Subiectul I Noiunea , obiectul , metoda de reglementare i sistemul dreptului proteciei sociale

1.1.Definii noiunile obiectului i metodei de reglementare ale dreptului proteciei sociale-3p. Conceptul de protecie social, n context juridic pentru prima data a fost utili at n !"#, n !ocial !ecurit$ #ct la capitolul este sau nu dreptul proteciei sociale o ramur de drept , polemicile i bucneu c%iar i n anii &'-(' ai sec. al ))-lea, n pri*ina definirii noiunii, obiectului i metodei de reglementare juridica a acestei ramuri. Dr +r ! , o ramura autonoma a sistemului de drept ce apartine dr public , alcatiuita din ansamblul normelor juridice care reglementea a raporturile de asigurare si asistenta sociala. -biectul de reglementare al dreptului proteciei sociale .asamblea raporturile nscute ntre ceteni /familii0 i stat, repre entai prin organele competente n ca de stabilire a pensiilor, indemni aiilor, alocaiilor sau soluionarea litigiilor n domeniul asigurrilor i asistenei sociale sau .reunete totalitatea relaiilor sociale pri*ind asigurarea material a persoanelor, care au atins *1rsta de pensionare, inapte de munc,care au pierdut ntreintorul, omerilor, familiilor cu muli copii, precum i relaiile sociale cu pri*ire la asistena medical gratuit.2 #jungem la ideea c obiectul de reglementare juridic este repre entat de o totalitate de relaii sociale care se formea n cadrul reali rii sistemului de protecie social. -biectul de regelmentare a D+! nu treb 3onfundat cu obiectul stiintei, cel al +! sunt raporturile juridice, iar al stiintei D+! sunt fenomele sociale ce au generat aeeste raporturi. 4etoda de reglementare a dreptului proteciei sociale. Cu*1ntul metod are originea n latinescul met%odos, semnific1nd mod, stil, procedeu-folosit in reali area unui scop. 4etoda de reglementare a dreptului proteciei sociale repre int .o totalitate de metode i mijloace utili ate de legiuitor pentru a reglementa mai eficient un complex de raporturi sociale.2 1.!pecificul metodei de reglementare a dreptului proteciei sociale const n faptul c ea este una tipic, deoarece reuete s asamble e normele imperati*e cu cele dispo iti*e, pstr1nd ponderea primelor, !pecificul metodei de reglementare este exprimat prin caracterul centrali at de instituire al drepturilor i obligaiilor subiecilor,1 4etoda local de reglementare a raporturilor de protecie social s-a conturat n anii 5' ai sec. al ))-lea, prin fixarea n contractele colecti*e de munc a clau elor care stabilesc garanii sociale suplimentare fr de cele prescrise de lege, cu condiia c acestea nu nrutesc, ci mbuntesc situaia prilor.6 -biectul si metoda de reglementare sunt criterii fundamentale de indi*iduali are a D+! in sistemul de Drept al 74 1.6 +roiectai prin sc%em sistemul dreptului proteciei sociale -8p !istemul D+! , este un ansamblu de norme si institutii juridice unite obiecti* , structurate intr-o oridne in conformitate cu specificul relatiilor sociale reglementate in partea generala si speciala. !istemul D+! 9include +artea :enerala 1. ;ormele care stabilesc dr si libertatile in domeniul protectitei sociale 6. ;orme care stabilesc competenta organelor centrale si locale de protectie sociala 3. ;orme , principii +artea !peciala #sigurare sociala, institutii, asistenta sociala 1. indemni atiile /pt incapacitate temporara de munca cau ata de boli obisnuite sau de accidente nelegate de munca , pentru pre*enirea imbolna*irilor, pt recuperarea capacitatii de munca, pt cresterea copilului pina la 3 ani, pt ingrijirea copilului bolna*, 6. pensiile / pt limita de *irsta, de in*aliditate, de urmas, pt *e3ime in munca0 3. compensatiile /nominati*e, pt participantii la li3idarea a*ariei de la Cernobil <. alocatiile sociale / pt in*ali i, pt persoane *irstnice , pt 3opii in 3a ul oierderii intretinatorului, ajutorul de deces 0 89ajutorul social & ajutorul material =. ser*iciile sociale> primare /comunitare0, speciali ate , cu speciali are inalta 9 1.3 !tabilii corelaia dreptului proteciei sociale cu alte ramuri de drept -=p. Dreptul constituional - dreptul proteciei sociale. Dreptul constituional este ramura de drept care conine norme fundamentale pentru existena i dinuirea statului de drept, din care se inspir celelalte ramuri de drept, #nume i dreptul proteciei sociale. #ceast legtur se manifest pe mai multe planuri, dintre care menionm>

Constituia conine norme care consacr principiile generale ale dreptului proteciei sociale /cum ar fi asigurarea ba elor legale de funcionare a statului? principiul uni*ersalitii? principiul libertii? principiul egalitii? principiul responsabilitii? principiul ec%itii i justiiei0. +rin pre*ederile art.<= din Constituie sunt consfinite dreptul persoanei la asisten i protecie social i obligaia statului de a ntreprinde msuri optime care i-ar garanta fiecrui om .un ni*el de trai demn, care s-i asigure sntatea i bunstarea lui i familiei lui, cuprin 1nd %rana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea, precum i ser*iciile sociale necesare.2@ot in constitutie sunt pre*a ute ris3urile sociale /somaj, boala0 Dreptul administrati* - dreptul proteciei sociale. Dreptul administrati* reglementea raporturile sociale nscute n cadrul administraiei publice ,este ramura de drept ce conine normele care reglementea condiiile reali rii puterii executi*e n stat. ;ormele dreptului administrati* determin structura i atribuiile organelor de asisten i asigurare social de ni*el central i local, cre1nd infrastructura organi atoric n cadrul creia se reali ea protecia social.3 Aitigiile aprute n domeniul proteciei sociale, de asemenea, cad sub incidena Aegii contenciosului administrati*,< care permite persoanei *tmate ntr-un drept s solicite, printr-o cerere prealabil, organului ierar%ic superior re*ocarea actului administrati* emis de ctre organul subordonat. Dreptul financiar - dreptul proteciei sociale. Dreptul financiar reglementea raporturile sociale nscute n procesul constituirii i utili rii sumelor cuprinse n bugetul de stat. Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care reglementea raporturile cu pri*ire la formarea i distribuirea fondurilor cu menire social? cotele anuale de asigurri sociale i stabilirea anual prin legea bugetului de asigurri sociale a sumei cotelor de asigurri sociale etc. +rin Aegea pri*ind sistemul public de asigurri sociale de stat este reglementat crearea i distribuirea bugetului asigurrilor sociale de stat, sunt stabilite persoanele care pot fi asigurate obligatoriu sau bene*ol n sistemul public de asigurri sociale de stat, sunt stabilii contribuabilii acestui sistem etc.8 @angena dreptul muncii - dreptul proteciei sociale re ult nu numai din faptul c p1n nu demult normele dreptului proteciei sociale constituiau o instituie a dreptului muncii, dar i din faptul c n pre ent calitatea de subiect al raporturilor de munc constituie o condiie a apariiei celor de protecie social. Corelaia acestor dou ramuri de drept se manifest prin urmtoarele> Bn domeniul asigurrilor sociale apariia unor raporturi de munc condiionate de existena unui contract indi*idual de munc constituie o condiie a dob1ndirii statutului de contribuabil at1t de ctre angajat, c1t i de angajator, oferindu-i primului calitatea de asigurat al sistemului public de asigurri sociale i dreptul de a beneficia de toate prestaiile de asigurri sociale. Dreptul ci*il - dreptul proteciei sociale. #*1nd n *edere c unii beneficiari ai proteciei sociale sunt ncadrai n c1mpul muncii, ei rm1n subieci ai raporturilor juridice de munc, iar normele dreptului ci*il sunt aplicabile n materia condiiilor de *aliditate i de nulitate a contractului de munc nc%eiat de pensionari, in*ali i i contractului de asigurare social? n materia rspunderii ci*ile a persoanelor ncadrate n munc, c1nd fapta cau atoare de prejudiciu nu este infraciune. Dreptul procesual ci*il - dreptul proteciei sociale. Dreptul procesual ci*il este acel sistem de norme ce reglementea modul de judecare i de soluionare a cau elor pri*ind drepturile i interesele le ate, precum i modul de executare a %otr1rilor judectoreti sau a altor titluri executorii. Corelarea dintre dreptul proteciei sociale i dreptul procesual ci*il se e*idenia prin faptul c dreptul procesual repre int tocmai cealalt fa a dreptului material, aspectul su sancionator care, inter*ine numai n ca de ne*oie. Dreptul material ar fi ineficace dac, pe calea procesului ci*il, nu s-ar asigura reali area lui i, tot astfel, procesul ci*il ar fi de neconceput fr existena unui drept material pe care s-1 apere i s-1 *alorifice.

@est nr.C6CC Subiectul I Pensia de urma 1.1 Definii i clasificai, dup statutul decedatului, pensia de urma- 3p. +ensia de urma este suma bneasc calculat i stabilit conform Aegii persoanelor inapte de munc ca urmare a pierderii ntreintorului care se ac%it lunar din bugetul asigurrilor sociale. Bn calitate de temeiuri ce in*oc apariia dreptului la pensia de urmai pot ser*i&> decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces, declararea dispariiei fr *este sau declararea morii persoanei prin %otr1rea instanei de judecat. !ubieci ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urma sunt membrii familiei decedatului, care ndeplinesc condiiile pre* ute de Aege. !e *a ine seama i de relaiile de rudenie ce se determin conform Codului familiei i Codului ci*il al 7epublicii 4oldo*a. #lt subiect al raportului juridic este organul de asigurare social, care este obligat s stabileasc n ba a documentelor pre entate, n condiiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urma.= Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirma condiiile necesare pentru stabilirea pensiei date la iua decesului. #adar, n conformitate cu Aegea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cau a unei afeciuni generale se stabilete membrilor familiei dac sunt ndeplinite condiiile cu pri*ire la stagiul de coti are al decedatului, n funcie de *1rsta a*ut la data constatrii decesului. Dac la data decesului nu se *a confirma stagiul de coti are necesar, membrilor familiei, ce pretind la pensia de urma, li se *a stabili o alocaie social. Bn ca ul n care decesul a sur*enit n urma unui accident de munc, a unei boli profesionale sau, n ca ul militarilor, n urma lic%idrii consecinelor a*ariei de la Cernob1l, pensia de urma se stabilete indiferent de pre ena stagiului de coti are. +entru stabilirea pensiei de urma n ca de deces al ntreintorului din cau a unei afeciuni generale, conform Aegii solicitanii trebuie s pre inte urmtoarele documente> certificatul de deces? certificatul ce confirm stagiul de coti are reali at p1n la iua decesului n funcie de *1rsta ce o a*ea. Dac decesul a fost cau at de un accident de munc, se *a mai pre enta i procesul-*erbal despre accidentul de munc.( 7espectarea altor condiii facultati*e /de exemplu, pre entarea certificatului de salariu0 pot duce la majorarea pensiei de urma. Din cele menionate tragem conclu ia c apariia dreptului la pensia de urma in*oc pre ena a dou criterii specifice> - criteriul *oliti* prin care se explic manifestarea de *oin a persoaneiDrepre entantului de a reali a dreptul la acest tip de pensie? - criteriul de *1rst prin care se confirm c este recunoscut inapt de munc i se afla la ntreinerea decedatului. 1.6 Enumerai categoriile de beneficiari a pensiei de urma-8p. Conform Aegii pri*ind pensiile de asigurri sociale de stat,5 au dreptul la pensie de urma urmtoarele persoane> a0 copiii p1n la *1rsta de 1( ani sau, dac continu studiile n instituii de n*m1nt de i p1n la terminarea acestora, fr a depi *1rsta de 63 de ani? b0 soul supra*ieuitor dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 8 ani dup deces, a mplinit *1rsta de pensionare sau a fost ncadrat n gradul F sau FF de in*aliditate, a a*ut cel puin 18 ani de cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit? c0 soul supra*ieuitor sau tutorele care are n ngrijire copii sub *1rsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe perioadele de nencadrate n munc sau de aflare n concediu pentru ngrijirea copilului p1n la *1rsta de 3 ani. +ensia de urma, stabilit copiilor, se pstrea i dup nfierea lor. Bn ca de deces al nfietorului, copiii nfiai pot opta pentru o singur pensie> sau pentru printele decedat, sau pentru nfietorul decedat. 1.3 E*ideniai i anali ai elementele prin care se deosebesc pensiile de urma n ca ul decedatului ci*il de pensiile de urma n ca ul decedatului militar.-=p. Bn ba a Aegii asigurrii cu pensii a militarilor i a persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne,1' familiile militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne se stabilesc pensii n ca ul pierderii ntreintorului, dac acesta a decedat n timp ce ndeplinea ser*iciul sau cel mult peste trei luni de la data eliberrii din ser*iciu, iar pentru familiile de pensionari din categoria acestor militari, dac ntreintorul a decedat n perioada n care primea pensie sau cel t1r iu peste 8 ani de la ncetarea plii pensiei. Geneficiari ai acestei categorii de pensii, pot fi membrii de familie inapi pentru munc, din familiile militarilor decedai sau c ui la

datorie> copiii inapi de munc? prinii inapi de munc i soia /soul0, dac dup moartea ntreintorului acetia i-au pierdut sursa de existen? prinii inapi pentru munc i soiile /soii0 inapte pentru munc ale militarilor, persoanele din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne c ute pe front sau n timpul participrii la operaiuni de lupt pe timp de pace. @est nr.C3CC Subiectul I Finanarea proteciei sociale 1.1 Enumerai sursele de finanare a proteciei sociale-3p. Hinanarea proteciei sociale din contul impo itelor /contribuiilor, coti aiilor0 obligatorii. +restaiile de asigurri sociale se dob1ndesc doar ca urmare a unei asigurri obligatorii. Conform legislaiei 7epublicii 4oldo*a, prestaiile de asigurri sociale se pltesc din mijloacele C;#! /din 155' p1n n anul 6''1 s-a numit fondul social 0, din bugetul asigurrilor sociale de stat /G#!!0, care nu are nimic comun cu bugetul de stat. C;#!, gestionea G#!!, care este format din fonduri de asigurri sociale, al cror mod de constituire i funcionare se stabilete de legislaie.11 4ijloacele fondurilor se formea din contul coti aiilor de asigurare, care sunt obligatorii pentru toi cetenii ncadrai n c1mpul muncii. @arifele plii pentru asigurare se stabilesc n fiecare an prin legea G#!!.Bn continuare *om pre enta fondurile de asigurri sociale ale G#!! i tipurile de prestaii de asigurri sociale pltite din aceste fonduri. Hinanarea proteciei sociale de la bugetul de stat prin intermediul C;#!. Din bugetul de stat sunt finanate prestaiile de asisten social> indemni aiile, alocaiile, compensaiile, ajutorul de deces i alte ajutoare. Hinanarea proteciei sociale din bugetele locale. Din bugetele locale se pltesc compensaiile nominati*e lunare pentru cltoria n transportul urban, alimentaia persoanelor ne*oiae n cantinele de ajutor social, acordarea de ajutoare materiale. +rotecia social se finanea i din alocaiile bene*ole ale persoanelor fi ice i juridice, din alte *enituri. #stfel, pe l1ng autoritatea administrrii publice locale se formea fonduri extrabugetare, care contribuie la finanarea meselor de binefacere, coletelor cu produse alimentare la srbtorile de Crciun, +ati i cu oca ia altor date remarcabile. #adar, n conclu ie constatm ca prestaiile de asigurri sociale se finanea de la bugetul asigurrilor sociale de stat, iar prestaiile de asistent social se finanea de la bugetul de stat prin intermediul C;#!, bugetele locale i din fonduri extrabugetare. 1.6 Comparai modul de finanare a asigurrilor sociale cu cel de finanare a asistenei sociale-8p. Hondul asigurarilor sociale se constituie din coti atiile agentilor economici, salariatilor si statului in diferite proportii , precum si din alte surse. Fn 74 acest fond poarta denumirea de Guget al #sigurarilor !ociale al carui *enit pro*in din constributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte *enituri /dobin i0. Contributia de asigurari sociale este acea suma datorata in mod obligatoriu de participantul la sistemul public de asigurari sociale si este ac%itata de > asigurati, angajatori, pers. Care inc%eie contract de asigurare, pers. Care desfasoara acti*itatea in ba a contractului indi*idual de munca, la angajatorii ce nu sunt inregistrati ca re identi in 74. !istemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in ca ul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se reali ea a din coti atiile celor ce prestea a munca, atunci in ca ul asistentei sociale finantarea se reali ea a de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse /H-nduri extrabugetare, donatii, sposnosri ari, contributii0 Fn raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de ser*icii sociale0. +restatiile de asigurari sociale se finantea a de la G#!!, iar prestatiile de asistenta sociala se finantea a de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsori ari. 1.3 +roiectai prin sc%em modul de finanare a proteciei sociale-=p. +! se finantea a de la 10Gugetul de stat/ acorda indeni atiile pers neasigurate,alocatii, compensatii0 60Gugetul #sigurarilor !ociale de stat ce este independent de Gugetul de stat /*eniturile pro*in nu numai din 3ontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din transferurui de la bugetul de stat0 6.a0 Casa ;ationala de #sig !ociale gestionea a bugetul asigurarilor de stat 6.a0 #0 C;#! este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de functionare e stabilit de legislatie. 30 Din bugetele unitatilor adm-teritoriale /contribuie la finantarea ser*iciilor sociale primare0 <0 Din fondul 7epublican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei / sub forma de ajutoare materiale0 /donatii, sponsori ari0

