Rodca O|og-Braoveanu

S nu ne uitm la ceas
14 Iue 1943. n faa hoteuu Athne Paace parca un automob
sdefu Hspano-Suza de doua ocur. La voan se afa o femee. Portaru
nfretat se precpta deschse portera. Do barba n hane uoare de
ustrn, care rezemau zdu coaforuu Ionca, urmareau pn de nteres
scena.
- Hm! Frumue obect.
- Nc posesoarea n-arata rau...
- Cam coapta...
- Amce, mbatrnet. Cnd ncep sa cau doar sn tar dn
sanato...
Femea nata, supa, de o eegana sobra, patrunse n hote
azvrnd dn mers portaruu:
- Te ocup dumneata de baga|e.
Avea un gas partcuar, deosebt de grav, bne tmbrat. Nu dadu
nc o atene capeteor care se rasucra n ho - nregstra n treacat
mute havane, coafur cosmetcate, efuv de Narcsse beu Mury,
unforme germane - se ndrepta cu pas sgur spre recepe.
- Ma numesc Evra Manu. Am renut un apartament.
Drectoru hoteuu, vt ca a comanda, se ncna pn de
reverena.
- Bne a vent, doamna Manu. Suntem onora de prezena
dumneavoastra sper sa va sm bne a no. Ave apartamentu 29,
a eta|u I, cu prvre a Caea Vctore, aa cum a soctat .
Evra Manu arunca o prvre scurta, experta. Drectoru se fstc
uor. Se smea parca dezbracat descu. Era un barbat n |ur de
patruzec de an, extrem de spcut n costumu grs-evanca, bne
hrant, cu un chp agreab gestur onctuoase.
"Arata exact ceea ce este!", cafca menta Evra Manu.
- Daca-m permte, va vo conduce persona...
- A, da... Perfect, muumesc. Se pare ca hoteu e pn...
- Ca totdeauna, ndferent de sezon. Avem muta...
Era sa spuna nemme, dar se cenzura automat. Nu ta ce hram
poarta femea.
- ... muta centea strana.
- Am bagat de seama.
Cnd coborra dn ft, boyu, un put de vreo cncsprezece an n
unforma caramze cu nastur aur, eea dn apartament.
Evra Manu strecura o bancnota:
- Ave un servcu foarte prompt, domnue drector.
scoase manue gac, pmbndu- och prmpre|ur. ncapere
erau spaoase, tapetate cu matase Lberty vne argnt. Moba
aba, Lous XIV, bne ntrenuta, se detaa graoasa. Trandafr ab
ro, n gastre de Bohema, nsufeeau nteroru.
- Da... e agreab.
- Acesta- saonu, dncoo, desgur, dormtoru.
Drectoru se agta nut, deschdea duapur, u, trase drapere...
- Ac, desu ndcnd un r de butoane dvers coorate fxate pe
o paca de ceuod n perete, ave dspoztvu de apeur: camersta,
boyu, restaurantu, baru, recepa. Persona, am pacerea sa va stau
orcnd a dspoze... m permte sa ma retrag.
Evra Manu ova cteva cpe.
- Atepta... Cred ca vo apea a dumneavoastra ma curnd
dect va atepta...
Drectoru se ncna, emnd preos:
- Servu dumneavoastra. Porunc!
- Mda... Domnue...
- Stanescu. Arstde Stanescu.
Evra Manu se aeza ntr-un fotou scoase pachetu de gar dn
poeta de crocod. Drectoru se aprope cu brcheta aprnsa.
- Muumesc, ua oc, domnue Stanescu. Este vorba despre o
chestune absout confdenaa. Sper ca pot sa am ncredere n
dumneavoastra.
Stanescu se arata vag ofuscat:
- To anga|a acestu hote, pna a ce ma modest funconar,
reprezentam o casa de prestgu. Dscrea satsfacerea mpecaba a
dorneor onorate noastre centee repreznta devza nscrsa cu tere
de aur pe bazonu nostru...
- Da, da, nu ma ndoesc. Dec, domnue Stanescu, fac ape a
dumneavoastra ntr-o probema reatv decata. Ma afu ntr-o vacana
de doua saptamn vreau sa ma dstrez...
- Va stam a dspoze... De-a|uns sa va cunoatem prefernee.
De pda, a baru Monte-Caro danseaza ceebra Aexandra Danova...
Cunoate, desgur, baetu D|agheff dn Monte-Caro... Sau poate
prefera muzca de caf-concert... V-a recomanda atunc sa merge a
Contnenta, unde cnta Grgora Dncu. Un |azz de catate - Leon -
va poate ofer baru nostru. Muzca ruseasca, Vana Levcenko...
Evra Manu opr, rdcnd portgaretu de baga. Surse uor:
- Destu! Nu m-a ascutat pna a capat, domnue Stanescu...
- M-a spus ca vre sa va dstra... Daca sunte cumva
amatoare de cee ma... exotce...
Evra Manu avu un gest "nu ne neegem"!
- Domnue Stanescu, am spus ca doresc sa ma amuz. Sunt
sngura, vreau sa zc acum, n vacana, ar pentru o femee n aceasta
stuae posbtae de dvertsment sunt mtate. Am nevoe de ceea
ce amercan ar num un extra-man. Un pa|, sa zcem, sau, ma car,
un tovara de vacana.
Drectoru ramase o cpa cu gura cascata. Lucra de a pasprezece
an n ndustra hoteera, era obnut cu tot sou de excentrcta dn
partea centee, ma aes cea femnna, de a batrna doamna dn
provnce cu peernua copond de |eur, pna a demmondena
arbornd pe un sngur deget ma mute carate nu putea f uat uor
prn surprndere. Femea aceasta nsa umea. Avea casa, un aer
nconfundab care nu poate f contrafacut, de mare doamna parea
cudat s-o auz cerndu-, sa vorbm pe eau, sa- fac rost de un
bovnc. Instnctv, o cuprnse ntr-o prvre care evaua: sueta fna,
fuseata, pcoare mpecabe, o fgura decata. Paru bond patn
straucea unar, ntr-o coafura savant neg|enta, toaeta dn antung
grs-pere purta semnatura unea dntre casee ustre ae Parsuu:
Lanvn, Moneux, poate Chane... An patruzec-patruzec cnc se
desueau vag n uoara nesgurana a pe dn |uru ochor negr cu
prvre patrunzatoare, a pognet-u mnor, unde osu ncepuse sa se
reefeze, strapungnd rotun|me tnere.
Evra Manu sesza prvrea o nterpreta exact. Rse uor. Gura,
de bne desenata, comparata cu botoaree nmoara ansate
mpuse de Cara Bow sau Any Ondra, parea cam mare. Defectu nu era
deoc dezagreab, confernd chpuu o senzuatate deosebta. De
atfe, dantura puternca, bne ngr|ta, o moba admrab.
- Nu e ceea ce va nchpu dumneavoastra, domnue Stanescu.
Nu un amant va cer...
Drectoru ngh repca: "Da' atunc ce naba vre, cucoana?"
- Desgur, neeg foarte bne...
- N-ave deoc aeru, contnua sa zmbeasca femea. Doresc
efectv un smpu nsotor, o dama de compane cu pantaon, un
"chevaer servant", pentru o peroada de doua saptamn. Un barbat
care sa ma ntovaraeasca a pmbare, a un spectaco, ntr-un oca.
Evdent, chetuee ma prvesc. Dec, ceea ce pretnd eventuauu
partener este numa tmpu pentru care va prm o remunerae
corespunzatoare, fara nc un fe de obga de... tandree. Acum a
nees?
- Perfect.. Ce cata trebue sa ntruneasca persoana? Vrsta,
fzc, stud, naonatate, mb strane...
"A nab sa fu", zse n gnd Stanescu, "au comanda ca un
negustor de scav. Doar ca n-am ntrebat de numaru dnor... E pna
umea de smnt!"
- Ma muumesc cu orce barbat ntre trezec cnczec de an,
care sa nu arate ca un urangutan, sa nu fooseasca scobtor a masa
sa nu fe prea mbec. A! Sa vorbeasca romna, franceza sau engeza.
Drectoru se ncna:
- Prea bne, stmata doamna. Ve f servta.
Evra Manu concede cu o mcare scurta a capuu. Se aprope
de fereastra contempa o vreme prvetea. Caea Vctore se
aternea pna departe, n Paa Teatruu, caedoscop de cuor
zgomote. Automobe, trasur, bastoane de bambus tocur nate,
paar de pa borsane, corap Kaser sau GBL, |abour mpovarate
de an prnse ntr-o camee, roch fude de voe-Georgette. Expresa
chpuu Evre Manu se nsenna. Un surs uor nfor gura mare,
senzuaa:
- Bonnes vacances!
***
Stapn absout asupra baruu, ofcnd cu mpresonanta
studata eegana, sugernd maga neagra or marea de gestca a
unu preot brahman, era domnu Base.
Avea o fgura casca de cruper un trup care nnoba orce
hana. Zmbea rar, se mbraca admrab consttua dn toate
punctee de vedere o prezena desavrta. Un cunoscut regzor de fm
asduu cent a Athne Paace-uu afrma despre domnu Base ca
se comporta de parca s-ar afa n permanena n faa unu aparat de
fmat, fara sa aba aeru ca o te.
Spre deosebre de cea coeg de breasa, de regua mbu,
|ova, duhovnc conser pn de rabdare a muteror, sac de
anecdote tr de utma ora, domnu Base era sobru, rezervat de
o dscree absouta. Nu se cunotea nmc despre vaa u personaa,
nc macar unde ocuete; snguru nformat, data fnd o amce ce
data dn copare, era drectoru hoteuu, Arstde Stanescu.
Ca totdeauna, a ora douasprezece, baru era pn. Domnu Base
nventare cen, mpar pe categor: permanen care se
prezentau contncos ca a su|ba, absena presupunnd ntmpar
grave, frecven - tre, patru apar pe saptamna - accdenta.
Prnu tefan Duca facea parte dn prma categore. Era un batrn
marunt, cu un chp numa pur manere de marchz. Hanee,
totdeauna |acheta pantaon reat, ndferent de sezon, acuzau
oboseaa unor decen, dar bacure contnuau sa fe prncare.
Comanda nvaraba: un contreau o cafea. Barmanu, care
ntmpator cunotea gradu de paupertate a batrnuu - ocua ntr-
un demso mzer, vecn cu o spaatoreasa un mst fara noroc -,
consdera cu compasune, dar ta ca refuzu pourbore-uu -ar f |gnt
pna n adncu sufetuu.
Prnuu pacea sa stea sngur a masa vrea vreunu neavzat
crea o stare de panca. Achta nota fara sa- termne consumaa
peca precptat. n zee cnd nu gasea o masa bera, se retragea,
neacceptnd cee ma mbetoare nvta. Se scuza cu desavrta
potee trecea peste drum, a Corso.
refuza constant pe Tcu Stratuat, un barbat de crca trezec
cnc de an, cu ntnse mo n Otena una dn vedetee ocauu.
Coportor de cancanur, totdeauna nformat, chetua cu deznvotura
nu se smea n forma dect ncon|urat de curte. La masa u era
peerna| de zart, actre, tner avoca, renter de toate vrstee,
posesor de snecur confortabe, dar to, n prmu rnd, "bae duc".
- Ce tot nst, mon cher? ntrebase Dnu Ionescu, un stagar
frumue de a Naona. Nu vez ca ne snobeaza?
- Tpu' nu- comun... Vreau sa- cunosc dee.
- Studaza-e pe ae mee. Te asgur ca-s ma nteresante.
- A rght! Am sa ma ocup char dupa-masa de chesta asta...
Un maor neam, dn grupu ceor rezema de bar ntoarse ute
capu. nfpse ostentatv monocu mna n od se uta cu
arogana provocatoare a masa u Stratuat.
- Ma uor, Tcue, opt un zarst marune cu ochear. Te
devza|eaza neamu...
- Daca nssta, arat pare rotunde... Ce-o f n capu astora?
Nu ma poate conversa Europa dect pe "O, Tannenbaum"? nchee
tare, ostentatv: Good uck, gentemen...
Barmanu se adresa oportun neamuu:
- Domnue maor, ave un mesa| dn partea domnoare Stea. A
trecut az-dmneaa pe ac.
Maoru se rasuc pe cace cu un zmbet arg ntnse mna
dupa pc:
- O, muumesc, muumesc. Este o veste pacuta...
Domnu Base rasufa uurat. Nu erau ndcate ncdentee cu
"preten" nem. Dn fercre, camaraz maoruu, un coone dn
Luftwaffe do captan dn trupee de asat SS cu capu de mort
straucnd snstru pe chpee negre, dscutau cu aprndere despre
dstnsa casa a doamne Puea. Barmanu cunotea stabmentu. Se
afa char n spatee Ateneuu, pe Ncoae Goescu, nu avea pensonare,
c fotante, ar dscrea era absouta. Vzonare se faceau doar pe baza
de fotograf, rendez-vous-ure ceor nteresa se aran|au prn teefon.
La madame Puea nu se putea patrunde dect n urma unor
recomandar seroase, ar preure ar f sperat saaru unu drector de
mnster.
Och barmanuu aunecara peste cteva mese nenteresante -
negustor boga dn provnce, agen mobar un grup de
magstra, |ousseur pastrnd nsa n gasur gestur dscrete
prestgu toga; ateptau sa se faca ora unu pentru a- muta sedu a
Dragomr Ncuescu unde, a prnz, apareau "frandzee": homar,
cavar, creve de Rusa, foe-gras-u. Prvrea domnuu Base se opr a
cee doua mese dn stnga baruu.
Pe Vforeanu, ce pun aa susnea ca- cheama, un ns subre ca
un ac, ustrut cu prvre fxa, suspectase dn prma cpa ca este
agent de sgurana. Avea o eegana construta , de schmba
costumee cu reguartate, smea "ndumnecat", neandemna n
strae care nu- aparneau. Intua ca nu acesta este modu u obnut
de a se mbraca, se mca ncorsetat ca n hane de mprumut, nu avea
acea nonaana a ndvduu care- comanda prn teefon a Londra o
semduzna de costume.
"Asta", gndea domnu Base care, n monoogure nteroare, se
exprma cu ma puna dstnce, "cnd vne a no, a oaee dn
depoztu Sgurane, semnnd nventaru".
Pe Vforeanu trada n prmu rnd prvrea scormontoare, dura,
mereu a pnda, nconfundaba: de stcete.
n utmee tre ze nsa, curoztatea domnuu Base era aata
de un persona| nou n fauna baruu. Se numea Sundo, era neam ,
de mbracat n hane cve, toate amanuntee nfaar sae tradau
mtaru de carera. nchnase o garsonera n hote petrecea n bar
cam doua ceasur znc. n chp cudat, evta compana nemor care
munau n oca, muumndu-se sa contempe n nte cee ce se
petreceau n |uru u. Femee pareau sa nu- ntereseze. Och
aunecau cu ndferena asupra or nc macar Luu Dragu, rezstba
steua n pna ascensune de a Ahambra, nu zbutse sa- strneasca
macar o scntee de entuzasm, de desfaurase n faa u ce ma
artstc de buna factura |oc de gambe fne n corap Emett, eta|ate
pe tocur de crsta. Sundo rasucse capu cu ndferena. Nu
ofensatoare, c dnd senzaa ca pur smpu nu observa ceea ce nu
exsta.
" totu", zse domnu Base, aprecndu- cu och de
profesonst aspectu vr, geometra nob-barbateasca a chpuu, "ac
se petrece ceva bzar. Boche-u nu- deoc genu care sa doarma n
patur de o sngura persoana nc pervers nu pare... Hm, ramne de
vazut.."
La masa u Tcu Stratuat zbucnra dn nou hohote de rs...
- E formdaba! Coosaa!
- Sta un pc... Tcue, Tcue! F atent! |urnastu cu ochear
tragea de mneca... F aten, bae, sa v-o spun pe utma! t
decretu u Hter dn marte? Cu nu- pace de capora crpete
oarece, prmete urgent un bet fara retur pentru agar.
- Asta zc eu noutate, facu actoru Dnu Ionescu.
- A rabdare, bre! Cca, dupa chesta asta, a aparut un anun n
unu dn Zetungure or: "Pereche bne stuata cauta servtoare surdo-
muta"!...
Domnu Base deschse aparatu de rado, dndu- aproape de
maxmum. Rumoarea, rsetee fumu de gar - ma aes trabucur
Lucky Strke - fura acoperte de gasu duceag a u Manue Stroc
facnd recama creme de ghete Gadys:
"...|-a facut ar ghetee / Sa te paca fetee. / a pecat mndru
prn sat / ar dupa vnat.."
Base prnse prvrea u Tcu Stratuat - arata dn barbe grupu
nemor. Tnaru moer rdca dn umer, "|e m'en fche!", apo se
razgnd brusc:
- Bae, ha sa ne evaporam, c-ac suntem ndezrab. Ma nou,
daca Herr capora da ordn de gutura a Bern, no, dmboven,
trebue sa ne ndopam cu Bayer a Bucuret. Noteaza- chesta asta,
Dobrne, bag-o a gazeta, sa te tot romnau!
- Unde mergem?
- Ha a Vtcoa! prefer cap de me dect... de mort. Ce ma mra
e ca paare, vreau sa zc chpee, nu sunt... patrate.
Se cocnra a ere de drectoru hoteuu care, sautnd cu
reverena, se nteresa mecanc:
- Aa de repede, coane Tcue?
- Mon cher, ocau matae a devent nfrecventab. Restu-
expca - arata cu degetu gros spre Base - amcu.
Stanescu se aprope de bar:
- Ce- cu asta?
Barmanu aba mca buzee:
- Face pe nebunu...
- Vreau sa- vorbesc. Lasa- pe |ean a bar zece mnute vno n
brou meu.
Base statea pe cou brouu de patn. Un buchet bogat de
gadoe nforea expoze roz pe tapetu cenuu. Fuera subre:
- Cum zc ca arata tpesa?
- Mare cucoana. Cam trecuta, dar nescuturata. Da bne n orce
decor smandcos: hote Negresco, Nsa, Rtz, Hton, orunde vre sa pu
degetu pe harta.
- Preznta-ma pe mne, rse Base. Corespund dn toate punctee
de vedere. n pus, dansez tango.
- Me-m spu? A stud temence a Pomu Verde.
Rsera amndo. Pomu Verde... O gradna de vara pe strada
Barae, unde se neau baur n fecare dumnca. Doar evocnd-o,
smeau nca mrosu de mtte, forcee zahar vanat, de brantna,
parfum eftn subsuor neg|ate, de crema de ghete pudra
nspoasa, Carmen... Bau desfunda mahaaee dn |ur: Moor, Radu
Voda, Lpscan, Scaune, facnd concurena chermezeor u Cucuze, de
a Lemn Fer, sau Daca de pe Ua Franeza. Ac dansau, pna
nspre zua, n roche eftne de bemberg organdna, "mdnetee"
Bucuretuu, mc vnzatoare crotorese, ucence, ucratoare tnere.
Inme nforate de dorur nedesute bateau navanc, fetee peau
obra| ncn adesea de oftca de peptu "cavaeror" ndumneca n
ghete cu gan manu de aa: chener, frzer, mpega amar,
copt, mesera marun...
n zor, orchestra cnta maru de pecare a u Bouanger.
Pe atunc put, amndo cop de mahaa, Stanescu Base
dadeau trcoae negustoror. Pentru servc de corvoada, cupe
omeneau cu cte o gogoaa, un covrg, vreo acadea vopsta voent n
rou sau verde. Cnd muter erau a dans, bae furau cte o duca
dn ap de bere sau stcee cu monada trezta. Demoazeee care
cunoteau ce va sa zca maneree, potoeau setea cu nghtur rare
mc pentru a nu s parteneru sa comande nca o stca. Refuzau
graos orce tentatva n acest sens: "Nu se merta, pardon, mers, sa
va chetu..."
Destnu nu- desparse. La pasprezece an, Arstde fu trms de
Stanescu-tata, crcumar prcopst, a "stud", a Budapesta, unde un
neam de-a neveste nea hote cu dever char pe nsua Margareta.
Base, de fapt Vase Sfetcu, debutase ma modest. Taca-sau, br|ar cu
fef n Paa Teatruu, bev fara vocae or convus paterne,
daduse drumu n ume de a zece an. ncepuse ca baat de pravae
trecuse prn toate mzere cuseor de restaurant. O ambe
draceasca daduse nsa brnc. Se cose sngur deprnsese curent
tre mb strane, fara profesor, nvand dconaree pe dnafara.
Maneree, modu de a se mbraca e nsuse studnd atent centea
eeganta a restauranteor de eta, actor dstn a tmpuu. Barraut,
Ramu, Chares Boyer... De cte opt-zece or vazuse fmee "Sa vsam",
"Nevasta brutaruu", "Arsne Lupn, |ocur de noroc"...
- Bun, facu Base, -acum spune-m ce vre! Ma repede, ca ma
ateapta aa n bar...
- Pa, da-m o dee. Pe cne naba sa- preznt?
- Pe Tto Schpa!
- De Dnu Ionescu ce zc?... Actorau... A fost char az a no. E
frumue, tnere...
- tu, da- nab! Nu e stu cucoane. Un mc petor...
Base prv ung:
- Crez ca merta persoana sa depu ntr-adevar efortur?
Drectoru hoteuu repca hotart:
- Da.
- Atunc se schmba chestunea. Lasa-ma sa ma gndesc...
n hou hoteuu, pe o canapea, cooneu Kurt von Sundo tragea
rar dntr-o gara Vceroy pe care o nea, n mod cam afectat, ntre
vrfure degeteor m|ocu near. Avea expresa specaa, absenta
totu concentrata a unu ndvd ndferent a ce se ntmpa n
mpre|uru medat, dar cu gndure, ntreaga faptura, ndreptate catre
ceva - evenment, pesa|, persoana, pe care e vedea sau e cunotea
doar e.
Prvea mana barba femee - ma rar perech - care ntrau
n restaurant sa- a de|unu. Tot mana se uta a femea care tocma
cobora dn ft. Un car de nteres se aprnse n och.
Evra Manu, ntr-o roche fuda verde-mare, arunca o prvre
ndferenta n |ur, tragndu- manue. Raspunse dstrata sautuu pn
de curtoaze a u Arstde Stanescu se ndrepta spre erea dn
hote. Sueta zveta, unduoasa, fara ascvta, mersu atrageau
atena. Nu mta pa Hoywood-uu - un do, un do, pcoru stng
exact dnantea ceu drept, ce drept exact dnantea ceu stng -,
ntr-un mers strns, reaznd un baans nsnuant a oduror;
cacatura era dreapta, tnereasca, sportva.
- Asta- persoana, opt Stanescu.
Barmanu freca gndtor barba aspra.
- Da... Vad... O femee dfca.
- n ce sens?
- Genu care te concedaza fara o vorba fara ca tu sa a habar
cu ce naba a ndspus-o. Fatae, ma aes gafee dn faza naa.
Stanescu cerceta ronc:
- Vasca, tata, a devent fosof.
- Ceva ma mut. Ma ndoesc ca nen-tu Kant e n stare sa
deosebeasca un fund de muere de un atu, ac e cheste de expe-
rment statstca... Ne vedem ma trzu.
Drectoru hoteuu dadu vag dn cap, repezndu-se nantea unu
grup de turt nem.
Desfaura un rezstb recta de zmbete festve, "ah, aba va
ateptam!", temene cu z evantn. n snea u, se smea rtat
pn de dspre:
"Ute a opran ata cum ntra n Athne Paace! Pantaon
troez, bocanc cu nte, rucsacur. Evdent, aparate foto bnocur.
Ce dracu vor sa bnoceze de-ac? Kremnu?"
Cooneu Kurt von Sundo se rdca spr|nndu-se greu pe braee
fotouu. O schma de durere fugera obrazu. Dupa cteva cpe de
eztare, paras hoteu.
Portaru, n echer, duse mna a chpu cu trese de aur. Ramase
n aceea poze, ateptnd sa treaca prnu tefan Duca. Chpu
batrnuu de obce uscat, masca n emn, de nepatruns fara reac,
parea nsufet de o umna neobnuta, nseszaba pentru ochu
superfca sau ndferent.
Portaru, care- cunotea de a curse, traduse prompt:
"Car! A |ucat pasat pe Rndunca a scos cteva m de franc..."
Prnu Duca urmar sueta u von Sundo care, depand hoteu
Spendd, cobora acum pe trbe Voda. Zmbnd, o ua n partea
opusa, spre Ateneu.
"E bne, e bne..."
***
Madam Aneta, spaatoreasa, domnu Gua, vecn prnuu
tefan Duca, se smeau bne mpreuna , o data, de doua or pe
saptamna, petreceau sere punnd ara a cae, comentnd
evenmentee ze, ntmpare dn boc - a parter eta| stateau
boer, e, a demso - sau facnd potca subre. Don' Gua, fost
aprod a Casae, acum mst de marfa caca, tea, comsonar, pasator
a cnematografee margnae, portar de noapte n hoteur duboase,
curer sau uar, dupa necesta crcumstane, se consdera un
barbat cu experena, care n-a trecut prn vaa cu capu ntre urech
tot astfe socotea Madam Aneta.
Invtae erau formuate totdeauna a fe:
- Te poftesc, don' Gua, a o uca o masna. La o adca, vaa,
ca ou n mna copuu, umnarca n bataa vntuu.
Msru, om fn, umbat prn ume, dadea fuga pna n co a
bacana u Bancu. Se ntorcea ct a cp cu cteva pacheee de
mezeur mrosnd mbetor o cana cu bere.
Madam Aneta mustra de fece data de compezena, "nu zau,
don' Gua, prea et dn cae afara!", scotea farfur pahare dn
bufetu cu geam de stca. Rafture erau mbracate frumos n hrte
roe cu chenaru taat n cour.
Don' Gua se smea bne a spaatoreasa. paceau ordnea dn
odae, patu fecorenc de fer cu tab pctate, macat rou suur a
capete, masa rotunda pe un sngur pcor baetstee frave dn
stano foa creponata agaate pe perdea.
De fapt, msru madam Aneta erau bun preten, n ce ma
strct sens a cuvntuu, poate ca, daca destnu ar f fost ceva ma
zornc, ar f ntocmt gospodare fercta mpreuna. "Dar aa, a an
me", spunea spaatoreasa fara regret, "nu te ma duce mntea a
prost -e rune..."
n tneree fusese martata cu un pota, dsparut n uptee de a
Otuz , uteror, de tnara, nu se ma smse mbata sa- ege vaa
de at barbat. "Am cop de naat, m-am facut rndu n ume..."
Copu, un baat crescut de o sora, a ara, era un pretext. De fapt,
ncapanarea Anete de a ramne sngura ascundea un temperament
pacd, o psa de vocae, snguara n umea e, pentru vaa n do, o
nevoe organca de ndependena de care nu era contenta.
Conversaa dntre ce do evoua totdeauna ntre acea parametr
pastra o ordne de z strcta. Coana Aneta dadea utmee tr dn
boc, sorbnd destu de des dn paharuu cu rachu, ugundu- buzee
de parca -ar f fost teama ca bautura sa nu se reverse pe a coure
gur. Vorbea cu gas monoton despre Ionka, servtoarea farmacstuu
Ba|enaru de a unu, "puturoasa ca stapna-sa, obraznca
nesmta, scoate un car de guno dn casa nu da o data cu matura
prn curtea nteroara, se ntnde cu to goan dn carter, ma deunaz
se gudura pe nga Na... Cum, care Na?! Baatu de mparte pnea
u Gage... Domnoara Raduescu, fata batrna a fo cnze|' da an, -a
pus az o paare roe, aa- cnd a Dumnezeu mne, Leonte, co-
ms-voa|oru cu garsonera a parter, a vent cu ata dama, patru ntr-o
sngura saptamna...".
Don' Gua decreta ntre doua sughur:
- Fcatu, a un pardon, ma scuz... Are ban, coana Aneto, are
ban n-are treaba.
- Poate... Da' tot nu ma tae capu..., sa umb aa, dn muere n
muere, sa chetu parae bune, te ma trezet cu vreo boaa...
- Dumneata, coana Aneto, et femee onoraba cunot a
respect. Vez, puncta aeru cu degetu aratator, totu e n vaa sa
cunot a respect at buna zua prmet.
- Aa e, ncuvna compatmndu-se parca spaatoreasa, dar n
snea e extrem de ncntata. Sa cunot a respect!...
Dupa cteva uc o bardaca de bere, uor afumat, don' Gua o
ua pe potca. Nu avusese n vaa u parte de audtoru atena
Anete maguea peste masura. Sentnee potce e emtea n
formua concentrata:
- Neamu- tare, dom'e! Are manar! Pa te ncontrez
dumneata om...? Ca ce- omu'? Carne pee! Te pu cu feru'? Cu
motoru'? A motor, a ctgat razbou'! Sa nu-m spue me nmen c-
aa pe dncoo, chest dn ata!
- Ca bne zc, don' Gua. Vorbet ca a gazeta.
Mstu dadea cu dspre dn mna ma tragea un gt eapan:
- Nu te ua dupa gazete, coana Aneto, ca mu au facut-o rau
e-a parut. nra mncun ca sa scoaa ede specaa paraua
cetaeanuu.
- Aa-, don' Gua, char aa! Ne a paraee.
Cnd subectee erau epuzate, madam Aneta don' Gua
a|ungeau nevtab a prnu tefan Duca. Fostu aprod pesnea
teatra fruntea se apeca peste masa. Dn gestur ton se smea ca
dscua face pacere nespusa.
- Acuma, nu ca sa ma aud, dar zc ca am fost eu un ce a vaa
mea. Pa daca eram un prostovan de a ara, un mototo, un d-aa cu
nasu-n burc, pardon de vorba proasta, pa ma neau dumneaor
doua' cnc de an a Casae?
- Ce sa ma ocom, don' Gua, rdea cu gde coana Aneta,
ncrednata ca mstu a supt a ma-sa mnte, nu apte, nu-s mu ca
dumneatae...
- E bne, asemenea ns nu m s-a ma ntmpat! ar enumera,
a suta oara, rdcnd cte un deget: su|ba n-are, eafa n-are, pense,
nu!, cop, cae, purce sa zc a o adca ca- a|uta un oarecne, nexam!
Cu ce patete asta chra, madam Aneto, dn ce- a tutun, unde
rostuete ban de brt?
- De, don' Gua, fecare e te pe-ae u.
- C-a fost boer se cunoate, dar unde e moe, bance, rentee?
- Ceva o f avnd e acoo, nu- pnge dumneata. Ute, char az a
vent un baat de a Dragomr Ncuescu ncarcat de pachete scumpe:
chorur, brnzetur, cre, un curcan a tava ce-o ma f fost, ca nu
puteam sa vamuesc cou.
De unde statea apecat peste masa, don' Gua, turtt de senzae,
se rasturna hopa Mtca pe spate.
- E, nu ma-nnebun!
- Daca zc! Ba ma scapa aua bac vreo cva po.
- |, , ! Eu t ce cred, madam Aneto? spu acum un gnd
de-a meu ma vech...
Ureche Anete se abarara de curoztate. Mstu scazu gasu:
- Eu zc ca Duca asta e fracmazon!
Femea duse pama a gura sperata. De fapt tonu msteros o
nspamntase, termenu nu- spunea nmc.
- Ce- aa, don' Gua?
- Adca nte n care nu- te nmen, dar care au o putere
stranca. Trag e, tae mpart peste capu regor, a mntror.
- Adca... peste capu u Antonescu?
Don' Gua facu cu ochu' "et nava, cucoana, sta sa- expce
tetea...".
- Nu te supara, madam Aneto, dar nu cunot a potca. Cu
Antonescu nu e merge.
- Pa de ce?
Raspunsu mstuu expoda trumfa:
- Fnca Antonescu e fracmazon!
Spaatoreasa duse mna a faca. Mstu se nteresa preventor:
- Tot saraca aa de masea?
- Aoeu, don' Gua, m-amntet dumneata, numa' ce-o
utasem. Ma mr eu de cte sunt n umea asta... Da' feme... or f
feme d-aea, cum e zse, fracmazoane?
Fostu aprod, derutat, sata sprncenee spre radacna paruu
nspu, de barbat bond a caru ncarunre se oprse undeva, a m|oc,
cu an n urma.
- Este, de ce sa nu fe? La o adca, femea tot faptura a u'
Dumnezeu...
- Atunc sa t ca asta care- cauta er spre seara una d-a or.
- Cne? Cum? Nu-m zse nmc...
- Cnd, pacatee, ca dumneata ven dupa mezu nop, ar
me-m trecea os prn os de oboseaa. , p-orma, ce mare ucru? A
pcat o cocoeaa, aa, ca a vreo tre|' patru|' de an, mbracata a ux
m-a ntrebat de domnu Duca, ca a ce ora poate gas. "Ce ora,
doamna, zc, ca dumneau traete de capu u. Poa' sa nu scoata
nasu afara tre ze tot pe attea sa- ramna patu nedesfacut.
Ma ncearca dumneata, dupa cum -o f norocu". M-a asat o
scrsoare pentru e, ute-o coo, pe bdar, ca mou nu s-a aratat de
er.
Och mstuu se aprnsera de o curoztate acoma. n fond, era
un om cumsecade, ncapab de tcao char n dversee u
ntreprnder, cee ma mute duboase, era de o corecttudne absouta
n mtee uzaneor care aconau ntr-o tagma sau ata. Suferea nsa
de ndscrea, de curoztatea, de sabcunea ancestraa pentru
senzae a mahaaguu predestnat sa- consume ntreaga exstena
ntre fruntare banauu. ncerca sa- spteasca vecna:
- O f vreun ravae de dragoste! A? Ce zc, madam Aneto?
- Da' tu ca et comc, don' Gua! Amor a prabutu aa! Cnd
umba, zangane oasee sub oae.
- Ehe! Am ma vazut eu ate stua... Zau, mut a da sa-m
arunc doar un och... aa, un och mtte...
Pe coana Aneta o pufn rsu. "Nu, ca- nostm, don' Gua! Auz,
dee! Och mtte... Se smea nsa ea cu chef pusa pe nazbt. La
o urma, de ce nu? Ce mare brnza, o scrsorca?"
Se rdca greoae, numa pept ezut, dezmorndu- pcoaree
umfate. Don' Gua ua scrsoarea tremurnd de nerabdare. Cutu cu
ama ca un brc - snguru dn gospodare care taa ca umea, ca n
toate casee de feme sngure - strecura cu uurna prntre buzee
nceate ae pcuu. Degetee butucanoase ae mstuu extrasera o
hrte aba. Descfra fara ochear cteva cuvnte scrse cte, cu
cerneaa voet:
"K.S. camera 89. Atene, veroara."
Ce do se prvra nedumer.
- Ce-s cheste ata?
Coana Aneta sata dn umer apuca paharu.
- E! Fran-fran-macaroner de-ae or... da- pacateor! Ha sa ne-
mpacam, don' Gua!
Copotu unu tramva de noapte nso cocntu pahareor.
n oree dupa-amez, baru era aproape pustu. Se ma ratacea
cte un neam, bnd n pcoare, pe nerasufate, doua-tre conacur,
dupa care, dnamtat, peca grabt ca unu care perde trenu or
amntete brusc de o afacere urgenta; ma pcau provnca, fara
cunotne n Captaa, carora e venea greu sa nfrunte snguratatea
oda de hote. Ateptnd noaptea bucureteana cu pacere
surprzee e, dnantea paharuu cu |amaca - nmen nu- putea
expca "tnfc" sabcunea exponenor urbeor mc pentru exotcu
rom - a nenumarateor cafee, oamen aveau sentmentu ca se
amuza, ca nu -au prapadt vremea ntre zdure oda, orct de
eeganta confortaba.
n aceste ceasur de ragaz, domnu Base se odhnea de obce
ntr-o camarua dn spatee recepe, ocu a bar nndu-- |ean, un
chener batrn, care daduse fament n doua ntreprnder ncercate pe
cont propru.
n mod excepona nsa, |ean fnd st de un abces sa mearga a
dentst, Base Sfetcu se afa dnapoa baruu, rasfond Unversu.
...Londra 5 Ca urmare a hotrrii luate de a-i reduce lista sa
civil ca i ceilali membri ai familiei reale! ducele de "or# a decis s
vnd ra$dul su de vntoare...
%e& "or# 5 '(adar). La %e& "or# i *n alte orae ale +tatelor ,nite
s-au comemorat -ece ani de la dis.ariia celebrului inventator /dison...
Strnse cu gestur grabte |urnau. Pe unu dn scaunee nate,
mbracate n pu de cuoarea tabacuu, se nstaase cooneu von
Sundo. Parea obost fgura barbateasca prnsese o cuoare de pumb.
"Ce cheste cu asta! se mra barmanu. schmba cuoarea
fee ma des dect cravatee. Ma acum cteva ceasur zcea ca-
pruncu Cadum, rose-bombon, vne, vne prmavara! -acum parca-
Lazar rdcat dn mor..."
Ma refecta ca e prma oara, n peste zece ze de cnd,
descnznd a Athne Paace, von Sundo renunase a rezerva mese
zoate pe co, atacnd un oc ma accesb une aproper:
- Un whsky, te rog. Competa: dubu. Nu, nu soda. Doar gheaa,
muumesc.
Base se conforma, cu aceea gestur precse eegante, mereu
mpenetrab.
"Hm, whsky dubu, medat dupa de|un. La a cteea o f a|ungnd
pe stee rasarte?"
Se nteresa amab:
- Dor cumva sa ct zaree? Char acum a sost Vokscher
Beobachter.
Cooneu Sundo dadu dn mna:
- Sunt pctst destu...
Competa n gnd: "Pangce sforatoare ae u Goebbes n-or sa-
m aunge durerea. Satmbancu!..."
Scoase un tub argntu ua o pasta pe care o sfarma ntre
dn. Domnu Base zvr o prvre scurta:
"Cam sobod de gura, coane Frtz! Trebue ca te sm tare! A nab
de tare!"
- Pctst? To ce care ne vzteaza sunt de acord ca Bucuretu
este un ora foarte vese.
- Da, facu ceaat fara convngere. Am auzt... Mcu Pars. Poate
ca era amuzant. nante...
"nante de ce? se ntreba barmanu. De unformee verz-cenu?"
- Cred, spuse Sundo vorbnd ma mut pentru e, ca am sa pec
spre meeagur ma vesee. Poate a Istanbu...
"Ia te uta!" excama menta Base. "nca unu care vrea sa se
dstreze!"
n aceea cpa, fu strafugerat de o dee:
- Pentru ca a avut bunavona sa-m vorb, m permt o
sugeste. Presupun ca o compane agreaba v-ar a|uta sa nvnge
pctseaa...
n och neamuu se aprnse un car sarcastc:
- m ofer o bonda pnua tarfata care- ncepe toate frazee
cu "Oh! Ducea mea comoara! +&eetheart!0 Doamne sfnte!
amnt de Dorothy, amercanca pe care o cunoscuse nante
de razbo a San-Sebastan. Foosea ma mute excama dect
cuvnte, rotun|ndu- mereu gura, ca sa para ma mca. Avea un rs
care- ascundea dn. Se vedea doar o gaura neagra. Detesta genu
acesta de rs, ca gnge prea evdente, asnd bera doar o aa de
dantura.
Domnu Base permse un rs de crcumstana.
- Nc nu poate f vorba despre aa ceva. Ma gndeam a o
compane adecvata...
Cooneu Sundo rdca och fara curoztate. Sorb pacd o gura
de whsky. Barmanu urma:
- O persoana dstnsa, fna, dn cea ma buna socetate. Dupa
cum se spune, a ca a feme rasa conteaza.
Sundo se nteresa ntr-o doara:
- 1o& much2
Dscua se parea absout mbeca, dar facea sa ute, de-a|uns
pentru cteva cpe, durerea tenace, surda, care- ardea spatee.
Domnu Base se arata ofensat:
- Nu asemenea compane m-a f perms sa va propun. Prestgu
case noastre nu ne-o ngadue.
"Prestgu!", rcana n gnd cooneu von Sundo, amntndu- de
mca actra, cu gra de corsta, care- exhbona pcoaree n bar
acum cteva ore. Ca er, aataer...
- Doamna a care m-am gndt se afa deasupra orcaror pro-
beme pecunare. Dorete, condoneaza char sa suporte
fnancarmente o eventuaa tovarae agreaba pentru o peroada de
tmp determnata, desgur.
- nseamna ca are o suta de an.
- Nu, domnue coone. Doar... vacana...
Domnu Base facu semn drectoruu sa se aprope:
- Arstca, om te-am facut!
- Da- drumu!
- |-am gast pa|u pentru zna de a 29.
Stanescu prv ncntat:
- Cum naba a zbutt? Cne-?
- Sundo! Cooneu neam.
- Cne?! Herr Recvem? Fantastc!
- De ce?
- N-a f zs ca se preteaza. Cnd vez, zc ca -a murt toata
fama pe muzca de Beethoven.
- Draga Arstca, fozofa ta muzcaa ma runeaza. A- socot pe
Beethoven funebru...
- Ba nu, gume! De ce cnd moare vreun grangur m baga a
rado Haende Bach, n oc s-o dea pe Sane cu zurgaa? Z ma bne
cum -a aurt pe neam?
- N-am tmp acum. n orce caz, comunca- cucoane ca asta
seara, a opt, Herr coone baron Kurt von Sundo se va prezenta n
persoana, pentru a- depune a pcoare omage vteaza nma ce
papta n spatee cruc de fer casa I. Traasca Wehrmachtu,
Stanescue, a sau capora.
Drectoru hoteuu se uta sperat n |ur. n acea tmp se smea
de-a dreptu uut.
- A nnebunt, Vase?
Sfetcu cenzura cu strctee reace, ar raree crze de
expansvtate e consuma doar n partcuar, departe de orce martor.
- Da! facu barmanu - ntoarse spatee.
n baru pustu, domnu Base ngadu un paharu de contreau.
Nu bea ncodata n tmpu servcuu , daca vreunu dn comandtar
hoteuu -ar f surprns, ar f fost concedat pe oc. Dar acum se smea
n sgurana extrem de bne dspus. Faptee se nanuau cum nu se
poate ma bne.
***
ntnre aveau totdeauna oc n acea apartament modest dntr-
un boc de pe strada Ftt. O paca aba, emaata, fxata pe ua sub
vzor avertza: Agene mobara - Ion Bogdan. Cu -ar f trecut prn
mnte sa apeeze a servce acestu brou, s-ar f smt dezamagt
medat ce -ar f trecut pragu.
"Asta a fost probab scopu", gndse de a bun nceput Marn
Vforeanu, Vforeanu totu, ndferent de aprehensune barmanuu de
a Athne Paace n prvna autentcta numeu. "Pe tp
ntereseaza o acoperre, nu deveru. O ntreprndere prospera -ar f
ncomodat. Prea mu ampoaa de supravegheat, prea mu muter
de trecut prn sta..."
Cee doua ncaper erau cobute modest, n mtee ceu ma strct
necesar mobate. n prma odae, o ue secretara dactografa,
uscava, eampata, cu un co ncapanat n cou gur dunge de
a corap venc strmbe, batea a mana cu doua degete. Era fata
batrna, romanoasa, cu nma toata un madrga; oma|u sentmenta
n-o acrse, nu- mutase magne despre oamen, dragoste, prmavara.
Ramasese buna, nava, bne dspusa, cu o uraa capactate de
entuzasm de a chcot. Vaa se parea pna de amanunte vesee.
Aatur se afa brou patronuu. O masa rudmentara, doua foto care
cunoscusera vremur ma bune, un fchet probab go, cartotec
ngabente ntr-un duap cu rafture deschse. Teefonu care, n acest
numa acest nteror, facea mpresa unu ura gndac negru,
rn|ndu- crcuar maseee, nu deran|a pe nmen.
"Pe nmen ncodata, conchse Vforeanu tergndu- faa
transprata. Ma ntreb char daca funconeaza sau e nstaat doar
pentru mprese."
- Ce ma face, domnu' Vforeanu? se nteresa zgobe dom-
noara Marta. Afara e o z adoraba, nu gas?
- Cum sa nu, 38 de grade a umbra.
- Att de mut? se mnuna secretara, trecndu- degetee prn
paru oxgenat.
Rocha roe, cam strmba, a care crotoreasa nu facuse econome
de matera, era transprata a subsuor.
- n reatate, a no e racoare... De ce nu va duce a trand?
- N-am tmp, domnoara.
- O, ce pacat! O bae a putea totu face. Baznu Tru e ac, a
do pa.
- Da, facu Vforeanu pctst. E o dee...
- ...care, trebue sa recunoate, nu v-a trecut prn mnte. Nu-
extraordnar?
ncepu sa rda arpegat, extrem de ncntata.
"De ce naba o f chand, mbeca? Asta a avut noroc ca nu s-a
martat. Te nspra s-o strng de gt char daca nu te cheama Se
Constantnescu. De aa prefera duure sufurce."
- Domnu Bogdan va ateapta. Sper ca n-a utat.
- Pna a f dat och cu dumneavoastra, facu Vforeanu sarcastc,
o prezena care aunga orce preocupare. Se ncna cam teatra: Suga
dumneavoastra...
Domnoara Marta ro, ar genee preungte cu rme (dat n tre
rndur, a nterva de cnc mnute, naturat seara n cazne cu
untdeemn de masne ncazt) futurara sperate n spatee ochearor.
- O, sunte prea gent! Poft, va rog...
ntroduse n brou u Bogdan se ntoarse a mana de scrs.
Obra| ardeau nferbnta.
"n fond, e un barbat foarte bne smtor. Suga dumnea-
voastra... Adca, sunt a tau, dar, desgur, exprmat ma voaat, dn
cauza tmdta. A tau... Nu spu n vnt asemenea cuvnte..."
Bogdan atepta ca de obce, cu nepsta gara Came ntr-o
mna, cafeaua n ceaata un vraf de zare azvrte n dezordne pe
podea. Putea sa aba n |ur de trezec cnc de an , de cte or
ntnea, Vforeanu consdera cu oarecare pzma. "Daca a f avut
mutra asta de ngera bucau, az eram as n Integence Servce."
Content de propra- nfaare, duboasa, ngr|oratoare, ma aes
de prvrea care sua, Vforeanu ncercase unee trucur mente sa-
nduceasca fzonoma. O mustaa stufoasa, a Cemenceau, sau
ochear de cuoare nchsa: zbutse nsa un aspect de contrabandst,
consprator de taverna , n cee dn urma, renunase.
Bogdan, de a prma vedere, ctga ncrederea absouta
smpat, dezega mb, amorea vgene ncercate, cu rutna n
actvtatea de nforma. Bonom, rotun|or, bond cu par moae, onduat
och abatr uor exoftamc, "trebue sa f fost un cop adorab,
frate bun cu Shrey Tempe", parea un perde-vara dragu, consumnd
cu cumpatare ventur nu prea mar, dar sgure. nsa fara preten,
pasrst decent care nu se framnta nu- face uz n egatura cu
ocu u n ume, prntre semen, n vaa, n unvers. Mereu gata sa
rda, ca toanta dn ncaperea aaturata, tot prostu, cu deosebrea ca
pochmena era autentca, Bogdan se dovedea n reatate un adversar
de care trebua nut cont. Vforeanu nu se putea fa nc macar faa de
e nsu ca -ar f ntut. Dmpotrva, na facuse o mprese dntre
cee ma |ance, dar, prn antene pe ct de candestne, pe att de
sgure n cusee Brouu 2, afase ca Bogdan are cota, deoc
neg|aba, fnd prntre vedete.
"Prost, Bogdan? O, ce gafa, batrne! Ce gafa! Ha! Ha! Ha! Loin de
l3! A zce ba dmpotrva!"
- Ia oc, domnue Vforeanu. Ce ma fac?
- ntnse o mna moae, cu grope. De bucau, pe cae de a
deven gras, Bogdan nu parea sa sufere de cadura. Gueru cama era
macuat, cravata corect strns nnodata.
ntrebarea, pur convenonaa n gura u Bogdan, capata accente
de cucertoare sncertate. venea sa crez ca, ntr-adevar,
ntereseaza care ma e vaa agentuu, ce preocupar are cum sta cu
dgesta.
Vforeanu rn|:
- 4ine! dupa cum spun fabrcan yanke de ame de ras.
Facea auze a Grng care, nformat de Abwehr asupra urauu
potena de razbo a ndustre Stateor Unte, zbucnse n rs: "Ave
haucna! Amercan nu sunt n stare sa fabrce atceva n afara de
ame de ras!".
Bogdan surse vsator:
- E cudat ca acum, ma mut ca orcnd, exprese engezet
sunt de mare crcuae. Smpata reaa a opne pubce cucerete
dferte neateptate forme de manfestare. Ce e nou, domnue
Vforeanu?
Agentu rdca dn umer:
- Cu rscu de a va dezuzona, nmc.
Bogdan rse sapun Bebe Cadum, ntr-un costum taat a Oprescu.
- Nu ma dezuzonez uor. De atfe, am convngerea ca msunea
pe care -am ncrednat-o nu e peste putere dumtae. Dec, toate
motvee sa fm vese optmt.
- Va muumesc, se ncna uor Vforeanu. N-am pus probema
efortuu.
- Asta- foarte frumos. Cunot prncpe mee, ma rog... ae
noastre. Suntem mpotrva servcor obgate, nu sm pe nmen sa
ucreze pentru no, mpotrva vone sau a convngeror sae.
- totu, rn| Vforeanu, anta|u, constrngerea au dat
rezutate frumuee n munca de nforma.
- Dscutabe, draga domnue Vforeanu, dscutabe. Nu ubm
surogatee, aceasta nvene prusaca nefasta. n ndustra amentara
sunt nedgerabe, n matere de sncertate, fatae. Iar ceea ce pretnd
unu agent este onesttatea absouta faa de servcu pentru care
ucreaza.
Vorbse cu o nsufere nava, excuznd deea de mstfcare.
Parea sa creada cu toata fna u n frazee baon emse.
Vforeanu se muum sa- pece prvrea n care scpeau carr
sarcastce:
"Cu a, puor! Onesttate absouta! Cum ramne cu agen dub
trp cu care a mpaducheat Europa soboda ocupata? Nu neeg
nsa ce urmaret! De ce dracu vre sa te consder cretn?"
- Mda, facu, sunt prncp care va onoreaza.
Bogdan zmb cucertor:
- Asta nu nseamna ca facem abstrace de faptu ca nu to...
omoog notr |oaca a fe de far-pay. Dar sa abandonam cons-
deraune de ordn genera! Ce- cu amcu Sundo?
- Ermetc ca n prma z, mpenetrab mut. Nu se asa abordat,
acroat, totu raspunde sec ster, nu se ntnete cu nmen, nu da
nu prmete teefoane.
- Iet dn comun, aprece Bogdan. vne sa crez n "starea
cva" decarata: ofer a Wehrmachtuu, turst afat n convaescena.
Hm! Convaescena ntr-un Bucuret tord... De ce n-a aes atceva?
Evea sau...
Vforeanu ntrerupse zmbnd:
- O f avnd aerge a Schwetzer vac Zmmentha.
Ceaat prv amuzat:
- Da, e o poteza. Orcum, ce-m reatez e cu totu snguar. Care
e totu programu u? Itneraru u de o z?
- Cu totu nevnovat monoton. Ia mcu de|un n camera.
Coboara n |ur de 12 n bar. Prnzu a a Cna. Se ntoarce a hote.
Urmeaza sesta. Dn nou vzteaza baru. Seara nu mannca. Face o
scurta pmbare pe Caea Vctore, cu aeru ca nu vede nmc. Mcare
dec, nu dvertsment. La ceasure zece nchde umna.
- Foarte bzar! t, domnue Vforeanu, exsta doua modata de
a strn curoztatea semenor: prma, ducnd o exstena excentrca, a
doua, prntr-o excesva pattudne, neatragnd cu absout nmc
atena. n orce caz, vom contnua supravegherea. Ce crez? O femee
ar zbut sa strapunga aceasta armura de austertate? Crez ca ar avea
vreo ansa sa se nftreze n ntmtatea u?
Vforeanu dadu hotart dn cap:
- Nc una.
- Cnd ma trece pe a no, domnue Vforeanu?
Peptu sarac a secretare sata, acuznd o resprae precptata.
- Curnd, domnoara. Nmen nu rezsta tentae de a va ntn
ct ma des.
"Trebue neaparat s-o grabesc pe Dda sa-m spraveasca rocha
de organd! Are manere de ord! E o pacere sa a de-a face cu
gentemen adevara..."
Vforeanu cobor sprnten treptee:
"Se pare ca am strnt o pasune. Hm... Nu- o pacere sa a de-a
face cu cretn..."
***
n cursu dupa-amez Evra Manu prm un penar de crsta cu tre
orhdee superbe mpreuna cu cartea de vzta a cooneuu Kurt von
Sundo. Desfacnd pangca as cu chenar de a aurta, spre a pastra
nvote arpe de tafta, trase cu pacuta surprza cteva concuz
medate.
"Teutonu are l5usae du monde. N-a ncercat sa ma epateze cu un
buchet ura, mtocanesc n debut de rea, a preferat o atene
dscreta de bun gust."
La fe de agreaba o mpresona cartea de vzta sobra, cuprnznd
doar doua cuvnte: Kurt von Sundo. I se pareau rdcoe care de
vzta, destnate reaor neofcae, cu nrure ngmfata de ttur,
cata, func actuae decedate.
"Modeste de casa buna sau, dmpotrva, exces de vantate, de
cochetare orgooasa, camufata sub o studata ndferena faa de
deertacune omenet? Vom vedea n curnd." Orcum, dupa cum
anuna ntrarea n arena, acest von Sundo se promtea un tp
nteresant, aventura se anuna captvanta.
Prma mprese: un om care a sufert mut. O suferna care-
ncrustase obrazu dstns, care- voaa prvrea dn cnd n cnd,
ndepartnd-o. -atunc, ncerca strana senzae de dzovare; ntua
ca, pentru cteva cpe, nu ma exsta pentru von Sundo, ca acesta se
smea cu desavrre sngur.
- Banuesc, ncepu Evra Manu zmbnd cu naturaee, ca
propunerea mea v-a surprns.
- Tram evenmente exceponae, cnd nu te ma surprnde
nmc. n vremur normae, desgur, m-a f smt ocat. Avansure dn
partea une feme de anume casa catate nu ntra, nu ntrau n
obnut.
Vorbea o franceza fuenta, efuta dupa toate aparenee a ea
acasa, accentu era parzan. Adauga vsator:
- Nu va ascund ca aceasta cunotna m face o adevarata
pacere. V-am remarcat de cum a sost a hote...
- Prntre attea frumuse? surse Evra Manu. E ma mut dect
un omagu.
Von Sundo o nvau cu prvrea. Era mpede ca pe aceasta femee
o caracterza n prmu rnd dstnca. Totu era eegant, subt, speca,
rezutatu fn czeat a ma mutor genera de avue educae
atenta: osatura, nuta noba a gtuu, uoara arogana dn prvre,
fardu aproape nseszab, rocha neagra de voe.
- Da, facu von Sundo, semana... semana foarte bne cu
cneva... aunga gndu cu un gest brusc: M-a sm ferct daca a
corespunde pretenor dumneavoastra.
- Nu ne ramne dect sa ncercam.
- M-e teama ca ave nevoe de un partener ma tnar, ma vese
ma... rezstent. Am fost rant, pe frontu de est, a cooana. Acum ma
afu n convaescena.
Fgura se crspa uor. n mod evdent, smea ca- repugna sa
vorbeasca despre sufernee u ca cum acestea -ar f umt,
amputndu- dn atrbutee mascune: fora, vgoare, trup nerv de
bronz, cutezana, att de des condonata de o forma fzca exceenta.
Evra Manu zmb fermecator:
- Nu va nventa probeme, arata foarte bne , n orce caz, nu
preconzam pentru vacana mea ascensun pe Mont Banc, camponate
de dans sau crcket. M-a poment adneaur de avansur vente dn
partea une feme. Nu tu daca v s-a expcat desut: nu urmaresc
aventur de anume gen, c o camaradere vesea de doua saptamn.
Sundo ro voent Evra Manu dadu seama ca a gafat.
Neamu nchpua probab ca preczarea avea drept scop mena|area
unor presupuse nsufcene de ordn vr.
- M s-a expcat, artcua cu gtu uscat. Ca faptu ca sunte
dspusa sa suporta chetuee aceste escapade. Ce pun sub ce de
a doea aspect, va asgur ca nu e cazu sa va face probeme.
Una dntre prncpaee seduc ae Evre Manu erau gesture
spontane care surprndeau pacut, nnd seama de attudnea
rezervata obnuta. ntnse mna peste masua - prnse brau cu
cadura:
- Sa ncercam sa fm bun preten, sa ne smm bne mpreuna.
ntre bun preten nu exsta susceptbta. Se ntmpa ca oamen
sa nterpreteze eronat unee cuvnte nendemnatce, acordndu-e
sensur strane , de obce, exagerate.
- Nu cred, morma cooneu, ca dumneavoastra a fost vreodata
nendemnatca. E adevarat, sunt, am devent susceptb... M-am
schmbat foarte mut.
- To ne-am schmbat. Vn cu o propunere constructva: sa
redevenm, pentru doua saptamn, ceea ce am fost fecare nante...
Cnd ne ma facea pacere sa ne utam n ognda cu upa. Pe dnafara
pe dnauntru.
- Ca ntr-un roman, rse cu trstee von Sundo. Dam napo
pagne, sarndu-e pe cee urte, detestate. Ce smpu ar f!
- De ce n-am ncerca? n fond, dn motve dferte, ne-am ofert
amndo o vacana. Sa proftam de ea. Sa retram ca stare de sprt
batae cu for de a Nsa, tangoure u Tno Ross, aa cum e-am
dansat n Parsu ber, n Parsu care aparnea francezor nu...
Se ntrerupse brusc von Sundo zmb:
- Sper ca nu vom face caz de convngere potce. De atfe, en
.assant fe spus, nu cred ca exsta un sngur om cvzat care sa se f
bucurat de ngenuncherea Parsuu.
Evra Manu surse recunoscatoare.
- Ma bucur ca gnd aa.
- Parsu anor '37..., emse vsator von Sundo. Expoza
unversaa..., Tno Ross, Maurce Chevaer, Mstnguette, Chares
Boyer... Atunc am facut cunotna cu mtte, cu tradonaee
dumneavoastra sarmae. La restaurantu pavonuu romnesc. Cnta
un mare voonst...
- Grgora Dncu, zmb Evra Manu. Sunte prma oara n
Romna?
- Da.
- Nc ac nu se pctsea umea... Ma am doua propuner,
domnue von Sundo.
Neamu dadu dn cap zmbnd n snea u.
"Frete, cnd a preconzat escapada asta, -a facut panu cu de-
amanuntu. Are totu n mnte."
Evra Manu urma cu acea gas cad:
- De vreme ce am decs o ntoarcere a frumoasee ze dn
Aran|uez...
Von Sundo constata cu un surs trst:
- Dctonu consacrat excude o asemenea posbtate.
- Va rog, nu ma dezarma. -apo, toata umea e sceptca. Ha sa
fm orgna , n consecna, pn de optmsm! Consemnu motto-u
vacane va f frumosu vesea. Nc un fe de amntr trste, nu
evocar, nu martursr, nu ndscre. Nu vreau sa tu cne sunte,
daca ave fame, obga, cont n banca sau convnger potce, vc,
cazer, preocupar ma|ore sau mnore.
- Banuesc ca pretnde aceea conduta dscreta dn partea
mea.
Evra Manu prv grav. Och strauceau, gemen sotaror care-
scpeau n urech.
- Da. de-ac decurge cea de a doua propunere. De fapt, o
dorna , erta-m termenu categorc, o conde: nu vom ncerca n
aceste doua saptamn sa facem nvestga, sa descoperm ceea ce
fecare dn no ne sa ramna tana.
Deschse poeta consuta o agenda:
- Suntem un, 20 ue. Ne vom despar n seara ze de 4
august, cu promsunea ferma ca nu vom ncerca ncodata dupa aceea
sa ne cautam unu pe ceaat.
- 65accord!
n bar, muzca dn restaurant razbatea voaat.
"Ne-am ntnt a Capr ntr-o seara..."
- Da-m un pahar cu whsky, spuse drectoru Stanescu.
Domnu Base - ntnse, apo se rezema n coate.
- Cum merg trebure a apartamentu 29?
- Nu obnuesc sa ma ut pe gaura che.
- Cnd cen psesc dn odae. tu.
Drectoru hoteuu rse.
- Cred ca e n regua. Sunt mpreuna de doua ceasur au
comandat cna tre stce Then Extra a camera.
- Aha! tu ca se grabesc! Neamu- pesemne a motorzate.
- De, nc de-a noastra n-a zce ca umba cu cotga.
Barmanu se rasuc spre un barbat vonc, cu mustaa enge-
zeasca, mbracat n smokng.
- Da, domnue Raduan... Un Marte...
De pe chpu sobru a u Base se aungase orce urma de zmbet.
Peste cteva cpe, satsfaca care- nsufese prvrea se dzova ea.
***
Don Octavo de Var prv ceasu braara. Un Omega de aur pe
care- prmse a cncsprezece an de a bunca-sa; sentmentaa,
pngareaa mut evavoasa dona Anna de Var.
"Peste crca douazec de mnute aterzam a Londra..."
Prvre tnaruu aunecara mana asupra ceor crca trezec de
pasager cu care se mbarcase a Cadz. Le nregstrase prezena, nca
dn saa de ateptare a aeroportuu, cu och de profesonst. n cea ma
mare parte, oamen de afacer dn ar neutre, ma exstau doua feme
tnere care puteau f orce - aventurere, actre sau progentur regae
de peste ocean, cu bazoane rentabe: oe, teefoane, conserve, crema
de ghete. Atrageau atena tre barba n |ur de patruzec cnczec
de an, despre care de Var ar f putut para ca erau "evada" dn
Europa ocupata de nem. Aveau attudn crspate, ar n prvr
expresa aceea nconfundaba, pe care Octavo, baee pe atunc de
apte-opt an, mnat cu sa a vnatoare de terbu sau bunc Don
Gonzaes, o ctea sfat de ma n och prade ncote.
n abumu de fame - catfea verde cu ntars de fde argnt
- care supraveua astaz ntr-unu dn saoanee casteuu nobor
de Var, rdcat n nma munor Serra, se afa fotografa u n
costuma de caatore dn catfea neagra, cu o camaua nnecata de
dantee. Mna fraga de cop se spr|na nesgura, cu sa parca, pe
fnta cu pat de argnt, comanda specaa, cadou buncuu de Cracun.
Copu nu se aratase prea entuzasmat, ar Don Gonzaes, descumpant
cumva, se adresase dezamagt fuu sau, Don Aessandro:
- M-e teama, fue, ca n vnee mtteuu curge ma mut
cerneaa neguatoreasca dect sngee preos a de Varor!
Don Aessandro mucase mustaa neagra, n tmp ce o
strmbatura depasase spre ureche o |umatate dn obrazu extrem de
mob care- trada natura nervoasa.
Auze a fama soe pe care o ubea az, Dona Concepton,
vastaru bogata motentoare a armatoror Azara, ofensau smu
de echtate prn n|ustee, consttuau o uzurpare brutaa a dragoste
u.
- Se pare, scumpe parnte, raspunsese rtat, ca datorta dbace
aceor degete murdare de cerneaa, sngee nobor de Var contnua
sa cocoteasca, pru nesecat, ntre zdure strabune. ma cer
ngaduna domne tae sa observ ca sngee, ca cerneaa, tot
abastre sunt.
ntr-adevar, auru Azara, revarsat dn beug n abe secate de
neprcepere, fantez mbectate secuare, pompase vaga
straucre noua Varor, pe cae de a se scufunda n exstena de
|anca sarace a egunor de nob scapata.
Pe maure Guadaquvruu, corabe Azara, acum vapoare
ambarcaun moderne, se nrau catarg nga catarg, coer, mndre
nu doar a neamuu de armator, c a ntreg Sev. Se nghesuau
acoo, ca sardnee, vase de pretutnden: dn ambee Ind, dn Anga,
Greca, dn Sca, de a Capu Bune Sperane.
Batrnu nu se asase, constatnd sarcastc:
- Fue, a utat pesemne devza mareu strabun, crucatu Don
|uan Avara de Var: "prefer un pur snge pe care am azvrt o pee
de ve unu catr ncarcat cu desag de aur".
Octavo de Var se uta dn nou a ceas. nca zece mnute. Sava
Domnuu, scapa de och ant a doamne de aatur! O femee de o
corpoena ndecenta, ncarcata de aur - numaru braaror a
anuror egaa pe ce a coacor de grasme - care- ndreptase
de-a ungu ntreguu traseu prvr acome, de o materntate obscena;
prvrea nuda, caracterstca femeor a|unse a o anumta vrsta, n a
caror pept opuent nma se zbucuma ntonnd romane sncopate.
De Var nu ma vazuse Anga de patru an. "Patru an az", zse
Octavo, "fac ct un seco dn at ev..." Dumnezeu epadase stou n
mna unu dement care se dstra mzgand strmbnd harta um
dupa crter paranoce...
Evdent, nfruntar cumpte exstasera dntotdeauna, stora
Europe nu cunoscuse, ct ar patrunde ochu cercetatoruu de departe
n trecut, nc macar zece an de nte depna, zece an n care sa nu
se f tras un sngur gon, ar oamen sa nu se spntece cu nema...
Desgur, razboaee purtate de Hannba, sau Fp, sau Napoeon nu
fusesera ma bnde, ma pun sngeroase. Dferea doar tehnca de
decmare n care nem atnsesera acum cume performane.
"Iata nca o consecna a progresuu", surse amar de Var,
refectnd ca n nc un at domenu, pe nc o ata fee de vaa,
oamen nu se dovedsera ma nventv dect n aceea de a nascoc
m|oace de torturare naturare cruda a semenor or.
