Universitatea POLITEHNICA Bucuresti Facultatea de INGINERIE ELECTRICA Laborator de Metode si procedee tehnologice

Nume : Diblaru Prenume : Cristian-Daniel Grupa : 111 IA

Tehnologia de fabricatie a miezului magnetic al masinilor electrice

Cuprins:

1. Notiuni de baza 2. Masini unelte utilizate la procesarea tolelor pentru miez magnetic 3. De comentat standardul SR EN 10106:2001 4. Tehnologia de fabricatie a miezului magnetic stator al unei masini electrice 5. Activitate de laborator 6. Concluzii 7. Bibliografie

1. Notiuni de baza
MATERIALE MAGNETICE MOI

Miezul magnetic = componenta principala a unei masini electrice Prin miezul magnetic se inchid majoritatea liniilor de camp magnetic ale sistemelor electrice. Liniile de camp de dispersie se deschid partial prin miezul magnetic. Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul histerezis ngust; ele au permeabilitate magnetic mare, cmp coercitiv mic, se magnetizeaz puternic n cmpuri magnetice de intensitate mic i ii pierd magnetismul la incetarea aciunii cmpului exterior.

Figura 4.5. Ciclul de histerezis al unui material magnetic moale.

Dac materialul magnetic moale este supus unui cmp magnetic exterior H care variaz de la H la +H inducia magnetic variaz dup ciclul de histerezis din figura 4.5. Materialul iniial nemagnetizat parcurge curba de magnetizare iniial de la 0 la Hmax, Bmax dup care scznd cmpul H pn la 0 inducia scade pn la valoarea Br (inducie remanent). Scznd n continuare cmpul inducia dispare la valoarea Hc (cmp magnetic coercitiv) dup care parcurge n continuare ciclul de histerezis pn la valoarea Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o curb neunivoc i neliniar a crui arie este proporional cu pierderile de putere activ (teorema lui Warburg). Locul geometric al vrfurilor ciclurilor de histerezis se numete curb de magnetizare i se aproximeaz n practic cu curba de prim magnetizare. Materialele magnetice moi sunt folosite att n domeniul curenilor slabi, n curent continuu i n curentalternativ, de frecvene industriale, pn la frecvene inalte i foarte nalte. Acestor materiale li se cere,dup scop, inducie de saturaie mare, permeabilitate iniial sau maxim mare, permeabilitate constant sau variabil cu temperatura, ciclul histerezis normal sau dreptunghiular i n orice caz pierderi minime.
3

n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s asigure pierderi minime de energie. Aceste pierderi se compun din: pierderi prin histerezis
pierderi prin curenti turbionari, pierderi reziduale.

Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei cristaline cauzate de incluziunile nemagnetice (corpuri strine). Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea induciei. Reducerea lor se obine prin micorarea grosimii materialului sau prin mrirea rezistivitii lui prin aliere cu elemente corespunztoare scopului. Pierderile reziduale apar la variaia temporar a induciei i sunt proporionale cu frecvena i intensitatea curentului. Aceste pierderi se datoreaz, ca i pierderile histerezis, deformarilor reelei cristaline prin incluziuni nemagnetice; migrrile atomilor de carbon n soluie i prezena azotului sunt factori importanti pentru apariia pierderilor reziduale. Cu descreterea impuritilor scad pierderile reziduale i la un material pur ele sunt practic inexistente. n corpurile feromagnetice se dezvolt cldur dac n ele variaz, n timp, cm purile magnetice exterioare. Se produc deci pierderi de putere activ. Acestea sunt de 2 feluri: Pierderile prin histerezis magnetic sunt proporionale cu frecvena i cu aria ciclului de histerezis. Ele pot fi calculate cu expresia lui Steinmetz. (4.16) p n f Bn max pn cldura dezvoltat (pierderile) n unitatea de timp i n unitatea de volum a materialului f frecvena o constant de material numit constanta lui Steinmetz Bmax inducia magnetic maxim n exponentul lui Steinmetz (1,6 < n > 2) Materialele magnetic dure (arie mare a ciclului de histerezis) prezint pierderi mari prin histerezis. Materialele magnetic moi (arie mic i valori mici ale lui Hc) au pierderi cu att mai mici cu ct ciclul de histerezis este mai ngust. Pierderile prin cureni turbionari se datoresc efectului Joule-Lenz care nsoete inducerea de cureni electrici n corpurile feromagnetice de ctre fluxurile magnetice variabile n timp. ntr-o tol cu arie mare, de grosime i de rezistivitate electric , se dezvolt, n unitatea de timp i de volum, cldura:

pf

k 2 2 2 f B max
k 2 2 2 f B max a f b f 2

(4.17)

