RETELE MOBILE SI TEHNOLOGII WIRELESS

CUPRINS

1. Generalitati 2. Standardele IEEE 802.11 2.1 2.2 2.3 !. "omponentele retelei !.1 #rhitectura IEEE 802.11 !.1.1 Subni$elul %#" &%edium #cces "ontrol' !.1.2 Ni$elul i(ic Tehnologia Standarde de securitate Probleme de compatibilitati

3. Notiuni si con iguratii posibile

WLAN - 802.11
1.Generalitati
)i*+i este o marca inregistrata de )i*+i #lliance pentru a descrie tehnologia ),#N&-ireless local area net-or.s' ba(ata pe standardul IEEE 802.11. / retea -ireless Wi-!i" WLAN este o retea ara ir0 locala0 e1tinsa pe arii limitate0 in unctie de echipamentele olosite si de puterea acestora0 prin care se poate ace trans er de date si internet olosind undele radio. Trebuie stiut ca )i*+i0 prescurtarea de la 2)ireless +idelit320 repre(inta o categorie de produse compatibile cu standardele ),#N &)ireless ,ocal #rea Net-or.s' ba(ate pe protocoale IEEE 802.11. Noile standarde care au precedat speci icatiile 802.110 cum ar i 802.14 &)i%#5'0 ac parte din retelele actuale si o era multe imbunatatiri0 de la arii mari de acoperire pana la $ite(e mari de trans er. 6i erentele intre o retea terestra si o retea -ireless radio sunt multiple si repre(inta bene icii in a$oarea retelelor -ireless7 * Spre deosebire de alte sisteme radio0 )i*+i oloseste un spectru de rec$ente radio care nu au ne$oie de licenta deci nu necesita aprobare pentru utili(are. * Se permite de($oltarea $ariata a unei retele locale ),#N ara utili(area cablurilor0 reducand costurile necesare de($oltarii retelei si e$itand di erite obstacole in implementarea retelei &locuri inaccesibile0 care nu pot i cablate'.'. * %ulte retele )i*+i suporta roaming0 permitand unui client sa se mute dintr*un punct de acces in altul in aceeasi cladire0 sau (ona geogra ica. * )i*+i este un standard global0 clientii )i*+i putand lucra in di erite tari de pe glob. * Posibilitati $ariate de conectare a utili(atorului inal0 prin intermediul placilor )i*+i P"%"I#0 P"I0 8S9 sau a $ariatelor sisteme )i*+i 802.11b sau 802.11g integrate in ma:oritatea noteboo.*urilor moderne. # ost proiectata pentru a i olosita pentru di erite dispo(iti$e mobile cum ar i laptopuri0 dar si pentru multe alte ser$icii inclu(and ser$icii de Internet si $oce sau ser$icii pentru conectarea tele$i(oarelor0 camerelor digitale sau 6;6 pla3erelor. / in rastructura -ireless poate i reali(ata asta(i cu cheltuieli mult mai mici decat una traditionala pe cablu. In acest el0 apar premi(ele reali(arii accesului ie tin si usor la Internet membrilor comunitatilor locale0 cu toate bene iciile ce re(ulta de aici. #ccesul la in ormatia globala constituie o sursa de bogatie la scara locala0 prin cresterea producti$itatii muncii ba(ate pe accesul la c$asitotalitatea in ormatiilor disponibile in lume in legatura cu acti$itatea prestata. Totodata0 reteaua de$ine mai $aloroasa pe masura ce tot mai multi oameni se leaga la ea. "omunitatile legate la Internet au acces la piata mondiala unde au loc tot mai multe tran(actii cu $ite(a retelei. In acelasi timp0 accesul la Internet le da oamenilor posibilitatea de a*si discuta problemele lor0 politica si orice altce$a ce*i interesea(a in modalitati pe care tele onul sau tele$i(orul nu le putea pune la dispo(itie. "hiar si ara accesul la 2

Internet comunitatile legate la retele -ireless se bucura de a$anta:e * pot colabora la di erite proiecte cu intindere geogra ica mare olosind comunicatii $ocale0 e*mail<uri si transmisii de date cu costuri oarte mici. In ultima instanta0 oamenii inteleg ca aceste retele sunt reali(ate pentru a intra mai usor in legatura unii cu altii. )ireless ,#N0 cunoscut si sub denumirile de ),#N0 802.11 sau )i+i0 desi este cea mai recenta metoda de conectare0 a cunoscut in ultimii ani o crestere ara precedent a popularitatii. #ceasta popularitate se datorea(a chiar principalei sale caracteristici7 lipsa cablurilor. "alculatorul se a la in retea ara sa aiba ne$oie de cabluri sau conectori. Este un $is de$enit realitate pentru cei care olosesc P"*uri mobile &laptop*uri sau P6#*uri' si care obtin o libertate totala de miscare in interiorul ariei acoperite de reteaua -ireless. =eteaua -ireless are drept componenta principala un echipament care se numeste P#n$t %e A$$e&. El este un releu care emite si receptea(a unde radio catre0 respecti$ de la dispo(iti$ele din ra(a sa de actiune. Sa luam ca e1emplu o irma obisnuita0 care are cabinetul 6irectorului la eta:ul 8 si o Sala de Sedinte la eta:ul 2 al unei cladiri de birouri. In e1emplul din +ig.1 se considera ca in retea sunt doua puncte de acces. 8nul la eta:ul 8 al cladirii0 in biroul directorului si celalalt in Sala de Sedinte de la eta:ul 2. 6irectorul poate sa mearga la intalniri luandu*si cu el laptop*ul si desi nu este in biroul sau0 poate sa ceara in ormatii secretarei sau poate sa isi cercete(e posta electronica pentru a i la curent cu ultimele noutati0 toate acestea ara sa conecte(e $reun cablu.

