1. Definirea obiectului de studiu al psihologiei. Categoriile si sarcinile de baza.

Psihologia (din limba greac: suflet, logos = tiin) este tiina care studiaz comportamentul uman, inclusiv funciile i procesele mentale ca inteligena, memoria, percepia, precum i experienele interioare i subiective cum sunt sentimentele, speranele i motivarea, procese fie contiente, fie incontiente. n acest cadru general al activitii psihice distingem urmtoarele categorii: Coninut psihic sau de contiin: elementul care, intr un moment determinat, face obiectul unei funciuni psihice. !unciuni psihice: modalitatea specific a activitilor contiente independent de coninutul lor. "ecanisme psihice: modalitatea specific a activitilor incontiente. #fere sau straturi psihice: ansamblul de funciuni i mecanisme comune unei anumite funciuni psihice (de ex.: sfera afectiv, sfera cognitiv etc.). $ipul psihologic: ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective i voluntare care pot fi schematizate %ntr un mod abstract (personalitatea). 2. Esenta si factorii conflictului in psihologie. Conflictul & este o stare tensionala, o ne%n'elegere care apare atunci c(nd dou sau mai multe pr'i trebuie s intre %n interac'iune pentru a %ndeplini o sarcina, a lua o decizie sau a solu'iona o problema )i: interesele pr'ilor sunt diferite. ac'iunea unei pr'i determina reac'ia negativa la cealalt, pr'ile se critica reciproc c(nd nu pot solu'iona ceva. Cauzele conflictelor sunt diverse: deferen'ele )i incompatibilit'ile dintre persoane,nevoile/interesele umane,comunicarea,stima de sine, valorile individului,nerespectarea normelor explicite sau implicite,comportamentele neadecvate,agresivitatea, competen'ele sociale,cadrul extern,statutul, puterea, prestigiul. *xista + factori ai conflictului: ,.Concurenta este unul dintre motivele in urma caruia apare ura dintre persoane.-amenii pot concura pentru mai multe lucruri cum ar fi:locul de munca,acelasi apartament oferit ca mostenire ,aceeasi bursa de studii si altele. ../erceptia nedreptatii in multe cazuri,in conflict apare inrebarea ,ce este dreptatea0unde este dreptatea0deci oamenii percep dreptatea ca o situatie in care ei sunt remunerati corespunzator efortului depus.Cu cit mai competente si mai merituase se simt anumite persoane ,cu cit mai inalt ele isi evaluiaza aportul lor cu atit mai puternic ele simt ca sun subevaluate si cauta sa se razbune.Cel mai mult au tendinta sa accepte nedreptatea sociala persoanele care considera ca societatea le ofera posibilitati pt avansarea lor treptata pe scara erarhica. +./erceptia asimetrica(falsa) deseori conflictul este general de perceptia incompatibilitatii actiunilor si scopurilor,partile percep eronat motivele si scopurile adversarului.!iecare parte considera ca intentiile ei sunt intradevar nobile ,corecte care se incadreaza in normele etico morale iar intentiile adversarului sunt rau voitoare ,dusmanoase si contra tuturor normelor etico morale din societate1 3. Etapele dezvoltarii psihologiei ca stiinta. /sihologia s a dezvoltat in urmatoarele etape: etapa prestiintifica pune accent pe relatia dintre om si divinitate, care defineste psihiocul ca suflet, duh, spirit. 1. *tapa prestiintifica pune accent pe relatia dintre om si divinitate si ca atare s au dezvoltat mai multe curente si anume: spune ca exista mai multe suflete: suflet viata si moarte ( paraseste corpul in timpul somnului si revine cand omul se trezerste)2 suflet umbra2 suflet oglinda( imaginea de sine) si suflet nucleu ( stilul de viata al individului). "itologia =credinta in mai multi zei 3eligia= credinta in 4umnezeu 2*tapa filosofica ( metafizica) incearca sa explice natura psihicului uman, fapt care a dus la aparitia a doua curente filosofice a)materialism= care arata ca psihicul este o functie a creierului b) idealism= care arata ca psihicul este un dat divin fiind de natura ideala, spirituala

3.*tapa stiintifica ( pozitiva), studiaza psihicul, comportamentul si personalitatea omului cu a5utorul unor metode stiintifice, in scopul descoperirii legitatilor lui de functionare, precum si in scopul ameliorarii si optimizarii existentei omului. /sihologia se imparte in . categorii si anume: a) /sihologia traditionala care incerca sa isi defineasca obiectul de studiul. b) /sihologia contemporana a)Psihologia traditionala, incerca sa defineasca obiectul psihologiei fapt, care a determinat aparitia mai multor curente, scoli psihologice, cum ar fi: asociationismul, spunea ca psihicul este format din senzatii care prin insumarea lor formeaza gandirea. - gestaltism, arata ca psihicul este format din structuri din ce in ce mai complexe ( senzatii, perceptii, gandirea, etc) psihanaliza, arata ca obiectul de studiul al psihologiei este inconstientul fiind format din dorinte refulate de catre constient si care transpar in visele din timpul somnului. behaviorism, arata ca obiectul de studiul al psihologiei este comportamentul. introspectionismul arata ca obiectul de studiul al psihologieie este viata psihica constienta care functioneaza dupa principiul realitatii si normelor sociale. psihologia umanista arata ca obiectul de studiul al psihologiei este personalitatea omului b)Psihologia contemporana pune accent pe organizarea structurilor psihice complexe, fapt care a dus la aparitia altor curente, scoli psihologice, cum ar fi: structuralism teoria informatiei teoria sistemica teoria sinergetica 4.Tipologia conflictelor. Din punct de vedere al esentei lor, conflictele se pot imparti,in doua categorii: conflicte esentiale si conflicte afective. Conflictele esentiale sunt determinate de existenta unor obiective diferite, cand o persoana sau un grup doreste sa obtina altceva decat celelalte persoane sau grupuri. 6cest tip de conflict se manifesta cu o mai mare intensitate atunci cand indivizii urmaresc atingerea propriilor scopuri prin intermediul unor grupuri. (conflictul dintre generatii.) Conflictele afective sunt generate de stari emotionale care vizeaza relatiile interpersonale. $ensiunea sociala si starea de suspiciune constituie , pentru realitatea romaneasca, doua dintre principalele surse de conflict. 4in punct de vedere al sferei de cuprindere sau al nivelului la care se manifesta, distingem urmatoarele tipuri de conflicte: Conflicte intrapersonale (interioare): apar la nivelul personalitatii unui individ. 6ceste conflicte apar de regula atunci cand un individ nu stie cu precizie ce trebuie sa faca si ce se cere de la el, mai ales cand cerintele activitatii desfasurate sunt in contradictie cu valorile proprii sau cu ambitiile si idealurile personale. Conflicte interpersonale: sunt cauzate de diferente de personalitate, de reguli, valori, norme, interese diferite, de stari afective negative (invidie, ura, antipatie, frustrare, etc.) si apar intre doi sau mai multi indivizi din acelasi grup sau din grupuri diferite, formale sau informale. Conflicte intergrupuri au un caracter complex datorita atat cauzelor care le genereaza cat si a efectelor pe care le pot produce. 6ceste conflicte apar intre grupuri cu interese si obiective diferite2 6stfel de conflicte fac parte din viata fiecarei organizatii deoarece intre departamentele acesteia pot aparea diferite conflicte, sursa principala fiind folosirea resurselor in comun. Conflictele intre organizatii: apar in general intre organizatii, sursa lor fiind obtinerea unor avanta5e competitive, pozitionarea pe o anumita piata, lansarea unei oferte, etc. Metodele de aplanare. ,. Evitarea. *ste prevenirea sau %ncheierea eforturilor reprimarea con)tiin'ei unei controverse minore, negarea existen'ei problemei sau neacordarea de aten'ie acelei probleme. .. Acomodarea (renun'area, abandonul). 7nul renun'a %n favoarea celuilalt. *ste o cooperare deschis prin nonconfruntare. 7neori individual renun' pentru o miz mai mare. +. Compromisul este demersul spre un rezultat reciproc acceptat, %n care fiecare parte face anumite concesii.