Pierderile totale n fier au deci expresia:

p Fe p n p f f B n max

(4.18)

a, b se pot determina experimental n practic, pierderile n fier se raporteaz la unitatea de mas a materialului, exprimndu-se n W/kg. Materialele magnetice moi se clasific n mod raional dup compoziie, lundu-se ca baz elementul principal de aliere, care impune caracteristicile specifice ale materialului, de exemplu tabl silicioas slab sau bogat aliat.
4

Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite sorturi de fier, fonta i otelul, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu texturate, aliaje fier-siliciu sinterizate, aliaje fier-siliciu-aluminiu (Alsifer), aliaje fier-aluminiu(Alfenol), aliaje nichel-fier (Permalloy), aliaje cu permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constant, aliaje cu ciclu histerezis dreptunghiular, aliaje cu inducie de saturaie mare, aliaje termocompensatoare, aliaje magnetostrictive, pelicule metalice magnetice, materiale nemagnetice.

Carbonul este elementul cel mai duntor pentru materialele magnetice moi. El se dizolv n fierul topit i rmne fie sub forma de soluie solid, fie sub form de pulbere grafitic; el mrete cmpul coercitiv, micoreaz permeabilitatea i produce mbtrnirea materialului. Oxigenul se dizolv n fier i i influenteaz n msur mai mic proprietile magnetice dect carbonul: el influeneaz plasticitatea materialului. Hidrogenul influeneaz proprietile magnetice n msur mai mic dect oxigenul; el se elimina la temperaturi de peste 650 C. Hidrogenul poate servi, n anumite mprejurri, ca dezoxidant, devenind astfel un element util. Azotul are o influent asemntoare carbonului, ns n msur mai mic; el favorizeaz mbtrnirea magnetic. Sulful mrete cmpul coercitiv i pierderile prin histerezis. Fosforul mrete pierderile prin histerezis i influeneaz mai puin cmpul coercitiv. Manganul favorizeaz formarea cementitei n fier; influena lui ca element duntor este mai slab dect a fosforului i sulfului. Siliciul ca soluie solid, n fierul pur, produce scderea induciei de saturaie. 2. Adaosuri favorabile. Nichelul influeneaz favorabil permeabilitatea magnetic i reduce cmpul coercitiv. Cobaltul este singurul element care mrete inducia de saturaie. Siliciul mrete rezistivitatea materialului, deci micoreaz pierderile prin cureni turbionari, favorizeaz mrirea granulelor mrind astfel permeabilitatea; micoreaz precipitarea carbonului n grafit i contribuie astfel la reducerea cmpului coercitiv i a pierderilor prin histerezis. Aluminiul micoreaz energia cristalin n fier;un daos de 0,1-0,2% n fier previne mbatrnirea; n procente mai mari pn la 16% (Alfenol) imprima caracteristici magnetice foarte bune, n special permeabilitate maxim i cmp coercitiv comparabil cu cele ale permalloyului.Materialul este ductil i poate fi laminat la dimensiuni foarte reduse, de ordinul micronilor. Cromul, molibdenul i cuprul sunt elemente faorabile de aliere n anumite aliaje fier-nichel, imprimnd materialului caracteristici speciale. Prelucrrile mecanice ca: tierea, tanarea, presarea, ndoirea, gurirea etc., n general solicitrile mecanice, nrutaesc calitile magnetice; cu ct solicitarile mecanice sunt mai pronunate, cu att mai mult se nrutesc calitatile magnetice. Materialele cu permeabilitate foarte mare i cmp coercitiv foarte mic devin, la eforturi meca nice pronunate, uneori complet inutilizabile. Materialele care au suportat eforturi mecanice trebuie tratate termic 5

la un regim corespunztor aliajului. Anumite prelucrri mecanice degrori pronunate, deformri plastice avansate) imprim materialelor magnetice caracteristici speciale prin texturare; materialele astfel prelucrate devin anizotrope n direcia efortului.