Oamen sufersera totdeauna a fe n momentee absoute, cac
scavu caucazan, egptean or ga, tragnd a caru roman, n-avea
termenu de comparae a agareor nazste, gnora fanteza perversa a
cazneor Gestapouu. "Doar ca ndvdu", fozofa modest de Var, "
traete epoca, 7il s5enfiche 8.erdument9 de crmee or sufernee
strabunor, smpe poze n manuaee de store, examene nute a
sfrt de an. Ce-m pasa me de consecnee razboaeor punce sau
de ae cader Constantnopouu...?"
Un membru a echpa|uu, cu fzonome anonma a caru
accent te mpedca sa- dentfc naonatatea, anuna aterzarea,
rugnd caator sa- prnda centure de sgurana.
Octavo de Var se uta nstnctv pe hubou. Camufa|u neca
Londra ntr-un ocean de ntunerc.
Ora unu zece. Peste cteva ceasur era convocat a Carteru
genera a Servcuu de nforma.
Avonu zvcnea azvrea pasager, sugerndu- u de Var
spnarea nervoasa, zbucumata a une repte.
"n sfrt, -au adus amnte de mne..." Ateptase cpa aceasta
nca dn '38, cnd Hter, reaznd Anschuss-u, ncepuse sa-
concretzeze ntene, pna atunc doar prefgurate, de domnae
totaa a Europe. Urmasera Etopa, Cehosovaca..
Dupa ocuparea Poone, Octavo de Var perduse att
rabdarea ct nade|dea ca ar putea f foostor. "Prea mc, prea
nensemnat..."
Maoru Edgar Donovan dn Servcu de coordonare a securta
brtance - B.S.C. - nvta sa a oc cu un gest scurt. Se nteresa
convenona, "cum a caatort?", ascutnd dstrat raspunsu. Avea
daru cataogaror fugeratoare acorda un credt prme|dos,
socoteau superor, ntue, nnascute rutnate sae cunoater a
natur umane.
"Trag ma mute concuz ute dntr-o sngura ntnre cu
persoana care ma ntereseaza, dect ecturnd cnc pagn, batute
strns, de fa bografca."
Pe a u de Var o avea a ndemna. O studase cu oarecare
sceptcsm, medat ce prmse dspoza de a "Mcu B" sa-
contacteze pe tnar. Avea o nencredere organca, ndferent de
eforture de cenzurare, de forare a propre obectvta, n sero-
ztatea atnor. Pentru foarte saxonu Donovan, descendent a une
fam de |urt purtan, mnte organzata, dscpnata de rguroase
stud tnfce, taen spano se confundau cu cteva magn de
ordn pastc acustc: ghtare, castanete, evantae gondoe. Capu
de af neau fustee. Ma aes cu voane.
"A o magnae prea vrtuoasa, batrne", reproa Mcu B
sau B ce sabatc, superoru pretenu u. "Acesta- motvu
pentru care dspreu tau pentru gnta atna a cuor strdente, de
carnava..."
- Eu nu dspreuesc pe nmen.
- Nu, rsese Mcu B, dar muumet n fecare z Dumnezeuu
tau ca nu te-a nascut nauntru czme ca buna ta mama nu
cunoate Tarantea, daca te vreun dans n genera...
Maoru Donovan rememora datee ma mportante ae tnaruu.
... descendena noba, cu pergamente bazon nca de pe
vremea Isabee de Casta. Mama - exponenta a une vech,
puternce foarte bogate fam de burghez. Octavo s-a nascut n
casteu stramoesc de a Seva. Dn 1934 pna n '38, urmeaza a
Oxford cursure profesoruu Wam Scott de a catedra de
orentastca...
Hm! Orentastca... Tpc pentru un tnar cu ban, care-
nnobeaza mntea cu cunotne nefoostoare, de pe urma carora nu
va ctga nc macar o sngura ra. Cunotne cu crcuae n umea
saoaneor, unde se aprecaza conversaa subre, acrobae sprtuae
- rentabtate zero! - campon repcor spontane. Conversaa, arta
regna a secouu a XVIII-ea, cnd oamen, papu pudrate, nneca n
dantee, exstau n pas de menuet. n pas de menuet traau, faceau
cop dator, apo mureau. Cu demntate! Gesture erau graoase,
cuvntee, ndferent de natura or -decarae de dragoste sau eptaf
-, patetce.
nante de razbo, Donovan facuse o caatore n Spana. ntr-un
cmtr dn Burgos atrasese atena un monument care mpresona
prn grandoare. O construce mamut, dn patra, reprezentnd un
barbat n marme naturaa cu armura spada rdcata amennator,
spre cer. Expresa de arogana, de penba trufe, atngnd paroxsmu,
zbutea sa depaeasca rdcou, capatnd prn scanda maree.
Inscrpa era pe masura persona|uu: "Ac ateapta ce ma nob
cavaer, contee Gonzao de Uoa, ca Dumnezeu sa- razbune n
ucgau sau".
n vreme ce de Var contnua reatarea prvnd caatora - nara
agreab, vo, puncta cu humor observa fne, sugernd n pune
cuvnte un ceu un persona| - Donovan ncerca sa ghceasca ce
oare o f determnat Integence Servce-u sa- racoeze pe tnaru
spano nca de pe bance unversta? n prvna aceasta, refernee
fe erau neconcudente, nventar de ad|ectve eogoase - "ntegent,
ntreprnzator, cutura ngr|ta, onesttate nendoenca, ve smpate
pentru tot ce poarta marca made n Engand: popor, store, mod de
vaa, mentatate, garderoba. Se mbraca a Worth...".
Amanuntu, subnat ntr-o fa a unu servcu de nforma, se
paru de o frvotate nadmsba.
Mda, conchse menta maoru Donovan. Dn tot dosaru, faptu ca
fusese recomandat Integence Servce-uu de catre Dan Ronad,
preten coeg de stud cu de Var, agent vaoros care acona az n
|apona, se parea ce ma nteresant. Dan Ronad daduse masura
vaor dovednd acea ntue specaa fara de care un ucrator a
servcor de nforma ramne un smpu executant, avnd anse
mnme de supraveure, odata ansat n arena namcuu. nca dn
1930, Ronad atrasese atena Integence Servce-uu asupra
actvta prme|doase duse de profesoru de desen Otto Abetz
asupra asocae profascste nfnata a Bruxees de acesta, "|eune
Europe".
Donovan netez cu o mna hotarta mapa de pee care se afa
dnantea u. Gestu era grator. "La urma urme, B te ce face."
Banua nsa ca hotarrea acestua de a- ncredna tnaruu de Var o
msune mportanta fusese nfuenata de Dan Ronad cu care se
ntnse acum o una a Nsa
Surprnse prvrea spanouu se sm a nendemna. Avu
sentmentu nepacut ca ghcse aprehensune. "tu ca nu ave
ncredere n mne, domnue, dar se pare ca nu ave ncotro..."
Donovan ntreba brusc:
- Cu ce va ocupa n momentu de faa?
Un zmbet fermecator nunda chpu pacut a tnaruu. Donovan
trebu sa conceada ca se prezenta ntr-adevar bne. Un trup cu much
ferm, nuta, manere mba desavrte; daca nu -ar f tradat peea
oachea, -a f putut ua drept un engez dn nata socetate.
- Ofca, cu nmc.
- ... neofca?
Octavo de Var rse:
- Atept propuner.
- Cne ar avea prortate? Prmu ofertant sau ce care ofera ma
mut?
- Dumneavoastra cum a proceda?
- Acesta nu- un raspuns.
- E pe masura ntrebar. Fac efortur sa nu ma smt |gnt.
Donovan rse scurt:
- Procedez neept. Reace de fecoara utragata nu trebue sa
faca parte dn nstrumentaru de ucru a unu agent de nforma. n
genera, a zce, nu sunt recomandabe reace, cu excepa ceor
care- saveaza capu.
- Daca va ntereseaza vteza cu care pot mnu un revover...
- Asta trebue sa va ntereseze pe dumneavoastra. totu,
domnue de Var..., ce a facut n acet patru an de cnd a parast
Anga? Trebue sa va f ocupat cu ceva.
- Tmp de un an |umatate am funconat n specatatea mea
ca profesor a Unverstatea dn Madrd. M-am dat seama nsa ca
munca aceasta nu e de mne. O pasune neateptata m-a ndreptat
spre arheooge. Nu vreau sa va pctsesc cu amanunte de specatate,
dar, studnd facnd cercetar, am a|uns a concuza ca
monumentee antce sunt departe de a- f dezvaut n ntregme
engmee. Am facut doua caator mar n Mexc Peru, ar zbucnrea
razbouu a mpedcat-o pe cea de-a trea, panfcata n Orent...
- Interesant, foarte nteresant, facu Donovan cu o ndferena att
de evdenta, nct u Var ven sa rda. Deocamdata, nsa, presupun
ca nu va pute reua actvtatea. Date fnd personatatea
ataamentu pe care -a dovedt faa de Marea Brtane, ne-am gndt
sa apeam a servce dumneavoastra. Cndva, a fost de acord sa n
e ofer...
De Var raspunse repede:
- Attudnea mea nu s-a schmbat. Ateptam doar sa va amnt
de mne.
- E bne, facu Donovan, se pare ca a sost momentu.
"Se pare", gnd automat de Var. "Adca nu et convns..."
Nu, maoru Donovan nu era deoc convns. Era, n schmb, convns
B ce mc, canadanu ntt.
Ute un tp, refecta adeseor Donovan, de atfe fara nvde, cac
se smea exceent cu e nsu , daca ar f fost sa ma traasca o data,
tot Edgar Donovan ar f vrut sa se numeasca, un tp care s-a nascut cu
o ngura de argnt n gura. Vaa canadanuu Wam Stephenson
fusese un r ametor de succese, succese rasunatoare, care
propuseaza ndvdu a dstane de an umna deasupra semenor sa,
magnaa acestora, necestatea de a admra, de a- nascoc do,
setea de senzae zefcndu-.
Ferc care a|ung egende ocupa fresc copertee magazneor
amanahuror, patrund n camnee cee ma ume, mobeaza n cuor
de Hoywood - oare rau e vopst atfe? -vsee, creeaza pentru
epoca deau de ndvd de zbnda.
Integent, fermecator, prosper om de afacer, nventator taentat,
pot ndrazne, sportv de performana, ferct n casnca cu fca unu
bogat exportator de tutun, e nsu mardar, B ce sabatc,
urmndu- un destn generos, dar dnd gas unu neastmpar
congenta care- socta energa n domene cee ma varate,
a|unsese a patruzec ase de an un campon a razbouu de cuse,
creeru care coordona dr|a servcu de nforma "opera
specae" a Ange ceor doua Amerc.
Ceea ce- tubura oarecum pe Donovan era constana acestu
destn. |urstu purtan dn Sussex consdera ca nu exsta soarta
monotona ca, raportat a ns, casa socaa, veeta, conde n care
evoueaza, dec pastrnd propore, grafcu de vaa a omuu este
accdentat, evenmentee nu sunt egae. orce exstena, ct de
meschna, are evenmente, nu psesc gesture actorcet ae
destnuu. Dar acestea nu seamana ncodata ntre ee.
- Domnue de Var, spuse maoru cpnd marunt dn peoapee
fara gene, ca totdeauna cnd aegea cuvntee... A auzt probab
de armee secrete ae u Hter.
Tnaru spano ncuvna:
- Au devent de mut secretu u Pochnee. Nu- oare unu dn
buff-ure u Goebbes?
- Dn nefercre, nu. Ma degraba no am ncercat sa acredtam
deea une bufonade, pentru a nu strn panca n rndure armate
ae popuae, tradona fascnate de tehnca germana. Iar
propaganda nazsta amenna znc umea cu aceste arme nfabe
care, odata scoase pe "paa", vor trmba sfrtu razbouu, recte
vctora ndscutaba a ceu de-a III-ea Rech, n cteva ceasur. Pentru
a reaza ocu, orce dscurs pe tema, ca- aparne u Hter sau
Goebbes, orce emsune rado a penbuu ord Haw-Haw contnua cu
aprecer fase funebre asupra capacta ndustre de razbo
brtance amercane.
Octavo de Var ascuta cu atene ncordata. "Bun, toate
acestea e cunoatem... De a posture de rado aate, dn presa. Dar
ce naba pot face eu n stora asta? N-am nc un fe de cunotne
tehnce, aba fac deosebrea ntre un Messerschmdt o barza..."
ntn prvrea engezuu care scha un zmbet strns, fara dn.
- Probab ca ntreba n ce masura ne-a putea f ut...
- Nu va nea deoc.
- Este necesar - necestate vtaa - sa foram pore acestu
mster. Scopu nu este uor de atns, dar ne pace sa credem cnd ne
gndm a namc, nu a no, ca nmc nu este nexpugnab. Pentru a
smuge vau secretuu, uptam pe ma mute panur. Dumneavoastra,
daca sunte de acord, ve f nca un pon a aceste tentatve care
trebue sa se fnazeze, repet - obgatoru - ntr-un succes.
De Var, uor mbu|orat de emoe, se ncna:
- Ce trebue sa fac?
Sgur de efect, Donovan emse sec:
- Sa va nsnua n antura|u amrauu Canars.
Tnaru de Var, utnd cteva cpe canoanee educae stra-
bune, ar apo saxone, care nterzc manfestare emotve evdente,
ramase cu gura cascata o scapa:
- Canars! Doamne sfnte! De ce nu Isus Chrstos?
Donovan rse ncetor:
- Am pronunat cuvntu antura|.
- Scuza-ma, nu- acea ucru? vede pe batrnu Whem,
|ucnd popce ntr-o berare pe Unter den Lnden, unde eventua -a
putea acroa?
- Nu, facu maoru. Nu- vad deoc. N-a avut rabdare sa ma
ascuta pna a capat. Msunea dumneavoastra comporta ma mute
etape. Prma consta n aproperea de cooneu Kurt von Sundo.
- Cne- dstnsu persona|?
- Ce ma apropat conser a amrauu Canars, dupa cooneu
Erwn Lahousen - efu sece a II-a dn Abwehr. n ceea ce- prvete
pe Sundo, acesta conduce servcu speca pentru securtatea armeor
secrete.
De Var se fo n fotou mbracat n pee cenue, cautnd o
poze comoda, se asa pe spate pcor peste pcor arbora zmbetu
prnuu de Pars: sprnceana stnga cou gur rdcate spre stnga.
- Ce cub frecventeaza acest demn urma a nbeungor?
Donovan raspunse pe acea ton.
- Va ntereseaza ce dn Bern sau... Bucuret?
- Bucuret?!
- Da. Acoo petrece convaescena. A fost rant pe Frontu de
est, unde assta a nte experene.
De Var se apeca deasupra brouu.
- Abandonnd guma, domnue maor, cum va nchpu ca a
putea aborda un persona| att de mportant n erarha nazsta?
Donovan rse uscat, neascunzndu- sceptcsmu:
- Nu eu m nchpu.
- Da, muumesc.
- Presupun ca, n ncrednarea aceste msun, dncoo de
catae evdente de care dspune, a cntart greu faptu ca aparne
aceea um cu baronu von Sundo. Nu trebue eu sa v-o spun ca,
ntre exponen famor patrcene ae Europe exsta o sodartate de
tp speca, sunt ega de fre nvzbe, ar sprtu de can, de
apartenena a o casa prvegata ntangba, funconeaza ferm
fara gre.
De Var rcana uor:
- Nu- cunosc pe baron, dar, scuza-ma, nu cred ca-m va ofer
chea de a poarta secreteor pentru ca, acum o me de an, vteazu
teuton Hans von Sundo s-a parut cu mndru marchz de Var.
Orcum, eu m vo da sna.
- Este tot ceea ce pretndem de a dumneavoastra. Am ncercat
doar sa va demonstrez ca, nnd seama de poza socaa a
amndurora, contactu este factat. Ma este un factor de care trebue
sa ne seama, dat fnd ca va avanta|eaza.
De Var cerceta curos:
- anume?
- Repusa romnor pentru ceea ce se numete trstu fenomen
a fascsmuu. Ve evoua a Bucuret pe un teren favorab dn toate
punctee de vedere. Ve f spr|nt, a|utat. Exsta acoo un puternc
front patrotc ce ntrunete cee ma mportante s dferte grupar
personata potce. Faptu ca, de a rege pna a utmu cetaean,
htersmu e detestat nseamna foarte mut, asgura, n prncpu, anse
orcare acun ndreptate mpotrva naztor.
- Sa speram! Se ma pune o probema. Banuesc ca Sundo nu se
afa sngur n Romna. Este, probab, ncon|urat de o garda care rdca
n |uru u zd de fortareaa.
- Va trebu s-o strapunge.
- Ce -a determnat sa aeaga Romna?
Donovan zmb:
- Va va spune e nsu. Dec, sunte de acord?
De Var dadu hotart dn cap.
- Perfect. Acum vom dscuta detaat n ce consta msunea
dumneavoastra.
Cnd copotee de a Bg Ben anunara ondonezor ceasure 12,
Octavo de Var se ntoarse a hote. Urca n apartament fara sa
de|uneze. n ma pun de o ora trebua sa fe a aeroport. magna
vzua cursee pe care avea sa e parcurga n urmatoaree tre ze,
zgzag pe harta Europe: Londra-Cadz-Nsa-Pars-Bucuret. Bucuret
- captaa Romne cea ma vesea dn Bacan. Regat Dnasta -
Hohenzoern de Sngmarngen, ara nsa emnamente francofa.
Anexarea Austre, ocuparea Cehosovace a Poone, praburea
tuturor aaneor - avertsmente dure. O data cu abdcarea u Caro a
II-ea nvestrea u Antonescu cu puter depne, Romna, orcum
bocata pe pactu de neagresune ncheat de ru cu nem n '39,
a|unge subordonata ntereseor agresve ae ceu de-a III-ea Rech.
Dctatu de a Vena muteaza harta. Lupta subterana pentru
rasturnarea dctatur faa pentru redobndrea tertoror perdute.
ma ce? A... petro, carbune, mnereur, gru, trambuna spre Rusa
sovetca. ? Ac petrece vacana baronu Kurt von Sundo, amcu
u Canars. Reedna temporara: Hote Athne Paace.
I se parea ca te destu.
Hotarsera ca, n zee ce e vor petrece mpreuna, sa fe unu
pentru ceaat, smpu, Kurt Evra, sa renune a pronumee de
reverena. De asemenea, sa nu exste program prestabt.
"Sa facem tot ce ne trece prn mnte ntr-un moment sau atu! Sa
putem sa ne razgndm! Sa mergem a Mo, sa mncam forcee sa
sugem acadee ro sa ne dam n barc, de ne gndseram doar cu
un ceas nante a o seara Wagner..."
Och Evre Manu scpeau de tneree, o tneree pusa pe pozne,
de care peste an rz cu nostage: ce cop eram! Isprav care, a
vrsta unforme strcte, a numaruu matrco, a paruu strns n feu
se par extraordnare, pne de scanda tocma de aceea extrem de
shockng: o gara egpteana terpeta dn cuta de argnt dn saonu
mame fumata pe ascuns cu gestur de cnema mpreuna cu Lsette,
coega de banca, sentmentaa coeconara de maxme franuzet
romane pcante: Les demi-vieres a u Prvost, sau scandao
Dekobra Ptgr, ct n candestntate camufa vara n sertaru
cu gao a cueruu, or n soba de porean veneza, arna n coperta
manuauu de atna de anu trecut; tot cu gustu fructuu oprt,
spectacoee deocheate ae u Pp Georgescu, rscnd ntnr nedorte
cu faree corpuu ddactc consecna drecta - exmatrcuarea.
- Sa facem tot ce ne trece prn mnte, repeta Sundo.
- Da. Perspectva nu te stmueaza?
Kurt zmbse cu ngaduna paterna:
- O spu cu atta pofta, nct m nchpu ca nu prea a avut
ocaze n vaa s-o fac. E atta dor de "atceva" n ceea ce spu, nct
ma smt emoonat.
- De ce?
- Intuesc un trecut pn de barere care n n genera de o
dscpna mpusa de a. O stuae nu prea pacuta, ma aes cnd se
permanentzeaza.
Evra strecura o prvre ute. Raspunse cu ndferena:
- Am avut ntr-adevar o copare o adoescena destu de
rgde.
- ntrebarea medat urmatoare, surse Kurt, ar f: ma departe?
Coordonatee exstene tae au sufert acea regm de constrngere?
Nu, ntrebarea n-am formuat-o dect potetc. Sunt neam , n
genera, no respectam contractee. Nu te uta a Hter care are totu
scuza ca nc omoog u europen nu- consdera ma onest cuvntu.
Am renut dec, draga mea, ca ne-am nterzs orce nvestga. Sunt
decs sa respect neegerea.
Evra ntnse brau:
- E bne, Kurt. Aa e bne. char daca se vor v ntrebar sau
nedumerr, curozta care stn|enesc - n crca doua saptamn de
ntmtate pot scapa, sunt nerente - n-avem dect sa nu raspundem.
- Am fost dn prma cpa de acord cu aceasta conde, aa cum
- zmb - am acceptat de a bun nceput ca tu sa a dreptu absout
de natva, ar eu, eventua, de sugeste. O sngura chestune,
promt ca va f utma, vreau sa m-o amuret.
Evra Manu prv uor nentta.
- Da, Kurt.
- Vre sa- pastrez tana - respect dorna. Nu neeg nsa
paradoxu! Pe de o parte mster, pe de ata parte afarea fara rezerve
a une camarader pe care pun o vor consdera ca atare, dar acesta
este un subect tabu. Ma ntereseaza un sngur ucru: cum trebue sa
ma comport eu, n eventuatatea unor ntnr nedorte? Fac parte
dntr-o anume ume, unde oamen se cunosc ntre e, vaa or, char
fara a f ofcaa, ramne pubca.
- Vo evta asemenea ntnr.
Sundo surse ca n faa unu cop mc:
- Dupa cum ne comportam, a zce ca dmpotrva! Venm
nendoenc n ntmpnarea unor asemenea stua.
- Kurt, asa totu pe seama mea. Daca vom f totu fora a vreo
|ustfcare faa de un ter, vo vedea atunc ce- de facut. Pentru mne,
acum, un sngur ucru este mportant. |- pot spune cu toata
sncertatea pentru ca a destu bun sm ca sa nu consder ca- fac
decara.
- tu ce vre sa-m spu. Te sm bne cu mne. eu competez:
ne smm bne.
- M se pare extraordnar pentru do oamen de o anumta vrsta
care se cunosc numa de cteva ze.
Era ora prnzuu, ara, beau bere Azuga pe terasa Cont-
nentauu. Evra nu se fardase, cadura, mbu|orndu- paoarea,
nfragezse obra|. "O femee", zse von Sundo, "trebue sa fe foarte
tnara pentru ca transprata sa nu- repugne."
Evra, cu buza superoara uor mbrobonata, ntr-o roche aba de
oanda accesor de pa beumarne, parea, dmpotrva, proaspata
atragatoare.
Von Sundo se gnd nstnctv a Man|a... -o magna acum, ac,
n faa u - o debandada de buce negre, foarte scurte, nasu n vnt,
och rotunz, coparesc mra, cu o tua exctng de parv, toaeta
bruscata ca gesture, gasu cu mperatve de feta razgata.
Era proasta, excentrca adoraba. Dar att de adoraba, nct
nmen nu baga de seama ca fata asta graoasa emtea enormta, n
ce ma bun caz pattudn. Eternee or dscu:
- Draga mea, o doamna adevarata se mbraca sobru pe strada
sau ntr-un restaurant. Toaetee excentrce sunt pentru mar recep,
supeur, baur. n orce caz, pentru dupa unsprezece noaptea.
- Am tmp pentru roche neagra pere a patruzec de an.
toata umea ma asgura ca-m sta bne tot ce pun, ca m-am gast
genu. Cred ca et geos, Kurt.
Geos... Hm! Poate convenona... Dar nendoenc era ca Man|e,
ntr-adevar, stateau bne roche smntte, mperecherea mposba
de cuor, sfdarea orcaror regu obgnd a o coreae strcta ntre
toaeta ceasu ze. Aparuse astfe, nregstrnd un succes boeuf, pe
pa|a de a Monte-Caro n costum de bae cu paete haat de tu,
strnse apauze admraa sughata a u Hter, arbornd a
smandcosu ba anua, care sarbatorea pucu dn '33 de a Mnchen,
un costum troez...
Rdca och sperat. Cazuse pe gndur. Ct tmp? Un mnut?
Doua? Tre?
- Te rog sa ma er, te-am neg|at.
Evra zmb bnd cochet n acea tmp.
- Te gndea a o femee... Nu, nu sunt geoasa. m pare rau doar
ca o facea fara pacere. Avea o exprese att de crunta!
Cooneu von Sundo peca prvrea.
"Orce femee e geoasa, char daca nu te ubete, cnd n pre-
zena e admr sau te gndet a ata.."
- nca o data, te rog sa ma er. Uneor ne napadesc amntre.
Dn pacate, ma totdeauna, cee nepacute.
- Vna, zmb Evra, char nentenonata, m aparne. Prezena
mea -a readus n memore probab anumte cee.
Von Sundo saruta mna.
- Prn comparae... O comparae care te avanta|eaza.
Evra Manu cp muumta.
- Thank you, Kurt. tu ca sunt o proasta, dar char az, cnd nu
ma sunt o codana, m pac cuvntee graoase. Am o propunere...
- Merg pe ne-ve!
- Ce-a zce sa pecam cteva ze, poate o saptamna sau ct
vom avea chef, a mare? Cadura a devent mposba a Bucuret
cred ca nc betuu tau spate nu -ar strca nte ba de soare.
- La dspoza graozta voastre...
Och Evre Manu nvaura ntr-o prvre cada.
- Spune-m, Kurt, te por totdeauna a fe de ncntator cu
femee?
Von Sundo surse cu buzee strnse:
- Pot sa- spun ca, de cte or am facut-o, am perdut.
- Cu mne nu a ce perde, opt Evra.
- Da, pentru ca totu e dnante perdut. Care au fost mparte
fara sa e f taat. Dec, dn start, nc o ansa.
- Ba da!
- Care?
- Avem douasprezece ze nante. Sa bem pentru... pentru
frumuseea or!
O femee nata, supa, de o eegana care n genera tae
rasufarea, nu att datorta nventaruu de obecte n sne, c prn ceea
ce sugereaza stmueaza magnaa, nsota de un maor de avae
neam, se opr a ntrarea terase, cuprnznd-o cu o prvre nehotarta.
Adresa cteva cuvnte nsotoruu se ndreptara spre o masa bera.
Von Sundo se rdca o sauta cu reverena sobra. Femea
raspunse cu un aer de surprza bne |ucat, "nu tam ca et a
Bucuret...". strecura o prvre ndferenta Evre, n care putea
desu acu, mnsecunda de atene concentrata ce nu se vrea
descoperta, apo paru sa nu e ma dea atene.
- Doamna sta ca no a Athne Paace, constata Evra pe un
ton care excudea orce dubu.
- Da, tu.
"tu ca t", - fu recunoscatoare ca n-a ncercat s-o mnta. Era a
trea oara cnd o ntneau, chpure fara ca ea sa- vada, de fecare
data nregstrase a Kurt o crspare aproape nsensba. Fusese
ncrednata ca ce do se cunosc.
Desgur, Evra nu era o femee absurda, ea nsa preconzase o
aventura estvaa cu motto categorc - dscree recproca absouta
-, dar apreca eatatea dntre partener, ndferent de natura reaor;
mncuna, char fara gravtate, n raporture durne o ndspunea.
"Dar de ce ea, urma gndu Evra, a smuat neateptatu,
surprza?"
- Pare o femee nteresanta.
Gura nervoasa a u von Sundo se strmba uor:
- Nu pare. Este.
- O cunot?
Neamu facu o pauza nante de a raspunde:
- Da... Cred ca da.
Evra rse:
- Fac pe msterosu?
- M-am cntart cuvntee. Cnd afrm despre cneva ca- cunosc,
neeg ma mut. Am ntnt-o a doua recep a Bern , de fecare
data a trebut sa- fu prezentat. Am probab o fgura anonma.
Evra Manu cuprnse ntr-o prvre zmb:
- t a fe de bne ca mne ca nu- aa. Se uta uor peste umar
a masa ceaata: Are o prezena care se remarca. Imposb sa treaca
neobservata, char ntr-o z de Derby.
Von Sundo rse mucator:
- Face totu ca sa fe observata. Se mbraca totdeauna n negru,
ca sa- exagereze zveteea, de unde cognomenu - Pantera. -a
construt o faa de sfnx, de o mobtate studata, pe care och,
aproape mposb de strauctor, fac efect. Banuesc ca foosete
cantta de beadona.
Evra mue buzee n pahar.
- Nu -e prea smpatca.
- A ghct. Nu-m pac persoanee... ngr|oratoare.
- Nu sunt sgura ca te neeg.
- Persoane carora e este de-a|uns sa apara undeva, pentru a
crea un ndefnt cmat de nente. Parca ceva prme|dos nevtab
putete n aer.
- O persoana maefca, rse Evra. Totu nu m-a spus cne e.
Von Sundo raspunse cu vadta nepacere:
- Se numete baroana Edth von Koher. O aventurera cu
oarecare st. Cosmopota, rea foarte dverse pe toate cee cnc
contnente, acces a canceara u Hter. E veroara u Hmmer, ar
ac, a Bucuret, are chea de a dormtoru u Knger a mareu
vostru ndustra Maaxa. Una dntre acee fgur pe care razbou e
nascocete sau, ma bne zs, e scoate dn anonmat, e da ocaza sa
ntre pentru un tmp n faru store. Cea mare or cea mca.
Evra scoase un fr de par dn och.
- Istore mare mca. Ma amuza dferenerea.
- Reatatea e totdeauna amuzanta. Totu e ce fotou a. Au
exstat mu genera vte|. Napoeon a ramas n stora cea mare.
Cea au facut epoca pentru contemporan or, oamen -au amntt
de e cnc-zece an, mut o generae. Aceasta fee de tmp a num-o
eu .etite histoire... Spune-m, draga mea, vre sa contnuam pe tema
baroane?
Evra scutura capu. Rse mut, aratndu- doar dn:
- Nu, dragu meu, cred ca e tocma de-a|uns, ca sa nu- vna
pofta sa ma ba... Dec, stmate domn, n urmatoaree ze vom face
ba de soare.
- Ma ncap dscu?
- Ma bucur... N-am fost a mare, ma refer a torau romnesc, de
cnd eram eeva n utmu an de ceu... Trebue sa vorbm cu
Stanescu, drectoru hoteuu. Sa vedem ce ne recomanda e.
- Am vazut tot feu de prospecte a hote n egatura cu torau.
Evra rdca dn umer...
- N-am ncredere n pubcae romnet de recama. Sunt a fe
de mncnoase ca cee fnanate de betee pensun veneze.
Rse ncetor, ar och prnsera dn nou expresa aceea specaa
care- ncnta pe Kurt. Era prvrea une feme mature, cu muta
experena, dar care ma te sa rda cu hohote, sa se bucure de vaa
"cu aceea pofta" - asta era magnea cnd vedea dn sanato -
"cu care ar f mucat dntr-un mar mare, pn de seva".
"Am sa comand un co cu mere", gnd Sundo, " am s-o rog sa
e mannce pe toate n faa mea.."
- S-a ntmpat n '37... Ce te u a mne? Vorbeam de recama
pensunor veneze... Ne... ma ndreptam spre expoza de a Pars.
Kurt nregstra bbaa cu un cpt ceva ma des: "Ce cop
suntem! Era fresc sa nu mearga sngura a un bc monda..."
- ...Am oprt o noapte a Vena, Orau - full de stran, mposb
de gast o camera a un hote decent Bref! am naufragat ntr-o
pensune de pe Mara Hfer Strasse. Nu ma ntru n ceeate amanunte
- psa de canazare, ncapere separate cu paravane, n fne, tot
tacmu mzere mc-burgheze ustrute. Ren n mod speca ca
recama amenna cu mese pantagruece rafnate , textua, "mc-
de|un copos".
- V-au dat probab cea chfteue de cartof.
- Sa nu exageram! Asta era de|unu. Dmneaa ne-au rasfaat cu
o cana de apte, o chfa, zece grame unt una bucaca zahar. O a
doua se patea separat.
- Sunt sarac, draga mea.
- Zgrc, spuse sec Evra.
Von Sundo ceda cu un zmbet.
- Bne, zgrc. Luam cafeaua ac?
- E prea cad... Ma bne a no.
Cnd a|unsera a hote, von Sundo se opr cteva cpe a recepe,
recamnd unee defecun a sstemu de ape dn camera.
Receponeru, un barbat foarte tnar frumue, ua nota atent.
- Vom remeda medat. O cpa, domnue coone. A fost cautat
de Nsa, a ora - se uta n regstru - 11,30.
Von Sundo ntoarse ute capu, cu o mcare de ca narava care
nu- scapa Evre. ntreba morocanos:
- Exsta vreun mesa|?
Tnaru surse, ncercnd sa fe sprtua:
- Nu. Doar o semnatura. Baroana Kurt von Sundo. Va reven.
Drectoru Arstde Stanescu asa pe ce do sa se ndeparteze
se repez a receponer. strecura prntre dn, mucndu- cuvntee:
- Imbecue! Cnd vez cu dama, transm bezee mmoze
de a Nsa?
Evra mros gndtoare aroma cafee.
"Baroana Kurt von Sundo... Mama?... Soa?..."
***
Edth von Koher asa stou, un Parker subre de aur, pe
scrsoarea ntrerupta. trecu degetee subr peste peoapee vor
se rdca, aese o gara egpteana cu opum dn cuta de argnt de pe
scrn, turna nca un whsky - ver: stron! a unsprezeceea, dar era
mezu nop, ar cupee de ampane, bautura de protoco, nu ntrau a
socoteaa - se opr n faa ognz, o ognda toaeta, de fapt,
ocupnd tot peretee de a pcoaree patuu prevazuta cu doua
urech, care ngadua prvtoruu sa se vada panoramc. Dedesubt, pe
consoa de stca mata, straucea orge de aur, argnt, onx, baga
crsta, setur de toaeta, facoane, vaporzatoare, etu-ur, produsee
cee ma rafnate ae unea dntre cee ma mportante ramur ae
ndustre franceze - cosmetca Frmee concurente - Coty, Lanvn,
Chane, Arpge, Mury - n exponate ncntatoare, adevarate bbeour,
unde fneea catatea produsuu erau egaate de fanteza estetcu
ambaa|uu coststor, coexstau pe toaeta baroane, coabornd a
desavrrea stzarea une nfaar orcum deosebte. Edth von
Koher era a fercta vrsta cnd artfce merta preu, subnaza,
adauga straucre, creeaza gen.
Varu e, Henrch Hmmer, mnstru de nterne n ce de-a III-ea
Rech, surprnzndu- ntr-o z budoaru dn va pe care -o rdcase n
mpre|urme Bernuu, constatase ronc:
- Draga mea, nu s-ar zce ca n ntmtate a o attudne tocma
patrotca! Consum motorna muzca gangsteror, ncura|ez
ndustra uoara a putrede Frane, ar penutmu tau amant a fost un
fu a perfduu Abon.
- Draga Henrch, repcase Edth, daca a bea Schnaps, m-a ro
buzee cu hrte de a oznce nazste, m-a unge paru cu brantna
Edewess, a umba n corap de bumbac a mpar gra|du cu vreun
va|gan care mroase a sudoare usturo, te-a f dspensat de servce
mee.
- A f darut, n schmb, patre germane cnc, ase f.
- De ce nu o duzna, ca vaca aa de Gerda Bormann?
- Gerda are toate motvee sa se mndreasca. O adevarata
femee germana. Un dea spre care trebue sa tnda toate tneree
noastre fete.
- Spendd dea! or, econome a zahar chbrtur en|ere
fara eastc. Se fac cop ma repede. A, am utat ctatee genae ae
Fhreruu!
- Ma ngr|orez, Edth, ma ntreb daca nu ar trebu ca tu sa f
nternata ntr-un agar de reeducare, dupa un preaab examen
pshatrc.
Baroana rse, sufndu- fumu n faa:
- Nu fa pe dotu cu mne, Henze! Pastreaza fraza asta frumoasa
- gargara cu zvastca, cum ar spune pun german de bun sm care
va supraveuesc - pentru dscursur.
- Et cea ma putreda reaconara de factura udeo-comunsta pe
care am cunoscut-o.
- A cunoscut tu ma mute, doar ca fetee au tut sa- na gura.
- Vo raporta aceasta dscue Fhreruu. Este obgaa mea. De
atfe, am tot dreptu sa ma ndoesc de oatatea servcor tae.
- N-a sa ma raportez pentru ca nu- convne sa- spu patronuu
ca a n fame o persoana ntegenta care, daca hrta foosta de
gazetee nazste ar f ma de catate, ar t sa- acorde sngura
ntrebunare posba. Ct despre eatatea mea, n-a de ce sa ncerc
nent. m pace sa fac parte dn echpa ctgatoare. Ctga n
genera cretn. Hter e cretn, dec Hter va ctga. Ouod erat
demonstrandum!
Edth von Koher deschse chmonou negru pe poaee carua
nnodau coze do paun paeta. pacea sa se admre goaa -
toaeta ognda facea nota aparte faa de moberu Lous XIV a
hoteuu, fusese comandata speca dupa scha e - se smea
ncntata ca trupu fform parea geaman, pe nuana vore, cu a
famoase |osephne Baker.
Lua o nghtura de whsky zmb une amntr "deocheate", ar
f zs pocrtu de Henrch. Exsta a Pars, prn an '32, n Pace
Banche, un borde ceebru - Le .erro;uet vert. Una dn pensonare, o
muatra pcanta, copase ntru totu personatatea excentrce Baker -
vestmentae, obceur trasnte, gestca, foosnd evdent numee.
Mc burghez nav dn provnce, stran sau des blanc-becs! cu
portefeues-ur bne asortate de papa, pateau aver pentru a cumpara
dezmerdare "|osephne Baker", de fapt o Dasy nascuta n Passy, cu
bunc n Tombuctu...
ncercase char sa retereze a Pars fanteza adevarate |osephne
care, cu ocaza unu turneu n Romna, descnsese a restaurantu
Capa, dn Bucuret, ntr-o trasurca uoara trasa de do stru. Poa
franceza nsa, ma pun degustatoare de cee exotce, sau, chestune
de humor, oprse echpa|u pe Champs-Eyses doar dupa doua sau tre
sute de metr de senzae.
Edth puse paharu a ndemna pe mcu secrtare reua
scrsoarea.
"...Prntre atee constat, draga Henze, ca dev ngutor.
Adevarat, o panope - cusurur sau cata - nu- ncodata competa,
ar tu a canttate... Ca sa t a ce ma refer, ma grabesc sa preczez:
m scr ca, de cooneu von Sundo, care- petrece o vacana de
convaescent neateptata smntta n Romna, este supravegheat
contnuu de ogar votr ce ma fn - fins limiers a Gestapo, ata o
noutate cu care Tmes New York Herad Trbune ar sparge recordure
de tra|! - a mut ma muta ncredere n nstnctu meu nfab, n
cunoaterea natur umane pe care am dobndt-o n urma une ve
bogate n expermente. n consecna, m cer sa- sponez pe baron,
sa- sponez pe propr u spon , daca-m ma ramne tmp ber, pro-
bab pe mne nsam.
Detest ofce de su|ncua care scodete vaa stapnor prn
gaura che de a dormtor, dar, de asta data, a reut sa gaset
argumente ma nsprate dect baoanee de bc ae u Goebbes
despre datore sfnte ae fecaru german - germana, sodat fecare
fara excepe, pe pama u de oc, fe ca face pne dn fana
amestecata cu ghps tare pentru vte| candda a vence de pe
frontu de est, o ngr|ete de gc pe batrna mama a u Hans, rapus
de gerure Ruse, mncatoarea de oamen, sau de goanee
partzanor srb. Argumentu tau m-a muat nma, n urma se|ouruu
pe Costa de So bugetu meu fnd defct. (Apropo, mzez pe eatatea
ta - nu de frunta nazst - c de ruda ubta; sper sa nu-m |oc vreun
rengh cu re masute de Nau|ocks.)
acum, observae mee despre baronu coone Kurt von Sundo:
Concedu pe care - consuma n Romna nu e att de smntt pe
ct - nchpu tu. |ara e foarte frumoasa, cu o natura dversfcata,
care face a tot pasu cu ochu aparateor noastre Kodak att de
bogata nct, cu toate servtue mpuse de catre no, preten
protector, razbou nu -a schmbat cuore. Pur smpu nu- sm: pe
strada, n magazne, n restaurante, a recep. Curg fuv de ampane
de brante, cavaru se mannca cu ngura, toaetee semnate de
cee ma c case parzene nunda buevardee pna bordeure de
mna a doua duhnesc a Coty Mon Rve, seratee se n an.
Atmosfera de sarbatoare - evdent, n anume cercur - este att de
strdenta, nct ncep sa te gndet cu ngr|orare ca, n cuse, n
gangur or n subteran mocnete, se pregatete ceva. Dar asta este at
aspect , pentru ceea ce ofera aparent Bucuretu n momentu de
faa, gasesc ca von Sundo, ramnnd n permetru Europe, n-ar f
putut aege ma nsprat o oaza de agreab refugu.
Ma nteresanta m se pare metamorfoza pe care a sufert-o ntr-un
rastmp extrem de scurt. L-am cunoscut to ca pe un ndvd uscat, fara
haz, auster, barbatu mposb a une sngure ubr. Ramn a
convngerea ca marea u dragoste a fost Dagmar, ar moartea e a
consttut cea ma cumpta ovtura dn vaa u. Nu credeam ca
baronu ar ma putea f rant vreodata a fe de greu. Cea de-a doua
casatore a u, cu Man|a Wseman, papuca vcoasa, a fost un smpu
eronat cacu n vederea contnuta numeu von Sundo. Banuesc
ca -a dat foarte curnd seama de greeaa. n utm an, baronu a
capatat faces-u caracterstc a dezabuzatuu.
E, bne, Henrch, ar merta sa- vez acum, ca sa crez dn nou n
povete cu zne! De cteva ze se afeaza cu o femee pe care eu o
socot deosebt de prme|doasa dn toate punctee de vedere.
n prmu rnd, exercta asupra baronuu o vra|a de care cred ca
nc macar nu e content. E cu totu at om: dn nou tnar, vese,
prvrea mereu crttoare or, n ce ma bun caz, absenta, a devent
deschsa, umnoasa, pare ca -a smus ghoce de a tmpa -a
nfpt a butonera. Imagneaza-- pe eapanu coone von Sundo
rznd cu hohote, bucurndu-se de dvertsmente eftne a bc,
dansnd, ubnd...
Vra|a, cac von Sundo pare fermecat, se datoreaza n mare parte
personata aceste feme care nu e o corsta oarecare, oxgenata, cu
gura mrata n forma de O. Dmpotrva! E o femee matura, n |ur de
patruzec de an sau pun peste, de mare aura, fara sa fe neaparat
frumoasa. Gen a grande bourgeose franase, cu o tua de boema
artstca de buna catate care da grae, nducete genu, ar, pentru a-
f cucert pe baron, aa cum cunosc, presupun ca dspune de
nteresante resurse sprtuae.
Lovtura de grae nsa, care -a facut K.O. pe von Sundo, pot para
pe utma mea marca, robndu- pe vec aceste feme, este
asemanarea zbtoare dntre ea Dagmar. Cnd am vazut-o prma oara
aatur de e, am avut un adevarat oc! Dagmar, n ede uor retuata
- ma muta sgurana, o prezena ma eeganta rafnata - dar,
Dagmar! Acea chp ntegent, mut nterorzat, acea prof, aceea
poze a gtuu de parca ar nota cu capu afara, acea mers unduos,
aceea gestcuae dscreta, admnstrata n pensonatee scumpe dn
Evea, aceea vrsta, aceea, aceea, aceea Dagmar!
Dn mre|ee une asemenea feme - devne pur smpu fatatate
n vaa u! - baronu nu va scapa ncodata. Iata de ce persoana e ar
trebu sa va ngr|oreze. Nu vad dect doua posbta: mxtunea e n
exstena u von Sundo este fe opera Integence Servce-uu, fe a
Servcuu de nforma romnesc! Daca da, amc notr nu-s prot ,
a|uta de un noroc fantastc - nu gaset n fecare co de strada o
sose a u Dagmar - au preparat snguru cockta dn care von Sundo
se va grab sa- astmpere setea. A doua poteza, ne afam n faa
une smpe concdene, pozna a destnuu.
Deocamdata, tu doar ca persoana se numete Evra Manu.
(Manu, m-am nformat, e o fame de boer vech, cu ramfca n
Muntena Otena.) Dupa comportament, s-a bucurat de o educae
ngr|ta. Dupa deznvotura aspectu vestmentar, dspune de ce
pun un vent confortab.
Am dat dspoze ac oamenor notr (n romn n-am ncredere)
sa cueaga nforma ct ma ampe. Tu aconeaza n acea sens.
Parerea mea este ca, daca exsta ce ma mc ndcu ca ar f o agenta
nftrata de aa, Evra Manu va trebu chdata fara ovaaa. Von
Sundo, orct de ncoruptb, nu va rezsta aceste feme..."
Un ape teefonc ntrerupse dn nou scrsoarea baroane Edth von
Koher.
***
Garsonera fusese nchrata pe Buevardu Bratanu n bne-
cunoscutu, pentru bucureten, bock-house Ferekde. Construca era
acatuta dn tre corpur orentate ntr-un patruater trbt de o atura.
La parter se afau un coafor, o frzere un magazn de coonae
decatese, ar curtea nteroara avea corespondena prntr-un gang
arg, totdeauna vntos, cu strada Vase Conta.
Garsonera, n feu e, era casca, sute de exempare asema-
natoare putnd f ntnte n bocure st cubst rdcate ma aes n
centru Captae n peroada nterbeca. Compuse dntr-o sngura
pesa, de obce spaoasa eeganta, un vestbu, o bae strauctoare,
bne utata - nu psea ncodata bdeu - eventua un bacona
cochet a Romeo |ueta, aceste mc ocune fusesera concepute
cu o destnae precsa, ma trzu utata. Astfe, generae uteroare
aveau sa se mre nencetat de "capsomana" arhtecor care
proectasera aceste ocune sinle! cu rspa de spau dchs,
vtregndu-e de bucatare - macar o chcneta, acoo! - debarae
ate atenanse ndspensab gospodaret.
n reatate ( aceasta pun o cunosc, ce ma tner fnd az
septuagenar), garsoneree n cauza raspundeau necestaor a doua
categor de persoane. Erau soctate de persoane sngure, cebatar
ncapana, vaduv sau vaduve de o anumta vrsta dspunnd de
ventur substanae (chre nu erau deoc comode) carora prezena
or absena dependneor e era absout egaa. Acet oamen nu-
faceau nc macar o cafea acasa, uau masa a restaurant schwartzu
a Capa Corso, or erau serv a domcu de catre baatu trms de
patron cu sufertaee cade. Oamen care stateau n genere pun
acasa, consumndu- exstena n vzte, ocaur, a |oc de car.
Cea de-a doua categore de chra, avnd pondere certa pe sta
ocataror, o consttuau "pasrt", barba de toate vrstee, ofer,
oamen de afacer, negustor dn provnce sau Captaa, renter
funconar superor, ber-profesont care anga|au aceste garsonere
sub dentta fctve. Ac puteau petrece cu dscree nestnghert,
camufndu- vce, aventure, reae sentmentae candestne. Ce
cu posbta ma modeste suportau n do sau tre chetuee, chea
pmbndu-se de a un benefcar a atu, n funce de ocaz. Evdent
ca nc pe pasrt nu- preocupa depoztarea muraturor, fertu
rufeor sau prepararea une tocane cu ceapa taata marunt.
Iar Arstde Stanescu, drectoru de a Athne Paace, dspunea de
sufcente resurse fnancare pentru a- ngadu foosna garsonere n
excusvtate. O nchnase cu do an n urma, cnd ncepuse dragostea
cu Nna - Nnon pentru centea - o nstaase eegant, cu moba de
a Lengye.
Parea curos, dar Arstde Stanescu, barbat de patruzec de an,
frumue, descurcare, dotat cu sufcenta canttate de vno-ncoa
pentru a amenta nsomn n aternutur ferbn, rascote de nent,
doar cu o sngura perna, uns cu toate afe hoteuu supraseect,
ubea pentru prma oara n vaa u. Char peroada prme
adoescene, cnd bae se ndragostesc de erona vreune car, de
actre, de pretena ma tnara a mame, de o veroara sau, pur
smpu, de o magne ntrezarta fugar, Arstde o traversase cam, fara
vse zbucumate, fara cearafur umede mototote, fara dea. Ideau
cu portret concret, construt a pasprezece-cncsprezece an, cautat
vsat uneor char a tmpa carunta n ocu carua vaa
poruncete de obce contraru absout.
"...Vsam, domnue, un nger aeran, cu par d-aa matasos a
Emnescu, dafana pna a bae, adca vreau sa zc ca nc nu- po
nchpu ca are vreodata treaba acoo, fraga uor atnsa de tuber-
cuoza - dadea romantc, ma neeg - care sa puteasca mpon-
deraba prn vaa, prn oda, sa nu- auz pa. Cocua, nevasta-mea,
tropae ca un vardst, cu un sngur brnc ma cataputeaza a Chta, n
cap parca n-ar avea par, c ghem de e ncurcate..."
De aceea Arstde acceptase cu ndferena casatora aran|ata de
taca-sau, Nae Sacz, zs Spere-Pete.
Crcuma parnteasca, ma bne zs stramoeasca, stuata pe Caea
erban Voda ntre sac despette pe mau acuu care ma trzu avea
sa devna una dn atrace Parcuu Caro, se bucurase cndva de mare
dever. Era frecventata ma cu seama de mahaag cavaf, tabacar
caramdar, dar de fee ma smandcoase sptte de saramure
ceebre de babo cat n cadar de vn azvr apo pe gratar, de
renumta pastrama de pacntee cu carne ae u Sacz. |umatate de
veac se scursese nsa de cnd prmu Nae Sacz prmu Spere-Pete
daduse cep une afacer spendde. Cu an nsa, fama rateuu pase,
ar n '33, cnd Arstca se ntorsese de a Budapesta, famentu
opntea sa- traga oboanee. Batrnu, pentru a se menne a
suprafaa, o gasse a repezeaa pe Aurora, fata unu bodegar prcopst
dn Verguu care, de ta ca Sacz - acum Stanescu, gustu
onomastc subndu-se de-a ungu generaor - e ffu, se smea
nnobat de un gnere care "po sa ma crez sau nu, domnue, a studat
hoteera a Budapesta n nemme...".
Aurora, subrca, dragaaa, cu trasatur mc obra|oru rotund
perdut ntr-un nmb de zuuf aur, dupa zece an devense o cona
bne mpnta, cu o sabcune accentuata pentru roche de matase
naturaa, batstee de dantea vermutu Martn. Traa contna
propre sae mportane socae, dar cu o navtate bnda, fara
agresvta ofuscante aere de superortate. Strnea ce mut
zmbetu, ncodata nmc ranchuna. Pe Arstde nu- deran|a, nu
exercta asupra u nc un fe de autortate con|ugaa, hoteeru
dspunea de o bertate att de comoda, nct ncerca permanent
sentmentu, neanazat neformuat char pentru e nsu, ca e
necasatort.
Aurora ducea o exstena domoaa, cu preocupar marunte care-
umpeau zua: schmba mereu perdeee, facea o coece de bbeour
cu tematca - anmae, for, pasar, baerne, "contese" - se
ngr|ea cu scrupuoztate de ceau de cucoane pe care- oferea n
fecare mercur dupa-amaza. atepta musafree cu emo de feta
se smea grozav de ncntata ca e n vzta cu vaduva unu maor
care purta paar pretenoase , ca sa- rotun|easca pensa, nchra
doua oda, cu soa unu funconar de a Banca Agrcoa, dar ma aes
cu Madam Bodeanu, o rentera sexagenara pna de b|uter gree. Era
grasa, |ovaa, vorbea pcant fuma. Regae fara carton dntr-un fume-
cgarette de chhmbar, ung de cncsprezece centmetr. spera
nterocutoaree cu reae e smandcoase, facnd mereu referr fam-
are a nume cu rezonane ametoare cu voa|ure n stranatate.
Arstde ta ca debutase pe trotuar, copa de cncsprezece an, a
Braa. Avusese noroc - do grec, negustor boga, un moer
tomnatc pusesera umaru a nfrparea une aver consodata de
Bodeanca - Ddna pentru ntm - care nu era fata proasta.
Hoteeru nsa nea gura, ntrenea rea de cuse cu fosta
demmondena, care, n dverse stua decate, se dovedse uta,
dscreta, seros partener de afacer.
Arstde Stanescu ven a ntnre nantea Nne. Puse cva
trandafr proaspe n gastra de pe noptera, asa storure aers
facnd curent ntre bae dormtor. Pe faa de perna, camaa de
noapte a Nne, corect mpaturta, pastra parfumu cam duceag, Sor
de Pars. Era o femee ordonata pna a pedantere, chbzuta, cu un
cap sanatos, bne nurubat pe umer, un sm a reata care frza
cnsmu. ntreaga e fna emana sgurana aprga pofta de vaa,
cam fara scrupue, a ndvduu propru constructor de destn. Sef-
made-man... La 14 an trudea dn greu, munctoare a Fabrca de tutun.
Az, a trezec, era cea ma aprecata ucratoare a u Ionca, patronu
famosuu saon de coafura de a Athne Paace; persona| mportant
mut nteresant pentru dversee servc de nforma: Ionca era
coaforu case regae.
Arstde auz chea , nstnctv, ndrepta poaee hane de casa,
dntr-o matase uoara, beumarne, cu r gaben ab.
Nna agaa poeta n cueru dn vestbu, se terse pe pcoare
aba dupa aceea se aprope de Arstde ntnzndu- obrazu apo
buzee. Tot ce facea era organzat, ponderat, bne gndt.
- Te sarut...
Barbatu nu- dadu drumu dn brae.
- Nu ma ubet?
Nna ugue gura ferma, festonata.
- Sa ma gndesc... M-e cad de mor.
- Fa un du.
Se dezbraca ute, cu aceea mcar precse, aran|ndu-
ucrure cu metoda. Rocha de soe-crue pe umera, espadree de a
Raou n antreu, en|era ntma ntr-o na a baconuu.
Arstde Stanescu nvau cu o prvre sugarnc famnda - o
foame cenzurata, de cne bne dresat - trupu pe care- cunotea n
cee ma mc deta, dar care contnua az, dupa do an, sa- tubure
a fe ca n prmee ze de nauctoare dragoste. Un trup petros, de
statue, de femee vguroasa, cu much ung, puternc, fara umbre
mocun. "Are tot ce- trebue", se exprmau exper, "ct trebue
unde trebue".
Nna se ntoarse nfaurata ntr-un haat de bae ab. Emana aroma
uoara a ape de bae Roger Gaet.
- Uf, ce bne e! Vre sa-m da o oran|ada?
Scoase caponu de caucuc zbr bucee negre,
consutndu- obrazu n ognda.
- Ce mzere! Nc macar nu te po farda.
- Nc n-a nevoe, draga mea. Et frumoasa.
- To barba spun a fe. Vor nevasta naturaa, dar aearga dupa
muere vopsta.
Rse aratndu- dn de anma tnar sanatos. Avea frumu-
seea categorca a feeor de perfecta geometre, care se ntnete
uneor a femee brune. Och mar, negr, nas drept, scurt, barbe
ferma, fara a f agresva, ten pad, smead, cu ucr de marmura bne
ustruta.
n totu nsa Nna consttua o prezena nedefnta. Vaznd-o, era
peste putna s-o categorset dn punct de vedere soca, sa- gaset
un raft, un oc pe harta erarhor consttute n cadru orcare
comunta de oamen.
ngh oran|ada fara sa duca de doua or sonda a gura.
- |-a fost sete, surse Arstde, aezndu-se pe brau fotouu
mngndu- paru pe cretet.
- Terb!... Sa t ca nu stau mut. O am a patru pe prnesa
utzu, un ms-en-ps, , a cnc fara un sfert, vne madam mnstru
Hageeanu cu o cumnata dn Craova. Dec, nca un vopst doua
peptanatur.
- N-ar trebu sa muncet att de mut, spuse moae Stanescu. n
fond, parea bne ca e ocupata. pasa prea pun de ctgu Nne,
de deoc neg|ab - numa cu bacure Nna ar f umt saaru
unu ef de brou - dar, ta dn experena, ca femea care ucreaza e
mut ma confortaba, da ma pune durer de cap dect una bera.
Chetuete consderab ma pun - magaznee au tmp - , tot
chestune de tmp, nu se smte neg|ata.
Un rd rasar ntre sprncenee Nne:
- t ca nu-m pace sa vorbet de pomana. Ce nseamna sa nu
ucrez? Sa- cer e de chre de o pereche de corap?
Stanescu zse n snea u ca Nna e nedreapta. O a|utase sa-
cumpere un apartament frumos n bocu Bavara, sa- mobeze,
oferse doua banur scumpe , de zua e, un sotar cumparat a Rech.
Dec, oeaca ma mut dect o pereche de corap.
Spuse pe un ton mpacutor, mbrandu- umer:
- Iarta-ma..., am vorbt eu aa... Vre sa ma saru?
Nna se asa dusa spre pat. n fond, pacea eegantu drector a
Athne Paace-uu, ubea char, dar fara sa- parda mne. "Nc
unu dntre no n-ar avea nmc de ctgat."
Stanescu aprnse gara Vceroy - aduse cafeaua pe care o
preparase a sprtera.
- Buna?
- Da.
- Cnd crez ca scap dseara?
Nna rdca dn umer:
- Habar n-am! De cnd cu nemmea, t tu, nu ma avem
sezon mort.
Arstde dadu dn cap. Aa era, nem - ofer, funconar
ambasade, oamen de afacer - nengadundu- depasar pe termen
dstane ung, vaa mondena contnua n prncpa sa se desfaoare
n Captaa. Se ma comteau totu escapade a Snaa, Snagov, Per
sau a moe dn aproperea metropoe.
Nna se uta cu regret a gara care a|unsese aproape de capat.
- nca doua fumur am pecat. N-am nc un chef de ucru, ma
aes cnd ma gndesc ca trebue sa grebez c uoae. Imposba
muere! Crttoare, nebuna zgrcta! Dupa ce te freaca doua ceasur,
asa bac cnc e. Nc ct da une ucence ca -a perat gueru
mantouu a pecare.
- De ce nu ncerc s-o pasez?
- Nu vrea nea Ionca cnta a pcuna. Centea seecta,
neeg...
ncepu sa se mbrace azvrndu- prvr scurte n ognda.
- E dreapta dunga de a corap? Nu ma vad.
- Da... Pun ma n nteror, a stngu... Acum e bne!
- A... Ct pe-ac sa ut! A trecut aseara pe a mne Coac.
Arstde Stanescu se crspa vzb. Vase Coac era propretaru
magaznuu Curcubeu, stofe matasur, de pe Caea Moor, afacere
prospera, concurndu- pe Pop Bunescu pe bnecunoscutu "Vutur
de mare cu petee n gheare". Negustoru, barbat spre cnczec de an,
sod, ncapanat tacunos, se ndragostse de Nna , a fecare
cteva un, prezenta cte o cerere n casatore. Coafeza ovaa ntre
drectoru Athne Paace-uu - corespunzator preferab dn toate
punctee de vedere, dar nsurat - Coac - cam vrstnc, geos
cumpt -, dar avut ber, pasare cereasca, ferct s-o duca orcnd a
atar.
- Ce a vrut?
- Acea cntec: cnd ne uam? La ogodna depune pe numee
meu doua moane. La nunta, nca cnc.
Stanescu, pad, ncepu sa danseze darabana pe braee fotouu.
ta ca femea nu mnte. Era de notoretate n umea comercanor ca
nea Se Coac -a perdut mne dupa domnoara Nna de a Ionca.
tot de notoretate era ca ghu|u avea avere eapana. Iar n utma
vreme trasese un tun mare, prnznd un contract pentru vrar de
echpament destnat armate , ce ma!, nvrtea ban cu opata.
Arstde Stanescu sm uscat n gura, mba ca de emn.
- Ce -a zs?
Femea rotun| sprncenee bne arcute:
- Tu ce -a f zs n ocu meu?
- Daca ubet, raspunsu e unu sngur.
- Care?
- Mers frumos, dar du-te, neca, te pmba!
Nna prv dntr-o parte, ostentatv ronca. Cou gur zvcn
nspre ureche, de parca ar f opntt sa smuga cerceu.
- Seros? De ce? Ca sa te atept pe tne?
- Nna! Eu te ubesc.
- N-am bagat de seama, raspunse nchendu- hotarta cordonu
de ac ab.
Stanescu vru s-o apuce de umer, dar coafeza se fer cu bruschee.
- Spune-m, te rog, ce -a raspuns?
- Sa-m dea ragaz pna n toamna.
- I-a dat dec sperane.
- Da. Am trezec unu de an m-am saturat sa m se spuna
domnoara Nna. Iar cnd un barbat n toata frea te cere de cnc or
de nevasta fara sa oboseasca, e bne, e de presupus ca nsemn ceva
n vaa u.
Stanescu se asa n genunch - cuprnse odure.
- N-a sa ma paraset, ubta mea.
- Arstde, rdca-te nu fa pe caraghosu! Eu nu vreau sa te
sesc sa fac ceva mpotrva nm tae. m dau seama ca ntr-un fe
a amarta aa vre sa ne pastrez pe amndoua. Dar asta nu se
poate. Nu sunt femea care sa rabde stua dn astea ncurcate. Eu nu
-am cerut ncodata sa dvorez, te-am asat sa hotarat dupa capu
tau, dar nc sa-m strc vaa ca e u madam Stanescu sa va fe
moae bne!
Lu Arstde dadura acrme. N-o ubea pe Aurora, n-o ubse
ncodata, dar era ma de ea, venea greu s-o smuga dn
scrncobu n care se egana fercta aerana, tursta pe Caea Lactee
prntre ucefer heruvm, s-o smuga cu brutatate s-o aduca pe
cadarm, pe trotuaru ars de vpe ntre pubee rau mrostoare ocar
muscaet. Se puneau seroase probeme materae. Batrnu Dobre,
socru-sau, era az un om bogat, ar Aurora, cop unc, nsa dota -
erau casator sub regmu separae de bunur - trebua obgatoru
resttuta, ceea ce ar f coms o gaura anevoe de gnorat n propru
patrmonu. Dar, n prmu rnd, hoteeru era cnstt cu e nsu, se
smea vnovat faa de papua asta fara mnte, care nu- ncomodase n
zece an nc macar cu rasufarea.
- Nna, te rog ma ateapta. Te rog, nu te grab.
Femea raspunse rece, n tmp ce- controa connutu poete:
- |-am spus ct am de gnd sa atept. Dupa aceea... prmesc
fectar. Vreau casa mea, nu doar zdur! Casa rnduta aa cum fac
oamen, cu gospodare aezata, cu cop, neamur, cuscr, na,
botezur parastase! La o urma, am ramas fetoara de a ara de
acum cnpe an, doar ca az m au combnezoanee de a Bon-Gout ,
n oc sa mestec cte un fr de arba, fumez gar engezet.
Arstde peca prvrea, ncontent ncovoe gtu:
- Bne, Nna... Bne... O sa fe cum vre tu.
Peste cteva mnute, Nna, sueta dreapta, nfexba, cu o
exprese drza nfpta pe obraz, se amesteca prntre peton, destu de
pun a ora seste, de pe Buevardu Bratanu.
Ca de obce, se ntoarse dupa cva pa futura mna.
Stanescu, pe bacon, trmse cu aratatoru o sarutare grabta. Se
ntoarse n camera turna un conac.
Am avut att de puna vreme sa fu taanca!", obnua sa afrme
batrna contesa de Courcees pe un ton care, neputnd f tradus
exact, punea pe nterocutor n ncurcatura. Parea n acea tmp vag
nostagca, ea nsa surprnsa, nveseta char de propra constatare.
Prnesa de Ret, fusese casatorta de copa cu contee Guy de
Courcees, dpomat francez, petrecuse o buna parte dn vaa n
dverse captae ae um. La cnczec de an ramasese vaduva. Nu
vose sa se ntoarca n Itaa - "n-am chef sa fu tuteata de fame
nc sa suport vztee bmensuae ae vtoror motentor, ma aten a
cuoarea obrazuu meu - ct o ma duce oare? - dect nsa
Mademosee Ce, o cunoate, cosmetcana dn Rue D'Antn" -
se stabse defntv a Pars. Transformase un vech paat, aproape
runa, dar cu o magnfca scara nteroara fresce mnunate, dn
Buevardu Haussmann, ntr-o spendda reedna , totodata, n una
dn cee ma cautate case dn Pars. Recepe e erau vestte: avea
mna arga, persona competent, ar ca nvta, tot ce nsemna ceva ca
eta de snge, artstca sau persona| de utma ora.
Cnd nem ocupasera Parsu, se refugase a Nsa, unde avea o
va uxoasa, b|utere cam demodata, n stur amestecate, dar
b|utere, perduta ntre fore pamer rega a vreo tre hectare de
parc.
Avea aptezec opt de an, o voce strdenta de papaga carua
ncepuse sa- semene profu, och scaparator, smpatc rautaco
acea neobost apett de vaa.
Nestngherta de razbo dn punct de vedere fnancar, contnua sa
prmeasca, ar faptu ca oaspe nu erau exact ceea ce ar f trebut sa
fe - "fgur suspecte, chre madame sau cher monseur, a mpresa
ca fecare frac ascunde un revover sau ce pun o pereche de car
masute, da, foarte duboase, dar de efect, te asgur!" - o amuza.
"Saprest! De ce n-am cunoate atceva dect am cunoscut toata
vaa?"
-apo, nu zau, toata adunatura asta de omue att de coora,
de dver, de neatepta, nct pareau neverosm, te facea sa te
sm a un ba mascat. Iar care or de vzta, ah, nu, pe cuvnt!,
trebua sa a fac zdravene, nu guma, ca sa rezt a atta rs! Nume
exotce, func ttur att de pompoase, rasunatoare-fanfara, nct
pareau de fanteze, ntnzndu-se pe ma mute rndur, state
statuee de care manuau de geografe a mcue Luca de acum
apte decen nu pomenea, dar nc atasu egat n marochn rou a
soe conteu de Courcees, dpomat de carera.