8. Cooperarea este un conglomerat secven'ial de componente creative ale comportamentului conflictual, un proces de negociere deschis pentru a reconcilia complet interesele de baz ale pr'ilor. #pre deosebire de compromis cooperarea este o strategie de tip vicorie victorie, care urmre)te mai degrab optimizarea dec(t satisfacerea pr'ilor. 9. Concurena (lupta), stilul victorie %nfr(ngere. 5.Psihologia sociala ra ura de studiu a psihologiei. Psihologia social este subdomeniul psihologiei care studiaz comportamentul individual %n context social. *a %ncearc s descifreze cauzele i natura comportamentului %n situaii sociale. /sihologia social abordeaz dou aspecte: impactul social asupra comportamentului individual i aporturile personale %n iniierea i cristalizarea unor fapte sociale. !.Discutiile ca etoda de solutionare a conflictelor. "etoda respectiv este posibil numai %n cadrul rezolvrii conflictului, %n care vechiul adversar este privit ca partener, demersul se bazeaz pe respect reciproc, iar solu'ia %i satisface integral pe ambii parteneri.:egocierea este un dialog %ntre dou sau mai multe persoane prin care acestea %ncearc s a5ung la o %n'elegere (acord) care s constituie rezolvarea unei chestiuni comune. *a apare %n orice interac'iune uman marcat de una dintre cauzele conflictelor ".Psihologia econo ica ra ura de studiu a psihologiei. apreciaz interdisciplinaritatea i recunosc: influen puternic a economicului n viaa individual la nivel psihologic, al sentimentelor, gndurilor i comportamentelor recunosc c sentimentele individuale, gndurile i comportamentul sunt ceea !ce fac" viaa economic recunosc c multe pro#leme, academice i practice, sunt n mod diferit a#ordate i e$plicate, de ctre economiti i psihologi. %sihologia economic nu este &doar' o ramur a psihologiei ci este studiul interdisciplinar al interfaei i uneori chiar a !prpastiei" dintre economie i psihologie. (nul dintre cele mai puternice i de succes modaliti de a privi n aceast prpastie este studiul deciziilor economice, n particular studiul riscului. #.Medierea ca etoda de solutionare a conflictelor. "edierea se desf)oar dup structura rezolvrii prin colaborare )i utilizeaz masiv negocierea. "ediatorul este o ter' parte independent, impar'ial, ce are rolul de a a5uta procesul de rezolvare prin care pr'ile %n)i)i %)i gsesc solu'ia, ter'a parte neimplic(ndu se %n con'inutul conflictului. 6 media %nseamn a interveni %ntre pr'ile ostile )i a le conduce spre schimbarea atitudinii )i spre rezolvarea conflictului. $.%otiuni generale despre personalitate. /*3#-:6;<$6$* este definit intr o prima acceptiune ca fiind individualitate,omul prin totalitatea insusirilor si functiilor fizice,psihice aflate intr o continua unitate indisolubila,rezultat al dezvoltarii depline si unitare a calitatilor persoanei.Conceptul de persoana semnifica individual uman socializat,caracterizat printr o anumita structura biologica si psihica,integrat social intr un anumit s=stem de raporturi determinate asupra procesului formative al persoanei.structura de adancime a corpului nostrum,rezultat al unei indelungi evolutii biologice,prin integrarea intr o viata culturala,la o socializare a instinctelor,a fondului temperamental, a functiunilor fiziologice elementare, si la o viata spirituala in domeniul valorilor culturale. &'.(olutionarea conflictelor prin arbitra). Arbitrajul presupune apelul la o terta parte, cu scopul de a adopta o decizie privind conflictul. 6rbitra5ul incearca sa rezolve problema pe baza continutului, ignorand relatiile si mena5area demnitatii persoanelor <n cadrul procesului de arbitra5, partile suporta mai multe situatii, respectiv atunci cand: decid, de comun acord, ca trebuie sa se adreseze unui arbitru, intrucat orice alta tentativa de gestionarea a conflictului a esuat2 arbitra5ul se impune prin hotararea unei curti 5udecatoresti sau a unui manager2 solutia gestionarii conflictelor prin intermediul arbitra5ului este stipulata in clauzele contractuale.termenul arbitraj este folosit pentru desemnarea unui proces privat, prin care arbitrul independent, de regula ales de partile aflate in conflict, determina rezultatul. &&.Teoriile despre personalitate. a. 6>-3463*6 /#<?6:6;<$<C6 6 /*3#-:6;<$6$<< (#. !3*74) $eoria psihanalitica a fost elaborata la sfarsitul secolului al @<@ lea si inceputul secolului al @@ lea, de catre #igmund !reud. 4esi a starnit multe controverse, totusi poate fi considerata cea mai complexa teorie, care a avut cea mai mare influenta nu numai asupra dezvoltarii psihologiei ci si asupra pedagogiei, medicinii, artei s.a.m.d.

