Caracterizarea lui Hamlet Hamlet este personajul principal al tragediei cu acelas nume,scrisa de .

Personajul este print al Danemarcei,fiu al raposatului rege si al reginei Gertrude. Hamlet a fascinat cititorii si auditorii timp de secole si primul lucru care trebuie mentionat este faptul k personajul este enigmatic. El are intotdeauna ceva de ascuns,ceva ce nu pot descoperi nici macar celelalte personaje ale tragediei ; c iar si cel mai atent si istet cititor nu pot afla tot ce este de aflat despre print. C iar Hamlet afirma ca el are ceva!ceva ce nu se poate vedea cu oc ii!ceva dincolo de aparente. Cand el vorbeste, iti da impresia ca e"ista un lucru important pe care Hamlet omite sa#l mentioneze , poate c iar un lucru de care nici macar el nu este constient. $bilitatea lui % akespeare de a scrie monologuri si dialoguri este poate cea mai mare realizare a sa. Printul Danemercei este student la universitate, ale carui studii sunt intrerupte de moartea tatalui sau. Hamlet este foarte

contemplativ si are o gandire e"trem de psi ologica. El este interesat de intrebari la care nu se poate gasi un raspuns clar. Pus in fata dovezilor faptului ca unc iul sau , Claudius , i#a omorat tatal , dovezi pe care orice alt personaj al tragediei le#ar crede , Hamlet devine obsedat sa dovedeasca vinovatia unc iului sau inainte de a actiona. &aptul ca uncgiul sau este cel vinovat este pur si simplu inacceptabil pe el. El este de asemenea pasionat de intrabari ce vizeaza viata dupa moarte , sinuciderile , ce se intampla cu corpul dupa ce murim si lista poate continua. Hamlet actioneaza cu graba si este impulsiv. Cand acesta actioneaza , cu premeditare sau fara , reuseste c iar sa#l nimereasca pe Polonius, care se afla dupa o perdea , cu o sabie fara nici macar sa se uite daca este sau nu cineva acolo. Printul tinde sa paseasca foarte repede spre rolul de ' om rau ' actionand irational si suparand celelalte personaje cu discursurile sale salbatice. Este foarte important de spus ca Hamlet este e"trem de melancolic si nemultumit de situatia din Danemarca si din propria familie si c iar de intreaga lume. (u este deloc de acord cu mama sa , Gertrude , in privinta casatoriei cu Claudius. )

reneaga pe )p elia , femeia pe care odata spunea ca o iubeste din toata inima . Cuvintele personajului indica disgust si neincredere in femeie in general. *a un anumit moment din piesa , Hamlet ajunge c iar sa#si imagineze propria si nu e"clude nici posibilitatea unei sinucideri. Dar, in ciuda tuturor faptelor care provoaca dezaprobare , fapte facute de print , este remarcabil ca acesta si urmasul aparent al Danemarcei se gandesc la aceste lucruri personale numai in termeni psi ologici. Hamlet petrece relativ putin timp gandindu#se la amenintarile care vin din afara tarii si au in vizor securitatea natinala a Danemarcei , dar si la amenintarile care provin din interiorul statului + si printul ajuta la construirea acestora tocmai prin nepasarea lui ,. Evolutia sa de la fiinta ec ilibrata, iubitoare de adevar si dreptate , dornic de viata in armonie cu ceilalti si totodata intr#o fireasca armonie interioara la peronajul dornic de razbunare , necrutatorsi cuprins de o furie oarba , se petrece pe fundalul descoperirii raului si viciului din lume si mai ales din Curtea -egala , loc in care isi traieste propria drama. %ovaielile si taraganarile lui inainte de a#si razbuna tatal au fost investite de autor cu

valori simbolice. Ele sunt proprii fiintei umane , ca si zbuciumul interior de altfel. Constiinta propriei drame este data de constiinta ca aceasta e drama lumii in general , iar omul , vorba cronicarului ' se afla supt vremi '

