Gh. Moraru, A.Taranenco, V.

ibichi

Calculul elementelor
de rezisten
ale unei hale industriale
n exemple

Chiinu 2008

Universitatea Tehnic a Moldovei

Catedra Construcii i Mecanica Structurilor

Gh. Moraru, A. Taranenco, V. ibichi

Calculul elementelor
de rezisten
ale unei hale industriale
n exemple
ndrumar metodic

Chiinu
U.T.M.
2008

CZU 624.014
Calculul
elementelor de
rezisten ale unei hale industriale n exemple/
Moraru Gh., Taranenco A., ibichi V. Chiinu, 2008 124 p.
ndrumarul prezint un exemplu de alctuire i
calcul ale elementelor de rezisten ale unei hale industriale
cu structur metalic. ndrumarul este destinat studenilor
din nvmntul superior tehnic i poate fi util inginerilor
din instituiile de proiectare.

Recenzent: conf. univ., dr. V. Cotorobai

Redactor responsabil: prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru

U.T.M., 2008

116
Anexa 13 (continuare)
A13.9. Valorile coeficienilor i pentru plci rezemate
pe patru sau trei laturi

Schema de
rezemare

a1

b1

b
a

1,0

1,1

1,2

1,3

1,4

1,5

0,048

0,055

0,063

0,069

0,075

0,081

b
a

1,6

1,7

1,8

1,9

2,0

<2

0,086

0,091

0,094

0,098

0,100

0,125

b1
a1

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

0,060

0,074

0,088

0,097

0,107

0,112

b1
a1

1,2

1,4

1,6

1,8

2,0

<2

0,120

0,126

0,128

0,130

0,132

0,133

Capitolul 1

Determinarea
dimensiunilor
principale si
nc
arc
arilor asupra
halei metalice
1.1

Determinarea
dimensiunilor
principale ale cadrelor

S
a se amplaseze elementele unei hale industriale cu deschiderea L = 30 m echipat
a cu dou
a poduri rulante cu capacitatea
de ridicare Q = 50/12, 5 t cu regim mediu de functionare. Cota
sinei de rulare h1 = 11, 4 m; traveea halei B = 12 m; localitatea de constructie: or. Chisin
au.
Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5 t se determin
a n
altimea podului Hp =
3215 mm (fig. 1.1), care reprezint
a distanta de la cota sinei de
rulare pn
a la cota nivelului superior al gabaritului de circulatie
5

Capitolul 1

a podului rulant. Rezult

a:
h2 = Hp + 100 + a = 3215 + 100 + 300 = 3615 mm,
unde a = 200...400 mm este distanta dintre gabaritul podului
rulant si ferm
a.
Se stabileste dimensiunea h2 = 4000 mm (multiplu de
200 mm).
n
altimea interioar
a a halei rezult
a
h = h1 + h2 = 11400 + 4000 = 15400 mm.

B1

b0
75

b2

b1

Fig. 1.1: Schema stlpului cu dimensiunile principale.

Accept
am h = 15600 mm (multipl
a la 1200 mm) si cota
sinei de rulare se va m
ari pn
a la 11, 6 m. Din tab. 1.1 rezult
a

1.1 Determinarea dimensiunilor

n
altimea sinei de rulare hs = 130 mm si n
altimea orientativ
a
a grinzii c
aii de rulare hgr = 1600 mm.
Tabelul 1.1: naltimile sinei hs si a grinzilor de rulare hgr .
Capacitatea de
ridicare Q, t

S
ina de rulare dup
a
OCT 4121 76
Marca
hs , mm

10...20
32/5
50/12,5
80/20
100/20
125/20

P43
KP70
KP80
KP100
KP120
KP120

140
120
130
150
170
170

n
altimea grinzii de
rulare hgr , m
pentru travee
6m
12 m
800
1100
1300
1600
1300
1600
1350
1650
1730
2030
1730
2030

Se calculeaz
a lungimile ramurilor inferioare si superioare ale
stlpului n trepte:
l2 = h2 + hgr + hs = 4000 + 1600 + 130 = 5730 mm,
l1 = h l2 + h3 = 15600 5730 + 800 = 10670 mm,
l = l1 + l2 = 10670 + 5730 = 16400 mm.
Pentru ferme cu t
alpi paralele se alege n
altimea fermei
la reazem h = 3150 mm (v. [9]) si panta acoperisului i =
= 0, 015 (1, 5%). Rezult
a n
altimea fermei la centru
ha = h + (L/2)i = 3150 + (30000/2) 0, 015 =
= 3375 mm,
Se alege l
atimea p
artii superioare a stlpului b2 = 500 mm.
Parametrul trebuie s
a satisfac
a conditia:
> (b2

b2
) + B1 + 75 mm = (500 250) + 300 + 75 = 625 mm,
2

unde B1 = 300 mm este lungimea consolei podului de rulare

(v. anexa A14.1).

Capitolul 1

Admitem = 750 mm (multiplu la 250 mm ) si calcul

am
l
atimea p
artii inferioare a stlpului
b1 =

b2
+ = 250 + 750 = 1000 mm.
2

Sunt satisf
acute conditiile orientative de alc
atuire:
b1 = 1000 mm > l1 /22 = 10670/22 = 485 mm;
b2 = 500 mm > l2 /12 = 5730/12 = 478 mm.

b0
b2

450 B
1

B1

b2

75

b1

75

b1

Fig. 1.2: Proiectarea trecerilor n hale cu regim foarte greu de

functionare.
Observa
tie: n hale cu poduri rulante cu regim foarte greu
de functionare sau cu mai mult de doua poduri rulante cu regim
mediu si greu de functionare ntre podul rulant si stlp se proiecteaza o trecere (fig.1.2, a). n aceste cazuri la se vor adauga

1.1 Determinarea dimensiunilor

450 mm (400 mm latimea minima a trecerii; 50 mm

latimea balustradei de protectie). Trecerea poate fi proiectata si
printr-un gol n inima stlpului (fig. 1.2, b).
Deschiderea podului rulant
Lp = L 2 = 30 2 0, 75 = 28, 5 m.
Partea superioar
a a stlpului se va proiecta cu sectiune dublu
T, iar cea inferioar
a din elemente dep
artate, solidarizate cu
z
abrele sau cu inima plin
a.
Schema halei cu dimensiunile caracteristice este ar
atat
a n
fig. 1.3.

i = 0,015

= 750
b1 = 1000

h = 15600

b0 = 250

h1 = 11600

h2 = 4000

i = 0,015

h3 = 800

l1 = 10670

l2 = 5730 h0 = 3150

b2 = 500

0,00

Lp = 28500
L = 30000

Fig. 1.3: Dimensiunile caracteristice ale unei hale (n mm ).

10

Capitolul 1

1.2

Determinarea nc
arc
arilor asupra
halei metalice

nc
arc
ari permanente. Valoarea nc
arcarii permanente
pe ferm
a este determinat
a de modul de alc
atuire al structurii
acoperisului. n tab. 1.2 este calculat
a nc
arcarea pe 1 m2 a
acoperisului.
Tabelul 1.2:
acoperis.

Calculul ncarcarii permanente pe 1

Componenta sarpantei
si constructiilor
acoperisului
Covor de izolatie hidrofug
a
tip membran
a
Strat de asfalt =20 mm,
=18 kN/m 3
Izolant termic din pl
aci de
vat
a mineral
a =150 mm,
=3 kN/m 3
Barier
a de vapori
(un strat de pergamin)
Panou din tabl
a cutat
a de
otel H60-845-09
Pane de otel (profil U 30)
Greutatea proprie a elemen
telor metalice ale acoperisului (fermelor, lumin
atoarelor,
contravntuirilor
(conform tab.1.4))
Total

m2 de

Valoarea
normat
a,
kN/m 2
0,12

Coeficient
de
siguranta
1,3

Valoarea
de calcul,
kN/m 2
0,156

0,36

1,3

0,468

0,45

1,2

0,540

0,04

1,3

0,052

0,109

1,05

0,114

0,104
0,45

1,05
1,05

0,109
0,473

1,63

1,91

nc
arcarea liniar
a pe ferm
a
qacp =

q B
1, 91 12
'
= 22, 9 kN/m,
cos
1

unde s-a considerat cos ' 1 (pentru acoperisuri cu pant

a

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

11

mic
a).
Tabelul 1.3: Calculul ncarcarii permanente pe 1 m2 de perete.
Componenta peretelui
de protectie
Panou n trei straturi, cu
c
aptuseal
a, de otel
Cercevea de fereastr
a cu
straturi duble de
dimensiunea 61,2 m
Total

Valoarea
normat
a,
kN/m 2
0,183

Coeficient
de
siguranta
1,1

Valoarea
de calcul,
kN/m 2
0,201

0,278

1,1

0,306

0,461

0,507

Reactiunile pe reazeme din nc

arcarea permanent
a a riglei
Fr1 =

qacp L
22, 9 30
=
= 344 kN.
2
2

Tabelul 1.4: Valori orientative ale consumului de otel pentru

diferite elemente ale halelor.

Capacitatea de ridicare
a podurilor rulante, t
50
80...100
125...150

Consumul
S
arpanta
acoperisului
30...45
30...45
30...45

de otel n kg/m 2
Stlpi
Grinzi de
rulare
25...35
20...30
45...65
40...60
55...75
40...70

Greutatea stlpului
Gs =

f g BL
1, 05 0, 343 12 30
=
= 64, 8 kN,
2
2

arc
arii
unde f = 1, 05 este coeficientul de siguranta al nc
provenite din greutatea elementelor din otel (tab. 1 din [13]);
g greutatea stlpilor la 1 m2 al halei ( g = 35 9, 81 =
= 343 N/m2 , tab. 1.4).

Capitolul 1

19200

12

0,00

Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protectie verticale.

Greutatea proprie a panourilor si a cercevelelor de pe lungimea

b0 = 6 m ( b0 este distanta de la stlpii de baz
a pn
a la stlpii
intermediari) la nivelul treptei va fi egal
a (celelalte dimensiuni
v. fig. 1.4).

Fp = (5, 4 + 1, 53) 6 0, 201 + 2, 4 6 0, 306 = 12, 8 kN.

unde: 0,201 kN/m2 este greutatea panourilor de perete, iar
0,305 kN/m2 - greutatea ferestrelor (din ndrumare).
Greutatea p
artii superioare a stlpului poate fi considerat
a,

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

13

orientativ, egal
a cu 1/5 din greutatea total
a a stlpului:
Fs0 =

Gs
64, 8
=
= 13, 0 kN.
5
5

La nivelul treptei se aplic

a forta
F2 = Fp + Fs0 = 12, 8 + 13, 0 = 25, 8 kN,
si momentul concentrat

Mgp = Fp (e + b + ) + (Fs0 + Fr1 )e =

2

0, 08
= 12, 8 0, 25 + 0, 25 +
+ (13, 0 + 344) 0, 25 =
2
b1 b2
2

10,5
2

= 96, 2 kN m,

=
= 0, 25 m; = 80 mm = 0, 08 m este
unde e =
grosimea panoului de protectie.
La cota inferioar
a a stlpului este aplicat
a forta
F1 = (2 + 2, 67) 6 0, 201 + 6 6 0, 306 +

4
64, 8 =
5

= 68, 5 kN.
nc
arc
arile permanente sunt prezentate n fig. 1.5, a.
ncarcari provenite din greutatea zapezii. Pentru Republica Moldova valoarea normat
a a nc
arc
arii din z
apad
a pe 1
m2 a proiectiei orizontale s = 0, 5 kN/m2 (tab. 4 din [13]).
nc
arcarea liniar
a pe rigl
a este
qzap = f s B = 1, 4 0, 5 1 12 = 8, 40 kN/m,
arc
arii din z
aunde f = 1, 4 este coeficientul de siguranta al nc
pn
1, 633
pad
a, stabilit n dependenta de raportul
=
= 3, 27 >
s
0, 5
> 0, 8 (v. pct. 5.7 din [13]), = 1 coeficientul de trecere de
la nc
arcarea aplicat
a la nivelul p
amntului la nc
arcarea aplicat
a la nivelul acoperisului (v. pct. 5.3 si anexa 3, schema 1 din
[13]).

14

Capitolul 1

Mgp

qacp = 22,9 kN / m

F2

M gp = 96,2 kN m

qzap = 8,4 kN / m

M zap = 31,5 kN m

F2 = 25,8 kN
F1 = 68,5 kN

F1

Fig. 1.5: ncarcarile provenite din: greutatea proprie (a) si zapada (b).
Reactiunile fermei din nc
arcarea q2 vor fi:
Fr2 =

q2 L
8, 40 30
=
= 126 kN.
2
2

Momentul la nivelul treptei

Mzap = Fr2 e = 126 0, 25 = 31, 5 kN m.
nc
arc
arile provenite din greutatea stratului de z
apad
a sunt
ar
atate n fig. 1.5, b.
ncarcari verticale din ac
tiunea podurilor rulante.
Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridicare
Q = 50/12, 5 t rezult
a:
baza podului rulant
B2 = 7200 mm;
distanta dintre axele rotilor
A2 = 5950 mm;
presiunea pe roat
a
Fmax = 447 kN ;
masa podului rulant cu c
arucior mp = 62, 2 t.
Distanta minim
a dintre axele rotilor m
arginale a dou
a poduri rulante apropiate unul de altul este: B2 A2 =
= 7200 5950 = 1250 mm. Schema de actiune a dou
a poduri
cuplate este prezentat
a n fig. 1.6. Ordonatele liniei de influenta
yi a reactiunii n stlpul examinat se pot calcula din asem
anarea
triunghiurilor.

1.2 Determinarea nc
arc
arilor
1,25 m

12 m

6,05 m
F

y3 = 0,504

5,95 m
F F

y1 = 1,00

y2 = 0,896

y4 = 0,400

4,8 m 5,95 m
F

15

12 m

Fig. 1.6: Schema amplasarii podurilor rulante pe grinda de rulare.

Valoarea de calcul a reactiunii pe stlpul de care este apropiat
c
aruciorul podului rulant rezult
a:
X
Dmax = f
Fmax yi + f Ggr + f qn bgr.f. B =
i

= 1, 1 0, 85 447(1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 52, 9+

+1, 2 1, 5 1 12 = 1250 kN,
unde, conform tab. 1.4, greutatea proprie a grinzii de rulare
Ggr = m1 gB

L
30
= 30 9, 81 12
= 52, 9 103 N = 52, 9 kN ;
2
2

f = 1, 1 coeficient de siguranta (pct. 4.8 din [13]); =

= 0, 85 este coeficient de grupare pentru poduri rulante cu regim
mediu de functionare (pct. 4.17 din [13]); bgrf. ' 1 m l
atimea
grinzii de frnare; qn = 1, 5 kN/m2 este nc
arcarea temporar
a
pe grinda de rulare, conventional introdus
a n Dmax .
Presiunea minim
a pe roat
a
Fmin =

(Q + mp )g
Fmax =
n

16

Capitolul 1

(50 + 62, 2) 9, 81
447 = 103 kN,
2
a a podului rulant, n num
arul de
unde mp este masa total
roti pe un fir al c
aii de rulare.
Valoarea de calcul a reactiunii pe stlpul opus va fi:
=

Dmin = f

X
i

Fmin yi + f Ggr + f qn bgr.f. B =

= 1, 1 0, 85 103 (1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 52, 9+

+1, 2 1, 5 1 12 = 347 kN.
Momentele concentrate provenite din fortele Dmax si Dmin
la nivelul treptei
Mmax = Dmax e1 = 1250 0, 5 = 625 kN m;
Mmin = Dmin e1 = 347 0, 5 = 174 kN m,
unde e1 = 0, 5b1 = 0, 5 1 = 0, 5 m.
Valoarea normat
a a fortei orizontale, provenit
a din frnarea
sau demararea c
aruciorului, pentru poduri cu suspensie flexibil
a,
conform pct. 4.4 din [13] va fi
Tn = 0, 05(Q + mc )g = 0, 05 (50 + 17) 9, 81 = 32, 9 kN,
unde mc = 17 t este masa c
aruciorului (v. anexa A14.1).
Forta de frnare pe o roat
a
Trn =

Tn
32, 9
=
= 16, 4 kN,
n
2

arul rotilor podului rulant pe un fir al

unde n = 2 este num
c
aii de rulare.
Forta orizontal
a provenit
a din forta de frnare a dou
a poduri
rulante transmis
a cadrului
X
T = f Trn
yi = 1, 10, 8516, 4(1+0, 896+0, 504+0, 4) =
i

= 42, 9 kN.

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

Dmax = 1250 kN
T = 42,9 kN

17

Dmin = 347 kN
T

Mmax = 625 kNm

Mmin = 174 kNm

Fig. 1.7: ncarcari provenite din actiunile podurilor rulante.

Forta T este aplicat
a dintr-o parte sau alta a cadrului la
nivelul sinei de rulare (fig. 1.7).
ncarcari provenite din ac
tiunea vntului. n documentele normative [13] nc
arcarea provenit
a din actiunea vntului se determin
a din dou
a componente static
a, ce corespunde
presiunii medii a vntului, si dinamic
a (pulsational
a). La calculul halelor parter cu n
altimea h 6 36 m si raportul dintre
h
n
altime si deschidere L
6 1, 5 componenta dinamic
a poate fi
neglijat
a. nc
arcarea de calcul datorat
a vntului ntr-un punct
oarecare i se va determina cu relatia
qi = w ki c f B 0 = ki w;

w = w c f B 0 ,

a a presiunii medii a vntului; ki

unde w valoarea normat
coeficient, care tine seama de variatia presiunii vntului pe
n
altime si categoria terenului; c coeficientul aerodinamic,
care tine seama de configuratia cl
adirii; f = 1, 4 coeficientul
de siguranta; B 0 = 6 m l
atimea panoului de calcul.
Conform tab. 1.5 pentru terenuri de categorie B k1 =
= 0, 5; k2 = 0, 65; k3 = 0, 85.
Valorile presiunii vntului n punctele caracteristice sunt prezentate n fig. 1.8, a.
n calcule nc
arcarea neuniform distribuit
a pe n
altimea halei
(fig. 1.8, a) se va nlocui cu o nc
arcare uniform distribuit
a

18

Capitolul 1

20,00

hhs = 3,6 m

a
k3 = 0,85

19,20

k2 = 0,834

15,60

k2 = 0,762

l = 16,4 m

10,00
k2 = 0,65

5,00
k1 = 0,5

0,00
0,80

b
W = 2,97 kN

W = 5,80 kN

qecv = 1,30 kN/m

l = 16,4 m

= 0,665 kN m
qecv

Fig. 1.8: Schema actiunii vntului: reala (a); schema simplificata pentru calcul (b).

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

19

Tabelul 1.5: Valorile coeficientului ki pentru cele trei categorii

de terenuri.
n
altimea
z, m
5
10
20
40
60

Coeficientul ki pentru terenuri de categoria

A
B
C
0,75
0,5
0,4
1,0
0,65
0,4
1,25
0,85
0,55
1,5
1,1
0,8
1,7
1,3
1,0

echivalent
a (fig. 1.8, b). Intensitatea nc
arc
arii echivalente se
determin
a din conditia egalit
atii momentelor de ncovoiere M
n ncastrarea consolei conventionale cu lungimea l = 16, 4 m
de la nc
arcarea real
a qi si echivalent
a qecv .
Conform h
artii raion
arii dup
a presiunea vntului [13] Republica Moldova se afl
a n zona II si w = 0, 30 kN/m2 ; pentru
peretii verticali dup
a tab. 1.6 coeficientul aerodinamic c = 0, 8 .
n acest caz
w = 0, 30 0, 8 1, 4 6 = 2, 02 kN/m.
Momentul n ncastrare din nc
arcarea echivalent
a va fi:
qecv l2
,
2
si din nc
arcarea real
a (v. fig. 1.8, a)
M =

5
5
+ 0, 8 + 0, 5 5
+ 5 + 0, 8 +
M = w 0, 5 5
2
2

1
2
+ 0, 15 5
5 + 5 + 0, 8 +
2
3

5, 6
+0, 65 5, 6
+ 5 + 5 + 0, 8 +
2

1
2
+ 0, 112 5, 6
5, 6 + 10, 8
=
2
3
= w 86, 5 = 2, 02 86, 5 = 175 kN m.