!reud a fost medic neurolog si a incercat sa gaseasca metode eficiente pentru a trata bolnavii care sufereau de diferite nevroze: isterie, fobii, anxietate. componentelor personalitatii. <n conceptia sa personalitatea este compusa din trei parti: sinele (id), eul (ego) si supraeul (superego). b. 6>-3463*6 /#<?-"*$3<C6 (!6C$-3<6;6) 6 /*3#-:6;<$6$<< (A. 6;;/-3$, 3. >. C6$$*;;, ?. *B#*:CC, $*-3<6 ><A !<D*) "ulti psihologi sustin ca oamenii nu pot fi impartiti in tipuri cum ar fi cele 8 tipuri temperamentale. *i sustin ca personalitatea este formata dintr un anumit numar de dimensiuni (trasaturi). -amenii se deosebesc din punctul de vedere al intensitatii dimensiunilor cat si al modului in care sunt grupate (ierarhizate). 6stfel de trasaturi sunt inteligenta, creativitatea, agresivitatea, stabilitatea emotionala 6>-3463*6 !*:-"*:-;-A<C6 (7"6:<#$6)6 /*3#-:6;<$6$<< (C. 3-A*3#) !enomenologia este studiul descriptiv al unui ansamblu de fenomene, asa cum se manifesta ele in timp si spatiu. Cei care abordeaza personalitatea din punct de vedere fenomenologic sustin ca psihologii trebuie sa studieze modul in care individul intelege, simte, interpreteaza evenimentele vietii. 6cest curent se deosebeste mult de behaviorism, care studiaza numai comportamentul, dar si de psihanaliza sau psihologia cognitiva, care studiaza modul in care fenomenele psihice fie inconstiente, fie constiente influenteaza comportamentul. &*.Psihologia conducerii. Conducerea ca arta+ ca stiinta+ ca proces+ ca functie. Calitatea exercitrii func'iei de conducere de ctre managerii de la orice nivel ierarhic este o msur important a succesului %n afaceri. #e apreciaz c miza sau msura calit'ii exercitrii acestei func'ii rezid %n a determina ac'iuni comune )i eficiente ale anga5a'ilor %n sensul obiectivelor organiza'iei. $eoriile organiza'ionale ale conducerii promoveaz ideea c liderul ob'ine acest rezultat de la oamenii si motiv(nd , influen'(nd, inspir(nd, furniz(nd un obiectiv, propun(nd o viziune, d(nd astfel un sens ac'iunii anga5a'ilor. ;iderul cultiv )i valorific sursele de influen' )i putere care devin opera'ionale ()i) la nivel informal, astfel %nc(t sensul viziunii propuse de el )i obiectivele desprinse de aici %)i pstreaz valoarea )i %nsemntatea %n con)tiin'a oamenilor chiar )i %n momentele dificile ale traseului, ace)tia urm(ndu l %ndeaproape. /sihologia social %ncadreaz conducerea %n sfera mai larg a fenomenului de influen' social. ntr o defini'ie tradi'ional, conducerea apare ca influen'a interpersonal orientat ctre atingerea obiectivului sau obiectivelor (organiza'ionale). ;iderul de succes influen'eaz opiniile, atitudinile, comportamentul )i sentimentele oamenilor, rspunz(nd nevoilor lor (de structur, de claritate, de constan', de suport) %n raport cu cerin'ele situa'iilor %n care ac'ioneaz. <nfluen'a este abilitatea de a schimba comportamentul celorlal'i %ntr o anumit direc'ie & se exercit %n domeniul puterii. /uterea reprezint capacitatea sau poten'ialul unei persoane de a exercita influen' &3.(tilurile de conducere. ) stiluri de conducere care faciliteaz n diferite grade sau inhi# participarea memrilor echipei la luarea deciziilor: autoritar, democratic i permisiv&li#er' 1. Stilul autoritar are la baza conducerea de catre un singur om. 6stfel, deciziile care se iau sunt hotarate doar de catre acesta. "anagerul sau liderul este singurul care conduce, iar ceilalti au doar rolul de a se conforma. #e cere, de asemenea, sa se respecte si sa se duca la indeplinire toate sarcinile. :u se cere feedbacE din partea anga5atilor, intrucat ei sunt vazuti doar ca executanti si trebuie sa fie mereu ghidati catre obiectivele companiei. 4eseori, se aplica unele sanctiuni, iar gradul in care se pune accent pe relatiile interpersonale este foarte scazut.4eoarece poate fi prea dur, stilul de conducere autoritar ii nemultumeste pe anga5ati, iar acestia nu vor ma putea sa dea rezultatele de performanta dorite. $otusi, el poate fi benefic in regimurile militare, dar nu in alte institutii moderne. 2. Stilul democratic are la baza increderea reciproca intre conducatori si anga5ati. Cei din urma participa la sistemul decizional, pot face sugestii sau pot veni cu idei noi. <n urma gradului lor de implicare, pot primi recompense financiare sau de alta natura. Comunicarea directa, fara ocolisuri, este si ea un element specific stilului democratic. 4e asemenea, managerii au un prestigiu foarte ridicat si se concentreaza pe abilitatile si calitatile pe care si le au format de a lungul experientei lor profesionale. *i au ca scop sa si faca subordonatii sa exceleze doar in ariile in care stiu cu siguranta ca acestia sunt buni si utili companiei. #tilul democratic este foarte utilizat pe scara larga in zilele noastre. $otusi, este nevoie de oameni foarte competenti si responsabili, pentru a face fata cerintelor si exigentelor pietii. 3. Stilul liber 7ltimul stil de conducere, stilul liber are ca trasatura distincta faptul ca anga5atii se organizeaza singuri, fara

implicarea managerilor. <n urma unui astfel de organizari, nu poate rezulta decat haosul si dezordinea. "ai exista si un alt tip de clasificare a stilurilor de conducere. 6ceasta a fost realizata de catre 3eddin. *l s a bazat pe cele trei mari dimensiuni ale managementului: orientarea lui spre sarcina, orientarea conducatorilor care oameni si spre obtinerea de performante. &4.,utoritatea conducatorului- definitie+ continut+ etodele deter inarii. Cauzatia reciproca. Efectele practic.rii stilului de conducere autoritar sunt: 1. ngrdirea spontaneitii su#ordonailor i a spontaneitii lor 2. apariia tendinei de a#andonare a responsa#ilitilor proprii n sarcina liderilor +. absen'a aproape total a tendin'ei subordona'ilor de a lua ini'iativa, au tendin'e de supunere, de apropriere de lideri sau de atragere a aten'iei lor2 8. generarea apatiei subordona'ilor la un pol, sau a sentimentelor de frustrare %nso'ite de o doz de agresivitate la adresa liderilor sau a altor membri la cellalt pol2 *. instalarea dependenei fa de lider a su#ordonailor +. amplificarea manifestrilor de irita#ilitate i agresivitate la adresa colegilor de grup ,. apariia tendinei de dezagregare a grupului &5.Puterea conducatorului. ,specte psihologice. -nrudit cu noiunea de conducere este conceptul de putere.%uterea, ca i conducerea, se traduce n termeni de influen. .rei termeni intr aici n discuie: putere, schim#, influen. /elaia de schim# este reciproc i simetric: fiecare d i primete0.%. %oitou &11,)' definete puterea ca fiind relaia ce permite unui individ s modifice comportamentul unui alt individ &!.(tructura personalitatii. #tructura personalit'ii dup !reud Conform teoriei lui !reud, comportamentul este produs de constient si de forte instinctive. 6 identificat trei niveluri ale psihicului intr o prima etapa de cercetare: FConstientul co nt in e ga nd ur il e s i s e nt i me n te l e d e c ar e i nd iv id ul is i d a s e ama la un mo me n t d at , ac ti on ea z a d up a G pr in ci pi ul re al it a t i iG . ! u nc ti a lu i pr in ci pa la es te s a r as pu nd a la re al it a t ea ex te rn a, d e a e vi ta pe ri co lu l, de a me n ti n e u n co mp or t a me n t acceptat social. F<nconstientul contine amintiri GuitateG, incluzand dorinte si impulsuri intr o proportie ridicata agresive sau sexuale, actioneaza dupa Gprincipiul placeriiG. 6cestea pot determinaganduri si comportamente constiente. F/reconstientul co nt in e ga nd ur i ce nu s u nt co ns t ie nt e l a un mo men t da t, da r c ar e l an ev oi e s u nt ac ce s i bi l e, ac ti on an d c a u n fi lt ru , ce nz ur an d do ri nt el e i na cc ep t ab i le , permitand patrunderea lor in constient atunci cand li se accepta originile inconstiente. &$.(ocializarea personalitatii. Socializarea este un proces de interactiune sociala prin care individul dobandeste cunostinte, valori, atitudini si comportamente necesare pentru participarea efectiva la viata sociala. #ocializarea este modalitatea prin care un organism biologic este transformat intr o fiinta sociala capabila sa actioneze impreuna cu altii. $ransferul de cultura de la o generatie la alta se face prin intermediul socializarii. *'.Profilul anagerului eficient. anagerul eficient este, acum si pentru multi dintre cei care cauta sa inteleaga viitorul, managerul viitorului apropiat. #unt tonuri date de asteptarile celor care cauta executivi pentru companiile lor, , sunt realitati evidente desprinse din cotidian. Pasiune pentru tehnologie comunicarea nu mai poate fi imaginata in afara e mail ului si nici promovarea sau analiza pietei, sau urmarirea miscarilor concurentei, fara accesarea internetului. $ehnologia nu poate sa ramana doar apana5ul specialistilor. 6pelul la tehnologie trebuie sa fie sustinut de competente, ce nu pot sa lipseasca din profilul managerului: usurinta in intelegerea proiectelor tehnologice, pentru a putea sa opteze pentru solutii cat mai eficiente si cat mai adaptate nevoilor sale (de la alegerea unei retele de calculatoare pentru birou, pana la alegerea softului potrivit) 2 usurinta in folosirea solutiilor tehnologice si, poate cel mai important, capacitatea

