Sltuitrd pantelimun, i{areMrnenic

Ilocturul doctnrilor
Viata l{immilB giflcatistul

liserica flantull{ifon Patriuh al ]uigradului e00E

Cu blagoslovenia sfinlitului arhimandrit feremia egnrmenul minSstirii sfintului pantelimon de la sfintul Munte Athos

gi suferin[ele Via[a Mucenic Pantelimnn Slantului lrilare

Pe c6nd impiritea nelegiuitul Maximian', un crud chinuitor al cregtinilor, c6nd aproape peste intreaga lume cizuse intunericul necredintei 9i a idolatriei necestive, c6nd o mare prigoani se abituse pretutindeni asupra credinciogilorin Hristos gi c6nd piereau cu moarte de mucenic multi mirturisitori ai preasf6ntuluinume al M6ntuitorului Iisus Hristos, atunci a p5timit pentru El, in fara gi sfdntul mare mucenic Bitiniei,in oragul Nicomidia2, Pantelimon. Acest slSvit pitimitor pentru Hristos s-a niscut in oragul Nicomidia dintr-un tati pe nume Eustroghie, om de vaz5 gi bogat, gi mama sf6nta Evvula3.Dupi credinla sa, tat6l era pig6n, adept infocat al idolatriei, iar mama era cregtini, primind sf6nta credinti de la p5rinlii ei gi slujind cu stiruinti pe Hristos. Agadar, sotii, uniti trupegte, erau despirtiti duhovnicegte: el aducea jertfe falgilor zei, e'a aducea jertfi de laud5 Dumnezeului Celui Adev5rat. Li s-a n5scut un fiu pe care l-au numit
L Maximian II Galeriu - cumnat gi coguvernant cu impdratul Diocletian,mai tarziu urma5ulacestuiala impSrStie(305-311). 2 Nicomidia - orag infloritor din antichitate, in nord-vestul Asiei Mici, la t5rmul M5rii Marmara, capitala provinciei orientale a Imperiului Roman in timpul lui Diocletian gi al succesorilor acestuia. 3 Pomenireasfintei Ewula se face la 30 martie.
<l .,.\JT ls +

ft(o)fr,

ilAj

Editura Metocului mindstirii sf6ntului Pantelimon de la Muntele Athos, Moscova, 2001

-ar

Pantoleon.Acest nume inseamnd <<in toate leu>>, cici se presupunea c5, la v6rsta bdrb5tiei, fiul va fi asemeniunui leu. Dar mai t6rziu fiului i s-a schimbat numele in Pantelimon, adici <<atotmilostivul>, intruc6t era milostiv in toate cele: vindeca bolnavii tSri plat6, d5dea de poman5 la cei sSrmani gi a diruit cu m6na largi averea pimSnteasci celor siraci. Din fragedi pruncie mama gi-a educat fiul intru cucernicie, l-a invigat s5 creadE in Unul Dumnezeu Cel Adev5rat, Carele sElSgluiegte in ceruri. A dorit din toat5 inima ei ca fiul sE cread5 in Domnul nostru lisus Hristos gi sE se fac5 bineplScut Lui prin faptele sale bune, inturnindu-l de la politeismul pig6n. Fiul 9i-a insugit cSlSuzirilecele bune ale mamei, atat cet a putut in anii adolescenlei sale. Mai apoi buna sa mam5 gi indrum5toare a plecat curAnd la Domnul, pirisindu-gi fiul la anii tineri. Dupi moartea i, biielandrul a luat-o pe urmele ritbcirilor tatSlui; acesta il ducea adesea sE se inchine la idoli, intirindu-i necredinlap5gAn5. La inceput Pantoleon a urmat cursurile unei gcoli de gramaticS,unde se ficea educalie p5g6n5. Apoi tat5l l-a dat la o gcoalSde medicinS,la Eufrosin, un doctor vestit, pentru ca b6iatul sE capete cunogtinte de m5iestrie medicali. Biiatul era inzestrat cu o deosebiti agerime a minlii, asimila ugor tot ce era inv6gat gi, cur6nd, depSgindu-ipe cei de-o vdrst5 cu 1, aproape ci se putea compara cu insugi profesorul. Pe lSng5 asta se distingea cu darul vorbirii, prin frumusete gi lisa asupra tuturor o impresie plicutS; era cunoscut pAnE gi de imp5ratul Maximian,care triia in acea vreme la Nicomidia.in

timpul prigonirilor, nelegiuitul impirat a ars 20.000 de cregtini in bisericia, in ziua de CrSciun a omor6t pe episcopul Antims gi pe mulli allii, dupi diferite schingiuiri, i-a sortit pieirii. Doctorul Eufrosin mergea adesea cu medicamente la palatul tiranului - ori la el, ori la curtenii s5i, trat6nd pe toli de la curtea impiratului. C6nd Eufrosin venea la curtea impiratului, era insotit de Pantoleon,care igi urma profesorul, gi toti se mirau de frumusetea gi mintea cumpStati a b5iatului. Odat5, viz6ndu-1, impiratul l-a intrebat: - De unde-i gi al cui fiu este? Primind r6spunsul, impiratul i-a poruncit lui Eufrosin s5-l invete pe t6nir c6t mai repede gi cit se poate de bine toat5 miiestria medicalS,exprim6ndugi dorinta de a-l avea pe biiat intotdeauna pe lSngi sine, acesta fiind vrednic de a-l sluji. Tot pe atunci triia in Nicomidia un bitrdn presviter pe nume -.E.rm.olae, care se ascundea de prigonitori impreuni cu un mic grup de cregtini, in cisula sa simplS. Cind pleca de la casa sa citre inv5gdtorgi la inapoiere, drumul lui Pantoleontrecea pe l6ng5 cisuta in care se ascundea Ermolae. V5z6ndu-l de la fereastr5 pe t6nSrul care trecea pe acolo, frmqt_qe a cunoscut dupi chipul 9i privirea acestuia bunele sale moravuri, a inteles cu duhul cE tinirul va fi un vas ales al lui Dumnezeu. intr-o bun5 zi, Ermolae a iegit in intdmpinarea lui Pantoleon gi l-a rugat si-i pSgeasci pragul casei pentru scurt6
a Pomenirea celor 20.000 de mucenici, argi in biserica Nicomidiei, se face pe 28 decembrie. s Pomenirea sfintului mucenic Antim este pe 3 septembrie.

-K+ ts-

-Ks E-

t6nir a intrat in casa vreme. Blindul gi ascult5torul preot. Oferindu-i lui Pantoleonun loc b5tr5nului de unde se trage gi l6ng5sine, b5tr6null-a ?ntrebat despre pErintii s5i, s-a interesat de credinJa gi desprefelul siu de a-gi duce viata. T6n6rul i-a rispuns aminunlit ci mama sa a fost cregtini gi a murit, iar tat6l s5u este in viati 9i venereazi dup5 preceptele p5gSneStimai multi zei. Atunci sf6ntul l-a intrebat: Ermolae - Ei, dar tu, bunule copil?De care credinti ai vrea si te tii: de cea a tatSluisau de cea a mamei? TSnErul a rispuns: - Mama mea, c6t a fost in viat5, m-a invigat credintaei, iar eu m-am alipit cu drag de aceasti credin!5.insS tata, fiind mai puternic,mE silegtesE urmez legile pEg6negtigi sE mE bage la curtea impiratului printre demnitarii gi slujbagiide seam5 I apropiatiai imp5ratului Sf6ntulErmolael-a mai intrebat: - Dar dupi ce fel de inv5gitur6te cSlSuzegte profesorult5u? i-a zis: T6n5rul Dupi invigitura lui Asclepiade, a lui Hipocrategi Galen6.Aga a voit tatSl meu, dar 9i profesorul meu spune c5, daci imi voi insugiaceste inv6g6turi, voi putea prea lesnesE vindec orice boli ale oamenilor. La aceste ultime cuvinte sfintul Ermolaea gisit un bun prilej de a purta o discutie gi folositoare a inceput si semene in inima tSnSrului,ca in p5mSntulcel bun, s5m6nta Cuv6ntului lui Dumnezeu:
6 Renumigi mediciai antichitelii.

-Ko E*

- Crede-m5, tinere drag ! i s-a adresat el lui Pantoleon. Adevirat iti grEiesc tie: inv6gbtura gi miiestria lui Asclepiade, ale lui Hipocrate 5i Galen sint m5runte gi prea putin ajuti celor ce se folosesc de ele. Iar zeii, pe care imp5ratul Maximian,fat6l t6u gi alti p6g6ni ii venereazS, sint degerticiune, iar ceea ce au n6scocit preotii lor despre ei nu-i nimic altceva dec6t mit gi in5elSciune. Adev5ratul Si Atotputernicul Dumnezeu este unul Iisus flristos. El a redat vederea celor orbi, pe cei leprogi i-a curigit, p cei morti i-a inviat; a izgonit demonii din oameni cu un singur cuv6nt; nu numai El insugi tEm5duia, ci gi vegm6ntul Siu: astfel, o femeie care suferea de scurgerea s6ngelui de doisprezeceani, s-a lecuit pe loc, deindat5 ce a atins cu m6na vegm6ntul Lui. Dar cine poate sd povesteasci in aminunt despre minunatele Sale fapte? La fel cum nu e cu putint5 sE numeri nisipul mirii, stelele de pe cer gi piciturile de ap5, tot aga nu se pot numira minunile gi nu se poate misura mirelia lui Dumnezeu. $i acurn El este Ajutbtorul Cel fare al robilor S;i, m6ng6ie pe cei intristati, t5mEduiegte pe bolnavi, izbive5te de nenorociri 9i slobozegte de toate relele vrEjmage, fir5 si a5tepte a fi induplecat de unul sau de altul, ci preint6mpin6ndrugbciunilegi chiar dorinta inimii. El d6ruiegte puterea de a s5v6rgi toate acestea 5i acelora care-L iubesc, le trimite darul facerii de minuni, gi, la sf6rgit, le dE viata cea nemirginitd intru slava vegnici a impiritiei Ceregti. Daci tu vei cjede, vei putea s5 tim5duiegti orice fel de boli numai prin chemarea Preacuratului Nume a lui Hristos' -:{r F:-

Pantoleon a plecat urechea la aceste sfaturi ale sf6ntului Ermolae, primindu-le in inima sa ca adevErate.S-a ad6ncit cu mintea in ele cu bucurie gi a spus sf6ntului: - De multe ori am auzit acestea de la mama mea gi am vizut adesea cum ea se ruga gi-l chema pe acel Dumnezeu despre Careletu imi povestegti. De atunci Pantoleonvenea ?nfiecare zi la sf6nt gi se desfita in convorbiri duhovnicegti cu acesta, inf5rindu-se in cunoagterea Dumnezeului Celui AdevSrat. Iar c6nd se intorcea de la profesorul s5u Eufrosin, inainte de a merge acas5, trecea pe la b5tr6nul sEu sfbtuitor gi asculta cSl6uzirile sale folositoare pentru suflet. Qdat5, la intoarcerea de la profesor, Pantoleon o ocolit putin intr-o parte gi a dat brusc de un copil mort, mugcat de un garpe uriag, iar gerpoaica acestuiagedea tot acolo. Vdz6nd acestea,t6nirul s-a speriat la inceput gi a dat inapoi, dar pe urmE s-a gdndit: ,,Acum a venit vremea si incerc si mi conving dac5 sint adevirate cele spuse de starelul Ermolae".$i, uit6ndu-sela cer, a rostit: Doamne Iisuse Hristoase, degi nu sint vrednic si Te chem pe Tine, ins5 daci Tu voiegti ca sE mi fac robul Tiu, aratb puterea Ta gi fi ca in N'umeh.Tiu copilul acesta sE invie, iar 5arpele sE piar5. 5i in aceeagiclip5 copilul a inviat, ca gi cum s-ar fi trezit dintr-un vis, iar garpeles-a rupt in dou6. Atunci Pantoleon, crez6nd pe deplin in Hristos, gi-a indreptat c5tre cer ochii sii trupegti gi a mullumit Domnului cu lacrimi de bucurie pentru ci Acesta l-a scos din intuneric la lumina cunogtinlei Sale. DupE

aceasta, {lantoleon a mers cu gribire la sfSntul presviter Ermolae, gi, c5zSnd la cinstitele picioare ale acestuia, i-a cerut s5-l boteze. I-a povestit sffintului cum a inviat copilul prin puterea Numelui lui Iisus Hristos 5i cum a pierit garpele care omor6se copilul. Sfintul Ermolae a mers impreuni cu Pantoleon si vadi garpele mort, Si, v5z6ndu-1, a multumit lui Dumnezeu pentru minunea sivdrgiti prin mijlocirea c5reia El l-a adus pe Pantoleonla cunoagtereaSa. Apoi sfdntul Ermolae l-a botezat pe t6nir in numele TatSlui gi al Fiului gi al Sf6ntului Duh, gi, s5v6rgind liturghia in odiifa sa, l-a impdrtigit cu Taine ale lui Hristos. Dumnezeiegtile Dupi. cregtinare Pantoleon a rimas pe l6ngi staretul Ermolae vreme de gapte zile, invigind dumnezeiegtilecuvinte spuse lui prin gura bitrinului gi prin harul lui Hristos. Ca dintr-un izvor de api vire gi-a ostoit sufletul la belgugul roadelor duhovnicegti. A opta zi a mers acas6, iar tatSl siu l-a intrebat: - Fiule, unde ai petrecut at6tea zile? Am fost tare ingrijorat pentru tine. Sf6ntul i-a rispuns: Am fost cu inv6g6torul meu la palatul impiratului gi am vindecat un bolnav pe care imp5ratul il iubegte foarte mult. $i nu am plecat gapte zile, pSnE ce nu l-am tSmiduit. Aga a spus Pantoleon 5i nu a minlit, cici, sub chipul unei pilde, i-a spus un adev5r tainic ai in t6lcuri: prin invEtitor l-a numit pe sf6ntul presviter Ermolae, prin palatul impiratului a subinleles acea linigte lSuntricS, in care s-a siv6rgit Taina cea Dumnezeiasci, iar prin bolnav s-a subinleles pe sine insugi, sufletul s5u, care a iubit pe Imp5ratul Ceresc,

-Ks E-

-Kq E*

*--.

.t.,o.-.t.tt

eat..

-n.

.-...---JS

suflet care a fost supus vrerne de gapte zile la t5miduire du hovniceasc5. C6nd a doua zi a mers la dascSlul siu, Eufrosin, acesta l-a intrebat: - Pe unde ai umblat at6tea zile? - Tat5l meu, cumpir6nd o mogie, m-a trimis s-o iau rn primire, iar eu am examinat cu atenJie gi f5ri grab5 tot ce se afla acolo, cici mogia este cumpirat5 cu un pret tare scump. Pantoleon a vorbit astfel in t6lcuri despre sfdntul botez, pe care el l-a primit, gi despre celelalte Taine ale credintei cregtine - celei adevdrate, care au o valoare nepreluit5, ce depigegte toate bogitiile lumii, c5ci ele sint dob6ndite prin 56ngele nepreluit al lui Hristos. Auzind acestea, Eufrosin a incetat s5-i mai pun5 intrebSri. Iar Pantoleon era preaplin de harul lui Dumnezeu, purt6nd inlSuntru comoara dreptei credinte. Era ingrijorat 9i se preocupa de tatSl siu, voind s5-l scoati din intunericul idolatriei gi s5-l aduc6 la lumina cunogtintei lui Hristos. i'n fiecare zi, discuta cu el cu inlelepciune, in pilde 9i intreb6ri. ii zicea: Tat5, de ce zeii, care au fost ficuli in picioare, stau in picioare p6n5 in ziua de azi, aga cum au fost pugi la inceput? Iar cei ficuti 9ez6nd stau p5n5 in ziua de azi gi nu se ridici niciodatS? - Nu mi-e deloc clar5 intrebarea ta, rispunse tat6l, nici eu nu gtiu ce s5-gispun. Sfdntul ins5, pun6ndu-i tatSlui mereu tot alte gi alte asemenea intreb5ri, il fo(a pe acesta si se indoiasc5 de zeii lui 9i si priceapE c6te pulin din minciuna 9i r5ticirea idolatriei.Tat5l a incetat si mai

-K roE*

venereze idolii a9a cum ii verleftr inainte, c6nd le aducea zi de zi numeroase prinoase. A inceput s6-i dispreluiasc5 9i sE nu li se mai inchine. V5zdnd acestea, Pantoleon se bucura m5car de faptul cE a reugit sE degtepte in tatEl s5u indoiala privitoare la idoli, cu toate cE n-a izbutit s5-l depSrteze cu totul de acegtia. Nu o datS Pantoleon a vrut sE sf5rdme idolii tatSl sdu, care erau destui in casa lor, dar gi-a infr6nat dorinla, pe de o parte, ca si nu-l mSnie pe tati pe care, dupi poruncile dumnezeiegti, trebuie s5-l respectSm, pe de alti parte, pentru cE agtepta timpul cdnd tatSl sEu, cunoscAnd el insugi pe Adeviratul Dumnezeu, va voi s5-i spargi el cu m6na lui. in acest timp, a fost adus la Pantoleonun orb, care se ruga si fie timiduit: - ME rog la tine, insSnitogegte-m5 pe mine, orbul 9i lipsitul de nepretuita luminS! Toti doctorii care sint in oragul acesta m-au tratat, dar fErE nici un folos, ba nu mai v6d nici ultimele sclipiri de lumin6, dupd cum am rimas gi f5ri avut, cici, tot d6ndu-le bani, am pierdut totul, iar in loc de t6miduire am rimas cu orbirea gi cu pierderea de timp. Sf6ntul i-a griit, intreb6ndu-l: - Daci ti-ai dat tot avutul acelor doctori, dar fir5 de nici un folos, atunci cu ce-o sE mE r6splStegti pe mine, de veifi tim6duit gi vei vedea? - Cu tot ce mi-a mai rEmas, nu mult. Sint gata s5-gi dau totul tie, i-a rispuns orbul. Sf6ntula zis: - Darul vederii, care igi deschide lumina, ti-l va da Creatorul luminii, Dumnezeu Cel Adev5rat,

