Constelatii Diamantine, NR 12 (40) / 2013

Revist# de cultur# universal#
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul IV, Nr. 12 (40)
Decembrie 2013
Per aspera ad astra
_n acest num#r semneaz#:
Doina Dr#gu], George Filip, Iulian Chivu, Adrian Botez, Al. Florin }ene, Janet Nic#, Mircea Boti[, Radu Boti[, Nicolae M#tca[,
Florica Ba]u Ichim, Napoleon S#vescu, Florin M#ce[anu, George Petrovai, Constantin Miu, Marinela Preoteasa,
Beatrice Silvia Sorescu, Petru Hamat, Leonard Ionu] Voicu, Vasile Anton Ie[eanu, Gheorghe A. Stroia, Georgian Ghi]#,
Ion Pachia-Tatomirescu, Ion N. Oprea, Cornel Galben, Florentin Smarandache, Anca S\rghie, {tefan Radu Mu[at, Daniel Marian,
Livia Ciuperc#, Stelian Gombo[, Mariana Zavati Gardner, {tefan Chiri]escu, Sebastian Golomoz, Lucian Gruia, Costel Suditu,
Berthany Shaffer, John Webbec, Mnohacek Zgublacenk, Emil Bucure[teanu, Dominic Diamant, Eugen Deutsch, Cezarina Adamescu,
Ionu] Caragea, Lucre]ia Berzintu, Constantin Tudorache, Elis R@peanu, Eugen Albu, Nelu Vasile, Traian Rus.
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
S
u
g
a
r

S
k
e
t
c
h
w
o
r
k
s
LA MUL|I ANI 2014 !
LA MUL|I ANI 2014 !
Doina Drgu(,O carte pentru minte i suflet ..p.3
George Filip,Exodul nostru.......................pp.4-5
Iulian Chivu, Tantal - Trufia efemerittii ...pp.6,7
Adrian Botez, Colindul crtii ........................p.7
Al. Florin Tene, Asemnri ntre alegere,
norm i expresivitatea poetic i raporturile
dintre ele .............................................................p.8
Janet Nic, Paradoxuri umoristice ................p.9
Mircea yi Radu Botiy, Actiuni politice romneti
n directia realizrii Marii Uniri ..............pp.10-12
Nicolae Mtcay,Sonete ...................................p.13
Florica Ba(u Ichim,Versuri ............................p.13
Napoleon Svescu, Despre conferintele
organizate de ICR - New York ...............pp.14-15
Florin Mceyanu,Jean-Honore Fragonard..p.15
George Petrovai,Toti oamenii triesc, dar
numai unii dintre ei exist ......................pp.16-17
Constantin Miu,Versuri .................................p.17
Marinela Preoteasa,Versuri ..........................p.18
Beatrice Silvia Sorescu, Versuri ..................p.18
Petru Hamat, Labirintnd n reflexul
autocunoaterii ........................................pp.19-21
Leonard Ionu( Voicu,Versuri .........................p.21
Vasile Anton Ieyeanu, Livada cu viini sau o
lume care se petrece ...............................pp.22-24
Gh. A. Stroia, Visarea vietii... ............pp.25,26
Georgian Ghi(,Versuri ..................................p.26
Ion Pachia-Tatomirescu,Meditatii la
hematiile-stele din absoluta ninsoare ........p.27
Ion N. Oprea,Lectie de romnism..........pp.28,29
Cornel Galben,Centenar Mihail Chirnoag..p.29
Florentin Smarandache,Adriana Rducan -
fabulist contemporan ......................................p.30
Anca Srghie,Dltuiri - de Radu Stanca..pp.31,32
$tefan Radu Muyat,Versuri ...........................p.32
Daniel Marian, Florina Sanda Cojocaru -
Vise de scrum ................................................p.33
Livia Ciuperc,Adevrul despre Adam ...pp.34,35
Stelian Gomboy, Despre conceptia i viziunea
Printelui Arhimandrit Cleopa Ilie .....pp.36-39
Mariana Zavati Gardner, Mici obrznicii ...p.40
$t. Chiri(escu,Oaspete al Chiinului ...pp.41,42
Sebastian Golomoz,Versuri ...........................p.42
Lucian Gruia,Versuri .....................................p.43
Costel Suditu,Versuri .....................................p.43
Berthang Shaffer, John Webbec,
Mnohacek Zgublacenk ,Versuri ...................p.44
Emil Bucureyteanu,Btrnete ......................p.45
Dominic Diamant, Sonete best@ia-le...........p.45
Eugen Deutsch, Janet Nic,Duel sonetistic...p.46
Cezarina Adamescu,Entropia luminii... ...pp.47-50
Ionu( Caragea,Sindromul nemuririi ............p.50
Lucre(ia Berzintu, Manifestare international
la Ierusalim cu participanti Rotarieni ..pp.51-53
C. Tudorache, Satira timpului pierdut ....p.54,55
Elis Rpeanu, Constelatii epigramatice ......p.56
Eugen Albu, Constelatii epigramatice .........p.57
Nelu Vasile,Constelatii rebusiste ................p.58
Traian Rus,Cntec i poveste .......................p.59
Premiile UZPR 2013.......................................p.60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
ISSN 2069 0657
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
- Prof. univ. dr. VIOREL ROMAN, Germania,
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresele:
constelatiidiamantine1@gmail.com
const.diamantine@gmail.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul IV, nr. 12(40)/2013 Constela\ii diamantine
Fondatori: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, N.N. Negulescu
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
DTP: Doina DRGUT
Ilustra(ia revistei: Jean-Honor Fragonard
Anul III, nr. 5(21)/2012
3
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Anunt, cu bucurie, o nou
carte marca Lupeanu. Este vorba
de o lucrare complex, un dozaj
savant de introducere n lumea
fascinant a gndirii chineze.
Dup ce Confucius a fost ofe-
rit cititorilor romni prin aforis-
mele din Analecte, prin antologia
de poezie popular ntocmit de
el n secolul al V-lea .Hr. si prin
lucrarea de mari dimensiuni Car-
tea Schimbrilor, iat c a venit
rndul prezentrii taoismului -
filozofia si religia att de speci-
fice Chinei.
M refer la o carte de mari di-
mensiuni, de tinut universitar,
intitulat Printii Sistemului
Filosofic Taoist.
Ceea ce transform aceast
carte ntr-o comoar este felul n
care este organizat.
Cartea Printii Sistemului
Filosofic Taoist adun ntre co-
pertele sale textele fundamentale
ale taoismului, care l explic n
totalitate, si anume:Carte despre
Tao i Virtute de Lao Zi, Cartea
Adevrat a Vidului i a Supre-
mei Virtuti deLieZi si Simbolu-
rile Integrittii Infinite, Para-
bole de Zhuang Zi.
n plus, ceea ce creeaz ine-
ditul si valoarea crtii Printii
Doina DR~GU}
Sistemului Filosofic Taoist sunt
disectiile operate pentru noi, ci-
titorii. Textele originale, traduse
din limba chinez de Constantin
Lupeanu mpreun cu Mira Lu-
peanu si Adrian Daniel Lupeanu,
sunt comentate si explicate pe
ntelesul nostru, evitndu-se for-
mulrile savante, sofisticate n
studii largi de zeci de pagini, la
care se adaug note explicative
pe text. As spune c nu scap
nicio sintagm de interes si cu
semnificatii, de multe ori notele
acestea ntrecnd de cteva ori
textul originar.
O carte de referint, o editie
complet, o carte care se cuvine
s se afle n biblioteca fiecrui
intelectual romn.
n sintez, taoismul, filo-
sofie i religie, i trage seva
dintr-un cuvnt, tao, cuvnt m-
prumutat din limbajul curent,
golit de sensurile initiale i n-
crcat cu puteri greu de nchi-
puit. Se crede c originile gn-
dirii taoiste s-ar afla n urm cu
trei mii de ani, cnd s-a pornit
de la observarea naturii, unde
nimic nu are contururi precise
sau definitive, dimpotriv, totul
este schimbare, interdependen-
t i orice chestiune se rezolv
de la sine.
De ce a fost ales cuvntul tao
nimeni pn acum n-a putut ofe-
ri o explicatie edificatoare. Tao
nseamn cale, drum, iar mai
trziu a primit i sensul abstract
de doctrin, principiu, spun
autorii crtii Printii Sistemului
Filosofic Taoist, n Introducere.
Tao este forta fundamental
care curge n toate fiintele si lu-
crurile din Univers, el este conti-
nut n fiecare lucru, de la cel mai
nobil si mai nlttor, pn la ceea
ce este considerat cel mai umil.
Tao este esenta nssi a realittii.
Tao naste, creste, hrneste si iu-
beste deopotriv tot ce se afl n
ntregul univers.
Copertele I si IV sunt semnifi-
cative si atractive prin ele nsele,
avnd darul de a ne introduce
cu delicatete ntr-o lume magic.
Precizez c lucrareaPrintii
Sistemului Filosofic Taoist a fost
tiprit n format mare, gen dic-
tionar sau studiu de alur uni-
versitar; ca dimensiuni are 155
x 235 mm, are 684 pagini.
Cartea poate fi gsit si
comandat la Editura si
Tipografia RAWEX COMS din
Bucuresti, telefon - 0720773209,
doamna RALUCA TUDOR,
Editor si Director General.
Prnd a anticipa rela(iile politico-economice
romno-chineze de astzi, de mine yi de
pomine, de mare viitor, revista Constelajii
diamantine a promovat cu mult vreme
nainte valorile spirituale chineze, mai cu
seam prin prietenul yi colaboratorul nostru
Constantin Lupeanu, diplomat de carier,
fost Ambasador al Romniei n Asia,
unul dintre cei mai mari sinologi al lumii.
Prnd a anticipa rela(iile politico-economice
romno-chineze de astzi, de mine yi de
pomine, de mare viitor, revista Constelajii
diamantine a promovat cu mult vreme
nainte valorile spirituale chineze, mai cu
seam prin prietenul yi colaboratorul nostru
Constantin Lupeanu, diplomat de carier,
fost Ambasador al Romniei n Asia,
unul dintre cei mai mari sinologi al lumii.
4
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 12(40)/2013
George FILIP
(Canada)
oameni buni, tristetea lumii uneori ne curge-n lacrimi
c ni-i scris de ursitoare ori ce clip s-o pltim
ba cu fericiri de-aiurea, cu trisri, iubiri sau patimi,
legi nescrise lng care zi de zi ne rstignim.
blestemati de zodii rosii ne trm destinu-n spate,
nfierati de legea strmb, de revolt si complot
si, mintindu-ne, minciuna tuturor ne zice frate
extirpndu-ne credinta din trup ca pe Savaot.
nechemati pe Terra asta ce ne arde sub picioare
punem flori, zidim poeme si-n cafele citim sorti
pentru puii primi ai lumii, feciori teferi si fecioare
crora le spune nimeni c prin nastere sunt morti.
asa dar rmne jocul, riscul de-a juca de-a viata.
din pruncie, ducipalii i mnm spre ani mai mari
si, maturi, n uniforme si cu pusti ne-apuc greata
rzvrtiti c-i suntem vremii, fr sold - mercenari.
optimisti suntem, desigur, c-i si asta o osnd,
ce ne-o leag de picioare invizibili magistrati,
dar sperm, nuntim si noaptea prin unghere stm la pnd
s-i scopim de omenie pe rmasii necastrati.
vezi, Tu, dar de ce brbatii uneori se-ascund sub nume?
universul sterp ne minte c plutim sub cte-o stea.
la bazar degeaba cauti un grunte de renume;
haina jenei nu se vede, dar se poart, TARA mea.
lerui-ler... de unde vine trupul tu zidit din ap?
cunosti tu secretul cii de la tine ctre cer?
prizonieri n puscria trupului ce ne adap,
vnztori, sau orbi, prin lume emigrm spre lerui-ler...
rupti de trup umblm bezmetici potolindu-ne migrena
cu femei dresate-anume, pe arginti si pe dobnzi.
o... de n-ar fi fost creat ea - Maria Magdalena,
nu eram poeti bezmetici, militari, perversi sau blnzi.
