Sei sulla pagina 1di 281

Cuprins

1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html) .......................................................................2


2. Mecanism de focar / de rupere (focar.html)..............................................................................4
3. Unde seismice (waves.html) .....................................................................................................6
4. Cat de mare este un cutremur (mare.html) ............................................................................9
5. Intensitatea seismica (intens.html) ..........................................................................................10
6. Scara de intensitate seismica MSK64 (msk.html) ..................................................................13
7. Inregistrarea seismelor (record.html) ......................................................................................14
8. Exemplu de inregistrare seismica (exemplu.html)..................................................................16
9. Magnitudinea seismului (magnit.html) ...................................................................................18
10. Magnitudinea locala M (ml.html) ........................................................................................19
L
11. Magnitudinea undelor de suprafata M (ms.html).................................................................20
S
12. Magnitudinea undelor de volum m (mb.html) .....................................................................21
b
13. Magnitudinea Gutenberg-Richter M
R
(mgr.html) ..............................................................22
G-
14. Magnitudinea moment M (mw.html) ..................................................................................23
W
15. Alte magnitudini (m.html).....................................................................................................24
16. Seismicitatea globului terestru (seisterra.html).....................................................................25
17. Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental (max.html)............................................27
18. Elemente despre seismicitatea Romaniei (roseis.html) ........................................................28
19. Sursa subcrustala Vrancea (vra.html) ...................................................................................30
20. Catalogul Radu al cutremurelor istorice I 9 (Intensitatea MSK-64) (ist.html) .............32
0
21. Catalog al cutremurelor puternice din secolul 20, M sau M 6.0 (20.html) ..................33
G-R s
22. Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (10nov.html)................................................................34
23. Cutremurul din 4 Martie 1977 (4mar.html) ..........................................................................35
24. Hazardul seismic. Elemente generale (haz.html).................................................................36
25. Efectele conditiilor locale de amplasament asupra miscarii terenului (esg.html) ................37
26. Tipuri de aciuni dinamice ce pot aciona asupra terenului de fundare (act.html) ...............38
27. Metode de determinare a parametrilor dinamici ai terenurilor/materialelor (met.html) ......39
28. Echipament de laborator pentru ncercri triaxiale (lab.html)..............................................40
29. Codurile pentru proiectarea antiseismica in Romania (1941-2000) (cod.html) ...................42
30. Standarde de macrozonare seismica adoptate in perioada 1952-1993 (stand.html).............43
31. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1952 (52.html)............................................44
32. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1963 (63.html)............................................45
33. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1977 (77.html)............................................46
34. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1993 (93.html)............................................47
35. Vulnerabilitate si risc sesimic (vul.html) ..............................................................................48
36. Obiective de performanta seismica (perform.html) ..............................................................49
37. Situri web propuse pentru vizionare .....................................................................................50
38. Structura pentru website........................................................................................................51
39. Bibliografie............................................................................................................................52

1

1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html)

In limbajul curent seismul (cutremurul) inseamna o miscare a terenului perceptibila de catre
oameni. Aceasta miscare a terenului nu este insa decat o parte a definitiei general acceptate in
comunitatea stiintifica. United States Geological Survey
1
prezinta pe Internet urmatoarea
definitie: termenul de seism descrie: (i) ruperea (alunecarea) brusca pe o falie
2
si miscarea
terenului si radiatia de energie care o insotesc si (ii) efectele similare produse de activitatea
vulcanica sau magmatica sau de o schimbare brusca a starii de tensiune din pamant.

Sursa seismica este partea din interiorul pamantului unde are loc ruperea sau modificarea
starii de tensiuni si de unde incep sa se propage undele seismice.

O caracterizare simplificata a pozitiei in interiorul pamantului unde se produce cutremurul
este data de focar sau hipocentru. Focarul este locul unde incepe ruperea si el poate fi
pozitionat in spatiul tri-dimensional (latitudine, longitudine, adancime) cu ajutorul
inregistrarilor seismice. ocarului si a distantelor corespunzatoare este data in Figura 1.

Adancimea
focarului
Hipocentru
(focar)
Roca
Roca
Falie
Distanta epicentrala
Distanta hipocentrala
Suprafata Pamantului
Epicentru
Sedimente


Figura 1 Reprezentarea schematica a focarului si epicentrului

In functie de adancimea focarului, h, cutremurele au fost impartite in trei categorii:
(i) cutremure crustale (de suprafata) pentru care 0 h < 70 km; ele reprezinta marea
majoritate a cutremurelor, sunt intalnite pe centura Pacificului, in Asia, in bazinul
Mediteranean, etc. Daca sunt puternice pot fi distrugatoare, dar afecteaza suprafete reduse.
(ii) cutremurele sub-crustale (de adancime intermediara) pentru care 70 h < 300 km;
mai putin numeroase, afecteaza suprafete importante, au o durata moderata, sunt intilnite in
Afganistan, Columbia, Japonia, Mexic, Filipine, Romania, etc.
(iii) cutremurele de adancime pentru care 300 h 700 km; rare si cu o durata lunga,
ele sunt intilnite pe centura Pacificului.


1
http://www.usgs.org
2
Cuvantul devine hiperlink (focar.html)
2
O metoda simpla de a identifica sursele/zonele seismice este aceea de a vizualiza pozitia
epicentrelor. Se observa ca epicentrele se distribuie de-a lungul zonelor de contact dintre
placile tectonice majore, Figura 2.



Figura 2 Distributia epicentrelor cutremurelor puternice, USGS web site

Analiza seismicitatii regiunilor/surselor seismice se face analizand cataloagele de cutremure
disponibile. Cataloage de cutremure sunt de doua tipuri: catalogul instrumental (bazat pe
inregistrarile seismice) si catalogul istoric (bazat pe marturiile documentare).

3
2. Mecanism de focar / de rupere (focar.html)

In afara de determinarea pozitiei si magnitudinii seismelor, seismologii stabilesc si
"mecanismul de focar" (mecanismul de rupere, solutia de faliere) a evenimentului seismic.

O falie este o fractura sau o zona de fracturare intre doua placi. Falia permite placilor
sa se miste una fata de cealalta. Aceasta miscare are loc foarte repede in cazul seismelor.
Aceste fracturi sau zone de fracturare pot avea dimensiuni de la cativa milimetri pana la mii
de kilometri. In timpul seismului, placa dintr-o parte aluneca brusc fata de cealalta. Falia
poate fi verticala sau poate avea un unghi oarecare fata de suprafata terenului.

Seismologii si geologii folosesc unghiul faliei fata de suprafata (in engleza "dip") si
directia de alunecare (in engleza "slip") pentru a clasifica faliile si a stabili astfel mecanismul
de focar corespunzator seismelor.

In Figura 3 sunt descrise principalele mecanisme de focar (USGS)
3
.



Figura 3. Principalele modele de mecanisme de focar

In cazul faliilor normale placa de deasupra (care "acopera" falia) se misca in jos fata de placa
de dedesupt. Acest tip de mecanism de focar este specific zonelor seismice aflate in regim
tectonic de extensie.

In cazul faliilor inverse (in engleza "reverse" sau "thrust"), placa de deasupra (care "acopera"
falia) se misca in sus fata de placa de dedesupt. Acest tip de mecanism de focar este specific
zonelor aflate in regim tectonic de compresie.

In cazul in care falia este verticala si placile se misca una fata de cealalta in plan orizontal,
mecanismul de focar este de alunecare (in engleza "strike-slip").

Atunci cand exista si miscare verticala si orizontala pe o falie cu un unghi oarecare fata de
suprafata, mecanismul de "alunecare cu unghi" (in engleza "oblique-slip").


3
http://earthquake.usgs.gov/learning/faq.php?categoryID=1&faqID=55
4
Seismologii utilizeaza pe harti reprezentari simbolice ale mecanismelor de focar: "mingile de
plaja" (in engleza "beachballs"). Ele indica directia alunecarii si unghiul faliei
corespunzatoare seismului. Determinarea acestor caracteristici ale ruperii se face utilizand
seismogramele inregistrate. Pe reprezentarile tip "minge de plaja" sectoarele de culoare
inchisa corespund axei in tensiune T (axa eforturilor minime de compresiune), iar sectoarele
de culoare alba corespund axei in compresiune P (axa eforturilor maxime de compresiune).

In Figura 4 (USGS)
4
sunt indicate reprezentarile mecanismelor de focar cu modul de
alunecare a placilor si reprezentarile solutiilor de faliere tip "minge de plaja".


Figura 4. Mecanisme de focar


4
http://quake.wr.usgs.gov/recenteqs/beachball.html
5
3. Unde seismice (waves.html)

Undele seismice sunt unde elastice generate de un impuls de tip seism sau explozie. Atunci
cand are loc un seism, el elibereaza energie de deformatie statica si unde seismice radiate din
zona sursei seismice in toate directiile. Seismologii estimeaza ca circa 10% din din energia
eliberata in timpul unui seism se disipeaza sub forma undelor seismice.

Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde seismice de volum) fie de-a
lungul sau la suprafata acestuia (unde seismice de suprafata), Figura 5 (BSSC)
5
, si au viteze
de propagare diferite.



Figura 5. Tipuri de unde seismice

Undele de volum se propaga cu viteze mai mari decat undele de suprafata, ele sunt primele
vibratii care se resimt intr-un amplasament. Undele de volum au un continut de frecvente mai
inalte decat undele de suprafata.












5
http://www.bssconline.org/
6
Undele de volum P (unde primare sau unde de compresiune) sunt cele mai rapide unde
seismice, ele ajung primele (prima vibratie simtita in timpul seismelor). Undele P se pot
propaga prin roci si lichide. Ele comprima si intind in mod succes materialul strabatut pe
directia lor de propagare (intr-un mod similar celui in care sunetul se propaga prin aer).

compresiune
dilatare

Undele P




Undele de volum S (unde secundare sau de forfecare) sunt mai lente ca undele P si sunt al
doilea tip de unda/vibratie resimtita in timpul seismului. Ele vibreaza pamanatul in sus si in
jos si in stanga si in dreapta fata de directia de propagare. Undele S se pot propaga doar prin
mediu solid (tip roca), nu si prin mediu lichid. Aceasta caracteristica a undelor S i-a condus pe
seismologi la concluzia ca in jurul centrului pamantului este un material de tip lichid.


Undele S

Undele de suprafata sunt de doua tipuri: Love si Rayleigh. Ele au un continut de frecvente
mai joase decat undele de volum si sunt considerate principalul raspunzator pentru avariile
provocate de seisme.

Undele Love (denumite astfel dupa matematicianul englez A.E.H. Love
6
care a creat modelul
lor matematic in 1911). Ele sunt cele mai rapide unde de suprafata si misca pamantul stanga-
dreapta fata de directia de propagare, producand doar o miscare orizontala.


6
http://en.wikipedia.org/wiki/Augustus_Edward_Hough_Love
7

Undele Love

Undele Rayleigh (denumite astfel dupa englezul John William Strutt
7
, Lord Rayleigh, care a
intuit matematic existenta acetui tip de unde in 1885) sunt unde care misca pamantul si in sus
si in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele sunt
resimtite puternic in timpul seismului.


Undele Rayleigh


Inregistrarea vibratiei terenului
8
intr-un amplasament contine toate tipurile de unde seismice.

7
http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1904/strutt-bio.html
8
Cuvantul devine hiperlink (record.html)
8
4. Cat de mare este un cutremur (mare.html)

Caracterizarea marimii unui cutremur si posibilitatea de a compara cutremurele au
preocupat dintotdeauna comunitatea stiintifica si publicul larg.
Inaintea existentei unei instrumentari seismice suficient dezvoltate, cuantificarile
marimii unui cutremur s-au bazat pe descrierea calitativa a efectelor cutremurelor
(intensitatea
9
seismica). Mai tarziu, inregistrarile seismografelor au permis aparitia unei
masuri cantitative ale marimii cutremurelor (magnitudinea
10
seismului).

Intensitatea seismica este o masura a efectelor seismului in diferite amplasamente, ea
variaza de la amplasament la amplasament.

Magnitudinea unui seism este o marime masurata/calculata a marimii unui seism.
Magnitudinea are o valoare unica, indiferent de locul unde ne aflam, indiferent de cat de
puternica sau cat de slaba a fost vibratia terenului
11
in diferite amplasamente, indiferent de
avariile provocate de seism in diferite locuri.

Unui seism i se asociaza o magnitudine si o harta a distributiei intensitatilor seismice.

Exista mai multe scari de magnitudini si scari de intensitati seismice.

9
Cuvantul devine hiperlink (intens.html)
10
Cuvantul devine hiperlink (magnit.html)
11
Cuvantul devine hiperlink (record.html)
9
5. Intensitatea seismica (intens.html)

Cea mai veche masura a marimii cutremurelor este intensitatea.

Intensitatea este o descriere calitativa a efectelor unui cutremur intr-un anumit
amplasament, efecte descrise prin pierderile de vieti omenesti, prin avariile suferite de
constructii si eventual prin fenomene ca lichefierea, alunecarile de teren, faliile de suprafata,
deformatiile suprafetei pamantului, etc.
Astfel de descrieri calitative sunt disponibile in marturiile istorice, existand
posibilitatea de a evalua marimea cutremurelor din trecut, informatie foarte utila pentru
studiul seismicitatii.

Cea mai veche scara de intensitati este Rossi-Forel, RF, creata in 1880, scara cu 10
grade de intensitate. Ea a fost ulterior inlocuita de scara de intensitati Mercalli, utilizata mai
ales in forma ei modificata in 1931 MMI (Modified Mercalli Intensity
12
), modificare propusa
de cercetatorii americani pe baza experientelor din California. Scara MMI are 12 grade.

Un exemplu de harta de intensitati MMI este prezentat in Figura 6.



Figura 6. Harta de intensitati seismice MMI pentru un cutremur din California

In Europa Centrala si de Est in 1964 a fost creata scara MSK
13
(Medvedev-Sponheuer-
Karnik), tot de 12 grade. Ea a fost recomandata de Comisia Seismologica Europeana ESC
(European Seismological Commission
14
) si utilizata intensiv in Europa. O forma usor
modificata a MSK a fost introdusa in 1981.

Un exemplu de harta de intensitati MSK este prezentat in Figura 7.




12
http://www.abag.ca.gov/bayarea/eqmaps/doc/mmi.html
13
Cuvantul devine hiperlink (msk.html)
14
http://www.esc.bgs.ac.uk/
10


Figura 7. Harta de intensitati seismice MSK pentru cutremurul din 4 Martie 1977
(Radu C., Polonic G., 1982. Seismicitatea teritoriului Romaniei cu referire speciala la regiunea Vrancea. In:
Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, 1982. Monografie, Editura Academiei R.S. Romania,
Bucuresti, p.75-136)


In 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunari generale a ESC s-a definitivat Scara
Macroseismica Europeana EMS (European Macroseismic Scale
15
), bazata pe scara MSK.
Scara EMS are tot 12 grade, dar introduce si aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor
evaluand cantitativ (in procente) gradul de avariere a constructiilor prin clasele: putine (0-
20%), multe (10-60%) si majoritatea (50-100%).

Cea mai frecventa utilizare a intensitatilor estimate dupa un cutremur este realizarea
hartilor de intensitati care ofera o imagine asupra efectelor cutremurului si asupra intinderii si
distributiei acestor efecte.

Intensitatea este o caracteristica bazata pe observatii ale efectelor cutremurelor, are o
componenta subiectiva semnificativa (in ceea ce priveste felul in care oamenii au resimtit
cutremurul) si nu poate fi stabilita decat pe baza de ancheta, la cateva zile dupa cutremur.

In Japonia a fost introdusa la sfarsitul secolului 20 o scara instrumentala de intensitati
seismice ce are 7 grade: intensitatea JMA (Japanese Meteorological Agency
16
). Aceasta
intensitate se masoara si se calculeaza automat cu instrumente specifice (seismic intensity
meters) si poate fi reprezentata pe harti in timp real imediat ce are loc un cutremur. Intensitatea
JMA se calculeaza in functie de amplitudinea miscarii seismice in amplasament. Calibrarea

15
http://www.gfz-potsdam.de/pb5/pb53/projekt/ems/guide/short/ems_shrt.htm
16
http://en.wikipedia.org/wiki/Japan_Meteorological_Agency_seismic_intensity_scale
11
coeficientilor care intervin in relatia de calcul a fost facuta pe baza corelatiei dintre distrugeri si
miscarile seismice corespunzatoare de la cutremurele japoneze. Un exemplu de harta de
intensitati JMA este prezentat in Figura 8.




Figura 8. Exemplu de harta de intensitati seismice JMA pentru orasul Yokohama
(Geophysics and Seismology Lab., Yokohama City University)
12

6. Scara de intensitate seismica MSK64 (msk.html)

Grad

Scara de intensitate seismica
Medvedev-Sponheuer-Karnik
MSK 64
1 Imperceptibil Intensitatea oscilaiilor rmne sub limita sensibilitii oamenilor.
Cutremurul este detectat i nregistrat numai de seismografe
2 Greu perceptibil
(foarte slab)
Simtit de persoanele in stare de repaus. Nu afecteaza obiectele.
Fara daune la cladiri.
3 Slab Este simit de puini oameni, care se afl n interiorul locuinei sau
afar. Observatorii ateni remarc oscilaia uoar a obiectelor
atrnate, mult mai pronunat la etajele superioare. Fara daune la
cladiri.
4 Moderat Este simit de muli oameni care se afl n interiorul sau n afara
locuinei. Din cei care dorm, puini pot fi trezii. Ferestrele, uile i
vesela zngne. Pardoselile i pereii scrie, mobila ncepe s
uruie. Obiectele atrnate, lichidul din vase oscileaz uor. Fara
daune la cladiri.
5 Suficient de
Puternic
Zguduire general a cldirilor. Este simit de toi oamenii. Muli
dintre cei care dorm se trezesc. Puini oameni prsesc locuinele.
Animalele sunt nelinitite. Obiectele atrnate oscileaz
considerabil. Tablourile se deplaseaz din loc. Anumite obiecte
fixate, pot fi deplasate. Uile i ferestrele deschise se nchid i se
deschid cu zgomot. Din vasele umplute, deschise, lichidul se
vars. Avarii uoare la constructii.
6 Puternic Este simit de toi oamenii. Muli dintre ei, aflai n interiorul
cldirilor se sperie i alearg afar. Puine persoane i pierd
echilibrul. Se pot sparge vase i obiecte din sticl. Cad tablourile
de pe perei. Fisuri i crpturi n perei, desprinderea unor buci
de tencuial, cderea unor igle de pe acoperi, crpturi la
construciile din crmid.
7 Foarte Puternic Majoritatea oamenilor sunt speriai i prsesc locuinele.
Crpturi mari i adnci n perei; cderea courilor de fum i
distrugerea unor acoperiuri; surpri ale prilor carosabile pe
pante abrupte; distrugeri ale poriunilor de mbinare a conductelor.
Se produc alunecri de teren.
8 Distrugator
Mobila se poate rsturna. Unele cldiri (pri de cldire) se
prbuesc. Se observ alunecri de teren n zonele
depresionare i pe pantele abrupte. Apar crpturi mari n
teren, au loc caderi de roci.
9 Devastator Panica generala. Oamenii sunt aruncati la pamant. Se produc
avarii importante ale structurilor construite corect, conductele
subterane sunt parial distruse, se produce deformarea inelor de
cale ferat i avarierea prilor carosabile ale drumurilor. Au loc
cderi de roci i multe alunecri de teren
10 Nimicitor Construciile se prbuesc parial sau n totalitate. Degradri
importante n
baraje. inele de cale ferat se deformeaz.
Masive alunecri de teren.
11 Catastrofal Majoritatea cladirilor si structurilor sunt distruse. Fracturi i
deplasri ale terenului.
12 Foarte Catastrofal Toate construciile de suprafa i subterane sunt distruse total.
Suprafaa pmntului este complet schimbat, devieri ale
cursurilor de ap.

13
7. Inregistrarea seismelor (record.html)

Seismometrele sunt principalul instrument utilizat de oamenii de stiinta pentru studiul
seismelor. Mii de seismometre sunt instalate astazi pe glob, iar instrumente similare au fost
trimise pe Luna, pe Marte si pe Venus.

Avand la dispozitie o inregistrare tri-directionala (trei directii ortogonale, de obicei nord-sud,
est-vest si vertical) obtinuta cu un seismometru, seismologii pot estima distanta seism-
amplasament, directia principala, magnitudinea si mecanismul de rupere. Daca utilizeaza date
de la mai multe instrumente se poate stabili pozitia focarului si se pot imbunatati estimarile
celorlalti parametri.

Seismometrul este un simplu pendul. Cand pamantul vibreaza, baza si structura
instrumentului se misca odata cu pamantul, in timp ce fortele de inertie pastreaza masa
pendulului pe loc. Are loc o miscare relativa a masei pendulului fata de baza si structura de
sustinere a acestuia. Aceasta miscare si variatia ei in timp reprezinta miscarea terenului in
timpul seismului, ea este inregistrata si poarta numele de seismograma. Seismometrul trebuie
sa fie fixat solidar cu terenul, astfel incat sa se miste odata cu acesta.

Primele seismometre inregistrau miscarea terenului pe o hartie speciala fixata pe un tambur
rotativ sau pe o hartie fotografica ce avansa constant. Generatia actuala de instrumente
digitale (Figura 9) utilizeaza un sistem electromagnetic care genereaza curent electric, variatia
curentului electric masurat (volti) este transformata matematic in valori absolute ale miscarii
terenului, iar miscarea este salvata in format digital, cu o rata de esantionare prestabilita.



Figura 9. Seismometru digital Kinemetrics

Seismometrele pot masura acceleratia, viteza sau deplasarea terenului. Aceste marimi sunt
inregistrate in mod continuu.

14
Acceleratia este rata de modificare a vitezei terenului (cat de mult se modifica viteza in
unitatea de timp). O comparatie utila este cea cu pedala de acceleratie sau de frana de la
automobil. Cand apasam pe pedala de acceleratie sau de frana a automobilului, acesta merge
mai repede sau mai incet. Trecerea de la o viteza la alta (in sens crescator sau descrescator) se
face prin accelerare sau decelerare.

Viteza este o masura care ne spune cat de repede se misca un punct de pe teren in timpul
seismului.

Deplasarea este o masura a modificarii pozitiei unui punct datorita miscarii terenului fata de
pozitia sa initiala (de referinta).

Intre acceleratie, viteza si deplasare exista relatii matematice de integrare sau derivare care
permit ca pornind de la o marime sa le putem obtine pe celelalte doua.

Acceleratia/viteza/deplasarea maxima a terenului in timpul seismului intr-un amplasament
este cea mai mare valoare de acceleratie/viteza/deplasare care apare pe semnalul inregistrat in
acel amplasament. (Exemplu
17
)


17
Cuvantul devine hiperlink (exemplu.html)
15
8. Exemplu de inregistrare seismica (exemplu.html)

Statia seismica Giurgiu a Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic (CNRRS)
18
,
seismul Vrancean subcrustal din 13 Decembrie 2005, Mw=4.8, h=144km.

Acceleration
-4.5
0
4.5
A
c
c
.

(
c
m
/
s
/
s
)
EW (peak:- 2.9 cm/s/s)
-4.5
0
4.5
A
c
c
.

(
c
m
/
s
/
s
)
NS (peak:- 4.1 cm/s/s)
-4.5
0
4.5
A
c
c
.

(
c
m
/
s
/
s
)
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Time (sec)
V (peak: 2.0 cm/s/s)


Velocity
-0.2
0
0.2
V
e
l
.

(
c
m
/
s
)
EW (peak:- 0.10 cm/s)
-0.2
0
0.2
V
e
l
.

(
c
m
/
s
)
NS (peak:- 0.14 cm/s)
-0.2
0
0.2
V
e
l
.

(
c
m
/
s
)
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Time (sec)
V (peak:- 0.07 cm/s)



18
http://cnrrs.utcb.ro/
16
Displacement
-0.05
0
0.05
D
i
s
p
.

(
c
m
)
EW (peak:- 0.012 cm)
-0.05
0
0.05
D
i
s
p
.

(
c
m
)
NS (peak: 0.030 cm)
-0.05
0
0.05
D
i
s
p
.

(
c
m
)
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Time (sec)
V (peak: 0.018 cm)











17

9. Magnitudinea seismului (magnit.html)

Odata cu dezvoltarea intrumentarii seismice a aparut posibilitatea introducerii unei
masuri cantitative obiective a marimii cutremurelor, bazata pe inregistrarea miscarii terenului,
denumita magnitudine.
Desi seismografe existau inca din secolul XIX, doar in anii 1930 a aparut notiunea de
magnitudine, introdusa de Charles F. Richter
19
.
In cele ce urmeaza este prezentata o scurta descriere a diferitelor magnitudini care
caracterizeaza marimea cutremurelor.

- Magnitudinea locala, M
L
20

- Magnitudinea undelor de suprafata, M
S
21

- Magnitudinea undelor de volum, m
B
22

- Magnitudinea Gutenberg-Richter, M
G-R
23

- Magnitudinea moment, M
W
24

- Alte tipuri de magnitudine
25



19
http://science.enotes.com/earth-science/richter-charles-f
20
Cuvantul devine hiperlink (ml.html)
21
Cuvantul devine hiperlink (ms.html)
22
Cuvantul devine hiperlink (mb.html)
23
Cuvantul devine hiperlink (mgr.html)
24
Cuvantul devine hiperlink (mw.html)
25
Cuvantul devine hiperlink (m.html)
18
10. Magnitudinea locala M
L
(ml.html)

Magnitudinea locala M
L
(Local magnitude), introdusa de Richter in 1935, este o
masura a amplitudinii undelor seismice inregistrate pe un seismometru orizontal cu torsiune
tip Wood-Anderson. Ea este specifica seismelor din California, care sunt cutremure crustale
(adancimea maxima circa 16km). Denumirea de magnitudine locala provine de la faptul ca
definitia si relatia de calcul se pot aplica pentru cutremure care se produc la distante de pana
la maxim 600km. Relatia de calcul a magnitudinii locale este:

M
L
= log A - log A
0
()

unde A
0
() este o functie de calibrare astfel aleasa incat un cutremur sa aiba magnitudinea
M
L
= 0 daca la distanta epicentrala = 100km amplitudinea maxima inregistrata este A = 1
mm.
Neajunsurile magnitudinii locale (pentru cutremure de suprafata, pentru distante
limitate si pentru un tip specific de instrument) au condus la definirea unor noi tipuri de
magnitudini. Magnitudinea locala M
L
a devenit cunoscuta de publicul larg ca magnitudinea
Richter.

19
11. Magnitudinea undelor de suprafata M
S
(ms.html)

Magnitudinea undelor de suprafata M
S
(Surface wave magnitude), a fost introdusa
de Gutenberg
26
si Richter in 1936. Este o magnitudine definita pentru cutremure crustale si
subcrustale (adancimea focarului pana la 70 km) si pentru distante teleseismice (15-130
grade).
Magnitudinea undelor de suprafata M
S
se calculeaza astfel:

M
S
= log A + 1.656 log + 1.818

unde A este amplitudinea maxima a miscarii terenului masurata in microni pentru unde de
suprafata cu o perioada intre 18 si 22sec, este distanta epicentrala la care se afla
seismometrul masurata in grade (360 reprezinta circumferinta Pamantului).

Magnitudinea undelor de suprafata nu este dependenta de tipul de instrument.

Ulterior au aparut diferite versiuni ale acestei relatii, de exemplu Vanek et al., 1962:

M
S
= log (A/T) + 1.66 log + 3.30

unde T este perioada undelor de suprafata Rayleigh, relatie care nu mai fixeaza perioada
undelor care trebuie utilizata.



26
http://www.agu.org/inside/awards/gutenberg.html
20
12. Magnitudinea undelor de volum m
b
(mb.html)

Magnitudinea undelor de volum m
B
(Body wave magnitude), a fost introdusa de Gutenberg
in 1945. Este definita pentru cutremure de adancime intermediara sau mare pentru care
amplitudinea undelor de suprafata este prea mica pentru a permite o evaluare precisa a
magnitudinii undelor de suprafata. Se aplica pentru distante teleseismice intre 16 si 100
grade.
B
Formula standard de calcul este de forma:

m
B
= log (A/T) + Q(,h) B

unde A este amplitudinea undelor de volum P in microni, T este perioada undelor de volum P
(cu perioade intre 4 si 20 sec) si Q(,h) este o functie de corectie care tine cont de distanta
epicentrala (in grade) si de adancimea focarului (in kilometri). Inregistrarile sunt obtinute cu
seismografe cu banda lata.
Astazi se utilizeaza si instrumente cu banda ingusta, pe care se pot citi unde P cu o
perioada de circa 1 sec. Forma curent intilnita a relatiei de determinare a magnitudinii undelor
de volum in acest caz este:

m
b
= log (A/T) + 0.01 + 5.9 .

Intre m
B
si m B
b
exista o diferenta fundamentala care provine din faptul ca ele
caracterizeaza portiuni diferite din spectrul sursei. Se poate spune ca magnitudinea m
b

caracterizeaza doar inceputul procesului de rupere.



21
13. Magnitudinea Gutenberg-Richter M
G-R
(mgr.html)

Deoarece magnitudinile M
S
, m
B
si m B
b
caracterizeaza portiuni diferite din spectrul sursei
(diferite unde cu diferite perioade), Gutenberg si Richter (1954) au incercat introducerea unei
magnitudini unice. Aceasta noua magnitudine a fost introdusa cu ocazia intocmirii celui
mai mare catalog mondial de cutremure in celebra lor lucrare Seismicity of the Earth and
Associated Phenomena.

Magnitudinea Gutenberg-Richter, notata cu M
G-R
, a fost introdusa de Gutenberg si Richter
(1954). Pentru M
G-R
nu exista o procedura de determinare, ci una de atribuire. In mod
simplificat se considera ca M
G-R
= M
s
pentru cutremure de suprafata si M
G-R
= 1.1 m
B
- 0.6
pentru cutremure intermediare si adanci. Magnitudinea M
B
G-R
nu s-a bucurat de o utilizare
larga.


22
14. Magnitudinea moment M
W
(mw.html)

Magnitudinea moment M
W
a fost introdusa de Hanks
27
si Kanamori
28
in 1979:

M
W
= 2/3 log M
0
- 10.7

Cele mai mari magnitudini moment inregistrate sunt cele de la cutremurele din Chile
1960, M
W
=9.5 si Alaska 1964, M
W
=9.2. Trebuie mentionat ca seismele slabe nu genereaza
suficienta energie ca sa permita determinarea momentului seismic (si implicit a M
W
).


27
http://quake.usgs.gov/program/directory/member.php?id=84
28
http://www.gps.caltech.edu/faculty/kanamori/kanamori.html#cv
23
15. Alte magnitudini (m.html)

Pentru situatiile in care seismografele prezinta defectiuni de functionare si amplitudinile
inregistrate nu sunt complete, se poate folosi magnitudinea de durata M
D
, definita pe baza
duratei inregistrarii, pentru distante intre 0 si 400km.
In cazul cutremurelor istorice, pe baza hartilor de distributie a intensitatilor seismice,
au fost propuse metode de stabilire a unei magnitudini echivalente M
E
.
In Japonia se utilizeaza magnitudinea Japanese Meteorological Agency M
JMA
,
apropiata de magnitudinea Gutenberg-Richter, calculata pentru unde cu o perioada de circa 3
sec.
24

16. Seismicitatea globului terestru (seisterra.html)


Conform USGS, pe glob sunt detectate circa 500 000 de seisme. Dintre acestea circa 100000
sunt simtite de oameni, iar circa 100 produc avarii.

In Tabelul 1 este prezentata o statistica intocmita de USGS ce indica numarul total de seisme
pe glob, grupate in diferite intervale de magnitudine, incepand cu anul 2000 si pana in prezent
(statistica pentru anul 2007 fiind incompleta).

Tabelul 1.
Numarul de seisme pe glob in perioada 2000-2007
Conform US Geological Survey National Earthquake Information Center
Magnitudine 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007*

8.0 to 9.9 1 1 0 1 2 1 1 2
7.0 to 7.9 14 15 13 14 14 10 10 2
6.0 to 6.9 158 126 130 140 141 141 132 56
5.0 to 5.9 1345 1243 1218 1203 1515 1697 1483 586
4.0 to 4.9 8045 8084 8584 8462 10888 13918 13069 3791
3.0 to 3.9 4784 6151 7005 7624 7932 9189 9953 2741
2.0 to 2.9 3758 4162 6419 7727 6316 4636 4016 1001
1.0 to 1.9 1026 944 1137 2506 1344 26 19 15
0.1 to 0.9 5 1 10 134 103 0 2 0
Fara magnitudine 3120 2938 2937 3608 2939 865 849 632

Total 22256 23534 27454 31419 31194 30483 29534 8826

Numarul de morti estimat 231 21357 1685 33819 284010 82364 6605 136
* estimare

Numarul total de seisme aparent mai mare in ultimii ani se datoreaza doar cresterii numarului
de instrumente care inregistreaza seisme pe glob, retelele seismice acoperind din ce in ce mai
bine intreaga suprafata a globului terestru, iar caracteristicile acestor instrumente permit
identificarea din ce in ce mai completa a evenimentelor de mica magnitudine, imperceptibile
de catre om.

Faptul ca nu exista o tendinta clara de crestere sau de descrestere a activitatii seismice pe glob
este evidentiat de statistica numarului total anual de seisme puternice (magnitudine mai mare
sau egala cu 7) pe glob (USGS). In total din 1900 pana in 2005 au avut loc 2061 de seisme
puternice, in medie, pe an, avand loc pe glob circa 19 astfel de seisme.