-K r rH-

prin mine, nvrdnicul rob al SEu, iar tu nu-mi da mle cele figiduite, ci di-le celor s5rmani. Auzind acestea, Eustroghie, tatSl lui Pantoleon,i-a zis acestuia: - Fiule! Nu te apuca de un lucru pe care nu-l poti duce la bun sf6rgit, c5ci va r6de lumea de tine. Poti oare tu, un t6n6r, si faci mai mult dec6t acei doctori cu experienlE, care l-au tratat gi nu au putut s5-l vindece? Nimeni dintre acei doctori, a rispuns doctorul f;5ri de arginti, nu cunoagte acel tratament aplicabil in cazul de fat5, pe care il Stiu eu, c5ci este o diferen!5 uriagi intre ei gi invSlStorul meu, Carele mi-a dat mie acest tratament. Crez6nd cE vorbegte despre profesorul Eufrosin,tatSl s5u a remarcat: - DupE c6te am auzit, gi dascSlul t5u a tratat pe acest orb gi nu a putut si fac5 nimic. - Agteapti putin, tati, gi vei vedea puterea mea doftoriceasc5, i-a r6spuns Pantoleon. Spunind acestea, tAnirul a atins cu degetele ochii orbului gi a rostit: In " numele Domnului meu Iisus Hristos, Carele di lumini celor orbi, vezi! lmediat s-au deschis ochii orbului gi el a inceput si vad5. Dupi aceasti minune, tatSl lui Pantoleon,Eustroghie,impreuni cu omul c5ruia i s-a redat vederea au crezut pe dati in Hristos, au fost incregtinati de sf6ntul presviter Ermolae gi s-au umplut de mare bucurie duhovniceasc6 de la harul gi puterea lui Hristos. Eustroghie a ddrSmat toti idolii din casa s?, fapt6 la care l-a ajutat gi fiul s5u Pantoleon; zdrobind idolii in buc5gi, i-au aruncat

intr-o groap5 adincS, pe care au acoperit-o cu pimAnt. Putin timp dupd aceea, Eustroghie s-a pristSvit intnr Domnul. Pantoleon, care a ajuns mogtenitorul foarte bogatei mogii pirintegti, a slobozit pe daH toti robii gi roabele, fic6ndr-r--le daruri generoase. Iar averea a inceput s-o imparti la cei aflali in nevoie: la schilozi, la sSraci, la viduve gi orfani. Apoi a trecut prin toate temnitele gi, vizit6ndu-i pe cei care sufereau in cituge, i-a m6ngiiat cu leacurib sale, d5ruindu-le cele ce aveau nevoie. Astfel, el nu era numai doctorul rdnilor, ci gi al mizeriei ornene5ti. Toti primeau de la el poman5 imbelgugati, iar la vindeciri il ajuta harul lui Dumnezeu.T6nEruluii s-a dat de sus darul tSm5duirii, iar el vindeca fErE plat5 tot felul de boli nu at6t cu mijloace farmaceutice, c6t prin chemarea Numelui lui Iisus Hristos. Atlnci Pantoleon s-a aritat cu adevfuat ca Pantelimon,adici <<atotmilostivul>>, gi dupi nume, gi in fapte aritdnd tuturor milostenie, nelss6nd pe nimeni sE plece de la el f5r; poman5 sau nem6ngSiat, impd4ind ajutoare la cei aflali in nevoie, iar pe bolnavi timiduindu-i firi plati. Toli oamenii din orag cu diferite boli veneau la 1, p5r5sindu-i pe ceilalti doctori, intruc6t de la acegtia nu primeau tim5duiri at6t de grabnice gi desivSrgite, ca de la Pantelimon, care ii lecuia firi greg 9i care nu primea plat5. Numele doctorului atotmilostiv 9i tir5 de-arginli a devenit cunoscut in tot norodul, iar ceilalti doctori erau hulili gi luati in r6s. Ca urmare, din partea doctorilor fagi de sf6nt au izbucnit zavistie mare gi urE, care au inceput inci de

-K rzts-

-Kr:ts-

pe c6nd orbul mai sus pornenit gi-a cipdtat vederea. Lucruriles-au int6mplat in felul urmitor. intr-o buni zi c6nd acest orb, care incepuse multumiti sf6ntului Pantelimon, mergea prin vadi si orag, l-au vizut doctorii gi s-au g6ndit: ,,Nu acesta este cel care era orb gi ciuta si se lecuiasc5 la noi, iar noi nu l-am putut vindeca?Atunci cum de vede acum? Cine 9i prin ce mijloace l-a t6miduit 5i i-a deschis ochii?" Doctorii l-au intrebat cum de vede acum. Omul acela nu a tEinuit numele tEm5duitorului. Doctorii, gtiind ci Pantoleonera ucenicul lui Eufrosin, au zis: - Mare inv5tEtor, mare ucenic! Firi sE vadi ci prin m'rjlocirealui Pantelimon a lucrat puterea lui Hristos, ei au m6rturisit adev5rul, cbci Pantelimon este marele ucenic al Marelui inv5tr5tor- Iisus Hristos. Dar m5car c5, prin gura lor doctorii it lSudau f5tarnic pe sfint, in inimile lor, ins6, din cauza zavistiei, se g6ndeau la riu. Ei il cercetau pe sf6nt, ciut6nd vreo invinuire impotriva lui, ca s5-l piardi. Doctorii au aflat cE Pantelimon merge in temnili Si timdduiegte rinile intemnitalilor, care pbtimeau pentru Hristos, gi l-au p6r6t la nelegiuitulMaximian: - imp5ratel T6nirul, care tu ai poruncit si invele megtegugul doftoricesc, dorind s5-l ai pe l6ngi tine in palatele tale, arit6ndu-i at6ta milS imperial5, merge prin temnite, tim5duind pe intemnilalii care hulesc pe zeii nogtri, gr5ind cu viclenie laolatti cu ei despre zeii nogtri gi induplec6ndu-igi pe aftii citre asemenea viclenii. Daci nu-l vei pierde c6t mai cund, ?ti vei pricinui tie-ti destulS tulburare,

cici vezi c6t de multi intorc spatele zeilor, datorit5 inv5t5turilor lui ispititoare. De fapt, megtegugul doftoricesc prin care timiduiegte Pantoleon nu vine de fa EsculapT sau de la alt zeu, ci de la un oarecare Hristos, in Carele cred toti gi prin Carele lecuiegte Pantoleon. Astfel vorbirE clevetitorii, implor6ndu-l pe imp5rat si-l cheme pe orbul t5miduit de Pantoteon, ca si se incredinteze de adevdrul spuselor lor. impiratul porunci pe datS sE fie c6utat orbul care 9ia recEpitat vederea, iar c6nd acesta a fost adus, l-a intrebat: - Zi-mi, bunule, cum a tim5duit Pantoleon ochii t5i? Omul a rispuns: - A chemat pumele lui HfiStos,mi-a atins ochii gi deodat5 am vizut. Dar tu ce crezi, i s-a adresat impiratul, Hristos te-a vindecat sau zeii? - impiratel a r5spuns acesta. Doctorii pe care-i vezi in jurul tiu au depus multe eforturi vreme indelungatS,ca si mi fac5 bine; ei mi-au luat tot avutul, dar nu numai cE nu mi-au adus nici un folos, ci m-au lipsit gi de putina vedere pe care o mai aveam 9i m-au orbit cu totul. Pantelimon, insE, numai prin chemarea numeluj Jyi,_lJris_tos m-a fdcut gi.tu -inEUti, o, impirate, gi vizitor. Acum 3u.f,ec6 hotdrHgte care este cel mai bun gi mai adev5rat doctor. E oare Esculap 9i ceilalti zei chemati at6ta timp gi care n-au ajutat deloc, sau Hristos, Carele
7zeu p6gdnal gtiinteimedicale.

-K raE-

-H rsH-

**t.r'.ttt

..t.t.-ttQfrtt-tttn*ttt"-t*t-t#'

a fost chemat doar o dati Si Carele mi-a redat pe loc vederea? dupi obiceiul tuturor Atunci impiratul, pe om si fac5 o sileasci s6-l tiranilor, a incercat nelegiuire: - Nu te sminti, omule, 9i nu aminti de Hristos, cici este limpede c5 zeii !i-au dat putinta si vezi lumina. Firi si ia in seam5 puterea impSratului 9i firi de ameninlirile tiranului, orbul timiduit team6 sE se lui Maximian mai cu indr5zneal5 dec6t a r5spuns orbul din Evanghelie,chemat spre cercetare la farisei (Ioan 9, 27): Tu insuli te smintegti, o, impirate! Spun6nd ci zeii tii orbi sint d5titori de vedere, tu insuti egti asemenealor gi nu vrei si vezi adevirul. Plin de furie, imp5ratul a ordonat pe loc sE i se ia viala prin sabie. $i astfel a fost secerat capul bunului mirturisitor al numelui lui lisus Hristos, ca s5-t vadS fa!5 c5tre fa!i, in lumina cereasci nepieritoar, P Acela pe Carele L-a m6rturisit pe pim6nt 9i a primit vederea cea trupeascS- Sf6ntul Pantelimon a plStit la ucigagi pentru trupul acestuia gi l-a inmorm6ntat l6ngi trupul tat6lui s5u. Dupi aceea impiratul a poruncit sb fie chemat il duceau pe sfint la la el Pantoleon.Pe cSnd os;fa5ii impirat, acesta c6nta un psalm al lui David: -Durnnezeule, lauda mea n-o line sub t5cere. CE gura pic5tosului gi gura vicleanuluiasupra mea s-au deschis" (Psalm 108,1). A5a 9i-a infitigat el trupul in fala impiratului pSm6ntesc, iar duhul in fata Celui ceresc.

Uit6ndu-se la el fErE nici un fel de m6nie, impiratul Maximian a inceput bl6nd s5-l lSmureasci: Lucruri ur6te am auzit despre tine, Pantoleon. Mi se spune cE il tigSduiegti cu totul gi il dispretuie5ti pe Esculap gi pe ceilalli zei. Iar pe Hristos, Carele a pierit de moarte rea, il slSvegti gi ili pui n6dejdea in El 9i numai pe El it numegti Dumnezeu. Se pare cE nu mai ai gtiint5 de c6t de mare milS ti-am ar5tat. Ai fost primit in palatul meu 9i i-am poruncit dascSlului Eufrosin sE te invete c6t mai grabnic megtegugul doftoricesc, pentru ca tu sE te afli ?ntotdeaunain preajma mea. Tu ins5, sfid6nd toate acestea, ai trecut la dugmanii mei. ins6, de fapt, nu voiesc s5 cred ceea ce se spune despre tine, fiindc5 oamenii sint depringi sE spun5 multe minciuni. De aceea te chem pe tine insuli sE povestegti adevErul despre tine 5i sE dai in vileag mincinoasa clevetealSa pizmuitorilor pe seama ta gi, in prezenla tuturor, sE aducijertf5 marilor nogtri zei. Sf6ntul a rispuns: - O, impirate, trebuie s5 dEm crezare mai mult faptelor dec6t vorbelor! Cici adevirul se cunoa5te cu mult mai bine di0"_"ftp"-t"e dec6t din cuvinte. Agadar, crede in cele povestite despre mine: eu mi lep5d de Esculapgi de ceilalli zei ai vogtri gi il proslSvesc pe pentru ci eu am cunoscut """lJr!sJgs, faptele Sale. El gste Unul...D_umnezeu aQ_e_v{rg1. AscultE micar pe scurt taptele lui Hristos: El a zidit cerul, a intirit p5m6ntul, a inviat pe cei morli, a redat vederea la orbi, a curSlat pe leprogi, a ridicat din paturi pe cei sl5binogi. Ce fepte asemenea au fdcut zeii cinstiti de voi? Oare pot ei si le facS? Daci vrei sE afli acum t5ria atotputernic5 a lui Hristos vei
={
q--r

-K roH-

I /F-

*o,-

*.-.t.n

t-E49"-t--*-tt-----n.o-tt$'

vedea lucrarea 5a chiar acum' in realitate' Poruncegtesi se aduci aici orice bolnav aflat pe pat de moarte, fa!5 de care doctorii gi-au pierdut orice nSdejde de vindecare. $i si vinE popii vogtri idolegti pe Dumnezeul 9i sE cheme zeii lor, iar eu voi chema pe bolnav, acela meu. $i care dintre zei va timidui sE fie recunoscut Unul Dumnezeu adevSrat, ceilalti sd fie rdsturnalide pe locurilelor' imp5ratului i-a pl5cut acest sfat al sfSntului 9i a porrn.it numaidec6t sE se g5seasci un astfel de bolnav. $i iati ci a fost adus intr-un pat un slEbinog, care era aga de mulli ani. Nu-5i putea migca nici un midular 5i era asemenea unui bu5tean nesimtitcr' lor, care slujeau la idoli 9i erau Au venit 9i sace.rdofi.i pricepuli la megtegugul doftoricesc- Ei au propus rfantrtii s5-L cheme el primul pe Hristosul siu' Sf6ntul le-a rePlicat: - Daci voi chema Pe Dumnezeul meu 9i Domnul meu va vindeca pe sl5b5no9,atunci pe cine vor mai tSmidui zeii vogtri? Chemali voi la inceput pe zeri vo5tri, iar dac5 acegtia vor tdmidui pe bolnav, atunci nu va mai trebui s5-t chem pe meu. Dumnezeu Agadar, popii idolegti au purces si cheme pe altul - pe Zeus, celSlaltzeii lor: unul - pe Esculap, pe Diana, ceilajli-:, a8i demoni. Dar nimeni dintre acegti demoni nu le-a dat glas, nici atentie' $i popii idolLgti au ficut mutt timp rugiciuni potrivnice lui Dumnezeu, dar firb nici o izb6ndS' SfSntul, a z8mbit a rSde' v6z6ndu-lestiruinla lor zadarnicS, Pantelimon: lui adresat is-a impiratul Vdz6ndu-1,

-3 rsE-

- Pantoleon, daci poti, f5-l tu sinEtos pe acest om prin chemarea Dumnezeuluitiu. - Si se dea la o parte slujitorii idolegti, a zis sf6ntul, iar ei s-au depirtat de pat. Atunci sfSntul, apropiindu-se de pdt, gi-a peh-ii-la_ riQiget-. cer Si a rostit u rm6toarea rugici une : ,,Doamne, auzi rug5ciunea mea, 9i strigarea mea la Tine sd ajungS! SE nu-ntorci fala Ta de la mine; in ziua suferinlei mele, pleacEspre mine urecheaTa! in ziua c6nd Te voi chema, degrabi auzi-mil (psalmul 101,1-3) $i aratS-Ji tSria Ta atotputernic5 ?n fala celor care nu Te cunosc, cici totul este cu putin$ pentru Tine, o, imp5rate al puterilorl" DupE ce a rostit aceastd rugiciune, sf6ntul l-a luat de m6n5 pe neputincios, zicind: ,in;Umele Domnului Iisus Hristos ridicE-te gi fii s6n5tos!" intr-o clipit5 slSbinogul s-a ridicat, a simlit vigoare in tot trupul, umbla, se bucura gi, luAndu-gipatul cu sine, a plecat la casa lui. VizSnd o asemenea minune, mulli din cei prezenti au crezut in Hristos. Slujitorii la idoli insi scr6gneau din dinti la robul lui Hristos gi i se adresar6 impdratului cu urm5toarele cuvinte: - Daci el va rim6ne in via!5 atunci va rEm6ne de izbeligte aducerea de jertfe la zei, iar noi vom fi luati in r6s de cregtini. F5-i de hac, o, impirate, gi asta c6t se poate de cur6nd. Atunci imp5ratul i-a spus lui Pantelimon: - Pantoleon, adu jertfi la zei gi nu vei muri degeaba. Tu doar gtii c6gi oameni s-au pripidit pentru cd s-au lep5dat de zeii nogtri gi n-au ascultat de r6nduielile noastre. Au nu gtii c6t de crud a fost chinuit staretul Antim?

-K rsts-

- ToJi cei care au murit pentru Hristos, a rispuns sf6ntul, nu s-au pripidit, ci gi-au aflat viat5 Ve$oiea. 5i dacE Antim, care era bEtran 9i neputincios ta trup, a putut sE rabde chinurile groaznice pentru Domnul nostru, cu at6t mai -mult eu, t6nir gi v6rto-sla trup, trebuie s5 rabd neinfricat toate chinurile ce-mi vor fi sortite. Eu imi voi socoti viata pustie, daci nu voi muri pentru Hristos. impiratul a poruncit s5-l atdrne gol pe mucenic pe un st6lp de caznd 9i si-i smulg5 carnea cu gheare de fier, p6rlindu-i coastele cu torte aprinse. indurAnd aceste suferinle, sfintul Pantelimons-a uitat la cer 9i a zis: ,,DoamneIisuse Hristoase!AratSmi-Te in aceasti clip5, di-mi puterea sE rabd, ca sE pot indura p6ni la capit chinurile." $i Domnul i s-a ar6tat in chipul presviterului Ermolae,zic6nd: - Nu te teme, Eu sint cu tine. in acea clipi, m6inile cil6ilor au r5mas fird vlag5 gi parci au amorlit. Uneltele de cazni le-au c5zut, iar torfele s-au stins. C6nd a vizut acestea, impbratul a poruncit s5-l scoati pe mucenic de la locul caznei gi i-a spus: in ce sti puterea vrijitoriei tale, de ce iar fEcliii: s-au stins? slugi|eau rimas neputincioase, Mucenicula risPuns astfel: Aceasta nu este o vrijitorie a mea, ci puterea atotbiruitoare a lui Hristos, Carele pre toate le face. impiratul a riPostat: Dar ce vei face, daci voi porunci sE-gi sporeasci chinurile?

- ta chinurile mari, a r5spuns qpucenicul, Hri$os arat5 pujere mare, trimit6ndu-mi o putere gi mai mare, ca si te fac de rugine. Iar eu, daci voi indura pentru El chinuri mai grele, voi primi de la El r5splati mai mare. ' Atunci tiranul a poruncit si se topeasci plumb intr-un cazan mare gi mucenicul s5 fie aruncat acolo. C6nd plumbul clocotea, mucenicul a fost dus la cazan. El gi-a inSllat ochii spre cer gi s-a rugat astfef: ,,Auzi, Dumnezeule, glasul meu, c6nd mE rog fie, de la frica vr5jmagului scoate sufletul meu. AcoperS-mE de adunarea celor ce viclenesc, de multimea celor ce lucreazi f5r5delege" (Psalm 63,

r-2).