20

Capitolul 1

Tabelul 1.6: Valorile coeficientilor aerodinamici.

ci

Schema

c1

c2

c3

c = +0,8

,
grade

Valorile coeficientilor ci
pentru h1/L
1
0
0,5
>2
0

0,6

0,7

0,8

20

+0,2 0,4

0,7

0,8

40

+0,4 +0,3 0,2

0,4

60

+0,8 +0,8 +0,8

+0,8

60

0,4 0,4

0,5

0,8

B L 1 90

0,4 0,4 0,5

0,6

90

0,5 0,5 0,6

0,6

c1

L
c3

c2
c3

c = +0,8

c3
c3

B L 2

Valoarea de calcul a nc
arc
arii echivalente din actiunea direct
a a vntului va fi
qecv =

2M
2 175
=
= 1, 30 kN/m.
l2
16, 42

Actiunea nc
arc
arii din vnt pe sectorul
inferioare a fermei si punctul cel mai nalt
hasurat din fig. 1.8, a) se nlocuieste cu o
nivelul p
artii de jos a t
alpii fermei. Valoarea
din actiunea direct
a a vntului
W

=
=

dintre cota t
alpii
al halei (sectorul
forta, aplicat
a la
fortei concentrate

k20 + k200
(0, 762 + 0, 834)
w hhs =
w hhs =
2
2
(0, 762 + 0, 834)
2, 02 3, 6 = 5, 80 kN.
2

h1
l
16, 4
B0
6
Pentru
=
=
= 0, 547 si
=
= 0, 2 conL
L
30
L
30
form tab. 1.6
c3 = 0, 4 +

0, 547 0, 5
(0, 5 0, 4) = 0, 409,
1 0, 5

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

21

unde semnul minus a fost omis.

n partea dreapt
a a halei actioneaz
a nc
arcarea si forta concentrat
a:
0
qecv
=

0, 409
0, 409
qecv =
1, 30 = 0, 665 kN/m;
0, 8
0, 8

W0 =

0, 409
0, 409
W =
5, 80 = 2, 97 kN.
0, 8
0, 8

nc
arc
arile provenite din actiunea vntului sunt ar
atate n
fig. 1.8, b.
ncarcari generate de ac
tiunea seismica. Toate cadrele
transversale sunt identice de aceea calculul se va face pentru
un singur cadru. Toat
a greutatea o consider
am concentrat
a n
dou
a puncte: la nivelul treptei si la nivelul t
alpii inferioare a
fermei. Greutatea Q1 include greutatea proprie a podurilor rulante, a grinzilor de rulare, a p
artii inferioare a stlpului si unei
p
arti a peretelui de protectie. Greutatea Q2 include greutatea
z
apezii, a acoperisului, jum
atate din greutatea p
artii superioare
a stlpului si peretelui de protectie. Aceste greut
ati se vor calcula n felul urm
ator.
Calculul greutatii Q1 .
Greutatea unui pod rulant
Q01 = f (mp mc ) g = 1, 1 (62, 2 17, 0) 9, 81 = 488 kN.
Greuatea grinzilor de rulare
Q001 = f m1 g B L = 1, 05 30 9, 81 12 30 103 = 111 kN,
unde m1 = 30 kg/m2 conform tab. 1.4.
Greuatatea panourilor de protectie, cercevelelor si stlpilor
care se afl
a ntre dou
a plane orizontale ce trec prin mijlocul
n
altimilor l1 si l2
Q000
1 =

1
2 [0, 201 (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 2, 4] 6+
2

1
+ 2 [0, 201 (2 + 2, 67) + 0, 306 6] 6+
2

22

Capitolul 1

+2

1
1 4
13, 0 + 2 64, 8 = 89, 9 kN ;
2
2 5

Q1 = Q01 + Q001 + Q000

1 = 488 + 111 + 89, 9 = 689 kN.
Calculul greutatii Q2 .
Greutatea acoperisului (v. fig. 1.5, a)
Q02 = qacp L = 22, 9 30 = 687 kN.
Greutatea z
apezii (v. fig. 1.5, b)
Q002 = qzap L = 8, 40 30 = 252 kN.
Greuatatea peretelui amplasat deasupra t
alpii de jos a fermei
(v. fig. 1.4)
Q000
2 = 2 0, 201 3, 6 12 = 17, 4 kN.
Greutatea unei jum
at
ati de perete cu cercevele de pe lungimea
p
artii de sus a stlpului l2
Q0000
2 =

1
2 [0, 201 (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 2, 4] 6 = 8, 42 kN.
2

Greutatea unei jum

at
ati a p
artii superioare a stlpului
=
Q00000
2

1
2 13, 0 = 13, 0 kN.
2

Greutatea total
a
0000
00000
=
Q2 = Q02 + Q002 + Q000
2 + Q2 + Q2

= 687 + 252 + 17, 4 + 8, 42 + 13, 0 = 978 kN.

Calcul
am deplas
arile ij din forta F = 1. Pentru aceasta,
n prealabil, determin
am momentele de inertie I1 , I2 . Pentru
determinarea momentului de inertie al p
artii inferioare a stlpului poate fi recomandat
a relatia
I1 =

(N + 2Dmax )b21
,
k1 Ry

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

23

unde N este forta axial

a n stlp, provenit
a din nc
arcarea permanent
a si z
apad
a; k1 coeficient care depinde de n
altimea
cadrelor si traveea B : pentru B = 6 m coeficientul k1 =
= 2, 2...2, 8 (valori mai mici se vor lua pentru hale cu n
altimea
mai mare si poduri rulante cu capacitatea de ridicare mai mic
a);
pentru B = 12 m coeficientul k1 = 3, 2 ; Ry rezistenta de
calcul a otelului; b1 l
atimea p
artii inferioare a stlpului.
Momentul de inertie al p
artii superioare a stlpului
2
I1 b2
,
I2 =
k2 b1
atimea p
artii superioare a stlpului; k2 = 1, 2...1, 6
unde b2 este l
este un coeficient care tine seama de inegalitatea ariilor sectiunilor transversale ale p
artilor inferioare si superioare ale stlpului (pentru k2 se vor lua valori mai mici pentru poduri rulante
cu capacitatea de ridicare mai mic
a).
Pentru exemplul studiat
N = Fr1 + Fr2 = 344 + 126 = 470 kN.
Admitem k1 = 3, 2;

k2 = 1, 4 si calcul
am

(470 + 2 1250) 12
= 0, 00387 m4 ;
3, 2 240 103

2
0, 00387
0, 5
I2 =
= 0, 000691 m4 .

1, 4
1

I1 =

Momentul de inertie al fermei poate fi calculat cu relatia

I3 = 1, 15

a
Mmax
3521 3, 15
h
= 1, 15 0, 9
= 0, 0239 m4 ;
2Ry
2 240 103

qL2
31, 3 302
=
= 3521 kN m;
8
8
q = qacp + qzap = 22, 9 + 8, 40 = 31, 3 kN/m
a
=
Mmax

unde coeficient care tine seama de panta acoperisului (pentru acoperisuri cu pant
a mic
a = 0, 9 )

24

Capitolul 1

Valorile deplas
arilor ij
(F = 1) sunt

provenite din fortele unitare

11 =

k11 l3
433 16, 43
m
=
= 2, 40 104
;
4
4
5
10 EI1
10 7, 97 10
kN

12 =

k12 l3
513 16, 43
m
= 4
= 2, 84 104
;
4
5
10 EI1
10 7, 97 10
kN

22 =

k22 l3
838 16, 43
m
= 4
= 4, 64 104
,
4
10 EI1
10 7, 97 105
kN

unde EI1 = 2, 06 108 0, 00387 = 7, 97 105 kN m2 ; kij

au fost determinati prin interpolare conform tab. 1.7 pentru
l2
0, 000691
5, 73
I2
=
=
=
= 0, 349; n =
= 0, 179.
l
16, 4
I1
0, 00387

c
X ( x2 )

m2
m1

S12

X ( x1 )
S11

S 22
S 21

Fig. 1.9: Schema halei la determinarea ncarcarilor seismice.

Masele respective
m1 =

Q1
689 103
=
= 70, 2 103 kg;
g
9, 81

m2 =

Q2
978 103
=
= 99, 7 103 kg.
g
9, 81

Stabilim spectrul frecventelor

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

25

Tabelul 1.7: Valorile coeficientilor kij n dependenta de parametrii n si 0 .

kij

k11

k22

k22

0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

1,0

700
557
420
289
170
785
640
481
336
214
961
965
1010
1140
1400

587
476
358
247
150
658
561
436
312
203
786
796
800
833
918

518
426
322
223
136
577
503
400
292
193
679
695
696
706
743

471
390
297
207
127
521
460
371
275
185
606
624
625
629
646

437
363
278
194
120
480
426
347
260
177
553
569
572
573
582

411
342
262
184
114
449
398
327
247
170
513
526
529
530
534

390
324
249
175
109
424
376
310
236
163
481
491
494
494
496

374
310
239
168
105
404
357
295
226
157
456
462
464
464
465

348
287
221
156
098
373
327
270
208
147

417

A = m1 11 + m2 22 = (70, 2 2, 40 + 99, 7 4, 64) 9, 81 104 =

= 0, 619 s2 ;
B = 2m1 m2 ( 11 22 212 ) = 2 70, 2 99, 7
(2, 40 4, 64 2, 842 ) 9, 812 108 = 4, 14 102 s4 ;
p
A A2 2B
2
=
1,2 =
B
p
0, 619 0, 6192 2 4, 14 102
=
=
4, 14 102
=

0, 619 0.548 05 2
s ;
4, 14 102

26

Capitolul 1
21 = 1, 71 s2 ;

1 = 1, 31 s1 ;

22 = 28, 2 s2 ;

2 = 5, 31 s1 .

Perioadele proprii de vibratie

T1 =

2
2 3, 14
=
= 4, 79 s;
1
1, 31

2
2 3, 14
=
= 1, 18 s.
2
5, 31
Determin
am vectorii proprii egalnd cu unitatea ordonatele
modurilor proprii la nivelul masei m1 :
pentru modul 1 de vibratie
T2 =

X1 (x1 ) = 1, 0;
X1 (x2 ) =
=

12 m1 21
=
1 22 m2 21
2, 84 70, 2 1, 71 9, 81 104
= 1, 49.
1 4, 64 99, 7 1, 71 9, 81 104

pentru modul 2 de vibratie

X2 (x1 ) = 1, 0;
21 m1 22
=
1 22 m2 22
2, 84 70, 2 28, 2 9, 81 104
= 0, 467.
1 4, 64 99, 7 28, 2 9, 81 104

X2 (x2 ) =
=

Calcul
am coeficientii de form
a ik :
pentru modul 1 de vibratie

11

12

X1 (x1 ) [m1 X1 (x1 ) + m2 X1 (x2 )]

=
m1 X12 (x1 ) + m2 X12 (x2 )
1 [70, 2 1 + 99, 7 1, 49]
= 0, 750;
=
70, 2 12 + 99, 7 1, 492
= 11 X1 (x2 ) = 0, 750 1, 49 = 1, 12;
=

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

27

pentru modul 2 de vibratie

21

22

X2 (x1 ) [m1 X2 (x1 ) + m2 X2 (x2 )]

=
m1 X22 (x1 ) + m2 X22 (x2 )
1 [70, 2 1 + 99, 7 (0, 467)]
= 0, 257;
=
70, 2 12 + 99, 7 (0, 467)2
= 21 X2 (x2 ) = 0, 257 (0, 467) = 0, 120.
=

Verific
am
2
X

j1

= 11 + 21 = 0, 750 + 0, 257 1, 0;

j2

= 12 + 22 = 1, 12 0, 12 = 1, 0.

j=1

2
X
j=1

Calcul
am coeficientii dinamici i . Conform normelor de
proiectare [15] la terenuri de categoria I se refer
a p
amnturile
stncoase cu sau f
ar
a dezagregare slab
a; la categoria a II se
refer
a p
amnturile stncoase dezagregate si la categoria a III nisipurile afnate, p
amnturile argiloase s.a.
Astfel:
Pentru terenuri de categoria I
1
i =
dar nu mai mare de 3 s1 si
Ti
nu mai mic de 0, 8 s1 .
Pentru terenuri de categoria II si III
i = 1 + 17 Ti pentru Ti < 0, 1 s1 ;
i = 2, 7
pentru 0, 1 6 Ti 6 0, 5 s1 ;
1, 35
pentru Ti > 0, 5 s1 ,
i =
Ti
dar nu mai mic de 0, 8 s1 .
Dac
a hala este amplasat
a pe teren de categoria a doua
1

1, 35
1, 35
=
= 0, 282 s1 < 0, 8 s1 ;
T1
4, 79
1, 35
1, 35
=
= 1, 14 s1 > 0, 8 s1 .
T2
1, 18

28

Capitolul 1

Accept
am 1 = 0, 8 s1 si 2 = 1, 14 s1 .
Fortele seismice de calcul se vor determina cu relatia (1) din
[15]
Sik = k1 k2 S0ik ,
unde:
S0ik = AQk i k ik fortele seismice static-echivalente;
k1 = 0, 25 coeficient care tine seama de degrad
arile admise
ale constructiei (tab. 3 din [15]);
k2 = 1, 5 coeficient care tine seama de solutiile de alc
atuire
ale constructiei (tab. 4 din [15]);
A coeficient egal cu 0, 1 ; 0, 2 si 0, 4 , respectiv, pentru
intensitatea actiunii seismice de 7, 8 si 9 grade;
k = 1 coeficient care tine seama de solutiile de alc
atuire
plan
a ale constructiei (tab. 6 din [15])
Pentru modul 1 de vibratie
S11

= k1 k2 A Q1 1 k 11 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 689 103 0, 8 1 0, 750 =
= 31, 0 103 N = 31, 0 kN ;

S12

= k1 k2 A Q2 1 k 12 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 978 103 0, 8 1 1, 12 =
= 65, 7 103 N = 65, 7 kN.

Pentru modul 2 de vibratie

S21

= k1 k2 A Q1 2 k 21 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 689 103 1, 14 1 0, 257 =
= 15, 1 103 N = 15, 1 kN ;

S22

= k1 k2 A Q2 2 k 22 =
= 0, 25 1, 5 0, 2 978 103 1, 14 1 0, 12 =
= 10, 0 103 N = 10, 0 kN.

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

29

S12 = 65,7 kN

S 22 = 10,0 kN

S11 = 31,0 kN

S 21 = 15,1 kN

Fig. 1.10: Schemele de actiune ale fortelor seismice: n modul

nti de vibratie (a); n modul doi de vibratie (b).
Fortele seismice sunt prezentate n fig. 1.10 a,b.
Dup
a determinarea eforturilor provenite din nc
arc
arile seismice separat pentru fiecare mod propriu de vibratie se vor determina eforturile de calcul n sectiunile caracteristice ca r
ad
acina
p
atrat
a din suma p
atratelor eforturilor provenite din primele
dou
a moduri proprii de vibratie.
Conlucrarea spa
tial
a a cadrelor transversale. Pentru
calculul spatial este nevoie de a determina reactiunile elastice
Ra , Rf .
nvelitoarea acoperisului fiind din tabl
a ondulat
a conform
tab. 1.8, pentru L = 30 m obtinem GA = 4000 L =
= 4000 30 = 120 103 kN m2 /m2 .
Deformabilitatea reazemului elastic
= 22 = 4, 64 104 m/kN.
Parametrul
a =

GA
4, 64 104 120 103
=
= 4, 64.
B
12

30

Capitolul 1

Tabelul 1.8: Rigiditatea discurilor longitudinale ale acoperisului,

pentru evidenta conlucrarii spa
niale.

Componenta discului
Panouri de beton armat mici (0, 5 1, 5m)
Panouri de beton armat 1, 5 6m
Panouri de beton armat 3 6m
Platelaj din foi ondulate pe pane cu
fixare de talpa fermei n fiecare gofr
a
Idem, peste o gofr
a
Platelaj din foi de otel pe pane

Rigiditatea la
forfecare GA,
kN
7000L
19000L
24000L
5000L
400L
100000L

Nota
tie: L deschiderea halei, m.
Tabelul 1.9: Valorile coeficientului de trecere ke
a
ke

101
0, 2

100,5
0, 6

100
1, 3

100,5
2, 1

101
2, 7

102
3, 0

Din tab. 1.9 ke 2, 23 si rigiditatea echivalent

a a discului
la ncovoiere este

120 103 122

(GA) B 2
EIe = ke
= 2, 23
128, 6105 kN m2 .
3
3
Contravntuirile orizontale la nivelul t
alpii de jos a fermei
sunt alc
atuite din dou
a corniere 1008 cu aria Ac = 215, 5 =
= 31 cm2 . Contravntuirile carcasei sunt alc
atuite din dou
a
ferme longitudinale cu l
atimea de 6 m . Momentul de inertie
al acestor dou
a ferme orizontale este
Ico = 2 31 104 32 = 0, 056 m4 .
Rigiditatea la ncovoiere a contravntuirilor fixate cu su-

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

31

ruburi (kc = 0, 15)

EIc = kc EIco = 0, 15 2, 06 108 0, 056 = 17, 3 105 kN m2 .
Rigiditatea total
a la ncovoiere si momentul de inertie al
acoperisului
EIa = EIe + EIc = (128, 6 + 17, 3) 105 = 145, 9 105 kN m2 ;
Ia =

EIa
145, 9 105
= 0, 708 m4 .
=
E
2, 06 108

Pentru grinda de frnare, alc

atuit
a din tabl
a striat
a, rezemat
a pe talpa de sus a grinzii de rulare si pe un profil U (vezi
pct. 2.3) cu dimensiunile prezentate n fig. 2.10
EIf = kf EIf o = kf EIy1 = 0, 2 2, 06 108 0, 0025 =
= 1, 03 105 kN m2 ;

EIf
1, 03 105
= 0, 000500 m4 ,
=
E
2, 06 108

If =

unde kf = 0, 2 pentru grinzi cu travee independente.

Pentru = 0, 349; n = 0, 179 conform tab. 1.10 pentru
cadre cu leg
atura ferm
a-stlp rigid
a obtinem
a = 0, 085;

f = 0, 044;

c2 = 1, 4;

c3 = 0, 17;

c = 0, 60;
c4 = 1, 9;

c1 = 0, 28;
c5 = 0, 11.

Calcul
am 1 , 2 , D
3

3
0, 708
16, 4
Ia l
= 3 0, 085
= 12, 0;
1 = 3 a
I1 B
0, 003841
12
2 = 3 f

If
I1

l
B

= 3 0, 044

0, 0005
0, 003841

16, 4
12

= 0, 044;

D = 9c1 1 2 + 3(1 + 2 ) + 1 =
= 9 0, 28 12, 0 0, 044 + 3(12, 0 + 0, 044) + 1 = 38, 5

32

Capitolul 1

Tabelul 1.10: Valorile coeficientilor , a , f si ci .

n

0,05

0,1

0,2

0,05

0,1

0,2

0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4

0,11
0,12
0,13
0,096
0,097
0,10
0,079
0,080
0,080

0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4

0,19
0,25
0,37
0,18
0,21
0,26
0,17
0,18
0,21

Nota
tii: =

f
c
c1
c2
Leg
atura ferm
a-stlp rigid
a
0,080
0,81
0,13
1,5
0,064
0,60
0,35
1,4
0,049
0,38
0,60
1,1
0,070
0,82
0,084
1,5
0,056
0,66
0,24
1,5
0,042
0,48
0,45
1,3
0,059
0,84
0,062
1,4
0,048
0,70
0,17
1,5
0,036
0,54
0,34
1,4
Leg
atura ferm
a -stlp articulat
a
0,099
0,61
0,28
1,2
0,079
0,37
0,56
0,90
0,060
0,20
0,77
0,57
0,094
0,66
0,18
1,3
0,072
0,45
0,41
1,1
0,052
0,27
0,62
0,80
0,091
0,68
0,12
1,4
0,066
0,51
0,28
1,2
0,047
0,34
0,48
1,0

c3

c4

c5

0,11
0,14
0,15
0,12
0,15
0,17
0,15
0,18
0,20

1,7
2,0
2,3
1,6
1,9
2,2
1,4
1,7
2,1

0,023
0,25
0,53
-0,041
0,10
0,34
-0,098
-0,011
0,17

0,15
0,17
0,21
0,15
0,18
0,20
0,16
0,20
0,22

1,7
2,0
2,4
1,7
0,98
2,3
1,7
1,9
2,3

0,14
0,47
0,71
0,32
0,27
0,53
-0,047
0,11
0,33

l2
I2
; n=
l
I1

Din tab. 1.11 si 1.12 n dependenta de parametrii 1 si 2

determin
am coeficientii ki (i = 2, 3, ..., 8)
k3 = 0, 3;

k5 = 1, 08;

k7 = 0, 6;

k6 = 1, 5;

k2 = 1, 6;

k4 = 2, 2;

k8 = 2.

Calcul
am coeficientul
n
4
m= P 1=
1 = 0, 43
yi
2, 8
i

unde

P
i

1.6).

yi = (1, 00 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 400) = 2, 8 (v. fig.