Tratamentele termice constituie un factor hotrtor pentru obinerea unor carac teristici magnetice i mecanice, att dup elaborarea materialului ct i dup prelucrri mecanice. Prin tratamente termice se pot restabili total sau parial caracteristicile magnetice care au fost micorate prin eforturile mecanice suportate de piese. Scopul tratamentelor termice, aplicate la materialele magnetice moi, este n primul rnd de a reduce tensiunile interne care iau nastere la eforturile mecanice; prin tratamente termice se obine i mrirea granulelor. Prin reducerea tensiunilor interne i mrirea granu lelor scade cmpul coercitiv. Este important ca tratamentele termice s fie corect conduse, cu respectarea strict a temperaturilor de tratare, dup specificul materialului de tratat. Feritele sunt cristale mixte sau amestecuri ale oxizilor de fier (Fe 2O3), cu unul sau mai multi oxizi metalici (NiO; MnO; ZnO; MgO; CuO; BeO; CdO; BaO; CoO etc.). Feritele au rezistivitatea foarte mare (102...107 ohmi), ceea ce face ca pierderile datorate curentilor turbionari sa fie reduse chiar la frecvente inalte. In radiofrecventa, cele mai utilizate sunt feritele pe baza de Ni-Zn, Zn-Mn, Cu-Zn sau Li-Zn. Feritele cu Zn-Mn se folosesc la frecvente reduse pana la 100KHz). In US se folosesc feritele Cu-Zn si Li-Zn avand permeabilitati de ordinul 100...250. In UUS se folosesc feritele pe baza de Ni-Pb, cu permeabilitati de ordinul zecilor. Proprietatile materialelor magnetice sunt caracterizate de: permeabilitatea magnetica efectiva (care arata de cate ori creste inductanta unei bobine cu miez fata de una fara miez), gama frecventelor de lucru, pierderile si stabilitatea in raport cu temperatura. Acestia sunt parametri de care trebuie tinut cont atunci cand se realizeaza anumite bobine. Permeabilitatea efectiva depinde de dimensiunile si de natura materialului din care este confectionat miezul. Valoarea permeabilitatii se gaseste in cataloage sau se poate aprecia masurand o bobina cu un numar de spire cunoscut.

Material Ferimagnetice (ferite):

Ferite folosite pt. miezurile masinilor electrice: spinel mixte

Proprieti: - rezistivitate ridicat -> pierderi prin cureni turbionari reduse - factori de calitate ce permit funcionarea la frecvene ridicate - 103-106 Hz - inducie de saturaie, inducie remanent mai mici dect la materialele 6

feromagnetice. - Temperatura Curie mai sczut - puternic dependent de H

2. Masini unelte utilizate la procesarea tolelor pentru miez magnetic

Prelucrari prin taiere si deformare plasitica la rece
Aceste prelucrari au pondere insemnata, deoarece in industria electrotehnica mai mult de 50% din totalul pieselor care intra in componenta echipamentelor electrice se fabrica din materiale sub forma de table, benzi sau profile speciale. Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se prelucreaza prin taiere (stantare) sau prin deformare plastica (indoire, ambutisare) efectuate de matite. Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba forma si dimensiunea initiala a materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare. Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la cald prin care matrerialul se deformeaza in intreg volulmul. Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje: a. b. c. d. e. f. g. h. simplitatea in procesul de lucru; durata redusa de prelucrare; precizie mare a dimensiunilor obtinute; calitate superioara a suprafetelor; productivitate mare; pierderi de material minime; sculele au durata mare de functionare procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate sau chiar robotizate.

Dezavantaje: a. sculele folosite sunt destul de complicate; b. sculele necesita o durata mare de executie; c. sunt rentabile doar la productia de masa; d. fabricate din oteluri scumpe; e. cost ridicat. Taierea este operatia prin care materialul este separate in mai multe parti diferite, dupa un contur inchis sau deschis prin intermediul a doua conjugate. Taierea se poate face prin doua procedee: 7

1. Stantarea
Este operatie de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numite stanta. Stanta este alcatuita din doua parti: i. Placa taietoare ii. poanson.

Fig. 4. Stantare

Stanta este alcatuita din doua subansamble din care unul fix numit placa taietoare si care se pozitioneaza pe masa piesei si o parte mobile numita poanson si care este prins in bebecul mesei sau in culisa. Forta taietoare este furnizata de masina unealta numita presa: F=t*g*P* unde P perimetru Principalele operatii de stantare intalnite in ind electrotehnica sunt retezarea,decuparea, perforarea,crestarea,slituirea,tunderea. Procesul ethnic de stantare este influentar de anumiti factori tehnologici(dimensiunile si forma conturului de stantare,duritatea mat,jocul dintre poanson si placa taietoare,calitatea muchiilor taietoare,starea sub materialelor).intre acesti factori jocul dintre poanson si placa taietoare are o influenta deosebita asupra calitatii pieselor si a duratei de viata a stantelor. In general real jocului dintre poanson si placa taietoare este intre 4-18%,doar la tabla silicioasa sau tabla elth care are pana la 5% si jocul este intre 6-7%.Daca jocul este prea mic pot aparea fisuri,suprafata de forfecare nu este neteda iar impingerea mat in matrita necesita eforturi mari.In plus stanta se real relative repede. Daca jocul este prea mare piesa se deformeaza. 8

Procesul de stantare este analog cu procesul de taiere prin forfecare , deoarece muchiile taietoare ale poansonului compotandu-se ca si muchiile de cutit. Principalele operatii de stantare folosite in electrotehnica sunt: a. Retezarea; b. Decuparea; c. Perforarea; d. Crestarea; e. Slituirea;

2) Forfecarea
Este operatia de taiere prin care suprafata se realizeaza cu ajutorul a doua taisuri associate. Utilajul tehnologic folosit pentru aceste operatii este foarecele cu lame plane sau inclinate, ghilotina.

