GENERAL Med icul va COil trola bebelusul din cap pinfl in picioare pent r u a se asigura eli IlU prezinta niei o anornalie.
. rnedicul verifica dac~ organele abdominale au dirnensiuui normale, Simte de asemenea pulsul ,n reg; linea inghi naB!.
6 Med;clll.v~. <:onyro.la H.r t.iCuIU\iiJ.' e ~oldu~lor . pentru aevidentia evemuale luxaui, va indni picioarele bebelusului 111 SIlS, imprirntndu-le
U scare mi"ciu:i circulate,
TESTUL GUTIiRIE
Proba de singe pentru test sa recolreaza acasa, de carre asi ste 11 l[1 , I a 6- 7 zile dllP~ n a~ tere, P rcsu pli n c o mi.c~ il1\ep!lt\m'i in diJd.iul bebelusu lu i penrru a putca lua proba de singe. Sc V2 analiza eventuala prezenja a fen ilaceronuriei, care consrituie 0 cauza 1"jl[U a rcrardulu i mental ~ a defieientei tiroidiene.
69
2ASClIitii inirna si plaminii pentru a vedea
_ dtlCli sint normale, Suflurile cardiace Sill! free vent lnt"ilnile la nou-nascup ~i Ill] i ndicli de obicei vreun defect.
4Sint controlate si organele genitale pentru a vedea dad prezlnta anomal ii, Daca aveti lin bliiefel. me die u I va controla dad!. arnbele tcsticulc au coborit in serer.
5 Va misca dehcar rnembrele inferio are ale bebelusului ~i va verifica dad segmentele membeeler ; nferioure sim pe acelasi ax. dac~ au aceeasl Iungime ~i daca bebclusu I nu prezinta laba piciorului deformaul.
7 V,I palpa ell degetul marede la min~ spatel e bebel "~1I1ll i de SlIS ill ios, vcrificrnd dac~ Iiecare v~ncbrl\ c la locul ci in coloana ve"-ebr~I~,
BEBELUSUL
OU-NASCUT
BEBELUSII CARE AU NEVOIE DE INGRIJIRE SPEClALA
UNil BEBELU$1 au nevoie de ingrijire specials dupil nastere. Aceasta e datoreste de obicei taptului cn
sint prematuri (nascuti tnalntc de 37 de saptarnini) sau sint mici pentru virsta (vezi p, 39). La acesti copii. probabilitatea de a uvea problerne eu re: piratla. alimentatia. reglarca rermica esre mai marc si de aceea au uevoie de
o upravegherc si de' un tratarnent special,
Desehider] I'l'il1 care fil""fi ~i.f minKeli bl'l)e/II,ml ~i
Tub pcnrru hranire care ajunge iJl stomaC:ill bebelusului; pUle,; lii \~l !>IUlg'Hi
t'II bebeli,~rd .ii fie i>rilllil.·II/apl<'ie dll"'"m1'IJ(lm'/1
Este important 1I petreceii ell mai muh limp posibil cu bebelusul: mulie spitale 311 carnere speciale in care putet! sia ca sa fiti aproape de el ~i s~ puteti I ua parte la ingnjirea zilnicii. La inccpul. va arata all) de mic ~i vulnerabil, incil va va ti leUllla sii-l alinge\i.los1i toti bebclu ii raspund La manevrarea lor $i. chiar daca nu poate fi SC(\S din incubator ~I tinu; in brate, puietl tctusi sa-i vorbiti ~i s~-l dezrnierdati prin deschiderilc larerale. Veti putea ajuta chiar la : chimbatul scurecelor si la imbracal.
P ETI INTREBARI
lnlrebal1' medicul sau rnoasa despre once va nelinisreste. Deseori parintii nn pun multe intrebari, deoarece bebelusu I lor aralfi all[ de fragil im::it se tern de raspuns. Grape terapiei intensive modeme. chiar ~i bebelusf nascuri tnaintc
de 28 de saptamini pot supravietul.
Veri suporta greu timpul pe care bcbelusul it va petrcce in unitatea de terapie inten iva. Nu nurnai di veri fi sepatala de el Inaiate '<I upucaji sa-I cunoa reti. dar va trebui sa a obisnuiti s3-1 vcdeti lllconjuHlt de aparate -, i echipamente care va iutirnideaza ~i care au rolul de a-l mentine in afara oricam! pericol, Aceasta ponte 11 va sperie la Inceput, dar e util sa rugati personalul medical sil vii explice la ce foloseste echipameruul.
...,
Bebelusul
in incubator BebeJuSL11 are ne voie lie lot atita dragosre ~i atcntie de ciu'i are llevcli<: orice bebelus sllnl1tos *i normal.
I
DiSPQzitil' de control peotrn reglurea tt'mpenI.1Hi'ii din interluru! incubatorului
Daca bebclusul poate suge, il "eli hrani pe cale normals. Alrfel. va fi hranit printr-un tub introdur 111 stomae
prin gurll sau prin nas.
!H prelucreze si sol-l elimine, lcterul dispare de la si ne in ciieva zile,
In aCea!ilil perioada bebelusul poate fi rnai sornnolem ca de obicei. motiv pemru care irebuic sa-I ere-zili de . i s~ incercati :;ii·1 hri!niri. 11 JUUll1, de asernenea, dac.'
pam!1I1 es te plaS(lllingu fereastra ~i astfel este expus razclor soarelui Uneori
icterul trebuie rratat CU 0 lu 1111 nil speci,dii (rOIOlerdpie). Aceasta se poate facc
In sectia de nou-nascuti si door in uncle cazuri severe bcbelus ul trebuie sil beneficieze de ingrijiri in SOCp,l
de terapie i ntensiva,
ICTERUL
Multi nou-naseuri dezvoha un icter foarte usor cam III a treia -li dupa nastere. adiea colorarea usoara, in galbeu, a pielii si
a slbului ochilor, Accasta se imimplll deoarece ficaurt bebelu 'L1ILli e inca irnatur ~llU1 pigment denumit bilil1lbinll se acumuleaza in singe mai repede deeit poarc
COPILUL NASCUT MORT
Foarte rar un copil se nase mort. Acest lucru este greu de suportat. rnai ales liintlca niciodata nu vi!. vep putea cunoaste copilul, E probabil 0 idee buna s~ iJ vedeti dupi1 nastere: s~-l Ii neri tn braie, sa- i elm; un n urne pen uu a-i Pl1lCIi plJnge rnoartea ca IX a unei persoane: averi nevoie de asta. Va veri sirnti probabil furioasa si vep dori ss ~ti,i care e cauza; veli dori s;1 gasiti ceva ~\U pe cine va pe care si1 dati vina. Destul de frecvent apart: seetimentul de rusine ~i de vinovatie Rugaii-l pe medic sa vii Iaciliteze legatura cu un grup de persoane care au fost 111 situaria dumneavoa tn1.
70
SARCINA 51 NASTEREA
REVENIREA LA NORMAL
"'-
Tn prima saptaminil. dupa nastere,
.Lincercati sa dormiti ori de cite ori aveti posibilitatea. Nu tifi tentma sa va Iolositi rimpnl liber pentru a rezoiva toate Iucrurile pc care n-aii a vut vrerne ~a le rezolvati pina acurn; aveti nevoie de cit maimulta odihna.
Asistenta va va vizita acasa pm1l cind bebclusul va impJini zece tile salt rnai rnult, daca 81m probleme. Va va controla dimensiunile uterului, sin i i $i orice sum I'a,
PROBABTL VET[ A VEA unele neplaceri si chiar dureri ill prima zj du p 11 nastere, Intrcbati rncasa datil va ingri jorcazf ccva.
DURERILE
Soar pmcn s~ si III Ii Ii du re ri ell caractcr de crampe in
abdome n, m ai ales dud alaptap. deoarece uterul se contracl~ micsorindu-si rrepiar dimensi uni le. Aces ta cste un scm n bun care ,lWlr, cil organismul revine la normal. Durerile por persista citcva zilc.
Ce sa facerl
tn situatia ln care conuuctiile sint severe, till anti alg ic, c U III ar fi paraccramolul, Ie poaic calma.
VEZICA - RINARA
Este norma'!' sa urinati mai rnult In primele zile, deoarece organismu I eli min5 cxccsul de lichide acumulate in limpul sarcin Ii.
va va ajuta si va va oferi sfaturi pentru lngrijirea bebelusului, S-ar putea sa va sim~iti descurajatii, cind va veti vedea corpul pentru prima dat1i dupa nastere. Abdomenul care bomba a dispsaut, cu toaie cil burtica nu e cornplet plata. Sinii vor fi mari, iar coapsele le veti simti greoaie. Dar daca veti face exercitii de girnnastiea postnatal 1\ din prima zi dupa nastere, progresind gradat, veti aratu ~i va yeti sirnti mai bine.
CUM V A VETI SIMTI
Ce sa fmcc(i
Urinarea s-ar putea sa fie dHkil~ La inceput datori!! durcrilor, dar inccrcati sa 0 fuct:W Cil de curind posibil dup~ nasrere,
• R idica1i-vil ~i ci rcu lati pentru a stirnula urinarea,
• Irnrau tn apft culda, Nu vii remeri dodi urinati in apa, deo arcce 1I ri na e .. ncri I ~: dup~ accea, sp ~ III ~i - vii bi nc,
• Dad a vel; ° pi agli., i 0 cerelli s~ 0 srropiti ell apa eald5 ctnd urinati, pemru a dimi nua us turi mi le.
SING ERA. RILE
Puteti pierde sillge prin vagin limp de douil pinA 13 sase silp!amini dupa nastere, Acestea so: o prcsc de 0 bi eel mal repede, dad al~ptali.
Scurgerile de culoare rosu-deschis slnt abunderue la '1neepuL dar du pi! ctreva zi Ie se reduc ~i treptat devln marenii. Dcscori scurgerile pCI'!;jstli
FACETl FATA IJEPRIMARII
Mulle ferne] se sirm dcprirnare clreva zile dupa nasterc, de obicei cind se declunseaza be I <I!i'" U!ln dinlre c<luze es!e sch i Illba.-e~ bl'llSC<'i a rtiveJuriior bormonilor, jar 0 alra eSle. senlimenl'lll de epuizare care apare incvit~hil dup.'i na~tere. Aceste sl11ri de tristC(e VOl' dispiln:a curlnd. dar. dad starca de dcpres ie va pt:rsisla mai rnu.1 t de p~UlJ sllplilmini sau dad dcprcs i t1 e foane ~CVCFa. va rrebui s~ III a~i Icgaru ra C [I Illcciicul.
plnn La aparitia prirnei meustruarii.
Ce sa faceti
Folositi tarnpoanc igienicc; nu folositi turnpoane intrav IIg ina le, d eoa rece pot produce i nfectii,
SCA NELE
Soar purea sti nu simrin ncvoia 511 vll s-oli(i imcsiinclc o :.:i sau dOllu dupli nastcre, Ce sa f,lccli
Ridlcati-va si Il1j$ca~i-v~ cit de eu rind pute (i: pl i 111 bari Ie sc II rte prin C arneril "or ~ tim LIla mutilitateu iutestinelor.
• Be!i 3p~ din belsug ~i mincati al i mente bogate 11\ fibre. pcntru a sti mula i mestlnele. • Nu vii scremeti ~i n u vii fortati,
• Es te foa rte put i n probnbi I ca vreuu Iir ,/I se rup ~ cind Sillle\i lu lOalma, dar pastrarea unui pansument curat tn zona plagii va va face 511 va ,imtiri bine ~i fn siguranl~.
Gmdip optimist Bucuria de 11 avca uri eopil cQmpenSeala
pc dcplill nepHkerile na~lerii.
71
SUT RILE
Plaga poate f foarre
d ureroasa o zi sau dou ii. Majoritatea firelor se resorb in aproximauv 0 dptall1iml. Ce.le externe VOl' Ii '1ndepiirta.Le.
Ce sa taceti
U rnultoarele sugestii va vor ajuta:
• Facqi exerci [ii penrru perineu ell de curind posibil dupa nastcre, penuu a grabi vi ndecarea. .
• Piislm~i pluga curaui prin b~ i calde: ~mtiti bine dup1i aceea zona respectiva: incercali sii folosi I i un uscator de p~r cu aer rece.
• S WI i ~tdcmrl penrru a nu pune in tensiune plaga Sal] Slu!i pe un colac,
SARCINA 5T NASTEREA
REcAPA1J\TI-V A ------FORMA DUPA NA~TERE
I
CD AJUTORUL UNOR EXERCITTI FIZICE u care practicate zilnic, va veti redipara silueta dinainte de nastere in aproximativ trei luni, desi s-ar putca ca muschii abdorneuului sa nu mai aiM acelasi ton LIS en Tnainte. La inceput luerati user, deoarece ligamentele sint IllCa moi ~i destinse, Oprlti-va inrordeauna ctnd Silll~i~ dureri sau oboseala,
PRIMA SA.PTA.MiNA
Putcti incepe in prima zi dupa nastere ell jntiirirea mu sculaturii perineului ~i a aodomenului care e desrinsa ~i probabll l!ibitli, Excrcitiile penuu perincu ~i pedalatul sint de ascmenea bune daca vi S-B fil.eur cezariana.
EXERCITIlLE PENTRU PERINE din prima zi Pracucatiexercitii usoare de striugere ~i ridicare (vczi p, 45) ori de cite ori c posibil, zilnic. pentru !I opri pierderilc involunture de urill~. E important sa le faccti Inainte de a rece Ia exercitiile din a doua s~p!iimtnli, Dac1\ aveti 0 plaga SUUlrallt illIMire,] perineului va contribui 13 vindccarea acesteia.
PEDALAREA C LABA PICIORULUI din prima zi
Vii va proreja impotriva edemelor picioarelor ~i va imbunl!tli!i circulatia. indoi~ ::;1 lntindeii Iaba
piciorului dill articulatia gleznei.
Efectuati excrcitiile din ora in arl!.
TONlFICAREA ABDOMENULUI din prima zi
o modalitate u~oar:l de a Tmad rnuschii abdominal; e de a "va suge burta" ctnd dati aerul afarn, mentinlnd-o ill aceasta pozitie clteva secunde ~i apo: relaxjndu-va. Incercau 'il !"lcep asta ell de des puteu.
Din a cineca zi dupa nastere, daell va 'imti(i foarre bine, Iaceti ~i urmittorul exercniu de doua ori pc zi:
1 Stari culcata pe spate cu capul ~i umerii sprijinit! pe doua pcrne ~i cu piciourele lildoitc ~i usor depiirtate. tnerucisan-va bratele pe abdomen,
2Ridieali capul ~i umerii, dati aerul afar~ si a pasu ti II ~ or de fiecare pane a abdomenului cu miinile, ca ~i cum ali apropia cele dOUH piir\i. RlImlnep asa clteva clipe, apol in. pirati ~i rclaxati-va.