1.2 Determinarea nc
arc
arilor

33

Tabelul 1.11: Valorile coeficientilor k3 , k5 , k7 .

ki
k3
k5
k7

3
0,6
1,08
0,9

3...6
0,4
1,05
0,75

6...15
0,3
1,08
0,6

Observa
tie: Pentru 1 < 1

1
15...30
0,2
1,12
0,5

30...60
0,2
1,15
0,4

60
0,2
1,2
0,3

k3 = 0 .

Tabelul 1.12: Valorile coeficientilor k2 , k4 , k6 , k8 .

ki
k2
k4
k6
k8

0,2
1,6
2,2
1,5
2

0,2...0,5
1,35
1,8
1,3
1,8

2
0,5...1
1,25
1,4
1,1
1,3

1...2
1,15
1,2
1,05
1,1

2...5
1,1
1
1
1

5
1,15
0,9
1,05
0,9

Coeficientii de corectie
kaM = 2k5 mk7 = 2 1, 08 0, 43 0, 6 = 1, 9;
kfM = 2k6 mk8 = 2 1, 5 0, 43 2 = 2, 14;
kaT = 2k7 mk3 = 2 0, 6 0, 43 0, 3 = 1, 1;
kfT = 2k2 mk4 = 2 1, 6 0, 43 2, 2 = 2, 3.
Reactiunile elastice
RaM =
=

c2 1 (1 + 3c3 2 )kaM (Mmax Mmin )

=
Dl

1, 4 12, 0 (1 + 3 0, 17 0, 044) 1, 9 (625 174)

= 23, 3 kN ;
38, 5 16, 4

34

Capitolul 1

RfM

=
=

RaT

RfT

c4 2 (1 + 3c5 2 )kfM Mmax

=
Dl
1, 9 0, 044 (1 + 3 0, 11 0, 044) 2, 14 625
= 0, 180 kN ;
38, 5 16, 4
c 1 kaT T
0, 6 12, 0 1, 1 42, 9
=
= 8, 83 kN ;
D
38, 5

=
=

2 (1 + 3c1 1 )kfT T
=
D
0, 044(1 + 3 0, 28 12, 0)2, 3 42, 9
= 1, 25 kN.
38, 5

RaM = 23,3 kN

a
R

M max = 625 kN m
M min = 174 kN m

M
f

= 0,18 kN

RaT = 8,83 kN

b
R = 1,25 kN
T
f

T = 42,9 kN

Fig. 1.11: Schema de calcul la ncarcari din actiunile podului

rulant tinnd seama de conlucrarea spatiala a structurii.

1.3 Determinarea eforturilor

1.3

35

Determinarea eforturilor de calcul

n elementele cadrului

Calculul cadrelor solicitate de diferite nc

arc
ari se efectueaz
a
prin diferite metode studiate n mecanica structurilor (metoda
fortelor, elementelor finite etc.). Pentru calculul cadrelor cu
programul elaborat la catedra de Constructii si mecanica structurilor a UTM este necesar un set de date initiale. Pentru exemplul cercetat ele sunt:
L = 30 m;
l1 = 10, 67 m;
l2 = 5, 73 m;
hgr = 1, 6 m;
I1 = 0, 00387 m4 ;
I2 = 0, 000691 m4 ;
I3 = 0, 0239 m4 ;
qacp = 22, 9 kN/m; qzap = 8, 4 kN/m;
Mgp = 96, 2 kN m; Mzap = 31, 5 kN m; F1 = 68, 5 kN ;
F2 = 25, 8 kN ;
Dmax = 1250 kN ;
Dmin = 347 kN ;
T = 42, 9 kN ;
Mmax = 625 kN m; Mmin = 174 kN m;
RaM = 23, 3 kN ;
RfM = 0, 180 kN ;
RaT = 8, 83 kN ;
0
qecv = 1, 30 kN/m; qecv
= 0, 665 kN/m;
RfT = 1, 25 kN ;
0
S11 = 31, 0 kN ;
W = 5, 80 kN ;
W = 2, 97 kN ;
S12 = 65, 7 kN ;
S21 = 15, 1 kN ;
S22 = 10, 0 kN.
Din calculul static se obtin eforturile M , Q si N n sectiunile de calcul ale stlpului (fig. 1.12), provenite din diferite
nc
arc
ari. Valorile numerice ale acestor eforturi sunt prezentate
n tab. 1.13.
1

2
3

2
3

2
3

2
3

Fig. 1.12: Sectiunile de calcul n stlpii cadrului transversal.

36

Capitolul 1

Tabelul 1.13: Eforturile n sectiunile de calcul al stlpilor.

Stlpul
din

Sectiunea

Eforturile
M
Q
N
din nc
arcarea permanent
a
stnga
11
191
-16,3
344
22
97,3 -16,3
369
33
1,12 -16,3
369
44
-173 -16,3
438
din z
apad
a
stnga
11
70,1 -6,00
126
22
35,7 -6,00
126
33
0,412 -6,00
126
44
-63,6 -6,00
126
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin
stnga
11
12,8 -34,9
-3,68
22
-187 -34,9
-3,68
33
438
-34,9
1246
44
64,8 -34,9
1246
dreapta
11
123
34,9
3,68
22
-76,9 34,9
3,68
33
97,1
34,9
351
44
-276
34,9
351
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin , RaM , RfM
stnga
11
69,0 -46,5 0,0698
22
-198 -46,5 0,0698
33
427
-46,7
1250
44
-71,2 -46,7
1250
dreapta
11
66,9
23,2 -0,0698
22
-66,3 23,2 -0,0698
33
108
23,2
347
44
-140
23,2
347

1.3 Determinarea eforturilor

Tabelul 1.13 (continuare)
Stlpul
din
stnga

dreapta

stnga

dreapta

stnga

dreapta

Sectiunea

Eforturile
M
Q
N
din forta de frnare T
11
-4,63 -15,9 -2,66
22
-27,1 -15,9 -2,66
33
-27,1 27,0 -2,66
44
261
27,0 -2,66
11
75,3
15,9
2,66
22
-15,8 15,9
2,66
33
-15,8 15,9
2,66
44
-185 15,9
2,66
din T, RaT , RfT
11
16,5 -19,9 -1,19
22
-29,1 23,0 -1,19
33
-29,1 21,7 -1,19
44
203
21,7 -1,19
11
52,2
11,1
1,19
22
-11,4 11,1
1,19
33
-11,4 11,1
1,19
44
-130 11,1
1,19
din vnt
11
-36,6 2,12 -2,73
22
-3,12 9,57 -2,73
33
-3,12 9,57 -2,73
44
173
23,4 -2,73
11
45,3
6,65
2,73
22
-3,70 10,5
2,73
33
-3,70 10,5
2,73
44
-153 17,6
2,73

37

38

Capitolul 1

Stlpul
din
stnga

dreapta

stnga

dreapta

Tabelul 1.13 (continuare).

Sectiunea
Eforturile
M
Q
din fortele seismice -forma 1
11
-155
23,6
22
-19,9
23,6
33
-19,9
54,6
44
563
54,6
11
202
42,1
22
-39,2
42,1
33
-39,2
42,1
44
-488
42,1
din fortele seismice -forma 2
11
25,6
-9,50
22
-28,8
-9,50
33
-28,8
5,60
44
31,0
5,60
11
-2,84
-0,501
22
0,0320 -0,501
33
0,0320 -0,501
44
5,37
-0,501

N
-11,9
-11,9
-11,9
-11,9
11,9
11,9
11,9
11,9
0,949
0,949
0,949
0,949
-0,949
-0,949
-0,949
-0,949

Pentru a determina eforturile de calcul, conform [13] trebuie

stabilite cele mai defavorabile grup
ari de nc
arc
ari, din sectiunile de calcul (fig. 1.12). Pentru grup
arile fundamentale se vor
considera:
1. nc
arc
arile permanente, nc
arc
arile de lung
a durat
a si o
nc
arcare temporar
a de scurt
a durat
a, multiplicate cu coeficientul de grupare = 1; .
2. nc
arc
arile permanente , cele de lung
a durat
a si nu mai
putin de dou
a nc
arc
ari de scurt
a durat
a, nmultite fiecare cu
coeficientul de grupare = 0, 9 .
3. Pentru gruparea special
a, care include nc
arcarea seismic
a
se vor considera: nc
arc
arile permanente multiplicate cu coeficientul de grupare = 0, 9 ; nc
arc
arile de lung
a durat
a, multiplicate cu = 0, 8 ; nc
arc
arile de scurt
a durat
a, multiplicate
cu = 0, 5; nc
arcarea seismic
a nmultit
a cu = 1. n gruparea special
a nu se iau n consideratie nc
arc
arile provenite din:

1.3 Determinarea eforturilor

39

masa nc
arc
arilor transportate de podurile rulante cu suspensie
flexibil
a, efectul temperaturii, ncerc
arile dinamice provenite din
efectul transportului si utilajelor, fortele de frnare ale podurilor
rulante si nc
arc
arile din actiunea vntului.
nc
arc
arile provenite din z
apad
a, nc
arc
arile podurilor rulante si cele din vnt se consider
a nc
arc
ari temporare de scurt
a
durat
a.
n grup
ari, nc
arc
arile verticale si de frnare, provenite din
actiunea podurilor rulante se consider
a ca o singur
a nc
arcare.
Pentru comoditatea determin
arii eforturilor n cadru se alc
atuiesc tabele ale eforturilor n sectiunile caracteristice ale stlpului (v. tab. 1.14, 1.15). Momentele n sectiunile de reazem ale
riglei sunt egale cu momentele din sectiunea 1 1 a stlpului.
Eforturile provenite din diferite grup
ari sunt date n tab.
1.16. Pentru sectiunea 4 4 se vor calcula, pe lng
a eforturile M si N , fortele t
aietoare Q , care se folosesc la calculul
z
abrelelor stlpilor.
Pentru calculul suruburilor de ancoraj se va alc
atui o grupare
de nc
arc
ari cu forta axial
a N minim
a si momentele maxime
posibile. n acest caz forta N din nc
arc
arile permanente normate se nmulteste cu coeficientul de siguranta al nc
arc
arilor
egal cu 0, 9 . Pentru diferite grup
ari de nc
arc
ari eforturile n
stlpul din stnga al cadrului sunt date n tab. 1.16.
n tabele si diagrame fortele axiale si t
aietoare sunt date n
kN , iar momentele n kN m.

40

Capitolul 1
a
+191

+191

344

+344

+344

+97,3

+344 +

+1,12 +1,12

+369

+97,3

Q
16,3

173

173

16,3

+70,1

+70,1

+16,3

+369

+438

+438

+126

126
6,00

+35,7

+0,412

+35,7
+0,412

6,00

63,6

63,6
+12,8
+438

+126

+6,00

+123

+126

34,9

+3,68

+3,68

76,9
187

+97,1

3,68

+64,8

276

34,9
46,5

+66,9

+69,0

0,0698
+427
+

66,3

+108

+34,9

+46,5

+0,0698

198

0,0698

71,2

+351

+1246

15,9

+75,3

+1250

+347

e
+15,9

2,66

70,2
27,1

+23,2

46,7

140

4,63

15,8

+261

185

+27,0

+15,9

2,66

+2,66

Fig. 1.13: Diagramele eforturilor n cadrul transversal: din

ncarcarea permanenta (a), din zapada (b), din actiunea podului
rulant fara conlucrare spatiala (c), din actiunea podului rulant
cu conlucrare spatiala (d), din forta de frnare fara conlucrare
spatiala (e).

1.3 Determinarea eforturilor

41

a
+52,2

+16,5
29,1

+203

130

+19,9

+23,0

65,9
11,4

19,9

1,21

+21,7

+11,1

1,19

+1,19

b
+45,3

36,6

+2,12

+6,65

3,12
3,70

+10,5

+9,57
+

+173

+23,4

153
+202

155

19,9

+563

2,73

+17,6

+23,6

+42,1

11,9

+3,07

2,73

39,2

+2,73
+

488

+25,6

+42,1

+54,6
2,84

11,9

+11,9
0,501

+0,949

28,8

+0,0320

9,50
+

+31,0

+5,37

+5,60

0,501

+0,949

0,949

Fig. 1.14: Diagramele eforturilor pe cadrul transversal din:

forta de frnare cu conlucrare spatiala (a), din vnt (b), din
ncarcari seismice forma 1 (c), forma 2 (d).

Tabelul 1.14. Eforturile de calcul din diferite ncrcri pentru gruprile fundamentale
42

ncrcri de scurt durat

Schema
stlpului

Seciunea

Efortul

M
11
N
M
22
N
M
33
N

44

N
Q

1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9

ncrcri
permanente
1
+191

+344

+97,3

+369

+1,12

+369

173

+438

16,3

din
zpad
2
+70,1
+63,1
+126
+113
+35,7
+32,1
+126
+113
+0,412
+0,371
+126
+113
63,6
57,2
+126
+113
6,00
5,40

D pe stlpul din
stnga
3
+69,0
+62,1

198
178

+427
+384
+1250
+1125
71,2
64,1
+1250
+1125
46,7
42,0

dreapta
4
+66,9
+60,2

66,3
59,7

+108
+97,2
+347
+312
140
126
+347
+312
+23,2
+20,9

T pe stlpul din
stnga
5
16,5
14,9

29,1
26,2

29,1
26,2

203
183

21,7
19,5

dreapta
6
52,2
47,0

11,4
10,3

11,4
10,3

130
117

11,1
10,0

din aciunea
vntului
stnga dreapta
7
8
36,6
+45,3
32,9
+40,8

3,12
3,70
2,81
3,33

3,12
3,70
2,81
3,33

+173
153
+156
138

23,4
17,6
21,1
15,8

Capitolul 1

Coeficient de
grupare

Schema
stlpului

Seciunea
11
22
33
44

Efortul

ncrcri
permanente

M
N
M
N
M
N
M
N
Q

+172
+310
+87,6
+332
+1,01
+332
156
+394
14,7

ncrcri de scurt durat

D pe stlpul din
din zpad
stnga
dreapta
+35,1
+34,5
+33,5
+63,0

+17,9
99,0
33,2
+63,0

+0,206
+214
+54,0
+63,0
+625
+174
31,8
35,6
70,0
+63,0
+625
+174
3,00
23,4
+11,6

ncrcri
seismice
202
11,9
39,2
11,9
31,2
11,9
564
11,9
54,9

1.3. Determinarea eforturilor

Tabelul 1.15. Eforturile de calcul din diferite ncrcri pentru gruparea special

Remarc: Valorile eforturilor de calcul din ncrcrile seismice s-au determinat conform cerinelor pct. 2.10 din [15] cu
relaia P =

, unde Pi valoarea efortului respectiv n seciunea cercetat din ncrcarea corespunztoare modului

i =1

de vibraie i; n numrul de moduri de vibraie considerate.

43

44

Tabelul 1.16. Eforturile de calcul n seciunile stlpului halei

Schema
stlpului

Seciunea
11

M
N

22

M
N

33

M
N
M

44

1,3,6

1,2,3,6,8

+312
+344

+404
+457

1,2

1,2

+133
+495

+129
+482

1,3,5

1,2,3,5

+457
+1619

+412
+1607

1,3,5

1,3,5,7

41,2
+1688
84,7

+102
+1563
98,9

N
Q

+444
+385
+145
+407
+254
+1032
+408
+406
69,6

= 1,0

Mmax
Ncoresp
= 0,9

1,7

1,4,6,7

+154
+344

+171
+344

1,3,5

1,3,5,8

130
+369

110
+369

1,8

1,8

2,58
+369

2,21
+369

1,4,5

1,2,4,5,8

516
+785
+61,2

677
+863
+77,9

30,0
+298
50,6
+344
38,1
+344
822
+643
+84,2

Capitolul 1

= 1,0

+Mmax
Ncoresp
= 0,9

Efortul

Schema
stlpului

Seciunea
11

= 1,0

Nmax
+M coresp
= 0,9

1,2

1,2,3,6,8

+261
+470

+404
+457

1,2

1,2

+133
+495

+129
+482

1,3,5

1,2,3,5

+457
+1619

+412
+1607

1,3,5

1,2,3,5,7

41,2

+44,7

+1688

+1676

84,7

104

Efortul
M
N

22

M
N

33

M
N
M

44

= 1,0

Nmax
M coresp
= 0,9

1,2

1,2,4,6,7

+261
+470

+234
+457

1,2

1,2,3,5,8

+133
+495

78,1
+482

1,3,5

1,2,3,5,8

+399
+1619

+356
+1607

1,3,5

1,2,3,5,8

447

615

+1031

+1688

+1676

+1094

93,0

84,7

99,0

96,0

+444
+385
+145
+407
+254
+1032
+372

Nmin
M coresp

30,0
+322
32,7
+407
+176

1.3. Determinarea eforturilor

Tabelul 1.16 (continuare)

+1032
787

Nmin =
+358
+M cor =
+31,5
M cor =
295

N min = N ([14) 4 ] 01,,19 = 438 01,,19 = 358 kN ;

M coresp = M ([14) 4 ] 01,,19 + M ([84) 4 ] = 173 01,,19 153 = 295 kN m.

45

+ M coresp = M ([14) 4 ] 01,,19 + M ([74) 4 ] = 173 01,,19 + 173 = 31,5 kN m;

Capitolul 2

Proiectarea
elementelor de
rezistenta
ale halei
2.1

Calculul stlpului n trepte al halei

industriale

Eforturile selectate pentru calcul din tab. 1.16:

pentru partea superioar
a a stlpului (sectiunea 1-1):
N = 457 kN ; M = 404 kN m;
pentru partea inferioar
a:
a) ramura de sub grinda de rulare
N1 = 1619 kN ; M1 = +457 kN m;
b) ramura exterioar
a
N2 = 1676 kN ; M2 = 615 kN m;
c) forta de forfecare maxim
a n stlp
Qmax = 104 kN ;
46

2.1 Calculul stlpului

47

d) eforturile de calcul pentru bazele stlpului cu z

abrele:
pentru baza ramurii de sub grinda de rulare
N1 = 1676 kN ; M1 = 44, 7 kN m;
pentru baza ramurii exterioare
N2 = 1676 kN ; M2 = 615 kN m;
e) eforturile pentru calculul suruburilor de ancoraj

+
Nmin = 358 kN ; Mmax
= 295 kN m; Mmax
= 31, 5 kN m.

Tabelul 2.1: Valorile coeficientilor lungimilor de flambaj 1 si

2
1
Num
arul de
deschideri

Modul de
mbinare al

ale cadrului

fermei cu
stlpul

0, 3 >

I2
> 0, 1
I1

0, 1 >

I2
> 0, 05
I1

Una

Articulat
a
Rigid
a

2,5
2

3
2

3
3

Dou
a si
mai multe

Articulat
a
Rigid
a

1,6
1,2

2
1,5

2,5
2

Determin
am lungimile de flambaj n planul cadrului
lef 1
lef 2

= 1 l1 = 2 10, 67 = 21, 3 m;
= 2 l2 = 3 5, 73 = 17, 2 m,

unde 1 = 2; 2 = 3 (conform tab. 2.1 pentru I2 /I1 =

= 0, 000691/0, 00387 = 0, 179 ).
n afara planului cadrului lungimile de flambaj sunt:
ly1 = 10, 67 m; ly2 = l2 hgr.rul. = 5, 73 1, 6 = 4, 13 m.

48

Capitolul 2

Dimensionarea p
ar
tii superioare a stlpului. Sectiunea p
artii superioare a stlpului o adopt
am n forma de dublu
T, cu n
altimea h = 500 mm. Aria sectiunii initiale o calcul
am
cu relatia
N (1, 25 + 2, 2ex /h2 )
A>
=
Ry c
=

457 (1, 25 + 2, 2 88, 4/50) 10

= 107 cm2 ,
230 1

unde Ry = 220 M P a (otel C235 ); ex = M/N = 404/457 =

= 0, 884 m. Alc
atuim sectp
iunea stlpului, considernd hw /tw =
= 60...120; bef /tf 6 30 E/Ry ; bf /l2 = 1/20...1/30; tw =
= 8 mm; tf = 25 mm; hw = h 2tf = 500 2 25 = 450 mm;
Aw = 45 0, 8 = 36 cm2 .
L
atimea t
alpii: bf = (A Aw )/2tf = (108 36)/2 2, 5 =
= 14, 4 cm. Adopt
am t
alpile dintr-o platband
a 200 25 mm,
cu aria Af = 20 2, 5 = 50 cm.
Caracteristicile geometrice ale sectiunii (fig. 2.1)
tw h3w
+ 2bf tf
Ix '
12
=

Iy =

0, 8 453
+ 2 20 2, 5
12

hw
tf
+
2
2

45 2, 5
+
2
2

= 62480 cm4 ;

tf b3f
hw t3w
45 0, 83
2, 5 203
+2
=
+2
= 3335 cm4 ;
12
12
12
12

A = Aw + 2Af = 0, 8 45 + 2 2, 5 20 = 136 cm2 ;

Wx = 2Ix /h = 2 62480/50 = 2500 cm3 ;
p
p
ix = Ix /A = 62480/136 = 21, 4 cm;
q
p
iy = Iy /A = 3335/136 = 4, 95 cm.