Fig. 1. Cutitul mobil al foarfecei cu lame inclinate

Fig. 2. Forfercare cu lame inclinate

Fig. 3. Forfercare cu discuri

Prelucrarea prin deformarea plastica Este insotita de o serie de fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii modificandu-I in mod substantial comportarea in timpul silicitarilor sau a prelucrarilor ulterioare. In timpul prelucrarii prin def plastica la rece se constata o modif a propr mecanice ale mat in sensul cresterii rezistentei la rupere.Cresterea duritatii, scaderea propr ce oglindesc platicitatea,alungirea,gatuirea,apar modif in structura,se modif propr fizice(conductibilitatea el si term)se modif propr magnetice,propr chimice(rez la coroziune). Ansamblul acestor modif ce afecteaza mat deformat poarta denimirea de ecruisare. O importanta deosebita o are fen de ecruisare asupra plasticitatii mat prin faptul ca la un anumit grad de def plastica, plasticitatea acestuia scade in asa masura incat este foarte greu sa mai poata fi prelucrat in continuare deoarece apar fisuri iar fortele de actionare sunt foarte tari. Pt o revenire a propr mat trebuie sa procedeze la un tratament de revenire. Forta taietoare este proportionala cu perimetrul P, aceasta fort ape care trebuie sa o dezvolte presa nu este suficienta pt desfasurarea proc de stantare; mai este necesara forta exercitata de inelul de fixare si forta exercitata de aruncatorul piesei si astfel Ft=1,15F Tipuri de stante in functie de operatiile pe care le executa stantele stantele pot fi: stante cu act simpla; cu actiune combinata;cu actiune succesiva. Stantele cu actiune simpla: decupeaza printr-o singura lovitura o figura pe un contur inchis cum este axul de la tola rotor sau o crestatura(stanta pas cu pas) Stantele cu actiune succesiva pot executa, in acelasi timp, mai multe operatii de stantare prin deformare succesiva a semifabricatului de la o operatie la alta in sensul avansului. Stamtele ce actiune sccesiva au, de regula, poansoanele situate la o distanta de inaltime (o diferenta de lungime unul fata de altu) de cel putin egala cu grosimea materialului, ceea ce necesita o forta mai mica, respective o forta corespunzatoare suprafetaei mai mari.

10

Fig. 5. Procesul de stantare succesiv: a. a. piesa obtinuta; b. vedere asamblu asupra stantei.

Stanta cu actiune succesiva:

Debitarea mat prin stantare se face pe baza unui plan care urmareste utilizarea cat mai rationala a mat.Intre piese se lasa o punte si o margine in scopul compensarii erorilor de avans si de a putea fixa mat in matrita eleminand rebuturile prin decuparea incomplete a pieselor Stantare cu actiune combinata: pot executa la o cursa a piesei mai multe operatii:decupare,ambutisare,indoire. Aceste stante au o buna productivitate si sunt utilizate cu precadere in aparate de serie mare.

3. Tehnologia de fabricatie a miezului magnetic stator al unei masini electrice

Procesul tehnologic de fabricare a miezului magnetic stator al unei masini asincrone:

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 11

Operatia tehnologica Debitarea tablei silicioase in benzi Stantarea Debavurare Lacuire + uscare Control CTC Sortare Impachetare

Masina unealta Foarfeca role Presa de stantat Masina de debavurare Masina de lacuit; cuptor de uscare

SDV role Matrita bloc Piatra abraziva

Timp (min) 15 2 5 15

Subler Masina de sortat Presa de impachetat Dorn

5 3 10

8 9

Consolidare pachet Control CTC final

Cantar Presa Subler

15 5

4. Activitate de laborator
In cadrul laboratorului am consultat standardele: STAS 12305-85 ALIAJE MAGNETICE MOI SR EN 10107:2001 Table si benzi de otel cu graunti orientate livrate in stare procesata SR EN 10106:2001 Table magnetice cu graunti neorientati. Laminare la rece si livrate in stare finita. De asemenea ne-a fost prezentata in cadru laboratorului o tola rotor si o ghilotina cu care am taiat o tabla.

5. Concluzii
Scrierea pe disc i citirea de pe disc se fac folosind principiile de baz ale electromagnetismului. Informaiile sunt nscrise pe disc prin trecerea unor cureni electrici printr-un electromagnet (capul de scriere/citire) care genereaz un cmp magnetic care se pstreaz pe disc. Informaiile se citesc de pe disc trecnd iar capul peste suprafaa discului; atunci cnd apar schimbri ale polaritii cmpului de pe disc, n cap se induce un curent electric slab care indic prezena sau absena tranziiilor de flux n semnalul care a fost nregistrat iniial.

12

6. Bibliografie
1. www.asro.ro 2. Catalogul Standardelor Romane

3. suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)

13