25
Numarul total anual de seisme cu magnitudinea mai mare sau egala cu 7, pe glob (USGS), in
perioada 1900-2002

1900 13 1930 13 1960 22 1990 18
1901 14 1931 26 1961 18 1991 16
1902 8 1932 13 1962 15 1992 13
1903 10 1933 14 1963 20 1993 12
1904 16 1934 22 1964 15 1994 13
1905 26 1935 24 1965 22 1995 20
1906 32 1936 21 1966 19 1996 15
1907 27 1937 22 1967 16 1997 16
1908 18 1938 26 1968 30 1998 12
1909 32 1939 21 1969 27 1999 18
1910 36 1940 23 1970 29 2000 15
1911 24 1941 24 1971 23 2001 16
1912 22 1942 27 1972 20 2002 13
1913 23 1943 41 1973 16 2003 15
1914 22 1944 31 1974 21 2004 16
1915 18 1945 27 1975 21 2005 11
1916 25 1946 35 1976 25
1917 21 1947 26 1977 16
1918 21 1948 28 1978 18
1919 14 1949 36 1979 15
1920 8 1950 39 1980 18
1921 11 1951 21 1981 14
1922 14 1952 17 1982 10
1923 23 1953 22 1983 15
1924 18 1954 17 1984 8
1925 17 1955 19 1985 15
1926 19 1956 15 1986 6
1927 20 1957 34 1987 11
1928 22 1958 10 1988 8
1929 19 1959 15 1989 7


In Tabelul 2 USGS indica valori medii ale numarului total de seisme ce au loc pe glob.

Magnitudine Numar mediu anual
8 1
7 - 7.9 17
6 - 6.9 134
5 - 5.9 1319
4 - 4.9 13000 (estimat)
3 - 3.9 130000 (estimat)
2 - 2.9 1300000 (estimat)
Utilizand date incepand cu 1900
Utilizand date incepand cu 1990


26
17. Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental (max.html)

Cel mai mare/puternic seism inregistrat instrumental pana acum pe glob a fost cel din Chile,
22 Mai 1960, cu o magnitudine moment de 9.5.

Seismul a omorat 1655 de persoane in Chile si a ranit alte 3000. In total, in toate tarile
afectate numarul mortilor atinge 5-6000, conform diferitelor surse. Doua milioane de
persoane au ramas fara locuinte, iar pagubele materiale in Chile s-au ridicat la circa 550
milioane de dolari (valoare actualizata circa 4miliarde USD).

Valuri de tsunami datorate cutremurului au atins pe coasta Chile inaltimea de 25m. Valuri cu
o inaltime de circa 10m au provocat moartea a 61 de persoane si au produs pagube de 75
milioane de dolari in Hawai (la 10000km distanta!), si moartea a 138 persoane si pagube de
50 milioane de dolari in Japonia. Tot din cauza valurilor de tsunami, in Filipine 32 de
persoane au murit sau au fost date disparute, iar pe coasta de vest a SUA valurile au atins
1.7m inaltime si au produs pagube de 500000 de dolari.

Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental, conform USGS
29
sunt:

1. Chile 1960, Mw=9.5
2. Prince William Sound, Alaska 1964, Mw=9.2
3. Off the West Coast of Northern Sumatra 2004, Mw=9.1
4. Kamchatka 1952, Mw=9.0
5. Off the Coast of Ecuador 1906, Mw=8.8
6. Rat Islands, Alaska 1965, Mw=8.7
7. Northern Sumatra, Indonesia 2005, Mw=8.6
8. Andreanof Islands, Alaska 1957, Mw=8.6
9. Assam - Tibet 1950, Mw=8.6
10. Kuril Islands 1963, Mw=8.5
11. Banda Sea, Indonesia 1938, Mw=8.5
12. Kamchatka 1923, Mw=8.5


Figura 10 Distributia epicentrelor celor mai mari mari cutremure inregistrate, USGS

29
http://earthquake.usgs.gov/regional/world/10_largest_world.php
27

18. Elemente despre seismicitatea Romaniei (roseis.html)

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor
surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinanta
pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de
suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand
particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea
30
pot provoca distrugeri pe arii
intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost resimtite in Europa pe
suprafete care au atins 2 milioane de km
2
. Dupa cum se poate observa din seismicitatea Europei,
Figura 11, activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte
(Figura 12).

Figura 11 Seismicitatea Europei (1975-1995), USGS/NEIC


30
expresia devine hiperlink (vra.html)
28

Figura 12 Seismicitatea Romaniei, Geoscience Interactive Databases - Cornell
Univ./INSTOC

In comparatie cu sursa Vrancea, celelalte zone seismice din Romania (Figura 11) prezinta o
activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului. In aceasta zona
au avut loc in ultimul deceniu cutremure de suprafata (adancimea focarelor h10 km) relativ
puternice: pe 12 Iulie 1991 (magnitudinea undelor de suprafata M
s
=5.7), 18 Iulie 1991
(M
s
=5.6) si 2 Decembrie 1991 (M
s
=5.6, 5 raniti, ~1000 imobile prabusite sau grav avariate,
4000 de persoane fara locuinta). Acceleratia maxima a miscarii terenului inregistrata a fost
circa 13% din acceleratia gravitationala. Alte zone seismice crustale active sunt zonele
Fagaras si Dobrogea.

Cel mai puternic cutremur crustal din Romania este considerat a fi cel din 26 Oct. 1550, din
zona Fagaras, intensitatea sa epicentrala I
0
= 9 (scara MSK) corespunzand unei magnitudini
M
S
=7.2 (Marza, 1995).

29
19. Sursa subcrustala Vrancea (vra.html)

Sursa seismica Vrancea este o sursa remarcabila de seisme de adancime intermediara
(Gutenberg
31
& Richter
32
, 1965). In celebra lucrare Seismicity of the Earth and Associated
Phenomena, cei doi autori subliniaza similaritatea sursei Vrancea cu sursa Hindu Kush din
Afganistan, prin localizarea intr-o zona clar delimitata si prin repetarea frecventa a
cutremurelor cu adancimea focarului intre 100 si 150 km. Conform clasificarii facute de
Gutenberg si Richter (inca de la editia din 1954), regiunea seismica Vrancea este incadrata in
diviziunea B Arcul Alpin-Asiatic, diviziune care cumuleaza 22.1% din seismicitatea globului.
Regiunea Vrancea a fost particularizata, ea fiind regiunea seismica nr. 51, Figura 13.

In regiunea Vrancea, pe adancime, se pot delimita doua zone distincte: zona seismelor de
suprafata sau crustale (h<60 km) si zona seismelor intermediare sau subcrustale (h =60170
km).


Vrancea
Figura 13. Regiunile seismice (Gutenberg & Richter, 1956 & 1965)

Cataloage ale cutremurelor ce au avut loc pe teritoriul Romaniei au fost elaborate de Radu
1970, 1974, 1980 si 1994 (manuscrise, publicate in Lungu et al., 1997) si de Constantinescu si
Marza (1980). In 1997 o versiune bazata pe Catalogul Constantinescu-Marza a fost prezentata
cu ocazia Primului Seminar International privind cutremurele din Vrancea, Bucuresti, Nov.,
(Oncescu et al., 1999), versiune care este constant adusa la zi pe pagina de internet a
Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, INCDFP
33
,
Magurele.

31
http://www.agu.org/inside/awards/gutenberg.html
32
http://www.cartage.org.lb/en/themes/biographies/MainBiographies/R/RichterC/1.html
33
www.infp.ro
30

Catalogul istoric
34
(cu evenimente pana la 1900) evidentiaza in medie un seism major
(intensitate seismica
35
I
0
9) in fiecare secol. Catalogul evenimentelor seismice din secolul
20
36
contine cel mai puternic seism Vrancean ale carui caracteristici au fost stabilite pe baze
instrumentale (10 Noiembrie 1940
37
) si cel mai destructiv seism Vrancean (4 Martie 1977
38
).


34
expresia devine hiperlink (ist.html)
35
expresia devine hiperlink (msk.html)
36
expresia devine hiperlink (20.html)
37
expresia devine hiperlink (10nov.html)
38
expresia devine hiperlink (4mar.html)
31

20. Catalogul Radu al cutremurelor istorice I
0
9 (Intensitatea MSK-64) (ist.html)
(informatii compilate si sintetizate de Lungu si Aldea, 2000)


Nr.
Data Timp
(GMT)
Intensitatea (max)
I
o
Magnitudine
M
G-R
M
S
Radu
h:m:s Radu altii Radu Altii
1
1196
Feb 13 07:
(8) 8-9
9/CM
(6.7) 7.2
7.3/CM 7.0/KS RT, R
2
1230
May 10 07:
(8-9) 9
+
8.5/CM
(6.9)7.4
7.1/CM 7.1/KS RT, R, N
3
1446
Oct 10 04:
8
8.5/CM
8-9/RT
6.7
7.3/CM 7.3/KS
6.9/RT
RT, R
4
1471
Aug 29 10-11:
(8) 9
9/CM 8-9 KS
(6.9) 7.4
7.3/CM 7.1/KS RT, R
5
1516
Nov 8 12:
9
9/CM 8/KS
7.2
6.8/KS RT, R
6
1620
Nov 8 13-14:
(8-9)9
9/CM 8/KS
(6.9)7.2
7.3/CM 6.5/KS RT
7
1679
Ian29 ? Aug 9
(8) 6
9/CM
(6.7) 5.5
7.3/CM 6.8/KS RT
8
1681
Aug 18 (00)01:
9
8/CM
(6.7)7.4
6.8/CM 6.8/KS RT
9
1738
May 31/Jun 11 10-11:
(8-9) 9
9.5/CM
(6.9)7.4
7.5/CM 7.0/KS RT, R
10
1802
Oct 26 10:55
9
10/CM
7.5
7.7/CM 7.4/KS R
11
1838
Jan 23 18:45
8
9/CM
6.7
7.3/CM 6.9/KS R


Observatii:
M
G-R
- Magnitudinea Gutenberg-Richter
M
S
- Magnitudinea undelor de suprafata


In Tabel sunt utilizate urmatoarele abrevieri pentru sursele de informatie:
- R Cataloagele Radu, 1971, 1974
- RT Catalogul Radu, Torro, 1986
- CM Catalogul Constantinescu si Marza, 1980
- KS Catalogul Kondorskaya, Shebalin, 1977
- N Catalogul Niconov


32

21. Catalog al cutremurelor puternice din secolul 20, M
G-R
sau M
s
6.0 (20.html)
(informatii compilate si sintetizate de Lungu si Aldea, 2000)

Magnitudinea Adancimea focarului h Nr. Data Lat. Long.
km N E
M M M M
s W G-R W
Radu Marza www.infp.ro Marza www.infp.ro Radu Lungu
1903 i 1 Sep 13 45.7 26.6 70 70 5.7 6.3 6.3 6.6
1904 i 2 Feb 6 45.7 26.6 75 75 6.3 6.6 5.7 -
1908 150 6.8 3 Oct 6 45.7 26.5 125 125 6.8 7.1 7.1
1912 80 4 Mai 25 45.7 27.2 90 90 6.4 6.7 6.0 6.3
1934 90 5 Mar 29 45.8 26.5 90 90 6.3 6.6 6.3 6.6
1939 115 5.3 6 Sep 5 45.9 26.7 120 120 6.1 6.2 -
1940 122 6.5 7 Oct 22 45.8 26.4 125 125 6.2 6.5 6.8
1940 133 7.4 8 Nov 10 45.8 26.7 135 150 7.4 7.7 7.7
1945 75 9 Sep 7 45.9 26.5 80 80 6.5 6.8 6.5 6.8
1945 80 10 Dec 9 45.7 26.8 80 80 6.2 6.5 6.0 6.3
1948 140 5.8 11 Mai 29 45.8 26.5 130 130 6.0 6.3 -
1977 109 12 Mar 4 45.34 26.30 - 94 7.2 7.4 7.2 7.5
1986 133 13 Aug 30 45.53 26.47 - 131 - 7.1 7.0 7.3
1990 91 14 Mai 30 45.82 26.90 - 91 - 6.9 6.7 7.0
1990 79 15 Mai 31 45.83 26.89 - 87 - 6.4 6.1 6.4

Observatii:
M
G-R
- Magnitudinea Gutenberg-Richter
M
S
- Magnitudinea undelor de suprafata

M
W
- Magnitudinea moment.

In cazul estimarii Magnitudinii moment de catre Lungu s-a folosit relatia:

M
W
M
G-R
+ 0.3 pentru 6.0 M
G-R
7.4 (Lungu, 1999).

33

22. Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (10nov.html)

Cutremurul s-a resimtit pe mai mult de 2 milioane de kilometri patrati. Miscarea terenului s-a
simtit spre Est la Odesa, Cracovia, Poltava, Kiew si pana la Moscova, unde a si provocat
unele distrugeri (intensitatea estimata V-VI). Spre Nord aria macroseismica s-a intins pana la
Leningrad; spre Vest pana peste fluviul Tissa, iar spre SW si Sud, in Iugoslavia, in toata
Bulgaria si mai departe pana la Istambul.

In Romania au fost identificate doua zone de intensitate maxima: o regiune care se intinde
intre Panciu si Focsani, spre Tecuci si Corod, pana la Beresti si o a doua regiune se intinde de
la Campina la Bucuresti, in Campia Romana. Se considera ca in cele doua regiuni intensitatea
seismului a depasit peste tot gradul VIII pe scara Mercalli-Sieberg, apropiindu-se mai mult de
gradul IX pe care se pare ca l-a depasit la Campina, Focsani, Tecuci, Beresti si intr-un mare
numar de sate din aceste regiuni, maximul gasindu-se la Panciu unde intensitatea estimata a
fost X. In Vrancea totusi, intensitatea a fost mai mica, intre gradul VI si VII-VIII.

In Bucuresti cea mai semnificativa distrugere a fost prabusirea completa a Blocului Carlton,
cea mai inalta constructie din beton armat din Romania la acel moment (47 m inaltime, 12
etaje). Pana la 24 Noiembrie din daramaturile Carltonului au fost scosi 136 de morti.
O mare parte dintre blocurile din beton armat inalte (peste 9 etaje) au suferit avarii
importante: Belvedere pe strada Brezoianu 7, Wilson, Lengyel, Pherekide, Brosteni,
Galasescu.

In oras 183 de case erau amenintate cu surparea, cca 600 persoane urmand a fi evacuate; alte
402 cladiri au suferit mari stricaciuni. Primaria Bucurestiului a primit peste 2500 de cereri de
asistenta la cladirile avariate.

S-au inregistrat pagube mari la sute de cladiri: la Ateneul Roman, Teatrul National, Opera, pe
tot parcursul Caii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Postei, Palatul Justitiei, in
str.Lipscani biserica Popa Tatu s-a daramat; la Marele Stat major (str.Stirbei Voda) statuia
generalului Cernat a sarit de pe soclu, in oras toate ceasurile publice s-au oprit.

34
23. Cutremurul din 4 Martie 1977 (4mar.html)

Conform Raportului Bancii Mondiale P-2240-RO, intocmit imediat (17 Mai 1978)
dupa cutremurul din 4 Martie 1977, cel mai distrugator cutremur Vrancean din acest secol:
(i) Din totalul de 1578 victime, 1424 (90%) si-au pierdut viata in Bucuresti;
(ii) Din totalul pagubelor materiale evaluate la 2.048 miliarde US$, in 1977
Bucurestiul a suferit pagube in valoare de 1,4 miliarde US$, (2/3 din totalul pagubelor
materiale).
Altfel spus, in cazul unui cutremur Vrancean major, pe baza experientei cutremurului
din 1977, peste 2/3 din riscul seismic al Romaniei este localizat in Capitala!
Acelasi Raport al Bancii Mondiale arata ca pagubele cumulate la fondul construit au
reprezentat 1,42 miliarde US$, adica cca 70% din totalul pagubelor in 1977.

In centrul Capitalei in 1977 s-au prabusit 23 cladiri avand peste 7 etaje cu scheletul in
cadre din beton armat si cu zidarie de umplutura, toate construite inainte de cel de al doilea
razboi mondial, intr-o vreme cand Romania nu avea norme de proiectare a constructiilor
rezistente la cutremure si, cand chiar si in tari foarte avansate precum SUA si Japonia, nu se
dispunea de ansamblul cunostintelor necesare realizarii unor asemenea constructii inalte de
beton armat care sa reziste la cutremure de pamant puternice. De asemenea in Bucuresti s-au
prabusit 5 cladiri construite inainte de razboi avand structura din zidarie portanta si 3-6 nivele
precum si 3 cladiri noi, cu structura din beton armat construite dupa 1962.









35
24. Hazardul seismic. Elemente generale (haz.html)

Hazardul natural reprezinta amenintarea cauzata de fenomene naturale potentiale care pot
produce pierderi de vieti omenesti si pierderi economice si care pot avea consecinte negative
asupra societatii.

Hazardul se cuantifica prin probabilitatea ca anumiti parametri care caracterizeaza un
fenomen sa fie depasiti intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat.

Hazardul nu se refera la consecintele fenomenului (distrugeri, victime, pierderi economice), el
este cauza consecintelor. Consecintele/pierderile sunt cuantificate prin risc. Riscul exprima
posibilitatea de a avea pierderi de vieti omenesti si economice. Riscul se cuantifica prin
probabilitatea ca intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat, pierderile sa
depaseasca un anumit nivel.

Adeseori termenul de hazard este intrebuintat eronat. Un exemplu des intalnit este expresia de
reducere a hazardului. Hazardul nu poate fi redus, el exista independent de vointa omului,
dar consecintele lui (riscul) pot fi reduse.

Hazardul seismic descrie amenintarea potentiala datorata fenomenelor care apar odata cu
producerea unui cutremur. Hazardul seismic este de doua tipuri: primar si secundar (indus).

Hazardul seismic primar include: (i) miscarea terenului, (ii) faliile de rupere de suprafata si
(iii) deformatiile tectonice ale suprafetei terenului.

Hazardul seismic secundar (indus) include fenomene provocate de hazardul primar: (i)
lichefierea terenului, (ii) alunecarile de teren, (iii) tasarea sau prabusirea unor portiuni de
teren, (iv) avalanse de zapada sau gheata si (iv) tsunamis (valuri uriase in oceane si mari) si
seiches (miscarea puternica a apei in lacuri).

Analizele de hazard seismic au ca scop estimarea cantitativa a parametrilor miscarii seismice
intr-un amplasament dat.

Miscarea terenului intr-un amplasament dat contine efectul mai multor factori:
39
- magnitudine, continut de frecvente; (i) Factori de sursa
(ii) Factori de pozitie - distanta fata de sursa, directivitate;
40
(iii) Factori de amplasament - geologie, topografie.

39
Cuvantul devine hiperlink (sursa.html)
40
Cuvantul devine hiperlink (esg.html)
36


25. Efectele conditiilor locale de amplasament asupra miscarii terenului (esg.html)

Efectele conditiilor locale de amplasament descriu caracteristica fiecarui amplasament de a
raspunde diferit in timpul unui cutremur.

Analiza din punct de vedere ingineresc a raspunsului terenului intr-un amplasament in timpul
unui cutremur trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte:
- Modificarea semnalului seismic din cauza factorilor geometrici (topografie, structura
geologica) si factorilor mecanici (variatia proprietatilor terenului); vibratia este mai lunga,
modificari ale continutului de frecvente, amplificarea/dezamplificarea parametrilor miscarii,
etc.;
- Modificarea proprietatilor terenului (presiune interstitiala sporita, rezistenta mai mare
sau mai mica, densitate sporita, lichefiere, tasari, etc.);
- Probabilitatea sporita a macro miscarilor terenului (alunecari de teren, cedari ale
terenului, caderi de roci, etc.).

Variabilitatea raspunsului de la un amplasament la altul este data de (i) caracteristicile
terenului in amplasament, (ii) topografia amplasamentului si geometria straturilor de teren si
(iii) pozitia amplasamentului in raport cu ruperea la sursa. Primele doua cauze sunt
preponderente in majoritatea situatiilor, a treia fiind semnificativa in zona epicentrala. Exista
bineinteles si multe situatii in care topografia si dispunerea straturilor sunt asemanatoare si
atunci proprietatile terenului joaca un rol predominant.

Determinarea caracteristicilor miscarii terenului in functie de conditiile locale de
amplasament este o sarcina dificila datorita diversitatii materialelor geologice si a
iregularitatii dispunerii acestor materiale.

Studiile pentru caracterizarea seismic a condiiilor de teren n amplasament trebuie s conin
profilul vitezelor undelor seismice. Testele geofizice de tip downhole sunt necesare pentru
modelarea teoretic a propagrii undelor n amplasament i estimarea efectelor condiiilor locale
de amplasament.

41
Micrile ciclice sau repetate cauzate de forele seismice, de echipamente, maini etc. pot
provoca o reducere a capacitii portante prin reducerea rezistenei terenului de fundare.
Micarea terenului n timpul unui cutremur i distrugerile asociate acesteia sunt puternic
influenate de condiiile locale de amplasament.

Proprietile materialelor care alctuiesc terenul de fundare se pot determina prin ncercri in
situ i n laborator
42
, suplimentate, dup cum este cazul, de experien, relaii empirice i date
publicate pentru materiale (tipuri de pmnturi) similare. Pentru evaluarea condiiilor de
fundare a terenului se utilizeaza diferite metode de determinare a parametrilor dinamici
43
.
Precizarea condiiilor locale de teren ntr-un amplasament specificat presupune determinarea
att a structurii pachetului de straturi de teren din subsolul amplasamentului ct i a
proprietilor dinamice ale acestuia: viteza undelor transversale i longitudinale n straturile
componente ale pachetului, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poisson, etc.


41
expresia devine hiperlink (act.html)
42
expresia devine hiperlink (lab.html)
43
expresia devine hiperlink (met.html)
37
26. Tipuri de aciuni dinamice ce pot aciona asupra terenului de fundare (act.html)

Tipul aciunii/Fenomen Numr de cicluri Durata ncrcrii Tipul efectului
Cderea bombelor sau exploziile 1 10
-3
10
-2
secunde Puls sau oc
Seism 10 20 cu amplitudini
diferite
0.02 1 secunde
(durata unui puls este ntre 0.1 i 3
secunde)
Baterea piloilor, vibro - compactarea 100 1000 Frecvena de comand
10 60 Hz
Fundaii de maini (pentru compresoare,
generatoare electrice)
10
4
- 10
5
Frecvena de comand
10 60 Hz
Parcri auto, valurile de ap, ecartamentul
cii ferate
Foarte mare 0.1s cteva secunde Oboseala














38


27. Metode de determinare a parametrilor dinamici ai terenurilor/materialelor
(met.html)

Caracteristici de deformatie Rezistena
METODA Nivel de
deformaie
Modul de
deformaie
longitudinal,
Modul de
deformaie
transversal,

Coeficientul
Poisson,
Factorul de
amortizare,
Rezistena la
forfecare
dinamic E G h
Test triaxial ciclic 5*10
-4 -1
- 10
Test de forfecare ciclic 10
-4
- 10
-4
Test cu impuls ultrasonic Foarte mic
Coloan rezonant 10
-6
- 10
-4
Teste de
laborator
Forfecare torsional 10
-4 -2
- 10
Supraveghere seismic
Refracie, Reflexie,
Crosshole, Downhole,
Metoda undelor se
suprafa

ncercri
in situ
Resonant footing
Presiometru ciclic
SPT
: Proprietile sunt determinate direct
: Proprietile sunt determinate indirect
: Proprietile sunt estimate pe baza mai multor experimente



39

28. Echipament de laborator pentru ncercri triaxiale (lab.html)

Testele de laborator sunt utilizate pentru a confirma i/sau a suplimenta rezultatele
ncercrilor realizate pe teren. Deasemenea, msurtorile realizate n laborator pot fi necesare
pentru stabilirea valorilor amortizrii i a modulelor de deformaie (transversal, longitudinal)
la deformaii mai mari dect cele la care se realizeaz ncercrile n teren sau pentru a msura
proprietile materialelor care nu exist n teren (geomateriale, terenuri ce vor fi compactate).

Aparatul pentru testele de compresiune triaxial ciclic are n componena sa o camer de
presiune triaxial, un dispozitiv de control/furnizare a presiunii din celula i contrapresiunii
(back pressure), un dispozitiv de compresiune axial, un sistem pentru msurarea ncrcrii
axiale, dou sisteme de msurare a deformaiei axiale, un sistem de monitorizare a volumului
de apa i un sistem de nregistrare a datelor.

ncercarea n aparatul triaxial ciclic (dinamic) const n amplasarea unei epruvete cilindrice pe
stativul celulei triaxiale ce va fi supus unei presiuni radiale i unei fore axiale verticale de
tip sinusoidal aplicate cu ajutorul unui piston (air actuator) acionat pneumatic. Eforturile i
deformaiile msurate n timpul testului sunt utilizate pentru determinarea modulului de
deformaie i a coeficientului de amortizare.


Aparat triaxial ciclic, Model DTC-367

Diferena dintre ncercrile de tip static i cele de tip dinamic/ciclice const n modul de
aplicare i mai precis n timpul de ncrcare (viteza de ncrcare sau viteza de deformaie).
Dac aplicarea forei dureaz mai mult de 0.1 secunde atunci ncercarea este de tip static.
Timpul de ncarcare se definete ca din durata la care fora aplicat este reciproc.







40
Tabel. Tipuri de ncercri ce pot fi realizate
ncercare Test Tip de teren analizat
Test triaxial neconsolidat nedrenat (UU Test)
Test triaxial consolidat nedrenat (CU Test)
STATIC
Test triaxial consolidat nedrenat cu msurarea presiunii
apei din pori (
Nisipuri, Argile
CU Test)
Test triaxial consolidat drenat (CD Test)
Test triaxial ciclic nedrenat (lichefiere)
CICLIC Nisipuri, Argile Test triaxial ciclic pentru determinarea proprietilor de
deformaie ale terenului

Cu ajutorul echipamentului triaxial ciclic se pot simula diferite tipuri de ncrcri:
1. Evaluarea rezistenei solului supus la explozie
Testele de ncrcare ciclic se pot efectua modificnd viteza de ncrcare. Testele de ncarcare
convenional static folosesc o vitez de ncrcare pentru a rupe proba n cteva minute. Testul
ncrcrii rapide conduce n mai puin de cteva secunde la rupere i este considerat ca cel mai
rapid test.
2. Evaluarea rezistenei pmntului n timpul cutremurelor
Faza iniial de ncrcare reprezint starea de efort anterioar cutremurului care exist n
pmnt iar ncrcarea ciclic urmeaz strii de eforturi iniiale. Faza de ncrcare ciclic este
considerat identic cu efortul ciclic de forfecare n timpul cutremurelor.
3. Analiza post-stabilitii barajelor i taluzurilor
ncrcarea ciclic monoton este efectuat pentru investigarea efectului deteriorrii rezistenei
i rigiditii pmnturilor datorate micrii seismice. Valorile iniiale ale proprietilor statice
sunt modificate datorit efectului dinamic.
4. Deformaia static a pmntului supus vibraiilor
Creterea monoton a ncrcrii ciclice este efectuat pentru a studia modulul de deformaie al
geomaterialelor.























41

29. Codurile pentru proiectarea antiseismica in Romania (1941-2000) (cod.html)

(i) Instructiuni provizorii pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza
cutremurelor si pentru refacerea celor degradate aprobate prin Decizia nr. 84351 din 30
decembrie 1941 data de Ministerul Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, 9p.

(ii) Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza cutremurelor,
aprobate prin Decizia nr.60173 din 19 mai 1945 a Ministerului Comunicatiilor si Lucrarilor
Publice pe baza avizului Consiliului Tehnic Superior din Jurnalul nr.7/1945, publicate in
Monitorul Oficial nr. 120 din 30 mai 1945, 10 p.

(iii) STAS 2923-58 (neaprobat) Prescriptii generale de proiectare in regiuni seismice.
Sarcini seismice. Comisia de Standardizare R.P.R., 31 Aug.1958, Vol.1-132 p., Vol.2-97 p.

(iv) Normativ conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din
regiuni seismice P.13 - 63, aprobat de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si
Sistematizare cu Ordinul nr.306 din 18 iulie 1963, 39 p.

(v) Normativ pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni
seismice P.13 - 70, aprobat prin Ordinul nr. 362/N din 31 decembrie 1970, Ministerul
Constructiilor Industriale si Comitetul de Stat pentru Economia si Administratia Locala, 63 p.

(vi) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 78, aprobat prin Ordinul nr.23/IX/ din 15 iunie
1978 al Guvernului si Consiliului de coordonare a activitatii de investitii, 57 p.

(vii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 81, aprobat prin Decizia nr.83 din 21 iulie
1981 a Biroului executiv al Consiliului stiintific al Institutului de cercetare, proiectare si
directivare in constructii, 72 p.

(viii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 91, aprobat aprobat prin Ordinul nr.3/N din 1
aprilie 1991, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului - DCLP, 152 p.

(ix) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 92, aprobat prin Ordinul nr.3/N din 14aprilie
1992, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, 151 p.

(x) Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din Normativul privind
proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agozootehnice si
industriale P.100 - 92, aprobate prin Ordinul nr.71/N din 7 octombrie 1996, Ministerul
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, 50 p.

(xi) Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri",
indicativ P 100-1/2006, aprobate prin Ordinul nr.1711 din 19 septembrie 2006, Ministerul
Transporturilor, Construciilor i Turismului, publicat in Monitorul Oficial Partea I si I bis nr.
803/25.09.2006

42
30. Standarde de macrozonare seismica adoptate in perioada 1952-1993 (stand.html)

44
(i) STAS 2923-52 Macrozonarea teritoriului R.S.Romania, Oficiul de Stat
pentru Standardizare, OSS, Bucuresti, 1952

45
(ii) STAS 2923-63 , Macrozonarea teritoriului R.S.Romania, Oficiul de Stat
pentru Standardizare, OSS, Bucuresti, 1963.

(iii) Decretul 66/1977 al Guvernului Romaniei, 1977

46
(iv) STAS 11100/1-77 , Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei, Institutul
Roman de Standardizare, IRS, Bucuresti, 1978

47
(v) STAS 11100/1-91 si STAS 11100/1-93 , Macrozonarea teritoriului Romaniei,
Institutul Roman de Standardizare, IRS, Bucuresti, 1991 si 1994.

Conform STAS 3684-71 intensitatea seismica in Romania este intensitatea MSK-64.



44
expresia devine hiperlink (52.html)
45
expresia devine hiperlink (63.html)
46
expresia devine hiperlink (77.html)
47
expresia devine hiperlink (93.html)
43
31. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1952 (52.html)




44
32. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1963 (63.html)


45
33. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1977 (77.html)


46
34. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1993 (93.html)






47
35. Vulnerabilitate si risc sesimic (vul.html)


Vulnerabilitatea seismica reprezinta, in principiu, susceptibilitatea unor elemente (constructii
individuale) expuse de a fi afectate defavorabil de incidenta actiunii seismice. Vulnerabilitatea
seismica este cuantificata prin gradul de avariere al unui element sau al unui ansamblu de
asemenea elemente supus actiunii seismice.

Vulnerabilitatea seismica este o caracteristica intrinseca a elementelor expuse actiunii
seismice. Experienta acumulata evidentiaza caracterul aleator al vulnerabilitatii seismice,
aspect reliefat si de faptul ca doua constructii identice ca proiect, supuse unei actiuni seismice
de intensitate egala, pot fi afectate diferit. Constructiile supuse actiunilor seismice puternice
pot fi afectate in diferite moduri, inclusiv prin aparitia in zone diferite a avariilor (aparente sau
ascunse). Avariile provocate de cutremur vor depinde de intensitatea actiunii seismice si de
performantele structurale ale constructiei. Avariile reprezinta efectele defavorabile ale
evenimentelor seismice asupra starii fizice ale unei constructii.

Riscul seismic este exprimat prin avariile/pierderile asteptate pe o durata de timp considerata.
Riscul seismic este cuantificat prin numarul asteptat de victime umane, avarii produse
bunurilor materiale, pierderi economice produse de avarii si de intreruperea activitatilor
economice.

Analizele de risc recunosc imposibilitatea de predictie determinista a evenimentelor seismice
utilizate ca scenariu seismic pentru calcule, a vulnerabilitatii elementelor supuse riscului si a
efectelelor in lant ce apar ca o consecinta a avariilor produse de cutremur. Riscul seismic este
determinat si de performantele structurale ale constructiei.

48
36. Obiective de performanta seismica (perform.html)

Performanta seismica a constructiei este legata nemijlocit de amploarea avariilor acesteia si
este data de performantele elementelor structurale si nestructurale. Nivelurile de performanta
ale constructiei sunt descrise prin amploarea avariilor seismice structurale si nestructurale
asteptate. Aceasta descriere urmareste sa ajute expertul tehnic/inginerul proiectant si
proprietarul constructiei sa aleaga obiectivele de performanta pe care aceasta trebuie sa le
satisfaca.
Performanta seismica a unei constructii se poate descrie calitativ n functie de siguranta
oferita ocupantilor/utilizatorilor acesteia pe durata si dupa evenimentul seismic, de costul si
dificultatea masurilor de reabilitare seismica, de durata de timp n care constructia este scoasa
eventual din functiune pentru a efectua lucrarile de reabilitare, de impactul economic,
arhitectural sau istoric asupra comunitatii.

Obiectivul de performanta este determinat de nivelul de performanta structurala si
nestructurala al constructiei pentru un anumit nivel de hazard seismic.

Nivelul de hazard seismic este caracterizat de perioada medie de revenire a valorii de vrf a
acceleratiei orizontale a terenului (sau de probabilitatea de depasire in 50 de ani a valorii de
vrf a acceleratiei terenului).
Nivelurile de performanta ale constructiei descriu performanta seismica asteptata a acesteia
prin amploarea degradarilor, a pierderilor economice si a ntreruperii functiunii acesteia.