de a se adopta din mers la noutatile tehnologice (viteza de reactie la nou, poate sa faca diferenta intre competitori1). Agent de vanzari pentru cateva minute :/entru a fi un manager performant si pentru a reusi sa si deruleze activitatea intr un mod cat mai eficient, managerul eficient ar trebui sa aiba si o parte din abilitatile unui specialist in relatii publice. anagerul eficient trebuie sa fie un foarte bun comunicator, atat la nivel intern dar mai ales la nivel extern. $rebuie sa aiba capacitatea de a mentine si de a promova o atmosfera pozitiva in cadrul organizatiei in care activeaza dar va trebui sa fie capabil sa construiasca bune relatii cu partenerii de afaceri si cu mediile externe organizatiei sale. <n dimensiunea interna a organizatiei, datoria sa ca manager nu va fi doar una de coordonare propriu zisa a activitatii de care este responsabil, ci si una de consiliere, de indrumare profesionala a celor cu care colaboreaza: intern, managerul este leader. *xtern, managerul construieste imagine. *l comunica idei, valori, planuri. *l va pune numele si imaginea proprie drept garantie pentru numele si imaginea firmei. #i toate acestea mult mai implicat si mult mai activ. 7n leader formator de leaderi Managerul e icient este mai mult decat oricand un leader: el isi extrage puterea din puterea echipei pe care o antreneaza. "anagerul nu si mai formeaza subordonati executanti, ci o echipa de D</ uri : persoane competente, autonome, care isi manifesta din plin personalitatea, care isi doresc sa preia noi responsabilitati si care vor si pot sa ia decizii. ;eader ul se incon5oara de o echipa de specialisti in diverse domenii2 de aceea este important ca el sa stie sa i selecteze pe cei mai buni, sa i antreneze sa performeze la maximum, sa i motiveze, sa i dezvolte si sa i pastreze in companie. "anagerul are in mod esential rolul de a si valoriza capitalul uman, de a gasi canalul de comunicare cel mai eficient cu fiecare persoana astfel incat sa maximizeze posibilitatile de a atinge obiectivele. "anagerii eficienti nu mai deleaga sarcini, ci responsabilitati si autoritate. *i isi antreneaza echipa in spirit antreprenorial : fiecare este responsabil de actiunile sale, precum si de repercusiunile acestora asupra celorlalti. 4elegarea de responsabilitati presupune transferul de atributii si competente catre echipa pentru a se atinge anumite rezultate. !. "iziune globala #!ara indoiala ca managerul a fost intotdeauna personalitatea vizionara. "anagerul eficient din societatile in tranzitie vor avea, in mod esential, viziunea globala asupra afacerii sale. 6liantele strategice, parteneriatele si chiar fuziunile internationale vor reprezenta doar finalizarea fireasca a unei viziuni globale asupra afacerii. Diziunea strategica, de perspectiva, este o alta calitate necesara managerului eficient. *l trebuie sa fie cu un pas inaintea evenimentelor prezente pentru a le pregati pe cele viitoare. Cunoasterea problemelor noi ce apar in domeniul de activitate il va a5uta sa si formeze o imagine clara in ceea ce priveste dezvoltarea organizatiei, a subordonatilor si a propriei persoane. *&.Te pera entul personalitatii. !angvinicul /ersonalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate. $oate aceste trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. -amenii sangvinici au de obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt HHaventuraHH, HHenergieHH, HHnouHH, HHdistractieHH, HHactivitateHH, HHcalatorieHH. "legmaticul /ersonalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea de a si exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limba5ul corpului. !legamticii se pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea Gimaginea de ansambluG a unei probleme sau situatii. *i au o mare capacitate de empatie, de a i ingri5i pe ceilalti, sunt agreabili si expresivi din punct de vedere emotional. 7nele dintre aceste trasaturi de personaliatte sunt legate de estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la barbati. 4in punct de vedere fizic, flegmatici au pielea neteda, buze pline, fata rotunda si nas mic. Cuvintele lor preferate sunt GpasiuneG, GpasionalG, GsensibilitateG si GdulceG. Colericul $ipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent la barbati si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de indeplinit, duri, analitici, logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. #utn foarte cura5osi si le place competitia. !izic, ei au adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea mare. !olosesc des cuvinte ca GinteligentaG, GambitieG, GprovocareG. elancolicul Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. "elancolicii sunt precauti si se poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. 6cest tip de personalitate este legat de nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt GfamilieG, GloialG, GrespectG, Ggri5aG, GvaloriG si GmoralG.