<

@est nr.C<CC Subiectul I Pensia pentru limit de vrst 1.1 Definii, clasificai i identificai particularitile pensiei pentru limit de *rst-3p. Doctrina juridic definete,prin pensie .plata lunar menit s asigure o ba material persoanelor incapabile de munc in urmatoarele situatii> a0odat cu atingerea *1rstei de pensionare generala sau speciala b0pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca /gradele de in*aliditate0 c0 n ca ul decesului ntreintorului sau n legtur cu acti*itatea ndelungat de munc2?16 +ensia pt limita de *irsta se clasifica > +ensie pt limita de *irsta pe ba e de generale +ensie pt limita de *irsta pe ba a de inlesniri +articularitatile pensie pt limita de *irsta 1.Este ac%itata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca 6.+ensia nu este considerata *enit 3.+ensia nu este supusa impo itarii <.Dr la pensie este imprescriptibil / el nu se stinge si poate fi reali at ori3ind doar pt *iitor0 8. +ensia este un drept si nu o obligatie &.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in fa*oarea unei alte persoane. 1.6 Comparai pensia pentru limit de *rst cu alocaia social de stat oferit persoanelor care au atins *rsta standard de pensionare -8p. #locaiile sociale de stat repre int suma de bani ac%itat lunar sau o singur dat din bugetul de stat persoanelor care nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie. #locaia pentru persoane *rstnice se stabilete cetenilor care au atins *rsta standard de pensionare conform legislaiei n *igoare, dar nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la ntreinerea deplin a statului. +e cnd pensia pentru limita de *rst se stabilete persoanelor care au atins *irsta standard de pensionare i confirm un stagiu de coti are necesar cuantumul pensiei se calcuea n funcie de *enitul mediu lunar asigurat se stabilete pe *ia nu este supusa impo itului se ac%it lunar. +ensia pt limita de *irsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la implinirea unei anumite *irste, pe tot restul *ietii, confirmindu-se *ec%imea in munca pre*a uta de lege. +ensia pt limita de nu se atribuie pers ce au de*enit inapte de munca in legatura cu atingerea batrinetii, dar au scopul de a asigura persoanele care o perioada indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a odi%nei bine , meritate. 1.3 Hormulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie pentru limit de *rst-=p. Aa acordarea pensiei pt limita de *irsta necesita respectarea unor conditii... Cen ul de *irsta !tagiul de coti are !ituatie> 4aria Ciobanu, cu *irsta de 8< ani,a*ind stagiul de coti are de 31 ani, mama a & copii, a depus o cerere..... a*ind salariul de 13'' de lei lunar. !ituatie > pers care au efectuat lu3rari noci*e de foarte grele de munca...femei <5 ani, barbati , 8< ani

@est nr.8CCC Subiectul I Aspecte generale privind protecia social. 1.1 Definii protecia social #preciai riscurile sociale ca generatoare ale raporturilor de protecie social -3p. @ermenul protecie i trage orgintea de la cu*1ntul latin protecio, ceea ce nseamn sprijin, aprare, ajutor, ocrotire, grij.. Fn opinia do3trinarilor romini +! este un fenomen caracteri at de de *olarea in fiecare tara a unor institutii *i ind asigurarea indi*iilor , a grupurilor familiale. Fn opinia altor autori +! , totalitatea de acti*itati intreprinse de stat in *ederea protejarii populatiei, asigurarii ordinii publice .

Este acti*itaea statului indreptate spre asigurarea procesului de de *olatrea a personalitatii umane , ocolind factorii negati*i care influentea a asupra personalitatii , si 3reind 3ondiitii prielnice pt indi*id. Fn literatura de specialitate prin +! intelegem o totalitate de relatii sociale ba ate pe fonduri nebugetare cu menire sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfacerii dorintelor cetatenilor daca acestea pierd sursa de intretinere. 7iscurile sociale , e*enimente mai mult sau mai putin pre*i ibile, ce presupune perciol ca persoana sa fie afectata de oarecare consecinte negati*e, acel e*eniment ce poate duce la pierderea pariala sau toatala a capacitatii de munca. 7aportarea ris3uluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in risc asigurat repre entind orice e*eniment sau fenomen al carui producere structurile teritoriale ale ICasei ;ationale sunt obligate sa faca prestatiile respecti*e de asigurari sociale. 1.6 Caracteri ai asigurrile sociale i asistena social ca instituii juridice distincte ale dreptului proteciei sociale -8p. #sigurarea sociala / incredere, garantie, siguranta0este o forma de ocrotire a pers. Constind in acordarea de ajutoare materiale si asistenta medi3ala in 3a de boala, ansamlul normelor obligatorii pri*ind asigurarea materiala de batrinete, boala sau accident a pers care sunt subiecti a unui raport de munca. ....!istemul de protecie social a persoanelor asigurate consta n acordarea de indemni aii, ajutoare, pensii, de prestaii pentru pre*enirea mboln*irilor i recuperarea capacitii de munc i de alte prestaii,213 iar sistemul public de asigurri sociale, care este administrat i gestionat de C;#!, repre int un ansamblu organi at de forme de asigurri sociale, care i pstrea indi*idualitatea, depind unele de altele, reali 1ndu-se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotii asiguraii. +arti3ularitatile #sigurarilor !ociale> 10. constituie un subsistem al sistemului de protecie social, instituit, controlat, garantat de stat i fundamentat pe principiului contributi*itii? 60. repre int o form a asigurrii materiale a persoanelor care au fost afectate de situaiile de risc social? 30. trebuie anali ate sub dou aspecte> n calitate de tip al securitii sociale i n calitate de sector al politicilor sociale? <0. acordarea prestaiilor de asigurri sociale este condiionat de existena a doi factori> reglementarea legal i plata contribuiilor? 80. raporturile de asigurri sociale repre int relaiile juridice care se nasc, se modific i se sting n legtur cu acoperirea unor riscuri sociale. !ubiecii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fi ic /asiguratul0, iar pe de alt parte, organi aia de asigurri prin organismele competente? Coninutul raporturilor de asigurare este n esen alctuit din dreptul asiguratului la stabilirea i plata indemni aiei de asigurri sociale, din obligaia corelati* a instituiei de asigurri de a o plti i din obligaia asiguratului de a *ira contribuia de asigurri sociale corelati* cu dreptul instituiei de asigurare de a pretinde plata contribuiei /raport juridic de tip comutati*0? Coninutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege #sistena social. @ermenul asisten nseamn sprijin, ajutor, iar utili at n domeniul proteciei sociale el se utili ea n expresia asisten social.1< #sistena social cuprinde .un sistem de ajutorare material a persoanelor care nu sunt apte de munc i nu dispun de mijloacele necesare traiului2,18 , .ansamblul normelor juridice, sistemati ate n instituii i ramuri care reglementea ser*iciile i prestaiile sociale oferite beneficiarilor de asisten social, norme a cror respectare poate fi asigurat, la ne*oie prin fora coerciti* a statului.2 Far in literatura de specialitate , intelegem ansamblul de ser*icii sociale , in bani sau in natura, ser*icii medicale. @7#!#@"7F ale asistente sociale> 10este unul dintre elementele constituti*e ale sistemului de protectie sociala 60este ba a legala pentru executare programelor menite sa @7#;!puna in *iata obiecti*ele politicii sociale. <.!istemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare 1.3 +roiectai prin sc%em distincia dintre asigurarea social i asistena social -=p. 7aporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care au o sfera de acoperire mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt conditionate de o anumita situatie juridica , de ex cea de salariat.#ria de cuprindere a raporturilor de asistenta este mai extinsa , fiindca asistenta sociala este finantata de principiul solidaritatii nationale. !istemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in ca ul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se reali ea a din coti atiile celor ce prestea a munca, atunci in ca ul asistentei sociale finantarea se reali ea a de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse /H-nduri extrabugetare, donatii, sposnosri ari, contributii0

&

Fn raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de ser*icii sociale0. +restatiile de asigurari sociale se finantea a de la G#!!, iar prestatiile de asistenta sociala se finantea a de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsori ari

I Constatarea invaliditii 1.1 Definii noiuni generale pri*ind in*aliditatea, criteriile de stabilire i cau ele in*aliditii - 3p. Definitie Bn ultimii ani se atest o atenie sporit *i a*i de problemele de protecie social a persoanelor cu di abiliti cu s3opul 7estabilirii sntii persoanelor cu di abiliti si reintegrrii lor n *iaa profesional i social . +ractica recunoate dou tipuri de in*aliditate> economic i medical. +rin, in*aliditatea economic nelegem .pierderea total sau parial a capacitii persoanei de a acti*a n domeniul profesional2, iar prin in*aliditatea medical -.problemele ce in de asigurarea restabilirii n limita poibilitilor a persoanelor %andicapate sau adaptrii acestora la modul de *ia nou pentru ei. +rin termenul in*alid se desemnea orice persoan aflat n incapacitate de a-i asigura n totalitate sau n parte necesitile unei *iei indi*iduale sau sociale normale Criteriile de stabilire Ca criteriu de ba a ser*este gradul de reducere a capacitatii *itale ale organismului , determinata de boli sau deficiente ca ex> capacitatile de autoser*ire > , comunicare , locomotorii.Fn*alibilitatea se stabileste cind infirmitatea depaseste 68 J . +ierderea capacitatii poate fi e*aluata de urmatoarele grade , ce sut ba a pt stabiirea in*aliiditatii > 7educerea de grad mediu , a capacitatilor de autideser*ire,...li se acorda gradul 3, pot sa se deser*eas3a singuri 7educerea de grad accentuat , a capacitatilot de autodeser*ire, comportare, li se acorda gradul 6 de in*aliditate. 7edicerea de grad se*er , li se acorda gradul 1. Cau ele Fn*aliditatii Fn*aliditate de boal obinuit este cau at de reducerea sau pierderea capacitilor *itale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.2. Fn*aliditate de boal profesional este stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a factorilor noci*i specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie. Fn*aliditate sur*enit dup un accident de munc este cau at prin reducerea sau pierderea capacitilor *itale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n ca urile stabilite de legislaia n *igoare. Fn*aliditate determinata de sc%ilodire in munca in legatura cu a*aria de la Crenobil- este stabilita de pers care au participat la li3idarea consecintelor catastrofei date. Fn*aliditate legata de ser*iciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit ser*iciul militar in organele apararii nationale. Fn*aliditatea din copilarie-pina la 1( ani 1.6 Determinai modul de constatare a in*aliditii, a experti ei repetate i efectele depirii termenului de reexperti are - 8p 7ecunoaterea persoanei ca in*alid se efectuea de ctre organele de stat mputernicite - CE4K /Consiliile de experi medical a *italitii0. Consiliile primare teritoriale de experti medical a *italitii repre int structurile principale din teritoriu n domeniul experti ei *italitii. Bn componena fiecrui consiliu acti*ea trei medici-experi /terapeut, c%irurg i neurolog0 Bn ca de necesitate, sunt cooptai un fti iopulmonolog, un oncolog, un psi%iatru din cadrul consiliilor de experti medical a *italitii de ni*el republican. -iecti*ele sunt stabilirea si e*aluarea in*aliditatii, aprobarea sau sanctionarea prelungirii certificatului medi3al. Experti a are loc in ba a di3umentelor> Cetatenii 74 , in ba a fisei de trimitere eliberat de 3onsiliu medi3al Cetatenii fara *i a de resedinta- fisa de trimitere eliberat de 3onsliuliu medi3al Cet 74 lo3uitori ai raioanelor de stinga nistrului , fisa eliberata de instituia medi3o-sanitara ce a supra*eg%eat pacientul 7eexperti area periodi3a a in*ali ilor se face in s3opul *erifi3arii eficientei tratamentului si a masurilor de reabilitare . 7eexperti area

pers in3adrate in grad de in*aliditate se efectuea a la cererea acestora sau la initiati*a consiliilor de experti a medi3ala a *italitatii. +ersoanelor care se adresea prima dat, in*aliditatea li se determin pe un termen de un an. Bn ca uri se*ere, in*aliditatea se stabilete pe doi ani, iar c1nd dereglrile funcionale sunt ire*ersibile , fr termen de reexaminare. 1.3 Estimai eficiena procedurii de stabilire a in*aliditii i contestarea deci iei pri*ind constatarea in*aliditii. - =p. Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de in*aliditate in 3ondformitate cu Fnstru3tiunea pri*ind modul de stabilire a in*aliditatii , aproba deci ia de prelungire a certificatului de concediu medi3al, se efectuea a experti a *italitatii de la 1( ani. Consiliile primare de exeperti a stabilesc legatura cau ala a in*aliditatii cu accidentele de munca, bolile profesionale, a*aria de la Cernobil-astfel stabilind cau a in*aliditatii. Fn ca ul depistarii unor in3alcari pri*ind modul de stabilire a in*aliditatii Consiliu superior are dreptul de a suspenda , deci ia consiliilor de experti a medi3ala a *italitatii si de a efectua reexperti area pacientului , anstrenind specialisti necesari.

@est nr.C=CC Subiectul I ugetul Asigurrilor Sociale de Stat ! ASS" 1.1 Fdentificai persoanele asigurate obligatoriu, n sistemul public de asigurri sociale -3p. +ersoanele asigurate obligatoriu Bn sistemul public, snt asigurate obligatoriu, prin efectul legii> +ersoanele asigurate obligatoriu sunt> -angajatorii? -asiguraii care datore contribuii indi*iduale de asigurri sociale? -persoanele juridice asimilate angajatorului la care i desfoar acti*itatea asiguraii ? .persoanele care inc%eie contract de asigurare? -persoanele care i desfoar acti*itatea n ba de contract indi*idual de munc, la angajatorii care nu sunt nregistrai n calitate de re ideni n republica moldo*a. 1.6 Descriei procedura de acumulare, gestionare i distribuire a G#!! - 8p. Keniturile G#!! pro*in din contribuiile de asigurri sociale de stat, calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaie, la fondurile de salarii calculate de angajatori, i din reinerile din salariile brute ale angajailor? din transferurile de la bugetul de stat i din alte surse legale, precum snt dobn ile, majorrile de ntr iere etc. Cuantumul contribuiilor de asigurri sociale de stat depinde de mrimea *eniturilor reali ate de personalul ncadrat n munc, iar creterea acestora determin i majorarea *eniturilor G#!!. C%eltuielile G#!! se distribuie pe fonduri speciale, instituite n acest scop, cum ar fi> pensii, indemni aii i ajutoare, recuperarea sntii /biletele de odi%n i tratament0, alocaii de sprijin etc. 4ijloacele ncasate la G#!! /inclusi* majorrile de ntr iere i amen ile calculate la contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii0 de la pltitorii la G#!! se acumulea pe contul 4inisterului Hinanelor i se *irea ilnic la contul tre orerial al C;#!, ulterior fiind reparti ate pe conturile personale ale contribuabililor n ba ele de date informaionale ale C;#! i Fnspectoratului Hiscal +rincipal de !tat. @otodat, pltitorii la G#!! pre int trimestrial subdi*i iunilor teritoriale C;#! declaraii pri*ind calcularea i utili area contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii Fnformaia pri*ind suma plilor de ba , amen ilor, penalitilor se pre int de ctre C;#! trimestrial, n mod electronic. 1.3 +roiectai sc%ematic structura G#!! / fondurile bneti care formea G#!! - =p . !istemul de administrare a *eniturilor G#!! 1.+ltitorii la G#!! !nt obligai> s transfere, n mrimea cu*enit, , contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii la G#!!, aferente salariilor calculate i altor recompense aferente obligaiilor fa de G#!!? s pre inte declaraii trimestriale 1.#0C@#!

- acumularea declaraiilor? - inerea e*idenei n conformitate cu codurile indi*iduale de asigurri sociale ale tuturor contribuabililor de asigurri sociale din teritoriul respecti*? - supra*eg%erea respectrii de ctre contribuabili a pre*ederilor legislaiei n *igoare cu pri*ire la asigurrile sociale de stat? - exercitarea unui control nemijlocit al procesului de acumulare a contribuiilor de asigurri sociale? - aplicarea sanciunilor i amen ilor fa de agenii economici i persoanele fi ice-datornici ai C;#!? - ntocmirea i pre entarea drilor de seam periodice pri*ind re ultatele acti*itii semestriale i anuale? - colaborarea cu organele !er*iciului fiscal de stat n domeniul inerii e*idenei agenilor economici i persoanelor fi ice ,contribuabili n G#!! 1.G04inisterul Hinanelor - 4ijloacele ncasate la G#!! se acumulea pe contul 4H i se *irea ilnic la contul C;#!? - Kirarea sumelor pre* ute prin lege de la G! la G#!!, pe conturile speciale ale C;#! 1.#0De la C@#! sageata la C;#! !e acumulea ilnic la contul C;#! mijloacele ncasate la G#!! de la persoanele asigurate i de la G! i se utili ea n conformitate cu legea de la C;#! sageata la C;#! - reparti area pe conturile personale ale contribuabililor? - efectuarea restituirii supraplilor din G#!!? - asigurarea e*idenei sumelor aferente *irrii i ac%itrii n G#!!? - asigurarea transmiterii / ilnice0 a informaiei pri*ind *eniturilencasate n adresa FH+! - efectuarea corectrii .ncasri neidentificate2 De la Cnas de sus sageata la FH+! - reparti area pe conturile personale ale contribuabililor? - urmrirea *irrii n termen a contribuiilor de asigurri sociale de stat? - sancionri, cu aplicarea amen ilor pentru diminuarea cuantumului contribuiilor de asigurri sociale i tinuirea fondului de salari are.