Zveltetea stlpului n planul cadrului

x =

lef 2
1720
=
= 80, 4;
ix
21, 4

2.1 Calculul stlpului

Fig. 2.1: Sectiunile stlpului n trepte.

49

50

Capitolul 2
x = x

q
p
Ry /E = 80, 4 220/(2, 06 105 ) = 2, 63.

Zveltetea n afara planului cadrului

y = ly2 /iy = 413/4, 95 = 83, 4;

q
p
y = y Ry /E = 83, 4 220/(2, 06 105 ) = 2, 73.

Raza x a smburelui sectiunii: x = Wx /A = 2500/136 =

= 18, 4 cm; excentricitatea relativ
a mx = ex /x = 88, 4/18, 4 =
= 4, 80.
Conform anexei 6 pentru Af /Aw = 20 2, 5/45 0, 8 = 1, 39
si mx = 4, 80 calcul
am
= (1, 9 0, 1mx ) 0, 02(6 mx )x =
= (1, 9 0, 1 4, 80) 0, 02(6 4, 80) 2, 63 = 1, 36.
Conform anexei A7.1 pentru x = 2, 63 si mef = mx =
= 1, 36 4, 80 = 6, 53 stabilim e = 0, 162.
Verific
am stabilitatea general
a n planul cadrului
x =

nN
0, 95 457 10
=
= 197 < Ry c = 220 1 M P a.
e A
0, 162 136

Verificarea stabilit
atii p
artii superioare a stlpului din planul
cadrului se va efectua la momentul maxim n treimea de mijloc
1 M1 M2
M = M1 ly2
=
3
l2
1
404 + 62, 2
= 404 4, 13
= 292 kN m,
3
5, 73
unde M2 este momentul de ncovoiere n sectiunea 22 provenit
a din aceeasi grupare de nc
arc
ari (1,2,3,6,8), pentru care s-a
determinat momentul M = 404 kN m n sectiunea 1-1.
Pentru = 1 si = 0, 65 + 0, 05mx = 0, 65 + 0, 05 3, 80 =
= 0, 840 (conform anexei 8 mx = M A/N Wx = 29200
136/457 2500 = 3, 48) calcul
am coeficientul c cu relatia
c=

1
=
= 0, 239.
1 + mx
1 + 0, 840 3, 80

2.1 Calculul stlpului

51

Verific
am stabilitatea general
a a p
artii superioare din planul
cadrului

y =

nN
0, 95 457 10
=
= 201M P a <
cy A
0, 239 0, 664 136
< Ry c = 220 1 M P a,

unde y = 0, 664 pentru y = 83, 4 (vezi anexa 5).

Stabilitatea local
a a inimii va fi asigurat
a dac
a
q
w = (hef /tw ) Ry /E 6 uw .
Conform anexei A9.2 pentru

x = 2, 63 > 2 si mx = 4, 80;
1 =

uw = 1, 2 + 0, 351 = 1, 2 + 0, 35 2, 63 = 2, 12.
Stabilitatea inimii este asigurat
a fiindc
a
r
r
220
uw = 2, 12.
w = hef Ry = 45
= 1, 84 <

tw
E
0, 8 2, 06 105
Stabilitatea local
a a t
alpilor este asigurat
a ntruct:
s
bef
9, 60
x) E =
=
= 3, 84 < (0, 36 + 0, 1
tf
2, 5
Ry
r

2, 06 105
= 19, 1
220
= b/2 tw /2 = 20/2 0, 8/2 = 9, 60 cm este l
atimea
= (0, 36 + 0, 1 2, 63)

unde bef
aripii.
Dimensionarea p
ar
tii inferioare a stlpului cu z
abrele
(varianta 1). Sectiunea p
artii inferioare este alc
atuit
a din
dou
a ramuri solidarizate cu z
abrele alc
atuite dintr-o cornier
a.
n
altimea sectiunii b1 = 1000 mm. Proiect
am ramura de sub
grinda de rulare dintr-un profil cu sectiune dublu T laminat
si ramura exterioar
a dintr-un profil compus, alc
atuit din dou
a

52

Capitolul 2

corniere cu aripi egale si o inim

a din platband
a de otel. Initial
accept
am z 5 cm; h = b1 z = 100 5 = 95 cm. Pozitia
centrului de greutate rezult
a:

y1 =

|M2 |
615
h =
95 = 55, 5 cm;
M1 + |M2 |
457 + 615
y2 = h y1 = 95 55, 5 = 40, 5 cm.

Eforturile axiale n ramuri vor fi:

Nr1 = N1

M1
40, 5 45700
y2
+
= 1619
+
= 1171 kN ;
h
h
95
95

Nr2 = N2

M2
55, 5 61500
y1
+
= 1676
+
= 1627 kN.
h
h
95
95

Calcul
am ariile ramurilor, aproximnd = 0, 8
Ar1 =

Nr1
1171 10
=
= 65, 5 cm2 ;
Ry
0, 8 220

Ar2 =

Nr2
1627 10
=
= 92, 4 cm2 .
Ry
0, 8 220

Pentru ramura 1 (sub grinda de rulare) se alege profilul dublu

T45 cu urm
atoarele caracteristici (axele x1 si y sunt prezentate
n fig. 2.1)
Ar1 = 84, 7 cm2 ; Ix = 27696 cm4 ; iy = 18, 1 cm;
Ix1 = 808 cm4 ; ix1 = 3, 09 cm; Wx1 = 101 cm3 ;
gr1 = 66, 5 kg/m.
Ramura exterioar
a se alege din dou
a corniere 160
12 mm; Ac = 37, 4 cm2 ; Ix = 913 cm4 ; ix = 4, 94 cm
si o platband
a 400 8 mm; A2 = 2 37, 4 + 40 0, 8 =
= 106, 8 cm2 ; z = 4, 39 cm.
Pozitia centrului de greutate al ramurii fata de marginea
platbandei (fig. 2.1) va rezulta:

2.1 Calculul stlpului

53

P
Ai zi
40 0, 8 0, 4 + 2 37, 4 (4, 39 + 0, 8)
z1 = P
=
=
Ai
40 0, 8 + 2 37, 4
= 3, 75 cm;

Iy = Ip + 2(Ix + Ac a21 ) = 0, 8 403 /12 + 2 (913+

+37, 4 18, 12 ) = 30598 cm4 ;
a1 = h/2 z = 45/2 4, 39 = 18, 1 cm;

Ix2 = Ap a2p + 2(Ix + Ac a22 ) = 0, 8 40 3, 352 +

+2 (913 + 37, 4 1, 442 ) = 2340 cm4 ;
ap = z1 0, 5tp = 3, 75 0, 5 0, 8 = 3, 35 cm;
a2 = z + tp z1 = 4, 39 + 0, 8 3, 75 = 1, 44 cm;
r
r
Iy
30598
=
iy =
= 16, 9 cm;
Ar2
107
r
r
Ix2
2340
=
= 4, 67 cm;
ix2 =
Ar2
107
Ar2 = 0, 8 40 + 2 37, 4 = 107 cm2 .
Pozitia centrului de greutate al sectiunii inferioare a stlpului
va rezulta:
h = h z1 = 100 3, 75 = 96, 3 cm;
y1 =

Ar1 h
84, 7 96, 3
=
= 42, 5 cm;
Ar1 + Ar2
84, 7 + 107

y2 = h y1 = 96, 3 42, 5 = 53, 8 cm.

Preciz
am eforturile axiale n ramuri:
Nr1 = 1619

53, 8 45700
+
= 1379 kN ;
96, 3
96, 3

54

Capitolul 2

Nr2 = 1676

42, 5 61500
+
= 1378 kN.
96, 3
96, 3

Verificarea stabilit
atii ramurilor din planul cadrului (n raport cu axa y ).
Pentru ramura de sub grinda de rulare
y = lef /iy = l1 /iy = 1067/18, 1 = 59, 0;

y = 0, 810,

unde iy este raza de inertie a profilului dublu T 45 n raport

cu axa proprie y (v. fig. 2.1).

y =

Nr1
1379 10
=
= 201 M P a < Ry c = 2201 M P a.
y Ar1
0, 810 84, 7

Pentru ramura exterioar

a

y = lef /iy = l1 /iy = 1067/16, 9 = 63, 1;

y = 0, 790,

unde iy este raza de inertie a ramurii exterioare n raport cu

axa y (v. fig. 2.1)
y =

Nr2
1378 10
=
= 163 M P a < Ry c = 220 1 M P a.
y Ar2
0, 790 107

Din conditia egalit

atii coeficientilor de zveltete a ramurii
de sub grinda de rulare pe ambele directii, se determin
a distanta dintre nodurile z
abrelelor: x1 = lr /ix1 = y = 59, 0;
lr = y ix1 = 59, 0 3, 09 = 182 cm.
a m
arime este multipl
a diAlegem lr = 201, 4 cm ; aceast
mensiunii l1 htr = l1 0, 6b1 = 1067 0, 6 100 = 1007 cm.
Verific
am stabilitatea ramurilor n planul cadrului. Ramura
de sub grinda de rulare:

x1 = lr /ix1 = 201, 4/3, 09 = 65, 2;

=

x1 = 0, 780;

1379 10
Nr1
=
= 208 M P a < Ry c = 2201 M P a.
x1 Ar1
0, 780 84, 7

2.1 Calculul stlpului

55

Ramura exterioar
a:
x2 = lr /ix2 = 201, 4/4, 67 = 43, 1;
=

x2 = 0, 882;

1378 10
Nr2
=
= 146 M P a < Ry c = 220 1 M P a.
x2 Ar2
0, 882 107

Verificarea stabilitatii zabrelelor. Forta t

aietoare maximal
a
aietoare conventional
a:
Qmax = 104 kN (v. tab. 1.16). Forta t
Qf ic = 0, 2A = 0, 2(Ar1 + Ar2 ) = 0, 2 (84, 7 + 107) = 38, 3 kN.
Z
abrelele se vor verifica la actiunea fortei de forfecare reale.
Efortul de compresiune n diagonal
a, provenit din forta t
aietoare
maximal
a
Nd =
unde

Qmax
104
=
= 73, 8 kN,
2 sin
2 0, 705

p
sin = b1 /ld = 100/ 1002 + (201/2)2 = 0, 705.

Z
abrelele se realizeaz
a dintr-o cornier
a 75 6 cu Ad =
= 8, 78 cm2 ; imin = 1, 38 cm; lungimea diagonalei ld =
= b1 / sin = 100/0, 705 = 142 cm; coeficientul de zveltete
minim: d = ld /imin = 142/1, 38 = 103; d = 0, 523.
Tensiunea n diagonal
a rezult
a:
=

Nd
73, 8 10
=
= 161 M P a <
d Ad
0, 523 8, 78

< Ry c = 220 0, 75 = 165 M P a.

Verificarea stabilitatii stlpului. Verificarea stabilit

atii n
planul de actiune al momentului se face ca la o singur
a bar
a.
Caracteristicile geometrice ale sectiunii sunt:
A = Ar1 + Ar2 = 84, 7 + 107 = 192 cm2 ;
Ix = Ar1 y12 + Ar2 y22 = 84, 7 42, 52 + 107 53, 82 = 462700 cm4 ;
r
r
Ix
462700
ix =
=
= 49, 1 cm;
A
192

56

Capitolul 2

x =

lef
2130
=
= 43, 5.
ix
49, 0

Coeficientul de zveltete conventional al stlpului n planul

cadrului, tinnd cont de notatia axelor conform fig. 2.1
q
ef = x = 2x + 1 A/Ad1 =
=

p
43, 52 + 14, 2 192/(2 8, 78) = 45, 2;

a cu relatia:
unde 1 se calculeaz

1 = 10ld3 /b2 lr = 10 1423 /1002 201 = 14, 2.

Conform grup
arii de nc
arc
ari defavorabile pentru ramura
de sub grinda de rulare: N1 = 1619 kN ; M1 = 457 kN m se
calculeaz
a:
M1 Ay1
45700 192 42, 5
=
= 0, 500.
N1 Ix
1619 462700
p
p
Pentru = ef Ry /E = 45, 2 220/2, 06 105 = 1, 48 si
mef = 0, 5 din anexa A7.1 rezult
a e = 0, 718. Tensiunea n
ramur
a este:
mef =

N
1619 10
=
= 117 M P a < Ry c = 220 1 M P a.
e A
0, 718 192

Analog se verific
a tensiunile n ramura exterioar
a:
N2 = 1676 kN ;
mef =

M2 = 615 kN m;

M2 A(y2 + z1 )
61500 192 (53, 8 + 3, 75)
=
= 0, 876;
N2 Ix
1676 462700
e = 0, 626;

N2
1676 10
=
= 139 M P a < Ry c = 220 1 M P a.
e A
0, 626 192

Stabilitatea stlpului ca o bar

a unic
a din planul cadrului este
asigurat
a, deoarece este asigurat
a stabilitatea fiec
arei ramuri
separat.

2.1 Calculul stlpului

57

mbinarea p
artii superioare a stlpului cu partea inferioar
a se
realizeaz
a printr-un capitel, n
altimea c
aruia se consider
a htr =
= (0, 5...0, 8)b1 ; adopt
am htr = 0, 6 100 = 60 cm ; grosimea
traversei ttr = 10 mm; Ry = 220 M P a; Rs = 125 M P a (fig.
2.2).

Fig. 2.2: Nodul de mbinare a partii superioare a stlpului cu

cea inferioara: solutia constructiva a nodului (a); schema de
calcul a traversei (b); sectiunea traversei (c).
Eforturile n t
alpi se calculeaz
a din gruparea defavorabil
a
pentru sectiunea 22 (v. tab. 1.16). Eforturile din cordoanele

58

Capitolul 2

de sudur
a ale traversei rezult
a:
Ndr =
Nst =

N1
495 13300
M1
=
+
+
= 514 kN ;
2
b2
2
50
N2
369 13000
|M2 |
=
+
+
= 445 kN ;
2
b2
2
50
Dmax = 1250 kN.

Prinderea t
alpilor p
artii superioare a stlpului de travers
a se
efectueaz
a cu sudur
a semiautomat
a, cu srm
a de marca CB -08A
cu diametrul d = 1, 4...2 mm; din tab. 2.2 f = 0, 9; z =
= 1, 05 si conform anexei A2.1 Rwf = 180 M P a .
Tabelul 2.2: Valorile coeficientilor f si z pentru unele tipuri
de sudura.

Sudur
a
Automat
a cu srm
a
de sudat
d = 3...5 mm
Automat
a si semiautomat
a
d = 1, 4...2 mm

Manual
a; semiautomat
a cu srm
a de sudat
d < 1, 4 mm sau cu
srm
a din pudr
a metalic
a

Pozitia
sudurii
n uluc

Cateta cordonului
9-12
14-16
>18
1,1
1,1
0,7
1,15
1,15
1
0,9
0,9
0,7
1,05
1,05
1
0,9
0,8
0,7
1,05
1,0
1

f
z
f
z
f
z

3-8
1,1
1,15
1,1
1,15
0,9
1,05

orizontal
a

f
z

0,9
1,05

0,8
1

0,7
1

0,7
1

oarecare

f
z

0,7
1

0,7
1

0,7
1

0,7
1

orizontal
a
n uluc

Observa
tie: Pentru oteluri cu limita de curgere mai mare de 530 MP a ,
independent de modul de sudare, pozitia sudurii si diametrul srmei de
sudare f = 0, 7; z = 1 .

Calculul cordoanelor de sudur

a se va efectua prin metalul
depus, deoarece
f Rwf = 0, 9180 = 162 M P a < z Rwz = 1, 05160 = 168 M P a,

2.1 Calculul stlpului

59

unde Rwz = 160 M P a (v. anexa 1).

Lungimea cordoanelor de sudur
a se alege:
lw = htr 2tf = 60 2 1, 6 = 57 cm
si grosimea cordoanelor de sudur
a rezult
a:
din stnga
kf 1 >

Nst
445 10
=
= 0, 241 cm;
2 f lw Rwf wf c
2 0, 9 57 180 1 1

din dreapta
kf 2 >

Ndr
514 10
=
= 0, 278 cm.
2 f lw Rwf wf c
2 0, 9 57 180 1 1

Din conditii de alc

atuire adopt
am grosimea tuturor cordoanelor de sudur
a kf = 7 mm .
Cordoanele care prind traversa de ramura de sub grinda de
rulare se calculeaz
a la reactiunea traversei provenit
a din efortul
p
artii superioare a stlpului (din sectiunea 2-2) si reactiunea
grinzii de rulare Dmax
N0 =

Ndr b2
514 50
+ Dmax =
+ 1250 = 1507 kN.
b1
100

Verificarea la rezistenta a traversei se face la eforturile

a din eforturile
(fig. 2.2, b) Mtr , Qtr maxime care apar n travers
N1 , M1 (fig. 2.2, b). Reactiunea n reazemul din dreapta al
traversei provenit
a din N1 si M1 este:
Vdr =

M1 N1 b2
13300 495 50
+
=
+
= 257 kN.
b1
2b1
100
2 100

Momentul maxim n travers

a, sub talpa din dreapta (fig. 2.2,
b) rezult
a:
Mtr = Vdr (b1 b2 ) = 257 (1 0, 5) = 129 kN m.
Forta t
aietoare maxim
a
Qtr = Vdr = 257 kN.

60

Capitolul 2

Sectiunea traversei (fig. 2.2, c) se consider

a o bar
a cu sectiunea dublu T, cu dimensiunile: inima 560 10 mm; t
alpile
200 16 mm Caracteristicile geometrice ale sectiunii sunt:

2
tw h3w
hw
tf
Ix '
=
+ 2Af
+
12
2
2

2
1 563
56 1, 6
= 67720 cm4 ;
=
+ 2 20 1, 6
+
12
2
2
Wx = 2Ix /h = 2 67720/60 = 2257 cm3 .

Verificarea tensiunilor n travers

a:
=

Mtr
129 103
=
= 57, 2 M P a < Ry c = 220 1 M P a
Wx
2257

Qtr
257 10
=
= 45, 9 M P a < Rs c = 125 1 M P a.
Atr
56 1
Bazele stlpilor cu z
abrele se proiecteaz
a, de regul
a, separat
pentru fiecare ramur
a.
S
uruburile de ancoraj se calculeaz
a la o grupare special
a cu
forta axial
a minim
a n ramuri, nsotit
a de moment maxim. Pentru exemplul analizat, din tab. 1.16:
=

Nmin = 358 kN ;

Mmax = 295 kN m.

Efortul maxim de ntindere n ramura de sub grinda de rulare

Nb =

Nmin y1 Mmax
358 42, 5 29500
+
=

= 148 kN.
h
h
96, 3
96, 3

Rezistenta de calcul a suruburilor de ancoraj: Rba = 0, 4Run .

Penrtu otel clasa C235 Run = 370 M P a si Rba = 0, 4
370 = 148 M P a. Aria sectiunii suruburilor de ancoraj
|Nb |
148 10
=
= 10, 0 cm2 .
Rba
148
Se adopt
a prinderea bazelor ramurilor stlpilor cu cte dou
a
suruburi de diametru d = 36 mm, cu aria sectiunii unui surub:
Abn = 7, 59 cm2 .
Aba >

2.1 Calculul stlpului

61

Dimensionarea p
ar
tii inferioare a stlpului cu inima
plin
a (varianta 2). Eforturile maxime de calcul: N1 =
= 1676 kN ; M1 = 615 kN m (din tab. 1.16 n sectiunea 4-4
provenite din nc
arc
arile 1; 2; 3; 5; 8 ); eforturile n sectiunea 3-3
sunt: N = 1619 kN ; M = 457 kN m .
M1
61500
Pentru ex =
=
= 36, 7 cm se calculeaz
a aria
N1
1676
sectiunii

A>

N
Ry c

ex
1676 10
36, 7
1, 25 + 2, 2
=
1, 25 + 2, 2
=
b1
220 1
100
= 157 cm2 .