-KzoE-

Cind el se ruga astfel, Domnul i s-a ar5tat iar sub chipul lui Ermolae5i, lu6ndu-l de m6n5, a intrat cu el in cazan. intr-o clipitd focul s-a stins gi plumbul s-a r5cit, iar muceniculc6nta cuvintele psalmistului: ,,Iar eu, citre Dumnezeuam strigat, 9i Domnul m-a auzit pre mine. Seara gi dimineata 9i la amiezi spune-voi, gi voi vesti, gi El va auzi glasul meu" (Psalm 54, 18-19). Cei de fat5 au rdmas uimiti de minune, iar impiratul a exclamat: - Ce va fi p6n5 la urm5, daci focul s-a stins, iar plumbul s-a rdcit? La ce fel de cazni s5-l mai supun pe acest vr5jitor? Cineva l-a sf5tuit: - SA fie b5gat in fundul mirii. Nu va putea el si vr5jeasc6toati marea 5i, deci, va pieri. Tiranul a poruncit s6-l inece pe sf6ntul Pantelimon in mare. Lu6ndu-l pe mucenic, slugile l-au agezat ?ntr-o barcd gi i-au atSrnat de g6t un pietroi. Dupi ce s-au

-KzrE-

depirtat mult de !5rm, l-au aruncat pe Pantelimonin mare, dup5 care s-au intors la tirm. 9i iar5Si Hristos i-a apirut sf6ntuluisub chipul lui Ermolae,dupi care piatra de la gStul mucenicului s-a ficut ugoar5, ca o frunz6, iar Pantelimon s-a tinut cu tot cu piatri la suprafala mirii, f5ri sd se scufunde. $i mergea pe ape ca pe uscat, condus, ca 5i apostolul Pavel odinioarS,de m6na lui Hristos.Sf6ntul Pantelimona iegit pe !5rm, c6nt6nd 5i prosl5vind pe Dumnezeu, 9i s-a infSligat inaintea imp5ratului. Impiratul a rimas nespus de uimit de o asemenea minune 9i a exclamat: - Care este puterea vrdjitoriei tale, Pantoleon! $ i m a r e at i - a i s u p u s - o ? - $i marea se supune Stip6nitorului gi face voia Lui, a rispuns sf6ntul. - A5adar, tu stip6neSti 5i marea? a intrebat impEratul. Nu eu, l-a lSmurit mucenicul, ci Hristos, Ziditorul meu gi Stip5nul tuturor fipturilor vizute gi atat cerul 9i pbm6ntul, c6t gi nevizute. El.sl-i.p.-aneste Ta gi cSr5rileTale in ape calea marea: ,,in mare este mufte..."(Psalm76, IB). - Atunci tiranul a poruncit sE se pregiteasc5 in afara ora5uluiun pirc de animale silbatice gi si-l dea pe mucenic la fiare ca si-l minince. lntreg oragul s - a a d u n a t s i v a d i c u m p e t A n i r u l m i n u n a t ,c h i n u i t fir6 vin5, il vor sf6gia fiarele. A venit acolo gi impiratul. El a aritat cu degetul inspre fiare gi a spus: Ele sint pregitite pentru tine. Agadar, ascultS-m5l Ai griji de tinerelea td, crutS-li
-:{ 11}:-

frumuselea trupului tiu, adu fertfe la zei, altminteri vei muri de moarte cruntS, sf,Sgiat de coltii fiarelor. Sf6ntul gi-a aritat dorinta de a fi sfSgiat de fiare mai bine, dec6t si se supunE unui asemenea sfat viclean gi unei asemenea porunci. Prin urmare, Pantelimon a fost aruncat la fiare. $i aici Domnul i s-a aritat, intruchipat in presviterul Ermolae, a zdglzuit pofta fiarelor gi le-a fEcut bl6nde, asemenea oilor: t6rAndu-se dupi sf6nt, acestea ii lingeau picioarele. El le m6ng6ia cu m6na, iar fiecare fiar5, ingr6m6dindu-sein celelalte, incerca mereu ca mAna sf6ntului si o atingi pe ea. Lumea, v5z6nd acestea, se mira foarte tare gi exclama intr-un glas: Mare este Dumnezeul cregtinilor! S; fie eliberat tSn5rul acesta drept gi nevinovatl Atunci impiratul, plin de m6nie, a trimis soldatii cu sSbiile scoase la cei care-L slSveau pe Hristos gi multi din cei care credeau in Hristosau fost uci5i. imp5ratul a ordonat sE fie ucise gi toate fiarele. V5z6ndacestea,mucenicula glSsuit: - Slav5 Jie, HristoaseDumnezeule!Nu numai oamenii, dar gi fiarele se jertfesc pentru Tine! Supdrat 9i m6niat, impdratul a plecat de la locul spectacolului,iar mucenicul a fost aruncat in inchisoare. Oamenii omor6gi au fost luati de rudele lor gi inmorm6ntati, iar fiarele au rimas si fie devorate de c6ini gi de pisirile carnivore. Dar gi aici s-a petrecut o mare minune: aceste fiare au zicut multe zile neatinse de c6ini gi de pEsiri. Mai mult dec6t at6t, cadavrele nu miroseau. CAnd a aflat despre acestea, ?mp5ratula poruncit si fie aruncate intr-o groapi adinci gi si fie acoperite cu p5m6nt. A mai poruncit sb se faci pentru mucenic o roati

:Kz:E-

infricogitoare cu lepi asculili- CSnd sfSntul a fost slugile impiratului au inceput si de aceasta 5i egat -m6nat5 -inv6rt5, de o putere nevizutS, a roata, o zburat in toate p5rlile 9i s-a sfir6mat in buc53i, rinind de moarte pe mulli aflali in apropiere' Dar mucenicul a cobor6t de pe roat6 intreg 9i nev5t5mat' unor Si i-a apucat pe toli teama la vederea proslSvit era Dumnezeu prin care usem.n"u minuni prin persoana sf6ntului SEu. Iar impiratul a rimas uimit la culme gi l-a intrebat pe mucenic: - Cine te-a inv6iat sE siv6rgegti at6t de mari fapte vrijitoregti? Am inv6gat cu sf6ntul presviter Ermolae, a nu vrijitoria, ci adev5ratacucernicie mucenicul, spus cregtineascS. - Dar unde este invig6torul tiu Ermolae? a intrebat impiratul. Voim s5-l vedem' intrelegind cu duhul ci pentru Ermolae s-a Pantelimoni-a apropiat vremea cununii mucenicegti, r i s p u n si m p S r a t u l u i : - Daci poruncegti, il voi aduce la tine. Sf6ntul a fost lSsat liber, insotit fiind doar de trei ogteni din straja sa, ca s5-l cheme pe presviterul Ermolae. C6nd mucenicul a ajuns la casa in care locuia presviterul,acesta,viz6ndu-1,a intrebat: - Pentru ce ai venit, fiule? - Stip6ne gi pbrinte, imp6ratul te cheam5. - La timp ai venit sb mi chemi, a zis staretul, pentru ci a venit ceasul suferintei 9i mortii mele; c6ci in aceasti noapte s-a ivit in fata mea Domnul 9i m-a vestit: ,,Ermolae!Trebuie sE suferi mult pentru Mine, asemenearobului Meu, Pantelimon"-

Spundnd aceste cuvinte, starelul a plecat cu bucurie al5turi de mucenic ai s-a infdligat inaintea -impiratul impiratului. Vdz6ndu-l pe presviter, a intrebat cum il cheamS. Sf6ntul, spunSndu-gi numele, nu 5i-a lscuns nici credinla, numindu-se cu glas tare cregtin. Imp5ratul l-a mai intrebat: - Mai existi cineva cu aceeagicredinli? - Mai am doi tovarigi de credinfE, robii lui Hristos, Ermipp gi Ermocrat. Atunci impiratul a poruncit si fie adugi gi acegtiala el 5i a spus celor trei slujitori ai lui Hristos: Voi l-ati abitut pe pantoleon de la zeii nogtri? Insugi Hristos, au r5spuns cei trei. Dumnezeul nostru ii cheami la Sine pe cei pe care-i socoate vrednici, ridicindu-i din intunericul diavolesc al idolilorla lumina cunoagterii Sale. - l-5sagiacum vorbele voastre mincinoase, a spus impiratul, 9i intoarcefi-l din nou pe pantoleon la zeii nogtri. Atunci vi se va ierta gi prima voastri vin5 gi vi veli bucura de cinstea mea in asemenea m5sur5 incSt vd voi face prietenii mei apropiali in palatul meu. - Cum putem si facem acest lucru, au refuzat cu tirie sfinfii, dac5 9i noi ingine ne pregEtim si murim pentru Hristos, Dumnezeul nostru?! Nici noi, nici el nu ne vom lep5da de Hristos, darimite si aducem jertfe la nigte idoli surzi. Spun6nd acestea, ei gi-au indrepfat toate gAndurile citre Dumnezeu gi s-au apucat sE se roage, ridic6nd ochii inspre cer. De Sus le-a apirut Mintuitorul gi imediat dup5 aceea a avut loc un cutremur.

-F.zq*

-Kzsts-

- Vedeli cum s-au mSniat zeii pe voi, a ridicat glas impSratul.Ei clatini pEmintul!. Ai spus adevirul, au intirit sfinlii, cE din cauzazeilor vogtri s-a cutremurat pSmdntul, ci ei au cizut din locurile lor la pim6nt 9i s-au zdrobit, fiind dirSmali de puterea Dumnezeului nostru, Carele S-a mdniat pe voi. Abia au terminat de spus acestea, ci a venit in fugi la impirat un trimis de la capigtg, templul lor, cu'gtirea ci toli idgli,! au cizut la pimdnt'gi s:1u ficut praf gi puibere. imp5ratul smintit, neviz6nd in toate acestea puterea lui Dumnezeu, ci magie a a strigat: cregtinilor, Cu adevirat, daci nu le venim de hac degrabi acestor magi, atunci tot oragul va pieri din cauza lor. A poruncit apoi ca Pantelimonsd fie dus in temni!5. Starelul Ermolae 9i cei doi prieteni ai s5i, dup5 te au fost supuSi la multe schingiuiri,au fost condamnali la decapitare. $i astfel, cei trei sfinti mucenici, presviterulErmolae9i cei doi care slujeau alSturide el, Ermipp gi Ermocrat,siv6rgind fapta lor muceniceascS, s-au infSligat Sfintei Treimi intru slavacereascS.8 Dupi uciderea celor trei sfinti mucenici, impiratul a poruncit si fie adus sf6ntul Pantelimon9i i-a adresat urmdtoarele cuvinte: - Pe mulli am intors eu de la Hristos la zeii nogtri, numai tu nu vrei sE mi asculti' P6ni 9i invdtitorul tbu Ermolae cu cei doi prieteni ai s5i s-au inchinat la zei gi le-au adus jertfe, iar eu pentru
8 Pomenirea sfinlilor Ermolae, Ermipp 5i Ermocrat - 26 iulie'

aceasta i-am cinstit cu mari demnitili ?n palatul meu. Fi 5i tu la fel gi te vei bucura de acleagi cinste! Mucenicul, gtiind prin duhul s5u cE sfinlii s_au invrednicit de cununa muceniceasci, i-a cerut impiratului: Poruncegte-le si vin5 aici, ca si_i v5d inaintea ta. - Nu sint acum aici, a minlit impiratul, i_am trimis in alt orag, unde vor primi o mare avere. i-a explicat sf6ntul. Tu i-ai trimis de aici, d6ndu_iin bratele mortii, iar ei au plecat cu adevirat in palatul ceresc al lui Hristos, ca sE primeasci avugiilepe care ochiul nu le poate cuprinde. C6nd a v5zut cd mucenicul nu poate fi induplecat cu nici un chip citre cele rele, impiratul a poruncit sE fie bdtut cu s5lbiticie 5i, dupi ce i_a pricinuit rini grave, l-a condamnat [a . moarte. A poruncit s5-i fie tiiat capul cu sabia, iar trupul si_i fie ars. DupS aceea ogtenii l-au dus pe mucenic pentru decapitare in afara oragului. Merg6nd la moarte, sf-6ntulc6nta un psalm al lui David: ,,De multe ori s-au luptat cu mine, din tine.retilemele, 9i nu m-au biruit. Spatele mi-au lovit pic6togii, intins-au lungi brazde,, (bsalm I2g, 2-3). Si tot aga inainte, pSnb la sf6rgitul psalmului. C6nd ogtenii l-au scos pe mucenicdin oras. la o distangi mai mare de un poprigcesgi au ajuns la lo.c'ulcare a fost plScut Domnului pentru jfdrgitul robuluiSEu,ei l-Ag legat pe.lq4tglimon de un mislin 5i, apropiindu-se,c5l5ul l-a lovit cu sabia pe sf6nt,
s Poprigcelungime anticd greceasci de 1g0 de m.

-Kzots-

.Fzt*

dar s-a indoit ca ceara, iar trupul Sfdntului n-a fost lovit, pentru ci el nu-5i incheiaseinci rugiciunea. iinfricogali,ogtenii au exclamat: - Mare este Dumnezeul creStinilor! sf6ntului,s-au rugat la el: $i, ciz6nd la picioarele Rugi-mu-te, robule al lui Dumnezeu! Roagi-te pentru noi si fim dezlegati de picatele noastre, ci noi am ficut din porunca imp5ratului. Pe c6nd sf6ntul se ruga, s-a auzit din cer un Glas, care i s-a adresat 9i care a int5rit schimbarea numelui s5u. in loc de Pantoleon,Domnul l-a numit fic6ndu-i cunoscutlimpede harul SEu de Pantelimon, a fi milostiv cu toli cei care vin la el aflati in necazuri gi amiriciune. Apoi Domnul l-a chemat la cer' Plin de bucurie, sf6ntul a poruncit oStenilor s5-i taie capul, dar acegtia nu au vrut. Ii apucase spaima 9i tremurul. Atunci sf6ntul li s-a adresat cu urm6toarele cuvinte: - DacE nu veti indeplini cele poruncite, nu veti cSp5tamil5 de la Hristosulmeu. Atunci ogtenii s5rutari mai int6i trupul sf6ntului, apoi porunciri unuia, iar acesta i-a t5iat capul mucenicului.to 9i in loc de singe a curs lapte. tn aceeagi clip5, acel mislin s-a acoperit de rod din v6rf p6n5-n poale. V5z6nd acestea, mult5 lume care era de fa!5 la tiierea capului sfintului a crezut in Hristos.

to Sf6ntul Pantelimon a fost martirizat la 27 iulie 305. ln Calendarulimpiratului Vasilie (sec.Xl) se spune cE laptele gi s6ngele care au curs la decapitarea sfSntului s-au p5strat p6ni-n secolulX gi erau timiduitoare.

-KzsE-

Adamantie. Lavrentie,Vassoigi provian,care au slujit in casamareluimucenic, au v6zut suferingele saleii ascultatGlasuldin cer. Ei au descrisvii$a, pifimir:ite ", p5m6ntesc Si sfdrSitul al mar:elui mucenic. Pomenireasfdntului pantelimonse cinsteste din vechimede c5tre tgt R55ifltut ortp_dp;. l";#;; :ec.gl,glIy au fost ridicate biierici inchinate sf6ntului in Sevastia gi la Constantinopol. sf6ntuluimare mucenicgi tdm5duitor ..l{g.nnSle Pantelimon este chematla siv6rgireatjinei sf6ntului -- Maslu, a sfintiriiapeigi a rug5ciunilor de Ooale. Cinstitele moagte ale marelui mucenic Pantelimon au fost r5spdnditepe buc5gere i;-G;i lumea cregtinS. Foartemurte din acestease afr5 in sfSntul MunteAthos.Cinstitut..up rnuli*.;;rid ;; sfdntului mare mucenic pantelimon, ,,aceasti comoar5de mult pret,, se p5streazi din'seco[i XW intr-o raclS scumpi, in aitarul bisericii min5stirii ruseathonitea sf6ntuluipantelimon. Pomenirea sfintului pantelimon se sEvdrgegte cu mult5 cinste in aceasti mindstire. Cu opf zite inainte de priznuire incepe inuini"pra=*ii"". -f" se c6ntEcanoanete pe opt luOi vecernie, ::_":l:.ziJe, glasuri. In ziua pr5znuiriise sivArgegte privegherea pe tot timpul noptii, iar miile de oaspeli gi pelerini -Kzqf

cenug5 trupul neatins de foc ai r-auiri,troi,,nani"t l, cinstein morm6ntuldin apropiere al scolasticului

in bucSti 5i s5 fie ars raoraftScu trupul mucenicului. CSnd focul s-a stins, credinciogii au luat din

acoto si a poruncii ca-misrinril ie il Gia; :S"_-p!I" rara Intarziere

imp5ratul a fost ingtiinlat despre minunile

pe Tat5l, pe Fiul 9i pe iau parte ta slujbS,proslEvind Pantelimon' Sf6ntulDuh 9i pe sf6ntulmare mucenic Pentru pomenireasf6ntului mare mucenic la Nicomidia,in ajun de 27 iulie/9 august, se -fac9 9 de minuni a sf6ntului' procesiune cu icbanaf5c6toare ortodocai,ci 9i cregtini numai Mii de oameni, nu vin aici 9i mahomedani armeni, papistagi 9i chiar 'de dup5 t5m5duiesc bolnavi, care se aduc sute rujeciunite aduse sf6ntului.in condicabisericeasci ce se pbstreazbla mitropoliadin Nicomidia, sint trecute peste 2000 de semnituri ale grecilor, care s-au t5mbduit turcilor,italienilor 9i armenilor, Pantelimon' mucenic marele la dupS ' rugbciunile in Biserica mucenic mare Cinstireasf6ntului Marele XII' din secolul Ortodoxi Rusi se face inci Pantelimon, cneaz lzeaslav, cu numele de botez avea chipul mareluimucenicpe coifulsiu de luptd a rimas in viati in b5t5lia acestuia, 9i, prin ocrotirea ieromonahulArsenie in 1862, C6nd, 1151. Oin moagtelemarelui pSrticici din o adus a Athonitul minuni' petrecut multe s-au Rusia, in mucenic ca ocrotitoral cinstit este Sf6ntul Pantelimon atotmilostiv' $i ogtenilor5i totodat6 ca timbduitor este aii marele mucenic Ai t;m5duitor Pantelimon OrtodoxS, unul dinire cei mai cinstili sfinli in Biserica cici el a devenitpentru cregtinicu adev5ratdoctorul celor bolnavi, ocrotitorul celor aflali in nipaste, d6ruitorulvederii, apir6torul pruncilor,b6tr6nilor9i marelet5mSduitor al tuturor celoraflali in suferinlH, intru sfintii minunat gi ocrotitorin fala lui Dumnezeu SEi.Amin!