**./eusita sociala. %e plan individual individul are aceeasi inciate sa se e$puna #ine din punct de vedere fizic,intelctual in socieate.2l doreste sa se e$puna #ine atit din interesul sau cit si din punct de vedere al structurii din care face parte./eusita este rezultatul efortului,creteriul de apreciere a indicidului.3riteriu caracterizat de reusita este satisfactia. ;a nivel economic reusita se exprima in termeni de competivitate.!iecare intreprinderi isi creaza conditii de resutita pe un plan de competitie,evitind regulile ce adesea devin agresive. ;a nivel psihologic reusita 2poate fia preciata cu dorinta individului de a fi apreciat de ceilalti,cu tendinta de a avea mai multa libertate in actiune.6veasta duce la formare increderii de sine. *3.Caracetrul personalitatii. .rasaturile de caracter se nasc in urma e$perientelor de viata pe care le4am avut fiecare dintre noi, si sunt influentate de o#iceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele societatii in ceea ce priveste e$primarea iu#irii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si accepta#il persoanele apropiate si multe alte aspecte culturale. *5.Co porta entul personalitatii. Comportamentul reprezinta un asamblu de reactii ale unui organism ca raspuns la stimuli din mediul incon5urator. ;a realizarea raspunsului contribuie atat activitatea #irecta cat si gan#urile emotile si sentimentele *".Esenta relatiilor interpersonale in psihologie. Tipologia lor. 3ela'iile interpersonale reprezint cadrul, contextul de plmdire )i formare, ca )i de cristalizare treptat a %nsu)irilor de personalitate, care nu sunt altceva dec(t rela'ii interumane interiorizate. 3ela'iile interpersonale constituie at(t con'inutul personalit'ii c(t )i esen'a acesteia. /ersonalitatea devine astfel oglinda )i expresia planului rela'ional. Daloarea personalit'ii este dependent de valoarea rela'iilor2 3ela'iile interpersonale, constituie o surs mobilizatoare )i dinamizatoare a %ntregii ve'i psihice a individului2 3ela'iile interpersonale ocup un loc central %n structura personalit'ii, ele constituie locul unde %ntreaga via' psihic IcurgeJ )i se manifest, )i astfel, prin ele se contin dezvoltarea personalit'ii individului. /rezentm %n continuare categoriile de rela'ii )i conflicte interpersonale, %n func'ie de natura rela'iei: Prietenia este caracterizat prin mici conflicte curente, care sunt de obicei rezolvate. Corezi#en$a% Coabita'ia este cauza multor conflicte, deoarece cei implica'i pot avea multe opinii deosebite fa' de gospodrire. &ela$iile romantice (dragostea platonic). 6)teptrile diferite fa' de rela'ii %n general )i fa' de cea prezent, %n special pot duce la conflict. &ela$iile se'uale% Conflictul %n rela'iile sexuale apare %n ini'ierea %nt(lnirilor sexuale, %n stabilirea regulilor, fidelitate sexual, satisfac'ia )i insatisfac'ia partenerilor. &ela$ii #e cuplu (maritale). Cauzele conflictelor sunt: schimbarea modelelor )i a)teptrilor privind maria5ul, diferen'ele sexuale )i insatisfac'ia, problemele financiare, etc. instituie valori, norme de conduita, modele de comportare, stiluri de interactiune. $rairea impreuna a evenimentelor 5oaca un rol important in dezvoltarea relatiilor umane, are un character GcontagiosG, sistematic cultivat si canalizat de practicile sociale. a) :evoia de afiliere -amenii nu pot trai izolati unul de altul. :evoia de afiliere se refera la nevoia oamenilor de a avea contacte relative frecvente cu ceilalti. *a sta la baza formarii relatiilor interpersonale. b) :evoia de intimidate - distinctie utila pentru studiul relatiilor interpersonale este aceea dintre nevoia de afiliere si nevoia de intimidate. /rima se refera la dorinta de a stabili cat mai multe contacte sociale, iar cea de a doua la preferinta pentru relatiile calde si apropiate. c) #inguratatea <n viata de zi cu zi suntem inclinati sa consideram ca singuratatea inseamna lipsa relatiilor sociale. #untem singuri atunci cand relatiile noastre cu ceilalti sunt foarte putin numeroase si inadecvate. <ndivizii singuri sunt de obicei timizi si au o stima de sine scazuta. *i sunt, foarte adesea, depresivi, au opinii negative despre ceilalti si sunt prudenti din punct de vedere social: evita situatiile interpersonale in care ar putea fi respinsi de ceilalti. d) 6tractia interpersonala

$ermenul de atractie se refera la o stare motivationala: dorinta de a interactiona, de a avea relatii cu o anumita persoana. *ste opusul termenului de respingere (dorinta de a nu initia o relatie sau dea a pune capat unei relatii) si diferit de indiferenta. *#.0ariabilele culturale ale consu atorului. 3onsumatorii reprezinta agentii vitali pt orice intreprindere.garantia esentiala a eforturilor acestora 5otiunea de cultura in materie de consum4 ea fiind rezultatul numeroaselor niveluri de integrare a individului *$.Esenta si specificul atractiei interpersonale. .ermenul de atractie se refera la o stare motivationala: dorinta de a interactiona, de a avea relatii cu o anumita persoana. 2ste opusul termenului de respingere &dorinta de a nu initia o relatie sau de a pune capat unei relatii' si diferit de indiferenta. 6amenii pot fi atrasi de multe lucruri: de o melodie, de un peisa7, de o cladire, etc. .ermenul de atractie interpersonala denumeste dorinta unui individ de a intretine relatii pozitive cu alt individ. 3&.1actorii atractiei interpersonale. %ro$imitatea sustine relatia de prietenie, apropiind persoanele intre ele. 3auza pentru care pro$imitatea creeaza atractie pentru cineva este faptul ca stimuleaza familiaritatea. 3u cat stam mai aproape de o persoana, cu atat cresc sansele de a deveni prieteni cu acea persoana. fizic 4 rezidenial 8 anticiparea interaciunii sim#olic 8 tipul de lume parta7at n raport cu o serie de criterii ar#itrare &e$., ordonarea alfa#etic ntr4o colectivitate'. natura emoiilor contaminare %ntre tonalitatea emoiilor (KL ) i sensul evalurii JceluilaltJ. atractivitatea fizic (fizionomic L JconstituionalJ)configuraii fizionomice2somatotipuri. similaritatea atitudinal 3*.Deli itari conceptuale ale otivatiei in psihologie. Motivatia2 an s a mb l u d ef ac to ri di na mi ci ca re d et er mi n co nd ui ta un ui i nd iv id ) i ca re co ns ti tu ie structura lui motiva'ional."otiva'ia este o stare interioara, o dorin' puternic, o for' ce pune %nmi) c ar e u n in di vi d %n ve de re a at in ge ri i un ui a nu mi t o bi ec ti v. / ro ce s u l instinctiv )i ra'ional care apare la un individ atunci c(nd caut s satisfac anumite nevoi )i dorin'e. <ntr un sens mai larg, motiva'ia %nglobeaz nevoi,interese, inten'ii, tendin'e, idealuri, care stau la baza condi'iei umane )i caresus'in realizarea anumitor ac'iuni, fapte, atitudini Conceptul de motivatie a fost lansat %n literatura psihologica %n ,M+N de catre *. 4ichter, care considera ca motivatia constituie cauza reala a comportamentului uman. "otivatia functioneaza la diferite nivele: superficiale si inconstiente(stimuleaza si impulsioneaza).Conceptul de motiv a fost utilizat cu mult %nainte de ,M+N. "otivul era considerat un fenomen de natura psihica, care reactualiza si transpunea %n plan subiectiv starile de motivatie ale organismului6lti autori diferentiaza motivul de celelalte forme motivationale. "otivatia apare ca un ansamblu de forme si structuri motivationale(trebuinte, interese, etc.), dar care include si motivele, de sine statatoare. "otivul este parte a %ntregului motivatie. # au conturat + pozitii: ,) considera motivul integrat %n motivatie si subordonat acesteia(Cosmovici ansamblul motivelor)2 .) considera motivatia ca proces de actualizare a motivelor(!rOlich definea motivatia ca procesul de actualizare a motivelor si de traducere a lor %n conduita)2 +) integreaza cele doua acceptiuni. /./.:eveanu(,MPP) spunea ca motivatia desemneaza pe de o parte totalitatea motivelor, iar pe de alta parte %nsusi procesul motivarii %n contextul interactiunilor si interdependentelor dintre personalitate si ambianta umanizata. 33.(tructura otivationala a personalitatii- esenta+ continut. 3omponentele motivatiei sunt cunoscute su# denumirea generica de factori motivationali, de motive sau tre#uinte. Dintre aceste componente, in literatura de specialitate sunt mentionate: tre#uinta, impulsul, dorinta, intentia, valenta, tendinta, aspiratia si interesul.. 3!.%otiuni generale despre co unicare. 3omunicarea e$prima identitatea noastra umana. 9i7loacele de comunicare pot fi ver#ale sau nonver#ale. :im#a7ul este o forma specifica de activitate prin care se realizeaza comunicarea interumana cu a7utorul lim#ii.