@est nr.C(CC Subiectul I Principiile dreptului proteciei sociale 1.1 Definii i clasificai principiile ramurale ale dreptului proteciei sociale-3p. +rincipiile 7amurale , ale Dr. +! exprima esenta , scopul, sarcinile, functiile, principale ale acestei ramuri de drept, repre entind un centru care dirijea a intregul sistem de +!. +rincipiile 7smurale sunt urmatoarele > +rincipiul egalitii., nseamn egal? nedifereniat? identic. Conform principiul egalitii .cetenii 7epublicii 4oldo*a sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, a*ere sau de origine social21 i pot participa n egal msur la *iaa politic, economic, social i cultural. Egalitatea pri*ete toate drepturile, indiferent de domeniul de acti*itate i actul normati* care le consacr. +rincipiul uni*ersalitii. , *alidea a ideea ca fiecarui om treb sa i se garante e un trai demn care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui , adi3a %rana, imbracamintea,locuinta si cuprinde in cercul benefeciarilor +! pe linga cetatenii 74, persoanele straine si apatri ii. "ni*ersalitatea presupune dou aspecte> primul, - sfera persoanelor protejate? al doilea, - natura prestaiilor care se acord. 7eferitor la primul aspect, ideea este ca fiecare membru al colecti*itii s fie protejat, prin msurile de securitate social, toat *iaa sa. Bn ceea ce pri*ete cel de-al doilea aspect, trebuie preci at c scopul proteciei sociale este de a furni a o anumit asisten financiar sau de alt natur n ca ul pierderii ori reducerii *eniturilor. legea este cea care le identific i stabilete categoriile de prestaii ce se acord n fiecare situai. +rincipiul diferenierii condiiilor care generea dreptul la protecie social. +rotecia social nu poate ignora aa factori precum *1rsta, sexul, condiiile n care a fost prestat munca, starea sntii, starea familial etc. i care, de cele mai multe ori, determin incapacitatea parial sau total de munc. Deosebim diferentierea in ba a criteriilor obiecti*e /conditii noci*e de munca0 conditii subiecti*e /in*ali i,

pers. Care nu au atins majoratul0 +rincipiul finaintarii +! de la Guget #sigur !ociale de !tat si de la Gugetul de stat Keniturile G#!! pro*in din 3ontributii de asigurari sociale , transferuri din bugetul de stat si sunt menita sa acopere contra*aloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public. 1.6 ;umii i caracteri ai principiile intraramurale ale dreptului proteciei sociale-8p. Esena dreptului proteciei sociale este exprimat i prin principiile sale intraramurale, caracteristice instituiilor de asigurri sociale i asistenei sociale. +rincipiile organi rii i funcionrii sistemului public de asigurri sociale. principiul unicitii, potri*it cruia statul organi ea i garantea sistemul public ba at pe aceleai norme de drept? principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public - contribuabili i beneficiari - un tratament nediscriminatoriu n ceea ce pri*ete drepturile i obligaiile pre* ute de lege? principiul solidaritii sociale, intre i intrageneraii, conform cruia participanii la sistemul public i asum contient i reciproc obligaii i beneficia de dreptul pentru pre*enirea, limitarea sau nlturarea riscurilor sociale pre* ute de lege? principiul obligati*itii, potri*it cruia persoanele fi ice i juridice au, conform legii, obligaia de a participa la sistemul public, iar drepturile de asigurri sociale se exercit corelati* ndeplinirii obligaiilor? principiul contributi*itii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe ba a contribuiilor datorate de persoanele fi ice i juridice participante la sistemul public, iar n temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite se exercit drepturile de asigurri sociale? principiul repartiiei, potri*it cruia fondurile de asigurri sociale reali ate se redistribuie pentru plata obligaiilor ce re*in sistemului public? +rincipiile asistentei sociale... a0+r recunoasterii independentei autonomiei si personalitatii si respectarii demnitatii umane , gu*ernea a intregul sistem de +!. Esenta principiului-in pri*inta beneficiarilor nu se admit nici un fel de discriminari intrucit fiecare din ei are dr sa fie tratat 3a o pers demna, capabila sa 3otrole e propria *iata. G0uni*ersalitatea si accesibilitatea drept de asistenta sociala- legiuitorul stabileste pt toate categoriile de pers. #celeasi posibilitati de sprijin in anumite situatii nedorite sau a di*erselor ri3uri sociale. c0 Di*ersitatea formelor si tipurilor de asistenta sociala , actualul sistem de asistenta sociala ofera> prestatii banesti, prestatii de alta natura si ser*icii sociale. d0 acordarea asistentei sociale in functie de ne*oie - sta la ba a asistentei sociale.se acorda i5n functie de ne*oie pe ba a testarii mijloacelor financiare e0 acordarea asistentei sociale din 3ontul mijloacelor statului si ale 3olecti*itatilor , actiunile de asistenta se finaintea a din bugetul de stat, din bugetele unitatilor adm-teritoriale, din donatii, sponsori ari. f0armoni area prestatiilor de asistenta sociala 3u prestatiile de asigurari sociale si cu salariile.Diferite categorii de populatie , beneficiare de ajutoare de asigurari sociale in forma de pensii se bucura de di*erse forme si tipuri de ajutor social. 1.3 #rgumentai necesitatea respectrii principiilor ramurale ale dreptului proteciei sociale la adoptarea normelor juridice care reglementea raporturi de protecie social-=p.

@est nr.C5CC Subiectul I Pensia de invaliditate 1.1 Definii pensia de in*aliditate. Descriei particularitile i condiiile de stabilire a pensiei de in*aliditate -3p. +ensiile de in*aliditate se stabilesc persoanelor asigurate n ca ul pierderii totale sau pariale a capacitii de munc n urma> unei boli obinuite, unui accident de munc sau unei boli profesionale. +entru a beneficia de pensie de in*aliditate n urma unei boli obinuite, la momentul constatrii in*aliditii persoana asigurat trebuie s aib un stagiu de coti are n mrime de la un an pn la 8 ani> pn la 63 de ani , 1 an? de la 63 pn la 6& de ani , 6 ani? de la 6& pn la 31 de ani , 3 ani i mai mult de 31 de ani , 8 ani. +ensiile de in*aliditate n urma unui accident de munc sau unei boli profesionale se stabilesc indiferent de existena stagiului de coti are. +ensiile de in*aliditate se pltesc n mrime deplin tuturor pensionarilor, inclusi* i celor ce reali ea *enituri pasibile de asigurri sociale de stat. Conditiile de stabilire a pensiei de in*aliditate #re dr la pensie de in*aliditate asiguratul care si-a pierdut total sau partial capacitatea de munca din cau a>

1'

a0unei boli obisnuiteL b0unui accident de munca c0unei boli profesionale Fn raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca, se stabilesc 3 grade de in*aliditate Fn*aliditate de boal obinuit este in*aliditatea cau at de reducerea sau pierderea capacitilor *itale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice. Fn*aliditate de boal profesional este in*aliditatea stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a factorilor noci*i specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie. Fn*aliditate sur*enit dup un accident de munc este in*aliditatea cau at prin reducerea sau pierderea capacitilor *itale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n ca urile stabilite de legislaia n *igoare. 1.6 E*ideniai distinciile pensiei de in*aliditate n dependen de pricina sur*enirii in*aliditii -8p. Cau ele Fn*aliditatii Fn*aliditate de boal obinuit este cau at de reducerea sau pierderea capacitilor *itale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.2. Fn*aliditate de boal profesional este stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a factorilor noci*i specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie. Fn*aliditate sur*enit dup un accident de munc este cau at prin reducerea sau pierderea capacitilor *itale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n ca urile stabilite de legislaia n *igoare. Fn*aliditate determinata de sc%ilodire in munca in legatura cu a*aria de la Crenobil- este stabilita de pers care au participat la li3idarea consecintelor catastrofei date. Fn*aliditate legata de ser*iciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit ser*iciul militar in organele apararii nationale. Fn*aliditatea din copilarie-pina la 1( ani 1.3 Hormulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de in*aliditate -=p.

@est nr.C1'CC Subiectul I Statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale 1.1 Determinai statutul Casei ;aionale de #sigurri !ociale n calitate de organ competent n domeniul proteciei sociale.-3p. C;#! a fost creata ca in ca de necesitate , aceasta stabileste si plateste suma de asigurare. !pecific pt C;#! este ca ajutorul se acorda on ca de sur*enire a unuia dintre riscurile sociale> somaj, boala, in*aliditate, batrinete, in ca ul decesului persoanei care este unicul intretinator. Deci scopul +! din mijloacele C;#! este de a sc%imba conditia materiala a persoanelor de a*antajate din cau e socialobiecti*e> pierderea sau reducerea cistigului, aparita unor c%eltuieli suplimentare. 4isiunea C;#! este de a distribui responsabilitatile in ca de aparitie a riscului social /incapacitatea temporara de munca, somajul, batrinetea0 intre cei care ofera loc de lucru , angajatii si pers autori ate de la organele de asigurare sociala. 7esponsabilitatea Casei ;aionale de #sigurri !ociale const n administrarea i gestionarea conform a sistemului public de asigurri sociale, acumularea i distribuirea mijloacelor bugetului asigurrilor sociale de stat, inerea contabilitii executrii bugetului asigurrilor sociale de stat conform pre*ederilor legale. 1.6 E*ideniai modul de colaborare al Casei ;aionale de #sigurri !ociale cu alte structuri competente n domeniul proteciei sociale.8p. C;#! prin internediul @re orariei de !tat a 4inisterului Hinantelor, gestionea a bugetul asigurarilor de stat sociale, care este format din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de constituire si functionare se stabileste de legislatie.Contributia de asigurari sociale este suma datorata in mod obligatoriu de participanti la sistemul public de asigurari sociale si repre inta principala sursa de *enit a G#!!.+astrarea si e*identa datelor pri*ind contributiile de asigurari sociale , pe fiecare asigurat, le efectuea a C; si structurile sale teritoriale.!umele datorate sub orice forma C;#! se *or urmari ca si *eniturile statului, prin organele !er*iciului Hiscal de !tat. +e ba a propunerilor C;#! , :u*ernul elaborea a anual proiectul Aegii G#!!. C;#! ntocmete 7aportul anual pri*ind executarea bugetului asigurrilor sociale de stat, dup coordonarea acestuia cu 4inisterul 4uncii, +roteciei !ociale i Hamiliei i cu 4inisterul Hinanelor, i l pre int,

11

pn la data de 1 mai a anului urmtor celui de gestiune, :u*ernului,spre examinare i aprobare. :u*ernul aprob raportul i l pre int +arlamentuluipn la data de 1 iunie 1.3 #preciai eficiena acti*itii Casei ;aionale de #sigurri !ociale /C;#! 0 i a Caselor @eritoriale de #sigurri !ociale /C@#!0 -=p. C;#! infiintea a case teritoriale in functie de numarul sau structura asiguratilor si de complexitatea acti*itatii la ni*el teritorial, care functionea a sub conducerea si controlul sai.Aimitele competentei, structura organi atori3a,modul de finantare a caselor teritoriale sunt elaborate si aprobate de C;#!. #cti*itatea C;#!-promo*area unei politici complexe,coerente in domeniul asig.sociale -crearea , implementarea, de *oltarea !istemului Fnformational ;ational pt ni*elurile C;#!, -asigurarea functiionarii registrului de stat a e*identei indi*iduale in sistemul public de asigurari sociale -asigurarea e*identei indi*iduale la ni*el national a tuturor contribuabililor in G#!! in ba a codului personal de asigurari sociale, aprobat de :u*ern. - administrea i gestionea sistemul public de asigurri sociale, exercitnd funciile de acumulare i de distribuire a mijloacelor financiare pro*enite din ac%itarea de ctre asigurai a contribuiilor de asigurri sociale de stat. #cti*itatea C@#!-tinerea in e*identa a tuturor contribuabililor de asigurari sociale din teritoriu -in3eierea 3ontractelor de asigurari sociale in 3onformitate 3u pre*ederile legislatiei -a3itarea pensiilor, 3ompensatiilor, indemni atiilor, efectuarea anali elor periiodice a acestui proces in *ederea perfectionarii lui -apli3area sanctiunilor, amen lior fata de agentii e3onomici si pers. Hi ice , datornici C;#! -organi area procesului de colectare, *irare a contributiilor de asigurari socialein ba a 3odurilor indi*iduale de asigurari sociale.

@est nr.C11CC Subiectul I Pensia de invaliditate 1.1 Enumerai particularitile i definii pensia de in*aliditate acordat militarilor, Fn*aliditatea stabilit persoanelor care au ndeplinit ser*iciul militar sau special n organele aprrii naionale, securitii statului i ordinii publice, trecute n re er*, i care au suportat> a0 rnire, contu ie, sc%ilodire sau afeciune contractat n perioada celui de-al doilea r boi mondial?b0 rnire, contu ie, sc%ilodire sau afeciune contractat n timpul exercitrii atribuiilor de ser*iciu n onele n care s-au desfurat aciuni de lupt?c0 rnire, contu ie, sc%ilodire n perioada antrenrii de ctre organele puterii locale la str1ngerea muniiilor i a te%nicii militare, la deminarea teritoriului i a obiectelor n anii celui de-al doilea r boi mondial i n perioada de dup aciunile de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i independenei 7epublicii 4oldo*a?d0 rnire, contu ie, sc%ilodire sau afeciune contractat n timpul aciunilor de lupt pe teritoriul altor state?e0 rnire, contu ie, sc%ilodire sau afeciune contractat n timpul aciunilor de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i independenei 7epublicii 4oldo*a?f0 rnire, contu ie, sc%ilodire sau afeciune contractat la lic%idarea consecinelor a*ariei de la Cernob1l?g0 rnire, contu ie, sc%ilodire sau afeciune contractat n timpul exercitrii obligaiilor de ser*iciu militar sau special?%0 afeciune contractat n perioada satisfacerii ser*iciului militar sau special? i0 sc%ilodire n accident nelegat de exercitarea obligaiilor de ser*iciu militar sau special este Fn*aliditate legat de ser*iciul militar sau special 1.6 Descriei cuantumul pensiei n dependen de cau a in*aliditii n conformitate cu Aegea asigurrii cu pensii a militarilor...- 8p. Fn funcie de cau ele in*aliditii, in*ali ii din r1ndurile militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne se clasific n dou categorii> a0 in*ali i de r boi , n ca ul n care in*aliditatea este cau at de rnire, contu ionare sau sc%ilodire n perioada celui de al doilea r boi mondial, ndeplinirii altor ndatoriri de ser*iciu militar b0 in*ali i , n ca ul n care in*aliditatea este cau at de o sc%ilodire n accident nelegat de ndeplinirea ndatoririlor de ser*iciu militar /de ser*iciu0 sau de o afeciune contractat n perioada ndeplinirii ser*iciului. Fn*ali ii din r1ndurile militarilor care i-au satisfcut ser*iciul prin contract sau din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne confirm o *ec%ime n munc necesar stabilirii pensiei pentru *ec%ime n munc /6' ani0, li se poate stabili pensie de in*aliditate n mrimea pensiei pentru *ec%ime n munc n urmtoarele proporii> *ec%ime n munc de 6' de ani - 8'J, iar pentru cei pensionai pentru limit de *1rst sau pe moti*e de boal - 88J? pentru fiecare an complet de munc peste *ec%imea de 6' de ani - 3J din sumele respecti*e ale soldei, dar n total nu mai mult de =8J din aceste sume. Cuantumul pensiei in*ali ilor din r1ndurile militarilorse stabilete n funcie de solda /c1tigul01 acestora. 4ilitarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne care au de*enit in*ali i li se stabilesc pensii de

16

in*aliditate, dac in*aliditatea a sur*enit n timpul ndeplinirii ser*iciului sau cel mult dup trei luni de la eliberare din ser*iciu, sau dup expirarea acestui termen, dac a fost cau at de o rnire, contu ie, sc%ilodire sau afeciune contractat n perioada ndeplinirii ser*iciului. 1.3 Hormulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de in*aliditate, cau at de o boal obinuit -=p.

@est nr.C16C Subiectul I Pensia de urma 1.1 Definii i enumerai particularitile pensiei de urma. E*ideniai categoriile de beneficiari ai pensiei de urma-3p. +ensia de urma repre int suma bneasc calculat i stabilit conform Aegii persoanelor inapte de munc ca urmare a pierderii ntreintorului care se ac%it lunar din bugetul asigurrilor sociale. Bn calitate de temeiuri ce in*oc apariia dreptului la pensia de urmai pot ser*i1> decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces, declararea dispariiei fr *este sau declararea morii persoanei prin %otr1rea instanei de judecat. !ubieci ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urma sunt membrii familiei decedatului, carendeplinesc condiiile pre* ute de Aege. !e *a ine seama i de relaiile de rudenie ce se determin conform Codului familiei i Codului ci*il al 7epublicii 4oldo*a.#lt subiect al raportului juridic este organul de asigurare social, care este obligat s stabileasc n ba a documentelor pre entate, n condiiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urma.+ensia de urma, stabilit copiilor, se pstrea i dup nfierea lor. Bn ca de deces al nfietorului, copiii nfiai pot opta pentru o singur pensie> sau pentru printele decedat, sau pentru nfietorul decedat.#u dreptul la pensie de urma urmtoarele persoane> a0 copiii p1n la *1rsta de 1( ani sau, dac i continu studiile n instituii de n*m1nt de i /secundar, mediu de specialitate i superior0, p1n la terminarea acestora, fr a depi *1rsta de 63 de ani? b0 soul supra*ieuitor dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 8 ani dup deces, a mplinit *1rsta de pensionare pre* ut la art.<1 alin./10 sau a fost ncadrat n gradul F sau FF de in*aliditate, a a*ut cel puin 18 ani de cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit? c0 soul supra*ieuitor sau tutorele /curatorul0 care are n ngrijire copii sub *1rsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe perioadele de nencadrate n munc sau de aflare n concediu pentru ngrijirea copilului p1n la *1rsta de 3 ani. 1.6 Determinai temeiurile de apariie a dreptului i descriei condiiile de stabilire a pensiei de urmai, calcularea ei , 8p. Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirma condiiile necesare pentru stabilirea pensiei date la iua decesului. Fn conformitate cu Aegea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cau a unei afeciuni generale se stabilete membrilor familiei dac sunt ndeplinite condiiile cu pri*ire la stagiul de coti are al decedatului, n funcie de *1rsta a*ut la data constatrii decesului. +entru stabilirea pensiei de urma n ca de deces al ntreintorului din cau a unei afeciuni generale, conform Aegii solicitanii trebuie s pre inte urmtoarele documente> certificatul de deces? certificatul ce confirm stagiul de coti are reali at p1n la iua decesului n funcie de *1rsta ce o a*ea. Dac decesul a fost cau at de un accident de munc, se *a mai pre enta i procesul-*erbal despre accidentul de munc. Bntrunirea condiiilor date de ctre persoanele specificate n art.68 din Aege le garantea acestora dreptul la pensie de urmai minimal. 7espectarea altor condiii facultati*e /de exemplu, pre entarea certificatului de salariu0 pot duce la majorarea pensiei de urma.Din cele menionate tragem conclu ia c apariia dreptului la pensia de urma in*oc pre ena a dou criterii specifice> - criteriul *oliti* prin care se explic manifestarea de *oin a persoaneiDrepre entantului de a reali a dreptul la acest tip de pensie? - criteriul de *1rst prin care se confirm c este recunoscut inapt de munc i se afla la ntreinerea decedatului. 1,3 E*ideniai n aspect comparati* elementele distincti*e a pensiei de urma n dependen de statutul persoanei decedate. - =p

@est nr.13CCC Subiectul IPlata pensiei 1.1 Enumerai instituiile in*estite cu atribuii de plat a pensiei i modalitatea de plat a pensiei. , 3p. +ensiile se stabilesc si se platesc de catre organele de asigurari sociale> casele teritoriale de asigurari care repre inta subdi*i iuni ale Casei ;ationale de #sigurari !ociale.Coform pre*ederilor legi pensia se ac%ita lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a pre entat procura a carei *alabilitate nu poate fi mai mare de & luni consecuti*e. 1.6 Caracteri ai procedura de plat a pensiei curente, temeiurile i condiiile de plat a pensiei7etroacti* / neprimite0. -8p. +ensia retroacti*a se plateste daca pensia nu a fost incasata la timp ea se plateste retroacti* pe o perioada de cel mult 3 ani de la data solicitarii. Fn ca ul in care aceasta nu a fost platita la timp din *ina organului de asigurari sociale care stabileste sau plateste pensia ea se ac%ita fara nici un fel de limite in termen.