...multe ar avea poetii s mai plng pe hrtie
dar n-au timp si nici sandale, nici cerneal, nici femei.
nodul Gordian, cedat-a sub o spad, cum se stie,
ns-n poarta vesniciei nc nu brodit-am chei.
cei lucizi mai zboar nc spre noi puncte cardinale.
emigrm, c emigrarea st n firea tuturor.
doar nebunii trmbiteaz a rzboaie mondiale
si-nteleptul Poe ne spune c-o s-ajungem... nevermore.
dac-as fi poet de seam si lucizi de-ati fi o clip
v-as propune s ne facem ruri, munti semeti, pduri,
lui Icar s nu-i mai ardem cutezanta-i din arip
si s alungm din codri purttorii de securi.
ce folos c bietul taica a purtat dou rzboaie?
de-o vecie, plus o clip, toti strbunii au murit.
numai noi ne zbatem nc - si prin geruri si prin soare,
s ajungem, schiopi, sau teferi, n grdina infinit.
acolo, precum se-aude, sunt republicile-n floare.
lumea umbl ngereste mbrcat-n trupul gol.
dac nu-ti plac presedintii poti s dai cu pumnii-n soare
si s bei ruri de vodc fr s pltesti vre-un pol.
de o vreme lumea fuge din metropole-n pdure.
filozofii alchimiei dau verdicte: sunt sectari,
dar e trist c nu se-ndur nc nimeni s se-ndure,
s le-mpart, la plecare, praf de pusc si bistari.
oameni buni, pute a arme, cazemate si napalmuri.
c-avem straie negre, rosii, albe, galbene, verzui,
hai s nltm spre ceruri cuviinta unor psalmuri
c prea suntem noi, prin lume, mercenarii nimnui.
...mintea unui om cu mintea prins n captivitate,
a scornit, plutind prin febr, tot ce nu e si n-a fost
s mi se ntmple mie, care-am respirat dreptate
si-am lucrat pogonul vietii cu smerenie si rost.
casa noastr era mic dar era ncptoare,
taica plugrea pmntul, maica plmdea colaci
si la masa, cu opt linguri, mai credea c pe planet,
cum se stie din ceasloave: fericiti sunt cei sraci.
...cel mai trist a fost un August, seceta clocea-n trn.
cadenta pe strzi si uzliti cizma lui I.V. Stalin.
cu pduchii sub rubasc si cu balalaici n mn,
rusii ntrebau bezmetici: drug ne znai... cuda Berlin?
5
Anul IV, nr. 12(40)/2013
astfel cancerul trdrii a lsat rni mari, deschise
si prin vremurile tulburi - bunii ne-au murit, spernd...
nici nu-ncap ntre cuvinte cte-ar trebui descrise
da-n letopiset se stie cine ne-a vndut - si cnd.
asadar rmne fuga - eroismul de o clip,
de a trece printre gloante cu speranta-n cel de sus,
ce ne d, cnd are vrerea, cte-o vajnic arip,
s migrm zburnd n stoluri spre morgana din apus.
si asa mi pare iarsi c e steaua mea - Luceafr.
bratul drept prinde condeiul si hrtia ca de nea.
vreau s mai pulsez o clip optimist, lucid si teafr
c mai sunt poeme, nc, de spus multe - TARA mea.
Terra asta geoid duce timpul n spinare
si pe soclul vesniciei s-au zidit sapte minuni,
dar spuneti-mi, lume bun, de ce oare, de ce oare
nu zidesc minunea-opta fratii mei convivi, nebuni?
noi, abiazidisemcasa, din chirpici si din sudoare,
cas nou, eu si mama, precum soarele torid,
s ne bucurm toti sase, cti ne-am plmdit sub soare,
nestiind c voi alege pasaportul de-apatrid.
n micuta-mi Romnie nu se trage-n chipuri sfinte,
ca n Aldo Moro, Reagen, sau n Papa de la Roma;
vai... romnii mei uitat-au pretul dinte pentru dinte
de aceea duc n crc umilintele si coma...
prietenii din sat ntreab pe la pragul meu, de mine.
maic-mea le d vesti bune, toarn tuic si-i mai minte;
adevrul e ca singur, prigonit printre destine,
rmn demn si-mi cstig pinea dnd din brate si din minte
...am primit mai ieri scrisoare si-o s scriu cteva rnduri
c, s-nsir la baliverne mna dreapt nu m vrea:
puneti mna pe topoare, ca strbunii-n alt vreme,
stiti? dreptatea v st-n snge, nu-n retete, Tara mea!
cui nu stie-nstrinarea i doresc s n-o cunoasc.
noi zburm n stoluri triste ctre trmul nicieri.
voi, pe-acas-aveti psunea, mioritele s-o pasc;
urma noastr ni se pierde ctre mine, dinspre ieri.
Brncoveanu, demn ca bradul, si-a privit junghiati, copiii,
iar Blcescu, Tara sfnt o clca n strai turcesc.
Brncusi, prin strini cioplit-o mari simboluri Romnii
si Enescu, de sub racl, strig cntec romnesc.
Doja ar mai fi si Horea, Iancu, Tudor, Eliade,
Coand si printii nostri ce-n statui s-au fost urcat.
ne-au fost demni naintasii si nici astzi nu se cade
s-i uitm pe avortonii ce destinul ne-au trdat.
la ciolanul, ct mai este, rod cu lcomie tartori
ce rcnesc din cabinete doctrinnd n limba rus.
oameni buni, s tineti minte, prin istorii veti fi martori:
cum ne fuse Romnia si vndut si sedus.
sceptrul Trii st-ntr-o mn fr vlag, de rahitic
si-un poet cu cap de monstru primu-i ntre sigisbei.
o!... tu Doamne-Eminescu, vino-n spatiul mioritic
s-i mparti, ca si-alt dat, n smintiti si n misei
carul gloriilor noastre prin istorii s-a sfrmat-a?
oare-a putrezit prin pivnite roata Horei din Albac?
nu mai sunt Mihai si Stefani s ne trmbite armata
si-n ogorul Romniei nu mai cresc germeni de dac?
n-auziti cum geme Nistrul hulind doine de jale
si cum Dunrea se zbate jelind hoituri de fugari?
pentru doliul ce l poart glia, nu stim alt cale
dect s spm capcane, ca de lupi, pentru tlhari!
printi de vrem, s strigm printii ce n-au liniste-n morminte.
voievozii bat n lespezi cernd sceptrele-napoi;
ei au semnat pe glie semintii de neamuri sfinte
si e drept s mne TARA un dac pur - de printre noi.
de aceea, mam-Tar, las istoria s-o scrie
timpul, cronicarul vietii, scribul lumii cel mai drept,
dar, de s-a brodit condeiul, frate geamn s mi fie,
noi vom transpira alturi, ct mai am credint-n piept.
secolul acesta-n care Omul si-a dus pasii-n Lun,
cum de mai suport Tara unde toti se nasc ocnasi?
lumea sufer si sper dar speranta-i o lacun
ce-i nvluie cu spaim pe nevolnicii urmasi.
c ne-am dus n pribegie lsnd ruri si Carpatii,
nu ne cutati pricin, codrii, doinele-s cu noi;
numai dorul ne apas navignd prin emigratii
si ne pierdem, dup soart, printr-al timpului suvoi.
...hei ...baladele cum sun chiar si pe la Amazoane
si oriunde, cnd ogorul l arm cum stim ara;
se aude-n limba noastr: d-mi o pip, m Ioane
si soarbe din plosca asta c mai e pn-o-nsera.
s ne umble Tara-n zdrente, noi n-am vrut-o niciodat.
buni-strbuni hambarul gliei l-am tinut la adpost.
cuviosi ne-am pstrat crezul, n credint prea-curat
si Domni mari ne-a dat destinul, cu smerenie si rost.
preoti buni, cu crucea-n brate, ne-au dat ci mntuitoare
sfinti si sfinte, pentru rug, n-am cersit de la strini,
mortii nostri-s sfintii nostri si n zi de srbtoare
demni ne mprtim colacii, unsi de Sfintele-Treimi.
plnge Tara, geme Nistrul, Dunrea e despletit,
Crisul, Prutul duc spre Mare lacrimi arse, de venin.
Tara e la ea acas cu lant greu nlntuit,
iar romnul - milenarul e pe glia lui strin.
astzi, molima pierzrii plou peste neam cu snge.
din pocalele rusinii au sorbit si multi din frati.
geme Tara mea, sraca, obosit destinul plnge
si ne duce spre aiurea, cu sperante-mpovrati.
te rugm: d-ne iertare scump-maic-Romnie,
c n floarea vrstei noastre roab te-am lsat s fii.
n genunchi privim Ceahlul, fructul tu de mretie,
ce-i arat lumii fruntea si te-nalt-n vesnicii...
6
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Iulian CHIVU
Penitenti ai vanittilor hibride, Prometeu,
Sisif, Tantal si multi altii sunt simboluri gre-
cesti definitive ale sanctiunilor supreme, fi-
indc, ntr-un fel sau altul, ei au adus atingere
mai marelui lor printe Zeus, el nsusi trufie
suprem agresiv, nondescendent, dar me-
reu vulnerabil.
Fiu al lui Zeus, Tantal era rege n boga-
tul tinut al Lydiei, la poalele muntelui Spy-
los, bogtia acestui tinut fiind marea feri-
cire a lui Tantal, mai mare dect nsi iu-
birea pe care i-o artau zeii. Fiul iubit al
lui Zeus avea din abundent acolo toate
bogtiile pmntului i s-ar fi bucurat de
toate acestea pn la adnci btrneti da-
c trufia efemerittii nu l-ar fi orbit fcndu-
l s rateze pn i ansa la nemurire.
Privilegiul de a fi chemat de zei n
Olimp chiar i cnd se luau acolo hotrri
importante ce-i priveau pe muritori, ca i
cinstea pe care i-o fceau zeii cnd coborau
n palatul lui cel aurit s petreac mpreun
l fac pe Tantal s se socoteasc egal cu ne-
muritorii, fiindc era tratat chiar de Zeus
asemenea lor. Uneori, cnd se ntorcea din
Olimp, Tantal aducea cu el ambrozie i nec-
tar cu care i ospta prietenii muritori i
le mprtea dinainte hotrrile ce erau
luate de zei n prezenta lui. Dar astea nu l-
au suprat nc pe Zeus care continua s-l
iubeasc la fel de mult i care chiar i ofer
ansa de a i se mplini o dorint de ctre
printele Olimpului. Tantal nu se poate
spune c uit statutul su de muritor i re-
fuz cu vanitatea omului fericit ceea ce zeul
i rezervase ca privilegiu:
- N-am nevoie de mila ta. Nu-mi lipsete
nimic. Soarta ce mi-a fost hrzit e mai
minunat dect aceea a zeilor!
1
Cu toat aceast nfruntare lipsit de
orice modestie, Zeus nu i schimb senti-
mentele fat de Tantal dect foarte trziu,
cnd acesta va aduce jigniri intolerabile
zeilor. Prima sfidare va fi atunci cnd regele
Efesului, Pandareos, va fura de la Templul
lui Zeus din Creta cinele de aur care l
pzise n copilrie pn s l detroneze pe
Cronos. Cinele va fi dus de Pandareos, ca
dar, lui Tantal, iar acesta l ascunde de zei
n palatul su. Zeus se mnie foarte tare i
l trimise pe Her-mes la Tantal s-i cear s
duc napoi ci-nele, la templu:
- Pandareos, regele Efesului, a rpit
de la Templul lui Zeus din Creta cinele de
aur i ti l-a dat tie n pstrare. Zeii din
Olimp sunt atottiutori; oamenii nu le pot
ascunde nimic. napoiaz lui Zeus cinele.
Ferete-te s atragi asupra-ti mnia stp-
nului tunetelor!
2
Tantal a negat fapta chiar acoperindu-
se cu un jurmnt. El spune c zeii se nal.
Zeus nc nu l pedepsete, dar Tantal fu is-
pitit s ncerce dac ntr-adevr zeii sunt
atottiutori i urzi o fapt mrav: El i
ucise fiul, pe Pelops, iar din carnea acestuia
pregti un ospt pentru zei, urmnd s vad
dac acetia tiu adevrul. Doar Demeter,
ntristat de rpirea fiicei ei, Proserpina,
de ctre Hades, muc dintr-un umr al fiu-
lui ucis, ceilalti zei abtinndu-se s m-
nnce. Mnia lui Zeus nu mai putu fi st-
vilit. El l puse pe meterul Hefaistos s-l
refac pe fiul ucis, n locul umrului mucat
de zeit punnd o bucat alb de filde vizi-
bil mai apoi i la urmaii lui Pelops. Tantal
fuse pedepsit cu o pedeaps zeiasc, greu
de conceput pentru un muritor: El fuse vrt
ntr-o ap din care nu putea s bea cnd
era nsetat, i cnd i era foame, pomii ade-
menitori din preajm i sltau ramurile n-
crcate de fructe nct nenorocitul Tanal
s nu le poat ajunge. Si cum parc astea
dou nu erau de ajuns, deasupra capului i
este aninat o stnc gata oricnd s se
desprind i s-l striveasc.