Hamlet - caracterizarea personajului *ocul in literatura univesala si in opera lui % akespeare . unul din cele mai faimoase personaje din literatura universala, comparabil ca notorietate cu marii eroi ai mitologiiilor antice; . /autor/ al unor replici celebre care au ramas in memoria generatiilor de cititori sau spectatori ai piesei0 /E ceva putred in Danemarca/, /1orbe, vorbe, vorbe,/, /), slabiciune, ti.e numele femeie2/ etc.. . un personaj emblematic pentru opera lui % akespeare, ilustrand tendinta dramaturgului spre

realizarea unor personaje de mare comple"itate prin a caror evolutie dramatica pune cititorilor grave intrebari asupra sensului vietii si a destinului omului in lume; . evident, personajul principal al piesei careia ii imprumuta si numele, a carei actiune si al carei conflict sunt in intregime rezultatul strategiilor pe care le gandeste pentru a.l demasca si pedepsi pe ucigasul tatalui sau. 3dentitatea personajului . printul al Danemarcei, un tanar plin de virtuti, model de curtean, ostean e"emplar, inteligent, cu o educatie aleasa, asa cum il caracterizeaza iubita sa )felia intr.un fragment semnificativ in care ii deplange nebunia0 /Ce minte.aleasa se destrama. aici24 El, oc i si grai si spada totodata,4 Curtean si carturar si.ostas. (adejdea4 %i floarea.acestei mandre tari. )glinda4 %i pilda frumusetii.n c ip si port.4 El, pilda tuturor, s.a prabusit./ +caracterizare directa facuta de alt personaj,;

. ramas fara tata, fostul rege al carui nume il poarta, traieste la curtea in castelul Elsenor, alaturi de mama sa care la scurt timp dupa moartea sotului se casatoreste cu fratele acestuia, noul rege al Danemarcei. 5rasaturi, ilustrari, mijloace de caracterizare evidentiate in evolutia personajului . *a prima intrare in scena apare profund indurerat de moartea tatalui sau0 /(ici mantia.mi intunecata, nici4 1esmantu.ndatinat, de mare doliu,4 (ici furtunosul rasuflarii o ot4 (estapinit, si nici izvorul plin4 $l lacrimilor, nici mi nirea fetei4 Cu fel si c ip de semne.ale durerii4 (u.s in masura sa m.arate lumii4 $sa cum sint. $cestea pot sa para4 &atarnicii ce sint la indemina4 )ricarui om. Dar ce e.n minte.ntrece4 5ot ce se vede. Celclalte.s doar4 Gateli ale durerii si.amagiri./ +autocaracterizare, . trasatura subliniata si printr.o replica a mamei sale0 Dezbara.te de portul tau cernit,4 Hamlet, iubite, si prieteneste4 5e uita l.al tau rege. (u cata4 Cu genele necontenit plecate4 Pe nobilul tau tata in tarina.4 $sa e dat. 5ot ce traieste moare,4 5u stii, trecind prin viata.n vesnicie./

. Dezamagit de casatoria grabnica a mamei sale, considerand.o incest si profanare a memoriei tatalui sau, totusi se arata docil la incercarile regelui si ale reginei de a.i castiga bunavointa, acceptand sa renunte la studii si sa ramana alaturi de ei la Elsenor; isi e"prima dezamagirea prin replici taioase in care ironia, sarcasmul sau c iar cinismul tradeaza in acelasi timp subtilitatea unui tanar educat care stie sa se foloseasca de forta cuvintelor0 /Economii, Horatio, economii24 &ripturile ramase de la praznic4 $u fost aduse reci la masa nuntii./; /unc iul care mi.e tata si mama care mi.e matusa se insala./ +caracterizare indirecta prin vorbele personajului, . trasaturi evidentiate din plin ulterior, in scenele in care, disimuland nebunia da replici prin care isi surprinde interlocutorii pentru a le g ici vulnerabilitatile sau vinile ascunse, cum ar fi replica data lui Polonius0 /P)*)(36%0 7arite stapine, imi iau cu plecaciune bun ramas. H$7*E50 (ici nu poti, domnul meu, sa.mi iei ceva de care sa ma despart mai bucuros, in afara de viata mea, de viata mea, de viata mea./ . personaj care de mai multe ori se arata surprins de replicile

printului /P)*)(36% +aparte, )ricit ar parea ca e nebunie ceea ce spune, e totusi o nebunie bine c ibzuita/. . $devarata natura si comple"itatea personajului se evidentiaza dupa intalnirea cu du ul tatalui sau de la care afla ca a murit ucis de fratele sau, unc iul lui Hamlet . 3si asuma destinul pe care du ul parintelui i l.a prezis +/%i.ti va fi dat sa ma razbuni/,, si va actiona in continuare condus de sentimentul datoriei e"primat mai intai direct in fata umbrei regelui +/%a nu te uit8 Pe tine24 Cat timp in globu. acesta ratacit4 1a dainui aducerea aminte,4 %armane du , n.am sa te uit2 1oi slerge4 Din amintire orice dor marunt,4 5ot ce.am aflat din carti, invataturi4 %i c ipuri, cercetate.n tinerete,4 %i fara.amestec cu.alte griji de rand4 5rai.va singura porunca ta/, si ilustrat apoi prin puterea de a.si asuma toate urmarile dramatice si toata suferinta care decurge din indeplinirea acestui destin0 isi compromite demnitatea prefacandu.se nebun, sacrifica dragostea )feliei pentru a.i determina pe ceilalati sa creada ca a innebunit din dragoste +caracterizare indirecta prin faptele personajului,