De aceea vzta u Octavo de Var, narmat cu scrsoarea de
recomandare a baroane Anna von Strndberg, nu o surprnse prm
n stu e persona, gazda excentrca, de o cucertoare osptatate, dar
care permtea sa spuna tot ce- trece prn mnte. Una dntre
partcuartae s|our-uror petrecute a contesa de Courcees era
bertatea absouta pe care aceasta o acorda nvtaor; nu na
programe comune - sau, n orce caz, nu erau obgator - , notab
a o persoana vrstnca, nu cerea sa fe dstrata, sa se faca
conversae, nu pretndea nmanu sa se ocupe de ea. "Am facut n
vaa tot ce am poftt, de ce a pretnde atora sa procedeze atfe?
apo, nu ncerc nc o pacere sa n o fna nga mne, char daca e
vorba numa de cnee meu, cnd tu ca ar prefera at pesa|. O, nu,
drag me, nu cunosc nmc ma pst de gust dect persoanee
crampon. Iar cnd poarta fusta devn de-a dreptu odoase..."
Tnaru spano facu o mprese pacuta - cuprnse ntr-o prvre
muumta: un barbat frumos, cu oase nobe, un chp cutezator de
hdago, hane bne taate.
- Ara foarte bne, domnue de Var, ma bucur pentru
dumneata. Poate ca sufetu nu -e a fe de chpe, dar ce pun
psesc cusurure pe care e nventeaza compexee, ar acestea, crede-
ma, sunt cee ma orbe. , de atfe, sufetu dumtae nu ma
ntereseaza. Nu am douazec de an nu- sunt nc duhovnc. Octavo
de Var zmb:
- Mnturea sufetuu aproapeu nu nseamna nmc pentru
dumneavoastra?
- Ma pun dect dgesta u Gaston.
- ...Nepoeu dumneavoastra?
- Nu. Motanu.
arunca och n treacat asupra scrsor baroane o puse
aatur, nga evanta.
- Daca n-am sa ut, am s-o ctesc ma trzu. Bata Anna n-a fost
ncodata tare a compuner. Spune-m dumneata ce ma face vechea
mea pretena? Ne cunoatem de aptezec de an. Mannca a fe de
mut? Era n stare sa dea gata dntr-o sufare un borcan cu duceaa de
coacaze. Rse scurt: borcanee aveau pe vremea aceea |umatate de
gaon.
De Var zmb:
- Nu ma exsta asemenea borcane n Germana. Pna unt-
deemnu se vnde n stcue de farmace.
Contesa avu un gest brusc, de parca ar f aungat o musca.
Brantee fugerara scurt, abastru, pe mna descarnata, osoasa.
A, da, dee aceu aratan de armaroc. Hter! Oh ! ntreb
mereu nmen nu poate sa-m raspunda: cum pot ncapea attea
neghob ntr-un sngur creer?
- Autopsa ne-o va expca ntr-o z.
Luca de Courcees rse nveseta:
- Ah, da! Trebue sa fm optmt! Pna eu trag nade|dea ca vo
apuca zua aceea. m pare rau ca Anna n-a vrut sa vna a mne. Nu
sunt prea amuzanta, dar ce pun ar f mncat pe saturate.
- Cred, spuse tnaru, ca doamna baroana face parte dntre
persoanee care se desprnd greu de camnu or.
- Camn, .arbleu! Anne pac tran. O maformae... n penson,
era ndragostta de cancearu Bsmarck, at smntt, care se credea
ruda cu |upter. nea portretu deasupra patuu. Acum pastreaza
probab pe a u Adof. Evdent, ntre ce do exsta o mare deosebre
de educae... Zabovet mut pe coasta, domnue de Var?
- Spre maree meu regret, doar cteva ze.
- O, e pacat, ntr-adevar. Presmt ca ma vo despar greu de
dumneata, dar sunt recunoscatoare ca te-a gndt ca acest scurt
ragaz sa- petrec a batrna contesa de Courcees.
- Sprtu dumneavoastra e mereu tnar.
- Asta nu ma a|uta sa fu ma frumoasa.
"Nu te ne deoc", raspunse n gnd de Var.
Prn ferestree deschse razbatu zvon de gasur vesee.
- Avem o gramada de ume. Lume amestecata, aa cum se
ntmpa n razbo sau revou. Un so de cockta, dar, de eu nu e
ubesc, unee sunt pcante. Vreau, domnue de Var, sa te sm ca
acasa, daca asta spune ceva. Sou meu, de exempu, se smea ce
ma bne n hoteur, dar s-ar putea ca eu sa am o parte de vna.
Doream sa- spun ca et ber sa fac tot ce poftet.
Se aprope de fereastra perdeee decate, uor umfate de
brza, cuprnsera ca ntr-o mbraare sueta fraga.
- Au vent de a pa|a. Anmau acea spendd este mster Cons,
om de afacer ntr-una dntre Amerc, n-are mportana care, de vreme
ce tot e mncuna. Mcuu acea oache, n haat de bae, se numete
Vncenzo Rosaro*, dar te asgur ca nu are nmc de-a face cu Papa, nc
cu Itaa...
De Var cerceta cu och atent grupu vese care nanta pe aeea
stra|uta de chparo. P|amae haate spendde de pa|a, cuor v,
mng, dscur de caucuc, abe de broasca, tot arsenau obecteor de
dvertsment estva.
Se uta nstnctv a ceru abastru, abastru ntens, uor sdefat ca
a Madrduu, pe care pamer profau degetee decupate cu
foarfeca, apo n |ur, a saonu rococo, numa grae n aur ab.
"Unde naba o f razbou?... Pentru ata, ce pun aparent,
ncaer..."
atrase atena n mod deosebt un barbat exagerat de nat, prea
sab, de o dstnce excesva, nesanatoasa.
------
* Matan (n taana).
------
Dstnca sngeu rarefat de rafnamentu prea mutor genera,
sugernd putredu, prea vechu dn oase sufet. Vastaru unu neam
carua nu -a ma ramas dect reverena de ado. Executata ca
desavrta eegana.
- O fgura nteresanta.
- Fara ndoaa, ncuvna batrna, dar numa ca obect de studu.
E contee rus Anatoe Rabnsk. Un persona| greu de suportat char de
e nsu, dar ce pun e autentc. Ah! Iat-o pe mcua Sundo. ncape
ntr-un pandantv. De aceea n-o vedeam.
Era ntr-adevar mcua, decata, cu ceva dn gngaa |aponezeor
pe care pna europen e gasesc frumoase, bbeou |ucau n p|ama
aba de voa, cu paru strns ntr-un turban verde |ad. ncon|urata de
barba, rasfaata, smea char de ac, de a fereastra, fara sa auz ce-
spun, ca toate prvre, orce gest, fecare cuvnt sprtua erau
destnate.
- Cne- doamna?
Contesa rse:
- O mcua gngane, dar cu pofta de a tra dn pn a apte ura.
- mntea? Pe masura faptur sau a apettuu de vaa?
- La ce -ar serv? Orce ar face, orce ar spune, ramne
decoasa. Totu sta bne, totu reuete. Sunt doar cva an, era o
mca burgheza anonma, fca unu befer, cum scot boche- n sere, ca
amercan, ncaamntea eftna. Az poarta unu dn cee ma vech
nume ae nobm prusace , cred, de tam pe von Sundo barbat
de gust - -am cunoscut bne pe taca-sau -, ca este un persona|
mportant a curtea u Hter.
ncercnd sa- camufeze nteresu, tnaru spano ntreba cu
ndferena:
- Este sngura dumneavoastra nvtata?
- A, nu... Ma sunt ate feme, dar acesta este genu mcue: sa
fe sngura, regna absouta, ntr-un grup de barba. Orunde face
apara, e ncon|urata de suta.
Se desprnse de fereastra - adresa un zmbet arg:
- Ce baba cevettoare! Recunoate ca aa gndet despre mne.
n och scpeau umn trengaret.
Octavo de Var se ncna - saruta mna cu o grae nmtaba
- spontanetate deznvotura motente de a maca-sa,
fermecatoarea Dona Concepton.
- Doamna contesa m vorbea despre persoanee ncntatoare
carora totu e sta bne. Orce ar face, orce ar spune.
Batrna rse cochet:
- Doar ca doamna contesa de Courcees nu e prme|doasa...
- Spre deosebre de doamna baroana von Sundo, trebue sa
neeg...
- Un om avertzat e pe |umatate savat...
cobor repede peoapee spre a- ascunde caru dn prvr.
"Frumosu meu spano s-a tradat. Baroana von Sundo. De unde
te? Eu -am poment doar de un vech nume a arstocrae prusace...
Parez ca tnereu a vent speca pentru mcua... Ah! Ah! ncepe sa
devna amuzant. Cred ca a spatee aceste povet sta Mcu B..."
"...|'attendra, e |our et a nut / |'attendra tou|ours, ton retour..."
Gasu u Chares Boyer, cu modua de catfea, nfora duce,
auneca fresc pe carar de ntunerc abastru, versua cntec de eagan
foror pasaror, de dragoste fecare nm. Parea nsu gasu nop.
Luna roe-portocae, obraz fecorenc mbu|orat de emoe, nepense
deasupra caznouu puternc umnat.
Invta contese de Courcees dansau pe pa|te, descu. Fusese
fanteza baroane von Sundo. "E adorab sa sm sub tap racoarea
umeda a erb. Nu vre sa ncerca?" Prvte de pe veranda, pereche
deveneau n vazduhu stravezu umbre chnezet.
Paca se sprav vra|a se spubera, m de paete, scnte, cobur
de "a fost! s-a dus!" ma scurte ca cpa.
- Admraba noapte, observa Octavo de Var, cu un oftat
ncontent.
Doamna Abga Wnton rasuc capu uor surprnsa , pentru o
cpa, nepen baansoaru. Era o frumusee bonda, moba,
mpresonanta n magnfcena e gacaa. O frumusee scuptata ntr-
un ceberg.
- Da, spuse reundu- baansu, admraba. Am constatat un
amanunt curos, domnue de Var. n are cade, steee par mut ma
mute mut ma apropate unee de atee. Care ar putea f expcaa
tnfca?
Tnaru rse, ncercnd sa- desprnda mneca agaata n
mpettura de pae a fotouu.
- Nu am nc o dee, ar n ocu dumneavoastra nu a cauta
expca.
Sprncenee subr ae engezoace desenara doua arcur perfecte
pe fruntea mpede.
- De ce?
- Frumosu presupune o nuana de mster. Necunoscutu
seduce, fascneaza, n vreme ce ceea ce tm, am descopert,
cunoatem perde puterea de atrace.
- Hm... O fozofe bzara... Dumnezeue! Iar |'attendra... E
obsesa mcue baroane. Sunt dezagreabe ntnre cnd o sngura
persoana mpune gusture.
" pste de bun gust", competa n gnd pentru ca de Var sa
nu- nchpue ca e geoasa.
dadu capu pe spate surznd trufa. Nu era geoasa pe nmen,
socotnd ca nc o femee nu poate ntra ntr-o compete autentca cu
ea, cu att ma mut acest fecute care, daca n-ar f avut ansa sa-
mpopooneze cartea de vzta cu o stema, ar f servt napsur
crna ntr-un bstrou de gara.
Cu acea zmbet dspreutor nventare nvta: o socetate
pestra de recep deschse, unde ntnet obgae de mna a trea
ae gazde: oamen cunoscu n vegatura, ntr-o caatore de durata
pe vapor, or recomanda de persoane fara cne te ce rezonana
socaa, dar care, dn dverse motve, nu pot f refuzate. ntr-o
asemenea adunare era norma ca mcua Sundo, cu straucrea e de
fenar chnezesc de party-ur popuare, sa poarzeze ntreaga atene.
"Mcua Sundo, surse tnaru spano. Toata umea se exprma
nstnctv a fe. Oare cum vor spune peste zece an?..."
Semana cu un future |ucau , vaznd-o att de zgobe, de
spontana, de pna de vaa, adoraba, n cuda une excentrcta
cam... barbare, era mposb sa n-o prvet macar cu smpate. "Tpu
perfect de aumeuse", o etcheta de Var.
surprnse de cteva or prvrea, parca deconcertata. Spanou,
fara a f nepotcos, era snguru barbat care nu- depusese
necondonat omage a pcoaree fexbe, bronzate, ncaate n ce
ma mc pantofor de matase - pna Cenuareasa s-ar f ngabent
de nvde - care se pot nchpu, a baroane.
Aceea prvr e surprnsese, regandu-se n snea e, batrna
contesa de Courcees. "Tnaru hdago nu e natng. Daca vre sa
ntrg o orgooasa, smueaza ca o gnorez. orcua ntra n cursa cu
och ega. Trucure smpe, casce, ramn cee ma efcace..."
Cnd o vazu ndreptndu-se cu pas sgur spre de Var, ven sa
bata dn pame. "|'attendra, e |our et a nut..."
De Var o prvea ca un cunoscator. ntr-adevar, mcua era bne
facuta. Rocha de voe beu de nut, cu rzar sdef, nforata de brza,
o dezbraca savant, conturndu- trupu pna a cee ma tuburatoare
amanunte.
"Cred ca se vad aunee", zmb de Var.
Doamna Wnton se rdca.
- Nu-m pace sa stau n caea nmanu. Bon amusement...!
Baroana se aeza nga de Var, contnund sa fredoneze
mpreuna cu Chares Boyer:
- |'attendra... Se rasuc cu o mcare ute spre spano - puse
mna pe bra: Atep dumneata?
- Da, surse de Var, atept.
- Pe cne?
Baroana arunca o prvre cocheta, de cop parv, sgura de
raspuns.
- Daca -a spune ca pe dumneata, m-a consdera nsoent?
- |! Adauga cu o candoare decoasa care scuza ceea ce ar f
putut f socott drept o nfatuare neghoaba: To barba ma ateapta,
aa ca sunt obnuta. De ce ma ocoet atunc?
- Nu ma pot upta cu un bataon de barba care fac zd n |uru
dumtae.
Baroana rse, |ucndu- brantee dn urech. O b|utere grea,
prea pretenoasa pentru o petrecere n aer ber pe mau mar.
- Mncnosue! Nc macar n-a ncercat sa te aprop.
- Nu m-a f nchput ca -a dat osteneaa sa ma observ.
Dumneata et o mca regna.
Baroana facu botc:
- Nu numa ac. Peste tot. nu-m ma vorb cu dumneata.
Spune-m tu. Ma cheama Man|a. Pe tne?
- Octavo.
- Ha sa dansam, Octavo.
O smea n brae cada, parfumata, pna de freamat
neastmpar. A f zs ca arde de dragoste.
Man|a aprope obrazu de a tnaruu - opt cu buzee pte
de ureche:
- Te ubesc, bambno...
De Var o strnse ma tare n brae. De eectrzat, smndu- tot
sngee zvcnndu- n tmpe, zbut sa- pastreze un rest de
ucdtate.
"Grabta, mcua. Prada eftna sau prea aba? Doar o nmfomana
mbeca sau o femee care se te negaaba, desavrta a
gmnastca de acov se ofera cu atta franchee."
Man|a se smuse dn brae:
- Ateapta-ma ma trzu... La tne.
"|'attendra..."
Peste |umatate de ora, de Var se retrase. urma, dupa pun
tmp, Man|a von Sundo, acuznd o mgrena brusca.
Un zmbet de satsface ntnse gura fara buze a contese de
Courcees. Semana cu o papagaa vesea, stranc de muumta: de
ea nsa, de ume, de ntreg Unversu.
***
Constatase nca de a nceput ca Sundo nu are vocae de turst,
fnd totodata un ctadn nverunat. nregstra absent orce fe de
prvete, och aunecau cu ndferena peste ptorescu nedt a
Dobroge, vremea nteresa dn punct de vedere strct vestmentar:
mbraca un sacou uor sau a trenchcoatu?
Foarte sensb a confort decoru de nteror, deformae -
consecna (dar nu totdeauna obgatore) a une fa superur-
banzate, aprecase, emnd un mormat de satsface, conde
oferte de Hoteu Beona.
Avertzat de catre omoogu sau de a Athne Paace, Arstde
Stanescu, asupra conde hramuu ceor do cen, drectoru de a
Efore e facu o prmre dscret festva. Nu ova funconar n vree
ateptndu- pe doua rndur, nmc pubctar ce ar f stn|ent o
pereche dstnsa anga|ata ntr-o escapada unde n-aveau ce cauta
trmb sure, c aten graoase dn partea drece.
Evra Kurt gasra apartamentee mpecab amena|ate, cu
rspa de for |ardnere de fructe znc mprospatate , tot znc,
prosoapee, sapunu, spuma de bae, n sfrt, toate accesore, pna
hrta hgenca, pastrau cuoarea p|amae ocataror. Cnd
deschse barueu, cooneu von Sundo ncepu sa rda: coeca de
bautur - whsky, scotch, Bourbon, conacur franuzet - de gar
Vceroy, Maryand, Came, Lucky Strke era ntr-adevar mpresonanta.
- S-ar zce ca vo, romn, sunte aa cu ango-amercan, nu
cu german. Daca a f ma susceptb, m-a gnd a o propaganda
antnazsta.
- De dragu meu nu f susceptb. , ca sa- aung orce ndoaa
asupra onestta acestu "auberge", preczez ca baru a fost asortat n
urma sugestor mee. Ce-a zce de o partda de not? Zua e
spendda...
Pe pa|a von Sundo nu ncerca nc o surprza. Trupu Evre, strns
ntr-un maou rou aprns, arata exact aa cum ntuse. n cee ma
mute cazur, vestmentaa camufeaza cusurur ma mar sau ma
mc. O femee de gust care te sa se mbrace, n asta consta reuta
une toaete, foosnd cu arta mc artfc, poate "a|usta" un od
prea pn, or un bust prea generos, sau, dmpotrva, va zbut sa fateze
un pept sarac, cu sn ct nuca, ar, prntr-o anumta croaa a |upe
o ncaamnte potrvta, va sava un ezut cobort, va da ungme
pcoareor cam scurte.
Lanvn sau Maxm n-aveau ce sa corecteze a Evra, c doar sa
subneze. Avea o sueta supa, pe vertcaa, aproape baeeasca. Lpsa
rotun|mor nsa abstractza cumva trupu. Ca manechn, Evra era
deaa. n pat nsa, barba prefera de obce pun atceva ea o ta
prea bne.
- Ara ca o coara, zmb cooneu.
Evra rse scuturndu- petee ude:
- Char aa ma smt.
- m pace, contnua Sundo, ca nu fooset casca ca nu no
ca raee, cu capu afara dn apa. Cea ma mare parte dntre feme nu
tu ct e de dzgraos.
- Probab nu tu ca n hou hoteuu funconeaza un coafor.
nvau ntr-o prvre cada. Arata bne. Desgur, n-avea carura u
|ohnny Wessmer, dar, orcum, much erau bne aeza, , de
umer acuzau oarecare oboseaa - "umer trt, de om nfrnt",
trecu prn mnte Evre -, nfaarea, n ansambu, avea vrtate. O
ccatrce adnca, vnata, nsemna spnarea de a omopatu stng
pna sub centura.
- Ar trebu sa sta ma mut a soare, Kurt. A cuoarea unu om
care traete noaptea.
- N-am avut ncodata rabdare sa stau prea mut a pa|a.
- Bne. Ne ntoarcem a hote , dupa-amaza, facem o pmbare.
- Nu! Te rog! Nu vreau ca dn cauza mea sa...
Evra astupa gura cu degetee murdare de nsp.
- Nc un cuvnt n pus. Conda esenaa ca sa ne smm bne
amndo este, nt nt, de a con|uga verbu, fecare separat, a
persoana I, ndcatv prezent. Nc eu nu n sa ma ard ca o pne utata
n cuptor.
nchrasera un Dodge 1939 ncepusera sa "faneze" pe tora.
Evra nchpuse ca este extrem de nsprata, aratndu- aspectee
cee ma exotce ae meeaguu. De atfe, ea nsa dorea sa revada
ocure care o ncntasera cu peste douazec de an n urma, cnd
petrecea vacanee de coara ceana a Mangaa, or n catune
rspte pe mau mar cu nume anevoe de pronunat.
O ncntau sabatca prvetor, nedtu or, oamen, faptur
cudate, neateptate. Strdena de cuoare a pesa|uu n contrast cu
monotona, cu muabu, cu "acea de veacur" a exsteneor
anonme, marunte; o ameeau amestecu de semn, puratatea de
Dumneze care coexstau panc pe aceea pama de oc, aatur de tot
att de mutee obceur graur, de contraste, de datn, de smpe,
dar perfect mpez, fozof de vaa.
"Ma ntreb", spunea Anton Manu, tata Evre, profesor a
Potehnca dn Bucuret, dar nsemnat pentru toata vaa de nostaga
unor stud de arheooge ratate, "daca exsta n toata umea un sngur
oc unde, pe o suprafaa att de redusa, sa conveuasca attea na
dferte."
Baronu von Sundo nu gustase nsa pcantu pauu dobrogean,
seszase doar, oarecum crspat, vegetaa arsa de soare, cobu gabu
pe care- consdera n centmetr, aa cum aprecaza meteoroog
namea stratuu de zapada, tonee de baega de pe drumure
nepetrute, roure de mute grase, abastre, cn foco cu coze
neca|te de scae, uuce strmbe, bordeee cu acoper tuft, cazute
parca toate ntr-un genunch. Nefnd nsa pst de daru observae,
constatase ca pe o curoztate:
- Zdrenaro, murdar, nsa tataru par ma bne hran. arata
un pu de tatar care, rezemat de troa, prvea curos.
Cu degetu nfpt ntr-o nara, expunea fara retcene nudtatea,
de era maror. Maca-sa socotse probab ca, n afara de camaua
abastra, doar petce, care- a|ungea pna a burc, orce at obect
vestmentar ar f nut. Dar copu arata ntr-adevar sanatos, obrazu
era pn, rumen ca un mar domnesc, ar och, mure unguee,
strauceau muum.
- E o chestune de mentatate, repca Evra. ntr-adevar, tatar
pun pre doar pe hrana. Locunee or sunt cee ma modeste, n-au
moba - doar perne eventua covoare - nu chetuesc pe podoabe
sau hane scumpe, n schmb carnea, aptee brnza nu e psesc de
a nc o masa.
- S-ar putea ca mentatatea or sa nu fe prea rea, observa Kurt,
gndndu-se a prvaune germanor.
- Apropo de mentatate, rse Evra, am sa- storsesc ceva
amuzant. |-am spus ca m-am petrecut mute vacane ac. Tata avea
un vztu, un tatar ct muntee. Fara sa exagerez, cred ca a fost omu
cu ce ma fn sm pshoogc pe care -am ntnt vreodata cu o
capactate extraordnara de a fxa n cteva cuvnte personatatea
cuva. chema Trchz Grde ocua n satu Murgho.
- Doamne sfnte! rse von Sundo. Cum po pronuna asemenea
cuvnte? Pe nga astea, pooneza m se pare pna de vocae!
- Vreau sa- spun cu cta |ustee adresa a caracterzat e
tabou de ansambu, forfecat pe na, a satuu dobrogean. Parca-
aud... "Ucranean, nu bun, razbunator estem. Turc, prost estem, rau,
dar cu credna a Aah. Rus, bun estem, numa' beutura dat peste cap
a e. Romn curat, bun, mut chetuaa beut nun parastas.
Lpovean..."
- Da, o ntrerupse neamu. Trebue sa f fost un tp! Vad ntr-
adevar tabou, parca vopseee... Draga mea, nu exsta nc un drum
care sa se abata de a osea?
Evra, a voan - von Sundo acuza acute durer de spate cnd
ofa - ntoarse capu surprnsa:
- Daca trebue, vom gas ceva. Dar ce s-a ntmpat?
- Vreau sa-m verfc o dee. Cred ca nu ma ne... Suntem
urmar, nca de a Efore, de un Pymouth negru. nauntru sunt vreo
do sau tre tp - nu-m dau seama exact, pentru ca evta sa se
aprope... Chestunea ma rta.
Evra rdca dn umer:
- I-am vazut eu, dar nu e dau mportana. Te atepta cumva
sa nu ne taoneze nca de a Bucuret cva fator?
Sundo scrn:
- S-o faca macar cu bun sm profesonasm. Ma obga pur
smpu sa e mros rasufarea. Ma smt de parca m s-ar vr cu sa n
pat o femee pe care n-o vreau.
- Bne, spuse Evra, ndreptndu- o prvre ngr|orata. Nu trebue
pentru asta sa dev vd. Intram n prmu sat ne vom convnge daca
suntem ntr-adevar urmar.
- Nu trebue sa ma convng, sunt convns. Dar am chef sa e spun
cteva cuvnte. Aa, ca ntre barba, fara doamne de faa. Scrn n
germana: Copo u Mer, nstructa de Hmmer! Cana to, pe
masura stapnuu.
Evra ntoarse capu:
- A spus ceva, Kurt?
- Iarta-ma. Am n|urat. Am facut-o n germana, ca sa- mena|ez
ureche.
Oprra a ceanara dn m|ocu satuu. |upnu, un grec chor,
terse uzoru masa cu o crpa murdara. Evra ceru a ntmpare doua
pahare de braga semne. Stateau amndo cu och pe geamu
perdeut cu un tfon zdrenut. Dodge-u straucea n umna soareu ca
un far, ncon|urat de puzdere de cop descu. Cu capete de toate
cuore, baane, rocovane, negrcoase, cron code mpette,
och brda sau rotunz, abatr or vrsta, dovedeau to, de a bru
n |os, o mpresonanta sodartate: fundueee prte de soare sfdau
orce fe de dsensune.
Dupa cnc mnute Pymouthu e reteza prvre ntr-un nor de praf.
- Magar! rse cu ura Sundo. Nc macar nu se feresc.
Evra prv cu amaracune:
- Kurt! Era vorba ca ne vom amuza. Ca vom face abstrace de
tot ce e nepacut. Avem att de pun tmp...
Cooneu tresar. ua mna -o saruta.
- Iarta-ma, draga mea. promt sa nu se ma repete. Am sa
ncerc..., adca, am sa reuesc sa nu- ma vad. promt.
Nc unu dntre e nu credea un sngur cuvnt.
Orchestra nsaa acordur duc, nforate ca o oapta de dragoste.
/coul .ustei de Mont. Pe terasa hoteuu Beona, mce veeuses de
a mese aprndeau cuperc portoca. O brza |ucaua zbrea graos
cose aram, bonde sau brune, earfe, fadur de voa de toate cuore
antau vazduhu cu ascvta de dans orenta.
Evra Manu ascuta vsatoare muzca, batnd tactu cu unghe
bne ustrute n pcoru paharuu de crsta. Dn rocha aba de seara,
adnc decotata, umer aba bronza rasareau deosebt de gnga.
ntoarsa uor catre orchestra, cu paru bond cenuu batnd aproape
n argnt, nnodat ntr-un coc smpu, arata profu desenat perfect,
n n nobe. Sngura b|utere, cerce - smptate, bun gust
coststor, unde ctea medat semnatura u Carter - doua smaragde
mar, taate patrat, atrnnd pna aproape de umer de doua
anoare dn patna, ntregeau un tabou care u Kurt von Sundo se
parea fermecator.
Memora remprospata un at tabou. Cuore nu ma erau poate
a fe de v, dar patma aduce duceaa, trezete acrma nostage
dupa magn de mut caatorte...
Dagmar... Doamne! C an sunt de-atunc? Douazec cnc? Era
o frumusee pura, cumnte, care a optsprezece an contnua sa
coeconeze papu, se dadea n scrncob - cascada de dantee,
buce aur, rs och strauctor ca ntr-un Watteau -, ar n nope
de vara scotocea n tufure parcuu de a casteu stramoor von
Hoynngen-Huene, cautnd curc. - agaa n par, presara pe pept
- coer, umpea degetee...
...Seara... Terasa casteuu... O una de argnt... Dagmar, n roche
aba, rezemata de baconu napadt de trandafr. Taa e de vespe,
chpu de feta cauta spre stee. Imagne casca, de ustrate burghez
romantce, scoase n sere, pctura nava de penson sau de domcu.
Tabour trusm, a caror vcu consta n desavrta or frumusee, prea
vsata, prea vehcuata, prea pe neesu u Iohann, a u Hans, a Ise,
mcua de a mansarda care- ne vaa cu acu. O! Imagn
rdcuzate, dar att de scumpe ferctuu carua e dat sa e traasca
macar o sngura data n vaa!...
"Dagmar, te rog sa f soa mea."
"De-adevarateea?"
O strnsese n brae.
"Pentru totdeauna, Kurt?"
"Da, ubto..."
"Pe cuvntu tau, da?"
Evra se ntoarse - zmb. Baronu se nfora. Chpure ceor
doua feme se suprapusera o cpa. Un sngur ceu. Asemanarea era
zbtoare, poate pentru ca Evra arata n seara asta deosebt de
tnara.
- Ecou puste... m pace mut meoda asta. Och Evre
strauceau ca nacrma. Am avut pre|u, cuvntu sa nu se para
enorm, s-o ascut a Budapesta, cntata char de Magyaros Imre. A
auzt de e, nu?
Cooneu catna capu, smnd un for de geoze. Evra parea
transfgurata... Cu cne ascutase cntecu acesta duceag? Ce amntr
trezea? Vbrez, ndraget cu nma och nacrma doar meoda
ascutata n cpe unce mpreuna cu omu ubt. acea devne pentru
totdeauna cntecu perech, mn de dragoste...
- Este ce ma mare autar a Ungare. Cum avem no pe
Grgora Dncu. De atfe, sunt bun preten fac schmb de repertoru
prn ntermedu posturor de rado Bucuret Budapesta. Sa- auz
nterpretnd Rapsode u Lszt... Ce- cu tne, Kurt, nu te sm bne?
- De ce? Ma smt perfect...
Evra paru ca se smte neandemna, ceea ce nu prea se
ntmpa.
- Nu tu... A o exprese... Ceva cudat, care ma spere.
Von Sundo surse trst:
- Uneor trare prea ntense nu te nfrumuseeaza.
O paa de roz coora obra| Evre.
- Ma tem, draga mea, contnua cu un oftat uor cooneu, ca nu
sunt un companon prea vese pentru tne.
Evra, cu o mcare spontana, acoper mna cu pama uscata
racoroasa.
- Te rog, Kurt, nceteaza. Ma smt admrab cred ca sunt o
femee norocoasa. Nu puteam nmer un companon ma pacut.
Kurt von Sundo dadu trst dn cap:
- Companon... Da, aa e. t cte ze ma avem?
Evra Manu astupa ureche cu un gest de feta:
- Te rog! Nu vreau sa tu nmc, nu vreau sa e numar, Kurt!
Intenstatea gasuu zgudu pe neam. O prv sperat, smndu-
nma nforata de o vaga nade|de.
- Da... Ce s-a ntmpat?
- Am chef sa ma pmb pe mau mar. Cu pcoaree n apa, sa
ma baacesc, sa aerg, sa ma stropesc, sa scot mba a una, sa- fac
sc!, ca e batrna... Fata batrna nvdoasa.
Dupa o cpa de stupeface, Kurt von Sundo ncepu sa rda:
- Mon Deu! A da mut ca macar una dntre cunotnee prea
dstnse doamne Evra Manu, ady pna n vrfu pantofor, sobra
emnamente .os8e! sa o f auzt vorbnd acum!
- E vacana noastra, Kurt! Vreau sa fu nebuna. Nebun! Nebun
cum n-am fost ncodata!
prv rocha de more aba, escarpen de atas:
- Banuesc ca vre sa te schmb...
- Nc prn cap nu-m trece! C ha odata! S-a|ungem pna... pna
nu se termna marea! Luna! Steee! nebuna noastra!
Se ndreptara spre scara de patra care cobora drect pe pa|a.
Smra amndo prvrea antta a batrnuu care ocupa sngur o
masa. Pe mna stnga straucea un ne cu stema.
Von Sundo strnse uor brau feme.
- tu pe batrn... Era n fecare z a bar... tot sngur.
- Da, parca... Ce ne pasa?
- Nu ne pasa! excama baronu cu aer ferct smndu-se brusc
de douazec de an.
Prnu tefan Duca se uta dupa e rasucndu- ntreg trupu.
Gtu anchozat de spondoza nu- ngadua sa prveasca peste umar.
10
Pe Vase Sfetcu, barmanu de a Athne Paace, fascnase de
mc cop tot ce putea f etchetat ca made n Engand. nante cu o
generae sau char doua ca fenomenu sa se generazeze, pe cnd
contemporan u, adoma cu ce ce- precedasera, ubeau fara rezerva
Frana, consdernd-o a doua patre - char patonc care vazusera
eventua Varna ntr-o excurse eftna - domnu Base rezerva
ntreaga stma omage pentru f Abonuu. Le admra aeru speca
vestmentaa, e nvda humoru mnunata stapnre de sne, e
ubea mba, gare, fmee, pna stora sngeroasa.
Dupa cum se mbraca comporta - utrabrtanc - mobase
garsonera duba de pe strada Bateror. Ac, ntr-un boc dragu de
doua eta|e, rasart n m|ocu une gradne mnaturae, avea un
dormtor un saona cu camn, foto adnc de pee, un bar ruant
cu nteroru captut cu ognz o mume de gravur ecvestre. Totu
n cuor stnse, tomnatce. Nu psea nc ceaa rdcata de fumu
nenumarateor gar pe care e consuma.
Spre deosebre de ma to coeg de breasa, care petreceau
tmpu ber tot prn barur restaurante, atee desgur dect cee n
care ofcau - ce ma dfc, ce ma crcota! -, domnu Base
prefera sa savureze dece camnuu. Ctea, perfecona
cunotnee n cee tre sau patru mb strane pe care de atfe e
vorbea fuent, ascuta B.B.C.-u sau punea pac cu Dorrs Day, Steward
Granger, Tno Ross - concese cocouu gac - Chares Boyer. Dn
cnd n cnd, se ntorcea acasa nsot de cte o femee. De obce
mca funconara sau vnzatoare ma curaca, foarte tnere bne
amete.
Evta fauna femnna a baruu sau a vareteeor - "sunt obraznce
strcate, exemparee trecute de douazec de an, prea versate, tu
sa ceara!" - femee treze: sa nu te unde sa se ntoarca. n matere
de dragoste, Sfetcu prefera prospemea, nexperena, pretene
modeste varaa.
n seara aceea de ue - mar, sngura z bera a barmanuu -
atepta o vzta de cu totu ata natura. Tocma refecta, prvnd mca
pendua Chppendae, ca persoana a ntrzat un sfert de ora - "hm!,
cudat pentru punctuatatea teutonor!" - cnd se auz sonera.
Vztatoru era un barbat sod, ma mut dect nsgnfant daca n-
ar f atras atena cudata mobtate a fee. Costumu cu o taetura
neutra, de buna catate, trada mentatatea burghezuu nstart care
pune pre pe tranca stofe pe comodtatea strauu; cupa,
subttae aceu nefab "chc" asau cu totu ndferent.
" asta spune mute, conchse Vase Sfetcu cuprnzndu- ntr-o
prvre rapda. Pe ce pe care- asa rece oaee, de obce nc muere
nu- ncazesc. E un amanunt care merta notat..."
- m pare rau ca am ntrzat, domnue Base. Am fost renut a
fabrca.
|nea n antreprza fosta ntreprndere de tractoare Gobus de
nga Bucuret, era ngner se numea Water. Barmanu ar f fost nsa
curos sa cunoasca ceaata carte de vzta a neamuu, ncuata n
safe, a Bern.
- Nu are nc o mportana. Asta-seara sunt ber.
Domnu Water scha un rs ngheat:
- Nu ma pot auda cu acea prvegu. Se uta superfca prn
ncapere: Mda! Mober engsh, gar asortate, pe bar o stca de
scotch Oueen Ann. Iub mut Anga, domnue Sfetcu.
Barmanu surse meros:
- Dumneavoastra, german, ntreaga Europa. Povestea deunaz
un maor a bar ca ocuna mareauu Grng, pe care a vazut-o cu
ocaza une recep, cuprnde comor de arta de toate naonatae.
Un nteres heteroct, se exprma. Eu ma muumesc cu unu ma...
monoton.
- Ave ureche fna, domnue Base.
- Daca ar f fost atfe, nu v-a f afat ac.
Neamu sugha dn nou a rs:
- A dreptate... De atfe, nc eu nu dspreuesc produsee |ohn
Bu, ma aes cee chde...
- Am nees, facu Sfetcu rdcndu-se, scotch?
Neamu dadu dn cap afrmatv.
- Gheaa?
- Nu. Prefer sec.
,Aha! excama n gnd Base. asta- bne de tut."
Dn doua nghtur, Her Water sprav sonda.
- Nu, muumesc, de-a|uns. Dupa cum va spuneam, nu- seara
mea bera. Ma grabesc sa ntru n mezu chestun. Pecarea
cooneuu von Sundo pe tora ne ngr|oreaza. Nu ne pace. Nu ne
pace char deoc.
- n defntv, a vent n concedu de convaescena. De ce -ar
petrece ntr-un Bucuret tord?
Water prv cu och fara exprese:
- t perfect a ce ma refer. Ne deran|eaza femea.
- De, remarca domnu Vase tamponndu- buzee cu o batsta
fna de oanda, anorma m s-ar f parut sa pece sngur.
- Daca ar f remorcat o cocota de douazec de an, am f fost ma
pun nent.
- Exsta barba care prefera genu matur. Nu m-au preocupat
probemee de sexooge, n-am facut statstc, dar tu ca exsta.
- Eu, nu, repca sec Water. La urma urme, cne este aceasta
Evra Manu? De unde a aparut? Cu ce se ocupa? E martata?
- Dspune de m|oace de nvestgae mut ma arg dect mne.
Pe no ne ntereseaza ban centuu, nu dosaru u. Ce va pot reata
este ca a anga|at unu dntre cee ma scumpe apartamente dn hote,
are o Hspano-Suza cum nu sunt zece n Bucuret, ca este o femee
care a avut ntotdeauna ban.
- Integence Servce-u nu face econome.
- Am spus ca a avut totdeauna ban, ncepnd dn eagan. O
susn ca profesonst.
Neamu prv curos:
- Adca?
- Exsta modur modur de a chetu ban: pebeu, burghez,
prncar. Evra Manu o face prncar. Ca feu de a- purta hanee:
cnd arunc un mantou de chncha pe spataru scaunuu dn
restaurant, fara sa f atenta daca poaee nu matura parchetu, n-a
oftat ncodata dupa o pereche de corap.
- O observae nteresanta. Dar avem agente, ca rva de a
Integence Servce, recrutate dn toate mede, ncusv nata
socetate.
- Presupune dec ca ar f spoana. Important m se pare sa
subnez un fapt: femea n-a facut nc un efort, n-a ntreprns nc un
demers ca sa- cunoasca pe cooneu von Sundo. Domna sa a
remarcat-o a cerut sa- fe prezentat.
Pe chpu mob a neamuu, och crescura cu o gamae de ac.
- ,n cou. de foudre! La cnczec tre de an pentru o fetcana
de peste patruzec? <ein =ott! nu- credeam att de caraghos pe
betu Sundo!
Barmanu rdca dn umer:
- M s-a parut, faa de banuee dumneavoastra, ca repreznta un
amanunt demn de semnaat.
- matura srena cum reaconeaza?
- Pot afrma ca au aeru unor oamen care se smt foarte bne
mpreuna. Bun, exceen preten. Ce fac n dormtor, nu cunosc.
Neamu schmba brusc tonu. Rost dur:
- La onoraru pe care prmet, ar f fost cazu sa te straduet
ma mut.
Vase Sfetcu, fecoru u Nea Frca, br|aru dn Paa Teatruu,
satat anevoe dn gunoaee Ferentaror, mahaagu prn fae, dar
genteman prn autentca vocae , n orce caz, veetar patma,
repca:
- Herr Water, cnd am prmt sa coaborez cu dumneavoastra, nu
am nees sa accept reaa stapn-suga. Mne dmneaa, ntreaga
suma ncasata pna acum va va f resttuta. Cec sau cash! cum
prefera.
n och ngneruu neam se aprnse un car de mne, dar de
nvountara admrae.
"|ganu |oaca tare..."
- Sa nu regre, domnue Base. No suntem echpa cea ma
puternca!
- Aceasta o va doved vtoru.
Water strnse pumn. ta ca trebue sa fe ma maeab, n
barmanu ceu ma eegant hote dn Bucuret perdea un om preos,
dar mna ntuneca mne.
"Un arano puturos de a mahaaua Europe, o suga de han ma
rasart permte sa ma sfdeze!"
- Am sa te dstrug!
Vase Sfetcu surse:
- Sunte grabt, Herr Water... Am onoarea sa va saut.
Neamu azvr o prvre nmctoare. Regreta ca nu avea
revoveru a e. Urca n Horsh-u care atepta n faa case demara
soctnd nebunete acceeratoru.
"|ganu or e nebun, or mzeaza pe cneva puternc..."
Vase Sfetcu ramase cu zmbetu ncrement pe buze prvrea
gndtoare. Aprnse o gara, trase cteva fumur forma un numar de
teefon. Rost aconc:
- Peca urgent. Char n noaptea asta.
***
Marn Vforeanu se consdera un mare ghnonst. "Degeaba,
domnue, po sa f poet cu aur, daca- psete dramu nfntezma
de noroc, reazez zero!"
Avea o exceenta parere despre sne socotea ca, daca soarta
ndvduu ar f hotarta excusv de sumumu de cata ae acestua,
e, Vforeanu, ar f atns n vaa pscur ametoare. Se prvea n
ognda: o sueta de Fred Astare cu o fgura, zcea convns, mut ma
expresva. totu, femee gnorau. n orce caz, nu s-ar f putut
afrma ca macar una sngura perduse somnu dn cauza u. Prma
nevasta parasse fara macar sa- bata capu cu expca, asndu-
amntre toate scrsore prmte de a e o cute de antconceponae.
A doua se ntorsese a parn, dupa ase un de a casatore fusese
att de grabta sa scape de Vforeanu, nct nu avusese nmc
mpotrva ca dvoru sa se pronune dn vna e. Pna fetee de a
Casanova, bordeu ce ma scump dn Crucea de Patra, prmeau n
sa doar cnd omau vrtos. Capotase n mesere. Fusese un
student bun. Era ager, nvaa uor spravse Dreptu cu o sngura ba
roe. Se nscrsese n Barou Ifov, dar cen ocoeau; pndea
ceasur ntreg n mensa saa a paor perdu, vnnd tragnd de
poae aran care se pareau ma beg. Aceta nvrteau prvr spe-
rate, de ratac n padure, se runau sa- refuze. Cu amar ata
aba de scotea de o chre ntr-o mansarda pe Izvor un de|un a
"Chetuaa mca".
La noroace pcate dn senn, chprur fabuoase a oto, motenr
copoase, partde senzaonae, Vforeanu, care n vaa u nu ctgase
nc macar a tomboa, or a Mo o pucua de ghps, nu se obosea sa
vseze. Se uta a ferc benefcar cu |nd vaga convngere ca
respectv sunt bastarz ntrza a caprcoase Fortuna.
Dupa zbucnrea razbouu oferse servce Sgurane. Era
ncrednat ca ac va zbut, se smea dotat dn toate punctee de
vedere. Avea memore, sprt de observae, snge rece, ntue,
energe, tupeu. Fusese racoat cu mut sceptcsm rezerve, ar
ndemnzaa era pe masura entuzasmuu tpuu dn spatee brouu.
Prmea ct un copst dntr-un brou de mna a doua.
- O f taentat, dar n-a fzc... Pa, pe dumneata te ctete un
cop dupa fzonome: stcete!
- Acorda-m o ansa. Pune-ma a ncercare.
- Ha sa vedem... Poate ca agent de deruta o sa mearga.
"Las' ca o sa va arat eu... Am sa va demonstrez ce pot."
Asta se stradua de tre un: sa depsteze, sa descopere, sa
repereze un agent, o acune, o combnae, un tuyau zdrobtor, care
sa- uuasca stapn. Acum, urcnd scare spre Agena mobara Ion
Bogdan, avea convngerea ca, n sfrt, rvntu e a fost atns a
zbutt sa smuga un surs anse ngrate.
Domnoara Marta, secretara, zb pamee chand de bucure:
- Ce pacere, domnue Vforeanu! Cam rar pe a no.
Era mbracata ntr-o roche gabena, cu voane pangc, n care
trupu derat osos se neca, ar amanuntee anatomce, adresa or
exacta putea f ghcta cu aproxmae.
Vforeanu ncerca sa zmbeasca: "Seamana cu o foarea-soareu
peotta de poae..."
- Sunt foarte ocupat, domnoara. N-a oco atfe pentru nmc n
ume brou dumneavoastra.
Secretara dadu och peste cap, futurndu- genee rmeate
cu Mche.
- neeg foarte bne... t, totu, ma gndesc de mute or ca
oamen ar trebu sa se dstreze pun. O mca vacana nu poate sa
strce nmanu. Am ctt char zee trecute n amanahu magaznuu
"La vuturu de mare cu petee n gheare" ca surmena|u afecteaza
fcatu. Cunoate, desgur, revsta.
- Nu, facu sec agentu.
- O, pacat! Cuprnde ucrur extrem de nteresante de utma
ora. De exempu, n numaru de er ofera prntre atee un artco
despre chromane, cu desene... Este captvant nstructv...
Marn Vforeanu o ntrerupse agasat:
- Sunt convns, domnoara, presupun ca toate ecture
dumneavoastra sunt nstructve. Ma pute anuna a patron?
Secretara ndrepta o prvre mrata. sata cu degetu ochear
spre radacna nasuu, ca sa- vada ma bne, chcot:
- Ct sunt de dstrata! Numa me m se pot ntmpa stua att
de nostme. Credeam ca v-am spus.
- Ce anume?
- Domnu Bogdan nca n-a vent n agene.
Vforeanu prv ceasu.
- E unsprezece.
- Exact. ncodata, dar ncodata nu vne ma trzu de ora 9.
Char m-a mrat... Dar pute sa- atepta... Pe mne nu ma
deran|eaza, ma aes ca ave o conversae att de varata...
Vforeanu ova cteva cpe ua paara.
- Nu... muumesc, nu. Prefer sa vn ma trzu.
n urma u, domnoara Marta prnse o buca rebea rencepu
sa bata a mana cu doua degete.
Instnctu - snguru preten nedezmnt fde a u Vforeanu -
avertza ca se ntmpase ceva cu Bogdan. Cobor n goana treptee
bocuu , fara sa ezte, o ua pe Cheu Dmbove. Paea grabt
att de concentrat, nct fu gata sa rastoarne o nemoaca ae care
conducea un andou cu do gemen. Soaree ardea, desund
necruator cuore prafu covoareor atrnate spre vnzare pe
baustradee de fer ae cheuu: antcar - reedtare vaaha a
bouquntor de pe maure Sene - cautau umbra sub umbree fxate
nga scaunee portatve, pazndu- marfa heterocta: car, revste,
caendare vech, fotograf ustrate pentru coeconar, competate
expedate dn te mr ce co de ara sau ume de neamure, bunc
strabunc petonor care treceau acum, cu ndferena, n susu |osu
cheuu. Vzav, pe Spa, casee pareau cudat de pust pentru o
dmneaa de vara. Oboane trase, cur ntte, marchze cu ue
nchse. Acestea aveau sa se nsufeeasca dupa asarea nop, o data
cu ochu rou a fenareor nfpte n zdure scoro|te de grase.
Pesa|u gre, cuore, acustca nsaau atunc o ume care ar f
nsprat carbunee u Tououse-Lautrec. Ru|ur grase, porgarete ung,
ostentatve, corap negr, parfumur eftne - Chat nor, Carmen,
Voeta - capete snoase de brantna carne cruda - pcoare, sn,
spnar - n kograme sau metr, gasur ragute, aterate de acoo
prost, cntece deucheate, chcote, fueratur, pst!-ur, vorbe duc -
acadee de bc sau grosoane, de madan. |ancu, vesea vopsta,
ab|ectu, suferna, vcu mzer, nedesparte, fredonau refrenu trstuu
tangou, tangou nopor de pe cheu gre.
La Scarcca, ce ma vestt borde dn mahaa - o casa boereasca
ntre Izvor strada Monetare - cnta patefonu: Comparsta,
|aouse, Ly Mareen - dar, ma aes, cntecee u Vase Crstan,
sabcunea patroane care pndea ceasur ntreg dn spatee
perdeeor mcarea straz.
La Izvor, Marn Vforeanu trecu podu ntra n strada Rozeor.
Afase adresa - sau ce pun una dntre ee - a u Ion Bogdan cu
cteva saptamn nante cu totu ntmpator. O veroara de-a
maca-s, martata bne cu un funconar de a vama cu neamur
prcopste a ara, nvta saptamna a masa. De|unu substana de
dumnca - Sandua gatea bne, bucatare modoveneasca tradonaa
cu rspa de smntna, gabenuur reete grase dn Madame Coma
- compensa u Vforeanu, gurmand de atfe, n cuda supee cu o
capactate de ngurgtare remarcaba, mute mese ncropte or char
sarte de peste saptamna.
ntr-o asemenea dumnca, ndreptndu-se spre Sandua care
ocua tot n apropere de Izvor, pe Craeor, Vforeanu zarse pe
Bogdan ntrnd ntr-un bocue mtte, dar ngr|t, o cute de chbrtur
de beton rasarta ntre doua case batrnet, nzorzonate a ferestre
frontoane cu bbure nceputuu de seco. A doua z, a ora cnd ta
pe Bogdan a agene, se dusese sa nvestgheze terenu. Imobu mc,
cteva apartamente, n-avea portareasa, dar nc nu era nevoe.
Numee u Bogdan se afa pe una dntre casetee potae afate n ho,
avertza pacua de aama nfpta pe ua prmuu apartament de a
parter.
Vforeanu avu o uoara mcare de recu. Strada, de atfe ngusta,
era stranguata n dreptu ocune agentuu mobar de acea
ngramadre de oamen caracterstca evenmentuu et dn durn,
aceu "ce s-a ntmpat?", "|, , !" "S-a nrat umea, soro! L-au
prns?", evenmente care sareaza exstena mereu nara a
nenumaraor Mtc Coane Me, genernd nesfrte comentar,
nterpretar, zvonur acrobatce. Componena socaa a mum de
gura-casca dn strada Rozeor, nfometata de senzaona, n-ar f
dezmnt un pronostc fx pe tema: gospodne ete n capoate
papuc, propretarese, servtoare ntrzate prn paa Eeftere cu
papornee burdute asate |os pe cadarm mne a gura
strunndu- uuaa, o ordonana descua fara veston, dar cu chpu, un
otean cu coba abandonata nga zd; cva pensonar prveau dn
cure or, parca temndu-se sa asa n strada. Cu mne agaate
barbe rezemate n dn garduror cpeau marunt neau gura
cascata dn prcna efortuu de a neege ce se petrece. La bacoane
esera cucoane cu bgudur feu, prvnd spectacou de a fotou I.
n spatee or spnzurau cearafure scoase a aerst. Do vardt se
faceau ca n ordne, tragnd mereu cu ochu spre ntrarea bocuu.
Vforeanu ndrepta nodu cravate aborda un aer de persona|
mportant:
- Ce se petrece ac, sergent?
Omu azvr o prvre bovna, rapusa de ara. Asuda dn gros ,
prn dunga roe asata de chpu, putea trece o pereche de retur.
- Crma, conaue, sa tra!
- Crma?!
- Da, -a facut feu' u' unu'! L-a gast servtoarea az-dmneaa...
Cu a de srma -a spravt. La un caz dn asta nu zc nc ps, de-aa n-
a auzt vecn. O f asat prapadtu muere, cop, zce ca era tnar.
Vforeanu vru sa se asgure:
- Locuesc n carter. Probab cunosc.
Sergentu rdca dn umer:
- Cca unu, Bogdan.
Vforeanu se rasuc pe cace se ndrepta grabt spre Pod.
ncose frca smea nevoa sa se afe ct ma departe de strada
Rozeor.
Pe che ncetn pasu trase rasufarea. Scrn cu pumn
nceta.
"Am ghnon."
***
Dmnee sunt zornce pe coasta. Spre ceasure cnc, sufarea
racoroasa stnge puzdera de stee; degete dafane e grebeaza, e
strng n vau abastru a nop. Undeva, dncoo de perdeee dn
dantea, de pamer portoca ce stra|uesc promenade, departe n
mare, acoo unde n-a a|uns nca nc un vapor, soaree rdca o peoapa
nsngerata.
Octavo de Var prv ceasu:
- E trzu, Man|a.
Baroana von Sundo se p ma strns de trupu spanouu.
- F fara gr|a, mon amour. Ac, nmen nu se scoaa nante de
unsprezece.
- La tne ma gndesc. Sa nu te vada servtor.
O mnge uor. Paru bucat - aspru, n genera - a Man|a se
cerea dezmerdat, avea mocun de matase.
-Nu-m pasa! sufa Man|a cu nasu turtt n subsuoara u.
"Asta- prncpau e farmec", gnd de Var. "Frescu. Nu face pe
copu rasfaat. E un cop rasfaat."
- De ce pasa, n genera?
- De acum. Pentru mne nu exsta dect acum. acum et tu
cu mne. Eu cu tne.
- ... baronu?
Man|a sata capu. Och rotunz prveau cu mrare sncera.
- Care baron?
Spanou ncepu sa rda:
- Baronu von Sundo, sou tau.
- A, facu Man|a, Kurt...
- E nu nseamna nmc n vaa ta?
- Ba da... |n foarte mut a Kurt. Dar t, nu ntotdeauna ucrure
se potrvesc. Eu nu -am dat ceea ce ar f vrut e e nu m-a dat ceea
ce a f vrut eu.
- Cum s-ar spune, v-a dezamagt recproc.
Man|a freca obrazu de brau u.
- Ce pee duce a! O pee de curtezana. >ercio .elo...
- Pee de catfea, zmb surprns de Var. Vorbet spanoa?
- T! m pac meode u Nat Kng Coe. De acoo tu.
- Aha... Spune-m, ce atepta baronu de a tne?
- Sa umpu o gradna cu mcu von Sundo.
- Pentru Adof?
- Pun pasa de e! Sa nu se stnga numee. Sunt un neam
foarte vech grozav de mndr. Pretnd ca se trag dn Nbeung.
- |e nu- spune nmc asta?
Man|a se desprnse ncruca pcoaree sub ea. Prn dantea
cama de noapte se vedeau sn mc, pntecee supt.
- Pun. Foarte pun... acum a sa ma ntreb de ce m-am
martat cu e.
- A ghct.
Man|a ncrunta sprncenee. Parea o coara concentrata
asupra caetuu cu teme. Un toc cu pena strmba, cerneaa pe
degete mba utata n cou gur ar f desavrt portretu.
- Nu tu daca am dreptate. Eu ncodata n-am dreptate. Aa m
spun to.
De Var se sm vag mpresonat. prnse mna cu duoe:
- Mcua mea...
- Pe cuvntu meu! Acasa, a coaa, peste tot. " >?te de linotte 0
m spunea sora-mea, Amee. Rse nveseta: Ea e deteapta fame.
S-a martat cu un pota, are ase cop este o exceenta Hausefrau.
Repreznta cu cnste deau feme germane a moda! Ce tre K, cu
tera mare*. Com.ris2
Sar dn pat rznd. Smuse aba|uru rou a une veeuse, -
puse pe cap ncepu sa sara ntr-un pcor.
De Var, cu mne sub ceafa, o prvea surznd:
- Semen cu Scufa Roe.
- E povestea mea preferata. apasa vrfu nasuu cu degetu:
4etia cu chibrituri. Pngeam or de cte or o cteam.
De Var o prnse de mna o s sa se aeze nga e.
- Ma vorbete-m despre tne, Man|a. Et o... Nu-m vne sa spun
femee, o feta deosebta.
- Nu ma mn?
- Ncodata n-am fost ma sncer. Nu m-a spus de ce te-a martat
cu baronu.
Man|a propt barba n umaru u de Var. Och rotunz, cu
gene frzate, zburdau prn ncapere n cautarea gnduror.
- mpnsem aptesprezece an... Mama nu ne ubea. Ne ngr|ea,
muncea dn greu, dar facea doar datora. Era acra ca o muratura. N-
am auzt-o ncodata facnd o guma. Vsa doua ucrur: sa aba o
servtoare o strana cu numee fame noastre n bserca. Asta -ar f
dat mportana n carter. Dupa ce m-am martat cu Kurt, e-a avut.
Cnd -am fxat pacua de bronz, a fost cea ma fercta z dn vaa e.
- Tata tau cu ce se ocupa?
----
* Ce tre K smbozau preocupare ma|ore recomandate feme
germane: Krche (bserca). Kuche (bucatare), Knder (cop).
----
Man|a chcot:
- n carter se spune Pasara Wseman.
- De ce?
- E orntoog. Atceva nu are n cap dect sturz, cocor, graur,
cobr, famngo. Mama zce ca u seman doar ca eu am n cap
futur.
- Hm, facu de Var. Orntoog... O mesere nu prea banoasa...
- Me-m spu? De ase or pe saptamna mncam cartof, ar
dumnca ne rasfaam cu o supa de oase ngroata cu gr cte o
bucata de raso. @ffreuA!
Se scutura ostentatv, cerce, do buton mc de brant,
fugerara scurt.
- Cnd Kurt m-a adus o cute uraa - ntnse braee - de
bomboane, ute atta!, m-am smt ca o regna. Era bun cu mne, m
facea cadour, ma apara. Tata nu ne-a aparat ncodata.
De Var o prv prntre gene. Man|a purta gndu a un fruct
frumos, proaspat, perfect rotund, fara cea ma mca mperfecune. O
creaa, o persca, o rode. Era, fara ndoaa, o faptura decoasa, de
ncontestab farmec, dar... "dar nu-m pot magna totu ce o f fost n
mntea u Sundo, cvcvagenar preocupat de perpetuarea neamuu
de securtatea secretuu armeor no ae u Hter, cnd s-a nsurat cu o
femee-|ucare, de orgne modesta. Cop putea sa- faca orce Fruen
cu stema pe combnezon, odur ate data nater ma decenta..."
- Nu e geos?
Man|a scutura dn nou bucee cu mcarea e caracterstca.
- Nu. Cred ca e foarte detept Porcu aa de Grng a ncercat sa-
nfueneze. Sa- faca pe Kurt sa ma puna sub un fe de nterdce. E
nebun n pat ne o furcua. Ar vrea ca to sa faca a fe.
- O furcua? ntreba amuzat de Var.
- N-a vazut-o pe norveganca u? Saba ca un pcor de barza
cu dn rn|. De aa, vreau sa zc dn cauza brfe, nu stau ma mut
de o una, doua pe an n Germana.
De Var mnge umaru rotund:
- Ce se ntmpa daca Sundo afa...?
- Ce sa afe? Ca sunt ubta ta?
"Nu doar a mea, mcuo", gnd de Var. "Nu sunt prma ta
aventura..."
- Sa zcem...
- |-am spus ca e foarte detept. mut prea ocupat ca sa aba
tmp pentru mne. E are cnczec tre de an eu douazec unu.
Boil3 une diff8rence!
pacea sa- presare conversaa cu expres franuzet, uneor
grete. Nu o facea dn snobsm, c tot dn |oaca. Exact ca o fetta care
se fandosete n pantof cu toc nat a maca-s.
- ...
trecu mba peste buzee pne.
- ? nssta de Var.
- Cred ca nu ma ubete dn cae-afara. Cnd ubet, sm nevoa
sa sta tot tmpu cu e sau cu ea. No suntem despar saptamn
char un ntreg. De exempu...
Se ntrerupse rse trengarete:
- Sa- spun?
- Spune!
- Smt, smt acum ca n-a putea o z fara tne...
De Var ascunse tresarrea de satsface. O strnse a pept
arbornd o mna grava:
- eu smt a fe, draga mea, dar dn pacate va trebu sa pec.
Man|a rdca ute capu:
- Sa pec? Aa repede? De ce? Unde?
- Trebue, Man|a. Eu nu am vacana, sunt funconar a guvernuu
spano, nsarcnat cu o anumta msune.
- Unde?
- n Romna.
Man|a facu och mar de surprza. I se arunca de gt, rznd
fercta.
- O, dragu meu! Dumnezeu ma ubete. Ne ubete. Nmc nu se
putea potrv ma bne!
- Nu neeg...
- Octavo, ubtue, vn cu tne!
- Imposb. Rt prea mut.
- Deoc! Kurt petrece convaescena n Romna. Una dn dee
u fstch... Cne m-ar putea reproa ca ma duc sa-m vad sou? Nc
macar Grng et sa fourchette!
Se smuse dn braee u de Var mprovza un dans spano cu
fandar pocntur dn degete.
- Aba atept sa pecam! Ma smt ca n voa| de nunta. Unu
adevarat!
De Var ncerca sa para ngr|orat:
- Te-a gndt bne, Man|a?
- Foarte bne. De atfe ncepusem sa ma pctsesc ac.
batrna contesa ma cam agaseaza. Nu spune nmc, dar, cnd se uta
a tne, a mpresa ca- vede char sub paton pna operaa de
apendcta. Cnd pecam, chr?
- Poate char deseara. Trebue sa ma nteresez de bet de avon
pentru tne.
Man|a trase drapere de a ferestre. Soaree dadu buzna n
ncapere, umpnd-o de sarbatoare.
- Oh! La vie est belle!
Pe buzee u de Var futura un surs ncert:
"Maor Donovan, cred ca a toate motvee sa f muumt..."
nserarea atera conturure gradn ca ntr-un tabou de Constabe.
Pe veranda, batrna contesa Luca de Courcees se egana n
baansoar, sorbnd cu pau dn oran|ada. Aatur, contee rus Anato
Rabnsk fuma cu un aer concentrat. n reatate, nu se gndea a nmc.
De ceaata parte a mese de rachta, doamna Abga Wnton ntndea o
pasena.
- Dec, rost ca pe o concuze doamna de Courcees, mcua
baroana -a uat zboru.
Dupa ton, se smea ca are chef de ceveteaa.
- Va neca|ete? ntreba doamna Abga.
- E de-a|uns ca o pasare sa pece pentru ca ntreg stou s-o
urmeze, parasnd meeagu.
- Nu cnd dstnsa amftroana se numete contesa de Courcees,
decara cu amabtate convenonaa Rabnsk.
- O, merc, mon am, surse contesa - puse mna pe brau
descarnat.
n umna amurguu, sabcunea batrnuu era de-a dreptu
nspamntatoare. Gavanee obrazuu pne de umbra sapau gropne
negre, pctnd un cap de mort.
"Daca n ocu paponuu", gnd Abga Wnton, "ar avea doua
coane ncrucate, ar face un avertsment exceent pentru depoztee
de dnamta."
Decara cu ndferena:
- Cudata totu aceasta pecare ntempestva...
- Gaset, draga mea?
- Probab pentru ca eu sunt o femee fara caprc, nu e neeg
pe ae atora. |nea foarte mut a party-u de vnerea vtoare, a fost de
fapt char deea e , dntr-o data, se razgndete, renuna peaca.
M se pare pun comun.
Batrna zmb:
- E att de tnara! Are n faa e zec sute de party-ur. Vo,
engez, ave n snge smu datore, dar nu cunosc nmc ma
decos dect sa fac tot ce- trece prn mnte cnd a chef.
Doamna Wnton prv ung o rga de cupa:
- Hm, cred ca- o chestune de nuane. Cn .eut rotisser le balais*!
dar cu decena fara spectator.
---
* Po sa- da poaee peste cap (franceza).
---
Contesa rse cu pofta:
- Draga mea, cnd o fac n dormtor cu ua ncuata nseamna
doar ca te dezbrac. Poaee e da peste cap n paa mare.
Rabnsk nterven cavernos:
- Scumpa contesa, tnereea dumtae e un fon nepuzab. No
am avut ata educae. Ne-am facut de cap...
- Oh ! rse batrna. nca cum!
- ...dar etcheta, convenenee erau respectate.
- cu ce ne-am aes?
- Cu amntr graoase. De atfe, a mcua Sundo nu po avea
preten. /lle est de basse eAtraction. M-a nedumert mereu acest
mara| a u von Sundo. Pe o femeuca de genu mcue o fac
metresa, nu baroana.
Abga Wnton strnse care ncepu sa e amestece.
- Orcum, hotarrea a fost uata - accentua - peste noapte.
Aseara n-a poment nmc.
Och contese scpra, buzee se-ntnsera. Un papaga maos,
zmbare. |osephna, camersta, o vazuse ds-de-dmneaa pe baroana
end dn odaa frumosuu spano.
- La nuit .orte conseil.
- Hm! sata nasu arstocratc doamna Wnton. Ma ntreb cne a
consat-o...
Anatoe Rabnsk fredona ca dn ntmpare:
- Vaenca! Ma ateapta doar pe mne, pe carar de dor aprns...
- Oh! se ndgna cu pocrze contesa. Sunte orb. Ce vre sa
nsnua?
Rabnsk saruta mna:
- Nmc dn ceea ce dumneata sa nu f tut, ghct or nees
nantea noastra.
- Lngutorue! Totu nu tu ce vre sa spune...
Doamna Wnton nterven ferm:
- Nu ma asoca a dee conteu. Eu m-am exprmat doar
mrarea. Ca a renunat a petrecere ca a pecat..., e, da, nu ascund
ca asta m-a ocat, n compana aceu tnere, tocma n Romna.
- Scumpa mea, se ndgna contesa, dar nu se pare natura sa-
fe dor de sou e?
- Nu ma ndoesc de sentmentee baroane, dar am mpresa ca
ar ma f putut suporta departarea cteva ze.
Rabnsk fredona ar:
- Vaenca... Cu sarutu tnere orce dor m-a aungat...
- Ispravete, Anatoe! mustra duce contesa. De ce sa se
aventureze sngura, traversnd o Europa pe care a smntt-o Hter! A
proftat de ocaze sa fe acompanata orcne ar f procedat a fe.