Repel a I i de rrei ori,
ATENTIE
•
Dad! vi s-a faciu cezariana, nu veti II upta sa incepeti exercinile pentru musculatura abdomenului din prima siiptilrl1tn~ ~i nici exercitiile zilnice de rutina din a doua s1ipl1illlina. deert mull mai tirziu dupa nastere, Sfiilui ~-v~ ell rnedicul inainte sa Iaceti acestc exerclui. iar daea sim Ii Ii vreo d urcre 0 pri Ii-va.
--~~~-----------
SAPTAMINA a 2ft
Dupa aproximativ 0 Silpllimina. ineer('a~i unnaioarele exercitii care sli dcvins rutina zilnica ~i p[: care sa le continuati eel putin irei luni, Reperau fieeare exercitiu atiia timp cit IlU va creeaza neplaceri. lnceperi eu ghe-
mu irca in j os, iar cind tl putcti face cu u~urint1l pe acesta treccti la exercitiul urmator, Daca noul exercitiu va olicita prca muir, mal practicaji ctteva zile ghernuirea in jos.
u uitati sa conrinuati s1l face! i exercitiile penltU perineu .
GHEMUIT iN JOS
1 Stati in sezut cu picioarele indoi te ~i usor departs ie, i a r ell bratcle iniafl\uire
in fall!.
2 Expirati In Limp ce balan a~i usor bazinul in fali'l. ~i rreptat va Ja~<l!-i pc spate pilla cind sim\ili muschii abdomenului imi'lrUi.
Rilmincli asa cit Limp puteti
respira
normal, Apoi inspira~i ~i asezat i-va din
72
REVENIREA LA NORMAL
INCLINAR] LATERALE
1 SUl~i c"leal~ p~ Spilt" cu brare!e de-c parte ~i de alia <1 trunchiului ~i cu palmele asezatc pc fata extcrioara a coapselor.
2RidiCa\i user caput ~i inclinati-l spre stinga, Ii"isa!"i bratul sa alunece in jos pe piciur. Reveniti ill pozitia culcat ~i odihni\i-va un moment. apoi repetati pe partea drealplu.
GliEMUIT IN SUS
1 Slap culcata r= 'pale P" podea, ell genunchii indoi(i ~i cu picioarclc user deplirlHle. Li'i.sa~i miini lc pe coapse.
2 Expir;l\i ~i ridicaii capul ~i umerii iminlindu-vii in fa~1i penrru a aringe genunchii ell miinile, Nu va nelinisrip dad nu reusiu sA ajungeji destul de departe de la rnoepur: 0 veli face pe parcurs. Respi rarl $i relaxrui-va,
ctsn ACEST EXERCITIU VI SE PARE USOR:
.' ridicaii-va rnai lent si pllsrra!i pozitia timp rna; iudelungat:
prin sliriimi. Dac~ pierrleu urina, efectuati exerciri i lc pcnrru perineu inc~. 0 .IW1~ si apoi incercati din nou. Daca dupa patru luni IIiCa mal pierdeti tlfin1i. rnergeti la medic.
CUM SE REF ACE eORfUL DUMNEA VOASTRA
eEL PUTIN SASE LUNI dup1\. nasrere, organisrnuJ nu este cornplet refiicut, dar in rnomentul controlului medical, In
{lase stl.pr.umini, ar trebui sa IJ revenit Ia normal. Urerul revine In dimensiunile sale dinainte de sarcina: s-ar putea s.ll reapara ciclul menstrual, iar dad v-ati 1l.cul ell regularitate exercitiile, muschii VO! fi lnrr-o forma mult mai b\U1a.
CONTROLUL LA 6SAPTAWNI
Cind p~rru;i~i spitalul yeti f
i nvitata d Iaceti U11 corurol medical cam dllP~ sase sliplanuni, Ia spital sai: l~ cabiuetul medicului, Aveii posibilitaiea s~ eli somali des pre co a re lucrurile care v~ preocups.
Ce Sf intimplli
• Se vor controla iensiunea arteriala, greutatea ~i Vel; da 0 proba de uri na.
• Vor fi examiuari slnii $) abdomenul, Medicul va verifies dac~ p laga s- a v i ndcc at.
• Vi sc va face un I"USCll vaginal peruru a verifica rnarirnea ~i pozitla urerutul ~i soar putea
s ~ vise. faca $i un examen aI s~crepei vaginate.
• Medirul va discu ta ~i despre contraccptie. Vi se va recornanda utilizarea unei diafragrne SIIU a un ui sterilct,
CICLUL j\llENSTRUAL Prima rnensrruape dupa nastere este mai prelungita ~i mal abllJ1denli'i dectt de obicei. Dara aparuiei depinde de modul in care va aliruentati copilul, Daca-l aJl!plati, ciclul s-ar putea s~ nu se reinstalezc pin~ cind bebelusul nu e inla!:cut, Dm;fi e alimernat artificial. prima menstruatie apare
I a patru pill ~ la ~3 se :>iiplanlini dupa nnstere.
jNTREBARi ~I RASPUNSuru
Cind putem relua viata !!e,nm/i1?
Cel mai bun moment pentru rctuarca acti vi lajii scxuule e c,lld Jlm'indoi' stmcji preg~tlp ~U o faceti. S-ar puiea sit vi se pam prea dureros si s., v~ si mriri prea fragi Iii ca sa
rei II ap acti v irarea seJSLI al ~ pinli la centro I u I medic al de sasc si1pUlmini saus-ar puiea s~ doriri sa 0 faceji rna i devreme - e in [lII)c\ie de dum n eavoastra,
Reluarca vietii sexuale uebu i e fliCll ra lent Relaxa\ i- v~ cll de mull pineti. rolosi\.i un lubriliant penlru v agin, deoarece s-ar pulca s ~ fie mai uscat,
lmi aliipte; copilul; trebuie .,il 11101 [olosim mijloace anticouceptionale?
Chiar daca alaprati si chiar dad! ciclul menstrual nu a revenlr, rrebuie .~li folo~i\i anticoncepponale. Mcdicul sal! moasa va discuta aceslea ell dum neavoastra curind dupll uasrere. Dad doriti s~ folosip .,pilula··. asigurati - va (~ rnedicul stie dt aliipla,i: daeli tnainre a;i folosil 0 diafragma, aveti nevoie de una nona, adecvata, deoarece colul sl-a mod ifi cat fo rma,
73
A
INGRIJIREA
COPILULUI
Un ghid practic, pe etape, pentru a vii ingriji bebelusul de la nastere pind la trei ani
iNGRIJIREA BEBELUSULUI
PRIMELE SAPTJ\MINI DE VIATA
•
NimiC nu va poal~ preg~ti ell ~de~ varat pentru realitatea taprului de a avea un copil. Prime le sapL1imini ale vietii copilului pot parea un virtej haotic de noi experiente si senzatli, pe rnasura ce incepeti sa cunoasteti aceasta uoua persoana aparutli 10 vietile dumneavoastra si sa va adaptati la sentimentul de a fi parinte. A yeti atit de m ul te de in vatat: ell m sa va brani(i $1 sa vii ingrijiti bebelusul, cum sa-I hnbracati ~i sa-i ingrijiti pie lea, ee-l place si ce nu-i place. A avea grija de un bebelus implic1i. 0 combinaiie de cal-
dura. aientie $i capacitate de riisplll1s si, desi uncle dintre acestea stnt instinctive, alrete trebuie invatate - de ambii parin ti. Veti III vata lucruri noi: [Ill peste mutt limp mtncatul cu 0 singurti mina "in ti mp ce va hraniti bebelusul va deveni 0 a doua natura. Iar faza uliJ:iaJ.!i de acomodare $i de haas nu va dura rnulrf vreme. Acest capitol va invata cum s-au acomodat un cuplu ~i fiica lor. Ana. in primele citeva saptarnlni. Fiecare bebelus esre deosebit si veti gasi propria modalitate de a parcurge prirnele saptamtni de vista ale lui.
Primele siipllimllli 1111 all fo"~1 lI~oare. VII COliS idertui Q permall {j capa bilr/. de tncredere, apoi apare lUI bebelus neojutorat de care trebuie sil aveti griji'i fi vii simtiti la fel de tari co Q ge/Qli!lli!
Prlmele zile 3C3Sii
Vi!I!<1 aHiruri de nou-uascut vll. va 1 ua prin surprindere, A parenta sa vulnerabiluare v1"l. produce sentimente noi,
puternice, in limp ce 0 lOmadli de em alii v.~ poa te face sli izbucniji III Iacri mi f'1lrll motiv aperent. Nu va opuneti sentirnentelor dunmeavoastni: ccncernrau-vs asupra noii vied pe care oaveii in grijii.
ANA LA 0 siiPTii.MINA
Buricul And eSle {h~ju t;j'(:u!ri-:/l.t: restul de cordon ombilkal
"c<i~m d,,,
a cinceu ~j
~
Sta ghernuira asa cum sl~te2 in uter, (inc pumnii puternic strinsi si, clnd S!~ pe spate, II U se p03te opri s ~ dea din cap intr-o parte si lutr-alta. Dad rntna
Ii vine din Intiruplare in contact
ell gura, va tncepe s~ 0 suga, ceca ce
o va linisti. Asa cum se iilljIDpHi ell w\i nou-nascuui, a scazut 'i~ greulate de la 3,54 kg la nastere la 3.4 kg 1./1 prezent, AI treb u i s~ rev i n ~ In greutarea deb nastere dupa Irei slip r!i min i.
Somn uJ no u-nasc u \ i I or d ureaza in medie 16 ore pe zi .. dar Ana a dorm u uueori doar 10-11 ore, in total. cu 0 Iungfl. agiulla pcrtoadd de dupa-aruiaza tirziu pilla noaprea tirziu cind 3 aupit dUM pentru scurt timp, In lntervalul de scrnn adinc era evident .,rl.lpl~" de mediul tnconjuraror. in cinci sllprfimini. a adoptat 0 schen1~ de somn
m ai .. soc iabil ~ ", ell 0 pe ri oa dl! mal indelungatii de ~O[UlI noaptea ~i culcarea CU 0 oril rnai devreme.
PRIMELE sfi.PTAMINI DE V1ATA
Devenirn 0 familic
Acum sinrem tret si toaie Sf schimbll. Partenerul dumneavoastra nu rnai e pur ~i sirnplu iubitu I dumneavoastra, eSlC aliarul ~i prictenul in !lcenS[,[i naua aventura a rransformarii in pilrin>i - si fetita e la fe I de mull a lui ell 0 a dumneavcasrrs. Legarurilc intrafarniliale, restate ~i poare deja obosite, se "01' modifica subtil: lin rnai ';'nle~ doar fiu sat! fiica, a1-i deveriit un parinte, a 110Ll~ viata f ind dependents de dumneavoastra, Oricit de agitara vi s-ar parea viaja, fncercali sli va faceu
limp penrru partener. Deseori noul tata e eel mai "inellis in propria carapace" 1:11 zilele lmcdiat de dupa nasiere si are nevoie de sustinerea dumneavoastra Ia fcl de mull pe ell
avcti nevoic si dumneavoastra, de a lui. Lasari-l s~ participe ~j ella tngrijirea coptlu lui:
soar pu tea s ~ fie mai ne rvos ca du mnea VOa5!rlI manevrindu- i corpul adl de IIlQ ale. dar curind va deveni 101 III ai tncrezator.
Primele rile au [ost extrem de aguafe de sentimentecontradlctoril: illfilicl1r(lrl'o si mindria neegalate de a fi tatii, griji peutru Mire/a, oboseala dataratii supravegherii; douiizec! si patru de ore, 0 noului IIOSiru bebell/$, chiar lin usor regret
Alia piirea mereu infometatii.. Mtreta avea Iaptedln plin ~'i Il putea mulge, astfel Illefl serlle, cind A 110 tncepea sf! plfn;gii fiirii consolare ore II! sir, puteam sa a calme; ell 1111 biberan ric tapte. Mi-am asumat sarcina Illju$atl!{1Il~ pentru a-i ria rligo.z Mirelei. Am descoperit CII surpriudere co. a tnceput chiar sa-mi placa - era 0 1101111 modalitate ca Alia
I1IU strimbam caraghlos In ea, MI' Ii IIrU/WII propriile-i
mfrmle $1 picioare.
~:I.m.
o ZJ TIPICA LA vmSTA DE APROXIMATIV TREJ sA PTA-MINI
inceputuJ illbirii
Inca de la incepui. rei olin eli bebelusul esrc inLel1~ii si se va dezvolta fntr-o dragoste ade v~ rata ~ i 11 [I rab i I a. Pe
111 ilSlIf'd ce il c res tel i. vorb i nd (1- i ~i Ingrijindu-I, copilul vii va privi
i mens - privitu I III ochi joac~ uri [01 de seama in iubirea rlirure voi.
Vii va r~splii.lieforllJrije de a-I Iinisti ascultfndu-va aiem suncurl vocii, atunci cind 1i d'nta\i sun
ii vorbiti Si dud va fi ncfericii,
va vrca !\f! II al inau,
ltl a.m.
Mirela este lreZi!a de plinsul Anei care e lrngn "il tn par: mIn~nse la 5 0 .. m, $i adorm i ser:!. una ling"cealaha. Ana 111",,1,,";1 (tin nou acnm,
Mlrela 0 duce pe Anu la baie pentru a-i schhnba scutccu I ~i hiLi nutel c ~i 0 spal~. Apoi 0 pune In carueior ~i vmb,*!t; CU~" in timp ce se 1mbraca,
Ana adoarme, Mirela pUII~ rufele till. SplllJl ill m~~ ~j face curar. apoi ~io'Li nde, Rhi lL udormi I Mirela m~nlnd ceva de prinz,
1 p.m. Ana plTnge dL1P~ ruincare si "poi ntipesc tmprcuna pc c.Mpea.
3;30 p.m. Asistenta de 0 c ru tire ,Una J~ lI~a ~i 0 trezesrc pe Mirela o "famie$le c u ru S,t-~i
ca I me ze durerile rnn metonne lor. ape i se d uce ~a 0 v~drt pe Ana.
4 p, m. A slsten 13 pl~" cli. d. r An (L e agi lm~ f1lndd n fost trozlta. as! felfu Cil Mire] a Q h ranC(!le pentru a 0 calma.
S:JQ p.m Mireln 0 pune I>e Ann In c1\rucior. apoi se duce ~~·I inl.lIncascii pe Torna. Miscarea 0 adourrne pe An".
Frecatul pe hllnii e 0 bwuI modaiitate de a 0 calma, CII conditia CQ miscarea sa fie rapiilii fi destul de apii.mto. - de~·i insane. tiv asfi vrui .~lfill [oarte bUlId_ Veri rllte1ege rapid cit de rezL~lellfi sint defapt bebelusii.
11 am,
Ana plinge
Prill plins bebelusul i~i expriruii. nevoia de iubire si mingiiere. Raspundeu-i jnlordemlll3 - nil Il p~r.ls.i~i.
12:30 p.m,
78
Ana este trcazii
Sprijinit de umarul dumneavoastrd bebelusul arc 0 vcdere bUlla a lumii ~i sc VH bUC"Llr"<1 de peri oadclc cil SIll treuz.