3"./eco pense si satisfactie in unca. 6 stare emoional plcut sau pozitiv ce rezult din aprecierea propreiei slu7#e a muncii . 6;/eill< 1111 definete satisfacia n munc ca fiind atitudinea general fa de munc. -n ceea ce privete natura satisfaciei aceasta a fost ncadrat n rndul atitudinilor fa de munc, mai apoi insistndu4se pe componenta ei afectiv .De altfel interesul iniial pentru satisfacia n munc a fost legat de considerarea ei ca certitudine .=titudinea este o predispoziie de a rspunde pozitiv sau negativ la un set de ntmplri&>er#ert ....11?1'. @e credea c prin influenarea ei se poate crete motivaia i performana. 3#.(tructura co unicarii. a) #ursa emi'toare L *mi'tor2 b) 6paratul )i canalul de transmitere L $ransmi'tor2 c) #emnalul transmis L "esa5ul2 d) 6paratul de recep'ie L 3eceptor,. 4upa modul de implicare bilaterala,multilaterala 4upa nr de persoane implicate biunivova.multivoca 4upa modalitatea de folosire vebala,scrisa,nonverbala,orala,gesturi,mimici,posturi 3$.Publicitatea intre prag atis si iluzie %u#licitatea se ocup cu promovarea #unurilor, serviciilor, companiilor i ideilor, de cele mai multe ori prin mesa7e pltite. @copul direct ale acestor mesa7e este stimularea dorin elor clien ilor poteniali, i formarea asociaiilor pozitive n legtur cu produsul sau compania promovat, scop care este atins prin folosina metodelor de manipulare psihologic mai mult sau mai pu in su#tile. 4'.Tipurile de co unicare si continutul lor. Q Comunicarea intrapersonala . *ste comunicarea %n si catre sine. Q Comunicarea interpersonala. *ste comunicarea %ntre oameni. Q Comunicarea de grup. *ste comunicarea %ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alti oamenii. Q Comunicarea de masa. *ste comunicarea primita de sau folosita de un numar mare de oameni. Comunicarea verbal (CD) 6cest tip de comunicare este codificat )i transmis prin enun'uri care au la baz unitatea minimal, semnificativ numit cuv(nt. Comunicarea verbal este oral sau scris, iar canalele sunt deci auditive )i sau vizuale2 ambele tipuri fiind la fel de frecvente. Comunicarea paraverbal (C/D) Comunicarea paraverbal este o comunicare inferent pentru c se asociaz )i se suprapune comunicrii verbale prin forme de manifestare cu semnifica'ii aparte, cum ar fi caracteristicile vocii (care dau informa'ii despre genul natural al emi'torului, despre v(rst, despre starea de spirit, vesel, trist, fals neutru, vag, etc.), caracteristicile de pronun'ie (care dau informa'ii despre gradul de educa'ie, capacitatea de comunicare )i de control al g(ndirii prin limba5, zona de provenien', intensitatea, ritmul, tempoul, calit'ile vocii, pauzele(umplute sau nu de vocale neutre) Comunicarea nonverbal (C:D) <nforma'ia codificat verbal poate fi %nso'it )i de elemente de Einezic, proxemic, mimic, pantomim, gestic at(t din partea emi'torului, c(t )i a receptorului. 4&.Di ensiunea psihologica a publicitatii. %u#licitatea presupune incercarea de impunere a produslui de7a fa#ricat.2a este un istrument al profitului,insa pe de alta parte ea nu poate impune cumparatorul atit timp cit nu are cu ce cumpara.
2ste un mi7loc important de informare si su#ventioneaza mi7loacele de comunicare de masa. An ceea ce priveste influenta pu#licitatii asupra mass media se estimeaza ca pu#licitatea o su#ventioneaza din urma.6 #una parte a canalelor .B si posturilor radio provin din pu#licitate.@u#ventia este platita de consumator deoarece ea este inclusa in preturile practice de catre producatori si distri#utori. 4*.Conditiile pentru o co unicare eficienta.

esajul & s aib scop clar, cu probleme distincte (C(), interac'iuni implicite (C) C*+(), modul de rezolvare (C) ). <nforma'ia trebuie organizat logic, %n termeni clari, accesibili receptorului, cu evitarea detaliilor exagerate. 44.Tipuri de oa eni dificili in co unicare.
,