Minunile Slantului Mare Mucenic giTemeduitor Pantelimon

Dafe s-au lacut in firecia giHusia
in 1826, o feti!5 de 12 ani, fiica unui fundionar turc, a suferit un goc apoplecticin urma ciruia i s_au strSmbat m6na gi piciorur (m6na i s-a incovoiat citie umir, iar piciorul citre spate). S-au folosit diferite procedee de la divergi doctori, dar nu s_a observat nici o imbun5tigire a st5rii fetifei. intr-o bun5 zi, doi cregtini din Nicomidia - Sotiriu panait gi Dimitrie Aviarinos, venind la funclionar gi vEz6nd starea jalnic5 a fetitei, au aflat ci nici unul din doctorii chemati nu au putut s5 dea nici un ajutor fetifei. Atunci ei au spus tatSlui: ,,in eparhia nojstri este un medic sf6nt care timbduiegte toate bolile gi face mari minuni; ai face bine si i te adresezi;poate ci nu o s5 refuze sE te ajute.', Aceste cuvinte au imboldit pe turc s5-i roage numaidecSt cu mult5 9i stiruinti pe cregtini si mijloceasc5pe t6ni; doctorul cel sfant s5-i timiduiasc5 fiica atSt de iubitd de el. Cregtiniiau incuviin!at, ei ingigi duc6nd-o pe fetili la ministiie. Aici copila a stat weme de o s5ptimbni, timp in caie un iereu (Vasilie din satul AdalBazar) a slujit un molebengi i-a citit rug5ciunifetilei; dupi ce au trecut cele gapte zile, el a stropit_o cu api din f6nt6na sf6ntd gi, prin mijlocirea minunat5 a sfintului Pantelimon, bolnavl s-a t5miduit pu

-X: rE*

deplin. C6nd cregtinii, care au dus-o, s-au intors cu fetila vindecatS la tat5l ei, acesta nu mai gtia cum sE le arate recunogtinla gi de bucurie a ficut bogate danii la ministire. ++++**'f in 1833, un eunuc mut al sultanului Mahmud a venit la biserica sf6ntului Pantelimon. Nu se gtie c6t de mult timp s-a aflat acesta in stare de mulenie, stare care l-a mdnat sE vin6 acolo. Prin semne el a rugat sE i se dea ap6 din f6nt6na sf6nt5. Eunucula fost condus la nivelul inferior al lScagului, unde se aflS morm6ntul sf6ntului Pantelimon, iar acolo, sco!6ndu-se api din izvorul tSmSduitor, i s-a dat si bea, iar eunucul a cip5tat imediat darul vorbirii +++'i i+* in 1833 9i 1834, turcii au fost in rizboi cu Egiptul; o parte a armatei turcegti sub comanda lui Emin-paga, care se deplasa pentru intirirea corpului principal al armatei turcegti, a sosit la Nicomidia in octombrie 1833 gi a rimas pe loc pini la primirea informatiilor privind destinatia sa: un detagament al trupei Si-a agezat tab5ra pe pSm6ntul bisericii sf6ntului mare mucenic Pantelimon, iar celilalt detagament mai departe, de cealalti parte a bisericii. Mult5 vreme nu a venit nici o informalie; trupele au continuat s5 agtepte; intre timp, se apropia ziua pr5znuirii sf6ntului mare mucenic Pantelimon. In aceast5 situalie pSrea cE nici nu mai poate fi vorba de priznuirea aga cum se cuvine a acestei zile; insE sf6ntul mucenic s-a ingrijit el singur si indep5rteze

.HzzH-

piedicile din calea pr5znuirii gi si curele locurile ocupate de armata turc5. Cu zece zife inainte de sirb5torire, el i-a apirut pagei in vis Si. i-a gr5it: ,,Ziua pr5znuirii mele se apropie. Aici se va s5vSrgi pr5znuirea, de aceea ia-ti numaidec6t trupele 5i pleacS de aicil" C6nd s-a trezit, paga a socotit cE acesta nu e dec6t un vis 9i nu a indeplinit porunca; dar sf6ntul Pantelimon i-a ap5rut din nou, in alti noapte, gi i-a repetat: ,,Scoate-!i armata 9i pleac5 de aici, de nu vei avea crunt de suferit!" Paga nu a luat in seami nici aceast5 infricopatS porunc5 a sf6ntului mare mucenic Pantelimon. Intre timp, intre soldati s-a pornit o molimS, iar turcii au inceput sE moari pe capete. Atunci sf6ntul Pantelimoni-a ap5rut pagei pentru a treia oar5, de data aceasta nu in vis gi nu noaptea, ci in miezul zilei gi aievea: el mergea prin tabira defagamentului turc, imbr5cat in haine eline5ti, indreptSndu-se spre cortul pagei. Turcii au s5rjt s5-l prindi pe indr6znelul str5in, dar m6inile gi picioarelecelor care vroiau sE sard la el rimineau paralizate, aga cE toti s-au oprit ingroziti. IntrSnd in cortul pagei, sf6ntul Pantelimoni-a spus cu glas de tunet: ,,De ce nu pleci cu armata. c6nd ti-am ficut c_unoscutcE vreau sE s5v6rgesc praznicul! Drept pbdeabsi pentru aceasta voi nimici'oastea ta 5i pe Une." VizSnd in fata sa pe acela care-i ap5ruse de dou5 ori in vis, paga a cizut inspiim6ntat cu fala la pim6nt, iar sf6ntul Pantelimon s-a ficut nev6zut. Atunci, convins de aceasti aparitie minunati 9i de moartea care intrase in trupe, pa5a a dat ordin neTnt6rziatde plecare. gi - minune! - inainte de plecare s-au vindecat toti aceia care au incercat s5-l prindi pe sf6nt 9i au fost pedepsiJi, iar pa5a,

-Hr:F-

deplasindu-se la un ceas depirtare de biserica sf6ntului Pantelimon, Si-d a5ezat tab5ra l6ng5 cimitirul evreiesc, la locul numit Imboir. DupE aceasta cregtinii au sErbitorit slobod praznicul s6ntului mare mucenic Pantelimon, multumind pentru ajutor, ocrotire gi ap5rare. tn tab5rS, ins5, moartea printre turci s-a pomit din nou gi a secerat atet de tare, incSt din intreaga armati a pagei n-a mai r5mas dec6t o treime. Cregtinii socotesc cE aceasti pedeaps5 a venit ca urmare a faptului ci soldatii turci au furat unele odoare bisericegti din bisericasf6ntului Pantelimon. ++++'|++ in L842,la m5n5stirea sf6ntului Pantelimon a venit de la Constantinopol un armean papistag impreun5 cu solia sa bolnav5. AmSndoi auziseri multe despre minunile sf6ntului timiduitor. Sotia armeanului era posedatE de diavol. Femeia era insotit5 de mama ei 5i de o servitoare, iar sotul a adus un pater papistag pentru a face rug5ciuni asupra bolnaveila morm6ntul marelui mucenic.Ei au mers la mEnEstire gi au cerut voie ca paterul s5-gi citeasci rugEciunilein biserici gi n-au fost refuzali. Dar oricSt a citit acel pater rug5ciuni, oric6t a stropit cu ap6 din f6ntSna sfdntS pe bolnavS, orice altceva a f6cut paterul papistag,totul a fost fErE de folos. Se afla pe atunci la min5stire un preot ortodox, pe nume Grigorie, plin de simplitate gi credintS. la str5daniilelor de timiduire a bolnavei, UitSndu-se conforme cu ritul lor, acesta a spus: ,,Degeaba vi truditi, voind sE o ins5nStog'rli prin mijlocirea

rug5ciunilor paterului vostru. Nu o $ izbutiti nicidecum, S.f.ntul nu primegte rug5ciunile voastre. De v-a!i fi rugat de un preot ortodox, eu cred ci bolnava ar fi fost t5miduit6 demult de sfintul rnare mucenic Pantelimon."Atunci toti au venit la el gi au inceput s5-l roage chiar pe el, iar preotul s-a invoit. Dupi ce a slujit un moleben, el a poruncit s-o scalde pe bolnavi cu apE din f6nt6na cea sf5nti. Cdnd au inceput s5-i scoatb vegmintetredin partea de sus a corpului, ea !ipa, se cutremura toat5 gi era furioas5 pe oricine; insE c6nd i-au turnat ap5 sfinlit5, s-a linigtit, s-a vindecat pe dat5 de suferinla grea gi a inceput si multumeasci sf6ntului tdmiduitor. Dupi cele petrecute, sotul, mama gi paterul papisfag nici nu mai doreau sE plece din Nicomidia.insi dupi un timp au fost nevoili sE se intoarci la Constantinopol. Inainte de plecare, ei s-au oferit si trimit5 la catedrala din Nicomidia o placi din piatri pe care sE fie inscriptionat5 povestirea minunii petrecute, dar mitropolia a refuzat o asemenea propunere, iar papistagiiau plecat. ins5, intruc6t acegtia erau nigte oameni de vazd in societate, vestea minunii s5v6rgite s-a r5sp6ndit repede printre cei de aceeagi credinti cu ei, gi de atunci papistagiiau inceput s5-l cinsteasci pe sf6ntul Pantelimon gi multi dintre ei au inceputsi vini in Nicomidia. +f++**+ 9i turcii il cinstesc cu evlavie pe sf6ntul Pantelimon,dupb cum se vede din faptul cE vin la priznuirea sfintului Pantelimon, aducSnd 5i bolnavii.

-X:+E-

-KrsH-

in 1944, unui turc din Nicomidia i-a luat foc casa din lemn; flic5rile au cuprins repede acoperigul casei. Speriat, turcul a s5rit repede in curte 9i a inceput sE strige in gura mare: ,,Panteli, iatigi!" (,,Pantelimon,gribegte-te!" - adici gr5begte-te si dai ajutor). In acest timp, unii au vizut doi porumbei, care pluteau in zbor deasupra flScirilor. Incendiul s-a stins intr-o clipitS, ca de la sine. Drept recunogtinfS,turcul a adus c6givapiagtri la biserici gi i-a dat pe ulei pentru sf6ntul Pantelimon.
t+l-+'!+*

cdnd acestea au fost gata, le-a dat fiului sdu. Acesta le-a dus in biserica sfSntuluiPantelimon gi le-a pus el singur la ncla marelui mucenic, tim5duitorul s6u. ++++*++ ig*J851, in imprejufl mile NlComidiei, licustele au pustiit ogoarele, livezile gi gr5dinile gi se inmulteau din ce in ce mai mult. DupE ce au distrus la sate orice vegetatie, lScustele s-au indreptat in zbor chiar spre ora5 gi s-au lSsat intr-o mASa compactE l6ngi biserica sfintului Pantelimon. Locuitorii cregtini au oragului s-au rugat la sf6ntul lor ocrotitor marele mucenic Pantelimon. Dupd s5vir,girea unui moleben preotul a iegit gi a stropit cu apE din fAnt6na sfinti lScusteledin jurul bisericii. Pe dati acestea au murit mai intii acolo unde s-a f5cut stropirea, apoi din ce in ce mai departe. in cele din urm5, au pierit toate, gi astfel oragul a scbpat de nenorocire. O_ muttime de bolnavi diq imprejurimile Constantinopoleiau fost vindecati. Intr-o ,,condic5" se aflS circa 2000 de semn5turi autografe ale cetor vindeca{i in diferite perioade de timp. Degi in aceasti carte a bisericii nu sint pomenite aminuntele tEm5duirii, documentul este foarte important, cuprinz6nd mirturii vrednice de luare aminte, ale grecilor, turcilor, armenilor, italienilor gi ale altor persoane de alte confesiuni, in limbile lor materne. DupE spusele preotilor 9i localnicilor, cea mai mare parte a tdmiduirilor petrecute nu a fost trecut5 in ,,condic5" din pricina numirului foarte mare al acestora. Bolnavii, care veneau in cSrje sau erau

Sotilor Hristea gi Elena din Nicomidia li s-a imboln5vit fiul Ioan in virst5 de gase ani: copilul a suferit vreme de patru ani, zdc6nd culcat in nemigcare,f;ri si aib5 putere m5car sE se intoarcb in pat; slSbisein aga hal c5, in loc de un om viu, pirea un scheletinvelit in piele. UitSndu-sela fiul ei in suferint5, mama lui ins5gi suferea cu inima gi nu-gi afla linigtea, mai ales ci fiul avea nevoie de o ingrijire foarte atent5 5i obositoare.intr-o bunS zi, in tU7, ea l-a agezat pe o targi gi l-a dus cu ajutorul celor apropiati la m5nSstirea sf6ntului Pantelimon, iar acolo l-a lSsat qqb facla marelui mucenic. ,,Sfinte Pantelimon- se ruga ea plSng6ndin hohote - ori iami fiul ori Gmiduiegte-1." Cur6nd, mama care-l striga indureratE pe sf6nt, a fost auzit5 gi m6ngSiatE dincolo de orice a5tept6ri: copilul s-a ridicat in picioare gi a urcat sc5rile de la racl5, absolut sdnitos fiind, gi a mers singur p6n5 acas5. Tat6l recunosc5tor (un bulgar) a comandat dou5 luminEri de ceari de inSlgimeab5iatului, iar

-K:oH-

-K:zE*

aduti in pat, lSsau dupi insinitogire aceste obiecte la locul vindec5rii,nemaifiindu-le de trebuint5. inc5 din vechime, in RSsErit, Pantelimon, pEtimitorul lui Hristos este cinstit ca un mare doctor fSrd de arginli. in Rusia ortodoxS, chiar in inima ei Moscova, ca gi-n celelalte orage, a fost proslSvit plScutul lui Dumnezeu Pantelimon, in 1862, c6nd au fost aduse de la sf6ntul Munte, din m6nistirea Russikon cu hramul siu, rnoagtele mult timiduitoare ale marelui mucenic. Valuri de t5miduiri s-au revirsat din aceste moagte sfinte, care au str5bitut multe orage gi sate ale Rusiei. Nici mai tdrziu doctorul ceresc n-a incetat s5-5i arate mila sa tuturor acelora care i s-au adresat cu credintS, fapt dovedit de mullimea de scrisoritrimise din diferite colturi ale Rusiei pravoslavnice la sfintul loca5 al marelui mucenic Pantelimon.intruc6t minunile ar5tate sint binef5c5toare nu numai pentru cei care s-au invrednicit de ele, ci gi pentru toti cregtinii ortodocai, intirindu-i in credint5 gi evlavie, propunem cititori gi cinstitoriloracestui plScutal lui cucernicilor Dumnezeu extrase din cSteva scrisori trimise la mdn5stirea sf6ntului t5m5duitor la Athos, Pantelimon,in secolul al XIX-lea gi inceputul celui de-al XX-lea. t++'1"*++ ,,Consider cE este un p5cat sE tac in ceea ce in cazul privegte mila lui Dumnezeu aritati r5posatului meu sot, Franz Iosifovici Korf, mort la v6rsta de 50 de ani. Sotul meu a fost toat5 viata catolic, dar a cinstit intotdeauna aga cum se cuvine

-K:eE-

pe pldcutullui Dumnezeu Pantelimon. Veditgi de mai plScutul lui DumnezeuPantelimon a fost multe ori, doctorul t5mbduitor gi ajutorul la toate suferintele sale. $i iat5 ce trebuie remarcatin mod deosebit:"c-u pulin timp inainte de moartea sa, prietenii r5posatului meu sol i-au propussi treacEla Ortoioxie, dar el a refuzat intotdeaunacu incip5tSnare.Cq doui zile inainte de a se sf6rgi suferea foarte tare, iiiiS c6nd i=ts5'cititrugiciuneaimp5ritesei Cerului, a fost cuprins de un somn profund, care a durat maxim un sfert de or5. DupEce s-a trezit, a inceput sau mEcar sE ceari moagtelesf6ntului Pantelimon uftli Oin candela de la moagtelesale, cu care a poruncitSi i.se ungi locurilebolnave,dar se vedea clar cE era foarte agitat. La intrebareanoastri daci a vizut cumva ceva in somn, a rispuns destul de t5ios: ,,Nu m5-ntrebati"- iar apoi a cerut stEruitor, vreme de o zi gi o noapte,sE i se dea lumina lui Dumnezeu9i linea mereu in m6ini chipul sf6ntului Pantelimonreprezentat pe o p6nzi de atlaz, trimis de fa sf6ntul Munte. De abia peste 24 de ore am putut ghici,cum s6-i putem satisf,ace rugimintea: sE propus sE treaci i se dea luminalui Dumnezeu. ! s-a la Ortodoxie,9i si i se fac5toate r6nduiiliiecuvenite, iai ei a iugat numai ca toate acesteasi se fac5 cdt mai repede. A fost chemat numaidec6tun preot, pisericiiOrtodoxe. care a slujit totul dup6 rAnduiala Apoi l-a impirtSgit, i-a f6cut sfdntul Ddslu 9i i-a citit rugiciunea la iegireasufletului. Dupi aceasta,peste nou5 ore, a murit ?n linigte.Nimenidintre rudele 9i prietenii r5posatului nu l-au putut convinge sE primeascE Ortodoxia, iar sf6ntul mare mucenic Pantelimon, c5ruia riposatul i s-a adresatmereu in -K:gE-

rug;ciune, a infiptuit acest lucru. Eu gi toli apropiatii credem ?n acest lucru gi este p6cat ca s5 pdstrez Gcerea in ceea ce privegte mila lul Dumnezeu aritat5 riposatului" (din scrisoarea Mariei Alexeevna Korf). ^ In oragul Ostrogojsk din gubernia Voronej, sf6ntul mare mucenic Pantelimon gi sfintul mare mucenic Gheorgheau tim5duit un om care gi-a tiiat piciorul. Lucrurile s-au petrecut in felul urm5tor: un negustor, voind sE taie lemne pentru foc, a lovit gregit cu toporul din toatS puterea.TEigultoporuluiia intrat in picior gi l-a t5iat at6t de r5u incSt au fost zdrelite gi oasele piciorului! FErE sE mai stea pe g6nduri, omul a alergat acas5, f5rb si simt5 inc5 durerea,gi a trimis imediat dup5 doctor. DupE ce l-a ingrijit gi l-a legat la picior, doctorul a spus ci rana va supura mult 9i ci, laolalt6 cu puroiul vor fi eliminate gi fragmentele de os. La punerea pansamentului rinitu I nu a simtit o durere prea mare, dar odati cu venirea noptii, durerea s-a intelit in asemeneam5suri inc6t omul nu-gi mai putea g5si locul. Afl6ndu-seintr-o astfel de situalie, bolnavula inceput sE se roage cu lacrimi la sfdntul t5mSduitor Pantelimon 9i la sf6ntul Gheorghe Purtitorul-debiruint5, pentru ca acegtiasE-i ugurezem5car un pic durerea. DupEce s-a rugat, omul a atipit gi, afl6nduse intr-un fel de uitare de sine, a vizut ci intri la el t;.,eioameni: doi tineri cu vegminte lungi p6ni in pdm6nt, iar al treilea de vArsti mijlocie, av6nd o barbi nu prea mare, neagr5. Unul din tineri s-a apropiat de el, l-a desf5cut pe bolnav la picior gi, impreunE cu celSlalt, a inceput si cerceteze rana. Apoi primul a scos din rani douE fr6nturi de os, le-a

aritat celuilalt gi le-a dat bolnavului,zicind: ,.Ai grij5 de ele". insi bolnavul, ciz6nd la picioarele lor, a inceput s5-i roage sE ia ei oscioarele gi sd le pun5 in cripta comun5 de la Muntele Attros. La aceasti rug6minte, cei doi doctori ceregti s-au uitat unul la altul, ca gi cum s-ar intreba daci sE indeplineasci rug5mintea lui sau nu; apoi unul din ei a luat acele f5rSme de os cu sine. Cu aceasta vedenia a luat sf6rSit. C6nd bolnavul s-a trezit, a v5zut ci are piciorul sEn5tos. De bucurie, fErE s6-gi creadi ochilor, a inceput s6-gi migte piciorul, s5-l ciupeascS, dar nu simlea nici cea mai mic5 durere. CurAnd dupi ' aceasta, rana s-a cicatr2at. in ceea ce privegte spusele doctorului ci se vor elimina fragmente de os din ran5, acest lucru nu s-a int6mplat. Osul a crescut la loc Ai omul nu a mai avut niciodati probleme cu rana de la Picior' +++r l * + Alt negusto,rs-a chinuit tare gi mult5 vreme cu picioarele,pe care s-au format nigte abcese maligne ingrozitoare. Patru zile la r6nd bolnavul a avut nigte dureri insuportabile gi ?n tot acest timp tipa de durere. Si c6nd gi-a pierdut orice nldejde de ins6nitogire, a primit pe neagteptate ajutor de la sf6ntul mare mucenic Pantelimon.S-a intSmplat in felul urm6tor: un c5lugEr,care il vizita pe negustor gi care era intotdeauna g5zduit la acesta, se pregitea sE meargi la Athos gi a trecut pe la vechiul s5u bineficitor s5-9i ia rimas bun de la el. Aflind ci acesta e aproape in pragul mortii, monahul a r5mas uimit gi s-a intristat. Zguduit p6ni in adincul sufletului de suferinlele bolnavului, el era gata sE

-K+oH-

-K+rH-

faci orice penfru a ugurEtstarea binef5citorului s5u. 5i iate, crezind cu t5rie in ocrotirea sf6ntului Pantelimon, a prins sE se roage inlScrimat, cu stiruin!5 pentru vindecarea bolnavului, ziclnd: ,Sfinte plScut lui Dumnezeu! Acest rob al lui Dumnezeu, bolnav de moarte, a ficut mult bine mie 9i sfSntului tiu locag. Acum u mi intorc sub oblSduirea ta la sf6ntul Munte 9i te rog fierbinte, sfinte plicut lui Dumnezeu, t6miduiegte-|, cici tu egti in stare, Domnul diruindu-ti harul SEu, al timiduirii prin lucrare minunatS!" Dupi ce a mai in5lgatincS 9i alte c6teva rugiciuni fierbinti la sf6ntul mucenic, monahul s-a culcat. $i in aceste momente s-a s6vdrgit o neobignuit5 gi slSvit5 minune. Noaptea, in vis, bolnavul a vizut apropiindu-se de el un t6nir minunat, care a inceput si se ingrijeasc5de picioarele sale gi si le examineze cu atentie, asemenea unui doctor. Dupi ce l-a cercetat atent, a spus: ,,Nu te teme! A venit sE-gi lecuiasc5picioarele sf6ntul mare mucenic Pantelimonl" SpunSnd acestea, t6n5rul a disp5rut. Bolnavul ins6 s-a trezit imediat gi s-a simlit absolut sinitos. indati a mers si-l trezeasc5 pe cSlugir: ,,D ce dormi atata? Scoali 9i te bucuri cu mine!" Cilugirul s-a bucurat foarte mult cind binef5citorul s5u i-a povestit toate cele intimplate. Nu gi-a putut retine lacrimile gi a multumit numaidec6t sfintului mare mucenic Pantelimon.

stiruitoare care i-au fost adresate. Leonid, copilul in v6rsti de 3 ani al negustorului Ostrouhov, a cSzut greu bolnav, in a5a mdsur5 inc6t togi ai casei erau disperati in privinta ins5nEtogirii lui. Zdrobiti de durere, p5^rintiia5teptau din clip5 in clipi moartea copilului. In acest timp i-a vizitat monahul unei mEnistiri avSnd hramul sntului Pantelimon. Monahul, afl6nd despre nefericirca int6mplatE in casa lor, le-a propus sd le aduc5 o icoanEa sf6ntului Pantelimon, pe care o avea el, zic6nd ci sf6ntul mare mucenic le va vindeca fiul, dup5 cum a vindecat gi pe multi alJii aflafi in neputintS. Pirinlii copilagului au primit cu recunogtintb aceasti propunere gi au figdduit cu m6na pe inimi c5, daci plScutul lui Dumnezeu Pantelimon le va vindeca fiul, ei vor inzestra biserica ministirii Russikon de la Athos cu icoanele celor dou5sprezecemari praznice, icoane de care sfdnta m5n5stire avea nevoie. C6nd a adus icoana sf6ntului, monahul a spSlat cu apE chipul mucenicului; dupi aceea a dat aceast5 api pentru a fi biut5 de bolnav. CurSnd dupi aceea copilul s-a linigtit gi a adormit, in timp ce p6ni atunci nu reusea si puni geani pe geani nici zi, nici noapte. Trezindu-se a doua zi, copilul era s5n5tos. Bucurogi la culme, pErintii s-au gribit s6-gi tina figEduiala. +ff-r'*+* O feme're de familie burghezi din oragul Simbirsk s-a imbolnEvit grav. $edea tot timpul culcatE gi a rimas in aceastE situatie intrist5toare mult5 vreme. Toate mijloacele folosite pentru a-i ugura durerile crunte nu au dus la nici un rezultat.