Celebrul regele al Lydiei, conform acestui
mit, este perceput ca un simbol al suferintei,
desi nu este nici pe departe cel care sufer
cel mai intens din mitologia greac, doar c
suferinta lui atinge nevoile existentiale: foa-
mea, setea - de unde grozvia acestora. Pe-
deapsa zeiasc ns se acord nu att cu p-
catele lui Tantal, ct mai ales cu desftrile
vietii lui, ea este pe msura darurilor primite
si nu cstigate, pe care regele nu a stiut s le
pretuiasc cum se cuvine mai ales n relatiile
sale cu zeii atotputernici. n cazul lui Tantal,
simbolizarea se structureaz pe planul su-
mativ al vanittii din directia sinelui, precum
si din directia curiozittii ofensive si ofensa-
toare totodat. Fr a se fi nscut ntr-un re-
gat binecuvntat cu bogtii strlucitoare,
Tantal ar fi fost cel mult un rege lipsit de
semnificatie. Bogtia Spylosului i este h-
rzit prin voia zeilor, Lydia fiind tinutul mul-
tor desftri ale olimpienilor, ferite de ochii
muritorilor si girate de discretia lui Tantal,
gazda acestora. Banchetele zeilor din palatul
regelui l ndrepttesc pe acesta s se simt
favoritul lor, mai ales c el primeste si cinstea
de a accede n Olimp si de a fi prtas chiar la
unele decizii care-i priveau pe muritori. Ofen-
siva sinelui ncolteste n atitudinea lui Tantal
pe msur ce i se dau prilejuri de a se socoti
egal cu zeii si, dup ce le cunoaste slbiciu-
nile, nu fr legtur cu megalomania impli-
cit a regelui. Tantal vede fericirea exclusiv
n bogtiile sale, n aurul muntelui Spylos si
n roadele pmntului lydian. De aceea si
msoar existenta doar n cantitti, nemurirea
fiind o calitate banalizat numai de zei. Spi-
ritul grec nu va dispretui nemurirea nici prin
orfici, dar nici prin senzualismul hedonismu-
lui epicureic. Tantal este un personaj de tip
epicureic si de aceea el refuz cu mult usu-
rint darul lui Zeus: - N-am nevoie de mila
ta. Nu-mi lipsete nimic. Soarta ce mi-a fost
hrzit e mai minunat dect aceea a ze-
ilor! Soarta lui ar putea fi mai minunat
dect aceea a zeilor doar din perspectiv he-
donist, nemurirea fiind o povar chiar si
pentru zei, dup cum va fi putut s observe
Tantal nainte de a refuza mila lui Zeus. Re-
fuzul, am putea spune, se face n cunostint
de cauz, nu sub orbirea unor privilegii ale
lui Zeus: Ce ar fi fost Tantal n conditiile ne-
muririi? Un condamnat ntru salvare, iar sim-
bolic, nu ar fi avut nicio valoare. Ca rege ar fi
fost pierdut tocmai din cauza aceasta; orice
muritor strluceste pentru ceilalti doar prin
efemeritate si destin. Tantal se constituie n
simbol tocmai prin mijlocirea subtil a relatiei
supusilor si cu zeii, mereu ntr-o ostilitate
Anul III, nr. 5(21)/2012
7
Anul IV, nr. 12(40)/2013
tacit, prevenindu-i de orice amenintare si
mprtsindu-le discret acestora din desf-
trile olimpiene (le aduce ambrozie si nectar
de pe masa zeilor), dar mai ales bucurndu-
se mpreun de pmntul mnos al Lydiei.
Fericirea lui Tantal este exclusiv una a efe-
merittii si nu a vesnicirii sale. Trufia lui Tan-
tal este una a incompatibilittii celor dou
regnuri; zei si muritori. O trufie a mpotrivirii,
fiindc regele stia sigur c se deosebeste de
zei doar prin efemeritatea lui, ns aceasta
nu l mpiedica s se cread totusi egal cu ei.
Eroarea apare n apreciere: Tantal se ndo-
ieste c olimpienii pot s stie totul despre
muritori. Si n acest sens comite marea ne-
legiuire: si sacrific fiul pentru osptul zeilor.
Trufia lui e totusi irational: care ar fi fost sa-
tisfactialui dac zeii nu ar fi descoperit fapta
ofensatoare? Pierderea fiului ar fi fost ire-
cuperabil. Zeii recupereaz pierderea cu
ajutorul lui Hefaistos, iar n locul umrului
muscat de Demeter se pune o bucat de fildes
ce va fi vizibil si la urmasii lui Pelops, dup
o genetic ce decurge din miraculos. Zeus
este neierttor si de la slbiciunea manifes-
tat pentru Tantal mai nainte, dup avertis-
mentul dat prin Hermes, sentinta va fi ire-
vocabil. Cum pedepseste Zeus se stie: o
pedeaps impresionant, crud si care mai
mult se msoar n- de-sine, ca intensiune,
dect sanctioneaz o extensiune. Foamea,
setea si frica sunt trei dimensiuni ale aceluiasi
plan existential. Primele dou lovesc deter-
minatiile primare, pe cnd cea de a treia pe-
depseste ratiunea teroriznd-o cu incerti-
tudinea. Judecata lui Tantal este irational
pentru Zeus si se ntoarce mpotriva lui. El
pedepseste doar trufia pe care nu o poate si
ntelege. A se fi cobort n palatul din Lydia
cu diferite prilejuri, tot asa cum a fi permis
accesul lui Tantal la masa zeilor din Olimp nu
se pot retine n culpa regelui, ci n seama lui
Zeus care nu ntelege s acorde circumstante
atenuante ns administreaz o pedeaps att
de crud; clementa anterioar pentru a fi di-
vulgat tainele din sfatul zeilor, pentru a fi m-
prtsit oamenilor ambrozie si nectar de pe
masa olimpienilor sunt simple concesii, pro-
babil reciproce. Numai c trufasul Zeus alege
s l pedepseasc asa de cumplit pe Tantal
fiindc cu el putea da cel mai convingtor si
pragmatic exemplu de intransigent: Omul
cel mai favorizat de zei este cel mai tare pe-
Adrian BOTEZ
colindnd si scotocind
baladind si nemurind
din scaieti n ppdii
floarea raiului sdii
colindnd ntru dinclo
la curti domnesti n tremlo
n rspr de ierni rzbim
raza rimei o gsim
depsit de ei pentru nesupunere si ispitire spre
pild celorlalti. Asadar, Tantal este doar mij-
locul prin care se pune n valoare un simbol
exclusiv epic ce const n pedeapsa att de
nspimnttoare. Construit pe sciziunea n-
tre reprezentat si reprezentant, simbolul nu
este Tantal - regele fericit, ci suferinta lui, fi-
indc n cazul acesta semnificatul face s p-
leasc semnificantul, iar asta doar pentru c
a simti prevaleaz n fata lui a gndi. Fericirea
lui Tantal nu exprim nimic; condamnarea lui
ns are menirea de a strni mila aceea care
umbreste ratiunea prin diferent. Rul are
forma determinrii si a comparatiei furnizate
cu prisosint de un epic ce nvluie ideea si
lumineaz simbolul. Cu Zeus lucrurile difer
fiind vorba despre un simbol difuz si com-
plex formalizat. n raportul lui cu Tantal, n
cel cu Prometeu ca n multe alte cazuri, Zeus
rmne vag conturat chiar si n jurul ideii de
suprematie, n jurul reprezentantului si mai
putin al reprezentrii, al semnificantului si
mai putin al semnificrii.
1
Citatul e preluat din lucrarea lui N. A. Kun,
Legendele i miturile Greciei Antice, p.136.
2
Ibidem.
tulburare-as tulbura
maluri de somn as isca
si psri de eghipet
serpi de lun - ghem secret
crai de ierni - mnii de vnt
scumpul acopermnt
dinspre minte spre inm
dinspre vrajb ctre crim
se strnesc duh si veci
pustiind povesti pustii
din scheletele de stele
vestesc stime - bocesc iele
fntnile sparg oglinzi
numai cu mna te-ntinzi
lun sor - frate soare
totu-i vrjit scrisoare
schimb-mi soarta pe-un pitac
negutnd visuri de drac
mpac aur si moarte
ntr-o carte - ntr-o carte
stpneste si cunoaste
cu piciorul peste moaste
slova timpul rnduieste
ceru-l ar si nutreste
pestera din bethlehem
e lumin si blestem:
pace-n duh - vifor n snge
maica de dumnezeu plnge
ncepe rzboi de ngeri
vrei nu vrei - pe fil sngeri
magii gngvesc preasfnt
pe hristosul din cuvnt
zodii scrise fr seam
isihii de foc pe gean
lir delir ntru nadir
se smereste un satir
gheata strunei proroceste
arde-n ger - povestea creste
ning n vii entelehii
struguri cai si cununii
rstigniti pe sfnta rim
raiul nflorit din tin
pironit s-a pironit
ne-am splat de asfintit
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
C
i
t
i
t
o
a
r
e
8
Al. Florin }ENE
Asertiunea c principiile care explic va-
lorile expresive ale limbajului artistic ca valori
artistice ne ndeamn s supunem aceast
situatie unei revizuiri. n acest context, se
pune ntrebarea: care sunt aceste principii?
Primul ar fi, deoarece este cel mai vechi, si
trebuie amintit la nceput, dateaz de la Aris-
totel, acela al abaterilor, al devierilor de la
norm. Aristotel a avut n vedere, fr s-l
formuleze astfel, acest criteriu, pe care l-a
considerat esential n definirea specificului
limbii poetice sau, cu un termen mai cuprin-
ztor, al limbii artistice. Cuvintele unei limbi
pot fi, dup Aristotel, comune si diferite de
uzul general, asa cum specific nPoetica.
Printre acestea din urm, el include regiona-
lismele, metaforele, podoabele si n general
toate mijloacele de expresie care se abat de
la exprimarea obisnuit si curent. Limba po-
etic va trebui s fie un complex format din
mai multe elemente. Claritatea, nsusire fun-
damental a exprimrii, inclusiv n limba po-
etic, este asigurat de ntrebuintarea fon-
dului uzual, comun al limbii. Aristotel dis-
tinge n limba poetic cuvinte care apartin
limbajului poetic, pentru motivul c acestea
se opun exprimrii uzuale. Clasicul antic d
exemple de exprimare poetic datorit n-
trebuintrii unor cuvinte rare sau unor in-
versiuni neobisnuite n limba greac uzual
si care dobndesc prin aceasta calitatea de
expresie poetic original.
Aristotel introduce de fapt un criteriu
care nu este exclusiv lingvistic si formal, si
anume acela al nouttii expresiei, al puterii ei
de evocare; rezult dintr-o opozitie, dar care
rezid nu n fenomenul opozitiei ca atare, ci
n valorile pe care expresia n cauz le-a do-
bndit pe aceast cale. Functia limbii poetice
se caracterizeaz prin ceea ce aduce nou ea -
iar aceasta este un criteriu estetic si tine de
valorile pozitive ale comunicrii - si nu prin
ceea ce nu este ea.
Principiul c stilul reprezint o abatere, o
deviere, prin care limba poetic se opune nor-
mei lingvistice, a fost formulat de Ch. Bru-
neau si preluat de la acesta de P. Valery, asa
cum ne spune St. Ullmann. Definitia stilului
drept abatere (ecart) este fcut n termeni
negativi, adic aflm din ea ce nu este stilul
si ce este el. n felul acesta s-a putut vorbi la
un moment dat de stil ca anomalie, pornindu-
se de la ceea ce este dat din punct de vedere
lingvistic n sistemul limbii si sugerndu-se,
deci, o realitate care contrazice sistemul, prin
faptul c se nscrie ntr-o alt sfer de fapte,
n domenii diferite ale cercetrii. Pornind de
la conceptia c limbajul poetic este o struc-
tur ce se opune limbii prozei, c este anti-
proz, stilisticianul francez Jean Cohen ad-
mite c stilul este o deviere, o violare a co-
dului, ba chiar une faute, cu o rezerv - ca-
re este de fapt esential si submineaz, cre-
dem noi, principiul nsusi -, formulat astfel
de ctre Solomon Marcus n Preliminarii
ale poeticii matematice, publicat n Viata
Romneasc (nr.9, 1967, p.142 si urm.):
Credem c, ntradevr, nu e de ajuns s
violezi codul pentru a scrie un poem. Stilul
este o greeal, dar nu orice greeal este
i stil, iar eroarea suprarealismului a constat
n faptul c a crezut uneori n acest lucru.