5u e$ist oameni dificili, ci doar personaliti diferite. Diferenele sunt generate de nivelul opiniei fiecruia. 2$ist diferene mari ntre prerile i valorile oamenilor, ntre prioritile unora i ale celorlali. %rovocarea e de a gsi o metod de comunicare cu persoanele care sunt diferite de noi." %ornind de la cele mentionate mai sus, am considerat i acest referat ca fiind o provocare pentru a cunoate mai #ine cum s ne descurcm cu acei oameni care nu au aceiai opinie cu a noastr sau chiar sunt oameni dificili, aceti oameni fiind de cele mai multe ori chiar su#ordonai 7andarmi sau pur i simplu oameni din afara mediului militar. 4!.%otiuni generale despre grup. (tructura grupului si otivele asocierii in grup. $ermenul de grup social are multe definiii i interpretri insa putem %ntelege prin el o formatiune sociala in interiorul creia indivizii sunt %n interaciune conform unor reguli fixe si %mprtesc sentimentul de a constitui o entitate aparte, astfel %nc(t membrii s ar putea recunoate ca atare. Arupurile sociale se pot clasifica dup multe criterii %nsa cele mai importante sunt grupurile primare i secundare. !acem parte din mai multe grupuri primare si secundare, acestea fiind grupuri de apartenenta. *xista o a treia categorie de grup denumita grup de referin. 4ei nu facem parte din ele, acestea pot avea o influenta puternica asupra noastr si pot fi at(t pozitive cat si negative. 6nsamblurile de persoane (grupurile sociale) difera in ceea ce privete gradul de coeziune. Coeziunea sociala este ridicata cand oamenii g(ndesc, simt i acioneaz ca membri ai grupului, nu ca indivizi izolati. Comparativ cu grupurile slab coezive, grupurile cu un grad %nalt de coeziune exercita o influenta mai puternica asupra membrilor grupului. Cercetarile psihosociologice au pus %n evidenta ca factorii de coeziune ai grupurilor sunt, in principal, marimea grupului si similaritateaLdiversitatea membrilor grupului "arimea grupului. # a pus in discuie numrul minim de persoane care permite sa se vorbeasc de existenta unui grup. 7nele cercetri psihosociologice mai recente (R.6. Sagner, ,MM9) au condus la concluzia ca o data cu mrirea numrului de persoane in grup coeziunea grupului scade, participarea indivizilor la viata de grup diminueaz, cooperarea slbete si sporete numrul conflictelor din interior #imilaritateaLdiversitatea membrilor grupului reprezint cel de al doilea factor ce influeneaz coeziunea grupurilor. /ersoanele care au trsturi de personalitate asemntoare, interese i valori similare participa mai intens la viata grupului. C?.Tipologia grupurilor. 4upa marimea grupului, exista grupuri mici, p(na la +N, 8N de persoane, cum ar fi familia, grupele de studenti, grupuri medii, de ordinul zecilor sau sutelor, si grupuri mari cum ar fi etniile, natiunile. 4upa functia lor normativ axiologica %n raport cu individul concret, grupurile se %mpart %n grupuri de apartenenta, cele din care individul face parte actualmente, si cele de referinta, care constituie reperele lui normative, atitudinale, valorice, comportamentale si spre care tinde sa devina membru. - alta clasificare a grupurilor a fost facuta %n functie de statutul acordat oficial grupului. Dorbim %n acest caz de grupuri formale, unde exista o organigrama, reguli de functionare precise, scrise, si grupul informal, unde legile sunt nescrise (normele de grup), dar, la fel de importante. 4upa gradul de integralitate si stabilitate exista grupuri naturale, cu structuri, interese si scopuri comune, de Tbtaie lungaJ, grupuri ocazionale, unde exista minime scopuri si trsturi comune, dar de foarte scurta durata (publicul de la un spectacol de teatru, de exemplu), dar exista si grupuri experimentale. - alta clasificare a grupurilor a fost fcut dup statutul ontic, %n grupuri reale, %n care membrii, chiar daca nu se cunosc nemi5locit, sunt %n anumite relatii, au trasaturi comune, grupul exista ca atare, si %n grupuri TnominaleT, %n care indivizii sunt adunati %n grup doar pe h(rtie, cu numele. 4ar cel mai relevant criteriu de clasificare a grupurilor evidentiat de Charles ? Coole= (,MNM) este cel alnaturii relatiilor dintre membrii grupului, si %n acest caz sunt Tgrupuri primareT, caracterizate prin relatii de tip Tfata %n fataJ, si Tgrupuri secundareT, unde indivizii nu se cunosc nemi5locit. Arupurile primare sunt grupuri mici, %n care nu numai ca oamenii au relatii fata %n fata, se cunosc deci nemi5locit, dar aceste relatii sunt emotional & afective, de intimitate, cldura si solidaritate. 4$.Psihologia inflatiei. "enomenul #enumit infla$ie constituie o problem complex de analiz macroeconomic )i una dintre cele mai importante forme ale dezechilibrului economico social.

$oate aceste consecin'e %n plan economic se vor repercuta inevitabil )i %n plan social, acolo unde vom %nt(lni stri de incertitudine )i nelini)te %n r(ndul popula'iei, dar )i situa'ii grave de srcie )i diferen'ieri sociale, toate acestea %n func'ie de intensitatea fenomenului infla'ionist. n general, c(nd climatul social se %nrut'e)te pe acest fond, guvernele )i celelalte autorit'i publice %)i pierd credibilitatea %n r(ndul maselor, care vor sanc'iona acest lucru %n perioadele electorale. 5&.3nfluenta tipurilor de personalitati asupra co porta entului profesional. Personalitate ,i comportament profesional n func'ie de tipul de personalitate se pot defini mai multe tipuri de comportament profesional: ,. -mbi$iosul: are un dezvoltat spirit de competi'ie, lucreaz %ntr un ritm alert, av(nd un randament mare %n munc, %)i asum responsabilit'i, pozi'ia %n sistemul (organiza'ia) din care face parte este important pentru el, manifest(nd tendin'e de ascensiune social Conformistul: are o personalitate care ader la normele grupului, evit s )i exprime ideile, fiind de acord cu ceilal'i, este loial )efului, %l preocup beneficiile companiei )i caut ci de reducere a costurilor, nu declan)eaz conflicte, manifest dorin'a de a fi %n asentimentul celorlal'i. .epen#entul: este interesat de stabilitatea locului de munc, av(nd nevoie de un mediu securizant )i de un salariu fix, evit %n mod sistematic situa'iile de competi'ie, nu este preocupat de ascensiunea social. Profesionistul: caut o profesie corespunztoare aptitudinilor sale profesionale )i nivelului de cuno)tin'e de care dispune, %n care meritele s i fie recunoscute )i %n care s existe condi'ii pentru schimb de experien'2 vrea s fie %n contact cu noile descoperiri2 este creativ, prefer probleme abstracte, teoretice2 apreciaz un )ef competent cel pu'in egal, dac nu superior2 dispune de o motiva'ie cognitiv. 9. /mul companiei: vrea s lucreze %ntr o organiza'ie cunoscut, cu cldiri )i utilit'i moderne, fr program fix, unde activitatea s aib un status ridicat2 confortul, condi'iile de lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci c(nd caut un loc de munc (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic plcut). U. 0igrul orientat spre sarcin: prefer un ritm alert, dinamic chiar situa'iile tensionate2 este potrivit pentru activit'ile care cer luarea deciziilor %ntr un timp scurt, asumarea responsabilit'ilor2 ob'ine satisfac'ii reale prin munca sa. P. -nalistul: %i place s lucreze singur2 este un spirit reflexiv, analizeaz problemele %n profunzime, cut(nd solu'ia optim2 face totul cu pasiune, prefer(nd problemele interesante2 %n echip este omul cruia i se cere frecvent a5utorul. V. 0ehnicianul: este priceput %n ceea ce face2 execut opera'iile %n ordine, prefer s lucreze %n probleme de natur aplicativ, s utilizeze %ndem(nrile tehnice dec(t s descopere lucruri noi2 dore)te o pozi'ie %ntr un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise. M. /mul #e echip: %)i pune cel mai bine %n valoare aptitudinile c(nd lucreaz %n grup, %n situa'ii de rezolvare a unor probleme2 elaboreaz planuri, are o bun viziune de ansamblu2 este bine organizat, gse)te solu'ii de ie)ire din situa'ii dificile2 este autonom2 caut o profesie care s i dea libertatea de care are nevoie (program le5er, climat de lucru liber)2 prefer o munc %n care s nu fie nevoit s adere la politica companiei2 prefer situa'iile necompetitive, unde salariul )i promovrile vin automat. ,N. 1usiness man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, prefer s lucreze %ntr o organiza'ie eficient din punct de vedere administrativ2 prefer pozi'ia de lider sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei2 %)i exprim ideile chiar dac exist divergen'e de opinie2 %i place s dezvolte idei )i tehnici noi. 5*.Mentalitatea in grup. ;egat de problema cunostinetlor necesare, dificultatea care apare %n procesul decizional deriva din incertitudine. 4etinerea tuturor cunostintelor necesare de catre decident este o situatie extrem de rara, este un fapt de exceptie. 4e cele mai multe ori, cunostintele de care dispune decidentul sunt nesigure si incomplete. G<ncertitudinea persistentaG (care nu poate fi redusa %n procesul de pregatire a deciziei) ridica doua tipuri de probleme : ,) problema metodelor utilizate %n procesul decizional %n conditiile unei cunoasteri incomplete si incerte si .) gasirea unor modalitati de a contracare, de a face fata consecintelor dezorganizatoare distructive ale incertitudinii asupra sistemului decident. n consecinta, grupul poate lua decizii mai %ndraznete dar mai riscante dec(t individul