++++*++

Un alt monah a fost 9i el martorul unei preafrumoase minuni sivSrgite de sf6ntul mare mucenic Pantelimon dupE rugEciunile fierbinli gi

-Flz*

-K+:H-

#-rrt.--t.t--.tt*Rlryt*o

-.&-

ttt-n.--t*'

S-a in6mplat c5, in acel orag, au fost aduse de la Muntele Athos pirticele de moa5te gi p5rticele din Crucea de-Viat5-Dititoare, in fala cireia cre5tinii slujeau molebne. La unul dintre acestea a venit 9i sotul femeii bolnave. Dupi ce a ascultat slujba sfintei Cruci de-Viat5-Dititoare gi a sf6ntului mare mucenic Pantelimon, solul, iegind din biseric6, a primit o coalS de hirtie cu chipul sf6ntului pStimitor 9i tdm5duitor, pe care a pus-o in buzunar. Nici n-a intrat bine in cas5, c6nd pe bolnavi a apucat-o o infricog5toare crizi de indricire. RupSnd hainele de pe ea, femeia a inceput si strige cu riutate inspre sot: ,,Arunci hirtia aceea cu care ai venit de la bisericS.Scoate-o din buzunar gi arunc-o 9i nu te apropiade mine cu ea, ci te omor!" lnspEim6ntatde ?ndricireafemeii, sotul a hotSrdt si o duci la sfintele moagte. C6nd au dus-o in bisericS, in timpul vecerniei, demonizata incerca si se zmulg5 din bralele celor care o lineau, urla gi igi rupea pirul din cap. insi imediat ce s-a inchinat moagte, s-a linigtit 9i a ticut, iar apoi a inceput sE pl6ng5 gi sE se^roage st5ruitor. Astfel s-a s6vdrgit aceasti minune. In anii ce-au urmat femeia s-a simlit bine gi, merg6nd cu drag la biserici, nu o datS a ingenuncheat la moagteleathonite de la care a primit tdmdduirea. ++t+'l*f Un caz asem5n5tor de vindecare dupi rnucenic rugiciuni inchinate sf6ntului mare Pantelimon,a avut loc in evlavioasafamilie Kupavkin din oragul Ostrogojsk. Q.d.ati, fiica lor de gapte ani Maria, a inceput sE alerge pe stradS, av6nd o

inf6ligare at6t de inErozitoare, inc6t._1g!i ai casei,.s:au ?nsp5im6ntat. Nu se gtie cum 9i din -ce cauz6 toati gura i-a rimas strAmbd de asa ftla.i._S:n.def_o,r.6qt, naturi c5 nici caput nu gi-l putea iiiisca. ln afar5 de asta, fetila a mutit gi, intr-o crizl de furie, cEl dementS, a inceput s6-gi inghiti ljmba. Zdrobiti de durere, cucemica ei mamd s-a repezit imediat la casa unei familii vecine, gtiind cE acolo poate primi ceva sfintit de la moagtele sf6ntului mare mucenic Pantelimon,care s5v6r5iseo minune in acea familie. Dupd ce a povestit cu lacrimi in ochi despre toate cele int6mplate 5i a primit pulin5 ap5 sfinlit5 de la BoboteazS,gi ulei din candela de la icoana ficitoare de minuni a marelui rnucenic,mama suferindeis-a grSbit sE se intoarcS acas5. pe drum, aduc6nd fierbinti rugSciunisf6ntului plScut lui Dumnezeu,ea a fSgiduit si fuci pomeni la sf6ntul Munte in cazul insinEto5irii fiicei sale. Ajunsi acas5, nefericita mamb a f5cut tot ce au sf5tuit-o vecinii.Cu ulei de la icoana f5c5toare de minuni a uns fala copililei 9i imediat aceastaa putut s5-gi migte capul. gi - o, ce - fa[a gi nasul s:au indreptat minune coplegitoare! 9i au r5mas pentru totdeauna aga cum trebuie. Iar dupi ce bolnava a b5u-t pulin5 ap5 sfinfit5, a gi inceput sE vorbeascS. De atunci Maria este sdnitoasS. .t'.i.+ + + *"JTot in oragul Ostrogojsk,sf6ntul mare mucenic Pantelimona binevoit sE dea ajutor in felul urm5tor. Un t6n6r a pierdut o poli{5 bancari in valoare de 1500 de ruble, pe baza c5reia i se ordonase si ridice banii. Extrem de tulburat, tSn5rul s-a apucat s-o

-K++H*

-K+sH-

caute: a mers pe la toti cunoscutii pe unde fusese mai inainte, a intrebat pe toti, dar nu a g5sit polita. Trebuie pomenit cE acest t6nEr citise gi auzise multe despre minuni sSv6rgite in urma rug5ciunilor la sf6ntul mare mucenic Pantelimon. Agadar, pierz6nd orice nidejde de a gisi polita pierdutS, tAnirul a inceput si se roage fierbinte la sfdntul plScut lui Dumnezeu pentru ca acesta s5-l ajute, promit6nd daruri pentru min5stirea de la sf6ntul Munte, dac5 se va g5si polita. $i c6t de grabnic i-a venit in ajutor sf6ntul cel pStimitor! Nici cinci pagi n-a apucat sE faci tdnirul, cind a v5zut o feti!5, care avea in m6ni o hdrtie pe care o citea. Ce minune! Era polita pierdut5! Cine poate descrie mirarea gi bucuria lui, mai ales cSnd fetita i-a ar5tat locul unde a gisit polita pe lSngd care el trecuse de vreo dou5zeci de ori! Bucuros,t6nErul a multumit din inim5 sf6ntului plScut lui Dumnezeu gi nu a intdrziat sE se tinS de figiduiala f6cut6.
*-f+'1 l++

Un functionar iegit la pensie, pe nume G. Protiuk,avea un copil de trei ani pe nume loan, care suferea de o boalS chinuitoare, insotiti de convulsii gi crampe. intr-o zi i-a vizitat un c5lugir de la sf6ntul Munte Athos 9i, afldnd de durerea lor, spre mingdiere gi povati, le-a lSsat un caiet cu mare mucenic descrierea minunilor sfintului Pantelimon. Pricep6ndastfel faptele sf6ntului plScut lui Dumnezeu,pdrintii bdieteluluibolnav au purces la rug5ciune fierbinte c5tre sf6ntul pitimitor, ca sE le dea un ajutor c6t de grabnic. 9i ajutorul nu a

-K+0ts*

tot gi, in anii care au urmat, sfintul plScut lui Dumnezeu nu a uitat s5-i dea ajutor copilului, timiduit de el. Astfel, la c6liva ani dup5 aceea sfdntul mucenic a salvat pe adolescentul loan gi pe alti membri ai familiei de la moartea imine-nti in urma prbbugirii unei clidiri in timpUl . u-Agigfq.g?n. IatE cum s-a int6mplat: de ziua sf6ntului ocr.otitoral copilului (7 ianuarie), pirintii au chemat mulli oaspeli. Mama lui loan, care s-a culcat si se odihneascEputin dup5 pregStirile istovitoare, a avut urmStoarea vedenie tulbur5toare: icoanele din casi s-au insufletit deodatS. Un chip, pe care ea l-a r,gcunoscut ca fiind al M6ntuitorului,era neindurStor, altul - al Maicii Domnului, al treilea chip - ba al sfntului loan Botez5torul, ba al sf6ntului mare mucenic Pantelimon. Maica Domnului 5i sfSntul incercau stiruitor gi emolionant s5-L induplece pe Neinduritor si ierte, zicind: ,,LasEca cele ce vin si treacS aga!" Dar Neindur5torul rosti aspru: ,,Si fie pedepsiti!" Acest dialog s-a purtat de trei ori la r6nd. Precista gi s:f6ntul se rugau sd-i ierte. Neinduritorul ins5 repeta: ,,Si fie pedepsifil" La aceste cuvinte mama copilului s-a trezit inspdim6ntati gi, spundnd o rugiciune, s-a uitat la icoane, dar acestea erau la locul lor obignuit. $i-a povestit visul sotului 9i oaspetilor, care insi nu i-au dat nici o importanlE. Dar judecata lui Dumnezeu""sap.r-epia! A apirut ca din senin un uragan nemaipomenit, infricogitor. Dupi ce-au luat masa impreunE, to!i, in afar5 de dou5 doamne, au mers prin antreu in cealalti jumitate a casei. Fiul FamilieiProfiuk, Ioan, a fugit in buc5tirie gi, rezemat de perete, a stat leap5n acolo,

int6rziat si vinS: foarte curdnddurerileau incetat de

-KazH-

refuz6nd si^plece, in ciuda tuturor rugimintilor care i s-au adus. in acest timp, uraganul a zguduit at6t de aceasta s-a pr5bugit, inc6t tare clidirea, pe toti cei care se aflau in camerS. acoperindu-i Primul gi-a revenit stSp6nul casei, care a r5mas ca prin minune in viat5, gi a inceput s5-9i cheme imediat biiatul, care nu a int6rziat s5-i rispundS. ,,Sint aici, t;ticule!"- a zis copilul iegind din bucStErie. incetul cu incetul s-au adunat toli cei ce veniseri ca oaspeli in casa lui Profiuk. N-au venit insS,celedou5 doamne, care r5miseser5 in salon. DupE c6ut5ri minulioase au fost gisite gi acestea, insi una era deja moart5, iar cealalt5era mutilat6 r6u. Astfel s-au implinit cuvintele M6ntuitorului:,,Si fie pedepsiti!"s-a s5v6rgit judecata asupra acelora care au m6niat pe Stdp6nul 9i Domnul lor. Unul a fost pedepsit prin moartea soliei, altul prin mutilarea sotiei, iar al treilea prin pierderea avutului s5u. S-a mai petrecut un fapt uimitor, ca un fel de semn cE a avut loc o minune: salvarea intregii familii. Icoana sf6ntului mare mucenic Pantelimon a rimas intreagS, nici micar sticla nu i s-a cripat, in timp ce la celelalte icoane sticla s-a spart, ba gi chivotul s-a sfirdmat. Slavi Domnului Dumnezeu,minunat intru sfintii SAi! O doamnS, fiind martor5 la minunea descrisS, a ficut atat de grave contuzii, inc6t aproape cE nu mai era in stare sE se intoarc6, motiv pentru care a f5cut o ranS cangrenatS. $i ca nenorocirea sE fie total5, doctorii socoteau necesar s5-i amputeze piciorul contuzionat. Dar iati cE intr-o bun5 zi a venit la bolnavi sotia lui Protiuk 9i i-a adus un caiet cu tEmiduitorului minuni ale descrierea unor Pantelimon. $ez6nd intinsi in patul ei, suferinda a

citit gi s-a rugat cu r6vn5 la sfSntul mare mucenic Pantelimon s5-i dea grabnic ajutor. Era noapte. Bolnava a atipit putin gi indat5 a avut parte de o minunati vedenie; a venit, dupi cum i s-a p5rut, un t6n5r doctor gi a inceput si umble repede prin camerS, zicSnd: ,,Nu-i nevoie si se facE operalia, mai bine facefi o baie". DupE aceste vorbe, bolnava s-a uitat la cel venit, dar nu i-a vizut capul. Doctorul insi, apropiindu-se de ea, a spus lovind piciorul: .Aici nu ti s-a pus un bandaj"- gi imediat a dispirut. Cur6nd dupi aceasta bolnava s-a insinitogit. + - t " + -t f+ + Tot in oragul Voznesensk, unde sf6ntul Pantelimon a sEvdrgit minunile descrise mai sus, suferea de c_r-ize de epilepsie un t6nir pe nume Anton. Dupi lungi gi zadarnice eforturi, medicii i-au comunicatci boala lui este incurabilS. Dar nefericitul tat5 nu gi-a pierdut nidejdea de insinStogirea fiului. Cu credint6 in ajutorul Atotputernicului, el 5i-a dus fiul suferind la Kiev, ca sE se inchine la moagtele sfintilor plScuti lui Dumnezeu de acolo. Totugi cSlStoria nu a dus la nici un rezultat: biiatul s-a intors cu aceeagi boa15. AjungSnd acas5, tat;l bolnavului a rugnt pe un preot s5-i citeasc5 rug5ciunileorSnduite, ceea ce acesta a gi f6cut. insi spre groaza gi uimirea tuturor, c6nd preotul a citit rugiciunile a treia oar5, boala nu numai cE nu i-a trecut, dar i-a s5rit la cap, cSci fata suferindului s-a innegrit, iar crizele au continuat ca gi inainte. Atunci un cregtin l-a s6tuit pe tatEl bolnavului sE se adreseze la Muntele Athos cu cererea de a se citi

-K+eH-

-K+qts-

rugicauni la sf6ntul mare mucenic Pantelimon. Neav6ndbani ca s5-i poat5 trimite la sfdntul Munte pentru a se line rug5ciuni acolo la sf6nt pentru t6miduirea fiului, tatSl era foarteam6r6t 9i tulburat. de a trimite in cele din urmE a g6sit posibilitatea bani, care, cu toate acestea,au fost furati la oficiul poStat.insi s6rguinla lui a fost totugi r5splstitd printr-o t5m5duireminunati a fiului. Odat5,dupSce au fost trimigi banii,bolnavula avut o crizi profund5 - din gura lui a inceputsE gi - minuneaminunilor! gi patru de gi aproape dou6zeci a tot curs ap5 curgS Anton s-a sculat curgerii, ore. Dupi contenirea trimigia fost aspru sEnitos.Iar hotul banilor absolut de dreaptaCeluide Sus. condamnat +++*,f++ in oragul Tula, toli membrii unei familii au fScut pe neagteptatefebr5 mare, de nici nu se puteauridicadin pat. Capulfamiliei9i-a rugat sotia ca ea si citeasc6acatistulsf6ntuluimare mucenic tnsi nici ea, nici alli membriai famitiei Pantelimon. lui cucernica n-au fost in staresE duc6 la indeplinire fat5 dorin!5.Atunci,m6nat de o r6vnd neobignuit5 cu de sf6ntul mucenic,capul familiei, t616ndu-se a reugit si ajung5 p6n5 la eforturi supraomenegti, sfinteleicoanegi a citit el insugiacatistulmarelui mucenic. 9i s-a petrecut o slSviti minune! Deodat5 toati familia s-a f5cut bine. AtSt de uluitoaresint tale,sfintemucenice! minunile

-KsoH-

O atti familie avea un copil, care a orbit gi care nici m5car nu deschidea ochii. Mama sa a inceput sE citeasc6 acatistul sfSntului mare mucenic Pantelimon gi nici ft-a apucat s5-l termine, ci biiatul a gi inleput si vad6. Intr-o familie sfSntul Pantelimon a binevoit si acorde ajutor 5i ocrotire de doui ori: o anume Serafima, de 18 ani, a rEcit in timpul gtiutelor probleme femeiegti lunare, aga inc6t a fost nevoit5 si stea culcat6 in pat. Mai int6i a vomitat. Apoi a inceput si vorbeascd fErE gir, dupi care a cizut in incongtiengS, zv6rcolindu-se in pat gi lipdnd sf6gietor de te apuca groaza. Oric6t s-au zbitut medicii, nu au putut invinge boala. Atunci piringii Serafimei s-au rugat fierbinte cdtre Preainaltul Doctor firS-dearginti al sufletelor gi trupurilor noastre. DupE sEvSrgirea sf6ntului maslu gi dup6 ce s-a imp5rtSgit, ea a inceput si se intremeze simlitor, i-a rimas numai durerea de cap. La sfatul medicului, bolnava a inceput sE fie scoasS la plimbare, socotindu-se ci aerul proaspit o va inzdr6veni. ins5 intr-una din aceste plimb5ri bolnava a r5cit gi boala anterioard i-a revenit cu gi mai mare furie. Au inceput din nou crizele: uneori p5rea ci bolnava dormiteazl, apoi deodati s5rea din pat, se zvdrcolea in toate p6rtile 9i, epuizat5 de chinuri, se lSsa apoi in bragelecelor care o ingrijeau. Se linigtea pulin, apoi sirea din nou, se indoia pe spate mai s5-gi atingi spinarea cu capul; ba parc5 inota in a5iternut, ba incerca sE se ridice in cap sau sE se loveasc5 de pat. Au fost incercate toate m'rjloaceleposibile pentru atenuarea bolii: au fost chemati doctori, s-au slujit rug6ciuni la sfinti gi la Maica Domnului, bolnavei i s-a dat si bea