Sectiunea p
artii inferioare a stlpului se consider
a alc
atuit
a dintr-un profil laminat dublu T33 cu: A = 53, 8 cm2 ;
Iy = 9840 cm4 ; iy = 13, 5 cm ; Ix = 419 cm4 ; ix =
= 2, 79 cm ) si dou
a table de otel, cu dimensiunile: inima
9728 mm ; talpa 20025 mm . Aria total
a a sectiunii: A =
= 53, 8 + 97, 2 0, 8 + 20 2, 5 = 182 cm2 (fig. 2.3).
Se calculeaz
a pozitia centrului de greutate a sectiunii, fata
de axa ramurii sub grinda de rulare
y1 =

X Ai yi
i

0,7
+ 97, 2 0, 8 97,2
2 + 2
= 48, 0 cm.
=
182
unde 0, 7 cm este grosimea inimii profilului dublu T33.
Caracteristicile sectiunii n raport cu axele centrale

20 2, 5 100

2,5
2

20 2, 53
97, 23
2, 5 2
+ 20 2, 5(100 48
) + 0, 8
+
12
2
12
2

97, 2 0, 7
+
48 +419+53, 8482 = 314000 cm4 ;
+0, 897, 2
2
2
r
314000
= 41, 5 cm;
ix =
182
Ix =

62

Capitolul 2

Fig. 2.3: Stlp n trepte cu inima plina.

2.1 Calculul stlpului

Wx =

63

Ix
314000
=
= 6040 cm3 ;
b y1
100 48

2, 5 203
+ 9840 = 11500 cm4 ;
12
r
11500
iy =
= 7, 95 cm;
182
lef x
2130
=
x =
= 51, 2;
ix
41, 6
Pentru verificarea stabilit
atii generale a stlpului n planul
cadrului se calculeaz
a
r
r
Ry
220
x = x
= 1, 67.
= 51, 2
E
2, 06 105
Iy =

Conform anexei 6

a1
= 5 1 0, 3(5 mx )
=
h

7
= 1, 34 1 0, 3(5 1, 11)
= 1, 22;
100

unde s-a determinat

M1 A
61500 182

= 1, 11;
N1 Wx
1676 6040
atate din l
atimea t
alpii profilului dublu
a1 = 70 mm este jum
T33; h = b = 100 mm.
mx =

(h 2t 2R)d
(33 2 1, 12 2 1, 3) 0, 7
Af
=
=
= 0, 25;
Aw
Aw
97, 2 0, 8
5 = (1, 45 0, 05mx ) 0, 01(5 mx )x =
= (1, 45 0, 05 1, 11) 0, 01(5 1, 11)1, 67 = 1, 33;
mef = mx = 1, 22 1, 11 = 1, 35.
Conform anexei A7.1 e = 0, 557 .
=

1676 10
= 165 M P a < Ry c = 220 1 M P a.
0, 557 182

64

Capitolul 2

Stabilitatea stlpului n planul cadrului este asigurat

a. Coeficientul de zveltete limit
a, conform anexei A10.1
lim = 180 60 = 180 60 0, 751 = 134,
unde
=

1676 10
N
=
= 0, 751.
e ARy c
0, 557 182 220 1

Zveltetea stlpului n planul cadrului x = 51 si nu dep

aseste zveltetea limit
a.
Zveltetea n afara planului cadrului, n raport cu axa y y :
lef,y
1067
=
= 134 = lim .
y =
iy
7, 95
Verific
am stabilitatea p
artii inferioare a stlpului n planul
cadrului. Momentul maxim n treimea din centru
1
1
Mx1/3 = M2 (|M2 | + M ) = 615 (615 + 356) = 291 kN m;
3
3
( M2 = 356 kN m este momentul n sectiunea 33 din aceeasi
grupare de nc
arc
ari (1, 2, 3, 5, 8) pentru care a fost calculat
momentul n sectiunea 4 4 ); 0, 5Mmax = 0, 5 615 = 308 kN
m.
Pentru calcul se consider
a Mx = 0, 5Mmax = 308 kN m >
1/3
> Mx = 291 kN m.
mx =
c=

Mx A
30800 182
=
= 0, 554;
N Wx
1676 6040

1, 27

=
= 0, 923;
1 + mx
1 + 0, 678 0, 554

= 0, 65 + 0, 05mx = 0, 65 + 0, 05 0, 554 = 0, 678;

r
r
c
0, 599
=
= 1, 27 (conform anexei 8).
aici =
y
0, 374
s

y = 134 > c = 3, 14

r
E
2, 06 105
= 3, 14
= 96, 1.
Ry
220

2.1 Calculul stlpului

65

y = 0, 374;
=

c = 0, 599.

1676 10
N
=
= 128 M P a < Ry c =
cy A
0, 923 0, 782 182
= 215 1 M P a;

aici y = 0, 782 (anexa 5) pentru y = 67 .

Stabilitatea local
a a t
alpii exterioare este asigurat
a, deoarece
s
0, 5(20 0, 8)
E
bef
=
=
= 3, 84 < (0, 36 + 0, 1x )
tf
2, 5
Ry
r

2, 06 105
= 16, 1.
220
Pentru verificarea stabilit
atii locale a inimii n prealabil calcul
am parametrul
= (0, 36 + 0, 1 1, 67)

1
186 (1, 3)
=
= 1, 01;

186

Aici
=

1676 10 61500 10 47, 7

M y
N
=
+
+
=
A
Ix
182
314000
= 92, 1 + 93, 4 = 186 M P a;

1 =

N
M y
= 92, 1 93, 45 = 1, 3 M P a,

A
Ix

unde

d
7
= 480 = 477 mm.
2
2
Deoarece = 1, 02 > 1 , stabilitatea local
a a inimii se verific
a cu relatia:
y = y1

hef
tw

max

s
v
u
(2 1)E
E
u
6 3, 8
= 4, 35t
;
p
2
R
2
y
2 + + 4

66

Capitolul 2

1, 4(2 1)
1, 4 (2 1, 01 1) 13, 4
=
= 0, 103;

186
Q
104 10
=
=
= 13, 4 M P a;
hw tw
97, 2 0, 8
v

u
(2 1, 01 1) 2, 06 105
hef
u

=
= 4, 35t
p
tw max
186 2 1, 01 + 1, 012 + 4 0, 1032
=

2, 06 105
= 116.
220
Prin urmare stabilitatea inimii este asigurat
a.
Calculul mbin
arii p
artii superioare a stlpului cu cea inferioar
a este asem
an
ator cu calculul aceleasi mbin
ari din varianta
precedent
a.
Calculul bazei stlpului. Eforturile de calcul n sectiunea
4 4 : M = 615 kN m; N = 1676 kN ; Q = 104 kN (v.
tab. 1.16).
Din considerente de alc
atuire, l
atimea pl
acii de baz
a a stlpului se va alege:
= 103 < 3, 8

B = bst + 2ttr + 2c = 330 + 2 10 + 2 30 = 410 mm.

Aici bst = 330 mm este l
atimea profilului I al stlpului.
Adopt
am, conform standardului de platbande (anexa A13.6)
B = 420 mm . Calcul
am lungimea pl
acii de reazem cu relatia
s
2
N
N
6M
L=
+
+
.
2BRb,loc
2BRb,loc
BRb,loc
Admitem fundatia din beton de clasa B12, 5 ( Rb = 7, 5 M P a,
Rb,loc = Rb ; pentru = 1, 2 Rb,loc = 1, 2 7, 5 = 9 M P a =
= 0, 9 kN/cm2 ).
s
2
6 615 100
1676
1676
+
+
= 123 cm.
L=
2 42 0, 9
2 42 0, 9
42 0, 9
Adopt
am L = 1300 mm (multipl
a modulului de 100 mm ).

750
155
I33

155

900

c = 1020
870

0,705

0,827

35
330
120
420 10
660
75 75
150
280
-

c = 821
y o = 650
y = 951
274
a = 376

0,315

35

y1 = 480
10
318
318
1000
1150

120

10

axa sectiunii
stalpului

0,213

25
318
75 75
150

420

10

70 70
8

210
10
30 80
210

220 10 200 10 220

1-1

479
75

y ' = 575

0,184

400

40

300

250

67

axa
stalpului

axa surubului
de ancoraj

2.1 Calculul stlpului

centrul de greutate
al zonei comprimate

Fig. 2.4: Calculul bazei stlpului cu inima plina comprimat excentrtic: alcatuirea constructiva a bazei stlpului (a); diagrama
tensiunilor de contact pentru verificarea presiunii pe beton (b);
diagrama tensiunilor de contact pentru calculul suruburilor de
ancoraj (c).

68

Capitolul 2

Tensiunile marginale n beton, la extremitatea pl

acii de
reazem, rezult
a din relatia:
min,max =

N
1676 10 6 61500 10
6M
=
=

BL BL2
42 130
42 1302
= 3, 07 5, 20 M P a;

max = 3, 07 + 5, 20 = 8, 27 M P a;
min = 3, 07 5, 20 = 2, 13 M P a.
Adoptnd dimensiunile fundatiei de 600 1500mm , rezult
a
valoarea coeficientului
s
r
Af
3 60 150
3
=
=
= 1, 18.
Apl
42 130
Aceast
a valoare este aproximativ egal
a cu cea aproximat
a
initial.
Schema alc
atuirii constructiei bazei stlpului este prezentat
a
n fig. 2.4, a.
Lungimea zonei comprimate se stabileste conform relatiei
c=

8, 27 130
max L
=
= 102 cm
max + | min |
8, 27 + 2, 30

Tensiunile maxime pe sectoarele de submp

artire a pl
acii se
determin
a din asem
anarea triunghiurilor (v. fig. 2.4, b)
1
2

= max = 8, 27 M P a;
102 15
= 8, 27
= 7, 05 M P a.
102

Se determin
a apoi momentele de ncovoiere pe sectoarele
pl
acii.
Sectorul 1. Placa reazem
a pe trei laturi, avnd raportul
b1 /a1 = 15/20 = 0, 75; din anexa A13.9 = 0, 0925.
qf = max = 8, 27 M P a = 0, 827 kN/cm2 ;
M1 = qf a21 = 0, 0925 0, 827 202 = 30, 6 kN cm/cm.

2.1 Calculul stlpului

69

Sectorul 2. Placa reazem

a, ca si n cazul precedent pe trei
laturi
20, 6
b2
=
= 0, 65;
a2
31, 8

= 0, 081.

M2 = 2 a22 = 0, 081 0, 705 31, 82 = 57, 7 kN cm/cm.

Determinarea grosimii pl
acii se face cu relatia:
s
r
6Mmax
6 57, 7 10
=
tpl >
= 3, 97 cm.
Ry c
220 1
Se adopt
a tpl = 50 mm.
n
altimea traversei se alege n limitele a 300...600 mm. Adopt
am n
altimea htr = 300 mm si grosimea ttr = 10 mm .
Se verific
a rezistenta traversei, considerat
a ca o consol
a:
2
Mtr = max bltr
/2 = 0, 827 21 152 /2 = 1954 kN cm.

ttr h2tr
1 302
=
= 150 cm3 ;
6
6
1954 10
=
= 130 M P a < Ry c = 220 1 M P a.
150
Wtr =

Mtr
Wtr

Verificarea rezistentei cordoanelor de sudur

a care prind traversa de stlp se face cu relatia:

rez
w

p
2w + 2w ;
Mtr
1954 10
=
=
= 99, 7 M P a;
Ww
196
=

Ww =

2 f kf (htr 1)
2 0, 7 1 (30 1)2
=
= 196 cm3 ,
6
6

a cu
unde kf = 10 mm ; prinderea traverselor este realizat
sudur
a semiautomat
a cu srm
a de sudare CB 08A.

70

Capitolul 2

Qtr
w
Aw
rez

= max bltr = 0, 827 21 15 = 261 kN ;

Qtr
261 10
=
=
= 64, 3 M P a;
Aw
40, 6
= 2 f kf (htr 1) = 2 0, 7 1 (30 1) = 40, 6 cm2 ;
p
=
99, 72 + 64, 32 = 119 M P a <
< Rwf wf c = 180 1 1 M P a.

Calculul suruburilor de ancoraj. Eforturile de calcul n

sectiunea 44, conform grup
arii speciale sunt: N = 358 kN si
M = 295 kN m si tensiunile de contact
max

min

N
358 10 6 29500 10
6M
=
= 3, 15 M P a;
+
+
2
BL BL
42 130
42 1302
N
358 10 6 29500 10
6M
=
= 1, 84 M P a.

BL BL2
42 130
42 1302

Lungimea zonei comprimate

c=

max L
3, 15 130
=
= 82, 1 cm
max + | min |
3, 15 + 1, 84

Schema de calcul este prezentat

a n fig. 2.4, c. Forta de
ntindere a surubului de ancoraj se calculeaz
a cu relatia:

Z=

M N a
29500 358 37, 6
=
= 169 kN.
y
95, 1

Aria net
a necesar
a a unui surub rezult
a:
An =

Z
169 10
=
= 4, 57 cm2 ,
nRba
2 185

unde n = 2 este num

arul de suruburi n zona ntins
a; Rba =
= 185 M P a rezistenta de calcul a suruburilor la ntindere (tab.
60 din [15]).
Conform anexei A13.8 se adopt
a dou
a suruburi cu d =
36 mm si Abn = 7, 59 cm2 .

2.2 Calculul fermelor

2.2

71

Calculul fermelor. Particularit

atile
de calcul ale fermelor halelor

La calculul fermelor halelor industriale apar o serie de

particularit
ati, determinate n special de aparitia unor eforturi
suplimentare provenite din momentele din cadru, cnd mbinarea ferm
a-stlp este rigid
a. Aceste eforturi pot fi determinate
analitic sau grafic, aplicnd n reazemele fermei dou
a cupluri de
forte cu valorile H1 = M1 /hr si H2 = M2 /hr , unde M1 si
M2 se iau din tab. 1.14 pentru sectiunea 11. Momentul M2
se va lua pentru reazemul din dreapta pentru aceeasi grupare
de nc
arc
ari, la care s-a calculat momentul M1 din reazemul
din stnga. Pentru determinarea eforturilor de calcul n barele
fermelor, se vor alc
atui tabele speciale (v. tab. 2.3). Eforturile
de calcul se determin
a din nc
arc
arile permanente si temporare,
nsumnd componentele fiec
arei nc
arc
ari din gruparea defavorabil
a.
Exemplu de calcul. Materialul fermei: otel clasa C245.
Schema fermei este reprezentat
a n fig. 2.5. Coeficientul de
siguranta dup
a destinatie n = 1; conform anexei 3 c = 0, 95.
Barele fermei se proiecteaz
a din dou
a corniere aranjate n asa
fel ca s
a se obtin
a o sectiune n form
a de T.

3
18
575

439

F
300

300
5

6
600

12

14

15

H
17
M2

16

600
7

4
2d

RA

F
F
F
300
300
8
11
9

10

13

L f = L B2 = 2950 cm

315

411
1
H
A

F
300

306

275
2

M1

306

H
RB

Fig. 2.5: Schema geometrica a fermei.

Fortele verticale n nodurile fermei provenite din:
nc
arcarea permanent
a Fp = q1 d = 22, 9 3 = 68, 8 kN ;
actiunea z
apezii Fz = q2 d = 8, 40 3 = 25, 2 kN.
Pentru simplificarea calculului, n tab. 2.3 sunt prezentate
eforturile n bare provenite din forta unitar
a F = 1, momentul

72

Capitolul 2

unitar M = +1, care actioneaz

a n reazemul din stnga al
fermei ( H = 1/hr = 0, 317 m1 ; Vb = VA = 1/(L 2b ) =
= 1/(30 2 0.25) = 0, 0339 m1 ).
Eforturile de calcul din barele riglei sunt date n tab. 2.5. Ele
au fost calculate folosind tab. 2.3, nmultind eforturile provenite din nc
arc
arile unitare cu valorile respective ale nc
arc
arilor
reale.
Tabelul 2.3: Eforturile n barele grinzii cu zabrele provenite din
ncarcari unitare
Din forta F = 1
Din momentul de reazem
din stnga M = +1
Bara Valoarea Bara Valoarea Bara Valoarea
efortului
efortului
efortului
2-3
0,00
2-3
+0,317
9-11
+0,126
3-5
7,26
3-5
+0,255
11-12
+0,126
5-6
7,26
5-6
+0,255
12-14 +0,0620
6-8
11,1
6-8
+0,191
14-15 +0,0620
8-9
11,1
8-9
+0,191
15-17
0,00
1-4
+3,93
1-4
0,287
10-13 0,0940
4-7
+9,64
4-7
0,223
13-16 0,0300
7-10
11,5
7-10
0,158
1-3
5,97
1-3
0,0450
9-10
+0,0470
3-4
+4,83
3-4
+0,0470 10-11
0,00
4-5
1,00
4-5
0,00
10-12 0,0470
4-6
3,45
4-6
0,0470 12-13 +0,0470
6-7
+2,07
6-7
+0,0470 13-14
0,00
7-8
1,00
7-8
0,00
13-15 0,0470
7-9
0,690
7-9
0,0470 15-16 +0,0450

Tabelul 2.4: Grosimea guseului tg n functie de efortul maxim

N din diagonala sau montantul fermei cel mai solicitat
N , kN 6 150 160...250 260...400 410...600 610...1000
tg , mm
6
8
10
12
14

2.2 Calculul fermelor

73

74

Capitolul 2

2.2 Calculul fermelor

75

Dimensionarea ncepe cu barele cele mai solicitate ale t

alpii
superioare si inferioare. Pentru exemplul cercetat n barele 6-8 si
8-9, efortul N = 1043 kN . Lungimile de flambaj: lef,x =
= d = 300 cm (n planul fermei); lef,y = 2d = 600 cm.
am aria necesar
a
Considernd n prealabil = 0, 75 calcul
a barei
A>

N
1043 10
=
= 61, 0 cm2 .
Ry c
0, 75 240 0, 95

y2
tg

y
c.g.

xo xo
Fig. 2.6: La exemplul de calcul.
Din cauza lungimii de flambaj sporite din planul fermei,
bara se va proiecta din corniere cu aripi neegale, aranjate cu
aripile mici al
aturate (fig. 2.6). Conform anexei A13.2 adopt
am 2 L 200 125 12 cu aria total
a A = 2 37, 9 =
= 75, 8cm2 ; ix = 3, 57 cm; potrivit efortului din diagonala de
reazem N = 561 kN din tab. 2.4 adopt
am grosimea guseului
tg = 12 mm.
Calcul
am
h
i
2
Iy2 = 2 Iy + A (x + tg /2) =
i
h
= 2 1568 + 37, 9 (6, 54 + 1, 2/2)2 = 7000 cm4 ;

76

Capitolul 2

iy2 =
x =
y =
=

Iy2
=
A

7000
= 9, 61 cm;
75, 8

lef,x
300
=
= 84 < [] = 120;
ix
3, 57

lef,y
600
=
= 62;
iy2
9, 61

min = 0, 658;

N
1043 10
=
= 209 M P a < 2400, 95 = 228 M P a.
min A
0, 658 75, 8

Bara 7-10. N = 1081 kN. Aria necesar

a a sectiunii o determin
am cu relatia
A>

1081 10
N
=
= 47, 4 cm2 .
Ry c
240 0, 95

Adopt
am 2L160 100 10; A = 2 25, 3 = 50, 6 cm2 .
=

N
1081 10
=
= 214 M P a < Ry c = 2400, 95 = 228 M P a;
A
50, 6

Razele de inertie ix = 2, 84 cm; iy2 = 7, 77 cm ,

max =

600
= 211 < [] = 400.
2, 84

Bara 7-9 a fermei, avnd un efort de compresiune redus

(N = 64, 9 kN ) si o lungime mare (l = 4350 mm), se va dimensiona din conditia de zveltete limit
a. Acceptnd conform
anexei A10.1 = 0, 5, rezult
a:
[] = 210 60 = 210 60 0, 5 = 180;
lef,x = 0, 8l = 0, 8 435 = 348 cm; lef,y = l = 435 cm;
Se calculeaz
a raza de inertie necesar
a ix = lef,x /[] =
= 348/180 = 1, 93 cm si se adopt
a 2L80 7 cu
A = 2 10, 8 = 21, 6 cm2 ; ix = 2, 45 cm; iy = 3, 75 cm;
x = 348/2, 45 = 142 < [] = 180;
x = 0, 306; y = lef,y /iy = 435/3, 75 = 116 < x = 142;

2.2 Calculul fermelor

77

N
64, 9 10
=
=
x A
0, 306 21, 6
= 98, 1 M P a < Ry c = 240 0, 8 = 192 M P a.

Se calculeaz
a coeficientul de zveltete limit
a (v. anexa A10.1):
= N/x ARy c = 64, 9 10/0, 306 21, 6 240 1 = 0, 409;
max = 142 < [] = 210 60 0, 409 = 185;
Calculul nodurilor fermei const
a n determinarea dimensiunilor cordoanelor de sudur
a si a guseelor.
Coeficientii wf = wz = 1 (pentru temperatura de exploatare t > 40 C ). Dac
a sudura se efectuiaz
a manual cu
electrozi E42 sau srm
a CB 08 Rwf = 180 M P a. Pentru
otel C245 Rwz = 165 M P a (conform anexei 1).
(Rw )min = f Rwf = 0, 7 180 = 162 < z Rwz = 1 165 M P a.