Criteriul abaterilor de la norm n poezie
a fost reluat de ctre Solomon Marcus, care
vede n acest criteriu al abaterilor factorul
esential spre care converg direct sau indirect
toate celelate explicatii ce s-au dat ori s-ar
putea da n materie de limbaj poetic.
Putem conchide n legtur cu criteriul
alegerii n stil c el este secundar si exterior
expresiei poetice, care trebuie raportat la
functia de reprezentare poetic pe care o n-
deplinesc elementele expresive ale limbii or-
ganizate stilistic ntr-un ntreg elaborate, ntr-
o structur artistic determinat de ceea ce se
numeste o situatie. Reprezentarea literar-ar-
tistic nu elimin conceptual, ci-l transfigu-
reaz n imagine strbtut de fluxul indivi-
dual al sentimentelor si emotiilor, adic l
nftiseaz ntr-o ambiant nou, obiectiv
si subiectiv n acelasi timp, de concept viu,
de adevr trit. Asa cum nu exist reprezen-
tare a realittii n afara conceptelor prin care
gndirea construieste rationamente si formu-
leaz adevruri despre ceva - ce exist n sine,
si independent de gndirea conceptual, dar
care se reflect n ea - tot astfel nu exist
reprezentare poetic a realittii individuale
n afara cuvintelor private ca mijloace de ex-
presie organizate n ntreguri sonore si seman-
tic, structurate stylistic n functie de ceva care
le transcende: universal si existenta omeneas-
c subliniate n constiinta artistului si reflec-
tate ntr-un mod particular n limbajul poetic.
n limba artistic raportul expresie-con-
tinut apare ns ntr-o alt lumin, pentru
faptul c trecerea de la un semnificant la altul,
adic alegerea expresiei, este motivat de
functia lingvistic a continutului, care este
o functie estetic. Prin aceasta ea depseste
functia de comunicare realizat prin denotatii,
Icnd apel la conotatii, la sensurile derivate,
individuale, simbolice.
Svend Johansen, nLa notion de signe
dans la glosse-matique et dans lesthetique
(n Travaux, Copenhague, V, 1949), spunea
c prin acest fapt expus mai sus se ajunge la
ceea ce s-a numit instrumentalizare, adic or-
ganizarea limbii sau a elementelor iradiate din
sensul denotatiei n vederea ndeplinirii unei
intentii artistice sau estetice.
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
L
e
a
g
n
u
l
Asemnri ntre alegere,
norm ]i expresivitatea poetic
]i raporturile dintre ele
Asemnri ntre alegere,
norm ]i expresivitatea poetic
]i raporturile dintre ele
9
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Femeia era, din pcate, foarte virtuoas.
*
Prerea mea e foarte clar: totul e tulbure.
*
La 24 Ianuarie 2008, la Iasi, presedintele trii si premierul au jucat,
separati, Hora Unirii!
*
Gigi Becali cum s nu fie bogat cnd scoate numai perle pe gur?
*
Se vede c acest alergtor nu si-a iesit din mn.
*
Toti lasii sunt eroi pentru c lupt mpotriva tuturor luptelor.
*
Orict s-ar schimba vremea, ea rmne neschimbat, adic:
probabil, probabil, probabil.
*
Pentru durerea de ureche doctorul i-a recomandat solutie haotic.
*
Pn acum nu am fost prost, dar niciodat nu e prea trziu.
*
Educatia e lumina care te face s vezi chipul stpnului.
*
Cnd soferul e but, drumul umbl pe sapte crri.
*
Acest om a fost dobort pentru c si-a pstrat verticalitatea.
*
Puterea unora, putini, dar din ce n ce mai multi, e rezultatul
slbiciunii celorlalti, multi si din ce n ce mai multi.
*
ntemeietorii Romei au fost germenii Romulus si Rebus.
*
i oferea sotiei flori zilnic, din an n an.
*
Adevrul este scheletul pe care creste carnea minciunii.
*
Avea niste picioare frumoase din cap pn-n picioare.
*
Sruta-ti-as gndul pe gur. Sruta-ti-as limba pe gur.
*
n vremile de azi, Etica e cu moralul la pmnt.
*
Ca s-o dezbrace, a luat-o prin nvluire.
*
Janet NIC~
A fcut o greseal major cnd s-a ncurcat cu o fat minor.
*
Libertatea adevrat nu e s faci ce vrei tu, ci s faci ce vor altii.
*
Ca s ntelegi ce se scrie prin ziare, trebuie s stii s nu citesti.
*
Senatorii si deputatii se ursc att de mult, nct dorm n camere
separate.
*
Dac nu pot s fiu senator, atunci pot s fiu mgar poet.
*
A but n nestire si a ajuns ntr-o stare avansat de sobrietate
*
Sunt vremi de plumb cele n care exist reguli de fier.
*
Vzndu-se n mijlocul pdurii tropicale, urla ca-n jungl.
*
Cnd a vzut c intrase ntr-un cerc vicios, a nceput s dea din
colt n colt.
*
De ZIUA NVTTORULUI, a venit n scoala noastr Sinistrul
nvtmntului.
*
nchide gura,s nu vad nimeni c esti narmat pn n dinti.
*
Si-a luat plrie de la Cciulata.
*
Lipsa locurilor de veci este o problem vital.
*
V recomand aceast crem pentru o piele irezistibil de rezistent.
*
Romnul are sapte vieti n pieptu-i de maram.
*
La un colt de strad, dou schelete s-au luptat pn la snge.
*
Era un tip nervos, si iesea repede din fibre.
*
Toat lumea stie c doamna se numr bobocii.
*
Chiar si copiii stiu c toamna se numr bondocii.
*
Stefan cel Mare a fost un mare dormitor romn.
*
La acest spectacol veti gsi pntec, soc si soie bun.
10
n nemijlocit legtur cu activitatea po-
litic si diplomatic dus pe diferite planuri
de Romnia n scopul realizrii idealului su
national, cu lupta purtat de conationalii din
provinciile aflate sub stpnire strin, un
mare numr de romni a desfsurat, n diferite
tri din Europa, precumsi n S.U.A., o actiune
multilateral si eficace, n cooperare cu srbii,
cehii, polonezii etc. pentru cauza comun:
victoria principiului nationalittilor si recu-
noasterea acestuia drept criteriu fundamental
n statuarea postbelic a lumii.
Astfel, n Franta, Comitetul franco-ro-
mn, organizat n 1914, a depus n anii 1917-
1918 ndeosebi, o larg si variat activitate
care, n 1917, odat cu sosirea unei misiuni
universitare, condus de profesorul Emil Pan-
grati; a crescut n mod evident, fondndu-
se o revist destinat s informeze despre
motivele reale ce determinaser Romnia s
intre n rzboi alturi de Puterile Antantei.
Totodat s-a trecut la o larg si variat acti-
vitate care, n 1917, odat cu sosirea delega-
tiei s determine ntelegerea, att de ctre
oficialitti, ct si de opinia public francez,
situatia nou creat Romniei prin pacea n-
cheiat de ctre Rusia la Brst-Litovsk.
ntelegerea gsit n cercuri largi ale opi-
niei publice din Franta este demonstrat prin-
tre altele si de faptul c prin Comit de lac-
tion a lEtranger au fost organizate mari ma-
nifestatii de simpatie. Tot atunci, la Palais
Bourbon, Stephen Pichon, ministrul de exter-
ne, declar c asa cum nu vom abandona
Belgia, Serbia, Polonia, nationalittile opri-
mate pentru care luptmspre a le elibera, m-
preun cu cele mai mari democratii din lume,
asa nu vom abandona nici Romnia, care s-
a sacrificat, ca si noi, pentru aprarea dreptu-
lui. ntelegerea pentru cauza Romniei se
manifesta deschis, putndu-se afirma c mi-
siunile universitar si parlamentar, colonia
romn, ca si multi alti romni aflati temporar
la Paris au contribuit din plin la acest evident
succes. Un rol important n acest sens l-a
avut si Bureau de la presse roumaine, unde
lucrau oameni ca Mario Roques, profesor
de limba romn la Sorbona, Ed. Gurin, Se-
bastian Serbesco, Drghicescu, Murgoci, La-
pedatu s.a. n afar de tiprirea a numeroase
brosuri, gratie acestui birou de pres s-au
putut publica articole despre cauza Romniei
n ziare de larg tiraj ca: Le Temps, Le Fi-
garo, Les Dbats, Le Petit Parisien s.a.
De asemenea, ziarele La Roumanie si La
Transylvanie au adus o important contri-
butie la actiunea ce se purta pentru a face
cunoscute legitimele drepturi ale Romniei
ca si sensul participrii ei la rzboi: dezrobirea
teritoriilor subjugate de dubla monarhie si
desvrsirea unittii sale nationale si statale.
Odat cu impunerea pcii de la Bucu-
resti, actiunile patriotice s-au intensificat,
aprnd, concomitent, noi initiative. Astfel,
demne de semnalat sunt eforturile depuse n
scopul crerii unei legiuni romne, care urma
s lupte alturi de armatele aliate pn la
victoria final. n acest scop, romnii tran-
silvneni si bucovineni aflati n Franta, au
constituit un comitet de organizare pentru
formarea unei legiuni romne. Concomitent,
generalul Dimitrie Iliescu, fostul sef al Sta-
tului Major, care dup pacea de la Bucuresti
si dduse demisia, a fcut la rndul su nu-
meroase demersuri pe lng forurile franceze
de resort, solicitndu-le concursul pentru
organizarea unei legiuni romne. Printre cei
solicitati a fost si Albert Thomas, care a primit
imediat s fac parte din Comitetul franco-
romn,ce urma s conduc legiunea. Ideea
formrii legiunii a cuprins curnd masele de
romni aflati n Franta, Anglia si alte tri, con-
cretizndu-se prin nenumrate scrisori de a-
deziune, adresate Comitetului de organizare,
ca cele trimise de inginerul naval C. Ionescu-
Busil, de sublocotenentul Grigorescu, care
luptau pe frontul aliat din Algeria sau scri-
soarea cpitanului Mavrichi, aflat la Stock-
holm s.a.
Formarea legiunii romne a strnit un mare
entuziasm si printre francezii care simteau
nevoia s-si manifeste pe aceast cale sim-
patia si respectul fat de Romnia.
Printre scrisorile primite de generalul
Iliescu, n august-septembrie 1918,au fost si
cea a locotenentului de Mru, a lui Alfred
Charles Lavauzlle, precumsi scrisorile loco-
tenentilor Chamard, Casanelli, ca si a multor
ofiteri si ostasi care mai luptaser n Romnia.
De asemenea, n august si septembrie 1918,
se putea constata o mare efervescent, o mare
miscare si n taberele de prizonieri transilv-
neni de la Bordeaux si La Rochelle, care, dup
cum atest att mrturiile locotenentului Ma-
rio Roques ct si cele ale colonelului Dspres,
subscriau cu mult nsufletire la formarea le-
giunii, dorind din toat inima s lupte n rn-
durile ei.
Sus-amintita activitate era sustinut si
de o ampl campanie publicistic mpotriva
pcii dictatoriale de la Bucuresti. Imediat
dup semnarea ei, senatorul Drghicescu a
publicat n Le Temps un articol, artnd c
acest tratat constituia, de fapt, o declaratie
de rzboi, adresat ntregului popor roman.
A urmat apoi protestul tuturor romnilor aflati
la Paris si anume: Colonia romn, prin Comi-
tetul su, Comitetul Romnilor din Transil-
vania si Bucovina, delegatii la Congresul Na-
tiunilor oprimate, misiunea parlamentar, mi-
siunea universitar, publicistii si multe alte
persoane. S-a demonstrat opiniei publice c
tratatul de la Bucuresti constituia un odios
instrument obtinut prin violent, n dispretul
celor mai elementare principii de justitie si
c romnii aflati n Franta ridic cu mnie
vocea lor pentru a vesteji acest act monstru-
os. Imediat dup publicarea acestui protest,
a aprut n LHomme libre, organ oficial al
guvernului, un articol n care se enumerau
marile mutilri produse Romniei de Puterile
Centrale, artndu-se: Germania a spoliat-o
de bogatele sale zcminte de petrol si de
controlul asupra grului si al cilor ferate;
Ungaria i-a rpit, prin rectificri de frontier,
defileul Alpilor Transilvaniei si Portile Du-
nrii; Germania si Austro-Ungaria mpreun
Mircea BOTI{ Radu BOTI{
Ac\iuni politice
romne]ti n
direc\ia realizrii
Marii Uniri
Ac\iuni politice
romne]ti n
direc\ia realizrii
Marii Uniri
11
Anul IV, nr. 12(40)/2013
au privat-o de dreptul suveran asupra navi-
gatiei pe Dunre si asupra magnificului port
Constanta. Opinia public francez, adnc
emotionat si-a manifestat indignarea scriind,
fie Comitetului coloniei romne, fie altor fo-
ruri romnesti, scrisori pline de cele mai pu-
ternice sentimente de prietenie. Guvernul
francez de altfel, n ciuda acestei pci sepa-
rate, continua s verse 500.000 franci lunar
pentru prizonierii romni, iar n tar soseau
stiri, destinate s sustin moralul celor att
de crunt loviti.