-Ksrts*

api sfinlit5, dar nu a ajutat-o nimic. Mai multe rude gi cunogtinle l-au sfituit pe tatSl bolnavei si ia acasi icoana sf6ntului Pantelimon, dar acesta socotea ce este necuviincios ca dup5 icoanele Preasfintei Niscitoare de Dumnezeu gi ale altor sfinti si mai apeleze la ajutorul marelui mucenic. intr-un sfirgit, convins de sfaturile unui pelerin, el s-a invoit si primeasci chipul fSc5tor de minuni al marelui mucenic. C6nd a fost adusS icoana in cas5, bolnava a trecut printr-o crizi ingrozitoare. La sfi6r5itul rug5ciunii tat5l a uns capul fiicei sale cu ulei de la icolna plScutului lui Dumnezeu Pantelimon. indati ce a f5cut acest lucru, bolnava a inceput s5 se smuceasci in toate p54ile, si se loveasci cu capul de tot ce-i iegea in cale, s5 apuce plapuma, pernele numai ca sE se gteargi de ulei. A trebuit pSni la urmi si o spele pe cap gi de-abia atunci s-a linigtit 9i a adormit. CurSnd dup5 aceasta crizele au ?ncetat, iar bolnava s-a insinStogit pe deplin; a rimas numai cu o mare slSbiciunegi durere de cap, care treptat au trecut 9i ele. Atet de puternici este in fata lui Dumnezeu mijlocirea sf6ntului mare mucenic Pantelimon! ++++ l+-f ins5 foarte cu16nd plScutul lui Dumnezeu Pantelimon a ajutat din nou aceast5 familie: mama Serafimei suferea de mult5 vreme de guturai cronic. intr-o zi ea a simlit c5 ceva o supEri in nara dreaptS. Dupi ce a consultat-o medicul, s-a constatat ci are o excrescenli numiti polip. intruc6t boala era periculoasS, femeia a fost de acord sE se

opereze. intre timp soJul a adus ulei de la icoana sf6ntului mare mucenic Pantelimon, sfituindu-gi sotia s5-gi ungi locul bolnav cu ulei. Ea i-a r5spuns: ,,Oare pot s5 mai scap de operalie la o asemenea boalS?" ,,Daci fiica noastrE s-a lecuit de o boalS diavoleascdin urma rugSciunilor la marele mucenic, ce mai inseamn5 pentru sf6nt si te lecuiascS Si pe tine", a zis sotul. AscultSnd aceste vorbe, solia i-a urmat sfatul. $i ce credefi? Numai de dou5 ori gi-a uns nara gi boala a trecut. Minunate sint lucrurile Tale, Doamne! ++{-r'r'*-rO minune la fel de uimitoare a s5v6rgitsfintul plScut lui Dumnezeu Pantelimon la Novgorod asupra unui sugar pe nume Alexandru. Pe neagteptate copilul s-a imboln5vit grav. Toate remediile incercate nu i-au ugurat suferintele, iar p5rinlii agteptau din clipS-n clipi moartea fiului lor. C6teva zile la rSnd copilulnu a mai supt la piept, a slSbitmult gi de-abia se mai tinea in viati. Zdrobiti de durere pirinlii s-au lSsat cu totul ?n voia lui Dumnezeu. Era duminicS. TatSl copilului a mers la biserici gi s-a rugat fierbinte, din toat5 inima, la plScutul lui Dumnezeu Pantelimon s5-i vindece fiul. Mama, care rimisese acas6, a inceput si citeasc5 acatistul sf6ntului mare mucenic Pantetimon. in timp ce citea, in camera intrisfatei mame a intrat camerista cu fala strilucind de bucurie gi a spus cE pruncul este sdnitos: rdde gi se joac5 cu jucEriile lui. Cine poate descrie uimirea gi bucuria mamei! intre timp, tatSl copitului se intorcea de la biseric5 fir5 si mai aibi vreo nddejde ci-5i va mai gisi in viagi unicul s6u fiu. Mare i-a fost ins5

-KszH-

-Hs:E-

mimrea cind, apropiindu-se de cas5, i-a v5zut adunali pe to!i, cu fete vesele, agtept6nd intoarcerea capului familiei. L-au ingtiinlat cA b5ietelul este absolut s6nitos, se joacE gi r6de. TatEl, bucuros la culme, a mullumit din toatE inima sf6ntului mare timiduitor pentru minunea siv6rgitE. ++f+*+* Un caz asem5n5tor s-a int6mplat gi intr-o alt6 familie. Serghei, un copil de doi ani, s-a imbolnEvit atat de grav inc6t doctorii nu-i mai d5deau nici o speranti de insinitogire. TatSl copilului s-a bizuit pe ajutorul gi ocrotirea sf6ntului mare mucenic Pantelimon, despre ale c5rui minuni citise multe gi auzise gi de la altii. A mers la paraclisul sf6ntului plScut lui Dumnezeu, unde se p5streazSmoagtele lui t5m5duitoare, ca sE cear5 de la sfdntul doctor vindecareaunicului s5u fiu. in vreme ce tatSl se ruga la sf6ntul t5m5duitor, copilagul, care nu se trezise p6ni atunci, s-a ridicat perfect sinitos gi a cerut juciriile, apoi a. adormit. VEzSndin aceasta semnul ajutorului minunat al sf6ntului mucenic, tatSl a mers a doua zi din nou la paractis. in tipsa lui, acasi s-a repetat acelagi eveniment. La sf6r9it, la rugimintea capului familiei au fost aduse moagtele sfdntului plScut lui Dumnezeu gi, dupi o slujbS, au fost agezate l6ngi copil. Acesta, gez6nd ?n bratele doicii, gi-a ficut cruce singur, iar apoi a sdrutat moagtele. Trebuie spus ci mai inainte de aceasta nu putea sE gad5 nici micar in brate. 9i iati cum, incetul cu incetul, copilul a inceput si se intremeze, iar cur6nd dupi aceea s-a insin5togit cu totul. insi lucrul cel

mai uimitor era c5 b5ietelulcerea adeseasE i se dea pe care, iconitasf6ntuluimare mucenicPantelimon, lu6nd-o in m6nute, z6mbea cu un zimbet de nedescris. C6nd copilul s-a ins5n6togit, tatSl l-a intrebat de ce r6dea c6nd lua iconita, gi a primit urmEtorulrispuns: ,,El se juca cu mine". C5t de minunatesint fapteletale, sfinte mucenice!
+f+'{-'t++ SfdntulGm5duitor Pantelimon dE grabnicajutor, lecuind bolile sufletegti gi trupegti ale tuturor celor care se apropie de el cu credinli gi rugbciunifierbinli. Din 1863, c6nd ieromonahulArceniea adus de la Athos in Rusia o parte din moagtelesf6ntului p6timitor, harul Gm5duitor s-a revirsat intr-un guvoi imbelgugat in diferite locuri ale Rusieipravoslavnice. Despretim5duirile minunate, infSptuite prin mila lui Dumnezeu,se povestegte in ci4ile ,,Viata, suferintele gi minunile Sfdntului Mare Mucenic ai Tdmiduitor Pantelimon", ,,Descriereasemnelor 9i tEmEduirilor venite de la sfintele moagte aduse din sfdntul Munte Athos de la mEnistirea ruseasci a sf6ntuluiPantelimon". Moagtele cele de pret ale . marelui mucenic Pantelimonsfintesc multe locuri. Astfel, capul pitimitorului gi timiduitorului, precum 9i pirticele din sfintele sale moagte odihnesc ?n m5nistirea Russikon, av6nd hramul pitimitorului Pantelimon,de la sfintul Munte Athos. In Rusia, la Moscova, pirticele ale moagtelorsint pistrate cu sfintenie in bisericasf6ntului mare mucenic Nichita, la metocul mEn5stiriiathonite sf6ntul Pantelimon. : ji' ;i:*ffi{h' ::;; +r ' ' 4.ii , .']::ti
'r),-

-Ks+H-

din[nndica bisericii insemnerile athonit metocului

30.04.1996 La catedrala Bogoiavlenski am sSrutat moagtele marelui mucenic Pantelimon. Peste doui siptimini au inceput si se resoarbi sirurile de la incheieturile degetelor m6inii 9i de la toate incheieturile. M-am rugat la Domnul, ca s5-l plScutul t5u, pe doctorul 9i prosliveasci picitoasa, prin mine tim5duitorul Pantelimon, 9i si mi timiduiascS sufletegte gi trupegte. Multumesc Domnului, marelui mucenic Pantelimon 9i frigiei metocului ci mi-a dat posibilitatea sE mE vindec ai mE voi ruga lui Dumnezeupentru toti' O monahiede la mdndstireaNovo-Alexeevsk 14.05.1996 Dau m5rturie cE o familie de fii duhovnicegtiai mei au luat acasE o icoani de hdrtie a sf6ntului Pantelimon. Iar noaptea, biiatului in v6rsti de 10 ani, bolnav de astm, i s-a f6cut riu, sufoc6ndu-se. Atunci a luat iconila sf6ntului Pantelimon,a lipit-o de fa15 gi imediat a inceput sE respire mai ugor, iar dimineala din icoana de hArtie a inceput sE curg6 mir, gi acum toat5 partea dreapt6 este impregnati cu ulei sfinlit, fapt v6zut de mine insumi gi pentru care dau mirturie. Roag5-te lui Dumnezeu pentru noi, sfinte plScut lui Hristos! Preot SergheiStepanov,satul Ko,i[r"#Ji];

16.05.1996 Timp de douizeci de ani am fumat mereu gi n-am putut sE scap de aceastS obignuinfi, oric6t m-am strEduit si mE las. $i, intr-un sf6rgit, mi-am pierdut orice nEdejde gi nu mai aveam vreo intentie serioasi de a mi lSsa de fumat. Sufeream din car.rza acestei deprinderi, iar preotul mFa spus ci de-acum asta e pur gi simplu posedare gi va trebui si dau socoteald. M-am rugat la moa5tele s6ntului Pantelimon timSduitorul de boale si mi izbiveasci de aceasti patimS, si mi int6reasci in intentia mea de a mi lSsa de fumat. $i cu ajutorul lui Dumnezeu gi a marelui mucenic am putut si m5 infrSng pe mine insimi. Vera P., Kazahstan 16.05.1996 SE ne bucur5m gi sE ne rug5m timiduitorului gi ficitorului de minuni Pantelimon,care a izbivit in chip minunat de la mutilare gi de la pieire pe surorile mEnistirii, intoarse dupi molebnul slujit in fata moagtelor, gi care le-a ferit de vitimare in accidentul petrecut (autobuzul s-a r5sturnat, iar surorile au scipat firi nici o zgdrieturS!). Ne bucurEm gi rEmSnem recunoscitori egumenului Teoctist de la metoc ai frStimei de Dumnezeu

inteleptite pentru nevointele ei intru int5rirea Ortodoxiei.

Egumena Xenia gi surorile Kolom na, Md nlsti rea Novo-Gol utv i n

-KsoH-

16.05.996 Am venit in biserica sf6ntului mare mucenic Nichita, ca si md inchin la preacinstitul cap al sf6ntului Pantelimon. ME durea tare mdna dreaptS,

-K szH-

nu puteam si o ridic, si o intorc la spate, si-mi scot ugor hainele, s5-mi iau de m6n5 nepotul. M6na m5 durea de aproximativ un an gi mi simleam din ce in ce mai riu. Am stat la r6nd la moagte cam noui ore, dar a fost uimitor cE am stat fErE sE simt vreun efort. ME rugam numai la Domnul sE mi lase si intru in catedral6. M-am inchinat la moagte 9i am simleam ugoari 9i liberi! fost fericit6, mi Sim!5m6ntul pe care l-am avut, de recuno9tint6, de evlavie, nici m5car nu pot s5-l redau in cuvinte. Apoi am simlit ci durerea mi pirisegte, am inceput sE ridic m6na, sE o intorc spre spate, iar ieri - 26 mai mi-am ridicat nepolelul in brate. Mullumesc lui t5m6duitor Dumnezeu, marelui mucenic 5i pot gi in exprima pentru nu vindecare Pantelimon pl6ng de fericirea 9i cuvinte ceea ce simt; imi vine si de m6ng6ierea duhovniceasc5 pe care Zl#;, Moscova 24.05.t996 Maicii Domnului, recunoscitori Sintem pentru mila gi Pantelimon mucenic marelui Domnului gi harul ar6tat gi pentru t6miduirea primit5 de sora noastri Mariamna. Pe piciorul st6ng avea de gapte ani o ulceralie sub form5 de excrescen!5. I s-a propus sE facS operalie, dar ea s-a inchinat de cSteva ori la moagtele marelui mucenic Pantelimongi a uns cu ulei locul bolnav. O, minune! Excrescentaa sc6zut, iar din ranE a curs un lichid cu miros greu. Sintem recunosc5tori pentru mila ar6tat5 nou5, pEcStogilor. Pinnacu surorile Schiegumena MEnisti rea Novo-Alexeevsk

22.05.1996 Mai mult de zece ani am suferit de maladii ginecologice: hiperplazie, endometrie, miom, endometriozS.Am fost propus5 pentru operalie gi mi s-au f5cut analizele preoperatorii. Dupi c m-arn inchinatla moagte,am venit la medic pentru a se lua decizia final5. Mi s-au mai f5cut odatE analizele gi medicula spuscE sint perfects5nitoasS.
Ianugkevici Nina Vsevolodovna, Moxova 26.05.t996 Am fost bolnavi minfal, nu puteam sE mE impErtigesc. AstEzi m-am impirtSgit. M-am lSsat de fumat dupi ce am mers prima dat5 la moagte. Multumesc Domnului Dumnezeului nostru gi sfintului SEu marele mucenic Pantelimonpentru tim5duirea sufletului9i a trupului meu. Izi umenko Evghenia, Moscova 29.05.1996 in 1964 am fost operati, dar s-a gregit: a fost lSsat un tampon de vati in tractul intestinal. La 12 ore dupi operatie aveam o temperatur5 de 42oC. Profesorul a stabllit cE este vorba de o cangren5 a intestinului gi a decis repetarea urgenti a operaliei. Inainte de operatie a ap5rut la mine in spital o staref6 necunoscutS. Ea a spus ci este trimis5 de la Dumnezeu la adresa care i s-a indicat gi ci 5tie numele meu gi mi cunoagte. A mai spus ci in vis i-a ap5rut de trei ori un om gi i-a poruncit si vin5 imediat la mine la spital 9i a dat numele meu. I s-a aritat sE ia cu sine acatistul sfSntului tim5duitor Pantelimon. Numele starelei era Eufrosina.

-KsaE-

-K ssts-

in ajun, de la pirintele meu duhovnic, ieroschimonahul Nectarie de la catedrala Maicii Domnului Kazanskaia, oragul Elet, unde se aflS pristolurile sfintului Pantelimon t6m5duitorul de boale gi a icoanei Semnul Maicii Domnului, mi s-a trimis icoana sf;Sntuluitimiduitor Pantelimon 9i o scrisoare cuprinz6nd prev2iunea vindecirii mele de citre marele mucenic Pantelimon, arEtati lui in vis. Eufrosina mi-a spus ci trebuie sE citesc acatistul pe car mi l-a adus in fala icoanei timSduitorului Pantelimon - trimis5 mie de pirintele Nectarie. A spus ca in noaptea de dinainte de operatie s5-l citesc. Diminea{a am fost operatS. Operatia a reugit. Mihailovna,Moscova Pelagheia Vakutenko 31.05.1996 sf6ntului Dumnezeu 5i Mullumim lui ani de cinci suferit Am Pantelimon tEmiduitorul. de la intors m-am diabet zaharat. Pe 29 septembrie p6nE la sc5zut policlinici: procentul de zahir a normal. Slav5lui Dumnezeu! Bulaeva Valentina Feodorovna paznical bisericiiSfintilor 40 de Mucenicidin Sevastia

6.05.1996 Am suferit de durere de urechi din timput iernii, apoi a venit surzenia. Dupi ce m-am inchinat la sfintele moagte, durerea din urechi mi-a dispirut. Slavi lui Dumnezeu! Ionina, Moscova 6.05.1996 M5 durea o misea at6t de tare inc6t mE hotdr6sem s-o scot. M-am inchinat la sfintele moa5te 9i durerea mi-a trecut cu desiv6rgire, aga cE am refuzat si-mi scoat5 miseaua. Stiteam prost cu vederea (+5), mE temeam pentru ochii mei. M-am inchinat incS odati la sfintele moagte (a cincisprezeceaoarS) gi am inceput sE v5d clar f5ri ochelari. Minunat este Dumnezeu intru sfinlii Sii! K.G., San kt-Pete rsburg 6.06.1996 Am fost grav bolnavi mintal. Am aflat ci a fost adus capul sf6ntului Pantelimon. tmi doream foarte mult vindecarea mea gi a copilagilor,dar miera teami sE mE apropii. insi dupb ce am s5rutat sfintele moagte, am simlit o ugurare. A treia oar5 am venit eu singurS. Pe fiul meu il dureau ochii. CAnd s-a apropiat de moagte a simlit un pic durere ?n ochi, apoi ugurare gi a spus: .,Mam5, sf6ntul Pantelimon m-a vindecat". Din mila lui Dumnezeu ne-am insin5togit. Slav5 lui Dumnezeu pentru toatel Pitimitorule gi t5m5duitorule Pantelimoane,roagi-te lui Dumnezeu pentru noi! O enoriagda catedraleiicoanei MaiciiDomnuluiAxion Estin Crimeea,Oktiabrskoe

5.05.1996 Vindecareaauzului: la ora 0'30. Auzeam prost cu urechea stSngi, vindecarea s-a petrecut intr-o clipitS, imediat ce am cerut in rugiciune sE alunge demonul surzenieigi sE-mi tim5duiasc6 auzul' Citesc necontenitrugiciunea lui lisus. Kolomief Grigori

-KooH*

-KorH-

7.06.1996 C6nd m-am ?nchinat la sfintele moaSte ale marelui mucenic Ai temSduitor Pantelimon pentru a treia oar5 la ministirea Novosspaskoe, am fost vindecaE. Timp de nouE ani am suferit de rinichi, iar acum nu mi mai dor. Roabalui Dumneeu Elena, lui neftcut-de-mdnd catedrala Chipu Iui Hristos,Ghireevo al Mdntuitoru 7.06.1996 M-am inchinat de trei ori la moagtele sfSntului Pantelimon. ME mare mucenic 5i timiduitor pregEteam pentru operalie. O ultim5 analizi a ar5tat cE operalia nu mai este necesarE. LarisaPavlovna1., Moscova 9.06.1996 Nepoata mea Xenia a avut vreme de patru ani o puternic5 diatez5 (ulceratii). DupE ce a mers la moagtele pl5cutului lui Dumnezeu Pantelimon (la catedrala Bogoiavlenskigi de dou5 ori la ministirea Sviato-Danilovsk) s-a petrecut o ameliorare, ulceratiile s-au cicatrizat. Valentina ( bunica ), Moscova 10.06.1996 in numele TatSlui gi al Fiului gi al Sfintului Duh acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin. Minunate sint lucrurile Tale, Doamne, 5i ale sfintilor Tii! Vreau sE vi povestesc despre o minune pe care a s5v6rgit-o Domnul asupra mea prin mijlocirea marelui S5u mucenic Pantelimon.