Obiectivul de performanta se obtine din asocierea nivelului de performanta al constructiei cu
nivelul de hazard seismic. Asocierea nivelului de performanta al constructiei cu un anumit
nivel de hazard seismic se face in functie de clasa de importanta si de expunere la cutremur
din care face parte constructia.
Nivelul de
performanta al
constructiei

Definirea Obiectivului de performanta


Obiectiv de
performanta
OP

Nivelul
hazardului
seismic
49

37. Situri web propuse pentru vizionare


HTTP://NEES.UCSD.EDU/

HTTP://WWW.NEES.ORG/
George E. Brown, Jr. Network for Earthquake Engineering Simulation (NEES)

HTTP://WWW.EERI.ORG

50

38. Structura pentru website

sursa.html
focar.html

waves.html

mare.html
intens.html
msk.html
record.html
exemplu.html
magnit.html
ml.html
ms.html
mb.html
mgr.html
mw.html
m.html

seisterra.html

max.html

roseis.html
vra.html
msk.html
ist.html
20.html
10nov.html
4mar.html

haz.html
esg.html
act.html
met.html
lab.html

cod.html

stand.html
52.html
63.html
77.html
93.html

vul.html

perform.html
51

39. Bibliografie

Aldea, A., Arion, C., Ciutina, A., Cornea, T., Dinu, F., Fulop, L., Grecea, D., Stratan, A., Vacareanu, R.
Coordonatori: Dubina, D., Lungu, D. 2003. Constructii amplasate in zone cu miscari seismice
puternice, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 479p.
Aldea, A., 2002. Evaluarea hazardului seismic din sursa Vrancea in conditiile de teren specifice teritoriului
Romaniei. Teza de Doctorat, UTCB, Bucuresti, 256p.
Arion, C., 2003. Zonarea seismica pentru conditii de teren si sursele seismice specifice Romaniei. Teza de
Doctorat, UTCB, Bucuresti, 181p.
Constantinescu L., Enescu D., 1985. The Vrancea earthquakes. Editura Academiei R.S. Romania, 230 p.
Constantinescu L., Marza V.I., 1980. A computer-compiled and computer-oriented catalogue of Romanias
earthquakes during a millennium. Revue Roumaine de Gologie, Gophysique et Gographie. Tome 24,
No2, Editura Academiei R.S.Romania, p.193-206.
Gutenberg, B., Richter, C.F., 1954. Seismicity of the Earth and associated phenomena, Facsimile of the Edition
of 1954, Hafner Publishing Company, 1965, 130p.
Lungu D., Aldea A., Arion C., Cornea T., 2000. City of Bucharest Seismic Profile: from Hazard Estimation to
Risk Management, Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings, Editors: Lungu D. &
Saito T., Independent Film, Bucharest Romania, 315p.
Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., Arion, C., 2000. Evaluarea riscului seismic pentru fondul construit din
Bucuresti, Buletinul AICPS, No 2. p.14- 36.
Lungu, D., Aldea, A., Zaicenco, A., Cornea, T., 1999. Hazardul seismic din sursa subcrustrala Vrancea. Macrozonare
si microzonare seismica. Conferinta: Siguranta constructiilor in conditiile de teren si seismicitate specifice
Romaniei si Republicii Moldova, 27-28 Octombrie 1999 Chisinau, Edit. UTCB p1- 24.
Lungu D., Aldea A., Cornea T., 1999. Hazardul seismic in Bucuresti, Buletinul AICR No 39-40 p18-31.
Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1997. Structura fondului construit in Bucuresti si evolutia nivelului sigurantei
in codurile de proiectare a constructiilor rezistente la cutremur, din perioada 1941-1997. Prima
Conferinta Nationala de Inginerie Seismica, Bucuresti, 17-18 Septembrie, Edit.UTCB, Vol.1, p.193-204
Lungu D., Cornea T., Aldea A., Zaicenco A., 1997. Basic representation of seismic action. In: Design of
structures in seismic zones: Eurocode 8 - Worked examples. TEMPUS PHARE CM Project 01198:
Implementing of structural Eurocodes in Romanian civil engineering standards. Edited by D.Lungu,
F.Mazzolani and S.Savidis. Bridgeman Ltd., Timisoara, p.1-60.
Marza V., 1995. Romanias seismicity file: 1. Pre-instrumental data. Special publications of the Geological
Society of Greece, 1996.
Radu C. manuscripts, 1994. Catalogues of earthquakes occurred on Romanian territory during the periods 984-
1990 and 1901-1994.
Radu C., Polonic G., 1982. Seismicity of Romanian territory with special reference to Vrancea region. In: The
March 4, 1977 earthquake in Romania, Editura Academiei R.S.Romania, p.75-136.
Radu, C., 1994. The revised and completed catalogue of historical earthquakes occurred in Romania before
1801. European Seismological Commission, XXIV General Assembly, Sept 19-24, Athens, Greece,
Proceedings (and enlarged manuscript).
***Vrancea Earthquakes. Tectonics, Hazard and Risk Mitigation, 1999. Contributions from the First
International Workshop on Vrancea Earthquakes, Bucharest, Romania, Nov.1-4, 1997, Wenzel, F., Lungu,
D., Editors, Kluwer Academic Publishers, 374 p.

+ websituri indicate in text


52
EXTRAS - Scrile de Intensit(i Macroseismice MSK-64 yi EMS-98
Scara MSK-64
Clasificarea avariilor
Scara EMS-98
Clasificarea avarierii la cldirile din zidrie
Scara EMS-98
Categoria 1: avarii uyoare
Crpturi Iine n tencuial.
Desprinderea unor bucti mici de tencuial.
Gradul 1: avariere neglijabil sau uyoar (absen(a
avarierii structurale, avariere nestructural uyoar)
Fisuri subtiri n Ioarte putini pereti.
Cderea numai a unor bucti mici de tencuial.
Cderea pietrelor neIixate de la prtile superioare ale
cldirilor, n Ioarte putine cazuri.
Categoria 2: avarii moderate
Crpturi mici n perete.
Desprinderea unor bucti destul de mari de tencuial.
Cdere tiglelor de pe acoperis.
Crpturi n cosurile de Ium.
Desprinderea complet a unor prti a cosurilor de Ium.
Gradul 2: avariere moderat (avariere structural
uyoar, avariere nestructural moderat)
Fisuri n multi pereti.
Cderea unor bucti destul de mari de tencuial.
Cdere partial a cosurilor.
Categoria 3: avarii importante
Crpturi mari si adnci n pereti.
Cderea cosurilor de Ium.
Gradul 3: Avariere substan(ial pn la grea
(avariere structural moderat, avariere
nestructural grea)
Crpturi ntinse n majoritatea peretilor.
Tiglele de pe acoperis detasate.
Ruperea cosurilor la linia acoperisului; ruperea
elementelor individuale nestructurale (pereti desprtitori,
frontoane).
Categoria 4: Distrugeri
Crpturi Ioarte mari n pereti.
Dislocarea unor prti din cldire.
Ruperea legturilor ntre diIeritele elemente ale
constructiei.
Prbusirea zidurilor interioare.
Gradul 4: Avariere foarte grea ( avariere structural
grea, avariere nestructural foarte grea)
Distrugere serioas a peretilor; cedare structural partial
aacoperisurilor si planseelor.
Categoria 5: Prbuyiri
Distrugerea cldirii.
Gradul 5: Distrugere (avariere stuctural foarte
grav)
Prbusire total sau aproape total.
1. REFERINTA *** Scara Macroseismic European 1998 EMS-98. Editie bilingv englez romn. Completat cu exemple ilustrative romnesti ale
clasiIicrii avarierii pentru anumite tipuri de cldiri si cu exemple de atribuire a intensittii din date documentare din Romnia. Lucrare elaborat n cadrul
contractului nr. 19/2001: Ghid privind adaptarea scrii de intensitti seismice europene EMS 98 la conditiile seismice ale Romniei si la necesittile
ingineresti '. Elaboratori dr. ing. Horea Sandi si mat. Ioan Sorin Borcia. Institutul national de cercetare-dezvoltare n constructii si economia constructiilor
- INCERC si Institutul de Geodinamic Sabba S. SteInescu al Academiei Romne. BeneIiciar: Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si
Locuintei. 2001.


Indicatorii de descriere a compozitiei spectrale (de frecventa) a miscarilor seismice
inregistrate sunt:

I. Deterministici perioade de control ale spectrelor elastice de raspuns
II. Probabilistici frecvente fractil, indicatori latime de banda de frecvente

I. Indicatori deterministici:

Principalii indicatori deterministici ai compozitiei spectrale a miscarilor seismice inregistrate
sunt perioadele de control (colt) ale spectrelor de raspuns.

Perioadele de (control) colt ale spectrelor de raspuns sunt definite dupa cum urmeaza:

T
C
=
max
max
C
SA
SV
2
EPA
EPV
2
f
1
= (1)

T
D
=
max
max
D
SV
SD
2
EPV
EPD
2
f
1
= (2)

Cea mai semnificativa si importanta perioada de colt (control) este perioada T
C
,
reprezentand idealizat granita dintre domeniul de ordonate maxime in spectrul de acceleratii
absolute si domeniul de ordonate maxime in spectrul de viteze relative.

Perioada T
D
, reprezenta idealizat granita dintre domeniul de ordonate maxime in
spectrul de viteze relative si domeniul de ordonate maxime in spectrul de deplasari relative.


Acceleratia de varf efectiva, EPA si viteza de varf efectiva, EPV sunt marimi alternative
acceleratiei de varf a terenului, PGA si vitezei de varf a terenului, PGV. Ele au fost introduse
prima data in prescriptiile de proiectare ATC 3-06 (1978) de catre Applied Technology
Council, dupa studiile lui Newmark si Hall.

Definitiile marimilor EPA si EPV, invariante fata de continutul de frecvente al miscarilor
seismice se obtin prin medierea spectrelor SA si respectiv SV pe un interval de perioade cu
latimea de referinta de 0.4 s, pozitionat pe axa perioadelor acolo unde se realizeaza maximul
valorilor spectrale mediate:

EPA = (SA
mediat pe 0.4s
)
max
/ 2.5 EPV = (SV
mediat pe 0.4s
)
max
/ 2.5 (3)

Procedeul medierii mobile (ferestrei alunecatoare) pentru calculul marimilor EPA si
EPV a fost propus pentru prima data de Lungu si Cornea in 1997. Aplicarea definitiilor (1)
pentru doua dintre cele mai puternice miscari seismice inregistrate in zona Bucurestiului este
ilustrata in Fig.1.
1
0
100
200
300
400
500
600
700
800
0 1 2 3
T , s
S
A
,

c
m
/
s
2
1.05 1.45
EPA =236.7 cm/s
2
mean SA =591.75 cm/s
2

0
100
200
300
400
500
600
700
800
0 1 2 3
T , s
S
A
,

c
m
/
s
2
EPA =197.0 cm/s
2
0.18 0.58
mean SA =492.5 cm/s
2

0
20
40
60
80
100
120
140
0 1 2 3
T , s
S
V
,

c
m
/
s
1.55 1.95
EPV =52.0 cm/s
mean SV =130 cm/s

0
10
20
30
40
50
60
70
0 1 2 3
T , s
S
V
,

c
m
/
s
EPV =21.0 cm/s
1.4 1.8
mean SV =52.5 cm/s

Martie 4, 1977. Statia INCERC, Est
Bucuresti NS comp: PGA=194.9 cm/s
2
Aug 30, 1986. Statia Otopeni, Nord
Bucuresti EW comp: PGA = 220 cm/s
2


Figura 1. Definitiile EPA & EPV folosind procedeul medierii mobile (Lungu et al., 1997)

Spectre de raspuns pentru Romania

Accelerogramele inregistrate din sursa Vrancea in 1977, 1986 si 1990 au fost grupate in seturi
de miscari reprezentand clase de compozitie spectrala stabilite pe baza valorilor T
C
ale
spectrelor de raspuns. Fiecare set este constituit din 7-20 miscari si are valorile PGA, in
general, peste 0.1g. Din spectrele individuale de raspuns (amortizare =5%) s-au calculat
spectre avand 0.1 si 0.5 probabilitate de depasire (in modelul log-normal).

Spectrele de raspuns specifice conditiilor (extreme) de teren moale din Bucuresti sunt obtinute
dintr-un set de accelerograme cu banda ingusta de frecvente si perioada predominanta lunga
(avand perioada de colt T
C
1.0-1.2s), Fig.2.

Spectrele de raspuns specifice conditiilor de teren din Moldova (si Republica Moldova) sunt
obtinute dintr-un set de 20 accelerograme cu banda lata si intermediara de frecvente (avand
perioadele de colt T
C
<0.6s), Fig.3.

Spectrul elastic pentru cea mai puternica miscare seismica din sursa Vrancea
inregistrata in Bucuresti la statia seismica INCERC pe 4 Martie 1977, avand PGA=194.9cm/s
2

si perioada predominanta T
p
=1.6s este ilustrat distinct in Fig.2.

Spectrul elastic pentru cea mai puternica miscare seismica din sursa Vrancea
inregistrata in Moldova, in Focsani la statia seismica INFP pe 30 Aug 1986, avand
PGA=297.1cm/s
2
este ilustrat distinct in Fig.3.

2
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Perioada T, s
S
A

n
o
r
m
a
l
i
z
a
t
3.0
4 Martie 1977, comp. NS
PGA=1.95m/s
2
T
C
=1.5
T
C
=1.6 T
D
=2.0
4.8/T
9.6/T
2
3.75/T
7.5/T
2
Bucuresti
7 comp. orizontale
teren moale
0.1
0.5 probabilitate de depasire
2.5

Figura 2. Spectre de raspuns elastic pentru conditiile de teren din Bucuresti (=0.05)

0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Perioada T, s
S
A

n
o
r
m
a
l
i
z
a
t
0.1 probabilitate de depasire
0.5
T
C
=0.5
T
C
=0.6
T
D
=3
1.92/T
5.76/T
2
1.25/T
3.75/T
2
Moldova &Republica Moldova
20 comp. orizontale
teren tare
30 Aug. 1986, Focsani, comp.EW
PGA=2.97 m/s
2
3.2
2.5

Figura 3. Spectre de raspuns elastic pentru conditiile de teren din Moldova (=0.05)
3
(T) - Este spectrul normalizat de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute al sistemului cu
1GLD, de perioada T si cu fraciunea din amortizarea critic , obtinut prin impartirea SA la
PGA.
Spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componentele orizontale ale
micrii terenului n amplasament, S
e
(T) (n m/s
2
), este definit astfel:
( ) T a ) T ( S
g e
= (4)
unde valoarea a
g
este n m/s
2
, iar ( ) T este spectrul normalizat de rspuns elastic al
acceleraiilor absolute.
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
T
D
=2
8/T
2
4/T

0
=2.5
T
B
=0.32
=0,05


(
T
)

T
C
=1.6s


Figura 4. Spectru normalizat de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, caracterizat prin perioada de control (col) T
C
= 1,6s

Spectrele normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, (T), pentru valoarea convenional a fraciunii din
amortizarea critic =0,05 i n funcie de perioadele de control (col) T
B
, T B
C
i T
D
sunt date
de urmtoarele relaii:
0T T
B
( )
T
T
1
1 (T)
B
0

+ =

(5)
T
B
<T T B
C


() =
0
(6)
T
C
<T T
D
T
T
(T)
C
0
= (7)
T> T
D
2
0
T
T T
(T)
D C
= (8)
unde:

0
factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale a terenului de ctre
structur, a crui valoare este
0
=2,5;
T perioada de vibraie a unei structuri cu un grad de libertate dinamic i cu rspuns elastic.

T
B
i T B
C
sunt limitele domeniului de perioade n care acceleraia spectral are valorile maxime
i este modelat simplificat printr-un palier de valoare constant.
4
Perioada de control (col) T
B
este exprimat simplificat n funcie de T B
C
astfel: T
B
B = 0,2T
C
.

Perioada de control (col) T
D
a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul)
de valori maxime n spectrul de viteze relative i zona (palierul) de valori maxime n spectrul
de deplasri relative.

II. Indicatori probabilistici frecvente fractil, indicatori latime de banda de frecvente

Descriptorii stochastici ai continutului de frecvente al accelerogramelor sunt:

(i) Frecventele fractil f
10
, f
50
si f
90
(Kennedy si Shinozuka), la stinga carora se
cumuleaza 10%, 50% si 90% din puterea totala de sub densitatea spectrala de putere (PSD)
definite astfel:

=
10
0
10 . 0 ) (
n
df f G

(9) =
50
0
50 . 0 ) (
n
df f G

=
90
0
90 . 0 ) (
n
df f G

unde G(f) este densitatea spectrala de putere unilaterala normalizata (de arie unitara) a
accelerogramei modelata ca fiind stationara pe durata fazei puternice a miscarii;

(ii) Indicatorii adimensionali ai latimii benzii de frecvente, (Cartwright si Longuet -
Higgins) si q (Vanmarcke):

4 0
2
2
1

= ; 0 1 (10)

2 0
2
1
1

= q ; 0 < q 1 (11)
unde momentul spectral de ordinul i ( i=1,2,... ) este:
( ) d G
i
i

=
0
(12)

(iii) Frecventa ce corespunde varfului densitatii spectrale de putere, reprezentand in
unele cazuri frecventa predominanta a vibratiilor terenului, f
P
=1/T
P
; de exemplu, pentru
componenta NS inregistrata in 4 Martie 1977, pe amplasamentul INCERC : T
p
=1.6 s.

Exemple de densitati spectrale de putere, Figura 5:

(i) Miscarile cu cea mai ingusta banda de frecvente inregistrate in Romania, in Estul
Bucurestiului, in Sos Pantelimon, la statia seismica INCERC in 1977 si 1986;

(ii) Miscarile cu cea mai lata banda de frecvente inregistrate in Romania, la statia
INFP Carcaliu, in Dobrogea, in 1986 si 1990;

(iii) Miscarile cu cea mai constanta localizare - in 3 evenimente seismice de intensitate
diferita - a frecventei proprii fundamentale a pachetului de strate de teren obtinute pe
amplasamentul Primariei din Cernavoda (situat pe 3x10=30 m argile, caracterizate de viteze
ale undelor de forfecare de 500, 250 si 200m/s).
5
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
1.8
2.0
0 2 4 6 8 10 12 14
Frequency f , Hz
G
(
f
)

/

16

2
March 4,1977; NS; M
w
=7.5
(Japanese digitisation, 1978)
f
50
=0.69Hz; f
90
=2.00Hz;T
C
=1.38s; =0.97
Aug 30, 1986, NS; M
w
=7.2
f
50
=0.75Hz; f
90
=3.4Hz,T
C
=1.43s; =0.95
Bucharest
INCERC seismic station

p
p
2
T

=

0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
0 2 4 6 8 10 12 14
Frequency f , Hz
G
(
f
)
/
16
2
Aug 30, 1986; NS comp
f
50
=2.51 Hz; f
90
=4.5Hz; T
C
=0.77s; =0.84
Mai 30, 1990; NS comp
f
50
=2.13 Hz; f
90
=4.5Hz; T
C
=0.50s; =0.89
Mai 31, 1990; NS comp
f
50
=2.13 Hz; f
90
=3.0Hz; T
C
=0.49s; =0.89

Cernavoda City-Hall.
INFP seismic station
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0 2 4 6 8 10 12 14 1
Frequency f , Hz
G
(
f
)
/
6
2
Aug 30, 1986; NS comp
f
50
=7.02Hz; f
90
=11.3Hz; T
C
=0.18s; =0.61
Mai 30, 1990;NS
f
50
=6.27Hz; f
90
=11.8Hz; T
C
=0.20s; =0.64
Mai 31, 1990;NS
f
50
=7.27Hz; f
90
=11.5Hz; T
C
=0.15s; =0.58

Carcaliu.
INFP seismic station
Figura 5. Densitati spectrale de putere (normalizate) pentru 3 tipuri de accelerograme
inregistrate in Romania din sursa Vrancea
6
3

Scurta descriere a tipurilor de structuri in Bucuresti

Continut

1. Scurta descriere a tipurilor de structuri in Bucuresti......................................... 4
1.1. M2 Pamant (chirpici)............................................................................................. 7
1.2. M3.1 zidarie portanta nearmata cu plansee din lemn............................................ 7
1.3. M3.2 zidarie portanta nearmata cu bolti din zidarie.............................................. 9
1.4. M3.3 zidarie portanta nearmata cu plansee compozite din otel si zidarie............. 9
1.5. M3.4 Zidarie portanta nearmata cu plansee din beton armat .............................. 11
1.6. M4 zidarie portanta armata sau confinata ........................................................... 12
1.6. M5 Cladiri de zidarie consolidate ....................................................................... 13
1.7. RC1 Cadre de beton armat .................................................................................. 13
1.8. RC2 diafragme de beton armat............................................................................ 18
1.9. RC3.1 cadre de beton cu pereti de umplutura din zidarie nearmata amplasati in
mod regulat ..................................................................................................................... 19
1.10. RC3.2 - cadre de beton Armat neregulate cu pereti de umplutura din zidarie
nearmata 19
1.11. RC4 sistem dual din beton armat (cadre si pereti din beton armat) .................... 23
1.12. RC5 pereti prefabricati din beton ........................................................................ 24
1.13. S1 Structuri in cadre metalice cu noduri rigide................................................... 24
1.14. S2 cadre metalice contravantuite......................................................................... 25
1.15. S3 cadre metalice cu pereti de umplutura din zidarie nearmata.......................... 25
1.16. S5 Cladiri din beton armat cu armatura rigida .................................................... 26
1.17. W Structuri din lemn ........................................................................................... 26


4
1. Scurta descriere a tipurilor de structuri in
Bucuresti

Tipologia structurala este tipologia definita in cadrul proiectului European RISK-UE (anii
2001 -2004, 5
th
Framework). In urma colaborarii cu partenerii din Italia, Grecia, Franta,
Macedonia, Bulgaria si Spania, in cadrul Workpackage 1 - European distinctive features,
inventory database and typology (responsabil UTCB), s-a decis utilizarea urmatoarei
clasificari a tipurilor de structura de rezistenta, Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 Tipologii structurale (RISK-UE, 2001 - 2004)

Regim de nlime* Nivel cod
Cod tip
structur
Tip structur (descriere) Cod
reg.
nl.
Nr. de
niveluri
nlime,
m
N L M H
M Structuri de zidrie
M1
Structuri cu perei portani din zidrie
de piatr, executai din:

M1.1
- piatr spart sau piatr
natural
LR
MR
1 - 2
3 - 5
H 6
6 <H15

M1.2 - piatr simpl
LR
MR
HR
1 - 2
3 - 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

M1.3 - piatr masiv
LR
MR
HR
1 - 2
3 - 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

M2 Chirpici LR 1 - 2 H 6
M3
Structuri cu perei portani din zidrie
de crmid nearmat, cu:

M3.1 - planee de lemn
LR
MR
HR
1 2
3 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

M3.2
- planee din boltioare de
zidrie
LR
MR
HR
1 2
3 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

M3.3
- planee compozite beton-
oel
LR
MR
HR
1 2
3 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

M3.4 - planee de beton armat
LR
MR
HR
1 2
3 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

5
Regim de nlime* Nivel cod
Cod tip
structur
Tip structur (descriere) Cod
reg.
nl.
Nr. de
niveluri
nlime,
m
N L M H
M4
Structuri cu perei portani din zidrie
de crmid armat sau confinat
LR
MR
HR
1 2
3 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

M5
Cldiri de zidrie consolidate n
totalitate
LR
MR
HR
1 2
3 5
6+
H 6
6 <H15
H>15

RC Structuri de beton armat
RC1 Cadre de beton armat
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 9
9 <H21
H>21

RC2 Perei structurali de beton armat
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 9
9 <H21
H>21

RC3
Cadre de beton armat cu umpluturi de
zidrie nearmat

RC3.1 Cadre cu configuraie regulat
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 9
9 <H21
H>21

RC3.2
Cadre cu configuraie
neregulat (structur
neregulat, umpluturi
neregulate, parter/etaj
flexibil)
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 9
9 <H21
H>21

RC4
Structuri duale de beton armat
(cu cadre i perei structurali)
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 9
9 <H21
H>21

RC5
Structuri cu perei din panouri
mari prefabricate de beton
armat
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 9
9 <H21
H>21

RC6
Cadre prefabricate de beton
armat cu perei structurali de
beton armat
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 9
9 <H21
H>21

S Structuri de oel
S1 Cadre de oel
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 10
10 <H25
H>25

S2 Cadre de oel cu contravntuiri
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 10
10 <H25
H>25



6
Regim de nlime* Nivel cod
Cod tip
structur
Tip structur (descriere) Cod
reg.
nl.
Nr. de
niveluri
nlime,
m
N L M H
S3
Cadre de oel cu umpluturi de zidrie
nearmat
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 10
10 <H25
H>25

S4
Cadre de oel cu perei structurali de
beton armat monolit
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 10
10 <H25
H>25

S5 Structuri compozite oel-beton
LR
MR
HR
1 3
4 7
8+
H 10
10 <H25
H>25

W Structuri de lemn
LR
MR
1 2
3+
H 5.5
H>5.5


7

1.1. M2 PAMANT (CHIRPICI)

Acest tip de constructii pot fi intalnite in multe locuri unde exista argile corespunzatoare
pentru constructie. Metodele de constructie sunt variate, iar acest fapt duce la comportare
diferita a acestor case din chirpici la actiunea seismului. Peretii construiti din straturi de
pamant (chirpici) fara folosirea caramizilor sunt rigizi si slabi; constructiile din chirpici pot
avea performante mai bune depinzand de calitatea mortarului si, intr-o masura mai mica, de
calitatea caramizilor (caramizi de pamant uscate la soare). Casele din chirpici cu cadre de
lemn au rezistenta sporita si performante semnificativ mai bune. Asemenea cladiri pot suferi
avarii ale peretilor relativ usor, in timp ce cadrele din lemn raman intacte datorita ductilitatii
mai mari.Un alt caz intalnit il reprezinta folosirea grinzilor neconectate de stalpii de lemn in
casele de chirpici; acestea confera rigiditate orizontala sporita si imbunatatesc performantele,
dar nu la fel de mult ca in cazul cadrelor conectate.
Exista relativ putine si de importanta scazuta locuinte de acest tip, amplasate in special la
periferia Bucurestiului, majoritatea dintre ele aflate in conditii deplorabile datorita varstei,
intretinerii necorespunzatoare si utilitatilor.

1.2. M3.1 ZIDARIE PORTANTA NEARMATA CU PLANSEE DIN LEMN

Acestea sunt constructii din zidarie portanta nearmata cu plansee din lemn. Majoritatea
planseelor si acoperisul constau scanduri de lemn ce reazama pe cadre din lemn. In general
vulnerabilitatea este afectata de numarul, dimensiunea si pozitia deschiderilor. Deschiderile
largi, spaletii mici dintre deshideri si de colt, ca si peretii interiori in numar redus datorita
camerelor spatioase, contribuie la vulnerabilitatea ridicata a cladirilor. O problema care
trebuie evitata este folosirea peretilor dublii (cu inima goala) care, daca nu sunt conectati in
mod corespunzator, au o rezistenta la cutremur redusa.
Exista un numar mare de cladiri de acest tip ridicate in secolul XIX si la inceputul secolului
XX, cele mai multe dintre ele fiind intr-o stare relativ buna, dovedind o buna executie si
intretinere. Sarpanta acestor constructii este un sistem pe scaune iar invelitoarea este in
general din tabla sau tigle ceramice.



8
Fig. 1 Cladiri luxoase construite la finalul secolului 19


Fig. 2 Cladiri de locuit apartinad clasei de mijloc situate in fostele periferii ale orasului
Bucuresti, inceputul secolului 20

Photo Monumentele din Romania, Nr.III, vol.8, Societatea Arta Romaneasca, Bucuresti, 1939
Fig. 3 Turnul Coltea, avariat de cutremurele din 1802 si 1838, demolat in 1880
9
1.3. M3.2 ZIDARIE PORTANTA NEARMATA CU BOLTI DIN ZIDARIE

Acestea sunt cladiri din zidarie nearmata cu bolti de zidarie. Boltile de zidarie descarca direct
pe peretii din zidarie portanta sau indirect prin intermediul unor arce de zidarie. In cele mai
multe cazuri acest tip structural se intalneste in cazul constructiilor cu caracter religios. In
general, vulnerabilitatea este afectata de numarul, dimensiunea si pozitia deschiderilor.
Deschiderile mari, spaletii de dimensiuni reduse dintre deschideri si de colt, ca si peretii
interiori in numar redus datorita camerelor mari, contribuie la vulnerabilitatea ridicata a
cladirilor. O problema care trebuie evitata este folosirea peretilor dublii (cu inima goala)
care, daca nu sunt conectati in mod corespunzator, au o rezistenta la cutremur redusa.
Sunt cateva cladiri vechi la care planseul peste subsol (si cateodata peste primul nivel) este
realizat din bolti de zidarie. Sarpanta acestor constructii este un sistem pe scaune iar
invelitoarea este in general din tabla sau tigle ceramice.
Zidaria portanta masiva si boltile confera o rigiditate laterala mare a sistemului structural.
Astfel perioada fundamentala este foarte mica, fata de perioada predominata mare a terenului
in centrul Bucurestiului, duce la avarii minore datorate cutremurelor.

Fig. 4 Hanul lui Manuc, centrul orasului Bucuresti, secolul 18

1.4. M3.3 ZIDARIE PORTANTA NEARMATA CU PLANSEE COMPOZITE DIN
OTEL SI ZIDARIE

Aceasta categorie include cladiri cu pereti portanti din zidarie nearmata si plansee din otel si
zidarie. Planseele sunt realizate din grinzi metalice rezemate pe peretii din zidarie portanta si
bolti din zidarie plasate intre aceste grinzi. In general, vulnerabilitatea este afectata de
numarul, dimensiunea si pozitia deschiderilor. Deschiderile mari, spaletii de dimensiuni
reduse dintre deschideri si de colt, ca si peretii interiori in numar redus datorita camerelor
mari, contribuie la vulnerabilitatea ridicata a cladirilor. O problema care trebuie evitata este


10
folosirea peretilor cu inima goala care, daca nu sunt conectati in mod corespunzator, au o
rezistenta la cutremur redusa.
Exista un numar mare de asemenea cladiri locuinte luxoase si din clasa de mijloc a
societatii, cladiri publice si de invatamant. Majoritatea dintre acestea au fost construite in a
doua jumatatea a secolului XIX si la inceputul secolului XX pana cand betonul armat a
devenit o solutie populara. Marimea avariilor depinde in principal de dimensiunile spatiilor
deschise interioare si de inatimea de nivel. In principal sarpanta acestor constructii este un
sistem pe scaune iar invelitoarea este in general din tabla sau tigle ceramice.

Fig. 5 Palatul de Justitie, construit la sfarsitul secolului 19


Fig. 6 Palatul Cantacuzino, construit la sfarsitul secolului 19

11

Photo UTCB - Dan Lungu
Fig. 7 Facultatea de Medicina, Bucuresti, puternic avariata in timpul cutremurului din
1977
1.5. M3.4 ZIDARIE PORTANTA NEARMATA CU PLANSEE DIN BETON
ARMAT

Cu toate ca peretii sunt cele mai importante elemente intr-o cladire, cateodata elementele
orizontale pot fi in aceeasi masura decisive in determinarea rezistentei unei structuri la
incarcari laterale. Pornind de la acest tip de constructii in care peretii sunt nearmati (caramida,
piatra slefuita, blocuri de beton) si planseele sunt din beton armat, se vor comporta
semnificativ mai bine decat cladirile din zidarie obisnuita. Daca peretii sunt conectati intre ei
prin intermediul unui planseu rigid cu grinzi perimetrale, se creaza un sistem cutie care
reduce efectiv riscul prabusirii peretilor din plan sau separarea si driftul peretilor
perpendiculari. Aceste performante imbunatatite pot fi atinse numai daca planseele din beton
armat sunt conectate in mod corect cu structura; acesta este cazul cladirilor din zidarie recente
(secolul XX), in care grinzile perimetrale au fost realizate in timpul constructiei.
Exista un numar mare de asemenea cladiri locuinte luxoase si din clasa de mijloc a
societatii, cladiri publice si de invatamant. Majoritatea dintre acestea au fost construite in
prima jumatate a secolului XX cand betonul armat devenise o solutie populara. In majoritatea
cazurilor sarpanta este un sistem pe scaune si invelitoarea in general este realizata din tabla
sau tigle ceramice, sau acoperisul este realizat ca terasa direct peste ultimul planseu din beton
armat.
Marimea avariilor depinde in cea mai mare masura de calitatea conexiunii dintre planseul de
beton armat si peretii structurali de zidarie.


12


Fig. 8 Muzeul Taranului Roman, constuit in anii 30

1.6. M4 ZIDARIE PORTANTA ARMATA SAU CONFINATA

In cazul zidariei armate, bare sau plase de armatura sunt introduse (in mortar sau tencuiala) in
golurile sau intre asizele de zidarie, formand un material compozit cu o comportare rezistenta
si ductila. Armatura este prezenta atat pe directie verticala cat si orizontala. Zidaria confinata
este caracterizata de constructia acesteia in interioarul unui cadru structural format din stalpi
si grinzi pe toate laturile, si confera un nivel similar de rezistenta. Nu se urmareste in
asemenea cazuri ca elementele de conectare sa se comporte ca un cadru de preluare a
momentului si zidaria sa fie doar un element nestructural de umplutura, ci zidaria este
principalul element structural.
Aceasta solutie structurala a fost introdusa la sfarsitul anilor 1940 si in anii 1950, mai ales
pentru cladiri de locuit cu regim mic si mediu de inaltime si chiar pentru cladiri de birouri. In
zonele seismice singurul tip de zidarie structurala admisa pentru cladirile cu nivel mediu de
inaltime este zidaria confinata.

13
1.6. M5 CLADIRI DE ZIDARIE CONSOLIDATE

O parte dintre cladirile vechi de zidarie au fost consolidate pentru a reduce vulnerabilitatea la
cutremur. Lucrarile care intra in aceasta categorie sunt: a) plansee rigide din beton armat noi,
cu centuri perimetrale continue; b) camasuirea peretilor din zidarie cu beton armat; c)
constructia de centuri si stalpi de beton armat in grosimea peretelui, pentru confinarea zidariei
cu cadre care nu preiau momentul; d) inserarea unui cadru metalic in planul peretelui.
Comportamentul acestui tip de constructii este foarte imprevizibil pentru ca depinde de
eficienta interventiei adoptate in concordanta cu constructia originala si de calitatea realizarii.
Desi tipologia mai sus mentionata reprezinta intr-un fel o solutie standard, nu este foarte
frecvent intalnita in Bucuresti din cauza costurilor ridicate si a posibilitatilor financiare
limitate a proprietarilor.

