Apicultura renascuta

aprecierea calitatii matcilor in functie de marimea botcilor

SAMBATA, 4 IANUARIE 20 4 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut, Astazi de implinesc 3 ani de cand am postat primul articol pe site. Prima carte era deja aparuta, totul era la inceput. Foarte putine persoane stiau ceva despre apicultura holistica, organica si naturala in Romania. Dupa 3 ani, lucrurile au evoluat foarte mult. Foarte multi oameni cunosc conceptul holistic, dar si mai multi au inceput sa lucreze in sistemul Ma imus. Apicultura romaneasca a inceput sa faca pasi marunti, dar siguri catre R!"AS#!R!. Deose$it de important este faptul ca% 'oarte multe persoane au inteles specificul sistemului (olistic si au renuntat la fa)urii artificiali si la tratamentele cu substante c(imice de sinte*a+ Desigur si in acest an am multe noutati pe care le voi dezvalui la momentul potrivit. Acum vreau sa prezint cateva elemente cheie despre $otci si calitatea matcilor. Stim ca matcile sunt de 3 feluri% schim$are linistita, roire si salvare. Se spune ca matcile de roire sunt cele mai $une, pentru ca $otcile sunt mari, oua $ine si umplu repede stupul de al$ine. Matcile de schim$are linistita sunt si ele $une, dar se o$tin putin mai rar decat cele de roire.

Frecvent stuparii asociaza dimensiunile $otcilor cu calitatea matcilor. ! perientele mele contrazic insa acest lucru, deoarece din $otcile mari pot sa iasa matci mici si invers. Aici tre$uie sa tinem cont de 3 elemente cheie% &. "u putem aprecia lungimea reala a $otcilor, deoarece $aza lor este adanca, in interiorul fagurelui. Din acest considerent, $otci de lungime normala pot parea mici uneori. '. (n momentul luarii unei larve in crestere, al$inele construiesc $aza la dimensiuni diferite, in functie de celulele din care incep cresterea. )otcile cu $aza mai ingusta vor fi de regula mai lungi, iar cele cu $aza mai larga, vor fi mai groase si de lungime medie. 3. *hiar daca $aza $otcii este construita normal, laptisorul poate sa nu fie in cantitate suficienta, motiv pentru care matcile vor creste pro$a$il la dimensiuni normale, dar nu vor avea vitalitatea si calitatile necesare. (n acest caz, $otcile chiar daca sunt mari, nu inseamna ca au matci de calitate.

#entru a putea aprecia calitatea unei matci dupa botca, trebuie sa stima ca, + )otcile netede cu pereti su$tiri au inauntru larve crescute pe sirop, in lipsa culesului natural, a caror vitalitate poate fi in cel mai $un caz medie + )otcile cu crestaturi si pereti grosi garanteaza matci cu vitalitate optima + )otcile crecute in timpul culesului, peste care s+au construit faguri garanteaza matci cu vitalitate de e ceptie. (n plus tre$uie sa urmarim doar ca dimensiunile acestora sa fie normale si nimic mai mult in aceasta privinta, urmand ca mostenirea caracterelor genetice sa isi spuna apoi cuvantul in calitatile lor. Pentru a intelege mai $ine acest articol citeste cartea - Initiere si practica in apicultura or)anica si naturala.. Aici am descris modalitatea in care cresc eu matcile utilizand doar principii naturale. Daca ti+a placut articolul trimite+l mai departe si lasa+mi un mesaj daca doresti sa a$ordez in viitor o anume tema.

inShare

/ raspunsuri pentru -Aprecierea calitatii matcilor in functie de marimea botcilor.

'ilip 0orin a scris ,RE#$1

, (anuarie, '-&, la 3%.& pm

chiar daca su$iectul de azi il siam ,il citesc cu multa placere si astept si alte articole, mai ales legate de apicultura holistica,organica si naturala.

2+

"onstantin Ma)(eran a scris ,RE#$1

. (anuarie, '-&, la /%'' am

Foarte adevarat. *alitatea viitoarei matci depinde de calitatea si cantitatea hranei administrate larvei. Daca este cules si multa al$ina doica, hrana va fi de calitate si al$inele vor cladi fagurasi. (n rest marimea $otcii stiu al$inele sa o faca, mai $ine decat noi. "umai $ine 0

/+

%la Ioan a scris ,RE#$1

. (anuarie, '-&, la &'%31 pm

! adevarat, natura stie cel mai $ine cand e momentul optim pentru nasterea unor fiinte cu o vitalitate ma ima, deci matcile de roire precum cele de schim$are linistita par a fi cele mai o2. Pana in '-&' am avut doar matci de roire si cateva din schim$are linistita. *itind despre metodele de crestere pe care le+ai prezentat in cartile tale, anul trecut am crescut cateva artificial, incercand sa aduc influenta lunii pline in crestere3doar ca acum dupa ce am citit de mai multe ori ultima carte, am depistat o gresala care s+a strecurat in a doua carte. Acolo, afirmai ca faci transvazarea in prima zi dupa noaptea cu 4una Plina, lucru care nu mi se parea logic in conte tul celor prezentate3 in volumul urmator e corect, transvazare dupa noaptea cu 4una "oua3 *itesc cu placere orice articol scris de tine3dar fiind vor$a despre matci si calitatile lor, ar fi $ine vanit un articol care sa prezinte in viziune holistica parerea ta despre situatiile in care matca este schim$ata linistit pentru ca 5 s+a accidentata5 sau a fost 6accidentata5 SA7 in cartea ta ai scris clar despre faptul ca matcile o$tinute prin metode de crestere artificiala se folosesc doar in unitatile de preoductie+ cum sa a$ordam situatiile de schim$are linistita din unitatile in care avem astfel de matci8 Pot fi considerate de linie si daca sunt o2, pot fi introduse in lotul de prasila8

"e este 2aroo*a si modul de actiune al substantelor c(imice de sinte*a

3INERI, 4 N%IEMBRIE 20 / ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

9arooza este o $oala parazitara, cauzata de acarianul 9arroa. 4a ora actuala, inamicul nr. & al coloniilor de al$ine, pentru ca necesita tratament permanent, cu su$stante chimice de sinteza, care au to icitate crescuta. Acest lucru era vala$il si pentru mine acum 1 ani in urma, pentru ca de atunci am renuntat complet la tratamentul coloniilor de al$ine cu su$stante chimice. Rezultatul8 ! celent0 Primul pas pe care l+am facut a fost sa trec peste prejudecatile celorlati, care imi spuneau ca asa ceva nu este posi$il. Acum imi dau seama ca este posi$il orice, daca vrei cu adevarat. Si imi mai dau seama ca $olile al$inelor nu e ista de fapt in realitate, ci doar in mintea noastra. "oi le facem sa e iste pentru ca le hranim cu su$stante chimice si cu vitalitatea al$inelor. Sa ma e plic% (n ultima mea carte - Initiere si practica in apicultura or)anica si naturala. , am e plicat pe intelesul tuturor notiunea de forta vitala si am aratat insemnatatea acesteia in mentinerea sanatatii coloniilor de al$ine. Pentru a fi sanatoase, coloniile de al$ine tre$uie sa ai$a o forta vitala optima. (n acest fel, pot sa faca fata singure agresiunii agentilor patogeni. Forta vitala se intretine si se optimizeaza prin anumite mijloace, care au fost descrise in carte. Su$stantele chimice de sinteza, foitele de faguri artificiali, pesticidele si metodele de intretinere ale al$inelor scad forta vitala. Astfel, o colonie care urmeaza principiile naturale, va avea o forta vitala crescuta si nu se va im$olnavi, pe cand una care este permanent supusa factorilor de stres pe care tocmai i+am enumerat, nu va putea face fata atacului agentilor patogeni. Sa luam e emplul varoozei. 7n mod de manifestare a fortei vitale il reprezinta instinctul igienic. Se manifesta in colonie su$ forma unui comportament, prin care al$inele inlatura larvele nevia$ile, chiar daca acestea sunt capacite. !ste important sa intelegem ca o forta vitala crescuta va antrena un instinct igienic asemanator. *e se intampla in momentul in care actionam cu su$stante chimice8 Scadem forta vitala, colonia intra intr+o stare si mai accentuata de stres si isi diminueaza capacitatea de a se apara singura. Astfel, va actiona doar tratamentul si colonia devine dependenta de acest tratament permanent. "u tratam, coloniile vor pieri. Asa spun toti si este adevarat, dar3 atentie, doar pentru aceasta situatie0

!ste important sa intelegem insa cealalta situatie, pe care am descris+o anterior. Sa iesim din acest cerc vicios si din relatia cauza efect, in care lipsa tratamentelor antreneaza pierderea coloniilor de al$ine. Pentru a reusi in ceea ce eu am inceput, este necesar sa percepem totul din alte puncte de vedere, sa im$racam totul intr+o haina noua. Sa scoatem coloniile de al$ine din situatia de a fi dependente de su$stante urat mirositoare si to ice si sa le aducem in situatia de a fi dependente doar de su$stante frumos mirositoare si hranitoare% nectar, polen. Poate suna idealist pentru majoritatea, dar te asigur ca aceasta este de fapt adevarata realitate. Al$inele au capacitatea de a+si asigura singure e istenta, cu o singura conditie. *are este aceasta8 Astept mesajul tau.

cE este apicultura (olistica

3INERI, N%IEMBRIE 20 / ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

*e este deci apicultura holistica8 :olistic inseamna intreg. Apicultura holistica priveste colonia de al$ine in integralitate, in stransa legatura cu mediul inconjurator si cu necesitatile sale reale. !ste vreo diferenta intre apicultura conventionala si apicultura holistica8 Da, diferenta este imensa, practic cele doua notiuni sunt total opuse. (n cartea mea, -Initiere si practica in apicultura or)anica si naturala. am tratat pe larg acest su$iect. Apicultura conventionala este apicultura cu care in Romania majoritatea suntem o$isnuiti. Aceasta se face insa contrar nevoilor reale ale coloniilor de al$ine si foloseste su$stante chimice in tratamente. Apicultura holistica nu foloseste su$stante chimice de sinteza, faguri artificiali si nu e ploateaza al$inele. Fara sa am accese de grandomanie, pot sa spun ca eu sunt primul care a introdus conceptul holistic in apicultura romaneasca, integrand acest concept intr+un sistem de intretinere palpa$il% sistemul Ma imus. De acum incolo se vor face pasi importanti in aceasta directie, pentru ca startul este dat.

Pentru a practica apicultura holistica tre$uie in primul rand sa gandim holistic. !ste necesara schim$area radicala a conceptiei despre al$ine. !le nu tre$uiesc e ploatate ci mentinute in stare de echili$ru. (ar aceasta stare de echili$ru reflecta de fapt integralitatea. Asadar, pentru noi ca romani, primul pas consta in schim$area mentalitatii. Din mentalitatea distructiva, e ploatativa contrar oricaror ratiuni, tre$uie sa trecem catre intelegerea adevaratelor legi care guverneaza natura si universul, pentru ca apoi sa se produca schim$area si in actiunile noastre. !u cred ca pe aceasta cale nu numai ca vom practica apicultura holistica cu succes, ci se va trezi si constiinta noastra. Primesc multe mesaje de la diferite persoane care imi cer 6lectii practice5, video sau e plicatii prin mesaje. Raspunsul meu pentru toti este cel de mai sus. 7n pas important a fost facut prin aparitia volumului prezentat anterior. *itindu+l, intelegem cum tre$uie sa privim colonia de al$ine, ce inseamna integralitatea si $ine+ nteles modul in care putem pune in practica toate acestea% fara su$stante chimice, fara faguri artificiali. )a mai mult, in acest volum sunt prezentati si pasii prin care trecem de la apicultura conventionala la apicultura holistica. Daca ai citit deja cartea mea astept mesajul tau in care sa iti e primi parerea despre cele scrise acolo.

inShare

Un raspuns pentru -"e este apicultura (olistica.

5iss &e*a a scris ,

' "oiem$rie, '-&3 la .%&& pm

)una, Am citit cartile tale, mai putin 6Renasterea stuparitului5 pentru ca nu am gasit nicaieri. Sunt stupar din &/;<, parerea mea despre cartile tale in general este $una. *hiar m+a determinat sa fac o deviere de pe calea pe care am mers in apicultura pana in prezent. Aici ma refer la a$ordarea raportarii la matrice. Da, un fel de gandire originala, te felicit. (n ultima ta carte ai cerut pareri despre materiale de acoperire pentru iarna.Scriu si eu o metoda. (ncearca cu folia care se pune su$ ciripa pe acoperis, este o folie gal$ena cu insertie de fi$ra de sticla si important, daca te uiti mai atent =eventual cu o lupa> este perforat cu gauri foarte su$tiri, care lasa vaporii de jos in sus sa treaca dar apa nu de sus in jos. )ineinteles daca pui pe rame direct, al$inele le inchid aceste gauri, deci intre rame si folie este $ine daca ai podisor sau ceva ce nu lasa al$inele in apropierea foliei.

!u asa iernez familiile ? rama, podisor folie si un strat de poliuretana de 3 cm care lasa sa treaca vaporii. Acest strat mai mult dupa aparitia puietului in primavara. (ti doresc multa placere in apicultura0 *u respect% @iss Aeza

despre calitatile matcilor

3INERI, %"T%MBRIE 20 / ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut (ncepand cu articolul de azi vreau sa iti ofer cunoastere la un alt nivel. Daca ma vei citi in continuare vei vedea despre ce vor$esc. Discutam acum despre matci si ce tre$uie sa facem pentru ele. Poate nu intamplator, dat fiind faptul ca am redeschis oferta de comercializare a matcilor pentru anul '-&,. Mai multe detalii despre acest su$iect aici+ (n ultima vreme se vor$este foarte mult despre selectia matcilor si despre faptul ca o matca de calitate este o matca care a fost selectata dupa anumite criterii. Printre ele, cel mai important este productivitatea. Daca stam sa ne gandim, asa este. "umai ca acest aspect nu este suficient, constituind doar o parte a intregului. (n ultima mea carte - Initiere si practica in apicultura or)anica si naturala - am e plicat pe larg, cu e emple ancorate in realitate, necesitatea intelegerii in integralitate a fenomenului apicol. )a mai mult, am prezentat de la A la B modul in care principiile holistice pot fi aplicate in intretinerea coloniilor de al$ine. *onform acestor principii, cum putem integra si notiunile noastre despre matci =sarace, su$iective si adesea fara profunzime> in unitatea apiculturii holistice, naturale, care nu agreseaza al$inele si nu contrazice legile universale8 "imic mai simplu. *alitatile matcilor sunt de fapt niste 6programe5 care e ista in codul lor genetic si le fac sa manifeste anumite insusiri. #ranspuse in planul organic, sunt reprezentate su$ forma cromozomilor si partilor componente ale acestora =genele>. Deci, in planul organic sunt reprezentate de materie.