+ig.1 =etea -ireless E1ista insa si de(a$anta:e in ca(ul retelelor -ireless. Pe langa cea mai usoara utili(are si cea mai mare le1ibilitate0 o retea -ireless este totodata si cea mai e1pusa din punct de $edere al $ulnerabilitatii la interceptari neautori(ate. ,a ni$elul i(ic0 oricine poate sa accese(e o retea -ireless. Nu este ne$oie sa tai cabluri0 pentru ca mediul de propagare al datelor este aerul. Ele pot trece prin erestre0 la el de bine cum pot trece si prin peretii subtiri din birourile obisnuite. 6in ericire0 nu este su icient in general sa ai acces la ni$elul i(ic pentru a obtine si accesul e ecti$ la retea0 deoarece producatorii echipamentelor de comunicatii au conceput modalitati de criptare a in ormatiilor0 care sa le aca inaccesibile intrusilor. Securitatea retelelor -ireless este un punct de discutie oarte aprins0 deoarece din moti$e de necunostinta a utili(atorilor sau de nepro esionalism al administratorilor0 ori pentru a permite conectarea usoara0 aceste caracteristici de protectie nu sunt intotdeauna acti$ate. +igura urmatoare pre(inta regasirea standardul )i+i intr*o ase(are globala a standardelor -ireless 7

+ig.2 Standarde )ireless

2.Stan%ar%ele IEEE 802.11

Standardul IEEE 802.11 a ost initiat in 1>>0 si inali(at in 1>>? pentru a acoperi retelele care asigura cone1iuni -ireless intre statii i1e0 portabile si in miscare pe arie locala@ In loc de un singur standard &IEEE 802.11b'0 e1ista un intreg al abet de $ariante -ireless din care utili(atorii pot alege. 802.11a0 802.11b0 802.11g si 802.11h concurea(a pentru pre erinta userului0 ca tehnologii de ba(a0cu 802.11n asteptAnd la rAnd. Iar 802.11c0 802.11d0 802.11e0 802.11 si 802.11i adauga inca putina culoare acestui amestec.

IEEE 802.11 Pre'entare (eneral)

802.11a 802.11b 802.11c 802.11d 802.11e B! %bps ),#N Cn banda de B GD( 11 %bps ),#N Cn banda de 20! GD( )ireless bridging E)orld %odeF0 adaptare la cerintele regionale GoS Hi e1tensii streaming pentru 802.11aIgIh 5

802.11 802.11g 802.11h 802.11i 802.11: 802.11. 802.11l 802.11m 802.11n

=oaming pentru 802.11 aIgIh &Inter #ccess Point protocol I#PP' B! %bps ),#N Cn banda de 20! GD( 802.11a cu 6+S Hi TP"0 E11a EuropeF #utenti icare Hi criptare &#ES0 802.11' 802.11a cu canale adiJionale peste !0> GD(0 E11a KapanF Schimb de in ormaJii de capabilitate Cntre client Hi #ccess Point Nu este utili(at #ctuali(are * publicarea actuali(Lrilor standardului ENe1t Generation ),#NF cu cel puJin 100 %bps +ig.3 IEEE 802.11

2.1 Te*n+l+(ia
=etelele -ireless se impart in doua clase importante0 actorul decisi$ iind rec$enta de banda. Tehnologiile mostenite olosesc banda de 2.! GD(0 in timp ce $ariantele ulterioare olosesc banda mai lata0 de B GD(. Prima clasa include standardul The Institute o Electrical and Electronics Engineers &IEEE' 802.11b &11 %bps' si succesorul sau0 802.11g &B! %bps'. #ceasta prima clasa este0 in pre(ent0 cea mai rec$enta optiune. b' Pe de alta parte0 802.11a si 802.11h0 ambele putAnd sa obtina o rata nominala de B! %bps0 operea(a in banda de B GD(. 802.11, * a ost rati icat de IEEE in 14 septembrie 1>>> si este0 probabil0 cel mai popular protocol de retea -ireless utili(at in pre(ent. 8tili(ea(a tipul de modulatie 6SSS &6irect SeMuence Spread Spectrum'. /perea(a in banda de rec$ente IS% &Industrie0 Stiinta0 %edicina'@ nu sunt necesare licente atAt timp cAt se utili(ea(a aparatura standardi(ata. ,imitarile sunt7 puterea la iesire de pAna la 1 -att iar modulatiile numai de tipul celor care au dispersia spectrului cuprinsa intre 20!12 si 20!8! GD(. #re o $ite(a ma1ima de 11 %bps cu $ite(e utili(ate in pre(ent de apro1imati$ B %bps. 802.11( a ost rati icat in iunie 2003. In ciuda startului intAr(iat0 acest protocol este0 in pre(ent0 de acto protocolul standard in retelele -ireless0 deoarece este implementat practic pe toate leptopurile care au placa -ireless si pe ma:oritatea celorlalte dispo(iti$e portabile. +oloseste aceeasi subbanda de rec$ente din banda IS% ca si 802.11b0 dar oloseste tipul de modulatie /+6% &/rthogonal +rec$enc3 6i$ision %ultiple1ing'. ;ite(a ma1ima de trans er a datelor este de B! %bps0 cu implementari practice la 2B %bps. ;ite(a poate cobori pAna la 11 %bps sau chiar la $alori mai mici0 trecAnd la tipul de modulatie 6SSS0 pentru a se reali(a compatibilitatea cu mult mai popularul protocol 802.11b. 802.11a a ost rati icat de IEEE in 14 septembrie 1>>>. 8tili(ea(a tipul de modulatie /+6%. #re o $ite(a ma1ima de B! %bps cu implementari de pAna la 2? %bps. /perea(a in banda IS% intre B0?!B si B080B GD( si in banda 8NII &8nlicensed National In ormation In rastructure' intre B01?0 si B0320 GD(. #ceasta il ace