1.7. RC1 CADRE DE BETON ARMAT

Aceste constructii au sistemul structural format din stalpi si grinzi din beton armat. In unele
cazuri nodurile de cadre au capacitate mica de a prelua momentul, dar in alte cazuri cadrele
sunt proiectate pentru preluarea incarcarilor laterale. In general structura este ascunsa la
exterior de pereti nestructurali, te orice tip (fatada cortina, zidarie de caramida, panouri din
beton prefabricate), si la interior de tavane si umplutura. Diafragmele (de obicei din beton
armat), transfera incarcarile laterale la cadrele de beton armat. Daca sunt prezente, cadrele cu
rigiditate redusa duc la drifturi mare intre nivele ceea ce provoaca avarii mari ale elementelor
nestructurale. Exista o varietate mare a sistemelor de cadre. Unele cadre de beton vechi pot fi
proiectate in asa fel incat se pot rupe casant/fragil la solicitarea seismica. Cadrele moderne
proiectate in zonele cu seismicitate ridicata au un comportament ductil si pot dezvolta
deformatii mari in timpul unui cutremur fara cedarilor casante ale membrelor de cadru sau
colapsul cadrului.


14

Fig. 9 Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, construta la inceputul anilor 60
Photo postcard, UTCB, Lungu D.

15

Fig. 10 Cladirea Carlton, construita la mijlocul anilor 30 11 etaje, h=47 m


Photo Ifrim, M., 1973. Analiza dinamica a constructiilor si inginerie seismica, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti
Fig. 11 - Cladirea Carlton, distrusa de cutremurul din 1940




16

Photo UTCB - Dan Lungu

Photo UTCB - Dan Lungu
Fig. 12 Avarii la o cladire din cadre de beton armat (Centrul de Calcul al Ministerului
Transporturilor) in timpul cutremurului din 1977

17

Fig. 13 Cladire in cadre din beton armat (amplasata in Piata Rosetti) , construita la mijlocul
anilor 30



18

Fig. 14 Cladire in cadre din Beton armat cu functiunea de locuinte, construita in anii 80
1.8. RC2 DIAFRAGME DE BETON ARMAT

Componentele verticale ale sistemului structural care preia incarcarile laterale in cazul acestor
cladiri sunt diafragmele de beton armat (pereti portanti). In cazul cladirilor vechi, frecvent
peretii sunt masivi iar eforturile sunt mici, ei fiind usor armati. In cazul cladirilor noi
diafragmele in general au dimensiuni mai reduse, atentie speciala fiind acordata elementelor
de periferie si fortelor de rasturnare.
Aceasta tipologie a inceput sa fie folosita intensiv in anii 1960 in concepte structurale variate
cum ar fi: pereti apropiati (fagure) si pereti mai putin aproiati (celular). De asemenea, in
cocorndanta cu tipul cladirii, aceste pot fi clasificate in cladiri punct si cladiri bara.
Cladirile cu diafragme au avut o comportare foarte buna la cutremure, avand foarte mici
avarii ale elementelor structurale. Singurele avarii notabile au aparut in diafragmele armate
insuficient pentru preluarea fortei taietoare.


Fig. 15 Complexul commercial si de locuinte ALMO, construit la inceputul anilor 70

19
1.9. RC3.1 CADRE DE BETON CU PERETI DE UMPLUTURA DIN ZIDARIE
NEARMATA AMPLASATI IN MOD REGULAT

Cladiri, in general neproiectate antiseismic, care contin pereti de umplutura din zidarie de
buna calitate care pot ajuta semnificativ la preluarea actiunilor orizontale. Peretii de
umplutura la exterior, de obicei, sunt iesiti din planul cadrului de beton armat. Panourile
pline de umplutura din zidarie confera cadrului in care sunt integrate rigiditate si rezistenta la
incarcarea laterala a structurii. In aceste cladiri rezistenta la forta taietoare a stalpilor, dupa
fisurarea peretilor de umplutura, poate limita comportamentul semi-ductil al structurii.
In cele mai multe cazuri, solutia cu cadre este aleasa pentru a asigura o flexibilitate a
spatiului. Destinatia este identica pe toate etajele cu exceptia parterului. Din acest motiv
regularitatea peretilor de umplutura este dificil de intalnit in cazul cladirilor din Bucuresti.

1.10. RC3.2 - CADRE DE BETON ARMAT NEREGULATE CU PERETI DE
UMPLUTURA DIN ZIDARIE NEARMATA

Aceste cladiri sunt similare cu cele din categoria anterioara cu exceptia ca sistemul structural
prezinta iregularitati fie ale cadrelor din beton fie ale peretilor de umplutura din zidarie.
Iregularitatile peretilor de beton si/sau prezenta parterului slab si flexibil conduce la un
comportament structural inadecvat la incarcari laterale.
Aceasta tipologie a devenit larg raspandita in anii 1930 cand Bucurestiul a cunoscut o
explozie a constructiilor. Aceasta solutie raspundea satisfacator cerintelor variate de
partitionare si destinatii ale spatiului. Aceste cladiri nu au fost proiectate pentru preluarea
fortelor laterale, si aditional, datorita freneziei constructiilor din acea vreme, calitatea
materialelor si a manoperei era in multe cazuri scazuta. Majoritatea acestor cladiri inalte au
suferit avarii importante sau au fost chiar distruse in timpul cutremurului din 1940 si 1977.
Incepand cu anii 1950, unele concepte cu privire la regularitatea structurii au fost luate in
considerare, dar cu toatea acestea majoritatea cladirilor cu regim mare de inaltime au parterul
slab. Prezenta parterului slab si flexibil a dus la aparitia drifturilor mari (deplasari relative de
nivel) si in consecinta la averii serioase in timpul cutremurului din 1977.



20

Photo UTCB - Dan Lungu
Fig. 16 Cladirea Dunarea, distrusa partial in timpul cutremurului din 1977


Photo UTCB - Dan Lungu
Fig. 17 - Cladirea Wilson, distrusa partial in timpul cutremurului din 1977

21

Fig. 18 Cladirea Wilson astazi frontonul a fost demolat


22


Photo UTCB - Dan Lungu
Fig. 19 Cladire amplasata pe strada Franklin nr.2, distrusa partial in timpul
cutremurului din 1977



Fig. 20 - Cladire amplasata pe strada Franklin nr.2, astazi
23
1.11. RC4 SISTEM DUAL DIN BETON ARMAT (CADRE SI PERETI DIN BETON
ARMAT)

Sistemul structural al acestor cladiri este compus din cadre si pereti structurali din beton
armat. Sistemul structural dual a intrat in industria constructiilor la inceputul anilor 1970 iar
dupa cutremurul din 1977 utilizarea lor a devenit si mai larga datorita comportamentului bun
la cutremure puternice. Cel mai evident beneficiu al acestui sistem este controlul deplasarii
relative de nivel prin conlucrarea cadrelor si a diafragmelor din beton armat diafragmele
controland deplasarea la nivelele inferioare iar cadrele la cele superioare. Aceasta tipologie
structurala este utilizata cladirile de apartamente, comerciale, birouri si cladiri publice.



Fig. 21 Cladiri situate in Piata Constitutiei



Fig. 22 Cladire de birouri, Calea Victoriei nr.5


24
1.12. RC5 PERETI PREFABRICATI DIN BETON

Aceste cladiri au diafragme din beton armat care distribuie incarcarile laterale panourilor
prefabricate din beton armat. Cladirile vechi in mod frecvent au conexiuni imperfecte la
ancorarea peretilor de acoperis si plansee, iar conexiunea dintre panouri este frecvent
casanta/fragila. Peretii pot avea numeroase goluri pentru usi si ferestre astfel incat peretele
seamana mai mult cu un cadru decat cu o diafragma.
Aceasta tipologie structurala a fost utilizata pentru prima oara in 1959-1960 pentru cladiri cu
5 niveluri. In 1961-1963 utilizarea a fost extinsa la cladiri cu 8 niveluri. Din 1973 s-a trecut la
cladirile cu 9 niveluri.
In general toate aceste cladiri au forma lamelara cu distante mici intre diafragmele de beton
pe ambele directii. O atentie speciala s-a acordat conexiunilor dintre elementele prefabricate
pentru a atinge o comportare monolita a intregii structuri. Aceasta tipologie de cladiri s-a
comportat bine la seismul din 1977, doar cateva avarii reduse observandu-se in cateva cazuri.


Fig. 23 Cladire cu pereti prefabricati de beton armat


1.13. S1 STRUCTURI IN CADRE METALICE CU NODURI RIGIDE

25
Aceste cladiri au structura formata din stalpi si grinzi din otel. In unele cazuri cenexiunea
stalp-grinda are capacitate foarte mica de a prelua momentul, dar in unele cazuri grinzile si
stalpii sunt dimensionati sa preia fortele laterale. De obicei structura este ascunsa la exterior
de pereti nestructurali (pereti cortina, zidarie de caramida, panouri din beton prefabricate) iar
la interior de tavane false. Planseele transfera incarcarile laterale la cadre. Planseele pot fi
realizate din aproape orice material. Cadrele dezvolta rigiditate datorita nodurilor rigide.
Cadrele pot fi localizate aproape oriunde in cladire. De obicei stalpii au directia puternica
orientata in asa fel incat unii sunt stalpi principali pe o directie in timp ce ceilalti sunt stalpi
prinicpali pe cealalta directie.
Exista doar 4 cladiri inalte de acet tip in Bucuresti construite in anii 30 si anume: Cladirea
ROMTELECOM, Ministerul transporturilor, Cladirea de Birouri Adriatica si o cladire de
apartamente si spatii comerciale pe strada Academiei.
In cazul primelor 3 cladiri au fost constatate deplasari laterale permanente excesive dupa
cutremurul sin 1977. De asemenea trebuie mentionata incompatibilitatea dintre o structura
metalica flexibila si peretii de compartimentare din zidarie care nu pot dezvolta deformatii
mari, pereti care au suferit avarii importante. La proiectarea acestor cladiri nu a existat un cod
de proiectare antiseismica.


Fig. 24 Palatul ROMTELECOM (lucrari de consolidare, Sept. 2001)
1.14. S2 CADRE METALICE CONTRAVANTUITE

Aceste cladiri sunt similare cu cele in cadre metalice cu noduri rigide exceptia fiind
elementele verticale ale sistemului de preluare a incarcarilor laterale care in acest caz sunt
cadre contravantuite.
Sigura cladire din Bucuresti de aceasta tipologie structurala este Cladirea de Birouri Adriatica
unde parterul si al doilea nivel au fost consolidate folosind contravantuiri K dupa cutremurul
din 1977.
1.15. S3 CADRE METALICE CU PERETI DE UMPLUTURA DIN ZIDARIE
NEARMATA

Peretii de umplutura la exterior, de obicei, sunt iesiti din planul cadrului. Panourile pline de
umplutura din zidarie confera cadrului in care sunt integrate rigiditate si rezistenta la
incarcarea laterala a structurii.


26
Cladirile mai sus mentionate in categoria S1 s-ar putea integra in acest tip, dar datorita
absentei cerintei de a prelua fortele laterale, rigiditatea si rezistenta umpluturii de zidarie nu a
fost luata in considerare la proiectare.

1.16. S5 CLADIRI DIN BETON ARMAT CU ARMATURA RIGIDA

Aceste cladiri au structura compusa din cadre cu noduri rigide din beton cu armatura rigida.
De obicei structura este ascunsa la exterior de pereti nestructurali (pereti cortina, zidarie de
caramida, panouri din beton prefabricat) si la interior de tavane false si zidarie de umplutura.
Diafragmele transfera incarcarile laterale la cadrele cu noduri rigide. Cadrele isi dezvolta
rigiditatea total sau partial prin intemediul nodurilor rigide.
Prima cladire de acest gen, numita in prezent Casa Presei Libere, a fost construita la inceputul
anilor 50. Cladirea Parlamentului, a doua ca marime din lume, a fost ridicata in anii 1984-
1990.
La Casa Presei Libere au fost observate usoare deteriorari ale elementelor nestructurale dupa
cutremurul din 1977.


Fig. 25 Cladirea Parlamentului

1.17. W STRUCTURI DIN LEMN

Acestea sunt de obicei locuinte uni sau multi familiale. Caracteristicile structurale de baza ale
acestor cladiri sunt peretii de lemn ce sunt legati in sens perpendicular pe planul lor cu
grinzisoare de lemn. Incarcarile sunt reduse si deschiderile sunt mici. Aceste cladiri pot fi
acoperite partial sau total cu finisaj de caramida. Majoritatea acestor cladiri au in general un
sistem complet de preluarea a incarcarilor laterale. Incarcarile laterale sunt transferate catre
peretii structurali de catre plansee. Planseele sunt fie intermediare fie de acoperis si sunt
rigidizate in planul lor cu scanduri sau placaj. Peretii sunt rigidizati cu scanduri, placaj, placi
de gips-carton.
Acesta tipologie structurala a fost introdusa in Romanina dupa anul 1990 si este utilizata
pentru locuinte uni sau bifamiliare cu unul sau doua nivele. Nu au fost inregistrate evenimente
seismice majore dupa introducerea acestui sistem structural, in consecinta informatiile despre
raspunsul seismic sunt preluate doar din experienta internationala.

27

1. Ingineria seismic orientat pe performane

Codurile de proiectare calculeaza structura astfel incat aceasta sa reziste la o anumita forta laterala,
insa pentru constructiile existente calculate dupa coduri de proiectare vechi nivelul fortei este
adesea inferior in comparatie cu cel pe care cladirea l-ar putea suporta in cazul unui cutremur major.
Se considera totusi ca structura poate rezista unei forte superioare decat cea pentru care a fost
calculata, prin plastificarea unor elemente, absorbirea energiei, comportarea ductila precum si prin
activarea altor mecanisme ce nu au fost considerate in codurile de proiectare (Freeman, 1992).
Obiectivul metodelor de evaluare a vulnerabilitatii bazate pe performanta este de a descrie
cat mai realist posibil cum se va comporta constructia in timpul unui cutremur.

Noiunea de EVALUARE A PERFORMANEI STRUCTURALE semnific reproducerea prin
calcul a rspunsului structural i a nivelului de degradare la aciuni dinamice cu diferite
caracteristici de amplitudine, coninut de frecvene, de faze i durate, efecte avnd asociate
diferite probabiliti de apariie pe durata de exploatare a cldirii.

Prescripiile i codurile tradiionale privind conformarea i proiectarea cldirilor n regim seismic
din USA (de exemplu ICBO 1997; FEMA 2000b; ATC 1995) pot fi privite drept orientate pe
performane deoarece au fost dezvoltate pentru a satisface anumite criterii specifice, ca de exemplu
evitarea colapsului structural sau protecia siguranei vieii.

Cldirile proiectate s satisfac prescripiile i codurile de proiectare ar trebui s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
(i) s nu ajung la colaps n cazul evenimentelor seismice foarte puternice;
(ii) s asigure sigurana vieii n cazul acestor evenimente seismice;
(iii) s sufere numai avarii limitate i reparabile n cazul micrilor seismice moderate;
(iv) s rmn neavariate n cazul micrilor seismice minore.

Principalele lipsuri ale prescripiilor de proiectare sunt:
(i) definiii neclare ale performanei i hazardului;
(ii) nu includ o metod de evaluare efectiv a capacitii unei structuri de a atinge unul
dintre obiectivele de performan prezentate mai sus. Mai mult, din studierea avariilor
produse de cutremure, indiferent de intensitatea acestora, se poate demonstra ca nici unul
dintre cele 4 obiective de performan nu a fost ndeplinit pe deplin.

Deficienele din prescripiile de proiectare din punctul de vedere al ndeplinirii obiectivelor de
performan au fost indentificate i revizuite n urma studierii efectelor produse de fiecare micare
semnificativ.

Dup cutremurul San Fernando 1971, inginerii structuriti au realizat importana realizrii anumitor
structuri, cu rol esenial n activitile post cutremur (spre exemplu uniti sanitare sau spitale),
care s rmn funcionale dup aciunea micrilor seismice severe. Astfel, pentru prima oar se
punea problema realizrii unei performane structurale, chiar dac doar pentru o anumit categorie
de structuri. Msurile considerate pentru sporirea performanei structurale au fost:
(i) mrirea cu 50% a rezistenei acestor structuri comparativ cu structurile considerate la
momentul respectiv ca nefiind eseniale n activitile post cutremur;
(ii) introducerea unor reguli avnd ca scop asigurarea unei caliti sporite pentru
construciile considerate eseniale.

Dei creterea cu 50% a rezistenei structurale a servit la reducerea avariilor, nu exist dovezi clare
n sprijinul ideii c n acest mod cldirile eseniale pentru perioada post cutremur vor rmne
funcionale dup aciunea micrilor seismice severe. Din acel moment codurile de proiectare au
1
evoluat, dar nc mai conin metode de estimare a performanelor structurale prin aplicarea unor
factori de importan pentru modificarea rezistenei structurale.

Pierderile economice mari, precum i ntreruperea activitilor desfurate n cldiri avnd diverse
funciuni dup cutremurele Loma Prieta (1989) i Northridge (1994) au grbit dezvoltarea
proiectrii seismice bazate pe performan, cu ajutorul careia s se limiteze pierderile materiale i
de viei omeneti.

La nceputul anilor 90 s-a neles necesitatea introducerii unor metode de proiectare noi i
fundamental diferite de cele bazate pe controlul forelor folosite pn atunci, complet nesigure n
atingerea nivelului de asigurare dorit pentru protecia societii i n acelai timp excesiv de scumpe
de implementat.

Finanarea ATC (Applied Technology Council) i a BSSC (Building Seismic Safety Council) de
ctre FEMA (Federal Emergency Management Agency) a condus la dezvoltarea NEHRP
Guidelines and Commentary for Seismic Rehabilitation of Buildings (FEMA, 1997).

Acest efort de dezvoltare a marcat un punct de cotitur n evoluia metodelor de proiectare seismic
bazate pe performan formulnd n acelai timp, ntr-o manier clar, cteva din conceptele
eseniale unei astfel de metode.

Conceptul cheie a fost acela al introducerii unui obiectiv de performan, care se reduce la
specificarea att a unui eveniment de proiectare (de exemplu hazard din cutremur) la care
structura va fi proiectat s reziste, dar i a unui nivel al avariilor permise (nivel de
performan) corespunztor evenimentului de proiectare specificat.

O alt trstur important a NEHRP Guidelines (FEMA 273/274) a fost reprezentat de
introducerea unor niveluri standard de performan, prin intermediul crora se cuantific nivelurile
avariilor structurale i nestructurale, bazndu-se pe valori ale parametrilor rspunsului structural
standard.

Performana unui element, subansamblu structural sau a unei structuri n ansamblu se raporteaz,
prin studii de fiabilitate, la parametrii de performant corespunztori stadiilor limit de comportare.
Aceast noiune este aplicabil n bun msur att structurilor aflate n etapa de proiectare ct i
construciilor existente, ale cror caracteristici fizico-mecanice i nivel de degradare pot fi estimate
apriori. Pentru fiecare tip de hazard sunt asociate diferite niveluri de performan.

Odat ce sunt definite hazardurile dar i nivelurile de performan corespunztoare se poate iniia
procesul de proiectare.
Pentru ca procesul de proiectare s fie unul raional, pentru fiecare element structural trebuie
repetate urmtoarele etape:
(i) definirea hazardurilor;
(ii) definirea obiectivelor de performan;
(iii) definirea strategiilor de conformare structural.

Definirea unor obiective de performan consistente pentru diferitele tipuri de hazard la care este
expus structura sau elementul structural este de importan major pentru procesul de proiectare.

Deoarece ductilitatea elementelor structurale, dar i a structurii n ansamblu este o funcie de
deplasrile i deformaiile structurale i nu n funcie de eforturile secionale ale elementelor
structurale, n cazul exploziilor i micrilor seismice puternice, ingineria civil bazat pe
performane trebuie s adopte o abordare bazat pe controlul deplasrilor n loc de una bazat pe
controlul forelor.
2

n Figura 1.1 sunt ilustrate nivelurile de performan calitativ specificate n FEMA 273/274 i n
documentul VISION 2000 exprimate printr-o relaie for-deplasare global a unei structuri
oarecare. Sunt reprezentate de asemenea i nivelurile de avariere corespunztoare nivelurilor de
performan.
























O descriere rapid a avariilor structurale, dar i a perioadei de timp necesar repunerii n funciune a
cldirii, corespunztoare celor 3 niveluri de performan cuprinse n FEMA 273/274 este prezentat
n tabelul 1.1.

Tabel 1.1.

Nivel de
performan

Descriere avarii
Perioada de timp
necesar repunerii n
funciune a cldirii

Ocupare imediat
Avarii structurale neglijabile;
Sistemele eseniale rmn funcionale;
Avarii generale minore.

24 ore

Sigurana vieii
Apariia avariilor structurale minore;
Neapariia colapsului structural sau
nestructural;
Ci de evacuare a cldirii nerestricionate.
Daune totale
posibile

Prevenire colaps
Apariia avariilor structurale majore;
Posibilitatea apariiei colapsului
nestructural;
Ci de evacuare a cldirii posibil
restricionate.

Daune totale
probabile
Fisurarea betonului
Curgerea armturii
Capacitatea
ultim

Elastic
Ocupare
imediat
Operaional
Sigurana
vieii
Prevenirea
colapsului
Aproape de
colaps
VISION 2000
Avarii
minore Reparabile Nereparabile
Severe Extreme
Inelastic Colaps
AVARII
COMPORTARE
STRUCTURAL
Figura 1.1. Niveluri de performan - FEMA 273/274, VISION 2000; Niveluri de avariere asociate
I
n
c

r
c
a
r
e

l
a
t
e
r
a
l



Ocupare
imediat
Sigurana Prevenirea
FEMA 273/274
vieii colapsului
3
2. Metoda Spectrului de capacitate (ATC 40, 1996)
Metoda Spectrului de capacitate a fost introdusa pentru prima data in anii 70, fiind utilizata ca
metoda de evaluare rapide in cadrul unui proiect pilot de evaluare a vulnerabilitatii constructiilor
apartinand bazei navale Puget Sound (Freeman et al, 1975). La inceputul anilor 80, metoda
spectrului de capacitate a fost utilizata in scopul determinarii unei relatii intre miscarea seismica si
performanta constructiilor (ATC 10, 1982). Ulterior, cele trei directii americane de aparare (directia
navala, aviatie si armata) axeaza metoda spre procedee de verificare a proiectarii si publica
manualul Ghid de proiectare seismica pentru constructiile importante (Freeman et al., 1984;).
Procedeul descris in acest ghid compara capacitatea constructiei (exprimata sub forma curbei push-
over) cu cerinta solicitata structurii de catre cutremure (exprimata sub forma spectrului de raspuns).
Intersectia dintre cele doua curbe aproximeaza siguranta structurii.

Diferite modificari ale metodei au fost efectuate de-a lungul timpului. Primele transformari aduse
metodei privesc procedeele iterative de identificare a punctului exact in care curba de capacitate
intersecteaza spectrul avand nivelul corect de amortizare. Insa schimbarea ce a facut ca Metoda
Spectrului de capacitate sa fie mai accesibila este inlocuirea reprezentarii spectrului, in mod
traditional acceleratie spectrala (S
a
) perioada (T), cu reprezentarea in format acceleratie spectrala
deplasare spectrala (S
d
), (Mahaney et al, 1993).

Trei ani mai tarziu, in 1996 Applied Technological Council (ATC) publica raportul ATC 40,
Evaluarea Seismica si Consolidarea Constructiilor din Beton Armat. Acest raport reglementeaza
aplicarea Metodei Spectrului de capcitate in scopul evaluarii vulnerabilitatii constructiilor din beton
armat.
In general, pentru a satisface criteriile specificate mai sus, determinarea punctului de performanta
necesita utilizarea procedeul incercari erori. ATC 40 prezinta trei procedee diferite de
identificare a punctului de performanta. Cele trei procedee sunt toate bazate pe aceleasi concepte si
relatii matematice diferenta intre ele constand in reprezentarea grafica si in technicile analitice.
(i) Procedeul A este o aplicare directa si fidela a metodei spectrului de capacitate fiind,
in consecinta, cel mai usor de inteles.
(ii) Procedeul B este mai mult analitic decat grafic si permite gasirea unei solutii relativ
direct cu nu numar relativ mic de iteratii.
(iii) Procedeul C este o metoda pur grafica de determinare a punctul de performanta.

Cele trei concepte fundamantale ce stau la baza metodei ATC 40 de evaluare a constructiilor sunt:
capacitatea, cerinta si performanta.

Deplasare spectrala SD, cm
Spectrul cerintelor SA-SD
Curba capacitatii structurii
A-D
A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
e

s
p
e
c
t
r
a
l
a


S
A
,

'
g


Punctul de intersectie defineste
stadiul de comportare/degradare
al structurii


4
Etapele Metodei Spectrului de capacitate pentru identtificarea punctului de performanta sunt:

Etapa I. Transformarea reprezentarii spectrului de cerinta din format S
a
-T in format ADRS

Cea mai mare parte a inginerilor este obisnuita cu reprezentarea spectrului de raspuns sub forma
perioada (T) - acceleratie spectrala (S
a
). In scopul compararii grafice a curbei de capacitate cu
spectrul de cerinta este necesar ca cele doua curbe sa fie reprezentate sub forma aceluiasi sistem de
axe. In prezent, singurul format ce corespunde celor doua curbe este formatul ADRS (acceleratie
deplasare raspuns spectral).
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
S
A
,

'
g
0.51g
0.66g
0.24g
0.16g
S
De
pentru PGA = 0.20g
=0.05
0
10
20
30
40
50
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
S
D
e
,

c
m
T
D
=2
T
B
=0.16
T
C
=1.6s
43.8 cm ( )
2
2
4
T T a
g

NS
4 Martie 1977
EW

Figura 2.1 Spectre SA si SD pentru Bucuresti conform P100/1-2006
Spectrul de cerinta este transformat in formatul ADRS utilizand relatia
2
2
4
1
T S S
a d
=

.
2
2
4
1
T S S
a d
=


d a
S S =
2

a
d
S
S
T 2 =
Figura 2.2 prezinta reprezentarea spectrului de raspuns in cele doua moduri si punctele spectrului de
aceeasi perioada. Se observa ca liniile verticale de perioada constanta din spectrul S
a
-T se
transforma in liniile oblice de perioada constanta ce pornesc din originea sistemului de axe pentru
formatul ADRS.

Deplasare spectrala, S
d

A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
e

s
p
e
c
t
r
a
l
a
,

S
a

A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
e

s
p
e
c
t
r
a
l
a
,

S
a

Perioada, T
2
2
4
1
T S S
a d
=


d a
S S =
2

a
d
S
S
T 2 =
Figura 2.2 Spectru de raspuns in format traditional si ADRS

In final, Figura 2.3 prezinta spectrele de capacitate si cerinta in format ADRS si calculeaza valorile
S
a
, S
d
si T pentru trei puncte apartinand graficului.
5
0
50
100
150
200
250
300
350
400
0 10
SD, cm
S
A
,

c
m
/
s
2
20
NS comp.
EW comp.
BUCHAREST
August 30, 1986 Mw =7.2
INCERC station

Calculul valorilor Sa, Sd si T
Punctul 1
A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
e

s
p
e
c
t
r
a
l
a
,

g

Punctul 2
Punctul 3
Figura 2.3 Spectrele de capacitate si de cerinta in format ADRS si calculul valorilor S
a
, S
d
si T in
trei puncte si spectre ADRS pentru inregistrarea Incerc, Bucuresti, 30 August 1986

Etapa II. Procedeul pas cu pas de determinare a capacitatii (curba de capacitate)

Capacitatea structurii este reprezentata de curba pushover.
Curba push-over se obtine prin reprezentarea grafica a fortei taietoare de baza in functie de
deplasarea la varf a structurii. Curba pushover este in general construita astfel incat sa reprezinte
primul mod de raspuns al structurii, bazandu-se pe presupunerea ca modul fundamental de vibratie
reprezinta raspunsul predominant al acesteia. Acest lucru este valabil, in general, pentru structurile
avand perioada proprie de vibratei pana intr-o secunda. Pentru cladirile mai flexibile, cu perioada
fundamentala mai mare de o secunda, este indicat sa se tina cont in analiza constructiei de efectele
modurilor superioare de vibratie.

Programele de calcul neliniare sunt capabile sa execute direct o analiza push-over fara a fi nevoie de
iteratii.

Etapa III. Conversia curbei de capacitate in spectru de capacitate

Pentru a folosi metoda spectrului de capacitate este necesar sa transformam curba de capacitate (ce
reprezinta forta taietoare de baza in functie de deplasarea la varful structurii) in spectru de
capacitate. Spectru de capacitate este raspunsul unei sistem cu 1GLD echivalent reprezentativ
pentru comportamentul stucturii reale. Spectrul de capacitate este exprimat in format ADRS
(acceleratia spectrala (S
a
) - deplasarea spectrala (S
d
)). Perechea de valori V -
roof
caracterizeaza,
deci, curba de capacitate iar perechea de valori S
a
- S
d
caracterizeaza spectrul de capacitate. Relatiile
utilizate pentru aceasta transformare sunt urmatoarele:

=
=
=
N
i
i i
N
i
i i
m
m
FP
1
2
1
1
1
1

(1)

=
= =
=
N
i
i i
N
i
i
N
i
i i
m m
m
1
2
1
1
2
1
1
1

(2)

6
S
a
=
1

W / F
b
(3)

S
d
=
1 1 , roof
roof
FP

(4)

unde, FP
1
reprezinta factorul de participare modala al primului mod de vibratie

i1
componenta formei proprii fundamentale la nivelul i

1
este coeficientul maselor modale pentru primul mod de vibratie
m
i
masa atribuita nivelului i, N este numarul de etaje
F
b
este forta taietoare de baza, W este greutatea structurii

roof
este deplasarea la varf .

Factorii de participare si coeficientii modali variaza in functie de deformata structurii. Pentru o
distributie liniara a deplasarilor relative dintre etaje pe inaltimea structurii PF
1

roof,1
=1.4 si

1
=0.8. Figura 2.4 prezinta diferite deformate modale precum si factorii de participare si
coeficientii modali corespunzatori.

consola duale cadre parter flexibil
Figura 2.4 Exemple de factori de participare modala si de coeficienti modali ai maselor

Etapa IV. Reprezentarea biliniara a spectrului de capacitate

Reprezentarea biliniara a spectrului de capacitate este necesara, pe de o parte, pentru simplificarea
procedeului iterativ de identificare a punctului de performanta si, pe de alta parte, pentru a estima
amortizarea efectiva ce conduce la reducerea spectrului de cerinta.

Pentru a construi reprezentare biliniara a spectrului de capacitate se considera ca prima ramura a
acesteia are rigiditatea egala cu rigiditatea initiala a structurii. Panta celei de-a doua ramuri este
variata astfel incat ariile A
1
si A
2
indicate in Figura 2.5 sa fie aproximativ egale. Punctele ce
caracterizeaza reprezentarea biliniara sunt :
1) punctul de pasaj dintre comportarea elastica si cea plastica descris de cuplul de valori a
y
si d
y
si
2) punctul corespunzator rezistentei ultime a
pl
si d
pl
.
7

Nota:
1. K
I
=rigiditatea initala
2. Arie A
1
=Aria A
2

A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
e

s
p
e
c
t
r
a
l
a

Reprezentare biliniara
Spectru de capacitate
Deplasare spectrala
Figura 2.5 Reprezentarea biliniara a spectrului de capacitate

Etapa V. Reprezentarea pe acelasi grafic a spectrului de capacitate si a spectrului de cerinta

Daca intersectia celor doua se produce in domeniul elastic de comportare, atunci punctul de
intersectie va caracteriza raspunsul seismic asteptat al structurii. Daca nu, este necesara reducerea
spectrului elastic al cerintei (spectrul de cerinta redus) pentru a se tine cont de comportarea neliniara
(de raspunsul seismic neliniar) a structurii.

Etapa VI. Procedeul pas cu pas de determinare a cerintei

Nivelul de performanta al constructiei este evaluat in functie de deplasarea corespunzatoare
punctului de intersectie dintre cerinta si capacitate.

Metoda spectrului de capacitate se bazeaza pe identificarea unui punct apartinand atat curbei de
capacitate cat si spectrului de cerinta redus pentru a considera efectele comportarii neliniare.
Acest punct este denumit Punctul de performanta (PP) si reprezinta conditia pentru care
capacitatea seismica a structurii este egala cu cerinta seismica impusa structurii de o anumita
miscare a terenului.

Metoda coeficientilor deplasarii (FEMA 273) se bazeaza pe procesarea statistica a rezultatelor
obtinute in urma analizelor dinamice time-history a modelelor numerice cu un grad de libertate
dinamica. In aceasta metoda, cerinta exprimata in deplasare este denumita deplasarea asteptata
(target displacement).

Estimarea deplasarii se bazeaza pe regula conservarii deplasarilor. Aceasta regula considera ca
deplasarea spectrala inelastica este egala cu deplasarea care s-ar fi produs daca structura ar fi avut
un comportament elastic. In general, in zona perioadelor lungi (T>1sec), aceasta aproximare
conduce la rezultate relativ apropiate de cele obtinute prin metoda spectrului de capacitate. In cazul
perioadelor mici (T<0.5sec) deplasarea obtinuta prin aproximarea simplificata poate sa fie
considerabil diferita de cea obtinuta cu metoda spectrului de capacitate. Metoda spectrului de
capacitate, utilizeaza regula aproximarii deplasarilor pentru a estima punctul de plecare in
procedeele iterative de determinare a punctului de performanta. Figura 2.6 prezinta grafic regula
aproximarii deplasarilor.