O activitate de proportii se desfsura tot
atunci si n Italia, unde largi cercuri demo-
cratice, cultivnd glorioasele traditii politice
mostenite de la Mazzini, Cavour si Garibaldi,
apreciau n mod deosebit eforturile de orga-
nizare ale romnilor. Prizonierii primeau de
aceea un tratament mai mult dect favorabil,
putnd s ia initiativele de organizare pe care
le credeau cele mai adecvate pentru scopul
urmrit.
Astfel, profesorul Simion Mndrescu,
presedinte al Societa Romeni Transylva-
niae-Banato-Bucovina, dup ce a vizitat ta-
bra de la Cittaducale, i-a comunicat primului
ministru Orlando, c prizonierii romni cer
favoarea de a lupta alturi de armata italian,
contra inamicului comun. Concomitent, ofi-
terii din tabra de la Cittaducale au informat
pe Alexandru Lahovary, ministrul Romniei
la Roma, c doresc s-si fac datoria de rom-
ni fat de neam si s lupte alturi de armata
italian.
n aceste zile, cnd la 24 mai se aniversa
intrarea Italiei n rzboi, o delegatie de romni
condus de profesorul S. Mndrescu a ase-
zat steagul romn la monumentul lui Victor
Emanuel, constituindu-se tot atunci si un Co-
mitet Italian Pro Romania . n cadrul acestui
Comitet, la 30 mai 1918, Orlando a exprimat
profunda admiratie a poporului Italian pentru
bravura armatei romne, ca si ferma credint
c Romnia i va reuni, n curnd, sub aceeasi
conducere, pe toti fiii si.
ntr-o atare atmosfer, s-a constituit, la
18 iunie 1918, la Cittaducale, Comitetul de
Actiune al Romnilor din Transilvania, Banat
si Bucovina, compus din 16 membri si avnd
ca presedinte pe Simion Mndrescu. Obiec-
tivul imediat al acestui comitet era coordo-
narea activittii, strngerea ntr-un singur
corp al celor 18.000 romni din Italia, urmnd
ca mai trziu s se treac la organizarea tutu-
ror romnilor prizonieri din Austro-Ungaria.
n expunerea de motive a actului constitutiv
se sublinia, n mod deosebit, c dup pacea
de la Bucuresti ne revine datoria si dreptul
de a continua lupta pentru unitatea national
a tuturor romnilor.
La 9 august 1918, primul-ministru Orlando
a primit n audient solemn Comitetul de
actiune al romnilor, declarnd c: Italia a
privit si priveste ntotdeauna cu simpatie as-
piratiile juste ale surorii sale mai mici Ro-
mnia. Pe noi, a adugat el, nimic nu ne des-
parte si totul ne uneste. Concomitent, opinia
public, prin Comitetele Pro-Romnia, a orga-
nizat n multe orase manifestatii, iar presa
italian a consacrat multe si calde articole
cauzei nationale a Romniei.
Consiliul pentru unitatea national, pre-
zidat de Take Ionescu, care si avea sediul la
Paris, considernd c prin nfiintarea acestei
legiuni se produsese un eveniment important
favorabil luptei pentru realizarea idealului
national, a trimis doi delegati - printele Va-
sile Lucaciu si profesorul I. Ursu, stabilind
astfel contacte permanente, att cu Comitetul
de actiune, ct si cu Comandantul legiunii.
n acest timp, guvernele Puterilor Aliate
si Asociate urmreau cu interes activitatea
romnilor de pretutindeni, n serviciul patriei
pentru desvrsirea unittii nationale si sta-
tale.
Ambasada Statelor Unite de la Roma, de
pild, a adresat nc n iulie 1918 o scrisoare
Comitetului de actiune, declarnd c: Gu-
vernul S.U.A. observ cu simpatie si interes
progresul iredentei romne n admirabila sa
cooperare cu Italia si cu alti cobeligeranti
mpotriva dusmanului comun.
Dac n Franta si Italia organizarea ro-
mnilor s-a realizat pe o scar relativ larg, n
cellalt mare stat european aliat, Anglia, for-
mele de organizare au fost mult mai restrnse.
n anul 1917 a luat fiint, la Londra, Societatea
Anglo-Romn, avnd ca presedinte pe lor-
dul Hugh Cecil, membru al parlamentului.
Principalul scop al Societtii era acela de a
face cunoscut opiniei publice britanice, att
dreptatea cauzei Romniei, ct si importanta
acestei cauze pentru pacea si securitatea Eu-
ropei n general. Se alctuise de asemenea
un Comitet al prizonierilor romni, proveniti
din armata austro-ungar, al crui presedinte
a fost lordul Bessbough; generalul Iliescu a
organizat, mpreun cu Nicolae Misu, mi-
nistrul Romniei la Londra, un serviciu de
pres si de informatii, serviciu care era spri-
jinit n mod special de lordul Derby, ministrul
de rzboi. A artat c propaganda romneas-
c a primit un substantial sprijin de la Scotus
Viator (Robert Seton-Watson) un mare prie-
ten al Romniei. El a ajutat munca Ligii anglo-
romne, usurnd publicarea n ziare de mare
tiraj ca Times a unor articole referitoare la
glorioasele btlii ale armatei romne. Dup
semnarea pcii dictatoriale de la Bucuresti,
activitatea romnilor din Marea Britanie s-a
intensificat, concentrndu-se mai ales asu-
pra ideii, c pacea impus de Puterile Cen-
trale nu izbutise s separe poporul roman de
aliatii si.
Serviciile de propagand romne au acti-
vat nu numai n trile aliate, ci si n unele tri
neutre ca Elvetia si Suedia.
Astfel, cu ajutorul guvernului si al Sta-
tului Major francez, romnii au izbutit s n-
fiinteze un serviciu de pres si informatii la
Berna. A fost trimis acolo, de la Paris, colo-
nelul Ureche, care mpreun cu Candiani,
atasatul de pres al legatiei si cu alti romni
aflati n Elvetia, informau opinia public n-
deosebi despre grava situatie din teritoriile
romne ocupate de dusmani.
Folositor si bine informat a fost si Servi-
ciul de tiri, organizat la Stockholm de Con-
siliul National Romn. Acest serviciu a fost
condus de Gh. Derussi, fost ministru la
Stockholm, care demisionase imediat dup
ncheierea pcii de la Bucuresti. Biroul de
pres si propagand din Stockholm a activat
n special pentru cauza rentregirii trii, dnd
stiri ample despre situatia romnilor din
Austro-Ungaria, sustinnd totodat adev-
rul c pacea de la Bucuresti, impus prin
fort, nu a desprtit Romnia de aliatii si
firesti.
Un deosebit interes ofer si eforturile
consecvente ale romnilor, cetteni ame-
ricani, depuse n scopul sustinerii luptei pen-
tru rentregirea trii lor de origine. Desigur,
legatia din Washington desfsura si ea o in-
tens activitate n aceast tar aliat, dar fiind
sustinut de o mas electoral de aproape
200.000 de oameni, putea s exercite o influ-
ent mai eficace, att asupra guvernului, ct
si asupra membrilor congresului. Astfel, ro-
mnii, organizati n 27 parohii ortodoxe si
posednd cinci ziare, consternati de faptul
c n mesajul din 4 ianuarie 1918 ctre con-
gres, presedintele Wilson nu ntelesese clar
problemele vitale ale nationalittilor sub-
jugate de Austro-Ungaria, au protestat cu
vigoare. De aceea, cnd la 14 ianuarie 1918,
dr. C. Angelescu, ministrul Romniei i-a artat
lui Wilson situatia romnilor din dubla mo-
narhie ca si telurile de rzboi ale trii sale,
presedintele l-a asigurat c Statele Unite
sunt fericite c pot lupta pentru libertatea
popoarelor si c vor sustine tara noastr.
n acest climat dr. C. Angelescu a vorbit la
Asociatia presei din Washington ca si repre-
zentantilor presei din Chicago despre legi-
timitatea aspiratiilor nationale ale poporului,
despre lupta sa de veacuri, ca si despre modul
cum natiunea romn a intrat n rzboi ex-
clusiv pentru a-si elibera conationalii.
ntelegerea si simpatia opiniei publice
americane s-au manifestat curnd: au aprut
numeroase brosuri-afise, reprezentnd Ro-
mnia si Belgia, clcate de cizma german.
12
Apoi, Societtile Roumanian Relief Commi-
tee of America sau ,,The Roumanian Red
Cross Society au nceput s strng fonduri
pentru Romnia, sub deviza: Ajutati Rom-
nia, acest centru al civilizatiei latine din est.
Concomitent, romnii americani au ho-
trt ca episcopia ortodox din Statele Unite
s nu mai tin de mitropolia Sibiu, ci de cea
din Bucuresti. Preotii au declarat c doresc
s se sustrag din jurisdictia mitropoliei din
Sibiu, pn cnd n fruntea acestei mitropolii
se va mai afla colaborationistul Vasile Man-
gra si pn cnd Transilvania nu va trece
sub stpnire romn. A urmat apoi o mare
solemnitate la Youngstown, unde, n fata
unei asistente de mii de romni, s-a citit Hri-
sovul de nchinare si supunere a romnilor
ortodocsi din Statele Unite care se legau
de mitropolia din Bucuresti. A doua zi, la 12/
25 februarie, protopopul Ioan Podea a remis
lui Wilson acest act solemn. Presedintele,
care nc la 30 ianuarie /11 februarie 1918,
declarase c rzboiul va continua pn cnd
nationalittile vor cpta satisfactie deplin,
a exprimat ntreaga sa simpatie acestor cet-
teni americani ce luptau pentru unitatea trilor
de origine. n asemenea mprejurri, pacea
de la Bucuresti, a produs ntristare si indig-
nare. Dr. C. Angelescu i-a expus lui Robert
Lansing, secretarul Departamentului de Stat,
cauzele care au provocat ntreaga situatie si
de ce Romnia a fost silit s semneze o atare
pace oneroas. Lansing i-a artat c Statele
Unite acordau Romniei ntreaga simpatie,
asigurnd-o n prezent de tot sprijinul lor mo-
ral, iar pentru viitor de un sprijin concret si
efectiv.
ntre timp, romnii din S.U.A. au actionat
cu vigoare contra pcii de la Bucuresti,
fapt concretizat si prin scrisori si telegrame
careexprimau vointalor delupt pentru de-
svrsirea unittii nationale. Mentionm, de
pild, scrisoarea romnilor din Detroit, cele
ale Societtilor Dorul, Avram Iancu si
Unirea din New York, cea a Comitetului
Central patriotic romn din statul Indiana
precum si cele ale unor romni din Chicago
si din multe alte localitti.
n ceea ce priveste personalul diplomatic
al legatiei din Washington, de notat c toti
si-au dat demisia dup semnarea pcii de
la Bucuresti, activnd apoi intens pentru for-
marea unei legiuni romne. Dr. C. Angelescu
era de prere nc n martie 1918 c existau
conditii propice pentru formarea unei atari
legiuni si c dac Romnia va fi obligat s
semneze o pace separat, diviziile formate n
S.U.A. vor avea o deosebit valoare la confe-
rinta pcii. De altfel, arta el, romnii din Sta-
tele Unite au declarat c dac Romnia va fi
obligat s semneze o pace separat, ei con-
sider de datoria lor s se nroleze n armata
american si s formeze divizii romne, n
scopul de a lupta pentru emanciparea fratilor
din Austro-Ungaria.
n aceast atmosfer, solii Romniei -
Vasile Lucaciu, profesorul dr. V. Stoica, odat
sositi n Statele Unite - tocmai n scopul f-
uririi unei legiuni, se gseau n fata unor pre-
mise deosebit de favorabile, aceasta, cu att
mai mult, cu ct, asa cum i scria Stoica lui
Drghicescu de la Paris chestiunea dezro-
birii depline a natiunilor a ptruns pretutin-
deni n spiritul poporului american.
n iulie V. Stoica avea s comunice d-rului
Angelescu faptul c 182 de organizatii si pa-
rohii, ntrunite la 22 iunie/5iulie 1918, ntr-un
congres, au hotrt s se uneasc, crend
Liga National a Romnilor din America si
c un mare numr de tineri vor s mearg
voluntari pe front, sub steagurile noastre ar-
delene. n august, activitatea pentru forma-
rea legiunii romne crestea odat cu vointa
romnilor americani, de a contribui la elibe-
rarea teritoriilor subjugate de Austro-Ungaria.
n atare mprejurri si mai ales, dup pa-
cea de la Bucuresti, s-a simtit imperios ne-
voia constituirii unui Consiliu al unittii na-
tionale, care s serveasc si drept for de con-
tact cu Puterile Aliate si Asociate, condu-
cnd concomitent si diferitele actiuni initiate
n scopul realizrii idealului national. La n-
ceputul lunii octombrie 1918, s-a ajuns la o
ntelegere deplin ntre diferitele grupri
romne din emigratie, hotrndu-se consti-
tuirea acestui consiliu, la Paris, sub presedin-
tia lui Take Ionescu, cunoscutul om politic,
fidel si nflcrat prieten al Frantei. n compo-
nenta Consiliului Unittii Nationale au intrat
oameni politici att din Transilvania ct si
din vechea Romnie. Astfel au fost alesi vice-
presedinti Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr.