Dincolo de planul organic, intr+un plan superior, acest program se manifesta ca si 6comportament5. Stiinta a dovedit ca, matca C este $una culegatoare pentru ca are gena D . Aena care , daca se transmite si la fiica acesteia, va determina acelasi 6comportament5 de $una culegatoare. Pana la ora actuala, omul o$tine e emplare cu insusirile dorite prin actiune e clusiva asupra materiei, folosind diferite proceduri, de la hi$ridare pana la transfer de gene in cadrul speciilor diferite. "u intram in detalii. Este important sa intele)em ca este 2orba de manipularea materiei prin intermediul materiei+ Dar materia nu este guvernata de ea insasi, drept pentru care aceste metode si+au dovedit in timp ineficienta, sau mai grav, efectele adverse. Modificand materia prin actiunea asupra materiei, ine2itabil omul a6un)e sa se opuna le)ilor imateriale care )u2ernea*a materia+ *e este de facut atunci8 #rincipiile (olistice 2in sa uneasca materia cu ceea ce este dincolo de ea, si nu sa desparta+ Aplicand principii holistice putem directiona activitatea materiei in directa corelatie cu legile imateriale si nu in contradictie cu acestea. Aici tre$uie inteleasa aceasta legatura sensi$ila. *u alte cuvinte, prin metode neinvazive, care nu impart ci formeaza intregul, putem o$tine tot ceea ce dorim. 9rem productivitate 8 Da, o putem avea. 9rem vitalitate, instinct igienic pronuntat, colonii care sa faca fata singure agentilor infectiosi si pe care sa nu le mai into icam cu chimicale8 Da, le putem avea. In ce mod7 (n primul rand intelegand modul real in care isi desfasoara activitatea colonia de al$ine. !sti sigur ca stii acest lucru8 Sa ne reintoarcem la su$iectul nostru. Prin prisma celor scrise mai sus putem spune ca matcile de calitate sunt datorate numai activitatii de selectie8 (n nici un caz. (n afara selectiei, coloniile de al$ine mai au nevoie de o multitudine de alte elemente pentru a perpetua mai departe programul pe care il dorim, care sa se manifeste ca% instinct de acumulare accentuat, rezistenta la im$olnaviri, prolificitate, instinct scazut de roire, etc. "are sunt acestea7 Si aici vine momentul in care tre$uie sa continui tu. Daca ai citit cartea mea , cu siguranta stii la ce ma refer si te rog sa scrii raspunsul tau ca un replaE la acest mesaj, pe site. Daca nu ai citit+o inca, o poti comanda completand aici formularul de comanda+ De acum incolo imi propun ca prin ceea ce scriu, sa te ajut sa faci primii pasi catre adevarata cunoastere a lumii al$inelor. Dar acest lucru nu este posi$il daca totul vine numai din partea mea.

Astept mesajul tau.

"um e mai bine8++cu8sau fara7

SAMBATA, 0 AU&UST 20 / ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut Din pacate in ultima vreme nu am reusit sa fiu la fel de activ pe site asa cum mi+as fi dorit. Pot sa spun insa ca am incheiat o etapa in urma careia ofer tuturor roadele cercetarilor mele. Asta*i, oricine doreste sa practice apicultura or)anica si naturala are acces la cartea -Initiere si practica in apicultura or)anica si naturala. care contine tot ceea ce trebuie despre acest subiect+ Acum vreau sa discutam niste aspecte legate direct de rezultatele in activitatea apicola si ne vom raporta la apicultura care se practica la ora actuala in Romania. Daca esti incepator acest articol iti va fi foarte folositor si vei vedea in continuare de ce. Si eu am fost incepator, dar in alte vremuri, cand simplul fapt de a avea stupi in curte nu atragea dupa sine $eneficii materiale, ca acum. Pe atunci mierea era ieftina si oamenii nu erau prea interesati de aceasta ocupatie. (n primii ani credeam ca apicultura si natura sunt in stransa legatura, pana intr+o seara cand 3.am facut un tratament cu 9arachet la al$ine. Datorita cutiilor nu foarte $ine im$inate, am inhalat foarte mult fum si nu m+am simtit tocmai F@3.(n plus hainele de pe mine miroseau foarte tare si m+am intre$at oare cum se simteau al$inele in acele momente. Acesta a fost primul moment in care am inceput sa imi pun intre$ari. Al doilea a venit atunci cand la sugestiile altor stupari, am cumparat si $enzi de Mavrirol, pe care le+am pus in stupi toamna. Primavara, cand am scos $enzile, am vrut sa le arunc intr+un loc sigur=stiind ca sunt to ice>, dar nu mare mi+a fost mirarea cand am vazut alte persoane care le aruncau in fundul gradinii in gramada de $alegar sau cand am auzit ca se folosesc si ca fitile pentru lampile cu gaz. Mi+am dat seama astfel ca multe persoane care practicau apicultura nu aveau nici o notiune despre ceea ce inseamna to icitate si efecte negative pentru sanatate. Am realizat ca de fapt natura, naturalul si apicultura sunt destul de indepartate una de cealalta.

Pe atunci nu aveam nici o notiune de apicultura naturala, dar imi incoltise in minte intre$area% fara tratamente c(imice nu se poate7 Au tre$uit sa treaca multi ani de+atunci, pentru a putea sa+mi raspund la aceasta intre$are afirmativ. Ba da, se poate9 Bilele trecute vor$ind cu alte persoane, im spuneau% 69ara nu am timp nici sa rasuflu. !ste foarte mult de lucru la al$ine, tot timpul tre$uie sa stai langa ele5. :m, ma gandeam eu, din primavara nu am mai um$lat la stupii mei, si suntem aproape la mijlocul lunii august. "u am spus acest lucru multora, pentru ca aceste lucruri nu se spun in gura mare. Majoritatea nu cred nici cand le spun ca se poate vindeca 4oca Americana fara su$stante chimice, sau ca nu am mai dat cu 9arachet de ;+1 ani. Mai mult nu voi dezvolta aceste su$iecte, in carte este tratat totul in amanunt. *red insa ca ar tre$ui sa incercam fiecare dintre noi sa integram coloniile de al$ine in natura. Prin metodele de lucru, prin cunoasterea pe care o putem do$andi. Am decis astfel sa ela$orez un pachet de masuri care ii vor sprijini pe toti cei care vor dori sa practice apicultura organica si naturala. #rimul pas pe care l+am facut a fost sa ela$orez sistemul Ma imus ? de intretinere a coloniilor de al$ine fara faguri artificiali si fara su$stante chimice si sa editez volumul complet in care este descris acest sistem. Al doilea pas a fost redeschiderea FFR7M747(. Forumul este din nou activ. Aici se pot schim$a pareri si fiecare poate $eneficia de suportul meu. 7rmatorii pasi vor fi dezvaluiti pe parcurs. !ste esential sa intelegem ca apicultura naturala nu se poate invata din discutii sau de pe internet. Pentru ca are la $aza principii si metode integrative, holistice, acestea necesita o intelegere adanca, care poate fi do$andita numai in urma citirii cartilor si apoi aplicarii cunostintelor pas cu pas in stupina proprie. (n incheiere vreau sa te rog sa+mi lasi un comentariu dupa ce vei citi cartea -Initiere si practica in apicultura or)anica si naturala. si sa+mi spui parerea ta. Daca ai intre$ari, le astept cu placere. Pentru data viitoare pregatesc un material deose$it, iar cei inscrisi la neGsletter vor primi si un $onus. #inem aproape0 inShare

Un raspuns pentru -"um e mai bine8++cu8sau fara7.

ioan a scris ,

&& August, '-&3 la 1%3, pm

Referitor la cartea initiere si practica in apiculturta organica si naturala% Am reusit sa o citesc in intregime, chiar de doua ori unele capitole. Parerea mea de moment este % *artea este prezentata putin prea stiintific =am si eu studii superioare> si cred ca este necesar sa revad in intregime aspectele de concept si modul lor de prezentare. Ma asteptam la e plicatii mult mai practice si concrete la toate capitolele din carte. #re$uie sa spun ca am numai '- de familii de al$ine si ca sunt foarte interesat de aspectul natural al produselor al$inelor si deci implicit de modul de lucru in domeniu. Din articolul e pus inteleg ca urmeaza prezentarea efectiva a modului de lucru in sistemulorganic si natural. astfel o sa vad daca o sa pot sa trec la organizarea pe sistemul natural, =presupune schim$area ideilor de apicultura, a materialelor folosite, lazi, rame, locatii si desigur orice modificare costa $ani>. Astept cu nera$dare o noua carte are sa ma faca sa schim$ modul efectiv de lucru. Am uitat sa spun ca pentru mine cel mai fascinanat lucru a fost modul de tratament al al$inelor si modul de prezentare a lucrarii ca un intreg.

initiere si practica in apicultura or)anica si naturala

#rima carte de apicultura or)anica si naturala din Romania
"omanda cartea Initiere practica in apicultura organica si naturala (nainte de prezentarea propriu+zisa a cartii vreau sa+ti pun cateva intre$ari% + *at aloci din timpul tau pentru intretinerea coloniilor de al$ine8 #e incadrezi in categoria celor care din aprilie pana in septem$rie au foarte mult de lucru la al$ine8 + *rezi ca roirea este un fenomen sezonier si atunci cand coloniile sunt dezvoltate tre$uie sa scoti tot timpul rame cu puiet, sa rupi $otcile, pentru a preveni roitul8 + (n timpul culesurilor te trezesti adesea cu cui$urile $locate si tre$uie sa intervii din nou in colonii pentru a largi spatiul de ponta al matcii8 + Pentru tine varooza este o pro$lema acuta si daca nu tratezi al$inele cu su$stante chimice to ice crezi ca nu vor supravietui8 + *um stai cu depopularile si disparitia coloniilor de al$ine8 #i s+au intamplat astfel de fenomene8 Ai prieteni, cunostinte despre care ai auzit ca au patit asa ceva in ultimii ani8

+ *are este situatia $olilor in stupina ta8 Ai avut pro$leme la care nu le+ai gasit raspuns, sau a tre$uit sa tratezi cu anti$iotice8 Ai pierdut colonii de al$ine in urma into icatiei cu su$stante chimice datorate stropirilor8 Dupa ce ti+ai raspuns la aceste intre$ari, am sa iti spun si eu cate ceva% 4a inceput al$inele imi ocupau o $una parte din timp, pentru ca imi placea sa stau cu mainile in ele. Apoi m+am gandit sa imi e tind stupina, dar cand am ajuns aproape de 'de colonii, mi+am dat seama ca volumul de munca va creste proportional cu numarul acestora. (nsarmarea ramelor si lipirea fagurelui artificial imi luau de asemenea foarte mult timp.Am lucrat cu aproape toate tipurile de stupi, de la orizontal pana la vertical cu cat, cu &- +&< rame si diferite tipuri de magazii. (n acelasi timp, o$oseala si uzura fizica se accentuau, apicultura devenind dintr+o activitate de placere una de uzura si de rutina, in care al$inele si omul se streseaza reciproc3 (n legatura cu roirea, mi s+a intamplat sa imi roiasca coloniile si de ' ori in timpul verii. Am incercat si eu toate metodele cunoscute pe+atunci % ruperi de $otci, scos de rame cu puiet capacit, cautat matca, facut de roi artificiali, dar aceste activitati nu insemnau pentru mine decat stres. Si pentru al$ine la fel3.(nchipuie+ti cum e sa cauti regina intr+o colonie dezvoltata in lunile de vara3e practic ca si cum ai cauta acum in carul cu fan. (n plus, toate acele manipulari de rame, scuturari de al$ine, interventiile destul de dese in colonii erau foarte agresive pentru al$ine. 4a capitolul varooza am amintiri mult mai neplacute. Stupii pe care ii aveam, erau facuti de mine, cu ferastraul si ciocanul. *and faceam tratament cu varachet tot fumul iesea pe la im$inari, si inhalam in acest fel destul de mult. #ratamentul cu fitile de mavrirol care stateau in stup de toamna pana primavara era de asemenea un episod neplacut. (n plus, stiam ca to icitatea fagurilor creste dupa fiecare tratament si su$stantele chimice se transmit apoi in miere, astfel ca am inceput sa ma intre$% ce miere dau eu sa manance copiilor mei8 *um as fi putut valorifica ramele cu pastura stiind ca sunt im$i$ate de pesticide si insecticide8 (mi amintesc cum intr+o primavara cand primul copil avea vreo 3+ , ani am mers la stupi si mi+a cerut fagure cu miere din rama. (mediat privirea mi+a cazut pe fitilul de mavrirol pe care il pusesem acolo de toamna, si care stiam ca eli$ereaza vapori cu insecticide in tot stupul pentru tratamentul varoozei. A fost un sentiment neplacut3.care a nascut in sufletul meu dorinta de schim$are. Despre depopulari si disparitii de colonii de al$ine, de vreo 3+, ani incoace nu e ista an in care sa nu aud ca un numar mare de colonii dispare permanent fara a fi determinata cauza. )a mai mult, se pare ca aceste disparitii sunt insotite de fenomene ciudate% nu ramane nici o al$ina chiar daca disparitia se produce cand vremea este rece, ramele cu miere raman intacte, cateodata pe fundul stupilor ramane un praf al$3. Despre $oli, pot sa spun de asemenea ca stupii mei nu au fost ocoliti. (ncepand cu nosemoza si terminand cu loca americana, au avut asa% nosemoza, puiet varos, puiet pietrificat, varooza, loca americana. 7ltima a dus la disparitia aproape totala a coloniilor. (mi amintesc cum am venit de la *luj=acolo faceam medicina> intr+un septem$rie si am gasit lazile aproape goale, raspandind un miros neplacut. (nstinctiv am stiut ca este vor$a de loca americana, dupa aspectul specific pe care il aveau celulele cu puiet si mirosul degajat. Din &< colonii nu am mai putut sa recuperez decat 3+, maini de al$ine si o matca, pe care le+am inchis intr+o lada noua in $eci, vreo 3 zile, fara mancare. Dupa ce le+ am eli$erat am constatat ca murisera aproape de jumatate din al$ine, dar matca inca mai

traia. Pentru ca nu stiam daca vor mai putea trece iarna, le+am pus pe faguri cu miere si am asteptat pana in primavara. $a restul la*ilor le:am dat foc, impreuna cu tot ce era in ele+ Din toate cele &< colonii pe care le aveam la acea data, mai ramasesem doar cu doua maini de al$ine si o matca. Privind in urma, am facut un $ilant al anilor de stuparit de pana atunci. Mi+am dat seama ca ceva nu era in regula, si am cautat sa inteleg cauzele care au dus la acele evenimente. "u eram multumit cu nimic din ceea ce insemna apicultura% timpul necesar din ce in ce mai mult, efort fizic in conditii e treme de caldura e cesiva, stres, uzura, in plus productivitatea depindea de posi$ilitatea de transport a stupilor in pastoral la culesuri de intensitate crescuta3.#otul era din ce in ce mai complicat si pe deasupra au aparut si $olile, am pierdut apoi toata stupina3.ce era de facut8 "u m+am gandit insa nici o clipa sa renunt, ci am mers inainte. #ot ceea ce a urmat a fost ca o renastere $inecuvantata. Dupa ani de zile de studiu si cercetare a comportamentului si desfasurarii vietii coloniilor de al$ine am reusit sa gasesc raspuns pentru toate pro$lemele pe care le+am enumerat mai sus. *artea -Initiere si practica in apicultura or)anica si naturala. este tot ceea ce ai nevoie pentru a depasi situatii limita de genul celor e puse adineaori. 9ei afla e act e plicatiile si pasii de actiune necesari pentru a practica apicultura la un alt nivel. *eea ce vei citi in aceasta carte sunt elementele pe care eu le+am ela$orat pentru a iesi din situatiile negative in care ma gaseam. Aceste elemente sunt a$solut originale , deci nu le gasesti in alte carti. )a mai mult, mediul academic a identificat nu mai putin de . patente de importanta nationala si mondiala. (ti prezint asadar un material e trem de valoros0 4a capitolul timp, o$oseala, stress, pot sa iti spun ca la ora actuala imi permit sa intretin un numar de colonii de cel putin &- ori mai mare decat la inceput fara sa am nevoie de timp suplimentar, fara sa muncesc e cesiv si fara sa fac munca fizica e tenuanta. Am invatat de ce '+3 interventii pe an in stupina reprezinta ma imul necesar si cum sa fac ca fiecare interventieHcolonie sa nu dureze mai mult de .+; minute. *u alte cuvinte, eu aloc fiecarei colonii anual ma im &.+'- minute. (n restul timpului prefer sa fac altceva, si chiar daca merg la al$ine imi place sa stau langa ele, sa le o$serv3. 4a capitolul roire, in acord cu cele scrise mai sus, iti dai seama ca acest fenomen pentru mine nu mai reprezinta o pro$lema. Am ela$orat metode prin care pragul de roire este depasit in dinamica =adica al$inele isi vad de trea$a la capacitate ma ima>, ceea ce aduce un plus de productivitate la sfarsitul verii. Parado al, fara sa intervin agresiv si sa enervez coloniile saptamanal pentru a le rupe $otcile sau a le lua puietul. 4a capitolul varooza, au trecut ;+1 ani de cand am dat facut ultimul tratament cu su$stante chimice. 9arachetul, mavrirolul si alte su$stante chimice to ice sunt deja istorie0 )a mai mult, dupa ce am renuntat si la fagurii artificiali, lucrand numai cu faguri naturali pe care al$inele si+i construiesc singure am ajuns la performanta de a e ecuta tratament o singura data pe an cu acid o alic, selectiv. Acest lucru inseamna ca am si colonii pe care nu le tratez deloc0

Depopularile sau disparitiile coloniilor de al$ine imi sunt total straine. 4a capitolul $oli, am ela$orat remedii si metode de profila ie si tratament specifice. 4oca Americana acum nu mai este un dusman de temut al al$inelor, ci un factor nesemnificativ. Prin metodele ela$orate am reusit vindecarea si altor stupine din mai multe zone ale tarii. Fara su$stante chimice00 De asemenea nosemoza, puietul varos, au fost eradicate din stupina mea. Fata de acestea mai adaug ela$orarea metodelor de analiza a e istentei si starii matcii in nucleul de imperechere sau in colonie fara sa ridic ramele cu puiet, precum si metode de crestere si selectie a matcilor si trantorilor. #oate aceste elemente compun un sistem complet si comple de intretinere a al$inelor in maniera organica+naturala, pe care l+am denumit sistemul Ma imus.