incompatibil cu 802.11b sau 802.11g. +rec$entei utili(ate mai mari ii corespunde o bataie mai mica la aceeasi putere de iesire si0 cu toate ca in subgamele utili(ate spectrul de rec$ente este mai liber in comparatie cu cel din :urul rec$entei de 20! GD(0 in unele (one din lume0 olosirea acestor rec$ente nu este legala. 8tili(area unui echipament ba(at pe acest protocol in e1terior se poate ace numai dupa consultarea autoritatilor locale. 6e aceea0 echipamentele cu protocolul 802.11a0 cu toate ca sunt ie tine0 nu sunt nici pe departe la el de populare ca cele cu 802.11bIg. 802.11*- care este numita in S8# o Nproblema de compatibilitate in EuropaF0 este $arianta europeana a standardului american. "ele mai importante unctionalitati ale acesteia sunt selectarea dinamica a rec$entei si puterea $ariabila a transmitatorului0 pe care European Telecommunications Standards Institute &ETSI' o mandatea(a pentru piata europeana pentru a se asigura ca sistemele au o putere a transmitatorului re(onabila. IEEE 802.11$ speci ica metode de -ireless bridging0 adica0 metode de conectare a unor tipuri di erite de retele prin mi:loace -ireless. 802.11% este numit si NWorld ModeF7 acest lucru se re era la di erentele regionale din tehnologii0 de e1emplu cAt de multe si care canale sunt disponibile pentru utili(are si in care regiuni ale lumii. "a user0 trebuie doar sa numiti tara in care doriti sa olositi placa ),#N si dri$erul se ocupa de restul. IEEE 802.11e de ineste Quality-of-Service si e1tensiile streaming pentru 802.11aI h si g. Scopul este de a imbunatati retelele de B! %bps pentru aplicatii multimedia si ;oice o$er IP0 adica0 tele onie prin retele IP si internet. Pentru a i utili(ate cu multimedia si $oce0 reteaua rebuie sa suporte ratele garantate pentru iecare ser$iciu0 cu intAr(ieri minime de propagare. 802.11. descrie metodele de schimbare a standardului &N=oamingF' intre access point*uri0 iar I#PP0 Inter #ccess Point Protocol0 se ocupa de detalii.

2.2 Stan%ar%e %e &e$#ritate

802.11i a ost conceput pentru a solutiona problemele de securitate e1istente in domeniu pAna in momentul acela. Integrea(a tot ce poate o eri lumea securitatii. Printre principalele unctionalitati ale 802.11i se numara autenti icare IEEE 802.1x0 cu Extensible Aut entication !rotocol &E#P'0 "A#I$S si %erberos& precum si criptare ba(ata pe algoritmul "i'ndael AES. "omple1itatea standardului 802.11i a acut ca acesta sa ie e1trem de greu de inali(at7 standardul a ost in cele din urma lansat de IEEE dupa un di icil proces de negociere0 in $ara lui 200!. 6urata etapei de standardi(are pentru 802.11i arata cAt de preocupati de problema securitatii sunt acum producatorii si organi(atiile. =atiunea acestei gri:i este de(astrul aproape total care a incon:urat prima tehnica standardi(ata de criptare pentru ),#N*uri0 cunoscut sub numele de standardul Wireless E(uivalent !rivacy &)EP'. )EP se ba(ea(a pe un ci ru ="!0 cu chei statice si un Initiali)ation *ector &I;'0 care este modi icat pentru iecare pachet dintr*o transmisie. )EP a$ea unele puncte slabe oarte importante0 in implementarea I;0 iar 7

acestea le permiteau atacatorilor care puteau intercepta un numar su icient de mare de pachete de date0 sa reconstruiasca cheia. 6e apt0 e1ista instrumente de anali(a care se ocupa automat de aceasta sarcina. #nterior introducerii 802.11i0 producatorii de ),#N au incercat sa compense(e inerentele $ulnerabilitati ale )EP prin intermediul unei solutii pro$i(orii0 cunoscuta ca Wi-+i !rotected Access &)P#'0 de($oltata sub egida )i*+i #lliance. "ele mai importante unctionalitati ale )P# sunt Wea, %ey Avoidance &N)EPplusF'0 autentificare EA!-enabled si -e./oral %ey Inte0rity !rotocol &TOIP'. TOIP este conceput ast el incAt sa e$ite principalele de iciente ale )EP0 inlocuind cheia statica cu chei modi icate in mod dinamic si implementAnd o $eri icare a integritatii mult imbunatatita. 6in ratiuni de compatibilitate0 TOIP oloseste tot ci rul ="!. W!A2 este termenul pe care )i*+i #lliance il oloseste pentru a ace re erire la implementarea tuturor componentelor obligatorii ale standardului 802.11i.

2./ Pr+,le0e %e $+01ati,ilitate

In ca(ul in care nu este con igurat un ),#N complet nou0 $a trebui probabil sa se acorde atentie compatibilitatii cu de$ice*urile 802.11b e1istente. 802.11g are cAte$a lucruri 7 de$ice*urile 802.11b si 802.11g olosesc aceeasi rec$enta0 aceeasi tehnica de modulatie si acelasi domeniu0 asadar operatiile mi1te nu sunt o problema. Insa0 compatibilitatea a ectea(a per ormanta7 daca o singura componenta 11b se asocia(a cu o retea 11g0 rata sistemului scade imediat de la B! %bps la 11 %bps. /peratiile mi1te cu componente 802.11b si g0 dar si cu de$ice*uri 11g mai noi si mai $echi0 pot cau(a unele probleme. Standardul de securitate ),#N 802.11i nu a ost introdus pAna in $ara anului 200!. =etelele -ireless mai $echi suporta0 de obicei0 doar metoda )EP si necesita o prote:are suplimentara a retelei0 cu a:utorul tehnologiilor ;PN. 8nii producatori de de$ice*uri care suporta un subset al 802.11i )P# o era upgrade*uri irm-are la 802.11iI )P#2. #sa*numitele produse 6ual*9andITriple*%ode a:uta la e$itarea problemelor de compatibilitate chiar de la inceput. #ceste sisteme suporta operatiuni in banda de 2.! si B GD( si toate cele trei tehnologii de ba(a7 802.11a0 802.11b si 802.11g. 6in punct de $edere al unei tehnologii radio0 nu e1ista obstacole pentru interoperarea cu alta componenta ),#N. )i*+i #lliance a introdus eticheta N)i*+i certi iedF pentru a asigura interoperarea ara probleme intre sisteme ,#N de la producatori di eriti. Inainte de a primi aceasta aprobare0 produsele trebuie sa*si probe(e con ormitatea cu standardele curente0 prin intermediul unei suite de teste0 si sa*si demonstre(e interoperabilitatea cu de$ice*uri de la alti producatori. )i*+i #lliance acorda aceasta certi icare sistemelor 2.! GD( cu $ite(e de 11 si B! %bps si sistemelor B! %bps B GD( pentru )P#0 )P#2 si )%%. )%% inseamna )i*+i %ultimedia si indica con ormitatea cu 802.11e.