13

+rocedura de plata a pensiei curente are loc Coform pre*ederilor legi pensia se ac%ita lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a pre entat procura a carei *alabilitate nu poate fi mai mare de & luni consecuti*e. 1.3 +roiectai sc%ematic procedura de plat a pensiei persoanelor aflate la ntrainerea statului i a beneficiarilor aflai n instituiile penitenciare.- =p.

@est nr.C1<CC Subiectul I #rans$erul pensiei 1.1 Determinai temeiurile juridice de transfer a pensiei.- 3p. 1.6 Descriei procedura juridic de transfer a pensiei corespun tor temeiurilor juridice pre* ute de lege.- 8p. 1.3 +roiectai sc%ematic etapele juridice de nfptuire a transferului n temeiul sc%imbrii domiciliului.-=p.

@est nr.C18CC Subiectul I %aporturile &uridice de protecie social 1.1 Definii i clasificai raporturile juridice de protecie social . - 3p. 7elatia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, n cadrul creia participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin reali area crora se reali ea scopul normei juridice repre inta raportul juridic . 7aporturile juridice se stabilesc ntre subiecii de drept /cel puin doi0, care nu pot fi dec1t oameni pri*ii indi*idual sau organi ai n colecti*iti corespun toare? au un anumit coninut ce repre int legturaDin cele expuse re ult c din punct de *edere structural raporturile juridice de protecie social conexea trei elemente> obiectul, subiecii i coninutul. 10 -biectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot a*ea ori trebuie s o aib prile ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asisten social, precum i soluionrii litigiilor aprute. 60 !ubieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi, deintori ai capacitii juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social.1 7aporturile de protecie social sunt raporturi bilaterale, n cadrul crora unul dintre subieci totdeauna este statul n persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana fi ic sau familia sa. 30 Coninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor i obligaiilor prilor. !pecific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de protecie social nu se afl nici pe po iie de subordonare juridic, nici pe po iie de egalitate juridic. !tatul, repre entat prin organele sale speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refu a, nentemeiat, acordarea asigurrii sau asistenei sociale, iar titularul de drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau refu a asistarea sau asigurarea social. #stfel, persoana fi ic este mputernicit legal s dispun de drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligat. Bn ca ul n care persoana fi ic are dreptul la c1te*a tipuri de asigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe c1nd organul de stat nu beneficia de un astfel de drept. 1.6 Determinai i descriei trsturile caracteristice ale raportului juridic de protecie social. - 8p. 7aportul juridic de protectie sociala se caracteri ea a prin elemente care il delimitea a de alte raporturi juridice a altor ramuri si anume prin> !pecificul subiectilor> "nul dintre subiecti intotdeauna este statul prin organele competente iar celalalt este persoana fi ica cetatean a 74 sau cetatean strain,apatrid pricum si familia sa. --Haptele juridice care generea a aceste raporturi le modifica sau le stinge sunt numite riscuri sociale, adica acestea pot fi fie boli profesionale.batrinete sau calamitati naturale sau alte e*enimente care afectea a capacitatea de a se intretine, si ii crea a riscul de a duce un ni*el de *iata sca ut. ----Cuantumul asistentei si asigurarii sociale finantate de stat este expres pre*a ut in legislatie si nu poate fi majorat sau micsorat de subiecti. --biectul raportlui de protectie sociala poarta caracter patrimonial, indiferent de forma in care este acordata protectia sociala fie in forma baneasca, sau sub forma de ser*icii medicale sau de alta natura. 1.3 #rgumentai necesitatea existenei n cadrul raporturilor juridice de protecie social a unor premi e specifice de apariie a raporturilor juridice.- =p. Ca premi e specifice de apartitie a raporturilor juridice se caractere iea a prin faptele juridice care repre inta niste imprejurari sau e*enimente care se produc fara *ointa omului dar care dau nastere, modifica sau sting raporturile juridice pro*ocind prin aceasta consecinte juridice. Fn unele ca uri pentru ca sa apara un raport juridic e necesar sa fie pre ente mai multe imprejurari. #stfel costatam ca

1<

pre enta asa premise cum sunt riscurile sociale care generea a aceste raporturi este indinspensabila pentru aparitia lor, daca nu ar exista aceste riscuri nu ar fi necesara pre enta intregului sistem de protectie sociala care ar fi in plus pentru o astfel de societate.

@est nr.CC1&C Subiectul I Indemni'aiile pentru concediu medical 1.1 Definii i clasificai indemni aiile pentru concediu medical , 3p. Fndemni atii pentru incapacitate temporara de munca repre inta> 10prestatii unice sau periodice garantate si reglementate de normele juridice care poarta un caracter soci alimentar,banesc si se acorda cetatenilor in calitate de ajutor material in ca de boala cu piederea capacitatii de munca sau traumatism,pentru ingrijirea bolna*ului de catre un membru al familiei sau alta persoana,pentru tatamentul balneosanitar,pentru carantina,la transferarea la un alt loc de lucru in ca de inbolna*ire de tuberculo a sau de o boala profesionala?in timpul prote arii. 60plati acordate persoanelor care lucrea a in ba a contractului indi*idual de munca si intreprin atorilor indi*iduali din fondurile asigurarii de stat, iar somerilor-din fondulrile de utili are a fortei de munca a populatiei,in ca urile stabilite de lege. Fndemni atiile pentru concediul medical sunt> -Fndemni atii pentru incapacitate temporara de munca,in ca de boli generale si accidente nelegate de munca -Fndemni atiipentru pre*enirea imbolna*irilor/carantina0 -Fndemni atii pentru recuperarea capacitatii de munca. -Fndemni atii pentu concediu de maternitat/sarcina si lau a0 -Fndemni atii+entru ingrijirea copilului bolna* 1.6 Dederminai condiiile i durata pentru care se acord indeemni aia pentru concediu medical,8p. Fndemni atiile pentru incapacitate temporara de munca in ca de boli generale si accidente nelegate de munca se stabileste> a0pentru cel mult 1(' ile in cursul unui an calendaristic si incepe din prima i de concediu medical.Fncepind cu a 16'-a i indemi atia se plateste in ca ul prelungiriii concediului medical a*i at de Consiliul 7epublican de Experti a 4edicala a Kitalitatii. Daca exista temeiuri moti*ate pri*ind posibilitatea recuperarii capacitatii de munca si in scopul e*itarii incadrarii in grad de in*aliditate precum si al mentinerii asiguratului in acti*itate ,medicul curant pate propune CE4K ia atitudine pri*ind prelungirea concediului medical peste 1(' ile cel mult cu 3' ile.Fn acest ca ,in functie de e*olutia ca ului si de re ultatele actiunilor de recuperare CE4K ia atitudinea pri*ind prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator,transferul temporar la o alta munca,reducerea programului de lucru,reluarea acti*itatii profesionale sau incadraea intr-un grad de in*aliditate. Daca CE4K a decis incadrarea in grad de in*aliditate,indemni atia pentru incapacitatea temporara de munca se plateste pina la data la care persoanei i sa stabilit grad de in*aliditate, fara a se depasi perioada maxima pentru care se acorda indemni atii? b0persoanelor angajate in sectorul agrar ,angajate in ba a contractului indi*idual de munca pe durata determinata ce nu depaseste un an , inclusi* celor angajati la lucrari se oniere , si somerilor, in periada de cordare a ajutorului de somaj, indemni atia pentru inacpacitate temporara de munca li se acorda pentru o perioada de pina la 3' ile in cursul unui an calendaristic. c0asiguratilor cu contract indi*idual de munca pe durata determinata ce depaseste un an, indemni atia pentru incapacitate temporara de munca li se acorda pe o durata de 1(' ile calendaristice. d0tuturor asiguratilor care sunt temporar incapabili de munca din cau a tuberculo ei,!FD# sau cancer de orice tip ,cu a*i area CE4K,perioada pentru care se acorda indemni atia pentri incapacitae temporara de muna este cel mult 1 an pe parcursul ultimilor 6 ani. e0indemi atia pentru incapacitatea temporara de munca in legatira cu sarcina se acorda pe duarata concediului medical fara restrictii inclusi* somerilor? f0indemi atia se stabileste in ca ul in care incapacitatea de munca a sur*enit in timpul concediului de odi%na anual /de ba a sau suplimentar0.#ceasta de urma se prelungeste cu durata incapacitatii temporare de munca ce au a*ut loc in timpul concediului. g0in ca ul incapacitatea de munca sur*ine in timpul concediului neplatit,concediului pentru ingrijirea copilului pina la *irsta de 3 ani sau cind intreprinderea /sectia 0stationea a,indemi atia nu se stabileste.Daca incapacitatea temporara de munca durea a dupa data expirarii concediului neplatit , concediului pentru ingrijirea copilului pin la *irsta de 3 ani sau dupa data reluarii acti*itatii intreprinderii,indemni atia se stabileste de la acesta data %0in ca ul in care incapacitatea temporara de munca a sur*enit in timpul stationarii intreprinderii si pantru aceasta periaoada asiguratii sunt remunerati si ac%itate contributiile respecti*e de asigurari sociale ,indemni atia se stabilesta pentru perioada respecti*a i0in ca ul in care incapacitatea temporara de munca sur*enita in timpul concentarilor militare sau concediului suplimentar in legatura cu studiile in institutriile de in*atamint superior fara intrerupere acti*itatii de munca ,indemni ataia se stabileste de la data la care salariatul urma sa reinceapa acti*iatea de munca

18

30in ca de traumatism la domiciliu,inclusi* traumatism la domiciliu pro*ocat de calamitati naturale sau *iciu anotomic al salariatului ,indemni atia se stabileste pentru toata perioada de incapacitate tempoorara de munca incepind din prima i. 1.3 Descriei cuantumul indemni aiei pentru concediu medical,n raport cu temeiul apariiei dreptultui precum i temeiurile pentru care nu se acord indemni aia. -=p. +entru incapacitate temporara de munca nu se stabileste asiguratului indemni atiain ca ul in care > 1 isi cau ea a premeditat daune sanatatii 6 si-a pierduta capacitatea de munca in urma comiterii unei crime 3 a urmat tratament fortat conform %ot.judec cu exceptia %andicapului psi%ic < se afla in detentie sau in proces de experti are medico-legala. Fndemni atia platita neintemeiat urmea a a fi restituita prin %ot,judec. F@4/incapacitate temporara de munca0. Ga a de calcul a indemni atiei constituie *enitul mediu lunar asigurat reali at in ultimele & luni calendaritice premergatoare lunii procedurii riscului asigurat,in care au fost calculate contributiile de asigurari sociale.Cuantumul lunal se stabioleste diferentiat in finctie de durata stagiului de coti are> D"7#@# # !@#:F"A"F DE C"@FM#7E G#M# DE C#AC"A +inal la 8 ani &'J Fntre 8 si ( ani ='J +este ( ani 1''J Durata stagiului nu contea a>pentru @uberculo a,cancer si !FD# 1''J Fndemni atia pentru F@4 se plateste din iua piederii capacitatii de munca pina la restabilirea ei sau stabilirea in*aliditatii. #tunci cind lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din moti*e intemeiate,la determinarea ba ei de calcul se ia in considerare *enitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet in perioada respecti*a.Daca asiguratul alucrat mai putin de & luni,ba a de calcul esta *enitul mediu lunar asigurat reali a in lunile calendariatice lucrate integral ,iar in ca ul cind a reali at un stagiu de coti are mai mic de 1 luna calendaristica se ia in considerare *enitul asigurat din ilele lucrate.Fn ca ul lipsei moti*ate a *enitului asigurat in ultimele & luni calendaristice premargataore lunii in care sa produs riscul asigurat ,ba a de calcul este salariul tarifar sau salariul de finctie al beneficiarului

@est nr.C1=CC Subiectul I %aporturil &uridic de protecie social 1.1 ;umii elementele raporturilor juridice de protecie sociali premi ele apariiei lui. - 3p. 7elaia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, n cadrul creia participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin reali area crora se reali ea scopul normei juridice repre inta raportul juridic.1 7aporturile juridice se stabilesc ntre subiecii de drept /cel puin doi0, care nu pot fi dec1t oameni pri*ii indi*idual sau organi ai n colecti*iti corespun toare? au un anumit coninut ce repre int legtura propriu- is dintre subieci i care const n drepturile i obligaiile reciproce ale acestora?6 se refer la un obiect care nu este altce*a dec1t aciunea sau conduita asupra creia sunt ndreptate drepturile subiecti*e i obligaiile participanilor.23 +rin raporturi juridice de protecie social desemnm relaiile nscute odat cu sur*enirea riscurilor sociale n domeniul asigurrii sau asistenei sociale, ntre stat, repre entat de organele sale competente, i persoanele n etate, incapabile de munc sau alte categorii de persoane care necesit protecie social. Din cele expuse re ult c din punct de *edere structural raporturile juridice de protecie social conexea trei elemente> obiectul, subiecii i coninutul. 10 -biectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot a*ea ori trebuie s o aib prile ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asisten social, precum i soluionrii litigiilor aprute. 60 !ubieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi, deintori ai capacitii juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social.< 7aporturile de protecie social sunt raporturi bilaterale, n cadrul crora unul dintre subieci totdeauna este statul n persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana fi ic sau familia sa. 30 Coninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor i obligaiilor prilor. !pecific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de protecie social nu se afl nici pe po iie de subordonare juridic, nici pe po iie de egalitate juridic. !tatul, repre entat prin organele sale speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refu a, nentemeiat,

1&

acordarea asigurrii sau asistenei sociale, iar titularul de drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau refu a asistarea sau asigurarea social. #stfel, persoana fi ic este mputernicit legal s dispun de drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligat. Bn ca ul n care persoana fi ic are dreptul la c1te*a tipuri de asigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe c1nd organul de stat nu beneficia de un astfel de drept. 1.6 #nali ai coninutul i categoriile subiectelor raportului juridic.- 8p. ;oiunea i claificarea subiecilor dreptului proteciei sociale.-rice raport juridic are ntotdeauna cel puin doi subiecii> unul acti* i altul pasi*. !ubiectul acti* are capacitatea de a pretinde la ce*a. !ubiectul pasi* poart obligaia corespun toare preteniei. Cel mai des ns fiecare dintre subieci este n acelai timp i acti* i pasi*.8 #pariia raporturilor juridice n dreptul proteciei sociale este generat de un ir de e*enimente, denumite riscuri sociale> naterea, decesul, boala, omajul, btr1neea, in*aliditatea, pierderea ntreintorului, incapacitatea de munc etc. #nume inter*enia acestora acord persoanei dreptul de a beneficia de prestaii bneti, prestaii n natur i ser*icii sociale, pre* ute de legislaie. Bn aceast ordine de idei constatm c de unele drepturi din domeniul proteciei sociale pot beneficia doar persoanele care au ac%itat contribuii de asigurri sociale, iar de alte drepturi beneficia toi cei aflai n dificultate. #adar, acest principiu, n cadrul dreptului proteciei sociale, in*oc apariia relaiilor de asigurri sociale i a relaiilor de asisten social, care pot fi recunoscute parte component a raporturilor juridice de protecie social. +ersoana fi ica-un alt subiect al protctiei sociale poate fi cetatean a 7.4,cetatean strain,apatrid,refugiat precum si familiile lor.Cind *orbim despre subiectii raportului juridic de asigurari sociale *om mentiona ca cetateanul,ca perf.fi trebuie sa aiba capacitate juridicaaptitudibea unei pers.sau colecti*itatii de afi titular de drepturi si obligatii si a le exercita.Capacitatea juricicaNcapacitate de folositaNcapacitate de exercitiu. +entru raporturile juridice proceduralede constatare este specific faptul c la stabilirea faptelor juridice ce dau natere unui tip de asigurareDasisten social este necesar participarea mai multor subiecii /de exemplu, pentru stabilirea pensiei de in*aliditate, casa teritorial de asigurri sociale cere pre entarea certificatului, ce confirm in*aliditatea, emis de ctre Consiliul de Experti 4edical a Kitalitii etc.0, iar n raporturile procesuale n calitate de subieci apar organele ierar%ic superioare /C;#!0 sau instana de judecat.& 1.3 +roiectai prin sc%em modul de nc%eiere a raportului juridic, temeiul legal i procedura emiterii de ctre C@#! a deci iei de refu i efectele ei juridice. - =p.