PRIMELE SAPTAMINI DE VIATA
6:15 p.m. Acasli din nou si Ana lncepe s.'i piing,,,, Mirela ii d.'I ;;ii ruanince, 0 sdlimhli. npol n leng~l1~ in brate, Mill~alul ";,1,,, singun .. l lucru care 0 cahne;a2.ti. in ccesi moment III zilei, dar pc Mircla 0 dor mameloanele; suplui a deveuit durems. Toma rragc un pui de somn.
8:30 p.m, TOnia se scoala; "I ~i Mirela o iau i n brate pc Ana ~ pregaresc eeva de rnincare, Ana a~pc$le cite LIIl pic, apoi
se trezeste ~i pllnge - dna t."SW illlICl\lptll de scurte perioade de alirnentare la ., in S,aU cu biberonul, cu laptele SIOrs
de I" Mirela,
10 p.m.
Ana continuii sa pliuga: sc va ell I m u pentru " vreme. apoi VJ niincepe, Torna ~j Mirela 0 IlLS" $11 sugil. 0 plimM, 0 IBag![n~ taaime ~i toapoi ell ctinlcioll.ll.
Ana adoarme; Toma ~i Mirela, obositi, se culc:t Anase sc.oolii si pltnge, n.<tfel d Mircla 0 ia in p<11 s![.i den ~n SUJ§"h Torna se 'C'()ld~ si cl ~j 0 aj um sII n legene pe Ana ell , -n adOlJJ111a diu !lOU dupll ce a mincat.
Sunii desteptaterul $i Toma se sc"al~ '" mearga la hJCl1J - a donni I pauu ore noaptea, plus cinllff ore seam.
2a.0\.
4a.0\.
7H.m.
Eram uimitii de cit de greu ua, in timpul tilei, ~'ii term ill chiar
# cell mai micd treabii. 0 tlllfii ce Toma veuea de UI lucru, era sarcina lui sa pregiiteascii cilia - uneori 11/1 el"U1II nici miicar /mhriiCll/rV Em ciudn: peutru mille su jill nearaujatii, nu eram Qbi~lIl/itii $CI alii atlt de putin limp pentru mille!
Irnplicarea ahor membri al farniliei Parintii durnneavoasrra, frarii .~i surorilc sc V()I' bLICLInL si'i-l vmla pc bebelus; nil vii simli!i iJlSli vint1vmll dad! veri dori
Cum sa va odlhniti din plin Fi eca re I1QUa lUalllli trebuie ~n se ()bi~llIliasdi ell somnul pres scun. Raspunsul la aceasta situatic esre S[l vll odihniti din plin ori de cite ori puteti - ceea ce este deosebit de important dad ~i alliprA(i. Odihniri-va citld bebclusul doarme, chiar dad! nil reusi]i sa adormiti CorpuJ dumneavoastr;i Ill! este mea $U flcieru de rezisrenr pcruru 0 acrivitate obositoarc, iar treburile casnice ill ai po L fi I ~sate Si nefllcute.
fNGRIJIREA BEBELUSULUI
~ASE SAPTAMINI---------
La sas« saptlimflli Ana era 0 a.deviimrli perso(lIIiinimic din ghemotocut (ipii.tor, Iacom, de acum citeva siipuimini. Ne riispuudeo jieciJ.ruill dinire noi III madill saIL propria: primele sale zimbete, user strimbe, all fast doar pentru mille,de obicei _ .. ..-_ ... cllld 0 schimbaJll,de$i uueorl Mifclafiicea acest lucm. Eram norocosi, Ana em [oarte mindra ~i ne ajura sa 0 iI/him. ell siguranf(i inveti repede cind a i Ill! bebellt~ care s e bizuie pe lin e in toat« nevolle pc care le are.
ANA LA ~ASE SAPTAMlNl
.'
Acum i~i controleaza mult mai
hi 111:: membrele ~i se bucura de senzatia pe cure i-o dl! III virti luI. lor in aero NI.l mal sill ghcrnuitll ~i pumnisorii n u- j mai sin I incl esta Ii. Cind sIli pc bunica poaic s!l.-~i ridice penrru ctteva momente capul, Nu rnui pllnge la rei de mull ca tnainre: in Ii rnpul zilci are 0 perioada cJarli de I relic, ctnd Slil bucuroasa in leag~n ~i comunica cu Mirelll Si cu lumea din juru lei.
Ana arc deja ~ ~J gum(} b 1 fre~~ll
de erpl"e.<ii
{l1~ferti
rotund ",p compal"r.'ie
eu toracel«
CONTROLUL MEDlCAL AL ANEI LA .,ASE SAPTAMINl Contrail .. 1 medical la sase saptarnini este primu I control major al dczvoltl1rii sale. Doc toruJ de fumilie S'!lI clink a pewmrica locals va realiza corurolul rlm-o utmosfera prietcneasca. ncprotocolara,
1 Studi.u1 de ansamblu . .Do. ctorul disc mil cu M i rel a desp re Stare a generalll Si despre comportement. 0 trezeste pe Ana ~i li vorbeste penrru a stabili cum raspunde la snmulul reprezenrat de 0 tala noull. Dociorul caut~ acel sorts magic de n,cepu t, semn sigur al faptului e(\ Am! dezvolta 0
per ~O nal i tate II orrna Iii, soci a billL Vcrific~ vcdcrea Anei dcplasind 0 jucarie zomltiware 11.1 etmpul ei
vizual, Ana j'! urrniireste
cu amhli nchi, demonstrind eli are o vedere 11 11 rmaUl.. I"ltril VIe un semn de srrabism,
BEBELU-5II PREMATURl
Pri mole sase dpl~mil1i ale bebelusului pOl f deosebit de di ficile dac~ s-a nascut prematur. Poate plinge neintrerupt ~i poare refuza Sli fie rningiiat; sau poate fi Ioane scrnnoros ~i puare refuza mincarea. Pe I1ng~ 11':<\]11a normals pe caw 0 averi pentru noul dumneavoastra bebelus, vn puteti siuui resplnsa de el: nu va face sa simli!i Crl v~ iubeste. astfel Tneil i1'i dumneavoastra vli e mai greu sa-j iubiti, ca raspuns. Bebelusu I. prematur va avea nevoie de un surplus de ingrijil:e din partea dumneavoastra; corpul i 51" racesre repcde, asrfal inclt c ncvoic ~i\ faccti cald In Cl\;;~. in ~pecial c1:nd ii f,JeCI i buie sal! cind ,I schimhau: va avca nevoie s~-l hraniti des pcntru a-I ajuta sa creasca.
Des i s-ar pu te~1 ~~ n \I prea- i I"i e foame, sli fie mofurros, oferiti-i
de mincarc la fiecare [rei ore.
l1isindu-1 sa manincc cit de mull poate, de llecare dalii. Concentrati-vli sr.-i of!:ri liingrijire(, de care arc nevoic: 111 timp •. va tncepc sa vii [lIspund~ tot rnai mult, iar dumneavoastra veti iuvi\(a sii-I in!elege!i rnai bine,
80
PRIMELE SAPTAMINI DE VIATA
i\. na are mr Url!f-
mit contro! asupra IImic;hihH /{lrul"i~
2 Mc.mbrdc sl tonusul muscular, DOCIOrul
o dezbraca pe Ann pentru
a-i observa tonusu 1 muscular ~j 111 i sc (i rile me III brel or.
3 ClIJI.trolu.1 cap.uJui. D",Ci.orul o ridid pe Ana in aer, la orlzcmata, pentru a vedea dac~ f~i I.ine capul pe acecasi linie CI.I corpul, Apoi 0 urmaresre pe Ana In [imp ce 0 pune in pozuic 'i'czfnd
4Relle~U! de apucare, De la nastere un bebclus poare apl,ca ~i puc cu puiere un dcgct pe care i-1 puncu in palrna. La sase slip,amfni e normal ca reflexclc de la ""$Iere ~ii se f atenuat,
5 Circumfertnta capului. Anei is-a rnasurat cirCLI mferi ora capulu i pen-
6DOitiiile inirnii, O(JC10ruJ asculta i n.i ma Anci ell un
stetoscop: pentru prirnul an de ViD\~ 0 frecventa de aproxi rnativ 12U de billai est e normala.
70rgandeinterne.
o palparc complcta a abdomenulul 11 asigura pe doctor caficaiul, stomacul ~i splina au (] dezvohare normaW. nil sin! prea marl ~i niei nil au 0 for01l1 neobi $11 ultlt.
9 Cintarltul, Ana a fosr cTn(:~rjia siipliilllln,1l tn scuiec ~i va fi dnlfu1lii ell ocazia fiecarei vizite I" pcliclinica sau ori de cite ori Mircla 0 cere: 0 crestere norl11al~ in greuratc 'inseamna de obicci un bebelus silniims. Graficu I greuJi1!ii Anei va fi. un element irnportam in ani: care VOl" ven i.
8 Controlul articu.lallei soldulul (~'(Jxo-rcm~rl!lle). Luxatia de sold este inca posihi Iii. a~1 fel inciL doctoru I ver j ficil ell degetek IT! ij I OC i i CUIll r" ne!ionea7.~
articu latiile,
Greutatea Anel eSle IIOIiUd pe JjrllfiCl11 S(III I','r'mm/
8J
iNGRIJIREA BEBELUSULUI
MANEVRAREA BEBELUSULUI
,
De la cea mai frageda vl:rsla, bebelusul are nevoie la fel de mare de apropierea si de rningiierile dumneavoasrra ca ~i de hrana, dildura ;;i sornn, Pentru inceput, probabil veti rnanifesta 0 anumita nervozitate in manevrarea lui: miinile dwnneavoastra vi se par atit de neindeminatice, mernbrele lui atit de moi, capul si girul atlt de fragile .. Dar manevrarea normala nu Ii va race niei un diu; chiar si fontanela inca moale, din crestetul capului, are 0 membrana purernica pentru ca 8-0 protejeze. Dar puteti sa-l faceti sa tresara daca il apucati brusc,
departindu-i brusc mernbrele, sau II puteti speria daca va crede eli va cadea. Nu va dura mult Plna ce veti cistiga rnai multa incredere unul In celalalt, Pe miisllra ce bebelusul c1stiga lITI lot rnai mare control asupra muschilor sm, vor incepe ~a-i placa unele jocuri bilie\oase - Ia patru sau cind luni ii va placea sa-l ridicati deasupra capului sau sa-l tineti pe umeri, Daca este timid~i unii bebelusi sin! - manevrati-l eu delicarete pilla cc sc exteriorizeaza mill mull. Raspundeti In dorintele, la capriciill". lUI si liisa(:i-I pe el &t vii conduca in jocurile fizicc,
---- CUM SA RIDICA TI SI CUM SA PUNETI
JOS UN NOU-NASCUT '
VORBITI-I BEBELU$ULlfl in limp ce il mutati dintr-o pozitie lntr-alta - voceu durnncavoastra Ii este cunoscuta si ll linisteste. Reamintiu-va ca pina la vlrsta de opt sap-
ramlni nu 15i poate corurola capul sau muschii. E nevoie sii-i sustineti corpul tot timpul, astfcl lnclt capul sa nu-i atirne si mernbrele si'i n u-i biilabllnc.
CUM SA RIDICKfI BEBELU~UL
1 Cind bebelusul stu Intins pe spa te, strec ura Ii-va 0 mina sub parte a de jos a sparelui $; sub fese ..
2 Str.ccurali. cealalta mini! su b cap ~i gil, din panea opusa.
3 Ridicati-l incet si cu grija, asuel inclt corpul sa-i fie sustinut, iar capul sa nu-i cada pe spate.
CUM SA PUNETI JOS BEBELU~UL
1 Punt]; 0 mlna sub capu I ~i gitul lui, apoi Ii neti -I de sub fu nduler en cealalta minl\. Lasati-l in jos lent, susti olndu -I PIlla ce spatele lui at inge salteaua.
4 Treceu cu grija capul
. III scobirura cotului sau umarului astfcl Incit sA fie sustinut.
2Trageri-va cca mai
__ apropiata minf de sub fundulei. Uiilizati aceasia mina penrru a-i ridica usor capul, astfel incit s1\ va eiiberati cealalra mina.
apoi Hisa!i"i capul U~Qr in jos, Nu-i Hisati capul sa eadll. pe suprafata si fill trageti bratul repede,
82
MANEVRAREA BEBELUSUULUJ
Strinsul in brate al nOIHl;;sClIluJui" Bebelusul se va simj: in ~igumnla imbr~\i~"1 in scobitura
umiirului durnneavoastra.
cu capul ~j
membrele
bi ue S us iinure .
Tinerea nou-niiscutului cu fata in jus
Bcbelusului i-ar putea pliicea sa stea ell f<lla in jos In bratele
d U mnea voastra, cu b;irbi\a ~i obrazul odihnindu-se pe antebrarul durnneavoastra.
Tinerea nou-nascutului sprijinit pe umar
Tineti-l asrfel tn sus: se \'3 simI; in siguranta, ell 0 l11rn1l. sirecunua sub lu nd u lel sustineu greutatea, tar en q;:alalt:i sprijiniti-i capul.
RIDICAREA BEBELUSIDJUI OErE 0 PAI<TE
1 Cmd deanne in panu san carucior, bebelusul e mai in sig~H·an!li dad;' slii
pe 0 pane. Ridicari-l srrecurtnd o mfnil sub
'C ap si c e affi. si ce ill all~ mluli sub fundulei.
INGRIJIREA BEBELUSULUI
2 Luati-l pe behelus in brate. aslgurindu-va ca nu-i atlmil capul, Ridicaji-l lneer. cu delicatere.
PUNEREA BEBELU.';;ULUI JOS PE 0 PARTE
1 Cind it H:.;eZII!i pe copil pernru fI-1 culca.
l~sa[i-l ell grij~ in jos pm~ atinge SalLCi:lUII. tinindu-I cu arnbele mlini, capul fiindu-i susiiuut
In indcitura cctului ..
2 Clnd a ajuns pe saltea, lrag~,i-v~ mina de sub funduletul lui.
84
3 Spriji.iiji-l de corpul dumneavoastra, apoi streeurau-va antebrarul sub cap,ullui.
3 Ridicap-i c~p~oml astfel . inci[ s~ va puteri [rage mina iii ~ii-i libaji cu delicarete ca pu I j 0 s.
2 Ridicati-l 'incci. intorcindu-l spre dumneavoastra ~i
apropi indu-I de piept, ell capul a~cza! in lndolrura cctului. iar cu ce,~alta lllm1i sub fundulei
si picioruse,
4 Acum capul
, este sustinur de
indoitura cotului
d u mnea voa~trt,
~i bebelusul
S~ sirnte
In si guran la.