8
S
a
d
P
S
d
d
C
a
P
a
C






Se prelungeste rigiditatea initala pana ce
se intersecteaza spectrul elastic; ordonata
acestui punct reprezinta deplasatea
elastica.
Regula deplasarilor egale: deplasarea inelastica este
egala cu deplasarea obtinuta daca structura ar ramane
in domeniul elastic
Spectru de capacitate
Spectru de raspuns elastic
(5% amortizare)

Figura 2.6 Regula aproximarii deplasarilor sau principiul deplasarilor egale


Etapa VII. Reducerea spectului de cerinta
Punctul de performanta trebuie sa indeplineasca doua conditii:
1) sa apartina curbei de capacitate astfel incat sa poata reprezenta deplasarea structura,
si
2) sa apartina spectrului de cerinta redus.
Reducerea spectului de cerinta se realizeaza prin intermediul factorilor de reducere spectrala
calculati pentru diferite valori ale amortizarii efective. Amortizarea efectiva este calculata pe
baza formei curbei de capacitate, ariei paralelogramului format de aceasta si a cerintei in
deplasare estimata.

tot
=
eq
+
0
(5)
unde
0
este factorul amortizarii histeretice echivalate cu amortizarea viscoasa si 5% este factorul de
amortizare critica pentru structuri din beton armat.
0
4
1
D
H
eq
E
E

= (6)
unde E
H
este energia disipata prin histereza amortizare (aria curbei) - E
H
= 4 (a
c
d
p
a
p
d
c
) si
E
D0
este energia maxima de deformatie la incarcarea unidirectionala - E
D0
= a
p
d
p
9
De exemplu: - factorul de reducere ce ine cont de amortizare, determinat cu relaia
urmtoare:
55 0
5
10
,
tot

+
=

(7)

( ) ( ) = % , T S , T S
a tot a
5 - ordonate spectrale reduse (8)
unde:
S
a
(T,

5%)

- spectrul de rspuns elastic corespunztor fraciunii din amortizarea critic convenional,
=5%;
S
a
(T,
tot
)

- spectrul de rspuns elastic corespunztor unei alte fraciuni din amortizarea critic, 5%;
) , T ( S
T
) , T ( S
tot a tot d

=
2
2
4

sau, inmultirea spectrului de cerinta cu factorul de ducilitate pentru a obtine spectrul de cerinta
redus.
INCERC N-S'77
0
100
200
300
400
500
600
700
0 5 10 15 20 25 30 35 40
SD, cm
S
A
,

c
m
/
s
2
=1
=2
=3
=4
=6

Figura 2.7 Spectre seismice de raspuns elastic si inelastice in format SA-SD (NONSPEC)
- INCERC (N-S) 1977 -
10

- OBTINEREA CURBEI DE CAPACITATE-
Cand se utilizeaza programe de calcul liniare, etapele necesare pentru constructia curbei
pushover sunt:

1) Crearea modelului structurii tinand cont de regulile impuse de codurile de proiectare;

2) Identificarea elementele structurale;

3) Aplicarea fortelor laterale la fiecare etaj proportional cu produsul dintre masa si
deplasarea corespunzatoare modului fundamental de vibratie. Aceasta analiza include si fortele
gravitationale.

Procedeul pushover a fost prezentat sub diferite forme pentru a fi introdus in numeroase
metodologii diferite (ATC 40). Dupa cum indica numele acestuia, procedeul push-over este actiunea
de impingere laterala a structurii cu o incarcare laterala incrementala prestabilita pana la atingerea
anumitor stadii limita de avariere. Exista diferite nivele de complexitate ale analizei pushover. Cinci
nivelele de complexitate sunt prezentate in continuare. Trebuie mentionat ca nivelul 3 este
considerat ca fiind metoda de baza pentru ATC 40, nivelul 4 este aplicat cladirilor ce prezinta
mecanisme de etaj si nivelul 5 cladirilor inalte sau pentru cladirile ce prezinta iregularitati
geometice sau structurale importante pentru care modurile superioare de vibratie participa in mod
semnificatif la raspunsul structurii.

(1) Aplicarea unei forte concentrate orizontale in varful cladirii (procedeu valabil numai
pentru constructiile cu un singur nivel);
(2) Aplicarea fortelor orizontale la fiecare etaj calculate conform codurilor de proiectare;
(3) Aplicarea fortelor laterale proportional cu produsul dintre masa etajului si deplasarea
corespunzatoare primul mod de vibratie;
(4) Aplicarea fortelor conform Nivelului (iii) pana la depasirea primei limite elastice pentru
un element al structurii. Pentru fiecare increment al fortei aplicate dupa depasirea
curgerii, se ajusteaza forta astfel incat sa se tina cont de schimbarea formei de
deformatie a structurii;
(5)Aplicarea fortelor conform Nivelului (iv), dar incluzand si efectele modurilor superioare de
vibratie. Efectul modurilor superioare poate fi determinat facand analize pushover
pentru fiecare mod superior in parte (incarcarile aplicate progresiv sunt proportionale cu
deformatiile corespunzatoare fiecarui mod superior de vibratie).

4) Calculul fortelor in elementele structurale pentru combinatiile de incarcari verticale si
laterale prezentate la punctul 3)

5) Selectionarea si gruparea elementelor structurale ce prezinta acelasi nivel de rezistenta
sau nivele apropiate in limitele de 10%

Un element structural ce atinge capacitatea sa maxima de rezistenta inceteaza sa mai participe la
preluarea fortei laterale. Intreruperea analizei de fiecare data cand un element structural atinge
capacitatea sa maxima de rezistenta nu este absolut necesara si pentru structurile cu multe elemente
acest mod de calcul consuma mult timp. De accea, in general, elementele structurale sunt grupate in
functie de apropierea valorilor caracteristice de rezistenta. Cele mai multe structuri pot fi corect
analizate folosind mai putin de 10 secvente de incarcare, iar structurile mai simple sunt analizate in
general in 3 sau 4 secvente.

11
6) Inregistrarea fortei taietoare de baza si a deplasarii la varf in fiecare pas de incarcare
De asemenea, este indispensabil sa se inregistreze fortele si rotirile elementelor structurale, acestea
fiind necesare pentru verificarea performantei.

7) Modificarea modelului folosind rigiditatea zero (sau foarte mica) pentru elementele plastificate

8) Aplicarea structurii modificate conform pasului 7) unui nou increment de incarcare
laterala astfel incat un element (sau grup de elemente) sa ajunga la curgere

Fortele si rotirile elementelor la inceputul unui increment sunt egale cu cele de la sfarsitul
incrementului precedent. Fiecare aplicare a unui increment al fortei laterale este o analiza separata
care incepe cu conditiile initiale. Prin urmare, pentru a determina cand urmatorul element ajunge la
curgere, este necesar sa se adune fortele din analiza curenta la cele din analiza precedenta, cu
incrementul precedent. Acelasi procedeu este utilizat pentru determinarea rotirilor elementelor
structurale, cele din analiza curenta insumandu-se cu cele din analiza precedenta.

9) Sumarea incrementului incarcarii laterale si incrementului corespunzator deplasarii la
varf din etapa de incarcare anterioare pentru a obtine valorile fortei laterale de baza si a
deplasarii la varf corespunzatoare pasului de incarcare curent

10) Se repeta pasii 7), 8) si 9) pana cand structura atinge o stare limita ultima
(instabilitate datorata efectului P-delta, deformatii considerabile ce depasesc deformatiile
prevazute de nivelul de performanta cerut, mecanism,...)

Figura 2.8 reprezinta curba de capacitate obtinuta in urma aplicarii pasilor de la 1) la 10) descrisi mai sus.


Atingerea fortei de
curgere pentru un
element sau grup de
elemente
Incrementul
incarcarii laterale
F
o
r
t
a

t
a
i
e
t
o
a
r
e

d
e

b
a
z
a

Pasii analizei
Curba de capacitate
Deplasarea la varf
Figura 2.8 Curba de capacitate

Exita cazuri in care un element sau un grup de elemente structurale pierd complet capacitatea de
rezistenta laterala, dar continua sa se deformeze fara a afecta restul structurii de maniera
semnificativa. Exemplul clasic in altfel de cazuri este reprezentat de elementele de cuplare din
zidarie pozitionate intre ferestre. Astfel de comportamente ce implica redistributia fortelor laterale
de la un grup de elemente la un altul, pot fi calculate dupa cum este indicat in pasul 11). Acest tip
de modelare al comportamentului structural este complex si implica estimarea numarului de pasi de
incarcare si verificarea aspectelor referitoare la performanta elementelor degradate.

11) Acest pas al analizei considera in mod explicit degradarea globala a rezistentei
unui grup de elemente structurale. Daca incarcarea incrementala a fost oprita in pasul 10 din
cauza ca s-a ajuns la un nivel al deformatiei laterale la care toata sau o parte semnificativa a
12
incarcarii unui element nu mai poate fi preluata, rezistenta elementului se degradeaza
semnificativ astfel ca rigiditatea acestuia este redusa sau eliminata.

Atunci o noua curba de capacitate este creata incepand cu pasul 3) al procedeului de determinare a
capacitatii prezentat mai sus. Se creaza atatea curbe pushover cate sunt necesare pentru a defini
adecvat scaderea rezistenta datorata pierderi rezistentei laterale a grupurilor de elemente.
Figura 2.9 ilustreaza procesul descris in pasul 11) al analizei pentru 3 curbe de capacitate diferite.



Primul punct. cu
degradare semnificativa.
Se opreste curba de
capacitate 1, se
revizuieste modelul
pentru a se tine cont de
degradarea elementelor
si se incepe o noua
curba de capacitate,
curba de capacitate 2
F
o
r
t
a

t
a
i
e
t
o
a
r
e

d
e

b
a
z
a










Punctul la care structura
atinge o stare limita
ultima (de exemplu
devine mecanism)
Curba de
capacitate 1
Figura 2.9 Curbe de capacitate multiple impuse de modelul de degradare a rezistentei
Curba de
capacitate 3
Curba de
capacitate 2
Primul punct cu degradare semnificativa in
curba de capacitate 2. Se opreste curba de
capacitate 2, se revizuieste modelul pentru a se
tine cont de degradarea elementelor si se incepe
o noua curba de capacitate, curba de capacitate 3

Deplasarea la varf

Curba finala de capacitate este construita astfel incat initial sa coincida cu prima curba, apoi se face
tranzlatia la cea de-a doua curba, in dreptul deplasarii corespunzatoare degradarii unui grup de
elemente si asa mai departe. Figura 2.10 prezinta curba de capacitate calculata considerand
degradare globala a rezistentei unui grup de elemente structurale.

Curba de capacitate degradata in
forma dintilor unui fierastrau
F
o
r
t
a

t
a
i
e
t
o
a
r
e

d
e

b
a
z
a

Curba de capacitate 2
Curba de capacitate 3
Curba de capacitate 1
Deplasarea la varf
Figura 2.10 Curba de capacitate calculata considerand degradarea globala a rezistentei
13
3. Metodologia de estimare a performanei structurale
dezvoltat la PEER Centre

Aceasta metodologie este formulat pe baze probabilistice i este alctuit din 4 etape succesive: (i)
estimarea hazardului; (ii) realizarea analizei structurale; (iii) evaluarea avariilor; (iv) analiza
pierderilor i estimarea riscului.

Produsul fiecruia dintre aceste 4 etape este caracterizat printr-o variabil generalizat: (i) msura
intensitii micrii seismice (IM); (ii) parametrii de cerine inginereti (EDP); (iii) msuri ale
avariilor (DM); (iv) variabila decizie (DV).

Variabilele sunt exprimate n termenii probabilitilor condiionale de depire (p(EDP|IM)), iar n
abordarea prezentat n figura urmtoare se lucreaz n ipoteza n care probabilitile condiionale
dintre parametrii sunt independente.

Moehle (2003) i Hamburger (2003) au descris metodologia bazat pe performan care va fi
implementat n ATC 58. Principalele caracteristici ale acesteia sunt prezentate pentru cazul unei
structuri ca n figura urmtoare.


ANALIZA DE
HAZARD
P[IM|O,D]
IM
Msura intensitii
seismice
P[IM]
ANALIZA
STRUCTURAL
P[EDP|IM]
EDP
Parametru
ingineresc de cerin
P[EDP]
ANALIZA
AVARIILOR
P[DM|EDP]
DM
Msura Avariilor
P[DM]
DV
Variabila Decizie
P[DV]
Figura 3.1 Schema logic a principalelor etape cuprinse n metodologia PEER ATC-58
P[DV|DM]
ANALIZA
PIERDERILOR












o Analiza de hazard. Are drept rezultat mrimea ce caracterizeaz intensitatea micrii
seismice (IM). Valorile IM sunt obinute n urma analizei probabilistice a hazardului seismic
corespunztor amplasamentului structurii. Variabilele de tip IM pot fi att mrimi scalare ct
i vectoriale (Baker & Cornell, 2004). n mod tradiional, acceleraia spectral calculat
pentru perioada de vibraie caracteristic modului propriu fundamental de vibraie, SA(T
1
),
este folosit ca variabil de tip IM;

o Analiza structural. Are drept rezultat estimarea parametrilor inginereti de cerin (EDP),
parametrii ce reprezint mrimi caracteristice rspunsului structural, n funcie de parametrii
de tip IM. Ca variabile de tip EDP pot fi considerate indicatorul de drift maxim pe inlimea
structurii sau acceleraia absolut maxim de nivel, mrimi evaluate prin intermediul analizei
dinamice neliniare a structurilor (Medina & Krawinkler, 2004; Ibarra & Krawinkler, 2005);

o Analiza avariilor. Are ca rezultat estimarea avariilor structurale n funcie de parametri
inginereti de cerin. Sunt variabile ce cuantific avariile ce apar n structur, notate cu DM,
determinate innd cont de strategia de reparaii i considernd o mulime de ali parametrii
(Taglavi & Miranda, 2003; Aslani, 2005);

14
o Analiza pierderilor. Este o msur a performanei, notat cu DV, care ia n considerare trei
categorii majore de pierderi: (i) pierderi materiale; (ii) pierderi produse de perioada de timp
n care structura este repus n funciune; (iii) pierderi de viei omeneti.

Metodologia PEER ATC-58 poate fi exprimat n termenii unei integrale triple, ca n relaia
urmtoare ce are la baz teorema probabilitii totale, n care toate variabilele au fost definite anterior:

( ) ( ) ( ) ( ) (

= IM d IM EDP dG EDP DM dG DM DV G DV v | | | ) (3.1)



n tabelul urmtor sunt prezentate variabilele de tip IM, EDP, DM i DV care este posibil s fie
adopatate n ATC-58 pentru cazul construciei structurilor metalice n cadre multi-etajate.

Tabel 3.1

Mrimi ce caracterizeaz
intensitatea micrii seismice
(IM)
Acceleraia de vrf a terenului;
Acceleraia spectral calculat pentru perioada fundamental T
1
;
Raportul dintre acceleraia spectral calculat pentru T
1
i
acceleraia spectral calculat pentru T
2
.

Parametrii inginereti de
cerin (EDP)
Indicatorul de drift maxim pe inlimea structurii;
Indicatorul de drift de structur;
Acceleraia absolut maxim de nivel;
Rotirea plastic a grinzilor sau stlpilor.

Mrimi ce permit estimarea
avariilor structurale (DM)
Pierderi de viei omeneti;
Pierderi materiale datorate avariilor elementelor structurale i
nestructurale;
Pierderi materiale datorate neexploatrii structurii pe perioada de
timp necesar repunerii n funciune.
Variabile decizie (DV)
Pierderi anuale;
Obiective de performan.

Efectele produse de cutremure asupra constructiilor sunt exprimate fie in grade de avariere (de
exemplu Scara europeana de masura a intensitatii macroseismice EMS 98- clasifica avariile
constructiilor in cinci nivele de la D1-avarii minore, la D5-distrugere), fie direct in pierderi
economice. Metodele bazate pe matrici de avariere, curbe de vulnerabilitate si indici de
vulnerabilitate permit evaluarea vulnerabilitatii in termeni de grade de avariere, in timp ce curbele
de fragilitate pot exprima rezultatele direct in pierderi economice.

Metodele empirice de evaluare a vulnerabilitatii constructiilor au la baza, dupa cum numele lor
indica, analiza statistica a informatiilor obtinute in urma cutremurelor produse. Aceste metode sunt
deci bazate pe evenimente reale (cutremure) si pe evaluarea consecintelor acestora asupra
contructiilor ce au fost afectate de evenimentele respective.

Metodele empirice de evaluare a vulnerabilitatii constructiilor pot fi impartite in doua categorii,
ambele bazandu-se pe relatia directa dintre avariile constructiilor si miscarea solului: 1) matrici
de avariere probabila, denumite in acest document Matrici de de probabilitate avariere (Damage
Probability Matrix-DPM) si 2) functii de vulnerabilitate. Matricea de probabilitate de avariere
exprima, de maniera discontinua, probabilitatea conditionata de a obtine o anumita stare de avariere
j datorata unei miscari a solului de intensitate i, P[D=j i]. Functia de vulnerabilitate exprima, de
maniera continua, probabilitatea de a depasi o anumita stare de avarie data pentru o anumita
intensitate a cutremurului.

Primele analize statistice ale avariilor cladirilor produse in urma cutremurelor au fost realizate de
Withman in 1973. Folosind date obtinute in urma cutremurului produs in San Fernado (9 februarie
1971) Withman a creat primele matrici de avariere probabila (DPM) pentru diferite tipuri de
structuri. Forma matricei de avariere propusa de Withman et al. in 1973 este prezentata in Tabel 3.2.
15


Figura 3.2 Componentele analizei de risc seismic si metodele de estimare a vulnerabilitatii
constructiilor

Matricea de avariere (DPM) a cladirilor a devenit una dintre cele mai raspandite forme de
reprezentare a distributiei probabile a avariilor produse in urma cutremurelor, fiind adaptata ulterior
de diferite noi metode de estimare a vulnerabilitatii constructiilor.

Tabel 3.2 Structura matricei de avariere (Damage Probability Matrix-DPM) dupa Withman et al.
(1973)
Intensitate Grade
de
avariere
Avarii structurale

Avarii
nestructurale

% de
avariere

V VI VII VIII IX
0 Neavariat Neavariat 0-0.05 10.4
1 Neavariat Stare de avariere minora 0.05-0.3 16.4 0.5
2 Neavariat Stare de avariere minora
locala
0.3-1.25 40.0 22.5
3 Fisuri capilare Stare de avariere minora
generalizata
1.25-3.5 20.0 30.0 2.7
4 Stare de avariere
usoara
Stare de avariere moderata 3.5-4.5 13.2 47.1 92.3 58.8 14.7
5 Stare de avariere
moderata
Stare de avariere extinsa 7.5-20 0.2 5.0 41.2 83.0
6 Stare de avariere
extinsa
Stare de avariere aproape
completa
20-65 2.3
7 Stare de avariere completa / structura inutilizabila 100
8 Prabusire 100

Doua probleme principale sunt reprosate acestor metode de catre comunitatea stiintifica: parametrul
ce caracterizeaza hazardul (intensitatea) este un parametru discontinuu (iar pentru analiza
cutremurelor viitoare este nevoie de date continue) si faptul ca matricea de avariere este dependenta
de zona in care a fost determinata (tipurile de constructii si de sol) si deci nu poate sa fie transferata
cu usurinta in alte zone. In general datele observate in urma cutremurelor sunt limitate si nu se
16
refera la toate tipurile de constructii sau la toate intensitatile, de aceea, aceste metode sunt adesea
completate, sau inlocuite total, cu tehnici complementare de evaluare a vulnerabilitatii
constructiilor: analize mecanice, opinii de experti, indici de vulnerabilitate, etc.
Diferite studii post-seismice au fost realizate si s-au concretizat prin constructia curbelor de
vulnerabilitate empirice exprimate in functie de PGA ca parametru ce caracterizeaza miscarea
solului. Alte studii (Rossetto et al., 2003; Scawthorn et al., 1981; Shinozuka et al., 1997) propun
utilizarea aceeleratiei sau deplasarii spectrale pentru construirea functiilor de vulnerabilitate
empirice. Cele din urma prezinta o importanta deosebita deoarece ele tin cont de relatia dintre
continutul de frecvente al miscarii solului si perioada de vibratie fundamentala a constructiilor. In
general, curbe de vulnerabilitate construite pe baza spectrelor de acceleratie sau deplasare prezinta o
mai buna corelatie intre miscarea solului si avariile observate.

P
r
o
b
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

d
e

d
e
p
a
s
i
r
e

Parametru al miscarii solului PSI
Figura 3.3. Curbe de vulnerabilitate propuse de Spence et al. (1992) pentru constructii in cadre folosind parametrul
PSI; D1-D5 sunt gradele de avariere descrise de scara de masura a intensitatii seimice MSK


Figura 3.4 Exemplul de distributie a punctelor de vulnerabilitate obtinute in urma observatiilor avariilor constructiilor
de inaltimi mici(o<2 etaje) si medii(x, intre 3 si 5 etaje) in urma cutremurului din1995 Aegion (Grecia) pentru doi
parametri diferiti ce caraterizeaza miscarea solului: (a) PGA, si (b)Deplasarea spectrala corespunzatoare perioadei
fundamentale de vibratie (Rossetto et al., 2004)

Metodele mixte (numite si hibride) de evaluare a vulnerabilitatii constructiilor combina diferite
procedee: calcule analitice, metode bazate pe opiniile expertilor, curbe de vulnerabilitate, matrici de
avariere, calcule simplificate in urma carora sunt atribuite puncte (sau indici) deficientelor
structurale ale cladirilor, etc.

17
1
S.l. Dr. Ing. Cristian Arion
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
CARACTERIZAREA SEISMIC A CONDIIILOR DE TEREN
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN
2
Continut
1. Introducere
2. Factori reprezentand conditiile locale de teren
2.1 Eurocode 8
2.2 Caracterizarea seismic a condiiilor de teren in P100
3. Echipamente pentru investigarea terenului
4. Instrumentarea seismic a cldirilor
3
CARACTERIZAREA SEISMIC A CONDIIILOR DE TEREN
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN
o Caracterizarea conditiilor locale de teren cu ajutorul investigatiilor in situ
pentru identificarea geologiei superficiale si a valorilor parametrilor
dinamici ai terenurilor
o Aplicarea codurilor avansate de proiectare antiseismica (EC8, ASCE,
UBC) in Romania
o Procesul actual de armonizare al prescriptiilor romanesti de proiectare
antiseismica cu cele din Uniunea Europeana impune investigarea efectelor
locale si implicit cuantificarea acestora
Introducere
4
Tipul aciunii/Fenomen Numr de cicluri Durata
ncrcrii
Tipul
efectului
Cderea bombelor sau exploziile 1 10
-3
10
-2
secunde
Puls sau
oc
Seism
(durata unui puls este ntre 0.1 i
3 secunde)
10 20 cu
amplitudini
diferite
0.02 1
secunde
Baterea piloilor, vibro -
compactarea
100 1000 Frecvena de
comand
10 60 Hz
Fundaii de maini (pentru
compresoare, generatoare
electrice)
10
4
- 10
5
Frecvena de
comand
10 60 Hz
Parcri auto, valurile de ap,
ecartamentul cii ferate
Foarte mare 0.1s cteva
secunde
Oboseala
Tipuri de aciuni dinamice ce pot aciona asupra
terenului de fundare
5
Schema simplificata a miscarii terenului datorata seismului
Efect ale conditiilor locale de amplasament
(Site effect)
Efect de propagare
(Path effect)
sedimente
roca
focar
suprafata terenului
Efect de
sursa
(Source effect)
6
Modificare a proprietatilor terenului
presiune interstitiala sporita, rezistenta mai mare sau mai mica,
densitate sporita, lichefiere, tasari, etc.
Probabilitate sporita a macro miscarilor terenului
alunecari de teren, cedari ale terenului, caderi de roci.
Efectele conditiilor locale de amplasament
Modificare a semnalului seismic din cauza
- factorilor geometrici (topografie, structura geologica)
- factorilor mecanici (variatia proprietatilor terenului)
vibratie mai lunga, modificari ale spectrului, modificarea
continutului de frecvente, amplificarea sau dezamplificarea
parametrilor miscarii, etc.
7
Dezamplificarea PGA - San Francisco, SUA
8
Draghiceanu, M.M., 1896. Les tremblements de terre de la
Roumanie et des pays environnants. Contribution la thorie
tectonique. Gologie Applique, LInstitut dArts Graphiques
Carol Gbl, Bucarest, 84 p.
Intensitatea poate diferi in mod esential de la un loc la altul
intr-o aceeasi localitate, in functie de natura solului.
Un seism poate fi aproape ineficace pe un teren solid in timp
ce poate, foarte aproape de acelasi loc, sa devina dezastruos pe
un teren moale argilor si mai ales nisipos.
Acest caz s-a prezentat la seismele din 23 Februarie 1887
de la Diano-Marina, Menton, Nisa, la care am fost martor la Nisa.
Locuintele situate pe masivele calcaroase aproape ca nu
au suferit, in timp ce constructiile situate in depresiuni cu terenuri
moi au fost foarte afectate.
9
Metode de determinare a parametrilor dinamici
ai terenurilor/materialelor
10
Magnitude of strain 10
-6
10
-5
10
-4
10
-3
10
-2
10
-1

Phenomena Wave propagation, vibration Cracks, differential settlement Slide, compaction, liquefaction
Mechanical characteristics Elastic Elasto-Plastic Failure
Effect of load repetition
Effect of rate of loading
Constants Shear modulus, Poissons ratio, damping Angle of internal friction,
cohesion
Seismic wave
method

In-situ vibration test
I
n

s
i
t
u

m
e
a
s
u
r
e
m
e
n
t
s

Repeated loading
test

Wave propagation,
precise test

Resonant column,
precise test

L
a
b
o
r
a
t
o
r
y

m
e
a
s
u
r
e
m
e
n
t
s

Repeated loading
test

Analytical Model Linear elastic model Viscoelastic model Load history tracing type
model
Method of response
analysis
Linear method Equivalent linear method Step-by-step integration
method

11
Considerarea efectelor conditiilor locale de teren asupra raspunsului structural
12
Prevederi in normativele de protectie antiseismica
- Factori reprezentand conditiile locale de teren -
EUROCODE 8, (2003)
ISO/CD 3010 -Draft 1999-10-01
Uniform Building Code -UBC- (1997)
Specifications for Highway Bridges -1990 (Japan)
Codul francez PS-92,
Codul GBJ 11-89, China, si
P100-2006 (Romania)
13
Codurile de proiectare antiseismica specifica spectre elastice de
proiectare normalizate pentru fiecare dintre clasele de teren
definite.
Efectul conditiilor locale de amplasament este integrat prin forma
spectrelor (controlata de perioadele de colt) si prin valorile
coeficientilor de amplificare dinamica, indicati in functie de diferite
nivele ale acceleratiei terenului pentru proiectare.
Sunt introduse astfel, cu relatii mai simple sau mai complicate,
fenomenul de latire a zonei de valori spectrale maxime si, in unele
cazuri, o usoara diminuare a amplificarii dinamice in cazul
miscarilor puternice ca efect al neliniaritatii terenului.
Perioada de control T
C
este din ce in ce mai mare cu cat terenul
este mai moale (perioada de vibratie a pachetului de straturi din
amplasament este mai mare).
14
Clasa de
teren Descrierea profilului stratigrafic
V
S,30
(m/s)
N
SPT
(nr./30cm)
C
U
(kPa)
A Roca sau un material tip roca, incluzand cel mult 5 m de
material mai moale la suprafata
> 800 - -
B Depozite de nisip foarte dens, pietris sau argila foarte
rigida, de cel putin cateva zeci de m grosime, cu o crestere
graduala a proprietatilor mecanice cu adancimea
360 - 800 > 50 > 250
C Depozite adanci de nisip dens sau mediu-dens, pietris sau
argila rigida cu grosimi de la cateva zeci de m la mai multe
sute de metri
180 360 15 - 50 70 250
D Depozite de teren necoeziv slab spre mediu (cu sau fara
insertiuni de straturi coezive moi) sau depozite de teren
coeziv moale spre tare
< 180 < 15 < 70
E Un profil de teren care are la suprafata aluviuni cu valori
V
S,30
de clasa C sau D si cu grosimi variind intre 5 si 20 m,
avand la baza un material mai tare cu V
S,30
> 800 m/s
S
1
Depozite care constau in sau care contin un strat de cel
putin 10 m grosime de argila moale/namol cu plasitictate
mare (PI > 40) si cu un continut mare de apa
< 100 - 10 20
S
2
Depozite cu terenuri lichefiabile, cu argile sensibile sau
orice alt tip de profil de teren care nu este inclus in clasele
A-E sau S
1
Clase de teren in Eurocode 8
15
s m V
s
/ 800
5m
Roci
10m
s m V
s
/ 360

Depozite de nisipuri rigide


Pietrisuri
Argile foarte consolidate
10m
s m V
s
/ 180

40m
s m V
s
/ 350
Nisipuri de densitate medie
Pietrisuri
Argile de rigiditate medie
Tip
A
Tip
B
20m
s m V
s
/ 180
<
Tip D
Terenuri necoezive afnate
cu sau fara lentile de argila
Terenuri coezive de rigiditate
medie si redusa
T
C
=0.4 s
T
C
=0.6 s T
C
=0.8 s
Clasificarea conditiilor locale de teren n
EUROCODE 8
T
C
=0.5 s
Tip C
16
Eurocode 8 - 2003
S
e
(T) Spectrul de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului n amplasament
T perioada de vibraie a unei structuri cu un grad de libertate dinamic si cu raspuns elastic
a
g
valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului
T
B
, T
C
si T
D
perioade de control (col)
S factorul de teren
17
Caracterizarea seismic a condiiilor de teren
Pentru construciile din clasa 1 de importan-expunere se recomand realizarea de studii pentru
caracterizarea seismic a condiiilor de teren n amplasament. Aceste studii trebuie s conin:
- Profilul vitezei undelor de forfecare V
s
i al undelor de compresiune V
p
,
de la suprafaa terenului pn la roca de baz, dar pe minim 30 metri adncime
de la suprafaa terenului atunci cnd roca de baz este la mare adncime;
- Stratigrafia amplasamentului (grosimea i tipul de teren pentru fiecare strat) i
profilul densitilor;
- Profilul vitezelor undelor de forfecare V
s
se caracterizeaz prin reprezentnd
viteza medie ponderat cu grosimea stratelor profilului, definit conform relaiei A.3.1:
S
V

=
=
=
n
i i
i
n
i
i
S
V
h
h
V
1
1
unde h
i
si V
i
reprezint grosimea i respectiv viteza undelor de forfecare pentru stratul i.
P100 2006
Anexa A
18
Pe baza valorilor vitezei medii ponderate, condiiile de teren se clasific in
urmtoarele 4 clase:
Clasa A, teren tip roca 760 m/s,
Clasa B, teren tare 360 < < 760 m/s,
Clasa C, teren intermediar 180 < 360 m/s,
Clasa D, teren moale 180 m/s.
Pentru stabilirea spectrelor de rspuns elastic corespunztoare clasei de
teren astfel determinate se vor utiliza metodologiile din practica
international.
Mrimea se calculeaz pentru cel puin 30 m de profil de teren.
S
V
S
V
S
V
S
V
S
V
19
Studiu de caz pentru clasificarea unui amplasament
din Bucuresti
Perioada predominanta a profilului de teren, T
g
(s)
Utilizand 30m profil de
teren
Utilizand intreg profilul de
teren
Gravity
method
ASCE
7-98
Madera-
Schnabel
Gravity
method
ASCE
7-98
Madera
Schnabel
Din analiza
echivalent
liniara
(Shake)
Din analiza
inregistrarilor
0.28 0.32 0.30 0.65 0.71 0.69 0.69 ~1.4
Tipuri de teren
UBC 97 ISO EC8 2002 Japan Road
Association 1990
P100-92 P100
propunere
C moale B/C Type III (moale) T
c
=1.5s T
c
=1.6s
20
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada
T
, s
S
A
,

'
g
P100 - propunere
P100 - 92
0.66
0.50
0.24g
0.50g
Spectru elastic de raspuns de acceleratie recomandat
in conformitate cu P100-1/2006
si cu rezultatele analizei de hazard seismic pentru Bucuresti
21
3. Echipamente pentru investigarea terenului
Echipament pentru realizarea forajelor
Echipament pentru penetrari de tip CPT (statica) si
SPT (dinamica)
Senzori de foraj pentru investigatii geofizice
Echipament de laborator pentru masuratori de tip triaxial
dinamic
Sistem de inregistrare si analiza a vibratiilor ambientale
pentru terenuri si structuri
22
Echipament de foraj
23
24
Penetrarea Dinamica Standard (SPT)
Rezultatele testelor SPT pot fi utilizate pentru Rezultatele testelor SPT pot fi utilizate pentru: :
stabilirea stratigrafiei amplasamentului, inclusiv a grosimii st stabilirea stratigrafiei amplasamentului, inclusiv a grosimii stratelor, ratelor,
evaluarea conditiilor geologice si hidrogeologice, evaluarea conditiilor geologice si hidrogeologice,
evaluarea evaluarea densitatii relative a nisipurilor densitatii relative a nisipurilor, ,
determinarea determinarea caracteristicilor de rezistenta si rigiditate a pamanturilor, e caracteristicilor de rezistenta si rigiditate a pamanturilor, etc. tc.
In functie de In functie de N N
SPT SPT
se stabiles se stabilesc c caracteristicile geomecanice/dinamice ale straturilor caracteristicile geomecanice/dinamice ale straturilor
de pamant investigate de pamant investigate, , starea de indesare a pamanturilor necoezive starea de indesare a pamanturilor necoezive, , starea de starea de
consistenta a pamanturilor coezive. consistenta a pamanturilor coezive.
Evaluarea Evaluarea lichefierii lichefierii, , viteza viteza undelor undelor de de forfecare forfecare, G ( , G (modul modul de de deformatie deformatie
transversal), transversal), densitatea densitatea, E ( , E (modulul modulul lui lui Young), etc. Young), etc.
25
Echipament pentru penetrarea dinamica a terenului, SPT
Caracteristici tehnice:
- greutatea totala a echipamentului: 115 kg
- masa berbec: 63,5 kg
- inaltimea de cadere: 763 mm
- contor electronic
EN ISO 22476-3
26
Standard Penetration Test (SPT)
Japanese Industrial Standard - JIS A 1219-2001
American Society for Testing and Materials - ASTM, D 1586-2000
British Standard - BS 5930:1981 Code of Practice for Site Investigations
European Standard ISO 22476-3:2005 Standard Penetration Test
Romania SR EN ISO 22476-3:2006
Bucharest, CNRRS, J uly 25, 2007

