ALEXANDRU LAPUSNEANUL,de Costache Negruzzi (caracterizare)

In constructia protagonistului Negruzzi utilizeaza un procedeu specific esteticii romantice: tehnica basoreliefului. Personajele secundare si episodice din nuvela nu sunt bine construite ci au exclusiv rolul de a scoate mai bine in evidenta treasaturile lui Lapusneanul. De exemplu, doamna Ruxanda este construita pe baza antitezei angelic-demonic, bunatatea si delicatetea ei facand sa para mai pregnanta rautatea si cruzimea sotului. Din punct de vedere tipologic, Alexandru Lapusneanul se incadreaza in tipul romantic al tiranului; el este un erou de exceptie care are o ascensiune spectaculoasa si o cadere pe masura, asemenea tuturor personajelor romantice. Exista insa si o dimensiune realista in costructia protsgonistului:Lapusneanul este bine individualizar, avand deopotriva calitati si defecte, asemeni oamenilor obisnuiti. Caracterizarea directa a personajului se realizeaza prin intermediul personajelor-reflector. De exemplu, mitropolitul il numeste crud si ticalos, iar in scena finala Spancioc si Stroici afirma: nva

a muri tu care tiai numai a omor. Exista doar doua pasaje de caracterizare directa facuta de narator, in scena de la mitropolie. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele protagonistului. De-a lungul domniei, Lapusneanul ucide boierii care i se impotrivesc. Face din razbunarea pe Motoc un scop in sine si pune interesele proprii deasupra alor tarii. Isi trateaza sotia cu cruzime si cu superioritate si doreste sa isi omoare propriul fiu. Asadar, din caracterizarea directa reiese ca Lapusneanul este un om crud si un ucigas. De asemenea, aceste trasaturi sunt subliniate si de caracterizarea indirecta, facand din domnitor un tiran.

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

Despre Specie si Subspecie

DEFINITIE: Nuvela este o specie a genului epic n proza, de ntindere medie, cu aciune desfurat pe un singur fir narativ, cu intriga riguroas i conflict puternic, la care participa o serie de personaje bine construite. n funcie de tematic se disting mai multe categorii de nuvele: istorice, psihologice i fantastice. Nuvela istoric este o subspecie aprut n literatura romna n epoca romantic avnd urmtoarele trasturi definitorii: surs de inspiraie este reprezentata de faptele reale, din trecutul istoric; protagonistul are ntotdeauna un echivalent real; se acord o atenie deosebit conturrii unui cadru specific epocii n care este plasat aciunea (culoare de epoc), prin limbaj adecvat i arhaisme, prin elemente de

vestimentaie i decor legate de mentalitatea din epoc; accentul nu cade pe conflictul interior ci pe cel exterior care, de obicei presupune o implicare multipla.

Introducerea operei

Nuvela "Alexandru Lpuneanul" de Costache Negruzzi a fost publicat n 1840 n primul numr al revistei "Dacia Literar", fiind prima nuvela istorica scris vreodat n limba romn. In cadrul operei este respectat adevarul istoric, personajele sunt inspirate din realitate, iar sursa de inspiratie este trecutul istoric.

Tema operei

Tema operei este istoric, urmrindu-se cea de-a doua domnie a lui Lpuneanul n Moldova (1564-1569). In conformitate cu specificul nuvelei istorice, se dezvolta un singur fir narativ care urmareste exclusiv conflictul exterior.

Sursa de inspiratie

Sursa de inspiraie folosit de Negruzzi a fost "Letopiseul rii Moldovei" de Grigore Ureche, de unde sunt preluate informatiile despre cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu in Moldova, precum i motourile capitolelor unu ("Daca voi nu ma vreti, eu va vreau" ) i patru ("De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu) din acesta. Mai apare o scen inspirat i din letopisetul lui Miron Costin, si anume cea a uciderii lui Motoc de catre multimea infuriata; in textul lui Costin aceasta scena este pusa pe seama boierului Batiste Veveli, insa Negruzzi o utilizeaza pentru a surprinde capacitatea domnitorului de a manipula masele. Scene adevrate: cele trei domnii ale lui Lpuneanul n Moldova. nlaturarea lui Lpuneanul de la prima domnie, prin complotul boierilor condui de Mooc i nlocuirea lui cu Despot Vod. recastigarea domniei cu sprijin turcesc. cstoria lui cu Doamna Ruxanda, nepoata lui tefan cel Mare.