/. N+ti#ni &i $+n.i(#ratii 1+&i,ile

In ),#N unitatea adresabila este o statie &ST#'0 destinatie a mesa:ului si care0 in general0 nu este o locatie i1a. Ni$elul i(ic este di erit ata de cel al retelelor cu ire7

* utili(ea(a un mediu de transmisiune care nu are margini absolute0 dincolo de care trancei$erele n*ar i capabile sa receptione(e@ * nu este prote:at impotri$a unor semnale e1terne@ * comunicatia se des asoara pe un mediu mult mai putin iabil decAt cel cu ire@ * are topologii dinamice@ * lipsa unei conecti$itati totale &nu orice statie poate 2au(i2 oricare alta statie'@ * are proprietati de propagare $ariabile in timp si asimetrice. Standardul IEEE 802.11 permite interoperabilitatea sistemelor ),#N0 acestea putand i interconectate cu retele de tipul IEEE 802.3 &Ethernet' sau IEEE 802.B &to.en*ring'. Elementul de ba(a este celula acoperita de un echipament similar statiei de ba(a din comunicatiile mobile numita0 aici0 Punct de #cces & AP 2 A$$e& P+int'.

+ig. 37 #coperirea cu semnal de la un #ccess Point 6SS P 6igital Spread Spectrum =a(a de actiune a iecarui punct de acces radio determina o $el#la sau in termenii IEEE 802.11 un BSS &9asic Ser$ice Set'. %ai multe celule sunt conectate intre ele0 printr*o retea de distributie0 reali(ata de obicei prin cablu0 ormAnd un ESS &E1tended Ser$ice Set' sau un %+0eni#. In acest domeniu un calculator mobil &un client' se poate deplasa de la o celula la alta ara a pierde cone1iunea cu reteaua. #ceasta este semni icatia termenului de r+a0in(. In acest scop statia mobila7 Q $a monitori(a permanent calitatea legaturii cu celula olosita. Q $a incepe cautarea de noi celule atunci cAnd calitatea comunicatiei scade sub un prag prestabilit

Q $a olosi un I6 di erit in iecare celula0 acesta iind impus de catre sistem.

+ig.! Statii client si ser$er -ireless

+ig.B =etea cu mai multe celule

10

+ig.4 =etea locala olosind un ruter -ireless

3.C+01+nentele retelei
a" Set#l &er4i$i#l#i %e ,a'a BSS - Ba&i$ Ser4i$e Set" 6in cau(a limitarilor pri$ind ni$elul i(ic &acoperire radio'0 retelele -ireless care trebuie sa acopere distante geogra ice re(onabile pot i compuse din blocuri de ba(a. 9locul de ba(a este numit setul ser$iciului de ba(a &9SS'. In igura de mai :os sunt pre(entate doua 9SS0 compuse iecare din doua statii0 orma o$ala indicAnd0 simbolic0 aria acoperita0 in care statiile membre ale 9SS pot ramAne in comunicatie. 6aca o statie iese din aceasta arie0 ea nu mai poate comunica cu celelalte statii membre ale aceluiasi 9SS.

+ig.? Seturile ser$iciului de ba(a "on orm standardului 802.11 se disting doua tipuri de retele locale7 Q retele ad*hoc@ Q retele in rastructurale 8n BSS in%e1en%ent &I9SS * Independent 9SS' repre(inta cel mai semni icati$ tip de ba(a al retelei IEEE 802.11. / retea IEEE 802.11 minima poate i ormata din numai doua statii. In igura de mai sus sunt pre(entate doua I9SS. 6eoarece acest tip de retea IEEE 802.11 se ormea(a adesea ara o plani icare0 numai pentru un inter$al de timp cAt este necesara0 mai este numita retea ad hoc. #socierea dintre o ST# si un 9SS este dinamica7 statia poate i alimentata0 nealimentata0 poate iesi din aria de acoperire 9SS sau poate intra in aceasta arie. Pentru ca o statie sa de$ina membru al unei in rastructuri 9SS0 ea trebuie sa de$ina

11

2asociata2. #ceasta asociere este dinamica si implica utili(area &er4i$i#l#i &i&te0#l#i %e %i&tri,#ire &6SS * 6istribution S3stem Ser$ice'. ," Si&te0#l %e %i&tri,#ire 5S" Pentru unele retele comunicatia directa statie * statie nu este posibila din cau(a distantei. In aceste ca(uri un 9SS0 in loc sa ie independent0 poate i o componenta a unei retele e1tinse0 ormata din mai multe 9SS0 elementul utili(at pentru a le interconecta iind numit &i&te0 %e %i&tri,#ire & igura 8'.

+ig.8 Sisteme de distributie si puncte de acces Sistemul de distribuire urni(ea(a ser$iciile logice necesare integrarii mai multor 9SS. 8n punct de acces &#P * #cces point' este o statie care asigura accesul la 6S0 urni(And ser$iciile 6S si unctionAnd si ca o statie. 6atele sunt trans erate intre un 9SS si un 6S prin intermediul unui #P. Toate punctele de acces &#P' sunt0 de asemenea0 statii &ST#'0 deci ele sunt entitati adresabile. 8n 6S si mai multe 9SS ormea(a o retea -ireless0 de marime si comple1itate arbitrare. / ast el de retea este numita &et#l &er4i$i#l#i e6tin& ESS * E1tended Ser$ice Set'. 8n concept important este ca o retea ESS este $a(uta de subni$elul ,," la el cum este $a(uta o retea I9SS. Statiile din cadrul unei retele ESS pot comunica si statiile mobile se pot deplasa de la un 9SS la altul &in aceeasi retea ESS' in mod transparent ata de ,,". In standardul IEEE 802.11 nu se mentionea(a nimic in legatura cu locatiile i(ice relati$e ale 9SS * urilor &ele se pot suprapune partial0 pot i dis:uncte0 distantele intre 9SS * uri nu sunt limitate'. $" Inte(rarea $# $elelalte retele l+$ale $a,late" Pentru conectarea cu alte tipuri de retele locale &cu ire' este utili(at un 1+rtalcomponenta logica arhitecturala repre(entAnd punctul logic prin care unitatile de date ale ser$iciului %#" dintr*o retea locala cu ire sunt trans erate in arhitectura IEEE 802.11 &in sistemul de distribuire' si in$ers & igura >'. Este posibil ca un echipament sa unctione(e simultan ca un #P si ca un portal@ acesta poate i ca(ul cAnd un 6S este implementat din componentele ,#N IEEE 802. Portalul 12

interconectea(a mediul de transmisiune al sistemului de distribuire si cel al ,#N cu ire. In igura > se repre(inta un ESS ormat din doua 9SS < uri0 un 6S si acces printr*un portal la o retea ,#N cu ir.