National Center for
Seismic Risk Reduction
27
Echipament de penetrare dinamica
Mod de recoltare a probelor
28
29
Echipament CPT (GEOMIL, Olanda)
Echipamentul de penetrare statica (penetrometrul piezo electric) compus din:
- echipament de penetrare, dispozitiv de lestare (8 ancore metalice)
- dispozitiv de presare (capacitate 200 kN)
- sistem de achizitie a datelor cu interfata de conectare la PC
- dispozitiv de masurare a rezistentelor la penetrare (pe con, pe manta,
inclinare si presiunea apei din pori)
30
Cone Penetration Test (CPT)
Bucharest, CNRRS, J uly 25, 2007

National Center for
Seismic Risk Reduction
JAPAN U.S.A. U.K. EC7 ROMANIA GERMANY SWEDEN NORWAY
no tolerance
35,7
36,0
36,5
35,7
36,0
34,8
36,0
34,8
36,0
34,8
36,0
no details no details no details no details no details
no details no details no details no details 14,995
FRANCE
35,7
36,0
no details
10-20
piezocone
202 mm
piezocone
202 mm
10 >50 200 no details no details 20-100 200
piezocone
10-20
20
Sleeve area (15.000 mm
2
)
Main items of specifications
Cone diameter
(35,70,3 mm)
Thrust machine
100 200 kN
50 100 kN for soft soils
Apex angle of the cone (60
0
)
Area of the cone (1000 mm
2
)
Rate of penetration (205 mm)
Interval of readings (10 50 mm)
31
32
Metoda geofizice de prospectare a terenului de tip down-hole.
Masurarea vitezelor de propagare a undelor seismice
Din analiza timpilor de sosire a undelor seismice, in corelatie cu
stratigrafia interceptata in foraj, se poate obtine profilul vitezelor
undelor seismice si alti parametri derivati: modulul dinamic de
deformatie longitudinala E
din
, modulul dinamic de deformatie
transversala G
din
, coeficientul dinamic Poisson
din
.
33
Conectarea echipamentelor pentru masuratorile
de tip downhole
34
Echipament pentru
masuratori de tip
downhole
35
36
Investigarea vitezelor de propagare a
undelor prin metoda downhole
Adancime
foraj, m Site V
s,30
T
g
V
s,51
T
g
140 INCERC 271 0.449 301 0.677
69 SPITAL 246 0.495 279 0.731
110 Victoriei 285 0.427 309 0.660
78 UTCB 310 0.393 325 0.627
66 INSTALATII 289 0.421 317 0.643
68 PRC 294 0.414 308 0.662
51 Primarie 224 0.544 264 0.772
V
s
/ V
p
= ( (1 - 2 ) / (2(1 - ) )

G
max
= V
s
2
E
max
= 2 G
max
(1 + )
37
0
10
20
30
40
50
60
70
80
200 500 800 1100 1400 1700 2000
A
d
a
n
c
i
m
e

(
m
)
100 300 500 700 900 1100
0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5
V
s
V
p

din
G
din
E
din
valorile masurate ale vitezelor
undelor seismice P si S
valorile masurate ale
coeficientului Poisson
valorile masurate ale
modulilor dinamici de deformatie
longitudinala si transversala
38
Profile de viteze ale
undelor de forfecare
in Bucuresti
39
Bucharest:
Microzonation map
for shear wave
velocity (m/s)
averaged on 30m
The values in the
range between
210m/s and 310m/s
40
National Center for
Seismic Risk Reduction
Surface wave method
Shear-wave velocity models for the UTCB site obtained through the surface-wave method
A 10kg sledgehammer is used as a source.
The sources are placed with 1m intervals.
24 geophones (4.5Hz) are deployed with 0.5 to
2m intervals.
The surface wave method is the seismic exploration
method in which the dispersion (frequency or its
wavelength) of the surface-waves is analyzed.
Bucharest, CNRRS, J uly 25, 2007

National Center for
Seismic Risk Reduction
41
42
Echipament de incercare cu placa
Echipamentul utilizat pt incercarile cu placa este alcatuit din:
- placa (de diferite dimensiuni)
- pompa si piston hidraulic
- cadru pentru asezarea dispozitivelor de masurare
- traductori de deplasare
- celula de presiune
- sistem de achizitie.
Inregistrarile sunt realizate si centralizate cu ajutorul sistemului de achizitie (data logger)
portabil.
0
20
40
60
80
100
120
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
Pressure [Kpa]
P
l
a
t
e

d
i
s
p
l
a
c
e
m
e
n
t

s

[
m
m
]
43
Sistem de ncercari de laborator pentru identificarea
proprietatilor dinamice ale terenului de fundare
ECHIPAMENT DE LABORATOR PENTRU NCERCARI TRIAXIALE
Aparatul este utilizat pentru determinarea
parametrilor de comportare statica si dinamica
ai pamanturilor, folositi in modelarea
interactiunii teren-structura.
44
G- si D- sunt curbele caracteristice care descriu variatia modulului de forfecare si
respectiv factorului de amortizare functie de deformatia specifica de forfecare. Aceste curbe
se determina experimental.
Curbele G- si D- se utilizeaza pentru a tine seama de comportarea neliniara a terenului,
manifestata prin reducerea modulului dinamic G si cresterea fractiunii de amortizare D
corespunzator nivelului de deformatii indus de actiunea seismica in teren.
Masuratori de laborator pentru
deformatii specifice foarte mici (10
-5
- 10
-3
)
45
( ) 10
1
=
SA
a
d
eq
E

1

2x(
a
)
SA
q

=

a

-

a
W
W

E
eq
46

E
sec
1

E
max
1

a
a
q

=

a

-

r

G
sec
1

G
max
1

( ) 10
1
=
SA
a
d
eq
E

( ) 100
2

=
n
SA
a
H
L

Definiia modulurilor de deformaie (transversal i longitudinal)


Sistemul de msurare a deplasrilor foarte mici const dintr-o pereche de senzori de proximitate (gap
sensors). n calculul modulurilor de deformaie i al amortizrii se folosete media nregistrrilor celor doi
senzori.
47
Erori ce pot aparea la masurarea amortizarii critice pentru
deformatii specifice de forfecare mici (<10
-5
)
1. Efectul datorat lipsei contactului dintre specimen si piston sau piedestalul
celulei de triaxial (bedding error)
2. Frecventa incarcarii
3. Necorelarea inregistrarilor senzorilor (forta, deplasare) (time gap)
4. Variatia tensiunii energiei electrice (
5. Sensibilitatea (rezolutia) placii de achizittie (A/D converter); 24 bit (2
24
),
16 bit (2
16
) sau 12bit (2
12
)
6. Raportul dintre semnalul propriuzis si nivelul de zgomot (signal/noise ratio)
7. Sensibilitatea load cell (senzor de masurare a incarcarii)
8. Tipul de material supus incercarii.
2nd loading cycle
axial strain
d
e
v
.

s
t
r
e
s
s
Examplu:
damping h= 5.63%;
axial strain 0.00027%,
dev. stress 2.3kN/m
2
48
Vutecic G/Gmax IP=200
Gravel Seed G/Gmax
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Single amplitude shear strain, ()
sa
(%)
G
/
G
m
a
x
Vutecic G/Gmax IP=0
Vutecic G/Gmax IP=100
Vutecic G/Gmax IP=200
Gravel Seed G/Gmax
Sun G/Gmax PI=80+
Sand Seed lower bound G/Gmax
Sand Seed average G/Gmax
APARAREA CIVILA 47
APARAREA CIVILA 22
APARAREA CIVILA 35
APARAREA CIVILA 17
Vutecic h (%) IP=200
Sand Seed upper bound h(%)
0
5
10
15
20
25
30
35
0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Single amplitude shear strain, ()
sa
(%)
H
y
s
t
e
r
e
t
i
c

d
a
m
p
i
n
g

r
a
t
i
o

h

(
%
)
Vutecic h (%) IP=0
Vutecic h (%) IP=15
Vutecic h (%) IP=30
Vutecic h (%) IP=50
Vutecic h (%) IP=100
Vutecic h (%) IP=200
Sun h(%) lower bound
Sun h(%) average
Sand Seed lower bound h(%)
Sand Seed upper bound h(%)
D17
49
4. Raspunsul terenului in timpul seismelor in termeni de:
- Valori de varf ale miscarii terenului:
PGA, PGV, PGD, EPA, EPV, EPD
- Continut de frecvente al miscarii terenului
Perioade de control (colt) T
C
si T
D
Indicatori stochastici ai continutului de frecvente si f
90
- Spectre de raspuns elastic SA si valori asociate (SA
max
si
max
)
- Densitati spectrale de putere PSD
- Rapoarte spectrale H/V
Frecvente de vibratie a terenului
Factori de amplificare
etc.
50
Manual for Zonation on Seismic Geotechnical Hazards
International Society for Soil Mechanics and Geotechnical Engineering
Technical Committee for Earthquake Geotechnical Engineering, TC4
1999, Tokyo
Gradul 1 Gradul 2 Gradul 3
Miscarea
terenului
Cutremure istorice
si informatie
existenta
Harti geologice
Microtremor
Studiu geotehnic
simplificat
Investigatii
geotehnice
Studiul
raspunsului
terenului
Stabilitatea
versantilor
Cutremure istorice
si informatie
existenta
Harti geologice si
geomorfologice
Foto aeriene
Studii in situ
Date despre
vegetatie si
precipitatii
Investigatii
geotehnice
Analize
Lichefiere
Cutremure istorice
si informatie
existenta
Harti geologice si
geomorfologice
Foto aeriene
Studii in situ
Investigatii
geotehnice
Analize
3 nivele de zonare seismica si datele necesare
51
Metode pentru analiza raspunsului terenului si a
efectelor conditiilor locale de amplasament
Masuratori si observatii in situ
Modelare numerica (bazata pe informatie geotehnica/geofizica)
In situ (Empiric)
- rapoarte spectrale fata de un amplasament de referinta
- rapoarte spectrale H/V (intr-un amplasament) pentru
seisme sau microtremor
- rapoarte spectrale pentru inregistrari in foraj
- rapoarte ale spectrelor de raspuns
- modele fizice
(ex: calibrarea unui proces de tip zgomot alb limitat cu
patratul spectrului Fourier cumulativ al accelerogramei)
- filtre temporale variabile, etc.
Modelare numerica (Analitic)
- analize 1 D, 2 D, 3 D lineare, linear echivalente si nelineare
52
INCERC Bucharest main
building (One storey)
SEISCOM station
Accelerometer ADS-3016
(surface and borehole sensors)
~600m
Pantelimon Boulevard
GEOTEC 2
+76.67m
GEOTEC 3
+~76m
FM 113
+77.85 m
INCERC station, accelerometers SMA-1 & K2
GEOTEC 1
+66.60 m
Fundeni Lake
~170m
~160m
~50m
Amplasamentul INCERC Bucuresti
Metode pentru analiza raspunsului terenului si a
efectelor conditiilor locale de amplasament
Studiu de caz - amplasamentul INCERC Bucuresti
53
In zona Bucuresti nu exista un amplasament de referinta (roca)
Metode pentru o singura statie:
- raportul orizontal/vertical al spectrelor de raspuns elastic deplasare
- raportul orizontal/vertical al spectrelor Fourier de amplitudine
Earthquake Station with record Magnitude Depth, km Maximum PGA, cm/s
2
March 4, 1977 INCERC 7.2 109 195.00
April 28, 1999 INCERC 5.7 145 12.90
May 25, 1999 INCERC & SEISCOM 4.5 130 0.39 & 0.57
March 8, 2000 INCERC 5.0 70.3 0.96
April 6, 2000 INCERC 5.5 136 9.60
Metode in situ
H
/
V

S
D

s
p
e
c
t
r
a
l

r
a
t
i
o
Period, s
0
2
4
6
8
10
12
0 1 2 3
March 4, 1977
April 6, 2000
1.34s (0.74Hz)
Raportul H/V al spectrelor de
raspuns elastic de deplasare
54
Analiza masuratorilor de microvibratii
metoda rapida si economica recomandata
Tehnica rapoartelor spectrelor Fourier ale componentei
orizontale si verticale a inregistrarii microvibratiei
la un amplasament
pentru obtinerea unei functii de transfer ce evidentiaza
frecventa caracteristica a vibratiei terenului
1993 - Manualul de zonare seismica realizat de Technical Committee
for Earthquake Geotechnical Engineering, TC4, of the
International Society for Soil Mechanics and Foundation Engineering
55
horizontal 1
horizontal 2
vertical
A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
o
n
Time, s
0.00 30.00 60.00 90.00 120.00 150.00
Sistem de achizitie portabil
pentru masurarea vibratiilor
ambientale si fortate
56
tar5
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
0.1 1 10
Frequency, Hz
M
e
a
n

S
p
e
c
t
r
a
l

R
a
t
i
o
tar6
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
0.1 1 10
Frequency, Hz
M
e
a
n

S
p
e
c
t
r
a
l

R
a
t
i
o
tar9
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
0.1 1 10
Frequency, Hz
M
e
a
n

S
p
e
c
t
r
a
l

R
a
t
i
o
tar10
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
0.1 1 10
Frequency, Hz
M
e
a
n

S
p
e
c
t
r
a
l

R
a
t
i
o
Media functiilor
de transfer
Perioada predominanta
de vibratie a terenului
media masuratorilor ~ 0.7sec
57
u
m+1
X
m+1
h
1
h
m+1
h
m
h
N=
u
m
X
m
u
2
X
2
u
1
X
1 1
.
.
.
m
m+1
.
.
N
u
m+2
X
m+2
u
N
X
N+1
G
1

1
G
m

m
G
m+1

m+1

m+1
G
N

N
Layer Coordinate Propagation Properties
No. System Direction
Particle motion
Incident wave
Reflected wave
Analiza raspunsului printr-un model de
calcul liniar echivalent (SHAKE21)
Analiza echivalent-liniara
(Schnabel et al., 1972)
Model de teren
unidimensional bazat pe
proprietatile geotehnice/geofizice,
pentru care au fost calculate
raspunsul depozitului aluvionar
supus miscarii rocii de baza
58
3
4
5
6
1
2
3
4
5
6
R
a
t
i
o

o
f

r
e
s
p
o
n
s
e

s
p
e
c
t
r
a
0.1
2 3 4 5 6 7 8 9
1
2 3 4 5
Period
ew9327
ns9327
ud9327
ew9409
ns9409
ud9409
Shake
ARAH vs TAMA
9
1
2
3
4
5
6
7
R
a
t
i
o

o
f

r
e
s
p
o
n
s
e

s
p
e
c
t
r
a
0.1
2 3 4 5 6 7 8 9
1
2 3 4 5
Period
9327ew
9327ns
9327ud
9409ew
9409ns
9409ud
Shake
ARAHAMA
T
g
=0.830s
0.1
2
4
6
8
1
2
4
6
8
10
F
o
u
r
i
e
r

r
a
t
i
o
0.1
2 3 4 5 6 7 8 9
1
2 3 4 5
Period (sec)
ew
ns
ud
ew1
ns1
ud1
Shake
ARAH vs TAMA
7
1
2
3
4
5
6
7
10
F
o
u
r
i
e
r

r
a
t
i
o
0.1
2 3 4 5 6 7 8 9
1
2 3 4 5
Period (sec)
9327ew
9327ns
9327ud
9409ew
9409ns
9409ud
Shake
ARAHAMA
T
g
=0.830s
Tendinta de usoara supraevaluare a perioadei predominante
in domeniul perioadelor mari (peste 1sec.) obtinute
in Shake (in limita a 10%) se confirma
59
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE
PROSPECTARE IN SITU
3. Evaluarea potentialului de lichefiere a pamantului pe baza rezultatelor
testelor SPT
Susceptibilitatea la lichefiere a unui pamant este determinata de geologie, de
presiunea limita, de densitate si de caracteristicile fizice si mecanice ale pamantului.
Metode empirice bazate pe rezultatele testelor in situ pentru evaluarea
potentialului de lichefiere a unui pamant in urma unui cutremur:
- Seed (1970),Seed si Idriss (1971),Seed et al. (1977),Seed (1979),Seed si Idriss
(1981, 1982),Seed et al. (1983),Tokimatsu si Yoshimi (1983),Seed et al (1985).
analiza datelor despre pamanturi
determinarea coeficientului de
siguranta la lichefiere
stabilirea grosimii stratului
de pamant lichefiabil
60
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE
PROSPECTARE IN SITU
1 60
( )
SPT N E B S R
N N C C C C C =
corectia valorilor obtinute din masuratorile de SPT (corectarea numarului N
SPT
)
1 60
( ) N
N
SPT
reprezinta numarul loviturilor necesare patrunderii sampler-ului pe o adancime de 30 cm
C
N
este factorul de corectie ce normalizeaza valorile masurate N
SPT
la o valoare echivalenta a
presiunii geologice
C
E
este factorul de corectie utilizat pentru corectarea valorilor NSPT cu energia eliberata de
ansamblul de batere
C
B
este factorul de corectie pentru diametrul gaurii de foraj
C
S
este factorul de corectie pentru modul de recoltare al probelor
C
R
este factorul de corectie care se face pentru pierderea de energie datorata lungimii
prajinilor de foraj foloste la efectuarea masuratorilor
este corectia facuta pentru continutul de particule fine al probei de pamant:
1 60 1 60 1 60
( ) ( ) ( )
cs
N N N = +
1 60
( )
cs
N
61
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE
PROSPECTARE IN SITU
Factorii de corectie aplicati pentru obtinerea unei valori standardizate a numarului
de lovituri obtinute prin testul de SPT
(P
a
/
'
vo

Elemente ce influenteaza valorile


masuratorilor de tip SPT
Tip de echipament Factori de corectie Domeniul valorilor
admise
Presiunea de supraincarcare C
N
0.4<C
N
<2
Modul de aplicare a energiei
(model de ciocan)
Safety Hammer
Donut Hammer
Automatic Trip
Hammer
C
E
0.60 1.17
0.45 1.00
0.90 1.60
Diametrul gaurii de foraj in care
se efectueaza masuratorile
65 115 mm
150 mm
200 mm
C
B
1.0
1.05
1.15
Lungimea prajinilor de foraj
folosite la efectuarea
masuratorilor de SPT
3 4 m
4 6 m
6 10 m
10 30 m
> 30 m
C
R
0.75
0.85
0.95
1.00
> 1.00
Mod de recoltare a probelor din
tubul carotier de tip SPT
Tub carotier standard
Tub carotier fara garnitura
C
S
1.0
1.2
62
Standard Penetration Test
Pore water
pressure
Effective vertical
stress

Energy ratio


Corrected (NSPT) Corrected (NSPT) Corrected (NSPT)
Top depth(m)
Bottom
depth(m)
Center
depth(m)
N-value
(NSPT)
u (kPa) 'v (kPa) CN Er CE CB CR CS (N1)60 N60 (N1)60 N60
7.5 7.95 7.725 2 0.00 146.8 0.817 60 1 1.05 0.95 1 1.6 1.6 1.6 1.6
9 9.45 9.225 7 0.00 175.3 0.748 60 1 1.05 1.00 1 5.2 5.2 5.5 5.2
11 11.45 11.225 5 0.00 213.3 0.678 60 1 1.05 1.00 1 3.4 3.4 3.6 3.4
13 13.45 13.225 5 0.00 251.3 0.625 60 1 1.05 1.00 1 3.1 3.1 3.3 3.1
15 15.45 15.225 37 9.81 269.3 0.603 60 1 1.05 1.00 1 22.3 22.3 23.4 22.3
17 17.45 17.225 20 29.43 287.3 0.584 60 1 1.05 1.00 1 11.7 11.7 12.3 11.7
19 19.45 19.225 11 49.05 305.3 0.567 60 1 1.05 1.00 1 6.2 6.2 6.5 6.2
21 21.45 21.225 12 68.67 323.3 0.551 60 1 1.05 1.00 1 6.6 6.6 6.9 6.6
23 23.45 23.225 16 88.29 341.3 0.536 60 1 1.05 1.00 1 8.6 8.6 9.0 8.6
25 25.45 25.225 41 107.91 359.3 0.522 60 1 1.05 1.00 1 21.4 21.4 22.5 21.4
27 27.45 27.225 55 127.53 377.3 0.510 60 1 1.05 1.00 1 28.0 28.0 29.4 28.0
29 29.45 29.225 43 147.15 395.3 0.498 60 1 1.05 1.00 1 21.4 21.4 22.5 21.4
31 31.45 31.225 41 166.77 413.3 0.487 60 1 1.05 1.00 1 20.0 20.0 21.0 20.0
33 33.45 33.225 41 186.39 431.3 0.477 60 1 1.05 1.00 1 19.5 19.5 20.5 19.5
35 35.45 35.225 43 206.01 449.3 0.467 60 1 1.05 1.00 1 20.1 20.1 21.1 20.1
EN ISO 22476-3:2005 EM 1110-1-1905 US Army Youd and Idriss, 1997EN ISO 22476-3:2005

,
v
N
C

98
=

1 60
( )
60
R
SPT N
E
N N C =
Procesarea masuratorilor de tip SPT
63
Standard Penetration Test Density and Consistency
Effective vertical
stress
Top depth(m)
Bottom
depth(m)
Center
depth(m)
N-value (NSPT)
'v (kPa)
Friction angle
(grades)-after
Osaki/Japan
Es (kPa)- NSPT
Tan et al.(1991)
Cohesive soils
cohesionless
soils
7.5 7.95 7.725 2 146.78 21.32 8500 Very Loose
9 9.45 9.225 7 175.28 26.83 11000 Loose
11 11.45 11.225 5 213.28 25.00 10000 Medium
13 13.45 13.225 5 251.28 25.00 10000 Medium
15 15.45 15.225 37 269.28 42.20 26000 Dense
17 17.45 17.225 20 287.28 35.00 17500 Medium Dense
19 19.45 19.225 11 305.28 29.83 13000 Medium Dense
21 21.45 21.225 12 323.28 30.49 13500 Medium Dense
23 23.45 23.225 16 341.28 32.89 15500 Medium Dense
25 25.45 25.225 41 359.28 43.64 28000 Dense
27 27.45 27.225 55 377.28 48.17 35000 Very Dense
29 29.45 29.225 43 395.28 44.33 29000 Dense
31 31.45 31.225 41 413.28 43.64 28000 Dense
33 33.45 33.225 41 431.28 43.64 28000 Dense
35 35.45 35.225 43 449.28 44.33 29000 Dense

64
Unconfined Compressive Strength Descriptive
Term
Blows per Foot
1 ft = 0.3048 m. kPa (tsf) Field Test
Very soft < 2 < 25 (< 0.25)
Core (height twice diameter) sags under its own weight while
standing on end; squeezes between fingers when fist is closed
Soft 2-4 25-50 (0.25-0.5) Easily molded by fingers
Medium 4-8 50-100 (0.5-1.0) Molded by strong pressure of fingers
Firm 8-15 100-190 (1.0-2.0) Imprinted very slightly by finger pressure
Very firm 15-30 190-380 (2.0-4.0)
Cannot be imprinted with finger pressure; can be penetrated
with a pencil
Hard > 30 > 380 (> 4.0) Imprinted only slightly by pencil point

Relative
Density
Standard
Penetration
Resistance
Cone
Penetration
Resistance
Friction Angle , deg



Soil Type Dr,
Percent
N60 (Terzaghi
and Peck 1967)
qc, ksf
(Meyerhof 1974)
Meyerhof
(1974)
Peck, Hanson and
Thornburn (1974)
Meyerhof
(1974)
Very Loose < 20 < 4 ---- < 30 < 29 < 30
Loose 20 - 40 4 - 10 0 -100 30 - 35 29 - 30 30 - 35
Medium 40 - 60 10 - 30 100 - 300 35 - 38 30 - 36 35 - 40
Dense 60 - 80 30 - 50 300 - 500 38 - 41 36 - 41 40 - 45
Very Dense > 80 > 50 500 - 800 41 - 44 > 41 > 45

Pamanturi coezive
Pamanturi necoezive
65
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE
PROSPECTARE IN SITU
Indicele de rezistenta ciclica a pamantului, CRR Indicele de rezistenta ciclica a pamantului, CRR
1 60
7.5
1 60
( ) 95 1
100
34 ( ) 1.3 2
cs
M
cs
N
CRR
N
=
= +

(CRR
M=7.5
este indicele de rezistenta ciclica pentru un cutremur cu magnitudinea de 7.5)
Valoarea CRR
M=7.5
trebuie ajustata pentru o magnitudine liber aleasa
7.5 M
CRR CRR MSF
=
=
(MSF este factorul de scalare al magnitudinii)
In evaluarea potentialului de
lichefiere a pamantului s-a luat
ca exemplu inregistrarea
cutremurului din data de
27.10.2004, cu sursa in Vrancea,
avand magnitudinea de Mw=6.0
(EMSC)
pentru Mw < 7.0 : MSF=103.00 x Mw -3.46;
pentru Mw > 7.0 : MSF=102.24 x Mw -2.56
Mw este magnitudinea moment a cutremurului
66
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE
PROSPECTARE IN SITU
Indicele de efort ciclic indus de cutremur, CSR, se calculeaza cu formula data de
Seed et al. (1983, 1985):
max
'
0.65
vo
d
vo
a
CSR r
g

=
g=9.81m/s
2
este acceleratia gravitationala,
vo

este efortul vertical de supraincarcare,


'
vo

a
max
este acceleratia orizontala maxima
este efortul vertical efectiv de supraincarcare
Factorul de reducere a efortului, r
d
, care reflecta flexibilitatea pamantului in functie de adancime
6 4 3 2
1.0 1.6 10 ( 42 105 4200 )
d
r z z z z

= + +
Seed si Idriss (1971)
Daca CRR este mai mic sau egal cu CSR generat de un cutremur, este posibila
aparitia lichefierii pe acel amplasament.
Coeficientul de siguranta la lichefiere, FSliq, este definit dupa Ishihara (1985, 1993) si
Seed&Harder (1990):
liq
CRR
FS
CSR
=
-daca FS
liq
1.0 este posibila aparatia lichefierii la adancimea unde se
efectueaza testul de penetrare dinamica;
-daca FS
liq
> 1.0 nu se va produce lichefierea.
67
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN PRIN METODE DE
PROSPECTARE IN SITU
Analiza aparitiei lichefierii pe amplasamentul statiei seismice UTCB Tei
In functie de valorile
corespunzatoare indicelui de
rezistenta ciclica, CRR, si
indicelui de efort ciclic indus de
cutremur, CSR, nu este posibila
aparitia lichefierii pe
amplasamentul prospectat la un
cutremur cu M
w
=7.0
68
5. Instrumentarea seismic a cldirilor
In zonele seismice pentru care valoarea acceleraiei de proiectare
a
g
0,24g, cldirile avnd inlimea peste 50 m sau mai mult de 16 etaje sau
avnd o suprafaa desfurat de peste 7500m
2
, vor fi instrumentate cu
un sistem de achiziie digital si minim trei (trei) senzori triaxiali pentru
acceleraie.
Aceast instrumentare minimal va fi amplasat astfel:
1 senzor pe planeul ultimului etaj ct mai aproape de centrul cldirii,
1 senzor care monitorizeaz micarea terenului i opional
1 senzor amplasat n foraj de adncime sau n alt poziie n interiorul cldirii.
Instrumentele vor fi amplasate astfel nct accesul la aparate s fie posibil
n orice moment. Instrumentarea, ntreinerea i exploatarea este finanat
de proprietarul cldirii. Inregistrrile obinute n timpul cutremurelor puternice
vor fi puse la dispoziia autoritatilor abilitate si a instituiilor de specialitate.
69
American procedure for building instrumentation
1. In seismic zones where EPA= 0.4 g (for T=475 yr. !)
- every building 10 stories (regardless the floor area);
- every building 6 stories in height with a floor area over 5500 m
2
,
shall be provided with not less than three approved recording accelerograph (in the
basement, midportition and near the top of the building).
2. All owners of existing structures selected by the jurisdiction authorities
shall provide accessible space for the installation of appropriate recording instruments.
3. Data shall be the property of the jurisdiction but copies of records shall be
made available to the public.
Excerpt from:
1997 UBC Vol. 2 Appendix Chapter 16, Division II page 2-400
70
71
Seismic network
Equipment delivered by JICA and installed together with two
OYO technicians and one Japanese expert:
- Altus K2 accelerometer (11)
- borehole sensors FBA-23DH (14+1)
- sensors EPISENSOR ES-T (9+1)
- ETNA accelerometer (5+1)
Seismic network
Free field
outside Bucharest
ETNA
6 sites
Borehole
Bucharest
K2
7 sites
3 sensors
(surface +
2 in borehole)
Building
Bucharest
K2
4 sites
Centrul National pentru
Reducerea Riscului Seismic
72
Equipments for strong ground motion observation
73
Ploiesti station
Focsani station
74
Borehole instrumentation
Borehole sensor
Altus K2
accelerometer
Borehole sensor
Free field
Shallow
borehole
>30 m
Deep
borehole
60-175m
Surface and
borehole cables
75
76
Bucharest - Location of borehole instrumented sites
Centrul National pentru
Reducerea Riscului Seismic
77
Instrumented sites in Bucharest
Centrul National pentru
Reducerea Riscului Seismic
No. Site Station
ID
Surface
sensors
location
Shallow
borehole
depth, m
Deep
borehole
depth, m
1 UTCB Tei UTC1 free field -28 -78.4
2 UTCB Pache UTC2 1 storey
building
-28 -66
3 INCERC/NCSRR INC 1 storey
building
-24 -153
4 Civil Protection Hdq. PRC 1 storey
building
-28 -68
5 Piata Victoriei VIC free field -28 -151
6 City Hall PRI free field -28 -52
7 Municipal Hospital SMU free field -30 -70
78
20th
Free field
borehole
B3
20th
Free field
borehole
B3
14th &15th
B1
14th &15th
B1
TVR-Cladirea Redactiei
Cladire beton armat
14 etaje, construita
inainte de 1977
BRD, Societe Generale
Cladire din beton armat
19 etaje, construita 2002
79
Bldg.1
Bldg.2
Typical RC
frame structure
residential
buildings
1 - after 1977 (11 storeys)
2 - before 1977 (7 storeys)
B1
5th
10th&11th
Free field
top
5th
B1
Zonele seismice includ peste 80% din populaia de cca.
20 milioane, cu cele 2 milioane locuitori din Bucureti,
60-75% din fondurile fixe, 45% din retelele vitale etc; o
zon de cca. 100.000 km
2
, reprezentnd un caz unic n
lume, cnd o zon att de mare este expus riscului
seismic cauzat de o surs unic - Vrancea.
Dintre toate elementele expuse direct sau indirect
efectelor unui cutremur cele care produc cele mai multe
pierderi de viei omeneti i pagube materiale sunt
construciile.
Riscul seismic n Romnia
Evolutia Evolutia zonarii zonarii seismice seismice in Romania, 1952 in Romania, 1952 2002 2002
Evolutia Evolutia zonarii zonarii seismice seismice in Romania, 1952 in Romania, 1952 2002 2002
Evolutia Evolutia zonarii zonarii seismice seismice in Romania, 1952 in Romania, 1952 2002 2002
Evolutia Evolutia zonarii zonarii seismice seismice in Romania, 1952 in Romania, 1952 2002 2002
P100-1/2004 Harta de hazard seismic
IMR = 475 ani
a
g
= 0.36g
T
p
= 1.6s
IMR = 100 ani
Norme de proiectare antiseismica
Cea mai veche zonare seismica a teritoriului Romaniei a fost
realizata imediat dupa cutremurul Vrancean din anul 1940.
Zonarea din 1941 se refera la doua regiuni: o regiune seismica ce
cuprinde Moldova, Valahia si zona Brasovului si o a doua regiune,
denumita neseismica, cuprinzand restul teritoriului Romaniei.
Istoria macrozonarii seismice a Romaniei poate fi ilustrata prin
evolutia standardelor de macrozonare seismica adoptate in perioada
1952-1993:
- STAS 2923-52 si STAS 2923-63, Macrozonarea teritoriului
R.S.Romania, Oficiul de Stat pentru Standardizare, OSS, Bucuresti,
1952 si 1963.
- Decretul 66/1977 al Guvernului Romaniei, 1977
- STAS 11100/1-77, Macrozonarea seismica a teritoriului
Romaniei, Institutul Roman de Standardizare, IRS, Bucuresti, 1978
- STAS 11100/1-91 si STAS 11100/1-93, Macrozonarea
teritoriului Romaniei, Institutul Roman de Standardizare, IRS,
Bucuresti, 1991 si 1994.
Conform STAS 3684-71 intensitatea seismica in Romania este
intensitatea MSK-64.
Norme de proiectare antiseismica
a) Harta de zonare din 1952:
- Absenta gradului 9 de intensitate seismica in regiunea epicentrala Vrancea;
- Cresterea locala a intensitatii seismice a orasului Bucuresti de la gradul 7 la
gradul 8;
- Seismicitatea redusa a Sud-Estului Romaniei (incluzand Cernavoda si
jumatate din Dobrogea);
b) Harta de zonare din 1963:
- Introducerea in regiunea epicentrala Vrancea a unei zone, foarte redusa ca
suprafata, avand gradul 9 de intensitate;
- Izoliniile de intensitate seismica de grad 7 si grad 8 sunt asemanatoare cu
cele din 1952;
- Seismicitatea Dobrogei a fost apreciata la gradul 7 de intensitate;
Norme de proiectare antiseismica
c) Harta de zonare din 1977:
- Zona de intensitate 7 a fost extinsa pana in Sud-Vestul Romaniei;
- In interiorul zonei de intensitate 7 au fost introduse local cateva zone avand
intensitatea mai mare : Bucuresti-8, Iasi - 7.5, Zimnicea - 7.5, Craiova -
7.5;
- Nord-Estului Dobrogei i-a fost atribuit gradul 6 de intensitate;
d) Hartile de zonare din 1991 si 1993
- Orasul Bucuresti a fost reinclus in zona avand gradul 8 de intensitate
seismica;
- Orasul Iasi a fost inclus in zona avand gradul 8 de intensitate seismica;
- Dobrogea a fost incadrata in zona avand gradul 7 de intensitate seismica;
- Sud-Estului Transilvaniei i-a fost atribuit gradul 7 de intensitate seismica.
Norme de proiectare antiseismica
Pentru sursele seismice de suprafata din Romania se noteaza
urmatoarele:
a) In cazul hartii de zonare din 1952:
Seismicitatea Transilvaniei si Banatului este considerata neglijabila;
b) In cazul hartii de zonare din 1963:
- Zonele din vestul Romaniei (Maramures, Crisana si Banat) au fost
recunoscute ca avand
gradul 7de intensitate seismica;
c) In cazul hartilor de zonare din 1991 si 1993:
- Zonei Banatului i-a fost atribuit gradul 8 de intensitate seismica.
Norme de proiectare antiseismica
Conversia intensitatii seismice din Standardele de macrozonare seismica in
acceleratie de varf a terenului pentru calculul constructiilor, conform
normativelor P100
Zone 9 8 7 6 SR 11100/1-1993
seismice A B C D E F P100-92
PGA/g 0.32 0.25 0.20 0.16 0.12 0.08