- Sunt curos daca von Sundo va f a fe de ncntat de
compane.
Abga Wnton constata ndferent obectva:
- ntr-adevar, tnaru arata remarcab. Un exempar reut a
rase atne.
- Remarcab, banuesc, dn toate punctee de vedere, apasa
contee.
Batrna contesa de Courcees pesn pamee consternata:
- Ce se ntmpa cu tne, Anatoe? Nu te-am auzt ncodata
nsnund att de... att de eftn.
- Scuza-ma, contesa, nu a dantea acovuu m-am refert.
Abga Wnton rdca severa sprncenee, monument de gheaa
respectabtate. Se ntreba daca nu e cazu sa paraseasca veranda.
Trebue sa te rdc nante ca o stuae or o dscue sa devna vugare,
pentru a nu f st sa e o attudne categorca , n prncpu,
dezagreaba.
- Dar?
- M-am refert a ocupaunea u seor de Var.
- Tot nu neeg, facu doamna de Courcees.
- Pot sa parez ca frumosu spano e agent. A nemor, a ruor,
a engezor, nu tu, dar mroase de a kometr a spon.
Batrna nchse excedata evantau se batu cu e peste
genunch:
- A, nu, mon vieuA! dev terb cu obsese dumtae. Peste tot nu
vez dect agen, compotur, ndvz vero... Revoua v-a strmbat
tuturor mne.
Rabnsk tacu nghndu- vennu: "Daca o traa ca mne a f
fost sta sa- abandonez atfunde paatee fugnd n ume doar cu
o egaturca, gndea a fe..."
- Spon, rost Abga Wnton. Aceasta ar f o poteza romantca.
Dar ma t...
- Lasa copare! , a urma urmeor, prvete! Adauga cu un
zmbet sens care anua toata pedoara n favoarea onestta Man|e
von Sundo: n orce caz, fac o pereche frumoasa mpreuna...
Rabnsk rse scurt, dn gt. Doamna Wnton ugue buzee
frumoase, dar cu taetura prea dura. Batrna se rdca:
- Cred ca e tmpu sa ne mbracam pentru cna.
nante de a cobor a masa, contesa de Courcees acatu o
scrsoare scurta, n care anuna mascat sosrea baroane Man|a von
Sundo a tnaruu dpomat spano n Romna. Adresa -Bucuret,
strada Puu cu apa rece.
prv chpu n ognda, fara compexe. Asemanarea cu pasarea
vorbtoare o amuza.
- Scumpa mea papagaa, stora evoueaza neateptat de bne.
Sa nada|dum ca prnu va f a name.
Gongu de a parter vest cna desprnznd-o de ognda.
Poaa rece, peza, dn ce n ce ma vra|maa, gon de pe
bacon. Cooneu von Sundo strnse ezongure ma ramase cteva
cpe n prag, adapostt sub consoa eta|uu superor.
- Cnd eram coar nvaam despre Marea Neagra, m-o
magnam cu adevarat neagra. Smoaa, tu, negru de coara.
Evra Manu, nfrgurata, se nfaura ntr-un a.
- To ne-am nchput-o probab a fe, pna am vazut-o cu
adevarat.
- De fapt, este un verde foarte nchs. Banuesc nsa ca ce care
ne-au precedat au ndoat-o prn contrast cu abastru Medterane...
Evra se ghemu n cou canapee:
- Nc Atantcu nu m s-a parut dn cae-afara de azuru...
Kurt von Sundo ntoarse ncet capu:
- A caatort mut, Evra...
Tonu era ncert. ntre afrmae nterogatv. Femea nu raspunse
baronu nu nssta.
- Stramo me au fost marnar. Bnenees, precza Kurt, asta cu
sute de an n urma. Ce pun aa suna egenda fame. Erau de
orgne norvegen...
Evra Manu dadu uor dn cap:
- Ma ntrebam char... Sundo n-are rezonana prusaca.
Cooneu ramasese nga fereastra, prvnd zbucumu mar.
Vaure, razvratte, onduau nfrcoatoare coz de baaur. n
semntunercu ncaper, profu baronuu se detaa cu o precze de
tabou academc. Osos, vr, emannd o nefaba suferna.
"Sau poate m se pare me, gnd Evra. Pentru ca tu..."
Von Sundo cauta dn prvr pachetu de gar.
- E trst cnd poua a mare.
- Depnde de starea de sprt. Et totdeauna trst, Kurt?
Von Sundo aprnse doua gar ntnse una dntre ee.
"Ca n Serenada Soareu, gnd Evra. Unee gestur, char daca se
banazeaza prn frecvena, ramn totu ncntatoare. Totu e dn
partea cu vn. Dar char atfe! Orce femee, n prncpu, a prmt
ntr-o vaa sute de buchete de for. totu, pacerea omaguu
ramne ntacta..."
- Trst? Nu sunt trst. Sngura mea gr|a este sa nu devn un
tovara pctstor. Ce propu sa facem? Ma exact, ce- pace e sa fac
cnd poua a mare?
Evra rse nve pcoaree cu poaee roche de casa. Une
robe de chambre somptuoasa, aducnd ma degraba a toaeta de
seara, fara nmc provocator. O dantea fna nea margnea decoteuu
a manete. Nu arata grozav era contenta. Frgu o dezavanta|a n
genera. Trasature se crspau uor, ar peea perdea straucrea
satnata.
Lu Kurt se paru nsa frumoasa, de o frumusee cama, matura,
amntndu- de taboure vechor maetr. Pnze facute cu mgaa,
scond n evdena expresvtatea mnor unde putea numara
fece och de dantea. Oamen aveau tmp, nu cunoteau mrosu de
benzna, atratu mtraereor, stou, |azz-u.
- Ce fac cnd poua? Ce fac to vegaturt, ndferent ca sunt
pe Rvera, Costa de So, Forda sau Efore.
- Adca?
- N-a avut ncodata vacana? A tre sau patru posbta:
restaurant, cazno, ueta n camera de hote a o cafea un grog, un
pocher daca a vent n grup sau, pur smpu, te vr n pat cu o carte
estvaa gen Doctoru Fu-Man-Chu sau un Edgar Waace. Vte| - eu nu
fac parte dntre e - pun trenchcoature nfrunta o pmbare
v|eoasa pe faeza sau char pe mau mar.
- Tu ce prefer?
- Dragu meu, cnd m-e frg, n-am de. nt sa bem un Bourbon
sa ne dezmorm. Fara soda, fara gheaa, te rog. Drd.
Sundo ntnse paharu:
- Pentru vacana noastra!
Evra cp dn och compce ua cteva nghtur mc a rnd.
Se neca ncepu sa tueasca.
- Bea pun sfon, repede! Trece medat.
duse paharu a buze cu ceaata mna spr|n - atngere
gngaa, aba smta - capu ca unu cop.
Evra sm un for n ungu spateu ro. Era prmu gest de
ntmtate, de o spontanetate care o emoona.
- Muumesc, Kurt. M-am necat, dar ce pun m-am ncazt.
Von Sundo aprope un fotou bebe de canapea. Genunch
aproape se atngeau. Evra zmb:
- Se pare ca am aes varanta ueta n do a o cafea un grog.
Von Sundo paru ncurcat:
- E devreme... Daca vre, ma trzu coborm n bar. Acum...
- Acum?
- Sa ma zabovm pun. Smt... E o seara specaa. Parca facuta
pentru confesun... Nu, nu- fe teama! Respect contractu. Gene-
rata, atta... Sa deschd radou?
- Nu, prefer o paca. Pune-o pe Lucenne Boyer.
...@vril en Dortual... Gasu ampu mprate n ncapere aroma de
portocae. Portoca nfor a Lsabone.
- Ma smt ngroztor de bne, Evra... Acum, ac, mpreuna. E un
sentment unc... Pentru mne, n orce caz, compet nedt.
- Nu-m face decara de dragoste, Kurt.
- Nu, nu- vorba despre asta... Lasa-ma sa- spun... A ntnt
vreodata pe cneva faa de care sa ncerc regretu ca nu te-a nascut
pentru e? Sau ca nu te ma po nate o data numa numa pentru
acea fna?
- E o trare de oamen matur, Kurt.
- E ? Dar asta smt eu acum m se pare extraordnar. De...
O unda de amaracune auneca peste obraz.
Evra cerceta cu atene.
- De...
- De e poate o mpetate... faa de atcneva... Nu, nu vreau sa
ma gndesc. Sa bem, Evra! Pentru frumuseea repetaba a aceste
ser.
Evra Manu rost ncet:
- Lumea e facuta strmb sau poate no, oamen. Cee ma
frumoase amntr sunt adeseor o povara. Impetate... Char n zua
cnd ne-am cunoscut, m-a spus ca seman cu cneva. Era durere n
gasu tau, pe chp... Ceva vech, dar care supraveuete.
Von Sundo peca fruntea. Mne tremurau uor:
- Tu a f fost sngura fna omeneasca n stare sa ma faca nu sa
ut..., dar sa-m redea ncrederea. ncrederea ntr-un destn
mzercordos, care-m ma acorda o sngura ansa de a f ferct.
Inma Evre Manu se strnse, smea och umez. Statea n faa
e, cu capu apecat, vrt ntre umer, nsprndu- o dorna rezstba
de a- mnga. renu mna pornta sngura.
Von Sundo rdca brusc capu. Och aveau o straucre umeda.
- De ce nu putem f stapn propruu nostru destn? De ce, de
pda, nu te pot ua acum de mna sa dsparem n necunoscut, n
ume, asnd n urma, abandonnd tot ce e baast, ne pctsete, nu
ma nseamna nmc pentru no dect convene, de preconcepute,
cenzura socaa?
Evra ndrepta taa fna. ntnse mna dupa pachetu de gar
fara a sm nevoa sa fumeze; ca sa faca ceva, sa destrame, sa
atenueze ntenstatea momentuu.
- Kurt, sunt ntrebar pe care e-au pus moane de oamen
nantea noastra. Raspunsu t tu. Paneta ar arata cu totu atfe
nu cred ca ne-ar ma pacea. Tu vre sa- construet propra- soarta,
dar n parametr um exstente. To vrem sa ctgam a rueta. Dar
cneva trebue sa parda. Nefercrea e conda sne qua non a
bucure. Legea contrasteor. Sunt trusme, abecedar de vaa, care nc
nu ma merta dscutate.
- tu... Dn pacate, tu. Regret un sngur ucru... Apropo de
convena noastra.
ua mna. Evra ncerca sa -o retraga.
- Nu- fe teama... Nu dau ncodata buzna..., ma aes n
dormtoare. Regret... cauta cuvntee: Cnd -am fagadut..., cnd
am fost de acord ca reae dntre no sa ramna... doar sportve. De
ce nu ne-am bucura dn pn, tota, de aceasta spendda vacana?
Evra Manu catna dn cap:
- Nu se poate, Kurt... Nu.
- De ce? ... ubet char att de mut?
- Sunt ntrebar pe care am hotart sa nu n e punem.
- Iarta-ma...
Evra se rdca.
- spun doar att. Dupa aceea, ne-ar ven mut ma greu. Iar
acest "dupa aceea" este nevtab. Ce-a zce sa coborm a
restaurant?
Von Sundo dadu dn cap:
- Bne, draga mea. Daca aa vre tu... Vn sa te au peste
|umatate de ora. A tmp sa te mbrac?
Evra ramase n m|ocu ncaper. scoase rocha de casa cu
mcar ente. Och negr nteau dncoo de ferestre, de ntunercu
zbucumat de furtuna.
"Dragoste... De ce nu- pasa de caendar? De ce te u mereu a
ceas?"
- E o nghesuaa de parca am f n Pcady Crcus, observa
cooneu von Sundo nndu- scaunu.
- Natura. Ce vre sa fac pe un tmp ca asta? Au cobort to n
oca.
Mtre d'hte-u, un barbat dstns a vreo azec de an, se
aprope, nnd n mna menu-u tpart pe hrte |aponeza.
Von Sundo facu un gest dstrat cu mna:
- Lasa! Ce ne recomanz dumneata?
Omu se ncna a 90 de grade, de parca ncrederea acordata de
neam -ar f adus fercrea:
- Avem creve proaspe strd de Ostende. Char az e-am
prmt... Sau poate prefera Frvots moscovtes... aaa, voam sa spun
Aspc de Homard genthomme.
"Frvots moscovtes"... Nu era prea nsprat sa pomenet de
Moscova n vara u 1943... Cu capsoman ata de nem, te putea
atepta a orce...
Von Sundo ncepu sa rda. Se uta a Evra:
- Ha sa ne "frvozam"! Prefer ac, dect a e acasa... Dec,
stmate domn, moscovtee dumtae un vn Chat Sran Kressmann...
Mtre d'hte-u se retrase cu faa, mereu ncnat.
- Le-a ntrat frca n oase...
Evra zmb:
- Nu to compatro seamana, Kurt.
- Nu tu cne- ma norocos. Rdca dn umer: n orce caz, nostm
razbo duce vo, romn: homar, strd - arata cu barba crcuar -
brante, smokngur, autar de prma mna.
- Crez ca to traesc a fe?
- Bnenees ca nu, e n egea fr. Dar mportant este ca ma
exsta asemenea ocur de refugu. nu pune. N-a sa gaset nmc
asemanator n Germana, nc ca uncat.
Evra rdca pun capu sufa fumu pe nar:
- Cne seamana vnt... Vo a dat foc Europe.
- tu, draga mea. Nu cautam cupe. Am facut o smpa con-
statare. Nensdoasa fara urma de mae. Daca vreodata...
Se ntrerupse ramase cu och ant spre fundu sa. Pe chp
se vse o exprese de rtare. Evra urmar prvrea:
- Ce se ntmpa, Kurt?
Von Sundo batea rtat darabana pe faa de masa:
- Crez n concdene?
- Depnde...
- Pe mne unu nu ma convng , n orce caz, e consder sub
benefcu de nventar. Am mpresa ca am tras tot Athne Paace-u
dupa no. Uta-te a masa dn stnga orchestre... Aa! acum, n
partea opusa. Vs--vs de femea n toaeta verde.
Evra, pun mrata, ncre peoapee. ntr-adevar, nga
orchestra, Tcu Stratuat, prnu baruu de a Athne, patrona
zgomotos masa, ncon|urat ca de obce de o suta numeroasa: Dnu
Ionescu, actoru, Dobrn, zarstu, steua de a Ahambra - Luu Dragu,
a, un fgur cunoscute, a nu. n partea opusa, mereu sngur,
prnu tefan Duca, cu nepsta ceaca de cafea n faa, pufaa dn
havana, spectator ndferent.
- Pe batrn -am observat de cteva ze, rost ncet Evra.
Cea...
- Nu m-ar mra sa fe ndvz care ne-au urmart aataer cu
Pymouthu. Bzar! Foarte bzar...
- Poate exagerez, facu Evra nu prea convnsa. La urma urmeor,
Efore e o staune deschsa, a moda, suntem n pn sezon. Oamen se
dstreaza.
Von Sundo arunca o prvre scurta. Cou stng a gur
zvcnea:
- Nu f copa, scumpa mea. Ma exsta ate staun, a mare, a
munte, orunde a ntoarce capu. tot aa ma sunt ate hoteur!
- Este ce ma seect. Indvz nu duc psa de ban.
- nca ceva! Exceptndu- pe batrn, to cea ar trebu sa fe
pe front.
- Poate sunt mobza pe oc.
Von Sundo o prv ca pe un cop mc. terse doar buzee, fara
sa ma comenteze.
- Mu s-au nvrtt, contnua Evra Manu. Cu ban rea se
obne tot.
- Poate! Daca! Eventua!... Prea mute ntr-un sngur coue.
- n fond, ce te deran|eaza?
Von Sundo scrn:
- Detest spon! Indferent de cuoare. Urasc umbree! Char pe
a mea. Nu suport ca fecare cpa sa-m fe fotografata. Am avut o
sngura una de concedu, att! nc n aceste trezec de ze nu pot f
asat n pace! Ma psete Edth von Koher pot sa spun ca sunt un tp
norocos! n defntv, de ce nu s-ar dstra ea?
n aceea cpa, ramase nterzs cu furcua n aer.
Baroana Edth von Koher, ntr-o toaeta magnfca de tu negru,
facu o apare de star, nsota de tre ofer german asatata de
prvre ntreguu restaurant.
Evra ncerca sa rda:
- Cum ramne cu concdenee, dragu meu?
Von Sundo nu raspunse. ntnse o mna nesgura dupa pahar:
"Papuaru e Hmmer. Iar trfa asta de Edth - avertsmentu."
Se uta ngr|orat a Evra. Parea fermecata de arcuu vo-
onstuu.
***
Ca n fecare dmneaa a ora zece, domnu Ovdu Tama, coone
a pense, se pregatea pentru pmbarea obnuta. Locua pe Popa
Savu, o strada cu mobe eegante, paraee cu oseaua |anu, ar
tneraru era totdeauna acea: Statua Avatoror - restaurantu
Borde - o scurta hata pe o banca n zona acuror, pentru ca a ora
douasprezece |umatate, cobornd dntr-o br|a or taxmetru, sa
ntroduca chea n ua ve dn caramda aparenta cu ferestre vtra.
Ac "se retrasese" de patru an, de cnd ese a pense. pacea
carteru - nte, verdeaa, aer "nevcat" de caxoane, mros de
benzna mtte - de a bun nceput se smse sedus de ocuna n
sne. Odae - un dormtor o sufragere saon desparte de o mca
estrada cu bota - erau spaoase, atenansee comode, ar umna
ftrata de vtra, bee de cuor, mbraca zdure n stra de arechn.
Iubse de cnd se ta teatru, crcu, tot ce ne de spectaco, de
scndura scene, toata vaa nutrse convngerea regretu une
carere de comedant.
Se opusese taca-sau, magstrat capos ntr-un orae de munte
pentru care vaa de artst echvaa, fara excepe, cu dator a brt,
hoteur duboase, pone, pamn sab pene n ezut.
Maca-sa, o femee uscava unga, vorbnd n oapta, de parca
totdeauna ar f avut de mpartat secrete s-ar f smt ncon|urata de
urech vra|mae, nea sonu. Era nascuta Tuu - , cnd decara
"Sunt o Tuu", smea pe cap toate canoanee Bzanuu - , n
cercure apropate, sugera pe de departe ca s-ar trage, fae cu
compcate e, dn Mara de Mangop. Cnd se ndgna, sprncenee se
caarau sperate, perzndu-se n coanu de bucoare fase care-
ncon|urau fruntea. "Un Tuu, satmbanc? Mascarc a mese boeret?
Atunc de ce nu vdan|or, dragu meu?"
Ovdu, ncapanat, tenace fre ndependenta, nu s-ar f asat
ndupecat de fraze, afursene o vrtuaa dezmotenre, dar soarta
hotarse n ocu u ntr-atfe. Avea douazec de an atunc, sprt de
aventura, vocae apttudn pe care e gnora...
Mena|u - conducea Madame Zoe, o femee de vrsta ncerta,
tacuta ndemnatca, vaduva unu modest funconar. Ovdu Tama
era recunoscator pentru dscrea rezerva care o caracterzau.
Cooneu se ntreba uneor zmbnd daca n patru an, puse cap a cap
frazee schmbate, au stat de vorba mpreuna ma mut de un ceas.
Lua paara bastonu dn cuer ppa buzunaree hane:
portvztu se afa a ocu u, chee zornara.
Madame Zoe opr cu mna pe cana:
- Cum dor conopda, domnue coone? Pooneza sau a cuptor?
Ovdu Tama rdca dn umer:
- M-e ndferent. La revedere.
Se opr cteva cpe pe treptee nundate de soare. Un domn
dstns, d5un certain ae! cu aspect nofensv. Prototpu pensonaruu
eegant care te sa- poarte cu grae an, sa guste frumuseea
amurguu. Domnu n vrsta urmart cu nteres dn spatee perdeeor
de doamne sngure coapte, cu bust opuent buza superoara
epata cu Eyse.
Pe ac, o yoa pcta un ura future ab. O adere uoara egana
petee sacor, pe ceaat ma, a terasa Pescaru, umbreee de un
orange vu semanau cu un cmp de portocae. Tre ceen de vreo 15-
16 an trecura pe aee, scaznd gasure cnd vazura. Numeree
banderoa de a apca erau abastru cer. Cooneuu ven sa rda.
- Au tras a ft. Lazart! Hm, probab ca Cmgu nu se ma
pare ndea|uns de sgur...
Sm prezena ceuat, vent pe poteca dn spatee banc, dar nu
ntoarse capu. Ramase cu och ant asupra yoe condusa - acum
putea sa vada bne - de o fata. Era tnara, bronzata, ntr-un sweater
marnar, Tama o banua frumoasa.
- Admraba dmneaa. De ce nu sta |os?
- Buna dmneaa, domnue coone. Ma utam a fata. Conduce
ndrazne.
Base Sfetcu, barmanu de a Athne Paace, cuese o frunza de
pe banca se aeza mena|ndu- cu dscree dunga pantaonor.
- Ce se aude?
- Bogdan a fost asasnat.
- tu, spuse Ovdu Tama.
Vorbeau amndo aba mcndu- buzee fara sa se prveasca.
Trucu cu capu ascuns dupa pagne une gazete era rasufat. Nu ma
pacaea nc macar un stcete de gara.
- A ctt nota dn Unversu? Concuza poe: snucdere.
Cooneu Tama dadu dn cap:
- A fost sugesta noastra. Lasa- sa creada ca ne-au pacat.
O pereche n vrsta, cu un pechnez, trecu prn faa or. Femea
purta o paare cu pene negre de corb, barbatu nea mna cu
pama deschsa n dreptu nm: gestu refex, caracterstc a
cardacor. Pechnezu, asat dn esa, nu zburda. Parea batrn bazat.
Domnu Base atepta sa se departeze:
- De ce oare -or f chdat?
- Nc eu nu pot sa neeg. Nu vad deoc, ntruct s-a parut un
pon att de mportant nct sa- curee.
- Avea o acoperre exceenta...
- Nu tocma, de vreme ce a fost reperat. n dmneaa cnd s-a
descopert crma, urma cooneu, a trecut pe a agene Vforeanu. Dn
decarae secretare, avea ceva mportant de comuncat...
- Vne n fecare z a bar. Crede...
Cooneu Tama opr cu un gest scurt:
- Nu. n nc un caz dumneata n-a voe sa te deconspr. Daca e
cazu, va f contactat prn atcneva. De a Herr Water ma a vet?
Domnu Base dadu hotart dn cap:
- Nu.
- Cudat... Cudat. Sa f foarte atent. Ata, n genera, cnd
scot masca, stau cu aratatoru pe tragac. aba ateapta sa se
enerveze...
- N-aveam ncotro, domnue coone.
- tu. Bne |ucat, dar rscant. Sa speram ca n-a fost un cacu
gret. Orcum, verfca bne patu n care te cuc... Ce vet a de a
Efore?
- Von Sundo e urmart pas cu pas. ncepu sa rda: tatoneaza
tre rndur de agen: a Gestapouu, a Integence Servce-uu a
notr. Chestunea e care vne prmu a zar.
- |! facu Ovdu Tama. Nu care vne prmu. Ae cu sunt ma
bne masute. Pocn dn degete cu oarecare cuda: tmpu nu e n
favoarea noastra.
Ramase tacut o vreme, nventarnd dstrat mpre|urme.
Prvetea se anmase. Pe ac aparusera ma mute yoe, cteva barc
strate rou ab cu embema cubuu nautc. Se nsufese mau:
persoane n vrsta, "aa m-a recomandat doctoru, mcare, ct ma
muta mcare", andour caarate pe ro nate ca ae bcceteor de
dnantea ceuat razbo, guvernante - nconfundabe Gretchen -
admonestnd n nemete cop de casa buna. Fete buca cu buce
engezet, duc ca Shrey Tempe, baee cu breton, n pantaon
scur troez, dn pee de drac.
O femee eeganta, tnara, cu pas unduos trecu pe aee. Cooneu
Tama o urmar ung cu prvrea, constatnd n acea tmp ca
barmanu nu- acorda nc o atene.
"Curos! Ma ntreb ce- ntereseaza de fapt. Care- marea hba?
Evdent, exceptnd dorna fanatca de a parven..."
Dar deocamdata n-avea mportana. Era un agent necesar: ab,
pasat ntr-un oc exceent, ea.
- Domnue coone... Crede ntr-adevar n reatatea armeor
secrete?
- Ae u Hter?
- Bnenees.
Ovdu Tama trecu degetee peste mustaa carunta, tunsa
engezete.
- Da, baete... Cred. Instnctu ma avertzeaza ca e vorba despre
ceva ma mut dect smpe baoane de sapun. o cred a...
Dovada, nteresu servcor de nforma aate. De, n caprara asta,
et obgat sa verfc orce poteza nante de a o natura.
Sfetcu aprnse o gara. Brcheta extrapata de aur, ntre
degetee fne, de cruper, ae barmanuu sugera o recama Carter dn
Pette Iustraton.
- Ma gndesc mereu ca ar putea f o manevra a nemor, ar von
Sundo o nada. Ca urmarm o psta fasa.
Cooneu rse ncetor:
- Avem atceva ma bun de facut?
Desgur, n matere de spona|, manevree de ntoxcare con-
sttuau un truc curent; nsa "pensonarea" u Tama cu patru an n
urma, cnd ncepuse sa se prefgureze evoua evenmenteor, fasa
aservre a servcuu de nforma romn nemor se nscrau a
aceea rubrca. ef Brouu 2 prevazusera nca dn '38, medat dupa
ocuparea Cehosovace, tneraru razbouu, de parca -ar f ctt pe o
harta.
- Hter perde razbou, domnor, afrma pe atunc, pn de
sgurana, G., unu dntre a munc de nforma. E n egea fr, a
bunuu sm, bunu sm a store, a umanta. Faree nu sunt
vctoroase nc macar n povete cu capcaun. E o chestune de
cvzae de bun gust.
- S-au ma vazut, totu, cazur, opnase cneva.
- A, temporar, temporar! Suntem nsa obga ca acest temporar
sa- reducem a mnmum. Avem un avanta|: tot poporu e mpotrva
dhane fascste.
Lu G. pacea sa braveze, foosnd adesea un mba| nonaant,
de cub, dar avea och mnte mpede. Poporu, ntr-adevar, pe
dferte ca, reaconase. Sabota|e n uznee fabrce de armament,
ncenderea arsenauu mtar de a Trgovte, aruncarea n aer a
depoztuu mtar de a Buzau. Oamen cadeau, an gre a care
fusesera condamna uptator antfasct doar n cursu anuu 1943
nsumau secoe: cadeau, dar nu se asau nfrn. La Paat,
contradce dntre rege dctator uasera propor reductbe, Manu
Bratanu tatonau dpomatc n vederea desprnder Romne dn
anta|u hterst, ncercau tratatve cu reprezentan S.U.A., Mar
Brtan, Unun Sovetce. Regee, sub presunea evenmenteor st
de crcumstane, fora nfuena comuntor nu puteau f gnorate,
acceptase contacte dscu cu reprezentan acestora. Mha
Antonescu contacta aa a Madrd, Roma, Stockhom, Caro.
Dar acum... deocamdata...
Tama decara, parca fara egatura:
- Tmpu ne preseaza.
Domnu Base prv nstnctv ceasu Omega. Ma avea exact o
|umatate de ora ca sa a|unga a su|ba.
- Sunte probab nformat ca baroana von Koher e a Efore.
Cooneu dadu gndtor dn cap:
- h... ca n-a facut nc un secret dn aceasta pmbare.
- Cum va expca stuaa?
- E o femee care nu poate trece neobservata , a rndu e, e
fata. Dec, msteree nu ma aveau sens... Da, o agenta scusta... a
dracuu de scusta.
Sfetcu consuta dn nou ceasu.
- Domnue coone, a douasprezece trebue sa fu a hote. Care
sunt dspoze dumneavoastra?
Ovdu Tama respra adnc:
- Am reut sa nterceptam o corespondena utra secreta:
Hmmer catre veroara Edth...
"Uutor!" refecta Sfetcu. Genu asta de comuncar se faceau prn
ambasada nu pe caea pote obnute. nsemna ca Brou 2 avea un
om bne nfpt char n paroha u von Knger.
- Ravaeu cu prcna conne un ordn categorc. Femea care-
nsoete pe von Sundo, aceasta Evra Manu, trebue naturata cu
orce pre. Ma precs, chdata.
Barmanu facu och mar:
- Ce au cu ea?
- Mde... Probab ngr|oreaza. Avertzeaza agentu nostru sa fe
foarte atent. Daca doamna Manu nentete pe e, s-ar putea sa ne
ntereseze pe no. n consecna, o vrem ve nevatamata. "De,
competa n gnd, boche- sunt n genere nta bun ncapana.
Arareor rateaza gonu... Ute un ca pe care n-a para..."
***
De cum zar, coana Aneta zse ca msru e pus pe chef de ze
mar. Och ro, de epure, ca a bonzor cnd se cupesc, strauceau,
faa bota rdea sarbatoare, 10 Ma, nu ata!, braee erau pne de
decatesur. Tuns ras proaspat, mrosea de a dstana a frzera
domnuu Gcu, "La brcu rega".
- Da' tu ca et ferche, don' Gua! se mnuna coana Aneta,
scondu- oru peste cap. O f onomastca matae!
Msru rdca vctoros un deget:
- Secret, coana Aneto! Da' pna ma ncoo, ntnde matae acea
un tergar bnevoete a nte paharue. Da' ma macaee!
Cu gestur mparatet, ncetnte, punctnd vaoarea fecare
cumparatur, ncepu sa deerte pasee. Consoa bufetuu cu raftur
mbracate n hrte creponata, roe, se doved nencapatoare.
Coana Aneta, extazata, utase mna a gura: cre proaspete,
mezecur subr, o roata de brnza - so smandcos n poeaa tare
ca taba - un curcan n pa, cofetur, stce boeret ma pntecoase
or subr ca stca de ampa, o cute de havane cteva pachete
Regae cu carton.
- Te pomen' ca- pat Godenberg comsonu!
Don' Gua dadu dspreutor dn mna:
- Cne?! Cacu aa? Doua sutare ca sa- pasez un car de zdrene!
Nu ma ncurc cu fa, coana Aneto. Nu face de un obraz... At gagore
am eu at so de afacer sucesc. Pa crez matae ca degeaba am nut
su|ba a Casae? Coana Aneta, a a doea pahar de conac baut cam
pe nerasufate, cuprnsa de eufore, dadea dn cap sncer ncrednata.
- Eu te-am cunoscut de a nceput... Se cunoate pe om! Asta e!
Mstu, gdat, ceru amanunte:
- Ce-a cunoscut?
- Pa, de... Ca nu et un ftecne... Omu detept se cunoate.
Utasera amndo ca ma er, or saptamna trecuta, don' Gua
umba pe zoata or vpe, pna- ferfena pcoaree, dupa o nvrteaa
de un po, sa- ma rotun|easca pensa de cteva sute de e. Utase
coana Aneta zee, nu pune, cnd pe prmusu mstuu nu dadea n
unda nc macar ceancu. Statea ncuat n odae, cu nasu vrt n
perna, sa nu smta mros de bucate. Coana Aneta avea pta tot pe saa
se dadea n vnt dupa tocane ahn. Aromee patrundeau
erpete pe sub ua u don' Gua poua n gura. Spaatoreasa,
moasa de fe, poftea a "un cevaea aa, de un gust", dar mstu se
urnea greu, se asa rugat. Avea ambe nu- pacea sa ntnda mna.
- Ma a copaneu asta, coana Aneto... Sa nu zc ca nu- gustos.
- Gustos, don' Gua. E potrvt de fraged. Pe asta -au amet pe
pun c-un doroban de rom p-orma -au rapus. E de a crcuma u
Bancu, aa-?
- Toate aea e ghcet, coana Aneto...
Muerea se facu modesta:
- E... Ca orce gospodna. Crmara e metera mare. A fost
bucatareasa a aa, cum zce? Om mare, cu putere... Genera... Gas:
Averescu. tu ca s-a procopst acoo.
Don' Gua afrma:
- To ne procopsm a o adca.
- Ma e norocu omuu! Nu se brodete toate dupa cum
poftete orcare.
- Ce noroc? Ce brodeaa! Ce-m umba cu chest d-ata? Sa f
treaz vrenic! asta- pu. Ute a Antonescu! La cnc dmneaa sare
sus, ca nem, dup-aa da- nstruce! E vrenic! asta e!
- |, , ! Da' Antoneasca, tot aa o f?
Don' Gua dadu hotart dn cap. ungea mere admraa
spaatorese n faa e se smea mportant atottutor.
- Tot aa! La datore. E vrenic! asta e!
- O coace sngura pnea?
- Coace, n-avea gr|a, coace! Adca, de ce sa mannce pnea
stranuu?!
- Care stran, don' Gua?
- Pa Gage?... Ce- Gage? Nu tot oaca?
Coana Aneta framnta ncurcata tvu roche.
- Eu sunt femee proasta, don' Gua. Nu prcep... Zc de oaca...
Da' no acum nu ne daduram cu e? Eu aa tam...
Msru rse superor:
- Ehe, acoo ata- potca. Ne daduram a motoare, dar pnea,
vez cu pnea, chesta sta atcum. Ia ma ada o stca... Da' parca a
asa sprtu. Ma bne un vnor.
Sorb cu pofta, dupa care cocn:
- Fan! Sa tram, coana Aneto, acum sa- spu secretu...
Coana Aneta se apeca peste masa, cu prvrea ureche
abarate de curoztate:
- Char aa! Ca uta... secretu!
Mstu ngh restu paharuu, emse un "aaa" adnc, de
satsface terse mustae ude.
- Cum zc, ma-ntorc az de a darave ma curnd dect
gndeam. Sa f fost tre... zc, ha sa m-abat pe a Bancu, sa au o
cnzeaca. Dau sa ntru ma proptete unu, zmbare a nab. Zc,
pardon! Zce, sa traet, nea Gua! Ma ut a e, paare baston,
batsta a pept, chest dn ata. Ce ma, om mare, boer.
- Extraordnar! se mnuna coana Aneta. z, te cunotea?
- Vez bne. C-o f, c-o pa, zce ca- nepotu u don' Duca.
Mstu arata cu degetu gros peste umar, spre odaa prnuu.
- Ma toarna dumneata, coana Aneto, ca dn asta nu face
nmen scurta a mna.
Femea, nterzsa de senzaona, varsa pe faa de masa.
- Las' sa fe de sufetu raposaor! o nt mstu. Zce...
- Cne zce, don' Gua?
- Asta a u' mou'. Zce, ha sa uam mpreuna un apertv. Eu unu
n-am "de|unat"... Zc: Ma tratez cu onoare, domnue, nu pot sa refuz.
Ute, acea, a Bancu, are o uca de Vcea fec pe cnste. Ma e
patrcen ate chest d-ata. Zce: A! Poftesc a ceva ma fn. Ute,
ha a Coonade, ca-s acea, a do pa. Coana Aneta cazu pe spate
turta:
- Ca a cnema, don' Gua.
Msru, umfat ca un curcan, se fo n scaun.
- Char ca a cnema! Sa vez coea stcare, chener n stra de
gnerca, mese ntnse cu mormane de bucate.
- Ce fe de bucate?
- Fneur, coana Aneto! Numa fneur chest d-astea. Lux
nespus, ce ma! La a doua uca, o au pe drect, cum ma t... Zc,
dom'e Duca, ma tratez cu mare onoare, eu unu care am fost n
Casae tre|' de an, cunosc adca a omu subre - muumesc de
cnste. Zce: nu-m muum, coane Gua, eu sunt dator dumtae...
Spaatoreasa scocor o nara cu degetu, refectnd:
- L-o f a|utat a o nevoe, cum et dumneata nmos.
Msru ncuvna dnd dn cap:
- Fapta buna n-o a vntu, coana Aneto... zce: m-a vorbt
unchu-meu de dumneata.
- I-auz!
- Da, zce, ma bucur ca are vecn cumsecade sartor. Dum-
neata - adca eu, precza e - doamna Aneta - adca dumneata.
Spaatoreasa se aprnse face. De emoe ramase muta cteva
secunde.
- |-a zs s de mne?!
- Zs! Zce: d-aa nc nu se muta, ca unde ma gasete oamen
cumsecade, sartor fara nteres?
Coana Aneta suspna:
- Vez, avea dreptate raposatu - se uta nstnctv spre
fotografa potauu przoner pe perete ntr-un chenar de scoc:
mueratc, fuera-bute, da' prost nu! Cca nt sa- cau vecn p-
orma sa cumper casa.
Don' Gua, nentt ca dscua sa nu se abata pe ate fagae,
concuzona ferm:
- Boer, dom'e! Ce ma! Zce, nu tu cum sa va muumesc sa
va rog, pe dumneata, don' Gua, pe doamna Aneta sa ave gr|a de
betu unchu-meu. La o adca, e batrn , a o boaa, neeg
dumneata, tot chest d-ata.
Ameta, mpresonata de propra sa fotme, coana Aneta
acrma.
- Asta om, don' Gua.
- Cnd sa pecam, urma msru emoonat e, zce, ute, m
pare rau ca n-a fost coana Aneta cu no. Da' pna a un ata data, sa
uam, zce, nte gustar pentru 'mneae. L-a chemat pe unu',
gnerca d-aa, nu- ce -a tot bama|t, da' prcepeam ca se avnta tot
a so aes. O carua de parae -a numarat aua... Sa traet, coana
Aneto, de bne s-avem parte!
- Vez, dumneatae, don' Gua, fozofa femea. Omu trebue sa
fe bun cumsecade. Ca bnee a om bun trage ponosu a tcaos.
D-aa Ionka a farmacstuu sta cu buza umfata burta a gura... O
data sa dea ea cu matura pn curte or sa spee sa, ca de buna
zua e cusuta gura.
Don' Gua, brusc nteresat, casca gura:
- A asat-o Gca? Aa de a maceare?
- Aa! confrma femea cu satsface.
- E, nu ma-nnebun! cum aa, coana Aneto?
Umpu dn nou paharee, pregatndu-se cu vouptate sa ascute
epsoadee une ntmpar senzaonae.
- I-auz! Parca bate cneva.
Coana Aneta prv spre deteptatoru CFR cu steagu trcoor pe
cadran, de pe bufet.
- Cn-sa fe, pacatee mee, a ceasu asta! E noua trecute.
Batae n ua se repetara.
- Cne-?
- Om bun.
Don' Gua se rdca nesgur pe pcoare.
- Las' ca deschd eu... Barbat... neeg... La chest d-ata...
Lmba se mpetcea a|unse a ua, nndu-se de moba. O
crapa cu prudena ramase ncrement.
- Dumneavoastra?! Pa... poft!... Coana Aneto, dumneau...
nepotu, vreau sa zc... da' ntra!
Marn Vforeanu zmbea cu to dn, smund |ena. Dntr-o
prvre sesza ambana, masa pna, stcee goae, starea de sprt a
ceor do. "Sunt pubere!"
- m pare rau ca deran|ez... dumneae, desgur, e doamna Aneta!
ncntat sa va cunosc.
ua mna sa -o sarute, dar coana Aneta, bne crescuta n
mahaaua Caeu, -o trase n |os.
- Lasa... t... Adca... Nu ua oc? Numa' ce vorbeam despre
dumneavoastra... Sunte, zau aa... Prea de tot.
Se foa fstcta, nventarndu- dsperata bunee manere.
Don' Gua, ca ma umbat, trase un scaun:
- Nu cnst cu no un pahare?
Vforeanu surse cucertor:
- Poate mne... Acum sunt foarte ostent. m pare rau ca v-am
deran|at...
- Va de mne! sar coana Aneta. Nc vorba.
- Vn cu o mare rugamnte a dumneavoastra... Eu ocuesc a
Craova, am vent doar n trecere... Trebua sa nnoptez a un amc, dar
e pecat dn Bucuret.
Amndo prveau avz, cu gure cascate.
- Ca unchu-meu.
- Aa-, facu spaatoreasa, nu- zar de cteva ze.
- Tocma. E a ba... M-a putea duce, desgur, a un hote, dar...
va spun sncer, nu pot sa dorm n hoteur. m mroase a pone
bradona , de fecare data, m psete cte ceva dn vaza...
Don' Gua aproba competent:
- Aa-, dom'e! To e o! Te fura pe a spate dn och. Ce ma,
tot chest d-ata!
Vforeanu dadu dn cap:
- Dumneau cunoate stuaa. De aceea v-a ruga sa-m
permte sa dorm o noapte, doua n odaa unchuu meu. tu ca ave
chea...
Coana Aneta sar a bufet:
- Da' cum nu, domnu' Duca. Ca doar eu fac curat... Ia poftm...
S-a brodt bne ca aba -am aternut proaspat... Prosoape curate gas
n fonera... Daca ave nevoe de un ceva, m bate n ua a orce
ceas...
Vforeanu se perdu n muumr pecacun. Peste cteva cpe
se afa n odaa prnuu tefan Duca.
Coana Aneta comenta fermecata:
- Vez! Asta-m pace me: omu sa fe popuar.
- Boer, dom'e! confrma don' Gua. Boer adevarat. Nu umba cu
chest d-ata!
Drumu durase neateptat de mut. Un tnerar accdentat, foosnd
cee ma dverse m|oace de ocomoe: avonu pna a Pars, trenu
pna a Geneva, dn nou avon, o trasura anteduvana pna a
Sotowcze - gara Begrad fnd bombardata dec nutzaba - , n
sfrt, ar trenu pna a Bucuret.
Spre marea surprza a u de Var, Man|a se dovedse, n cuda
caatore pna de ncomodta, un companon agreab, fara nerv,
prmnd cu naturaee char buna dspoze ncdentee, uneor ma
mut dect nepacute, ntervente pe parcurs. De pda, drumu cu
droca descoperta de a Begrad pna a Sotowcze, pe o furtuna care
semana a tafun, ar e, surprn neechpa, drdau, pna cu
en|era eoarca, ar f pus a ncercare char nerv rabdarea une
persoane ma drze. Man|a, cu bucee ude pte de cap, parea un
trengar de dosprezece an. Obrazu rotund era rumen, strop de
poae puverzau cu damante genee frzate, och, gura, ntreaga
faptura surdea fercta.
- M-e teama sa nu racet.
Baroana von Sundo strnse degetee.
- Nc o gr|a. Sunt obnuta cu duure suedeze.
, ntr-adevar, nu racse. n cursu aceste caator spanou avea
sa- dea seama ca, n cuda fragta aparente, Man|a avea o
rezstena de nvdat. n genera, oferse surprze. Feta mofturoasa
fara mnte, frvoa excentrca, trada n momente chee nsur care
puneau pe gndur. Avea ntu neateptate, tact - cnd voa - ,
partcuartate aproape de nentnt a genu arborat - feta |ucare
-, ta sa taca.
La un moment dat, de Var se ntreba char daca nu are de-a face
cu un persona| trucat, Man|a-papua fnd de fapt masca n spatee
carea manevra o mare actra, nzestrata cu o ntegena redutaba.
Integena redutaba, pentru ca doar o mnte scusta poate smua
convngator prosta copoasa. De Var cunoscuse a Londra, n vremea
studene, un autor engez de mare succes. Cu pre|u une dscu pe
teme de tehnca terara, acesta facuse o afrmae care acum
revenea n mnte:
"Pentru un scrtor", susnea omu de tere engez, "daca e nsu
nu e un mbec, ce ma greu e sa redea a modu concret, dec repca
nu comportament sau descrere portret, prosta unu persona|. Nu-
trece prn mnte ce poate spune un tmpt, ca sa sune verdc. Cunosc
o sngura excepe: Gasworthy n Be:ond. Daphne este o capodopera
de cretnsm".
Man|a surprnsese de cteva or prvrea concentrata:
- Cnd te u aa a mne, ma smt ca a Roentgen.
- Et frumoasa.
- Nu-s frumoasa. Sunt duce. Dar nu de aa te u aa.
De Var concuzona: "actra sau autentca, am nevoe de ea. Iar
cu och n patru, n pape, sau char n o suta, daca se poate, sunt
obgat sa fu, ndferent de postaza".
Hotarsera ca a Bucuret sa traga amndo, evdent, n apar-
tamente dstncte, a Athne Paace.
- M-ar pacea sa fu numa cu tne, sngura, departe de Kurt, dar
da seama ca ar parea cudat sa nu ma nstaez n apartamentu
souu meu.
Lu de Var, desgur, convenea stuaa. Pentru a patrunde n
antura|u cooneuu von Sundo trebua n prmu rnd sa se afe n
medata u apropere. Obecta totu de forma, smund ngr|orare
amantuu candestn:
- Nu cred ca e prudent, draga mea, sa ne aran|am n acea
hote. Sundo trebue sa gnore cunotna noastra, ca sa nu zc ma
mut.
Man|a prv amuzata:
- Ce cop po f, Octavo! Dar nc prn gnd nu-m trece sa-
ascund ca ne cunoatem ca am traversat mpreuna Europa.
- Hm, nchpu ca... amanuntu -ar putea face pacere?
- |-am ma spus ca cheama Kurt nu Otheo. , pe urma, m-
ar prnde cu mncuna ct a bate dn pame. Rechu n-are pne, dar
spon peste tot...
Spanou contnua sa para nehotart. Man|a sar n brae.
- Ha, ubtue, nu fa moftur. Am vent ac pentru tne. Nu suport
deea sa nu fm mpreuna.
- Ma gndesc a stuaa ta.
- Gndet prea mut. A ncredere n mne. Sunt eu mnte de
vrabua, dar pe Kurt cunosc. cnd a sa- cunot tu, a sa- da
seama ca nu-m da cne te ce mportana.
Cednd totu unu caprcu de utm moment, |ustfcat - "a urma
urme, daca acasa nu practcam dormtor comun, nu vad de ce ne-am
schmba obceure n stranatate" -, Man|a anga|a un apartament
separat. De Var renu o garsonera a acea eta|.
Drectoru hoteuu Arstde Stanescu, ntra n baru aproape go.
facu dscret cu ochu domnuu Base, scotoc cu prvrea nteroru, de
parca ar f vrut sa se asgure ca totu e n regua trecu n ofcu.
Barmanu rdca nterogatv capu: "Ce-?"
- O cheste care o sa- paca, spuse Stanescu netezndu-
nstnctv tmpa gomnata. Ne-au pcat char acum do porumbe
caator. Do porumbe a nab de nteresan!
Domnu Base sube ronc prvrea.
- Cu o tafeta de a Musson, m nchpu. Care- chesta?
- Do frumo, un dpomat spano ...
- ?!
- Doamna baroana Kurt von Sundo.
Barmanu deven atent:
- Au vent *m.reun2
Arstde Stanescu rn|:
- Nu cred ca se poate f ma mpreuna dect sunt ata do. Parez
ca e e de-a|uns un sngur pat. aa de campane. Baroana a cerut un
apartament separat de a neamuu. Spanou s-a nstaat aatur.
Rse: desparte un zd, dar n nc un caz cearafu...
- Sunt cn?
- Nu -am ntrebat.
- Et sprtua, nu?
- Nu, batrne. Spun doar ce se vede cu ochu ber. Se mannca
dn och. Ma aes ea.
- Cum arata?
- Fantee tnar, toreador cu mutra de Ramon Novarro. Porumba
pcanta, papua-vamp pentru porte-feues-ur dn pee de crocod.
- Atceva?
Arstde Stanescu desena o fgura mrata: "Nu- de-a|uns?"
- A, ba da! Baroana face acum un du. |e pac femee
transprate?
- Du-te dracuu!
Peste o |umatate de ora, Man|a, mprospatata, ntr-un chmono
|aponez autentc, crapa ua arunca o prvre prudenta n ungu
cordoruu: un covor de catate, vaze cu for proaspete cocoate pe
pedestae nate, u mute, nte. Dn do pa a|unse a garsonera u
de Var se strecura opra nauntru.
Spanou, n haat de bae, tocma aprndea o gara.
- Et nebuna, Man|a. O nebuna adoraba...
- Dar tot nebuna, tu.
- Era vorba ca te odhnet...
- N-am ma avut rabdare. Trebua sa -o spun medat. Kurt e
pecat.
De Var o ntrerupse:
- Dar tam, draga mea. |-au comuncat-o a recepe.
- Lasa-ma sa vorbesc. M-au zs-o de parca ar f pecat ntr-o vzta
sau a cnema. Pentru ca ne-au vazut mpreuna. Dscree de casa
mare, neeg...
De Var ncrunta sprncenee.
- Dar unde dracu' e?
- Undeva, a Marea Neagra. M-au teefonat acum, n camera... N-
am renut staunea. O pa|a n orce caz. Cum ar f Nsa.
De Var, derutat, facu cva pa prn camera.
- -acum... Ce-a de gnd sa fac?
Trase nervos dn gara: "A dracuu sa fu daca eu nsum tu ce
trebue sa fac!"
- De aa am vent. Sa ne sfatum.
- n utma u scrsoare -a poment despre aa ceva?
- Nu, dar ce mportana are? Nu-m trmte |urnau u de z.
Parerea mea e ca norma...
- Norma, ce?
- Norma ar f sa ne ducem no acoo.
De Var prnse barba cu o mna. Cu aratatoru de a ceaata
cocan uor fruntea:
- Scumpa mea...
Man|a se smuc:
- Nu-m spune ca acoo nu face tc-tac! M se ntmpa sa
gndesc. am gndt foarte bne. Am vent ca sa-m vad sou e ct
se poate de fresc sa ma duc dupa e.
- O secunda! |-a trecut prn mnte ca e s-ar putea sa nu
nutreasca aceea dorna?
- tu ca nu nsemn mare ucru pentru Kurt tocma de aceea
nc nu- ncomodez. Nu face caz de mne, de cte or sa- spun?
Dn nou de Var ncerca sentmentu nenttor ca netoa papu
dn faa u e dscutaba. Raonamentu "ncomodeaza doar ce de care
-e teama or te eaga vreun nteres" nu aparnea une mn
margnte.
- Bne, conceda de Var, sa admtem ca sosrea ta nu va devoaa
nc un secret. Dar ce caut eu cu tne? Acoo?
Se smea terb de derutat. Char vs--vs de Man|a, carea
cntase despre mportanta u msune a Bucuret, nu putea sa
|ustfce o vacana ntr-o staune de pe mau Mar Negre. Ct despre
von Sundo... ac, a Bucuret, s-ar f afat faa de e ntr-o stuae
ma mut dect ambgua. nsond-o nsa pe Man|a ntr-un Cannes or
Monte Caro romnesc, poza u devenea grotesca, mposba.
Man|a argumenta sab:
- n defntv, n-a dreptu a o vacana? Ca e?
- Sa asam copare. n afara de asta eu am o msune a
Bucuret, nu sunt de capu meu.
Man|a asa nasu n |os. Rost cu gas nacrmat:
- Daca m-a ub...
- Dar te ubesc, draga mea. Nu trebue nsa sa fm absurz. Spune
tu ce sa fac..."
- Nu tu. Dar fara tne nu pec nc eu.
"Pna a urma, am sa- convng. tu ca aa va f. Totdeauna a fost
aa cum am vrut eu..."
De Var se rezema cu toata greutatea de pervazu ferestre.
"Ma vo duce, desgur, cu ea. N-am ata soue ca sa ma aprop de
Sundo. Dar care- formua? Sub ce pretext...?"
- Sa ne ma gndm, Man|a. Acum suntem obos... Ne odhnm
dscutam dseara.
Baroana von Sundo sar de gt:
- Dorm cu tne, dragu meu. Am asat vorba a recepe sa nu fu
deran|ata sub nc un motv.
De Var o ua n brae o cuca pe patu cu cuvertura de matase
purpure. Purpure ca trandafr dn gastra de pe consoa cu ognda,
ca buzee Man|e.
***
Cu coatee rezemate de baustrada baconuu, Edth von Koher
pmba bnocu scotocnd pa|a. Zua spendda, cu o mare nu prea
agtata, dar sufcent de nervoasa pentru ca vaure sa spteasca,
gose hoteu vee Efore. Chener n vestoane abe, purtnd tav cu
bautur racortoare, bere ngheata, se strecurau cu abtate prntre
sutee de trupur bronzate, chaseongues-ur, umbree satee
pneumatce. Le faceau concurena bragag, carndu- marfa n
butoae nstaate pe carucoare cu doua ro, gance cu porumb fert,
pu de tatar cu naut, forcee cade, semne, ragur de margee
bbeour facute dn scoc.
"Un ceu cum nu se poate ma tpc concudent, gnd baroana.
O prvete care spune totu despre exotsmu aceste ar. Occdentu
Orentu oferte pe aceea tpse, un curcubeu cockta..."
Mna care pmba bnocu se opr. Edth mar magnea.
- n sfrt, -am gast.
Herr Water care, toropt de soare, aproape adormse n fotou de
rachta, se redresa:
- Va fect... Oamen dezbraca seamana to ntre e.
- Femea n-arata rau...
Edth o cerceta cunoscatoare. Nu, deoc rau. Un trup nervos, crot
pe vertcaa, un maou de bae abastru cardna, scond n evdena
mnunat bronzu de mere a trupuu. Evra aduna paru ntr-o casca
de guma , cu braee rdcate, corpu desuea ma mpede na
eeganta.
- Da... da, repeta baroana. Deoc rau pentru o femee de vrsta
e...
Herr Water o prv pe sub sprncene.
"Nu et cu mut ma tnara dect ea..." Se abnu nsa de a orce
comentaru.
- Iar asemanarea cu Dagmar, de-a dreptu ocanta. Betu Kurt e
rava|at rau...
Herr Water observa ngadutor:
- M se pare un mraco ca ma traete! ma aes ca se mca.
Medcor e era teama sa nu ramna parazat.
Ce do se uasera de mna se ndreptau spre apa. Ccatrcea
vnata de pe spnarea u von Sundo parea un arpe nepent. Edth
von Koher se strmba.
- Urta rana. Abandona brusc bnocu trase peste costumu
de bae un haat uor: ma atep n camera dumtae... Am o dee...
Water o prv nterogatv. Baroana zmb subre:
- nante de a arunca un obectv n aer, trebue sa t ce conne.
Neamu rdca dn umer:
- Ordnu e car! Dama trebue chdata.
Baroana von Koher cuese de pe un fotou sacu de pa|a dn pa
de orez:
- Dupa razbo, am sa te anga|ez a ferma mea. Et bun pentru
n|unghat porc... Da, sunt convnsa ca te ve achta foarte bne...
Herr Water rse:
- Ierta-ma, baroana, dar nu vad deosebrea
netez gruma| cu mucha pame: operaa e aceea...
- Acunea de chdare a aceste feme n-are voe sa dea gre. Un
rateu va avertza asupra ntenor noastre. n pus, von Sundo e un
om prme|dos care nu suporta sa te pu de-a curmezu.
Competa n gnd: "Un om prme|dos , n prmu rnd, necesar..."
Cooneu von Sundo, cucat pe burta, cu barba rezemata n
pumn, smea soaree nfgndu- n spnare o pere de ace. Cadura
devense nsuportaba ccatrcea ncepuse sa- usture.
"Dupa ce se ntoarce de a du, pecam..."
"Ador marea, spunea Evra, dar nu sa se usuce pe mne... Nu
suport sa-m smt peea sarata ncreta de soare..."
La cva metr de e, do cop de vreo patru an, cu opaee
gaetue, construau un caste de nsp. De fapt, opntea baeeu; a a
treea sau a patruea contrafort rdcat, feta care- contempa cu
rabdare eforture, caca n pcoare edfcu. Baeeu ncepea sa
pnga o ua de a capat. |ocu dura ce pun un sfert de ceas.
"Curos!, fozofa cooneu. vne sa crez ca un se nasc cu
nstnctu de a dstruge. Sprt dstructv congenta..."
- O, excama meodos un gas care contnua n mba germana:
Iata o pacere cu totu neateptata. Buna zua, baroane!
Von Sundo tresar. Edth von Koher, n haat ab de pa|a
ochear cu rama de pexgas beu-ce, n nuana costumuu de bae,
zmbea cu to dn.
Cooneu se rdca:
- ntr-adevar. Cu totu neateptata.
- Nu t ce pacere m face sa te vad... petrec concedu a
mare?... Procedez foarte ntegent. Soaree este ce ma bun
medcament... Ah! Ce noroc!...
Vorbea repede, parca ntr-adevar ncntata, zmbea vesea,
gestcua, rdea, afnd o voubtate, o dspoze superfcaa care
nu- erau caracterstce. Von Sundo o cunotea ndea|uns de bne ca sa
smta artfcau.
- Noroc? La ce va refer?
Pusa pe at ton, ntrebarea ar f parut agresva.
- Ca te-am ntnt... spun drept, am avut o dmneaa
pctstoare...
Cooneu surse:
- O stuae neobnuta pentru doamna baroana von Koher, att
de anturata de obce.
- O, gaset?! Va sa zca asta e mpresa pe care o as! n
reatate, ce ma amuzan oamen pot deven a un moment dat
obostor. Tot ce- bun merge de tre or, spunem no. Eu, rse, nu sunt
de acord. Sufcent e de doua or...
- Uneor o sngura data, ceda cooneu une dspoz
sarcastce.
- Ca de pda?
- Un gon bne ntt.
Edth, surprnsa, scoase ochear. prv fx o cpa, apo zbucn
n rs.
- A dreptate. Dar, ce pun ac, nu trebue sa ne gndm a aa
ceva. O z mnunata, feme spendde, pescaru... Am vent sa fac o
bae, dar cred ca m-am razgndt. Apropo, a sautar de a varu meu.
Von Sundo se ncna:
- Sunt prea onorat. Transmte va rog respectuoasee mee
muumr exceene sae domnuu mnstru Hmmer.
Peste umer baroane, o vazu pe Evra apropndu-se. strnse
paru ud ntr-un coc scotocea dn mers sacoa de pa|a, cu gesture
mc, nervoase, caracterstce femeor cnd cauta un obect ratact n
tame-bameu de feacur nghesut ntr-o geanta mare.
Dnd och cu Edth, avu o mcare mperceptba, de recu, care
nu scapa baroane.
Femee ncnara uor capu, cu un surs convenona.
"O veche buna pretena", sunase recomandarea u von Sundo.
Edth von Koher arbora un zmbet seducator:
- Te nvdez, baroane, pentru asemenea preten.
Von Sundo drese gasu. Rost n franceza:
- Doamna Manu nu vorbete mba germana.
- O! scuza-ma. Trebue sa va spun, stmata doamna, ca sunte
foarte admrata. Ier seara, n bar, preten me ncercau sa va
ghceasca naonatatea.
- , ntreba ntta Evra, au ghct?
Edth rse vesea:
- Parere caatoreau spre nordu Europe. Dar cred ca doctoru
Water a concentrat ce ma bne opna: o frumusee unversa vaaba.
Evra Manu zmb, mereu cama:
- ntr-o socetate care se bucura de o prezena ecpsanta, ca a
dumneavoastra, compmentu e magutor.
Baroana arata dn nou dantura mpecaba.
- V-o poate confrma Water nsu. Fnd om de afacer, a ansat o
comparae camatareasca: unversa vaaba, precum ra sterna.
- Hm, spuse von Sundo, m-ar nteresa parerea - tot cama-
tareasca - a mnstruu nostru de fnane.
Baroana smua umrea:
- Ce s-a ntmpat cu dumneata, von Sundo? Cndva te nte-
resau opne unor persoane ma scptoare. Ah! Soaree acesta e
ngroztor... n vacana, oamen sunt ma pun convenona. n-
draznesc sa fac o propunere: Nu vre sa uam ceva rece pe terasa?
Von Sundo se consuta scurt dn och cu Evra.
- La dspoza dumneavoastra, doamna baroana.
n gnd, o n|ura ma trva sucuent dect o ntreaga echpa de
hama dn portu Hamburguu. Cnd se aezara sub umbrea abastra,
care e ocrotea masa, hotarrea era uata.
"O sa fugm! Trebue sa gasm undeva o gaura unde sa nu ne
dbue porc ata! Sa nu ma smt n permanena gheara de post a
u Hmmer, sa n-am n faa ochor rtu u Grng, gura baoasa a u
Mer... toata turma de montr a u Adof! O sa fugm ca do evada,
ca do escroc, ca do crmna...."
Evra cuese dstrata un pcot dn coupe-|acques. Ca totdeauna,
era eeganta, perfecta, mnunat de stapnta. pusese ochear de
soare pentru a nu- trada prvrea prea densa, prea concentrata a
nteresuu speca pe care - strnete un ndvd.
"Ce vrea? Unde va ov? Pe cne?"
Edth sporovaa despre ngheatee admrabe de a Mano
-"taen sunt nentrecu cnd este vorba despre geatt" - cerce-
tnd cu atene faptura Evre.
"te sa se stapneasca, dar n fond e nentta. Ce curoasa-
vaa! E ac, n faa mea, ve sanatoasa. totu tu, da, tu!, ca
peste un numar de ore nu va ma f! Nu va ma exsta. Kaput!"
Cnd se ntoarse n apartamentu u, von Sundo, dezbracndu-
haatu de pa|a, sm ceva fonndu- n buzunar. Surprns, scoase o
foae de boc-notes:
"Paras medat torau. ah a regna."
***
Convorbrea teefonca, ca de obce, fu scurta aconca:
"Coana Ddna, trebue sa te vad negret... A trece pe a
dumneata dupa-amaza."
"Te atept a patru."
"Bnenees, Aurora nu te nmc."
Femea rse gros.
"te vreodata ceva? Drept cne ma e, puor?"
Aexandrna Bodeanu - Ddna pentru ntm - una dn pre-
zenee smandcoase ae ceauror oferte mercurea de Aurora
Stanescu, ocua pe Caea Caara, n aproperea Bserc Sfntu
tefan. O casa veche, aa-zs boereasca, bne ntrenuta, cu ferestre
nate gradna ngr|ta. O casa aratoasa, dar ncomoda. Odae erau
dspuse n vagon, greu de ncazt dn prcna dmensunor, atenansee
ntunecoase, ar cordoru ung, att de frguros -"tune spre
Groenanda", cum spunea unu dn preten Bodenc - nct arna era
nevoe de oeaca de cura| pentru a hotar un drum spre bae, bucatare
or camara.
Vara, n schmb, te smea ca n ra. Racoare, aer prment, ar
gradna oferea dn pn spendore fecaru sezon: ac bu|or
prmavara, padure de crzanteme toamna, pna a Cracun, tufe de
hortens trandafr.
La ora patru, drectoru Athne Paace-uu prezenta un buchet de
for saruta mna grasue, cu nee pete de fcat a coane Ddna.
- Craue! Tot nu te a de fe!
Arstde Stanescu surse parv:
- Z ca nu- face pacere.
- Ba-m face!
Se smea n argu e cu Stanescu. Un pu de ee, dar preten de
nade|de tovara de afacer corect. De fapt, se agreau amndo.
Faceau parte dn categora aceea de camaraz care se cunosc bne, nu-
fac uz, nc unu nu pretnde ma mut dect poate ofer ceaat,
aceasta nu dn neepcune, c dn capactatea de a nu reacona faa
de cusurure parteneruu. ntr-o pretene, ca ntr-o casnce, nu
conteaza suma de cata or de cusurur a modu absout, c ceea ce
coechperu suporta sau accepta fara efortur, era una dn teore de
nezdruncnat ae Bodenc. "Cca so trebue sa se competeze! Daca
Popescu e chetutor, Popeasca trebue sa fe econoama, z zgrcta,
ceea ce, n prncpu, e o catate. La dracu! Vaa astora do va f
totdeauna ad. Prefer sa-m scoata boarfee cu toba, dar sa fe
neegere n casa, dect sa ma au de par n orce cpa cu barbatu-
meu pentru cnc parae pe care e-am dat n pus oteanuu..."
Intrara n saonu coane Ddna, mens, supraagomerat pn de
amntr. Pastra fotografe tuturor barbaor care avusesera
mportana n vaa e, dar cu oarece dferena de tratament n
dspunerea portreteor. Ce do negustor grec moeru otean, care-
asgurasera bunastarea, se poate spune char bogaa, nrama n
argnt, prveau de pe consoa de sub ognda. Ceaat, oferu, utma
marea e dragoste, n unforma de mare nuta, mparaea sngur pe
pedestau dntre ferestree cu portere de pu. Arstde Stanescu se
aeza a ocu obnut, un | cu urech cucur. Aatur, se afa o
masua |oasa, fauta cu arama batuta.
- Fac o cafea?
- Nu, saru' mna N-a refuza nsa un pahare de Porto.
Bodeanca rse:
- Gustur subr de cucoana. t unde e...
Drectoru Athne Paace-uu se ndrepta spre un bufet su-
praeta|at. Scoase doua paharee de cobat rou condru dn acea
servcu.
Coana Ddna urmarea cu pacere. Legatura dntre e nu depase
ncodata cadru strct a camaradere , ntr-un fe, ncerca faa de
Stanescu sentmente vag materne.
- Ara bne, cucoana, decara drectoru dupa ce ua prma
nghtura.
Bodeanca, aezata comod pe canapea, ntr-un capot de satn cu
r ura - de cnd renunase a sueta apreca hanee arg
ncaamntea comoda -, rse muumta.
Nc acum, a aproape azec cnc de an, nu- pseau
curtezan. Adevarat, se ngraase peste masura, dar nu trebua s-o
prvet de doua or ca sa- da seama ca fusese o mare frumusee
ca az ma ramasese destu. Avea un prof perfect, un ten mena|at
de ntemper - excesu pondera preznta avanta|e - ar och
abatr, mut adnc n orbte, ramasesera mnuna.
Serenade constante nchnau do renter un magstrat a
pense. Nu- refuza categorc pentru ca, zcea coana Ddna, "e trst
cnd o femee nu ma prmete for", dar nu se anga|a a nc o
combnae defntva. "Prmara dormtoru, astea sunt drumur de
tneree."
- Nc tu n-ara rau, fue. Ia z, ce vnt te aduce?
Arstde Stanescu asa paharu se apeca nante, cu coatee
rezemate n genunch mne ncrucate.