incendierea tuturor cetilor din Moldova, cu excepia Hotinului care devine cetatea lui de scaun. omorrea la un osp a celor 47 de boieri. mbolnvirea lui de lingoare i cererea de a fi clugrit. otravirea lui de ctre soie. Elemente de fictiune:

construirea unei piramide din capetele oaspeilor. este adevrat c la intrarea n Moldova este ntmpinat de solia celor patru boieri, ns dup scena comfruntarii, acei boieri fug n Polonia unde sunt ucii de oamenii trimii de Lpuneanul.
Structura

Nuvela are o structura riguroas, cele patru capitole avnd cte un moto, cu rol de sintez. Capitolul 1: Capitolul 2: Capitolul 3: Capitolul 4: "Dac voi nu m vrei, eu v vreu" "Ai s dai sama doamn" "Capul lui Mooc vrem" "De m voi scula pre muli am s popesc i eu".

Incipit si final

Incipitul operei are rol clasic de expozitiune si este redactat n stil cronicresc, naratorul oferind o serie de informaii despre modul n care Lpuneanul pierduse tronul prin complotul boierilor, se refugiase in Imperiul Otoman si hotarase sa se intoarca in Moldova cu spirit armat turcesc pentru a-si recastiga domnia. Finalul nuvelei surprinde otrvirea lui Lpuneanul de ctre soia sa i revenirea boierilor Spancioc si Stroici, care asista la moartea acestuia. Prin sintagma "las o pata de sange n istoria Moldovei", naratorul i pierde obiectivitatea, exprimnd o prere personal.

Timp si spatiu

Timpul i spaiul sunt bine precizate, n conformitate cu apartenena la subspecia nuvel istoric. Astfel, sunt narate evenimentele din intervalul 1564-1569, principala scena fiind cetatea Hotim din Moldova.

Conflictele

Conflictul cenatral al operei este cel dintre Alexandru si Motoc. Motoc a fost printre cei care l-au alungat pe domnitor prima oara de la domnie, iar scopul lui Lapusneanul este de a-l pedepsi. Singurul conflict interior, desi foarte redus, apare in cazul personajului doamna Ruxanda.

Subiect/Actiune

(rezumat)

Constructia subiectului este cronologica, facuta prin naratiune si dialog si respectandu-se momentele subiectului. Opera este constituita din patru parti, ficare avand cate un moto cu rol de titlu. Autorul utilizeaza procedeul compozitional numit elipsa. Intre capitolele unu si doi, respectiv trei si patru omite in mod voit sa relateze intamplarile petrecute. Capitolul intai al nuvelei surprinde momentul in care Lapusneanul intra in tara insotit de o oaste turceasca pentru a-si recupera tronul. El este intampinat de o solie de patru boieri care ii cer sa renunte la planurile sale. Domnitorul refuza, punand interesul propriu mai presus de al tarii si pleaca mai departe numindu-l pe Motoc sfetnicul sau. In cel de-al doilea capitol, dupa ce isi redobandeste tronul, incepe o campanie impotriva boierilor care il tradeaza, torturandu-i cu sau fara vina. Sotiile lor ii cer doamnei Ruxanda sa intervina, iar aceasta incearca sa isi convinga sotul sa inceeteze omorurile. El ii promite ca a doua zi ii va da un leac de frica. Capitolul trei debuteaza cu scena de la mitropolie, atunci cand Lapusneanul tine un discurs, incercand sa ii convinga pe boieri ca vrea sa se schimbe si promitandu-le ca toate crimele vor inceta. Ca semn de impacare, ii invita la un ospat pe boieri, singurii care inteleg pericolul fiin Spancioc si Stroici. In timpul ospatului, cei 47 de boieri sunt ucisi sub privirea inspaimantata la lui Motoc, pe care domnitorul il sileste sa asiste la scena. Slujitorii boierilor aduna in curtea palatului o multime de oameni de care domnitorul scapa cu viclenie dandu-li-l pe Motoc. Din capetele celor 47 de boieri Alexandru construieste o piramida, leacul de frica pentru sotie.