PGA/g 0.32 0.26 0.20 0.16 0.12 0.09 0.07 P100-78
Zone seismice 9 8 1/2 8 7 1/2 7 6 1/2 6 STAS 11100/1-
1977

Norme de proiectare antiseismica
LISTA CODURILOR DE PROIECTARE ANTISEISMICA IN ROMANIA
ESTE URMATOAREA:
(i) Instructiuni provizorii pentru prevenirea deteriorarii constructiilor
din cauza cutremurelor si pentru refacerea celor degradate aprobate
prin Decizia nr. 84351 din 30 decembrie 1941 data de Ministerul
Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, 9p.
(ii) Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza
cutremurelor, aprobate prin Decizia nr.60173 din 19 mai 1945 a
Ministerului Comunicatiilor si Lucrarilor Publice pe baza avizului
Consiliului Tehnic Superior din Jurnalul nr.7/1945, publicate in
Monitorul Oficial nr. 120 din 30 mai 1945, 10 p.
(iii) STAS 2923-58 (neaprobat) Prescriptii generale de proiectare in
regiuni seismice. Sarcini seismice. Comisia de Standardizare
R.P.R., 31 Aug.1958, Vol.1-132 p., Vol.2-97 p.
(iv) Normativ conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si
industriale din regiuni seismice P.13 - 63, aprobat de Comitetul de
Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare cu Ordinul
nr.306 din 18 iulie 1963, 39 p.
(v) Normativ pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni
seismice P.13 - 70, aprobat prin Ordinul nr. 362/N din 31 decembrie 1970,
Ministerul Constructiilor Industriale si Comitetul de Stat pentru Economia si
Administratia Locala, 63 p.
(vi) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 78,
aprobat prin Ordinul nr.23/IX/ din 15 iunie 1978 al Guvernului si
Consiliului de coordonare a activitatii de investitii, 57 p.
(vii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 81,
aprobat prin Decizia nr.83 din 21 iulie 1981 a Biroului executiv al
Consiliului stiintific al Institutului de cercetare, proiectare si
directivare in constructii, 72 p.
(viii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 91,
aprobat aprobat prin Ordinul nr.3/N din 1 aprilie 1991, Ministerul
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului - DCLP, 152 p.
(ix) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 92,
aprobat prin Ordinul nr.3/N din 14aprilie 1992, Ministerul Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului, 151 p.
(x) Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din Normativul
privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-
culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 92, aprobate prin
Ordinul nr.71/N din 7 octombrie 1996, Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului, 50 p.
Evolutia nivelului sigurantei la cutremur in codurile
pentru proiectarea constructiilor
Primul cod romanesc modern de proiectare antisesmica a constructiilor
a fost elaborat de E.Titaru si A.Cismigiu in 1954. Mai multe
propuneri pentru Standardul 2923 au fost facute dupa 1954, inclusiv
redactarea preliminara in 2 volume din 1958. In 1963 aceasta
munca de pionerat a fost convertita de Comitetul de Stat pentru
Constructii, Arhitectura si Sistematizare in codul P13-63, publicat in
4300 de exemplare (39 pag.).
Codurile din 1970, 1981 si 1991 au fost rezultatul muncii a 20, 30
respectiv 13 autori. Patru dintre acestia au contribuit in elaborarea a
doua editii succesive si unul in elaborarea a trei editii.
Mobilitatea criteriilor adoptate in ultimii 30 de ani de catre comitetele de
elaborare a codului este foarte bine evidentiata de variabilitatea
foarte mare a formelor spectrului de raspuns elastic normalizat
pentru acceleratii pentru 4 generatii de coduri in perioada 1963-
2000.
n codurile de proiectare a construciilor, aciunea seismic
este reprezentat prin mprirea n zone de hazard seismic a
teritoriului Romniei.
Pentru centre urbane importante i pentru construcii de
importan special se recomand evaluarea local a
hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale i a
studiilor specifice pentru amplasamentul considerat. Hazardul
seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vrf a
acceleraiei orizontale a terenului-acceleraia terenului pentru
proiectare.
Zonarea acceleraiei terenului pentru proiectare, n Romnia
este indicat pentru evenimente seismice avnd intervalul
mediu de recuren (al magnitudinii) IMR = 100 ani.
Codul P100/2004 reprezint o versiune a prescripiilor de
proiectare seismic romneti, care pregtete, printr-un efort
paralel cu elaborarea celorlalte coduri structurale, realizarea
unei ediii complet integrat n sistemul prescripiilor de
proiectare europene.
n domeniul de aplicare al lui P100/2004 nu intr:
- construciile cu risc nalt pentru populaie, cum sunt
centralele nucleare i barajele de mari dimensiuni;
- construciile care constituie sau adpostesc valori
istorice, culturale sau artistice de mare valoare se proiecteaz
pe baza unui cod specific.
P 100/2004 este mprit n 10 capitole i este
completat de 6 anexe.
Perioada Standard de zonare
macroseismica*
Cod de proiectare seismica
A. Pre-cod Dupa seismul din 1940 P.I. 1941
I - 1945
P.I. - 1941
I - 1945
B. Cod Inferior Inspirat din practica ruseasca STAS 2923 - 52
STAS 2923 - 63
P 13 - 63
P 13 -70
C. Cod Moderat Dupa seismul din 1977 STAS 11100/1 - 77 P 100 - 78
P 100 - 81
D. Cod avansat Dupa seismele din 1986 si
1990
STAS 11100/1 - 91
SR 11100/1 - 93
P 100 -90
P 100 - 92
Inspirat din Eurocodul 8 P100-1/2006
Standarde si Coduri de proiectare seismica in Romania
0
1
2
3
0 1 2 3 4
Period T, s
D
A
F
=
S
A
/
P
G
A
0.8/T
0.9/T
3/T
0.75
0.6
7 yr
12 yr.
6 yr.
6 yr.
after Aug.30, 1986
P100-90
P100-92
P100-78
P100-81
P13-70
after Mar.4, 1977
P13-63
0.6
2.5
0.3 0.4 1.5
1.0
Factorul de amplificare
dinamica
5 generatii de coduri de
proiectare seismica in
Romania,
1941-1992
Evolutia nivelului sigurantei la cutremur in codurile
pentru proiectarea constructiilor
0 . 1
0 . 4
0 . 8
1 . 1
1 . 5
1 . 8
0
2
4
6
8
1 0
1 2
C o e f ic ie n tu l
c , %
8 - 1 0
6 - 8
4 - 6
2 - 4
C o d u l d e p r o ie c ta r e
P e r io a d a
f u n d a m e n ta la
a s tr u c tu r ii, s
1 9 4 1
1 9 4 5
7 . 5 %
6 %
8 %
1 0 %
2 %
1 . 8 %
1 9 6 3
1 9 7 8
1 9 8 1
1 9 9 0
1 9 9 2
5 %
`
1 9 7 0
C a d r e b e to n a r m a t
Coeficientul seismic global pentru proiectare
Evolutia nivelului sigurantei la cutremur in codurile
pentru proiectarea constructiilor
0.1
0.4
0.8
1.1
1.5
1.8
0
2
4
6
8
10
12
14
Coeficientul
c, %
12-14
10-12
8-10
6-8
4-6
2-4
Codul de proiectare
Perioada
fundamentala
a structurii, s
1941
1945
5%
9%
7.2%
10%
12.5%
2%
2.2%
1963
1978
1981
1990
1992
1970
Pereti structurali beton armat
Coeficientul seismic global pentru proiectare
Vulnerabilitatea reprezint un set de condiii i
procese rezultate din factori fizici, sociali, economici i de
mediu care afecteaz comunitatea uman la impactul cu
hazardele.
n raportul prezentat de Bertero la Conferina Internaional
din Kyoto 1997, asupra Comportrii Structurilor Metalice
Amplasate n Zone seismice Cutremurele reprezint
dezastre naturale caracterizate prin aceea c cele mai multe
pierderi de natur uman i economic nu se datoreaz
micrilor seismice n sine, ci n principal, prbuirii
construciilor i facilitilor create de ctre om.
Putem nva unde trebuie s construim i cum s
construim pentru a evita prbuirea construciilor noastre
(Dubin, Lungu i colab., 2003).
Riscul poate fi definit ca fiind posibilitatea de
expunere a omului i a bunurilor materiale create
de acesta la aciunea unui hazard de o anumit
mrime
(Blteanu, 2000)
Riscul este definit n art.2 din H.G. nr. 642/2005
pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unitilor
administrativ-teritoriale, instituiilor publice i
operatorilor economici din punct de vedere al
proteciei civile, ca fiind nivelul de pierderi preconizat,
n sens probabilistic, estimat n victime, proprieti
distruse, activiti economice ntrerupte, impact asupra
mediului datorit manifestrii unui hazard ntr-o
anumit zon i cu referire la o anumit perioad de
timp.
Hazard vulnerabilitate - risc seismic
HAZARD
VULNERABILITATE
RISC
Matematic riscul reprezint produsul
dintre hazard, elemente de risc i vulnerabilitate:
R = H x E x V
n care: R = risc, H = hazard,
E = elemente de risc, V = vulnerabilitate
Hazard vulnerabilitate - risc seismic
Prevederile codurilor de proiectare antiseismic
urmresc, ca n caz de seism, s asigure performane
suficiente construciilor pentru:
- evitarea pierderilor de viei omeneti sau a rnirii;
- meninerea, fr ntrerupere, a activitilor i a serviciilor
eseniale pentru desfurarea continu a vieii sociale i
economice;
- evitarea producerii de dezastre complementare;
- limitarea pagubelor materiale.
Aceste coduri cuprind acele prevederi , care mpreun
cu prevederile codurilor destinate proiectrii la alte aciuni a
structurilor din diferite materiale (de exemplu, de beton armat,
din oel, din zidrie, etc.) trebuie respectate n vederea
proteciei seismice a construciilor
Cerinte generale hazardul seismic
Hazardul seismic pentru proiectare - descris de
valoarea de varf a acceleraiei orizontale a terenului a
g
Nivel de
hazard
seismic
Interval
mediu de
recurenta,
IMR, ani
Probabilitatea
de depasire in 1
an
Probabilitatea
de depasire in
50 de ani
1 30 3,30% 80%
2 100 1,00% 40%
3 475 0,21% 10%
4 975 0,10% 5%
P
in N ani
= 1 -
T
N
N
e
x T

>
1
) (
1
1
Din punct de vedere al vulnerabilitii la cutremur, fondul
construit poate fi clasificat i analizat din mai multe
perspective cum ar fi:
-perioada n care a fost efectuat construcia,
-repartiia locuitorilor pe tipuri de cldiri,
-ocupaia locuitorilor,
-caracteristicile geomorfologice ale terenului unde sunt
amplasate construciile, etc.
La nivelul recensmntului din 2002 exist un numr de
4.478.655 cldiri, incluznd 7.659.003 locuine /
apartamente, din care 1.160.946 cldiri realizate nainte de
1944 (25,9%).
Vulnerabilitatea construciilor
Vulnerabilitatea construciilor
n Romnia fondul construit poate fi grupat n:
- cldiri construite nainte de 1940, proiectate la
nivelul cunotinelor de atunci, fr a avea la baz
prescripii de proiectare antiseismic;
- cldiri construite n perioada postbelic, n special
ncepnd cu anii 1960, proiectate n baza unor norme
de proiectare antiseismic care s-au perfecionat n
timp, odat cu evoluia cunotinelor tehnico-
tiinifice pe plan mondial.
Din analiza fondului construit existent s-a constatat c
municipiul Bucureti prezint cel mai mare risc seismic
din Romnia.
CLASE DE VULNERABILITATE
(FRAGILITATE) SEISMICA PENTRU
CLADIRI SI STRUCTURI
Conform metodologiei americane HAZUS/FEMA
1998, clasele de vulnerabilitate(fragilitate)
seismica pentru cladiri si structuri se pot stabili
simplificat in functie de nivelul cunostintelor
tehnice in perioada de proiectare si constructie
astfel:
Clasa de vulnerabilitate 1: NIVEL PRECOD
Clasa de vulnerabilitate 2: NIVEL COD INFERIOR
Clasa de vulnerabilitate 3: NIVEL COD MODERAT
Clasa de vulnerabilitate 4: NIVEL COD AVANSAT
Intensitate
seismica
Perioada de constructie a cladirii
(MSK or MM) inainte de
1940
1941 -
1963
1964 - 1977 1978 - 1990 dupa 1990
VI
VII
VIII
IX
Nivel
Cod Inferior:
Clasa de
vulnerabilitate 2
Nivel
Cod moderat avansat:
Clasa de
vulnerabilitate 3
Nivel
Cod moderat:
Clasa de
vulnerabilitate 3
Nivel
Precod:
Clasa de
vulnerabilitate 1
Clase de vulnerabilitate seismica
Categoriile de cldiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic o
reprezinta:
- cldirile nalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite nainte de 1940
fr protecie antiseismic;
- construciile executate ntre 1950 i 1976 conform normativelor de proiectare n
vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor fore seismice mai
reduse; acestea s-au comportat satisfctor n 1977 dar unele cazuri (de ex.
cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;
- cldirile joase din zidrie i alte materiale locale executate tradiional fr control
tehnic specializat.
Cele mai multe cladiri de acest tip constituie o prioritate absolut la intervenie.
Diminuarea vulnerabilitii seismice a constructiilor se poate realiza prin aciuni
de intervenie (consolidri) la cldiri de locuit, cldiri din domeniul sntii,
administraiei centrale si locale, educaiei i cercetrii, culturii, etc.
Exist ntre specialiti un consens asupra faptului c n eventualitatea producerii
unui cutremur Vrncean major, asemntor celui din 1977, pierderile ar fi mai
grele, datorit deteriorrii cumulative a construciilor vechi pe de o parte, iar pe
de alt parte datorit capacitilor de reacie i de recuperare mai reduse acum
dect la cutremurul din 1977.
Vulnerabilitatea construc Vulnerabilitatea construc iilor iilor
Clasele de importanta si expunere la cutremur pentru cladiri si structuri
Conform codului american de incarcari pentru proiectarea constructiilor si structurilor ASCE 7-1998,
2000, clasele de importanta la cutremur se clasifica dupa cum urmeaza:
Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate
1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie
1.2 Statii de pompieri, politie si garajele cu vehicule pentru servicii de urgenta
1.3 Centre de comunicatii
1.4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, etc)
1.5 Rezervoare de apa si statii de pompare
1.6 Turnuri de control pentru aviatie
1.7 Cladiri si structuri cu functiuni esentiale pentru apararea nationala
1.8 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase (radioactive,
etc).
Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru viata oamenilor in caz de
avariere
2.1 Spitale si institutii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane in aria totala expusa
2.2 Scoli, licee, universitati, institutii pentru educatie etc. cu o capacitate de peste 150 persoane in aria
totala expusa
2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a.
2.4 Cladiri avand peste 300 persoane in aria totala expusa.
Clasa 3. Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4.
Clasa 4. Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol
redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere
Clasa combinata: importanta & expunere
Clasa de
vulnerabilitate
sau fragilitate
seismica
I II III IV
i 1 1 2 3
ii 1 2 3 3
iii 3
I. Cladiri esentiale pentru raspunsul post-dezastru
II. Cladiri cu materiale periculoase (chimie, nucleare, s.a.)
III. Cladiri curente
IV. Cladiri minore, temporare
Matricea de risc seismic
Ordinea de prioritate a lucrarilor de consolidare a constructiilor si
structurilor vulnerabile in cazul unui cutremur major.
Prin cutremur major se intelege un cutremur avand
intervalul mediu de recurenta 50 ani.
Utilizarea bazelor de date specifice
situaiilor de urgen
Una din cile importante de urmat pentru
reducerea numrului de victime i pierderi materiale,
este reprezentat de dezvoltarea sistemelor care
realizeaz sprijinul deciziei n caz de situaii de
urgen prin implementarea de softuri specializate
care proceseaz bnci de date adecvate.
Principalele metode de analiz a hazardului seismic
sunt: analiza bazat pe observaii, analiza
determinist, analiza statistic, analiza probabilistic
i analiza dependent de timp. Toate aceste analize
nu se pot efectua dect prin procesarea unor baze
de date corespunztoare cerinelor de lucru.
Total urbanized area (sq km) and growth of the area in 20
th
century
228 km
2
(1992 Census)
Administrative regions/sectors of the town and town neighborhoods
8 0 8 Kilometers
N
E W
S
Bucharest
Land use
Street
Urban built zone
Rural built zone
Lake, river, canal
Park
Forest
Garden
Cemetery
Economic zone
Agricultural zone
ArcView 3.2, ESRI California
RISK-UE, Final Conference, Nice-France, March 31 - April 01, 2004
Growth of Bucharest population in period
1831 58794
1859 121734
1878 177646
1889 184488
1894 232009
1899 282071
1912 341321
1930 639040
1941 992536
1948 1041807
1956 1236908
1968 1366684
1977 1807239
1992 2067545
1996 2029712
1999 2011305
Year Population
1,366,684
1,807,239
1,177,661
1,041,807
631,288
276,178
121,734
2,067,545
2,029,712
2,011,305
0
500,000
1,000,000
1,500,000
2,000,000
2,500,000
1820 1870 1920 1970 2020
Year
N
u
m
b
e
r

o
f

i
n
h
a
b
i
t
a
n
t
s



1859
1899
1930
1948
1956
1977
1968
1992
1996
1999
Buildings and housing units in Bucharest, 1948-2000
Dot line - including the metropolitan area of Bucharest
87087
166590
108281
280804
598408
766778
782428
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000
Anul
N
u
m
a
r
u
l
1948
1977
1992 1999
Apartamente
Cladiri
Apartments
Buildings
Year
N
u
m
b
e
r
Clasificarea cladirilor din Bucuresti dupa
numarul de nivele si perioada construirii
Numarul Numarul Numarul de cladiri n perioada:
de total pana n 1901- 1930- 1946- 1964- 1971- 1978- dupa
nivele de cladiri 1900 1929 1945 1963 1970 1977 1990 1990
P P+1
95484 5562 16205 27275 30524 8413 4391 2893 221
P+2 P+6 E
7514 315 1255 2146 979 804 782 1214 19
>P+7 etaje 5283 41 95 164 378 645 1072 2854 34
Total cladiri 108281 5918 17555 29585 31881 9862 6245 6961 274

Se subliniaza ca in 1977 erau cca. 159.000 cladiri si cca. 597.000 apartamente.
Comparand aceste cifre cu cca. 108.000 cladiri si cca. 768.000 apartamente in 1992
rezulta
numarul imens de cladiri demolate in Bucuresti in anii 1978 1989!
Apartamente in Bucuresti (1995)
Inventar in corelatie cu perioada de valabilitate a
codurilor de proiectare seismica (1941-1999)
Seismic code inter-
benchmark periods
Housing units built
during inter-
benchmark periods
%housing units built
during
inter-benchmark periods
before 1941 168,556 21.95 ~22%
1941-1963 69,702 9.08
1963-1970 110,669 14.42
1970-1978 119,625 15.57 ~39%
1978-1992 292,594 38.09
1992-1995 6,844 0.89 ~ 39%
Total 768,000 100%
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
Period of construction
N
u
m
b
e
r

o
f

b
u
i
l
d
i
n
g
s
High-rise buildings
(8 storeys)
1900 1929 1945 1963 1970 1977 1990
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
Period of construction
N
u
m
b
e
r

o
f

b
u
i
l
d
i
n
g
s
Low-rise buildings
(1-2 storeys)
1900 1929 1945 1963 1970 1977 1990
0
500
1000
1500
2000
2500
Period of construction
N
u
m
b
e
r

o
f

b
u
i
l
d
i
n
g
s
Mid-rise buildings
(3-7 storeys)
1900 1929 1945 1963 1970 1977 1990
Distributia cladirilor in Bucuresti
cu perioada de constructie
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
# #
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
#
DACIA
M
O
S
IL
O
V
I
C
T
O
R
I E
I
BASARAB MATEI
LABIRINT
ICOANEI
H
.B
O
T
E
V
KOGALNICEANU MIHAIL
B
A
T
I S
T
E
I
B
R
A
T
I
A
N
U

I
.C
.
P
O
P
A
S
O
A
R
E
S
E
L
A
R
I
A
R
D
E
L
E
N
I
L
E
M
N
E
A
S
IL
V
E
S
T
R
U
P
LA
N
TE
LO
R
S
M
IR
D
A
N
NATIUNILOR
C
O
R
B
E
N
I
A
M
M
A
N
D
O
A
M
N
E
I
O
LA
R
I
PREOT-VASILE-LUCACI
A
R
M
E
N
E
A
S
C
A
N
EGU
STO
RI
P
E
R
I
L
A
T
I N
A
A
R
G
H
E
Z
I
T
U
D
O
R
R
O
SET
TI C.A.
S
C
H
I T
U

M
A
G
U
R
E
A
N
U
P
A
L
E
O
L
O
G
U
S
T
U
P
I
N
E
I
C
O
L
T
E
I
L
A
S
C
A
R
V
A
S
I L
E
(
F
O
S
T
A

G
A
L
A
T
I
)
A
C
A
D
E
M
I
E
I
U
M
O
A
S
A
EFORIEI
S
P
A
T
A
R
U
L
U
I
L
U
P
U

D
I
O
N
I
S
I
E
V
A
S
E
LO
A
R
H
I
T
E
C
T
U
R
I
I D
I
A
N
E
I
P
I T
A
R
M
O
S
V
I
S
A
R
I
O
N
IT
A
L
I A
N
A
R
ASURI
D
R
A
G
O
S
V
O
D
A
B
ISE
R
IC
A
A
M
ZE
I
S
L
A
N
I
C
P
O
PA
P
E
TR
E
P
O
A
U
R
O
R
A
A
R
G
E
S
P
O
P
A
R
U
S
U
C
O
V
A
C
I
P
R
E
C
U
P
E
T
II V
E
C
H
I
R
E
M
U
S
L
EO
N
ID
A
V
E
N
E
R
E
I
M
A
G
H
E
R
U

G
H
E
O
R
G
H
E
-

G
e
n
.
R
O
M
U
L
U
S
D
U
M
B
RA
V
A R
O
SIE
S
F
I
N
T
U
L

S
T
E
F
A
N
I
L
F
O
V
C
A
I M
A
T
E
I
B
A
R
A
Z
Z
A
V
IL
L
A
N

L
U
I
G
I
I
A
N
C
U
C
L
IC
U
R
G
S
P
E
R
A
N
T
E
I
SALC
IM
ILOR
O
N
C
IU
L

D
I
M
IT
R
I
E
Z
BO
R
U
L
U
I
P
IA
TA-AM
ZEI
M
I
N
T
U
L
E
A
S
A
A
R
C
U
L
U
I
L
U
T
E
R
A
N
A
ZE
CE
M
E
SE
ROBESCUF.C.
BLANARI
R
A
D
U

- E
p
is
c
o
p
u
l
MOXA MIHAIL
B
RO
S
TEN
I
E
N
E
S
C
U
G
E
O
R
G
E
ROSETTI MARIA
A
R
M
O
N
I
E
I
O
LT
A
R
U
L
U
I
ZEFIRULUI
R
A
M
U
L
U
S
G
A
B
R
O
V
E
N
I
G
R
IG
O
R
E
S
C
U
B
A
N
U
L
U
I
L
U
N
I
I
A
D
E
R
E
A

B
A
S
T
I L
I
E
I
MECHELET
S
A
H
IA
A
L
E
X
.
(
C
A
L
D
E
R
O
N
J
E
A
N
L
.
)
LIPSCANI
F
I L
I P
E
S
C
U

N
I
C
O
L
A
E
STELEA SPATAR
UL
M
E
N
D
E
L
E
E
V

D
.
I
.
D
R
O
B
E
T
A
S
F
I
N
T
IL
O
R
P
O
S
T
E
I
R
A
CO
VITA
D
IM
ITR
IE
M
IH
AI VO
D
A
R
U
S
S
O
A
L
E
C
U
G
O
L
E
S
C
U

N
I
C
O
L
A
E
IULIU
C
O
N
T
A

V
A
S
I
L
E
P
O
L
I T
I
E
M
I
H
A
IL
E
A
N
U

S
T
E
F
A
N
R
IG
O
R
E
-P
ro
f.
L
O
G
.
S
T
R
O
IC
I
B
U
R
G
H
E
L
E
A

-
D
o
c
to
r
I
E
R
N
II
DOBRESCU ION
URALI
R
A
D
U
-
I
L
IE
S
P
I
R
U

H
A
R
E
T
ROMANO - Pictor
D
O
M
N
I T
A
A
N
A
S
T
A
S
I
A
V
E
R
II
C
E
R
C
U
L
U
I
C
A
V
A
F
I
I

V
E
C
H
I
S
F
.
M
I
N
A
B
O
T
E
A
N
U
V
AL
O
R
II
LUMINEI
MILLE CONSTANTIN
F
R
A
N
Z
E
L
A
R
IL
O
R
C
A
R
A
G
IA
L
E
IO
N
L
U
C
A
F
E
T
IT
E
L
O
R
S
A
G
E
T
I
I
A
C
E
L
A
R
I
M
A
L
N
A
S
O
CO
L
U
LU
I
D
A
STAVROPOLEOS
VIGILENTEI
P
E
S
T
E
R
I I
C
R
IS
T
I
A
N
T
E
L
L

-
G
e
n
e
r
a
l
S
U
V
E
N
I
R
B
A
C
A
N
I
G
H
IC
A
IO
N
E
P
I
S
C
O
P
IE
I
O
R
B
E
S
C
U
D
I M
I T
R
IE
SAPIENTEI
B
R
E
Z
O
IA
N
U
I
O
N
M
IN
T
U
L
E
S
A
D
R
.
V
.
S
IM
I
O
N
M
O
V
IL
A

I O
N
E
N
E
R
G
IE
I
U
D
R
I S
T
E
L
O
G
O
F
A
T
GUTEMBERG
M
ANDINESTI
FILIPIDE ALEXANDRU
F
R
A
N
K
LI N
B
E
N
J
A
N
IM
D
O
N
I C
I
A
L
E
X
A
N
D
R
U
U
RS
U
IO
N
-P
rof.
SERGHIESCU MARIN
PATRASCU VODA
COM
ANITA
X
E
N
O
P
O
L
A
L
E
X
A
N
D
R
U
P
R
E
P
E
L
IT
E
I
P
A
S
U
L
U
I
D
O
N
A

N
I
C
O
L
A
E
-

G
e
n
e
r
a
l
C
U
L
M
E
A

V
E
C
H
E
P
U
T
IU
L
-C
U
-
P
L
O
P
I
C
A
V
N
I
C
IORGA NICOLAE
S
A
L
I G
N
Y
A
N
G
H
E
L

-

I n
g
i
n
e
r
C
A
R
A
D
A
E
U
G
E
N
I
U
COLUMBELOR
L
U
C
H
I A
N

S
T
E
F
A
N

- P
ic
to
r
G
-
R
A
L
-
G
H
.
M
A
G
H
E
R
U
C
A
L
O
T
E
S
T
I
B
A
L
C
E
S
C
U
N
I
C
O
L
A
E
S
C
H
I
T
U

D
A
R
V
A
R
I
TIBANA
SLAVESTI
F
IL
ITT
I C
. IO
BIJUT
ER
IE
I
S
F
I
N
T
U
L

S
P
I
R
I
D
O
N
B
LA
N
D
U
Z
IE
I
B
A
IA
D
E
F
IE
R
M
AVROGHENI NICOLAE
B
A
N
IE
I
B
R
U
T
U
S

M
I
X
A
N
D
R
A
M
O
N
U
M
E
N
T
U
L
U
I
I O
N
-
E
ro
u
Q
U
IN
ET
E
DG
AR
B
O
B
E
IC
A
P
R
I
S
T
O
L
U
L
U
I
V
IR
O
A
G
E
I
Z
A
L
O
M
IT
IO
N
C
O
B
I
L
IT
E
I
C
-T
IN
-E
X
A
R
C
U
D
O
M
N
E
S
T
I
ARONFLORIAN
G
e
n
e
ra
l
V
R
A
C
A
G
E
O
R
G
E
T
O
P
L
I
C
E
N
I
G
R
A
D
IN
A
C
U

C
A
I
R
U
M
E
O
A
R
A
B
O
T
E
Z

C
O
R
N
E
L
IU
S
E
C
U
R
E
I
S
E
V
C
E
N
C
O
T
A
R
A
S
C
O
N
S
T
A
N
T
I
N
E
S
C
U

M
I
T
R
I
T
A
-
P
r
o
f
.
C
OMEDIA
B
A
L
A
B
A
N

E
M
I
L
-

In
g
i
n
e
r
I
P
A
T
E
S
C
U

G
R
IG
O
R
E

-

G
e
n
e
r
a
l
VICTORIA
PACIUREA DIM
ITRIE
S
IP
O
T
U
L
F
IN
T
IN
ILO
R
L
U
C
A
ST
R
O
IC
I - L
og
ofa
t
MAJESTIC
PICTOR-VERONA
S
F
I
N
T
U
L

S
A
V
A
P
R
O
G
R
E
S
U
L
U
I
IO
N

N
IS
T
O
R
RIUREANU - Doctor
I A
N
C
U

C
A
V
A
V
E
R
M
O
N
T
-

P
i c
t
o
r
C
R
E
T
U
L
E
S
C
U
N
I
C
O
L
A
E
U
R
S
E
A
N
U
V
A
S
ILE
- A
m
i ral
GIURESCU DIMITRIE - Mai or
B
A
C
A
L
O
G
U
E
M
A
N
O
I L
-
d
o
c
t
o
r
U
N
I
V
E
R
S
I
T
A
T
I
I
M
ARC
OVICI ALEXAN
DRU - Doctor
B
E
L
D
I
M
A
N

A
L
E
X
A
N
D
R
U
S
S
IM
A
- P
ro
f e
s
o
r
T
O
M
E
S
C
U
T
O
M
A
- D
o
cto
r
IO
A
N
ID
G
H
E.-pi ctor
N
I C
O
L
A
E
-
I
O
R
G
A
SCOALEI
P
O
L
O
N
A
MIHAI BRAVU
D
O
N
IC
I
A
L
E
X
A
N
D
R
U
30 D
EC
E
O
R
IZO
NT
UL
13-DEC
EMB
RIE
P
A
L
E
O
L
O
G
U
ITALIANA
S
A
H
I A

A
L
E
X
.
(
C
A
L
D
E
R
O
N

J
E
A
N

L
.
)
T
R
E
I S
C
AU
N
E
E
MIN
ESCU MIHAI
T
R
A
I
A
N
R
O
S
E
T
T
I C
.A
.
D
O
R
O
B
A
N
T
I
T
O
A
M
N
E
I
IOR
GA N
ICO
LAE
C
ER
NICA
MIHAI-VODA
INDEPENDENTEI
R
EPUBLICII
REPUBLICII
B
R
E
Z
O
IA
N
U