. -ational si inc inat mai degraba spre cugetare si analiza decat spre actiune, are nevoie de certitudini si de aceea nu actioneaza urmandu.si instinctual setea de razbunare, ci pune la cale un plan minutios care sa.l conduca spre descoperirea adevarului0 mai intai disimuleaza cu rafinat talent istrionic nebunia, apoi se foloseste de actori pentru a.l confrunta pe presupusul criminal cu scena propriei crime0 /-ogu.te,4 Pe cind vei urmari desfasurarea,4 Din rasputerea sufletului tau4, Pindeste.l pe.al meu unc i. %i dac.ascunsa4 (elegiuire nu va fi stirnita,4 Ca un vinat, de.anume amanunte,4 $tunci e necurata aratarea4 Pe care am vazut.o amindoi,4 3ar ale mele.nc ipuiri sint negre4 Precum cuptorul lui 1ulcan. 3a seama4 *a el, ca oc ii mei nu.l vor slabi,4 %i.apoi ne vom impartasi gindirea,4 %a talmacim infatisarea lui./ . Dupa ce reactia regelui il pune in fata certitudinii crimei, ramane totusi ezitant, dar isi face amare reprosuri pentru lipsa lui de decizie0 /De ce mai stau pe ginduri, cind un tata4 6cis si.o mama pingarita sint4 3ndemn pentru.al meu gind si pentru singe. 4 %i las s.adoarma tot, pe cind privesc . 4%pre.a mea rusine 9:), de.azi nainte, gindurile.mi pline 4 %a.mi fie, ori de singe.ori de rusine./.

. 3nteligenta, latura rationala, subtilitatea gandirii si a vorbirii sunt dublate de o permanenta inclinatie spre meditatie; fire refle"iva, isi pune cele mai grave intrebari despre natura umana, despre sensul e"istentei, despre libertate si limitele cu care ne confruntam, toate e"primate in cateva celebre monologuri ale personajului. Cel mai cunoscut apare in actul al 333.lea al piesei si este o culme a geniului poetic s akespeareian. Pe fondul e"perientei profund traumatizante prin care trece, tanarul print, adevarat om al -enasterii, isi pune cu tot curajul unei gandiri libere de orice prejudecati marea intrebare $ fi sau a nu fi. %ub semnul acestei dileme se naste o intreaga dezbatere despre sensul vietii si despre caile pe care, confruntati cu destinul, le putem urma. (ici un raspuns definitiv nu inc ide acest monolog. %e pune problema sinuciderii si se aduna argumente care s.o indreptateasca0 /%a mori, sa dormi nimic mai mult. %a stii4 Ca printr.un somn poti pune.odata capat4Durerii sufletesti si.atitor c inuri/. Dar /spaima de ceva de.apoi/ este invocata pana la urma impotriva a tot ce ar putea justifica o asemenea solutie. %e pune in balanta calea resemnarii si cea a infruntarii destinului0 E oare mai de lauda sa suferi4 in sinea ta, sagetile si prastia4 (orocului vrajmas, sau mai degraba4 %a te.

narmezi in fata unei mari4 De zbucium si prin lupta s.o rapui8/. %untem invitati la o meditatie plina de sugestii asupra naturii noastre de fiinte inzestrate cu ratiune, asupra raportului intre gandire si fapta0 /%i cugetul ne sc imba.n bieti misei,4 3ncit firescul c ip al otaririi4 %ub raza slaba.a gindului paleste/. $lte replici pline de profunzime intregesc aceasta dezbatere despre sensul vietii si despre natura umana0 /), Doamne 2 $s putea fi inc is intr.o coaja de nuca si sa ma socotesc un rege al vazdu ului nemarginit, numai de n.as avea visuri rele./ . cuvinte care spun ca ceea ce ne limiteaza si ne constrange nu vine din afara noastra, ci c iar din noi insine +acele /vise rele/, adica acele zone tenebroase ale sinelui nostru in care se aduna vinile, remuscarile, spaimele, si ca o constiinta impacata cu sine insusi, nu poate fi incorsetata de nicio constrangere e"terioara, nici c iar de o /coaja de nuca/.