- Coana Ddna, am nevoe de ban. Treaba- presanta.
- Adca?
- O una, ce mut doua.
- Ct?
Drectoru hoteuu raspunse a fe de drect:
- Cnc moane.
Bodeanca ntredeschse uor gura. n prncpu, cam banua cu ct
e pavat ofcu fnancar a hoteeruu, era mpede ca nu dupa cteva
sute de m, acoo, vense a ea, dar, orcum, nu se ateptase a
asemenea suma. Dupa o cpa de nauceaa, atena se ascu.
Stanescu nu era baat prost:
- Vreo mcare a bursa?
Drectoru nu doar ca nu umba cu och ega, dar, ntr-un mare
hote de casa, se pernda ume feurta, se pun a cae af mute. Ea
nsa daduse cteva ovtur frumuee de pe urma unor "fxur" optte
de Stanescu.
- Nu... Nu- vorba de bursa. Nc de vreo afacere...
Bodeanca cerceta mrata ntnse mna dupa gar.
- Atunc? Te pomenet c-o f vreo fusta.
Arstde Stanescu ova o sngura cpa, apo ncuvna, dnd dn
cap.
Coana Ddna, care tuse sa- expoateze a maxmum farmecee,
conducndu- barca ntegent, cu gra de ghea mnte de zaraf,
nu- putu ascunde umrea admraa:
- A nab muere! Cu cnc moane cumper un star de cnema.
Nu-m spune ca Garbo te-a asat sa- trag fermoaru.
Stanescu dadu trst dn mna:
- arde de guma me-m ard creer.
- Ba nu gumesc defe. Da' cred ca a nnebunt tu! Cnc moane!
Bdeu de aur nu vrea?
Arstde Stanescu ofta terse faa transprata.
- Ascuta-ma un mnut a sa neeg. vorbesc de parca m-a
f mama. A ubt dumneata, t cum e cu amoru. Acuma m-a pocnt
pe mne.
- F sanatos, baatue, ubete, ca acum e vremea ta. Dar
dameza m se pare dn cae-afara de obraznca! nnebunse Nkos,
grecu, dupa mne, da' tot n-a spart Banca Naonaa!
Arstde Stanescu sm ca se enerveaza:
- Nu po sa a un pc de rabdare? Nu pentru dameza am nevoe
de ban! Nu ea m- cere!
Coana Ddna casca och:
- Da' cne? Ta-su? Or f gan tu tre' s-o cumper. Daca-
bubaa, te dezbraca!
Arstde Stanescu prnse tmpee n mn.
- Doamne, Dumnezeue! Greu o ma sco a capat cu femee.
- Ha ca am tacut.
- n sfrt! Vreau sa dvorez, coana Ddno. No ne-am uat sub
regmu separae de bunur. n caz de desparre, trebue sa resttu
dota Aurore.
- Aa de mut -a dat ghu|u de Dobre?
- Nu de a nceput, nsa m-a tot credtat pe parcurs. Ba pentru
fabrcua de a Buten, ba va dn Hu, fermee ce-a ma fost. Da' n-
a scos un franc dn buzunar fara chtana.
Bodeanca rse:
- Norma. Cap de negustor, pcher batrn! Acum prcep... Dar
de ce trebue neaparat sa va despar a trbuna? Aurora nu te
ncomodeaza , pe urma, -o spun sncer, e pacat de ea. Fa-
mendree cu mndrua, fara sa- sparg casa nu te doare capu de
moane.
Arstde Stanescu se strmba:
- Prea mers de sfat, coana Ddno, scuza-ma de deran|.
- Pa de ce? Spune-m cu ce te ncurca nevasta-ta?
- Nu- vorba de ea. Nna - aa o cheama pe dameza, cum spu
dumneata, de este o femee excepona de corecta - nu accepta
stuaa de amanta.
Pe masura ce vorbea, se monta, rdca ncontent gasu:
- Vrea casatore n regua, cu acte, gospodare, cop, nunta,
popa, muratur con|ugae fanfara mtara! Or egtmam egatura, or
ma da dracuu! Acum e car?
- nducete-o tu cu un cadou ma acatar. Vreun brant ceva,
o bana...
- I-am uat casa! Nu- pasa! Vrea vergheta. Dscutam de
pomana.
- Bne, ma baete, cum chbzuet sa fac tu rost acuma de
cnc moane?
- Dumneata ma po a|uta.
Coana Ddna, de umre, scapa gara pe covor, utnd s-o rdce.
- Eu?!
- Vez ca arde! Las' c-o au eu. stnse gara n scrumera o
prv nta: Da, dumneata.
Bodeanca mue buzee n pahareu cu Porto, respra adnc
decara pe un ton pn de bndee.
- Ma Arstca, eu - -a mna pe Dumnezeu - nu sunt femee
saraca, ba char dn contra pot sa zc ca, fara nebune mar, m pot
face orce pofta. Dar Ceahau, dupa cum bne t, nu- a meu, -a
Cantacuznoae, n-am mun nc de ban, nc dntr-at fe, nc macar
vreun deuor ma przart ct ar f a Mtropoe. daca...
- Dumneata, o ntrerupse nerabdator Stanescu, ma po a|uta.
Gasu hoteeruu se auz subre, ca un uerat.
- Fa-m egatura cu neamu.
Bodeanca prv surprnsa:
- Care neam?
- Nu te-ascunde de mne, coana Ddno. Suntem preten vech.
Cu Water.
n genera, Bodeanca, dn cochetare, nu purta ochear. n stua
specae nsa, de mare emoe, smea c-o asa vederea. Lua ornonu,
afat a ndemna, - cerceta ung pe hoteer.
- Nu ncerc sa te mnt. Dar de unde a afat tu despre Water?
Arstca Stanescu rse ncntat.
- Nu- un bun hoteer aa care nu te tot ceea ce e nteresant
merta tut despre muter u. Bnenees, n spatee unu evanta de
mare dscree.
- Et detept foc, am observat, dar tot nu vad cum a dbut
chesta cu neamu.
- Smpu ca bon |our! A teefonat de doua or prn centraa
hoteuu, cernd 54202. |n prea mut a dumneata, coana Ddno, ca
sa nu- tu numaru de teefon pe dnafara.
Bodeanca rse:
- A dreptate, smpu... Caraghos de smpu.
- Atta- cer! Pune-ma n contact cu e toarna nca
agheasma. Nu pot sa- spun sngur despre mne ca-s baat ste.
Coana Ddna ncepu sa panoteze cu unghe ung, bne acute.
Vorb ntr-un trzu.
n cpee ma deosebte, ma aes pe masura ce treceau an,
revenea tot ma des a mba|u mc prosttuate dn Braa. Ce perase o
tneree vctoroasa prospera, readucea a suprafaa vrsta. Ea nsa
se smea uneor surprnsa, constatnd ca foosete spontan termen,
expres pe care e socotse demut utate.
- Arstca, maca... Et baat bun, nu zc, nu prost, ar zc, te-o f
prcepnd a sosure aea fandoste oda de ote boeresc, nu zc, dar
unde da tu trcoae acuma e, cum sa- spu eu, treaba subre! , p-
orma, nc oacau nu- tantaau. Pe ce- cer tu cnc moane?
- Coana Ddna, marfa o s-o preuasca e. Eu atta te rog.
Aran|eaza-m un rendez-vous cu persoana, z- cne sunt ca am un
pont gras.
Se rdca - saruta mna:
- Comsonu dumtae, 5%.
- E asa, Arstca, se opuse de forma Bodeanca.
- Ba de ce? Ute, peste o una, e zua dumtae, sfntu Aexandru.
Un mc cadou, ca ntre preten.
Bodeanca conduse pna a ua. dadu o pama uoara pe
spate:
- Et un punga, dar un punga smpatc. Asta- norocu tau.
Mne dau vet.
***
ncue ua, trase zavoru , rasufnd uurat, dadu drumu sa
cada pe o canapeua cam ponosta. ncepu sa cerceteze ncaperea,
poposnd asupra fecaru obect cu o curoztate metcuoasa, de copo.
Dncoo de ua, se auz gasu nceat a u don' Gua urndu-
noapte buna spaatorese. O vreme ma starura zgomote gospodaret,
specfce sfrtuu de chef. Zangant de pahare farfur strnse
teanc vrte n chuveta, cnchet de tacmur, ua de stca a
bufetuu, robnetu...
Apo se aternu tacere depna. O nte de noapte de vara
bucureteana, nepata de gnau vreunu sergent or dangat de
tramva obost.
Marn Vforeanu deschse fereastra - aer nchs de demso ocut
de om batrn - reua tactcos nventarerea nteroruu. Tmp
avea, sava Domnuu!, zse ca, daca Duca nea ascuns un sngur
obect care prezenta nteres, ar f fost mposb sa nu- repereze.
"ntr-o percheze - ce atceva facea e acum? - trebue sa
seama de pshooga persona|uu (vrsta, medu soca, grad de
nstrure, gen de ndvd, caracter) de conde - spau tmp - n
care obectu n cauza a fost camufat."
Iar avocatu nchpua ca pe tefan Duca -a ntut perfect: un
moneag cu pedgree, mecher ascuns. "Ceva a camatar u
Bazac care, n ncaper sordde, dormeau pe mun de aur, ascun sub
satee de pae mucegate."
Sordda era odaa prnuu. Evdent, n fecare ungher
supraveuau |anc vestg de trecuta straucre, nsa totu era
deterorat, cobt, mncat de car... Doar caftan de pe pere, n rame
somptuoase dar pne de praf trbe pe aocur, pastrasera
prestana. Barb mpresonante, comanace, ca nte bostan men
vrfundu-e estee n echbru precar - Vforeanu ctse cndva ca,
dn prcna dmensunor "paaror", nu ncapeau do n n acea
radvan - aur nestemate pouate cu darnce: pe pntece, pe
gruma|, pe toate degetee, a bru, pe poaee straeor bogate. Cu ma
muta dscree apareau guvaeree pe vetmntee descendenor
bon|urt apo pe ae nepoor acestora, ferc veutor a acee
"bee poque" de a sfrt nceput de seco.
Indferent nsa de veac, to, prn prnese Duca, prezentau
aceea caracterstca: prvrea exprese arogante, de nembnzta
trufe, de sgurana certtudne. Sgurana generaa de contna
ncontestabe vaor de can, certtudnea supraveur neamuu a
permanene mportante a acestua, departe, peste vrem, pna n
vtora cea ma departata.
"Mou nsa, conchse Vforeanu gndndu-se a faptura modesta a
u Stefan Duca, moe nofensva, sorbndu- sotar marghomanu a
baru Athne, nu e seamana. L-a ras reforma agrara. Cnd seaca
vstera, pca nasu. Sau face pe nebunu..."
Era o poteza care nu trebua gnorata. Orct ar f saract,
exstena dn acest demso nsaubru era ne|ustfcata. "Ata, char
cnd sunt sarac, nu-s sarac ca un Ionescu oarecare, tot ramne ceva
pe fundu spetuu. Baca subvenoneaza, dn sprt de gnta, rudee.
Dn marunu scapat de neamur, tot razbesc a o odae cumsecade
o masa de brt..."
Marn Vforeanu ncepu sa se pmbe prn odae, hotarnd s-o a
metodc. Cerceta dnt spatee tabouror, de era convns ca acestea
nu camufeaza nc un safe.
"E batrn, repeta. Batrn, nu mbec. Asta nseamna, n
prncpu, ca obectu- ascuns undeva, a ndemna, o tana care,
pentru a f abordata, nu necesta efortur fzce. ma nseamna,
avnd de-a face cu un om ntegent, ca e vorba de un truc smpu,
rdco de smpu, o ascunzatoare care de fapt nc nu e ascunzatoare,
excude deea de camufare."
Fraer, surse Vforeanu ncepnd sa scotoceasca bboteca, de
fapt cteva eta|ere forentne, ascund comore n tane compcate,
nu ntegente, unde e dfc or repusv de cautat. n pod, sub
duumee, n pvna, n haznae - procedeu preferat ma aes n
medu rura - or, a cu frca u Dumnezeu, n spatee coaneor.
"Io, domnue, povestea rznd un |andarm carunt dntr-o
comuna rasarta de nga Bucuret, dbu a fx. Dntru nceput o caut
- arta-ma, Doamne! - pe Prea Curata, pe urma umbu a Sn'
Ncoae. Sa observ o cheste! |aranu nu- dosete ncodata corpu
dect a coana Mntutoruu. Ce-o f n capu or? Ca sfn aa s
band? Daca nu- a coana, adca corpu dect, e a prvata. Nu- a
prvata, e n gra|d daca nc a gra|d, merg prate a cmtr sap a
groapa u' tat-so! Crede-ma, domnue, -o spu ca unu de-a macnat
tre|' de an n |andarmere..."
Vforeanu rasfo cu atene care, und a mna voum cu voum.
Noroc ca nu erau mute. O bboteca modesta, dar gratoare,
dezvaund regretu, nostaga batrnuu tefan Duca pentru vrem
demut caatorte - memore u Taeyrand, scrsore doamne de
Sgur ae doamne de Svgn, ceebra n epoca "La dame aux
voettes" - sabcunea partcuara pentru fama Bonaparte. Exstau
ce pun douazec de voume care se ocupau de Napoeon, de maca-sa
Lucrea, de fra u, de sora-sa, Pauna Borghese. Se afaa pe coperta
n poza doamne de Rcamer, aa cum o ncorsetase n marmura
Canova...
Nc scrnu cu taba de marmura sparta nu era nteresant. Ceva
en|ere, doua perech de manu gasate, ofte, un ac de cravata cu
pera, batste, feacur.
Avocatu nu se atepta sa gaseasca nc nu cauta obecte cu
vaoare de crcuae comuna. Cne e poseda, nu sta a demso , n
orce caz, nu asa chea a portareasa. De atfe, nmc nu era ncuat:
scrnu, garderobu ubred, sertaree comode, mcu secrtare - toate
erau vrate, ba unee u, spre a nu ramne cascate, erau nepente
cu ghemotoace de |urna.
n noptera - un cete de ungh, o forfecua, medcamente, o
ngura de argnt cu stema, ntr-un pahar go, murdar; pe un carnet cu
copertee egate n muama neagra rn|ea ugubru o proteza deventa
nutzaba or nuta, poate, de rezerva.
Cu sa caracterstca a oamenor neatn nca de mzere
senectu, Vforeanu scoase carnetu prn aunecare, fara sa atnga
"maroaree" de porean.
Vforeanu, un ndvd emnamente practc, ncapab sa purceada a
vreo ntreprndere, ct de marunta, fara a nt un scop precs, rasfo
carnetu consternat. Se ateptase sa dea peste un so de agenda,
eventua buetn monetar znc, sta de credtor, adrese, numere de
teefon. Constata cu stupoare ca boc-notesu connea refec
maxme emse de cugetator ma mut sau ma pun ceebr, ctate de
poeze proza care, pesemne, sunasera bne batrnuu or se
parusera pne de mez.
Cu ce sa- ocupe oamen tmpu! Oare to ne-om smnt a
batrnee?!
"Ma pastreaza ntotdeauna cte o dorna, ca sa nu f ncodata
neferctu une mar fercr." B. M. Gracan.
Auz ce cheste! Car, mou e ramot!
"Cne ar f tut de Hector, daca Troa ar f fost fercta?" Ovdus...
"Vsarea e umna de una a gndr." Renard...
- E da, facu Vforeanu! Lumna de una a gndr... E adnc!...
"Nu trebue ncodata sa se para ceva cu neputna"... Dumas. E, ce
sa- spun?! pe asta- credeam ma ste... "Ratat: un om care nu a
atns n decursu ve ceea ce -a propus a optsprezece an"... Raea...
Hm!... Asta ar f o cheste!
Contnua sa rasfoasca pagna cu pagna, dn contncoztate de
stcete. "Sa fu cu nma mpacata ca n-am oms nmc..."
Och fura atra pe neateptate de cteva rndur strecurate
ntre un ctat dn La Rochefoucaud o strofa dn Musset:
,L. de Courcees - 22 Rue de'Amrat - 12956; Buc. - 13567."
Marn Vforeanu nsemna datee n carnet, apo ramase muta
vreme pe gndur. Era aproape convns ca a dat peste o gasena.
"Un trouva ntressant.." 13 era cfra care prefxa a Bucuret
numeree de teefon ae ambasadeor. A repera ambasada respectva
nu ma consttua o probema prea compcata.
Vforeanu contnua cercetare pna n zor, dar nu ma gas
nmc nteresant. Paras ocuna u Duca dupa ce resttu chee coane
Aneta, care, de asta data, uata prea repede, asa mna sarutata.
conduse pna a erea dn boc - urmar fermecata pna per a
capatu straz.
"Ute! Cu oamen dn ata sa f umput Dumnezeu pamntu!"
Lua o pasa de sfoara dn cuu de dupa ua peca a paa.
Actoru Dnu Ionescu fa ncet cartea. Dobrn, ce ma nervos
dntre to, fxa ochear a radacna nasuu:
- Ha, dom'e! Pronuna-te odata. Parc-a fa turur goae, nu
dame de carton!
- Cp! spuse moae actoru.
Tcu Stratuat se strmba:
- Nu cu cp se au ban, ba Gary Cooper! Paroe!
- Cnc sute! ceru zarstu rasfra bancnotee pe masa.
Dnu Ionescu deschse ar care, nehotart. n genera, era atent
cu ban, "cacuat", de dspunea de un vent confortab. Taca-sau,
podgorean bogat, subvenona substana; saaru de stagar a
Naonauu aproape ca nc nu conta. n z de eafa, anuna nvarab
pe Deu, contabu cocoat a teatruu: "Am vent sa-m au bacu!"
Excedat, Dobrn se uta spre cea:
- Asta nu ma e pocher, neca, e ah!
- Sec! se hotar, n sfrt, Dnu Ionescu.
Tcu Stratuat ncepu sa rda:
- Asta, daca da cnc sute, a prns pe pun car.
- De turur! mr zarstu. Ce fac Tcue, merg?
- Bnenees, mon cher. Vreau sa vad turure u Gary Ionescu...
Dec cnc sute a votr, pus o me cnc!
Dnu Ionescu, sperat, azvr care. Dobrn e arunca e. Tcu
Stratuat greba ban cu ndferena.
Luu Dragu dezp nasu pt de geam se aeza pe brau
fotouu, nga Stratuat.
- Ce naba?! nca nu v-a pctst? De doua ze n-aud dect fu,
car, qunta, cafee, nca o stca de sherry, gar ar de a capat
acea repertoru.
Tcu Stratuat se asa pe spatee fotouu:
- Cnta-ne tu ceva ma amuzant! Se uta a cea: Adevaru- ca
m-am pctst eu.
Zarstu, ce ma patma dntre e, ar f |ucat douazec cnc de
ore pe z dn douazec patru, scoase ochear. Sufa n e,
aburndu-, terse cu batsta.
- Ce naba vre sa facem? Poua , dupa cum se arata, nu se
ndreapta nc mne.
Dnu Ionescu strnse care e aran|a n cute. Era un barbat
pedant orce femee, daca nu s-ar f nascut "sub matura", n
con|unctura cu ea crpa de praf, vztndu- ocuna, ar f eztat
oeaca nante de a- comanda trusou.
- De fapt, constata, pocheru e amuzant n patru.
Luu Dragu aprnse o egpteana cu capatu aurt.
- De ce nu -a chemat pe prn? V-am spus ca -am vazut n
hote.
Pronunase cuvntu prn cu o vouptate specaa. Copa de
mahaa, vnzatoare a Bay, ce ma seect magazn de gaantere
barbateasca dn Bucuret, descoperta ansata de Ncuor Con-
stantnescu, facuse succes rapd. Avea un sex-appea et dn comun
, ntmpator, taent. Receptva, doar n do an se debarasase de
accentu de mahaa, nvaase sa nu se rdce n pcoare sa zca mers
cnd saruta mna un barbat, ar casee Weser Maryse creasera
un st foarte persona. Lu Luu, tefan Duca era tota ndferent, dar
era "adorab" sa po decara n cuse, prntre amc, orunde, "apropo
- de pda - nu v-am spus utma butada, sau fgura, sau escapada a
u prnce tefan..."
Zarstu dadu dn mna:
- Ce sa |oace aa? Foroanee de a coroana strabunor?
Luu ndrepta dunga pantaonor de oanda:
- Ce-s aea foroane?
- |ep, ubre! expca Tcu Stratuat. Char! C o f avnd Duca
a coroana?
Dobrn dadu dn umer:
- Cam a |uma' de k, n orce caz. Cnd se uta a tne, te sm
obag. Da- nab! Chesta e ce facem?
Dnu Ionescu se rdca azvr och nstnctv n ognda. Luu
prv amuzata. Era frumue, supu, bronzat statea bne pantaonu
ab sweateru beumarne. Frumue, ndscutab, dar Luu tndea ma
sus dect a un apartament modest cu doua-tre camere roche de
gata - Sora, eftn decos - orct de ncetate ar f fost nope...
Ca un cu se nfpse n mnte un daog de cuse surprns pe cnd
era nca fguranta, ntre Tanase Ggeta Popescu, mare vedeta a
teatruu bucuretean de peste douazec de an. Un daog a caru
moraa avea sa devna pentru Luu motto de vaa...
Se repeta o sceneta n care o actra de mna a doua, dar tnara
frumuca, evoua n rou une aventurere de mare casa, gen Vanda
Serafm dn =aiele. Pe Tanase nemuumea ntrarea actre, feu n
care traversa scena dezbraca mantou de vzon. Voa st,
deznvotura, eegana, grae.
"Fa, strga maestru, cnd te dezbrac, fa-o de parca a ma-ta
numa' anmae dn aea a avut n spnare! Hermna cre negre, nu
urcana tocana!"
O zarse pe Ggeta Popescu care, trecnd ntmpator pe a teatru,
asstase a scena.
"Ggeto! facu excedat maestru. Arata- astea ce va sa zca o
doamna!"
Ggeta Popescu se executase cu deznvotura. Traversase scena
parca n pas de dans, azvrse mantou pe spatee une canapee cu
nepasare regaa, n sfrt, executase mcare cerute de text.
n cuse, pregatndu-se sa pece, optse u Tanase cu un surs
superor: "Ce vre, mon cher?! Pe vremea mea prmeam un brant ca
sa pun pcor peste pcor. Astea e ofera pe amndoua pentru un...
cotet!"
Tcu Stratuat vr portefeues-u n buzunaru de a spate:
- Pna ma ntorc, hotar-va!
- Da' unde te duc? se nteresa zarstu.
- Cobor pna n bar. Ata zc ca nu ma au Lucky Strke, dar am
eu o combnae. Ma ntorc medat.
Evra Manu deerta sertaree comode. Pe pat, vaza de|a facuta
trebua doar nchsa. ma ramasesera de adunat feacure, cosmetce,
obecte ntme, mca trusa de medata necestate, sa e aran|eze n
sacu de voa|.
Stabsera sa paraseasca Efore medat dupa mezu nop. Kurt,
ngr|orat grabt, decsese ca acesta era momentu ce ma potrvt
pentru a se strecura neobserva a scapa de copo baroane von
Koher. auz batnd n ua - nu era nc unsprezece - surse
nduoata: " e teama sa nu m se ntmpe ceva nu ma are
rabdare..."
Strga cu spatee spre ua:
- Intra.
Aran|a o buza se rasuc:
- nca nu sunt gata...
Cuvntee ncremenra pe buze. n faa e se afa un necunoscut.
Dn prcna ntunercuu, dar, ma aes, a surprze, nu- putea desu
trasature. Barbatu rdca mna atunc Evra vazu revoveru. Inma
se opr nante de a auz detunatura.
"S-a termnat!"
Ua se deschse pe neateptate barbatu ntoarse capu refex.
Prnu tefan Duca cpea marunt, nedumert:
- Va rog sa ma scuza. Se pare ca am gret apartamentu.
- O, nu! strga Evra.
Necunoscutu se rasuc fugerator, mbrnc pe batrn ebernd
pragu dsparu.
Izbt de perete, prnu ncerca sa- ndrepte nuta:
- Ce manere! Tner aceta... To... >out sim.lement des
roturiers... Scuzee mee, doamna...
Nu- pacea sa mearga cu ftu - n genera Tcu evta spae
nguste nchse - cobor aene scare, pmbndu- degetee pe
baustrada de nuc ustrut. De aba cnc dupa-amaza, dn prcna
vrem nchse era aproape ntunerc, Stratuat se mra ca dreca n-a
dspus aprnderea umn.
"Dracu sa te a de han mput! La cnc sute pe z, a putea sa ne
da barem opae!"
Cnd a|unse a m|ocu scar vazu pe batrnu Duca vennd dn
capatu cuoaruu oprndu-se n dreptu unu apartament. Prnu
apasa pe cana, deschznd ua cu zgomot.
Pe Tcu surprnse "gaaga" gestuu, "nu prea de casa buna", ma
aes ntr-un hote de ux.
"Probab a surzt nu- ma da seama. De fapt, n genera,
batrn au o gestca necontroata, brusca. Nu- ma n ncheeture..."
Nu- urma gndu. n cpa medat urmatoare, sau ce pun aa
se paru, un barbat n dn acea apartament, nghesund ceva n
buzunaru hane.
Fara sa stea pe gndur, Tcu Stratuat sar utmee trepte
ncerca sa- bocheze trecerea. Dezechbrat nsa de sartura, prm n
pn obraz pumnu necunoscutuu. Cazu n genunch, dar se redresa
nstantaneu. O ua a fuga pe urmee agresoruu. La capat, cordoru se
bfurca. Stratuat, descumpant, cerceta cuoaru dn stnga, apo ce
dn dreapta, tnd ca- nut. Omu dsparuse.
Trecu pe a bar facu rost de gar. ntre tmp, n hote se aprnse
umna.
- Ce-a ntrzat, dom'e, atta? ntreba Dobrn. Credeam ca a
carat-o ne-a asat u!
- De obce acht nante nota de pata.
Luu Dragu prv ung:
- Ce-a pat? Par cam turtt.
Tcu Stratuat se eschva:
- L-am vazut pe Frankensten! Ave dreptate... Pesa|u a devent
ambetant.
Dnu Ionescu rotun| sprncenee:
- n consecna?
Tcu nfpse o gara n cou gur a |ean Gabn.
- n consecna, au revor, chre Efore! Nc o amanta nu ma e
nostma dupa o saptamna.
Luu sar ncntata de gt. ndo genunch, asndu-se cu
toata greutatea.
- n afara de mne! Et adorab, Tcue! Te ubesc!
Despre ncdentu petrecut pe cordoru hoteuu, Tcu Stratuat nu
pomen pretenor nmc.
*'*
Dodge-u gonea nebunete pe oseaua uda. Evra amnt -
amanuntu n sne se paru stupd - recama care nante de razbo
fgura n toate numeree dn "Iustraton franase", pe toate zdure
Parsuu unde afa|u nu era nterzs.
"Senceuse et rapde, ee passe... C'est une Deage..."
Och nu se desprndeau de pe cadranu de kometra|. Acu
avansa amennator: 80... 90... 100...
- Ascuta, Kurt... Daca am scapat de gon, nu e un motv ca, de
fercre, sa ne frngem amndo gtu acum.
Cu mne ncetate pe voan, cu maxaree mpetrte - se
reefau sub pee compet descarnate - cu prvrea fxa, semana cu o
fara gata sa se repeada asupra praz.
Von Sundo nu raspunse. Ma parcursera cva kometr n tacere.
Poaa bcua parbrzu, reducnd a nefcent tc-tacu tergatoruu.
Evra aprnse o gara cu degetee nepente:
- De fapt, unde mergem, Kurt?
- Nu tu! zbucn von Sundo. Orunde! n ume, a dracu', n cer
sau n ad! Porc! Fecor de caea!...
- n fond, ce au cu mne? n ce masura sunt eu nteresanta pentru
e?
- Asta- sstemu! Regmu post a u Hter. Hatuaa, spona|,
catue, asasnate! Peste tot! n pat! a toaeta! n somn! Umbra
atotputernca a Gestapouu! S-o sm, s-o vez, s-o t peste tot!
Best! Montr! Suspecteaza pna sugac!
- Dar de ce pe mne?
- Pentru ca orcne se aprope de mne fara sa aba n buzunar un
carnet cu numar mc a partduu nazst e aprorc spon aat, comunst
sau dumanu persona a Fhreruu.
- Et char att de mportant, Kurt?
- Da! Nu te ndo de asta nc o cpa! Sunt un mare merde n
mensu rahat nazst! neeg? Vorbesc orb, arta-ma, dar ura, ura
cum n-am smt ncodata, m ntuneca mne! A sfarma n czme
tot Rechu or, rachetee or de care m-am saturat, a arunca totu n
aer.
Evta n utma cpa o carua cu covtr aparuta pe neateptate a
un co de osea.
Evra ndrepta o prvre rugatoare:
- Iubtue! Te rog, cameaza-te.
Von Sundo ncremen dntr-o data. Frna brusc ntoarse spre
Evra o prvre strauctoare.
- Iubtue..., ngna. A spus ubtue?
n cpa urmatoare se afau unu n braee ceuat. Gure se
cuprnsera cu acome. Era prma or sarutare. Undeva, un oroogu
anuna mezu nop.
***
- Imbecue!
Sperat - Water cunotea voena crzeor de nerv ae baroane
von Koher - e precptat dn ncapere. n secunda urmatoare, auz
zgomotu unu vas azvrt n ua facut andar.
Edth von Koher, cu fgura descompusa de fure, turna un
whsky - doza de puca marn amercan - aprnse o gara cu
mar|uana. O fuma ntnsa pe pat, ncercnd sa se nteasca...
ntnse mna deschse Phps-u portatv, care o nsoea
pretutnden. La ora nouasprezece ncepea emsunea BBC n mba
germana. Aparatu se afa pe post. Ascuta dstrata prmee fraze, apo
deven brusc atenta. Se rdca ntr-un cot ampfca.
"...raonu Prohorovka, comandamentu suprem sovetc a executat
az o puternca contraovtura cu foree Armate 5 garda, Armate 5
tancur de garda o parte dn foree Armate 1 tancur..."
Interven brua|u, Edth ncepu sa rasuceasca butonu ncercnd
sa prnda Frana bera.
"...cea ma mare batae de tancur cunoscuta pna acum n stora
razboaeor. Armata 5 tancur de garda sovetca a ctgat bataa. Se
estmeaza ca trupee germane au perdut az peste 350 de tancur
peste 10.000 de soda... Zua prabur totae de a Kursk..."
Edth nchse aparatu cu un gest obost.
"Am perdut dec Kursku..." Avea mpede n faa ochor harta.
"Ru au preuat dec natva. Vor ataca acum spre Ore, Begorod,
Harkov. Mcarea urmatoare: eberarea Ucrane a Beoruse."
Strv gara cu un gest apasat:
0+auve ;ui .eut... Dar sa nu ne grabm. Nu... Nu nca!"
Sar dn pat, puse un pegnor , scond dntr-un sertar o coaa
cu vgneta hoteuu Beona, deuruba parkeru de aur:
"Draga Henze,
O z orba dn toate punctee de vedere! Scru dntr-o staune de
pe torau romnesc, mnunat pe vreme bnda, dar care, n ze
dezanute, este de o vra|mae cumpta. Totu n |ur v|e, ura, a
mpresa ca zdure hoteuu se vor prabu n orce cpa, ca marea -
vaur urae, razbunatoare - se napustete sabatc, opntnd sa
nghta orau, umea... pe no. ncerc o spama nedefnta - totu n
aparena e cam, opuent, ace modus vvend ncontent despre care
-am ma scrs - ca oamen de ac seamana.
Am ascutat BBC-u acum |umatate de ceas. Am perdut dec
Kursku, am ratat dec natva pentru vara acestu an, pe care Adof
mza att de mut! Incredb cnd ncep ofensva cu 233 de dvz,
aproape 55 000 de tancur, 3 000 de avoane... Stuaa nu te pune pe
gndur? Vorbesc cu tne, Henze, nu cu mnstru de nterne Henrch
Hmmer, care repeta gogoe demagogce ae ptcuu schzofrenc*.
Nu trebue sa f un mare strateg ca sa- da seama ca acest Kursk
desavrete marea cottura n favoarea aaor, reazata nca a
Stangrad..."
---
* Auze a mnstru propagande, Goebbes, care era scund.
---
Edth asa o cpa stou, prnse tmpee ntre pame se prv
ung n ognda:
"Daca a avea certtudnea eecuu, char az a abandona barca
m-a refuga undeva, n Amerca de Sud. Dona Ines, sau Doores, sau
|uanta, nca tnara, bonda engmatca, bogata... Da, bogata... n
safe-u de a Zrch, sumee depuse -ar a|unge pentru doua ve. Ma
sunt b|utere, taboure, ceeate..."
"ncep eu sa cred, reua Edth stou, ca sngura noastra ansa
pentru a- razb pe aa ramn rachetee secrete, cu conda sa e
putem utza a tmp.
acum a|ung a von Sundo. Nu trebua, sub nc o forma, sa se
ngadue un concedu dncoo de granee noastre. tu ca este unu
dntre pun oamen dn Rech carua nu- e teama de Hter ,
totodata, snguru faa de care Fhreru nu- ngadue mo|c sterce,
totu trebua gasta o modatate de a- rene. Von Sundo este
supravegheat pas cu pas, nsa orgoos, dupa cum cunot, fre
ndependenta ma cu seama ndragostt, nu este dspus sa suporte
stuaa. M-e teama ca, n extrems, sa nu aba reac neateptate. Am
ncercat sa chdam femea. A scapat prntr-o ansa - Dumnezeu nu e
char totdeauna de partea ceu ma puternc - unca. Trebue sa
subnez ca msunea e ma mut dect dfca. Ce do sunt practc
nedespar. n consecna, e aproape mposb s-o natur pe ea, fara
a atenta a vaa baronuu. Trucur ordnare, ca o bomba ampasata
n automob, de pda, sau n dormtor, o ambuscada fnazata cu
vctme etc. nu sunt vaabe pentru un cupu nseparab.
Atept dspoze tae. Persona a opna pentru rechemarea u
urgenta n ara. n noaptea aceasta pec spre Bucuret.
E.
P.S. Am deschs dn nou BBC-u. Church |ubeaza! Amuzament
gras pe seama Armate 9 a nvncbuu Mode, amanunte are despre
genaa stratege a fedmareauu Mansten, aproper trmter acde
a eecu de asta-vara a u von Pauus. Te doare sufetu, dar nu te po
mpedca sa rz. |- amntet pe Grng? Cum se umfa n pene acum
do an? Or f avnd engez humor, dar n-au tancur avoane...
Au, n schmb, ru."
***
Urmatoarea ntnre dntre domnu Base, barmanu de a
Athne Paace cooneu Tama avu oc a Baa centraa Grva, de
pe strada Sfn Voevoz.
La ora opt dmneaa, stateau ntn amndo pe prchcu de
emn dn saa de abur.
- Cvzaa, constata zmbnd cooneu, ne-a creat unee
compexe reductbe. Persona nu- neeg pe acroba ata, vreau sa
zc, nudt.
Sfetcu rse:
- Nu sunt un adept a nudsmuu, dar, n defntv, daca ne
gndm, care- deosebrea ntre un trup compet go sau atu - ma
refer a costumee de bae - doar pe tre sfertur?
- Probab a dreptate, e o chestune dscutaba. totu, nu
ntmpator una dntre caznee rafnate ae poe o consttue
nterogarea vctme despuata a pee. Se mzeaza exact pe compexu
de nferortate pe care- traete neferctu care- aeneaza
obgatoru resursee. |-o spun sncer, nc ntr-o casnce, cu excepa
unor momente de ntmtate categorca, nu m se pare de bun gust sa
te baadez prn casa Adam Eva, cu sau fara deta podgorene.
- Cne va prvete, aprece cu sncertate Sfetcu, v-ar neege
greu scrupuee.
Bnenees, trupu u Tama nu era ce a unu barbat de trezec
de an, much acuzau o nesgurana specfca vrste, dar ramasese
supu, conturure, de nu foarte ferme, ramasesera aceea dn
tneree.
Cooneu rdca dn umer:
- Mers. Dragu meu, sa ne grabm. Baa de abur nu e una dn
sabcune mee. A ascutat er BBC-u?
Domnu Base dadu dn cap.
- Nem-s puternc, urma Tama, foarte puternc, dar exsta
pentru fecare un hap prea mare. Hter mza enorm pe ofensva de
vara. Kursku a zdruncnat zdravan Ctadea, a retezat ghearee
Pantere*. da seama, dn ntreg efectvu german de crca 300 de
dvz, 230 sunt concentrate pe frontu rusesc...
----
* Ctadea Pantera - cee doua panur de mare anvergura
prevazute de strateg german pentru ofensva dn vara u 1943.
----
- Crede ca ma dureaza mut, domnue coone?
- Drague, nu sunt nc Mafada, nc Petrache Lupu, nc nu dau n
bob. Ca nem perd, asta e categorc, dar ma au atuur. Ce se aude a
Efore?
- N-am nc o veste de er char sunt ngr|orat. La no nsa a
ntervent ceva nteresant.
Tama prv curos:
- La hote?
- Da. Ier, cam pe a amaza, au descns a Athne Paace
nevasta u von Sundo mpreuna cu un tp care se pretnde dpomat
spano. O f au ba capuchehaa u Franco, ramne de vazut, dar ca-
amantu doamne e cert.
Cooneu rasuc brusc capu. Pe chp se ctea atena ncordata.
- Ce mprese -au facut?
- n vremur normae, -a f etchetat drept un cupu spendd,
rasfaat de provdena. Tner, frumo, ndragost pn de ban.
Subnez ca nu fac efortur deosebte pentru a camufa reae dntre
e.
Cooneu dadu dn cap gndtor:
- Hm, ma mut dect nteresant. Practc, ce fac? Se amuza
att? N-a seszat nmc suspect? Exceptnd bnenees prezena or a
Bucuret.
- Baroana s-a nteresat de barbatu-sau. Recepa -a comuncat ca
se afa a Efore.
- ?
- Le-am nregstrat convorbrea dn camera. Ea ncearca sa-
convnga pe spano sa pece mpreuna a Sundo. Tpu pare sa se ase
greu.
- Ma ntreb... Da, ma ntreb, daca e nteresant pentru no ca
doamna baroana sa afe ca neamu Evra Manu au parast torau.
Sfetcu zmb muumt:
- M-am gndt a acea ucru. De aceea, nante de a ua o
decze, am vrut sa ma consut cu dumneavoastra. Daca socot
necesar sa nu afe de pecarea u von Sundo, teefonez medat a
Beona. Ncoau, drectoru, e omu nostru, dupa cum t. ntrebat, n-
are dect sa dea un raspuns ncompet: "Domnu coone von Sundo nu
e momentan n hote...", fara sa ntre n amanunte. O putem dec
deznforma pentru nca nte ore.
Cooneu Tama trecu prosopu peste och. Dn prcna
transprae, usturau. Gndea concentrat, ncercnd sa cacueze
avanta|ee mnusure ambeor varante.
- Daca au hotart sa pece spre Efore, baroana va teefona n
preaab a Beona. Ncoau sa- spuna reatatea: von Sundo a rdcat
ancora, ndreptndu-se spre zar necunoscute. Nu e necesar, adauga
rznd, sa- pomeneasca n ce compane.
- Natura.
- Cred ca am cacuat bne. O ntnre ntre cee doua cupur
poate avea consecne nteresante... Dec, grabete-te, fue,
teefoneaza nentrzat. acum, ha a du! Vreau sa apuc sfrtu
razbouu!
***
Mcue baroane Man|a von Sundo pacea sa- a mcu de|un n
pat. Obceu n sne o exaspera pe Frau Wseman care neegea sa-
educe fetee n sprtu modeste, harnce a cee ma strcte
econom.
n prmu an de casatore, cnd att ea ct von Sundo ncer-
casera sncer sa se aprope unu de ceaat, ar baronu, n nade|dea
unu motentor, era dspus sa accepte cu ngaduna de parnte
carenee mut prea tnere sae so, aceasta storsse, facnd mereu
haz, dverse epsoade dn copare. O copare aspra, pna de
prvaun nerente unu buget modest, dar, ma aes, mpus de
prncpe rgde ae doamne Wseman. "N-am avut nc o |ucare, dar
nc una! Nu ma crez? Ba da... una sngura! O mnge de caucuc
abastra pe care am gast-o n parc. nc o rocha de vzta. Nu ne-ar
f cumparat nc pangc daca n-am f fost obgate sa purtam a
coaa..."
Von Sundo mngase bucee nduoat: "Bata feta". Se
ntreba adesea prn ce mstere ae natur se nascuse acest bbeou
dragaa n snu fame Wseman! Nu trebua sa te u de doua or a
maca-sa ca sa- da seama ca era o femee rautacoasa, psta de
nma de orce farmec. Iar faptura Man|e deborda de grae
nsufere, tocma armu consttua nsurea e cea ma
seducatoare.
Dn nefercre, ntre ce do so nu se putuse nfrpa nc o egatura
sufeteasca, aproperea, abandonu pseau char n cpee cee ma
ntme. Se smeau stran , fapt ncontestab pe care traau
amndo, se pctseau mpreuna. Man|a, o natura prn exceena vesea
|ucaua, gata sa rda de orce nmc, amuea, ar von Sundo
spunea cu amaracune ca e nu ar f trebut sa se recasatoreasca.
"Fac parte dntre neferc care nu pot ub dect o sngura data n
vaa. Dagmar m-a marcat pentru totdeauna n-aveam dreptu sa
ntru n vaa ate feme, tnd ca nma mea va ramne mereu
strana."
n sensu acesta ncerca un sentment de vnovae faa de Man|a
, cnd mposbtatea de a avea un cop mpreuna devense o
certtudne, acordase mutua toata bertatea... " ofer brante,
amabtate, un nume - daca- pasa de e! - posbtatea de a se
bucura dn pn de tneree. Pretnd doar decena..."
Decena dn respect pentru un nume nob, fgurnd ustru n
Amanahu Gotha nu de teama "anmaeor". Rubrca scurta exacta,
unde baronu nmatrcuase ntreg antura|u u Hter, ncusv patronu.
Von Sundo era unu dn pun, poate snguru care nu se temea
de "ndspoze" Fhreruu, de ntrge de curte, de represae
Gestapouu, de nscenare camare pentru a dstruge un rva
smugndu- penee de favort, scondu- dn grae ceu ma sterc
fu a Germane. Pentru a natura un ndezrab, vedetee regmuu
nazst gaseau procedee de o fanteze nepuzaba, regzau nventau
stua mposbe, dn care vctmee evadau ce ma adesea cu a|utoru
unu gon tras n tmpa. Fasee acuza de homosexuasm,
perversune sexuaa, desfrnare, moratatea soe - fosta prosttuata
cueasa dntr-un borde sau nmfomana scandaoasa - crma fronda
abundau, faceau parte dn arsenau obnut, de|a bana, a efor ceu
de-a treea Rech.
n sensu acesta, cooneu von Sundo gnora suveran auze a
escapadee Man|e. Se ta nvunerab - venea sa rda or de cte or
se gndea a maree u atu gnorat de ce ma mu, ntut doar de
Goebbes, arpee acea prme|dos , probab, ce ma ntegent dn
hata. Un atu de un rdco perfect, care ar f facut decu Londre.
putea nchpu esne fgura de budog a u Church scapndu- de rs
trabucu dn mna stnga. Totdeauna stnga. n dreapta nea sonda cu
whsky.
Man|a ngh a repezeaa mcu de|un obnut - o ceaca de
cafea, o fee de pne pra|ta un pahar de oran|ada - mbraca o
roche uoara dadu buzna n apartamentu u de Var.
Tnaru spano, nca n p|ama, ncrunta sprncenee. Mcua
baroana sar de gt:
- Buna dmneaa, carsmo!
De Var nu- ascunse nemuumrea:
- Draga mea, et adoraba, dar com mprudene prea mar. E
aba noua, cordoru muna de servtor, nu ma zc de...
Man|a ntrerupse astupndu- gura cu pama mca parfumata cu
Mes feurs. Parfum de vara uor, ansat de casa Coty, sugernd vada
nforta cu futur gze de aur.
- Nu ma certa! Am vent sa- spun ca te ubesc ca...
- Draga mea, dar...
- Tac! Te rog frumos! puse degetu ntre sprncene: terge cuta
asta. Nu-m pace! Ma fac sa png...
De Var rdca medat o uva de par aunecata pe frunte.
- Iubto, m vne sa cred reamente ca tu et o fata prea
rasfaata.
- Nu! Nu- adevarat! Nu m-a rasfaat nmen n vaa mea.
- Bne. A dreptate. Nu et rasfaata. Ce s-a ntmpat totu?
- Am vorbt a teefon cu Efora... staunea aceea unde face pa|a
Kurt...
- Da, ?
Man|a rdca dn umer rse pozna:
- Nu ma face pa|a.
- Ce naba vre sa spu?
- A parast aseara hoteu. De tot. Adca -a uat baga|ee... De
aceea m-am grabt. Nu ma pecam. Asta a dort, nu? Credeam ca-
face pacere... Spunea ca a treaba n Bucuret...
Vorbea precptat, de fapt crpea, pe faa voae -a f ctt
gndure fara sa artcueze un sngur cuvnt.
De Var ntnse automat mna dupa pachetu cu gar. O facea
nstnctv, ca to fumator, cnd atena sau nteresu e sunt soctate
a maxmum.
- Nu spu nmc?
Spanou dadu dstrat dn cap:
- Ba da... Acum neeg... |-au comuncat cumva ncotro s-au
ndreptat?
Man|a zbucn n rs:
- Nu cred ca baronu Kurt von Sundo a nformat vreodata pe
cneva asupra ntenor u, ce are de gnd sa faca sau ncotro s-o a.
Poate pe guvernanta, cnd voa pp.
De Var facu un gest evazv:
- Nu- char aa... Suntem n razbo, are un grad mare, dn cte
am nees o funce mportanta. Grangur nu- permt sa dspara ca
fantomee, fara adresa...
Emsese content o proste. Un coone von Sundo, persona|
mportant n erarha nazsta, nu- nformeaza hoteeru asupra
tneraruu ntenor sae. ncerca nsa, fara a- trada nteresu, sa
obna ct ma mute amanunte de a Man|a
Femea rdca dn umer nepasatoare:
- E n concedu. , pe urma, Kurt e un orgna. , n genera, face
tot ce poftete... De-aa ma neege pe mne.
De Var o prv ung:
- Ce a de gnd?
- Adca, ce avem de gnd! ateptam a Bucuret. Norma, nu?
"Da, refecta derutat de Var. Norma, dar ata, a trecut peste o
saptamna de a convorbrea cu maoru Donovan, eu nc macar n-am
vazut umbra u von Sundo, ar astua cte ze de concedu -au ma
ramas? ase-apte-opt?"
Tmpu se precpta , practc, e nu zbutse dect sa a|unga mon
pett apn, my dear, carsmo, men eber Enge sau Schatze, amantu
doamne baroane von Sundo.
Emse un oftat adnc. Man|a prv ngr|orata.
- Ce a, mon cher? Ce te nemuumete?
De Var o ua n brae - astupa gura, evtnd raspunsu.
Pentru cazur specae doar n extrems, maoru daduse un
nume o adresa dn Bucuret. o ora: doua noaptea. "Ora a care
ncep sa scre mobee sa umbe fantomee", rsese de Var.
Donovan repcase: "Char cu o fantoma ve avea de-a face..."
"Hm, refecta de Var. Sunt curos cum arata. ce cabru are
revoveru de sub vaur..."
***
Numaru de teefon dn carnetu prnuu Duca aparnea egae
une repubc sud-amercane. Marn Vforeanu obnuse nformaa
prntr-o cunotna, fost cent, care ucra a Paatu Teefoaneor.
Dupa o z framntata - Ce e zc? Cum ma recomand? Pe cne
soct? Sa nu ratez o ansa repetaba! - se hotar sa uzeze totu de
probematcu tuyau pe care- presmea de mare mportana. Cu o
mna nu prea sgura, umezta de emoe, rdca receptoru forma
numaru. raspunse, n mba franceza, un gas agreab de femee:
- Legaa Argentne. Ce dor?
Vforeanu ngh n sec.
- Vorbesc dn partea prnuu tefan Duca.
La ceaat capat a fruu se nregstra o secunda de ovaaa:
- Cu cne anume dor sa vorb?
Vforeanu cauta cuvntee. Rsca, mprovznd:
- Am un mesa| mportant dn partea prnuu. E m-a dat acest
numar...
Gasu -o reteza ferm:
- E probab o greeaa. Nu cunoatem aceasta persoana. Buna
zua.
Vforeanu, desperat, scoase utma carte:
- Comuncarea vne de fapt dn partea doamne de Courcees...
- Nc acest nume nu- cunoatem. Regretam, domnue.
Marn Vforeanu trnt receptoru, scrnnd dn dn. Nu era un
mbec sa nu reazeze ca, n acun de spona|, nu se |oaca att de
descopert, nu se vehcueaza nume reae. Dar avusese ata soue?
Nu- ramnea dect sa- atepte pe Duca - pe unde o f umbnd,
mama u de moneag! - , ntr-un fe sau atu, sa- determne sa
vorbeasca, eventua sa coaboreze.
Dupa moartea u Bogdan, ncercase sa a dn nou contact cu
Sgurana. Copo - a mbec! - persfasera fn: nsttua
preznta muumr pentru fructuoasa actvtate depusa, dar momentan
se putea dspensa de servce domne sae. S-au rezovat toate
probemee, ara prospera, se ateapta o toamna frumoasa
manoasa.
Cobora pe Caea Vctore, mergnd a ntmpare. Pe chocu de
zare dn coasta Pote Centrae, afe strdente faceau recama
comcor Hans Moser Henz Rhman. ntre e rn|ea ca o cretna
Crstna Sodderbaum, ntr-un fm a fe de cretn, probab, gnd
mana Vforeanu.
Tot mana facu stnga, pe strada Ftt, ntra n bocu agene
mobare a raposatuu Bogdan.
Aba n faa u reaza absurdu stuae. "Ce naba ma caut ac?
Carsm ca stce au scotoct centmetru cu centmetru..."
n aceea cpa, ua se deschse brusc. Domnoara Marta,
secretara agene, se opr n prag tresarnd. Cp mop, apo,
recunoscndu-, scoase o excamae de bucure:
- O! Dumneavoastra era, domnue Vforeanu! Nc nu t ce
spama am tras! t, de cnd s-a prapadt domnu Bogdan... Dar poft
nauntru... Va rog char... m face o pacere extraordnara... De a
moartea dumneau nu ma sunt n stare sa-m stapnesc nerv... O
moarte att de tragca, nu crede?... Nc n-a ma f cacat pe ac...
Dar, va rog, sta o cpa...
Marn Vforeanu se aeza pe un sfert de scaun, n poza
caracterstca ndvduu care nu e framntat dect de un sngur gnd:
cum sa scape ma repede dn zona.
Domnoara Marta se ansa dn nou ntr-un debt dezanut, torent
de vorbe:
- Sunt o fre emotva... Nu, n-a ma f vent n acest brou de care
ma eaga attea amntr preoase... Domnu Bogdan era un adevarat
gentom... Ma aveam nsa de uat cteva ucrur personae... t...
Poa a rdcat aba aseara sge... Sunt pentru utma oara n
aceasta ncapere... De mne ncep ucrare.
- Ce ucrar?
- Apartamentu -a nchrat un dentst. deschde cabnet ac...
Zugravt, dverse nstaa... ma rog...
Vforeanu o prv rtat. Ca totdeauna era caraghos mbracata, ntr-
o roche ue, paru proaspat ncret - onduaun Wea - o facea sa
semene cu o oae, cu nasu prea ung.
Gestca prea agtata sugera o paachna mnuta de un papuar
dement.
"Rdcoa mbeca!", scrn fara masee, n mnte, Vforeanu,
pregatndu-se sa pece.
Domnoara Marta terse och nasu care acrmau abundent.
- t, domnue Vforeanu, ncodata nu m-a f nchput ca
efu...
- Care ef?
- Vreau sa zc domnu Bogdan, era un barbat att de smtor...,
att de sentmenta romantc. Credeam ca astfe de barba ntnet
doar n fme... O, Chares Boyer n "Iubrea or"! Dvn, nu? Domnu
Bogdan era acea gen...
Vforeanu o prv ronc.
- Char aa?
- O, precs! Vede, poa a constatat ca s-a snucs...
Avocatu rn|: "Snucs, me-m spu? Ca Hora pe roata!"
- Motvu - dragostea - suspna domnoara Marta, e att de
romantc! Nu, nu ma pot mpedca sa png...
- Dragostea?!
- Dar bnenees. Este convngerea mea, ar femee nu se neaa
ncodata n astfe de chestun.
- Le-a comuncat parerea dumneavoastra aora de a poe?
Femea dadu dn cap:
- Desgur. Am mpresa nsa ca domn ata nu trateaza probema
cu smre... Banuesc ca munca n poe dezumanzeaza pun... Nu
crede?
O scpre vaga de nteres se aprnse n mntea och avocatuu:
- Cunoate cumva erona aceste drame? Cne e femea?
- Nu... tu doar ca domnu Bogdan era amorezat ca un ado-
escent. L-am surprns de doua or teefonndu-... O, dn smpa
ntmpare. De fecare data a nceput a fe convorbrea... Extrem de
emoonant...
- Cum adca?
Domnoara Marta fredona cu gas pgaat, depunnd sentment
apcae:
- ,na .aloma trista...
- Cnta e? Sau spunea doar cuvntee?
- Nu, nu cnta! Fuera! t, to ndragost au o meode a or...
Ca un smbo a dragoste. Cntecu or era Daloma... Sunt ncrednata
ca aa e...
Marn Vforeanu sm ca ncepe sa prnda cura|:
"Ac e o cheste... Nu- vad pe Bogdan evocnd pe portatv - ute
unde era Tno Ross! - zburatoare, porumbe, gugutuc sau ptpaac,
de a teefonu seduu."
Smua emoe faa de epsodu reatat se uta a secretara cu un
zmbet duos:
- Extraordnar! ntr-adevar mpresonant!
- Nu- aa?
- ... cnta tot? De a cap a coada?
Secretara rse:
- A, nu... Dupa aceea ncepea sa vorbeasca norma... Bnenees,
n-am ascutat ncodata ce- spun... Am nchs medat ua. Dar nu-
greu de ghct... Cuvnte frumoase, sentmentae, desgur...
Un oftat sfe peptu uscat a domnoare Marta. Compasune
pentru un evenment tragc, nostag propr - u Vforeanu era
ndferent.
- Da, pacat, decara convenona. Dn nefercre tot ce- frumos
nu dureaza... Se nate fara noroc...
- Ce mare adevar a spus, domnue Vforeanu! Acestea sunt
cuvnte pe care m e vo nsemna pentru totdeauna n mnte...
- Legaa argentnana... Ce dor?
- Una paoma trsta...
- La noapte. Rga.
Receptoru fu nchs cu un zgomot sec.
La brou de recepe, Tcu Stratuat achta nota. n tmp ce
funconaru ndepnea formatae, mnunndu-se n snea u "ce e-o
f vent tuturor sa se care n creer nop pe porcara asta de tmp!",
drectoru Beone care, n prncpu, assta a pecarea cenor ma
smandco, exprma cu un zmbet o attudne profesonaa
regretu:
- Ne pare rau ca ne paras, domnue Stratuat.
- Nu e vna dumtae, facu Tcu, dar pesa|u a devent nfect.
Daca am chef de poae, au un tren spre Ecuator. Sunt servt
reproab.
Drectoru ncepu sa rda:
- V-a asat mpresonat de doua-tre ze mohorte. Mne poate
f o z magnfca , n genera, tmpu frumos dureaza. Ltorau nostru
nu e caprcos.
Tcu Stratuat puse portvztu n buzunaru de a pept:
- Auz, mon cher! Habar n-am ct e de caprcos, dar ce tu sgur
e ca uneor e-a nab de ncapanat. Acum vreo tre an, n pn ue,
am tremurat n hote douasprezece ze n r. Zcea ca Neptun Sn'
Ie |oaca pocher.
Pe canapeaua de catfea, Luu Dragu controa nca o data
connutu poete:
- n defntv, ncotro o uam?
Zarstu Dobrn, sufernd de frg, ca toate construce debe,
terse cu degete ngheate entee ochearor:
- Habar n-am. Ideea, n orce caz, e tmpta... Puteam ramne
pna mne a hote, nu sa drdm pe osea. Unde naba ne caram
acum, pe furtuna n pna noapte?!
Dnu Ionescu, superb bne dspus, rse:
- psete compet smu aventur. Sunt convns ca va f o
caatore captvanta. Pe mne ma mpresoneaza ce ma mut
neateptatu ... ceea ce nu neeg.
Dobrn azvr o prvre nvennata:
- nseamna ca te mpresoneaza totu! n ce pesa tmpta a
debtat repca asta?
- Defectu tau, Dobrne, este ca- crez pe to oamen prot,
cretn sau deb mnta.
- Atu e, tata! Ca nu ma pot mpedca sa am de-a face cu e.
- Gata, gentemen! Demaram.
Se ma uta o data n |ur, de parca ar f vrut sa- a ramas bun de
a ocur. Dn restaurant strabateau muzca zgomotee specfce de
oca bun. n fundu houu, o femee cu aspect de bona croeta cu un
aer concentrat. Aatur, pe canapea, se afa o feta de vreo ase an,
neobnut de cumnte. |nea amndoua mne pe genunch strn
se uta n |ur cu o prvre grava.
"Bonava, probab, trecu prn mnte u Tcu, or dresata cu
bcu..."
zmb pretenos. O tuse dscreta, n spate, rasuc capu.
- Ma erta, domnue, ca ndraznesc sa va..., nu- aa, sa va
abordez. Ma numesc Duca.
De surprza, toata fgura u Tcu deven un O ura. Se ncna
potcos rost sncer amab:
- Respectee mee, prne... A fost o pacere nebanuta pentru
mne sa va ntnesc ac.
Och batrnuu ndreptara o prvre tearsa.
- Ma cunoate... Ma bucur.
- Ne-am ntnt nu o data a Bucuret, a Athne Paace.
Suntem amndo cen u don' Baso.
- Da... Extraordnar... Ce chestune nteresanta... Eu, dn prcna
mope, nu am posbtatea, nu- aa, sa-m dau seama de antura|...
gnor, nu- aa, fara sa vreau.
"Mannc castane, mon prnce, apostrofa n gnd Tcu. Dar sa
vedem cte de ce..."
Avea pre|u sa- observe, prma oara, de foarte aproape. Peea
ntnsa pe oase era att de pergamentoasa, nct te atepta sa
scre. Parea exact ceea ce era n parte: un domn batrn de o
dstnce care nsuma secoe.
Grasea , cnd vorbea, dadea medat seama ca n mod
obnut se exprma n ata mba. Romneasca o pastra pentru pota,
aptar, les domesti;ues! nu- aa...
Pauzee dn vorbre, ace paraztar "nu- aa" nu neau de vrsta,
c de eforture de a- traduce gndure n vaaha.
- Cu ce va pot f de foos, domnue Duca?
Batrnu nea prvrea mereu ascunsa sub peoapee oboste.
- E penb, nu- aa, sa va noportunez...
- La dspoza dumneavoastra.
- Da..., extrem de amab dn partea dumneavoastra... A cuteza
sa va ntreb daca ntr-adevar peca a Bucuret... Informaa am
prmt-o... nu- aa, a Recepe. Chestunea m-ar nteresa foarte mut.
M s-a spus de asemenea ca dspune de une voture - adca, o
automoba... Poate ca...
Tcu Stratuat neese despre ce este vorba scut de efortu
frazeor sughate:
- Daca va face pacere, ve f oaspetee nostru. Am ntr-adevar
un Buck suntem numa patru persoane. Ne vom sm onora sa
accepta nvtaa.
Peoapee prnuu se rdcara pentru o fracune de secunda. Tcu
Stratuat nu- stapn o tresarre. O prvre ascuta, ntegenta,
desavrt nentrerupt atenta. "Asta- adevaratu Duca!..."
- O, tnere..., nu- aa, draga domnue, m face un servcu
mpecab. Trebue sa a|ung neaparat a Bucuret prmu tren e aba
mne... De necrezut, nu- aa..., pentru o staune mportanta.
- Razbou, domnue Duca!
Batrnu avea un gest de dspre:
- Oamen gasesc totdeauna, nu- aa, motve pentru a- |ustfca
psure erore. Acum -au gast pe ce ma bun: razbou. Dour nous
autres! balcani;ues! en voil3 une chanse!...
Dntre to, Luu Dragu se smea cea ma ncntata. Va caator n
tovaraa unu prn, unu autentc. Avea sa- cenzureze cu atene
mba|u; ar ca ro... Se decse pentru contesa Hortense dn
"Arhpeagu Lenor" a u Saacrou. Evra Godeanu evoua mpecab n
rour de rande dame. Iar Luu avea daru mtae desavrte, putnd
reproduce pna tmbru une voc.
Dobrn, zarstu, se smea pctst. "Ce naba -o f vent
anmauu - eptetu cu care- dezmerda n snea u pe Tcu - sa-
mbarce pe ramotu asta?..."
Se consoa cu gndu ca, stnd nghesu, va f ma cad n mana.
Dnu Ionescu accepta perspectva cu ndferena, ba char amuzat.
Facea parte dntre ferc care se bucura cu ntenstate de orce
stuae noua - excuznd doar nmormntare "bbee" scapate pe
scena - de orce cpa. Iar zua are mute cpe...
Prnu tefan Duca, aezat confortab n dreapta u Tcu, afat a
voan, antea parbrzu fchut de poae, cu o prvre o fgura de
nepatruns.
- Cnd..., cnd crede ca a|ungem a Bucuret?
- n mod norma, n cursu nop.
- Doua? Tre?
Dobrn rn|: "Ia te uta! Te pomenet ca Mo Spehosen are
ntnre cu o damcea. ateapta parfumata, frche pusa pe drac,
n aternutu cu stema..."
Batrnu se gndea a ata ntnre.
Spre unu noaptea, domnu Base prm un teefon:
- Sunt Ncoau.
- Te ascut.
- Au pecat to muter. Utma - veroara, acum cnc mnute.
Tre automobe goneau n aceea drece. Furtuna cosea
necruator oseaua.
***
n dreptu Caznouu, von Sundo opr motoru.
- Ce s-a ntmpat?
- Draga mea, trebue sa ne hotarm. Ramnem peste noapte n
Constana sau contnuam drumu?
Evra, cu buzee vnete de frg, ramase cu och fxa pe parbrz.
- Tu ce parere a?
- M se pare mprudent sa mergem ma departe.
Sage de foc strafugerau spnarea. De durere, mne
tremurau pe voan. Durerea, nceputa o data cu vremea vra|maa,
devense acum nsuportaba. Smea o nevoe ntensa, mperoasa sa
se ntnda.
- N-am poment asemenea furtuna dect a Marea Batca. La un
moment dat aveam mpresa ca vntu ne matura de pe osea. Ne
arunca n an. De vzbtate, ce sa ma vorbesc. Zero!
Evra Manu dadu dn cap.
- A dreptate. S-ar putea ca dn cauza tmpuu sa avem probeme
cu bacu. Sa ramnem.
- Nu cunosc orau. Unde tragem?
- Exsta sumedene de hoteur. Contnentau e ce ma eegant.
- Mergem acoo. mnge obrazu ngheat. Vom ua un
apartament mpreuna. Nu te despar de mne nc o secunda. Ct tmp
te n de mna, nu vor ndrazn sa te atnga.
Evra se nteresa ncet:
- Crez ca vor ma ncerca ceva?... Aa repede?
- Au fost tot tmpu n spatee nostru. Doua man. Nu ne sabesc
dn och. De aa nc n-are mportana a care hote nnoptam. Doar sa
fe cvzat.
Dn cauza sezonuu, Contnentau era pn. Gasra cu greu o
camera cu bae.
- Ce pun e cad, ofta cooneu punnd mna pe caorfer.
Se aprope de Evra o ua n brae:
- Draga mea, am remucar orbe faa de tne. |-am ratat
compet vacana. Ar f trebut sa tu cu cne am de-a face, ca beste
nu se dau napo de a nmc sa nu accept propunerea ta.
Evra mnge chpu ndurerat, cu trasature trase, asprte.
- Nu m-a ratat nmc, Kurt. m-a facut, ma fac fercta. Cpee
acestea compenseaza totu. M se pare ca am prmt un cadou pentru
toata vaa.
Comandara cna n camera o stca de Bourbon. Cnd garsonu
batu n ua, cooneu, n cuda durer, n teramente dn fotou.
- Te rog, ubto, ntra n bae, nu ma sunt sgur de nmen nmc.
- Dar tu...
- De mne, -am spus, nu vor ndrazn sa se atnga. Rn|: Sunt un
persona| mut prea preos.
Garsonu, un tnar de vreo aptesprezece an, n vrea beumarne
cu doua rndur de nastur argnt, rot dscret och prn ncapere.
- Atern masa, domnue?
- Nu. Ute pourbore-u dumtae. Po sa pec.
ncue de doua or ua n urma u puse un scaun sub cana.
Evra ncepu sa rda.
- Aa facea bunca de teama hoor. Ho stafe au fost
teroarea ve e. Avea mpresa ca s-ar putea strecura - ma refer a
fantome - prn gura che.
- Trucure casce ramn vaabe.
Arunca o prvre peste masua voanta: cteva marmte ferbn cu
capace ncheate, strauctoare, o pomera cu fructe, o |ardnera cu
nuc pranate, stafde, mgdae, aune.
- De otrava n-avem de ce ne teme. spun sncer, me nu m-e
foame.
- Nc me, drd Evra pta de caorfer. Deschde stca daca
vre. Ma smt ngheata pna n maduva oaseor.
Margnea paharuu cocan dn.
- Canan, nu guma!
Scoase un facon dn buzunar epada n pama doua pue. Evra
prv sperata:
- Ie doua odata?