@est nr.C1(CC Subiectul I Indemni'aiile adresate $amiliilor cu copii 1.1 Definii i clasificai indemni aiile adresate familiilor cu copii .Determinai subiectul de recepionare D nregistrare a cererii de soclicitare a indemni aiei.- 3p. #cordarea unui ajutor din partea statului familiei n scopul ntreinerii i educrii copiilor repre int o problem care formea obiectul reglementrii juridice nu numai n plan naional, dar i internaional prin art. 1& i 68 din Declaraia "ni*ersal a Dreptului -mului?1 art.6& din Con*enia cu pri*ire la drepturile copilului6.a.+oliticile n domeniul proteciei sociale a familiei i copilului sunt orientate spre ncurajarea natalitii prin promo*area aciunilor eficiente de susinere a familiei, moderni are i di*ersificare a ser*iciilor comunitare i de tip familial n *ederea pre*enirii instituionali rii copilului i sporirii ni*elului calitii *ieii nucleului societii , familia. !oluionarea problemelor gra*e, cu care se confrunt actualmente familia i copilul, probleme condiionate de fenomene negati*e precum sunt declinul economic, mbtr1nirea populaiei, instabilitatea condiiilor de trai ale familiei i impactul migraii legale i ilegale a prinilor n cutarea unui loc de munc constituie un obiecti* prioritar de asigurare a unei protecii sociale adec*ate i eficiente. Copiii constituie o categorie de persoane, care nu dispun de capacitate de munc, de aceea statul protejea sntatea generaiei n cretere prin diferite mijloace, inclusi* prin inter icerea muncii copiilor. Conform legislaiei, adolescenii de la *1rsta de 1& ani, iar n ca uri excepionale, de la 18 i 1& ani, pot dob1ndi calitatea de salariat. Din dorina de a cpta o specialitate unii adolesceni i continu studiile n coli profesional te%nice, colegii i alte instituii c%iar i dup *1rsta de 1& ani, angaj1ndu-se la ser*iciu doar dup terminarea instituiei de n*m1nt. !istemul naional de protecie social a familiei i copilului, fiind ba at pe promo*area abordrilor indi*iduali ate n alegerea formelor i msurilor de protecie, conine dou componente de ba > prestaii bneti i ser*icii sociale. Bn funcie de faptul dac copiii cresc i se educ n familii sau sunt lipsii de grij printeasc, statul, potri*it art.16 din Aegea pri*ind drepturile copilului, stimulea i susine material crearea unei reele largi de instituii extracolare, edificii sporti*e, stadioane, cluburi, tabere de odi%n i alte obiecti*e ce contribuie la ntremarea sntii copiilor, stabilete nlesniri pentru frec*entarea instituiilor de cultur i n*m1nt, a celor sporti*e i a ba elor de odi%n n timpul *acanei.

1=

1.6 Comparai indemni aia unic la naterea copilului cu indemni aia lunar pentru creterea D ngrijirea copilului pn la *rsta de 1,8 ani sau 3 ani. - 8p. Cadrul legal n ba a cruia se reali ea msurile de protecie social a familiei i copilului l constitue> Codul familiei? Aegea pri*ind drepturile copilului? Aegea pri*ind indemni aiile pentru incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale3? 7egulamentul cu pri*ire la modul de stabilire i plat a indemni aiilor adresate familiilor cu copii, adoptat prin Ootr1rea cu pri*ire la indemni aiile adresate familiilor cu copii<? 7egulamentul cu pri*ire la condiiile de stabilire, modul de calcul i de plat a indemni aiilor pentru incapacitate temporar de munc i altor prestaii de asigurri sociale8 etc Aegiuitorulstabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii> - indemni aie de maternitate? - indemni aie unic la naterea copilului? - indemni aie lunar pentru ngrijirea copilului p1n la mplinirea *1rstei de 3 ani persoanelor asigurate? - indemni aie lunar pentru ngrijirea copilului p1n la mplinirea *1rstei de 1,8 ani persoanelor neasigurate? - indemni aie pentru ngrijirea copilului bolna*? - indemni aie lunar pentru ntreinerea copilului cu *1rst ntre 1,8D3 i 1& ani. Fndemni aie unic la naterea copiluluise stabilete n ba a art.1= din Aegeapri*ind indemni aiile pentru incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale, ncep1nd cu 1 ianuarie 6''8, constituind o form de sprijin bnesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de asigurri sociale. Fndemni aiile lunare pentru creterea copiluluise acord n urmtoarele ca uri> ---- se stabilete de la data naterii copilului, cu excepia ca urilor de adopie sau de instituire a tutelei, c1nd se stabilete din iua adoptrii %otr1rii pri*ind ncu*iinarea adopiei, respecti* pri*ind instituirea tutelei?----cu condiia c a fost solicitat n termen de 16 luni de la naterea copilului. Bn ca ul n care indemni aia respecti* a fost solicitat mai t1r iu de termenul indicat, aceasta se stabilete retroacti*, dar nu mai mult dec1t pentru 16 luni premergtoare datei adresrii?-----n ca ul n care ambii prini nu sunt ncadrai n munc - printelui care de fapt ngrijete copilul? 1.3 Descriei cuantumul i durata pentru care se acord indemni aia de maternitate i argumentai dreptul la indemni aie pentru mama angajat n munc i pentru mama neangajat.Determinai subiectul de recepionare a cererii de solicitare a indemni aiei, n ambele ca uri. -=p. Fndemni aia de maternitate /sarcin i lu ie0 se stabilete asiguratelor, soiilor aflate la ntreinerea soilor asigurai i omerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal i concediul postnatal.Fndemni aia de maternitate se acord, ncepnd cu sptmna a 3'-a de sarcin, pe o perioad de 16& ile calendaristice, iar n ca ul naterilor complicate ori al naterii a doi sau mai muli copii - de 1<' ile calendaristice. Bn ca ul n care copilul se nate mort sau moare n perioada concediului postnatal, indemni aia de maternitate se acord pentru perioada specificat n alineatul doi al pre entului punct. Bn ca ul acordrii concediului pentru sarcin i lu ie n perioada concediului pentru ngrijirea copilului pn la *rsta de 3 ani, persoana ndreptit *a beneficia de ambele indemni aii /de maternitate i de ngrijirea copilului pn la *rsta de 3 ani0. !oia se consider aflat la ntreinerea soului asigurat dac, la data apariiei dreptului la indemni aie de maternitate, nu este angajat n munc i nu este persoan asigurat de riscul respecti* /maternitate0, fapt care se confirm prin carnetul de munc, iar dup implementarea e*idenei personificate n sistemul public de asigurri sociale - prin certificat eliberat de organele de asigurri sociale. Bn ca ul n care soia se afl la ntreinerea soului salariat, indemni aia de maternitate se stabilete pe numele soiei. Haptul c persoana n cau este soia angajatului se *a confirma prin buletinul de identitate i ade*erina de cstorie.Cuantumul lunar al indemni aiei de maternitate este de 1''J din ba a de calcul stabilit la pct. 63 al pre entului 7egulament. Fn ca ul persoanelor asigurate, indemni atiile se ac%ita din bugetul asigurarilor sociale, dar in ca ul persoanelor neasigurate din bugetul asistentei sociale.Ga a de calcul a indemni aiilor de asigurri sociale o constituie *enitul mediu lunar reali at n ultimele & luni calendaristice premergtoare lunii producerii riscului asigurat, *enit din care au fost calculate contribuiile de asigurri sociale. /60 Bn ca ul n care lunile luate n calcul, conform alin./10, snt lucrate incomplet din moti*e ntemeiate, la determinarea ba ei de calcul se ia n considerare *enitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet n perioada respecti*. /30 Dac asiguratul a lucrat mai puin de & luni, ba a de calcul este *enitul mediu lunar asigurat, reali at n lunile calendaristice lucrate integral, iar n ca ul cnd a reali at un stagiu de coti are mai mic de o lun calendaristic, se ia n considerare *enitul asigurat din ilele lucrate. /<0 Bn ca ul lipsei moti*ate a *enitului asigurat n ultimele & luni calendaristice premergtoare lunii n care s-a produs riscul asigurat, ba a de calcul este salariul tarifar sau salariul de funcie al beneficiarului. /80 Ga a de calcul a indemni aiei de maternitate, acordate soiei aflate la ntreinerea soului salariat, este *enitul mediu lunar asigurat al soului i se determin n condiiile pre* ute n pre entul articol.

1(

@est nr.C15CC Subiectul I Pensiile pentru unele categorii de ceteni ! pensii pentru vec(ime n munc " 1.1 Enumerai categoriile de persoane ndreptite legal de a beneficia de acest tip de pensie. Determinai organul competent n stabilirea acestei pensii. - 3p. +ersona Ca7e o perioada indelungata a muncit pt binele societatii intr-o profesie anumita si nin *irtutea caracterului deosebit al profesiei lor, cu toate ca nu au de*enit in*alide, nu pot in continuare sa preste e munca dupa o acti*itate indelungata si permanenta. #cetia sunt> 1. deputatii si membrii de :u*ern 6. functionari publici 3. alesi locali <. judecatorii 8. lucratorii procuraturii &. militarii, persoanele din corpul de comanda si din cadrul oranelor afacerilor interne =. personalul na*igant si te%nic aeronautic. 1.6 Caractri ai pensiile stabilite > judectorilor , unor lucrtori din procuratur, membrilor de :u*ern, deputalilor n +arlament. - 8p. 4embrii de gu*er. #siguratul care a acti*at cel puin 6 ani n calitate de membru de :u*ern, a atins *rsta de pensionare /barbate-&6, femei-8=0 i a reali at stagiul de coti are /3' de ani0are dreptul la pensie calculat n cuantum de <6J din suma tuturor plilor lunare asigurate ale membrului de :u*ern n exerciiu n funcia respecti* deinut n :u*ern. Deputatii in parlament.#siguratul care a acti*at cel puin 6 ani n calitate de deputat n +arlament, inclusi* n !o*ietul !uprem al 7.!.!.4oldo*eneti de legislatura a )FF-a, cu excepia persoanelor ale cror mputerniciri au fost suspendate nainte de termen pentru participarea lor la lucrrile organelor anticonstituionale i comiterea de aciuni ce *in n contradicie cu Constituia i cu legislaia n *igoare, sau care a deinut cel puin 6 ani funcii remunerate n !o*ietul !uprem al 7.!.!. 4oldo*eneti de legislaturile anterioare, a atins *rsta de pensionare specificat /barbat-&6ani, femeile-8= ani0 i a reali at stagiul de coti are /3'ani barbate si femei0 are dreptul la pensie calculat n cuantum de <6J din suma tuturor plilor lunare asigurate ale deputatului n exerciiu n funcia /funciile0 respecti* deinut n +arlament. Aucratorii din procuratura. +ersoanele care au atins *irsta de 8' ani, cu *ec%ime in munca 6' ani,cel putin 16,& ani au lucra& in functia de procurer,anc%etator au dreptul la pensii in proportie de 88J fata de saariu mediu al procurorului in exercitiu, iar pt fiecare an complet,adios de 3J. Pudecatorii. Pudecatorul care a atins *irsta de 8' ani si are *ec%ime in munca de cel putin 6' ani, din care cel putin 16 ani si & luni in functie de judecator are drept la pensie in proportie de 88J fata de salariu mediu, iar pt fiecare an complet de munca inca 3J,dar total nu mai mult de ('J, fata de salariu mediu. 1.3 Comparai i e*ideniai elimentele distincti*e ntre pensia de *1rst i acest tip de pensie. - =p. +ensia de *irsta> 1.limita de *irsta barbati &6 ani, femei 8= ani 6.stagiul minim de 18 ani, pt primi o pensie partiala +ensia pt unele categorii de persoane> 1.limita de *irsta pt judecatori procurori este aceeasi pt ambele sexe-8' de ani 6.stagiu este stabilit de 6' de ani /judecator, prcuror, functionar public0 3.persoanele beneficia a de sume mai mari al pensiilor #semanari> 1.ambele categorii de pensii s eplatesc integral, ineferent de faptul reali arii *eniturilor pasibile de asigfurari sociale de stat 6.sursa> 8'J- di bugetul asigurarilor sociale de stat, 8'J - din bugetul de stat 3.este ne*oie de stagiu de coti are, si limita de *irsta prealabil stabilita

@est nr.C6'CC Subiectul I Stabilirea pensiei 1.1 Determinai organul de stabilire a pensiei n dependen de tipul pensiei.- 3p.

15

+ensiile se stabilesc Qi se plRtesc de cRtre organele de asigurRri sociale. -rganele de asigurRri sociale au dreptul de control asupra autenticitRSii actelor ce confirmR stagiul de muncR Qi *enitul asigurat, eliberate de organele abilitate. Casa ;ationala de #sigurari !ociale este organul , suprem care stabileste pensia in dependenta de tipul ei> fie de urmas, fie de in*aliditate, pensiile pentru limite de *irsta. +ensiile militarilor n termen i a familiilor lor se stabilesc de ctre organele de asigurri sociale. #sigurarea cu pensii a militarilor care satisfac ser*iciu prin contract, a persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne i a familiilor acestora este efectuat de 4inisterul #prrii,!er*iciul de Fnformaii i !ecuritate al 7epublicii 4oldo*a, !er*iciul :rniceri, Departamentul Fnstituiilor +enitenciare al 4inisterului Pustiiei, !er*iciul +rotecie i +a de !tat, 4inisterul #facerilor Fnterne i Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei, n modul stabilit de :u*ern. 1.6 Descriei modul de adresare pentru stabilirea pensiei i termenul de adresare n dependen de tipul pensiei. - 8p 6 Dreptul la pensie Tl au asiguraSii domiciliaSi Tn 7epublica 4oldo*a, precum Qi persoanele care, la data stabilirii pensiei, nu au calitatea de asigurat, dar Tndeplinesc condiSiile pre*R ute de lege. Dreptul la pensie se cu*ine Qi poate fi solicitat de la data Tndeplinirii condiSiilor de pensionare pre*R ute de lege. +ensiile se stabilesc Qi se plRtesc de cRtre organele de asigurRri sociale.Cererea de pensionare Qi actele necesare se depun la organul teritorial de asigurRri sociale de la domiciliul asiguratului, unde se Tnregistrea R Tn mod obligatoriu. !e stabilesc urmRtoarele termene de acordare a drepturilor la pensie Tn funcSie de categoria pensiei solicitate> 3 a0 la pensia pentru limitR de *TrstR - de la data Tndeplinirii condiSiilor de pensionare pre*R ute de pre enta lege, dacR cererea Qi actele necesare a fost depusR Tn termen de 3' de ile de la aceastR datR? < b0 la pensia de in*aliditate - de la data emiterii deci iei C.E.4.K. de Tncadrare Tn grad de in*aliditate, dacR cererea Qi actele necesare a fost depusR Tn termen de &' de ile de la aceastR datR? 8 c0 la pensia de urmaQ - de la data decesului susSinRtorului, dacR cererea Qi actele necesare a fost depusR Tn termen de 5' de ile de la aceastR datR? 1.3 +roiectai sc%ematic o deci ie de rfu n stabilirea pensiei. Fndicai i argumentai efectele ei juridice. - =p #cordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin deci ie, emisR de organul teritorial de asigurRri sociale Qi semnatR de conducRtorul acestuia, Tn termen de 18 ile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Deci ia cu pri*ire la respingerea cererii de pensionare Qi moti*ul respingerii se expedia R solicitantului Tn termen de 8 ile de la data emiterii.+oate fi refu ata deci ia de stabilire a pensiei dac persoana care o solicita nu este in drept, nu are *irsta cu*enita , nu are grad de sanatate riscant si pt aceasta organul competent este in drept sa refu e, refu ul neitemeiat este tras la raspundere de catre organele de judecata.