RIDICAREA BEBELU~ULU1 CIND STA. PE BURTA
1 Clnd bebelusu) st.!l:
i nti 05 pI" bUrla, S( recurau-l 0 mln~ sub piept,
a51 Fe I in eft a 11 te braiul dumneavoastra sil-i SUSlirul biirbia, iar cealalta suecurat i-i.o sub fundulcr,
UTILIZAREA UNUI SUSPENSOR
MANEVRAREA BEBELUSULUI
UN SUSPENSOR este excelcnt penrru a-I purta pe bebelus in primele trei luni: ali ngerca corpului dum" nea voastr.1 ~i 111 iscarea, In limp ce piie,i h, il Ii nistesc ~i v.~ l<ls1l miinile libere, N u e greu s1l v~ puneti suspensorul, ch iar cind n LI e nimeni ~a va "jure: scoateri -I folosi nd acee<l~i metoda, inverslnd ordinea miscarilor.
1 Fixa]; suspc.-nsoml in jurul pieptutui: Inchideti sistemul de fixare in fa]a ~i apoi ,..;;"uciji suspensorul.
4Tnlge.~i in sus chingile $i puneti-Ie pe umar ell (J slngu,.fi 'nina, pentru II sustine, ell cealalia mln,L greutatea bebelusului,
·U rl ~u [lor! rlgi d pe"lm <"01',,1 hebehl~' •• '/li este esentio)
Su.spl'llSmjrclc CUI''' se __ poa rt~ in lilt;; slm eel. IIWJ.'llime pen-fill bebdu;1"
.-
Ch i D gile late vor ji cele II/a; "QIJiQr/,Mle peotru dumm{lJI'o(1..'mii
5 Reaplectndu-va Tn tal~, suspe IlS0t"lI] va pre I u a gmdat greuta [en bebel u ~ u III i.
85
3 A~Cl.ari"v~ pe UI1 .C,IUll ~i l>isa~-vli pe spate, astfel Tnd! s~ susti netl cu pieptul ~i ell
abdoruenul greutatea corpu Illi copilului. Trageti de parrea de j os, astfe I
i"neTt s~ b~ga!.i piciorusele copi lului prin giitui. fiind atentl sa trage ~i de s u spe 11· sor # I1U de plciorusele bebelusulul.
r'lIn~!i-vl"t sus. pensorul rs 0 ,,,ii/time et;m/",.,abili!, a'rfelilld'! ,.,1 1111 vii dea til! reri tie spate
PUUTATUL
sus PENS OIWL UI
PUll eti 0 mIntl. pen tru a SlI stine capul bebelusului atunci cind va ap leca ~1 in fa t~: S upo nul de cap al suspcnsorului nu eadecvat penuu capu I S ~Il gee u,
MANEVRAREA BEBELUSULUI
MANEVRAREA ~I JOACA
JUCAT]-VA DE-A H 'fA-HUTA, 'flNi DU-L iN POALA
Bebelu ului In \I,rSl~ de pmrLl luni ii V" placea srI fie rniscat in SU> si in jos pe genunchii dumneavoastra .. [ntr-un riun adecvat. Tineti-l de bra;e, in caz c1I se trage pe spate,
LASA Tr-L C FATA YNAINrn
Bebclusul dumneavca 'u,i vioi. de [rei 11l11i, vede bi ne lumen care i se prezim~ In fata ochilor. Puneti 0 min§ lntre picioarele lui. iar L'eillah~ impreju lui pieptului. Nu mal
e nevoie ~fi i . e S1l5pnfi capu!.
Bebelusul dumneavoastra de [rei luni i~i paate aj usia singur pozijia si se va ag!\a de dumneavoastra clnd arc nevoie de un surplus
de siguran!lI.
Leganati-l 'inainte
*i inapoi de Iiecare dall'i IOl mai sus, daca li place, Acest tip de legannre e o buna modalitatc de a-l calma.
J
A~EZATl.L PE .n [fiR Asezati-l pe bebelusul
de sase luni ]X umar, m,[ rei incit sii fie mai lllah dcch dumneavoasrra: va fi lnctnuu de lIcea,la noua perforrnanta,
PRIVITUL ocm iN OCHI Bebclusului ii va plllcea sa fie ridicar deasupra capulul; vederea Fe\ei dumneaVORSITa Ii va oleri ceil mai buna distractie,
iNBRATE
STRl S
Oricit de \ iguros va ju a(i cu bebelusul, e hine sa aveti ctteva mi nuie de il11brtj!i~~ri
tandre, in liniste, d\lpa aceste jocuri, Adaprari-va inrotdeauna la dorinjcle bebelusului \ii uita]i rreburile casnice coudicne dilCii nu rot punde ell chiotele sale obisnultc de pl!lcere.
INGRIJIREA BEBELUSULUI
\..J
HRANIREA BEBELUSULUT
,
Una dintre prirnele hOlarlri pe care va trebui sa Ie luati dumneavoasrra si parrenerul este dsca i1 veti hrani la sin sal! artificial, cu biberonul. Laptele de mama satisface perfect necesitatile nutritive !}i este digerat usor: dar bebelusul nu va suferi loarte mull daca decideti s~-l hriiniti cu biberonul, Hranirea bebelusului ar trebui sa fie 0 placere .. nu 0 solicitare pennanenta, ~i nu va R 0 pliicere daca II hranili la sin dintr-un sentiment de datorie, sau dintr-un sentiment de vinovatie legat de alimentarea cu biberonul, Daca instincti v considerati di ati prcfera sa-J hraniti eu biberonul, fir fi rnai bine sa arnlnaf decizia pina la
nasterea hebelusului, Nu exist! !lICI un luloeuitor al colostrului pe care sinii durnneavoastra 11 pro due 'in prirnele citeva zile (veri p_ 92), iar hranirea bebelusului eu el ii va oferi anticorpi valorosi impotriva infectiilor din primele luni de viata, Nil yeti putea face mai tirziu trecerea de la hranirea eu biberonul In hranirea la sin, deoarece, fara stimularea reprezentata de supt, simi durnneavoastra se vor opri din producerea laptelui, lndiferent pentru ee melodil de alirnenrarie veti opta, rearnintiti-va ea iubirea dumneavoastra, SIDllSUJ ill brate si atentia pc care i-o acordati sint la fel de importante ea laprele pe care i-l dati.
SIN SAU BIBERON?
S-AR PUTEA SA STITT cum vreti s~ vii hra:niti bebelusul Daca dorit. s~ 11 hraniti la sin. aiunci ell un ajutor speeializat. calificat veti reus: aproape cerr, Dar, ehiar daca slnte\i siguri di alimenrarea anificiala. ell
Stiam co prin hrdnitul la Sill fi asigur eel ma i bun lapt e po.~ ibi I. .~tialll cu fl va digera usor ~i di ii va asigura cel mai b!1II upur/ de elemellie II II Iriti1le,
Laptelc marern contine subsreme care ajulit 13 protejarea bebelusului de boal~ pin i1 ce propriul Sal! si S te m imuni I ill" se maiurizeaza Si il protejeaza de alergii « care .int 0 problema irnportanta, dad existaalergic In famil ia dumneavoastra. l.aptele artificial nu-i oferll nic: una din ace" Ie proleclii.
Mi-a pliicut cit de convenabi! a [os! sii-mi alliptl!<, bebelusut: taptela era f"totdcmlllll 10 [/Idemillii.. Yntotdeauna steril, IlItO/deauna lti lemper:atllNl Care-i place.
HI/curia flllfJiirtii.~ilii a aliiptatului m-a iue: prin snrpnndere. E uu lllCl'1i atit de intim, care te satisface [12k; minuta lui apiisf/ «neori $;.1111 striugea siuul, i'"/cam .1'11.1 simi fa/a lIpil:(J de pie/eo mea. Pe mlisudi U s-a scurs primal all, /II-alii simfit dill ce 711 ce lIIai bille.
A-i oferi sfmd aflul fll/a/deal/I/o tea mai bU_lIa mctodli de a-I eail1l(1 pe bebehl$ atlllu:i cllid plf/Igea. NII-i era lIeapiiral !oame. d al'ca IIcvoie de lilli$lea pe ,(!,/"e i·a o/~rell sup/ltl.
biberonul, este metoda porriv i la, merita sii cintlilil:i avantajele ~i dezavantajele sal! sa ascultari ceca ce va bPUIl aile marne. Este 0 decizie care va va afccta pe dumneavoaslrl'i. pe partener si pe bebel us in lu nile ce vor UIlIDI,
Aslstenta de ocrotire mi-a ,<PII.< eli motivul pentru care am ajuns din nou
,a fit de repede fa greutatea si aspectul dinaintea.sarcinii (I jost cii (1m persevenu GIl aldpuuul: As/fei rileY. am mai aV1I1 UII el$lig neasteptat din [aptul co i-am ascultat sfaturile.
A[apullul consumil rnai muh rirnp Tn prime le s.apliimini. Tn parte decarece bebelusul manlndi rnai des, in parte deoarece Ii place sa 5Ugti - de fapt suptul este Q nevoie si 0 placere diferita de necesirarea de a se h.riini. Torusi. pregatirea si
S te Ii I i zarea bi bema nel 01' cons u ma S i ea deS!1J I u mp ~ i de vin e curind 0 corvoad ~ cind 0 face ~ de_ cite va 11m;; in tim p ce alaptarul devine mal rar ~i dureazs mai purin pe masura cc eopilul crC~lC_
Am fos! intotdeauna eOIlVillJli eli IIIHlli voipuiea aliipta copilul - alii sin! atit de mid. Dar am trecut ell bine si prin aSI«. A", avut destulfupte, iar pe bebelus: nI, l-au supiirat, l!1I certitudine, sfl/ii me! mici.
E mult mai simplu sa catihoriri ci'nd I'M al~ptati copilnl: nu avq:i bi!J£ron pe C!lJ'e sa Ik nevo;e sit-] inc1iw!i ~i II\) exisl1i lici pericolul eli I-ali pmca dcpo~il3 1;1 () lempe;:Hllura prea imlil,t
87
Singurul lucru. care /HI mi-a placlI! In timpu! aliipta/llflli u fost masa de noapte. Cum nu-mi pUi('ea sa-fIIi store sinH, grija mesel de noapte cad~a ill sarcina mea. Dar alta a dural dour citeva sliptam:;'11.
Am simiit eli decizia de a-l luiini cu biberonlll (J [as! ceajlJ.~I{f atunci dud am vliZll1 cit de 1IIU(t ii pldcea sotutui meu si/·/ hriineasdi pe bebelus: de lrl lncepu! a rezuliai (I relatie fourte pu/er-"icl1 fl1rre
ei. ------
Folosind biberonul, ptlteam vede« tntotdeaun« citlapte a baut bebelusul si asta iml ddde« 1111 sentiment de certltudine dupa atitea sliptlimflli mizerabile ill care l1Ill tot Incercat sii-! aliiptez.
Oboseala, bolile sau siresul, care PO! reduce camharea de laptc matem, nu atecreazs hl'iinjrea cu biberonul.
Amnd rind hrtini!i bebelusul elf biberonul e rnai greu tii'i "r. i nered~ ~ in pofla lui de If\illcare, aSlrellndl c ma, u~or ,II-! supranlilllemalJ, flicindu-I suprapQndemL
U n bebeJu~ hriinil ell bi.beronul eSle Illai expLls la diver:;;i mi"robi. cure ~il-I rad s~ I'erse ~i sa aib~ d i alee.
INGRIJIREA BEBELUSULUI
HAANIREA LA CERERE
Hranirea la cerere iuseamna pur si simpill a-i da bebelusului de mincarc ori de cite ori ii e foarne, nil dup~ lin orar. Foamea este 0 senzatie noua pentru nou-nascut, j n uter era "hranii" permanent, acum are de irecut prin lungi perioade tara hrana, Sisremul sau digestiv este prea irnatnr pentru a se obisnui cu mcse abundente la intervale mai lungi de limp; reguIll. la inceput es re puti 11 ~i des, N u a ve~i nimic de cr~li gat din am inarea hri'i nirii 0 data ce bebelusul a plins dupii mincareeel mult se poate intirnpla s1l fie ntit de supiirat incft s1l refuze sa SIIg,1 arunci cind va veti h man s1l -I aillp tali.
Va fi nevoie sa-l calrnati si s5-J mingiiali pfna va vrea din nou sli manince, Nu n rils fa 1 a li dad ras pundeti imedi at nevoilor lui. in primele saptl'imini sromacul gol este cauza obisnuits a trezirilor si a pllnsului: pe maSlira ce sisternul s1i.u digesri v se rnarurizeaza si srornacul Ii creste In dimensiuni, va minca mai rnult 13 fiecare masa si intervalele dinrre mese vor deveni mai Iungi.
DATE ESENTIALE DESPRE HRANIRE
Cit de des va cere de mincare? Bebelusul va cere de rnincare ori de clte ori are nevoie, iar la inceput aceasta se
va intimpla des. Nou-nascutii nil vor asculta de niei un grafic de alirnentare. In ziua a rrcia sal! a parra, mesele vor fi Ill. fiecare doua sau trei Ot"C, astfel incit vor fi in jur de opt mese pe zi cu mai muhe scurtc perioade de hranire in cursul seri i. Noaptea. va Ii nevoie s~-I hraniti de doua sau trei ori, dcoarece putini bebelusi de mai puti n de sase s~pt~milli sint in stare sa doarma mai mull de cinci ore la rind rara (l fi trezni de foamc, Bebelusi i
braniti la sin au de obicei nevoie de rnese rnai dese, deoarece laprele matern esre digerat mai usor $i mai repede decu laptele artificial.
La trei luni, bebelusul va ajunge probabi 1 I!I un orar cu mese In aprox imariv patru ore. ell cinci mese pe zi, plus una sau
do u ~ noaprea. D aca il hran i ~i ell biberonul, veti ajunge probabil mai repede la patru rnese pe zi.
GAZELE~IERUCTATM
Fie ca bebelusul este alaptat la SIn, fie ca esre hranit eu biberonul, dati -i sansa sa eructeze aerul pe care l-a inghi tit,
dnd face 0 pauza; acest aer it ponte
'<;: face sa se ,irma piin. Daca nu eructeaza dupa aproximativ jum~late de minut. renunrati: probabi I
/" eli nu are nevoie sa eructeze,
1
)'ruLcjah-vli huinele ell WI scutec curar
Nou-n!iscutul
Pentru a ajuta lin bebelus foarte mi c sa eru ere ze, sprijiniti-l pe urnar sau intinderi-l cu fata In jos in poala, sustintndu-i capu I de barbie. E foarre probabil ca va regurgita ~i ceva laple,
asrfel ca e bine sa ave[j Ja
inc! emfna tI n sc u tee c ural.
CAZUR! SPECIALE
Bebelusil prematuri. E posibil ca prematurul sli a.iba 0 pofta de mincare
scazu til. dar e n ccesar sll -1 hrll 11 iti frecveut .. Premarnrii au tendinta sa doarma mulr ~i soar putea s~ nu se trezeasca sa ceara de mlncare. desi ar avea nevoie, astfei lncit e bine sa-I treziri Ill. ficcare trei ore si sa-; dati de rnincare.