C. Angelescu, J ean Th. Florescu, iar printre
cei douzeci si cinci de membri ai consiliului,
cei mai multi erau transilvneni, marcndu-
se astfel si caracterul irident al noului for.
Consiliul reprezenta interesele nationale
romnesti si avea un rol important pe plan
extern. Guvernul Italian l-a recunoscut, anga-
jndu-se c-i va da ntregul sprijin pentru
satisfacerea drepturilor politice si teritoriale
ale poporului romn. La 29 septembrie/12
octombrie 1918,guvernul francez l-a recu-
noscut si el, iar ministrul de externe Stephen
Pichon declara n scrisoarea sa ctre Consiliul
Unittii Nationale c el l consider ca pe in-
terpretul autorizat al aspiratiilor nationale. De
asemenea, Pichon a artat c este sigur de
victoria final si c spera s vad n curnd
steagul romnesc fluturnd din nou pe teatrul
de rzboi alturi de cele ale Aliatilor. ncheia,
afirmnd c Franta si Romnia, vor iesi mai
strns unite din grelele ncercri comune prin
care au trecut si trec, cimentndu-se astfel
n adncime traditionalele simpatii si afinitti
reciproce. Asigura apoi consiliul c poate
conta pe ntregul concurs al acestui guvern.
nc din primele zile ale activittii sale,
Consiliul Unittii Nationale si-a dovedit uti-
litatea, protestnd cu fermitate mpotriva pro-
punerii de federalizare a mpratului Carol.
mpreun cu Consiliile cehilor, slovacilor, sr-
bilor si polonezilor, a adresat o not Puterilor
Aliate si Asociate, demascnd noul subter-
fugiu al dublei monarhii care, conducndu-
se dup o veche traditie cuta prin formule
seductoare s evite marile adevruri ale gn-
dirii politice pentru a continua astfel siste-
mul su amoral si anacronic de guvernare .
Denuntnd aceast nou ipocrizie diplo-
matic, Consiliul Unittii Nationale a Rom-
nilor, alturi de celelalte consilii nationale
cerea s se tin seama de vointa poporului,
care, prin lupta national a romnilor sub-
jugati, prin participarea Romniei la rzboi,
ca si prin telurile ce ea urmrise intrnd n
acest rzboi, si exprimase categoric vointa
de a-si desvrsi unitatea national si statal.
Aceast actiune, ca si multe altele cu caracter
similar, au impus Consiliul Unittii Nationale
pe arena politic international. Acest for a
putut astfel servi, n mod real patriei, tocmai
cnd aceasta tria zile de grea cumpn.
Note:
1. Conferintele printelui Lucaciu, p.65; n
Adevrul, an XXIX, nr.10473, din 8 mai 1916.
2. America (Cleveland), an XII, nr.56, din 15
iulie 1917
3. America, nr.52, din 1 iulie 1917. n numele
romnilor constienti de chemarea si dorintele lor
fat de neam si tara - scria ziarul - salutm cu bu-
curie si cu nsufletire Misiunea romn. Vezi si
Libertatea, nr.1, din 2 august 1917; America,
nr.56 si 78, din 15 iulie 1917 si 31 august 1917;
Transilvania, din 30 august 1917; Tribuna,
din 28 iulie 1917; Romnul, din 18, 24 si 30
august 1917.
4. V. Stoica, n America pentru cauza romneas-
c, Tip. Universul, Bucuresti, 1926; vezi si arti-
colul Unirea elementului romnesc din Statele
Unite, nfptuit, (America, nr.109, din 16 mai
1918) .
5. Libertatea, nr.5, din 30 august 1917. Vezi si
Transilvania, nr.2 din 29 august 1917
6. Transilvania (Youngstown), nr.3, din 5
septembrie 1917.
7. America, nr.98, din 25 septembrie 1917.
8. Dimineata, an XII, nr.4021 din 15 mai 1915.
9. America, nr.46, din 2 martie 1918.
10. America, nr.54, din 12 martie 1918; nr.58,
din 16 martie 1918 .
11. Roumania, an.1 nr.8, martie 1918, p.201-
203; America, nr.54, din 12 martie 1918
12. Romnul, din 20 noiembrie 1918.
13. Ion Clopotel, Revolutia din 1918 si Unirea
Ardealului cu Romnia, Ed. revistei Societatea
de mine, Cluj, 1926.
13
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Florica BA}U ICHIM
DANS
Nu stiu cnd,
dar odat
am s-mi desfac pletele negre
si am s dansez printre ele,
cu ele, pn cnd vzduhul
va fi plin de pletele mele negre,
pna cnd universul
va fi negru, negru intens,
ca intensitatea primei iubiri.
NTOARCERE
ntr-un amurg, lna de aur
s-a desprins de catarg.
Sperantele s-au rstignit
printre valuri,
timpul s-a necat odat
cu ultimul stol de lumin.
...si ne-am ntors btrni
napoi...
OR
Cnd luna se legna n cais
Despleteam amndoi primul vis.
Fr s stim, n vuietul orei,
Deschidem o cutie-a Pandorei.
DE CE?
Mergeai
Mngind salcmii din drum
M strecuram printre ciresi
ca un fum.
De ce n-am zmbit
aceluiasi pom nflorit?
IUBITUL
Iubitul nu a existat
sau a fost un om oarecare,
Poate chiar un salcm
n crengile cruia
am aruncat vesmintele negre.
Iubitul nu a existat
sau a fost un nor alb
n care zefirul, din joac,
modelase o inim.
Iubitul nu a existat,
sau a fost un desen
Icut de o mn de copil
jucus.
SEAR
Nu plnge, mam:
tata-i cu noi
a plecat s aprind lumin
sub iarb
si se-ntoarce-napoi.
CA NORII ALBI
Ca norii albi obositi de drumul
prin stele, uneori ancorau
la trmuri vapoare.
Noi, de pe mal, i iubeam
pe brbatii aceia
culegtori de furtun
ale cror brate
legau de catarg uragane.
Nu stiam,
nu ncercam s stim cine sunt
soseau n amurg de pe valuri
s poat iubi pe pmnt.
Dimineata, femeile, vedeau
doar catarge-azvrlite pe cer
ca turlele bisericilor n care
o astfel de nunt se face.
MATURIZARE
E vremea s ucidem ciresi,
leagnul a rmas
negnd printre crengi
brci de hrtie se-mpiedic-n
valuri, trotinete lunec
pe asfalt, mingea s-a rostogolit
printre noi si e sear...
e vreme s ucidem ciresi.
RUG
Se scald cucuvelele-n sunet:
unul din noi va trebui s ne uite.
Doamne, las pasrea aceasta
nemodelat sau nu o-nvta
s mai cnte!
Mut urbea, moy Ajun, la (ar
Fac gheseft prin pivnite samsarii.
Cmtarii repurteaz glorii.
Urbea-si tine-n bezn muritorii.
Mos Ajun struneste armsarii.
Drdie prin prtii urtorii.
Ursii salt cum le cnt ursarii.
Cete de jieni, precum corsarii,
Vntur mahalele notorii.
Sun de-l iau dracii, interfonul.
Boii, ntelepti, pornesc pe brazd.
Fuge-n debara cinstita gazd.
Blocul parc-i surdo-mut, afonul.
Mut urbea, mos Ajun, la tar,
S n-ajung datina povar.
Pilda cu momeli yi fi(e po(i s-o crezi, c-i de la surs
Pitipoance din nscare, azi pretinse manechine,
Mrsuiesc prin cazinouri cu figuri de mucava,
Cu picioarele-mpletite si brodnd pe canava
Mucenici din alte vremuri, pistositi de cabaline.
Granguri grei le duc cu cobza cnd se fac a degreva
Tenta fitelor, rigid, spre-un reper cu trei chenzine.
Bagatel. Pentru-o noapte de rsfturi luxurine
Nu doar poturile groase, pungile si-ar decava.
Curs-mbttoare, nada. Cad, plticile, n plas,
Se nvolbur-n bulboane, fac si frectii, si sotron.
Grangurii, capii, se-mburd ca-ntr-un sincrofazotron.
Ele-i curt de euro si o sterg, grbite,-acas.
Pilda cu momeli si fite poti s-o crezi, c-i de la surs:
Cnd stau trcile la pnd cad si grangurii n curs.
Po(i s ai tu reflectoare, fonograme, microfon
Sus, pe scen, la Mamaia, sub extatic calembec,
Cu lumina semistins si sonorul dat la tare,
De pe soclul su de paie, ngmfat nevoie mare,
Un cioroi n frac, pe tocuri, n joben, cnta play-back.
Exaltat la culme juriul, lumea toat-n fremtare.
Cnd s ia o not-nalt, corbul sui calc pe bec,
Distrugndu-si fonograma, si tcu, pe loc, culbec.
Cum n jur nici bleau, timid, suie o privighetoare.
Cu pistrui din podul casei, cu bujorii din ponoare,
n fustit cu volane si n ie cu altit,
Ea ncepelive un cntec ce pe loc te-mbat crit.
Fr microfon si fite, scoal lumea n picioare.
Poti s ai tu reflectoare, fonograme, microfon,
De n-ai voce de la mama, chiar mimnd, rmi afon.
Nicolae M~TCA{
7
14
Napoleon S~VESCU
(SUA)
Azi, 12 decembrie 2013, am avut nepl-
cerea s-l ascult, la New York, pe Prof. univ.
dr. IOAN AUREL POP, Rector al Universittii
Babes-Bolyai din Cluj Napoca (sau cum i-a
plcut s-l numeasc: Kolozsvr) vorbind,
dintr-o perspectiv academic, despre va-
lorile multiculturale din Transilvania, create
de romni, germani, maghiari, evrei si alte
nationalitti, de-a lungul veacurilor.
Spre surprinderea mea, nu s-a mentionat
nici un nume romnesc de creator de cultur
sau art din Transilvania.
Tot de la emeritul profesor romn (?) am
aflat cu surprindere c Transilvania a apar-
tinut Ungariei pn la anul 1688 cnd a fost
ocupat de imperiul Habsburgic. Oare eme-
ritul profesor romn nu a auzit de Pasalcul
de la Buda din anul 1526 sau poate o fi fost
si un Pasalc la Kolozsvr ?!
L-am ntrebat de ce nu vorbeste si despre
daci, cnd n inima Transilvaniei sunt rm-
sitele Statului Dac la tot pasul, iar domnul
profesor mi-a rspuns c aici se discut nu-
mai de Transilvania, ncepnd cu perioada
de cnd a primit acest nume de la unguri, n
secolul al XI-lea (!)
I-am replicat c Laonic Chalcocondil
(1423-1490) [1], unul dintre cei mai de seam
istorici bizantini din secolul al XV-lea (sic!),
numeste Transilvania, Dacia peonilor, do-
vedind o cunoastere exact a realittilor et-
nice (populatia predominant dac) dnsul
nu prea s-si aminteasc numele de Dacia
Peonic, dar a tinut, academic, s-mi corec-
teze pronuntarea numelui lui Laonic Chal-
cocondil, cu toate c atunci cnd se referea
la Fgras pronunta numele acestuia foarte
ciudat... Fogaras (!?!).