Acasa Apicultura or)anica si naturala $ectia

5 Ianuarie, 2014

+ #rimul pas catre apicultura naturala

$ectia + #rimul pas catre apicultura naturala : Renasterea Stuparitului

$ectia + #rimul pas catre apicultura naturala

;%I, 2 MARTIE 20 / ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut Inainte sa incep subiectul la care m-am gandit azi vreau sa raspund tuturor celor care m-au intrebat ce fel de argila sa foloseasca. Desi sunt multe tipuri de argile pe piata, una s-a dovedit a avea efecte remarcabile: argila albastra de Raciu. Si eu o folosesc, dupa mine este cea mai buna argila accesibila la ora actuala la noi in tara. Mai multe detalii se gasesc pe internet, la un simplu search pe google. Pentru ca multi dintre voi m-au rugat sa scriu despre intretinerea coloniilor pe faguri naturali, m-am gandit ca putem incepe cu acest subiect pe care sa il dezvoltam pe parcurs. Sunt multe de discutat si cred ca vor folosi tuturor.

Din ce in ce mai mult in ziua de azi observ ca trendul catre natural devine tot mai puternic, tot ceea ce este eco, bio avand o mare cautare. Din pacate la noi in tara acesti termeni au a uns in derizoriu, de aceea nu ma voi opri la acest punct. Exista totusi o diferenta reala intre apicultura bio si apicultura conventionala? !ine-nteles. "picultura conventionala este apicultura de e#ploatare pe care o practica ma oritatea. In apicultura bio ar trebui sa nu se utilizeze in primul rand substantele chimice specifice pentru tratament$ varachet, mavrirol, fumidil, antibiotice%, alternative fiind tratamentele organice care e#ista din abundenta pe piata. Exista si un alt nivel superior apiculturii organice? Da, apicultura naturala, care nu utilizeaza nici macar foitele artificiale pentru cladirea fagurilor. "dica albinele isi cladesc singure fagurii. &n fel de apicultura naturala o practica cei care utilizeaza stupii 'arre, dar amesteca lucrurile in momentul in care fac tratamentul pentru varroa cu substante conventionale: varachet si mavrirol. "ceasta nu mai este apicultura naturala. Atunci ce trebuie sa facem pentru a practica apicultura naturala? (ea mai simpla intrebare cu cel mai simplu raspuns: in primul rand sa cunoastem necesitatile reale ale albinei si sa ne desprindem din sablonul prin care privim lucrurile la ora actuala. )ara sa e#agerez, iti spun ca sistemele de intretinere standardizate pe care lucram ma oritatea azi contrazic necesitatile reale ale coloniei de albine, producand dezechilibru si stres. Ma oritatea dintre noi credem ca putem invata totul la o bere sau la o vizita in stupina, ceea ce este total gresit. *sentialul in apicultura nu consta in faptul de a-i trage de limba pe ceilalti , sa +scoata din gusa+ informatia, si nici sa ne furam unii altora ,metodele+ , pentru ca+ meseria nu se fura+. "devarata meserie se dobandeste prin efort individual sustinut, studiu, practica si vointa. De ce spun aceste lucruri- Pentru ca la inceput si eu am gandit la fel. (redeam ca voi invata totul din povesti , intalniri pe forumuri sau la targuri apicole, tras cu urechea. Fals!!! Dupa ani buni mi-am dat seama ca pana atunci nu am facut altceva decat sa ma hranesc cu iluzii. Drept pentru care m-am apucat de treaba si am considerat cartile ca fiind cel mai important izvor de cunoastere. Din fericire nu m-am inselat, reusind sa elaborez sistemul de intretinere holistic despre care vom vorbi in continuare. Deci primul pas este educatia. *ducatia de a nu mai astepta sa ni se dea, sa ni se spuna, sa ni se faca. *ducatia de a face. *ducatia de a intelege ca fara o cunoastere reala nu vom a unge sa facem nimic. Sau vom a unge sa facem nimic. Cum dobandim cunoasterea reala in ceea ce priveste apicultura? Daca ai a uns sa-ti pui aceasta intrebare esti pe drumul cel bun. (unoasterea reala inseamna cunoastere holistica, in integralitate. "dica implica tot ceea ce include universul apicol, interdisciplinar si interrelational. "m fost si suntem obisnuiti cu o cunoastere reductionista, in care abordam strict obiectul analizat facand abstractie de legaturile lui cu mediul incon urator. Apicultura naturala implica obligatoriu o cunoastere holistica. De aceea nu am putut sa le raspund celor care mi-au cerut pe mail sa le spun cum sa faca faguri naturali. Pentru ca vreau sa ii fac sa inteleaga totul in integralitate. )agurii naturali luati separat nu e#ista. Daca le

spuneam sa introduca rame goale intre ramele cu puiet ii minteam, pentru ca fagurii nu e#ista decat daca sunt in legatura cu colonia, colonia cu natura, natura cu omul si cu universul. "sadar primul pas este sa cititi. Si va pot recomanda cu ce sa incepeti, asa cum am inceput si eu. Rudolph Steiner Convorbiri despre natura albinelor. poti do!nloada de aici" http:..///.spiritualrs.net.(onferinte.0"123al.0"1234inde#.html *ste cartea care pentru mine a reprezentat pista de decolare. Dupa ce am citit-o am inceput sa inteleg ca ceea ce intuiam avea un substrat real. Inainte de a incheia vreau sa te rog sa vizionezi videoclipul de mai os, un videoclip foarte interesant in care am surprins cum trantorii intr-adevar clocesc puietul. (unosteam acest lucru de multa vreme, de cand mi-am cumparat prima colonie de albine, dar n-am crezut pana nu am vazut in realitate. Pentru ca intretinuta pe faguri naturali colonia a unge la nivelul care permite fiecarei caste sa isi manifeste potentialul in integralitate. Si trantorii au un potential imens, care este inhibat in apicultura conventionala. 5u ce parere ai despre trantori"ceasta a fost prima lectie. Primul pas pe care trebuie sa il facem catre apicultura naturala si catre adevarata intelegere a lumii albinelor.. Daca ti-a fost de folos si vrei sa continuam lasami mesa ul tau.

inShare

0 raspunsuri pentru -$ectia apicultura naturala.

+ #rimul pas catre

$i2iu a scris ,
'& Martie, '-&3 la ,%&- pm

(iprian, am citit si eu cateva carti de apicultura, insa si acolo se gasesc opinii radical diferite. Daca e sa comparam cartile tale cu Manualul "picultorului, abordarea e total diferita. 6u mai detaliez, ai facut-o tu de a in lectia 3. Diferentele de abordare sunt ma ore $de la e#ploatare la sange la necesarul familiei de albine%.

Pana la urma e#perienta individuala depinde de n7 lucruri $potential melifer, inteligenta apicultorului, timp, buget, etc%. Personal am incercat sa iau din cartile tale ce am putut, in functie de cele puse in paranteze 8 sa vedem ce o sa iasa, momentan am iesit din iarna in viata. Si eu folosesc argila de Raciu, insa pentru uz intern $clisme%. * f.o9. 5e asteptam cu cartea, tu stii asta

2+

Eftimie ioan a scris ,

'& Martie, '-&3 la <%,' pm

Imi place cele spuse de tine , insa eu nu omor trintorii si nici nu indepartez fagurii cu ei.

/+

Ale<andru a scris ,
'' Martie, '-&3 la 1%3< am

6ici eu nu elimin trantorii, am aflat aici un nou argument in favoarea lor, eu stiam si ca asteapta culegatoarea ce soseste obosita, o incura eaza si o conduce e#act acolo unde trebuie sa-si depuna recolta, scutind-o de efortul de a umbla prin stup. (elor ingri orati ca ,stau pe miere+ le raspundeam ca e adevarat, S5"&, deci nu consuma mult, iar la adapatoare vad uneori mai multi trantori decat albine. De asemenea mi se pare ca intervin in apararea stupului, chiar si eu sunt intimidat de trantorii mari, negri, si grei, cand bazaie puternic tavalindu-se pe mainile mele, si peste tot.

4+

Rosu a scris ,
'' Martie, '-&3 la &&%'- am

Super lectie,va rugam sa continuati

=+

%la Ioan a scris ,

'' Martie, '-&3 la &'%.; pm

* u adevar foarte mare, trebuie sa ne debarasam de conceptiile vechi, de e#ploatare, si sa incercam sa intelegem cu adevarat lumea albinelor. :ara trecuta am facut acest pas de saturare cu trantori al coloniilor. " fost un lucru interesant, am surprns si eu intr-o colonie acea clocire a puietului de catre domni, si am fost foarte incantat. Si pot sa incura ez pe oricine sa nu-i fie frica, coloniile nu vor fi infestate cu paduchi

peste masura. &n alt aspect interesant pe care l-am observat,- desi nu stiu daca are legatura irecta cu trantorii-, linistea coloniilor. Desi a fost un an dificil, cu seceta severa, perioade ff lungi in care abia e#ista cules,nu am primit nici o intepatura777

>+

0oru a scris ,
'' Martie, '-&3 la 1%'< pm

*ste fascinant 7 (a ;ncep-tor apreciez acest a utor teoretic -i caut s- procedez ca atare. (u spri inul dvs. sper s- reu-esc. R-m<n ;n a-teptarea celorlalte teme. P.S.: 6u am reu-it sdo/nloadez ,(onvorbiri despre natura albinelor+, de R. Steiner la situl indicat.

?+

0oru a scris ,
'3 Martie, '-&3 la ,%&, pm

Problema a fost rezolvata.Multumesc foarte mult pentru sansa de a cunoaste premizele filosofice ale bazelor apiculturii naturale si asteptam cu mult interes urmatorii pasi, respectiv lectii.

4+

dan a scris ,
'3 Martie, '-&3 la &&%-; pm

Sunt un incepator in lumea albinelor si putin mai avansat in opera lui Steiner , chiar un mare admirator .*#traordinara viziunea antropozofului asupra lumii , confirmata de aplicabilitatea in viata de zi cu zi ,pe toate nivelurile : educatie, social , agicultura=si apicultura 7Steiner a fost un e#eget al lui 0oethe, care a scris si ,afinitatile elective+ . 5ot asa , cred ca nu este intamplator ca afinitatea mea catre Steiner , combinata de noua mea pasiune pentru albine , a facut sa aleg drumul $ mai degraba lin9-ul% care sa ma duca la metoda ta de albinarit .(onsider rationamentele tale foarte corecte si am fost impresionat placut de modul in care ai pus la punct metoda de crestere a albinelor 7 *#traordinar 77M-am indragostit de albine acum trei ani si am inceput sa invat , cand de la unul , cand de la altul , cand din carti $ foarte greu de inteles > parca sunt scrise sa ascunda nu sa arate, sau, mai degraba, sa alunge nu sa atraga%. Pe scurt , nu prea mi-a placut ce am vazut si am simtit tot timpul ca nu prea este in regula ce se face cu albinele$ de fapt cu toata societatea %. Sunt , deci, un fan al metodei tale si iti multumesc pentru informatiile pe care le imparti cu noi 77

@+

marin/44/ a scris ,
'. Martie, '-&3 la '%-< pm

Daca familia cand simte pericolul disparitiei primul lucru pe care il face este sa construiasca celule de trantori inseamna , fara doar si poate ca rolul trantorilor este esential. Dar nu numai atat, ce ar fi o ,lume+ formata numai din se#ul feminin, adica albine. Mandria lor ar fi stirbita, efortul lor de munca ar fi neapreciat, un pic de competitie pentru a iesi in fata nu strica niciodata. "ti vazut vreodata cum arata gainile dintr-o hala de gaini outoare, unde nu este nici macar un cocos- 6iste biete fiinte blegi si nea utorate. Si acum in legatura cu clocitul celulelor capacite de catre trantori. Sunt sigur, acum dupa ce mi-ati deschis ochii, ca albinele avand una din cele mai desavarsite forme de organizare a viatii comunitare nu puteau face altfel. &n e#emplu vine din lumea pasarilor unde in perechile cele mai statornice, si ma refer aici la porumbei , berze etc, clocesc si masculii. 5rantorii de ce nu ar face-o

0+

dumitru a scris ,
3& Martie, '-&3 la ,%', pm

"stept cu nerabdare lectiile urmatore.)elul in care pui problema stuparitului ne apropie de originea vietii pe pamant si ne da o alta intelegere..

su)estii pentru de*2oltarea coloniilor prima2ara

MIER"URI, / MARTIE 20 / ! S"RIS IN REME0II NATURA$E #ENTRU "%$%NII$E 0E A$BINE

Salut Fdata cu venirea primaverii o$serv ca si stuparii devin din ce in ce mai nelinistiti, mai ales incepatorii. #oti se gandesc cum sa faca sa ai$a stupii cat mai puternici la salcam. Fara sa e agerez, am impresia ca trea$a asta cu 6imputernicirea pentru salcam5 e un cliseu care se transmite de la o generatie la alta. Din pacate nu are o $aza solida, pentru ca nu este ancorat in dimensiunea necesitatilor reale ale coloniei de al$ine. "are sunt de fapt ne2oile reale ale coloniei de albine prima2ara7 &. Al$inele ? o colonie puternica va avea o dezvoltare pe masura

'. 3. ,. .. <.