+ig. > "onectarea la alte tipuri de retea ,#N

3.1 Ar*ite$t#ra IEEE 802.11

#rhitectura logica a retelei IEEE 802.11 este pre(entata in igura urmatoare 7

+ig.10 #rhitectura IEEE 802.11

13

3.1.1 S#,ni4el#l MAC Me%i#0 A$$e& C+ntr+l"

Subni$elul %#" utili(ea(a procedura "S%# &"arrier Sense %ultiple #ccess'0 ca si Cn Ethernet0 dar0 iind di icil de detectat coli(iunile Cntr*un mediu -ireless0 Cn retelele IEEE 802.11 se implementea(a e$itarea coli(iunilor * collision a$oidance &"S%#I"#' si nu detectarea lor. 6at iind (gomotul mai important Cn mediul de transmisie -ireless si e ectele de propagare multicale si de inter erenta0 Cn mecanismul de acces de ba(a se utili(ea(a procedeul con irmarii cadrelor transmise. 6aca un cadru de con irmare &#"O' nu este receptionat Cntr*un anumit inter$al de timp0 cadrul necon irmat $a i retransmis. Pentru controlul accesului statiilor la mediul de transmisiune subni$elul %#" o era doua tipuri de ser$icii0 unul cu contentie &disputa'0 celalalt ara contentie0 reali(ate iecare prin intermediul al cAtei unei unctii de coordonare 7 - functia de coordonare distribuita (DCF - Distributed coordination function) - functia de coordonare punctuala (PCF - Point coordonation function). Subni$elul %#" este responsabil pentru7 Q procedurile de alocare a canalului0 Q adresarea unitatilor de date de protocol &P68'0 Q ormarea cadrelor0 controlul erorilor0 Q ragmentarea si reasamblarea. %ediul de transmisiune poate opera in doua moduri7 7 0+%#l $+n$#rential CP &contend period'0 cAnd statiile isi disputa accesul la canal pentru iecare pachet transmis0 sau Q 0+%#l ne$+n$#rential C!P0 cAnd utili(area mediului este controlata de #P.

+ig.11 #rhitectura %#"

a" !#n$tia %e $++r%+nare %i&tri,#ita 5C!"

14

%etoda de ba(a pentru controlul accesului este 6"+0 care implementea(a un protocol "S%#I"# &"arrier sense multiple access -ith collision a$oidance < #cces multiplu cu perceptia purtatorului si e$itarea coli(iunilor'0 cu re$enire dupa o lege binara e1ponentiala &binar3 e1ponential bac.o '. #ceasta metoda trebuie implementata in toate tipurile de statii0 din I9SS sau din reteaua de in rastructura. / statie care are de transmis cadre %#" trebuie sa asculte mai intAi mediul de transmisiune. 6aca mediul este liber poate transmite. #lgoritmul distribuit "S%#I"# impune insa un inter$al minim0 speci icat0 liber intre sec$entele de cadre succesi$e0 asa incAt statia transmitatoare trebuie sa se asigure ca mediul de transmisiune este liber pentru acest inter$al de timp inainte de a incerca sa transmita. 6aca mediul de transmisiune este ocupat0 statia $a amAna incercarea de a transmite pAna cAnd mediul de$ine liber. 6upa ce mediul de$ine liber sau inainte de a incerca sa transmita imediat dupa o transmisiune reusita0 statia trebuie sa aleaga un inter$al de re$enire aleator si trebuie sa decremente(e contorul inter$alului de re$enire in timp ce mediul este liber. Inter4ale intre $a%re %ecanismul "S%#I"# impune un inter$al liber &pau(a' Cntre transmisiunile de cadre succesi$e. / statie care utili(ea(a 6"+ trebuie sa respecte doua reguli de acces la mediul de transmisiune7 &1' statia $a putea transmite numai daca mecanismul ei de percepere a purtatorului determina ca mediul a ost liber pentru cel putin un inter$al de timp numit 5I!S 5i&tri,#te% Inter!ra0e S1a$e * Spatiu Cntre cadre distribuit' si &2'0 pentru a reduce probabilitatea de coli(iune cu alte statii care accesea(a mediul0 statia $a selecta un inter4al %e re4enire ,a$8+..' cu care amAna Cncercarea de transmisiune0 dupa ce mediul a ost gasit ocupat sau Cnainte de a Cncerca sa transmita un alt cadru dupa o transmisiune reusita. / caracteristica importanta a subni$elului %#" IEEE 802.11 este aceea ca receptia reusita a unui cadru este con irmata printr*un cadru AC90 asa CncAt o statie $a considera transmisiunea unui cadru ca iind reusita numai dupa ce primeste cadrul #"O. 6aca nu primeste cadrul #"O Cntr*un inter$al de timp limitat transmitatorul $a Cncerca sa retransmita cadrul. +igura 12 pre(inta situatii posibile la Cncercarea de transmitere a unui cadru. "adrele receptionate eronat sunt marcate cu linii Cncrucisate.