- Nu- face gr|... Ca sa prevn crza. Vremea proasta, n genera,
nu ma arta. ncerca sa zmbeasca: Hotart, draga mea, n-a fost prea
norocoasa. A nmert un partener cu beee , pe deasupra, nfrm.
- Te mpor, Kurt, nu te anta. Adca nu n feu acesta.
- A sa te super daca ma ntnd? tu sta nga mne, da?
trase un fotou mc nga pat, apo se asa uor, cu mcar ente
pe spate. Da-m mna, draga mea. Aa... Ma smt ferct. Suspna: A
fug cu tne a capatu um. Sa te ascund... De e... De toata umea.. De
tot ce e besta, odos suntem obga sa tram.
Evra surse cu trstee:
- Unde te ma po ascunde az? Exsta macar o sngura pama de
oc nencendata? Poate ce mut n |unga Amazoaneor, or n vreo
petera de gheaa, n Antarctca.
Von Sundo strnse degetee:
- Am tras bne drapere? Nu cumva sa te aprop de fereastra.
Evra ncepu sa rda.
- Exagerez...
- N-a auzt de puca cu uneta? Nu... Nu exagerez. Evra, tu et
tot ce am ma scump n vaa. Daca te-a perde, a f n stare de actee
cee ma dsperate. mpotrva mea, dar n prmu rnd mpotrva or.
Pe frunte se vra cteva boabe de transprae. Evra ua o
batsta e terse cu mna uoara.
- Te doare rau spatee...
Von Sundo catna capu:
- Nu... Nu- vorba de asta. Aproape m-a trecut... Nu suport deea
ca te af n permanenta prme|de. asta dn prcna mea.
Evra aprnse un Came.
- Vre un fum?
duse gara a buze. Cooneu nhaa fumu uor. dureau to
much.
- Kurt...
Gasu feme rasuna stranu baronu ntoarse prvrea cercetnd-
o ngr|orat.
- Da, ubta mea.
Evra parea stn|enta.
- Vez, dragu meu, no am stabt nte conven...
- O! La naba cu convene! Sunt satu de ee pna peste cap.
- Ne-am fagadut n prmu rnd sa nu comtem ndscre, sa nu
facem nvestga, sa ne pastram un anume ncognto. De aceea...
- De aceea?
Evra Manu pocn degetee, sfata de ndoaa sau parca de o
anume |ena:
- M-e greu... Nu tu cum sa- spun...
- Cu prmee cuvnte care vn pe buze. Sunt totdeauna cee ma
ntegbe exprma ce ma cnstt ce gndm.
- Kurt, nu neeg un fapt: e mpede ca tu et un persona|
mportant n gaera fguror Rechuu.
- Snstra gaere... spune ma departe, draga mea.
- De regua, asta- vaab pretutnden, astfe de personata
sunt ma pazte dect tezauru Banc Ange. Devn przoner propre
or mportane, au o vaa ma cenzurata dect a unu ocna... Cum de
s-a ngadut aceasta vacana?
- Supravegheata, dupa cum bag de seama.
- Char aa. E totu o vacana, dncoo de hotaree Germane, n
prncpu dspu ber de tmp, escorta - daca n-a f ntervent eu - nu
te-ar f deran|at, poate nc macar n-a f smt-o.
- ntr-un fe, a dreptate. n prma parte a conceduu, pe care am
petrecut-o sngur a Bucuret, aspectu nu m-a preocupat. Am banut
ca sunt fat, ma bne zs, pazt, dar nu m-am snchst.
Evra se batu cu pumnu mc pe genunch:
- totu! totu, cum -au dat drumu?
Von Sundo zmb:
- Hter are o sabcune de ordn foarte speca pentru mne, ar
peste ceea ce decde Hter nu poate face recurs nc Dumnezeu tata...
Iubta mea, nu crez ca am dscutat destu despre anmaee astea?
Macar acum, ocrot totu de nte zdur o ua, sa ncercam ca fm
numa cu no, cu dragostea noastra.
Evra cobor peoapee. Von Sundo sesza reaca:
- nchpu probab ca vreau sa schmb vorba. Nu, draga mea.
Pur smpu ma pctsete sa dscut acum despre orce atceva -
ma aes despre Capora - care nu e egat de ubrea noastra.
Evra rasfra paru de pe frunte. Zmb cu duoe:
- Iubrea noastra... M se pare curos... Evenmente mar, grave,
exceponae, care pot marca sau char determna sensu une
exstene, se consuma ntr-un rastmp att de scurt!... da seama,
Kurt, ca acum opt ze nc nu ne cunoteam, habar n-aveam ca tram
pe aceea paneta. Ca exstam n genera. Iar az, dupa numa opt ze,
nsemnam att de mut unu pentru atu.
- Totu, Evra. Intenstatea evenmentuu este cea care confera
mportana nu durata. Gndete-te a o expoze. Dureaza o secunda
- dstruge un carter! Noua ne-a a|uns o cpa. Cpa cnd sufetee
noastre s-au ntnt... Vno, te rog, n braee mee. Vreau sa te smt
aproape.
- Dar te doare, Kurt.
Von Sundo zmb:
- Sunt rastgnt, dar braee nu ma dor...
Evra se ntnse uor nga baron, ncercnd sa nu zdruncne
patu. Von Sundo suspna ferct.
- A dor ca noaptea aceasta sa nu se spraveasca ncodata.
Prme|da e dncoo de ua, ar fantomee care ntra pe gaura che n-au
zvastca.
Tacu o vreme Evra crezu ca a adormt. Pe neateptate sm
brau ncordndu-se:
- Daca vor ndrazn sa se atnga de tne, vor regreta amarnc. Am
o arma cumpta. e tu.
- atunc? opt Evra.
- nchpue ca nu vo ndrazn sa uzez de ea. se neaa!
Dupa cteva cpe, Evra auz rznd. Un rs snstru care-
ncre peea.
- a dracuu sa fu daca n-ar merta s-o fac! Ar f cacamaua
secouu.
Poaa suspna a fereastra, vrnd sa ntre n odae.
***
Baroana Edth von Koher, nsota de Herr Water, facu o scurta
escaa a sedu reprezentane comercae Deckhoff dn Constana,
apo urma drumu spre Bucuret. Herr Water, a voanu
Mercedesuu, prvea concentrat oseaua.
- Asta zc eu it rains cats and dos...* Ca sa fu sncer, scumpa
baroana, nvdez pe von Sundo.
Edth von Koher raspunse sec:
- n ocu dumtae, nu -a nvda.
- Ma refeream a faptu ca acum face o bae ferbnte, ntr-un
hote cvzat. Nu- vese ca crcu pe furtuna asta. Sa speram ca n-o sa
ne frngem gtu.
- n ceea ce te prvete, n-ar f nc o perdere.
- Evdent, repca ab neamu, ma gndeam a dumneavoastra.
Dn pacate, ntr-un accdent, coaborarea dntre pasager e strnsa.
Baroana rost gaca:
- Daca nu te sm n stare sa ofez, trec eu a voan. Te asgur ca
vom a|unge zdraven tefer a Bucuret.
Herr Water ngh repca: "Dn partea mea, po sa a|ung a
dracu, dar sngura".
Edth scoase portgaretu de patna , n curnd, nteroru
man se umpu de un mros specfc, duceag.
"Iar porcare aea cu mar|uana, sau opum, sau ce dracu o f!
Cum naba rezsta besta? Stupefante, whsky a mcu de|un, amor
ntensv cu regmente de dragon, scorpa arata ca o foare..."
Baroana, parca ghcndu- gndure, azvr o prvre ronca.
- La ce te gndea?
Water reprma tresarrea. Scha un zmbet care nu anga|a a
nmc.
- Sa- spun eu? urma Edth. Ca m-a strnge de gt. Cu
vouptate.
---
* Poua cu gaeata (ad tteram: poua cu cn psc), n b.
engeza.
----
Herr Water, servu baroane dn toate punctee de vedere, era un
mpusv. Sm ca v|e ureche.
- daca ar f aa?
- Ar f foarte rau pentru fcatu refexee dumtae. Nu-m pac
oamen nervo a voan. Schmbam ocure!
Water frna rdca dn umer.
- Cu pacere.
Pe buzee u Edth auneca un zmbet. Ea nsa smea ca
pocnete de fure, dar ofatu avea daru s-o cameze. Era o con-
ducatoare nnascuta regretase totdeauna ca femee nu sunt
acceptate n catate de concurente a raure ceebre.
"Sa speram ca oamen u Deckhoff se vor descurca ma bne.
Aceasta femee trebue sa dspara pe drumu Constana-Bucuret.
Trebue!"
Fusese o mprudena dn partea e sa- semnazeze prezena a
Efore ntr-un moment chee, cnd Evra Manu urma sa fe asasnata.
Dar o facuse content. Henrch socta mperos naturarea feme, ar
ea, Edth, nchpua ca, afndu-se n zona, va putea organza
acunea fara rscu vreunu eec. Dar ma aes - o recunotea
deschs, nu- pacea sa se ascunda dupa propra- umbra - se grabea.
Se grabea sa- nchee msunea a Bucuret.
O unda trecatoare de duoe mbnz expresa de obce dura a
ochor ntuneca. Mcuu tenne avea och de peruzea, obraz cu
fragezm Botceene, buze obraznce, carnoase, cu aroma de
margarete, de mac, de sarbatoare campestra. Dar ma avea - numa
a optsprezece an - dosar ncarcat: uptase n Spana n Brgaze
Ro, aconase n Rezstena. Maqus-u consdera demut perdut,
Gestapou cauta. Edth descoperse ntr-un bstrou dn Montmartre.
De cum vazuse, o fascnase: un cop frumos, frumuseea ngeraor
pe care- aga n pomu de Cracun, cu o exprese sabatca, de fara
hatuta. Parea hamest, stors de oboseaa. Afara poua - ca acum -
pcoaree ude ngheasera n pantof de pnza eftna, smea
a|uns a capatu puteror. uase de mna, sndu- sa se rdce:
- Ha! Merg cu mne.
tenne cascase och nauct n faa aceste apar de star.
Epuzat, nregstrase doar o sueta desavrta, o etoa de vup
argnt, aroma unu parfum scump.
Se ndragostse de ea sau se parea ca este ndragostt. Edth nu-
facea uz. ta nsa cu certtudne ca ea ubete cum nu ma
ubse ncodata, ca, pentru prma oara n vaa, perduse nordu. ma
ta ca mcuu "rou" nu trebua sa afe ncodata cne era ea cu
adevarat...
ascunsese ntr-o pensune m|oce, dn carteru Sant-German.
O odae cu moba obosta, dar confortaba, tre mese pe z,
consstente pentru foametea dn Parsu anor '43, o propretareasa
eapana ndferenta. Un avanta| ura: nu era curoasa, nu punea
ntrebar, nu observa sau nu voa sa observe nmc. Edth asase ban.
De-a|uns ca sa- competeze cu amente obnute a negru hrana
nesubstanaa de a pensunea doamne Duverger, sa- a gar, sa-
pateasca spaatoreasa, eventua un absnt a modesta bote dn cou
straz. Nu ndea|uns nsa ca dragaau cobr, mcuu tenne, sa- a
zboru, dsparnd n necunoscut. Iar acum...
Edth von Koher vra percuos, azvrndu- pe Herr Water n
portera Mercedesuu.
Acum, tenne o atepta.
"Sper ca ma ateapta", gnd baroana cu nma strvta de teama
dor.
Parasse de tre saptamn Parsu. Regreta ca nu- asase ma
mu ban... Ca nu stabse totu o posbtate de comuncare. Era nsa
prea rscant... Grng o detesta, Canars, Mer Katenbrunner -
mar stce a ceu de-a treea Rech - o suportau crcumspec,
aproape suspco, Goebbes, msogn n genera, respngea prn
exceena femee "prea detepte". cumea! |oseph, puu de aran
chabur, "maree ptc" - pun peste un metru |umatate - orator
fascnant, consderat de contemporan superor unu Arstde Brand,
romnuu Ncoae Ttuescu char Fhreruu, satmbancu cu gestur
mprumutate de a Comeda Franceza mmca de Mefstofees,
Goebbes era dvnzat de feme. gaseau vr, seducator, "mc a
dracuu!..."
Iar Henrch... Indscutab, nea a ea, acordase o seama de
prveg, daduse posbtatea sa rotun|easca cochet o avere
dscutaba, dar Edth ta, era contenta, char dupa o stca de whsky
bauta pe stomacu go, ca, ntrata ntr-o ncurcatura cu adevarat
seroasa, varu Hmmer nu va rsca nc macar o marca pentru a o
scoate a man.
"Asta- stuaa, conchse baroana utndu-se a ceas, de parca ar f
uat o hotarre storca, ar ora avea sa fe uteror consemnata n
stud, documente manuae. Dosaru Evra Manu trebue nchs ct
ma repede."
ntreba fara sa- dea seama:
- tenne... Ma ma ubet?
- A spus ceva, doamna baroana?
- Da... Sfora ngroztor.
***
n aceea z, spre prnz - ora prnzuu a francez - dec
ceasure 12, Herr Water, de obost de drum, consm sa a contact
cu Arstde Stanescu, drectoru Athne Paace-uu. De comun acord,
rendez-vous-u fu stabt a ocuna doamne Aexandrna Bodeanu de
pe Caara. Aran|amentu convenea ambor partener. O casa prvata
aparnnd une persoane aparent nofensve - o doamna n vrsta,
nesnta, care- consuma exstena ntre vzte |oc de car (ar f fost
nformae superfcae oferte de vecn) - atragea ma pun atena
dect un oca pubc sau ocuna une persoane cu oarecare reevana
socaa.
Ct o prvete pe Bodeanca, vzta ceor do n-o deran|a absout
deoc. "La mne n casa fac ce poftesc nvt pe cne am chef. Nu dau
cont nmanu."
Aa procedase ntreaga e vaa a care tnerar accdentat
oferse dn pn ocaza sa nfrunte stua cu adevarat dfce, pentru
etchetarea carora "penb sau compromator" consttuau ad|ectvee
cee ma nofensve.
Dupa ce e ofer cafee e puse o stca de Courvoser pe masa,
coana Ddna se retrase pna de tact, nchznd ostentatv ue n
urma e.
Water Stanescu se cntarra dntr-o sngura prvre se
pacura.
"Un tp seros", cataoga hoteeru. "Cap patrat, dar nu ganar..."
Aprecere neamuu fura ceva ma nuanate: "Integent, ab,
descurcare. Escroc ca to atn, dar, a un onoraru bun, servcu e
contncos. n pus, m umpe un go... Pe porcu aa de a bar, nsa,
tot nva eu mnte..."
- Doamna Bodeanu m-a adus a cunotna ca sunte dspus sa
coabora cu no. Cu noi! nssta.
Arstde Stanescu zmb:
- neeg foarte bne, Herr Water. Adca aceasta coaborare va f
gnorata att de Sgurana ct de, ma rog, ceea ce a ramas dn Brou
2.
Sursu neamuu se a, asnd sa se vada un cann ce urma
dupa, mbraca n aur.
- Sunte drect, m pace. Preczez ca acceptam servce
dumneavoastra dn doua consderente: n prmu rnd, ne convne ocu
unde ucra, dar ma aes m-au convns recomandare caduroase ae
doamne Bodeanu, o pretena veche de ncredere.
Stanescu muum, dnd uor dn cap.
- M se pare fresc sa f atent. Iar n ceea ce ma prvete, nc eu
nu m-a anga|a aatur de un partener care sa nu-m preznte toate
garane.
- Pare foarte sgur de dumneavoastra.
- tu ce ofer.
Neamu prv cu atene: o prvre care strapungea. Stanescu -o
susnu cu ndrazneaa, fara sa- parda cumpatu. Water rost
raspcat, aproape sabsnd:
- Patm bne nformae de vaoare.
- Nu ma ndoesc de generoztatea dumneavoastra.
Neamu asa paharu pe masa:
- Concret! Ce ne ofer?
Arstde Stanescu umez buzee uscate. Raspunse sec:
- Pe asu Brouu 2.
Water se agaa cu mne de braee fotouu. Pe chp se ctea o
emoe eta dn comun, pe care era ncapab s-o stapneasca.
Stanescu se smea ncntat de reaca neamuu.
- Gum?
- Cnd am chef sa rd, ma duc a Carabu. Nu, Herr Water, nu
gumesc.
- Pe cooneu Tama? +ubtilul! E n Bucuret? credeam a
Londra, mpreuna cu cea ef a servcor de contranforma dn
Europa ocupata or aa-zs aata...
Hoteeru apuca stca de Courvoser.
- Permte sa va tom?
Neamu ua o nghtura zdravana.
- Oferta dumneavoastra ne ntereseaza.
Stanescu permse un zmbet: "me-m spu?".
- Ce preten ave?
Hoteeru avea raspunsu pregatt. "Trebue sa |oc tare. E un tren
pe care nu- prnz de doua or n vaa." Cu ban, ban mu, cu Nna
aatur, ar f fost n stare sa cucereasca umea.
- Ma exact, zmb ueos, ct?
- Ct? repeta neamu.
- O suta de m.
- Marc?
Arstde Stanescu rse ncetor.
- A, nu. Lre sterne. O suta de m de re sterne.
Neamu consdera ca trebue sa se arate ofuscat. Era neobnut
mprudent dn partea unu agent sa pretnda pata onoraruu n re
sterne sau doar.
- N-ave ncredere n marca germana?
Hoteeru se eschva.
- n fond, dumneavoastra va este ega n ce moneda pat. Ma
ma obg, n contu aceea sume, sa va debarasez de o persoana
ndezraba. Ca un cadou dn partea frme.
- Despre cne e vorba?
- Despre doamna Evra Manu.
Water ramase cteva cpe tacut, prvnd concentrat fotografa
unu barbat n frac, poznd ntr-o poze fanca, pn de mportana, cu
mna stnga nfpta n od. Avocatu, marea dragoste a Ddne
Bodeanu. ntoarse och spre hoteer.
"Ce- cu asta? Escroc? Provocator? Agent de mare casa? Orcum,
mamuou te mute..., cudat de mute."
- Herr Stanescu, va vo da raspunsu - acceptam or, smpu,
utam oferta - n douazec patru de ore.
- Corect. Propun ca, n caz poztv, sa- da un teefon doamne
Bodeanu. Daca nu suna pna mne - se uta a ceas - a ora 13,
vo consdera propunerea nua neaventa.
"Dar ve suna, Frtz! Parez pe utmu meu sfan."
Se desparra corda, strngndu- mne cu cadura.
Coana Ddna strecura prntre genee frzate, date gros cu rme,
o prvre subre.
- Arstca, maca, -am ma zs-o! Et cu o putoare nostma
mare pcher, dar te vr ntr-o marmta unde ferbe ceva ma cu
chchrez dect sos rmouade.
- Am schmbat reeta, rn| hoteeru. Sos allemand spune
ceva?
Madame Zoe, mena|era cooneuu Tama, catna dn cap
fozofnd ca, orct a tra cu un om, degeaba!, tot nu a|ung sa-
cunot. Un k de sare! A! Nu- a|ung nc cnc!
Se afa de patru an n servcu cooneuu magna ca
cunoate pna n cee ma mc amanunte ca, n prncpu, surprzee
de orce fe sunt excuse.
"Cam snguratc, comenta cu sora-sa, vaduva unu captan, becher
nrat, arg de mna cu capu-n nor. Noroc de mne ca-s cumsecade.
Ata -ar fura pn' a zmene... Nu vede nmc, nu baga de seama nc un
oarece, nu te eac ce are n fonera sau buzunare..."
De doua ze nsa, madame Zoe vedea certtudne contrazse
cu brutatate traa momente dramatce. Aataer, de pda,
cooneu, n mod cu totu neobnut, ntrase n bucatare:
- Madame Zoe, ce o f cu Ie de nu ma vne? Parc-am vazut pe
atu az.
De surprza, mena|era uta de aptee care statea sa farba. ntr-
adevar, se schmbase oteanu, dar faptu ca Tama ar f putut observa
amanuntu , ma mut, ca ta de numee ceuat pear, pur smpu
o naucea.
- Asta- frate-sau, se bb mena|era, zce ca Ie face casa, a
e, a Leorden, -o vreme n-o sa vna ca n-are vreme. Marfa nsa- tot
buna proaspata.
Curand pta - aptee daduse n foc - nu nceta sa se
mnuneze:
"Doamne, ce nae de om! Zceam ca nu te ce vra n gura,
stufat de me or paf de rac uta-te a e! |ne seama a cupe!"
n aceea z, pecnd de acasa, cooneu decara pe un ton uure,
parca n treacat.
- Auz, madame Zoe... De az, nu ma trebue sa gatet.
- Cum adca?
- Am sa mannc n ora.
Mena|era se sm ofensata:
- Daca nu va pace...
Tama o ntrerupse zmbnd:
- Dmpotrva, m pace foarte mut, et o adevarata artsta, dar
sunt foarte ocupat m-e ncomod sa vn acasa.
O sautase graos pecase, asnd-o cu gura cascata.
Az-dmneaa, ata surprza! Cooneu dormse pe canapeaua dn
saon.
- Am ma muta nte, expcase smpu Tama.
Adevarat, ferestree dormtoruu dadeau spre strada, dar aceasta
era ntta, ma mut puste, strada de "boer" care se scoaa trzu,
fara cop cu automobe senoase.
Se ntorsese pe a 11 ncropse n cteva mnute o va|oara.
- Pec pentru o vreme n provnce.
- Lps mut, don' coone?
- Nu tu. Ma vno, daca vre, sa aerset dn cnd n cnd. A sa
prmet eafa n contnuare. Daca ntreaba cneva de mne, nu spu
nmc. Nu-s acasa att.
- Dar...
- Ma grabesc, madame Zoe, ca m-ateapta afara taxmetru. Nu
uta ce te-am rugat. La revedere.
Mena|era urmar dn och pe fereastra, pna ce taxu dsparu.
"Nu- a buna cu asta! Parca n-ar f zdravan... Treaba u..."
Lasa curat n bucatare, ma trecu o data cu crpa de praf peste
mobe se duse sa- schmbe rocha.
"E aba douasprezece. Ma duc a sora-mea poate mergem
mpreuna a cnema..."
Auz sonera de a ntrare. Un barbat tnar, n saopeta abastra,
zmbea cu toata dantura.
- Saru' mna. Sunt de a Teefoane...
Madame Zoe, vaduva de grefer, cunotea rndu n ume, ta
sa trateze cu suge. Se nteresa pe nas:
- ce poftet?
- Am vent sa vad ce- cu teefonu. Am prmt recamae...
- Me domnu coone nu m-a zs nmc. Vno cnd o f
dumneau acasa!
Omu paru sa se enerveze:
- Pa nu et dumneata? Ce, n-a|unge?
- N-a|unge.
- Cum n-a|unge, cucoana? Pune oamen pe drumur de
pomana? Ce, eu am vreme sa aerg dupa chefu abonaor?
- Te poftesc sa nu f obraznc. Buna zua.
trnt ua n nas se ntoarse n camarua de servcu sa-
spraveasca toaeta.
Barbatu n saopeta puse pe umar toba cu unete peca
n|urnd:
"Hoaca dracuu! A dresat-o bne..."
***
n cursu dupa-amez, pe a ora patru, cnd baru era n genera
pustu, domnu Base paras hoteu, anunnd ca se ntoarce n ma
pun de un ceas. O ua a stnga e pe strada Ncoae Goescu,
ntra n mobu cu nr. 14, urca scara , oprndu-se n faa une u,
suna cu anume semna.
deschse aproape medat o subreta tnerca, n nuta casca:
roche neagra, orue boneta de dantea aba.
Barmanu cunotea bne casa, unu dn cee ma dstnse sta-
bmente dn Captaa. Madame Puea, propretareasa, admnstra
desavrt "afacerea", cu dscree competena, asgurnd o centea
de ambe sexe, dntre cee ma seecte.
Domnu Base se asa condus de-a ungu unu cordor ung. Pa
erau vatu de covoru de pu gros.
- Sunte ateptat, surse subreta, ndcndu- o ua, apo
dsparu.
Nu se ofereau nu se prmeau bacur, consderate vugare
pentru "stu" case.
Cooneu Tama atepta ntr-o ncapere mobata ca un studo-
dormtor confortab. Moba era de catate, cuore pade, nmc
strdent, rou auru att de frecvente gustate char n bordeure
scumpe pseau cu desavrre.
Observnd mca vaza deschsa, barmanu zmb:
- V-a mutat a dstnsa doamna Puea?
- Asta- stuaa, mon cher.
- Ce pun ac n-o sa va pcts.
- Sper sa nu fu pctst. Am fost obgat sa ma refugez.
- Asta am nees-o sngur. De fapt, ce v-a aarmat?
Cooneu prv ronc:
- Amanuntu ca potera nemeasca m-a depstat nu se pare
sufcent?
Fgura u Sfetcu deven grava:
- De fapt, ce s-a ntmpat?
- Feacur n aparena, dar, n ansambu, pne de semnfcae.
ncepu sa rda: Sunt cretn, nenoroc! De pda, de er am
constatat ca-m vne at zarzavagu. Ca mutra- de canae, n-ar f nmc,
dar a poment "otean" bond, cu och abatr ceafa rasa?
Se ntrerupse scoase o Regaa dn portgaretu de argnt.
Sfetcu ntnse brcheta aprnsa.
- Pe urma, nca o chestune: dupa cum t, teefonu meu e
nregstrat a secret au doar cva n. Daca nu exsta comuncar
mportante, aparatu ramne mut o saptamna. Doar n doua ze am
prmt ase apeur. Evdent: "Greeaa, scuza, va rog".
- Vor sa va verfce oree.
- Vez bne. , n sfrt, am observat fa|u. Destu de ab, copo
mereu a, ca sa nu- recunosc, dar sunt taonat. Ier am vrut sa-m
verfc mpresa am cobort n WC-u pubc de a Unverstate.
Reperasem ndvdu nca de pe Buevardu Esabeth. Un tp scund,
vn|os, fgura oarecare, ntr-un costum cafenu.
- ?
Tama scutura scrumu rse dn nou.
- Am ntrat ntr-o cabna, am nchs ua, dar "am utat" sa trag
zavoru. am "utat" sa ma es. Dupa douazec de mnute exact, tpu
a dat buzna peste mne: "O, pardon! Va rog sa ma scuza. Credeam ca
e ber..."
- Mda, facu Sfetcu. Destu de car. Stuaa e nepacuta... Sunte
sgur ca nu v-au uat urma pna ac?
- Mon cher, nu ma sunt debutant. Chestunea e ata. Cum m-au
reperat? Trecnd n revsta toate posbtae, am a|uns a concuza ca
dumneata a fost mrost nantea mea. Punndu-te sub urmarre, au
a|uns a mne.
- Sunte sgur?
- Absout. Raonamentu e smpu: n utmee doua saptamn,
nu m-am ntnt cu nc o ata persoana n afara de dumneata, ar pe
mne ma n n refector doar de doua ze. Dec, depstarea mea e de
data foarte recenta, atfe fa|u ar f nceput ma demut.
- Logc. nseamna nsa ca am fost urmart acum.
- Posb, dar nu- nmc extraordnar ca un barbat de vrsta
dumtae sa mearga a borde. Casa e cunoscuta.
- Ave ncredere n madame Puea?
- Absouta. E una dn cee ma vech agente ae noastre. Pentru
"curo" a fost pregatta o damcea gata sa |ure ca a petrecut cu
dumneata o ora. O sa face cunotna a pecare.
Sfetcu parea ndot:
- M se pare mprudent totu, domnue coone. Sgurana poate
dspune o percheze , n orce caz, casa va f pusa sub supraveghere.
Tama surse:
- nchpu ca po ne o asemenea casa de eta - nu pune
cearafur ar trebu sa aba stema - fara sa a oamen pat pe toate
cordoaree poe?
- Vre sa spune ca, n caz de percheze, patroana ar f
avertzata?
- Cu ce pun |umatate de ceas nante. ar, trebue sa-
magnez ca atunc cnd a o centea foarte vuneraba a fenomenu
scandaur care pot compromte nume mar, te aran|ez ca stabmentu
respectv sa dspuna de o ere secreta.
- Mda... Sa speram ca totu va f n regua.
- Bnenees, m vo asgura nca un refugu. n orce caz,
urmatoaree ntnr e vom stab n ata parte, n utmu moment
doar daca sunt strct necesare. Ce se aude cu frumo ndragost?
- Dupa cum am convent, baroana a fost anunata ca von Sundo
a parast Efora. Ce au de gnd, nu tm. Deocamdata, au ramas a no.
- acoo vor ramne, murmura cooneu. Despre cea ce t?
- Dupa atentatu mpotrva Evre Manu, euat, au ters putna,
urma medat de veroara Edth... Dn cauza vrem, au ramas a
Constana, a Contnenta. Nemoaca, dupa o scurta escaa a broure
Deckhoff, -a contnuat drumu.
Cooneu ramase pe gndur. cupea uor barba despcata,
uor vnata, de barbat oache, ras proaspat.
- Zc ca a facut o escaa a sedu frme Deckhoff. Desgur, ca sa
dea anumte dspoz. nseamna ca vor ncerca o ovtura pe traseu,
de e a nab de rscant. Vorbesc dn punctu or de vedere.
Barmanu netez nstnctv tmpee bne pomadate:
- Ct para pe ansee Evre Manu?
- Ca persoana prvata - domnu Tama pensonar - nc do po.
- ... cooneu Tama?
Acesta ndrepta o prvre unga:
- Cooneu Tama nu paraza. Face tot posbu sa sporeasca
ansee Evre Manu. Femea trebue sa supraveuasca...
***
Octavo de Var prv ceasu. Cfree fosforescente ndcau ora
unu. Se desprnse ncet dn braee Man|e, sndu-se sa n-o trezeasca.
Dar mca baroana, dupa tre stce de ampane consumate mpreuna
- n mod deberat o facuse sa ntreaca masura, smund o buna
dspoze de ze mar - dormea adnc.
Se strecura n apartamentu u , dezbracndu- p|amaua dn
mers, se duse a fereastra. n cuda ore nantate, exstau peton,
grupur de petrecare n schmbare de oca, trasur, man. La Cna,
fenaree arabet de a ntrare sunetee orchestre care se auzeau n
surdna ansau nvta mbetoare. Lu de Var pesa|u nu se paru dn
cae-afara de cudat, char pentru o ara afata n razbo. Era prea
spano pentru aa ceva. La Madrd sau a Seva, a Grenada or
Burgos, a San-Sebastano sau Vaenca, n orce ocatate, ct de
marunta, vaa, ma aes n cursu ver, ncepe dupa mezu nop.
Strada, pentru turstu neavzat, pare n pna festa. Terasee
cafeneeor, ae restauranteor sau ae cofetaror, cu mesee aezate
drect pe trotuar, debordeaza de oamen, feme barba de toate
vrstee. Nu pare deoc curos, de pda, sa vez sngure sau n grup, a
cte o masa, doamne n etate, cu |abour egrete prnse ntr-o broa
de damante, bndu- ntte sucu rece de fructe sau savurnd un
munte de ngheata admrnd pesa|u straz. Cop forfotesc peste
tot, zgomoto, nmen nu pare rtat. Zgomotu nu deran|eaza n
Spana, ar cop sunt reg. Cte o mama tnara, cu mna pe andou
o revsta ustrata pe genunch, suge oran|ada cu pau. Char n
ocunee cee ma modeste, a douasprezece sau unu noaptea,
ntreaga fame, de a strabunca trba pna a pruncu nenarcat,
coboara n mcu pato se aeaza a masa...
De Var constata ca vremea se racse ca poua. mbraca un
trench uor peste costumu de seara, pentru a deruta funconar
hoteuu. "Adca sa- nchpue ca merg a vreo recepe sau un oca
de noapte. Feacur!... Nu tu cne e organzatoru ce raun are, dar
deea de a fxa o ntnre conspratva a doua noaptea e ce pun
orgnaa. Ct de vese noctambu ar f orau, nu benefcez de
forfota oreor de maxma agomerae. Ma exsta su|ba m
nchpu ca ce pun |umatate dn ocutor sunt n pature or."
Lua a ntmpare unu dn mutee taxur parcate n faa hoteuu
ceru scurt:
- Paa Rosett.
Se straduse sa pronune cuvntee corect urmar reaca
oferuu. Acesta nu- dadu nc o atene. Era obost, apo Bucuretu
muna de stran. Nu- ma surprndeau nc apare cee ma exotce.
Pat cobor. De pe strada Itaana, trebua s-o a a dreapta -
studase n preaab harta orauu - apo a stnga. Atent a numaru
mobeor, nu vazu groapa dn trotuar. Se mpedca cazu n
genunch.
- La dracu!
Se terse cu batsta de noro prv hanee. "Sper sa exste o
chuveta pe ac..."
Numaru 15. Un bockhouse dragu, cu doua nvee. De undeva, de
a cou straz, se auzea muzca. Un oca probab...
De Var prv cu atene n |ur, apo, tragndu-se n umbra
copacuu de a margnea trotuaruu, fuera nu prea tare, dar destu ca
sa se faca auzt prntr-o fereastra deschsa: ,na .aloma trista...
Ca un ecou, dn mob rasuna fuerata aceea meode.
Inma u Marn Vforeanu - atepta cu sufetu a gura de cnc ore
- batea puternc. n sfrt avusese noroc. ntue, desgur, dar
ntue ma avusese ata data.
ntroduse pe spano n boc, facu atent a treptee care duceau
a demso, apo, ducndu- degetu a gura, conduse pe cordoru
ntunecat. Dn odae coane Aneta a u don' Gua se auzea sforat pe
tonur dstncte. Astmatc, ntrerupt de nec a spaatorese - persoana
grasa -, monoton fornat a mstuu.
De Var se uta superfca n |ur - un nteror de om batrn,
etcheta spontan - apo cu atene a barbatu dn faa u. Un tp brun,
sub patruzec de an. Fgura ntegenta avea ceva nenttor. Despre
asemenea persoane, maca-sa, Dona Concepton - for, futur,
dantee, meod cntate a harfa evantae pctate - obnua sa
spuna cu o nfrgurare ostentatva a umeror superb: "Oh, draga mea!
Cnd vez pe Mque de |orca - de exempu - sm o pofta
rezstba sa te af n ata parte. N-a dect sa ncerc... Dar nu te
sfatuesc..."
Vforeanu stude a rndu u: fzonome deschsa, umnoasa, de
ndvd carua toate -au mers n vaa, n-a cunoscut eecur. Obraz
ntns de om bne hrant, dar fara excese, desgur cu bogat pamares
sportv: presmea bun |ucator de tens, exceent notator, amator de
yachtng curse de automobe; hanee, bne taate, purtate cu
deznvotura. n tota, prototpu casc genera de standardu maxm de
vaa a decenuu patru, deau a moane de tner care, ndeobte
pe Marn Vforeanu, nvdos avd de tra bogat, compexa.
Och u De Var se oprsera asupra foneruu. Bucata de carton
care- nepenea ua, cazuse se vedeau hanee agaate ordonat.
"Nu-s ae astua", zse spanou. Aparneau unu barbat cu ce
pun zece centmetr ma scund.
Sm ca n sufet se strecura ndoaa se hotar sa |oace strns.
- n ce mba prefera sa comuncam?
Vforeanu raspunse ntr-o franceza de eev contncos.
- n mba u Bazac, e foarte bne, surse agentu.
Spanou prv ceasu:
- Doua cnc. Ora m se pare grozav de mprudenta pentru o
ntnre candestna.
- Sunt absout de acord cu dumneavoastra, dar nu eu am
hotart-o.
- Ave sa-m comunca ceva?
Vforeanu sm ca evoueaza pe srma, ndvdu nu trebua sa-
dea seama ca nu te ma nmc ca, de fapt, ncerca sa se nftreze
ntr-o acune dn a care dstrbue, unde denea ro de fgurae,
fusese excus. Un ucru ta cu certtudne: maree protagonst era
von Sundo. Decara prudent:
- Neamu e a mare mpreuna cu o femee.
Fruntea spanouu se ncre. Iata un amanunt neateptat.
- Aventura?
Vforeanu dadu afrmatv dn cap:
- Ma mut dect o aventura. O poveste de dragoste. Dupa toate
aparenee, un cou. de foudre rezstb.
"Dn ce n ce ma compcat", zse de Var. Daca u von Sundo
-a suct mne o femee, va face tot posbu ca s-o evte pe Man|a! n
consecna, ansee mee de a patrunde n antura|u cooneuu se
reduc practc a zero... Ute o stuae pe care batrnu Donovan n-a
prevazut-o!..." De Var gnd rapd: "Femea trebue naturata".
Evdent, nu e avea sa- murdareasca manetee. Se uta a
ndvdu dn faa u. Pentru un mc asasnat, parea sa fe destu de
bun. dadu brusc seama ce zbse nca de a nceput. Omu avea
o fgura casca de ucga profesonst. Trebua nsa sa se ma
gndeasca nante de a ua o decze att de categorca. aduse
amnte ca vacana u von Sundo expra exact peste cnc ze. Era
obgat sa aconeze fara ntrzere. n prmu rnd, trebua depstat
cotonu unde se ascunsesera ce do. Au parast torau, dar ncotro s-
au ndreptat? Orcum, deocamdata n-avea de gnd sa- tradeze
ntene faa de ucga. n snea u socotea de|a ca atare...
Se rdca. Vforeanu prv ngr|orat:
- Ce hotar?
- Sa-m ramne n prncpu a dspoze.
- Adca?
- Sa stabm o ora un oc unde va pot gas n orce z.
- Nu! raspunse repede Vforeanu.
Un pc prea repede. De Var cerceta curos:
- De ce?
- Exsta un proverb romnesc: pe oarecee cu o sngura gaura
esne prnde psca.
- Da... E un raonament.
- Propun hou cnematografuu Aro, cooana dn stnga, ora 20,
momentu de maxma agomerae a ze. A patruea spectaco e ce
ma soctat, nghesuaa- garantata.
- Perfect...
arata hanee murdare:
- A putea sa ma cura pun? Nu vreau sa atrag atena a hote.
Vforeanu raspunse mecanc:
- Bnenees, cu pacere. Va conduc.
n aceea cpa neese ca a coms o neghobe fara ega. Nu ta
unde e baa, sau macar toaeta de a demso.
O ua a ntmpare pe cordor, cacund febr. Erau n tota ase
u. Excuznd odae mstuu ae coane Aneta, trebua sa aeaga
una dntre ceeate patru. Dadu gre de doua or.
De Var strnse buzee, fara sa comenteze.
"Ca tpu nu ocuete ac e mpede, dar, admnd ca pentru o
ntnre conspratva prefer un oc neutru nu propru apartament,
cum naba nu- nvestghez nante? E un mpostor."
Se desparra n strada, sautndu-se scurt.
Lu Vforeanu venea sa se dea cu capu de pere.
"Ce mbec pot f! Dumnezeue! Parez ca n-o sa puna pcoru a
Aro!"
n tax, de Var se gndea a acea ucru.
***
Prnu tefan Duca se foa n aternut. n genera, dormea pun
asta nca dn copare. Curoztate organca, erau de-a|uns patru ore
de somn, ca sa se smta perfect odhnt. De aceea, zee erau pentru
prn atotcuprnzatoare, strnnd mrarea ceor dn |ur. "Cnd e face,
dom'e, pe toate? Nu- scapa concert, sndrofe, recepe, vernsa|,
spune prezent n fecare z a Athne Paace a Capa, e a curent cu
tot ce se petrece n ume, ctete znc vreo cnpe zare revste,
pretutnden mereu sngur." "De fapt", refecta adesea prnu, "daca
sta te gndet ct tmp perd oamen cu somnu, eu am trat ma
mute ve, a avea ce pun o suta cnczec de an..."
Acum nsa, deran|a "promscutatea", faptu ca fusese obgat sa
doarma cu ma mute persoane n aceea ncapere. Char n pna
tneree, a nceputu casatore, socotse ca odae separate ae soor
consttue o ege de eementara cvzae. , sava Domnuu, o ubse
pe Aexandra dn tot sufetu. Ce cudat! Fusese cea ma mca dntre
suror, cea ma pna de vaa, de o vtatate debordanta
mopstoare, totu se prapadse a ma pun de patruzec de an.
Ceeate fete, ca ntreaga fame Ret de atfe, erau ongevve.
Luca, de pda, az contesa de Courcees, se apropa de optzec de
an...
Urechea prnuu nregstra automat zgomotee oda: sforatu
uor a zarstuu - o persoana antpatca, rautacoasa - resprae
ceora do. A fete, "o mcua persoana psta de nsemnatate afnd
aere de grande dame", nu se auzea. A f zs ca nu exsta n odae.
Odae, gasta cu greu - una sngura! - a Contnenta. Pna a
urma, renunasera sa contnue drumu spre Bucuret. Pna e
trebuse sa recunoasca mposbtatea caatore. O vreme orba, o
furtuna care semana a tafun.
Tcu Stratuat se scuzase:
- Ierta-ma, prne! Trebue sa abandonam. Va promsesem sa f
nca n noaptea asta a Bucuret, dar cu adu de afara voa|u ncepe
sa semene a snucdere. Cu un tanc, eventua, razbateam...
- Sa speram ca, ce pun mne, tmpu va f ma favorab.
Rdcase dn umer pentru e nsu. ntnrea de a ora doua era
ratata. se grabea... Se grabea ngroztor. Toata umea parea de atfe
foarte grabta...
Zgomote pe paer atrasera atena. Voc rdcate, parca
buscuada. Se scua dn pat e prudent pe cuoar. Tre ndvz n
hane de pee neagra, cu aspect nconfundab de agen de poe,
ncercau sa- dea a o parte pe baronu von Sundo care e mpedca
ntrarea n odae.
- Domnue coone, va rugam nu va opune nut.
Neamu, vnat de mne, ura dezanut:
- Este un abuz nadmsb! Am sa ma png superoror dumtae
a Bucuret! Cum va permte?! Sunt cooneu von Sundo dn
Wehrmacht...
- tm foarte bne cne sunte dumneavoastra. Nu tm exact
cne este doamna, nsnua unu dntre ndvz.
- Doamna este cu mne se afa sub proteca mea. Comte un
act scandaos pe care- ve regreta toata vaa!
- Domnue coone, suntem n msune.
- La dracu' cu msunea voastra! Nu ma s sa fac uz de arma!
n spatee neamuu se v Evra Manu. Era pada, ngheata, dar
cama:
- Lntete-te, Kurt. n fond, ce doresc dumneaor?...
- Sa ne urma.
- Care e motvu?
- O smpa verfcare de denttate.
- Actee v e pot prezenta ac.
- Nu- char att de smpu. Va cautam de muta vreme, doamna
Evra Grard. Evra Grard sau Fava Bertucc, or, daca va convne,
Susan Harod...
- Numee acestea nu-m spun nmc.
- E o nscenare! ura von Sundo.
Cu o mcare brusca, agentu dadu a o parte. Von Sundo se
dezechbra pentru o cpa ceaat zbut sa prnda brau Evre
Manu.
Prnu tefan Duca nava n odaa unde dormeau cea strgnd:
- Domnor! Trez-va! Domnor! O doamna este brutazata.
Char ac. Aatur.
Tcu Scarat sar n capu oaseor sperat:
- Cne?! Unde?
Se trezra cea.
- Ce se ntmpa?
- Aatur, pa gfnd batrnu. Nu putem ngadu... Ce barbare!
O femee!
Tcu Stratuat, sportv prn exceena dn toate punctee de
vedere, dadu buzna pe cuoar. urmara Dnu Ionescu Luu Dragu.
Zarstu, netndu-se un sfarma patra, ramase prudent n pragu u.
Dntr-o prvre, Tcu aprece stuaa. Neamu se afa n evdenta
dfcutate parea a capatu puteror. Femea, neputncoasa, ncerca
sa- pastreze camu. Dntr-un sat, Tcu a|unse n spatee agresoror.
Apca o ovtura puternca n ceafa prmuu agent care nea brau
Evre. Acesta se prabu nstantaneu.
- Dnue!, sufa Luu Dragu. A|uta-!
Actoru, cu zmbetu pe buze - starea cronca de amuzament
parea sa nu- paraseasca ncodata - sar n spatee ceu de-a doea
agent. Tcu se ocupa de utmu.
Prnu tefan Duca prvea ncaerarea cu och strauctor. Tner
aceta, Stratuat actoru, purtara o cpa gndu spre propra u
tneree. Fusese vforoasa, accdentata, pna de evenmente. De
neutat avea sa ramna ambuscada de a Marsa. Facusera andar
baru Lote, zburau prn aer cane cu bere, stcee de absnth,
scaunee, cute pumn, facaeu propretarese, o grasuna
redutaba, adevarata mama pentru goan, tous ces vo:ous! care
munau prn port... Ate vremur, ate mze, ar e tnar...
Ce tre agen, dobor, zaceau fara cunotna. n mod sur-
prnzator, nu se vsera curo pe cordor.
"S-a operat rapd", zse prnu, " fara zgomot prea mare..."
Von Sundo, gaben-vnat ca o masca mortuara - mne, suferna
fzca (spatee durea atroce), dar, ma aes, un sentment acut de
umna faa de femea ubta n faa carea se dovedse neputncos -
se rezema de zd.
- Domnor, n sa va muumesc. Daca nu era dumneavoastra,
acet tcao -ar f putut ndepn |anca or msune.
Tcu Stratuat arata spre agen cazu n nesmre.
- Ce pun o ora sunt nofensv. Pentru ca mpedca crcuaa,
vom transporta n odaa dumneavoastra.
- O, va muumm, rost ratacta Evra. Va gnd a toate.
Tcu contnua:
- Sunt a dspoza dumneavoastra. Nu-m pac copo. Sfatu meu
este sa paras de urgena hoteu. Nu tu dn ce caprare fac parte,
dar, cnd se vor trez, vor asmu toate foree de care dspun mpotrva
domnor voastre. Ave o ora ca sa dspare.
Von Sundo prv obost.
- Da, e un sfat bun. dumneavoastra? Cum va ve descurca?
- Vom proceda a fe.
Prnu Duca se uta a coone a Evra. Neamu parea seros
bonav, ar femea sabta, fraga, nea|utorata. Observa parca n
treacat:
- Exsta un tren peste |umatate de ceas. Adca a ora 5...
Ce do se prvra nstnctv: era o dee.
strngeau de zor ucrure. Dobrn observa cu sarcasm, nu pst
de admrae.
- Tcue, nu- cunoteam apttudne de capcaun. Daca da
fament, fac cap de af a crc mat pe |oe Lous.
Luu Dragu remarca, nchendu- nastur |achete:
- Et nvdos.
- Cred ca da, conceda zarstu. Dar, apropo, cu aa tre cum o
rezova? A mardt tre pot afa n exercu funcun. t cum
se numete chesta asta?
Stratuat rdca dn umer:
- Nu m s-au recomandat. Am vazut tre derbede atacnd o
pereche de oamen nt , norma, am ntervent. Pe urma, atfe
stam de vorba a Bucuret.
Dnu Ionescu rse:
- De mut nu m-am dstrat aa de bne.
Dobrn prv ung:
- Auz, mon cher, nu te grab ncodata sa rz.
- Chesta, surse duce actoru, e ca eu sunt dn aa care prcep
medat hazu une stua sau a une repc. Nu atept o saptamna.
- Spontan, care vasazca!
- Vez, m scapa termenu.
Tcu Stratuat apasa pe acceerator. Mana n brusc, ca un
bod, amc, cataputa, cazura peste spataru canapee. Izbucnra
n hohote de rs.
Prnu Duca, nga Tcu, freca barba nerasa.
"Tneree! Se amuza de toate proste! Bne ca nu m-am spart
proteza."
***
Dupa ntrevederea cu cooneu Tama, domnu Base, barmanu
de a Athne Paace, ramase ngndurat. Batrnu, unu dntre a
Brouu 2, porect de subatern +ubtilul ("Codou" pentru servce de
nforma namce), avea dreptate. Daca fusese deconsprat, prcna se
datora numa u, u Sfetcu. Vrsta - n fond Tama nu mpnse nca
azec de an, dar ucra de ce pun patruzec n actvtatea secreta -
nu- aterase nmc dn catae care- creasera fama n umea cudata,
cu totu specaa a spona|uu nternaona. Intutv, ager, prudent,
tnd sa rte a momentu oportun, acesta cacuat cu precze
matematca, nct aproape excudea rscu, magnar, autor a unor
combna ndraznee neateptate, dagnostcu sau concuze u
prezentau n anumte stua chee un maxm de garane.
De atfe, nu trebua sa f dn cae-afara de ste ca sa reazez ca,
daca vreme de patru an traet ntt gnorat de agen stran,
ncep sa f fat dntr-o data, n mod fresc urma -a fost descoperta
recent. Iar n utmee doua saptamn nu se ntnse cu nmen n
afara u. Nendoenc, e, Sfetcu, era ce care, nvountar, deconsprase
domcu u Tama.
Bnenees, Vase Sfetcu nu excusese posbtatea ca e nsu sa
fe urmart de Sgurana. Era suspect prn nsu servcu pe care-
avea, barman a ce ma mare hote dn captaa une ar begerante.
Totu, n patru an nu avusese accdente, prudena devense pentru e
o a doua natura, avea mpresa ca se controeaza n somn. ncerca sa
treaca n revsta, sa nventareze evenmentee dn utma peroada de
tmp, sa detecteze ceea ce - orct de marunt - abdca de a cotdan
sau frza neobnutu.
Gndu ven pe neateptate. Arstca! Da, cu Arstde Stanescu se
ntmpa ceva, n fna u se petrecuse o schmbare. n aparena,
ramasese acea drector mpecab, de mare hote, amab pna n
vrfu pantofor comanda a Shu, surzator. totu, barmanu
nregstrase de a o vreme anumte muta n attudnea u Stanescu -
chestune de nuana - o nfrgurare care nu- caracterza, o buna
dspoze ostentatva, smea o preocupare secreta, o obsese,
desuta ma aes n prvrea prea strauctoare, prea voae, dnd
mpresa ca nu se poate fxa.
Vase Sfetcu nea sncer a Arstde. Fusesera totdeauna ca fra,
nca de pe cnd |ucau urca sau bateau mngea de crpa, pna acum,
n an maturta. Se cunoteau se neegeau unu pe atu. Arstca
avea, desgur, pacate. Era fanfaron, nteresat, cam fara scrupue cnd
era vorba despre propru u bne. De ac nsa pna a tradare... Sfetcu
ncerca un sentment de vnovae , dn onesttate de vech bun
preten, ncerca sa- aunge gndure. "M-am mopst eu de
sponta, maade a ordnea ze..."
Totu, preocupat de dee, contnua sa- observe , n cee dn
urma, decse ca adevaru, ct de dur, e preferab ncerttudn.
Cnd Nna, coafeza de a Ionca, termna programu, barmanu
e n cae, ca dn ntmpare. Femea, de obosta, ntmpna cu un
zmbet muumt:
- Nu te vede omu cu an!
- Las' ca tu sta ascunsa. Geos, nea Arstca?
Coafeza dadu nepasatoare dn umer:
- Parca a geoza u ma ut eu! E mut de ucru! vne sa crez
ca au nnebunt bucuretencee! Am cente care vn n fecare z.
spun drept, Vase, nu-m ma smt pcoaree! Stau cte zece-
douasprezece ore fara sa ma aez, n-am ragaz nc de o gara asta
n fecare z.
- Mda... Nu prea seamana a cura de odhna... Ia- tu un
concedu.
- A! Nu ma asa patronu. Aba atept sa a|ung acasa acoo
cad ca un anma. Nu ma sunt buna de nmc.
- m nchpu. Vre sa te conduc?
Nna azvr o prvre scurta:
"Asta are o probema cu mne."
- De ce nu? m face pacere.
Statea n bocu Bavara, aa ca a|unsera destu de repede. n faa
case, Nna rse, aratndu- dn frumo.
- Probab nu trebue sa nsst ca sa urc a o cafea.
- Nu, rse Sfetcu. Nu trebue.
Nna nu era o femee proasta.
Coafeza ntroduse chea n yaa, ncercnd, ca totdeauna cnd
prmea o vzta, aceea satsface de propretar. De Sfetcu nu ntra
prma oara n casa, Nna se smea a fe de ncntata. Nu se putea
satura de propra- bunastare, de neateptata prospertate;
automuumrea, gndndu-se a drumu parcurs de a comea cazuta
parca ntr-o rna dn satu de pe mau Dunar pna a apartamentu de
pe Bratanu, pastra mereu prospemea cuore trumfuu.
n ocuna perfect utata, stapneau ordnea curaena de
farmace. Impresa nsa era dezagreaba, senzaa de pedantere
antpatca, fata, ca orce exces de vrtute, de nefoost, rapea orce
nota de ntmtate. De totu de exceenta catate, deran|a
agomerarea de bunur.
"Prea mute boarfe, zse Sfetcu, magazn de poreanare,
crstaur, broder. Fecare centmetru patrat mroase a parventsm,
tradeaza orgnea modesta a fete vente de a ara..."
O gndea fara dspre nsa, e nsu nu se nascuse cu bona, n
sanatoru seect a doctoruu Marus Georgescu. Dmpotrva, ca ns
care razbse sngur, o admra pe Nna, dar amuzau "arane" de care
nu se putuse debarasa.
Ca ntm a case, o nso n bucatare pna prepara cafeaua,
camufa zmbetu. Deasupra superbuu aragaz Homann, Nna,
rezstb atrasa de ucru de mna, agaase un "tafar" de bc ct
un tabou. Pe o pnza aba, mpecab apretata, era brodata o femee
cu or, afata n faa pte. Dedesubt, tot n brodere, un verset casnc:
"La gospodna buna, merge casa struna".
Se aezara a masa dn sufragere. Coafeza scoase dn vtrna un
servcu de porean pe care- mnua cu mndre prudena. Turna
cafeaua, apo zmb, aa cum obnua, cu to dn.
- Da- drumu! Despre ce este vorba?
Barmanu se hotar sa fe a fe de drect.
- Ce se ntmpa cu Arstde? Sncer, te rog.
Femea prv mrata:
- Ce sa se ntmpe?
- Ascuta, Nna, te tu fata deteapta de aa dscut cu tne
deschs. Arstde s-a schmbat. E atu, mereu nentt, parca apasat de
o gr|a mare pe care o ascunde. O ascunde char faa de mne, ceea ce
nu s-a ntmpat pna acum.
Nna cerceta curoasa:
- Nc me nu m-a spus nmc. Are necazur a hote?
- Nu! Tocma aa e! Omu, n genera, are doua sour de necazur.
Or a servcu, or acasa. La hote, totu e n regua - accentua -
acasa a e, a fe. Dec...
- Aha! prcepu coafeza. Dec, eu a f prcna. Ce pot sa- spun?!
- Spune ce t. Am mpresa ca s-a anga|at ntr-un |oc percuos.
Face sau e pe cae sa faca prost mar. | a e banuesc ca vre sa-
a|u.
Coafeza refecta cteva cpe respra adnc:
- Nu tu daca asta e cauza nu vad de ce nu a f sncera. Nu
are de ce sa-m fe rune. Traete cu mne de do an de ze.
- tu.
- Me nu-m convne stuaa de toare. Sunt fata saraca, de a
ara...
Spre deosebre de a care, odata reaza, camufau orgnea,
Nna o futura cu ndr|re, consecna tot a fenomenuu de
automuumre.
- ... a me, ct a cauta, terc de mamaga cu varza acra au
mncat, dar una pot sa- spun! Toate muere dn neamu meu s-au
martat cu cunune. La popa a prmare.
Domnu Base o prvea ngndurat.
- Prcep...
- Nu tu ce prcep, dar eu nu-s o anta|sta. Vreau gospodare
aezata, barbat care sa nnopteze cu mne nu n ata batatura, cu
cop, sa-m chem neamure n casa, fara sa-m fe rune, sa e ntnd
masa.
- I-a spus-o u, banuesc.
- Bnenees. De ce sa ma ascund?
- -a cerut sa dvoreze.
Femea zbucn patmaa:
- Sa aeaga! Or eu, or amarta aa! Zce ca ma ubete! Atunc
de ce sa-m strce me vaa de ce m-a |ertf eu pentru ca nevest-s
sa- fe moae? Ce, nu s-au ma vazut oamen de se despart? Sava
Domnuu, gem trbunaee!
- E ce spune?
Nna netez macrameu de pe masa.
- Ma duce cu vorba de do an. I-am zs-o raspcat: daca pna n
toamna nu baga actee pentru dvor, au pe Coac, negustoru de pe
Lpscan. Adauga cu trufe: Aa care ne "Curcubeu".
Barmanu dadu dn cap. ta despre cne- vorba. "Curcubeu"... O
partda spttoare. Iar Arstde... nchpue acuma ca neege despre
ce este vorba.
- Mda... Nepacuta stuae.
- De ce? Or ma ubete, or nu!
- Te ubete, dar treaba nu- smpa. Ca sa dvoreze, nenoroctu
are nevoe de ban. Ban mu. Trebue sa resttue zestrea Aurore.
ncrncenata, coafeza dadu dn umer:
- Treaba u! Sa se descurce cum o t.
- Ma fata, nu fac rost de cteva moane, sau ct o f a m|oc,
batnd dn pame. ca sa nu te parda, e n stare de cne te ce
neghobe. Daca- ubet, nu- da brnc n prapaste.
- Eu nu- fac nmc. Sa aeaga.
- Ma ngadue- barem un ragaz...
Nna rse cu rautate:
- Adca sa ma atept vreo zece-cnpe an, pna ncropete de
zestrea u madam Stanescu! Zt!
- nenorocet!
- t ceva? Dect sa pnga mama, ma bne sa pnga ma-sa!
Sfetcu o prvea ung, fara s-o vada. Avea acum certtudnea ca pe
Tama tradase Arstde. Dar daca una dn capcane putuse f ocota
datorta abta cooneuu, ma erau atee, nenumarate. Arstde ta
mute...
Se ndrepta spre hote derutat, sfat de ndoe trst.
***
Contesa Luca de Courcees se egana n baansoar prvndu-
pcoru mc - 33 1/2, unu dn punee atuur de frumusee de care
fusese mndra toata vaa -, mbracata n catfea voet. Pe genunch
avea o scrsoare ar pe chp starua un zmbet vsator.
n mcu saon Lous XV se strecurase nserarea. Un cocant uor
vest pe contee Rabnsk. Zar foaa de hrte dn poaee batrne
zmb:
- ,ne lettre d5amour2
n prvrea doamne de Courcees se aprnse un car maos.
- Draga Anato, ma schmba- sprtee. Nu te pctset sa
repe a nfnt aceea ucrur?
Rabnsk se ncna gaant:
- Stuae dentce genereaza aceea cuvnte. Adorator
dumneavoastra nu ostenesc...
- De asta data, zmb batrna, e numa Mcu B.
Contee Anato Rbnsk surse snc.
- B ce Sabatc... Ma ntreb ce nazdravan o ma f nascoct?
- N-a nascoct destue?
- O, ba da, scumpa pretena. n avae, radofcare -apo, prn
an 20 ceva parca, a reut transmterea magnor de a dstana.
- Et nformat, rse dn gt contesa de Courcees.
- De, m se ntmpa sa ma ctesc cte ceva. Razbou a nventat
o gramada de fgur no, pe care nu e neegem. Ce pun nante ta
cu cne a de-a face.
Batrna rasuc profu de papaga. ntreba ronc:
- Despre care razbo vorbet?
- Despre ce dn 1914, desgur. Razbou ce mare.
- asta se pare mc?
Rabnsk reteza hotart aeru cu pama emse sentenos:
- Nu conteaza numaru moror ntr-o nfruntare, c transformare
care e aduce.
- Aha! prcepu contesa. Tot a revoue te gndet. Nu et le
devineur du villae! dragu meu, aa ca nu po t ce se va ntmpa
dupa ce boche- vor f pu cu botu pe abe.
- Et sgura ca vor f nvn?
- O, da, pretene... Cne vrea totu, perde totu. De a Petoru
de aur pna a mcu corscan s-a ntmpat mereu a fe. E o ege a
ve! t, Anato, de mute or ma gndesc ca cneva acoo, sus -
nepa tavanu cu degetu -, rde, se amuza stranc.
- Unde? n cer? Ma ndoesc. Acoo unde nu- durere nc suspn,
nu exsta nc amuzament.
Batrna nu- dadu atene.
- Ba da, ba da, se rde grozav. Tot acest paen|en a ve,
oamen care se zbat, moanee de nterese care se cocnesc,
zbucumu acesta contnuu pentru ca, pna a urma... Pocn dn degete:
(ien de rien! Grozav de amuzant!
- Hm! Ma ndoesc ca toate spectacoee sunt amuzante. De pda,
noaptea sfntuu Barthoomeu... Decaptarea fame u Ludovc a
XVI-ea... Sau trageda de a |arskoe Seo...
Contesa se batu excedata cu pama pe genunch:
- Ma gndeam a spectacou prvt de sus, nu dn saa. ,
evdent, nu a actor.
Lua scrsoarea de pe genunch, o mpatur o puse a oc n pc.
Rabnsk se nteresa de forma:
- Canadanu anuna vzta?
- O, nu, rse Luca de Courcees. E prea ocupat pentru aa
ceva... Vez, a e ma gndeam cnd vorbeam de acest zbucum
contnuu care este vaa... B este una dntre fnee care se agta ca
un bondar, are mpresa ca poate ndrepta umea, ca un sngur ndvd
poate face servc extraordnare ntreg omenr.
Batrnu mr sceptc:
- Asta- foarte frumos dn partea u.
- Nu- aa? rse contesa. Mcu B...
avea dnantea ochor, marunt, sprnten, eegant. Asstase a
casatora u cu ducea Mary French Smmons, frumoasa bogata
amercanca dn Tennessee. Asta se ntmpa a Londra, n vara u
1923... Ba nu! 1924! Exact, n 1924, a bserca presbterana dn South
Kensngton.
Un nentt de profese, dar carua toate mergeau dn pn:
nventator, om de afacer, campon sportv... Iar acum, se upta cu
boche-... amnt cteva fraze dn scrsoarea apdara, formuata n
termen ferm:
"Msunea trebue ndepnta pna a epuzarea conceduu dn
Romna. Agentu nostru sa aconeze pe toate panure , obgatoru,
n mtee acestu termen. Sa a egatura a Bucuret cu +ubtilul...
Permte-m, scumpa contesa, sa va sarut vrfu degeteor..."
- O, obrazncu! rost tare contesa de Courcees. Un mc, dar
decos escroc sentmenta!
- Cne? facu dstrat Rabnsk.
Doamna de Courcees rse:
- Iarta-ma..., m-am adus amnte de cneva pe care -am cunoscut
demut.
- n reatate, decse cu dspoze sumbra contee, ma gndeam
char zee trecute a chestunea aceasta, a|ungem a o vrsta cnd
avem ma mute cunotne dincolo! dect ac. Eu, ce pun, cred ca nu
m-a putea epuza, ce pun vztee obgator, nc macar ntr-un an.
Contesa ntreba brusc:
- Cunot Romna, Anato?
Batrnu zse ca doamna de Courcees a nceput s-o a razna.
Sarea de a una a ata, fara nc o egatura.n reatate, contesa
urmarea gndu:
Prnu... Agentu mcuu B... Tnaru spano... Mcua baroana...
Acum, +ubtilul... Acoo, n Romna, se petreceau de buna seama
ucrur bzare. Se hotara poate, ntr-un fe, o fee dn soarta razbouu...
- Romna! facu batrnu. Au vnur grozave feme frumoase.
Strabuncu meu, contee Stansav Sergheevc Rabnsk, a fost unu
dntre aghotan generauu Ksseeff. A stat a Bucuret cva an...
- Asta- tot ce t?
Nu atepta raspunsu se rdca. Mcu B socta urgena
maxma.
- Ne vedem a cna. Romna... t, m-ar f pacut sa fu eu
acum acoo. Trebue sa fe foarte paptant. @ bientEt! mon ami.
Rabnsk prv ung spatee ncovoat.
- Dcdment, ee devent gaga.*
----
* Hotart, s-a ramot (franceza).
----
n umna strauctoare dmne de vara, Evra Manu regas n
parte dspoza, evenmentee petrecute n utmee ze, cu contur
atenuat, capatnd o nuana de rea, de cee fantastce vazute ntr-un
fm. Desgur, sentmentu de prme|de contnua sa exste, dar n
mtee suportabuu, fara accentu de acut trat n furtunoasa
Constana.
La Bucuret - hotarsera de comun acord ca ac Evra va f ma
n sgurana dect n orcare at punct a Romne, ora, catun or psc
de munte - ntmpna un tmp spendd, cu soare rados stapnnd
un cer mpede, ae caru abastrm amnteau ceestu forduror.
- t, spuse Evra n taxu care- conducea de a Gara de Nord
spre Athne Paace, ac, acum, parca nu-m vne sa cred ca toate cte
s-au ntmpat e-am trat aevea.
O destnsese pesa|u cotdan a Grve, acea acustca
nconfundaba a care puneau umaru to - negustor, oten cu
cobe, br|ar, ganc cu te mr ce neguatore n cour enorme de
rachta, hama, caxoane, vnzator de zare - to a fe de
gaago, o bucurase sa regaseasca n genera aspectu nsufet, durn
a orauu.
Von Sundo, mereu sumbru, aba mca buzee:
- totu, s-au ntmpat. Sunt de o reatate snstra.
strnse uor mna, dndu- de nees sa nu vorbeasca. Tax-
metru, un Pymouth destu de |erpet, nu avea geam despartor,
oferu auzea. I se parea ca are o fgura duboasa, ar e avea toate
raune sa fe suspcos.
n sufetu neamuu bntua furtuna. Doua sentmente strns
mpette creau o stare de suresctare maxma: pe de o parte
dragostea copetoare pentru femea de aatur, pe de ata trufa
bcuta, amoru propru adnc rant, arogana arstocratuu baron, care
nu ndura nfrnger ofense.