Mierea Pastura si mai apoi polenul proaspat Apa Saruri minerale 4iniste

Priveste colonia din videoclip si analizeaza apoi punctele de mai jos. Sa le luam pe rand% &. Albinele % ? pentru a avea colonii puternice primavara tre$uie ca ele sa fie puternice si toamna. "u putem avea pretentii ca din colonii sla$e toamna sa avem colonii puternice primavara, $a din contra. Primavara vom avea colonii foarte sla$e sau nu vom mai avea nimic. '. Mierea% ? asigurata integral tot toamna, in faguri capaciti peste 1-I din suprafata. (n acest fel colonia are acces la rezerve permanent. 3. #astura % ? e istenta de regula in fagurii negrii de cui$, acoperita de miere capacita. 9aloare inestima$ila pana la aparitia primului polen in natura. ,. Apa% primavara, cand temperatura permite vedem al$inele ca $eau apa din $alti scursuri de la grajduri sau diferite surse insalu$re. !ste intr+adevar o realitate, iar pentru a o preintampina eu aplic o strategie e trem de simpla% + la & l apa curata adaug ' lingurite argila si &--+'-- gr sirop invertit, doar cat sa fie putin dulce. Solutia o aplic in hranitor. (n acest fel evit situatia de mai sus si satisfac nevoile coloniei cu saruri minerale de $una calitate, care au efect in cresterea pontei matcii si revitalizarea coloniilor. + daca aveti adapator, puneti aceasta solutie acolo. < ? $iniste% nu deranjez coloniile pentru alte operatiuni, nu scot rame, nu introduc rame. *oloniile ocupa foarte $ine toti fagurii e istenti, de aceea orice interventie este inutila. Si acum hai sa vedem daca tendintele actuale de imputernicire a coloniilor de al$ine primavara se mai justifica% + suplimentele proteice cu vitamine si minerale% aici sunt multe de spus. Spicuiesc doar cateva aspecte mai importante% + In primul rand, tu$ul digestiv al al$inei nu este adaptat pentru digestia acestor su$stante. + In al doilea rand, se pare ca duc intr+adevar la cresterea e ploziva a populatiei, dar aceste colonii au o productie mai scazuta de miere comparativ cu celelalte. Aici voi dezvolta mai pe larg in materialul gratuit pe care il voi trimite in curand tuturor celor care ma urmaresc si sunt a$onati la neGsletter. 9oi scrie si despre cauzele mortalitatii crescute in aceasta iarna, un fenomen care a afectat foarte multe stupine in procent destul de ridicat. + sirop de zahar= invertit sau neinvertit>% + se poate administra doar in lipsa rezervelor de miere *oncluzie% coloniile de al$ine nu sunt animale supuse procesului de ingrasare pentru taiere. "umai respectand dezvoltarea naturala si adapta$ilitatea la hrana specifica vom avea colonii sanatoase si productive la momentul potrivit. *e sa facem asadar primavara8 Sa le dam putina apa de argila , pentru a le asigura necesarul de minerale, a le curata tu$ul digestiv si a le creste vitalitatea. Dar numai dupa ce au efectuat z$orul general de curatire.

Astept intre$arile tale legate de acest aspect. Revin in cateva zile cu un material de e ceptie, care va fi trimis tuturor celor ce ma citesc.

inShare

/ raspunsuri pentru -Su)estii pentru de*2oltarea coloniilor prima2ara.

$i2iu a scris ,
&3 Martie, '-&3 la ,%.< pm

#u faci ca totul sa fie foarte simplu. *ulmea e ca ai si dreptate3

2+

0aniel a scris ,
&3 Martie, '-&3 la <%.1 pm

Da chiar foarte simplu cu argila. F sa incerc si eu in primavara aceasta

/+

3alentin a scris ,
&3 Martie, '-&3 la ;%-/ pm

*orecte o$servatii, mai ales in ceea ce priveste mortalitatea din acesta iarna. Astept mesajele ce vor veni3 *u consideratie, 9alentin

4+

0aniel a scris ,
&3 Martie, '-&3 la 1%-- pm

Multumesc pentru aceste sugestii grupate simplu si usor de inteles. !u sunt la inceput de drum cu apicultura dar apreciez informatiile concise.

=+

Ale<andru a scris ,
&, Martie, '-&3 la ;%.; am

Multumiri pentru ideea cu argila in apa pt. al$ine. Stiam de necesarul de saruri minerale, dar nu sare de $ucatarie asa cum am citit ca procedeaza multi =si eu pana acum>. Ma gandesc sa pregatesc apa cu argila mai din timp, agitand cat mai des, pt. dizolvarea sarurilor minerale in apa. Sincere multumiri pentru postari. Ale andru.

>+

Marian Ionescu a scris ,

&, Martie, '-&3 la 1%-/ am

Da, cred ca aveti dreptate. (n literatura apicola se recomanda, pentru mineralizarea organismului al$inelor, adaugarea de sare in apa din adapator. *red ca este corect cu argila, pt. ca se ofera un spectru mult mai larg de minerale, asigurandu+se reechili$rarea organismului din acest punct de vedere. (n ceea ce priveste asigurarea hranei proteice primavara, eu folosesc Feed )ee, produs de *anada si sant f. multumit. Parerea mea este ca e cel mai complet comple proteic pentru al$ine, testat si avizat international.

?+

"laudiu a scris ,
&, Martie, '-&3 la /%&' am

Si eu sunt incepator si apreciez informatiile concise dar si pe cele argumentate. Astept argumentatia si eventual studiile prin care se demonstreaza =scuzati impersonalul>ca% 6+(n primul rand, tu$ul digestiv al al$inei nu este adaptat pentru digestia acestor su$stante. +(n al doilea rand, =3> aceste colonii au o productie mai scazuta de miere comparativ cu celelalte.5 Referitor la filmulet, ni se prezinta o colonie de al$ine in care, in mare parte, al$ina este pe leatul superior al ramelor din corpul de sus. Acesta situatie, o stim si noi ? incepatorii, nu indica neaparat ca este o colonie puternica ci si alte doua lucruri% +ca rezervele de miere sunt pe terminate, zona de puiet fiind foarte sus pe rama si este proritara pentru acoperire. +ca afara este frig pentru z$or dar in partea de sus a stupului este suficient de cald pentru a se apuca de trea$a, ghemul fiind total desfacut. Astfel, as putea spune ca pentru o edificare completa as fi preferat filmarea a '+3 rame din care sa putem estima%

+ suprafata acoperita cu al$ina, + suprafata acoperita cu puiet, + suprafata acoperita cu rezerve de harna. (ntre$ari% +punctul < se refera inclusiv la aspectarea ramelor8 +daca 6nu5, cat I din suprafata ramelor centrale =rama 3 din dreapta>o reprezinta 6coronita5 de miere8 +cate fete de rame sunt oate si cam in ce suprafata8 =pentru cei mai incepatori decat mine, matca nu oua unde vrea ea, ci unde vor al$inele, deci numai pe suprafata pe care ele o descriu si pot 6gestiona5 in functie de efectivul lor si in functie de vreme. Astfel sustin pozitia celor care sustin caracterul nu doar inutil dar si inoportun al interventiei apicultorului in acest moment. Ar mai fi cate ceva de zis legat de acest intro dar am sa ma opresc aici in asteptarea materialelor informative ce vor veni si+mi cer scuze daca am monopolizat ru$rica prin acest comentariu cam lungut, sper ca nu si plictisitor. *u stima, *laudiu

4+

marin/44/ a scris ,
&, Martie, '-&3 la /%3, am

#ot lucrurile simple rezolva pro$lemele ce par complicate. Multumesc pentru sfaturi.

@+

filip 2asile a scris ,

&, Martie, '-&3 la &&%.< am

Putini inteleg aspectele prezentate de dvs. si mai putini le aplic8. Aenera8iile anterioare de stupari sunt hipnotiza8i de literatura apicola tip 8a$lon editat8 de cei din conducerea A*A. Personal dup8 &- ani de apicultur8 am realizat gre8elile majore prezentate Jn c8r8ile editate de ace8ti ,,speciali8ti5 Acum, dup8 3- de ani de e perien88 Jn apicultura, am schim$at tipul de stup, de ram8 etc. Asta pt. c8 de8i f8ceam eforturi majore, e K stimulare, m8tci transvazate, selec8ie 8i ameliorare, stup8rit pastoral, rezultatele nu m8 mul8umeau. *auza8 (nterven8iile dese ce creaz8 prea mult stress, medicamentele de sintez8 folosite care le sl8$esc imunitatea al$inelor, capacitatea e agerat de mare a stupilor dar 8i a ramei, interven8ii cu prea mult8 hran8 ce con8in compu8i chimici atunci c8nd se face a8a zis8 stimulare, gen apifonda, candi=8sta este o catastrof8>. Rezultate f.$une se o$8in cu metodele prezentate de dvs. *ons. jr. Filip 9asile, *u stim8

0+

florescu mircea a scris ,

&, Martie, '-&3 la .%'/ pm

Primiti din partea mea aprecierile deose$ite ptr.daruirea fara rezerve a cunstintelor Dumneavoastra.*u respect Mircea.

%la Ioan a scris ,

&. Martie, '-&3 la /%&- pm

)una *iprian0 MA $ucura faptul ca ai revenit cu informatii si sincer eu astept cu nera$dare noua ta carte. Multumesc pentru aceasta noua informatie despre argila0 Am citit cu atentie comentariile de mai sus0 "u vreau sa comentez, dar nu pot sa ma a$tin sa nu+i transmit un mesaj Domnului *laudiu0 9eniti pe forum, cititi cartile lui *iprian3 si veti vedea ca acea colonie nu are musca doar pe leatul superior al ramei3Sistemul Ma imus natural implica mult mai mult decat putem deduce dintr+o simpla o$servare a unei colonii3. *u respect, (oan Fla

2+

MABees a scris ,
'3 Martie, '-&3 la 1%,' pm

*iprian, interesant amanunt cu adaugarea argilei in adapator. !u am schim$at pozitia adapatorului indepartandu+l putin de stupi, insa am facut+o ceva cam tarziu, dupa ce sacagitele incepusera deja sa iasa dupa apa. Am adaugat sirop in dorinta de a le ademeni la noul amplasament, insa cu argila chiar nu stiam. Spor0

/+

marin/44/ a scris ,
'. Martie, '-&3 la &%3< pm

Sunt atat de nou in ceea ce priveste apicultura incat, nici incepator nu ma pot numi, dar voi incerca prin ceea ce voi spune sa fie mai mult intre$ari, chiar daca unele vor fi

retorice, mai greu sa emit niste pareri. Deci, atata timp cat hrana esta mai aproape de natural, nu are ce sa fie rau. Sa inteleg ca in afara de apa cu minerale, in alimentatie nu intervenim cu nimic altceva in afara de miere8

particularitati ale coloniei be*meticite

0UMINI"A, = AU&UST 20 2 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut 9reau sa+ti prezint un fenomen deose$it de interesant. Mi+am adus aminte de el cand un mem$ru de pe forum a lansat niste intre$ari despre o colonie cu o situatie incerta% nu stia daca are matca. De aici a pornit totul. 7nul dintre fenomenele nedorite il reprezinta $ezmeticirea coloniei. Atunci cand colonia ramane fara matca un timp indelungat = in medie in jur de '- zile> o parte din al$ine sufera transformari hormonale care le pregatesc pentru capacitatea de a depune oua. (n acest interval se epuizeaza toata rezerva $iologica= oua, larve>, iar ouale pe care le depun al$inele sunt nefecundate , rezultand din ele trantori. #rantorii sunt mici si nevia$ili pentru imperechere, datorita faptului ca provin din al$ine si sunt crescuti in celule de al$ine.

% alta particularitate a coloniei be*metice, (n afara de faptul ca depune mai multe oua intr+o celula, se accentueaza si inclinatia de a construi $otci% + acest lucru duce la cresterea $otcilor din larve de trantor, care pot atinge dimensiuni impresionante. !ste deose$it de interesant faptul ca aceste $otci nu se matureaza niciodata si nu eclozioneaza nimic din ele. Si mai interesant este faptul ca ele se capacesc. Dupa capacire larva de trantor se dezvolta e cesiv, spargand $otca. Al$inele vin si hranesc, capacesc din nou, larva o sparge iar si tot asa. Rezulta o 6$otca mutant5, deformata, de dimensiuni considera$ile in care se afla o larva enorma= de cateva ori mai mare decat una normala>. + o situatie aparte o reprezinta cresterea $otcilor din celulele cu pastura. F$servam ca al$inele unei astfel de colonii prefera sa faca si astfel de $otci. Pentru ca nu 6creste 6 nimic acolo, $otcile raman nedezvoltate. Intrebare ,de ce nu construiesc botci si din celulele cu nectar7 Astept raspunsul tau, iar pe forum ai ocazia sa citesti si alte lucruri interesante. De asemenea in cartea Albinaritul in Sistem Ma<imus ai multe detalii referitoare la acest su$iect. Data viitoare iti voi prezenta cateva modalitati de recunoastere rapida a coloniei $ezmeticite precum si metode de rea$ilitare.

Acasa Apicultura or)anica si naturala % metoda de sc(imbare a matcii

5 Ianuarie, 2014

% metoda de sc(imbare a matcii : Renasterea Stuparitului

% metoda de sc(imbare a matcii

0UMINI"A, 22 IANUARIE 20 2 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut In primul rand vreau sa te anunt ca am depasit cu mult estimarile privind numarul participantilor la cursul de apicultura organica si vom schimba locatia in (lu 6apoca pentru un spatiu mai mare. De asemenea pentru prima serie inscrierile s-au terminat. Daca va mai e#ista o alta serie in functie de cereri voi comunica ulterior . Important este ca vom incepe sa invatam cu adevarat cum sa lucram cu albinele prin metode naturale si sa obtinem calitate ma#ima la produsele apicole. In plus voi oferi ocazia fiecaruia dintre participantii care vor imbratisa aceasta tehnica sa isi valorifice produsele la preturi competitive. Dar aceste detalii le vom discuta la curs. In continuare iti voi oferi o metoda e#trem de simpla si eficace de schimare a matcilor. *ste metoda pe care am folosit-o de multe ori si la care mai recurg din cand in cand atunci cand nu am timp si vreau un rezultat sigur. Primul lucru pe care il fac este sa inlatur matca batrana. "l doilea lucru este sa imi vad de treaba fi# o saptamana, fara sa mai intervin in acea colonie. Dupa sapte zile rup toate botcile si introduc in colivie matca cea noua, cu orificiul de eliberare astupat cu serbet. &lterior matca este eliberata sigur si isi incepe treaba in colonie. (are sunt elementele de baza pe care m-am bazat pentru aceasta metoda3. ?a orfanizare albinele isi trag botci de salvare care ingreuneaza intotdeauna acceptarea noii matci. @. Dupa sapte zile se epuizeaza toata rezerva genetica$oua, larve%, avand posibilitatea ca dintro singura operatiune sa inlaturam toate botcile. 1. )ara botci , oua sau larve matca cea noua va fi acceptata foarte usor. "vanta e: - timp de lucru redus - elimin toate situatiile de risc care pot apare - manopera foarte simpla - reusita ma#ima "boneaza-te gratuit la ne/sletter pentru a fi instiintat de aparitia noutatilor cu numele si adresa de mail.
inShare

0 raspunsuri pentru -% metoda de sc(imbare a matcii.

Budica Alin a scris ,

'3 (anuarie, '-&' la 1%.' am

Si eu utilizez aceasta metoda de ceva timp.Dar ca sa fiu sigur pentru a se epuiza toata rezerva genetica sunt necesare cel mai sigur A zile$stadiul de ou B 1 zile C stadiul larvar D zile%*#ista si un mic ,risc+.Daca nu se lucreaza atent la eliminarea botcilor si a scapat din neatentie una, sansele de reusita se diminueaza.

admin a scris ,
'3 (anuarie, '-&' la /%'. am

In legatura cu epuizarea stadiului larvar fac o mica precizare: daca lasam colonia in pace dupa ce ii luam matca batrana isi va trage un numar de botci in primele 1-E zile, dupa care va lucra numai pentru cresterea lor. In cazul in care ii rupem botcile din @ in doua zile isi va trage botci in permanenta, chiar pana la F-A zile . Dupa ce se adapteaza cu botcile, i le luam si ii dam imediat matca noua. "pare o stare ,inedita+, in care nu mai simt feromonul de botca dar il simt pe cel de matca si lucrurile evolueaza catre ceea ce ne dorim:acceptarea matcii. Sigur ruperea botcilor trebuie facuta cu atentie.