Fig. 2.7: Repartizarea efortului n sudurile barelor fermei.

Eforturile din bare se repartizeaz
a neuniform la cordoanele
de la r
ad
acina cornierelor si extremitatea aripilor (v. fig. 2.7).
Fixnd cateta cordonului de sudur
a, se calculeaz
a lungimea lui
la marginile cornierei cu relatiile
m
lw
>

1 N
+ 1...2 cm;
2kfm (Rw w )min c

a
lw
>

2 N
+ 1...2 cm.
2kfa (Rw w )min c

n care coeficientii 1 , 2 se vor lua conform fig. 2.7.

Cordoanele de sudur
a ce prind talpa superioar
a de guseu
se calculeaz
a la rezultanta din nod. Ilustr
am cele expuse prin

78

Capitolul 2

calculul nodului nr. 6 al t

alpii superioare
N56 = 682 kN ; N68 = 1043 kN ;
N46 = 324 kN ; N67 = 195 kN ;
F = Fp + Fz = 68, 8 + 25, 2 = 94 kN.
Lungimea cordoanelor de sudur
a care prind cornierele t
alpii
superioare de guseu
p
0, 65 (1043 (682))2 + 942 10
m
lw >
+ 1 cm
= 11 cm;
2 1 0, 7 180 1
unde s-a considerat kf = 1, 0 cm; f = 0, 7; Rwf = 180 M P a;
Adoptnd la extremitatea aripei cornierei t
alpii superioare
a
cordoane de sudur
a de aceeasi lungime ca la r
ad
acin
a lw
=
m
= lw = 11 cm, se calculeaz
a cateta minim
a a cordoanelor de la
extremitatea aripei cornierei
p
0, 35 (1043 (682))2 + 942 10
a
kf >
= 0, 47 cm;
2 0, 7 11 180 1
Conform anexei A2.2 pentru grosimea guseului tg = 12 mm;
kfa = 5 mm.
Lungimile cordoanelor de sudur
a care prind bara 4-6 de
guseu:
0, 7 324 10
m
lw
>
+ 1 = 10 cm;
2 0, 7 1 180 1
a
>
lw

0, 3 324 10
+ 1 9 cm;
2 0, 7 0, 5 180 1

Analog se calculeaz
a prinderea barei 6-7 cu N = 195 kN ;
m
>
lw

a
lw
>

0, 7 195 10
+ 1 7 cm;
2 0, 7 1 180 1

0, 3 195 10
+ 1 6 cm.
2 0, 7 0, 5 180 1

Rezultatele calculului cordoanelor de sudur

a a tuturor nodurilor fermei sunt prezentate n tab. 2.7.

2.2 Calculul fermelor

79

80

Capitolul 2

2.3

Calculul grinzii de rulare

Date ini
tiale. S
a se realizeze calculul grinzii c
aii de rulare
a sirului marginal de stlpi cu deschiderea l = B = 12 m ( B
este traveea halei), supus
a actiunii a dou
a poduri rulante cu
capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5t fiecare si regim mediu
de functionare. Deschiderea halei L = 30 m ; materialul grinzii:
otel clasa C245 ( Ry = 240 M P a pentru t = 11...20 mm )
nc
arc
arile grinzii de rulare. Conform standardelor corespunz
atoare (v. anexa A14.1) pentru podul rulant
Q = 50/12, 5 t, valoarea normat
a maxim
a a fortei pe roat
a
Frn = 447 kN ; masa c
aruciorului Gc = 17 t ; masa podului
rulant Gp = 62, 2 t ; sina de rulare de tip KP 80 (h = 130
mm) . Schema nc
arc
arilor provenite din actiunile podurilor rulante este prezentat
a n fig. 2.8a.

625

c 1250

Tr
5950

625

5950

Fr

Fr

a/2

a/2

6000

5950
Fr

6000

4800

1,000

1,000

d
12000

1250

5950
Fr

y2=2,40

Tr

Fr

y1=2,99

Fr

a=625

Fig. 2.8: Scheme de calcul ale grinzilor caii de rulare; schema

ncarcarilor din actiunile podului rulant (a); linia de influenta
pentru Mmax (b), respectiv Qmax (c), Qcoresp (d).

2.3 Calculul grinzii de rulare

81

Valoarea de calcul maxim

a a fortei pe roat
a este:
Fr = f nc k1 Frn = 1, 1 0, 85 1 447 = 418 kN.
Valoarea de calcul a fortei transversale de frnare pe roat
a
este:
Tr = f nc k2 Trn = 1, 1 0, 85 1 16, 4 = 15, 3 kN ;
Valoarea fortei longitudinale de frnare pe roat
a este:
Trn =

0, 05(Q + mc )g
0, 05 (50 + 17) 9, 81
=
= 16, 4 kN,
n
2

unde k1 = k2 = 1 sunt coeficienti dinamici (v. anexa A14.2).

Eforturile de calcul. Pozitia cea mai defavorabil
a a podurilor rulante, cuplate, din care rezult
a pentru momentul ncovoietor maxim este reprezentat
a n fig.2.8b. Distanta de la
roata marginal
a pn
a la rezultanta tuturor fortelor verticale,
care sunt amplasate pe grind
a
z=

Fr (a1 + a2 )
(1, 25 + 5, 95 + 1, 25)
=
= 2, 82 m.
3Fr
3

Distanta de la cea mai apropiat

a forta pn
a la rezultant
a
este:
a = 0, 625 m.
Momentul ncovoietor maxim din nc
arc
arile verticale este:
X
Fri yi = 418 (2, 99 + 2, 40) = 2253 kN m,
Mmax =
i

unde

l2 a2
122 0, 6252
=
= 2, 99 m.
4l
4 12
Momentul ncovoietor maxim din nc
arc
arile orizontale transversale este
y1 =

My =

Mmax Tr
2253 15, 3
=
= 82, 5 kN m.
Fr
418

82

Capitolul 2

Pozitia convoiului de forte pentru determinarea fortei de

forfecare maxime n grinda c
aii de rulare este ar
atat
a n fig.2.8c.
Forta de forfecare vertical
a maximal
a
X
Fri yi0 = 418(1 + 0, 896 + 0, 400) = 960 kN.
Qmax =
i

Forta t
aietoare orizontal
a maxim
a
Qy =

Qmax Tr
960 15, 3
=
= 35, 1 kN.
Fr
418

Eforturile de calcul din nc

arc
arile verticale sunt:
Mx = Mmax = 1, 05 2253 = 2366 kN m;
Qx = Qmax = 1, 05 960 = 1010 kN.
Dimensionarea grinzii de rulare. Modulul de rezistenta
necesar
Wx >

Mx
1, 08 2366 103
=
= 11110 cm3 ;
Ry c
230 1

unde:
82, 5 1, 5
My h
=1+2

= 1, 08;
Mx hf
2366 1, 25
1
1
h b = 12 = 1, 5 m; hf b1 = 1, 25 m.
8
8
=1+2

n
altimea optim
a a grinzii de rulare se determin
a conform
relatiei
r
r
Wx
11110
= 1, 15
= 111 cm,
hopt =
tw
1, 2
n care initial s-a luat tw 7 + 3h = 7 + 3 1, 5 12 mm.
Valoarea momentului ncovoietor normat Mxn se va determina cu ajutorul liniei de influenta a momentului n sectiunea
critic
a, provenit din nc
arc
arile unui singur pod rulant (fig.2.9)
X
n
Mxn =
Fri
yi = 1, 05 447 (2, 82 + 0, 579) = 1595 kN m.
i

2.3 Calculul grinzii de rulare

83

Fig. 2.9: Linia de influenta a momentului maxim de ncovoiere

n sectiunea k din actiunea unui pod rulant.
unde

l2 a2
122 2, 9752
=
= 2, 82 m.
4l
4 12
n
altimea minim
a a grinzii se determin
a din conditia de rigiditate
y1 =

hmin

=
=

5
Ry Mxn
=
ln

24
E Mx
5
1595
230

1200 500
= 94, 1 cm.
24
2, 06 105 2366

Adopt
am n
altimea inimii hw = 1050 mm (conform anexei
A13.6).
Grosimea inimii din conditia de rezistenta la forfecare
tw >

3 Qx
3
1010 10
=
= 1, 08 cm.
2 Rs hw
2 0, 58 230 105

Inima grinzii de rulare se va realiza din tabl

a de 1050 12
mm .
Momentul de inertie necesar al grinzii c
aii de rulare este:
Ix =

Wx h
11110 110
=
= 611050 cm4 ;
2
2

84

Capitolul 2

unde h = hw + 2tf = 105 + 2 2, 5 = 110 cm .

Momentul de inertie al inimii grinzii rezult
a:
Iw =

tw h3w
1, 2 1053
=
= 116000 cm4 .
12
12

T
alpilor grinzii de rulare le revine momentul de inertie
If = Ix Iw = 611050 116000 = 495050 cm4 .
Aria sectiunii unei t
alpi
Af =

2If
2 495050
=
= 85, 7 cm2 .
(hw + tf )2
(105 + 2, 5)2
A

L
atimea unei t
alpi bf = tff = 85,7
2,5 36 cm.
Conform standardului pentru platbande adopt
am bf = 360
mm .
Verific
am stabilitatea local
a a t
alpii comprimate
s
bef
E
bf tw
36 1, 2
=
=
=
= 7 < 0, 5
tf
2tf
2 2, 5
Ry
r

= 0, 5

2, 06 105
= 15, 0.
230

Stabilitatea local
a a t
alpii comprimate este asigurat
a.
Caracteristicile reale ale sectiunii grinzii adoptate
tw h3w
Ix ' Iw + If =
+ 2bf tf
12
=

1, 2 1053
+ 2 36 2, 5
12

hw
tf
+
2
2

105 2, 5
+
2
2

= 636000cm4 ;

2Ix
2 636000
=
= 11600cm3 .
h
110
Dimensiunile sectiunii grinzii c
aii de rulare sunt prezentate
n fig.2.10.
Wx0 =

2.3 Calculul grinzii de rulare

85

Fig. 2.10: Sectiunea grinzii de rularefrnare.

Grinda de frnare este alc
atuit
a din: talpa superioar
a a
grinzii c
aii de rulare (platband
a 360 25 mm ), tabla striat
a cu grosimea t = 6 mm si l
atimea b = bf 100 150 =
= 1250 100 150 = 1000 mm si un profil U 24 (A =
= 30, 6 cm2 ; z = 2, 42 cm) .
Distanta de la axa grinzii c
aii de rulare pn
a la centrul de
greutate al grinzii de frnare rezult
a:
P
Ai xi
30, 6 119, 6 + 100 0, 6 6, 5
x = Pi
=
= 41, 9 cm.
30, 6 + 100 0, 6 + 36 2, 5
i Ai
Momentul de inertie al sectiunii grinzii de frnare fata de
axa y rezult
a:
Iy = 208 + 30, 6 (119, 6 41, 9)2 +

0, 6 1003
+
12

+0, 6 100 (65 41, 9)2 +

2, 5 363
+ 2, 5 36 41, 92 = 435000 cm4 ;
12

86

Capitolul 2

hw
tf
tw h2w
Sx = bf tf
+
+
=
2
2
8

105 2, 5
1, 2 1052
= 36 2, 5
+
+
=
2
2
8
= 6490 cm3 ;
X
Qcoresp =
Fri yi00 =
i

= 1, 05 418 (1 + 0, 330 + 0, 0696) =

= 614 kN.
aietoare, calculat
a pentru pozitia convoiului
( Qcoresp este forta t
de forte ce corespunde momentului ncovoietor maxim (v. fig.
2.8, d)).
Verificarea stabilit
atii locale a inimii se face pentru fiecare
panou aparte, amplasnd convoiul de forte verticale n pozitia
cea mai defavorabil
a.
Modulul de rezistenta
Wy1 =

Iy
435000
=
= 7260 cm3 .
x1
41, 9 + 18, 0

Tensiunile normale maxime n punctul 1 al t

alpii superioare
(v. fig.2.10) rezult
a:
1x =

n Mx n My
+
=
Wx1
Wy1

0, 95 24400 10 0, 95 8490 10
+
=
11500
7260
= 202 + 11 = 213 M P a < Ry c = 240 1 = 240 M P a.
=

Rigiditatea grinzii este asigurat

a, deoarece n
altimea grinzii
adoptat
a h = 110 cm > hmin = 91 cm .
Verificarea rezistentei inimii la strivire sub roata podului rulant
f Fr
1, 1 418 10
y,loc =
=
=
lef tw
1, 2 35, 6
= 108 M P a < Ry c = 240 M P a;

2.3 Calculul grinzii de rulare

87

unde
r

lef

= c3

If

Is

r
Is + If
1547, 4 + 46
= 3, 25 3
= 35, 6 cm;
tw
1, 2

bf t3f
36 2, 53
=
= 46 cm4 ;
12
12
= Ix = 1547, 4 cm4 (v. anexa A13.7).

Verificarea de rezistenta a inimii grinzii de rulare la tensiuni

echivalente, determinate la nivelul cordoanelor de sudur
a talp
ainim
a, se face cu relatia
q
ecv = 2x + 2y,loc x y,loc + 3 2xy =
=

p
2132 + 1082 213 108 + 3 542 =
= 207 M P a < 1, 15Ry c =

= 1, 15 230 1 = 264 M P a.

x =

Mx hw
244000 10 105

= 202 M P a;
1
Wx h
11500
110

xy =

Qcoresp Sx
636 6490 10
=
= 54 M P a.
Ix tw
636000 1, 2

Prin urmare rezistenta inimii este asigurat

a.

88
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

Chesaru E., Ioan P., Bejinariu E. Construcii metalice. Exemple de

calcul. Bucureti, Institutul de construcii, 1985 318 p.
Dalban C., Juncan N., erbescu C., Varga A. L., Dima S.
Construcii metalice. Bucureti, Editura didactic i pedagogic,
1983 868 p.
Gdeanu L., Mercea Gh., Regep Z. .a. Construcii metalice.
ndrumtor de proiect. Vol. II. Timioara, Ed. Inst. Politehnic
Traian Vuia, 1991 243 p.
Ifrim M. Dinamica structurilor i inginerie seismic. Bucureti,
Editura didactic i pedagogic, 1984.
Mateescu D., Bnu N., Caraba I. Calculul plan i spaial al
grinzilor cilor de rulare executate din oel. Bucureti, Editura
Academiei, 1988 462 p.
Mateescu D., Gdeanu L., Mercea G., Muhlbacher R., Cosmulescu
P. Construcii metalice. Bucureti, Editura didactic i pedagogic,
1975 403 p.
Rou D., Rou C., Gdeanu L. ndrumtor pentru redactarea
proiectelor de execuie de construcii metalice. Timioara, Ed.
Inst. Politehnic Traian Vuia, 1974 276 p.
Timoshenko S. P., Gere J. M. Teoria stabilitii elastice.
Bucureti, Editura tehnic, 1967 550 p.
. ., .., .. .
. . ,
, 1986 560 .
. ., . ., . .

. , , 1987 220 .
. .
. , , 1991 431 .

c ( II-7-81).
, , 1984 292 .
2.01.07-85. /
, 1987.
II-23-81*. .
/ , 1990.
II-7-81. .
/ , 1982.

Anexa 1
Rezistene normate i de calcul n MPa ale unor oeluri fabricate n Rusia
(conform 27772-88)
Oel
C235
C245
C255

C285

Tipul
laminatelor
tabl
laminate
tabl
laminate
tabl
laminate
tabl
laminate
tabl
tabl
tabl
laminate

C345

tabl
laminate

C390

tabl
laminate

Grosimea,
mm
2...20
21...40
2...20
21...30
4...10
4...10
11...20
21...40
4...10
11...20
4...10
11...20
2...10
11...20
21...40
2...10
11...20
21...40

Ryn

Run

Ry

Rp

Rs

Rwz

Rbp

235
225
245
235
245
255
245
235
275
265
285
275
345
325
305
375
355
335

350
360
370
370
380
380
370
370
390
380
400
390
490
470
460
510
490
480

230
220
240
230
240
250
240
230
270
260
280
270
335
315
300
355
345
325

350
350
360
360
370
370
360
360
380
370
390
380
480
460
450
500
480
470

135
125
140
135
140
145
140
135
155
150
160
155
195
180
175
210
200
190

160
160
165
165
170
170
165
165
175
170
180
175
220
210
205
230
220
215

475
475
475
485
500
500
485
185
515
500
825
515
645
620
605
670
645
630

Mrci
nlocuite
32
36
36-1
35
35
36
35-2
35-2

1021
10
15
14
10
89

90
Anexa 2
A2.1. Rezistene normate i de calcul
ale mbinrilor cu custuri de col
Material de sudare
Marca electrodului
Marca srmei
(conform 9467-75)
E42, E42A
-08, -08
E46, E46A
-08
E50, E50A
-10, -082
60
-10, -102
70
-102

Rwun,
MPa

Rwf,
MPa

410
450
490
590
685

180
200
215
240
280

A2.2. Catete minime ale cordoanelor de sudur

mbinare

n form
de T cu
dou
cordoane
n relief,
cu piese
suprapus
e sau n
unghi
n form
de T cu
un
cordon
n relief

Sudur

Limita de
curgere a
oelului,
MPa
c < 430

manual

430 c
c < 430

Grosimea minim kf a cordoanelor n

raport cu grosimea cea mai mare a
elementelor care se sudeaz, mm
4... 6... 11... 17... 23... 33...
...5 ...10 ...16 ...22 ...32 ...40
4
5
6
7
8
9
5

10

automat
i semiautomat

430 c

manual

c < 380

10

automat
i semiautomat

c < 380

91
Anexa 3.
Coeficientul conditiilor de lucru c (extras din [14])
Elementele constructiilor
1. Grinzi cu sectiune plin
a, elementele comprimate ale grinzilor cu
z
abrele a planseelor s
alilor teatrelor, cinematografelor, tribunelor, nc
aperile magazinelor, dispozitivelor de c
arti etc. cnd greutatea planseelor este mai mare sau egal
a cu sarcina temporar
a
2. Stlpii cl
adirilor publice si pilonii castelelor de ap
a
3. Elementele de baz
a comprimate (cu exceptia elementelor de
reazem) a grinzilor cu z
abrele cnd flexibilitatea > 60
4. Grinzi cu inima plin
a la calculul stabilit
atii generale
5. Tiranti, tije, suspensii executate din otel laminat
6. Elementele structurilor din bare ale planseelor si acoperisurilor
a) comprimate (cu excepttia elementelor tubulare) n calculul
la stabilitate general
a
b) ntinse n constructii sudate
c) ntinse, comprimate, eclise de joante n constructii cu suruburi (cu exceptia constructiilor cu suruburi de nalt
a rezistenta) din otel cu limita de curgere pn
a la 440 MP a, solicitate
de sarcini statice, n calculul la rezistenta
7. Grinzi compuse si stlpi cu inima plin
a, eclise din otel
cu limita de curgere pn
a la 440 MP a, solicitate de sarcini
statice, asamblate cu suruburi (cu exceptia mbin
arilor cu
suruburi de nalt
a rezistenta) n calculul la rezistenta
8. Sectiunile elementelor laminate si sudate, eclise din otel cu
limita de curgere pn
a la 440 MP a n sectiunile mbin
arilor,
executate cu suruburi ( cu exceptia suruburilor de nalt
a
rezistenta), solicitate de sarcini statice n calculul la rezistenta:
a) grinzilor si stlpilor cu inim
a plin
a
b) structurilor din bare ale acoperisurilor si planseelor
9. Elementele comprimate dintr-o cornier
a prinse de o arip
a
(pentru corniere cu aripi inegale-prinse de aripa mic
a)

c
0,9

0,95
0,8
0,95
0,9

0,95
0,95
1,05

1,1

1,1
1,05
0,75

Remarca 1. Valorile c < 1 n calcul nu se vor lua n acelasi timp.

Remarca 2. Valorile coeficientilor c din pct. 1 si 6c; 1 si 7; 1 si 8; 2 si
7; 2 si 8a; 3 si 6c la calcule se vor lua n acelasi timp.
Remarca 3. Valorile din pct. 3, 4, 6a,c; 7-9; 5 si 6b (cu exceptia mbinailor
sudate cap la cap) la calculul mbinarilor elementelor respective nu se vor lua n
consideratie.