Cea de a doua problema esentiala pe care o ridica procesul decizional %n grup este consensul. #e pare ca, mai degraba dissensul este un produs natural, dec(t consensul. 4in acest motiv, consensul trebuie construit %n mod continuu. n str(nsa legatura cu stilurile de conducere, procesul decizional poate fi fie democratic, grupul participa la luarea deciziei, fie de delegare a autoritatii decizionale unei persoane, respectiv liderului grupului. #e constata ca %n societatile democratice actuale, exista o puternica %nclinatie spre promovarea deciziilor colective (democratice). Caracterul colectiv al deciziei este si o premisa si un rezultat al evlutiei democratice a societatii. -ptiunea grupurilor pentru decizia colectiva, se pare ca este legata si de mai marea probabilitate a corectitudinii ei %n raport cu decizia individuala. Arupul este compus din indivizi cu statute, cunostinte, meserii diferite, deci ofera rezerve mai mari dec(t individul (liderul) la care sa se poata apela %n vederea luarii unei decizii optime. 53./eactiile de frica si depresie in co porta entul profesional.

54.%otiunile de baza ale psihologiei fa iliei- functiile fa iliei+ structura ei. !amilia este definita drept un tip de comunitate umana alcatuita din persoane legate %ntre ele prin relatii de consangvinitate si %nrudire, care traiesc %mpreuna, coopereaza si au gri5a de copii. 4e obicei nucleul familiei %l formeaz prin'ii )i copii. #unt %ns )i situa'ii %n care la acest nucleu se mai adaug bunicii, iar %n unele cazuri )i rudele apropiate(unchi, mtu)i) se implic sau sunt implicate %n activitatea educativ. a) "unctia naturala, biologica% /rin aceasta se asigura reproducerea, perpetuarea spetei umane, rezolvandu se prin familie problema demografica. b) "unctia economica% <n conditiile economiei de piata si a privatizarii creste functia economica a familiei, care trebuie sa asigure baza materiala necesara satisfacerii trebuintelor de alimentatie, imbracaminte, incaltaminte etc. a tuturor membrilor familiei. <n conditiile in care parintii sunt salariati, familia trebuie sa rezolve problemele economice prin folosirea chibzuita a veniturilor pentru satissfacerea trebuintelor familiei. #tatul isi mentine si el anumite elemente ale functiei economice, contribuind la asigurarea educatiei, sanatatii, protectiei sociale a familiei etc. c) "unctia #e socializare% !amilia este nucleul de baza al societatii, in care actioneasza relatiile interumane, sociale si civice la nivel de microgrup social, in mod firesc contribuie la socializarea membrilor ei, a copiilor indeosebi, dezvoltand relatii de intelegere, de cooperare, respect si a5utor reciproc, de rezolvare in comun a o serie de trebuinte materiale, spirituale, sociale etc. /roblemele planificarii familiale, a educatiei sexelor, a contraceptiei si a consecintelor negative ale recunoasterii lor, reprezinta o indatorire deosebita a familiei, scolii si a altor factori socio educationali. d) "unctia e#ucativa% "ediul educativ familial are influente deosebit de puternice asupra formarii personalitatii copilului, a comportamentului lui, care isi mentin forta educativa uneori toata viata. 4upa intrarea copiilor la gradinita sau la scoala, functia educativa a familiei nu inceteaza, ci ea continua cu aceeasi importanta realizandu se, ansa intr o ipostaza noua, de interactiune a functiei educative din familie, cu functia educativa a institutiilor de invatamant. 4e altfel, functia socio educativa a familiei nu inceteaza toata

viata, casa si atunci cand au a5uns adulti si si ai intemeiat o familie, parintii ii considera tot copiii lor si pot, oricand sa vina cu un sfat bun pentru ei. 6bandonarea sau diminuarea functiei educative constituie cauza primordiala a neimplinirii copiilor si adolescentilor, a aparitiei si amplificarii delincventei 5uvenile, a tuturor deviatiilor si infractiunilor savarsite de copii si tineri. 55./eactii la stresul profesional. Cu alte cuvinte stresul la locul de munca poate fi definit ca cel mai daunator raspuns fizic si psihic ce ia nastere atunci cand cerintele slu5bei nu se potrivesc cu resursele, capacitatile sau nevoile anga5atului. #tresul la locul de munca poate conduce la compromiterea sanatatii si chiar imbolnavire. Conceptul de stres la locul de munca este adesea confundat cu acela de competitie, dar aceste concepte nu sunt identice. Competitia ne energizeaza psihologic si fizic, si ne motiveaza sa invatam noi meserii si sa ne perfectionam munca. Cand o competitie a luat sfarsit ne simtim relaxati si satisfacuti#tresul este o reactie psihologica la solicitarile inerente ale factorilor de stres care are potentialul de a face o persoana sa se simta tensionata si anxioasa, pentru ca nu este in stare sa faca fata acestor solicitari. #tresul este o stare de tensiune ce ia nastere atunci cand o persoana raspunde cererilor locului de munca, familiei si altor surse externe ca si cand acestea ar fi generate de nevoile sale interne, obligatii si autocritica. #tresul este atat aditiv cat si cumulativ. #e aduna in timp pana la starea de criza cand apar simptomele. 6cestea se pot manifesta psihic prin: iritabilitate, anxietate, scaderea concentrarii, frustrari si ura. /ot aparea si simptome fizice: tensiuni musculare, dureri de cap, dureri de spate, insomnii, hipertensiune. Anstituirea sociala a casatoriei. 5"./eactiile de repliere in co porta entul profesional.

). Divortul si consecintele sale. 5$.1actorii eficientizarii co porta entului profesional. "anagementul stresului )i al timpului2 F Aestionarea timpului )i a %ntreruperilor %n activit'ile de serviciu2 F <dentificarea )i stabilirea priorit'ilor2 F $ehnici de gestiune zilnic a timpului2 F #ugestii pentru o planificare eficace2 F -rganizarea personal cum sa crem ordine %n activit'ile profesionale )i personale2 F "odalitati de planificare, organizare si desfasurare a unor sedinte eficiente F <dentificarea unor probleme comune ce pot aprea pe parcursul unor )edin'e )i rezolvarea acestora2 F Cum s conduci sau s participi %ntr o )edin'a eficient.