Cnd, n pauz, i spuneam unui prieten
c:
Cine vrea s m asculte,
Sfatul meu i poate prinde bine,
Se pot spune prostii multe
Si-n cuvinte mai putine!,
un colaborator al distinsului Prof. univ. dr.
IOAN AUREL POP, Rector al Universittii
Babes-Bolyai din Cluj Napoca, tocmai trecea
prin spatele meu, si nu a putut s se abtin
s nu mentioneze c... m-a auzit. Sigur c
frica m-a cuprins pe loc (!)... asa c, acum
doresc s-i dau un rspuns, n scris, domnului
Prof. univ. dr. IOAN AUREL POP, Rector al
Universittii Babes-Bolyai din Cluj Napoca,
cu privire la multiplele erori voite (sic!) din
prezentarea domniei sale si o fac din dou
motive: o dat pentru c i respect pe maghiari
deopotriv cu romnii si apoi pentru c Mis-
carea Dacologic iubeste adevrul.
Maghiarii au pretentii teritoriale la toti
vecinii. Dac aceste pretentii sunt ntemeiate
sau nu, dac ele sunt corecte si argumentate
istoric, e treaba istoricilor maghiari, sloveni,
slovaci, austrieci, srbi, croati si ucrainieni.
Pe mine m priveste Transilvania.
n scolile romne si maghiare din Tran-
silvania se nvat faptul c la venirea maghia-
rilor - la nceputul secolului X - n Transilvania
era vid de populatie. Asta e principala teorie
pentru care maghiarii n ziua de azi revendic
Transilvania. Astfel pentru maghiari:
- nu are nici o important faptul c popu-
latia majoritar - de aproape 80% (si nu de
45 % cum ne explic academic domn Pro-
fesor) - din Transilvania e de origine romn;
- nu are nici o important c n inima Tran-
silvaniei sunt rmsitele statului DAC la tot
pasul;
- nu are nici o important c romnii vor-
besc si astzi limba lor strveche (si NU o
new latin language, cum academic ne ex-
plic domn Profesor Pop), desi sunt n mij-
locul unor state de origine slav;
- nu are nici o important c ntr-un in-
terviu acordat postului de televiziune TVR
Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei
Ioan Paul al II-lea si membru al Comisiei
Teologice Internationale, unul din oamenii
care au avut acces la documente secrete din
arhiva Vaticanului, a fcut o declaratie sur-
prinztoare: Chiar dac se tie c latina e
limba oficial a Bisericii Catolice, precum
i limba Imperiului Roman, iar limba ro-
mn este o limb latin, mai putin lume
cunoate c limba romn, sau precursoa-
rea sa, vine din locul din care se trage limba
latin, i nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba
romn este o limb latin, ci mai degrab
limba latin este o limb romneasc. Aa-
dar, vreau s-i salut pe oamenii din Muntii
Bucegi, din Braov, din Bucureti. Voi sun-
teti cei care ati oferit un vehicul minunat
lumii occidentale (limba latin - n.a.);
- nu are nici o important c Transilvania
nssi poart un nume latin si nu maghiar, si
nu are important c Transilvania nu a fcut
parte niciodat din Ungaria (iar nu asa cum
ne explic academic Pop c inclusiv dup
Pasalcul de la Buda, Transilvania a fcut
parte tot din Ungaria, pn la ocuparea ei de
ctre Imperiul Habsburgic n anul 1688);
- nu are absolut nici o important c un-
gurii nsisi se recunosc pe sine ca migratori,
venind din Asia si asediind o mare parte din
Europa.
Nu! Ei spun c Dacii au disprut din isto-
rie si c Transilvania era goal cnd s-au re-
fugiat ei, n urma rzboiului cu moravii si bul-
garii, care i-au mpins spre Nord.
Documentul care consfinteste aceste
convingeri maghiare este celebra: Gesta
Hungarorum a lui Anonimus. Problema e
c pn si aceast scriere vorbeste de lupta
de 200 de ani a maghiarilor pentru a cuceri
Panonia si mai trziu Transilvania si de faptul
c s-au luptat cu ducii Menumorut si Glad,
iar n anii 904 au de-a face n Transilvania cu
un localnic pe nume Gelu care conduce o
formatiune statal local.
G.D. Iscru aminteste de o informatie din
sec. IV transmis prin cartea Origines Hun-
garicae, scris de Franciscus Foris Otro-
kocius, la 1693, referitoare la limbile vorbite
la curtea regelui hunilor: limbile gotice si
ausonica, unde prin limba ausonilor se n-
telege dacic, adic, de fapt, latina vulgar,
potrivit prelatului maghiar Otrokocius.
Attila Hunul (406-453 d.Hr.) nsusi se
intitula rege al hunilor, al medusilor, al gotilor
si al dacilor, dovad c dacii existau si erau
recunoscuti de Attila.
S nu uitm si de Memoriul din 1784 al
grofilor si al baronilor unguri, care, simtindu-
se, pe bun dreptate, venetici n Transilvania,
cernd ajutor armat de la administratia habs-
burgic, pentru nbusirea revolutiei vlahilor
de la anul 1784, condus de Horea, Closca si
...Despre conferin\ele
organizate de ICR - New York
...Despre conferin\ele
organizate de ICR - New York
15
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Crisan, recunosteau c: Printii notri, ve-
niti din Scitia, au cucerit cu lupte victori-
oase i cu sngele lor aceast scump patrie
i dup ce au supus i au fcut iobagi pe
printii vlahilor care s-au revoltat astzi,
1784, asupra noastr, dnii (n.a. adic
ungurii) au domnit linitit peste ei, tinndu-
i totdeauna ntr-o aspr disciplin.
Domnule Prof. univ. dr. IOAN AUREL
POP, Rector al Universittii Babes-Bolyai din
Cluj Napoca (sau Kolozsvr, cum v place
s-l numiti), sunteti o crunt dezamgire pen-
tru un profesor care si primeste salariul lu-
nar de la statul romn, din munca milioanelor
de romni, si pentru cettenii romnii care si
trimit copiii la dumneavoastr pentru nv-
ttur!
n final ce trebuie stiut este c, de-a lungul
zecilor, sutelor si miilor de ani, dacii si urmasii
lor legitimi de azi, noi romnii, nu am avut
nevoie de migratori, ci migratorii au avut ne-
voie de noi, si ceea ce le cerem noi azi este
putin respect!
[1] Laonic Chalcocondil (cea 1423 - cea 1490)
este unul dintre cei mai de seam istorici
bizantini din secolul al XV-lea.
Florin M~CE{ANU
Arta sfrsitului de veac XVIII
explodeaz ntr-un foc de artificii sub
penelul lui Jean-Honor Fragonard,
meridional plesnind de sntate si
dispozitie.
S-a nscut pe 5 aprilie 1732 la Grasse,
n sudul Frantei.
Datorit nclinatiilor sale spre pictur,
familia l trimite s studieze desen si pictur
cu Jean Simeon Chardin. Dup sase luni
este primit n atelierul lui Francois Boucher,
unul dintre pictorii cei mai renumiti din
Paris n acea perioad.
Recunoscnd talentul tnrului
dar si lipsa de experient, Boucher
l pune s realizeze replici ale
tablourilor sale. Desi este nc elev
al Academiei, Fragonard devine
pictor desvrsit. Aici se
mprieteneste cu pictorul Hubert
Robert, plecnd mpreun n 1760
ntr-un turneu si realiznd
nenumrate lucrri ilustrnd
peisajele ntlnite.
Studiaz de asemenea arta
renascentist fiind fascinat de
Tiepolo. Se cstoreste cu Marie-
Anne Gerard n 17 iunie 1769, fiica
unui productor de parfumuri.
ncepnd cu anul 1770 primeste
comenzi de la palatele Louvre si
Belevue pentru picturi decorative.
Fragonard este nevoit s
prseasc Parisul mpreun cu
familia dup izbucnirea Revolutiei
Franceze n 1789, dar revine
membru al Conservatorului de Arte si
Meserii. Aici se ocup de administrarea si
organizarea colectiilor de art de la viitorul
muzeu Louvre.
n 1797 va administra si organiza si
noul muzeu ce va lua fiint la Versailles.
Prseste n 1806 Louvre si se mut
ntr-o locuint din grdinile Palais Royal.
Moare subit pe 22 august 1806, n timp
ce mnca o nghetat.
Este nmormntat n cimitirul vechi din
Montmartre.
Fragonard - Autoportret
Jean-Honor
Fragonard
Jean-Honor
Fragonard
Jean-Honor
Fragonard
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
D
e
c
l
a
r
a
j
i
e

d
e

d
r
a
g
o
s
t
e
16
George PETROVAI
Nu doar credinta, ci si stiinta prin desco-
peririle sale si prin frecventele destinuiri ale
unora dintre cei mai prestigiosi slujitori ai ei
chiar din rndul evolutionistilor pursnge,
ne ncredinteaz c viata este un miracol mai
presus de vlaga gndirii umane si c omul
reprezint pentru creationisti ncoronarea
ntregii conceptii si munci divine din cele
sase zile ale facerii, respectiv produsul de
vrf al evolutiei viului pentru nversunatii
adversari ai creatiei.
Sigur, convergenta opiniilor celor dou
tabere ireconciliabile vizavi de rangul omului
n lumea viului si de uriasele sale resurse de
exprimare pe care le detine (utilizeaz maxi-
mum 15% din capacitatea creierului si, dup
cum se prezint, cu mult mai putin de-att
din cea a inimii si sufletului), nu exclude ca-
tegorica divergent a prghiilor ntrebuintate
n argumentare: Credinta neclintit n Ade-
vrul revelat prin Cuvnt, mpotriva cuvn-
tului stiintei, care, respingnd Adevrul de
dragul adevrurilor accesibile prin cunoas-
terea uman, este pe bun dreptate condam-
nat s nu cunoasc n vecii vecilor mretia
si desvrsirea ntregului prin punerea cap
la cap a fragmentelor, asa cum cum ulciorului
spart nu-i este dat s fie refcut vreodat
din cioburi!
Cci dac ntregul premerge partea, un
adevr evident prin el nsusi pentru orice
om cu scaun la cap, sensul judectii umane
mai presus de orice ndoial trebuie s ur-
meze aceeasi cale: de la ntreg la parte, de la
general nspre particular.
ndeosebi atunci cnd evolutionismul, o
teorie ndrzneat, dar cu fundamentele su-
brede (a recunoscut acest lucru nsusi Char-
les Darwin), se arat - n pofida eforturilor
depuse - incapabil s-si elimine lacunele de
structur, nereusind pn n prezent s dea
de urma acelor fosile intermediare, care ar
avea rolul mortarului stiintific dintre crmizile
edificiului darwinist.
n aceast situatie precar si jenant pen-
tru evolutionism, dar imposibil de remediat
prin vrerea Celui care a pus bariere de netre-
cut ntre regnuri si specii, adevrul trebuie
descoperit n cuvinteleGenesei, adic acolo
unde Adevrul absolut se prelungeste tainic
si n acelasi timp cutremurtor de firesc n
fiecare dintre noi: Domnul Dumnezeu a fcut
pe om din trna pmntului, i-a suflat n
nri suflare de viat, si omul s-a fcut astfel
un suflet viu (Genesa 2/7).
Asta deoarece credinta sincer si pu-
ternic n Atoatefctor are capacitatea de-a
surprinde vzutele si nevzutele ntr-un atot-
cuprinztor cosmos al harului divin, care du-
p prefacerea sa n iubire, cade aidoma unei
unei ploi binefctoare pe entittile viului
pmntesc si ceresc.
...Czut n pcat, adic exclus din ecuatia
eternului, nu-i de mirare c omul a luat-o pe
calea larg a timpului din ce n ce mai ru si
mai bolnav, sub a crui povar nendurtoare
este nevoit s-si duc trudnica sa viat de
rob al propriului trup si al propriilor sale pofte.
Pentru c dup absorbtia sa n imperiul
efemerului, omul si-a pierdut (mai exact i-a
fost retras pn la repurificare) desvrsita
unitate existential conferit de vesnicie si
nevinovtie, o unitate eminamente imaterial,
iar el a primit n schimb alctuirea dual trup-
suflet (materie-nematerie), care se potriveste
ca o mnus cu noua lui conditie de fiint
muritoare: Pe de o parte trupul supus dure-
rilor, mbolnvirilor si n final mortii, un trup
sortit disparitiei prin descompunere orict
grij ai avea de el, pe de alt parte sufletul
tot mai neglijat n apriga campanie de strn-
gere a bunurilor pe care le mnnc moliile
si rugina (Matei 6/19), desi acest strop de
divinitate reprezint unicul element de leg-
tur dintre aici si dincolo, altfel spus el este
colacul de salvare al omului dup moarte.