Dad! a!i reusit s~ va sioarceu laptele ell limp era in spital. veti putea sa-l alaptati imediat ce vine acasa. NI) e intotdeauna usor pentru un bebelus sa se adapreze la suptul din mamelon. Pentru a-l ajura, stoarceti purin lapte inainte de a-I alapta (vczi p. 94), astfel incit marnelonul sa fie usor ridicat. si munden deasupra lui putin tapre cu bebelusul sa-i simt~ gil still. Gemeni. E perfect posibil sa alaptati ell succes gemeni, Penrru Tncepur, alaptati cite unul, apoi, chid ,I(i capatat mai mul!~ rncrcdere, vi sc va parea user sil-i aJaptati In acelasi rirnp, cu piciorusele strewrate sub cite un brat si ell fiecare dp~o[ sustinut Cll 0 mina,
Tineti-l cu ra~a in jos La orice vIrst1i. tinind bebelusul cu fata in jos. fn poulll sau in brate,
11 puteti ajuta 5ii eructeze.
Frecati-l sau bateti-l pe spate 11$0", dar
Bebelusul mal mare
La trei luni, cind poare sta in fundu Ie! pentru scurte perioade de limp .. leganatu) u;;or in poalli, in limp ce
n freeati pc spate,
11 va ajuta sa erucleze aerul inghilil.
88
HRANIREA BEBELUSULUI
Mome. ntele allipNirii ,emu relaxante, calme F ne umplea« de muJtll1nire
pe amindoi.
89
INGRIJIREA BEBELUSULUI
ALAPTATUL LA SIN
Allipratul Ja hin poate li rasplata s. uprerna pentru i'ngrijif.ea bebelusului si Ii veti oferi cea mai buna hrana pe care natura i-o poate da - asa C~I 1111 va descurajati daca 111 primele zile veti uvea t\teva problerne. Dumneavoastra ~i bebelusul trebuie sa 'i'nva~ali impreuna aceasta nona activitate, deci, dad! Ia ineeput pare sa nu stie cum sa sugll. sau daca nu suge Ioarte mult, aveti rabdarc ell el. Imediat dupa nastere nu are nevoie de Ioartc muW'i luana, In timp ce mameloanele dumneavoastra au nevoie de timp ca sa se intareasdi ~i sa se obisnulasca a fi supie. Multi prieteni, rude, precurn si personalul medical VOl' avea arnabiliratea de a va cia sfaturi si va dura un timp pilla yeti avea increderea Sa selectati unele dintre sugestiile utile. Daca puteti, luati Iegarura ell eineva care a alaptat cu ucces si ascultati-i sfarurile. 0 data ce an trecut de prima sap Lamina, puteti astepta ell nerabdare lunile de alaptare pline de satisfactie si succe '_
A$EZATI-vA CONFOR,\ABIL--
Arcola este ::0"0 t'in'ularil.mai fllcilistlla culoare. dill juru! mamelonului, pe care /J~belll~·'" " ! ~1l"lge"lIlwlci /' "' ~ c:illd sugc
Primele mese ale bebelusului Aseza ~ -va conferta bil, CU Sp!\ll'I(: drep I. spri j init, Un scau n .i os, tara brare, esre ideal, sau, In rei de bine, Vi'I puteti aseza pe pal. sprijinindu-va spatele ell muke perne. Daca <Ism "a da: ruai nJultil incredere, puneti-vil 0 perna in ponla peruru a-I inlU!n pc bebelus 18 nivclul pouivi: S311 ridic;rli un genunchi pentru a-i sustine corpul, Nu va indoiti sparele anmci dod I'll. aplccati in fUlli, penuu a-l br;rni.
_~ __ 0 pcrn;; preio IIre(OlGiel1 bebelu~·ul" i dwnn~UI'(Jn~"'ni
Mesele bebelusului mai mare
o dalll cc sinteri amindoi adeptii alapratului la sin. veti descoperi ell 0 putcti [ace in aproape orice poziue rclaxara. Stind cu picioarele Incrucisare pe pal sau pe podea esie 0 pozitie excelenta, In special dad! va puteti _ prijini spatelc de perne sau de mobila.
Asil;:lIrn!i'Vl' c,1 b<:bel,,_,,1 are o min« Jibed; tum' n~ {I vet pwea millCe Si stnllvc.\.';lJul
A$EZATI-vA CONFORTABIL s-ar putca ell suprul sa dureze Plna la 0 ora. Inspirati adinc ~i relaxati-va umeril: eu cit va simte bebelusul mai rclaxata, cu am mal usor va accepta sa inccapa sli suglL Dati-l posibiliratea sa va alingli ell mai bine pielea, Daca sinteti intr-un 10c izolat, rilmineti cu pieprul gol: tarli haine care sa va incurce, vi sc VII parea mai U$O[ sa 'il fixati - adidi asczat corespu nzstor pc sin si sugind eficient.
1 Bcbclu ul arc un reflex instinctiv care II race sfi va <;lIU te mamelonul pentru II g~si mlncarc - accsta este rcflexul de sugere. Pfna c;irre 1I zecea zl de ViR\U Ii pute]i trczi accst reflex prin Iovi rea obrazului si ruat eel mai aproape de dumnea V oas uii: se va tl1loarce spre sinu I dumnca voasu-~ ~i V3 lncepe sa caure 111<1l11e101lul.
2Daca bebelusul nu-si intoarce caput insrinctiv, apasap usor lateral de areolit pma ce sc forrncaza ctleva picaturi pc suprafata rnamelonului. Apoi atingeri buzele bebelusului en rnamclonul pentru a-I incuraja 'a-~i deschida gum.
ALApTATUL LA Sr
:---------- PRlMELE MESE LA SIN
3 Aduceti-i cnpul Tn aproplerea sinului. <1S1Je I l[Jelt barbia 511 i se sprijine de cl, iar lirnba sa i se aflc sub mamelon: introrluceti-i marnelonul ill glu,'a,
flltlll "rrw;/;: ("oWltl.i(;'fln:n estc
1<1 [el de f/llpol"/alllil ca laptek: fils",';
Tineti-l pe bebelus CLI <"(JIm' 1/10; 51/,\ dedi restui eorputui
FIXAREA
1 Odala rea I iUlla fi~?a, h£bc)lI~llll;u doar slIge, ci pur ~I sirnplu .. mulge . sinul ell maxilarele, prin apasarea pe rezervoarele de lapre de la baza areolei. Dad! bebelusul doar va suge rnamelonul,
acesta va II1Cepc ,11 va doara ~i nu va mal iesi nici till pic de lapre, Daca sim{ip 0 durere momemana, ill1epa10are. respirati adlnc peruru a v1l relaxa din nou.
2Fixarea este bine realizara cind bebelusul are Falcile larg deschise ~i gum umpluta de sinul dumneavoastra. PLllc~i $ti di se hr;(ne~te pe deplin clnd ii vcdeti limplelt: si urechile miscindu-se. dovadil d\ muschii fillcilor lucreazlt dirt greu.
REFLEXUL DE SCURGERE
• •• , .
Supt til slill1ulcazll stni i sa el i bereze Iaptele pc care l-au depozitat. Puteti slmt: suvoiul r.:ald de lapre en pc 0 senzaiie de gidilare, lrnediar cc bebelusul '-II fixar pcmru supt, Nu '.'rice ferneie 0 simte. ll~a eli nil fit] surprinsa dacli nu <;I simtiti. Daca rCFieXIJI face en laptcle sa cllrg!\ si din celi'ihill sin, tineti
un tampon deasupra mamelonului
aces tui a. pc mru a absorbi picarurile, sau utilizati un inveli~ de plastic penrru mamelon (vezi p.96).
lNGRTJIREA BEBE
USULUJ
INDEPART REA SlNULUl DE BEBELUS
1 Lasau-l pe bebelus sa sllg~ dl limp vrea la primul sin.
aSlfel inclt sii-l dreneze - sinul va par'ea mai mic ~j tl veti sirnti mill user, alunci cind laprclc s-a SCl1fS din cl. Deseori. bebelusul va face pauze ill tirnpul
hranirii ~i doar va 11101l1i sinul.
Dupa citeva rui nute in C<U'e IIU
a mal supt lapre, indepartati-l de
sin pemru a-l ajuia apoi sa eructeze, Dar 1ll1-1 trage\i pur
si simplu mamclonul din gurs., ca sa nu-l runi!i. Strecurati-i
un deget trnrc gingii, pentru u-i hnrerupe suptul,
Utiltlap degetul mic, curat, pcutru (I tntrerupe suptu! "')I'l/,,/w'
2Tl1ll'OdUCC!i 0 bucaia de rifon In sutien, la slnul din care H supr. La unnatoarea masa tnccpcu cu cclalah SIll, astfel incit inii dumneavoastra sa fie stimulali egal. Apoi ridicap-l pe bebelus pentru a-l ajuta 1\ eructeze,
OFERfREA CELUlLALT SIN
1 Dupa 0 eructatie sau doua, poate dupa un scurr somn. oleriu-i celalalt sin. Poatc f destul de Infornetat, a tfel Inclt sil-I golcasca ~i pc accsta sau poate suge pur si simplu din pllicere - ceva de care are In Iel de mult1l nevoie en ~l de lapre,
2Cind a supt destul, bebelusul va adorrnl repede in brate ~j va laSH su-i aluncce rnamclonul din gura. Nu fiti ingrijo[ala dad vi se pare ~ii ~lI a sup; destul; pureri avea Jilcredere ell. stie cit de mull vrea si de cit (Ire nevoic In orice moment.
CUMPROD C SiNH LAPTE
in prime le zile dupa nasrere •. lnii pro" due colostru, lichid bogat in proteine. care aduce bcbelusulu i anricorpi valorosi in lupiu impctriva infectiitor. 0 dm1i ce, in jurul cclci de a parra zilc. incepeti s5 prcduceti lapte, bebelusul dumncavoastra \'l\ va stimula 111 mod natural pentru a asigura aportul necesar. Cheia uuui bun aport de lapte cstc a-I hr~n.i pe bebelus ori de cite ori doreste=iar in primele zile asta insemnnll mese Ia intervale de doua-trei Ore. Productia de Iapte a sinilor fuuctioneaza dupa sisrcmul cererii ~i ofertei: cu cit mai dese still mesele ~i ell cit suge mai mull, ell mll sinii vor produce mai mult lapre.
Biberoanele uplirueutare de Iapte artiIicial vor submina aces! sistem: daca foamea bebelusului este calmata ell aceste biberoane supllmentare. nu va mai suge la fel de mutt la sin, iar sinii nu vor rnai fi stlmulati suficient.
La pielc marern 1)\1 are aceeasi compozitie in orice moment ill suptului: la inceputul suptului, laptele este mai dilua! ~i e mal bun pentru calmarea setei, Apoi, laptele care urmeaza esre mai boga: ill calorii ~i mai hranitor. Din aceasta cauz! este important sa-I hi.sa!i pe bebelus sit sug1i eel putin LO-IS minute la ticcarc stn, la fiecare rnasa: altfel, curind Ii va fj din nou foarne.
Ce trebuie Sa faceti
Penuu a produce desrul lapte este necesar sa aveti 0 dieta buna, echilibrata, cu multe proteine; bell ori de cite ori vll e sere si odihl1i~l-va oricir de muir puteti, Foamea nauirala a bebelusului va face restul. Avcti nevoie de tnultll. cnergie pentru en sinii sil produdl laptele nccesar, astfcl ell perioada de nl1iptare IlU e 0 perioada potrivira 1>e11fJ1J a v~ apnea de cure de ~Iabire - vli ve~i simp doar epuiUlll in pennanenta . .Ascultati-vs" foamea.si asigura]i-vl! ell aportul supl irnentar de calorii, necesar in aceastli peri oad ii. provine din alimente proaspete. bogare In vitarnine, mai curind decit din hidrocarbonate "goale" (dulciuri),
92
ALApTATUL LA SiN
AT NCr Ct'lD APARE LAPTELE
A reola este tumefiatd, f.j".rfeI1Hc11 bebehl$ldl'; ii
este greu s{l N apIH:C, iar mamelonu!
este
\ apJali:m
Sin Sin
normal
a ngOl"j at
2tnail1le de a tncerca s~ ~li hranip bebelusul. Irunuia[i-va slnii prin aplicarca de materiale calde [imp de citeva minute, sal! stall ub dus, proiectind jctul de apli caldll pe ei.
3 Masau II or sinii ell rniinile 'j rnccrcap sa stourceti putin lapre p~I1H'U a rnicsora turncficrca si pentru a-I ajuta pc bebelus sa apuce mamelonul (vezi p. 9-l). Nu fill ingri.ior;]l~ d<tcli In incepiu nu
\'e~i reus] ,ij vll stoarceti stnii: in curlnd veti putca.
4?nd 3$cz~ti ~eb.elu~ull!l sm. puneu-va rruna
I ibcra pe cutia tcracica, sub sin. $i apasl!li usor In sus: acest gest ajut!! marnelonul sa devina proeminem,
astfcl inclt bebelusul
sa peats apnea areola. Suptul va indeparta rapid angorjarea ~i disconfonul.
1 Cam III a patra zi de alaptare 1<1 sin, si ni i l'ncep s~ prcduca Iapiele rnatur, til locul colosrrului ell care I-nil hranir pe behelu pina acum. V1i putcti rrezi bru sc ell slnii Il1liri\i. jntrui~i si U~OI durerosi. Aceasta este angorjarea, care poate dura 48 de ore. Bebclusul ui i se va parea greu si'l c fixe?e pentru a su ge. deoarece marueloancle IlU bornbeaza. ci par aplatizate prin umflarca areolei,
U rm aloare lc ~f am ri vii vor ajuia :1-1 hriinili, Indeparund angorjarea ~i usurind d i sco n rOrILI!.
Ion plinge /11111t; care jiilldcii nil primeste destul lapte de la mille, peutru a-i potoli foamea?
Cind alapmp copilul la sin nu puteti vedea de fapt clr sugc bebelusul, astfel lncit e firesc ca uneori sa va ingrijorati ell nu prime re desrul. Dar, mill! timp cit Ii oferiti sa manince ori de cite ori plinge, ~i et creste normal tn greutate, ell izbucniri ocazionale, nu rrcbuie sli va ingrijorllW. Reaminuu-va ta bebelusul va scadea probabil in greutate in tirnpul prirnclor zile de viall! ~j nu va revcni la grcutatea de Iii nasterc pj'nli la virSlu de doua sau trei lIpd'illllni.
jNlREBAJU $1 RAsPUNS RI
A/lip/atul III sill. lmi va modifica aspectul peutru lOI res/III )'ie{ii~
Slnii dumneavoastrs pol fi usor mai mici dup!i. ce ap i'nlarclll bebelusul, deoarece 0 pane a tesutului grasos a fost tnlOCllitll de glande rnamare, Alrfel. va veli recapsta probabil aspectul dinaintea sarcinii
rnai rcpede dad va hraniti ccpilul la sill. deoarece hormonii eliberau favorizeaza revcnirea rapid~ In dimensiuni normale a uterului. iar rezervoarele de grasirni ale corpului, ce au ere. cut tn timpul arcinii, 'int urilizatc In producerea laptelui. Silueta dumneavoastra va rcvcni in curlnd la dimen iunile anierioare.