-HozH*

In !927, eram o fetitd de trei ani gi aveam difterie intr-o formi sever:5. Eram internati la spital impreunS cu mama. Medicii au spus cE nu voi supofta aceast6 maladie pi au prevenit-o sE se pregiteasci de inmormSntare. Mi-au cusut o rochili pentru inmorm6ntare 9i mi-au adus-o la spital. Mama mea erct foarte credincioas5 gi se ruga neobosit la Dumnezeu pentru salvarea mea. Crezind cu t5rie in marele mucenic Pantelimon, ea purta cu sine icoana lui gi se ruga cu stEruint6 sE mE salveze. Jn acea noapte mi s-a f5cut riu de tot. Agitat5, mama agtepta moartea mea. Nu mai respiram, unghiile mi se albistriserS. Mama mi-a umezit buzele cu ap5 sfintit5, mi-a pus pe piept iconila muceniculuiPantelimon9i s-a rugat tot timpul la el. Eu am amutit. Mama a crezut cE am murit, dar deodat5 a auzit un gopot. Eu am chemat-o gi i-am goptit: ,,Mam5, unde-i doctorul acela cu hEinute frumoase, care mi-a uns gdtul, cheamS-|".in salon nu era nimeni, iar mama a inteles cd era vorba de marele mucenic Pantelimongi i-a mullumit fierbinte pentru minunata lui tim5duire. Mi-a revenit respiratia, obrajii gi-au rec5pitat culoarea roz gi am revenit la viatH. Mare a fost uluirea doctorului, c6nd m-a vizut dimineata 9ez6nd in pat, gi a zis: .,E un caz nemaiint6lnitde insin5togire". Mama mi-a repetat mereu aceste lucruri pentru cEtu sE le lin minte 9i sE md rog la sfintul mare mucenic ai tim5duitor Pantelimon. gi, iati, acum, dup5 70 de ani, Domnul m-a invrednicit sE mE inchin la sf6ntul cap al marelui mucenic Pantelimon gi si-i aduc mullumiri pentru ci m-a t5miduit. Slavi tie, sfinte mare mucenice

-Ko:ts-

Pantelimoane, pentru minunata timiduire pe care mi-ai d5ruit-o- Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Preasf6nti Nisc5toare de Dumnezeu gi toti sfinlii, milui[i-ne pre noi, cei ce n5d5jduim intru voi. Log hinovaNina Alexeevna
"+l-1i{+

cu totul, fiindci cu jumitate de an in urm5 nu recunogteam pe nimeni. Am inceput sE ged in pat. Aducem mul{umiri sfSntului tim5duitor Pantelimon. Rudele femeii insEnEtosi te
j"' t I iiI

Alioga Liubtev, n5scut in 7992, nu a vorbit de la nagteregi de asemenis-a oprit din cregtere.DupE ce s-a inchinat la moagte, evolulia mintalS a devenit pe cei normalS, ba in anumite privinte ii depSgegte de o vArstd cu el. Toate acestea s-au petrecut datoriti ajutorului primit de la sfSntulmare mucenic Pantelimon. D i n 1 9 9 4 p 6 n i i n 1 9 9 8 a m s u f e r i td e d u r e r i l a s t o m a c A i d e a r s u r i l a e s o f a g . M e d i c i in u a u g 5 s i t nimic. Am scbpat de dureri datorit5 ajutorului s f 6 n t u l um i a r e lu i m u c e n i cP a n t e l i m o n . Liubteva Olga +++"i'l.l+ Kuzmiceva Serafima Alexeevna, niscuti in 1916, in 1995, dupd o boalS de lungi duratS, a inceput si zac5, nici micar nu putea sE gad5, pe picior i s-au deschisnigte ulceratiitrofice. Doctoriiau spus cE boala este incurabilS,iar cu timpul pcate evolua inspre cangrenS.Dupd ce i s-a uns piciorulcu ulei de la moagtele sf6ntului Pantelimon,ulceratiile au disp5rutfbri urm5. De asemeneaam scipat 9i de problemelela creier, adici g6ndirea mi s-a limpezit

Am suferit mulli ani de sindromul epileptic, de mari dureri de cap cu pierderea cunogtintei. Dupi rugiciunile aduse plScutului lui Dumnezeu 9i multmilostivului tEmiduitor Pantelimon 9i dupS m5rturisirea picatelor mele, am simlit o puternici ameliorarea bolii. CekovaI ulia, Elektrostal

Acum peste dou5zecide ani mi-a inghetat un picior gi mi-a degerat celSlalt,gi de atunci tot le-am simtit inghetate. $i iarna gi vara dormeam cu ciorapi de 15n5.in toli acegti ani m-am tratat in fel gi chip: gi acas5, gi la spital. In ultima vreme, pe timpul noptii, am inceput si am c6rcei la picioare,aveam dureri groaznice. De curSnd am cSpitat cartea cu suferinlelegi minunilesf5ntuluimare mucenic ,,Viata, gi t5m5duitor Pantelimon" cuprinzind gi imaginea sfSntului p5timitor. Citind cartea, am cerut in gind plScutului lui Dumnezeu sE mi timiduiasci de boa15. intr-o noapte am avut spasmeteribile la picior pi atunci, disperatS,am rostit rugiciunea lui lisus. Inceti5or durerea a dat inapoi. Dimineala, eu, mult picitoasa, m-am adresat minunatului doctor 5i Gm5duitor Pantelimon,m-am rugat cu r5vn5 in fala

-Ko+E*

-KosH-

icoanei lui, am citit acatistul sf6ntului pitimitor gi am uns cu ulei din candelS nu numai picioarele,ci 9i toate locurile bolnave. Am agezat la c5p5t6i icoana mucenicului din calte, iar cartea arn pus-o sub pern5.$i... minune!Picioarele pur gi simplu nu mai voiau sE stea in ciorapi; i-am scos cu team6, dar toati noaptea am dormit linigtitS. Noaptea am simtit o mireazm5 de nedescris,9i tin bine minte cum am inspirat profund de c6teva ori. A treia noapte am fScut acelagilucru gi iar s-a simtit o mireazmS,dar cu totul alta. Acum picioarelenu-mi mai produc neplSceri, dorm f5r5 ciorapi, iar locurilebolnave pe care le-am uns cu ulei nu mi mai dor nici ele. Eu cred, gi cred cu tirie: degi sint o mare pic6toasS, am fost vindecatSprin mila lui Dumnezeu,a Preacuratei Sale Maici, gi prin puterea tbmiduitoare a sf6ntului mare g i t E m i d u i t o rP a n t e l i m o n . mucenic Seriap ina Gatina o,"* 2{i: ;:; +++.{}+l' Pe 9 august 1998, mE giseam in catedrala s f i n t i l o r m u c e n i c iA d r i a n 9 i N a t a l i a .S e t i n e a s l u j b a sf6ntului mare mucenic Pantelimon. Eu am stat 1 6 n g i i c o a n a l u i 5 i m - a m i n c h i n a t l a p E r t i c i c ad i n moagtele sale. Seara am fost dus de acasi cu salvarea, av6nd o durere acuti in zona sternului. Spre diminea!5 mi-au trecut toate durerile, iar la plecaredoctorii au spus: ,,Nu ai nimic, mergi acas5." Nu mi-a venit s5 cred, mai ales cE am formatie medicalS.A rEmas si fiu examinat ambulatoriu. Pe 12 august mi s-a explicat ci mi-a iegit o piatrS din

vezica biliarE gi mi s-a pus diagnosticul: ulceratie a stomacului in fazi acuti, inflamare a esofagului 9i gastriG. De spairni, in aceeagi zi m-am lSsat de fumat gi de atunci n-am mai tugit. Am inceput sE m5 rog la sfintul mare mucenic Pantelimongi i-am spus meu, pirintele Nicolai,ce s-a int6mplat. duhovnicului Acesta s-a rugat gi el. Aveam bani numai pentru cincisprezece zile de tratament, deSi era nevoie de opt sipt6m6ni. Am fost examinat din nou pe 11 septembrie. Nu s-au mai descoperit nici ulceratii, nici inflamSriale esofagului.Acum nu fumez, nu am tuse (degi inainte, la serviciu, multi ani la r5nd, iegeam afar5 de c6te trei ori ca si tugesc) gi am gi uitat ci fumam c6ndva.Slavi lui Dumnezeu!
1- .i. i .r j .| .l luri' Moscova

La mijlocul lunii lui februarie1994, am inceput sb fac puroi la degetul mare de la piciorul drept. In acelagi timp aveam pneumonie 9i mi se f5ceau antibiotice, dar acestea nu aveau efect asupra degetuluicu puroi, care se umflase 5i mai tare. Nici un tratament incercat de medici nu a folosit la nimic: nici unguentele speciale, nici biile antiseptice, nici aftele. Toate acestea, in cel mai bun caz, doar relineau puroiul, dar la cea mai mic5 apisare pe deget buba se sp5rgea. $i pentru cE de un an 9i jum5tate aveam diabet zaharat in form5 severS, medicii se temeau de cangren5 5i au propus si m5 opereze. Iar c6nd mi s-a inflamat 5i alt deget de la acelagi picior, atunci aproape ci am acceptat operalia. Cu toate acestea, in vara lui 1994 5i in cea a lui 1995, ?ffi fost la min5stirea Uspenski de la

-KooE-

:KozE-

Odessa, iar ulceratiile aproape ci au trecut cu totul. Atunci am refuzat si m5 operez. Iarna pneumonia mFa revenit gi nimeni nu putea intelege ce se petrece totugi cu degetele. Chirurgii insistau cE amelioririle din timpul verii sint o intSmplare, de la apa mirii, g.a.m.d., gi cereau si mE "taie", dar familia mea 5i eu insumi nu am fost de acord. C6nd in 7996, au fost aduse la Moscovamoagtele sf6ntului mare mucenic Pantelimon, voiam foarte mult sE mE inchin la ele, degi socoteam ci nu voi putea sE stau in picioare la rSnd vreme de mai mutte ore. Totugi, Dumnezeu m-a ajutat sE mE pot inchina la sfintele moagte. DupE aceasta pur gi simplu am uitat de inflama{ii, iar c6ndmi-am amintitgi m-am uitat, am v5zut cb una din ele trecuse deja, iar cea mai grav5 abia se mai vedea. Cur6nd dupi aceea a disp5rut definitiv. Astfel, la rug5ciunile sf6ntului gi marelui m u c e n i cP a n t e l i m o nD , omnulmi-a ddruit s5nitatea, pe care mediciinu puteau sE mi-o dea. LebedevDimitri I urevici, Moscova
J'l-'i'i : r''l

M-am apucat imediat sE citesc Ai am rimas uimit de minunile t5miduirii, cuget6nd la faptul ci poate se va petrece gi cu mine o asemeneaminune. CerSnd cu stiruint5 acest har de la t5miduitorul Pantelimon, l-am primit: indat5 am simtit o imbunititire gi am putut si mE descurc f6ri nitroglicerini gi validol. Spre uimirea medicului, cardiogrameleau ar5tat cd nu mai existS modificdri ale miocardului. Eu socot c5 timEduirea s-a petrecut prin milostivirealui Dumnezeudatorit5sfSntuluiplScutlui Dumnezeu gi timbduitorului Pantelimon. Aduc multumiri sfAntuluimare mucenic pentru vindecarea bolii. regiunealvanovo N.N., Komsomolsk, Goliatina
; il;: l

La inceputul lui decembrie 7997, am avut o puternicS crizd cardiaci. Cardiograma a ar5tat modificiri difuze ale miocardului.Tratamentul nu a amelioratacestemodific5ri,iar mediculm-a informat ci aga va rbmAne pentru totdeauna. in aprilie anul urm5tor, biiatul meu mi-a adus cartea ,,Via!a, suferintele gi minunile sf6ntului mare mucenic ai timiduitor Pantelimon", acatistul gi o iconi!5 cu chipulsiu.

Iubite intru Domnul pirinte egumen Nikon, Vi scrie roaba lui Dumnezeu Zinaida. Vreau sE vE ingtiinfezdespre minunatelet5miduiri pe care mi le-a diruit Dumnezeu prin mijlocirea sfdntului SEu marele mucenic Pantelimon.Anul trecut am fost in interes de serviciu la Moscova. Am trecut gi pe la biserica sfintiei voastre unde am cerut ulei din candela de la moagtele sfSntului mare mucenic Pantelimon. $i iati c5, in toamna lui t997, am inceput si am dureri la piept. Mediculginecologmi-a pus diagnosticulde mastopatie gi intenliona sE mi trimiti la analize la sectia de oncologie.Intr-o stare de spirit apSsitoare, am venit acasi gi mi-am adus a m i n t e d e u l e i u l d e l a m o a g t eg i m i - a m u n s p i e p t u l cu el, spun6nd o rugiciune. Am f5cut acelagilucru 9i

-KosH-

-KoqH*

in urmitoarele 2-3 zile, Durerea a trecut, iar nodulii s-au resorbit, ins5, cum sint o persoan5 disciplinati, am zis sE merg gi la clinic5. Doctorul m_a cercetat ?ndefung,dupi care a intrebat: ,,Dar de ce-ali venit la mine? Eu nu g5sesc nimic bolnlv la dumneavoastrS". Am cunoscut o bucurie fir5 mar_ gini. Apoi nu am mai trecut pe la alli doctori gi mE simfeam perfect sin5toas5. Apoi, pentru pbcatele rnele, Domnul mi_a trimis in februarie 1998 o durere similar5. Dar de data asta n-am mai stat pe g6nduri: imediat ce am simtit durerea la piept, o umfl5turi gi nodulul, in aceeagi sear5 am apelat la rug5ciune 9i la ,,tratamentul" verificat: uleiul mucenicului Pantelimon, iar dimineaf5 nu mai aveam dureri! Astfel, cu adev5rat in chip minunat, Domnul este proslSvit intru sfinlii SEit Vi rog mult sE ingtiinlali despre aceste timiduiri minunate pe cei de la m5n5stirearus5 a sf6ntului pantelimonde la Muntele Athos, si slujiti un acatist de mullumire sf6ntului mare mucenic ai tSm6duitor pantelimon gi sE vE rugati pentru mine p5c5toasagi negtiutoarej roabi a lui Dumnezeu Zinaida. gi lui Dumnezeu Sf6rgit Stavi!

Racla cu moagtele sfSntului Pantelimon de la mdndstirea RUSSIKON de la sf1ntul Munte Athos.

Tropor,glas 3: Purtdtorule de chinuri, sfinte 5i tdmdduitorule

Pontefimoone, roogd pre Milostivul Dumnezeu, ca sd deo iertore de gregalesuf letelor noostre.

F
Z\c<rtistul Sfdntului ltlcre ?tlucenic Ponfelimon
(27 iulie/7 august)

CONDAC 1

inaintea celui cu chip 5i nevinov5fieingereasci, a vredniceislugi a Domnului nostru, Pantelimon care prin nestr5mutati credintd s-a invrednicit a sta alituri de scaunul nemuritorului tmpirat, ridicim rugiciunile noastre5i cerem sE ne asculte durerilegi cu puterea ce-i este dati de la Dumnezeu, ca un doctor f5rS-de-arginti,sE ne cercetezedegrabi gi sE inlSture de la noi bolile sufletegti gi trupegti, ca izbiviti cu platoga bunitSlii sale, in tresSltiri de bucurie, s5-i c6ntim: BucurS-te, mare mucenice gi timiduitorule Pantelimoa ne! rcos 1 Din pruncie!i-ai pistrat sufletulcurat, mucenice, cSci maica ta cu mare griji ti-a s5dit in inimi credinla in Dulcele Iisus. Iar mai t6rziu b5tr6nul Ermolae,stropind-o cu apa cea vie, pre care gi el o avea de la impiratul Cel nemuritor, ai p5r5sit
-{71P-

gi ti-ai deschis larg sufletul s5-t piginitatea primegti pre Hristos; pentru care igi cint6m: BucurE-te, sfinte cu adAncEjudecatl; Bucurd-te, cE dreaptd {i-a fost credin{a urmatd; Bucurd-te, al pieritorilor zei dispreluitor; Bucurd-te, al bl6ndului lisus urmEtor; BucurE-te, cE dupd Domnul aiinsetat; BucurE-te, cd dreaptE rEspl1tire ai cEpEtat; BucurE-te, cE n-ai tinut la bog1lii pdmSntegti; ' Bucur1-te, cela ce fi-ai adunat comori ceregti; Bucurd-te, cela ce stai intre cetele sfinfilor; BucurE-te, ajutEto ru I nEpdstu ili lor; Bucurd-te, podoaba cregtinil or cea neprefuitE ; Bucurd-te, m1ngSierea noastrd mult doritE; mare mucenice gi tdmlduitorule Bucurl-te, Pantelimoane!
CONDACULAL 2-LEA

De mic r5mas fSrE mam5, sfinte, ai fost dat de tat6l tiu la invSlitura pig6neasci gi la rnegte5ugul vindecbrilor cu puterea zeilor; dar, ca o trestie neinfr6nti ai r5mas in mijlocul vSnturilorvrSjmagegi nu ai gisit alinare pSnE ce n-ai aflat calea Dumnezeului Celui Adevirat, Ciruia ii cSnt6m: Aliluia!
ICOSUL AL 2-LEA

Aa6nc fiind rinit de dragostea in Hristos, c6nd veneai de la Ermolaegi ai intAlnit pre copilul mugcat de viper5, atunci int6ia oari te-ai rugat in genunchi

-K z:H-

lui Dumnezeu, de la Carele a gi venit mintuirea, cici copilul a inviat, vipera a murit, iar tu ai primit botezul 9i te-ai impirtSgit cu Trupul gi cu Singele Domnului; pentru care te lSud5ma5a: Bucurl-te, tinerefe inchinatE lui Hristos; BucurE-te, nddejdea bolnavilor cea cu folos; BucurE-te, cela ce gtii sd ina$i la ceruri rugEciuni; Bucurd-te, cela ce peste noi revergi minuni; Bucurd-te, cE Domnul putere ti-a dat; BucurS-te, cela ce copilul ai inviat; Bucurd-te, bucuria multor indurerali ; Bucurd-te, uimi rea m ultor invEgagi ; Bucurd-te, al lui Hristos ostag neinvins; Bucurd-te, cE in inimile multora credin[a cregtinE ai aprins; BucurE-te, intoarcerea multor rEtEciti ; BucurE-te, m6ng6ierea celor amdr1ti ; BucurE-te, mare mucenice gi tdmdduitorule Pantelimoaner
CONDACULAL 3-LEA

timiduirea pre care ai dat-o, in numele lui Hristos, unui orb; 9i atunci impreund cu acela, a primit botezul. Pentru care primegte de la noi laud5 ca aceasta: Bucurl-te, cercetEtor al du reri lor ; BucurE-te, vindecEtor al orbilor; Bucur1-te, cela ce dai luminl ochilor trupegti gi celor sufletegti; Bucurl-te, sf1rimEtor al curselor diav olegti; BucurE-te, al sufletului tEu vBn1tor; Bucur1-te, al doctorilor doctor; BucurE-te, cE lucrezi cu puterea lui Dumnezeu; Bucurd-te, cE in tine nEdEiduim gi noi; Bucurd-te, stdv ilar al potrivn icilor; BucurE-te, lauda i nge;i lor; Bucurd-te, a pdgSnilor mirare; Bucur6-te, bucuria maicii tale; BucurE-te, mare mucenice gi tEm1duitorule Pantelimoane!
CONDACUL AL 4-LEA

De5i cu trup omenescpre p6m6nt, sufletul ti l-ai inSlgat spre Cer. Pentru aceasta, cu dreptate te privesc credinciogii,ca pre o stea cereasci, de unde vine raza m6ntuirii in toate necazurile; drept care impreuni cu tine ti c6ntim lui Dumnezeu:Aliluial
ICOSUL AL 3.LEA

Ca norul ce umbrea pre iudei in pustie, astfel te-ai arStat Nicomidiei gi apoi intregii lumi, cEci oricine aleargi la tine cu credinti g5segte alinare, fiind imputernicitul gi alesul Domnului, Ciruia pentru d a r u lc e ! i l - a d a t , l i c 6 n t i m : A l i l u i a l
ICOSUL AL 4-LEA

R6vnE multi ai pus, sfinte, ca sE intorci de la inchinareade idoli citre Domnul chiar pre tatil t5u, dar el tot pig6n a rdmas, p6nb ce a vbzut
- {N 7 7 F/ " * - h

Ca fulgerul s-a risp6ndit vestea bunitSgii Si a minunilor tale, sfinte, fic6ndu-i pre inviiStorii

pig6ni sE se ingr'rjoreze-$i acegtia indat5 au cerut imp5ratului pierderea ta, ca a unuia ce erai pirtagul lui Hristos, iar tu neab6tut ai rimas in credint5; pentru care igi c6ntim unele ca acestea: BucurE-te, cela ce {i-ai impdrtit mogtenirea s1racilor; Bucurd-te, cela ce prin case gi prin inchisori milostenie 9i tEm1duiri aduci celor necEjiti; Bucurd-te, ingrozirea pEgEne7titor conduc\tori ; BucurE-te, cE degertEciunea pdg)neascE vrei sd o dobori; Bucurd-te, cela ce impEratului ai fost impotrivitor; BucurE-te, cE Hristos in luptd fi-a fost intEritor; Bucurd-te, cd mu$ime de chinuri [i-au pregltit; Bucurl-te, cela ce cu rEbdare chinurile ai suferit; Bucur6-te, cd mul[i, privindu-te, cu tine au crezut; Bucurl-te, cela ce Domnului noi mucenici ai fdcut; BucurE-te, cela ce simfeai bucurie in chinuiri; Bucur1-te, cela de Ia care mogtenim frumoase pomeniri; Bucurd-te, mare mucenice gi tEmdduitorute Pantelimoane!
CONDACULAL 5.LEA

ICOSUL AL s-LEA

Cele ce pentru p6g6ni erau de pre!, pentru tine erau fErE de pret; 9i cele f5ri de pret la ei, de mare pret erau la tine; cici ai dispreluit dregitoriile gi bogitiile vremelnice cu care ai fost ispitit, pentru a cAgtiga ^ bunitSlile nepieritoare de la Dumnezeu, Ciruia Ii cintim: Aliluia!