15

+ig. 12 Transmiterea cadrelor prin 6"+ a' reusita @ b' retransmisie datorita eronarii cadrului #"O@ c' retransmisie datorita receptiei eronate a cadrului. Inter$alul Cntre cadre scurt SI!S - S*+rt Inter!ra0e S1a$e'0 mai mic decAt 6I+S0 este inter$alul de timp Cntre receptia unui cadru de date si transmisia cadrului #"O corespun(ator &+ig. 12 a'. 8tili(area acestei pau(e mici Cn schimbul de cadre pre$ine ca alte statii care asteapta un inter$al de timp mai mare &6I+S' dupa eliberarea mediului de transmisiune sa Cncerce sa transmita0 asigurAnd prioritate pentru Cncheierea schimbului de cadre Cn de des asurare. 6aca un cadru de con irmare este receptionat eronat &cu un "=" incorect'0 transmitatorul $a Cncerca retransmiterea cadrului de date dupa un timp EI!S E6ten%e% Inter!ra0e S1a$e * +ig. 12 b'. 6aca nu se receptionea(a cadrul de con irmare Cntr*un anumit inter$al de timp &Timeout #"O' se $a Cncerca retransmiterea cadrului &+ig. 12 c'. ," !#n$tia %e $++r%+nare 1#n$t#ala PC!" Este o metoda de acces optionala0 utili(abila numai in reteaua de in rastructura0 care oloseste un coordonator punctual &P" * Point coordinator'0 locali(at in punctele de acces ale 9SS0 pentru a determina care statie are dreptul de a transmite. "oordonatorul punctual controlea(a transmiterea cadrelor prin metoda polling &interogare'0 asigurAnd ast el eliminarea contentiilor. Este utili(at un mecanism $irtual de perceptie a purtatorului si un mecanism de prioritate pentru acces. P"+ distribuie in ormatia necesara pentru unctionare prin intermediul unui cadru speci ic de management &cadrul 9eacon * ar0 bali(a'. Toate transmisiunile de cadre prin P"+ utili(ea(a inter$ale intre cadre mai mici decAt cele din transmisiunile 6"+0 asigurAnd in elul acesta prioritate de acces pentru tra icul P"+ in raport cu statiile din 9SS unctionAnd cu metoda de acces 6"+.

16

6"+ si P"+ trebuie sa coe1iste concurential in acelasi 9SS. 6aca un coordonator punctual e1ista intr*un 9SS0 cele doua metode trebuie sa alterne(e. +unctia de coordonare punctuala cuanti(ea(a timpul cu supercadre. $" !ra(0entarea &i %e.ra(0entarea $a%rel+r la &#,ni4el#l MAC +ragmentarea este procesul de di$i(are a unitatilor de date ale ser$iciului %#" &MS5U - MAC &er4i$e %ata #n it' sau ale protocolului de management %#" &MMP5U * %#" management protocol data unit'0 e ectuat cu scopul de a mari probabilitatea de transmisiune reusita a %S68 sau %%P68 in ca(urile in care starea canalului limitea(a siguranta receptiei pentru cadrele mai lungi. Procesul de recombinare a unitatilor de date ale protocolului %#" &%P68 * %#" protocol data unit' intr*un %S68 sau %%P68 se numeste de ragmentare. +ragmentarea si de ragmentarea se reali(ea(a in iecare transmitator0 respecti$ receptor. +iecare ragment este transmis independent si con irmat separat. +ragmentarea se reali(ea(a daca lungimea cadrului %S68 sau a cadrului %%P68 este mai mare decAt un anumit prag0 dar numai cadrele cu destinatie indi$iduala sunt ragmentate0 cele care au o destinatie de grup si cadrele de di u(ie nu pot i ragmentate. 8n e1emplu de ragmentare este pre(entat in igura urmatoare 7

+ig.13 +ragmentarea

3.1.2 Ni4el#l .i'i$

Ni$elul i(ic se compune din doua subni$ele7 - subni$elul protocolului de con$ergenta a ni$elului i(ic & PLCP - P*:&i$al la:er $+n4er(en$e 1r+t+$+l' - subni$elul dependent de mediul i(ic & PM5 - P*:&i$al 0e%i#0 %e1en%ent'. Standardul IEEE 802.11 &1>>?' si $ariantele sale0 IEEE 802.11b si IEEE 802.11a &1>>>'0 speci ica debitele0 ben(ile de rec$ente si metodele de transmisiune pre(entate in tabelul care urmea(a.

17

Speci icatiile standardului IEEE 802.11 pre$ad trei $ariante de implementare pentru ni$elul i(ic7 Q olosind spectru imprastiat cu salt de rec$enta &+DSS'0 Q olosind spectru imprastiat cu sec$enta directa &6SSS' Q olosind radiatii in in rarosu &I='. Standardul IEEE 802.11 pre$ede transmisiunea cu debite de 1 %bIs si 2 %bIs in banda de 20! GD( &banda IS% * Industrial0 Scienti ic and %edical band'0 metodele de transmisiune radio recomandate iind !HSS !re;#en$: H+11in( S1rea% S1e$tr#0 - S1e$tr# i01ra&tiat $# &alt %e .re$4enta ' si 5SSS 5ire$t Se;#en$e S1rea% S1e$tr#0 - S1e$tr# i01ra&tiat $# &e$4enta %ire$ta '. !H-SS Sistemele care au la ba(a +D*SS utili(ea(a banda IS% &Industrial0 Scienti ic and %edical band' de 20!GD(. In S8# sunt speci icate ma1im ?> de canale pentru salturi de rec$enta. Primul canal are rec$enta centrala de 20!02 GD( iar celelalte canale sunt distantate cu 1 %D(. Prin Cmprastierea spectralR Cn cadrul comunicatiilor =+ se Cntelege o di$i(iune Cn rec$entR0 Cn timp sau pe ba(a unei scheme de codare0 a ben(ii disponibile. %esa:ele ce urmea(R a i transmise sunt si ele Cn mai multe pRrti numite pachete0 care $or i transmise pe anumite segmente ale spectrului ast el di$i(at. %etoda numitR +reMuenc3 di$ision spread spectrum sau +reMuenc3 hopping este olositR constR Cn CmpRrtirea spectrului Cn di erite rec$enSe sau canale. 8rmAnd aceastR metodR mesa:ul continut Cntr*un singur pachet este transmis pe un anumit canal0 apoi dispo(iti$ul radio selectea(R un alt canal < proces numit salt sau hopping cRtre o altR rec$entR < pentru a transmite urmRtorul pachet0 si procesul se repetR Cn acelasi mod pAnR se transmite Cntregul mesa:0 prin aceasta e ectuAndu*se o CmprRstiere a mesa:ului pe Cntregul spectru disponibil.