@est nr.C61CC Subiectul I Indemni'aii pentru incapacitate temporar de munc 1.1 Definii conceptul , trsturile i clasificarea indemni aiilor pentru incapacitate temporar de munc. - 3p. !istemul public de asigurari sociale ofera tuturor participantilor, dreptul de a beneficia de de o protectie pe termen lung/ pensia de asigurari sociale0 precum si pe termen scurt - incapacitatea temporara de munca a persoanei , pentru care un rol deosebit il ocupa indemni atiile. Fndemni atiile au urmatoarele trasatturi> 1 !tabilirea indemni atiilor in sume concrete, 6 !tabilirea platii tuturor tipurilor de indemni atii prin actele normati*e corespun atoare. 3 scopul indemni atiilor este indreptat spre oferirea unui ajutor banesc cetatenilor care au ne*oie de acordarea ei.0 Clasificare> Dupa temei> !ocial juridic Fndemn.pt capacitate temporara de munca +t in*aliditate +t nastere +t ocrotirea bugetului familiei in cadrul unor imprej except . Dupa scopul acordarii> #U inlocuirea salariului pierdut pt perioada scurta +restatii pt pre*enirea imbolna*irilor Fndemni atii de maternitate Fndemn pt capacitate temp de munca cau ata de boli obisnuita sau accidente nelegate de munca GU garantarea *enitului suplimentar Fndemn unice la nasterea copilului si pt cresterea pana la 3 ani

6'

CUpt pers care nu au alte mijloace de existenta >indemn pot somaj Dupa termenul de plata #UFndemn unice >indemn unice la nastere si indemni atii pt inmormantare GU indemn periodice >boala si sarcina,carantina CU indemni atii lunare > indemn pe *iata in*ali de gr 1 si 6 1.6 Determinai condiiile de acordare a indemni aiei pentru incapacitate temporar de munc. - 8p. #siguraSii au dreptul la prestaSii de asigurRri sociale dacR au un stagiu total de coti are de cel puSin 3 ani. #siguraSii care au un stagiu total de coti are de pTnR la 3 ani beneficia R de prestaSii de asigurRri sociale dacR au un stagiu de coti are de cel puSin 3 luni, reali at Tn ultimele 16 luni anterioare producerii riscului asigurat. #siguraSii care desfRQoarR acti*itate pe ba R de contract indi*idual de muncR pe duratR determinatR, inclusi* cei care muncesc la lucrRri se oniere, beneficia R de prestaSii de asigurRri sociale dacR au stagiul de coti are specificat la alin./10 sau /60 ori de cel puSin 16 luni, reali at Tn ultimele 6< de luni anterioare producerii riscului asigurat .Vomerii beneficia R de prestaSii de asigurRri sociale cu condiSia suspendRrii pentru aceastR perioadR a plRSii ajutorului de Qomaj sau a bursei.#jutorul de deces se acordR asiguraSilor indiferent de durata stagiului de coti are, precum Qi persoanelor care nu au statut de asigurat, dar care confirmR stagiul de coti are de cel puSin 3 ani. 1.3 Estimai cuantumul indemni aiei,durata maxim pentru care se acord indemni aia, temeiurile ncetrii plii i situaiile pentru care nu se acord indemni aia.- = p . Cuantumul lunar al indemni aSiei pentru incapacitate temporarR de muncR se stabileQte diferenSiat, Tn funcSie de durata stagiului de coti are, dupR cum urmea R> a0 &'J din ba a de calcul stabilitR conform art.= - Tn ca ul unui stagiu de coti are de pTnR la 8 ani? b0 ='J din ba a de calcul stabilitR conform art.= - Tn ca ul unui stagiu de coti are cuprins Tntre 8 Qi ( ani? c0 5'J din ba a de calcul stabilitR conform art.= - Tn ca ul unui stagiu de coti are de peste ( ani. Cuantumul indemni aSiei pentru incapacitate temporarR de muncR cau atR de tuberculo R, !FD# sau de cancer de orice tip este de 1''J din ba a de calcul stabilitR conform art.=. +t femei insarcinate se acorda pe durata concediului medical,inclisi* somerii..Fndemn se plateste si in ca ul sur*enii nin timpul coneciului de odi%na anual,ca re ultat prelungindu-se ;u se plateste indemn> Fn timpul concediului neplatit > concediul pt ingrijirea copilului pana la 3 ani,cand unitatea stationea a ;" plateste nici cand isi cau ea a singur daune asiguratului,si nici cand si-a pierdut capacitatea de munca in urma comoterii unei crime.,sau cand a urmat tratament fortat in conformitate cu %otararea judecatoreasca,sau cand se afla in detentie sau in proces de experti are medico-legala.Fndemn platita neintemeiata urmea a a fi retituita prin %ot judec. Cuantumul indemn pt incap temp de munca constiutie 1''J din salariul mediu lunar al asiguratului pe ultimile & luni premergatoare lunii in care s-a produs accidentul sau boala profesionala.

@est nr.C66CC Subiectul I Stagiul de coti'are special 1.1 Definii stagiul de coti are special. Enumerai acti*itile care se includ n stagiul de coti are special.-3p. !tagiul de coti are special este insumarea perioadelor de munca reali ate in conditii grele si noci*e de munca in una din funtiile,profesiile,sectoarele de productie pre*a ute de lista nr 1 a untiatii pe productie ,lucrarilor indicilor functiilor in temeiul carora se acorda dr la pensie pt limita de *arsta in conditii a*antajoase. Ait de specialitate> Durata de timp in care o persoana indeplineste o munca in anumite conditii conform profesiei,munca prestata in anumite conditii intro anumita ramura a economiei in conditii noci*e s.a. #cti*itatile> lucrari subterane ,lucrari in conditii noci*e,munci f grele,profesii in sectoare de productie subterane, 1.6 Comparai stagiul de coti are special cu stagiul de coti are general.- 8p. Cel general este constituit din insumarea tuturor perioadelor de munca si a acti*itatilor socioutile. +erioada de timp in care persoana a lucrat in calitate de muncitor sau functionar in ba a raportului de munca.!tagiul de coti are general constituie una dintre conditiile de ba a la fixarea pensiei pt limita de *irsta in conditii generale, pentru in*aliditate si in a ul pierderii intretinatorului. !tagiul de coti are special repre inat insumarea perioadelor de munca reali ate in conditii grele si noci*e de munca in una din functiile si profesiile speciali ate. . stagiul de coti are special in raport cu cel general consta in faptul ca standarul de *irsta este mai mic, deoarece se

61

iau in considerare conditiile noci*e si grele de munca , specificul muncii prestate.. !tagiul de coti are special este necesar nu numai pt stabilirea pensiei dar si pt satbilirea majorarii de salariu, pt lucratorii din in*atamint, medicina, functionari publi3i. !pecificul stagiului de coti are special in raport cu cel general consta in faptul ca standartul de *arsta este mai mic? sunt pre ente cond foarte noci*e si grele de munca micsorarea termenului de aflare in cadrul unitatii cu conditii noci*e in raport cu aflarea inntro unitate cu conditii normale de munca in cadrul stagiului special este stab, caracterul ecti* ,durata acti*,intreruperile ce se fac in munca prestata,si se fac plati la C;#!,iar in cadrul stag,de coti gener, re ulta ca e *ice-*ersa> adica acesta se stab indiferent de durata,acti*itate,daca contribuie la C;#! sau nu etc.... st de coti gen, constituie unul din conditiile de ba a la fixarea pensiei pt limita de *arsta in cond generale,iar la t de coti sp-in conditii speciale. 1.3 #rgumentai importana i efectele juridice stagiului de coti are special.- =p. 3Este necesara stabilrea stagiului de coti are pt aprecierea corecta si decenta a fiecaru indi*id care este angajat la o intreprindere de stat si care este in drept sa primeasca un staj de munca, o calificare corecta pt presatarea de ser*icii si care sa aiba un salariu decent pt a-si asigura un *iitor reusit.@oate perioadele de acti*itate a persoane la un loc de munca are o importanta majora pt aceea ca el poate beneficia de anumite a*antaje, premii, pt meritele exceptionale la locul de munca cit si pt de*otamentul pe care acesta la manifestat la locul de munca. !tagiul de coti are special este necesar nu numai pt stab pensiei dar si pt stab unor suplimente,majorari de salarii,de ex>lucratorilor din in*atamant ,din medicina,din domeniul culturii,3iar si functionarii publici.

@est nr.C63CC Subiectul I Indemni'aia lunar pentru ngri&irea copilului pn la ),* sau + ani 1.1 Definii indemni aia lunar pentru creterea Dngrijirea copilului pn la *rsta de 1,8 ani sau 3 ani . Determinai organul competent care stabilete aceast indemni aie. - 3p. Aegiuitorul stabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii> - indemni aie de maternitate? - indemni aie unic la naterea copilului? - indemni aie lunar pentru ngrijirea copilului p1n la mplinirea *1rstei de 3 ani persoanelor asigurate? - indemni aie lunar pentru ngrijirea copilului p1n la mplinirea *1rstei de 1,8 ani persoanelor neasigurate? - indemni aie pentru ngrijirea copilului bolna*? - indemni aie lunar pentru ntreinerea copilului cu *1rst ntre 1,8D3 i 1& ani. 1.6 Descriei condiiile, termenul i cuantumul indemni aiei sus menionate.- 8p. Fndemni aia lunar pentru ngrijirea copilului p1n la *1rsta de 1,8 ani se acord persoanelor neasigurate, n sum fix. Bn tabelul de mai jos pre entat n dinamica creterii cuantumului indemni aiilor. De asemenea, legiuitorul stabilete indemni aia lunar pentru ntreinerea copilului cu *1rste ntre 1,8D3-1& ani persoanelor asigurate i neasigurate n mrime de 8' lei, dac *enitul total mediu lunar pentru fiecare membru al familiei nu depete 8< lei. 1.3 Comparai indemni aia unic la naterea copilului cu indemni aia lunar pentru creterea Dngrijirea copilului pn la 1,8 ani sau 3 ani. - =p. Fndemni atia unica la nastere este o suma fixa acordata familiei pt a pute sa asigur strictul necesar copilului nou nascut. Este o indemni atie pt incapacitatea temporara de munca . Hiecare copil *i *a primi aceasta indemni atie cu conditia ca copilul este inregistrat la oficiul starii ci*ile. De indemni atie unica la nastere beneficia a.... toate mamele care au nascut indiferent dac acestea a*eau un post de munca sau nu. daca erau asigurate sau nu. Fndemni atia lunara pt cresterea copiilor se ofera celor persoane care de la locul de munca au ies%it in concediu de ingrijire a copilului. si care nu sunt asigurate !e stabileste de la data nasterii copilului cu exceptia ca urilor de adoptie. !e acorda mamelor cind lucrea a in conditiile timpului de munca partial sau la domiciliu. !e suspenda in ca ul in care mama isi reia munca inainte de a inc%eia concediul de ingrijire a copilului Fndemn unica pt nasterea copilui edste o forma de sprijin beanesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de asigurare sociala,aceasta se stab pt > fiecare copil nascut *iu,inclusi* in ca ul gemenilor,mamei iar in ca ul decesului ,rp legal ,cu conditia ca copilul a fost inregistrat la of starii ci*ile si cu cond ca a fost solicittata cel tar iu in termen de 16 luni d ela nasterea copilului

66

@est nr.6<CCC Subiectul I Stagiului de coti'are 1.1 Definii noiunea, particularitile i tipurile stagiului de coti are / *ec%imea n munc 0. ,3p. Kec%imea n munc este unul dintre din cele mai importante fapte juridice care generea naterea raporturilor de protecie social. Bn literatura de specialitate *ec%imea n munc a fost definit n mod diferit ca> .perioad n care o persoan a fost ncadrat ntr-o acti*itate de munc2?1 .perioadele n care se desfoar o munc sau o alt acti*itate social-util de ctre un salariat26, .perioada de timp n care este prestat o acti*itate n ba a contractului indi*idulal de munc de ctre salariat care deja este subiect al raportului juridic de munc23? .durat de timp n care se prestea o munc2? .o anumit perioad de acti*itate sau de timp n care se efectuea un lucru2<? .durata de timp n care se efectuea o munc sau alt acti*itate social util de ctre un salariat, deoarece n ca ul dat are importan anume faptul c *ec%imea n munc nu este o categorie pasi*, ci o categorie acti*, dispun1nd de particulariti dinamice /timp, durat, perioad0.28 Bn literatura juridic *ec%imea n munc i stagiul de coti are sunt tratate din dou puncte de *edere> teoretic , *ec%imea n munc este atribuit categoriei de aciuni, deci poate fi considerat ca un fapt juridic? practic , deoarece *ec%imea n munc /stagiul de coti are0 se atribuie la categoria de aciuni, acumularea stagiului depinde de acti*itile persoanei, deci are pre ent i caracterul *oliti*. Expirarea unui termen fr prestarea unei acti*iti n ca ul dat este lipsit de importan i nu produce efecte juridice.& Conceptul *ec%imea n munc trebuie studiat sub aspect> cantitati*, care pre int particularitile dinamice /durata, perioada, timpul0 n care a fost prestat acti*itatea? calitati*, care reflect caracterul, coninutul i condiiile n care se prestea o munc sau o acti*itate social util. Doctrinarul K.#ndree*, caracteri 1nd *ec%imea n munc, mai stabilete o trstur important - remunerarea muncii prestate, astfel atribuind la aceasta i acti*itile exercitate n ba a contractului de antrepri , munca ser*itorului, pictorului, care repre int raporturi de drept ci*il. !tagiul de coti are constituie nsumarea perioadelor n care persoana asigurat= reali ea o acti*itate de munc i ac%it contribuiile de asigurri sociale de stat.( Definirea legal a stagiului de coti are este pre* ut n Aegea 7epublicii 4oldo*a pri*ind pensiile de asigurri sociale - stagiul de coti are repre int nsumarea perioadelor de acti*itate n care s-au pltit la fondul de pensii contribuii de asigurri sociale de stat. +rin aceasta i se deosebete stagiului de coti are de *ec%imea n munc. Este important s reinem c atunci c1nd *orbim despre *ec%imea n munc importana ei se manifest mai mult n raporturile juridice de dreptul muncii, deoarece n funcie de durata acesteia sunt stabilite> concediile de odi%n anuale suplimentare ale salariailor din domeniul economiei naionale /industrie, construcii etc.0 /art.161 alin./30 C4 740? dreptul preferenial la meninerea la lucru n ca ul reducerii numrului sau a statelor de personal pentru salariaii care au o mai mare *ec%ime n munc n unitatea respecti* /art.1(3 alin. /60 C4 740 1.6 Descriei perioadele contributi*e i necontributi*e care se includ n stagiul de coti are. ,8p. Bn conformitate cu pct.1< din Ootr1rea :u*ernului nr.<1= din '3.'8.6''' despre aprobarea 7egulamentului cu pri*ire la modul de calculare i confirmare a stagiului de coti are pentru stabilirea pensiei5 deosebim> !tagiul de coti are general este constituit din nsumarea tuturor perioadelor de munc i a acti*itilor socioutile, incluse n acesta conform legii. Doctrina de specialitate mprtete diferite opinii referitor la stagiul de coti are general."nii autori consider c stagiul de coti are general include .perioada de timp c1t persoana a lucrat n calitate de muncitor sau funcionar n ba a raportului de munc, precum i alt acti*itate, care a fost supus proteciei sociale de stat2?1' sau n opinia altor autori .timpul c1t persoana a prestat o munc n calitate de salariat, indiferent de durata, caracterul acti*itii i ntreruperea n munc, dac a pltit contribuia n Casa ;aional de #sigurri !ociale de !tat, precum i alte acti*iti necontributi*e asimilate stagiului de coti are.11 !tagiul de coti are general constituie una dintre condiiile de ba la fixarea pensiei pentru limit de *1rst n condiii generale, pentru in*aliditate i n ca ul pierderii ntreintorului. 4ai mult dec1t at1t, durata stagiului general influenea i asupra cuantumului pensiei pentru limit de *1rst. !tagiul de coti are special repre int nsumarea perioadelor de munc reali ate n condiii grele i noci*e de munc n una din funciile, profesiile i sectoarele de producie pre* ute de Aista nr.1 a unitilor de producie, lucrrilor, profesiilor, funciilor i indicilor, n temeiul crora se acord dreptul la pensie pentru limit de *1rst n condiii a*antajoase, aprobat prin Ootr1rea :u*ernului 7epublicii

63

4oldo*a nr. (66 din 18 decembrie 155616 /n continuare Aista nr.10. !tagiul de coti are special repre int o condiie necesar pentru stabilirea pensiei pentru limit de *1rst n condiii a*antajoase, pensiei pentru unele categorii de ceteni, pensiei pentru *ec%ime n munc. !pecificul stagiului de coti are special n raport cu cel general const n faptul c standardul de *1rst este mai mic, deoarece se iau n considerare condiiile noci*e i grele de munc, specificul muncii prestate. +rin reducerea standardului de *1rst se urmrete un scop dublu> n primul r1nd, micorarea termenului de aflare a acestor persoane sub influena factorilor noci*i ce se rsfr1ng negati* asupra sntii lor. 1.3 Explicai coraportul dintre noiunile,,*ec%ime n munc WW i ,, stagiu de coti are2, 3p. Kec%imea in munca ,perioada in care se prestea a o acti*itate in ba a CF4 de catre salariat care deja este subiect al raportului juiridic de munca. !tagiul de coti are constituie perioadele in care pers asigurata reali ea a o acti* de munca si ac%ita contributiile de as soc de sttat.#mbele sun tratate din 6 puncte de *edere> teoretic ,precum ca *ec%imea in munca este atribuita categorii de actiuni,deci poate fi considerata ca un fapt juridic,si practic> deoarece *ec%imea in munca,stagiul de coti are se atribuie la categoria de actiuni,acumularea stagiului depinde de acti* pers ,adica pre enta caracterului *oliti*.#stfel, odata cu reforma sist nat de asig soc ,instituia *ec%ii in munca a cedat locul stagiului de coti are.

@est nr.C68CC Subiectul I Plata pensiilor de asigurri sociale 1.1 Determinai subiecii care nfptuiesc plata pensiei i enumerai modalitile de plat a pensiei. , <p. !ubiectii > -rganele de constatare,org de stabilirea org de asigurare si asistenta sociala,insitutiile medicale ,organele ierar%ic superioare de asig si asist med,CE4K,C;#! 4inisterul muncii,protectiei soc si fam,min santatii,C;#4,casele teritoriale de as soc ,Directiile de #s soc,#gentiile teritoriale de #s in med,Fnsitutiile medicale,organele adm pb locale,fondurile de sustinere sociala a populatie. 1.6 Caracteri ai procedura de plat a pensiilor de asigurri sociale pentru beneficiarii aflai la ntreinerea statului i pentru beneficiarii deinui n instituia penitenciar. , 8p. +ensia se acorda la cererea persoanei ndreptatite, a mandatarului desemnat de acesta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de pensionare, mpreuna cu actele care do*edesc ndeplinirea conditiilor pre*a ute de lege, se depun la casa teritoriala de pensii n ra a caruia se afla resedinta respecti* domiciliul asiguratului. #ctele care do*edesc ndeplinirea conditiilor, pre*a ute de lege sunt urmatoarele> - cerere pentru nscrierea la pensie pentru limita de *1rstaDanticipataDpartiala ? - carnetul de munca /original si copie0? - carnetul de asigurari sociale /original si copie0? - alte acte pre*a ute de lege pri*ind *ec%imea n munca sau *ec%imea n ser*iciu, reali ata n alte sectoare de acti*itate? - li*retul militar /original si copie0? - diploma de studii /original si copie0 sau ade*erinta din care sa re ulte durata normala si perioada studiilor, precum si ceritificarea absol*irii acestora? - ade*erinta pri*ind sporurile si adaosurile reglementate prin lege s au prin contractul colecti*Dindi*idual de munca? - ade*erinta pri*ind conditiile de munca speciale siDsau deosebite? - do*ada certificarii stagiului de coti are? 1.3 #rgumentai deci ia de suspendare a plii pensiei i procedura de reluare a pensiei n plat,&p.