92
Anexa 4
Coeficienti pentru calculul la rezistenta al elementelor constructiilor din metal
n domeniul plastic
Schema sectiunii
1

Af
Aw

Valorile coeficientilor

2
0,25

c(cx )
3
1,19

cy
4

n pentru My = 0
5

0,5

1,12

1,47

1,5

1,0
2,0
0,5

1,07
1.04
1,40

1,0

1,28

1,47

2,0

2,0
0,25

1,18
1,19

1,07

0,5

1,12

1,12

1,0
2,0

1,07
1,04

1,19
1,26

1,5

93
Anexa 4 (continuare)
1

2
0,25

4
1,04

0,5

1,47

1,07

3,0

1,0
2,0

1,12
1,19
a) 3,0

1,6

0,5
1,0
2,0

1,47

1,07
1,60

b) 1,0
a) 3,0

1,12
1,19

b) 1,0

Remarca 1. Pentru My 6= 0 n = 0, 5 .
Remarca 2. La determinarea coeficientilor pentru valori Aw /Af intermediare se admite interpolarea liniara.

94
Anexa 5
Coeficienii de flambaj (extras din [14])
Ry = 200 MPa

0
1
10
988 986
20
967 964
30
939 936
40
906 903
50
869 865
60
827 823
70
782 777
80
734 727
90
665 658
100 599 593
110 537 531
120 479 474
130 425 420
140 376 371

2
984
961
932
899
861
818
772
720
652
587
525
468
415
366

3
982
959
929
896
856
814
768
713
645
580
520
463
410
362

4
980
956
926
893
852
809
763
706
639
574
514
457
405
357

5
978
953
923
889
848
805
758
700
632
568
508
452
401
352

6
975
950
919
885
844
800
753
693
625
562
502
447
396
347

7
973
947
916
881
840
796
748
686
619
556
496
441
391
342

8
971
945
913
877
835
791
744
679
612
549
491
436
386
338

9
969
942
909
873
831
787
739
672
606
543
485
430
381
333

Ry = 240 MPa

0
1
10
987 985
20
962 959
30
931 928
40
894 890
50
852 847
60
805 800
70
754 747
80
686 679
90
612 605
100 542 536
110 478 472
120 419 414
130 364 359
140 315 311

2
982
956
924
886
843
796
740
671
598
529
466
408
354
307

3
980
953
920
882
838
790
734
664
591
523
460
403
349
303

4
977
950
916
878
833
785
727
656
584
516
454
397
344
299

5
975
947
913
874
829
780
720
649
577
510
449
392
340
296

6
972
943
909
870
824
774
713
642
570
504
443
386
335
292

7
970
940
905
865
819
769
706
634
563
497
437
381
330
288

8
967
937
901
861
814
764
700
627
556
491
431
375
325
284

9
965
934
898
857
810
759
693
619
549
484
425
370
320
280

95
Anexa 5 (continuare)
Ry = 280 MPa

0
1
10
985 982
20
959 956
30
924 920
40
883 878
50
836 831
60
785 779
70
724 716
80
641 633
90
565 558
100 493 486
110 427 421
120 366 361
130 313 309

2
980
952
916
873
826
773
707
626
551
480
415
355
305

3
977
949
911
869
821
767
699
618
543
473
409
350
301

4
975
945
907
864
816
762
691
611
536
467
403
345
297

5
972
942
903
860
811
755
683
603
529
460
397
340
293

6
969
938
899
856
805
748
674
595
522
453
390
334
288

7
967
935
895
850
800
743
666
588
518
447
384
329
284

8
964
931
891
845
795
736
658
580
507
440
378
324
280

9
962
928
887
840
790
730
649
573
500
434
372
318
276

Ry = 320 MPa

0
1
10
984 981
20
955 951
30
917 912
40
873 868
50
822 816
60
766 758
70
687 679
80
602 594
90
522 514
100 448 441
110 381 375
120 321 317
130 276 272
140 240 237
150 211 209

2
978
947
908
863
811
750
670
586
507
435
369
312
269
234
207

3
975
944
903
858
805
742
662
578
499
428
363
308
265
231
204

4
972
940
899
853
800
734
653
570
492
421
357
303
262
228
202

5
970
936
894
848
794
727
645
562
485
415
351
299
258
226
199

6
967
932
890
842
788
719
636
554
478
408
345
294
254
223
197

7
964
928
886
837
783
711
628
546
470
401
339
290
251
220
194

8
961
925
881
832
777
703
619
538
463
394
333
285
247
217
192

9
958
921
878
827
772
695
611
530
455
388
327
281
244
214
189

96
Anexa 5 (continuare)
Ry = 360 MPa

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
983 980 977 974 971 968 964 961 958 955
20
952 948 944 940 936 932 927 923 919 915
30
911 906 901 897 892 887 882 877 873 868
40
863 858 852 847 841 836 831 825 820 814
50
809 803 798 791 785 779 773 767 761 755
60
749 740 730 721 711 702 692 683 673 664
70
654 645 636 628 619 610 601 592 584 575
80
566 558 549 541 533 525 516 508 500 491
90
483 476 468 461 453 446 438 431 423 416
100 408 401 394 387 380 373 366 359 352 345
110 338 333 328 323 318 313 307 302 297 292
120 287 283 279 275 271 267 263 259 255 251
130 247 244 241 237 234 231 228 225 221 218
140 215 212 210 207 205 202 199 197 194 192
150 189 187 185 182 180 178 176 174 171 169
Ry = 400 MPa

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
982 979 975 972 969 966 962 959 956 952
20
949 945 940 936 931 927 923 918 914 909
30
905 900 895 890 885 880 874 869 864 859
40
854 848 842 837 831 825 819 813 808 802
50
796 789 781 774 766 759 751 744 736 729
60
721 711 701 692 682 672 662 652 643 633
70
623 614 605 596 587 578 568 559 550 541
80
532 524 515 507 498 490 481 473 464 456
90
447 439 431 424 416 408 400 392 385 377
100 369 363 356 350 344 338 331 325 319 312
110 306 301 297 292 288 283 278 274 269 265
120 260 256 253 249 245 241 238 234 230 227
130 223 220 217 215 212 209 206 203 201 198
140 195 193 190 188 185 183 181 178 176 173
150 171 169 167 165 163 162 160 158 156 154
Remarc: Valorile coeficientului sunt multiplicate cu 1000.

Anexa 6
Valorile coeficientului formei seciunii (extras din [14])
Coeficienii pentru
Af

Schema seciunii

e
Aw

Aw

Af

0,5 A f

0,1 m 5

5 m 20

1,0

1,0

1,0

1,0

(1,35 0,05m )
0,01(5 m )

1,1

1,1

1,1

1,2

1,2

1,2

1,25

1,25

1,25

1,4 0,02

1,3

0,25

Af

0,5 Aw

a1
h

0,5 Aw

0,15

>5

5
5 m 20

a1

h
Af

t
= 0,25
h

c
0,1 m 5

Aw

0,5

1,3
97

(1,45 0,05m )
0,01(5 m )
(1,75 0,1m )
0,02(5 m )
(1,90 0,1m )
0,02(6 m )

Remarca 1. Valorile coeficientului e sunt multiplicate cu 1000.

Remarca 2. Valorile e se vor lua nu mai mari dect .

98

Anexa 7
A7.1. Coeficienii e pentru verificarea stabilitii barelor comprimate excentric (comprimate i ncovoiate)
cu seciune plin n planul momentului de ncovoiere care coincide cu axa de simetrie a seciunii (extras din [14])
Coeficientul e pentru excentricitatea convenional mef

0,1
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
9,0
10,0 17,0 20,0
0,5
164
967
150
417
850
090
337
722
077
280
620
237
538
210
1,0
157
484
925
142
382
778
086
307
653
074
259
563
225
196
182
1,5
148
439
875
134
347
716
082
283
593
070
240
507
207
170
2,0
138
397
813
125
315
653
079
260
536
067
222
457
193
158
2,5
130
357
742
118
287
587
076
238
480
065
204
410
178
147
3,0
123
320
667
112
260
520
073
217
425
063
187
365
166
137
3,5
115
287
587
106
233
455
069
198
375
060
172
325
153
127
4,0
108
256
505
098
212
394
066
181
330
057
158
289
140
118
4,5
101
229
418
093
192
342
064
165
288
055
146
257
130
111
5,0
095
205
354
088
175
295
062
150
253
053
135
225
120
104
5,5
089
184
302
084
158
256
060
138
224
051
124
200
112
096
6,0
084
166
258
079
145
223
057
128
198
049
115
178
104
089
6,5
080
149
223
074
132
196
054
117
176
047
106
160
097
083
7,0
074
136
194
070
121
173
052
108
157
045
098
145
091
074
8,0
065
113
152
062
100
138
047
091
128
041
083
117
078
064
9,0
058
093
122
055
085
112
043
079
103
038
072
098
066
057
10
052
079
100
049
072
093
039
069
090
035
062
081
059
050
11
046
068
083
044
062
077
035
060
075
032
055
071
052
046
12
042
058
069
040
054
064
032
052
062
029
050
059
048
041
13
038
049
062
037
048
054
030
047
052
027
044
051
042
038
14
036
045
052
036
043
049
029
042
048
026
040
047
039
Notaii: = R y / E ; mef = eA /Wc ( se ia din Anexa 6).

Anexa 7 (continuare)

Remarca 1. Valorile coeficientului e sunt multiplicate cu 1000.

Remarca 2. Valorile e se vor lua nu mai mari dect .

99

A7.2. Coeficienii e pentru verificarea stabilitii barelor comprimate excentric (comprimate i ncovoiate)
cu elemente deprtate n planul momentului de ncovoiere care coincide cu axa de simetrie a seciunii (extras din [14])
Coeficientul e pentru excentricitatea convenional mef

0,1
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
9,0
10,0 17,0 20,0
0,5
100
908
091
250
666
056
200
500
048
167
400
143
333
125
1,0
098
328
872
090
243
640
055
197
483
046
165
387
142
121
119
1,5
096
311
830
088
240
600
053
190
454
045
163
367
137
117
2,0
095
293
774
086
228
556
052
183
423
045
156
346
132
113
2,5
093
274
708
083
215
507
051
175
391
044
148
322
127
110
3,0
091
255
637
081
201
455
051
165
356
043
138
296
121
106
3,5
088
235
562
078
187
402
050
155
320
042
130
270
115
100
4,0
084
215
484
076
173
357
049
145
288
041
124
246
110
096
4,5
079
196
415
073
160
315
048
136
258
040
116
223
105
092
5,0
076
178
350
071
149
277
047
127
230
039
108
201
100
087
5,5
074
163
300
068
137
245
046
118
203
039
102
182
095
083
6,0
070
149
255
065
126
216
045
109
183
038
097
165
090
077
6,5
066
137
221
061
117
190
044
102
165
037
092
149
085
074
7,0
063
125
192
058
108
168
043
095
150
036
087
135
079
065
8,0
055
105
148
052
091
136
041
082
123
035
077
113
070
056
9,0
050
087
117
048
079
110
039
072
102
035
067
094
062
050
10
045
073
097
043
067
091
036
062
087
033
058
080
054
044
11
042
064
082
041
058
077
032
054
073
030
052
068
048
040
12
038
056
068
037
053
064
030
049
061
028
047
058
043
038
13
036
049
060
035
047
054
028
045
052
026
044
050
041
037
14
035
043
050
034
042
048
027
041
046
025
040
045
039
Notaii: = R y / E ; mef = eA /Wc ( se ia din Anexa 6).

100
Anexa 8
Valorile coeficienilor
pentru

Tipul seciunilor

mx 1

1 < mx

pentru

y c

y > c

0,65+0,05 mx

c
y

0,6

0,55+0,05 mx

c
y

0,7

Deschise

nchise

y
e

y
x

x
y

x
y

Notaii: I1 i I2 momentele de inerie a tlpii mai mari i, respectiv, mai mici n raport cu axa de simetrie y-y;

c valoarea coeficientului y pentru y = c = 3,14 E R y .

101
Anexa 9.
A9.1. Valorile limita ale coeficientului uf pentru talpile barelor comprimate centric, excentric, comprimate si ncovoiate
Caracteristica t
alpii
sau a aripii elementului

Talpa sectiunii dublu T

nent
arit
a
T
alpile sectiunilor T si dublu T
nt
arite cu elemente marginale
Aripile nent
arite ale cornierelor
cu aripi egale, profilelor subtiri
ndoite (cu exceptia profilelor U)
Aripile cornierelor cu aripi egale,
profilelor subtiri ndoite nt
ari
te cu elemente marginale
Aripa mai mare nent
arit
aa
cornierelor, aripile nent
arite
ale profilelor U

Valoarea limit
a a coeficientului uf n elemente cu coeficientul de
zveltete redus
= 0, 8...4
0, 36 + 0, 1
0, 54 + 0, 15

0, 4 + 0, 07

0, 5 + 0, 18

0, 43 + 0, 08

Remarc
a: Pentru < 0, 8 si > 4 coeficientii uf se vor calcula cu
relatiile din tabel, lund respectiv = 0, 8 si = 4.

102
Anexa 9 (continuare)
A9.2. Valorile limita ale coeficientului uw pentru inimile barelor comprimate, comprimate si ncovoiate.
Excentricitatea
relativ
a

m=0

m > 1, 0

Forma
sectiunii

Valorile
si 1

Relatia de calcul
pentru uw

Dublu T

< 2, 0
> 2, 0
< 1, 0
> 1, 0
< 0, 8
> 0, 8

uw
uw
uw
uw
uw
uw

1 < 2, 0
1 > 2, 0

uw = 1, 30 + 0, 151
uw = 1, 20 + 0, 351 6 3, 1

Chesonat
a,
U laminat
a
U (cu exceptia sectiunii
laminate)
Dublu T,
chesonat
a

= 1, 30 + 0, 15
= 1, 20 + 0, 35 6 2, 3
= 1, 2
= 1, 0 + 0, 2 6 1, 6
= 1, 0
= 0, 85 + 0, 19 6 1, 6
2

Nota
tii: este coeficientul de zveltete redus n calculul stabilitatii la comprimare centrica; 1 idem, la comprimare excentrica n planul momentului
de ncovoiere.
Remarca 1. Sectiuni chesonate sunt cele ale profilelor nchise de forma
dreptunghiulara (compuse, formate la rece).
Remarca 2. n sectiuni chesonate pentru m > 0 valorile uw se vor
calcula pentru peretii paraleli planului de actiune al momentului.
Remarca 3. Pentru 0 < m < 1, 0 valorile uw pentru sectiuni dublu T
si chesonate se vor determina prin interpolare liniara ntre valorile calculate
pentru m = 0 si m = 1, 0.

103
Anexa 10
Valorile limita ale coeficientului de zvelteta a elementelor grinzilor, grinzilor
cu zabrele si stlpilor (extras din [14])
A10.1. Valorile limita ale coeficientului de zvelteta a elementelor comprimate
Nr.
crt.
1
1

4
5

Elementele constructiilor
2
T
alpile, diagonalele de reazem si montantii
care transmit reactiuni de reazem:
a) ale grinzilor cu z
abrele plane, structurilor
reticulate si constructiilor spatiale din tevi
sau corniere al
aturate cu n
altimea pn
a la 50 m;
b) ale constructiilor spatiale cu elemente dintr-o
cornier
a, constructiilor spatiale cu elemente
din tevi sau corniere al
aturate cu n
altimea
de peste 50 m.
Elementele, cu exceptia celor enumerate n pozitia 1;
a) grinzilor cu z
abrele plane, constructiilor
spatiale sudate si reticulate cu sectiuni dintr-o
cornier
a, constructiilor spatiale si reticulate
cu elemente din tevi si corniere al
a turate;
b) constructiilor spatiale si reticulate cu
elemente dintr-o cornier
a mbinate cu suruburi.
T
alpile superioare ale grinzilor cu z
abrele nent
arite
n procesul mont
arii (valorile limit
a dup
a montare
se vor lua conform pozitiei 1)
Stlpii de baz
a
Stlpi de importanta secundar
a ((stlpii peretilor
laterali, stlpii lumin
atoarelor etc), elementele
z
abrelelor de stlp, elementele contravntuirilor
verticale ntre stlpi (amplasate mai jos de
grinda c
a ii de rulare).

Nota
tie: =
e ).

N
ARy c

Valorile
limit
a
lim
3

180-60

120

210-60

220-40
220

180-60
210-60

6 0, 5 (n cazurile necesare se va substitui cu

104
Anexa 10 (continuare)
A10.2. Valorile limit ale coeficientului de zvelte a
elementelor ntinse (extras din [14])

Elementele construciilor

1. Tlpile i diagonalele de reazem

ale fermelor plane (inclusiv
fermele de frnare) i structurilor
reticulate.
2. Elementele fermelor plane i
structurilor reticulate, cu excepia
celor indicate n poz. 1.
3. Tlpile inferioare ale grinzilor i
fermelor de rulare.
4. Elementele contravntuirilor
verticale ntre stlpi (mai jos de
grinzile de rulare).
5.
Celelalte
elemente
ale
contravntuirilor.

Valorile limit n cazul solicitrii cu

ncrcri
de la
dinamice,
aciunea
aplicate
statice
podurilor
nemijlocit
rulante
250
400
250

350

400

300

150

300

300

200

400

400

300

Remarca 1. n construciile ce nu sunt solicitate de ncrcri dinamice,

coeficientul de zvelte al elementelor ntinse se verifica numai n plan vertical.
Remarca 2. Coeficientul de zvelte al elementelor ntinse pretensionate
nu se limiteaz.
Remarca 3. Pentru elementele ntinse, n care la amplasarea nefavorabil
a ncrcrilor este posibil modificarea semnului efortului, coeficientul de
zvelte se va determina ca pentru elemente comprimate, totodat fururile n
elementele compuse se vor amplasa la distane nu mai mici de 40i.
Remarca 4. ncrcri dinamice aplicate nemijlocit construciilor se
consider ncrcrile folosite la calculul la oboseal sau n calcule ce in
seama de coeficientul dinamic.