18

Sistemele care olosesc 6S*SS lucrea(a de asemenea banda IS% de 20! GD(. In acest ca( pentru transmisiunile cu $ite(a de ba(a de 1%bIs se oloseste modulatie di erentiala binara cu comutarea a(ei &69PSO' . Pentru $ite(e de 2 %bIs se oloseste modulatie di erentiala in cuadratura cu comutarea a(ei &6GPSO'. Imprastierea este reali(ata prin impartirea ben(ii disponibile in 11 subcanale0 iecare cu latimea ben(ii de 11 %D(. Transmisiunea in in rarosu &I= * In rared'0 o alta speci icare a standardului0 necesita $i(ibilitatea directa intre transmitator si receptor0 prin urmare distantele de transmisiune sunt mici0 corespun(atoare unei camere &semnalele I= nu pot trece prin (iduri'. Se oloseste modulatia impulsurilor in po(itie &PP% * Pulse Position %odulation'. #ceasta metoda de transmisiune n*a pre(entat interes pentru abricantii de produse ),#N. Standardul IEEE 802.11b utili(ea(a metoda de modulatie CC9 C+01le0entar: C+%e 9e:in( - C+0#tare $# $+%#ri $+01le0entare '0 Cn care codurile de Cmprastiere a spectrului sunt coduri complementare0 pentru debitele de B0B si 11 %bIs si 5SSS pentru debitele de 1 si 2 %bIs. Standardul IEEE 802.11a pre$ede utili(area metodei O!5M Ort*+(+nal !re;#en$: 5i4i&i+n M#lti1le6in( '0 modularea purtatorilor iind0 Cn unctie de debit0 BPS9 Binar: P*a&e S*i.t 9e:in("- <PS9 <#aternar: PS9"- 1=-<AM <#a%rat#re A01lit#%e M+%#lati+n ' &i =3-<AM . M+%#latia $# %i4i'i#ne .re$4enta +rt+(+nala O!5M" Este o metoda de transmisie ba(ata pe ideea multiple1arii cu di$i(are in rec$enta &+6%'. In ca(ul +6%0 mai multe semnale sunt transmise in acelasi timp dar pe rec$ente di erite. #ceasta este intalnita la transmisiile radio unde iecare statie ace broadcast intr*o anumita banda de rec$enta sau canal. In /+6%0 un singur transmitator emite pe mai multe rec$ente ortogonale &independente'

19

Tehnologia /+6% cuplata cu o metoda de modulatie a$ansata0 olosita pe iecare componenta0 conduce la obtinerea unui semnal care pre(inta o re(istenta ridicata la inter erente. Tehnica multiple1arii cu di$i(iune in rec$enta e$ita suprapunerea spectrala a canalelor multiple1ate &+ig0 1! a'0 pentru a elimina inter erenta intre canale0 a$and insa0 drept consecina0 o e icienta spectrala sca(uta. Pentru a imbunatatii e icienta spectrala0 in tehnica multiple1arii cu di$i(iune in rec$enta ortogonala &/+6%' canalele multiple1ate se suprapun in rec$enta &+ig. 1! b' dar impunand ca aceste canale sa ie distantate in rec$enta cu un ecart egal numeric cu $ite(a de semnali(are0 sa e$ite inter erenta intre canale. Canal 1 Canal 2 Canal 3 Canal 4 Canal 5 Canal 6

(a)

Frecventa

Frecventa (b) +ig. 1! Tehnica multiple1arii cu di$i(iune in rec$enta a' clasica b' ortogonala "aracteristici7 / purtatoare de semnal /+6% este o suma de sub*purtatoare ortogonale0 cu banda de ba(a0 pe iecare sub*purtatoare modulata independent0 de obicei prin utili(area unei modulatii cuadratura in amplitudine &G#%' sau modulatie cu salt in a(a &PSO'. #cest semnal compo(it in banda de ba(a0 este de obicei olosit pentru a modula o purtatoare =+. #$anta:e /+6%7 * E icienta mare a spectrului * =e(istenta la inter erenta multicale &in particular intalnita la transmisiile -ireless' * Inlaturare usoara a (gomotului &daca un sir de rec$ente su era inter erente0 purtatoarele din acel sir0 pot i anulate sau pot i incetinite' 6e(a$anta:e /+6%7 *Imper ectiunile de sincroni(are in rec$enta pot conduce la pierderi in ortogonalitate intre subpurtatoare0 re(ultand degradari de per ormanta *Posibilitatea de aparitie a intermodulatiei intre subpurtatoare Str#$t#ra ni4el#l#i .i'i$ Ni$elul i(ic este ormat din doua subni$ele &+igura 11'7 subni$elul protocolului de con$ergenta a ni$elului i(ic &P,"P * Ph3sical la3er con$ergence protocol' si subni$elul dependent de mediul i(ic &P%6 * Ph3sical medium dependent'.

20

Subni$elul P,"P este o inter ata catre subni$elul %#"0 iar subni$elul P%6 este echipat cu inter ata de transmisiune si de receptie in mediul radio. Subni$elul P,"P indeplineste unctia de adaptare a capabilitatilor subni$elului P%6 la ser$iciul pe care trebuie sa*l o ere ni$elul i(ic. El de ineste o metoda de includere a unitatilor de date ale protocolului %#" &%P68' intr*un ormat de cadru adec$at pentru transmiterea si receptia datelor de utili(ator si a in ormatiei de administrare0 intre doua sau mai multe statii0 utili(And subni$elul P%6. E1istenta subni$elului P,"P ace ca subni$elul %#" sa unctione(e cu o dependenta minima de subni$elul P%6. %odulul pentru administrarea statiei reali(ea(a unctiuni de administrare a ni$elului i(ic si a subni$elului %#". S#,ni4el#l PLCP >n tran&0i&i#nile 5SSS Tn subni$elul P,"P cadrelor %P68 li se atasea(a0 pentru transmisiune0 un preambul si un antet P,"P &+ig. 1B'. ,a receptie0 preambulul si antetul cadrelor P,"P sunt prelucrate pentru a e1trage in ormatia necesara procesului de demodulare si de li$rare a cadrelor %P68.