'. (anuarie, '-&' la ;%3. am

Balas a scris ,

Metoda asta este buna doar in cazul in care consideram ca avem o matca prea valoroasa sa riscam. (onsider ca sunt metode mult mai bune decat sa asteptam o saptamana, si inca @-1 zile pana matca este eliberata. Metoda sub capac protector cu puiet la ecluzionare este mult mai usoara. 6u am inventat eu metoda, se practica de mult timp si cu rezultate e#celente. Metoda lui 0iles Ratia, de a scufunda o matca intr-un vas cu apa este la fel o metoda destul de buna. Mai nou au aparut niste suse de matci care o data orfanizate nu-si mai trag botci, si raman in aceasta stare fara sa fie agitate pana la epuizarea coloniei. Multi spun ca au roit, dar cand colonia incepe sa se epuizeze numeric, albinele vor cauta alta lada cu o matca. 6u o data am auzit sau am vazut ultimul fenomen e#plicat

2+

Budica Alin a scris ,

' Fe$ruarie, '-&' la <%.- pm

Sunt in totalitate de acord cu cele spuse de domnul !alas.Mai sunt si alte metode.*u personal mai fac introducerea matcilor valoroase astfel:formez un nucleu cu matca tinara imperecheata,apoi dupa ce aceasta este acceptata ridic intr-o dupa amiaza mataca batrina din familia de baza si seara adaug dupa diafragma si hirtie cerata matca tinara impreuna cu nucleul urmat de insiropare @GG g sau ar mai fi uniformizarea mirosului in ambele compartimente cu citeva rondele de ceapa.(u aceasta metoda n-am dat gres niciodata.Specific caci metoda nu este inventata de mine, este cunoscuta.)olosesc acesta metoda mai mult toamna ocazie cu care schimb si matca si am si un surplus de albina pentru iernare.

admin a scris ,
' Fe$ruarie, '-&' la 1%-& pm

5itlul spune: ,8 metoda de=.+, si asta se vrea a fi. 6ici ,cea mai+, nici ,singura+ asa cum poate s-a inteles. (at despre foi de ceapa , ziare si hartii, le-am aplicat in primul an de stuparit, si am renuntat la ele in al doilea.

/+

duicu)( a scris ,
3 Fe$ruarie, '-&' la 1%.- am

!una ziua, o alta metoda de schimbare a matcii batine ar fii: se scoate matca batina din familie, se scot si se periaza ramele $de albine% cu oua si puiet necapacit, se asteapta intre @-E ore, se introduce matca tinara in cusca cu un capacel de fagure artificial $in cusca mai sunt F3G albine insotitoare din nucleul de impereghere%, se introduce cusca in familia orfanizata, daca matca nu a fost eliberata de albine dupa @E de ore, vom ideparta capacelul de fagure si matca va iesi singura. Procenta ul de aceptare AGH, nicio metoda nu este garantata 3GGH. Dupa EF-I@ ore matca tinara va incepe ponta. (u stima duicugh.

4+

Budica Alin a scris ,

3 Fe$ruarie, '-&' la 1%&/ pm

De acord cu dv.insa ati uitata sa specificati ca albina insotitoare trebuie sa fie din rindul celor proaspat ecluzionate din familia unde se doreste a se schimba matca batrina astfel procedeul nu mai are gradul de acceptare specicat de dv.Referitor la metoda pe care o folosesc este o

metoda mai rudimentara dar in acelasi timp este si metoda cu care pina in prezent asa cum am mentionat n-am dat nici un rateu.(u stima7

=+

sc(imbare re)ine a scris ,

. Fe$ruarie, '-&' la .%-< pm

Metoda propusa de ma#imus este una foarte sigura, insa ca orice metoda are si dezavanta e. (red eu ca unul din cele mai importante dezavanta e este tocmai acea perioada de sapte zile cat timp in familie nu mai e#ista puiet larvar tanar. 8ri in periada de vara fiecare zi conteaza, nu o saptamana intreaga.

admin a scris ,
. Fe$ruarie, '-&' la 1%,/ pm

Matcile nu se schimba niciodata vara. (ea mai buna perioada de schimbare este toamna. Indiferent prin ce metoda. Si daca mergem catre sfarsitul lui septembrie nu mai avem nevoie nici de ceapaJ%

>+

Toto a scris ,
'- (anuarie, '-&3 la &-%&; am

Metoda este buna si cu sanse mari de reusita. (eea ce-am observat este ca sansele de reusita sunt mari daca familia se orfanizeaza minimum @ zile $mai ales la familiile care primesc greu o matca%. ?a unele familii se poate si mai repede de @ zile.
ura or)anica si naturala Elemente de ba*a in pre)atirea de iernare
5 Ianuarie, 2014

Elemente de ba*a in pre)atirea de iernare : Renasterea Stuparitului

Elemente de ba*a in pre)atirea de iernare

0UMINI"A, @ %"T%MBRIE 20

! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut &itandu-ma in urma la primele articole scrise pe acest site observ ca suntem aproape de incheierea unui intreg ciclu. "cum este momentul sa iti fac cateva precizari referitoare la inceputul pregatirii de iernare. "ceasta perioada depinde de cateva elemente e#trem de importante: - puterea coloniei - cantitatea de hrana - infestatia de varoa Dar cel mai important lucru e ca cele trei elemente sunt interconectate, depinzand unele de altele. Si acum iti pun intrebarea cheie: Care este elemental principal de care depind celelalte doua? Raspuns: infestatia de varoa. Daca ai gandit la fel ca mine inseamna ca ai castigat anumite abilitati si suntem pe aceeasi lungime de unda. 5rebuie sa stii ca este esential ca in aceasta perioada sa avem infestatie de varoa negli abila, pentru o iernare fara gri i si un start in primavara foarte bun. *i bine, ne putem da seama de gradul de infestatie fara sa facem tratament cu varachet si sa numaram paduchii picatiDesigur, si in acest fel tratam S*?*(5I:, asigurand coloniilor capacitatea de a >si imbunatati instinctul igienic. Pentru a putea pune in practica tot ceea ce ti-am spus ai nevoie insa de cunoastere. (um o poti obtine"stept mesa ele tale legate de acest subiect.

0in nou despre fa)uri naturali

;%I,

AU&UST 20

! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salutare Scriind acest titlu incerc un sentiment straniu. *um ti se par cuvintele 6faguri naturali58 Mie imi dau impresia unui pleonasm, desi nu este. *a si cum am spune 6$a$a $atrana5. Da, fagurii ar tre$ui sa fie numai naturali. Dar apicultura a evoluat=oare80> si au aparut fagurii artificiali. *a dealtfel tot ce e facut de mana omului, care incearca sa imite = cu convingerea ca rezultatele vor fi mult mai $une> tot ceea ce apartine naturii. !i $ine, aici FM74 se insala. !fortul sau nu face decat sa strice !*:(4()R74. :ai sa revenim la fagurii nostri. (ntr+un su$iect anterior iti e plicam necesitatea al$inelor de a cladi fagurii cu diferite tipuri de celule . Acum vin si iti mai spun ca al$inele cladesc celulele fagurilor in functie de necesitati. Ai studiat putin rolul trantorilor in colonie8 Daca da, atunci esti de acord sa distrugi puietul de trantor asa cum face majoritatea al$inarilor8 #e intre$ pentru ca in colonie trantorii inseamna mult. Mult mai mult decat stii si decat iti inchipui. Trantorii sunt legati direct de faguri naturali si de bunul mers al coloniei. Din pacate noi nu stim despre fagurii naturali decat ca sunt crescuti in rama claditoare sau su$ hranitor. Desigur, intotdeauna cu celule de trantori pe care le eliminam imediat dupa capacire pentru a 6 diminua varooza5. Din punctul meu de vedere toate aceste metode reprezinta un capitol intreg de stuparit intitulat 6ASA "75.

*ladirea fagurilor de catre al$ine are multiple valente .(n primul rand ei sunt construiti din ceara secretata de al$ine si au diferite roluri, in functie de tipurile de celule . #u cate tipuri de celule cunosti8 Pentru ajutor iti voi spune ca eu cunosc cel putin . tipuri. Fiecare tip de celula are o semnificatie aparte. Folosindu-ma de acest aspect am elaborat tehnici de intretinere si evaluare extrem de simple dar eficiente. Tehnici care imi arata ce se intampla in colonie fara sa caut in cuib, fara sa caut matci, oua sau miere. Pentru a vedea ce inseamna al$inaritul natural, fara su$stante chimice si metode de lucru citeste cartea Albinaritul in Sistem Ma<imus+ Din nou detalii la sectiunea 6"outati5. 4a sectiunea neGsletter poti sa te+nscrii cu adresa de mail si vei primi cele mai noi si interesante articole. Astept raspunsul tau la intre$area% 6#u cate tipuri de celule cunosti58 #e rog sa le si denumesti. inShare

Un raspuns pentru -0in nou despre fa)uri naturali.

0:tru $eo a scris ,

&. August, '-&& la /%&3 pm

Am introdus intr+un roi natural=si el natural> rame doar cu sarma si am constatat ca al$ina si+a cladit numai celule de lucratoare , celule de care avea nevoie urgenta. Multi taie trantorii =numai capacele si capul lor> considerand ca fac o despaduchere naturala dar cred ca e o mare greseala. Daca vrei sa faci acest lucru cred ca mai corect este folosirea ramei claditoare care in prima faza e 6oglinda stupului5dupa care poate fi taiat intregul fagure cu trantori capaciti.

0e ce apare puietul 2aros7

;%I, 24 IU$IE 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Am re2enit+ 0e aceasta data am sa aborde* un subiect care pentru multi nu repre*inta -ce2a important., dar mie imi spune ca lucrurile nu mer) c(iar unse+ "e stii tu despre puietul 2aros7 Sau mai bine sa te intreb, ce nu stii despre puietul 2aros7 In primii mei ani de apicultura cand a2eam un stup ori*ontal pe 20 de rame a2eam si puiet 2aros+ 'ireste, am aplicat tratamentele la moda, si o perioada nu am mai a2ut+ 0upa care situatia a re2enit+ #e atunci eram sfatuit sa sc(imb re)ina, sa sc(imb fa)urii, sa dau cu o solutie de (ipoclorit, si nu in utimul rand sa dau cu 'umidil, Micocidin, c(iar cu antibiotice++ Ba mai mult, sa impac(ete* mai bine stupii, ca -se face si de la curent., sa elimin puietul de trantor, sa pun 2ar pe fundul stupului, si cate altele+ Sunt absolut si)ur ca aceste lucruri le stiai si tu+ #roblema e ca aceste lucruri nu au nimic in comun cu puietul 2aros+ Si acum (ai sa:ti spun ce trebuie sa stii+

#uietul 2aros este )enerat de o ciuperca, fiind deci o mico*a+ Mico*ele apar in momentul in care imunitatea locala este perturbata+ Mer)and mai departe, un indice al acestei stari o repre*inta #(:ul, de care fiecare ciuperca este dependenta pentru a se putea de*2olta+ Unele se de*2olta pe un #( acid, altele pe unul ba*ic, ramanand ca pe cel neutru sa isi continue e<istenta sub forma de spori pana apar conditii prielnice+ Bai sa ne intoarcem acum putin inapoi+ 0aca ai citit subiectele tratate pana acum, ai 2a*ut ca insist foarte mult pe notiunea de ECHILI !", care depinde de foarte multi factori+ In momentul in care a2em puiet 2aros atunci ec(ilibrul este perturbat+ In momentul in care a2em puiet 2aros #(:ul este perturbat+ "are #(7 #(:ul de la suprafata lar2elor, acolo unde se manifesta+ 0aca ai inceput sa 2e*i apicultura iti dai seama ca acest #( este le)at direct de ME0IU$ din colonie, adica de calitatea aerului, respecti2 de procentul de umiditate. #asesti vreo corelatie intre fagurii mucegaiti si puietul varos exceptand faptul ca ambele sunt cau$ate de ciuperci%

0a, mediul intern fa2ori*ea*a cresterea acestora+ "um se intampla acest lucru7 'oarte simplu, factorii de aparare de la suprafata lar2ei sunt distrusi de aparitia ume*elii si modificarea #(:ului, ceea ce face ca sporii ciupercilor sa inceapa de*2oltarea+ Este util tratamentul cu diferite substante chimice? Nicidecum, daca 2rem sa lucram pe cau*a+ Tratamentele c(imice re*ol2a temporar un efect+ Tot ceea ce a2em de facut este sa utili*am un sistem de intretinere care sa nu permita perturbarea ec(ilibrului+ #entru cele mai noi si interesante articole abonea*a:te la sectiunea &e'sletter, introducand numele si adresa ta de mail+ $asa:mi un comentariu la acest articol, iar daca ai nelamuriri nu e*ita sa:mi scrii+
inShare

4 raspunsuri pentru -0e ce apare puietul 2aros7.

$i2iu a scris ,
'1 (ulie, '-&& la '%'; pm

*iprian, scrii foarte rar pe $log. Ar tre$ui sa o faci mai des. PS foarte interesanta cartea ta0

2+

crisan sandu a scris ,

'1 (ulie, '-&& la .%.1 pm

interesant, astept sa primesc cartea de la tine spre a ma documenta cu pro$leme la care scartii.

