Un ciclu cardiac este format dintr-o sistola si o diastola.

Sistola reprezinta contractia miocardului iar diastola se refera la perioada de relaxare. In cursul ciclului cardiac exista sistola atriala si sistola ventriculara. Sistola atriala precede cu 0, 10 secunde sistola ventriculara. Durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa. Astfel, pentru o frecventa cardiaca de 75 de batai pe minut, durata ciclului cardiac este de 0, 8 secunde. Sistola atriala dureaza 0,1 secunde si are rolul de a definitiva umplerea ventriculilor cu sange. In timpul sistolei atriale are loc o crestere de presiune in atrii. Sangele nu poate trece in venele mari din cauza contractiilor fibrelor musculare din din jurul orificiilor de varsare in atrii. Sistola atriala este urmata de diastola atriala, care are o durata de 0, 7 secunde.

La inceputul diastolei atriale are loc sistola ventriculara, care dureaza 0, 3 secunde. Sistola ventriculara are rolul de a ejecta sangele in aorta (pentru ventriculul stang) sau trunchiul pulmonar (pentru ventriculul drept). Sistola ventriculara are doua faze: Contractia izovolumetrica - incepe prin inchiderea valvelor dintre atrii si ventricule si se termina cu deschiderea valvelor semilunare. In aceasta faza ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa, asupra unui lichid care nu poate fi comprimat si determina o crestere de presiune rapida. Faza de ejectie - incepe atunci cand presiunea din ventricule depaseste presiunea din artere. Initial exista o ejectie rapida, cu expulzia a 2/3 din debitul sistolic, urmata de o faza lenta, cand este expulzat inca 1/3 din debitul sistolic. Volumul de sange expulzat de ventriculul stang este aproximativ acelasi cu cel expulzat de ventriculul drept. Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole (debitul sistolic) este de aproximativ 75 mililitri in stare de repaus si poate creste pana la 200 mililitri in timpul efortului fizic intens. Dupa sistola ventriculara urmeaza diastola ventriculara, care are o durata de 0, 5 secunde. In aceasta faza, presiunea din ventriculi scade rapid si devine mai mica decat presiunea din arterele mari. Aceasta inversare de presiune determina inchiderea valvelor semilunare, care impiedica intoarcerea sangelui in ventricule. O perioada scurta, ventriculele sunt din nou cavitati inchise. Presiunea intraventriculara scade sub nivelul cele din atrii si se deschid valvele dintre atrii si ventricule, cu inceperea umplerii ventriculare. Perioada de 0, 4 secunde in care atriile si ventriculele se afla in stare de relaxare se numeste diastola generala.