IO
N
IO
N
E
S
C
U
C
R
IS
T
E
A
A
V
R
A
M

IA
N
C
U
R
O
SE
T
TI C
.A.
R
OSE
TTI MAR
IA
LIPSCANI
B
I S
E
R
I
C
A

A
M
Z
E
I
S
F
. V
IN
E
R
MATEI MILLO
A
R
M
E
N
E
A
S
C
A
LIPSCANI
L
IP
S
C
A
N
I
C
A
L
A
R
A
S
I
V
I
IT
O
R
U
L
U
I
I
C
O
A
N
E
I
3
5
4
1
6
8
9
2
7
12
91
92
16
20
30
95
94
61
11
19
13
14
17
15
18
65
63
31
33
28
73
40
54
47
48
49
43
35
68
72
69
51
36
52
96
97 98
42
56
71
25
32
55
24
23
60
39
70
34
46
38
87
64
50
80
78
90
88
99
57
76
59
67
53
83
45
74
58
93
75
79
44
22
10
86
62
85
26
104
100
105
109
110
107
103
108
106
101
102
0.5 0 0.5 1 Kilometers
N
E W
S
ArcView GIS 3.2 - ESRI California
Lungu & Arion, 2000
Centrul Bucurestiului: 123 cladiri cu peste P+4E construite
inainte de 1940 si identificate in clasa 1 de risc seismic
Bucuresti
Zona centrala: cladiri inalte din beton armat construite inainte de
1977, avand parter flexibil si incadrate in clasa 1 de risc seismic
Bucuresti si Iasi
Cladiri in clasa 1 de risc seismic
Analiza sistemului urban
BUCURESTI
IMPLEMENTAREA SISTEMELOR GIS
Integrarea informatiilor (inregistrari seismice, date geologice si
geotehnice) in sistemul GIS (Geografic Information System) este un
pas catre un sistem integrat informatic de gestiune si evaluare a
riscului seismic. Modelul de date GIS poate fi utilizat pentru a simula
scenarii seismice si efectele induse de acestea asupra fondului
construit.
GIS este o tehnologie care utilizeaza baze de date referite spatial (prin
coordonate) sau date cartografice digitale. Deasemenea cu ajutorul
GIS se poate stabilii relatia dintre coordonatele unui punct pe o foaie
plan (hart - 2D) i coordonatele geografice reale din teren.
IMPLEMENTAREA SISTEMELOR GIS
Utilizarea GIS implica n mod inevitabil o baza de date unica,
neredundanta si judicious organizata a componentelor grafice,
cartografice, topologice i tabelare. Desi au un rol important n
cadrul GIS, elementele de grafica pe calculator reprezint numai
una dintre modalitatile de consultare sau raportare a continutului
unei baze de date spatiale.
Baza de date permite o gama diversa de alte tipuri de explorare ce
necesit n special capacitate de tratare i de prelucrare pe criterii
geografice i analitice. Baza de date geografice este o colectie de
date geografice organizate pentru a facilita stocarea, interogarea,
actualizarea si afisarea de catre o multime de utilizatori in mod
eficient.
Suprafata unitatii de recensamant (160 unitati), km
2
Locuinte situate in cladiri cu mai mult
de 7 etaje
Locuinte construite inainte de 1944
Numarul de apartamente in Bucuresti Populatia in Bucuresti
Densitatea locuintelor pe km
2
Densitatea populatiei pe km
2
Suprafata camerelor de locuit Numar de camere pe locuinta
Locuinte cu 1 si 2 camere(%) Locuinte cu 1 camera(%)
Locuinte situate in cladiri Parter si
Parter + 1 Et
Locuinte situate in cladiri ce au
intre 2 si 6 etaje
Locuinte situate in cladiri cu mai mult
de 10 etaje
Locuinte situate in cladiri ce au
intre 7 si 10 etaje
Populatia pe locuinta
Procentul populatiei ce munceste
Numarul persoanelor ce
muncesc
Procentul populatie pensionari Procentul populatiei ce munceste
Populatie peste 60 ani (%) Populatie peste 60 ani
Procent populatie cu studii medii
Procent populatie cu studii superioare
Bucuresti
Procent populatie fara studii Procent populatie cu scoala profesionala
Procent populatie cu studii superioare
Procent populatie fara studii
Transportation system
Bucharest more than 160 orthodox churches
Bucharest Schools, Universities and Police Stations
Bucharest Hospitals
Bucharest Ministries (15), International Agencies (20) and Embassies (53)
Bucharest Central Offices Telephone
Reteaua de gaz: Statiile de gaz, conductele si
Centralele electrice si termice (termoficare)
Reteaua electrica: Statiile de transformare si liniile de transport
Reteaua principala de canalizare si statiile de tratare si pompare apa menajera
Main water supply pipes, intake wells fronts, distribution nodes,
industrial water pumping stations, water processing stations and water intake dams
Efectele cutremurelor Vrancene maj ore asupra Bisericilor din Bucuresti
Sursa ATLAS-Ghid Istoria si arhitectura lacasurilor de cult din Bucuresti, Volumul 2
Efectele cutremurelor Vrancene maj ore asupra Bisericilor din Bucuresti
Sursa ATLAS-Ghid Istoria si arhitectura lacasurilor de cult din Bucuresti, Volumul 2
Efectele cutremurelor Vrancene maj ore asupra Bisericilor din Bucuresti
Sursa ATLAS-Ghid Istoria si arhitectura lacasurilor de cult din Bucuresti, Volumul 2
Distributia Palatelor, Hotelurilor, Scolilor si Halelor din Bucuresti cuprinse in
Lista Monumentelor Istorice 2004, cu
perioada de constructie
1
4
10
12
0
3
6
9
12
15
1750 1800 1850 1900 1950
Palate: 27
1
2
4
8
0
3
6
9
12
15
1750 1800 1850 1900 1950
Hoteluri: 15
11
9
0
3
6
9
12
15
1850 1900 1950
Scoli: 20
10
13
0
3
6
9
12
15
1850 1900 1950
hale: 23
5
1
6
20
24
10
9
12
0
10
20
30
40
50
60
1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
Date:
Ministerul Culturii si Cultelor
Institutul Naional al Monumentelor Istorice
Lista Monumentelor Istorice (2004)
Distributia celor 87 de biserici din Bucuresti cuprinse in
Lista Monumentelor Istorice 2004, cu
perioada de constructie
2
4
16
20
16
29
47
50
0
10
20
30
40
50
60
1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
Distributia celor 184 de biserici din Bucuresti descrise in
Atlas-Ghid al lacasurilor de cult (1999), cu
perioada de constructie
Date:
Atlas-Ghid, Istoria si
arhitectura lacasurilor de cult
din Bucuresti, Vol. I, II, III (1999)
Strategia Ministerului Culturii si Cultelor pentru limitarea efectelor
negative asupra protejarii patrimoniului cultural national
A. Actiuni cu caracter preventiv
A1. Realizarea de actiuni preventive
- Realizarea urgenta a hartilor de risc/hazard la seism
A2. Incadrarea obiectivelor culturale in sistemul informatic national de
inventariere a zonelor de risc
A3. Alocarea unor sume din Fondul de interventie pentru situatii de urgenta
A4. Stabilirea unui mecanism de colaborare interministeriala
Plan de actiune 2006
Obiective in
risc seismic
Obiective in risc
de seism si
inundatii
Obiective in risc
de seism si
alunecari de
teren
Obiective in
risc complex
Numar
133
19.9%
26%
47 24 25
% din numarul
total de 666
obiective
7% 3.6% 3.7%
% din numarul
de 496
obiective in
zone de risc
9.4% 4.8% 5%
Obiective de patrimoniu de importanta deosebita
aflate in zone de risc natural
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
193,8 229,5
22,97
188,7 230,0 173,0 159,2 173,5 145,3
23,96 11,58 11,53 6,65 5,09 4,62 3,58
Fonduri publice alocate restaurarii monumentelor
(miliarde lei/milioane euro*)
* Curs BNR
n scopul reducerii n primul rnd a numrului de
victime n cazul producerii unui seism, este necesar
s se realizeze msuri de protecie i de pregtire a
interveniei corespunztoare.
Din studiile de specialitate rezult c n intervalul de
timp de aproximativ o or dup producerea
cutremurului, denumit dup unii autori ora de
aur, sunt salvai cei mai muli ceteni surprini de
drmturi.
Riscul seismic n Romnia
Numr de
persoane
salvate sau
recuperate
fr via
SALVAI
N
VIA
RECUPERAI
FR VIA
TIMP- ore
Ora de aur
1 or 2 ore 4 ore 8 ore 16 ore 32 ore
Prin sosirea
UTILAJELOR
GRELE
numrul
recuperrilor de
persoane fr via
CRETE
Prin sosirea
ECHIPELOR
S & R
dotate i
specializate
numrul
de salvai
CRETE
Graficul numrului de persoane salvate
sau recuperate fr via funcie de timp.
Pentru salvarea vieii a ct mai multor persoane surprinse
de prbuirea construciilor sunt necesare capaciti eficiente de
rspuns concretizate n primul rnd prin realizarea unei intervenii
prompte n primele momente de la producerea cutremurului.
Pentru atingerea acestui deziderat trebuie s se realizeze
urmtoarele cerine principale:
1. Identificarea n cel mai scurt timp dup producerea
seismului, eventual instantaneu (cu aparatur adecvat) a zonelor
cel mai puternic afectate din punct de vedere al producerii
pierderilor de viei omeneti, n scopul alertrii i direcionrii
imediate a forelor de intervenie direct fr activiti de cercetare
i evaluare, care ntrzie intervenia propriu zis;
2. Trimiterea forelor de intervenie n cel mai scurt timp
posibil, pe cel mai scurt traseu i din cel mai apropiat loc, cu dotare
tehnic pentru intervenie corespunztoare specificului zonei
afectate;
3. Gestionarea eficient a operaiunilor de limitare i
nlturare a urmrilor produse de cutremur, prin:
a) organizarea optim i corelarea activitilor forelor
participante la aciunile de intervenie;
b) utilizarea tuturor posibilitilor tehnice pentru sprijinirea
deciziilor pe timpul desfurrii activitilor;
c) prevederea i ntreprinderea tuturor msurilor pentru
nlturarea sau contracararea producerii dezastrelor complementare
domino;
d) asigurarea supravieuitorilor cu cele necesare desfurrii
unei viei normale, inclusiv reabilitarea social i spiritual
Legislaie privind construciile i
managementul situaiilor de urgen
generate de seisme
Procesul de integrare a Romniei n
structurile europene i euroatlantice a impus
modernizarea cadrului legal n domeniul prevenirii i
gestionrii situaiilor de urgen, pentru realizarea unor
mecanisme manageriale performante, menite s
asigure, aprarea vieii i sntii populaiei, a mediului
nconjurtor, a valorilor materiale i culturale importante.
Astfel n anul 2004, Guvernul Romniei a
adoptat ordonana de urgen nr. 21, privind Sistemul
Naional de Management al Situaiilor de Urgen, care
a fost aprobat prin Legea nr. 15 din 28 februarie 2005.
Legislaie privind construciile i managementul situaiilor de urgen generate de
seisme
Cele mai importante acte normative de
interes general aprute ca urmare a O.U. nr.21 sunt:
- Lege nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind
protecia civil;
- Hotrrea Guvernului nr. 2288 din 9 decembrie
2004 pentru aprobarea repartizrii principalelor funcii
de sprijin pe care le asigur ministerele, celelalte
organe centrale i organizaiile neguvernamentale
privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen;
- Hotrrea Guvernului nr. 1489 din 9 septembrie
2004 privind organizarea i funcionarea Comitetului
Naional pentru Situaii de Urgen;
- Hotrrea Guvernului nr. 1490 din 9 septembrie
2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare i
funcionare i a organigramei Inspectoratului General
pentru Situaii de Urgen;
- Hotrrea Guvernului nr. 1491 din 9 septembrie
2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind
structura organizatoric, atribuiile, funcionarea i dotarea
comitetelor i centrelor operative pentru situaii de
urgen;
- Hotrrea Guvernului nr. 1492 din 9 septembrie
2004 privind principiile de organizare, funcionarea i
atribuiile serviciilor de urgen profesioniste.
Legislaie privind construciile i managementul situaiilor de urgen generate de
seisme
n conformitate cu anexei 3 din Hotrrea Guvernului
nr. 2288 din 9 decembrie 2004, pentru managementul
cutremurelor puternice generatoare de situaii de urgen este
desemnat Ministerul Transporturilor, Construciilor i
Turismului,
Pentru monitorizarea pericolelor i riscurilor specifice
cutremurelor, precum i a efectelor negative ale acestora,
responsabilitatea revine:
- Institutului Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru
Fizica Pmntului - INCDFP - Bucureti i
- Institutului Naional de Cercetare - Dezvoltare n
Construcii i Economia Construciilor - INCERC Bucureti.
Legislaie privind construciile i managementul situaiilor de urgen generate de
seisme
Activitatea de management pentru cutremure
puternice generatoare de situaii de urgen, este
reglementat prin ordinul comun al Ministerului
Transporturilor, Construciilor i Turismului nr. 1.995 din 18
noiembrie 2005 i al Ministerului Administraiei i Internelor
nr. 1.160 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind prevenirea i gestionarea situaiilor
de urgen specifice riscului la cutremure i/sau alunecri de
teren.
Legislaie privind construciile i managementul situaiilor de urgen generate de
seisme
Legislaie privind construciile i managementul situaiilor de urgen generate de
seisme
n acest regulament, elementele expuse unei
situaii de urgen specific riscului seismic sunt:
a) populaia, precum si bunurile sale mobile i imobile;
b) construciile: cldiri de locuit, cldiri pentru nvmnt i
social-culturale, structuri sanitare, capacitile productive:
fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, porturi,
aeroporturi, baraje etc.;
c)cile de transport rutiere, feroviare, aeriene si navale;
d) reelele de energie electric, gaze, ap i canalizare,
staiile de tratare;
e) reelele de telecomunicaii i altele asemenea;
f) mediul natural: ecosisteme, pduri, terenuri dispuse pe
versani, intravilanul localitilor i altele;
g) activitile social-economice.
Legislaie privind construciile i managementul situaiilor de urgen generate de
seisme
Aplicarea msurilor de prevenire i gestionare a
urmrilor cutremurelor se realizeaz n mod unitar pe baza
Planurilor de analiz i acoperire a riscurilor, precum i a
Planurilor de intervenie i cooperare, ntocmite la nivel de
jude, municipiu Bucureti i sectoarelor acestuia, localitate,
operator economic i instituie public, denumite Planuri de
protecie i intervenie pentru situaii de urgen specifice
riscului seismic.
Conducerea operaiunilor de intervenie operativ n
cazul producerii unui dezastru se realizeaz de autoritile
legal investite, respectiv de ctre prefeci, primari i
conducerile operatorilor economici i instituiilor publice,
conform legii.
Legislaie privind construciile i managementul situaiilor de urgen generate de
seisme
n domeniul construciilor, reglementrile au fost
modificate ca urmare a cerinelor de transpunere a
directivelor comunitii europene i a nevoilor de
modernizare a normelor i regulamentelor naionale.
Pentru reglementarea proiectrii cldirilor i a altor
construcii de inginerie civil n zone seismice a fost elaborat
Codul P100-1/2006 care corespunde Eurocodului 8 (SR EN
1998-1:2004) din seria de coduri europene de proiectare
structural.
1. MANAGEMENTUL RISCULUI

Riscul seismic poate fi redus doar daca vulnerabilitatea si expunerea
construciilor poate fi redus. In aceste conditii, masurile menite sa reduca
semnificativ riscul seismic pe care il reprezinta constructiile expuse hazardului
seismic prin operatiuni de consolidare seismica sunt de o importanta cruciala, situatia
actuala putind genera, in viitorul apropiat, aspecte sociale si economice de o
amploare dramatica.

1.1 Masuri imediate pentru reducerea riscului seismic

A. Punerea in siguranta, in urmatorii ani, a constructiilor care prezinta un pericol
ridicat de prabusire si care adapostesc un numar important de persoane.

B. Creerea unor spatii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, in cazul
necesitatii parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de
interventie sau in caz de cutremur.

C. Masuri pentru imbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la
diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si
de masurile pentru reducerea acestuia.

D. Continuarea actiunii de inventariere si expertizare a constructiilor din zonele
seismice.

E. Creerea conditiilor tehnice si organizatorice necesare colectarii, stocarii si
procesarii automate a informatiilor despre constructiile cu risc seismic.

F. Completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post-seism
(in special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapida post-seism si de
punerea provizorie in siguranta).



1.1.A Strategie consolidari

Ordonana Guvernului Nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al
construciilor existente, completat i republicat a creat cadrul legal necesar
dar a prevazut i faciliti financiare, astfel nct o mare parte dintre efectele
seismelor pot fi reduse n viitor prin msuri care pot fi aplicate de fiecare
proprietar de cldire de locuit, cu concursul specialitilor i autoritilor
abilitate.
Facilitatile includ:
- finanarea din bugetul MDLPL a expertizrii tehnice a cldirilor;
- asigurarea din bugetul MDLPL sumelor necesare proiectrii i executrii
lucrrilor de consolidare pentru creterea gradului de siguran la aciuni seismice;
- restituirea, la terminarea consolidrilor, a sumelor avansate de la bugetul de
stat pentru executarea consolidrilor, n rate lunare de pn la 25 de ani, sume ce
se vor constitui ntr-un depozit special la dispoziia consiliilor locale pentru finanarea
n continuare a aciunilor n domeniu;

1
- scutirea de la plata ratelor lunare, pe perioadele n care realizeaz venituri
medii nete lunare pe membru de familie sub ctigul salarial mediu net lunar pe
economie, obligaia restituirii sumelor avansate diminundu-se cu sumele aferente
perioadelor de scutire la plat a ratelor lunare;
- scutirea de tax pentru emiterea autorizaiei privind consolidarea cldirilor
de locuit.


Punerea in siguranta a fondului construit existent necesita rezolvarea urmatoarelor
aspecte:
a. Aspecte tehnice :
a.1 In etapa de inventariere, expertizare si proiectare a masurilor de
interventie - asigurarea conditiilor pentru realizarea acestor operatii
astfel incat sa se obtina rezultate cu un grad cat mai uniform de
fiabilitate.
a.2 In etapa de executie a masurilor de interventie - masuri pentru
asigurarea calitatii lucrarilor.

b. Aspecte financiare - identificarea resurselor si a conditiilor de finantare a
lucrarilor de punere in siguranta.

c. Aspecte sociale - sunt ridicate de reactia grupurilor sociale afectate de
masurile de punere in siguranta: locatari, proprietari, utilizatori ai spatiilor
cladirilor supuse actiunilor de punere in siguranta, etc

d. Aspecte legislative - existenta unui cadru legislativ coerent care sa
stabileasca raporturile juridice intre toti factorii implicati in operatiile de punere
in siguranta.

e. Aspecte organizatorice - coordonarea intregii actiuni de punere in
siguranta la nivel central (al tarii) si local (judete, municipii, localitati). Stabilirea
responsabilitatilor si asigurarea fluxurilor informationale. Masuri pentru
colectarea, stocarea si procesarea informatiilor referitoare la toate etapele
actiunii de punere in siguranta. Masuri pentru respectarea cadrului legal
stabilit.

f. Aspecte educative - transmiterea, catre toti factorii implicati in actiunea de
punere in siguranta (factori de decizie, de executie, beneficiari, opinie publica),
a informatiilor si cunostintelor care ii privesc si insusirea lor de catre acestia.


1.1.C Strategie informare si educare

Programul de educare antiseismic a populaiei trebuie sa fie o aciune cu caracter
naional care sa puna accentul pe formele de educaie referitoare la condiiile
concrete de hazard, vulnerabilitate i risc din aezrile respective, avndu-se n
vedere urmtoarele direcii principale:
programe de educaie general a populaiei (comunitile urbane i rurale);
programe de educaie specific a unor categorii socio-profesionale i de vrst
ale populaiei, inclusiv ale specialitilor i persoanelor cu atribuii de conducere n

2
instituiile publice responsabile cu aprarea mpotriva dezastrelor i ale
componentelor societii civile.
Ca forme de realizare a programelor menionate se pot propune:
afie, pliante, brouri cu reguli de baz ale proteciei individuale i colective;
dezbateri i popularizare prin mass-media;
manuale/ghiduri practice cuprinznd cunotine generale i specifice socio-
profesionale;
filme documentare;
instruiri/ antrenamente organizate periodic pe plan local.

1.1.C.1 Propunere Banca Mondiala

Strategia de informare si educare publica privind domeniul situatiilor de urgenta a
fost realizata in cadrul proiectului pentru Prevenirea si Managementul Riscului la
Dezastre Naturale Servicii de Consultanta pentru Elaborarea si Implementarea
unei Campanii Nationale de Constientizare Publica finantat de Banca Mondiala
si Guvernul Romaniei.

Reguli de comportare in timpul producerii seismului
Oportunitatea parasirii locuintei/locului de munca: scarile/liftul etc.
Pozitionarea in interiorul locuintei
Protectia corpului/capului
Comportamentul in situatia blocarii sub daramaturi
Sursele de foc/interventia
Comportamentul dupa parasirea locuintei
Acordarea primului ajutor

Reguli de comportare dupa producerea unui cutremur
Acordarea primului ajutor
Pregatirea pentru evacuare si parasirea locuintei
Ingrijirea copiilor, bolnavilor si batranilor
Utilizarea telefonului
Stingerea incendiilor
Utilizarea surselor de electricitate, gaze si apa
Cunoasterea modalitatilor de supravietuire in cazul prinderii sub daramaturi
si semnalarea prezentei

Masuri de verificare a starii cladirii, locuintei
Evaluarea pagubelor prin observatie proprie
Solicitarea unui specialist expert autorizat in constructii
Adaptarea la conditia de sinistrat
Contactarea societatii de asigurare daca este cazul

Comunicarea in Situatii de Urgenta
Comunicarea in situatii de urgenta este o componenta esentiala care ajuta oamenii
sa revina la normal dupa un dezastru. Comunicarea eficienta poate sa previna un
comportament neadecvat intr-o astfel de situatie, cum ar fi:
Solicitari inutile pentru tratament;
Comportament de grup dezorganizat (ex. furt)
Mita sau frauda;

3
Bazarea pe relatii;
Abuzul de alcool si medicamente;
Marirea numarului de simptome fizice inexplicabile;
Schimb neechitabil si restrictii de calatorie.


Autoritatile locale sunt primele care sunt constiente de aparitia unei situatii de criza si
primele care trebuie sa intervina intr-o astfel de situatie. Autoritatile locale trebuie sa
aiba capacitatea necesara de a interveni in situatii de urgenta. Pe masura ce
resursele de la nivel local, regional si national devin disponibile, implicarea
autoritatilor centrale ar trebui, in mod ideal, sa sprijine autoritatile locale in activitatile
de interventie. Acest tip de sprijin insa necesita o definire si intelegere clara a rolulilor
si responsabilitatilor fiecarui organism implicat.

1.1.F Activitati tehnice post-seism

1.1.F.1 Tipuri de activitati post-seism

Dupa producerea unui cutremur de mare intensitate comunitatea afectata va avea de
rezolvat:
a) Evacuarea ranitilor si a victimelor, activitati de prim-ajutor, salvarea celor aflati
sub daramaturi;
b) Stingerea incendiilor, eliminarea scaparilor de gaze si de noxe;
c) Luarea de masuri pentru asigurarea alimentarii cu apa, energie, restabilirea
sistemelor de comunicatii;
d) Luarea de masuri pentru utilizarea cladirilor in conditii de siguranta.

Pentru utilizarea in conditii de siguranta a constructiilor sunt necesare indeplinirea
urmatoarelor etape:
A. Evaluarea starii tehnice a constructiilor in vederea luarii de decizii privind
conditiile de utilizare in continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a
acestora;
In perioada imediat urmatoare producerii unui cutremur de mare intensitate
este necesar a se stabili starea tehnica a constructiilor, precizandu-se daca
acestea pot fi sau nu utilizate in conditii de siguranta, daca sunt necesare
investigatii mai amanuntite, daca ele trebuie prevazute cu mijloace tehnice
de punere rapida in siguranta (masuri de prim ajutor), sau daca trebuie
chiar demolate pentru a nu periclita vecinatatile. Prima evaluare trebuie, in
mod curent, sa fie urmata de investigatii mai complete si mai precise care,
prin pasi succesivi, sa fundamenteze decizia finala de interventie.

B. Luarea de masuri pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor
afectate de seism.
Pentru a pune in siguranta ocupantii cladirilor afectate de seism, pentru a
preveni avansarea avariilor deja produse, precum si pentru a proteja
constructiile invecinate, se iau masuri de interventie rapida dupa cum
urmeaza:
sprijiniri provizorii ale constructiei avariate sau ale unor parti ale
acesteia;
reparatii locale ale elementelor deteriorate sau avariate;

4
demolarea partiala sau completa a cladirii.

C. Precizarea modului de organizare si desfasurare a activitatilor tehnice in
ceea ce priveste evaluarea post-seism a starii tehnice a constructiilor si punerea lor
in siguranta provizorie.
Expresia punerea in siguranta provizorie are in vedere luarea unor masuri
rapide, de obicei cu caracter provizoriu, pentru asigurarea exploatarii
constructiilor, in conditii de siguranta, atat sub incarcari gravitationale cat si
sub actiunile seismice generate de replicile cutremurului principal.
Atat evaluarea post-seism cat si masurile de punere in siguranta provizorie
se fac in conditii de urgenta cand este necesar a se acoperi un numar mare
de constructii, aflate pe arii extinse, cu resurse umane si tehnice limitate.
Potrivit acestei realitati, activitatile respective se fac prin metode rapide,
deseori cu caracter empiric si realizate de catre un personal tehnic cu
experienta si calificare limitate.


1.1.F.2 Evaluarea si organizarea activitatilor post-seism

a) Persoane abilitate cu evaluarea post-seism

Toate activitatile de evaluare post-seism ca si cele de interventie rapida sunt
organizate, coordonate si urmarite, teritorial, la nivelul comunelor, oraselor,
municipiilor.

Tinand cont de necesarul considerabil de forte tehnice pentru realizarea activitatilor
post-seism, este antrenat in aceste activitati un personal cu grade foarte diferite de
pregatire si experienta. El este constituit din urmatoarele surse:
personal de specialitate angajat in cadrul Consiliilor Locale si al unitatilor
subordonate acestora (de ex.institute de proiectare);
personal de specialitate din cadrul MDRT, inclusiv al Inspectiei de Stat;
ingineri structuristi si tehnicieni detasati din cadrul Institutelor si birourilor de
proiectare, a institutiilor de invatamant superior, a unitatilor de cercetare;
ingineri si tehnicieni implicati voluntar in desfasurarea activitatilor post-seism.

Acest personal se inregistreaza in evidenta centralizata de la nivelul unitatii teritoriale
care organizeaza activitatile post-seism.

b) Pastrarea, utilizarea si accesul la baza de date

Informatiile culese in etapele de Inspectie Post-seism si a Evaluarii tehnice rapide vor
trebui sa fie pastrate pe toata durata de recuperare a cladirii. Aceste informatii vor
trebui completate cu concluziile Expertizelor Tehnice care ar rezulta necesare si,
dupa caz, fie cu prevederile proiectului de punere in siguranta si a executiei lucrarilor
respective (pana la terminarea acestora) fie cu decizia de demolare recomandata.

Informatiilor vor cuprinde in consecinta toate informatiile importante privind istoria
actiunilor si deciziilor luate privind fiecare cladire.


5
Toate intrarile de date pentru o anumita cladire vor cuprinde adresa acesteia si orice
alta caracteristica ce poate identifica cu precizie cladirea. Evaluarea tehnica si orice
alte date referitoare la cladire sunt informatii care trebuiesc pastrate, pentru o lunga
perioada de timp deoarece, in cele mai multe cazuri, lucrarile de punere in siguranta
a cladirii se realizeaza, mult dupa producerea seismului respectiv si aceasta in cazul
fericit cand, datorita costurilor foarte ridicate implicate, aceste lucrari se executa.

O atentie deosebita trebuie acordata informatiilor si justificarilor pentru decizia de
demolare a unor cladiri. In cazul monumentelor istorice cercetarile si analizele ce
trebuiesc efectuate vor fi extensive si aprofundate pentru a fundamenta adoptarea
unor masuri de reparare care, conform legislatiei in vigoare, nu trebuie sa afecteze
aspectul acestora.

c) Organizarea pastrarii documentelor si a informatiilor

Pastrarea informatiilor post-seism de catre autoritatile locale este o sarcina
importanta si este obligatoriu adoptarea de masuri de recuperare a acestora.

Echipele tehnice ce urmeaza sa lucreze pentru completarea formularelor de
constatare vor culege informatii suplimentare si in perioadele urmatoare, informatii
care vor fi stocate in mod organizat si care vor putea fi cu usurinta apelate. In
perioadele urmatoare se vor inregistra cereri pentru efectuarea evaluarii sigurantei
cladirilor, pentru marcarea acestora, pentru efectuarea unor expertize tehnice si
elaborarea unor proiecte de consolidare. Toate aceste date vor putea fi utilizate
pentru definirea starii fizice a constructiilor si pentru a inregistra progresul lucrarilor
de reparatii.

d) Utilizarea calculatoarelor pentru culegerea informatiilor

Una din necesitatile esentiale de a actiona adecvat in urma producerii unui cutremur
puternic il constituie existenta unui program de baza de date care sa fie imediat
utilizabil. Este deosebit de important sa se inregistreze informatiile privind urmarile
cutremurului in momentele imediat dupa seism pentru a putea informa operativ
autoritatile locale si nationale, administrative si tehnice referitoare la amploarea
pagubelor si efectelor produse.


e) Tipuri de constructii afectate de cutremure de mare intensitate

Toate tipurile de constructii sunt afectate de seismele de mare intensitate. Totusi
impactul maxim asupra comunitatilor umane il au efectele cutremurelor asupra
cladirilor de locuinte si social-culturale (constructii pentru invatamant, spitale, hoteluri,
sali de festivitati, birouri, etc.). Numarul foarte mare de constructii de acest fel,
personalul tehnic limitat ca numar si cu un grad de pregatire foarte divers implicat in
activitatile tehnice post-seism referitoare la aceste constructii, numarul foarte mare
de persoane afectate de actiunea seismica exercitata asupra acestora, fac ca
problema evaluarii post-seism si a luarii deciziilor de interventie rapida la aceste tipuri
de constructii sa fie de o deosebita importanta si amploare.


6
Constructiile aferente ansamblurilor industriale (hale diverse, turnuri, estacade, etc.)
sunt, in general, examinate post-seism si sunt luate masuri pentru punerea lor in
siguranta de catre personalul tehnic de specialitate care exista in aceste ansambluri,
eventual facandu-se apel la proiectantii structuristi ai constructiilor respective.
Insituatii similare se afla constructiile penntru transporturi (poduri, viaducte, turnuri de
control din aeroporturi, etc.), barajele, silozurile, castelele de apa, turnurile releelor
de radio/TV, etc. Aceste constructii, desemnate de obicei ca constructii speciale sau
constructii ingineresti, trebuie tratate prin metode specifice fiecarei categorii, aceste
metode fiind familiare mai ales inginerilor constructori care le proiecteaza si
exploateaza.

2. IMPLEMENTAREA SISTEMELOR GIS

Integrarea informatiilor (inregistrari seismice, date geologice si geotehnice) in
sistemul GIS (Geografic Information System) este un pas catre un sistem integrat
informatic de gestiune si evaluare a riscului seismic. Modelul de date GIS poate fi
utilizat pentru a simula scenarii seismice si efectele induse de acestea asupra
fondului construit.
GIS este o tehnologie care utilizeaza baze de date referite spatial (prin coordonate)
sau date cartografice digitale. Deasemenea cu ajutorul GIS se poate stabilii relatia
dintre coordonatele unui punct pe o foaie plan (hart - 2D) i coordonatele
geografice reale din teren.

Utilizarea GIS implica n mod inevitabil o baza de date unica, neredundanta si
judicious organizata a componentelor grafice, cartografice, topologice i tabelare.
Desi au un rol important n cadrul GIS, elementele de grafica pe calculator reprezint
numai una dintre modalitatile de consultare sau raportare a continutului unei baze de
date spatiale. Baza de date permite o gama diversa de alte tipuri de explorare ce
necesit n special capacitate de tratare i de prelucrare pe criterii geografice i
analitice. Baza de date geografice este o colectie de date geografice organizate
pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea si afisarea de catre o multime de
utilizatori in mod eficient.

Se recomanda implementarea unui sistem GIS la nivelul fiecarei comunitati locale
(comuna/oras/municipiu/judet) utiliznd datele furnizate de instituiile specializate
(regia de apa, electrica, gaz, fondul imobiliar). Acest sistem implica costuri reduse (1
computer, acces internet, soft, personal calificare medie/superioara).


CONCLUZII

Categoriile de cldiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic o
reprezinta:
- cldirile nalte (7-12 niveluri) cu schelet de beton armat, construite nainte de
1940 fr protecie antiseismic;
- construciile executate ntre 1950 i 1976 conform normativelor de proiectare
n vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor fore seismice mai
reduse; acestea s-au comportat satisfctor n 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu
parter flexibil) au suferit mai multe avarii;

7
- cldirile joase din zidrie i alte materiale locale executate tradiional fr
control tehnic specializat.
Cele mai multe cladiri de acest tip constituie o prioritate absolut la intervenie.

Diminuarea vulnerabilitii seismice a constructiilor se poate realiza prin aciuni de
intervenie (consolidri) la cldiri de locuit, cldiri din domeniul sntii,
administraiei centrale si locale, educaiei i cercetrii, culturii, etc.

Referitor la modul de utilizare a terenurilor, a amplasarii construciilor, care urmeaza
a fi cuprinse in planurile de urbanism i amenajare a teritoriului, studiul bibliographic
efectuat nu a identificat reglementari internationale care sa impuna restrictii de
autorizare (impuse prin documentaiile de urbanism i autorizaiile de construire) i
amplasare a unor construcii sau dotri din punct de vedere al hazardului seismic.

Experienta internationala arata ca prin masuri adecvate de evaluare a efectelor
seismelor, prin estimarea cat mai exacta a efectelor conditiilor locale de
amplasament (studii de hazard local, investigatii geotehnice si geofizice, investigatii
seismice, etc.), proiectare de calitate, utilizarea de materiale si sisteme moderne, se
pot realiza/executa toate tipurile de constructii.


BIBLIOGRAFIE

Arion, C., 2003: Zonarea seismica pentru conditii de teren si sursele seismice specifice Romaniei.
Teza de Doctorat, UTCB, Bucuresti, 181p.
Educaia i protecia elevilor n caz de cutremur, cunotine i recomandri pentru elevii din
nvmntul liceal, elaborat de Ministerul Transporturilor, Construciilor si Turismului si
Ministerul Educaiei si Cercetrii, 2006.
http://inforisx.incerc2004.ro


8