Trebuie sii.fill atenfii III medicamentele pe care Ie iau, ca in timpu! sarcinii? Ceea ee beti $i rnincau poate trece in bebelusul dumneavoastra prin interrnediui laptelui, astfel ineit e foarte important sa-i spuneti rnedicului sau farmacistului dl. aillptari arunci cind urrneaza sa vt\ prescrie medicarnente. E important sa evitati siimulenrele de tipul alcoolului sail cafelei. in caz eli bebelusul nu doarme bine, eliminari cafeaua ~i ceaiul din dietll cireva saplilm!ni. penuu a vcdea dad
situatia se amelioreaza - e po ibil
ca de sa-I]ina ireaz.
93
GR1JIREA BEBELUSULUI
STOARCEREA SINULUI
CAPACITATEA de a va sroarce propriul lapre va da 0 mare libertate de rniscare. Puteu pune laptele In congelaror (undc II puteti pt'lStra chiar timp de o luna) ~i altclneva i-l poare da atunci cind sinle~i plecat1i: vezi p. 98-107 cu sfaturi pentru hranirea Cli biberonul. Stoarcerea sinului este \I oara ~i nedureroa a. Srerillzatl echipamentul ncce ar ~i piilap-va pe rnlini.
Penrru a usura iesirea laprelui face]i 0 baie calda sau puneti
prosoape calde pe sini, Asezari-va confortabil. cu un vas in fara.
• A \lETI NEVOIE DE •
Echipameru de sterilizare
(vezi p. 99)
Casrron
B i beron ~ i te tilla
Pilnie de plastic PRIMUL siN
2 Ar1i·~a!-i de jur trnprejurul slnului. inclusi v portiunea de dedesubt.
Repctari operatiunca de eel putin zece on:
acest lucru Hjutll avansarea fluxului de laptc prin canale,
3 Apasa\.i in jos, spre areolt ... cu unghiilc. de clteva ori. Evitat] sa
np~sa!i pe lesurul gianduJar.
5Ad!lnati-v~ la un Inc degerele, apastnd inapoi in acelasi limp: ar trebui ca luptele ·ft li~]]easca prin mamelon.
Faceli aceastil operatiune Limp
de doud minute.
UliHza\i IQm,l minu pentru
(I masa slnul
1 SUS,pne!i sinul ell 0 mina si incepeti ~~ apllsa~ de deasupra slnului in jos.
- "."
~ it ;f1h
, .
" ..... "" ')1 ~
4 Cornprimaji user in jos aria din jurul areolci apasind cu degerele.
94
ALAPTATUL LA SiN
AL TERNAREA SiNlLOR
1 Reperati masajut la celal ill! sin.
DEPOZlTAREA LAPTELUI
Nu [1;311 retina ill lapte: congela!r taptete in sri-
2.Inchlderi bine sticla $i bilgap-o in fligider. sal! congclan-o. Dezgheraji-o patru ore la temperanrra camerci.
2StOare~[i ceva laptc prin mamelon.
3 ':e.·ill.toarec! i- .. I'~ 1 a pri mu I SIU ~I repetau mtreaga proce dura: acu III prod uce re a de lapte a t"O~1 surnu lam. D?a d veii rcusi ,a stoarceti 0 can tita te rnai mare. Alternati stoarcerea sin ilor pin~ ce nil se rnai 5\.:urge niei LII1 pic de lapte,
----EXTRAGEREA LAPTELUI CU 0 POMPA. -
EXTRAGEREA LAPTELUI CU POMPA poare fi mal rapid11. si rnai putin obositoare decn cu mina, dar s-at puma
sa vi se para mai dificil sll obtineri 0 ~
buna canruare de lapte $i poate tl \
dureroasa. (Daca cstc durcroasa,
treceti la sioarcerea eu min a)
Tipui de pornpa In fonnil de .seringa" ~ Ptlru .... ie
este mai bun decit eel tn
forma de para. Alegcti una ell Cilindru
un cilindru extern care se ponte interior
transforms In bibcron. Sau intrcbati-o f
pe aslstenta de ocrotirc desprc
inchirierea unci pornpe clcctricc sau CT d
cumparan una allmentara cu bateril. -- ~t~~'i::
Puteti cumpara ~i pungi pentru depozitarea laptelui,
Pornpii de sin
1 Sterilizati rot echipamernul, C<1 mai sus, ~i ~pma~i-v1i pc ruiini, Asamblarl pompa. Muia~-va siuii 111 apa caldii sl masaii-i ca atnnci cind vi-i stoarceri cu mrna, Plasari pilnia pompei re areola astrel "inctl
l>~ nu permiia rreccrca aerului:
rrebuic .sa apese pe eanalcle galactiferc exact cum 0 Iac max i larele bebelusu lui.
2Jvkl11il1cti un bun contac l $1 de pana 11 cilindrul extern de
du run eft v oasrr ~: forta de suctiune va trage luptele din sin.
-,
\
3 Strlngeji capacul hi ne ~j puueti laptele In frigider sau raci!i-I $1 congelati-I,
-
lNGRlJ1REA BEBELUSULUT
----PROBLEME CU ALAPTATUL LA SIN
SOLICITATI AJUTOR SPEClALIZAT dacii aveti problcrne cu alapratul: a va Iupta de una singurii estc descurajant, iar uneori ceva minor ca un canal galactofor blocar poate duce la mastits. daca nu e dcstupst. Nit I'll opriti dill ali/pIal dudi vii confruntati I'U probtemete mentiontne mal jos: va ve]i angorja sinii ell laptc ~i veri agrava orice
SINI CARE CURG
in prirnele sllpl1imlni. lntre mcse, sini i pOI curge abundent. Tratament. Tampoanclc pentru mameloane puse illa\lnn'ul suticnulul vor fib, orhi din picaturi. dar schi mbaii-Ie des, dcoarece umczeala permanenta pe piele ponte sa faca sinii durerosi. Dad picrdcri
mult laptc, tncerca; l s:1
utilizati 0 acoperiroarc
de sin din plastic
(vczi mai jns).
. Preveni re. Slnii care c u rg
sin! dovada unei productii
bune de lapte $i ajllta Ia prcv~nirea angorjarii sinilor. Curgcrea va diminua pe masurii ce
cererea va egaliza of en a de lapte,
Tampoane pentru mameloane Un tampon pentru mamelon va absorb! picarurilc ~i micile canti tli!i de lapte scurs,
MAMELOANE D REROASE SA CRAPATE
Marneloanele dureroasc slm de regula rezulratul unei ftxilri neccrespunzstoare a bebelusului penrru supt, care se datoreste unci proaste pozi pOllfui , Pielea Vii fi rosie, iar a.1~ptmul va dcveni dureros, Uu mamelon crl!pat vi! va da u durere ca un junghi, atunci cind bebelusul sug~.
Tratament, Incercap 111l11atoare le sugesili:
.usea~i-v!i mameloancle dupil alaprarc: utilizati 1111 uscator de par, dar care 11 sufle acr rece;
.lasa!i rnameloanele la aer citeva ore pe zi. Puneji peste mamelon. ill in I erioru L sutienului, Iie 0 sil~ de ccai CLI coada llliata. fie 0 acoperitoare dc stu cli n plastic penrru a llis~ aerul a circule tn jurul mamelcanelor;
• modificati pozitia I'll care suge bebelusul, astfcl Illcil presi unea ~~ sc exerci te PI" aile por!iuni ale arcolei;
• [imp de 0 zi, stuarceti ,inul care va supara eel mai tare:
• nu-l Iii ati PI" bebelus sa su~i'i rnai mult de douf minute dupa cc a gel i I stnul:
.dad av~\i dureri marl, incercaji 0 acoperitoare in forma de .. sombrero". Prevenire. Asigurati-va c~ bebelusul hI areola in gur1l.
f nrre mese mentineti-vil mamcloanele u scaie,
C r emli pentru mameloane Durerea poatef culmara cu
o crcma pe bazii de clllencluia sau ell un spray anlisepti(;.
problema, Ingrijiti-va cu aterule slnii, Punari un suticn confortabi I. pentru perioada de alaptare, atrt zi ua cit $1 noaptea. in primele siiptamini: nu PUIl3\i unul prea strlmt, care v-ar puiea comprima canalele. Uisap. aerul 'a patrunda pina la mameloane i spalati-Ie eu apa, nu ell sapun, deoarece accsta usuca pielea, Stergeii-le binc,
CANALBLOCAT Aparitla uuei umlhituri tari,
1'0, ii, sen ibile in in lnsearnnll de obicci ell unul dintre canaJere galactofore s-a blocat.
Tra lament. llUbaia\i sinul ill ap~ calda si masaii-l user,
apoi puncji-l pc bebelus 1<1 sin. S-ai' purca sli <;im!i~i n durere Irucnsa, pcruru un moment, dar canalul 51" va dcsfunda, Daca nu se d<'Sl'undll, duccii-vd
I a doctor in aceeasi zl. Preventre, A~igllJ'a\i-v~ cll suticnul nu c prea strlmr si li[.i atcnta sll nu apll.s.a~i prea tare pe [csutul marnar cind alaplO\i sau dud vii. stoarccii sinul.
Acoperltoare de sin
V:1 meruine rnameloanele II 'care ~i capieaza scurgerile de lapte. Turnaji laptcle intr-un biberon steril si bliga(i-I In frigider sau ill congelator
(vczi p. 95). Spala\i ~i terjliz'I~; acoperitnarea Inainte
de a 0 reutilizu,
96
MASTITA
Un canal galactofor blocar se poatc infccta, producind 'imptome asemllni:ilo<lre gripei. Solicltati ujuror medical de urgent!: clad rlimine neuatata, mastita poate duce In un abccs rnamar, care poaie necesita imerveniie chiruraicala, Tratamcnt. Doct~rul lIit va prescrie antibioiice. pe titre Ie veri lua pc roatil durata prescris/i, Comiuuajl Sa v~ lIMptal i bebelusul de la arnbil sini . ca ill condi]i i normale, Preveni reo Nil li'isl,\i sa treaca mai rnult de 0 zi pinll veti coosulta mcdicul, Iii aparitia unei urnflaturi,
l
Acoperitoare de sin til forma de ,.sombre.'n" Puneti accst lip de acoperitoarc peste
mamelon, lnainte de a cseza bebelusul In in: va suge laptcle pri n ea. Srerilixau-o inainre de urilizare si
stcrgeti-o eu pujin laprc penrru a-i indeparta mirosul de cauciuc,
PiNA LA VIRSTA de aproximativ patru Iuni li veri da sa manlnce aproape numai lapte. Dar cum veti schimba rutina alapratulul ctnd iruroduceti si alimeme solide?
Cit rirnp veti mai continua sa-l alaptati din elnd Yn cind? in a doua jumatate a primului an bebelusul va avea
CllDI evotucaza rutina alimentntiei? Rurina obisnuita pentru un copil 111i1ni1 doar la sin arata astfel:
• trei luni: cinci mese in timpul zilel, plus mcsclc de noapte:
.' patru/cinci luni: patru sau cinci mese pe 2.i plus unele aliment!' solide;
• sase luni: doua :tHipti!ri la sin pe zi: dirninea]a devrerne si Ia cutcarc;
• noua Iuni: alaptare la sin doar la culcare.
Reil110arCerea 13 serviciu
E pcrfec I pas i b i 1 sa. reincepeti munca ~i sa continuau alaplillU I. Dadi bebelusul me sub sasc sau saptc IUIli. va Ii nevoie sa vii stoarceti sinii Ia orclc la care In mod normal ar fi SUpt. pentru a stimula in continuare producjia de lapte,
• inrume de a relua serviciul ubisnuiti-l pe bebelus cu bibercnul. Rugap pe alrcineva sa-i dea biberonul. prirnele dli~i - bebelusul va simti mirosul laptelui durnneavoastra.
• Aveti nevoic de cchiparneru sieril ~i de un Inc izolat unde sa va puteti toarce in
Ii mpul zilei, plus de acces la un frigider unde sA depozitati laptele ptna 'Ill veti ducc ac!'ls~. Transportap laptele tml'-o curie termoizolanta. cu pachete de ghC~I!i tnauntru (vezi p. 101) .
• Lasap ticle cu lapte tors pentru III ele din timpul zilei,
• Rugajl persoal13 care are grija de bebelus sa tl1lrr-ne masa de dupa-anuaza, asrfcl incit ~ lie gala de masa exact cind ajunget! ucasii.
• Dad este necesar, cresreji aportul de lapie dindu-i bebelusnlui mesc suplimentare in timpul serii ~i al noptii,
Cind AI' rrebui Sa rnii opresc? Puteti continua sa-I allipUl~i .~i In eel de 31 doi lea an de viara, daca amindoi sirneti de acord, Sau puteti imrerupe gradat alaptatu) In sIn rn oricc rnomeru, in cursu I prirnului an de viarli. E posibil en bebelusul sli lutrerupa din proprie initiativa suptul la 0 Vlrsta situata 'irure
nevoie de LO! rnai putin lapte de la dumneavoastra si va prefera bibcronuj. Inrre vir ra de nou a luni $i cea de un an va parasi singur alaptatul Ia sin, tara insisteme din partea dumnea voastra: a ajuns I a 0 vil'Stli la care lsi procura din <the surse cele necesare hranirii.
noua luni ~i un an. Faplul d tncepe a va muste de in uu e lin motiv pentru a intrerupe alaptarul: spuneti-i apasa: ell, vii duare ~i va inrelege curind.
Nu lntrcrupef brusc alaptatul. fule irnportarn sa Iilsap ca productia dumneavcastra de lapte s~ se reducli gradai. pe 0 pcrioads de silpllimlni, flldnd ca sisrernul cererii }i ofertei 5;1 acticneze In sens invers. Renuntati la cltc 0 masli. asteptind apni ce) putin lrei We inaintc de a renunta la alta (vez: p.106).
N II stoarceti sum I pe II tru a
scapa de senzutia de angorjarc: laptele
va fi rcabsorbit treptat III cite\'3 zile.
tima alaptare
Cei mai rnulp bebelus i adorm mal bine noaptea dupa un supt linistitor, astfel lnci; masa de scarli este ultima Ill. care veii reuun ta,
Spre sfirsitul prirnului an. reduceti rreptat durata ficcarei rnese, Apoi tmrerupeli si alapratul de sears, acordiudu-i bebelusului mu Ila awn! ie ~i dragoste Limp de clteva tile pentru a conrpensa lipsa api!ruLit Dau-i la ell I care LUI biberon.
Ce ii dau bebelusului 1n loc de laptele rnatern?
Dad\ renuntati Ia hranirea la sin Inairuea virstei de sase Iuni. vcti avea nevoie de
un lapte umanizat pe care sa i-I dati
\ din bibcron. Dacil a veil fericirea de a-l alapta I~ sin pina la virsta de sase luni, puteti sa-l ireceji direct pc biberon (vezi p.113):
dati-l lapte umanizat pilla la virsta de nou~ luni; apoi lapte
de 'lad. Poaie dorrni mai bine noapiea dad! la
culcare Ii dati un
biberon.