/+

Ioan a scris ,
3& (ulie, '-&& la /%-- am

Am citit cartea dumneavoastra, am tot digerat ideile, pentru ca practic de < ani al$inaritul si sunt in continua cautare. 4ucrez cu dadant,=vertical>, doua corpuri egale cu &-, &&, &' rame , dar totusi simt nevoia de ceva mai $un. m+am straduit sa am familii puternice si am si reusit, dar an de an am avut cate o familie la care a aparut varosul, dar nu in proportii ingrijoratoare0 Am schim$at matci , am tratat , am dezinfectat si totusi3 Anul acesta la cateva lazi mai vechi cu soclul fi am facut cate o fanta de cca '+3cmH ,-cm pe soclu , opturata doar cu plasa. Sa fie oare prea putin88888888 Am crescut cateva matci de la una super$a , am facut roi artificiali in lazile cu fanta cu aceste matcute si la 1 a aparut putin varos0 Roii sunt ff $uni, puietul super$, musca multa pe 1+/ rame3 4ocuiesc in jud. )istrita, putin mai racoros, dar am de gand ca treptat sa trec pe sistemul 6MAC(M7S5 (" SP!RA"#A *A A#7"*( 9F( S*APA S( D! 9ARFS000

4+

daniel a scris ,
, August, '-&& la /%3/ am

ciprian dac8 avem puiet v8ros Jn stupi dup8 p8rerea ta care e cel mai $un tratament

cum e2aluam starea unei colonii fara sa cautam in cuib

0UMINI"A, ? IU$IE 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut7 "m pentru tine un subiect foarte interesant, care face parte din nivelul @ in practica apicola. Desigur, consideram nivelul 3 ca fiind cel de baza pe care ar trebui sa-l cunoasca orice detinator de stupi. Daca ai citit-o imi permit sa merg cu tine mai departe, si sa iti prezint cunoasterea mea acumulata in aproape 3@ ani de e#perienta. "sistand zilele trecute la o discutie intre mai multi albinari, mi-a incoltit in minte ideea acestui subiect. "sadar, cum stii daca ai o matca in colonie sau nuIn traditia apicola orala se spune ca atunci cand albinele aduc polen, e matca imperecheata. *i bine, aceasta afirmatie este total nesigura si insuficienta pentru ca albinele aduc polen si daca au doar larve sau oua, si daca au puiet capacit, daca s-a trantorit colonia, si chiar datorita unei oferte bogate in natura si unui instinct accentuat prezent la culegatoare. "sa ca=albinele aduc polen in toate aceste cazuri=.care nu au nici o legatura cu matca. "sadar, daca dai o botca unei colonii, dupa un timp care variaza inre 3G-32 zile trebuie sa ai matca imperecheata. Dar daca matca eclozionata s-a pierdut la imperechere, si tu vezi ca albinele aduc polen, crezi ca e bineSe mai spune ca albinele bat din aripi, ,plang+ in momentul in care ridici podisorul. Km=eu daca nu am podisor, ce fac"i o singura sansa: sa ridici ramele si sa te uiti daca ai oua pe ele. Dar aceasta nu este o metoda pentru nivelul @, ci pentru nivelul 3$incepatori%. Sa nu-ti mai spun ca poti vedea oua si ele sa fie de albine, deci colonia sa fie trantorita. Fii atent acum la cateva sugestii : intr-o colonie cu matca, aceasta depune oua de lucratoare in celule de lucratoare.

daca vezi primele oua in celule de trantor, sa stii ca nu ai matca$ouale sunt depuse de albine %. Pentru ca albinele ouatoare oua la inceput numai in celule de trantor, apoi trec la cele de lucratoare. pe un fond de cules cel putin de intretinere, daca bagi un fagure artificial, in prezenta matcii neimperecheate va fi cladit.

pe un fond de cules bunicel o colonie fara matca poate bloca tot cuibul cu miere, nemaiavand cine sa o consume pentru cresterea puietului. De asemenea colonia poate lucra pana la disparitie, instinctul de ouat al albinelor fiind diminuat de instinctul de acumulare. :ei gasi asadar rame pline de miere fara albine, in loc sa gasesti colonie cu albine ouatoare. daca vezi polen sau miere in mi locul ramei, din nou poti fi sigur ca nu ai matca.

daca nu vezi oua, dar ai mierea in coronite si polenul pe margini, cu celule de lucratoare goale in centrul ramei, atunci ai matca imperecheata care nu a inceput inca ouatul. Sper ca aceste sugestii iti vor fi de a utor pentru nivelul 3. In sistemul meu de lucru am insa cateva metode prin care imi dau seama daca e#ista matca$ imperecheata sau ne% fara sa caut in cuib. Daca te gandesti ca la mine cuibul e pe @ corpuri pline de albina, fiecare cu F rame, iar peste inca 3-@ caturi, cred ca iti dai seama ca as cauta acul in carul cu fan. "m conceput aceste metode pentru a sti cat mai repede ce se intampla in colonie dupa ce am dat o botca, matca imperecheata sau neimperecheata. Iar cheia este urmatoarea: colonia sa fie cat mai putin timp in stres. Ce am vrut sa spun de fapt ? (a nu e bine sa astepti pana sa te apuci sa ridici rame pe care sa te uiti. Pentru ca asteptarea agraveaza situatiile negative intr-o colonie. Pentru a intelege e#act la ce ma refer trebuie sa intelegi sistemul meu de lucru, si de ce nu, sa-l practici. Scrie > mi parerea ta si neclaritatile intr-un mail si iti voi raspunde cat pot de repede. Pentru noutati aboneaza-te la newsletter in partea dreapta cu numele si adresa de mail.
inShare

2 raspunsuri pentru -"um e2aluam starea unei colonii fara sa cautam in cuib.

adi a scris ,
&1 (ulie, '-&& la 1%.' am

Da,intr+adevar e o pro$lema sa cauti in cui$ul unui multietajat format din , corpuri,mai ales daca nu ai un sistem de ridicare a corpurilor.*uriozitatea in schim$ e mai puternica decit ratiunea,in consecinta eu am cautat la inceput in cui$ul stupului dupa ramele cu oua si puiet capacit sau necapacit.Acest o$icei e nefast ducind rapid la tul$urarea coloniei si la ruperea puntilor de ceara intre corpurile ce constituie cui$ul,punti in care de cele mai multe ori matca a depus oua,iar eu prin manevra de deschidere a cui$ului le+am distrus.Sint $inevenite informatiile de ,,finete5 prin care sa ne putem da seama de starea coloniei si de prezenta matcii fara sa recurgem la metode ,,$ar$are5.

2+

danie par2a a scris ,

'- (ulie, '-&& la ;%-3 pm

salut. am format un roi dupa salcam si cred ca nu am matca. a ouat numai oua de trantori. am $agat o rama cu puiet de o zi ca sasi traga $otci si nu sia tras.astazi cand mam uitat,am vazut ca sia tras $otci pe alta rama decat cea pe care am intoduso, acolo erau oua de al$ina outoare. e posi$il asa ceva. iar pe alta rama am gasit oua in celule pe o portiune de stul de mare in mijloc.am caut mataca dar tot nu am gassito. va rog sami spuneti ce sa fac. pur si simplu nu stiu ce sai mai fac. si inca un amanut. $otcile sunt trase pe mijoc

inmultirea coloniilor, cum si cand7

MIER"URI, 2@ IUNIE 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salutare0

(ata+ne ajunsi in perioada in care coloniile de al$ine se inmultesc, cu3..sau fara voia stuparului. Desigur ai citit pana acum multe despre metodele de inmultire artificiala, drept pentru care nu te voi mai plictisi si eu. 9reau doar sa iti dau cateva elemente de $aza pe care $ine+nteles nu le gasesti in alte parti. Asadar, ce inseamna inmultire8 Dintr ? o colonie sa faci inca una, sau doua, sau chiar &-. Adica sa formezi noi unitati $iologice independente, care pe masura dezvoltarii vor deveni colonii de productie. !ste important sa stii ca formarea de roiuri artificiale nu se face oricum, daca vrei sa ai rezultate. Asadar , elementele importante sunt% &. ! istenta unui cules cel putin de intretinere daca nu de productie. Pentru ca e important ca noua colonie sa se de$volte rapid. Si mai important e ca o colonie sa se poata de$volta singura. '. Disponi$ilitatea unei matci imperecheate tinere. "ici o matca nu oua asa cum o face una proaspat imperecheata. 3. Divizarea coloniilor de $aza sa se faca in raport de adaos. Adica tre$uie sa iei in calcul disparitia al$inelor mature si o eventuala depopulare a roiului, care tre$uie compensata prin eclozionarea al$inelor tinere. Pe sistemul meu de lucru =descris in cartea Albinaritul in Sistem Ma<imus> am conceput cateva metode de formare si dezvoltare a roiurilor care tin cont de aceste trei reguli de $aza. Stii de ce8 (entru ca inmultirea artificiala a coloniilor de albine nu se face la intamplare. *are este o$iectivul principal in momentul in care te decizi sa faci un roi8 !oiul nou format sa a)unga cat mai repede mare. Asta inseamna $ine+nteles ca tre$uie sa te feresti de colonii sla$ dezvoltate. *crie-mi printr-un mesa) ce neplaceri ai intampinat la inmultirea stupilor tai, si iti voi raspunde in cel mai scurt timp. De asemenea te poti inscrie la noutati lasand adresa ta de mail in sectiunea din dreapta, la neCsletter. Detalii despre un nou sistem de intretinere a al$inelor cu toate operatiunile specifice de+a lungul unui an intreg poti afla intrand la sectiunea-Noutati.+ inShare

2 raspunsuri pentru -Inmultirea coloniilor, cum si cand7.

adi a scris ,
& (ulie, '-&& la ;%.< am

Salut *iprian0Pina acum tot ce ai descris in carte si articolele pu$licate pe site s+a adeverit,asa ca astept cu nera$dare modul specific de lucru referitor la inmultire000

2+

Ioan a scris ,
; August, '-&& la &-%&. am

salutare0 meditand la toate cele din cartea si articolele d+voastra, m+am tot gandit ce parere aveti despre roirea naturala8 daca vrem sa practicam un al$inarit care intradevar sa fie cat mai aproape de natural, oare n+ar tre$ui in anumite limite sa lasam al$ina 6sa+si faca de cap5 roind natural8 acel echili$ru de care vor$iti si care acum mi se pare esential , se strica de multe ori prin roirea artificiala, aparand pro$leme mai ales in cazul roilor3 sunt f curios cum procedati la formarea roilor artificiali, sper ca in curand sa aflam amanunte3.. foarte rar las cate o familie sa roiasca natural, dar roii naturali par mai via$ili, si nici in familia de $aza nu se da peste cap echili$rul, in cazul in care nu lasam sa roiasca pana la nesfarsit3 la roirea artificiala cea mai frecventa pro$lema intampinata +avand momentan o singura vatra permanenta+ a fost depopularea, chiar daca tin cont de raportul de adaos, iar de anul acesta au aparut semne mici de consangvinizare

cand se e<tra)e mierea si alte cate2a lucruri importante despre calitatea acesteia
$UNI, /0 MAI 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salutare, (ncheiasem su$iectul despre valorificarea culesului la salcam cu o intre$are% +e ce creste productia daca lasam mai mult mierea la maturat % Astazi vom dezvolta raspunsul si vom vedea de ce e $ine sa nu e tragem imediat ce s+a terminat culesul=daca este unul intens>, si ce tre$uie sa facem pentru a mentine colonia in echili$ru de dezvoltare in continuare. Daca ai stat pe langa mine pana acum ai vazut ca esentialul in stuparit il reprezinta pe langa o matca rasarita un sistem adecvat. :ai sa facem o mica recapitulare% ce reprezinta un sistem adecvat8 7n sistem care sa contina toate cele cinci elemente. *tii de ce% Pentru ca productia de miere este legata direct de sistemul pe care il folosesti. Pentru ca o productie crescuta reflecta fle i$ilitatea sistemului si capacitatea coloniei de a lucra in echili$ru. Al$ina are instinctul de acumulare si intr+adevar depune miere in orice loc care reprezinta ha$itatul ei=stupul>. Dar noi vor$im de o apicultura profita$ila si de renta$ilitate in deplin acord cu starea de echili$ru. &oi vrem productie si o putem reali$a fara sa stresam colonia folosind un sistem adecvat. (n timpul culesului al$ina depoziteaza nectarul pe care il aduce in stup acolo unde gaseste loc. Sa nu crezi ca il va $aga din prima in magazin, pentru ca nectarul va suferi multe transformari pana sa ajunga miere. Aceasta este prima faza , de acumulare. Faza care precede la majoritatea stuparilor blocarea cuibului datorita folosirii unui sistem inadecvat. Dupa ce este depozitat pe unde apuca, de regula in cui$ in orice celula goala, este preluat de alte al$ine si intins pe peretii altor celule goale unde este ventilat si im$ogatit

cu enzime prin regurgitari succesive . (n aceasta faza se face si invertirea glucidelor , proces care face mierea direct asimila$ila pentru om. Am vor$it deci de faza de maturare, care implica ventilare si invertire enzimatica. (n momentul in care procentul de apa ajunge in jur de &1I nectarul este transformat in miere, depozitat si capacit. (ata deci si ultima faza, cea de depozitare. Acum ca ai vazut cum se face mierea poti sa iti dai seama care sunt necesitatile coloniei in acest sens. Cheia unei mieri de calitate este reprezentata de maturare si invertire . Cheia unei productii ridicate este reprezentata de maturare si invertire. Daca e tragi cand ramele sunt capacite complet= cum fac eu>, vei o$serva ca mierea nu cristalizeaza asa repede, pastrandu+se timp indelungat in stare fluida. De ce se intampla acest lucru te las pe tine sa judeci singur. Este esential sa stii ca, + + mierea e trasa fara a fi capacita nu este invertita si maturata corespunzator cu cat lasi mai mult mierea in stup cu atat colonia acumuleaza mai mult

+ un sistem de intretinere adecvat creeaza coloniei posi$ilitatea de 6fa$ricare 6 a mierii in mod constant, prin flexibilitatea sa. + un sistem de intretinere adecvat permite e tragerea mierii din faguri curati, in care nu a fost crescut puiet, indiferent de cules.

inShare

Un raspuns pentru -"and se e<tra)e mierea si alte cate2a lucruri importante despre calitatea acesteia.

Ioan a scris ,
3& (ulie, '-&& la /%&, am

F@0 deocamdata practic stuparitul stationar. am si ceva salcam in zona, incat anul acesta productia de salcam a fost in jur &' 2gHfamilie. e tractia tre$uie sa o fac la cateva zile dupa terminarea salcamului altfel $aga si altceva0 cum procedati8 cum scoateti sortimente curate la culesurile intense dar de scurta durata8 cu respect

cate2a lucruri esentiale pentru 2alorificarea ma<ima a culesului de salcam

0UMINI"A, 22 MAI 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salutare0 Pentru ca au inceput deja sa infloreasca salcamii, vreau sa+ti dau cateva trucuri prin care sa ocolesti anumite situatii neplacute si fireste, sa ai o recolta cat mai $una. #re$uie sa stii ca in conditiile unui cules de intensitate mare si de scurta durata=cum este cel la salcam> tre$uie sa ai in primul rand culegatoare. Adica al$ina care sa aduca nectarul in stup.9ei o$serva deseori in aceasta perioada nectar dispus haotic, in mijlocul cui$ului, in detrimentul celulelor de puiet. !ste o situatie normala si temporara, pentru ca oferta de nectar e $ogata si coloniile vor sa acumuleze cat mai mult. (n plus, spatiul matcii pentru ponta va fi redus o anumita perioada tocmai din acest considerent. !i $ine, de ce se intampla acest lucru8 Am discutat acest aspect la su$iectul: De ce se blocheaza cuibul in cules. Acum, ce tre$uie sa faci tu in aceasta perioada. (n primul rand, nimic. Pentru ca totul tre$uia facut inainte, acum nu mai deranjezi coloniile. Cateva reguli de ba$a pentru tine,

+ asiguri intotdeauna spatiu de depunere nectar de acelasi volum ca spatiul de cui$. Adica, ai &- rame in cui$, tre$uie sa ai cel putin un volum de &- rame in cat. Am vazut majoritatea stuparilor la salcam cu cui$ de &- rame dadant si & cat de L sau M. Aresit0 + Spatiul de magazie sa fie fractionat, cu rama mai mica decat rama mare de cui$. Pentru Dadant e ideala magazia de L. #re$uie sa ai deci ' magazii cu care sa te mai joci din cand in cand=vezi capitolul Intretinerea coloniilor in timpul culesului >din cartea Albinaritul in Sistem Ma<imus+ + Deschide urdinisul la ma im

Asa cum am spus, prima data nectarul va fi depozitat in cui$. De acolo pana la urcarea lui in cat mai dureaza, pentru ca tre$uie ventilat si maturat. ! tractia mierii incearca sa o faci dupa ce rama e capacita pe min 1-I din suprafata. Asta daca vrei sa scoti o miere de calitate si nu esti interesat de vanzarea rapida a ursului din padure. Este esential sa stii ca, + nu tre$uie sa orfanizezi coloniile pentru a scoate productie mare de miere

+ tre$uie sa ai spatiu generos de depozitare, pentru ca al$ina intinde mai intai nectarul pe peretii celulelor pentru ventilare si apoi il depoziteaza. 7n spatiu mic inseamna productie mica0 + daca te joci cum tre$uie cu corpurile de magazin=care tre$uie sa fie o$ligatoriu minim '> ai sanse sa cresti productia cu un '-+3-I. + lasand mierea mai mult la maturat vei avea si productie mai mare. De ce oare8

matci carpatine
0UMINI"A, 22 MAI 20 ! S"RIS IN MATERIA$ &ENETI"