Capitolul patru prezinta imbolnavirea lui Lapusneanul si cererea de a fi calugarit si inlocuit la tron de catre fiul sau, Bogdan. Trezindu-se dupa boala, acesta uita ce chiar el hotarase si crede a ca fost victima unui complot al boierilor, amenintand ca ii va ucide pe toti cei iplicati, inclusiv pe fiul sau. Doamna Ruxanda are, asadar, de ales intre sot si fiu si, incurajata de mitropolit, isi ucide sotul. In final, Spancioc si Stroici se reintorc si il silesc pe domnitor sa bea otrava, privindu-l cum moare.

Personajele

Protagonistul operei se ncadreaz n tipului tiranului, Negruzzi utiliznd procedee romantice de construcie: 1. este un erou de excepie care ia parte la ntmplri ieite din comun; 2. are o ascensiune spectaculoas i o cdere pe msur; 3. este construit pe baza unei antiteze angelic-demonic; 4. se folosete tehnica basoreliefului.

Tehnica basoreliefului: Rolul tuturor celorlalte personaje este exclusiv de a scoate n eviedn trasturile protagonistului. Totui, n construirea personajului apare i o dimensiune realist, Lpuneanul avnd deopotriv i caliti i defecte, asemeni oamenilor obisnuiti. Defecte: cruzime - construirea piramidei. egoism - "Dac voi nu m vrei eu va vreu". impulsivitate - scena cu cuitul. (caracterizare prin gesturi) Caliti: bun actor, stapanind arta disimularii - scena de la Mitropolie. cunoaterea psihologic a adversarilor, fin psiholog. iscusin, inteligen, intuiie - scena cu mulimea.

Caracterizarea directa este fcut prin toate cele trei mijloace tradiionale. Caracterizare directa este realizara prin personaje-reflector : "crud i nemilos este omul acesta", mitropolitul; "nva a muri tu care tiai numai a omor", Spancioc i Stroici.

n scena de la Mitropolie, autorul folosete adjectivul "nenorocitul domn" i, in final, "domnia lui Alexandru Lpuneanul a fost o pata de sange n istoria Moldovei".Autocaracterizarea este foarte redus i apare n capitolul al doilea, n discuia cu Doamna Ruxanda cnd Lpuneanul afirma c e stapan pe soarta tuturor. Caracterizarea indirecta reiese din faptele personajului. Acesta omoara toti boierii si isi terorizeaza sotia. De asemenea, doreste sa isi ucida propriul fiu. Din faptele sare rezulta incadrarea in tipul tiranului. Relatia sa cu celelalte personaje lasa de dorit din cauza comportamentului sau tiranic. Casatoria lor este aranjata de ctre boieri, iar iubirea lipseste. Sotia sa este ingrozita de el si alege sa isi salveze fiul, ucigand tatal. Cuplul lor este un exemplu al antitezei angelic-demonic.

Arta narativa

Naratorul este ominscient i n cea mai mare parte obiectiv, cu exceptia remarcii de la finalul operei, relatarea facndu-se la persoana a treia, prin nlantuirea cronologic a evenimentelor. Apare procedeul compoziional ELIPSA, ntre capitolele 1 i 2, 3 i 4. Negruzzi a insistat pe realizarea culorii de epoc. ntruct nuvela este scris n perioada paoptist, are elemente din trei curente literare diferite. Elemente de clasicism: structurat n 4 pri i motoul de la nceputul unui capitol. rigoarea i sobrietatea stilului (fr figuri de stil). Elemente de realism: construcia personajului, avnd deopotriv caliti i defecte. obiectivitatea stilului. Elemente romantice: tema istoric. personaj exceptional. interes pentru culoarea de epoc. scene romantice, cum ar fi otravirea din final, piramida construit din capete.

antiteza angelic - demonic.

Concluzie

Asadar, datorita trasaturilor enumerate mai sus: fir narativ unic, intriga riguroasa, conflict puternic, personaj principal bine construit, timp si spatiu bine definite, respectarea adevarului istoric, personaje inspirare din realitate, sursa de inspiratie fiind trecutul istoric, putem afirma ca opera de fata este o nuvela istorica.
Posted by ioana frincu at