@est nr.CC6&C Subiectul I Pensia de invaliditate 1.1 Definiia i particularitile pensiei.,3p. in ultimii ani se atest o atenie sporit *i a*i de problemele de protecie social a persoanelor cu di abiliti cu s3opul 7estabilirii

6<

sntii persoanelor cu di abiliti si reintegrrii lor n *iaa profesional i social . +ractica recunoate dou tipuri de in*aliditate> economic i medical. +rin, in*aliditatea economic nelegem .pierderea total sau parial a capacitii persoanei de a acti*a n domeniul profesional2, iar prin in*aliditatea medical -.problemele ce in de asigurarea restabilirii n limita poibilitilor a persoanelor %andicapate sau adaptrii acestora la modul de *ia nou pentru ei. +rin termenul in*alid se desemnea orice persoan aflat n incapacitate de a-i asigura n totalitate sau n parte necesitile unei *iei indi*iduale sau sociale normale +enia este o suma baneasca care se ofera pers care au iesit din acti*itatea profes pt limita de *arsta pt in*aliditate etc sau care si-ai pierdut sustinatorul sisnt inapti de munca 1.6 Determinai condiiile de stabilire a pensiei de in*aliditate afeciune general.,8p. ConditiiL> gradul de reducere a cap *itale a organismului det de boli sau deficiente anatomice precum>cele intelectuale,de comportament,de comunicare,locomotorii,aptitudinii corporale,de adaptare la situatii de participare a anumite act* prof si sociale 1.3 Comparai i e*ideniai distinciile ntre pensia de in*aliditate afeciune general i pensia de in*aliditate accident de munc sau boal profesional.,=p. in*aliditate de Golaa prof este stab in urma unei boli generate de influenta sistematica a factorilor noci*i,specifici profesiei date sau de cond de munca caracteristice unor ramuri d eproductie accident de munca este in*aliditatea cau ata prin pierderea sau reducerea cap *itale ca urmare a ctiunii factorilor care au produs accidentul in ca urile stab le legisl in *igoare. Fn*aliditate de boala oisnuita-in*alid cau ata de reducerea cau pierderea cap *itale ca urmare a unei boli,traume sau deficiente organice. /ex> suferinta oculara0 @est nr.C6=CC Subiectul I A&utorul de oma& 1.1 Definii i descriei ajutorul de omaj, statutul juridic al omerului ,3p. Xomajul se poate caracteri a ca o stare negati* a economiei ce afectea o parte din populaia acti* disponibil prin neasigurarea locurilor de munc, problem generat de de *oltarea industrial, ncep1nd cu a doua jumtate a secolului al )KFFF-lea, n perioadele de recesiune, c1nd ntreprinderile industriale i micorau producia i, ca urmare, disponibili au un numr mare de salariai, care ulterior de*eneau omeri. #desea, omajul contemporan este abordat i anali at ca un de ec%ilibru al pieei muncii la ni*el naional, ca un loc de nt1lnire i de confruntare ntre cererea global i oferta global de munc, cererea nefiind luat n considerare.1 #*1nd n *edere c literatura de specialitate, statisticile oficiale i internaionale /Giroul Fnternaional al 4uncii, Comisia de !tatistic -;"0 tratea omajul prin prisma unor multiple i di*erse modaliti de anali i de e*aluare, s-a creat o imagine confu a fenomenului. Definiia cea mai des folosit pri*itor la omer este urmtoarea> persoana care nu are un loc de munc i care este n cutarea acestui loc de munc remunerat. Bn diferitele reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitati*e ale omerilor, ndeosebi c1nd este *orba de ajutorul de omaj i de criteriile acordrii acestuia. Conform Aegii nr.1'6-)K,6 omer este persoana care ndeplinete cumulati* urmtoarele condiii> a0 are *1rsta cuprns ntre 1& ani i *1rsta stabilit de lege pentru pensionare? b0 este apt, dup starea de sntate i capacitile fi ice i psi%ice, pentru prestarea unei munci? c0 nu are loc de munc i nu desfoar acti*itate n scopul obinerii de *enituri? d0 caut acti* un loc de munc i este disponibil s nceap lucrul? e0 nu studia la secia cu frec*en la i la o instituie de n*m1nt? f0 este nregistrat la agenia teritorial pentru ocuparea forei de munc n a crei ra teritorial i are domiciliul. 1.6.Comparai ajutorul de omaj cu alocaia pentru integrare sau reintegrare profesional,8p. Xomerii beneficia de ajutor de omaj ncep1nd cu a opta i de la data nregistrrii cererii pentru un loc de munc la agenie, dac acest drept este confirmat documentar, cu excepia> persoanelor concediate n urma lic%idrii unitii sau reducerii statelor de personal din unitate, care beneficia de ajutor n aceleai condiii dar nu mai de*reme de expirarea> a trei luni calendaristice din data concedierii? persoanelor demisionate care beneficia de ajutor nu mai de*reme de expirarea> a trei luni calendaristice din data nregistrrii cererii la

68

agenie.Exist consecine negati*e ale omajului care afectea ntreaga societate> omajul repre int n fapt o form de inutili are a factorului de producie munc, de aici decurg1nd risip i pierderi mai ales din punct de *edere social? omajul pro*oac scderea drastic a ni*elului de trai, induc1nd noiunea de srcie? prin omaj sunt le ai cei care fac parte din populaia acti* subocupat, oameni care i manifest dorina i capacitatea de a lucra dar nu au unde? fiind un de ec%ilibru economic afectea compartimentele umane ale economiei naionale? populaia ocupat este cea care suport din plin gra*ele consecine ale fenomenului? #locaia de integrare sau reintegrare profesional este o sum lunar fix neimpo abil, de 18 la sut din salariul mediu pe economie din anul precedent, la data stabilirii plii, acordat pe o perioad de cel mult 5 luni calendaristice omerilor aflai n anumite circumstane de lege. Condiii obligatorii pentru ca persoana s fie ndreptit s primeasc alocaie de integrare sau reintegrare profesional> !olicitantul trebuie s> 1.fie nregistrat la agenia n a crei ra teritorial i are domiciliu ca omer? 6.fie atribuit la categoria de beneficiar al alocaiei de integrare sau reintegrare profesional? 3.nu obin *enituri impo abile conform legii? <.fie neasigurat n sistemul public de asigurri sociale. 1.3 #rgumentai deci ia de suspendare i deci ia de ncetare a plii ajutorului de omaj-=p. 6 Bn conformitate cu legislaia n *igoare n ca ul suspendrii plii ajutorului de somaj adic dup expirarea a 3 ile din data n care nu a fost ndeplinit cererea, restabilirea plii se face la o alta cerere, dar nu mai t1r iu de &' ile calendaristice de la data ultimei *i ite la agenie. +otri*it pre*ederilor legii suspendarea plii ajutorului de somaj are loc in urmatoarele condiii> a0 pe perioada ndeplinirii obligaiei militare?b0 pe perioada arestului? c0 pe perioada concediului de boal. 7estabilirea plii ajutorului de omaj se efectuea la cererea beneficiarului, dar nu mai t1r iu de 3' ile calendaristice de la data ncetrii situaiei care a condus la suspendare. Conform pre*ederilor Aegii suspendarea plii ajutorului de omaj poate fi anulat. Deci ia pri*ind suspendarea plii ajutorului de omaj pre* ut la art. 3( alin. /10 lit. a0 dup expirarea a 3 ile din data n care nu a fost ndeplinit obligaia, se anulea n ca ul n care beneficiarul pre int acte justificati*e c nu i-a ndeplinit obligaia din moti*e ntemeiate. !e consider moti*e ntemeiate a beneficiarului urmtoarele situaii> a0 naterea copilului su b0 cstorie? c0 decesul rudelor p1n la gradul doi inclusi*? d0 fora major? e0 mboln*irea? f0 aflarea n arest.

@est nr.C6(CC Subiectul I Cercetarea accidentelor de munc 1.1 Definii i clasificai accidentele de munc. Delimitati accidentele de munc de bolile profesionale.,3p. #ccidentul repre inta o ntamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori impre*i ibil si care ntrerupe n mod nepre*a ut mersul normal al unei acti*itati. Bn ca ul accidentelor de munca ntamplarea nepre*a uta apare n circumstantele unui proces de munca si implica n mod obligatoriu pre enta omului n calitate de executant al unei actiuni. Clasificarea>10 accident care produce capacitatea temporara de munca, 60accident gra*, 30accident mortal #ccidentele de munca sau mbolna*irile profesionale repre inta un fenomen complex, cu implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - ec%ipamente te%nice atat n contextul proceselor de munca cat si n ansamblul ntregii societati. Goala profesionala este o afectiune care se produce ca urmare a unei meserii cau ata de factorii noci*i, caracteristici locului de munca. 1.6 Determinai modul de cercetare a accidentelor de munc.,8p. !copul cercetrii accidentelor de munc const nclasificarea lor, determinarea circumstanelor, cau elor i nclcrilor actelor normati*e i altor reglementri ce au condus la accidentarea salariailor, stabilirea persoanelor care au nclcat pre*ederile actelor normati*e i a msurilor corespun toare ntru pre*enirea unor asemenea e*enimente. #ccidentele gra*e i mortale produse la locul demunc snt cercetate de Fnspecia 4uncii, cele cu incapacitate temporar de munc - de comisia angajatorului, iar n unele ca uri - de Fnspecia 4uncii /nca ul n care angajatorul nu dispune de posibilitatea de a constitui o comisiede cercetare a e*enimentului0. Aa cercetarea accidentelor au dreptul sparticipe, dup ca , repre entanii mputernicii ai forului superior, aiautoritilor administraiei publice locale /specialiti pentru proteciamuncii0, Casei ;aionale de #sigurri !ociale i ai organului sindical,Centrului de 4edicin +re*enti* teritorial, precum i s asiste persoanelecare repre int, n modul stabilit, interesele accidentailor sau alefamiliilor acestora. Hiecare participant la cercetarea unui accident,pe parcursul desfurrii acesteia, n pre ena inspectorului de munc, aredreptul s pun ntrebri persoanelor cu funcii de rspundere, salariailor,persoanelor ce dein informaii referitoare la accident, s nainte e propunerii, dup ca , s-i expun n scris opinia pri*ind circumstanele, cau eleproducerii accidentului i despre persoanele care au nclcat actele normati*ei alte reglementri, ce au condus la producerea accidentului. -pinia *a finaintat persoanelor care cercetea e*enimentul

6&

spre a fi inclus n dosarulde cercetare. Cercetarea accidentelor n afara muncii se *aefectua n modul stabilit de pre entul 7egulament. Comisia unitii, iar, dupca , inspectorul de munc, *a finali a cercetarea, cu ntocmirea n formliber a unui proces-*erbal de cercetare a accidentului n afara muncii, ncare *or fi expuse doar circumstanele i cau ele producerii acestui e*eniment.+rocesul-*erbal ntocmit de comisia unitii *a fi aprobat de conductorulunitii respecti*e, cu aplicarea tampilei unitii. Fnspectorul de munc *antocmi procesul-*erbal pe blanc%eta cu antet a inspectoratului teritorial demunc. Bn ca ul n care angajatorul nu a comunicataccidentul produs, un atare accident poate fi cercetat i n ba a cereriidepuse de persoanele interesate. 1.3 +roiectai prin sc%em modul de protecie a persoanelor ce au su ferit n urma accidentelor de munc sau a bolilor profesionale. ,=p.

@est nr.C65CC Subiectul I Prestaiile acordate persoanelor care au su$erit n urma accidentelor de munc sau a bolilor pro$esionale 1.1 Definii i clasificai prestaiile pentru accidente de munc sau boli profesionalea cordate din sistemul public de asigurri sociale. ,3p. +restaiile sociale n bani sau n natur sunt susinute de msuri de redistribuie financiar i cuprind> alocaiile familiale, ajutoarele sociale i speciale ctre familii sau persoane, n funcie de ne*oile i *eniturile acestora. #locaiile familiale se acord familiilor cu copii i au n *edere, n principal, naterea, educaia i ntreinerea copiilor. #jutoarele sociale sunt prestaii acordate n bani i n natur persoanelor sau familiilor ale cror *enituri sunt insuficiente pentru acoperirea ne*oilor minime. +restatiile pentru boli profesionale include urmatoare categorie>a0 prestaii pentru reabilitare medical? b0 prestaii pentru recuperarea capacitii de munc? c0 prestaii pentru reabilitarea profesional? 1.6 Determinai modul de stabilire a prestaiilor pentru accidente de munc sau boli profesionale. ,8p. Casa ;ationala de #sigurari !ociale asigura transparenta c%eltuielilor Hondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.!tabilirea prestatiilor se face de catre organele competente , e*aluate in mijloace banesti care se ofera persoanelor care au a*ut de suferit in urma unui accident de munca sau in urma conditiilor nefa*orabile la locul de acti*itate, si de catre Hondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale constituie mijloace banesti acumulate din contributiile de asigurari sociale de stat in cuantumul stabilit prin Aegea bugetului asigurarilor sociale de stat, sint parte componenta a acestui buget, cuprind *eniturile, c%eltuielile si re ultatele acti*itatii financiare a fondului. 4ijloacele Hondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se pastrea a la un subcont al Casei ;ationale de #sigurari !ociale. Hondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este parte componenta a Casei ;ationale de #sigurari !ociale. !tabilirea prestatiilor urmareste sa administrea e si sa controlea e intreaga acti*itate de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. 1.3. #rgumentai acordarea concomitent a despgubirilor bneti, acordate de angajator i a prestaiilor sociale acordate de C;#!, pentru accidente de munc i boli profesionale, ,=p. Keniturile Hondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din> a0 contributiile angajatorilor? b0 dobin i, majorari de intir iere a platii contributiilor de asigurare. C%eltuielile Hondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din> a0 c%eltuieli necesare pentru acoperirea contra*alorii prestatiilor si plata indemni atiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale? b0 c%eltuieli de organi are si functionare a sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale? c0 c%eltuieli pentru ac%itarea contra*alorii programelor si proiectelor de interes national de pre*enire a accidentelor de munca si

6=

bolilor profesionale. Casa ;ationala de #sigurari !ociale asigura transparenta c%eltuielilor Hondului de asigurare pentru accidentele de munca si bolile profesionale. +entru boala profesionala, angajatorul nu doar ac este in drept ci si este obligat sa asigure tratament si reabilitare angajatului, deoarece din cau a nerespectarii legislatie cu pri*ire la sanatate si a lipsei de utilaj, sau apoate c%iar a neglijentei disciplinei sau igienei in munca , persoanele care acti*ea a ca salariati in intreprindere pot capat anumite boli care ar necesita tratament costesitor pe care e obligat angajatorul sa-l acorde neconditionat ori de cite ori se depistea a astfel de probleme in sediul organi atiei sale.

@est nr.3'CCC Subiectul I Alocaiile sociale de stat. 1.1 Definii i clasificai alocaiile sociale de stat. Determinai organul competent n stabilirea alocaiilor., 3p. #locaie social de stat- sum de bani ac%itat lunar sau o singur dat din bugetul de stat persoanelor care nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie conform Aegii pri*ind pensiile de asigurri sociale de stat? De dreptul la alocaie beneficia persoanele care au cetenia 7epublicii 4oldo*a, snt domiciliate legal i obinuit pe teritoriul ei Bn ca ul stabilirii alocaiei copiilor in*ali i, in*ali ilor din copilrie i copiilor care i-au pierdut ntreintorul, cetenia 7epublicii 4oldo*a nu este obligatorie dac acetia domicilia legal i obinuit pe teritoriul ei cel puin 3 ani. Clasificarea alocatiilor>alocatii pentru in*ali i? +entru copii in ca ul pierderii intretinatorului? +entru persoanele *irstnice? +entru ingrijire? -rganele care efectuea stabilirea i plata alocaiilor,#locaiile se stabilesc i se pltesc de ctre organele teritoriale de asigurri sociale. #locaiile sunt stabilite n conformitate cu legea, se pltesc din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul bugetului asigurrilor sociale. 1.6 Comparai alocaiile sociale de stat cu pensiile de asigurri sociale de stat.- 8p. Doctrina juridic definete, prin pensie .plata lunar menit s asigure o ba material persoanelor incapabile de munc> odat cu atingerea *1rstei standard de pensionare, cu ncadrarea ntr-un grad de in*aliditate, n ca ul decesului ntreintorului sau n legtur cu acti*itatea ndelungat de munc2?1 .*enitul de nlocuire acordat pentru pierderea total sau parial a *eniturilor profesionale, ca urmare a btr1neii sau atingerii unei *1rste, in*aliditii sau decesului persoanei asigurate.2 +e cind #locaia pentru persoane *1rstnice se stabilete cetenilor care au atins *1rsta standard de pensionare conform legislaiei n *igoare, dar nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la ntreinerea deplin a statului. #locaia pentru copii n ca ul pierderii ntreintorului se acord dac persoana decedat nu ndeplinea condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat. 1.3 Hormulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la alocaie social de stat-=p. Cetatianul x a atins *irsta de pensionare,si a depus cererea cu pri*ire la primirea pensiei pentru limita de *irsta.4embrii organului C@#4 ia refu at,moti*ind ca ei pe parcursul *ietii nu au ndeplinit condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la ntreinerea deplin a statului.7especti* ia poate beneficia doar de o alocatie sociala.