N-ar f tut sa- marturseasca sngur ce anume facea sa-
zvcneasca ma puternc nma. Teama pentru vaa fne - "da, nu
ma tem de cuvnte" - adorate sau nsuta adusa de tre copo mze-
rab care ndraznsera sa faca uz de fora asupra persoane sae.
n hou hoteuu fura sauta de nevtabu amabu drector
Arstde Stanescu. Desgur, apartamentee e stateau a dspoze,
dupa cum poruncse domnu baron... Daca domnu baron bnevoete
sa- acorde doar cteva mnute...
- Ma trzu, ntrerupse ferm cooneu. Acum sunt obost. Mcu
de|un trmte n apartamentu doamne, peste |umatate de ceas.
ntoarse spatee , nnd-o strns pe Evra de bra, ntra n ft.
Tratat ca utmu servtor, Arstde Stanescu adresa n gnd o
n|uratura br|areasca tot n gnd rn| at:
"Rabdare, amce! Ma curnd de ct te atep, nasu-aa, de -a
agaat n pop, o sa- pce n burc!"
Ma trzu, n saonu Evre, mcu de|un se racea aproape neatns:
- Termna ce pun cafeaua.
Von Sundo dadu dn cap. Fuma cu nfrgurare - "de ocna care a
gast un muc de gara", gnd Evra - sorbea ung, des, dn paharu
de whsky.
- Te dstrug, dragu meu. La vrsta noastra, trebue sa ne gndm
pun a sanatate.
Baronu surse crspat:
- Nu-m fac probeme... Pentru ct ne ma e dat sa fm mpreuna,
rezsta. Dupa aceea, nu-m pasa de nmc.
- Te sm ma bne?
- Da, nu ma ma doare. Smt nsa ca ma sufoc! fac un scanda
porcuu de Knger, sa se duca vestea pna a Bern!
Evra zmb cu trstee:
- Ce sens are? Nu- da seama ca totu vne de acoo? Cne ar f
ndraznt sa aconeze asupra ta fara un ordn categorc, ems de foarte
de sus?
Maseee baronuu prra:
- N-o sa e mearga! Hotart n-o sa e mearga!
Evra surse dn nou:
- S-ar zce ca am fost condamnata n contumace. Ce pun
pentru un numar de ze.
- Ce vre sa spu?
- Sunt prme|doasa pentru e dec ndezraba, atta tmp ct
suntem mpreuna. Dupa care... Nu ma tu cu nmc nteresanta. O
oarecare doamna Manu att. Totu e dec sa supraveuesc cteva
ze nca, pna expra vacana noastra.
Von Sundo o strnse sabatc n brae:
- Cteva ze ma scumpe pentru mne dect orce! N-a renuna
a ee pentru nmc n ume, nsa nu cu rscu ve tae.
Gasu Evre Manu rasuna ca o sentna:
- Eu sunt dspusa sa rsc, Kurt. Te ubesc.
Baronu o prv cu och data de patma:
- Atunc? Atunc ce ne mpedca sa fm totdeauna mpreuna? Sa
renunam a convena aceea copareasca?...
Evra nea buzee strnse. Pe obra| aunecara acrm. Poae de
sarutar e cuesera:
- Nu pnge, ubta mea, nu suport... Adca de ce n-ar f posb?...
O sa scapam dn baamucu asta a u Hter!... Macar sa ne fagadum
ca nu ne va ma despar nmen nmc. De ce tac?
Pe chpu Evre, necntt ca un tabou, doar och tradau suferna.
Von Sundo strnse umer cu putere.
- Ce te mpedca sa spu da? Convenene socae? Et martata?
Ce anur, ce pover apasa vaa, ubto?
- Kurt, raspunse Evra, no am proms ceva... Am fost amndo de
acord sa...
Von Sundo n-o asa sa contnue. Vorb precptat:
- La naba cu fagaduee! Au trecut de atunc unsprezece ze.
Unsprezece ze ma ntense dect o vaa!... Eram atunc do stran,
porn ntr-o aventura orgnaa. E au proms, stran acea, nu no, ce
de acum. Dragostea noastra ne dezeaga de orce fagadue care se
mpotrvesc, char daca ar f fost |uramnte. Da-m macar o nade|de,
ubto! Lasa-ma sa sper!... Spune-m ca pot spera!
Teefonu r scurt amndo tresarra. Evra se desprnse dn
braee cooneuu. "Afurst sa fe cne ne deran|eaza acum!", rdca
receptoru. Pe chp se ct nedumerre. Ascuta cteva cpe nchse.
- Cne a fost?
- Drectoru. O comuncare pentru tne. ta ca et ac.
- Ce vrea?
- Et ateptat a apartamentu nr. 38. Ceva foarte urgent.
- Cne naba ma ateapta?
- Am nees ca- vorba despre o doamna.
Von Sundo trecu enervat degetee prn par:
- Sa nu fe o cursa a m|oc!
- Trebue sa te duc, Kurt.
Baronu repeta pe gndur:
- O doamna, o doamna... A! E probab Von Koher! tu ca am
cte ceva sa- spun!
- Te rog, Kurt! F atent ce vorbet!
Cooneu ndrepta hanee n dreptu ognz.
- ncu bne nu deschz nmanu pna nu ma ntorc ! Nmanu
sub nc un motv, char daca auz ca strga foc! Ne-am nees?
Atepta pe cuoar pna Evra rasuc chea n broasca se
ndrepta cu fure aba stapnta spre apartamentu nr. 38.
Stupefaca spubera ntr-o cpa mna care cutremurase n-
treaga faptura. Perpex, sm nevoa concreta sa se spr|ne de ua.
- Man|a!
Mca baroana, proaspata scptoare de tneree, n roche
nforata ca o gradna, sar de gt, cu spontanetatea frescu care o
caracterzau. A f zs ca s-au despart er. Era vesea, scnteetoare,
dar ncdecum emoonata.
- Kurt, meine lieber! M-a reut surprza? Nu -am asat nc pe
drector sa- spuna cne te ateapta... Ara spendd!... Te-a bronzat
asta te avanta|eaza.
n reatate, dn cauza paor, chpu cooneuu capatase o cuoare
nesanatoasa, de hepatc. Pe frunte aparusera broboane de sudoare.
Surprza! Da! Asta n-o contesta nmen... n prmee cpe, prea
bumact, se smse ncapab sa reaconeze. Apo ven sa pnga de
fure neputncoasa. Doar Man|a psea n toata povestea asta.
Dnantea ochor starua magnea Evre. Dumnezeue! De ce nu ne
asa oamen n pace? De ce nu ma a sa fu ferct...? Cteva ze,
att!... Dar nu!... N-am sa ngadu nmanu sa m e a... Cum sa
procedez? Ce trebue sa fac?
Se asa mbraat ca o statue. Man|a crpea, se mca nentta
ca o acusta.
- Nu te bucur ca ma vez? Mcu meu Kurt... Spune-m ca ma ma
ubet...
Ah! Ducegare astea de corsta, dntr-un teatru de gang!
ngreoasera totdeauna, dar zbutse sa e gnore. Acum erau
nsuportabe.
Man|a nu observa reaca sau se prefacu ca nu observa. Deven
dntr-o data ngr|orata:
- Ce se ntmpa cu tne, ngeraue?
Cooneu zbut sa rosteasca ragut:
- Ma ntreb ce se ntmpa cu tne. Era decsa sa petrec vara a
Nsa.
- Nu cred ca aa ntmpna un barbat ubtor soa dupa o
desparre de patru un. O bata mca soe care a nfruntat o gramada
de prme|d ca sa- vada.
- Nu eu te-am rugat sa e nfrun.
- <on 6ieu! Et de-a dreptu rau! Dar eu nu ma supar. Sunt
obnuta cu orgnatae mcuu meu Kurt.
n reatate, se smea descumpanta. Kurt arbora o attudne cu
totu necunoscuta pna acum. Man|a ta ca n-o ubete, dar o suporta
cu ndferena amaba n parametr une comportar mpecabe.
Dntr-o data, von Sundo sm ca- revne camu. Se hotarse, ar
hotarrea era revocaba.
- Sa stam de vorba nt, Man|a.
Mca baroana se azvr pe canapea. Rocha se nfoe dezvendu-
pna peste genunch pcoaree ustrute de soaree Rvere. Cooneu
trebu sa recunoasca n snea u ca tabou era fermecator. Spendd
char, dar se putea ps de e. O dorea dn tot sufetu.
- Eu sunt ntta, facu Man|a nav. Nu tu de ce nu et tu.
- Sunt eu. Spune-m de ce a vent.
- Ca sa te vad. ncepusem sa ma pctsesc a Nsa -m era dor
de tne. Am proftat de o ocaze neateptata - rdca dn umer
facnd botor - ute-ma ac!
- Ce fe de ocaze?
- Un tnar spano, o persoana foarte bne, pe care -am cunoscut
a contesa de Courcees, are afacer a Bucuret. M-am zs ca- un
pre| mnunat, ca sa nu caatoresc sngura pe tmpure astea!
- Unde- ndvdu?
Mca baroana ncepu sa rda.
- Unde sa fe? Ac, a Bucuret, ac, n hote. M-a adus e
ntreaga nevatamata.
Von Sundo o prv gndtor:
- Spune-m, Man|a! Asta e utmu tau amant?
Femea ndrepta o prvre sperata:
- Kurt... Nu m-a vorbt ncodata n feu acesta. Ma fac sa png.
- Sa nu png. Am tut toate egature tae. Dupa opt un de
casatore era metresa u Caude, baernu de a Opera dn Pars. Asta
a fost prmu. Au urmat cea: camponu de tens amercan, apo
grecu aa suspect, Domts... Ce sens are sa- enumar?
Man|a prvea nmarmurta. Nu banuse ct de departe putea
merge ndferena u Kurt faa de ea! O ndferena cutremuratoare! Nu
emsese ncodata vreo auze, se comportase mereu ega, cu de-
ferena, n-o amennase cu sancun fnancare. , n acest rastmp,
tuse totu. Absout totu, cu adresa numar de teefon.
- Nu- fac reprour, Man|a. Probab te-am dezamagt, m dau
seama ca n-am fost un so dea pentru tne.
- Nu, Kurt... N-a dreptate, reu sa ngne mca baroana. A fost
bun cu mne...
Von Sundo rse crspat:
- Atta nu- ndea|uns pentru a zbut un so.
- De ce-m spu ucrure astea aba az? Tocma az? daca a
tut..., presupunnd ca e adevarat..., daca a tut despre cea, de
ce a tacut?
Raspunsu cazu ca o pesntura de bc.
- Pentru ca pna az nu m-a deran|at.
Man|a muca buzee. Spuse cu o voce mca, sperata:
- Se pare ca -am ncurcat socotee.
- Ma mut dect nchpu.
Gasu Man|e deven ma mc, frce aba seszab:
- O... femee?
- Da.
- neeg... Ce vre sa fac eu?
- Sa pec medat.
Man|a astupa faa cu pamee mc.
- Et foarte sever, Kurt.
Se auz un cocant n ua.
Von Sundo o prv nterogatv:
- Cne-?
- Octavo, probab... Vreau sa spun, domnu de Var... Ce sa fac?
Baronu se rdca:
- Sa- da drumu sa ntre. Nu- norma?
Man|a, ncurcata, deschse ua. De Var ntra zmbnd rados.
Expresa se schmba att de brusc, nct cooneuu ven sa rda.
"Nenoroctu n-are nc o vna..."
Man|a ngama stngace:
- Domnu de Var... Sou meu.
Ce do se prvra cu expres dferte. Spanou, aprns a faa,
ncrement, vzb neandemna, baronu, cu oarecare curoztate: "Ce-
drept, mttca are gust. To cea au fost de atfe exempare
remarcabe..."
Sauta dnd scurt dn cap , ndreptnd o prvre pna de
semnfcae Man|e, "dec t ce a de facut", e.
***
Dupa ce a|unsesera a Bucuret, n zor ze, dupa un drum
prme|dos - ce pun traversarea cu bacu se paruse de comar,
avusese sentmentu ca n orce cpa se vor scufunda, ngh de o
Dunare sabatca - Herr Water rasufase uurat. Incontestab, scorpa
avea un cura| dracesc decarase sncer:
- Va fect, doamna baroana. Sunte un star a voanuu.
Edth von Koher scosese manue cu ndferena. Ma mut
dect obosta, se smea furoasa sfata de doua dorne
mperoase: sa a o doza zdravana de cocana sa smta braee
mcuu tenne nanundu- trupu.
Trecuse pe nga Arstde Stanescu, ndot n venc um echer,
fara sa- vada, uase ftu daduse navaa n apartament. Mne
tremurau cnd deschse cutua de aur asprase cu nar datate
prafu gabu. Ateptase cteva mnute. O nte bnecuvntata, o stare
de beattudne destnsese ntreaga faptura. aruncase o prvre
ntmpatoare n ognda ncepuse sa- smuga hanee de pe ea,
grabta, nervoasa, febra.
- Mcu meu tenne, |ur ca, n ma pun de tre ze, vom f
mpreuna. Vom ua masa a Tour d'Argent. Acoo pace e, mc
derbedeu de Pars... Cnd maca-ta spaa vase a "Chez tante Marette",
Turnu de Argnt se parea deau de standard... Ve comanda "Nds
d'hrondees trutes aux amandes"... Nu ca- pac extraordnar, dar
sunt scumpe. ee repreznta un standard.
Facuse o bae ferbnte se cucase. Raspuns a mesa|u expedat
dn Constana prn ntermedu u Deckhoff nu putea sos nante de
cteva ore. Pna atunc, nu avea atceva de facut dect sa atepte.
|gara aprnsa cazuse dn mna adormta. Dupa o vreme, aa de fum
se dzovase n aroma Mage de Pars a oda. Pe covoru ab Savonnere
ramase o gaura urta, neagra.
Edth mototo nervoasa scrsoarea cfrata. Era de fapt ma mut o
comuncare succnta mperatva.
Hmmer respngea propunerea. Rechemarea u von Sundo a
Bern, nante de exprarea conceduu de convaescena, era excusa.
Fhreru nu putea f deran|at sub nc un motv, nmen nu ndraznea
sa- abordeze. Prntre rndur, baroana neegea ca Hter traverseaza
una dn ceebree u crze de nerv, demenae, cnd ce dn |ur, char
Eva Braun, paeau n vrfu pcoareor, daca nu e era cu putna sa
treaca nevazu. Eecu de a Kursk scosese dn mn - 5.200.000 de
oamen zvr n deruta deven aproape nefcen - nceputu
contraofensve sovetce, ncununat de succes, zdruncna, fara s-o
marturseasca, ncrederea n propra- nfabtate. Posture de rado
namce, comentator de specatate, aprecau evenmentee sfrtuu
de ue 1943 ca un punct noda n desfaurarea razbouu, cottura
categorca n favoarea aaor. Iar faptee o confrmau. Trupee
Germane fusesera nfrnte pe drece Hotne Bhov, ar, tre de
utma ora, ru - Frontu Bransk - nvausera gruparea germana dn
mpre|urme Oreuu.
Baroana von Koher nu asstase a crzee u Hter, dar denea
nforma de prma mna. n asemenea stua, Fhreru prezenta
smptomee, n gama competa, ae descreeratuu de profese,
manfestare fzce erau cee ae unu epeptc, reace, decze,
sentnee necugetate ae paranocuu.
Iar ordnu de rechemare a cooneuu von Sundo nu putea f ems
dect de Hter. Faptee erau de notoretate, varu Henrch nu ma
trebua sa dea expca. Nmen de a curtea Fhreruu nc macar
nvzbu atotputerncu Bormann, nu avea cred sub ascendent
asupra arogantuu arstocrat. Dec, dspunea scrsoarea, Edth va
trebu sa revove cazu "Evra Manu" cu m|oacee egae, dar, ma
aes, candestne, pe care e avea a Bucuret
Baroana von Koher arse hrta. Va proceda cu hotarre fara
ovaaa.
"|-am |urat, tenne... Nu ma a de ateptat dect tre ze. Poate
char ma pun."
Rdca receptoru - chema a ea pe Herr Water.
- La ordnee dumneavoastra, doamna baroana.
Edth von Koher, pada, nefardata, ntr-un chmono vnu,
ndrepta o prvre gacaa.
- M-e sa de vorbe goae. Fapte, Water, fapte! Trebue sa- spun
ca m-a dezamagt dn toate punctee de vedere.
Neamu nceta face, accentund forma patrata a capuu.
- Regret. Dat fnd ca servce mee sunt nesatsfacatoare, rog pe
doamna baroana sa-m permta sa ma retrag.
Edth rse urt. Dspreu dn prvr era ucgator.
- A face-o cu pacere, mpreuna cu un pcor foarte bne apcat
pe fundu aa umfat. Pe nga tne, Grng e un baetst. Da, baete, m-
a dspensa bucuroasa, dar tmpu nu-m permte sa caut at dobtoc.
Chpu neamuu deven vnat:
- Va atrag atena ca nu sunt obnut...
- Sa tac! ntrerupse pnd Edth. m pasa de obceure tae ca
de utma poae. Te af a dspoza mea et obgat sa te supu.
Gasu urca, prnznd accente sterce:
- Nu ma enerva, Water! E sufcent sa pun mna pe teefon
pentru ca Frontu de rasart sa se para o excurse de pacere.
Water nceta mne pe spataru canapee, ca sa nu pece
sngure. Smea o dorna rezstba de a o crp pe vpera asta
vcoasa, cu fumur craet.
- Nu m-e teama de ru! Prefer sa nfrunt toate oste aduu
dect sa suport nsute un tratament de suga ordnara.
Baroana rse strdent. Paru, necoafat, scapase dn agrafa
Water zse ca seamana cu o desfrnata beata dn Pgae or de pe
podu cu prosttuate expuse n vtrnee Amsterdamuu.
- Dar de un domcu de vec, a tre metr sub arba ce zc? Nc
n-a dee ce smpu e! Smua apasarea aratatoruu pe tragac: Pac
atta! Asta, bnenees, dupa o preaaba vzta de curtoaze n
saoanee Gestapouu.
Prea furos pentru a se sm sperat, neamu rdca dn umer:
- M-e ega. Dar, pentru ca ntmpator m-am amntt, m-a ma
permte sa va atrag atena ca nc oamen de a Deckhoff-Constana
n-au zbutt ma mut... Oamen pe care mza suta a suta.
- Nu et snguru mbec, Water. Iata un sector unde Dumnezeu
nu s-a zgrct! De-a|uns cu coocve! acord patruzec opt de ore
pentru ca povestea asta absurda cu femea Manu sa fe defntv
spravta. Trebue sa moara, neeg?
Un surs ronc se v n cou gur u Water.
- Doamna baroana m poate sugera modatatea de crma? Von
Sundo n-o scapa dn och pe aceasta femee, o nsoete pretutnden.
- N-o va ma nso. Nevasta-sa e ac. Cne dracu a adus-o, nu
tu, dar pe no ne servete.
Zmbetu staru pe buzee neamuu.
- Am mpresa ca prezena baroane von Sundo a Bucuret n-a
modfcat prea mut, a zce char deoc, stuaa. Cooneu Evra
Manu contnua sa fe nedespar. O dragoste, probab, care nu ne
seama de nc un fe de norme...
Edth dadu nerabdatoare dn pcor. Tocu Lous XV a papucuu de
matase pr:
- Iar fozofez?
"O dragoste care nu ne seama de nc un fe de norme..." Smea
o strngere de nma , n acea tmp, ncerca un sentment de
nvde. "Oare tenne ma ubete a fe? Mcu, dragaau Etenne... !"
Ea, ea ubea cu patma. Ncodata, ntr-o bogata vaa sentmentaa
care se putea num, consderata statstc, carera, nu trase o pasune
att de rascotoare. Pasunea dstruge sau se stnge.
Se gnd a von Sundo a aceasta romnca engmatca. "Cum
dracu s-o f descurcat cu Man|a?... E totu nevasta-sa!" O dragoste
mstutoare, desgur, nanua ntr-un cete necruator. Pacat.. Pun
au prvegu unor asemenea trar. 0>ant .is! n dragoste trebue sa
a noroc. Von Sundo, hotart, nu are!"
- Da, reua apasat, trebue sa moara.
Herr Water sube prvrea:
- ndraznesc sa nsst: cum?
- Orcum. Anga|eaza un ucga de profese. E va gas mo-
datatea. Nu uta! A patruzec opt de ore sau...
- Sau?
- Sau, n oc sa te mbe n fecare noapte cu uca romneasca,
ve gusta cocktaure Gestapouu. Au barman foarte competen. Po
sa pec.
***
De era ncrednat ca nu va gas nc macar umbra u de Var,
Marn Vforeanu se prezenta totu n urmatoaree doua ze a ora
conventa n hou cnematografuu Aro. n acea tmp contnua sa
frecventeze baru Athne Paace. O data cu moartea u Bogdan,
perduse egatura cu cusee democratce ae fostuu Brou 2 ("aa
numa pentru nem nu ucreaza"), ratase reuarea contactuu cu
aceea echpa, a ntnrea cu spanou. Presmnd, ma mut,
aproape ncrednat ca momentu este acut, ca, ntr-o formua sau ata,
traete o ocaze unca, ocaza une ve, Vforeanu decse sa schmbe
patronu.
"M-e ndferent cne ctga razbou. Probab aa. Ru sunt
puternc fanatc, amercan pn de resurse, engez ncapana.
Dar, pna a vctore, ma rasare una nu o data! Iar chmru pn nu
perde ncodata. Bun ban oacaor!..."
Vztee a bar - dn nou ntua ca ac se afa n mezu afacer von
Sundo ca tot ac se va consuma deznodamntu - nu-
dezamagra. nregstra cu satsface ca neamu "dama" s-au ntors
a Bucuret , cu o tresarre, constata ca de Var, nsot de o
mamuca nostma, benefcaza de servce aceua hote.
n cursu dmne, assta a un ncdent care se paru pn de
semnfcae. Neamu care o nsoea de obce pe baroana Edth von
Koher asase chea a recepe se ndrepta spre erea hoteuu.
Drectoru Stanescu, afat prn prea|ma, sauta reverenos. Neamu,
fara sa se opreasca o cpa, strecura uerat prntre dn: "Porc
ncapab!"
Cuvntee aba susurate nu scapara urech exersate a u
Vforeanu. Se hotar brusc , peste |umatate de ceas, cnd Arstde
Stanescu se paru ma dega|at de trebur, aborda drect. Artcund
prmee cuvnte, avu senzaa ca se azvre cu och ega ntr-o
prapaste.
Dnt, drectoru prv cu un amestec de rtare pcts. Utmee
ze marcasera vzb. Obra| pn, de obce trandafr, perdusera
prospemea, och cercetau mereu nent ce ma ades n atur,
ar |ovatatea amaba pe care ncerca s-o arboreze n contnuare, dn
prcna artfcauu strdent, sugera |anc un steag peott, gata sa
cada de pe metereze n runa. Nedesprns cu eecu - toata vaa
parcursese doar oseee asfatate - compcae rateure dn
utma vreme facusera sa- parda cumpatu. Neamu era furos
Arstde smea ca nu- ma acorda nc un credt.
"E sunt dobtoc, spunea nencetat rasucndu- mustaa (un tc
de utma ora, nregstrat de ochu atent a domnuu Base) eu trag
ponoasee. n fond, -am pus pe Tama n pama. Au procedat probab
ca nte ageam, ar aa, vupe mncata de mo, ca nu s-a nascut
saptamna trecuta, a mrost fa|u."
Iar necazure nu vn sngure. Motve de nemuumre dadea
Vase care suspecta pe faa urmarea fecare mcare.
- Cu atu, spusese raspcat barmanu, a f procedat fara
mena|amente. Nu ut nsa ca am batut aceea mnge de crpa pe
madan ca am fumat dn acea chtoc. Baga- mne n cap
vreaz-o ct nu- prea trzu. n rahatu n care te-a vrt tu, sa t ca
nu se greete de doua or.
- Care?
- Nu face pe tmptu! Vnzarea se patete, ar eu sunt unu dn
aa care-m pace s-o fac cu vrf ndesat. Cumpar-o pe Nna cu a
argn.
Ct despre Nna, aceasta decarase cu ndferena:
- Nu tu ce tot spune Vase ca te-a bagat ntr-o porcare dn
cauza mea. F atent ce cum fac, dar pe mne sa nu ma amestec n
ncurcature tae.
- Ce ngrate sunte vo, femee! constatase cu amaracune
Stanescu. n oc sa apreca sacrfcu, va grab sa va ua paara
geanta.
- Ute ce e! Eu -am cerut sa ma duc a prmare, nu sa n|ungh
un om, nc sa fur a drumu mare. |-o spun, ca sa nu zc dupa aa ca
te-am mpns eu a cne te ce potogare.
- Ce pun nu ma grab n hau asta, mporase drectoru.
- N! A avut vreme do an de ze sa- aran|ez afacere. Acum,
te prvete. La o adca, se satura Coac, ca nu-s sngura muere n
ume, ar eu a doea ca asta nu ma gasesc. O data trece baba cu
coac...
Prmee cuvnte ae u Vforeanu e nregstra dstrat, cu mntea n
ata parte, apo deven atent. Fgura avocatuu fat era famara. n
utma vreme, frecventa znc baru, ar domnu Vase manfestase
char de a nceput banuaa ca ndvdu ar f agent a Sgurane. Pe
chpu u Arstde Stanescu se v o exprese de nedumerre. Tpu
cerea sa- preznte u Water.
- Ce o f n capu dumtae? Ca no suntem agene pentru
ntermederea de cunotne rea mondene? Adreseaza-te n ata
parte.
Dadu sa pece, dar Vforeanu se puse nante stradundu-se sa
surda ct ma mbetor:
- Va rog nu ma refuza. Nu va cer dect sa- comunca ca exsta
o persoana care -ar putea f de foos - tu ce vorbesc, domnue
drector, n afacerea von Sundo. Atta. Va muumesc.
Prueta dsparu n bar.
Arstde Stanescu, surprns, ramase cteva cpe pe gndur. Se
uta nstnctv a tabou cu che. Water nca nu se ntorsese a hote.
"Cne te? Poate ese ceva de ac..."
***
n casa de rendez-vous a doamne Puea, cooneu Ovdu Tama
petrecea cea ma mare parte a tmpuu adncndu-se n ung
refec. O nte de catedraa domnea n ntreg mobu. Ue se
deschdeau fara sa scre, zgomotu tocuror nate subr - nu v
a o ntnre amoroasa n pantof de tens - era estompat de grosmea
covoareor, zdure cu u captonate zatcneau zvon de gasur sau
rsete. "Daca te-a ua dupa dscrea acustc", zcea zmbnd
cooneu, "te-a putea crede ntr-o casa ocuta de fantome psc care
nu mauna..."
n ateptarea dferteor mesa|e nforma, ascuta B.B.C.-u ,
desgur, Rado Bern. Urmarea emsune propagandstce care se
voau sprtuae ae acee trste fgur, engezu Wam |oyce, porect
de amercan "ordu Haw-Haw" pentru ca, n spatee anecdoteor
sabue care nteau a dengrarea aaor, putea desu eure
demagoge u Goebbes. nteresau nsa n prmu rnd buetnee de
tr dscursure haucnante ae u Hter. De un rdco monumenta,
acestea nu ncetau sa- amuze; se surprndea rznd cu hohote ,
dupa fecare numar, zcea ca dstreaza ma stranc char dect
fmee cu Stan Bran.
Tama amntea de consternarea pe care o ncercase cnd
vazuse ascutase prma oara a un |urna de actuata. Asta se
ntmpa n '33, medat dupa preuarea puter n Germana de catre
fasct. Auzndu- uretee, acutee de descreerat, gestca demenaa,
aberae emse cu o sgurana o mpertnena fara ega, cooneu
smse ca se afa n faa unu fenomen de nepatruns, cu mut peste
capactatea u de neegere.
I se parea de neconceput ca un popor de cutura vaenee
Germane, trand n Europa secouu XX, sa se poata asa mstfcat,
mbatat, eectrzat de acea gndre nebuoasa, care prezenta toate
smptomee unu grav ncontestab dezechbru menta.
n vara u '38, dupa ntrarea taenor n Absna, cnd anvergura
ntenor becoase ae naztor se putea desu cu ochu ber fara
a f profet, cooneu Tama ntreprnsese o caatore - renter ntre
doua vrste, smpu turst - n Germana. Ac, avusese ocaza sa
asste a ma mute mtngur n care evoua Adof ca vedeta , char
dupa prma reprezentae, cooneu nchpuse ca a reut sa
strapunga msteru, ca -a seszat trucure n esena.
O cuvntare dura mnmum doua ore, tmp n care Fhreru nu
facea econome de gas, efecte eftne, trusme consum nervos;
zbutea sa- creeze o stare de emotvtate maxma prn care se
transmtea convngea.
Frtz Ken, unu dntre capetee ucde ae Germane, nu se
nease afrmnd ca "un cura| nemapoment de a spune banata
caracterzeaza pe Hter, ca pe to mar retor..."
Epata ma cu seama mca burgheze care era ncntata de or-
gnea u uma - tata funconar vama nferor - de stranca
ovtura de pcor pe care orce Hans sau Frtz nchpua ca a dat-o
nobor prncpor, pna atunc benefcar excusv a puter
absoute.
De asemenea, connutu dscursuror muumea pe depn mc
negustor ampoaa. Idee expuse nu erau atceva dect banata
de ordn genera, pe neesu tuturor. De ac, deru de smpate.
Restu desavreau trucure de prost gust ae unu actor de categora
a doua. Hter regza cu atene metcuoasa apare n nteroare
speca amena|ate, cu atmosfera mstca, ocuta, amntnd trbunaee
nchze. Zdure erau drapate n negru, toree aprnse - ct de
mute - faceau obgatoru parte dn recuzta. Fhreru nsu se
costuma ca un cabotn; ragan ung de poae, czme, cravaa de care
nu se desparea nvrtnd-o n permanena, gestca gas
porunctoare. n oamen se natea un vag sentment de frca. Iar "frca"
- dupa cum afrma un gndtor -"trezete admraa".
Cooneu Tama nchse aparatu de rado strecura o prvre prn
crapatura perdee. Strada avea un aspect obnut , dupa toate
aparenee, nu era supravegheata. Se ntreba daca procedase oare
prudent acceptnd ntnrea cu agentu Mcuu B...
"n reatate", zse, "n actvtatea secreta nu et ncodata
ndea|uns de prudent. Pe de ata parte, daca- suspectez propra
umbra, spravet prn a nu ma e de sub papuma..."
Fera, n prncpu, era sgura, Stephenson nu ucra dect cu
oamen verfca. Rscu consta n aceea ca agentu, cetaean a
Spane franchste, dubos dec prn defne, sa nu f fost e nsu pus
sub urmarre. Pe de ata parte, evenmentee presau. La Kursk, nem
prmsera dn pn upercutu sovetc, dar erau nca departe de a f
nfrn. Vor ncerca sa rezste sngeros contraofensve ruset, n
ateptarea aceor arme mracuoase pe care Hter mza enorm. Tama
nu se ndoa de autentctatea acestor arme, nu mpartaea opna
optmtor de carera care susneau ca ee repreznta smpe buff-ur
scoase dn |obenu cu mecher a u Goebbes. nu trebua sa f
mare conducator de ot ca sa po apreca corect efectee nmctoare
ae une arme no. Nmctoare pentru ca nu poate f combatuta pentru
moment cu m|oace tradonae, ar, dn punct de vedere pshoogc,
extrem de prme|doasa, cac nmc nu nspamnta ma mut dect
necunoscutu.
Nu o data, refectase Tama, exsta stua cnd genu vte|a
sunt neputncoase. Doar cu tre mtraere, n epoca, a f mpratat
ote mareu Bonaparte, ar pe tmpu u tefan ce Mare, cu una
sngura, devenea stapnu um...
prv ceasu se gnd ca, de vreme ce a hotart sa accepte
contactu persona cu agentu spano, e tmpu sa pece. ntnrea
fusese fxata a cmtru Beu, seara.
La prma vedere, ocu parea neseros, aducea a Monte Crsto sau
Msteree Bucuretor, nensprat. Sutee de statu, cavour, cruc,
monumente copac puteau camufa cu uurna fator. O padure de
patra unde n-avea cum sa- feret spatee, gonu ucga putea porn
de orunde, ar agresoru avea posbtatea sa dspara nesuparat.
Cooneu nsa anvza|ase ate avanta|e. La noua seara, pore
cmtruu, pustu nca de a opt |umatate - oamen, ndferent de
gradu de nstrure, ncearca o teama rezstba de a ntmpna
noaptea prntre caator n vence -, se nchdeau, ar portaru, afat
de an de ze n servcu Brouu 2, fusese bne nstrut. nsu Tama
sosse cu o |umatate de ceas nante pentru a cerceta exstena vreunu
amanunt suspect.
nserarea abastra ncepuse sa aprnda prmee stee, o adere
pacuta nfora vegetaa uxuranta a cmtruu. Spectacou mor de
candee care strapungeau bnd ntunercu argntu a nop de vara
era de-a dreptu fascnant. Ca totdeauna cnd patrundea ntr-un
cmtr, Tama se smea mpresonat de deea orauu mort, zavornd
m m de destne, zmbete de mut stnse, rsete cndva fercte,
rasartur de soare pe care nu e va ma surprnde nmen, prvet
necunoscute, cac nmc, ncodata, nu se repeta adoma char daca
Notre Dame or Luvru, or pramdee danue de secoe men, ee nu
sunt totu aceea. A och e prvesc, ate nm bat nsufete de ate
dorur, ate for aromesc vazduhu, ate zdur au rasart.
...Eufrosna Mcu 1828-1879... O sueta cu turnura eeganta,
surprnsa n stu epoc dn tre sfertur, n vreme ce capu, rasuct cu
grae peste umar, ngadue sa- vez faa. Tae de vespe, rochie auA
.aniers! umer go, dn paru prns n cretet se desfac pe nga gt
buce ung, matasoase. Atmosfera pe care o dega|a ne tot de epoca:
chp cumnte, duce-rotund, och mar, meancoc. Cac, spunea
Tama, exsta nu doar o moda a vestmentae, c a exprese. Cta
dferena, de pda, ntre nfaarea trufaa, caracterstca sfrtuu
nceputuu de seco (pntece ostentatve, muumte de ee nsee,
musta bataoase, dube barb arogante, prvr de stapn, bra nfpt
n od tradnd aceea automuumre, aca-ta-ma cne m-s! - buze
pungte de vrtute), da, cta deosebre ntre aceasta magne
mortazata n m m de exempare pe dagherotpur, or fotograf
sepa expresa anor nterbec: prvre de ambe sexe sunt
anguroase, gure par nascocte doar pentru sarutar, frumusee sunt
fatae. Totu vorbete despre dragoste. Dragostea care n utmee
decen s-a descatuat, veche canoane au devent rdcoe, centure
de casttate au a|uns a fare vech. Dragostea e sarbatorta peste tot,
perznd nsa dn farmecu msteruu, demonetzndu-se prn nfae.
La cnema, sarutare dureaza mnute n r, exsta sarut a Greta
Garbo sau Mche Morgan, teratura pcanta a nundat paa. Maurce
Dekobra, Ptgr, Pau Bourget... Rasfond cu cva an n urma un
caet de maxme a une nepoate, eeva ntr-a VI-a a Moteanu, Tama
nregstrase, copos amuzat, ntre un aforsm de Shakespeare atu de
Marcan, urmatoru panseu: "Cnd Eros m ndreapta o sageata, arat
fundu pantaonor! Dezgustat, omueu face cae ntoarsa..." Urma
comentaru putoace: "Excepona! Ce sprtua!!!" Nc Shakespeare,
nc Pasca, nc Tosto nu se bucurasera de aceea notae, e psea
padurea semneor de excamae.
O stare specaa de sprt creau cooneuu nstantaneee uate
pe strada. n spatee, a stnga or dreapta "pozatuu", aparatu
nregstra fgur anonme. Un domn cu canotera surprns cu pcoru
n aer, profu une matroane cu ezut at, n pan secund, un batrn cu
|urnau sub bra. ta ct e de caraghos, dar cooneu nu se putea
mpedca sa se ntrebe: "Cne o f asta sau asta? O ma tra? ncotro se
ducea? Ce probeme are? Cum o f a e acasa?".
prv ceasu. Noua cnc mnute. Se ndrepta spre ntrarea
cmtruu. vazu pe Mo Grgore, pazncu, rascond cu prvrea, prn
poarta aba crapata, Caea erban Voda , dupa cteva cpe, se dadu
a o parte. O sueta supa, eeganta, pe care, n cuda ntunercuu, o
presmea pna de energe tnereasca, patrunse n cmtr.
Tama asa sa nanteze cva pa , dezpndu-se de chocu
cu umnar, e n ntmpnare.
- n caz ca te af n mpas, dar numa n stua exceponae, ve
ncerca sa e egatura cu +ubtilul. Aceasta a fost ndcaa maoruu
Donovan...
- Da, da..., neeg.
Octavo de Var rse ncurcat:
- Nu cred ca m-a putea gas ntr-o stuae ma compcata. Sunt
zece ze de cnd am prmt msunea, peste ate cteva expra
concedu u von Sundo, eu nu am avansat nc macar cu un pas. Iar
dn comportarea baronuu... Rse dn nou: Ar trebu sa fu tota pst de
smu reata ca sa-m nchpu ca acest manechn de gheaa ma va
accepta ca amc a case.
- Va atepta sa va muumeasca pentru ca -a pastrat ocu
cad n pat?
- A, nu, evdent, de de baroana se snchsete prea pun. Este
ndragostt pna peste cap de aceasta femee, Evra, nu vrea dect
sa fe asat n pace. De aceea pretnde soe sae att de mperos,
nct suna a porunca, sa paraseasca Romna, fara ntrzere.
- Aa, facu Tama, stngnd gara sub tapa. care este
attudnea doamne von Sundo? Ce ntenoneaza sa faca?
De Var era vzb stn|ent:
- Este de acord sa schmbe hoteu, dar... n sfrt, nu va paras
Romna sinur.
Cooneu se uta a barbatu superb, o frumusee de magazne
ustrate rse ncetor.
- Uneor, o msune prea bne ndepnta aduce ponoase.
Pesemne ca a depus muta rvna...
- m pare bne ca vede ucrure n feu acesta... Sportv, a
zce... Va martursesc ca ma afu ntr-o stuae ngroztoare. Nu tu
cum trebue sa procedez.
Paea parca pe ace, strecurnd prvr fure n stnga dreapta
ae, spre mormntee vegheate de candee. ntunercu parea pn de
umbre, paee nop cu pa dafan trezeau fonetu frunzeor uscate,
ader aba smte dezmerdau obra| ca o rasufare uoara, racoroasa,
venta dn ata ume. Brusc, cooneu neese ncepu sa rda.
Spanouu nu- era teama de eventua agen nazt, c de staf,
duhur, nauc. Superstos, ca foarte mu oamen de acune , ma
aes, catoc, de Var, om de ume, absovent a unor prestgoase
unversta, credea nstnctv n reatatea um de dncoo.
- Nu trebue sa f nentt, surse Tama. nca nu tram zua
aceea...
Spanou cerceta nedumert:
- Care z?
- Cnd mor se vor scua dn mormnte.
De Var rse ca omu content de propre- sabcun:
- A seszat... Ce- drept, nu ma smt a ndemna n asemenea
pesa|e. Mama mea, Dona Concepton, socotete ca, ndferent de
domcu, oamen n-ar trebu deran|a ce pun noaptea.
- Aha! ce parere are de descndere abuzure poe
franchste efectuate cu predece dupa a doea cntat a cocoor?
O exprese de duoe tremura pe chpu spanouu, Tama ntu
ca tnaru ubete mut mama. n prncpu, to ubesc mama, dar
a catoc sentmentu a nuane accente specae. Geneza, probab
cutu Madone, cu ro secundar a cea cretn.
- Dona Concepton, rost cu tandree de Var, consdera pe
Franco un tp vugar, pst de manere. Nu -ar ofer cu nc un chp un
cea n saonu e.
- Da, da, da..., facu mecanc cooneu prvndu- ceasu.
De Var repeta nstnctv mcarea:
- Atept sugeste dumneavoastra. Maoru Donovan va acorda
un credt tota.
Tama surse pentru e. Credt tota... Atta vreme ct nteresee
conucrau n vederea unu e comun: Vctora aaor! Era nazuna
comuna a une Europe supuse de cravaa Fhreruu. Dupa aceea...
- Cum trebue sa procedez cu Man|a..., vreau sa spun baroana
von Sundo?
- Lasa-o sa procedeze aa cum crede ea de cuvna. , de
vreme ce nu vrea sa pece dect n compana dumneavoastra, nu vad
de ce ar schmba hoteu. Nc dumneavoastra nu ave nteresu sa va
departa de persona|u pentru care v-a depasat a Bucuret.
- Probab n-am fost expct, spuse derutat de Var. Von Sundo
nu vrea sa fe deran|at, prezena baroane rta, o expedaza fara
mena|amente.
Cooneu Tama zmb mefstofec:
- Poate ca e bne sa se enerveze.
Spanou se opr - ndrepta o prvre att de capata, nct
cooneu gnd ca, dn prcna stupeface, omu utase de fantome.
- Bne... Dar msunea mea?... Trebua sa fu acceptat, sa ma
nsnuez n antura|u u von Sundo.
Tama rdca dn umer:
- N-am daru dvnae, dar ma ntreb cum preconzau ce de a
Londra ca amantu soe sa ctge ncrederea souu ncornorat. Pna
ntr-acoo, nct sa- smuga nforma de o mportana vtaa! Cum
nchpuau ca- ve deznoda mba? Dnamtndu- cu schnaps?
- Daca von Sundo n-ar f facut nc o pasune, stuaa ar f aratat
atfe.
- "Daca!" - spune un scrtor francez. Pentru mne nu exsta
acest cuvnt. Daca un ucru nu s-a ntmpat, nseamna ca e nu s-ar f
ntmpat ncodata...
De Var dadu dn mna rtat:
- Aceasta nu ma a|uta sa avansez. Cum m pot ndepn
msunea? Ce fac cu von Sundo? M-am gndt ca, daca am emna-o
pe femee, pe Evra Manu...
- Nu! respnse hotart cooneu. Ea ne este n momentu de faa
ma uta dect va nchpu.
- -atunc?
Tama ntrze raspunsu cteva cpe. Luna, antata de un nor,
parea ca face mecherete cu ochu.
- Cum trebue sa aconez faa de von Sundo?
Tama nfpse prvrea n obrazu pad, crspat, a spanouu.
- n ocu dumneavoastra, -a aborda drect.
Ceru - stee, bota abastra, noura, una de aur - se prabu pe
umer u de Var.
- Cum adca? Sa ma duc a e sa- spun, "stmate domnue
coone, sunt agent a Integence-Servce-uu, ne ntereseaza harta
uzneor dn N... unde se ucreaza a armee secrete ae u Hter? Nu de
atceva, dar un mc sabota| n-ar strca!"
Tama stapn zmbetu: "Asta n-ar para nc macar un cornet
de forcee pe ceea ce va sa zca ntegrtatea facutaor mee
mntae".
- De ce nu? Ave ata soue?
De Var prv ung:
- Nu.
***
Evra atepta ngr|orata, cu och scpnd de nerabdare. Scruta
chpu u von Sundo, ncercnd sa ghceasca, sa seszeze, cu o
fracune de secunda ma devreme, dect avea sa artcueze prmu
cuvnt, ce se ntmpase. Fgura cooneuu pastra aceea exprese de
mne cronca, anevoe stapnta, care- crspa obrazu de cteva ze.
ntreba cu gura uscata de teama:
- Spune... Ce e?
Neamu se azvr n fotou ncepu sa bata nervos cu pumnu n
brau de pu gaben:
- m vne sa cred ca ne pate un bestem! Och scaparara
rdca fara voe gasu: Dar nu vo admte! Nu vo admte nmanu sa-m
stea n cae!...
- Pentru Dumnezeu! mpora Evra. Spune-m ce s-a ntmpat.
Un rctus sardonc, strmba gura cooneuu:
- Graoztatea sa, baroana Man|a von Sundo, se afa a
Bucuret. Ma precs: a hote Athne Paace, apartamentu nr. 38.
Evra Manu pa. ntreba cu nma ghem:
- Soa ta?
- Da. Davou a adus-o, caprce e cretne, dar ma sgur
manaune de a Bern!
Evra, pada ca un crn, frnse degetee. Pocnetu surd a
faangeor spor rtarea baronuu.
- Nu a nc un motv sa te nentet.
Evra avu un gest de enervare: "nu- momentu acum sa emtem
abera..."
- Va afa sgur...
- Ce sa afe, draga mea?
- Nu ma scoate dn mn! expoda. Crez ca exsta un sngur tp
dn hoteu asta mput care sa nu te ca suntem aman? Tot
personau, ca sa nu ma vorbm de dstnsa voastra compatroata Frau
Koher.
- Draga mea, surse cu rone duce, baroana von Sundo nu are
nevoe sa pece urechea a fecareaa sugor pentru a afa ceea ce
trebue sa afe.
Mna Evre nepen pe pachetu de gar:
- Ce vre sa spu?
- M s-a parut eegant ut s-o pun eu a curent cu stuaa dntre
no.
- Et nebun?!
- Nu. m apar dreptu a fercre. Suna bombastc, dar m-e ega,
asta smt!
Evra prvea consternata:
- A foost faa de ea aceea cuvnte?
- De ce nu?
- Asta- sadsm.
- Daca m-ar f ubt, da, de am fost totdeauna adeptu
procedeeor drecte.
- Cum a reaconat?
Baronu rn|:
- Prezentndu-m amantu e de utma ora, un spano scandaos
de bne. Ma bucur pentru ea.
Evra nfpse unghe n bucee bonde. Parea ca se afa n
pragu une crze de nerv.
- Smt ca-m pesnete capu! Doamne, Dumnezeue, ce stuae
mposba!
Von Sundo trecu nga ea - mbraa umer:
- Te con|ur, ubto, ntete-te. Nu suport sa te vad consumndu-
te. Aba acum m dau seama ca dvoru era mnent.
Evra rdca chpu nacrmat:
- Nu te mn, Kurt! Daca nu nterveneam eu...
Von Sundo astupa gura:
- M-a f nascut trat degeaba. Te ubesc, tu nu neeg?
- acum... Ce o sa fe?... Cum o sa ne... ntnm n contnuare?
Att ct ne-a ma ramas...
- Ne-a ramas toata vata! St! n rest, nc o schmbare. , ca sa te
scutesc de stua penbe, -am cerut sa- faca urgent baga|ee. Va
peca, probab, az sau mne.
- Et sgur?
- Daca n-a aterzat a Bucuret sub amennarea unu revover,
nu are nc un nteres sa ma contrareze. Sunt pentru ea un so ma
mut dect ngadutor , de detest sa pun probema meschn, chea
de a safe este n buzunaru meu.
- O, Kurt! excama Evra, fara sa se neeaga prea bne ce vrea
sa spuna.
- Nu a avut ncodata motve sa se pnga, dar reatatea ramne
aceea: m-este strct dependenta dn punct de vedere pecunar. Nu
pretnd ca fara mne ar f murtoare de foame - loin de l3 ! dar este o
deosebre ntre sotaru con|uga sotaru pre, compensae a
mngeror nedorte. Atfe paet, at buna zua te ntmpna, at
drept de opune a n matere de de, Man|a o te.
Evra, parca ceva ma ntta, cuca fruntea pe peptu
baronuu.
- Ce cpe extraordnare tram, Kurt! Comar extaz! Extaz
comar!
Von Sundo o strnse puternc:
- N-am sa ma dau n atur de a nmc ca sa f fercta, ubto! De-
ar f sa sar coarda pe Unter den Lnden!
Evra Manu zmb. Vorbse arstocratu dn von Sundo carua a se
face rdco pe cea ma mportanta artera a Bernuu se parea
sacrfcu suprem. Ma nfrcoator dect spectru spnzurator.
Cooneu emse brusc, hotarre de moment:
- Mne seara dansam!
prv nedumerta, netnd ce sa neeaga:
- Ce- ven, Kurt? Unde sa dansam?
- Ac... Se organzeaza cu mare tam-tam Serata Gadoeor!
Nostm, n tmp de razbo, nu? De dmneaa au nceput pregatre.
- Nu te neeg deoc.
- Cum nu neeg? Vreau sa ne vada to! Sa afe! Sa e ntre n
cap ca nu ma feresc de nmen, ca a tne nu vo renuna, ca nu putem
f prv de acum ncoo dect ca o untate!
- Nebunue! zmb cu tandree Evra. Crez ca e prudent?... Era
vorba ca nu ma parasm odaa.
- n prvna asta nu-m fac gr|. Asasnatee nu se comt cu
martor. La ba vor partcpa doua sute de nvta. Nu vor ndrazn!
- n fond, ce urmaret?
- O demonstrae de hotarre revocaba, draga mea. Von Koher
derbede e vor prcepe ca, daca au nevoe de mne, trebue sa te
accepte necondonat. , pe urma, vreau sa ne dstram! O saruta cu
duoe: Tu ve f cea ma frumoasa... nu numa dseara. Totdeauna!
Evra Manu sm ca- vne sa pnga.
***
Revste, zare aruncate pe covor, scrumere pne, un mros
nferna de gara, statut - vara zu dspare ma greu -, hane
azvrte a ntmpare, cet de cafea cu zau uscat.
"Un cent dfc", etcheta profesona Arstde Stanescu.
Cunotea bne genu: dupa ce oamen de feu acesta paraseau
odaa, trebua sa renovez. curaau pantof cu prosoapee puate,
schmbate n fecare z parfumate cu Eau de Rochas, dadeau ustru
cu drapere de catfea, covoaree aternutu erau arse de gara,
paharee, ma aes cee de a bae, sparte.
Herr Water tocma ese de sub du. n haatu zebrat, beumarne
cu gr, parea ma patrat ca orcnd. Paru mustaa, nca ude,
aromeau a sapun apa de coone. masura gaca pe Stanescu
ntreba cu bruschee:
- Ce vre?
Drectoru hoteuu se ndo dn ae, sugarnc:
- Acorda-m, exceena, o utma ansa.
- Fatere eftne nu ma mpresoneaza. Iar cu mpostor
ncapab nu am ce dscuta.
Arstde Stanescu nu- rdca prvrea.
- Ascuta-ma, va rog, un sngur mnut.
Herr Water azvr chbrtu aprns drect pe covor prv
ostentatv Ankeru braara:
- Spune!
- n ho ateapta o persoana care vrea sa va vorbeasca. Am toate
motvee sa cred ca nu va va dezamag.
Herr Water m| och mc. Rost cu dspre deberat:
- F atent, boy! Rabdarea mea are mte.
"Lchea ghftuta cu crna pe varza!", n|ura n gnd Stanescu.
Dar gasu rasuna um:
- Pot spune persoane sa ntre? Preznta depna ncredere - se
ncna - ar consdera drept o mare favoare daca -a da posbtatea
sa va serveasca.
Feu n care neamu rdca dn umer f consderat de Arstde
Stanescu drept accept. ngna ceva aducnd a muumr se grab sa
dspara.
Cobor n hou pn de ume. Strecura o prvre n bar constata
muumt ca Sfetcu era prea ocupat cu shakeru comenze care
pouau n oree de vrf, ca sa- dea atene. Se ntoarse n ho unde
Marn Vforeanu pndea mcare, smund ectura atenta a zaruu
Tmpu. Drectoru muca rtat mustaa. "Ce dracu' nu- schmba
ata trucure! Nasu vrt n gazeta nu- ma pacaete nc pe cop.
nchpue ca-s mecher daca, n oc de Unversu, futura Tmpu sau
Dmneaa!..."
Fara sa se opreasca, ndca agentuu, cu o mcare mper-
ceptba a barbe n dreca scaror, ca poate sa urce.
Vforeanu ma zabov pun, apo mpatur zaru cu un aer
dstrat - baga n buzunar. Peste cteva cpe dsparuse.
- Tcaosue!
Arstde Stanescu se rasuc sperat. Domnu Vase antea cu o
prvre ucgatoare. O fracune de secunda se ntoarse n bar.
Herr Water, tot n haat de bae, masura dn cretet pna n
tap.
"Hm! Ce- drept, fgura promte."
Era convns ca are fer, credea n dagnostcee sae fuger
Vforeanu facu n genera o mprese buna.
"Pare ntegent, dbac, vo-sprt, n exceenta conde fzca. Nu
se omoara cu bserca, dar nc cu crcuma. S-ar putea sa faca
treaba..."
La rndu u, Vforeanu strecura o prvre ascuta: gas masv,
poate nu prea ntegent dar vguros bruta. Brutatatea nu-
dspacea mcuu avocat, aceasta tangentnd n mntea u cu puterea
capactatea de decze.
Herr Water se aeza neg|ent pe canapea. Soaree amez
vopsea cu un sufu de aur paru rocat de pe pupee goae Vforeanu
ntoarse scrbt prvrea. Neamu era ndecent. O ndecena n care
desuea nfatuare dspre crncen faa de nterocutor.
"Asta- stuaa! fozofa n gnd Vforeanu. Sunt tar, permt
orce. De fapt, totu!"
Neamu se nteresa pe un ton bruta:
- De ce a vrut sa sta de vorba cu mne?
Marn Vforeanu zmb um:
- Cred ca sunt n masura sa va dau unee nforma care v-ar
putea nteresa.
- De unde t dumneata ce ma poate nteresa pe mne?
Avocatu peca och modest:
- Am ucrat an de ze n Sgurana...
- De ce nu ma ucrez acum?
ant cu och mc care, pe faa patrata, mare carnoasa,
pareau doua gama de ac.
- Starea sanata, mprovza Vforeanu, nu m-a perms-o un
tmp...
"Ce- drept, cntar neamu, neavnd de unde sa te ca
nfaarea u Vforeanu nu fusese ncodata prospera, ndvdu nu
arata prea sanatos. Gaben, de tnar, cu obra| scofc, peptu
scobt."
- ... ar uteror, am perdut egature. t cum se ntmpa cu
ntrerupere ung.
Water dadu dn umer cu nepasare. La urma urme era ndferent
ce hram poarta persona|u. Nu avea de gnd sa- ncredneze msun
care sa- ntroduca n probeme strct secrete. Ceea ce cerea era o
treaba de ocna , pentru aa ceva, tpu parea ndea|uns de dotat.
"Dupa aceea, desgur, vom avea gr|a sa nu vorbeasca. Cum spunea
von Koher, trfa asta eta dn pntece de scorpe: va admra natura
de a tre metr sub pamnt..."
- Atept nformae.
- Inamc Rechuu se ntereseaza a ce ma nat grad de
persoana cooneuu Kurt von Sundo.
Herr Water rasuc ute capu:
- Ce t exact despre chestunea aceasta?
- Pe urmee u se afa n permanena spon romn, smpatzan
a aaor, stran.
- Stran? F ma car!
Vforeanu rasufa ceva ma uurat. Reuse sa- strneasca
nteresu, sa- capteze atena. fusese teama sa nu- azvre pe ua
de a prmee cuvnte.
- Unu dntre e se afa char ac, n hote. Un spano, Octavo de
Var.
"Hm! Amantu curvtne u von Sundo, traduse neamu. Mda...
Era de presupus!... Fgura de aventurer cu succes a feme..."
- De unde t ca- spon?
- A raspuns a o paroa precsa.
Vforeanu reata faptee care debutasera cu cee dnt masur ae
Paome, eund n odaa de demso a prnuu Duca. Bnenees
nforse a|ustase adevaru, pentru a face fgura buna.
Water prvea concentrat, de parca ar f vrut sa strapunga cuta
cranana a acestu barbat marunt, chea - n adncu sufetuu,
dspreua tradator - chea, dar nu de duzna. "ntr-adevar, deoc
prost... S-ar putea sa- ma foosm... Deocamdata nsa, trebua camata
scorpa.."
Imagnea baroane, desfrnata vcoasa, nsoenta dspre-
utoare aduse un va de snge n cap. Se aprnse a obraz, ar
tmpee zvcneau.
- Da.., zse evazv. Interesant, dar cam pun...
Vforeanu mpreuna pamee umezte de emoe se ncna dn
nou.
- Atept doar ordnee dumneavoastra pentru a urmar n
contnuare psta.
- h! ce preten a?
De data asta avocatu duse mne a nma...
- Onoarea de a f suga dumneavoastra m-este prea sufcenta.
Herr Water prv ronc:
- Dumneata te crez probab foarte ndemnatc, sa nu zc
vcean...
- Pune-ma a ncercare, va ve convnge ca nu vreau dect sa
va fu de foos.
Un rn|et fara dn despca obrazu neamuu:
- Asta am sa fac.
- Atept dspoze dumneavoastra!
- Perfect! Ve comte o crma.
Marn Vforeanu sm brusc ca peea capuu se ncreete.
ntreba prostete, cac auzse destu de bne:
- O crma?!
- Da, raspunse pacd neamu prv ostentatv ceasu. A
exact patruzec opt de ore a dspoze pentru a- ndepn...
mandatu.
Gura uscata a agentuu emse un sunet nedesut, n cap
gndure se nvamaeau, o furtuna de sentmente contradctor
asata.
"n ce rahat m-am bagat!... Drept cne ma a?... Ucga! Nc nu m-
ar f trecut prn mnte!... Nu! Imposb! totu...!
- E? facu Herr Water, surznd mereu sardonc.
- Va martursesc, rost cu mba nceata Vforeanu, ca nu a astfe
de servc m-am gndt.
- Dar a care? Cafeaua m-o servete vaetu.
Avocatu ncerca sa rda: "Va ce guma reuta!", dar nu zbut
dect un scheaat |anc.
- M-a cerut sa te pun a ncercare. Un asasnat, m pac termen
exac, consttue o proba concudenta un examen n vederea ator
msun.
Vforeanu, prabut, se nteresa cu voce tubure:
- Pe cne...
Reaza ca se azvre n necunoscut. Un necunoscut odos, de
comar, care- va marca a sfrtu zeor sae. Vaa u, chpu nsu,
somnu nu vor ma f ncodata aceea. Certtudnea ca se afa pe buza
de abs dadu o senzae concreta de ameeaa.
Marn Vforeanu avea o mprese exceponaa despre propra u
persoana, care nsa nu- mpedca sa te ca nu- un sfnt. Soarta,
mpre|urare mereu pste de generoztate dadusera brnc pe rnd,
mpnsera cu obstnae spre reprobab ega. Avea a actv tcao
canasme carora nstnctu de conservare departarea e gaseau
scuze. Tmpu panseaza contnee, char cnd sunt de bronz. Ideea
de crma nsa nspamnta prn necunoscut, prn enormtatea
cuvntuu, prn rezonanee de scanda etc ega pe care e
presupunea, prn dnamtarea atomuu de bun curat prezent char
n fapture cee ma ab|ecte, ace atom de bun curat ramas de pe
vremea abecedaruu a bureteu, portocaa zgobe eta prn
urechea ghozdanuu.
Herr Water urmarea atent reace Vforeanu ncerca sa-
regaseasca nordu.
- Cne e persoana vzata?
- De vreme ce te ntereseaza numee vtoare vctme, constata
cu satsface Herr Water, nseamna ca ne-am nees.
Avocatu dadu dn cap.
- Cne e?
- Femea care- nsoea pe von Sundo. Evra Manu. Parerea mea
e sa operez char mne seara.
- De ce?
- n hote va avea oc o mare serbare. Sunt nformat ca von
Sundo a renut o masa. Nu cred ca a putea nventa o mpre|urare ma
favoraba.
- V-a gndt a martor? Vor f zec zec de persoane n saa.
- Dupa crca doua ore de petrecere, oamen nu ma sunt aten a
ce se ntmpa n |ur. Un scurtcrcut aran|at te va a|uta sa dspar
nante ca cneva sa se f dezmetct. Daca a o dee ma buna...
Marn Vforeanu, gaben ceara, umez buzee uscate:
- Cred... da... Cred ca vo ramne a varanta aceasta.
Ie nesgur pe pcoare , cnd a|unse n prag, trebu sa faca
efortur sa nu se rezeme. Herr Water urmar ngr|orat:
"Idotu! Numa sa nu faca un nfarct nante..."
Batrnu tefan Duca prvea de un sfert de ora ua garderobuu
nat, nepenta n partea superoara, char sub apcae de bronz, cu
o bucata de carton. Se parea ca spectacou fascneaza. fascnase
de cum ntrase n odae. Abandonase vaza fara sa despacheteze, nu
se spaase nc macar pe mn aprnse o gara.
- E bzar..., morma grasend. Eu nu a|ung pna acoo, pun pedca
n dreptu broate... nc servanta, care- o ptca. De atfe, dupa
ata an, nu ma e curoasa, m asa ucrure n pace.
"Servanta" - coana Aneta - prm cu excama zgomotoase de
bucure, batu - spre consternarea batrnuu - famar pe umer, se
ngr|ora matern, "et cam ofranu, don' Duca, o f ract", - ofer o
nfuze de te.
Prnu, care detesta organc famartae - nu dspre, nu sprt
de casta, c doar norme de educae ntrate n snge, "este pst de
tact bun gust sa te ntroduc n vaa cuva, sa- obg sa- suporte
efuzune" - se sm |enat neandemna: mrosu greos care se
revarsa n efuv grase dn odaa spaatorese sporea rtarea.
- Ha, don' Duca, facu expedtva coana Aneta. Pna te aran|ez
dumneatae, e gata ceau. |-aduc o farfure de tocana de oae?
Numa' ce-am scos-o dn cuptor.
"Tocana de oae! Ce oroare, mon Deu!" Doar smndu- mrosu
apucase mgrena. Stranu era nsa modu nou n care- aborda
coana Aneta. Foosse totdeauna pronumee de reverena, ar
attudnea era, n genera, stapnta dscreta.
0Darbleu! S-a ntmpat ceva!"
- Muumesc, et foarte genta..., nu- aa, amaba, dar aba am
de|unat... Sa nu ut... M-a vztat cneva ct am pst?
Coana Aneta pocn o pama zdravana peste frunte ncepu sa
rda. Facea parte dntre persoanee, de obce corpoente, care rd cu
tot trupu. Pntecee, umer gra, braee groase ca nte panzere se
zbucumau geatnos n capotu uor de tobraco.
- Nu, ca-s comca! Nu- zse? A fost nepotu dumneatae, a
dormt ac doua nop. Haa sa- fe, don' Duca, tu ca a neamur de
nemapoment! Baat de zahar! Cum zcea vecnu, don' Gua, e tot
numa' mere fneur.
Rasufarea spaatorese trmse un damf de uca, acoperndu-
pe ce de oae.
"E beata ca un husar!... Cne o f fost ndvdu?" N-avea fame,
fenomen snguar pentru casa u, unde, nnd seama de zoarea de
veacur dctata de pastrarea nobee arboreu geneaogc a
ntereseor egate de avere, toata umea era ruda cu toata umea, char
daca a hotare extrem de departate.
tefan Duca era sngur, ma sngur dect un oarece de bserca ,
zcea uneor, fara urma de trstee nsa, smpa constatare, ca, de a
moartea Aexandre, nmen nu- urase a mu an de zua u. Preten?
Poate cumnata-sa, Luca. |nuse totdeauna a e, dar departarea n
tmp spau dzova sentmentee. ncerca s-o scodeasca dscret, fara
sa- atraga atena:
- |-a spus cum cheama? Am ma mu nepo...
Spaatoreasa rdca pama deschsa:
- Ca asta nu ma a dumneatae, ferce de ma-sa, pe cne o f
pupat! Unu aa, frumue, ma oache, nat tocma' zcea don' Gua:
"Ute, zce, n-a zce ca asta- nepotu' u' don' Duca! Rasare cte unu-n
neam nu t cu s-a zbt..."
- Da, sgur, facu dstrat batrnu. Natura. M-a asat vreo
comuncare?
Coana Aneta rdca dn umer:
- Ca- pare rau ca n-a dat och cu dumneatae, da' ma vne e.
Zcea ca sta o z, doua, c-are darave a dumneau, a Craova. Sa zca
don' Gua. Ma duc sa pu de cea.
tefan Duca se ntoarse n odae. Se smea cumpt de obost. Se
gndse tot tmpu cu decu a cteva ore de somn, dar ta ca n-are
voe sa zaboveasca. Scoase cteva schmbur dn foner, deerta
sertaru brouu unde nea hrte mportante ban ndesa totu
ntr-o geanta de voa| uoara. Mcare tcate, de om batrn, acum
precptate, pareau sa aparna une papu cu membre artcuate.
ma pmba o data och de-a ungu zduror, peste mobe
obecte, undu- ramas bun de a ncaperea unde trase vreme de
ase an.
***
Man|a von Sundo, ntr-o roche de organd fara mnec, statea a
fereastra deschsa cu coatee rezemate de pervaz. Soaree dmne
ardea braee goae se gnd ca ar trebu sa mearga a pa|a. Trupu
bronzat avea sa se decooreze. Pe ct nea a peea aba n restu
anuu, vara se dorea arsa de soare nca dn apre ncepea bae de
utravoete. Bronzu da tneree, prospeme ce poate f ma
ncntator dect o faptura graoasa de cocoata, zburnd ca o beua
n pantaona or fusta scurta trcou ab pe un teren de tens?
Recunoscu cu o tresarre sueta u Kurt vennd dnspre Caea
Vctore. |nea de bra o femee nata, bonda, supa.
"Vasazca asta e!..."
Cntar acom, pna a ce ma mc amanunt, toaeta Evre - un
deux pces de oanda cu patca buzunare apcate dn pa fn,
forentn. Dn acea pa erau confeconate paara, poeta pantof.
"O nuta foarte parzana, gnd Man|a. Aa am sa ma mbrac a
patruzec de an..."
Sosrea u de Var ntrerupse gndure. Spanou o saruta -
ntnse un trandafr mens de un rou nchs, aproape negru. Man|a
ncoac gtu cu braee parfumate crp - ntona sarbatoret,
och |ucau - de parca faptu n sne -ar f adus fercrea:
- t! Am vazut-o pe ubta u Kurt. Char acum au ntrat n hote!
De Var dadu dn cap.
- I-am vazut eu. Cum s-a parut ea?
Man|a strmba nasu crn:
- E batrna, dar une grande dame, nu ncape ndoaa.