Neinduplecat vEz6ndu-te, impimtul a poruncit s5 fii sp6nzurat gol pre lemn, cu fiare si fii sf6giat gi ars cu f5clii, dar nepieritorul impSrat neatins te-a p5strat, spre uimirea tuturor; de care lucru gi noi minunSndu-ne, i1i cdnt5m unele ca acestea: Bucurd-te, cd ai dovedit impEratului puterea lui Dumnezeu; BucurE-te, cd un vechi slEbEnog s-a tEmEduit prin darul tEu; BucurE-te, cd pdg1ndtatea de rugine a rEmas; Bucurd-te, cd vrljmagii ti-au cerut noi torturi intrun glas; Bucurd-te, sfinte, care trupul spre chinurt fi-ai pus; Bucurd-te, cel de credin[E ad1ncd pdtruns, Bucurd-te, cE, gAndindu-te la Domnul, te-ai mAngSiat; Bucurl-te, cE Hristos in chipul lui Ermolae {i s-a ardtat; Bucurd-te, cE fiarele cu care erai sfSgiat ca ceara s-au topit; Bucurd-te, cE de pe lemnul chinurilor sEnltos ai fost slobozit; BucurE-te, cE f1cliile cu care erai ars s-au stins; Bucur6-te, cE infocatd credinlE in inimile multora ai aprins; Bucurd-te, mare mucenice gi tdmEduitorule Pantelimoane!

-K zoE-

.F;t*

#,

-tt-tttt*q$tt

t-t-

nar.-

--r.rrrr"a,.tds-

CONDACUL AL 6-LEA

Pre g6nduri ai pus pre cei ce te chinuiau,sfinte, 9i incruntati la fati gi la suflet, se intrebau de unde ai at6ta putere gi de ce zeii nu te pierd? Atunci au iscodit noi chinuri, pre care tu primindu-le increz5tor i n p u t e r e al u i D u m n e z e u c , 6 n t a i .A l i l u i a l
ICOSUL AL 6.LEA

Bucurd-te, cela ce vdpaia plumbului ai rlcorit; BucurE-te, cela ce cunund nevegtejitd !i-ai pregdtit; BucurE-te, mare mucenice gi tEm1duitorule Pantelimoane!
CONDACULAL 7.LEA

Plumb mult intr-un cazan pun6nd gi sub limbile focului topindu-1, ai fost aruncat in aceastSvEpaiecu nidejdea degart5,ci acum se va sf6rgi cu tine, dar tu, viteazule mucenic, iarSgi nevit5mat ai rEmas, precum mai inainte Dumnezeu p5zise pre mSritul apostol Ioan. Pentru care iti cintim unele ca acestea: Bucurd-te, floarea n1dejdilor cdtre Dumnezeu; Bucurd-te, in boli gi in necazuri izbdvitorul meu; Bucurd-te, pentru noi, pEcltogii, al lui Dumnezeu imblSnzitor; Bucurl-te, al rugdciunilor noastre cltre Domnul purtdtor; Bucurl-te, tare sprijinitor al copiilor nogtri; Bucurd-te, indestularea cea bund a caselor noastre; BucurS-te, rouE ce inimile ni le ricoregti; Bucur6-te, cela ce de asupriri ne izbEvegti; Bucurd-te, vindecarea celor care de ta oameni nu-gi gdsesc alinare; BucurE-te, cE din valurile deznEdejdii prin tine aflEm izbdvire;

Zile de-a rAndulai fost chinuit, sfinte, dar acestea mai multi risplStireti-au adus gi mullumirea mai m u l t t i - a c r e s c u t ,a t u n c i c d n d c u c h i n u r i l et a l e , d o r mare ai aprinsin inimilemultora,ca sE pir5seasci z e i i g i s i t r e a c bl a H r i s t o s c , 6 n t 6 n d u - I :A l i l u i a !
I C O S U LA L 7 - L E A

g,i i n m a r e P i a t r 5! i - a u l e g a t d e g 6 t , P a n t e l i m o a n e ai fost aruncat,dar Stipdnul mirilor gi pre tine gi piatra a ficut-o ugoard9i plutitoare,cici ai mers pre luciul apei, iegind la mal. Deci, bucu16ndu-ne 9i m i n u n 6 n d u - n ei,g i c A n t d mu n e l ec a a c e s t e a : Bucurd-te, cela ce nu te infricogezi de chinuri, viteazule; Bucurd-te, cela ce inarmat erai cu bdrbd[ie gi credinfd, alesule; Bucurd-te, al puterii firii infrlngdtor; Bucurd-te, al ad6ncului mdrii stlp6nitor; Bucurd -te, pl utitor deasupra apelor; Bucurl-te, vietuitor deasupra ispitelor; BucurE-te, tinere, plin de mireazmE duhovniceasc6;

-K zsH-

-K zqH*

BucurS-te, dob6nditor de slavE cereascl; Bucurd-te, liman al celor ingreuiali; Buc u16-te, m u$u m irea celor ind ur era[i ; BucurS-te, rEsp6nditorule al credintei; Bucurd-te, iubitorule al umilin[ei; Bucurd-te, mare mucenice gi tdmdduitorule Pantelimoane!
C O N D A C U LA L 8 - L E A

Nici tinerelea, nici nevinovSlia gi nici puterea minunilor t a l e , n - a u s c h i m b a ti n i m i l ec h i n u i t o r i l o c r ,i m a i r b u s p o r i n di n m 6 n i e , i g i i s c o d e a u alte pitimiri, c r e z 6 n dc b p o t p u n e l u m i n a s u b o b r o c ; i a r t u f i c l i e mai luminoasd t e a r d t a i , s p r e b u c u r i al u i D u m n e z e u ! c6nt6nd : Aliluia
ICOSULAL 8-LEA

BucurE-te, luminE ce sub obroc nu s-a putut pune; Bucurd-te, vieluitor plin de fapte bune; Bucurd-te, cela ce bundt1gile lumegti curse le socotegti; Bucurl-te, cd te-ai fEcut asemenea ogtilor ceregti; BucurE-te, noule Daniile, aruncat in mijlocul leilor; Bucurd-te, cE fiarele s-au fEcut asemenea mieilor; Bucurd-te, cd vrdjmagii sE te piarzd au voit; Bucur1-te, cd Hristos nevltEmat te-a pdzit; Bucurd-te, mare mucenice gi tEmEduitorule Pantelimoane!
C O N D A C U LA L 9 - L E A

Neincetat ai fost ispitit cu bunEtigi 9i cinstiri lumegti, dar ca pre nigte curse in calea citre Cer j u d e c 6 n d u - l ea , i f o s t a r u n c a t i n m i j l o c u l l e i l o rg i te-au privit ingrijorali, dorind s5-ti vad5 trupul s f 6 g i a t ;d a r S t i p 6 n u l t u t u r o r g u r i l e f i a r e l o ra i n c h i s ; p e n t r uc a r ei g i c 6 n t b m u n e l ec a a c e s t e a : Bucur6-te, cela ce ai fost cu nevinovdtie incununat; Bucur6-te, cd pentru nevinovd[ie la chinuri ai fost dat; Bucur6-te, cE lupta cea bunl ai luptat; BucurE-te,cd Dumnezeu minunat te-a arltat;

VSzdnd tiria ta, sfinte, mulli dintre p5g6ni au crezut in Hristos, pentru care lucru impEratul de m6nie a fost cuprins, iar tu, Pantelimoane, te veseleai pentru vAn5ri de noi suflete, cu care gi noi ti c 6 n t 5 ml u i D u m n e z e uA : liluial
ICOSUL AL 9-LEA:

$i pre roat5 cu cuie ai fost chinuit, dar roata s-a sfir6mat, lovind pre multi necredinciogi, gi fermec5tor socotindu-te, l-ai mdrit pre preotul Ermolae, dascSlul tiu. Atunci cu trei ostagi te-au insotit, sfinte, spre a-l aduce imp5ratului, care gi lui ii dorea sf6rgitul.Deci, pentru nouajertf6 ce prin tine gr5im: se pregbtegte, -te, propovdd u itoru I d um nezeiegti Bucurd i credin[e;

'<80F:-

-Ksrts-

BucurE-te, cela ce infrunli mdniile aprinse; BucurE-te, cd pre roatd ai fost strunjit; Bucurd-te, cd de cregtindtate egti preamdrit; Bucurd-te, cela ce ai fost socotit fermecdtor; Bucurd-te, cdci cu Hristos te-ai ardtat biruitor; Bucurd-te, al lui Ermolae de mucenicie vestitor; Bucurd-te, cdci cu dascElul tdu egti pdtimitor; BucurE-te, cd ucenici ai lui Ermolae, Erimp 9i Ermocrat s-au arEtat; Bucurd-te, cd la moartea lor pdmlntul s-a cutremurat; Bucurd-te, cela ce Treimii pre pEmlnt ai sluiit; BucurE-te, cE prin vindecEfi doctor al Domnului te-ai dovedit; BucurS-te, mare mucenice gi tdmdduitorule Pantelimoane!
AL IO-LEA CONDACUL

Bucurd-te, cela ce loviri ca gi Domnul ai primit; BucurS-te,cd pentru lisus toate ai suferit; BucurE-te,d in chinuri Domnului slavE ii dEdeai; BucurS-te,cEtmp\rSfia cerului cu dor o dufai; BucurE-te, cd numele din Pandoleon ti-a fost schimbat; Bucurd-te, cd glas din cer Pantelimon te-a chemat; BucurE-te,cE dupEnume egti mult-miluitor; BucurS-te,cd dupd fapte egti mult-indurdtor; BucurE-te,cE fata ca de inger ti s-a f1cut; Bucurd-te, cd chinuitorii in llturi s-au abdtut; Bucurd-te, cd spre lovire clEii ai indemnat; Bucurl-te, cd abia indrdznind capul fi-au t1iat; BucurE-te, mare mucenice gi tEmdduitorule Pantelimoane;
CONDACUTAL ll.LEA

Zadarnice au fost chinurile pSg6nilor,sfinte, c5ci drumul ti-a fost drept c5tre Hristos; pentru aceasta te-ai invrednicitde darul tim5duirilor, pre care-l vin la tine inSlg6nd v e r g it u t u r o r c e l o r c e c u c r e d i n t S g i c u c a r e i i c 6 n l i l u i D u m n e z e uA : liluia! rugiciuni,
ICOSUL AL IO-LEA

Cu durere dreptcredinciogiiau privit sf6rgitul tbu, Pantelimoane; c5ci tu le-ai fost flac5ri nestins6 a dreptei credin!e, miluitor al celor lipsiti gi vindec5tor al celor bolnavi, dar ne mSng6iem cE te-ai suit la Dumnezeu, de unde nu incetezi a ciuta spre mullimea ce te cheamd in rugiciuni; drept aceea, izbivind-o de dureri, ii cenji lui Dumnezeu:Aliluia!
ICOSULAL 11-LEA

c u o c h i im i n l i i ,c E , 5z6ndu-te C i n e n u t e v a 1 5 u d av ai fost impins gi izbit, ca un rEufic5tor, pSnd la marginea Nicomidiei, unde ti se hot5r6se t5ierea c a p u l u i ,i a r t u m a i l i n i g t i t g i m a i v e s e l t e - a i a r 5 t a t . Pentruaceastadin nou primegteaceastSlaud5:

Senin la suflet 9i bl6nd la chip !i-ai primit sfSrgitul, trec6nd astfel in tmpirSlia cereascS, unde ai fost int6mpinat de Sf6nta Treime 9i agezat de-a dreapta

-K szH-

-Ksrts-

*.,r.-aa-a

rrta-..r-t

eF,----*--ta-

-t

aa--6$$-

Sa, mirit de sfinli gi de puterile ceregti; pentru care laudi ca aceastaigi aducem: Bucur6-te, mireazmE ce p6nd la cer te-ai ridicat; BucurS-te, cE duhul t1u Treimii l-ai incredinfat; BucurE-te, mult-pl1nsule de credinciogii pdmAntegti; Bucurl-te, mult-ldudatule de puterile ceregti ; Bucurd-te, a lui Ermolae, Erimp gi Ermocrat bucurie; Bucur1-te, cu inaintagii mucenici impreunl-vieluire; Bucurd-te, cE de pdm1nt nicidecum nu te-ai dep1rtat; BucurE-te, cE in rugdciuni pre orice credincios ai ascultat; Bucurl-te, albinl ce te-ai imbogdgit cu fapte bune; BucurE-te, cE ai fost incoronat cu nepieritoare cunune; Bucurd-te, piatrE la temelia cregtindtEtii; BucurE-te, infrSngltor al pdg6nEtEtii ; BucurE-tet mare mucenice gi tdmdduitorule Pantelimoane!
CONDACULAL 12.LEA

ICOSUL AL 12.LEA

$i aup5 moarte s6v6rgit-aiminuni, Pantelimoane, c5ci in loc de s6nge - lapte a curs din grumazul t5u gi m5slinul de care ai fost legat spre tiiere, in vederea tuturor s-a umplut de roade; drept aceea iarSgi auzi de la noi: Bucurd-te, bucuria Tatllui ; Bucurd-te, lauda Fiului; Bucurl-te, desfEtarea Du h ul ui Sf6nt; BucurS-te, miluirea celor de pre p1mlnt; BucurS-te, izvor nesecat de tdmdduiri; Bucurd-te, izbdvitor de chinuri; BucurE-te, doctor sufletesc ai trupesc; Bucurd-te, alesule al Tatllui Ceresc; BucurE-te, cela ce linigtegtisufletele; Bucur6-te, cela ce imbl1nzegti cugetele; BucurS-te, cela ce scapi de urgia dugmanilor; Bucur1-te, cela ce inldturi norul suspinelor; Bucurd-te, cela ce primegti glndurile gi puterile; Bucurd-te, mare mucenice gi tdmEduitorule Pantelimoane!
CONDACULAL 13.LEA

Lupta cea bunb ai luptat, credinla o ai p5strat, multumindu-ti sufletul, ci ai urmat lui Hristos, iar pentru noi ai r5mas vrednici pildi, ca privind la tine, s5-gi urmim credinta gi in ispite si ne inarmSm cu armele tale gi biruitori si-I mullumim lui Dumnezeu, c 6 n t 6 n d :A l i l u i a !

Sfinte mare mucenice 9i timiduitorule Pantelimoane, tie-ti virsim durerile noastre de multe feluri gi tu firi intdrziere, cu puterea ce o ai de la Dumnezeu, spre Carele ne egti mijlocitor, auzind suspinuri inibugite in noapte gi in zi, in pat de suferint6, in c5lStorii,si ne fii noui celor ce se roagi tie, dup5 nevoile fiec5ruia: celor nelinigti!i linigtitor, celor asupriti apSritor, celor in primejdii izb5vitor,

-K r+H-

-K 8sE*

celor invSluili in picate scutitot', r5ticitilor indrumitor, bolnavilor deplin vindec5tor, orfanilor tat5, v6duvelorpSrinte,sotilor int5rltor in c5snicie, gi ne intiregte celor pornili cu riutate, imblAnzitor, in fala necazurilor,cSci suntem slabi 5i istoviti, sfinte, gi astfel cu puterea td, descitugati de ambriciunile noastre, sE petrecem in multumire, Aliluia! cAnt6nd lui Dumnezeu:
Apoi se zice iarEgiIcosul 1 9i Condacul 1.

^(a^

MPNINS

Via[a Sfantului Mare Mucenic Pantelinm...........3 Eigrderin(ele

RUGACIUNE O, binepl5cutuleal lui Hristos, multpdtimitorule 9i multmilostive Pantelimoane! Milostivegte-teasupra m e a , a p 5 c S t o s u l urio b u l u i t 5 u , a u z i s u s p i n u lm e u 9 i strigarea mea, apleacS-L spre milS pre Cerescul, Preainaltul Hristos Dumnezeul nostru, ca si-mi diruiasci vindecare de neputinta care mE apas5. Primegte nevrednica rugiciune a celui mai picitos dintre toli oamenii, cerc6ndu-m6 cu cercarea plinS de har, nu te ingrozi de ranele mele p5c6toase, unge-le cu mirul milei tale gi mE tSm5duiegte,ca s6nbtos fiind cu trupul gi cu sufletul, zilele care mi-au r5mas, cu harul lui DumnezeusE le petrec in poc5int5 9i via!5 pl6cut5 lui Dumnezeu gi sE mb a primi sf6rgit bun al vietii mele. invrednicesc al lui Dumnezeu! RoagS-Lpre O, bineplScutule Hristos Dumnezeu, ca prin mijlocirea t?, s5-mi dSruiascb sbnitate trupului gi mSntuire sufletului m e u .A m i n ! Minunile Sfantului MueMucenic Pantelimon ti lanaduitor care s-au facut inftecia EiBusia..................................31

insennarile dintondica bisericii metocului attrsnit.................56

flcatistrd Sfantului MueMucenic Pante1im0n.............................7e

oo

.r-r.--,

*.**qF--r-rr
,.(q-

*r-.-rr.r-rr-04$

d*,,

Metocul athonit al sf6ntului mare mucenic Pantetimon din Moscova

ISRN:e73-911655-.1-X