+ig.1B +ormatul cadrului P,"P Preambulul cadrului P,"P contine urmatoarele doua cAmpuri7 sincroni(are &SIN"' si delimitatorul de Cnceput de cadru &6I"'. #ntetul P,"P contine urmatoarele cAmpuri7 * semnali(are &SE%'0 * ser$iciu &SE=;'0 * lungime &,8NG' si * "=" * 14 &$eri icarea redundantei ciclice'. "Ampul de sincroni(are consta din 128 biti0 re(ultati Cn urma operatiei de scrambling aplicate pe o sec$enta continua de simboluri 212 si ser$este receptorului pentru reali(area i eritelor operatii de sincroni(are. 6elimitatorul de Cnceput de cadru indica Cnceputul cAmpului care pre(inta parametrii dependenti de ni$elul i(ic &antetul P,"P'. El are structura 52+3#020 cu cel mai semni icati$ bit Cn stAnga0 bitul cel mai din dreapta transmitAndu*se primul. "Ampul SE%0 de 8 biti0 indica ni$elului i(ic tipul de modulatie care se $a utili(a pentru transmisia &si receptia' cadrelor %P68. 6ebitul datelor este egal cu marimea repre(entata de acest cAmp Cnmultita cu 100 ObIs. ;arianta 802.11 asigura doua debite &1 si 2 %bIs'0 iar $arianta 802.11b asigura patru debite &cele doua din 802.11 si0 Cn plus0 B0B si 11 %bIs'.

21

"Ampul ,8NG indica timpul Cn microsecunde0 de la 14 la 214*10 necesar pentru transmiterea cadrului %P68. Numarul continut de acest cAmp este determinat pe ba(a lungimii cadrului %P68 si a debitului utili(at pentru transmisiune. "Ampul "=" re(ulta Cn urma codarii cAmpurilor SE%0 SE=; si ,8NG cu un cod ciclic al carui polinom generator este . Preambulul si antetul se transmit cu debitul de 1 %bIs si modulatie 69PSO. Transmitatorul si receptorul $or utili(a debitul si metoda de modulatie corespun(atoare debitului CncepAnd cu primul simbol &1 bit pentru 69PSO si 2 biti pentru 6GPSO' din %P68. Transmiterea preambului si a antetului necesita 1>2 microsecunde. ;arianta 802.11b pre$ede0 la debitele de 20 B0B si 11 %bIs0 un ormat optional0 mai scurt0 pentru preambul0 de ?2 biti &Cn loc de 1!! biti'0 micsorAnd ast el numarul bitilor suplimentari. #ntetul are aceeasi lungime0 !8 biti0 dar se transmite cu debitul de 2 %bIs0 Cn loc de 1 %bIs. S#,ni4el#l PM5 >n tran&0i&i#nile 5SSS Ni$elul i(ic 6SSS trebuie sa unctione(e Cn domeniul de rec$ente de la 20! GD( la 20!83B GD(. Tn aceasta banda de rec$ente se reali(ea(a mai multe canale &12 Cn standardele american si canadian0 1! Cn cel european'0 distanta Cntre rec$entele centrale ale canalelor adiacente iind de B %D(0 primul canal a$And rec$enta centrala egala cu 20!12 GD( ,a debitele de 1 si 2 %bIs se utili(ea(a modulatiile 69PSO0 respecti$ 6GPSO0 iar la debitele de B0B si 11 %bIs se utili(ea(a modulatia ""O. /ptional0 la aceste debite mai mari0 se poate olosi modul P9"" &Pac.et*based binar3 con$olutional code * "od con$olutional ba(at pe pachet'. a" Se$4enta %e >01ra&tiere &i 0+%#latia 1entr# 1 &i 2 M,?& "a sec$enta de Cmprastiere se oloseste sec$enta 9ar.er de 11 elemente &chips'7 U10 *10 U10 U10 *10 U10 U10 U10 *10 *10 *1. %odulatia 6PSO &6i erential 9inar3 Phase Shi t Oe3ing'0 pentru debitul de 1 %bIs0 se ace dupa regula7 bitului 0 Ci corespunde V W P 0 0 bitului 1 Ci corespunde V W P X . %odulatia 6GPSO &6i erential Guaternar3 PSO'0 pentru debitul de 2 %bIs0 se ace dupa regula pre(entata Cn tabelul de mai :os.

Spectrul de transmitere 7 putere

22

rec$enta +ig.14 Spectrul de transmitere

," Se$4entele %e >01ra&tiere &i 0+%#latia CC9 1entr# @-@ M,?& &i 11 M,?& Pentru modurile de modulatie ""O &"omplementar3 "ode Oe3ing'0 lungimea codului de Cmprastiere este 80 debitul dupa Cmprastiere este de 11 %chipIs. "odurile de Cmprastiere ""O0 pentru ambele $alori ale debitului datelor0 sunt determinate cu a:utorul ormulei7

cu$Antul de cod iind " P Yc0 la c?Z. #ceasta ormula determina 8 elemente comple1e0 c0 la c?0 a(ele W10 W 20 W 3 si W ! iind dependente de bitii de date. -Modulatia /entru 1&1 Mb2s * Pe durata unui simbol0 egala cu durata cu$Antului de cod ormat din cele 8 elemente0 se transmit ! biti &d0 la d3'. 9itii d0 si d1 determina a(a W1 pe ba(a unei codari 6GPSO0 bitul d2 determina a(a W 2 con orm relatiei W2 P &d2 [ X ' U X I2 0 W 3P0 si W! P d3 [ X. - Modulatia /entru 11 Mb2s Pe durata unui simbol0 corespun(atoare celor 8 elemente ale codului de Cmprastiere0 se transmit 8 biti0 d0 la d?. 9itii d0 si d1 determina a(a W 1 pe ba(a unei codari 6GPSO0 bitii d20 d3 determina a(a W 20 bitii d!0 dB determina a(a W 3 si bitii d40 d? determina a(a W !0 dupa regula &GPSO' speci icata Cn tabelul urmator7

23

24