Spanou o cerceta cu rone tandra:
- Doamna baroana von Sundo e geoasa?
Man|a prv cteva cpe mrata, apo, convnsa ca de Var
gumete, se rasfaa ovndu- de cteva or cu capu bucat n pept.
- Da! Da! Da! Sunt foarte geoasa! Sa nu spu cumva ca e -a
pacut.
- Tu m pac, Man|a, dar asta nu mpedca...
- Nu mpedca, ce?
- ...Ca ea sa fe o femee remarcaba. E dstnsa are o exprese
ntegenta. neeapta, a zce.
Man|a se strmba:
- La o suta de an, am sa fu eu neeapta.
- Dar bnenees, ubto. Ce a hotart?
- Ce sa hotarasc?
De Var avu un gest de nerabdare:
- A prmt dspoza sa paraset terenu.
Man|a se zgrbu ca o psca:
- Nu prmesc dspoz de a nmen. credeam ca aseara am
pus a punct probema. Nu pec fara tne.
Spanou arbora o mna ncurcata:
- Nu-m doresc atceva dect sa fm mpreuna. Dar gndete-te
bne! Eu sunt obgat sa ma ramn cteva ze n Romna.
- Foarte bne. Ramn eu. Nu-m pasa ce-o sa spuna Kurt.
- Char deoc? Va trece a represa.
Baroana aprnse o gara. Parea sncer nepasatoare.
- Ce poate sa-m faca? Ce mut sa-m tae subvena, de e prea
gentom pentru aa ceva. Nmc dn vaa u nu e groser. Dar sa
admtem ca-m refuza orce vent. E ?
- Draga mea, surse de Var, cnd a ban e foarte greu sa-
nchpu ce cuor cenu are prmavara cnd nu- a.
Man|a scutura gara:
- Greet, Octavo. N-am fost totdeauna bogata n-am utat ce
nseamna sa a n spate un paton pe care -a purtat sora-ta vreo cnc
an, ar dupa ce -a ramas mc sa- mbrac tu dn nou, dupa ce -a dat
a ntors.
- totu...
- Ct sunt cu tne, nu m-e frca de nmc. ma tu - arata
rznd pama mca - ute, scre ac, ca eu nu vo ma f ncodata
saraca.
- Dec, conchse spanou, ramne stabt. nfruntam mpreuna
porunca baronuu Kurt von Sundo.
Man|a arunca gara p trupu cad de a u:
- Ia-ma n brae. az... mne. Totdeauna! Da?
***
Baronu Kurt von Sundo rasucea nervos ntre degetee sabte -
faangee se profau perfect ca ntr-un desen anatomc - cartea de
vzta a u de Var.
"... acorda-m va rog favoarea une ntreveder. Trebue sa dscut
neaparat cu dumneavoastra. Probema este de maxma mportana, a
zce vtaa..."
- De ce dracu' nu ne asa oamen n pace? Ce o ma f vrnd
mamuou asta ggoo de a mne?
Evra sfatuse sa- prmeasca. Poate ca probema era ntr-adevar
mportanta.
Von Sundo rn|se snstru:
- Te pomenet ca vne sa m-o ceara pe nevasta-mea de
nevasta...
Pna a urma acceptase. atepta n pcoare, nervos, decs sa nu-
acorde ma mut de zece mnute.
De Var aparu n nuta corecta, punctua, mposb de frumos
vzb emoonat. Von Sundo nvta cu un gest scurt sa a oc. Avea
chpu necntt, ca de emn, attudnea era gacaa.
"Bata Man|a, gnd refex spanou, n-a avut parte de un convv
prea vese. totu, cebergu asta despre care cu greu -a putea
nchpu ca are o nma, ar n vne curge snge nu motorna, a facut
o pasune nebuna, -a perdut mne acum, a batrnee. Nu po sa
t ncodata..."
- Vorb, va ascut.
De Var respra adnc.
- Domnue coone, este... traesc o stuae mposba. Va rog sa
ma crede ca ma smt extrem de prost.
- Nu trebue sa va sm prost. Reae dntre dumneavoastra
doamna von Sundo nu ma ntereseaza ctu de pun. Daca aceasta
este probema pe care vre s-o aborda, va scutesc de a va perde un
tmp preos.
- Nu tocma aceasta...
- Dar?
De Var sm ca- trec toate apee. Aba n cpa aceasta, pus faa
n faa cu cooneu von Sundo, una dn fgure ceu de-a treea Rech,
reaza a dmensun exacte ct de aberanta, de absurda, de fara
mnm de ansa era soua sugerata de cooneu Tama pe aee
cmtruu Beu.
- Domnue baron, rost cu sentmentu ca urca treptee ghotne,
trebue sa ncep prn a va face o martursre.
Von Sundo prv ung, fara curoztate
- Sunt agent a Integence-Servce-uu.
- Dec, surse neamu, va afa ac n duba catate. Amant a
soe mee spon a namcor. Destu de nteresant, dar nu vad n ce
masura ma prvete pe mne aceasta chestune.
Odata rostte prmee vorbe, de Var se sm brusc camat dn
nou stapn pe resursee u. permse a rndu u sa zmbeasca:
- ntmpator, msunea care m-a fost ncrednata, va vzeaza pe
dumneavoastra.
Von Sundo prv mrat, cu dspre:
- Ce- asta? O provocare? Daca da, orb de eftna. Orcare v-ar f
patron, pute sa e comunca dn partea mea ca ucreaza ca nte
crpac.
- ngadu-m, va rog, sa spravesc. Nu-m trebue ma mut de
cteva mnute. Dupa aceea pec sngur, fara a va obos dumneavoastra
sa ma da afara. Aa cum v-am spus, msunea mea va prvete a
modu ce ma drect.
- Ma exact!
- Am vent a Bucuret cu sarcna, va reproduc textua, "de a ma
ntroduce cu orce pre n antura|u cooneuu von Sundo". n vederea
acestu scop, am facut o caatore preaaba a Nsa, unde fusesem
nformat ca petrece vara soa dumneavoastra. Prn doamna
baroana nada|duam sa-m atng ma uor obectvu.
Von Sundo se nteresa sarcastc:
- Nevasta-mea cunoate amanuntu?
De Var ro:
- Nu... Desgur ca nu.
- Ce porcare ab|ecta! Maetr de a Integence-Servce ar face
carera ca patron de borde. Iar dumneavoastra va doved a f
vredncu or dscpo.
Spanou muca buzee. Maca-sa, Dona Concepton, ar f gndt
exact a fe. Indferent de mportana scopuu urmart, ar f condamnat
cu oroare o asemenea combnae. "n prncpu, orce -e ngadut,
mcu meu Octavo, cac o sngura data n vaa et tnar pentru
vreme att de scurta! Doua ucrur nsa sa nu fac ncodata: sa nu-
perz onoarea sa nu- ba |oc de dragostea une feme. Sunt cee
ma ngroztoare fapte pe care e cunosc..."
- Actvtatea de nforma, spuse de Var, cunoate tot feu de
m|oace care nu sunt tocma n sprtu Bbe. Dar e foosesc ambee
echpe. n ceea ce o prvete pe doamna baroana, vo marturs
adevaru.
- Va ca, probab, presupuse pe acea ton ronc cooneu.
De Var prv n och:
- O ubesc. O acune deberata, desgur, nu prea eeganta, s-a
transformat n dragoste. Dumneavoastra trebue sa ma neege...
- De ce?
Spanou zmb ncurcat:
- Pentru ca, n momentu de faa, ncerca o stare de sprt
asemanatoare.
Von Sundo se ncrunta. Ce putea sa te tnereu asta aventurer
despre dragoste? cum ar f putut nspra o papua frvoa prostua
ca Man|a aceea sentmente ca Evra? Rost sec:
- Nu va hazarda n compara rscante.
- Scuza-ma. ncercam sa ma dezvnovaesc ct de ct.
- Dezvnova-va faa de doamna von Sundo. Nu- sunt parnte,
nc tutore. prv ceasu: Era vorba doar de cteva mnute...
Un car maos aprnse o cpa curc n och spanouu.
- Nu va ntereseaza motvu pentru care trebua sa ma aprop de
dumneavoastra?
Von Sundo afa un aer bazat:
- Dumneavoastra pare ma nerabdator sa m- spune, dect eu
sa- afu.
- Probab nu va nea. Msunea mea e sa obn de a
dumneavoastra topografa subterana harta uzne dn N., unde
fabrca noe arme secrete.
Stupoarea care se zugrav pe chpu baronuu raspat eforture u
de Var, obgat sa nfrunte stuaa de un penb grotesc nventata a
Londra. ndura ma uor, aproape consoat, dspreu |ustfcat,
afronture neamuu.
Baronu zbut sa- regaseasca grau:
- Sunte nebun?!
Spanou surse:
- Sunt un smpu mesager, nu autoru ntreprnder.
- cne- autoru?! Ce a devent pravaa aa nfecta a u
"Stephenson et compane"? Ospcu? Cum au putut mza pe succesu
unu asemenea demers? Adca, -au nchput ca e de a|uns sa va vre
n patu nevest-m pentru ca eu sa va ofer unu dn cee ma mar
secrete ae Rechuu?
Von Sundo se monta pe masura ce ncepea sa reazeze fan-
tastcu stuae. De Var, n snea u absout de acord ca acunea
preconzata de servce de nforma aate, tota nereasta, sfda
eementaru bun sm, frznd demena, zse ca, n secundar, assta
a o nteresanta experena pshoogca.
Von Sundo parea sufocat de ndgnare:
- Este nmagnab! Ca cum m-a duce eu acum sa- cer u
Esenhower panure debarcar aate, zona, zua, ora mnutu,
ncrednat ca tpu m va ofer dosaru compet.
- M s-a expcat ca uneor drumu drept e ce ma sgur.
Och baronuu ardeau de mne:
- Atunc de ce nu v-a adresat drect u Hter?
De Var emse pe un ton seros:
- Se pare ca nu este o persoana cu care se poate dscuta. Cu
dumneavoastra ucrure stau atfe. Se te ncotro se ndreapta
smpate dumneavoastra, este bne cunoscut dezacordu pe care -a
manfestat nu o data faa de potca regmuu nazst.
- Adca, ma mpede, ma magna foarte bne n postaza de
tradator! Eu, cooneu baron von Sundo, un derbedeu care vnde se
vnde pentru cteva m de doar!
- Nmen n-a ndraznt...
- De-a|uns! ntrerupse von Sundo rdcndu-se. Vocea era
aterata de ndgnare mne, a cou buzeor se vse o spuma
gabue. Consder demersu dumneavoastra o provocare ordnara de
o obraznce care nu va ramne fara consecne! Ie!
***
Domnu Base gas pe Tama ntr-o dspoze sarbatoreasca.
Fgura rdata, de barbat uscav, emana o nsufere contagoasa, och
rdeau, cu douazec de an ma tner dect vazuse utma oara.
Barmanu zmb:
- S-ar parea ca fara fascsta -a dat duhu, nu ne ramne dect
sa scoatem steagure!
- Nu e departe cpa aceea! Tocma am ascutat Bernu!
Domnu Base se nteresa surznd mereu:
- Au dat Marseasa?
- De Gaue e nca a Londra. Dar va a|unge sa defeze pe
Unter den Lnden! F convns! nsa emsunea de az a Bernuu e o
poema! Merta sa- ascu dseara, a reuare. O capodopera de
mstfcare fanteze! nfrngere de a Tomorovka Borsovka, ctez
"cocnr pste de nsemnatate, demonstrnd psa de hotarre
energe a ruor". Ce parere a? t ct au asat nem pe cmpu de
upta n aceste "mc ambuscade de mahaa"? Cnc m de mor. O
nmca toata, nu- aa? O zbutta partda de popce!
Vase Sfetcu nu- vazuse de mut att de avntat bne dspus.
Utma oara fusese n 1940 cnd, n cuda masuror uate de faa
Sece a III-WI a Abwehr-uu de a Gurgu de prevenre contracarare
a sabota|eor pe Dunare, tre petroere fusesera aruncate n aer.
Ce admra barmanu n cea ma mare masura a Tama, era
capactatea de entuzasm neaterata de vrsta. Omu acesta nu era un
smpu profesonst, un sportv care s-a anga|at ntr-un match cu nem
, dn sprt compettv, voa sa ctge. Cooneu respngea organc
orce regm de dctatura, ura cu ucdtatea omuu de cutura fascsmu,
"aceasta excrescena runoasa a secouu XX", era revotat pna n
adncu fne sae de "fozofa" procedeee crmnae ae camaor
negre verz.
- A vrea sa fu a fe de optmst ca dumneavoastra, domnue
coone.
- Dragu meu, nu trebue sa f optmst, c doar sa a smu
reata rabdare.
- Deocamdata, ofta Vase Sfetcu, sunt numa ngr|orat. Smt ca
evenmentee se precpta, ar eu nu e pot controa. Sunt tota
neputncos.
Tama rse ncetor:
- Te gndet a chermeza de mne?
- Bau asta nenoroct ma obsedeaza. Nu-m pace deoc cum se
prefgureaza.
- De ce? O sa fe vesee, toaete de a Lanvn Maxm, va cnta
Grgora Dncu, vor curge rvere de brante ampane...
Vase Sfetcu aprnse nervos o gara:
- M-e sa nu curga rvere de snge. Nu v se pare cudat ca to
partcpan a acunea von Sundo au renut mese?
Tama parea dn ce n ce ma amuzat:
- Adca!
Barmanu enumera rdcnd cte un deget:
- n prmu rnd von Sundo Evra Manu! Ata, de cnd s-au
ntors de a mare, aproape ca nu deschd nc boyuu, sufa n
ngheata. acuma, ute- dntr-o data pu pe chef at. Urmeaza
nevasta u Sundo cu amantu e - un crc de fame compet!
- Spanou, precza ca pentru e cooneu.
- Aa!
- tu un de a?
- Daca s-au nteresat, tu. Mesee sunt renute nomna. N-a
scapat ocaza nc baroana von Koher care va f asstata de budogu
persona, Herr Water, de nca do ofer german. Nu va ps
Stanescu, adauga cu amaracune n gas.
Nu se putea obnu cu deea ca Arstde, pretenu u de o vaa,
a|unsese o |anca muhaa.
- Frete, e drectoru hoteuu. M-a comuncat ca -a antrenat
pe Vforeanu.
- Asta- n stare de orce!
- Vez- de treaba, mon cher! Pevuca! un tcaos mtte! Eu -a
f uns copo de gara. Nu tu de ce betu Bogdan mza atta pe e...
- Betu Bogdan! Nu ma pot obnu cu gndu ca nu ma exsta...
- Opera u Frau von Koher! Suprem avertsment ca sa ne vedem
de treaba. Opera e mprudena u... Trebua sa- schmbe domcu
de ce pun un an... Acum, ce sa ma vorbm!... Apropo de Vforeanu,
sa f cu och pe e.
- pe ma cne? ntreba sceptc domnu Vase. Sunt doua sute
de nvta nu ma pun a socoteaa personau, de a portar a
oberchener, orchestra , n genera, to care se nvrt ntr-un hote.
- Nu ve f sngur.
- tu, dar asta nu ma mpedca sa fu extrem de nentt. n
m|ocu une mum, e ma uor sa atac dect sa te aper... Domnue
coone, sunt convns ca de maru asta care- au acum n mna -
cuese dn fructera afata pe masa - ca mne seara vom assta a o
drama.
Tama zmb:
- Po f sgur, dragu meu. Peste doua ze expra concedu u
von Sundo. n consecna, toate pare nteresate vor acona.
Domnu Base prv cteva cpe cu o ntenstate aproape
dureroasa. Se apeca peste masa, vrnd parca sa dea greutate
cuvnteor:
- Domnue coone! Daca Evra Manu ar f soa sau ubta mea,
nu a asa-o pentru nmc n ume sa partcpe a acest ba bestemat.
Parez 9 contra 1 ca nu scapa cu vaa.
- Sper ca n-a de gnd sa -o comunc.
- Ascuta-ma pe mne! Putem sa- comandam de|a coroanee de
for fare-part-u n Unversu.
Tama zmb dn nou.
- Putem ntrza cu recuzta de rgoare. Pentru aa ceva nu-
ncodata trzu.
Vase Sfetcu ndrepta o prvre pna de repro.
- Ma soco desgur cnc pst de scrupue..., rost Tama.
Barmanu ofta obost:
- M se pare doar ca aceste feme no nu- acordam nc o ansa.
O azvrm cu snge rece n arena cu e.
Tama nu raspunse. Lua un boc-notes de pe noptera - puse n
faa.
- Deseneaza-m, te rog, topografa exacta a saonuu unde va
avea oc serata.
Saa baroca a hoteuu Athne Paace arata feerc. Invta aveau
sa soseasca aba peste o ora, dar pregatre erau termnate. Arstde
Stanescu, organzatoru serate, prvea n |ur cu un aer satsfacut. Totu
dovedea bun gust, prospertate rafnata, straucre de catate.
"Cu toata modesta, putem concura cu orce restaurant de ux dn
ume! Rtz, Cardge, Hton sau 21 Cub Speca nu vad ce ar nascoc n
pus..."
Totu straucea ca n C mie i una de no.i. Cooanee de marmura,
capteure de bronz mare candeabre de crsta - o echpa de
douazec de oamen ucrasera a curarea ustrurea or mnuoasa
- tacmure sfencee de argnt, vesea fna Rosentha. Decoru
fora aducea sa o desavrre paradsaca. Gadoe de toate cuore
- abe, gabene, ro purpura, roz noutate!, voet ndgo -
nvadasera saa. Se afau pretutnden: n gastre urae de argnt, pe
mese n aran|amente cucate, nu ma nate dect sona, spre a nu
stn|en conversaa, pe poaee feeor de masa, azvrte parca a
ntmpare de o mna graoasa. Rape, n paharee de crsta, ervetee
de damasc erau nvrtte n cupa de gadoa.
efu de saa, nea Chco, verfca nca o data, cu sta n mna,
care de vzta cu numee nvtaor nfpte n suportur de porean.
Arstde Stanescu sm o prezena strana n spate ntoarse
capu. Zmb nesgur, parca cernd bunavona:
- Destu de reut, nu?
Domnu Base ncuvna:
- E perfect. A facut treaba buna.
Parea ce dntotdeauna, stapnt cu dspoz egae, nc urma de
resentment nu se desuea pe chp sau n gas.
Drectoru hoteuu ramase descumpant. Apo aunga temere.
Avea destue emo - stomacu durea ca sfrtecat de cut - ar e,
orcum nu ma putea face nmc. Practc pornse a vae, care fusesera
taate mparte. "Ce-o f, o f!"
Cnd Tcu Stratuat, nsot de suta obnuta, ocupa masa, saa
era aproape pna. rot och, trecnd n revsta dee concretzate ae
organzatoror, cerceta ostentatv tacmure, de parca ar f vrut sa e
verfce autentctatea n argnt, se uta a "gadoee" de damasc dn
pahare.
- Ct zce vo, bae, c-or f trudt a un tergar dn asta?
Luu Dragu, expodnd de tneree trumfatoare, ntr-o roche gen
Hoywood de ame rou, nfpse gara ntr-un portgaret ung de
vreo cncsprezece centmetr.
- Degeaba fac pe nebunu! Trebue sa recunot ca e superb!
Zarstu Dobrn, venc crttor, fndu- parca mereu teama sa nu
admre excesv, constata cu ndferena cacuata:
- Un bc ceva ma subre.
- Aa gasu dumneau, patrcanu dn Pocreaca, observa Ttu
Stratuat
Actoru Dnu Ionescu ncepu sa rda, dar nu comenta. Dobrn,
atns - era ntr-adevar dn Pocreaca - ndrepta ochear ntreba
rtat:
- De ce rz, ntegentue?
- Da' ce? Am vent sa png? t ca-m pace?
- Lasa-, draga, n pace, nterven Tcu. Omu te ce vorbete.
Lpsesc becure coorate, ghrandee de hrte creponata, poeaa,
paharee de carton cerat cu monada chestunea ndspune.
- Cretn! spuse scurt Dobrn.
Luu Dragu nterven energc:
- Iar va certa? Ave tot tmpu.
- Nu ne certam, ubto, expca bnd Stratuat. |nem coocv pe
teme estetce.
- Sunt nenteresante.
Pe ea o nteresau nvta care soseau ntr-o avaana de toaete
spendde, scpr de brante parfumur scumpe. Och strauceau
de muumre, nregstra ca pe o vctore fecare nume smandcos or
ceebrtate descoperte, o fascna ambana de ux rafnat pna
chee se pareau dstnse, bure ndscrete, mpozante. Excama:
- Ia te uta! A vent prnu Duca!
facu semn cu mna, dar batrnu nu observa. Se aeza a o
masa mca, rotunda, mereu sngur parnd ma absent ca totdeauna.
- Draga mea, surse Stratuat, nu vreau sa te contrarez... Ar f
bne sa- controez pun gesture. tu ca spontanetatea ta decoasa
e sngura vnovata, dar ntr-un Athne Paace nu da dn mna de
parca -a ua ramas bun de a tren, n Gara de Nord.
Luu surse duce. Nu era suparata , fata deteapta, contenta
de mute acune, dornca sa nvee.
- A dreptate.
Dnu Ionescu aprnse n mod excepona o gara. n genera se
mena|a, se conserva. nchpua ca, cenzurndu- poftee, ar putea
sa arate a fe a patruzec de an.
- Probab nu- aa de cac cum n s-a parut noua, trebue ca are
rezerve.
Buzee zarstuu se ascura de nvde:
- Po sa f sgur. Nu- da mna orcu sa azvre tre m de e
ntr-o noapte, ca sa vada hgh-fe-u mamuarndu-se ntr-o padure de
gadoe. Nu ma zc bacur..
Dnu Ionescu puse mna pe bra, ntrerupndu-:
- F aten! Ce zce de tpesa?
Man|a von Sundo, a brau u de Var, facu o apare de mare
star. Era decoasa, exuberanta, umnoasa ca o raza de soare. Luu
Dragu aprece toaeta de o ndrazneaa care- taa respraa - un
furou de argnt extrem de strmt, cu un spate decotat adnc, crca
zece centmetr sub centura -, zse ca nu cunotea o a doua
femee care sa se f mbracat a fe, fara sa rte sa fe tratata de
"dama". Man|a nsa nu parea deoc vugara; apara e provoca, dar n
acea tmp excudea cura|u unor gestur nedecate.
- Mda..., facu Tcu Stratuat. Un petor nostm.
ntr-adevar, supa, mcua, ondundu- graos trupu, Man|a
semana cu un petor argntu. Luu Dragu, agasata ca n prezena e
atena poate f monopozata de ata femee, observa acd:
- Nostma, nu zc, dar ce parere ave de e? n vaa mea n-am
vazut un tp ca asta dect a cnema!
Dnu Ionescu era extazat:
- Cne or f? Ea nu pare sa aba ma mut de pasprezece an!
Dobrn cerceta cu dspre:
- A dat-o pe mnore? Cam devreme, mon cher!
- Hm! facu Tcu Stratuat. Ute, o mnora dn asta m-a reco-
mandat me medcu.
Luu Dragu stnse furoasa gara:
- Ce-ar f sa va ocupa de mne?
Tcu saruta mna:
- Tu et preocuparea noastra de fecare cpa. Deocamdata
facem prezena.
- Dobrne! excama mereu amuzat Dnu Ionescu. Ute- efu!
ncon|urat de un grup de suporter, ceebru Pamf ecaru facu
ntrarea ca de obce, zgomotoasa, acea pe care- tau bucureten
de an de ze. Vo, neastmparat, cu o fgura de satmbanc
accentuata de prvrea moba mustaa neagra, hanee pareau prost
ncheate, azvrte pe e a ntmpare. Era genu de barbat care,
ndferent de strada unde comanda hanee, pastra acea aspect
mototot neg|ent.
- ef pe ma-sa! scrn Dobrn care nu- nghea pe ecaru. Un
escroc, vnator de scanda apauze. A vent cu to uar dupa e.
Luu Dragu se nvora:
- Sta brf ca nte babe! Ute ca a vent orchestra! Tcue,
putea sa e o masa ma aproape de rng! Nu se vede nmc!
- Frumoasa mea! Pe betee astea a fost batae, aa ca probema
cade. A doea, trebue sa auz, nu sa vez! Ce, nu- t pe Dncu? Tot
rotofe, tot gena!
- Et detept, ce sa- spun! n program sunt anuna Banco
Bacca!
- Ata cne ma sunt? se nteresa Dnu Ionescu.
- O orchestra argentnana, expca Tcu, cu recuzta adecvata:
ban|our, acordeoane, vor. To barba superb, dota - apasa - dn
toate punctee de vedere. Ce pun aa pretnde sexu frumos de pe
cnc contnente. Tata' or e Banco asta! Au ma fost n Bucuret prn
'28, '29... Tu era prn prmara pe-atunc, de-aa nu- t.
Rumoarea dn saa nceta brusc to rasucra capu curo spre
ntrare.
- Tp de a Beona! spuse Dobrn.
Edth von Koher, dreapta, supa, de o zvetee exagerata, exctant
de strane, treznd acea sentment de nente, traversa saa, parnd
sa gnore cu desavrre efectu eectrzant a apare e. Era ntr-un
mare decoteu un boa negru, puverzat cu o roua de brante mc,
accentua abeaa mata de creta a pe. O urma Herr Water, n |acheta
pantaon reat, un genera de avae, foarte tnar, decorat cu
Crucea de fer cu spade damante.
Tcu Stratuat mue scrbt buzee n pahar:
- Crucea de fer cu spade damante! Ave dee ce nseamna
chesta asta?
- O sa ma ut n Larousse, rn| Dobrn.
- E ordnu or ce ma nat, spuse coarete Dnu Ionescu.
Tcu dadu dn cap.
- Exact, puue. daca -au gratuat cu maroru aa, nseamna
ca are a actv vreo pape m de vctme! Unde am a|uns! Decoram
asasnatu pe banda ruanta!
Lua menu-u de pe masa, egat cu nur de aur.
- Ca sa-m schmb dee, ha sa vedem ce au ata n pravae.
|n-te bne, Luu, a gr|a de sueta: confsera e asgurata de
Bombonera Paatuu, Capana te mesere!
- Z- de saratura, ntrerupse Dobrn.
- Pacena, mon cher! Dec, Anne Rooney Cavar.
- Ce- asta? ntreba Luu Dragu.
- Icre negre, mca mea gnoranta, pusa pe o meode randeza.
Crmped Samon... Barquettes George V, Cteettes de Voaes a
Femng...
Tcu Stratuat nchse menu-u, acuznd o umre grava:
- Ma! Ata-s nebun! Doar ca n-au arborat steagu ma|esta sae
brtance, nea Grgora nu- trage un 0Ft5s a lon! lon! &a: to
>i..erarr:... 0
Dnu Ionescu pesn masa cu pama:
- E nu, ca asta e cumea! Ute- pe ata! Parca ne-am f dat
ntnre. Ce-ar f sa facem masa comuna?...
Evra Manu se opr o secunda n pragu sa, parca orbta de
umna. Aatur, sumbru, ntr-un frac fara repro, baronu von Sundo
cuprnse nteroru cu o prvre aroganta.
Tcu Stratuat opt:
- Am ncheat apeu.
Evra nu arata bne. O z proasta! O tuse de cnd, cu o ora
nante, ncepuse sa se gateasca n faa ognz. Cearcane - mpo-
sbee cearcane ae feme mature - n cuda compreseor cu muee,
prvrea ncerta, peea parca uscata, fara cat-u obnut.
"m da vrsta nc cu o sngura z ma pun!" Constatase apo,
surznd trst: "Betu meu Kurt! A sa a o decepe..." "Tu ve f cea
ma frumoasa!" "Muumesc, daca nu vo f cea ma suta..."
"Trud" un ceas cu macha|u aegerea toaete, dar rezutatu era
departe de a o muum. Cnd ntrase n restaurant, avusese cteva
cpe senzaa de ameeaa. Lumna orbtoare, fum, scnteer de
brante, muzca, prea mute prvr ndreptate spre e, spre ea, ntr-o z
n care ar f preferat sa fe gnorata.
Bause repede doua cocktaur parca ma revense. Sngee
ncepuse sa puseze sub fardu uor, nvorndu- obra|, och
recapatasera vocunea expresa de rone bnda.
Kurt o prvea mereu, ngr|orat.
- Te sm ma bne?
- Mut ma bne.
- Arata ca o cocre sperata. Ca o feta ratacta n padure.
Evra muum, cpnd de cteva or. Observa mana:
- E muta ume eeganta. mute unforme...
- Te atepta a atceva? n curnd or sa nceapa sa cnte marur
or sa se mbete ca nte porc. m cunosc compatro.
- Fa abstrace, Kurt. E utma noastra seara.
- Tac. Pentru no nu exsta utma.
- Bne. E baroana von Koher. A vazut-o?
Cooneu mr:
- Am vazut-o. Ca pe ceaata.
Evra ndrepta o prvre nterogatva.
- Ceaata baroana, precza sec Kurt Von Sundo.
- Soa ta?!
- Ea. Sfrtu nu putea f dect vugar. po magna o stuae
de vodev ma penba? n acea restaurant, amndo so von
Sundo cu partener dstnc. O sa aba von Koher ce coporta a
Bern...
Evra nfpse dn n buza nferoara:
- Nu m-o ua n nume de rau, Kurt, dar n-a f femee daca n-a f
curoasa. Unde e? Vreau sa vad cum arata.
- Char n stnga ta, a doua masa, mbracata n argnt. Po sa te
u acum.
Evra ntoarse ncet capu ramase surprnsa. Nu, hotart, nu aa
-o magnase pe soa u Kurt. Era o apare ncntatoare rumpnd
de farmec de tneree, |ucaua ca un future, strauctoare ca un
curc. Sm n nma un ghmpe de geoze. "E att de fermecatoare!
Pe nga ea, char feme ma tnere ca mne par nte babe..."
- Dar e un cop! reu sa rosteasca.
- Nu char cop. Are aproape douazec do de an.
Evra ngh cu nodur pua gabena a nvde.
- O gasesc fermecatoare. Cauta och u von Sundo: Kurt, cum
po sa nu o ubet?
Von Sundo rdca dn umer:
- n reatate, nu e o fata rea. Cam superfcaa, cam frvoa, dar...
Am eu o parte de vna. Cnd m-am casatort, avea aptesprezece
an. Puteam s-o nstruesc, s-o ndrum, s-o modeez. Nu m-am ocupat
deoc de ea.
- De ce?
- m nchpuam ca pentru mne pore dragoste s-au nchs
defntv ca e sufcent sa- ofer un pat cu badachn de aur n care ea
sa-m nasca motentor. Am tratat-o - n snea mea - ca pe un
anma de prasa. De aceea -am ertat, m-am facut ca nu vad mute.
Evra decara convenona:
- m pare rau, Kurt.
Von Sundo rse:
- Ha sa nu fm pocr! Me-m pare bne. N-a f avut ocaza sa te
cunosc atfe. Sa fm mpreuna. strnse mna: Vom f mpreuna,
draga mea, da?
- Da, Kurt. Vom f mpreuna.
- Nu m-a vorbt ncodata despre tne... Acum, ca am renunat a
convena aceea absurda, povestete-m, spune-m de pe ce paneta
mnunata a pogort n vaa mea? Ce e cu tne? Cne et?
Evra surse trst:
- Nu-s mute de spus.
- Et martata?
- Am fost.
Von Sundo respra vzb uurat
- Sava Domnuu! Vom upta cu un sngur dvor.
- Nu-s dvorata. Sou meu a murt n prmu an de razbo. Era
maor... n vaa cva, arhtect.
- Draga mea.. m pare rau. Dar de ce a facut atta mster?
A|unsesem sa-m nchpu romane despre tne...
Evra Manu, pada, prv smaradu de pe deget. Ineu de
ogodna a u Manu. ntoarse nstnctv, dntr-un nexpcab
sentment de decena, cu patra n |os:
- M-e greu sa vorbesc despre e... Despre moartea u... Despre
tot ce a fost... neeg?
- Iarta-ma, draga mea. Te ubesc.
puse paharu n mna. Evra ua zmbnd cocnra.
La mcrofon, dseusa de a baru Chat Nor cnta pna de antren
Lill: <arleen.
Edth von Koher se uta a tnaru genera, perduta pe gndur.
amntea vag de tenne.
"Croaa peoape... n rest, nmc comun. E prea neam..."
Generau, un pc amet, se nteresa pe un ton gaant:
- La ce va gnd?
- Sa nu pune ncodata ntrebarea aceasta une feme.
Herr Water raspunse n gnd: "Daca et curos, spun eu. n
perspectva medata, a n|eca cu coco, n perspectva ceva ma
ndepartata, a secatura dn Pars."
Generau, peott de repca uscata, paru brusc nteresat de ce se
ntmpa pe rng.
"O nebuna", zse n gnd. " bea ca un burete! E a a cncea
cockta - vne sa crez ca a nght numa srop de tuse."
Se gnd ca totu trebue sa spuna ceva:
- E prma oara ca ma afu n Romna. N-am ce zce, atn tu sa
se dstreze.
- Nu toi se dstreaza.
- Ce vre sa spune, doamna baroana?
- Ce vede dumneavoastra este tarantea de suprafaa. Acor-
dure grave se petrec n adncur , ntr-o z, se vor face auzte...
Adauga parca fara egatura: M-ar pacea sa fu departe atunc. Foarte
departe...
Herr Water surprnse prvrea fxa a baroane:
- A dort ceva?
- Ma ntrebam daca de data asta ve zbut. E utma ta ansa.
Man|a mue gura ca o creaa n paharu cu ampane.
- A vrea sa dansez...
De Var respra adnc, stapnndu- rtarea.
- Draga mea, cred ca exagerez. E de-a|uns ca ne afam n
stuaa asta |enanta. Vre sa te vada n braee mee? E o chestune
de bun sm.
- Nu vad de ce. La urma urme, e e cu metresa u. Ce ma
conteaza ca dansam?
- Bne, draga mea, dansam. Dar ceva ma trzu.
Se smea nentt, cu fbree ncordate, coarde de pan - trecu
prn mnte.
Man|a, cu och a masa u von Sundo, remarca pe un ton vsator:
- Kurt nu s-a utat ncodata a mne aa cum se uta a femea
aceasta. Cred ca o ubete ca un nebun... Surse: Ce curo sunte
vo, barba!...
- De ce? ntreba neatent de Var.
- Practc, a facut pasune pentru o femee termnata. Sgur, e
foarte dstnsa, rocha foarte c, dar se vede ca- batrna.
- Ce neeg tu prn batrna?
Man|a rse:
- Cne ma e tnar dupa trezec, ha sa zc trezec cnc de
an... Cnd vre sa pecam, Octavo?
Spanou rse:
- Spunea ca nga mne nu te pctset ncodata.
- Nu- vorba de pctseaa..., dar... am aa, o nente. pe tne
te smt... cum sa- spun? ncordat, parca... Am gast! excama
trumfatoare. De parca te-a atepta n orce cpa sa- cada o caramda
n cap!
Gasu puternc a drectoruu hoteuu, afat n faa mcrofonuu,
acoper rumoarea sa:
- Doamneor domnor! n contnuarea programuu nostru,
urmeaza o surprza!
Repeta textu n mba germana n franceza, apo anuna cu o
voce trumfatoare, gen "ntra eefan!":
- Surprza noastra, surprza Serate Gadoeor, surprza Athne
Paace-uu: orchestra de ban|our Banco Bacca!
Cteva perech se ndreptara spre rng. Man|a sm |aratec n
escarpen de argnt. Se rdca - trase pe de Var dupa ea.
Capu batrnuu tefan Duca parea ca putete ntr-un nor de fum.
Contrar obceuu, fuma havane aproape nu se atnsese de mncare.
De cte or se prezenta cheneru, expeda cu un gest scurt farfure
ntacte. |nea n faa |ardnera dn care cuguea cte o creaa gasata
nuc pranate, sorbea des dn cafea, dn cnd n cnd dn paharu de
ampane. , tot dn cnd n cnd, se uta a ceas.
Luu Dragu, cupta, devense gaagoasa generoasa.
- E pacat sa- asam pe papa sngur. Sa- chemam a no. n
defntv, suntem cunotne vech.
Tcu Stratuat spuse moae:
- Am mpresa ca se smte exceent aa. Dar, daca vre, ncearca!
Zarstu Dobrn, rasuct cu tot trupu spre orchestra, excama pn
de cuda:
- Ma, frumo sunt, fr-ar a dracuu!
- Cne, baby?
Dobrn arata spre argentnen:
- Anmaee astea! Ute, domnue, de ce nu cred n Dumnezeu!
Vr totu a unu n desaga, de nu ma ncape, trebue s-o nde cu
genunch, atua nu- da dect |ungh, chee pone! E
nechtab!
Dnu Ionescu, tnar, frumue fara compexe, zse:
- Lasa, nene, ca e bne aa. A tut e Dumnezeu ce face! Dobrn
o nea pe-a u:
- Ce e psete astora, dom'e? Frumo, tner, ceebr, pn de
franc, cu egun de muer a pcoare!
Tcu Stratuat sugera:
- ncearca tu!
- Ce sa ncerc? se hoba zarstu.
- Sa cn a ban|o.
- Et tmpt te-a mbatat.
- A ncercat sau nu?
- |-am spus ca et tmpt.
- Daca n-a ncercat, n-avem ce dscuta.
Dnu Ionescu se prapadea de rs.
- Ute- pe ata! spuse negru a faa Dobrn, aratndu- pe de
Var dansnd cu Man|a. A bafto a u Dumnezeu!
- Corect! recunoscu Tcu. Superba pereche. De mut n-am vazut
asemenea tandem zbutt.
ntr-adevar, Man|a de Var pareau facu unu pentru ceaat.
Trupure zvete se armonzau perfect, rocha de argnt fracu negru
pareau un ndsoub, acatuau un ntreg desavrt. Poarzasera toate
prvre unee perech se oprra dn dans ca sa- poata admra. Pe
fgura Man|e se ctea o fercre pe care poate n-avea s-o ma
ntneasca ncodata - unee cpe prea ntense, prea compete sunt
repetabe - de Var rada barbae, mascuntatea a|unsa a apogeu
o nesfrta tandree.
- De ce, dom'e! repeta Dobrn. Cnd se mbata devenea sumbru
psaog. De ce? Expca-m me fenomenu, daca tot zce ca
sunte detep!
- Nmen n-a pretns n afara de tne ca e detept, spuse Stratuat.
n fond, ce vre sa t? De ce nu te-a gret maca-ta |ohnny
Wessmer?
- Da! Asta vreau!
- E bne, n-a vrut ea! N-a avut chef! Nu -a stat n caracter! |-
a|unge?
Dnu Ionescu sm ca pesnete de rs:
- Ha ca sunte nebun!
Luu Dragu scoase pudrera trecu pufu peste nas barbe:
- Dobrn s-a mbatat Tcu n-are ce face. Ha, Dnue, sa
dansam...
Tcu se nteresa:
- Vre sa fac concurena petoruu de argnt?
- Pun m pasa de crapceanca ta de argnt sau ce o f! Vreau sa
ma vada babee de a Naona. Sunt toate a masa u Vraca.
- Succes, ubto!
- am n buzunar.
Tcu Stratuat se uta a ceas. n acea tmp cu tefan Duca.
Drectoru Arstde Stanescu se strecura n ofcu dn spatee
garderobe. Marn Vforeanu, n hane de chener, atepta ghemut pe
un scaune. Transpraa udase gueru tare, dar smea mne
pcoaree ngheate. Rdca o prvre uma, de cne sperat.
- Gata?
Arstde Stanescu ncuvna, dnd dn cap. nvau cu prvrea:
agentu arata |anc, o zdreana stoarsa, fara pc de vaga. Doar n och
negr, fc, ardea vvatae o facara ca a obseda.
- Peste zece mnute, ntr n saa. n mna stnga, tava cu pahare
goae. n dreapta, revoveru, camufat sub ervet.
- tu, m-a ma spus-o.
- Nu trebue sa- fe teama. Ve trece neobservat. Ce ma mu
sunt pe rng, aproape to, ame. Rene dec: cnd orchestra
ncepe "Lota"...
- Am nees, domnue Stanescu, gf Vforeanu a capatu
puteror. Cunosc pesa pe dnafara.
- Bne, sa vedem! Adauga, de parca amanuntu -ar f a|utat cu
ceva pe Vforeanu: Eu vo f tot tmpu n saa. Noroc!
Arstde Stanescu paras garderoba se posta dupa cooana de a
ntrare, attudne ct se poate de freasca: drectoru hote-
restaurantuu supraveghea personau, buna desfaurare a serate,
gata sa prevna orce dorna specaa, sa ndrepte orce nea|uns.
Domnu Base e dn bar, traversa hou ntra n garderoba.
Evra Manu parea uor ameta. Prvrea anguroasa, umeda, ca de
caproara o facea sa para foarte tnara. Era meancoca, duoasa
mprata o cadura o umna emoonante.
Kurt von Sundo n-avea sa ute ncodata chpu Evre dn cpee
aceea.
- Et obosta, draga mea. Vre sa pecam?
Evra catna ncet capu.
- Sa termne nt argentnen. Cnta dvn. M-ar f pacut sa-
ascut n ate cond atundeva. De pda, n Hawa...
Baronu strnse ma tare degetee:
- Vom a|unge acoo ntr-o buna z. Totu este sa ma atep, sa
nu dspar.
- Am sa te atept. N-am sa dspar.
Kurt von Sundo ntoarse capu pentru a- ascunde acrma care-
ncoea a cou peoape.
- Sa bem pentru dragostea noastra unca...
Dntr-o data, rafaee tobe asurzra. Instnctv, Evra duse
mne a urech amndo ncepura sa rda. n faa mcrofonuu,
Banco Bacca, de asta data a chtara, ncepu sa cnte un foxtrot
ndract. Lota, pesa de rezstena a orchestre, succesu ver 1943:
"Lota, sngura mea dragoste / Lota, de neutat..."
Un chener, cu o tava pna de pahare se ncna potcos.
- m permte?
Von Sundo rdca och pctst: "Ce vrea asta? Sa schmbe
paharee... Unde naba -am ma vazut?" Apo totu se desfaura cu o
repezcune umtoare. Zar, gamae de secunda, eava revoveruu
fxat n ceafa Evre, auz mpucatura amortzata , nante de a se
dezmetc, sm o durere cumpta n moaee capuu. Aproape
concomtent, umne se stnsera. Saa fu cuprnsa dntr-o data de
panca: nvamaeaa de pete, scaune rasturnate, vesea sparta, voc
care ntrebau tnd ca nmen nu e poate raspunde. Ce ma ame,
or optmt rdeau, nchpundu- ca- vorba de o surprza: ngheata
fambata sau cne te ce numar de varete.
Von Sundo nu ma auz nmc. perduse cunotna.
A doua z, nante de prnz. Octavo de Var prm prn fter un
scurt mesa|, aternut n graba pe o carte de vzta. >rebuie s v
vorbesc. Bon +undlo.
Man|a cerceta ngr|orata cu prvrea:
- Ce s-a ma ntmpat?
- Sou tau dorete sa dscute cu mne...
Mca baroana ncre fruntea. Era pada char buzee
totdeauna rumene perdusera cuoarea.
- Ce-o f vrnd sa- spuna? Doar nu despre no do...
De Var aprnse nervos gara, utnd s-o stnga pe ceaata.
- Nu cred deoc ca- arde de aa ceva.
- Betu Kurt! Poate nu ma crez, dar ma smt grozav de nefercta
pentru e. A face orce ca sa- pot consoa...
- Sunt convns.
Man|a se cutremura prnse n pame umer mc.
- Ma gndesc ce a f smt eu n ocu u... Vez, Octavo, Kurt a
avut tot ce vre n vaa: ban, nume nob, stuae, dar norocu -
a ocot.
De Var ega cu degete nervoase cravata. rtau adevarure
banae.
- Daca avea noroc, se putea ps perfect de ceeate.
mbraca vestonu o saruta n fuga.
- Sa nu ntrz, Octavo. M-e frca parca m-e frg. Cred ca n-
am sa ut toata vaa comaru de az-noapte. Doar nchd och revad
scena aceea ngroztoare. Ea, bata femee, caznd de pe scaun... Avea
o exprese de cop mrat...
- Gata, Man|a, a|unge! n faconu abastru dn bae sunt
camante. Ia o pasta.
De Var nu trebu sa- compuna o fgura convenonaa. Era
sncer afectat de drama care se petrecuse cu o seara nante. Ca
ma|ortatea oamenor, ma aes tner, detesta sa preznte
condoeane. ngrozea uscacunea cuvnteor, sentmentu de
neputna n faa durer.
Cnd von Sundo deschse ua apartamentuu, avu un oc. Se
ateptase, bnenees, sa dea peste un om dstrus. Dstrus, dar orcum
o fna ve. Dnd nsa och cu baronu, mpresa concreta ca e
ntmpnat de un cadavru mue genunch. Un cadavru care, n mod
mracuos, vorbete se mca. Fgura era neagra, prvrea goaa, de
statue; trupu, set peste noapte, cu carnaa redusa a mnmum,
aparnea parca atcuva.
- Domnue baron, permte-m sa va preznt sncera mea
compasune...
Cooneu opr bruta:
- Te rog! Nu vreau sa aud nc un cuvnt. Sta |os...
trecu pama peste fruntea pe care spanou o ghcea ferbnte,
apo se repez a bar. ncerca sa toarne n pahar, dar era ncapab sa-
stapneasca tremuru mnor.
De Var sar de pe scaun:
- Lasa-ma pe mne, va rog.
Un rs foros umpu ncaperea:
- Toarna- dumtae, tnere. Sa bem pentru vctore. Vctora
mareu Rech!
De Var strecura o prvre aturanca. Scrumeree rdcau move
de mucur, nga caorfer zaceau rasturnate patru stce de whsky
goae.
" nu- beat! E ma treaz ca mne. Nenoroctu! Nc macar norocu
asta nu- are..."
Von Sundo bau dntr-o nghtura o |umatate de sonda. Sec, fara
gheaa.
- Aeaza-te, gf ragut. nu te uta a mne ca un cne
famnd. N-a ce sa vez... Doar o mroaga care ncearca sa ma
zbeasca o data cu copta, nante de a crapa... M-a facut acum tre
ze o propunere... Sa speram ca nu am n faa o epadatura de
provocator ca et ntr-adevar trms de aa.
Scoase anevoe dn buzunaru de a hana un pc destu de gros
- ntnse:
- A ac, desen egenda, harta Uzne dn N. Macar de a foos-
o cu cap! Am facut-o n zece ore, tmp record! Adof are tehncen
bun...
Emoonat, nevenndu- sa- creada ochor, de Var se grab sa a
pcu. Perdut, rost prostete:
- Nu tu cum sa va muumesc...
Von Sundo rn|:
- Imbectatea n-are margn... Muum-e asasnor de a
Bern... E v-au facut cadou, nu eu.
- Va ntoarce a Bern?
- tu a ce te gndet, dar nu trebue sa va fe teama. Ma ntorc
a porc aa, de a prefera sa ma duc n fundu aduu. Dar ma am
atta mnte! Daca a dsparea, hrtuee astea ar face exact ct un
dscurs de-a u Hter! O hazna respngatoare nuta! Am tren
dseara... Du-te, tnere...
Octavo de Var se ncna adnc.
- Tot respectu meu, domnue coone.
- Nu f prost! Nu ma respect nc macar eu...
- Sper ca, ntr-o z, ne vom revedea.
Von Sundo morma cu spatee ntors:
- Nu m-ar nteresa deoc.
Afara se auzeau strgatee vnzatoror de zare:
- Ede specaa! Ede specaa! Crma de a Athne Paace!
Edth von Koher se afa n avon. Era fercta.
"Doar cteva ore, tenne... A rabdare, men eber Enge."
Baronu von Sundo prvea Caea Vctore, scadata n soare:
"Ce bezna, Dumnezeue! Ct ntunerc..."
***
Hote des Roses era mc, confortab doar zece mnute de mers
pe |os despareau de Champs Eyses. Avea o centea constanta, cu
componena varata, care nu se schmbase n utm douazec de an.
frecventau n speca oamen de afacer, provnca sero, famt cu
stua sode a e acasa, vaduve nstarte, renter parn ven sa-
vada cop aran|a a Pars care, pn de tact, refuzau osptatatea
gnereu or a nuror.
Receponeru se amuza mereu:
"No patm portaru de noapte ca sa poata dorm ma ntt dect
a e acasa ntre zece seara apte dmneaa. Dupa noua |umatate,
nu ma exsta o sngura chee a tabou..."
Cnd femea nata supa, mbracata ntr-un costum argntu, de
exceenta cupa, patrunse n hou hoteuu, o aprece ca un cunoscator:
"Impecaba sueta..." Dupa cteva cpe nsa stapn ntr-un
zmbet convenona surprza: "Oh, ! Dar e n vrsta!"
De tmpu nu- devastase propru-zs chpu, ar fneea tra-
saturor ramasese neaterata, obrazu aparnea n mod evdent une
feme de azec de an.
- Ma numesc Evra Manu... Am rezervat o camera a hoteu
dumneavoastra prn teefon, de a Bucuret.
Odaa era agreaba, modern mobata, ar pe o masua |oasa se
afa o gastra cu crn rega. Evra nregstra cu pacere amanuntu:
fore dadeau ntmtate une camere de hote, te faceau sa te sm
acasa, nu un anonm ntre zdur strane, potcoase.
Camersta ncepu sa- desfaca vazee, dar Evra o opr cu o
mcare scurta.
- Peste o |umatate de ora, daca et genta. Am de gnd sa es.
Urcase doar ca sa- mprospateze pun fardu nuta. Dmneaa
magnfca de prmavara, aroma specaa a Parsuu, regasta,
vocunea orauu o umpeau de nerabdare. Se smea uoara
tnara, nare datate vbrau, for de emoe strabateau ntreaga
faptura.
Trecu n bae , n tmp ce- spaa mne, scruta fgura
rznd:
"Ct pot f de caraghoasa! Ma smt ca o feta de zece an carea
s-a proms ca va f condusa a crc..."
n tmp ce- fuma gara, refecta ca prma z a Pars o va petrece
exact ca n excurse anteroare. O cocoata ferbnte cu muta frca
a Caf de a Pax, apo scurta vzta a Luvru. Dupa razbo, Evra
caatorse mut, "unca pacere a une feme sngure, n vrsta, carea
nu- ma pasa daca profu na oduror e ma pot spune ceva unu
barbat".
Az ea era un turst ndea|uns de ncercat, pentru a t sa- dozeze
muzeee. La Prado, Versaes, Luvru, Ermta| sau R|ksmuseum, de fapt
pretutnden, spectacou turtor rapu de oboseaa nu contenea sa o
amuze. Pcau frn s se aezau unde reueau sa gaseasca o pama de
oc, pe treptee, pervazure sau bordura trotuareor dn faa muzeeor,
cu cte o stca de Coca-Coa, Fanta sau ngheata, ar expresa era a
unor oamen trecu prn ncercar foarte dure. prveau pcoaree
umfate, cu aparatee de fotografat baanganndu-se ntre genunch
degetu utat ntre fee ghduu Mcheet, ca "sa nu ute unde au
ramas". ngaduau un sfert de ora de odhna, apo reuau cavaru.
Ambo, ncercau sa vada ntr-o sngura z un nventar pentru care nu
e-ar f fost de a|uns nc macar un an. Sa vada! Vorba vne. Daca e-a f
expcat, ar f fost ncapab sa neeaga ca, dupa un ceas, un ceas
|umatate, capactatea de recepe e nua, och, sufetu, dragostea de
frumos sau numa curoztatea nu ma nregstreaza practc nmc.
"Trebue sa te duc, susnea mereu Evra, sa vez operee pe care
e cunot, pentru care te-au pregatt ecture de acasa, pe care -a
vsat sa e vez sau, ndragndu-e, vre sa e revez."
O pretena, ntoarsa dntr-o caatore n |apona, martursse cu
franchee nauca: "A fost grozav, dar n-am prceput nmc! Ata cutura,
a parametr estetc, ega de o store mutmenara, dar despre care
eu, ertata sa fu, n-a f n stare sa vorbesc zece mnute nur. Ikebana,
pe urma ncep sa caut.."
Fapt ma grav, nnd seama de harta um de mportana
cvzae respectve, Evra ncercase acea sentment n Greca.
La Luvru avea sa stea exact |umatate de ceas. N-o nteresa
ceebra Gaere Apoo, unde stran dadeau navaa sa vada famosu
brant Regentu, nu tn|ea nc de doru Mone Lsa. O gasea urta,
prea grasa, cu o exprese nconfundaba de vacua , nu o data, se
ntrebase daca nu cumva acest tabou avusese un noroc neateptat.
Se ducea, de fapt, pentru un sngur tabou, un Chardn mc, aezat
modest char nga ua unea dntre nenumaratee sa ae muzeuu.
nfaa o femee tnara cosnd n faa ferestre deschse. Pnza o
emoona n mod deosebt , de mute or, Evra spunea ca pe
aceasta femee, moarta de peste doua sute de an, o cunotea pna n
adncu fne sae, ca -ar putea descre vaa pna n cee ma mc
amanunte. ta cum arata bucatara e, ct de strauctoare sunt vasee
de arama faana, care e boneta e preferata...
Gas masa char pe terasa cafenee , sorbnd dn ceaca de
cocoata, se amuza o vreme observnd prvetea neastmparata,
forfota de cuor, trafcu ntens, vestmentaa femeor. "Se poarta
enorm beumarne cu gaben abastru ndgo cu verde saata... Daca
eea cu combnae astea pe vremur, a f fost defntv
compromsa... Interesant.. Au revent canoteree de pae..."
Scoase gare brcheta dn poeta , n aceea cpa, sm ca
nma se oprete. Kurt! reprma strgatu reaca nstnctva de a
aerga spre e. Trebua nt sa se nteasca, sa- astmpere emoa.
Avea sa se aprope de e ma trzu. Cnd va paras restaurantu, va
ua de bra smpu, fresc, de parca s-ar f vazut er: "Ce ma fac, Kurt?"
Ocupa o masa char nga |ardnera cu trandafr. Kurt von
Sundo... Nu ncapea nc o ndoaa. "Profu u nconfundab, umer
acea mo, emoonan n oboseaa or char acum douazec de an,
az de-a dreptu prabu, feu u caracterstc de a ne gara." Evra
cerceta acoma, cu prvrea umeda n spatee ochearor de soare.
Dupa toate aparenee, nu avea gr| materae, dar costumu scump nu
reuea sa- ascunda sabcunea excesva, ar pe fgura se mprmase o
exprese de pctseaa morocanoasa. "Banuesc ca totu e ndferent!
Pare ngroztor de batrn... n fond, nu are dect aptezec tre de
an..." Dumnezeue! Ct vsase cpa aceasta! -o magnase n zec
zec de feur, contenta fnd ca asemenea mnun n de cnema.
Nu- ma vazuse dn noaptea aceea ngroztoare cnd pentru Kurt,
pentru baroana von Koher, pentru de Var Man|a, pentru to
agen nem, ea murse, asasnata dn ordnu Bernuu.
De fapt, cooneu Tama asasnase atunc doua nm. Nc ea nu-
revense pe de-a ntregu ncodata.
Evra Manu ofta mperceptb. Nu- purta pca u Tama, maree
regzor a acestu epsod de razbo, aproape decsv. Mza era prea mare
pentru a- face scrupue ca zdrobet doua sufete. , bnenees,
cnd ncrednase msunea, cooneu nu putea sa- nchpue, or
utase ca n aceea cursa ncap do oarec. "Este o ansa unca,
expca n ace nceput de ue 1943, ca dumneata sa semen, aproape
sora geamana, cu nevasta-sa. Pe femea aceea a ubt-o ma presus de
putere omenet. Dupa ce s-a prapadt, ce dn |ur se temeau dn
partea u un act necugetat."
prnsese mne peste masa, strngndu-e puternc:
"Cnd am avut n faa noastra dosaru persona a u von Sundo,
ne-am dat seama ca acesta este punctu u nevragc. Daca a t ct
te-am cautat! Nu ma ma despaream de fotografa u Dagmar. Eram
atent pe strada, n tramva, a cnema sa zaresc un chp asemanator.
cnd te gndet ca era att de aproape de no: profesoara de desen a
Centra..."
"Ce va determna sa crede ca ma va ub cu aceea ardoare ca
pe nevasta-sa?"
"Este mposb ca faptura dumtae sa nu- mpresoneze. Pe prma
soe n-a utat-o ncodata, ar tmpu, n genere mare tamadutor, s-a
dovedt nefcent. n orce caz, merta sa ncercam. Sunt convns de
zbnda."
"V-a gndt ca eu nu am nc o pregatre pentru actvtatea de
spoana? Cu Bee-Artee nu cred ca a|ung prea departe."
"Ba, dmpotrva! A smu nuaneor, sensbtate, ochu format.
pe urma, sa fm nee, draga mea, nmen nu- cere sa fac pe Mata-
Har, de parerea mea e ca acoo e ma muta egenda dect reatate."
"Ce trebue sa fac practc?"
"Sa- fac sa te ubeasca. Sa te adore! Sa te dvnzeze! Sundo nu
va accepta ca fercrea sa- aunece a doua oara prntre degete..."
"Am prea pun tmp a dspoze. Nu ma e tnar ca sa- parda
mne, ntr-o secunda, pentru o fata pe care a vazut-o a matneu."
"Ba e va perde! Va f o dragoste fugeratoare, a prma vedere,
sau nu va f deoc. Dar va f!"
ncepuse sa se pmbe prn ncapere, vorbea febr, cacua
nferbntat mcare, ca un |ucator de ah.
" vom ne sub tensune! Vom nscena atentate mpotrva
dumtae care sa poarte car semnatura Gestapouu. Utmu va zbut
, pentru o vreme, ve f socotta moarta. Ct se poate de moarta..."
Evra Manu surse amntr. Agen nazt scutsera pe coone
sa faca efortur pentru a smua cuore autentcuu. Dmpotrva, se
vse probema securta ve Evre. Tcu Stratuat, agent proaspat
recrutat pe atunc, ca ea, ma cu seama batrnu Duca, se
dovedsera paznc de nade|de. Prnu actva n servcu secret nca dn
tmpu ceuat razbo. Avea o rafuaa veche de fame cu boche-.
Fratee sau, captanu de stat ma|or Anton Duca, capturat de osta u
Whem, fusese asasnat dupa tortur bestae. tefan ar f ertat
poate utat gonu prmt barbatete, dn faa, pe cmpu de upta.
Crma odoasa nsa, comsa n becure poe mtare germane dn
Cu| se cerea patta. Nu putea f utata n spetu cu scrsor vech de
fame... ncrednndu- vaa Evre, Tama mzase pe abtatea u
Duca, pe sprtu sau venc treaz, pe capactatea specaa de a ntu
prme|da. Dar ma aes, pe ura tenace, sngura sa raune de a tra,
mpotrva teutonor.
"Sunt convns, coonee, ca, daca exsta o ume n cerur, grasea
batrnu, vo contnua vnatoarea de nbeung cu cutu ntre dn o
toba de sage otravte... Lke Wnnetou!"
"Moartea" Evre nsa, tot spectacou, dee punere n scena,
aparneau n excusvtate u Tama.
Acum, dupa douazec de an, Evra retraa momentee aceea
ngroztoare. "Crma" fusese fxata a ora unu. Emoe, durerea o
sfau. era teama sa nu- parda sngee rece char n momentu
chee, era contenta ca pe Kurt va vedea pentru utma oara.
Utmee mnute, secunde...
Barmanu, domnu Base, nocuse a garderoba goanee dn
arma u Vforeanu care cedase a prma amennare. Era ferct ca va
comte crma, fara s-o comta. Pe urma, aconasera Tcu Stratuat,
batrnu Duca, domnu Base. Tcu ovse pe von Sundo. Daca nu -
ar f perdut cunotna, ar f reazat ca Evra n-a murt. O transportase
pe ntunerc n ho, de-ac, n mana u Stratuat, "un om de sufet
care se oferse s-o duca de urgena a spta". Duca sporse harababura
avusese gr|a sa stropeasca cu snge tot tneraru.
Cnd revense, von Sundo fusese nformat ca Evra a murt...
Barmanu condusese pna n apartamentu u. Avea sa- amnteasca
toata vaa: "Arata ngroztor. M-era teama ca -a perdut mne, ar
daca nu, se va snucde. M-a cerut ase stce de whsky. I e-am dus
persona. L-am gast a masa desennd harta. L-am admrat..."
"Este mposb", spunea cooneu, "omenete, n genera, dar ma
aes dupa cum cunoatem pe von Sundo dn rapoartee agenor
notr, ca e sa erte dstrugerea une fercr nesperate. Daca ucrure
vor evoua aa cum e preconzam, va razbuna memorab, cu
nendurare genaa, moartea feme ubte, provocata de Gestapo. Dn
prncpu, arstocraa mtara detesta dspreuete unformee negre
ae SS-uu, neavnd o parere prea fercta nc despre Fhrer. da
seama ce propor va atnge mna, ce furtuna se va decana n
sufetu baronuu, ce vucan dezanut va f, tnd ca et vctma u
Hmmer Mer! Von Sundo nu- un fedwebe de duzna! E unu dn
ce ma mportan barba a Germane nazste e poate |uca o festa
unca. Pentru nmc n ume, adaugase rznd, n-a vrea sa fu n ocu
or!".
Impresonata, Evra ntrebase nesgura:
"n fond, ce urmar? Practc, ce dor de a e?"
O scntee de vesee se aprnsese n och cooneuu:
"Ma nmc. Doar harta uzne unde se fabrca armee secrete.
Scopu fnd - o acune de sabota| care ce pun se ntrze
perfectarea acestor ucrar."
Evra Manu amnt ca atunc combnaa se paruse de
domenu fantastcuu, scopu, mut prea ambos ca sa fe reast.
Mu an dupa aceea, cnd stora ncepuse sa se descotoroseasca de
vaur, ar teratura documentara de razbo nundase paa cu best-
seer-ur semnate de nume prestgoase, prezentnd maxmum de
garane, Evra neesese ca panu pus a cae n vara u 1943 de
cooneu Tama, mpreuna cu eementee democratce dn Brou 2,
fusese un succes. Tama, unu dntre prncpa pon a Brouu 2, afat
permanent n egatura cu Paatu cadree superoare dn armata,
fusese un vteaz a guere de cuse. Nesavrnd nmc demagogc
acceptnd fara convus panu secund, ndepnse cu abtate
msune ncrednate. Acunea dn ue 1943 conta ca unu dn mare
succese ae Servcuu de nforma romn. n toamna aceua an, o
echpa comando aata zbutse, datorta har u von Sundo, sa dna-
mteze subteranee uzne provocnd pagube - materae n tmp -
mportante. Ctse pagne aceea cu emoe, satsface nostage. Se
ntrebase adeseor ce va f devent von Sundo. Dupa "tradare", n mod
fresc, se ntorsese n Germana pentru a natura orce fe de
suspcun, asgurnd astfe succesu operae. Nu se ta nsa unde
prnsese sfrtu razbouu, ar evenmentee uteroare, potca
nternaonaa extrem de accdentata nu ngadusera obnerea de
nforma.
Aba cu cnc an n urma capatase prmee vet. Cautnd un
numar n cartea de teefon, och cazusera pe numee Ovdu Tama.
Sunase a ntmpare, convnsa ca e vorba despre o smpa concdena.
Inma ncepuse sa- bata cnd recunoscuse gasu cam, vag maos a
cooneuu. revazuse cu pacere constatase muumta ca Tama,
aproape octogenar , de asta data pensonar autentc, se smea a fe
de bucuros.
Da, von Sundo traa, vete erau reatv recente. n vara trecuta,
prmse o vzta neateptata: Octavo de Var nsot de soa u,
Man|a, fosta baroana von Sundo.
"Un mena| surprnzator de zbutt, draga mea. So von Sundo au
dvorat n 1946, fara tapa|, de absouta convena, am nees char
ca baronu a nzestrat-o. La scurt tmp, Man|a s-a casatort cu de Var.
Trebue sa- spun ca mcua baroana a ramas a fe de dragaaa, este
o soe decoasa o mama pe care cop e, parca tre, o adora. De
Var m reata rznd ca Man|a a ramas papua case tot aa o
trateaza bae e. Cred ca sunt ferc mpreuna."
Evra ntrebase cu voce sugrumata:
" e? Kurt...?"
"A fost uat przoner de amercan. A stat n agar un an sau do.
Dupa eberare, a chdat totu n Germana a emgrat n Canada.
Caatorete mut, m spunea de Var. Tursm nverunat, de ndvd
ncapab sa se fxeze."
Tama o prvse cu compasune:
"M-a parut rau pentru tne, draga mea... Cne ar f putut sa
prevada ca ucrure vor ua o ntorsatura att de dramatca..."
"Daca ar f tut ca sunt n vaa", oftase Evra, "sunt convnsa ca
m-ar f cautat..."
"De ce nu -a cautat tu?"
Evra rdcase dn umer:
"Prea trzu."
Cocoata se racse, undeva, n spatee e, o voce de feta se
smorca:
- De ce n-am voe ngheata? Rr a mncat tre...
Evra Manu se scutura de gndur. Un barbat n vrsta, dupa aura
francez, se aeza a masa u von Sundo. Preten, poate smpe
cunotne. dadusera mna. Baronu zmb aratndu- proteza
Evra se nfora. Buzee care nu fusesera ncodata prea pne,
macerate de vrsta, se rdcau prea sus, tradnd mpudc acratu
mna dentstuu. Semana cu un ca batrn Evra se sm copeta
de ma.
Refex, scoase pudrera dn poeta o deschse. Se prv ung, n
umna cruda a spendde ze care nunda terasa cafenee. trecu
degetee peste obraz, apo e asa sa aunece spre gt. Fuaru
beumarne cu pcour abe nu ascundea mare ucru. desprnse och
de ognda. Capacu pudrere se nchse cu un zgomot sec.
Evra Manu asa zece franc pe masa se ndrepta spre Luvru.
-----------------------