97
INGR1JIREA BEBELUSULUI
'-'
HRANIREA CD BIBERONUL
Dad' preferati ~a va hran.ip bebelusul eu biberonul - dar amiatiti-va di
I1pml1pe mice femeie poate sfi-~i aHipteze la sin bebelusul dadi pcrsevereaza ~j daca primcste uu l1Ijutor calificat -, arunci ve~i avea doua avanraje importance rata de 0 femeic care lsi hraneste bebelusul la sln. Inainte de toate, nu veu fi singu;-a care sa se preocupe de hdinire. asuel intI! partenerul va purea prelua 0 parte din griji: ~i,tn al doilea tind, pureti vedea cit lapre bea copilul. Marele dezavantaj este di va trebui sa aveti 0 gdj.a deosebira penrru 11 va proteja bebelusul de bacterii care i-ar putea produce deranjamente digestive ~i diaree, Pennu incepur, va trebui s5. suprirnati propriul durnnea-
voastra aport de lapte, Dad! 11}i decis sa-l alimentati cu biberonul, deoarece considerali ca nu i-ati pntea oferi desrul lapte, puteti fi surprinsa de cit de plini $1 durerosi vi] vor fi sinii atunci cind treceti La hranirea cu biberonul, Sa purtati un sutien fix .. care sa susrina sini i ziua ~i noaptea, ~i sa urrnati sfaturile cuiva Cl.I experienta san pe ale asistemei de ocrotire. Aceasta va supraveghea cu atentie greutatea bebelusului durnneavoastra branit ell bibcronul, Daca se ingral)a prea mult, poate fi din cauz-li di 1'1 supraalimentati, Urrnati intotdeaurta instructiunile producarorului laptelui, deoarece 0 formula pfea concentrata este nociva pemru bebelus,
---ECHIPAMENT PENTRU HRANIREA CU BIBERONUL ---
PENTRU 0 COMPLETA hrjinirc cu biberonul a bebelusului averi nevoie de eel putin 8 biberoane mari (250 ml). Cll!Tlpararl mal rnultc tel ine ~i pasrrari-Ie gata pentru urilizare in tr-u n recipient stcri 1. ill C,lZU I tn tare una dintre tetine all perrnite un flux adecvar de laptc
-~;;? __ Btberon Formete varia;.lf; alegcl; unul usor de tinut pn rUlna
., .
-1ct
(vezi p, [06). Unele biberoane au rnansoane de plastic care Sf arunca ~i care pot reduce cantiratea de aer pe care 0 lnghitc bebelusul 0 data cu luptele: invelisul se S lTinge cln d sligo la ptele, astfel oil teri na nu so aplatizcaza ~j poarc asigura un nux constant.
Capac Ti"~ fHa/III depone de retina Sln;li,
.. e
- 5'
, .•
IIJO' :01 -3
10- :~
.,
Bfberon de 250 ml
Bi.beron eu O1aO$OI1 ca re se a runeii
Cum se imbin5 plirtile compeuente ale hiherouului pentru utilizare
Cum sa depoz!ta!-i in Irlglder o masii gala prcparatii
Incl .....;:=
se ~I~w·"bw~'l peruru 0 fixa trtint:
Disc
--;----- 'retin;; PlaSMa ,:'1(
capul t» )0' in hibero»: IW I/;"'",i nici I", st rap de 1<11'1 e sii aliI/gil tetin«
Sc apropic eel mal mull de forma pe care 0 creeazii suprul, asrfcl rnd! favoliwa:zli 0 dezvoltare nonm,lii a boltei palaline (cerul guru) ~i a rnaxilarului. Tetina trebuie bfigalli 1'n gUIlI bebelusului ell g1illrile tn SlIS, ca laptele sa se r1'ispindeasca pe cerul gurii,
Vutva de pe
IJ u zateti n ci pennlte trecerco aerulu! sub tetin; ,>·1 111 biberon
retina universala
Forma standard lIU ofcI11u11 supt identic celui de 10 sin,
Ex isrMleri:llc cu. di fcrite rate ale fluxului, dar verifieaii: ar irebui sa fie doua sal! trei picaruri de lapie pe secunda, 0 gaura til.ial:1i obi ic oferii un f1 ux mai bun deci.t un a fiicura cuacul.
Tennele pentru eel rum m ici bebelus! "II "" mameio« ,'c"rr
Tetina anti-colici
Permi te aenrlui s1\ intre In biberon in timpul suptului, ceea ce :impiedica turtirea
te tinei, pe rm i te obti nerea lin 1I i flux constant de lapte ~i "11
fe re~le pe he bel u~ s1i i fig hil.~ acr. Tetincle siliconate rczista un an; eel e de ] atex se dererioR:azll dupa aproxirnativ 0 luna,
'ret! ne ell baza I" rgii
N u se porrivesc In toate tipurile de bibeon and bebelusul suge, buzelc sale 1"mping baza deformnbil~., iar partea m'lmc.lunat.~ inu"l1 ~i iese di 11 g U r~. ascmllnalor unui mamelon II III an. Potriviti tel ina ~j inc lul de fix arc ill1[lreunii lnalnrea asarub11lrii bibercnului pentrn umplere,
ALTE TIPURJ DE ECHIPAMENT
...,.
Canagre al~ (op!lonal) Trebuie s~ se petri veas c 11. cu sterilizatorul.
Pllnie de plastic (optinnal)
UtiBl pentru uirnarea lichidelor in hiberoane.
Lingura de plastic (op!ional) Pernruaruestecarea lapte lui pra fin cana.
Cutit de p lastlc
Pentru a uetezi mensurile de laptc praf
Lichid sau tablete pentru ste l' i Ii za re Adi'iug4i"le
In <lpa rece .
Sare de buciitarie Frecari ell ea interiorul tetinelor pentru a curara toate urrnele de lapte,
Perie de slide E necesara pennu a eurata imeriorul biberoanelor, Pastrati-o doar in ucest seep *i steri lizati-o ocazl Q nal.
Pllnc~i capncul rn limp ce .<Ie,.ili,,.,/i
~ ~"ib"O","I'
S terilizn tor
Trebuie 511. incorporeze till phuitor care sll {illil. obieetele scufundare com pler.
Plutitorul mentine 'r"JII!C 11Icrw~Ue
fll sohuia .,/erilizQlI/{l
Fourfece Peutru deschiderea cutiilor de brana; steri I izati-o lntii.
99
INGRIJTREA BEBELOSULUI
STERILIZAREA SI BDNA IGIENA
,
LAPTELE esre lin mediu de cultura ideal pentnl bacterii C'l.re pot produce gastrcerueritjl, 0 bonia ce poate ameninta viata bebelusului, Existll. citeva rcguli pe care trebuie sa Ie urmati Cli atcntie (vczi pagina a1atufam), dar cca mal lmportanta dintre ele este regula de au I- dl trebuie sa spala~i ~i sa sterilizati
mice vine In contact ell mincarea bebelusului. Aceasta regula e vulabi I!i arita tirnp cit 11 hr~ni!i ell biberonul, La sfir~itu I mesei, eta!i!.i biberonul si retina si asezati-le deoparte. E nevoie :sa splUati bibcroanele si sa le sterilizati clnd v-au rnai ramas [11 frigider doar JOlla biberoane cu laptc,
SPALAREA
3 Frecati cu sarc lnteriorul
reti ncl or ~i ro Iii i-le pri n apasarea ~i masarea virfului: aceasta operatiune de razuire va indeparta reate urrnele de lapte,
1 Puneti toate biberoanele, ietinele, capacele, i nelele, discurile. piln iile, lingura si cutitul cllhite In ap!l fierbinte cu sapun. Spalati cu grijil
2 Frecau inreriorul biberoanelor Cll peria de sticle pentru a indeparta toate urmele de lapte. Frecati alent gtru I lor ~i ghivernul.
STERIUZA REA
Cenvtngeti-va (.,,1 bihermmde ,w au Inde de aer ,.amuse in interior
.
:. .. -~
1 Umpleu vasul cu llpa rece ~i adauga]i tichid sau tablete de sterilizare. Cind tahletelc s-au dizolvat, introduceti echipamenrul. umpllnd biberoanele, astfel Incit sa 1111 pluteasca,
2Inv'rtiti. agitatl plesele pinU ce I1l1 mai vede\.i niei 0 buill de aer: dad[ a ramas aer, acea piesli nu va fi slerilll.. Puneti pluritorul
deasupra ~j apoi capacu I.
100
4CI:1li\i biberoanele, tetincle si alte piese CII consuinciozitare, sub jet de apa. tilizati un ac penuu u curiita gaurile retinei,
$lib rlPCI ['II njutoru! plutltomlu!
vorsteritiza
3Lasa\i cel putin minimum de limp recomandai. apoi sccateti pie ele 111 ordinea uti. Iizfuii ~i cliili!i-le in apa clocotita Uscati-le pe servete de h'i'rtic,
HRAN1REA CU BIBERONUL
UTILIZAREA UNEI MASINI DE SPALAT VA,SELE
o modalnate lI~uar1i de a 5p~1" (dar nu de a stcriliza) echipameruul este 0 ma5inli de "palal vaselc, ell apa fierbirue,
Estc 0 metoda usoarfl ~i care ecouomiseste eforrul - dar poate fi folosit~ doar penrru biberoane ~i tcri nc. Trebu ie .~ spi:\Ia\i bine IOIUI.IIl.ainle.
STERILIZAREA PRTN FIERBERE
Spalatl echipamentul, apoi lierbeti-l rirnp de 25 de
minute, eLI toate piesele scufundaie complcr. Tineti-i la disml11il pc copiii mai rnari,
PROTEJAREA BEBELU-SUL I DE UN DERANJAMENT STO)VIACAL Daca vrt veti lua prccautiile de mai jos, va pureti proteja bebelusul de bacrerille care i-ar putea produce un deranjamcnt srornacal sau 0 gastro-enterita,
• Sierilizari Iutreg echipamentnl utilizar If! alirnentatie. chiar daca este nou-nout.
• DJc:\ nu aveti frigider, pregiilili fiecarc l11a,~ doar atunci cind avcri nevoie de ea.
• Dad bebclusul nu-si termina biberonu 11a 0 rtl<lsa. aruncati Iapicle: nu-l paslra!i pentru altli data, deoarece sali va l-a contaminar,
• Aruncati alice lapte inc{lizil. chiar daca nu-l atinge: procesul de il1dlzi re favorizeaza eresrerea bac teriilor,
• Nu tineti In frigider mill mull de 14 de ore laptele pregatlt.
• Ulsap biberounele in solutia de sterilizare pilla ce veri avca nevoie de elc (e eficienui pentru 24 de ore) - deoarccc aici nu pOl £i conrarninare de bacteriile dill aer. Scoareji terlncte afara dupa minimum lie limp *i l{(Sau-Ie sa se llSUCC pe serveie de hirtie, apoi depnzituti-Ie trnr-un vas sterii,
• Nu uscau echipumenuu stcrilizar pc lava de uscare: Iasap-l s~ se scurga pe servejele si llU $tergep decit cutitul cu servere de bucalilrie.
• Splllaji-vli pc rniini inainte de a atinge echipamentul stcril,
Cutie de picnic termoizolanta
Termos cu gul'31argii
Cind slntetl departe de Qlsii
Dacii plecati de acasa penuu mai mult de dout! ore, Iaceti un pachet ell alimente pregaiire normal siraciti-l in lrigider. Pune]i biberoancle rcci ca gheata intr-o curie de picnic termoizolanta eu citeva pacherc CIl gheatt, sitineti-Ie u mp de Opt ore. Apoi Iuati un tcrmos plin ell apa fierbinte ~i "1!lcahili in el biberoancle arunci clnd e nevoie. u duceji niciodata rnincare caldli iutr-un terrnos: sc VOl' dezvolta bacteri ile si vor putea produce un deranjameru stornacal, Recipicnrelc de canon cu alirnenrc gala preparate slnt ~i mai couvenabile ctnd SlntcJi depane lie casa: laptele a fost pa neurizat astfel tnctt nu are ncvoic decit sa fie depozitat 11m-un loc rece pentru a sta tn sigurarua, LlI<I[i cu dumncaYoaSiliI iUlr-o sacnsll de plastic biberoane ~i let] ne sterile. in care sa turnari al i meniele atunci cind bebelusul cere de mincarc.
cAUTAREA TETINELOR
Bebelusul sc poaie bruni bine dear cind sllge laprele 111 ri [111111 porri vir. Cind rine~i bibernnul cu glJra in jos :II" rrebui sa cada doua sau trei picaturi pc secunda: crud gaurae prea mid tnsemnn!1 C~ bebelusul se va sirnti frustrat lu eforturile sale de a suge; cind e prea mare. laptelc va !t~ni. Tetinele se deteriorcaza ~i gaurile se Infunda. E bine sa aveti citeva tetinc sterile tinute Intr-un
va . astfel incit sa puteti schimba imediai 0 r~rin~ i rnperfecta ell una noua. Aruncai i tetlnele dad gall rile sint pre" rnari: celc prea rnici pot f I~rgl te cu lin ac, V erificati apoi din nou fluxul.