Metodele de crestere si selectie sunt descrise la sectiunea -%btinerea Matcilor.+ "aracteristici, + culoare predominanta% negru sau negru cu nuante de $run inchis + forma a$domen% lung si su$tire, matca nu il taraste pe faguri. + caracteristici% ? vitalitate crescuta, rezistenta la $oli + instinct igienic dezvoltat + organizare e celenta raportata la conditiile de mediu, $une culegatoare + instinct de roire scazut Datorita modului de intretinere a al$inelor in sistem natural= din anul 200> am renuntat complet la orice tratament c(imic D si tehnicilor speciale de crestere a matcilor, se o$serva aparitia unor calitati deose$ite care rezulta din re)enerarea biolo)ica a coloniilor+

Se pretea*a foarte bine la intretinerea coloniilor in sistem bio, a2and un )rad ridicat de re*istenta la 2aroo*a+

inShare

2 raspunsuri pentru -Matci carpatine.

bondarul ro* a scris ,

' (unie, '-&& la ;%,3 am

Salut Ma imus0 daca imi partea cealalta mi+au sters comentariul uite ca scriu aici ceva legat de matca de la tine, comparativ cu o matca luata din alta parte. am plecat in primavara cu cele doua familii de testare, echili$rate si sla$e amandoua. nu le am harnit decat de 3 ori la trei zile. am efectuat fi aceleasi manevre de stuparit =precizez ca lucrez pe M! pe 1 rame>. culesul de salcam m+a gasit cu 1 rame puietHacoperire in corpul & si una singura cu al$inaHrezerve in corpul '. tot aici aveam , rame cladite si , necladite dispuse intercalat. dupa salcam situatia in corpul de sus e urmatoarea% stupul cu matca de la tine are , rame integral cu miere si , cu puiet si rezerve consistente de miere, stupul cu matca 6'N are ' rame cu miere =marginasele>, , rame cu puiet si miere si ' rame cladite si stropite cu nectar pe colturi, mijlocul fiind complet gol si pregatit pt ouat. concluzie% diferentza e de apro . , 2g de miere in conditiile de mai sus. e relevanta diferentza8 criteriul e relevant8 tE.

o
3 (unie, '-&& la &&%33 am

admin a scris ,

:ai noroc0 *e sa zic, nu pot decat sa+ti urez 6e tractie matura5 si caturi pline in continuare000

esentialul in cresterea matcilor+ Imperec(erea

;%I, ? 'EBRUARIE 20 ! S"RIS IN %BTINEREA MAT"I$%R

Salutare9 Dupa ce data trecuta am vor$it despre etapa de crestere a matcilor si necesitatea ultilizarii anumitor principii $iodinamice pentru sta$ilizarea si transmiterea corecta a informatiei, astazi vom vor$i despre etapa de imperechere. !u consider ca perioada imperecherii poate fi impartita in doua % + perioada de dinainte, de la iesirea din $otca pana la zo$orul de imperechere

+ perioada de dupa, de la z$orul de imperechere pana la depunerea primului ou si sta$ilizarea pontei. Am facut aceasta clasificare pentru a ?ti arata ca procesul nasterii unei noi matci este compus din cateva etape foarte importante. Asadar dupa formarea matcii si iesirea ei din $otca cele mai importante sunt% alimentatia, caldura si socializarea. Preponderent pana la imperechere se va hrani mai putin cu laptisor si mai mult cu miere si pastura. (n aceste momente interactiunile cu populatia coloniei sunt cu totul altele decat cele de dupa imperechere, matca aflandu+se in perioada de 6pu$ertate5, sau maturare a organelor se uale. +upa imperechere raporturile dintre ea si albine se schimba, si odata cu acestea tipul de hrana. De+acum incolo este cea mai importanta fiinta din colonie si va primi toata atentia din partea al$inelor. )iologic in organismul ei se produc transformari uimitoare, fara de care capacitatea de a depune oua nu ar fi posi$ila. Pentru aceasta cel mai important lucru este alimentatia a$undenta, constituita numai din laptisor . *onditia principala pentru asigurarea acesteia o reprezinta un numar suficient de al$ine= 3+.---> si un cules de intretinereHstimulare. *artile de apicultura conventionala ne invata ca este suficienta o mana de al$ine pentru imperecherea unei matci, ceea ce este total gresit. ! ca si cum am spune ca pentru o femeie insarcinata un codru de paine e suficient. Si ne mai invata ceva% sa punem fumidil in fiecare nucleu pentru a elimina predispozitia la puiet varos. Adica% am o mana de al$ine care nu se pot ingriji nici macar pe ele, apare umezeala si condensul in zilele sau noptile mai racoroase, si odata cu ele puietul varos. (entru ce sa mai pun fumidil daca eu cree$ conditiile de aparitie%

Dar pentru ca apicultura conventionala nu ma mai intereseaza de foarte mult timp, iti voi arata cum im$in apicultura $iodinamica si ecologica pentru o$tinerea materialului genetic de calitate. Prin prisma celor discutate mai sus folosesc nuclei de imperechere de capacitate a '+3 rame de M!, ceea ce imi asigura conditiile de mai sus. Momentan cel putin un fagure din fiecare nucleu este natural, urmand ca in fiecare an sa o$tin in cat mai multi nuclei toti fagurii naturali. (mperecherea matcilor de prasila o realizez in doua moduri% + in anumite $one i$olate, cu trantori selectionati. + in stupina prin cresterea trantorilor in perioade in care lipsesc in mod natural -atcile de productie $eneficiaza din plin de trantori din stupina mea pentru ca in fiecare colonie am un numar foarte mare de trantori. Am vor$it despre importanta acestora la su$iectul .Trantorii fac miere/. (ata asadar cateva puncte importante din activitatea de crestere a matcilor pe care am vrut sa ti le aduc la cunostinta. Este esential sa intelegi ca, + apicultura in modul in care este facuta astazi a dus si va duce la degenerarea al$inei, iar cresterea matcilor nu face ra$at de la acest dezastru. + pentru a avea matci de productie de calitate superioara selectie naturala pe matcile de prasila si sa o$tii aceste matci natural. tre$uie sa ai

+ modul in care am fost invatati sa crestem matcile conventional nu face decat sa amplifice dezechili$rele si sa gra$easca aparitia $olilor care se pot instala varia$il, de la o generatie la alta. + a trata cu anti$iotice sau alte medicamente matcile in perioada de formare reprezinta un procedeu pe cat de ineficient pe atat de distructiv. + matcile de calitate nu se o$tin prin metode fizico+chimice sau $iologice=hi$ridari intre diferite rase, modificari genetice, hraniri cu inlocuitori de hrana 6complecsi5, tratamente cu su$stante chimice, etc>, ci prin inglo$area metodelor de crestere in principiile apiculturii naturale . + legea universala a echili$rului ne arata ca punand intr+o parte luam din alta , ajungand astfel la situatii limita gen fenomenul **D, de e emplu. Abonea*a:te la neCsletter pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii+ "ompletea*a formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci un nume si adresa ta de mail + 0urea*a doar cEte2a clipe+ inShare

2 raspunsuri pentru -Esentialul in cresterea matcilor+ Imperec(erea.

Alin a scris ,
'1 Martie, '-&& la /%-< pm

Din ce zon8 sunte8i8 ce specie de matci produceti8

2+

Ioan a scris ,
& August, '-&& la &%,1 pm

afirmati ca ati avut ocazia sa lucrati cu al$ina maramuresanaK fiind din $istrita sunt mai aproape de maramures ca de valceaK ce parere aveti, matcile crescute de d+voastra se preteaza pentru zona $istritei8 cu respect

lumanarea din ceara naturala de albine+ Remediu si %rnament

SAMBATA, 22 IANUARIE 20 ! S"RIS IN #R%0USE A#I"%$E

Salut #e+ai gandit vreodata ca ceara de al$ine are niste conotatii dincolo de planul fizic8 Rudolph Steiner spunea despre ceara naturala ca este corespondenta puterilor interioare ale omului, iar arderea unei lumanari de acest fel constituia in trecut un act sacru . (n viziunea marilor initiati ai vremurilor propolisul reprezinta un elevator al constiintei, o cheie care deschide portile cunoasterii si perceptiei interioare.

!lementele care intra in compozitia cerii de al$ine sunt in proportii armonizate cu legile universului, regasind aici deopotriva microcosmosul si macrocosmosul, in forme diferite dar in aceeasi esenta. Si acum , legatura% Prin ardere su$ forma de lumanare ceara eli$ereaza su$stantele caracteristice vietuitoarelor, in timp ce in forma solida aceleasi elemente sunt caracteristice pamantului si regnului vegetal. Focul este in acest caz elementul prin care se savarseste un ritual sacru in care materia poate accede la nivele diferite ale e istentei. Sau altfel spus focul purifica, urcand materia catre nivele superioare de constiinta. Am o intre$are pentru tine% ai auzit vreodata de focul viu8 Facand corespondenta cu planul fizic accesi$il tuturor , prin ardere lumanarea de ceara naturala se consuma in procent destul de mare eli$erand in aer su$ forma de aerosoli uleiurile volatile cu efect terapeutic. Mirosul este discret si specific, nu foarte pronuntat comparativ cu lumanarile care contin uleiuri esentiale, dar cu efecte $enefice remarca$ile. *u amprenta sa discreta lumanarea de ceara naturala reuseste sa relaxe$e sistemul nervos, alina durerile de cap cauzate de stress,ordonea$a gandurile si linisteste fiinta interioara, indepartea$a an ietatea. !fecte deose$ite s+au remarcat la persoanele cu hipersensi$ilitate respiratorie, rinite alergice, infectii respiratorii repetate, astm $ronsic, $ronsite asmatiforme. !u recomand pacientilor mei aprinderea lumanarii de regula seara inainte de culcare dupa aerisirea preala$ila a camerei . Arderea sa dureze cel putin o ora. (n cazul afectiunilor acute sugerez adaugarea unei $o$ite de propolis de marimea unui $o$ de mazare in portiunea de ardere, langa fitil. De asemenea, efectul terapeutic al lumanarii este cu atat mai pronuntat cu cat ceara este mai inchisa la culoare. Daca incercam o privire de ansam$lu, holistica , o$servam legatura su$tila intre planurile superioare si inferioare, intre spiritual si fizic. Sa incepem asadar sa privim o lumanare dincolo de aparente, reusind sa patrundem adevaratul sens al lucrurilor.

ceara naturala de albine si parafina

3INERI, 2 IANUARIE 20 ! S"RIS IN #R%0USE A#I"%$E

Salut. Ai simtit vreodata aerosolii degajati de o lumanare din ceara de albine8 *omparativ cum ti s+a parut fata de lumanarea din parafina8 !i $ine, intre cele doua nu e ista grad de comparatie. Poate stii deja ca parafina este to ica si eli$ereaza prin ardere su$stante care fac rau organismului. 4a polul opus se situeaza ceara naturala care eli$ereaza prin ardere su$stante cu rol terapeutic. :ai sa vedem acum ceva despre parafina. Parafina este un derivat petrolier inrudit cu $enzina, motorina, chiar si cu cauciucul sintetic. Sa nu crezi ca arata in felul in care o vezi in lumanare. (n procesul fa$ricatiei trece prin diferite faze de al$ire si purificare, in care se im$ogateste cu alti compusi to ici, urmand in final sa primeasca te tura necesara pentru fa$ricarea lumanarilor. Astfel, in momentul in care ajunge produs finit pastreaza toata zestrea to ica la purtator. *e genereaza o lumanare de parafina prin ardere8 Printre altele stiren, naftalen, $enzen, toluen=hidrocar$uri aromate cu efecte e trem de to ice>, formaldehida si su$stante alergene care persista timp indelungat in camera in care au ars. *a efecte adverse produc iritare la nivelul tractului respirator, agravarea pro$lemelor respiratorii e istente=astm, $ronsita>, simptome alergice si to ice. *um s+a ajuns pana aici8 Simplu. (n era industrializarii tot ceea ce era natural a fost dat deoparte in detrimentul chimicului de sinteza. 7lterior o$isnuinta si lipsa de informare au mentinut acest trend negativ pentru sanatate.

Pana unde se va mai merge8 (n magazine e ista lumanari din parafina etichetate ca fiind ecologice0 Parafina si derivatii ei se folosesc pe scara larga in mai toate produsele cosmetice de la cremele de fata pana la sapunuri si pasta de dinti0 *e e de facut8 #otul depinde doar de noi, de atitudinea si de modul in care suntem constienti de sanatatea noastra si a copiilor nostri. :ai sa vor$im acum despre ceara de albine. !ste secretata de al$inele lucratoare su$ forma unor mici solzisori de culoare al$+ transparenta. Se spune ca pentru un 2ilogram de ceara al$inele consuma ; 2g de miere, in realitate fiind vor$a doar de 3+ 3, . 2g. De regula acest fenomen se petrece daca e ista cules de polen si nectar in natura, si este un fenomen fi$iologic. *u alte cuvinte ceara nu este altceva decat transformarea celor doua elemente in corpul al$inei. (nglo$ata in faguri isi schim$a culoarea in timp, im$ogatindu+se cu aerosoli de polen, venin, propolis, uleiuri volatile. Pe langa acestea contine de la sine uleiuri volatile rezultate din transformarea nectarului si polenului ingerat , care se eli$ereaza prin ardere si au ca rezultat efectele terapeutice despre care vom vor$i ulterior. #otusi poate avea si ceara naturala to icitatea ei, dar acest lucru se datoreaza tot omului . Datorita tratamentelor efectuate la al$ine, nectarului care poate contine pesticide=rapita, floarea soarelui>, fagurilor artificiali care sunt 6im$ogatiti5 cu parafina , ceara poate avea o calitate indoielnica, simpla etichetare ca 6ceara de albine ecologica5 fiind total nesemnificativa.

inShare

Un raspuns pentru -"eara naturala de albine si parafina.

"risti 'ader a scris ,

'- Mai, '-&' la &-%&' pm

)una, da. din pacate parafina este foarte des folosita. 7n alt domeniu de aplica$ilitate al ei e chiar in industria alimentara. 9+ati intre$at vreodata cum merele din primavara pot arata ata de $ine in rafturile supermar2eturilor8 !i $ine, sunt mai mult ca sigur date cu parafina, aceasta su$stanta impiedicand pierderea umiditatii marului, fiind fin pulverizata la suprafata. De aceea, nu va luati dupa cum arata, ci dimpotriva.