@est nr.C31CC Subiectul I Statutul Consiliului de ,-perti' .edical a /italitii 1.1 Determinai structura Consiliului de Experti 4edical a Kitalitii. ,3p. Experti a medical a *italitii este o acti*itate medical i social, care are ca sarcin principal determinarea i e*aluarea dereglrilor funcionale i structurale ale organismului uman, nsoite de reducerea acti*itii i capacitilor indi*idului a*nd *rst apt de munc de a participa la reali area unor probleme situaionale *itale. -rganele de experti medical a *italitii snt instituite, reorgani ate i lic%idate de ctre Casa ;aional de #sigurri !ociale n modul

6(

stabilit de legislaia n *igoare. +entru buna desfurare a experti ei medicale a *italitii, se creea urmtoarele structuri> Departamentul Experti a 4edical a Kitalitii cu subdi*i iunile sale? consiliile primare teritoriale de experti medical a *italitii. 1.6 Descriei modul de acti*itate al Consiliului de Experti 4edical a Kitalitii ,8p. Experti area cetenilor de ctre consiliile de experti medical a *italitii se efectuea la locul de trai al acestora n ba a fiei de trimitere a C4C al Centrului 4edicilor de Hamilie, iar n ca ul tratamentului de durat n instituiile medicale speciali ate /Fnstitutul de fti iopneumologie, Fnstitutul oncologic, spitalele de psi%iatrie etc.0 - n ba a fielor de trimitere ale C4C din cadrul acestor instituii. Dac pacientul, din moti*e de sntate /confirmate prin deci iile C4C ale unitilor curati*e0, nu se poate pre enta la edina CE4K, experti a se efectuea la domiciliu. Bn ca uri excepionale, experti area poate fi efectuat n lipsa pacientului, a*nd consimmntul acestuia. +entru organi area edinelor n deplasare, CE4K snt asigurate cu transport auto de ctre casele teritoriale de asigurri sociale. CE4K se con*oac n edine n plen i, dup anali a re ultatelor experti rii sau reexperti rii, iau deci ia corespun toare. Datele examinrii, experti arii sau reexperti rii i deci iile luate se nregistrea n procesul-*erbal de experti are i n registrul edinelor CE4K, ambele fiind semnate de preedintele i membrii consiliului respecti* i autentificate prin tampila cu stema de stat. Dac unul din membrii consiliului nu accept deci ia comun, opinia lui separat se consemnea n procesul-*erbal de experti are. Bn ca de egalitate a *oturilor membrilor consiliului, *otul preedintelui este %otrtor. Aa prima experti are n cadrul CE4K pacientul este pre entat n mod obligator de medicul de familie sau de alt medic /medicul specialist, n conformitate cu recomandarea C4C al instituiei medico-sanitare0. Bn ca urile necesare, CE4K prescriu obligatoriu anumite indicaii pri*itor la angajarea in*ali ilor n munc n corespundere cu capacitatea funcional restant a organismului. #dministraia de la locul de munc al persoanei n cau este obligat s execute recomandrile CE4K. 1.3 #rgumentai eficiena acti*itii Consiliului de Experti 4edical a Kitalitii ,=p.

@est nr.C36CC Subiectul I0 Compensaiile0 nominative , sociale , de transport . 1.1 Definii i clasificai compensaiile nominati*e. ,3 Compensaie nominati* - plat n bani n sc%imbul nlesnirilor stabilite anterior? @ipurile de compensaii nominati*e a0 ser*iciile comunale> ncl irea centrali at, ga ele naturale utili ate pentru araga e, apa rece i cald, ser*iciile de canali are, salubri are /e*acuarea deeurilor menajere solide i lic%ide0, ascensoare, deser*irea blocului sau c%iria? b0 energia electric, inclusi* cea utili at pentru plitele electrice din apartamentele /casele0 dotate cu acestea? c0 ga ele naturale folosite pentru ncl ire? d0 ga ul lic%efiat n butelii pentru pregtirea bucatelor? e0 crbune i lemn de foc. 1.6 Caracteri ai compensaiile sociale, compensaiile de transport.,8p. compensaie social , sum de bani care se pltete lunar n perioada rece a anului persoanelor i familiilor defa*ori ate? !e acord compensaie social> a0 familiilor defa*ori ate care au obinut dreptul la ajutor social b0 salariailor din ramurile sectorului bugetar care se ncadrea n categoriile F-KFF de salari are ale 7eelei tarifare unice? c0 beneficiarilor de pensii sau de alocaii sociale de pn la ='' de lei, de la *rsta de &8 de ani. /+ersoanelor care ntrunesc condiiile pentru a li se acord o singur compensaie social. ;u se acord compensaie social persoanelor care> a0 dein cetenia 7epublicii 4oldo*a, ns nu domicilia pe teritoriul ei? b0 se afl n plasament n cadrul unei instituii sociale. Compesatiile de transport se acorda persoanelor in*alide.

65

Compensaii acordate in*ali ilor pentru cltoria n mijloacele de transport Fn*ali ilor de gradul F i FF, copiilor in*ali i i persoanelor care nsoesc un in*alid de gradul F sau un copil in*alid li se acord, la locul de reedin, de ctre autoritile administraiei publice locale compensaii de la bugetele respecti*e pentru cltorii n transportul n comun urban, suburban i interurban /cu excepia taximetrelor0. 1.3 Hormulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la o compensaie de transport ,=p. Compensatia de transport se acorda copilui in*alid din copilarie.

@est nr.33CCC Subiectul I A&utorul de deces i a&utorul material 1.1 Definii> ajutorul de deces, ajutorul material. ,3p. #jutorul de deces se acord la decesului persoanei neasigurate cu condiia c nici unul dintre membrii familiei acesteia nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurri sociale pentru persoana decedat. #jutorul material este o form de asisten social nerambursabil cu destinaie special, menit s susin material i direct persoanele socialmente*ulnerabile ale populaiei, afectate de srcie. +entru acordarea de ajutor material au fost create Hondul republican i fondurile locale de susinere social a populaiei n ba a Aegii Hondului republican i a fondurilor locale de susinere social a populaiei . 1.6 Determinai stabilirea i acordarea lor.,8p. De ajutor de deces beneficia > a0 o singur persoan, soul supra*ieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul,, n lipsa acesteia, persoana care do*edete c a suportat c%eltuielile de b0 asiguratul, omerul i pensionarul , n ca de deces al unui membru de familie, care s-a aflat la ntreinerea sa i care nu a*ea drept de asigurri sociale? c0 persoana neasigurat , n ca de deces al unui membru de familie aflat la ntreinerea sa, n ca ul n care persoana decedat nu are dreptul la ajutorul de deces din sistemul public de asigurri sociale, n ca ul n care nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurri sociale pentru persoana decedat. #jutorul de deces se acord persoanelor ndreptite o singur data, n sum fix i constituie ='' lei, n ca ul n care persoanele decedate la momentul decesului a*eau loc permanent de trai n 7epublica 4oldo*a , iar persoanelor neasigurate este stabilit n cuantum de 8'' lei. +entru a obine ajutorul material, titularul acestui drept se adresea ctre organul executi* al fondului de susinere social a populaiei de la locul su de trai, pre entnd urmtoarele acte> cererea de acordare a ajutorului material, cu descrierea detaliat a circumstanelor strii materiale n care se afl familia? anc%eta social, eliberat gratis de primrie sau organul local de asisten social, care confirm starea social, condiiile de trai i *enitul global al familiei, n ba a crora se determin ne*oia de ajutor a persoanei /familiei0 solicitante, precum i *eridicitatea circumstanelor expuse n cerere. Bn ca ul in*ocrii moti*ului de boal, se *a altura certificatul, eliberat gratis de instituiile medicale, care confirm starea sntii persoanei i ne*oia de a ac%ita ser*iciile medicale, de a procura medicamentele sau articolele protetico-ortopedice? buletinul de identitate, ade*erinele de natere ale copiilor, alte documente ce confirm persoana solicitant. Aa necesitate, *or fi pre entate acte suplimentare. Examinarea solicitrilor de ajutor material poate fi reali at n ba a demersurilor pre entate de ctre organi aiile negu*ernamentale, la care *or fi anexate listele persoanelor socialmente defa*ori ate, a cror stare social i material dificil este confirmat de ctre primrii sau organele locale de asisten social. #jutorul material se acord, de regul, o singur dat pe parcursul anului n curs, n funcie de mijloacele disponibile din fondul local. !e admite repetarea ajutorului material doar persoanelor, a cror stare material a fost agra*at ulterior de noi circumstane impre*i ibile. Dac din lipsa mijloacelor n fond solicitanii nu au obinut ajutorul material pe parcursul anului curent, actele pre entate *or fi supuse reexaminrii. Dei, de regul, ajutoarele materiale se acord din fondurile locale de susinere social a populaiei, n ca uri deosebite ele pot fi acordate i de ctre Hondul republican de susinere social a populaiei. 1.3 Comparai ajutorul de deces cu indemni aia de deces ca urmare a accidentului de munc sau a bolii profesionale. #rgumentai posibilitatea acordrii concomitent a acestor indemni aii.,=p.

@est nr.C3<CC

3'

Subiectul I Protecia social a pesoanelor care au participat la lic(idarea consecinelor catastro$ei de la Cernobl 1.1 Definii i clasificai prestaiile sociale acordate pesoanelor care au participat la lic%idarea consecinelor catastrofei de la Cernobl., 3p. Cetenii 7epublicii 4oldo*a care au participat la catastrofa de la Cernobil au dreptul la despgubiri pentru prejudiciul adus sntii , la asisten medical , la compensaii ,nlesniri pentru lucrul pe teritorii poluate cu substane radioacti*e, n condiiile aciunii factorilor nefa*orabili. Categoriile de ceteni care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobl si care s-au mboln*it i au siferit de boal pe *iata i pentru in*ali i au pot beneficia de dr> 10 a procura gratis medicamente /la pre entarea reetelor date de medici0? 60 a li se confeciona i repara gratuit prote e pentru dini Umai simple0 30 a fi deser*ite prioritar n instituiile curati*o-profilactice i farmacii? <0 a fi asigurate anual, cu bilete gratuite la instituiile balneo-sanatoriale, iar daca nu exist posibilitatea acordrii de bilete, de a primi o compensaie bneasc n mrimea costului mediu al biletului? 80 a fi supuse unui examen medical anual &0 a beneficia de ser*iciile policlinicilor la care au fost reparti ate i n ca ul ieirii la pensie =0 a primi indemni aie pentru incapacitatea, indiferent de *ec%imea de munc? a primi, n ca ul in*ali ilor care lucrea , indemni aie pentru incapacitate de munc temporar pn la < luni la rnd sau pn la 8 luni n anul calendaristic? 1'0 a fi asigutare n decurs de cel mult 3 ani din iua depunerii cererii cu spaiu locati* n ca ul n care e stabilit necesitatea mbuntirii condiiilor de trai, precum i cu spaiu locati* suplimentar sub form de o odaie aparte, n ca ul indicaiilor medicale i conform legislaiei n *igoare? 160 a beneficia de recompensare a c%eltuielilor pentru deser*ire la domiciliu n ca ul lipsei rudelor apropiate? 130 a fi asigurate, conform normelor, cu produse alimentare i cu suplimente alimentare, ce contribuie la eliminarea din organi m a radionucli ilor 1<0 a beneficia de concediu anual n perioada ce le con*ine precum i a primi un concediu adugtor de 1< ile calendaristice cu pstrarea salariului? 1&0 a beneficia de instalarea telefonului? 1=0 prioritate la> nscriere n cooperati*ele de construcie a locuinelor, de construcie a garajelor? primire a locurilor de parcare a autoturismelor? procurare a mrfurilor industriale de prim necesitate, precum i a automobilelor, motocicletelor, brcilor cu motor? 1(0 a fi asigurate peste rnd cu locuri pentru copii n instituii precolare 1.6 Determinai organul competent i modul de stabilire a prestaiilor pesoanelor care au participat la lic%idarea consecinelor catastrofei de la Cernobl ,8p. #sistena medical i supra*eg%erea a persoanelor care au a*ut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobl se nfptuiete de instituiile de ocrotire a sntii de la locul de trai. #sistena medical speciali at pentru aceste persoane este asigurat de instituiile de ocrotire a sntii, a cror list, precum i modul de acordare a asistenei medicale i de dispensari are, snt stabilite de organelle mputernicite de :u*ern. !alariu mediu lunar pentru persoanele care au lucrat in ona de instrainare mai putin de 16 luni poate fi calculat in felul urmator> de la inceput se calculea a salariul ilnic mediu prin impartirea sumei totale castigate in aceasta perioada la numarul de ile lucrate in ona de instrainare ,apoi se calculea a salariu lunar mediu prin imultirea salariului ilnic mediu la 3' de ile calendaristice .+ersoanele care au de*enit in*alide ca urmare a catastrofei de la Cernobl pensia li se calculea a respecti*e din cistigsi din indemni atia de intretinere ,majoratepentrulucrul in ona de instrainare ,dar care *orconstituicelputindouasalariimediilunareperepublicapeanul precedent anuluiintrarii in *igoare a legii cu referire la persparticipante la catastrofade la Cernobl. 1.3 #rgumentai situaia n care pesoanelor participate la lic%idarea consecinelor catastrofei de la Cernobl li se acord anumite prestaii n mrimi diferite sau pentru apariia dreptului la pensie cen ul de *1rst este diferit., =p. -Cetenii,care au participat la lucrrile de lic%idarea a urmrilor a*ariei de la Cernobl precum i militarii, lucrtorii organelor afacerilor interne i supuii militari au fost atrai la lucrrile de lic%idare a urmrilor a*ariei n cau din ona de nstrinare au dreptul la pensie> brbaii la atingerea *rstei de 8' de ani, a*nd *ec%imea n munc de cel puin 6' ani, indiferent de durata lucrului?

31

femeile, la atingerea *rstei de <8 de ani, a*nd *ec%imean munc de celpuin 18 ani, indiferent de durata ser*iciului. ,Cetenii are s-au mboln*it de boal profesional au dreptul la pensie> brbaii, la atingerea*rstei de 8' de ani, a*nd *ec%imea n munc de cel puin 6' ani? femeile, la atingerea *rstei de <8 de ani, a*nd *ec%imea n munc de cel puin 18 ani. +lata pensiilor pentru limit de *rst, inclusi* pensionarilor care lucrea , se efectuea n mrimed eplin.+articipanilor la lic%idarea urmrilor a*ariei de la C.#.E. Cernobl care au lucratn ona de nstrinare> n 15(&, indiferent de numrul de ilelucrate? n 15(=, nu maipuin de 1' ilelucrtoare? n 15((, nu maipuin de 1< ilelucrtoare. li se majorea pensiile de in*aliditate> in*ali ilor de grupa F, cu &8 lei? in*ali ilor de grupa FF, cu 8' lei? in*ali ilor de grupa FFF, cu 38 lei @est nr.C38CC Subiectul I Serviciile sociale 1.1 Definii i clasificai ser*iciile sociale.,3p. !er*iciile sociale sunt acel #nsamblul de masuri,actiuni care sunt reali ate pentru a raspunde ne*oilor sociale indi*iduale, familial sau de grup, cu scopul pre*enirii si trecerii peste unele situatii de dificultate, *ulnerabilitate si protectiei persoanei, pentru promo*area inclu iunii sociale si in scopul cresterii calitatii *ietii. !er*iciilesociale se clasific n urmtoarele tipuri> a0 ser*icii sociale primare? b0 ser*icii sociale speciali ate? c0 ser*icii sociale cu speciali are nalt. -!er*iciile sociale primare snt ser*iciile care se acord la ni*el de comunitate tuturor beneficiarilor, au c# scop pre*enirea unor situaii de dificultate care pot cau a exclu iunea social. -!er*iciile sociale speciali ate snt ser*iciile care implic antrenarea specialitilor i au drep tscop meninerea, i de *oltarea capacitilor indi*iduale pentru depirea unei situaii de dificultate n care se afl beneficiarul sau familia acestuia. -!er*iciile sociale cu speciali are nalt snt ser*iciile prestate ntr-o instituie re idenial, speciali at de plasament temporar, care impun un ir de inter*enii complexe ce includ orice combinaie de ser*icii sociale speciali ate, acordate beneficiarilor cu dependen sporit i care necesit supra*eg%ere continu /6<D6< ore0 1.6 Caracteri ai modul de acordare a ser*iciilor sociale n cadrul cantinei de ajutor social.- 8p. Cantinele de ajutor social - uniti publice de asisten social, cu personalitate juridic, se nfiinea de autoritile administraiei publice locale i funcionea n subordinea consiliilor locale i prestea ser*icii gratuite persoanelor *ulnerabile. #nume !tatul prestea la ni*el teritorial > ser*icii de ngrijire la domiciliu i ser*icii oferite de cantinele de ajutor social prin intermediul instituiilor speciali ate ,seciile de asisten social i protecia familiei. #ceste ser*icii satisfac ne*oile sociale ale persoanelor defa*ori ate la ni*el de unitate administrati*-teritorial a 7epublicii 4oldo*a. Bn perspecti* se pre*ede de *oltarea la ni*el de unitate administrati*-teritorial din partea statului nc a unui ser*iciu social , de prote are i ortopedie, care, !er*iciile re ideniale tradiionale de ngrijire, ns, se prestea la ni*el central prin intermediul 4inisterului +roteciei !ociale Hamiliei i Copilului i satisfac necesitile persoanelor cu ne*oi de pe ntreg teritoriul 7epublicii 4oldo*a, indiferent de unitatea administrati*-teritorial, n care acestea snt plasate. 1.3 Hormulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la asisten n cadrul cantinei de ajutor social.,=p. +ornind de la faptul ca Cantinele de ajutor social snt persoane juridice care prestea ser*icii gratuite persoanelor socialmente *ulnerabile n conformitate cu 7egulamentul-tip cu pri*ire la funcionarea cantinelor de ajutor social. De ser*iciile cantinelor de ajutor social beneficia > - persoane care au atins *rsta de pensionare /fr domiciliu, frs suintori legali, fr *enituri sau cu *enituri mici0? - persoanele cu disabiliti /in*ali ii0? - copiii pn la *rsta de 1( ani /din familii cu mulicopii, din alte familii socialmente *ulnerabile0. situatia>

36