Liirgirea unei gauri prca rniei lnfige\i capatul 1II1l1i ac Intr-un dop de plul~. j" nclilziti vlrful la f1ac~r~ prna se lnfierbinta. apoi li1rgi\:i cu el gaura,
101
tNGRIJIR!EA BE:H3ELUSIJLtJl
" ~
-------PREPARAREA lVUNCARll
iN rRIWHIILf: SAPT.A.1YrlNl e :il1!:\·folil:! sa aveti 1:11 fri.pjder dkv." [IIi rnerue ~"lll pregJiilra1:e., <I~trd inc-l1, ori de LiL£' (:111 ~:;.::h<';lu~!U1 Y.Il 'm:~t! ~ii plrrngi.l, dorind d fie huii!n;1I., :.,;l li putci!i rlhpundc: repcde ~i ~L~()T dr.m~!":I~,,. pr·niilil. ~'Ima ,l\:
emil ~ii. [ll'f!!lJllra~i 1iI)~ 18lPt~ [!Jl'af
Forma cea mai comuna ~i mai icftina suh ,~j!,re p,.;i~ i!i l~rJi:" (11li"LLizili .. sse I~<'I d .. putbere, tn cunii de tublii, din care ~
I·.L~. f'('1I11" i'lJ~L-eH~I: <t~ll {:lI. of! [1<'v~~iII. ImtTllqilll1ik ill!: ilC .;'ilti-e ,,1i jtldil~i'numarnl m; act de rnasuei de ad~,ug3t la Ilecarc lIlii~urll de <Jpit E lil:<!III: imprwtaillt ~;i p,l~lri1\l ~;o;.lI.DI. aceste prllf.>;)llii. ~):td:i ,,-{!;J.lI~il~i pr-t:<I mult t,piC'. rm·,uul.u Vii fi periculos de 'O:'J:~:Llr"'Li\: bebelnsul p;l",L{!; ,r~~r<l tPl·f:~ m* ill gJelJlw[e j s-ar puteu d-i afcctczc Tin lchii. [I;.;ci';; ad;:; 1~8~!' pro,o"I punn, b('b(!'ILI~'!J.I. pnate CJe~l~ prc8 lent in p:"'UI<ll~. Od;'ILii. b:.)w.'Je p·!{!;"!!:[Li:L corect, iJ j.)lllt".~i lii~<I pe bt:b~]u~ ,,~. HLiliIJ:m.:.e cit HM )::1 :ie .. ~ re Dl(lSiJJ,
l'cllim pi:"l:'pamrca mcsclor lDIN,!i LDU)i deanna "[,<1 !}J(lfl~~~, J"l'CC ~ i ficrhcri-o fl singurii dil.LiL Vndt'. _lPLIId de dp.1i [Ill treitmi ~ l!ti I kil~e ijLt.i{ld"'l~;
• apa cere a~b,ttlfol'lti in" mnd. r.::pct.."l[ <-i1\1 a ~~,1L :r.m~L mult urnp in vas:
II ilpii dinu-uu re:tt!r,'Oa: cu !![L di~p;:r..!-l~i\' ,1!nIl1C~Le ,,;I,,, dr;:<ll,lfi 7:;;~!;! .<i (lL;.~' ~ II i'p!lLSI)] (i.~ sodiu (~!;.rc} pnat,c afccaa rinichi i bebelusului :
• apa dinu-un rezervur cu Uri. Illtru ~lnjlle~tic illiI$;'I[ (l~qi;3 fjJll~ P')] ~elilie b;::.:;1CIri.i. nncivc:
1.11I.pil. nsineralll - xodiu] ~'t uuncrulelc pot f:i Hri,H;ivt;
()diJul dcschis, I uptelc poute fi .. bpn:ald m frlgidcr pentru eel Hl1J.LL 24 J~ ere, fie inu-un biberon sieril, inchis, fie im, uu rc..:-ipi,cTIlt do csrtnn .. n'~L c:LI excq14i::l J.lLm~kl illo;re pul!t:1-i fi si;;url'l ;:i'i. tIll!. veti uita cind <Dli pus :.:<L[[UiLlIL If.I frije'.er. e pl'dera bil ~~ tlll~1 Hi rollaptele ·dj~1 <:1 atune i cnrd behelnsul ~el"'~ d~ r11tlLo:;;;Jr'(' ~i sa. :l!r;.mc~1.i lap(d~ pc. <!8I'C· nu WC1I
~(lflmCIl. bebclusllor <Jarj.ll7i'!J (l@ln :;;:i .:1J ~i. Jr. tirnpul primclor ~.-:i~~::all.l'l1li de viar~ puneti lUi) ml J~I;~-:rLe ILl fU:;;:ill"{) oi n cele ~"'~~ biberoane }i vedetl ,;t" I::IDLiJOlIt: 0: ';;'::,1 mai IIl'ropiC'lLa J ... fU<l[[l"';~ cop.lului . .1'0:: mi'i~LI d c;o>. ftP.~1 Po it:! ~r(';1)l:~ If. \'~ ]oclt'pe ~il [1lil1y:~. d!IJI~ !,,~i Iml11 l;:;,pw. 1;;, ~i'tr~iwl mexei, ~mfil i!l(;J\. va trebui Sf! crcsrcti U~p1<1l caiuluueu pe (;,Ir:: o punejl llL
fi<3 c are biberou U ~,.~e ~ilplWJULIi pDrr.;il~ vm n 11" 200 1111. 0,1 :'!.L)fO,ilm!i~.
beb .. lusul ure nevoie J~ 1 ~G In! M l1!rtc [1'" liJogrilJ11 greutare OOi"jlnr~1Ci In lei. de 1}1('o,
A r tIIi;~h,,~ sl\.j djjlJ ~ an~~W!'r
DIJ~"~ sasc IIJII1 i ;!~ brlll1 ire ('-111~ pr;;! pl~f, bebe JU;}LlL pOill£' a veu nevnic de supl i· metue lit' fi~.J suu lit" vi !<lHIll~l D. ~;1.I1 p0.ille fi necesar ~'i fie pu~ 1.~ o lHHJ,a furnnll.!i: ~~is(~nr..'l 110 nL~r()I:i 1.2 \'ii ·c·<1 S[:I,llIi, NlI ~dililJ('~~i 11 ir.i ,-,,:t~t6 n i Illoi¢ IIi ci -:;h.i,M biscuiti - alimcntclor 1l;':1[8 prc.gJtitc. [h::OillecC formula I:lJ).:' I tl hil1'>"i 1>t[)[(; de '.·",.:)i" po;mt! prudure fU<lroc: rur (I iI!ergif: - J)()nI.C ·0 ",~,ze[l'l<'i S~(I un \1t'1.'i11Y<lmt'lH rlig.(:~[ iv, Rcil1i(l.ll r:;-.:;l i-vill ~ I'lNir1",wl ):"1 ~fn daca puncti .. dar, d:'l~~. acest lucru nu este posrbil, ";'OIl~lII.L:J.ri dl'~tilL"ll~. L:[l!d~ de ~m pentru sugun poute j; prescrts. dur ~rt',,)!Il'" !llll~<:al d<J~\r sub supnrveghere iYl:1:<oli "'111'1. %h",i lilli ~IJl ~i<rl. lll<'uind ur.2.0r,i dad! i:JiIlIlL~i n re"qi e .;I]er.t',i ('"ji !;l bebelusul dunmeavoastra ..
LU'TRLF. ronlJvl'f PEN'fR[ nEBEUJs.l)~. Dl ;::\11::''1 LU VOASTnA .
l
/ ..
,..
--
....
,..
J
I ....
!- ,..
- -- lim'm~"<l pentru Sil~~I~';
Laplt' M ~<td "I)I!Lill1.iz;;r~", f)~ li1
(, h1l11IJc:h::IIJ.('.u·1 ~·:!Ir .!'l~ii:'.:l ~a 3iihll ncvcic do "~LrIiLn(,Il .. e detier ~I de vltaminu u
FornrlllliIi III.lUri.
rn2
Op;i0JliIL. L.1p~<:, ~·I~ "fI.i.::ii ,"'Irnm~i"~r", l~r'I1I1IL ,,'/nile de fl<);;!{) ~il~~ LurM. L"ImIHle {9~ ~i \·Il<WIln<r p, ldid [1:1')1 111.1. Ol
IlIW("ie: no ~I.lpl i.lllllm::iri:.
L:II'1lt!: do;: ~adl iutcgnul
~!liHXllllQ:'Li-.L de: 111im~ii [imi.~ [-"XI[~ [j fie:>.-(lle M $1]l~]i1Yr.·,jJs:,:, dt 'tH:i ~i \'it.ll.1.1jtl~ D. Uiptel~ r~"Le .(.1 :parI<' Il:l]p;'lJ'IiI.luti d lIi~t<:i.<:,opilJJLIlJ rw~~:"(l,
CUM SA PREGA TIM LAPTELE PRAF iN BIBER ON
• VE'P A YEA NEVOIE DE •
Curie do tabla ell lapte praf
B iberoanc ~i tetine
Cu!il
Servetc de birtic HRANIREA CU BIBERONUL
_+-_-----.l~ __ Veril1caJ.i dadi atl umplut sticla pilill ta gradasia inscrisa de jur j"'/)I'ej"",1 bibcronulni
Nu ind.saU laptele pr~r II. m(l1!.wrli -
11/'wIIl bebd/I$ldl/i 1'1/ fi prea "fJUrt:nJr(1lcl
1 Fierbe~i vasul pentru a lirnpezi echiparnentul sterilizat: e mai usor dad scurgeti solutia sterilizallta din sterilizator, apoi turnati apa tianll peste eehipamcntul sterilizat. Spr.JilJi-va pe miini: scoaieu IOlu1 ~i punej: la uscat pe servete; stergeu doar cuutul.
2GOlirl vasul, urnpleti-l ell apa rece. proaspliti\. de la robinet, ~j fierbeti din non (vezi pagina al~mrarll). Verificati la ni vclul ochilor: apa trebuie sa fie exact la nivelul corespunzsror Cantil~lii de lapte praf, astfcl Incit III amestecare sa realizaii conccntratia exacta.
3 De chide!i cutia
cu lapte praf ~i utilizari rnensura din interiorul ei pe ruru a l1lasura I a pte le praf N i vel <1 ~i continutul fiecarei rnensuri cu partea netaieioare a cujitului sterilizat. Nu indesati continutul rnensurei,
Porriviti cantitateu adapltrrr/·o la foamea bebelusulu!
4GOliti fiecare mensura ell
lapte praf tn biberorml
ell aplt Adtiuga.ri doar numarul recomandat de rnensuri pentru acea cantitate de apa, fill mai lUult. Laptele praf se va dizol~a repede In apa fierbirue,
DEPOZITAREA LAPTELUI
.:,. 110.:.
5PlIt1e\i discul ~i inellll- nu lnc~ ~i retina - ~i lusurubati-le strins pentru a Ie Inchide ermetic, Agirari bine biberonul pemru a se dizolva hi ne I aptele praf,
1 Scoaten discul ~i inelul, Puneti retina cu capul in jos, fi'tra a 0 lasa sa se scufunde in lapte: dad e nevoie. goliti 0 parte.Tnlocuiii discul si Inelul,
2Umple~ toate biberoanele ~i puneti-lc eapacele, Depozitad-le in frigider (dar nu pe usa lui), in a nu mal muir de 24 de ore; puneti-le pe 0 ta\'~, iII Cal. ca ar putea cadea.
103
INGRIJIREA BEBELUSULUI
PREGA'flREA LAP1'ELm PRAF UTILIZIND UN V AS GRADA T
•• AVETllI.'EVOIEDE •
Cutie de tabla cu lapte prof
B i beroane ~i tetine
Cutit
Servete de hirtie
Vas gradat
Ljngura
Pilni e de pI astic 1 Cl~ti.P ~i scurgeti echipamentul, uscind cuti tul doar pe ~ervet de hirrie.
3 Adauga~ -""""--
. mcnsurile de lapte prnf in 1'35I1! zradat numarind cu atentie, astfel !nc11 sa ad augari doar canritatea recomandala pentru cantitatea respecLiv~ de apa.
_--:- Fi~i loarte a!en!i"i sa
ni.vt!la,i cu utentie, '"CII nici sri m~ indesosi Iaptel« praf;" mtN.'lt.rr'(l. nici ,{i III'" lI1~a!i pania! goola
2Fierbe~i In cc.ainic api! proaspata, rece, de la robinet. Urnpleti vasul gradat exact prn~ lao m~~ura completa. Utilizat] mensura din intcriorul cutiei de laprc praf pentru a scoate lapre praf. Ni ve!ap fiecare mensura ell marginea I1cascu\itii a cutitutu i.
4 Amestecati ---.",.-
bine mi XlUIa cu llngura sterilizata pin~. ce se d i zo 1 vJ (01 Iaprele praf - apa
fierb in te va fa voriza dlzolvarea acesruia.
UTILlZAREA UNEI FORMULE GATA A1VlESTECA TE
• A VE"fI NEVOIE DE • o cutie de carton
ell lapte pemru sugari
Biberon ~i tetina
Pede de cUj"a~at
Foarfece
1 ClMi~i un bibcron. din srerilizator in npli
fiarrii. Puneti -I sa sc scurgll pe un server de hlrtie.
Cu 0 perie cu rata, CuriiJ.1ti panea de sus 3 curiei de canon, S II b jet de ap~.,
5Tuma~i in biberoane prin pilnia steri ilL Pu nep ie ti n a in bi bore n cu caput in j cs - scurgeti laptele din
\ ea dilCa retina aunge laptele -,
) acopcriti cu discul ~i lnsu-
~ rtIba\i inelul, Face!i mai
mulie recipierue pin~ ce umplcn biheroanelc. apoi depozitail-le conform recolnand ari I or de rna i su s.
2Tilia]i cclrul de sus. Nu .ntinge!i rnarginile cunei - ali putea contamina laprele,
3GOli~i inll". eaga curie de carton in biberon (dar uitaji-va In p, 102 pentru depozitarea acestui tip de lapte),
104
HRANIREA CU BIBERONUL
UTILJZAREA DE MANSOANE
CARE SE ARUNCA '
• A VETI NEYOIE DE • Culie de labia eLI lapte praf Biberoane si teline
Mansoane care se arunca
Serve! de buc;:!tfuie din hln.ie Mcnsura
Lingura
Pilnie de plastic
1· Umpler: u mensura cu lapte praf sau, dac~ preferati. curalati ~i l~iu! i 0 cutie de canon Gil laptc gata pregal.il (vezi pagina alarurat~). Spalati-va pe rnlini, Luati teti nele ~i inelele din sterilizaior ~i clati ti-le fll .ap~ fi .ana Fixati retina in inel n\r;:! a atinge capdtul rnarnclonat al rctinei Scoateti lin manson presterilizat din Enveliloare.
UTILlZAREA DE omEROANE CARE SE ARUNCA
1 Umplep bine 0 mensura eLI laprc praf sou desch i deti o curie cu lapte gara prepanll, asa cum se vede in pagina a[1Iturata, SpahlD-va pe rniini, Despacheiatl plirti le co m peneruc ale biberonului, dar i1U ~i retina ... Biberonul' de plastic este reutilizabil ~j JIll e nevoie decit sa-I spi!.lap
Atingcri doar exteduru.lIl.l""~ufP"llIi
..
2ind.oi\i i~l ,j~JUa~an~u. ~lIl ~I plasaii-l In .Jriheron . -
llU este un hI heron adevarat, Cl un Invelis de plastic ce sustine rnansonul. retina ~i inelul,
ati fixm tetina
2Stringe~i bine punga ~i puneti-o inliuntrul invelitoarei de plastic. Tnehizind sistcmul de contemic,
3 Turnaji tnli~II.~ fOl~:l1ula, Despaehc tap [ell na ~I flxaii-o ill pozitie, !'arii a atinge ell degetele panea ci mamelonara. Puneil-i capacul.
3Asigura!i-V~ ell
III anson ul s e i 11 J1i~uar1i bine in jurul margin: i - altfel laptele se va varsa,
4MCII!inc\i .ferm .m~Il~~nul la locul JUI, astfel 1111.'11 greutatea lapiel ui sli IlU fl tragli "1n j os ~j turn a! i I flP t ele prin pilnie. Turnatl a~it Iapte cit pare sit vrea bcbelusul.
5'fn~urUba[j inelul cu retina bine !1xatii - 1'(1 menli ne in siguran!!1 mansonul. Smulgcti capetclc perforate si aruncari-le pemrua nu Ii la lndcmlna coplilor ruai mario
Puneti capacul peste Let ina ~i depozirati biberoanele In frigider,
Apllsa!i puternic c" degetele mar! de jur lmprejuru! bn:ei uuinei