Elev: MURGU ALEXANDRA Cls.

II A

Motto:
ZIUA SE MRETE, ZPADA SE TOPETE, GRDINA A NVERZIT, CINE A VENIT ?

Primavara, fiica cea mai tanara a batranului an, cea aducatoare de bucurie si voie buna a sosit si la noi cu alaiul ei de flori, lumina si culoare. Totul e invaluit in mantia de lumina a soarelui, care mangaie bland pamantul si toate vietatile. Bolta albastra se oglindeste in apele limpezi ale raurilor. Zilele sunt mai blande si mai lungi, iar noptile mai scurte. Primavara a asternut peste tot un covor multicolor. Campurile si dealurile au inverzit, iar livezile se pregatesc sa dea in floare. In paduri , muschiul copacilor e moale ca o perna de puf, iar brazii care abia si-au lepadat mantia de nea privesc mandri catre soare. In desisuri a albit floarea ghiocelului si un parfum usor de toporasi se raspandeste la adierea vantului din amurg. Primavara a trezit lunca la viata .Fluturii zburda , albinele harnice isi incep dulcele zumzet prin flori. andaceii si carabusii dorm la soare ,dezghetandu-si aripioarele si piciorusele.Pasarile calatoare par niste vaslasi pe marea cerului albastru.!andunica cea vesela,turturica,sturzul ciripesc in deschiderea marelui concert al primaverii "i oamenii se bucura de aceasta renastere a naturii.#goarele rasuna de duduitul tractoarelor si zumzetul harniciei.In livezi oamenii curata pomii,iar in gradini sapa pamantul sa puna rasaduri. Cu mantia plina de lumina ,primavara imparte tinerete,voiosie si culoare."a ne bucuram toti de acest minunat dar de la blanda primavara.

LUNILE PRIMAVERII N TRADIIA POPULAR ROMNEASC

Mart e ! M"r# $%r. $n popor, lumea %ncepea de&a muncile c'mpului %n aceast( lun(. )cum, Baba *ochia urca cu oile la munte, %mpletind firul ro+u, al soarelui, cu cel alb, al z(pezii. ,(r-i+orul veste+te venirea prim(verii. *enumirea din latin( vine de la zeul ,arte, zeul r(zboiului, pentru c(, odat( cu venirea c(ldurii, %ncepeau +i r(zboaiele. A&r l e ! Pr er. Prier vine de la prim(var(, deoarece %n aceast( lun(, prim(vara +i-a intrat pe deplin %n drepturi. $n latin(, numele vine de la )preio, apreris, care %nseamn( a deschide, deoarece acum se deschid mugurii plantelor. Ma ! 'l%rar. *a, Florar vine de la flori. . luna florilor, cea mai iubit( lun( din an, c'nd soarele nu e prea puternic +i arz(tor, c'nd frigul s-a dus, +i c'nd totul e plin de culoare, via-( +i frumuse-e. *enumirea de Mai vine de la latinescul Maius, de la denumirea dat( de !omulus senatorilor romani / majores. LUNILE PRIMVERII . MARTIE, e prim(var(, "oarele r'de iar afar(0 Toi ghioceii %nfloresc, C'nd razele cu drag z'mbesc. Iepura+ul st( s( ias( Chiar din co+ul cu verdea(. Cinci pui+ori se-ntreab( iar(1 - .-APRILIE2 3i ies afar(. Flutura+ eu sunt %n strai 3i anun c( vine4 MAI, # lun( de prim(var( 3i-o speran( bun(oar(0

S%s rea ra()*( + , )e Ge%r-e C%s.*+

!andunica a sosit, Primavara vine. Iata mugurii-nfloresc, radinitele-nfloresc, Tot e viu si-ntinerit Caci e cald si bine. er, zapada, tot s-a dus Primavara vine. !asarit-au mandre flori "i prin zari se vad cocori 5erde-i &os, senin e sus Caci e cald si bine!

SAR/ATORILE PRIMAVERII
Primaverile vin cu o serie de sarbatori specifice. Prima zi calendaristica de primvara, 6 martie, este in acelasi timp si zi de sarbatoare a primaverii, este o zi in care barbatii fac cadouri femeilor, martisoare. Ziua Femeii, se sarbatoreste pe 7 martie, in fiecare an. "arbatoarea isi are originile in "8) In afara celor doua sarbatori ce vin o data cu primavara, avem "fantul 5alentin si *ragobetele, in luna februarie, pe 69 si :9. Tot primavara sar atorim si !"orii"# $ar si Past#"#%I&vi#r#a Dom&'"'i(

Le-e()a Pr 0"ver

)far( este o lume de basm. Col-ul fraged al ierbii +i-a dezvelit c(p+orul pentru a intra %n visul naturii. . prim(var(, anotimpul feti-ei cu codi-e %mpletite, %n crengile copacilor, cu un chip ce-l vede omul cu sufletul plin de credin-(, %n apele cele mai limpezi ale r'ului. Feti-a a c(rei poveste este tulbur(toare. )l(turi de bunicul lui, )ndrei ascult( legenda prim(verii1 ;C'ndva, era un copil cu un suflet ce nu cuno+tea p(catul, cu ochi calzi ca ai unui miel. .ra fata unui om bogat +i a unei femei crude. )vea mai mul-i fra-i +i surori, care iubeau banii +i r(utatea, ca p(rin-ii lor. Prim(verii, fetei cu codi-e, nu-i pl(ceau aceste lucruri, ci adev(rul, dreptatea, oamenii simpli +i iubirea, de care nu avea parte. P(rin-ii Prim(verii aveau un castel %n de+ert, iar asta o chinuia pe fat(. 5isa s( aud( r'ul curg'nd repede, melodios, s( simt( col-ul ierbii sub picioare +i s( aud( glasul p(durii r(sun'nd. $ntr-o zi, ea a plecat de acas( pentru c( se s(turase de minciuna +i ura din &ur. ,ergea r(t(cind prin de+ert de parc( auzise glasul cuiva, glasul unui om ce o chema la el ca +i cum ar fi fost fata lui. .ra obosit(, moart( de sete, dar totu+i mergea, p'n( a c(zut. C'nd a deschis ochii, era %ntr-un loc s(r(c(cios, dar pl(cut privirii. )colo se afla *umnezeu. .l o %ntreb( pe fat( ce %+i dore+te mai mult. Prim(vara a r(spuns1 - $mi doresc s( m( r(zbun pe r(ul ce a cuprins familia mea. )tunci *umnezeu a trimis frigurile cele mai aspre ce au cuprins de+ertul. P(rin-ii Prim(verii +i-au dat seama de lipsa ei +i au %nceput s( se vaite +i s(-+i regrete faptele rele. Fetei i se rupea inima c'nd vedea aceste lucruri. Ceru s( se %ntoarc( +i s(-+i mai vad( o dat( p(rin-ii +i fra-ii. *umnezeu o trimise ca un %nger pentru a desface blestemul. C'nd a pus piciorul pe p(m'nt, acesta a %nverzit, au r(s(rit copaci +i s-au auzit r'uri curg'nd +i p(s(ri c'nt'nd. To-i +i-au cerut iertare de la ea +i i-au spus c( vor s( tr(iasc( ca ni+te oameni obi+nui-i %n %mp(r(-ia lui *umnezeu. )cum ei locuiesc acolo +i sper( ca lumea s(-+i aminteasc( povestea lor+i s( nu fac( la fel0<