"e este apicultura naturala7

SAMBATA, 4 IANUARIE 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salutare.9reau sa te introduc acum intr+un univers guvernat de principii si legi cu totul aparte, care au corespondenta dincolo de su$stratul material pe care il stim cu totii.!ste vor$a de un sistem holistic care integreaza toate su$straturile universale. !i $ine, apicultura naturala e strans legata de aceste aspecte , de la miscarile planetelor pana la florile din care al$inele sor$ nectar, realizand cone iuni si interdependente pana la cele mai fine niveluri. *eea ce+ti spun acum poate suna foarte dur pentru tine dar este real% modul in care se face apicultura conventionala =o$isnuita> la ora actuala in Romania sau in lume este contrar insasi naturii al$inei. Daca apicultura naturala reprezinta cel mai inalt nivel apropiindu+se chiar de ideal, apicultura conventionala se afla la nivelul cel mai de jos. Desigur, sistemul natural include si apicultura $iodinamica, la care vom face cateva referiri in cele ce urmeaza. !i, si atunci apicultura ecologica ce mai e8 Pai3 ce sa fie, e tot un sistem5 conventional5 care foloseste pe cat posi$il in tratamente su$stante ecologice in locul celor chimice de sinteza, cu to icitate crescuta. Avem asadar doua sisteme specifice in apicultura%

+ fizice % se raporteaza strict la planul fizic ? material, ela$orand legi si principii aferente acestuia. !ste ghidat de ratiune si supus permanent erorilor datorita faptului ca a pierdut capacitatea de raportare la matricea originara. ! ceva de genul% dam la vaci faina de oase , care d.p.d.v. fizico+chimic e e celenta ca support nutritional si tot ce deriva de aici. Astfel apare $oala vacii ne$une din cauza incalcarii unor legi nescrise si ruperii echili$rului. Din pacate si al$inele s+au inscris pe acest trend descendent, fenomenul **D fiind graitor in acest sens. *uvantul reprezentativ pentru sistemele fizice este exploatare. + holistice, care reusesc inglo$area planului fizic in conte tul universal, ela$orand principii specifice care au ca rol sustinerea echili$rului. ! istenta legilor nescrise vine din cele mai vechi timpuri, cand oamenii le percepeau fara sa si le poata e plica. Acum s+a dovedit ca sunt vala$ile, cu atat mai mult cu cat pot fi asociate anumitor stiinte. *uvantul reprezentativ pentru sistemele holistice este armonie1echilibru. (n fine, sper ca ai inteles diferentele. Daca iti spun ca apicultura naturala mentine echili$rul, iar cea conventionala il distruge ma crezi8 )ine , dar de ce nu se practica pe scara larga apicultura naturala ? $iodinamica, daca e asa de $una8 Simplu, pentru ca nu e profita$ila d.p.d.v. economic. Populatia nu este educata si nu face diferenta intre ce e $un si mai putin $un. De la Rudolph Steiner , parintele sistemului $iodinamic aplicat deopotriva in agricultura , pe linie de stuparit nu ne+a ramas decat un ciclu de 1 conferinte care reusesc sa integreze al$ina si natura ei in cele mai inalte planuri ale e istentei. 2lege sa te abone$i la ne'sletterul nostru pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii. Tot ce trebuie sa faci este sa complete$i formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci un nume si adresa ta de mail . +urea$a doar c3teva clipe.

factori de stres in perioada de iernare

MIER"URI, = IANUARIE 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Am vor$it data trecuta de modul cum ierneaza al$inele, iar acum vom vedea ce pro$leme pot apare in aceasta perioada si care sunt modalitatile prin care sa le prevenim.9or$im de fapt despre factori de stres , directi sau indirecti. *and vor$esc despre stres ma refer la toti factorii care pertur$a activitatea de echili$ru. (n aceasta categorie intra factorii fizici =temperatura, radiatiile, umiditatea, condensul>, chimici= hrana, su$stante chimice>, $iologici= $acterii, virusi, ciuperci, paraziti,insecte, oameniD+ Ai ghicit, de aici deducem ca si al$inele sunt stresate. *a orice alt organism de pe pamant, care sufera datorita schim$arii conditiilor de viata. Dar despre stres si implicatiile sale vom discuta in zilele urmatoare, este un su$iect pe cat de important pe+atat de vast. Deocamdata este suficient sa intelegi ca stresul nu inseamna numai ceea ce crede majoritatea% criza economica, venirea soacrei in vizita sau ceva ce are toata lumea in ziua de azi. (n primul rand stresul nu e ista numai la oameni. Acum sa revenim la su$iect si sa identificam factorii de stres datorati iernarii, pentru a sti cu cine ne luptam. Dusmanul cel mai de temut al apicultorului si mai putin al al$inelor este fri)ul+ Factor de stres indirect, generator, care da nastere unor factori secundari, directi% + + + condensul scaderea concentratiei de o igen cresterea concentratiei de *F'

7n factor direct care nu depinde de frig dar actioneaza impreuna cu el si de aceea merita amintit il constituie% + lipsa rezervelor de hrana corespunzatoare

4a randul lor acesti factori secundari prin actiunea lor directa dau nastere la cativa factori aditionali % + + + + mucegai scaderea capacitatii de meta$olizare a glucozei si a producerii de energie inmultirea $acteriilor si fungilor, favorizand aparitia nosemei, puietului varos alterarea rezervelor de miere daca acestea au ramas necapacite

Mergand pe fir in continuare deslusim aparitia efectelor pe care factorii de stres i+au generat, incadrate in fenomenul de uzura prematura a al$inelor, scaderea imunitatii si capacitatii de rezistenta. Acest lucru se o$serva foarte $ine in primavara, cand colonia nu se dezvolta cum tre$uie. 7ita+te $ine la ei, sunt factorii cei mai importanti care pot pune in pericol viata coloniei de al$ine. Am mentionat fri)ul ca factor generator indirectcare nu are insa un cuvant direct de spus, pentru ca albina nu moare niciodata de fri). )a da, moare de frig doar daca nu are mancare. Frigul genereaza in lipsa unei gestionari corespunzatoare a situatiei factori care actioneaza direct+ Acum daca ai inteles acest aspect tre$uie sa stii ce sa faci si cum sa procedezi efectiv pentru a preveni aparitia factorilor de mai sus si a pastra colonia in echili$ru, adica sanatoasa.

inShare

2 raspunsuri pentru -'actori de stres in perioada de iernare.

marius la*ar a scris ,

&/ (anuarie, '-&& la '%./ pm

(nteresanta sistematizarea, domnule "egru. Desigur, dumneavoastara lansati aici o provocare. !ste destul de evident ca o lada $ine ventilata nu va favoriza condensul si mucegaiul, ca va asigura o concentratie optima de o igen si de *F' si ca va preveni alterarea rezervelor de miere necapacita. (nsa ce ne facem cu frigul8 Fri opinia generala e ca frigul este principalul factor ce conduce la uzura prematura a al$inei si la depopulare in iernat. Pe dumneavoastra ce v+a determinat sa schim$ati aceasta a$ordare8 *onsiderati ca este doar o opinie eronata dar, din nefericire, unanim im$ratisata8 )ine spus ca 6dusmanul cel mai de temut al apicultorului si mai putin al al$inelor este frigul5.

admin a scris ,
&/ (anuarie, '-&& la 1%&< pm

tocmai acest lucru am vrut sa+l scot in evidenta. nu frigul e pro$lema, ci factorii negativi pe care ii genereaza acesta si pe care i+am enumerat. cel mai important e sa intelegem adevaratul mecansim al iernarii prin intuirea corecta a nevoilor al$inei. hm..ce m+a determinat pe mine sa fac aceasta schim$are8 rezultatele o$tinute pana atunci. am vazut ca ceea ce faceam nu e $ine, si am decis sa

concep un nou sistem care este dealtfel prezentat pe larg in cartea Renasterea Stuparitului. aici sunt doar cateva referiri.

cum iernea*a albinele

MARTI, 4 IANUARIE 20 ! S"RIS IN A#I"U$TURA %R&ANI"A SI NATURA$A

Salut0 Sunt sigur ca una dintre etapele din viata coloniei de al$ine care te preocupa destul de mult este iernarea. Aflandu+ne e act in aceasta perioada hai sa za$ovim putin pe+aici. (n primii mei ani de apicultura foloseam la impachetare ca toata lumea paturi, diafragme de polistiren, urdinis cat mai mic sa nu intre frigul3ce mai , eram dedicat, iar in primavara mucegaiul si diareea erau prezente. Asta pentru ca din start punctul de plecare era gresit. Asa l+am invatat si eu ca multi altii, practicandu+l pana la un moment dat. *a o ciresica de pe tort iti spun ca acum pentru mine urdinisul are doar valoarea intrariiHiesirii al$inelor. (ndiferent de anotimp, indiferent de vreme. *e parere ai8 Majoritatea stuparilor au o$iceiul sa infofoleasca $ine al$inele cu tot felul de haine sau su$stante, plecand de la $lugi , trecand pe la izmene si ajungand la vata minerala sau mai rau, carton asfaltat. !u nu ma gandesc decat la to icitatea pe care o genereaza

materialele de constructii, nu la altceva. Ma amuz chiar cand imi amintesc de unul care a epuizat toamna stocul de $lugi de la un magazin second , iar in primavara toate gardurile erau pline de $lugi uzi si mucegaiti=avea omul peste &-- de stupi, ce vrei>. !i3dar al$ina nu moare niciodata de frig daca are mancare, la ce $un sa o invelim8 Si daca nu are mancare, moare din aceasta cauza3.deci tot o invelim degea$a. Acum pentru inceput cateva notiuni generale. Fdata cu scaderea temperaturii colonia se strange in ghem , acesta fiind o structura su$ forma de elipsa. Poate ai citit si tu cate ceva, ghemul are o coaja si un miez. (n coaja stau al$inele $atrane, in centru cele tinere cu regina. *aldura difuzeaza asadar de la centru catre periferie pastrand o temperatura medie de &,+&. grade in lipsa puietului si 3.+3< de grade la aparitia acestuia. Pentru a genera caldura al$inele tre$uie sa consume hrana energetica=miere>. Pentru a rezista cat mai $ine vremii potrivnice si a fi longeviva tre$uie sa ai$a un corp gras consistent pregatit pe polenul consumat in toamna din a$undenta. #emperatura in centrul ghemului este cea mai ridicata, scazand pe masura ce inaintam catre periferie. (nteresant, in e teriorul ghemului la cativa mm termometrul arata numai cu &+' grade mai mult decat temperatura de afara. Asta inseamna ca al$ina incalzeste doar ghemul si nu lada in care se afla. )ine, dar cum eli$ereaza caldura8 Simplu, consumand miere si miscand usor din aripi. Doar miere. Pastura este utila la cresterea primului puiet in primavara, fiind deci o hrana plastica, cu continut ridicat de proteine.Dar despre acestea vom discuta mai pe larg cand vom vor$i de nutritie. Pana aici cam stim cu totii despre ce este vor$a daca am deschis apicultura. Din fericire in stuparit partea practica e cea mai importanta. conducem e istenta coloniilor cat mai aproape de starea de echili$ru si mai putini factori de stres. Acum intuiesti care este cel mai mare dusman cateva carti de !ste esential sa sa generam cat al al$inelor.

2lege sa te abone$i la ne'sletterul nostru pentru a afla cele mai noi si cele mai interesante articole si informatii din domeniul apiculturii. Tot ce ai de facut este sa complete$i formularul din dreapta, unde trebuie sa introduci un nume si adresa ta de mail. +urea$a doar c3teva clipe. inShare

/ raspunsuri pentru -"um iernea*a albinele.

Racaru Ra*2an a scris ,

1 Fe$ruarie, '-&& la /%&< pm

As dorii sa aflu noutati

2+

Alin a scris ,
3- (ulie, '-&& la &%'' pm

Salut doctore0 Omi permit aceast8 a$ordare, pt. c8 am v8zut c8 8i tu ai o a$ordare colegial8. Am o mare nel8murire, =pe care sper s8 o g8sesc 8i Jn cartea ta> vis+a+vis de modul de iernare a al$inelor cu folie. 9reau s8+8i spun c8 JncepPnd din acest an am trecut pe sistemul fund cu plas8Qfolie 8i a8 vrea s8 8tiu mai multe despre modul cum tre$uie preg8tite coloniile pt. iernat. 8tiu, s+a discutat foarte mult despre aceast8 tem8 pe forumul stup8ritul, Jns8 tot am r8mas cu unele nedumeriri. Din cPte am citit =confirmPnd $8nuiala mea>, nu tre$uie l8sat8 nicio fant8 Jn folia+podi8or, nedumerirea venind din deschiderea Rfundului gol5. *are este gradul de deschidere al fundului ? unii spuneau c8 <-I din suprafa8a fundului ? Jns8 eu m8 Jntre$ gradul de e punereHdeschidere al fundului nu este propor8ional8 cu m8rimea coloniei, pentru c8 tre$uie s8 e iste o diferen88 Jntre e punerea unei familii iernate pe &- rame 8i alta pe . rame8 o zi pl8cut8000

/+

centrala pe )a* a scris ,

&/ Mai, '-&' la '%-- pm

Salutare si $ine v+am gasit, sunt $ucuros ca citesc asemenea articole interesante, ca de ceva vreme3.nu am mai citit ceva interesant.Ghat ever, e $ine ca inca mai gasesc $loggeri talentati in Romania care nu copiaza de pe alte site+uri si ofera vizitatorilor su$iecte $une.#ine+o tot asa.

Acasa Noutati #rima carte de apicultura or)anica si naturala din Romania

5 Ianuarie, 2014

#rima carte de apicultura or)anica si naturala din Romania : Renasterea Stuparitului

#rima carte de apicultura or)anica si naturala din Romania

$UNI, / IANUARIE 20 ! S"RIS IN N%UTATI

(ititorule, stii de ce au cu adevarat nevoie albinele tale#n aceasta carte vei gasi tot ceea ce este necesar pentru a practica apicultura organica si naturala. (artea se adreseaza atat incepatorilor, care au ocazia sa cunoasca de la inceput toate elementele necesare intretinerii naturale a coloniilor de albine, cat si apicultorilor cu e#perienta. Fara faguri artificiali si tratamente chimice! Ce scrie aici nu vei gasi in alte carti$ pentru ca" %. Elementele pre&entate sunt de maxima noutate si originalitate$ fiind elaborate in decursul a mai bine de %' ani de cercetari. '. #n Romania nu a existat pana acum o preocupare pentru apicultura naturala. (a)oritatea nu stiu ce inseamna aceasta notiune si nu cunosc avanta)ele enorme pe care le presupune acest mod de abordare. *. Apicultura care se practica la ora actuala pe scara larga in Romania nu este apicultura naturala!! "ici este singurul loc unde gasesti detalii despre acest subiect. Detalii care au corespondenta in realitate. &n nou concept, pe care am vrut sa il implementez si in tara noastra.

+otul este posibil$ totul este real!!! *u am renuntat total la tratamentele chimice de I-F ani. Singurul tratament aplicat este cu acid o#alic toamna, dar nu la toate coloniile. Am si colonii pe care nu le trate& deloc! #n acest volum gasesti absolut tot ceea ce este necesar pentru a obtine produse apicole de calitate maxima. (antitatea de miere e#trasa este mai mare cu 1G-2GH fata de coloniile intretinute conventional, operatiunile in timpul sezonului sunt reduse la minim. Mai os iti prezint doua materiale video e#trem de interesante. Mai multe poti vedea in galeria video din partea dreapta. "colo sunt cateva filmulete foarte sugestive despre activitatea mea in domeniul apiculturii. "sa arata fagurii proaspat claditi: "sa arata fagurii mai vechi, in care au crescut cateva generatii de puiet: Daca vei urma intocmai cele scrise in carte, vei observa cat de placut este sa lucrezi cu albinele 6"5&R"?. Mierea are alt gust, albinele sunt mai vii, productivitatea este crescuta. ,olumul de fata a primit aprecierile -omnului Academician Alexandru +. .ogdan si ale -r. Corneliu (ateescu$ presedintele Asociatiei #nterprofesionale .io Romania$ care au si prefatat/o.

"artea are aproape 400 pa)ini, dintre care ?0 contin po*e color+ #entru a 2edea ce contine da clicF aici, 0etalii despre continut #oti sa obtii aceasta carte completand formularul de mai 6os+ % 2ei primi prin posta in sistem ramburs+ Pret total% ./ lei, cu ta e postale incluse. Pentru comanda te rog sa completezi formularul de mai jos, cu numele si adresa, complete si corecte.

Dr. *iprian "egru

6ume *mail Subiect Mesa

Trimite

inShare

Un raspuns pentru -#rima carte de apicultura or)anica si naturala din Romania.

Ioan a scris ,
& August, '-&& la &%,& pm

aveti cumva cateva fotografii detaliate despre lada tip ,Ma#imus+, in special despre fundul cu plasa- $cu tot respectul, in cartea d-voastra nu mi se par foarte clare%