Anexa 11
A11.1. Coeficientul 1 pentru stlpi cu o treapt cu captul superior fixat la rotire (extras din [14])
Schema de calcul

l2

I2
F1

l1

F2

I1

F1 + F2
Notaii: n =

1
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5

0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,5

0,2
1,86
1,87
1,88
1,91
1,94
2,00
2,25
2,66
3,17

0,4
1,76
1,76
1,77
1,83
1,90
2,00
2,38
2,91
3,50

3,0

3,0

3,70

4,12

i 2 I 2 l1
l
; 1 = 2
=
l1
i1
I1 l2

I1
I2

; =

Valorile coeficientului 1 pentru n

0,6
0,8
1,0
1,4
1,8
1,67 1,60 1,55 1,46 1,40
1,68 1,62 1,56 1,48 1,41
1,72 1,66 1,61 1,53 1,48
1,77 1,72 1,69 1,63 1,59
1,87 1,85 1,82 1,79

2,00 2,00 2,00

2,48

2,5
1,32
1,33
1,40

10,0
1,10
1,11

20,0
1,05

F1 + F2
.
F2

105

106
Anexa 11 (continuare)
A11.2. Coeficientul 1 pentru stlpi cu o treapt cu captul superior liber (extras din [14])
Schema de calcul

l2

I2
F1

l1

F2

I1

F1 + F2
Notaii: n =

1
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5

0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
3,0
4,0
5,0

0,2
2,00
2,02
2,08
2,20
2,42
2,73
3,77
4,90
6,08

0,4
2,00
2,04
2,13
2,36
2,70
3,13
4,35
5,67
7,00

3,0

6,0

7,25

i 2 I 2 l1
l
; 1 = 2
=
i1
I1 l2
l1

I1
I2

; =

Valorile coeficientului 1 pentru n

0,6
0,8
1,0
1,4
1,8
2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
2,06 2,07 2,09 2,12 2,15
2,21 2,28 2,35 2,48 2,60
2,52 2,66 2,80 3,05 3,28
2,96 3,17 3,36 3,74

3,44 3,74 4,00

4,86

F1 + F2
.
F2

2,5
2,00
2,21
2,80

10,0
2,00
2,76

20,0
2,00
3,38

107
Anexa 12
Valorile limita ale sagetilor relative [f /l] = 1/n
Nr.
1

Elemente de constructii
Grinzile si fermele c
ailor de rulare ale podurilor
rulante pentru grupa regimului de functionare
dup
a GOST 25546-82:
1K-3K (inclusiv macarale manuale si palane)
4K; 5K
6K-8K
Grinzile platformelor de lucru ale cl
a dirilor de
productie cu cale ferat
a:
larg
a
ngust
a
Grinzile platformelor de lucru ale cl
a dirilor de
productie n absenta c
ailor ferate si grinzile
planseelor intermediare:
grinzile principale
alte grinzi si grinzile de sustinere ale sc
arilor
platelaj din otel
Grinzile si fermele acoperisurilor si planseelor:
solicitate de utilaj de ridicare si transportare sau
de utilaj tehnologic n punctele de suspendare
alte grinzi
panele de acoperis
nvelitoare din tabl
a ondulat
a

[f /l]

1/400
1/500
1/600

1/600
1/400

1/400
1/250
1/250

1/400
1/250
1/200
1/150

Nota
tii: f sageata maxima, l deschiderea grinzii (pentru consola l
se va lua egala cu doua lungimi ale bratului).
Remarca 1. n prezenta tencuielii sagetile grinzilor planseelor din ncarcarea temporara de scurta durata nu trebuie sa depaseasca l/350 .
Remarca 2. n prezenta tavanului suspendat sageata relativa se va calcula
numai din ncarcari temporare.

yo

y
t

xo

y2
x

tg

b
Dimensiuni,
mm
b
t
1
2
40
4
5
50
4
5
6
63
4
5
6
70
5
6
75
5
6
80
6
7

b limea aripei
t grosimea aripei
A aria seciunii

I momentul de inerie
i raza de inerie
tg grosimea guseului

Masa,
kg/m

A,
cm2

Ix ,
cm4

ix ,
cm

Ix0 ,
cm4

ix0 ,
cm

Iy0 ,
cm4

iy0 ,
cm

z0 ,
cm

3
2,42
2,98
3,05
3,77
4,47
3,90
4,81
5,72
5,38
6,39
5,80
6,89
7,36
8,51

4
3,08
3,79
3,89
4,80
5,69
4,96
6,13
7,28
6,86
8,15
7,39
8,78
9,38
10,85

5
4,58
5,53
9,21
11,20
13,07
18,86
23,10
27,06
31,94
37,58
39,53
46,57
56,97
65,31

6
1,22
1,21
1,54
1,53
1,52
1,95
1,94
1,93
2,16
2,15
2,31
2,30
2,47
2,45

7
7,26
8,75
14,63
17,77
20,72
29,90
36,60
42,94
50,67
59,64
62,65
73,87
90,40
103,66

8
1,53
1,52
1,94
1,92
1,91
2,45
2,44
2,43
2,72
2,71
2,91
2,90
3,11
3,09

9
1,90
2,30
3,80
4,63
5,43
7,81
9,52
11,18
13,22
15,52
16,41
19,28
23,54
26,97

10
0,78
0,78
0,99
0,98
0,98
1,25
1,25
1,24
1,39
1,38
1,49
1,48
1,58
1,58

11
1,13
1,17
1,38
1,42
1,46
1,69
1,74
1,78
1,90
1,94
2,02
2,06
2,19
2,23

iy2 pentru tg ,mm

8
12
1,96
1,98
2,35
2,38

10
13
2,04
2,05
2,43
2,38

12
14
2,12
2,53
2,51
2,53

2,86
2,89
2,90
3,16
3,18
3,35
3,37
3,58
3,60

2,91
2.96
2,99
3,23
3,25
3,42
3,44
3,65
3,67

3,01
3,04
3,06
3,30
3,33
2,49
3,52
3,72
3,75

108

Anexa 13
Extrase din sortimentul profilelor laminate
A13.1. Corniere cu aripi egale (extras din 8509-93)

Tabelul 13.1 (continuare)

1
90
100
110
125
140
160
180
200

220
250

2
6
7
7
8
8
8
9
9
10
10
11
11
12
12
14
16
20
30
14
16
16
18

3
8,33
9,64
10,79
12,25
13,50
15,46
17,30
19,41
21,45
24,67
27,02
30,47
33,12
36,97
42,80
48,65
60,08
87,56
47,40
53,83
61,55
68,86

4
10,61
12,28
13,75
15,60
17,20
19,69
22,00
24,72
27,33
31,43
34,42
38,80
42,19
47,10
54,60
61,98
76,54
111,54
60,38
68,58
78,40
87,72

5
82,10
94,30
130,59
147,19
198,17
294,36
327,48
465,72
512,29
774,24
844,21
1216,44
1316,62
1822,78
2097,00
2362,57
2871,47
4019,60
2814,36
3175,44
4717,10
5247,24

6
2,78
2,77
3,08
3,7
3,39
3,87
3,86
4,34
4,33
4,96
4,95
5,60
5,59
6,22
6,20
6,17
6,12
6,00
6,83
6,80
7,76
7,73

7
130,22
149,67
207,01
233,46
314,51
466,76
520,00
739,42
813,62
1229,10
1340,66
1933,10
2092,78
2896,16
3333,00
3755,79
4560,42
6351,05
4470,15
5045,37
7492,10
8336,69

8
3,50
3,49
3,88
3,87
4,28
4,87
4,86
5,47
5,46
6,25
6,24
7,06
7,04
7,84
7,81
7,78
7,72
7,55
8,60
8,58
9,78
9,75

9
33,97
38,94
54,16
60,92
81,83
121,96
135,38
192,03
210,96
319,30
347,77
499,78
540,45
749,40
861,00
969,74
1181,92
1688,16
1158,56
1305,52
1942,09
2157,78

10
1,79
1,78
1,98
1,98
2,18
2,49
2,48
2,79
2,78
3,19
3,18
3,59
3,58
3,99
3,97
3,96
3,93
3,89
4,38
4,36
4,98
4,96

11
2,43
2,47
2,71
2,75
3,00
3,36
3,40
3,78
3,82
4,30
4,35
4,85
4,89
5,37
5,46
5,54
5,70
6,07
5,91
6,02
6,75
6,83

12
3,64
3,99
4,38
4,40
4,80
5,39
5,41
6,02
6,05
6,84
6,86
7,67
7,69
8,48
8,52
8,56
8,65
8,83
9,31
9,35
10,55
10,58

13
4,04
4,06
4,45
4,47
4,87
5,46
5,48
6,10
6,12
6,91
6,93
7,74
7,76
8,55
8,60
8,64
8,72
8,90
9,37
9,42
10,62
10,65

14
4,11
4,13
4,52
4,54
4,95
5,55
5,56
6,16
6,19
6,97
7,00
7,81
7,83
8,62
8,66
8,70
8,79
8,97
9,45
9,49
10,68
10,72

109

xo

x
yo

Dimensiuni, mm
B
b
63
40
75
50
80
50
90

56

100

63

110
125

70
80

140
160

90
100

180

110

200

125

t
6
6
5
6
6
8
8
10
8
8
10
10
10
12
10
12
12
14

B limea aripei mari

b limea aripei mici
t grosimea aripei

x1
R,
mm
7
8
8
9
10
10
11
12
13
14
14

A,
cm2
5,90
7,25
6,36
7,55
8,54
11,87
12,60
15,40
13,90
16,00
19,70
22,20
25,30
30,00
28,30
33,70
37,90
43,90

Masa,
kg/m
4,63
5,69
4,99
5,92
6,70
8,77
9,87
12,10
10,90
12,50
15,50
17,50
19,80
23,60
22,20
26,40
29,70
34,40

y0 ,
cm
2,12
2,44
2,60
2,65
2,95
3,04
3,32
3,40
3,61
4,05
4,14
4,58
5,23
5,32
5,88
5,97
6,54
6,62

I momentul de inerie
i raza de inerie
A aria seciunii
x0 ,
cm
0,99
1,21
1,13
1,17
1,28
1,36
1,50
1,58
1,64
1,84
1,92
2,12
2,28
2,36
2,44
2,62
2,83
2,91

Ix ,
cm4
23,3
40,9
41,6
49,0
70,6
90,9
127,0
154,0
172,0
256,0
312,0
444,5
667,0
784,0
952,0
1123,0
1568,0
1801,0

ix ,
cm
1,99
2,38
2,56
2,55
2,88
2,85
3,18
3,15
3,51
4,00
3,98
4,47
5,13
5,11
5,80
5,77
6,43
6,41

Iy ,
cm4
7,28
14,6
12,7
14,8
21,2
27,1
39,2
47,1
54,6
83,0
100,0
145,5
204,0
239,0
276,0
324,0
482,0
551,0

iy ,
cm
1,11
1,42
1,41
1,40
1,58
1,56
1,77
1,75
1,93
2,28
2,26
2,56
2,84
2,82
3,12
3,10
3,57
3,54

Ix1 ,
cm4
49,9
83,9
84,6
102,0
155,0
194,0
266,0
383,0
353,0
518,0
648,0
911,0
1359,0
1634,0
1933,0
2324,0
3189,0
3726,0

110

Anexa 13 (continuare)
A13.2. Corniere cu aripi neegale (extras din 8510-86)

Anexa 13 (continuare)

y
R

A13.3. Oel laminat dublu T (extras din 8239-89)

d
x bd
4
t
b
h
100
120
140
160
180
200
220
240
270
300
330
360
400
450
500
550
600

Dimensiuni, mm
b
d
t
55 4,5 7,2
64 4,8 7,3
73 4,9 7,5
81
5
7,8
90 5,1 8,1
100 5,2 8,4
110 5,4 8,7
115 5,6 9,5
125
6
9,8
135 6,5 10,2
140
7
11,2
145 7,5 12,3
155 8,3
13
160
9
14,2
170 10 15,2
180 11 16,5
190 12 17,8

R
7
7,5
8
6,5
9
9,5
10
10,5
11
12
13
14
15
16
17
18
20

I momentul de inerie
W modulul de rezisten
S momentul static al semiseciunii
Ir momentul de inerie la rsucire
i raza de inerie

Masa,
kg/m

A,
cm2

Ix ,
cm4

Wx ,
cm3

ix ,
cm

cm3

Sx ,

Iy ,
cm4

Wy ,
cm3

iy ,
cm

cm4

9,48
11,5
13,7
15,9
18,4
21,0
24,0
27,3
31,5
36,5
42,2
48,6
57,0
66,5
78,5
92,6
108

12,0
14,7
17,4
20,2
23,4
26,8
30,6
34,8
40,2
46,5
53,8
61,9
72,6
84,7
100
118
138

198
350
572
873
1290
1840
2550
3460
5010
7080
9840
13380
19062
27696
39727
55962
78806

39,7
58,4
61,7
109
143
184
232
289
371
472
597
743
953
1231
1589
2035
2560

4,06
4,88
5,73
6,57
7,42
8,28
9,13
9,97
11,2
12,3
13,5
14,7
16,2
18,1
19,9
21,8
23,6

23
33,7
46,8
62,3
81,4
104
131
163
210
268
339
423
545
708
919
1181
1491

17,9
27,9
41,9
58,6
82,6
115
157
198
260
337
419
516
667
808
1043
1356
1725

6,49
8,72
11,5
14,5
18,4
23,1
28,6
34,5
41,5
49,9
59,9
71,1
86,1
101
123
151
182

1,22
1,38
1,55
1,70
1,88
2,07
2,27
2,37
2,54
2,69
2,79
2,89
3,03
3,09
3,23
3,39
3,54

2,28
2,88
3,59
4,46
5,60
6,92
8,6
11,1
13,6
17,4
23,8
31,4
40,6
54,7
75,4
100
135

* Profile recomandate pentru utilizare

Ir ,

111

Nr.
prof.
10*
12*
14*
16*
18*
20
22
24
27
30
33
36
40
45
50
55
60

h nlimea profilului
R raza de rotungire
t grosimea medie a tlpilor
b limea tlpilor
d grosimea inimii

112

Anexa 13 (continuare)

zo

Nr.
prof.
5
6,5
8
10
12
14
16
18
20
22
24
27
30
33
36
40

A13.4. Oel laminat U (extras din 8240-72)

y
R
d x
bd
2
t
b
h
50
65
80
100
120
140
160
180
200
220
240
270
300
330
360
400

h nlimea profilului
b limea tlpilor
d grosimea inimii
t grosimea medie a tlpilor
R raza de rotungire

Dimensiuni, mm
b
d
t
32 4,4
7
36 4,4 7,2
40 4,5 7,4
46 4,5 7,6
52 4,8 7,8
58 4,9 8,1
64
5
8,4
70 5,1 8,7
76 5,2
9
82 5,4 9,5
90 5,6
10
95
6
10,5
100 6,5
11
105
7
11,7
110 7,5 12,6
115
8
13,5

R
6
6
6,5
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
11
12
13
14
15

I momentul de inerie
W modulul de rezisten
S momentul static al semiseciunii
i raza de inerie
z0 distana axei y de la marginea exterioar a
inimii

Masa,
kg/m

A,
cm2

Ix ,
cm4

Wx ,
cm3

ix ,
cm

cm3

Sx ,

Iy ,
cm4

Wy ,
cm3

iy ,
cm

z0 ,
cm

cm4

4,84
5,9
7,05
8,59
10,4
12,3
14,2
16,3
18,4
21
24
27,7
31,8
36,5
41,9
48,3

6,16
7,51
8,98
10,9
13,3
15,6
18,1
20,7
23,4
26,7
30,6
35,2
40,5
46,5
53,4
61,5

22,8
48,6
89,4
174
304
491
747
1090
1520
2110
2900
4160
5810
7980
10820
15220

9,10
15
22,4
34,8
50,6
70,2
93,4
121
152
192
242
308
387
484
601
761

1,92
2,54
3,16
3,99
4,78
5,6
6,42
7,24
8,07
8,89
9,73
10,9
12
13,1
14,2
15,7

5,59
9
13,3
20,4
29,6
40,8
54,1
69,8
87,8
110
139
178
224
281
350
444

5,61
8,7
12,8
20,4
31,2
45,4
63,3
86
113
151
208
262
327
410
513
642

2,75
3,68
4,75
6,46
8,52
11
13,8
17
20,5
21,1
31,6
37,3
43,6
51,8
61,7
73,4

0,95
1,08
1,19
1,37
1,53
1,7
1,87
2,04
2,2
2,37
2,6
2,73
2,84
2,97
3,1
3,23

1,16
1,24
1,31
1,44
1,54
1,67
1,8
1,94
2,07
2,21
2,42
2,47
2,52
2,59
2,68
2,75

1,00
1,20
1,52
1,96
2,56
3,19
3,97
4,87
5,9
7,48
9,6
11,98
14,98
19,21
25,1
32,41

Ir ,

113
Anexa 13 (continuare)
A13.5. Tabla groasa din otel laminat
(extras din OCT 19903- 74 )
Lungimea, mm
2800
3000
3500
4200
4500
5000
5500
6000
6500
7000
7500
8000

Grosimea n
1250
1400

4-11
4-10
4-10
4-10
4-11
4-11
4-11
4-11
4-32
4-11
4-32
4-11
4-32
4-11
4-32
4-8; 11
4-32
6-11
4-32
6-11
4-32

5-32

1000

4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5

mm pentru l
atimea
1500
1600
1700

4-10
4-5,5

4-10
4-5,5

4-10
5; 5,5
8-10
4-160
4-160
5-160
4-160
4-160
5-160
4-130
4-130
5-130
4-130
4-130
5-130
4-100
4-100
5-100
4-100
4-100
5-100
4-60
4-60
5-60
5-60
5-60
5-60

1800

6-160
6-130
5-130
6-100
6-100
6-60
6-60

Remarc
a: Grosimile recomandate: t =4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22,
25, 28,32, 36, 42, 50, 60, 80, 100, 120, 140, 160 mm.
A13.6. Platbande din otel
(extras din OCT 82- 70 )
Grosimea,
L
atimea,

mm

mm

Lungimea,

mm

6,8,10,12,14,16,18,20,22,25,28,30,32,36,40
200,210,220,240,250,260,280,300,340,360,
380,400,420,450,480,530,560,630,650,670,
700,800,850,900,950,1000,1050,
5000 18000

114
Anexa 13 (continuare)

yo h

A13.7. ine ale cilor de rulare

(conform 4121 76*)

Tipul
inei
KP 70
KP 80
KP 100
KP 120
KP 140

Dimensiuni generale,
mm
h
B
b
120
120
70
130
130
80
150
150
100
170
170
120
170
170
140

A,
cm2

y,
mm

67,2
81,8
113,4
150,7
187,2

5,93
6,43
7,6
8,7
9,84

Momente de inerie, cm4

Ix
1083,3
1523,7
2805,9
4794,2
5528,3

Iy
319,7
468,6
919,6
1672,0
2609,7

Ir
253
387
765
1310
2130

Masa,
kg/m
52,77
64,24
89,05
118,29
146,98

Anexa 13 (continuare)
A13.8. Dimensiuni ale uruburilor de ancorare
Lungimea de ancorare pentru schema, mm

20
24
30
36
42
48
56
64
72
80
90
100

2,25
3,24
5,19
7,59
10,34
13,8
18,74
25,12
32,3
40,97
53,68
67,32

Dimensiunile
aibei

C245

C345

32,6
47
75,2
110
150
200
272
365
467
593
778
976

41,6
55,9
96
137
186
248
337
440
564
715
913
1144

t1

Aria net
a
urubului
Abn , cm2

cu aib

t = 16...20

Diametrul
exterior al
urubului
d, mm

l1

fr aib de reazem

Efortul
maxim, kN,
admis n
urubul din
oel de clasa

1500
1700
2000
2300
2600
2800
3200
3400

500
600
700
800
1000
1100
1300
1400
1600
1700

14020
20020
20020
24025
24025
28030
28030
35040
40040
40040

115

700
850
1050
1300

Anexa 14

100

A14.1. Poduri rulante (extras din 6711-81*)

24.09.404-83
24.09.575-82
24.09.610-85 i a.
B1

Q = 80 / 20; 100 / 20; 125 / 20 t

F
F
F1 F1

F F

Q = 160 / 32; 200 / 32 t

F F F1 F1

F1 F1

Hp

Q = 32 / 5; 50 / 12,5 t
F
F

Lp

A2
B2

A2
B2

A3

A3

A2
B2

A3

A3

32/5

KP-70

M
G

2900
2900
2900

B2

A2

6950
6950
7450
6950
6950
7450
7450
7450
7450

5750
5750
6250
5750
5750
6250
5750
5750
6250

A3

B1

260

260

260

F
265
285
325
280
300
340
285
305
345

F1

10,2

13,2

14,5

Masa
podului, t

22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5

Hp

Masa
cruciorului,
t

24
30
36
24
30
36
24
30
36

Fora maxim
pe roat, kN

Dimensiuni, mm

35,5
42,5
57,5
39,5
46,0
60,5
41,0
47,5
62,0

117

Deschiderea
podului, m

Deschiderea
halei, m

Tipul
inei

Regimul de
lucru

Capacitatea
de ridicare, t

50/12,5

KP-70

M
G
U

80/20

KP-100

M
G

22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22
28
34
22
28
34
22
28
34

B2

A2

A3

B1

3215

7200

5950

300

3215

7200

5950

300

3300

7200

5950

300

4000

9600

4350

400

4000

9600

4350

400

4000

9600

4600

400

F
392
427
467
411
447
487
456
481
500
345
365
385
347
367
387
380
411
430

F1

15,9

17,0

17,1

365
390
410
367
392
412
390
420
440

32
33
39

Masa
podului, t

24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36

Hp

Masa
cruciorului,
t

Deschiderea
podului, m

Deschiderea
halei, m

Regimul de
lucru

Capacitatea
de ridicare, t

Tipul
inei

Fora maxim
pe roat, kN

Dimensiuni, mm

56,9
62,6
76,4
51,1
62,2
75,7
54,9
66,7
78,6
97
109
122
98
110
123
110
126
141

118

Anexa 14 (continuare)

160/32

KP-120

200/32

KP-120

22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34

Hp

B2

A2

A3

B1

3700
4000
4000

9350

4600

800

400

4000

9350

4600

800

400

4800

10500

1500

1800

500

4800
4800
5200

10800

1500

1800

500

F1

410
450
490
480
520
550
310
330
350
370
400
420

450
480
510
520
550
580
330
350
370
380
410
430

41,8
43,8
66,3
71,4

Masa
podului, t

KP-120

24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36

Fora maxim
pe roat, kN

Dimensiuni, mm

Masa
cruciorului,
t

125/20

Deschiderea
podului, m

KP-120

Deschiderea
halei, m

100/20

Regimul de
lucru

Tipul
inei

oricare

Capacitatea
de ridicare, t

Anexa 14 (continuare)

127
148
168
138
158
178
178
199
226
189
219
250

119

120
Anexa 14 (continuare)
A14.2. Valorile coeficienilor dinamici k1 i k2
Coeficientul

Regimul de
funcionare
al podurilor
rulante

Grupa de
funcionare
dup
standarde

Deschiderea
grinzii de
rulare B

k1

k2

Uor, mediu

1K ... 4K

oarecare

Greu

5K; 6K

1,1

Foarte greu

5K; 6K

1,2

1,1

1,1

1,1

B > 12
B > 12