Si astfel, tot mai preocupat de satisfacerea
trebuintelor imediate ale trupului, depozitarul
vremelnicului, omul d uitrii trebuintele
aparte ale sufletului, iar aceast nstrinare
de Dumnezeu, de sine nsusi si de ceilalti se-
meni se tot adnceste, pn cnd devine prin-
cipala cauz a nefericirii sale.
Cu completarea c tot n alienare trebuie
cutat cauza sporirii ratei sinuciderilor, in-
clusiv n rndul adolescentilor si tinerilor,
precum si cauza attor oribile infractiuni (cri-
me, violuri, tlhrii), ndeosebi atunci cnd
cei atinsi de ea caut s se trateze prin dro-
guri si alcool...
Dualismul trup-suflet conduce cu nece-
sitate la distinctia dintre viat si existent.
Toate animalele au fost nzestrate la facere
cu instincte de atac sau aprare, cele mai po-
trivite speciei din care fac parte, deci toate
si apr cu ghearele si cu dintii viata din
propriul corp prin uluitorul instinct de con-
servare, precum si viata urmasilor pe care i-
au zmislit prin la fel de uluitorul instinct de
perpetuare a speciei.
Fireste c n familie, ceat, hoard sau
stol, devin dominanti acei indivizi ale cror
ambitii hegemonice se bizuie pe nsusiri ce-i
fac fie respectati din team (n majoritatea
zdrobitoare a cazurilor), fie din iubire (cel mai
adesea ntr-o familie).
Dar numai omul a fost nzestrat la facere
cu scnteia divin numit suflet sau spirit,
parte component din spiritul universal, prin
urmare numai el, ntre toate vietuitoarele P-
mntului, prin inteligenta sa nclzit la fla-
cra vie a iubirii, si poate urca viata pn la
cerul existentei, pentru c numai el are con-
stiinta mortii ntru mntuire si a vietii plenare
prin disocirea clar dintre bine si ru, dintre
adevr si minciun, dintre smerenie si trufie.
Este evident pentru oricine c lumea
noastr, lumea celor care amintrat n secolul
21, se afl ntr-un mare impas. Nu att din
pricina srciei si foametei care cuceresc arii
tot mai ntinse ale planetei, nu att din pricina
polurii, actelor teroriste, conflictelor militare,
bolilor endemice si cataclismelor naturale
(cutremure, uragane, ploi torentiale), care se
abat nimicitor si din ce n ce mai des cam
peste tot, ct mai ales din pricina gravei diso-
lutii morale la care s-a ajuns prin victoria ma-
teriei asupra spiritului, a pragmatismului asu-
1. Binomul acumulare
material nstrinare
(alienare)
2. Reumanizarea yi
salvarea prin renun(are
To\i oamenii triesc, dar
numai unii dintre ei exist
To\i oamenii triesc, dar
numai unii dintre ei exist
17
Anul IV, nr. 12(40)/2013
pra contemplativismului.
mboldite de imperativele dezumanizante
ale concurentei si profitului, toate societtile
zilelor noastre lupt din rsputeri s se n-
frupte din iluzoria fericire dobndit cu aju-
torul celor trei legi specifice tuturor grupu-
rilor umane, legi cu rol de motor pentru ac-
tuala civilizatie:
a) Legea fundamental a progresului so-
cial - rezultatul ndelung slefuit al neconte-
nitelor interactiuni dintre ipocrizie, egoism
si cruzime;
b) Legea celor trei c-uri: consum - co-
moditate - confort;
c) Legea celor patru p-uri: prostitutie -
proxenetism - pedofilie - pederastie.
Societatea romneasc postdecembrist
este imaginea vie a dezastrului la care inevi-
tabil se ajunge prin minciun servit n am-
balaj democratic, tlhrie mai ceva ca-n codru
(dar unde-s codrii nostri de mai an?), impos-
tur si trdare, pe scurt printr-un nentrerupt
proces de degradare moral, vaszic o so-
cietate n care grosul membrilor ei - dezo-
rientati, nselati, nstrinati si nedoriti n pro-
pria lor cas (tar) - simt pe propria piele tristul
adevr cuprins n spusaHomo homini lu-
pus (Omul este lup pentru om)...
Ce-i de fcut, acuma cnd tot mai multi
oameni sunt ncredintati de rnile supr-
toare ale planetei c actuala civilizatie (o ci-
vilizatie a veritabilei sinucideri prin risipa la
care se ded si poluarea pe care o genereaz)
antreneaz ntreaga omenire n frenezia vi-
itoarelor cataclisme?
Cci conduita moral a civilizatiei noastre
este captiv n intervalul ngrijortor de
strmt dintreTriete-ti clipa si Dup noi,
potopul...
Orict am suci-o si nvrti-o, nu exist
alt solutie viabil nafar de renuntarea omu-
lui la deprinderile si comodittile alimentate
pn la dezgusttor de carnal, punct de n-
toarcere pe traseul su existential nspre iz-
voarele curate ale simplittii si ntelepciunii.
Numai n acest chip el se poate purifica, ceea
ce este totuna cu reumanizarea de dup eli-
berarea moralei si constiintei din arestul ma-
teriei, pentru c numai astfel el face trecerea
de la viat la existent si tot numai astfel -
lucrnd intens la mntuirea sa, inclusiv la
cea a semenilor - el poate cunoaste adevrata
fericire.
Doar cteva cuvinte despre actul deli-
berativ al renuntrii. Este nu numai fapta de
mare curaj prin care cel n cauz azvrle
desartele zorzoane ale acestei lumi (bogtie,
putere, faim) si cu umilint se dedic me-
ditatiei si rugciunii n singurtatea unui col-
tisor sau al unei chilii mnstiresti (avem ne-
numrate exemple de senzatie n acest sens),
ci este si singura modalitate eficace prin care
smeritul se nalt, stabilind relatii de negrit
bucurie spiritual cu cerul, cu el si cu ceilalti
semeni. Adic taman ce-i recomanda Mn-
tuitorul tnrului bogat: Vinde tot ce ai,
mparte la sraci si vei avea o comoar n
ceruri. Apoi, vino si urmeaz-M (Luca 18/
21), precum si ceea ce credea Imanuel Kant
la vremea lui c-i esential pentru conditia
uman - cerul nstelat deasupra noastr si
legea moral din noi.
Constantin MIU
FLOAREA CRCIUNULUI
Cerul plnge-acum cu stele,
Doar n noaptea de crciun,
Vestind dorurile mele
Pentru Pruncul cel mai Bun.
Noapte sfnt, luminat
Domnul nostru intr-n cas
Toti icoana-n suflet poart,
Sfintind bucate la mas.
An de an e srbtoare,
La Nasterea lui Iisus
Si-atunci inima-i o floare
Cu iubire de nespus.
NA$TEREA MIRACULOAS
Aur, smirn yi tmie
Magii Lui i-au nchinat,
Ca Iubirea s rmie
n cel Suflet ne-ntinat.
Au venit cu plecciune
La-mpratul Lumii Noi,
Cele bune s se-adune,
S ne spele de nevoi.
Nasterea miraculoas
An de an noi o primim,
Vestea ce ne intr-n cas
Umple Sufletul divin!
SLUJIRE
Doar n noaptea de Crciun
Stelele s-aprind cu dor
Pentru Pruncul cel mai Bun
Si-L sfintesc Nemuritor.
Noaptea asta iar s fie
A Iubirii pe pmnt,
Cci Mntuitorul stie
C Iubirea-i Legmnt.
Pentru El cu toti se leag
Cu credint s-L slujeasc,
Iar apoi s i aleag
La o Viat-mprteasc!
Fragonard - Concurs muzical
18
Undeva, ntre pmnt yi cer
Iubirea mea tip ctre tine
ca o pasre
sechestrat ntr-o colivie de foc,
undeva ntre pmnt si cer,
mereu deasupra inimii tale,
ca un felinar ceresc
ce-ti ndrum pasii spre mine,
n ritmul rotilor de tren,
sau al calestilor cu cai poleiti,
n salutul puternic al navelor
din porturi, n forfota multimii
care mereu vrea s te corup
din alergrile tale ctre mine,
mereu suntem si vom fi mpreun
n templul iubirilor noastre.
Inocen(
Tu-mi druiesti cele patru zri
mpturite cu tandrete;
Iar eu: simpl, vistoare si
Dureros de adevrat,
mblnzit de iubirea ta,
Vesnic inocent, caut
n fiecare noapte
Luceafrul de dimineat, si
Carul Mare, s-l ntmpin
Cnd va trece zarea
Prin orasul meu, ... cu tine.
Paradis pentru indrgosti(i
M dor toate celulele
de atta iubire,
Zi si noapte trim ntr-un cerc
Att de rvnit de orice
ndrgostit
Stim c suntem ca si invizibili
pentru ceilalti,
Stim c suntem invizibili pentru
demoni si responsabilittile unei
zile normale.
Dinspre lumina aceea unic si
inconfundabil, vin tot mai rar
semnale prelungi
Si auzite numai de noi,
Ca o muzic a sferelor
Ne captiveaz si ne tine nlntuiti
n cercul nostru fericit ...
Brncusi a cunoscut acest
paradis, altfel nu si-ar fi strecurat
iubirile prin poarta srutului
dinspre Jiu, ctre eternitate...
Marinela PREOTEASA
Iscoade
Esti att de departe,
tu ntr-o arip a timpului
iar eu n cealalt arip,
cutndu-ne parc prin
transparenta cuvntului crud.
Purtm timpul cu noi
ca si cum ar fi un trofeu
al iubirii, iscoadele lui nu ne
iart si pleac rusinate capul
de atta dragoste,
de atta iubire.
ngerul meu
Totdeauna cnd sosesti acas,
ti abandonezi aripile
n fata portii
Si vii n fata mea precum
un nger abandonat
De Dumnezeu si de clientii si
Ir probleme,
Tu vii n fata mea foarte fericit,
M privesti dezarmat si foarte
ncntat...
Primvara sufletelor noastre
inund toate lucrurile si toate
cuvintele,
Noi suntem mereu fericiti,
dar totodeauna numai n doi.
Trofee
Privirile ierbii se reped s tipe
precum clipele din ceasul
destepttor.
Clipa si clopotul de cristal
se rostogolesc pe podeaua
timpului ca niste jucrii bizare,
zornitoare, pline ochi! de
necuvintele-cuvintele noastre
ca niste rufctori ai
universului, n timp ce secolul
si trste lbutele
ca pe niste trofee.
Beatrice Silvia SORESCU
NOAPTE DE CRCIUN
Sunt noptile mai lungi ca niciodat
Si ngeri sunt destui s ne vegheze,
Pe bolt, luminitele sunt treze
Si primii fulgi au si-nceput s cad.
Crciunul, cu mireasma lui fierbinte,
Pseste-ncet, s-ajung iar la noi,
Afar, pomii sunt att de goi,
Dar mine, s-or gti cu straie sfinte.
n jur, se-aude rset si colind,
Pe cosuri, fumul valuri se desface,
Pinea umflat-n spuz, lin se coace,
De-atta somn, si genele se prind.
Cu bucurie, asteptm cuminti,
S ning dens, la fel ca-ntotdeauna,
Si s miroase-a cozonaci fierbinti
n timp ce pomii-n pr, si-au pus cununa.
CHIPUL MAMEI
nmuguresc ghiocei sub zpezi,
Tu stai ntr-o stea, colo sus,
Se-ntind orele peste amiezi,
Lacrimile mele nu au apus,
Iat soarele, a czut peste sat,
Cerul s-a luminat dintr-odat,
La poarta sufletului, amintirile bat,
Chipul mamei mi apare n poart.
ADMIRND DOMUL
Se-nalt Domul ca un sfinx,
n jur, pluteste iz de floare,
Si candelele s-au aprins,
Cerul se sparge n culoare,
Inima-mi bate ca o tort,
Sufletu-mi arde foc nestins,
Vntu-n cmasa lui de fort,
Se npusteste viu, aprins,
Se-nalt Domul linistit,
Florenta-i gata de culcare,
n mine, astzi, a-nflorit
Livad de mrgritare.
RAIUL DIN MUNTI
Domneste linistea-ntre munti,
Doar cntecul de mierl sun,
Ea-si cere dreptul s-o asculti,
Pdurea creste-n sus, nebun,
E Muntenegru rai, e oaz,
Luna se-adap doar din vi,
Pe cer, se-arat iar o raz,
Si-aici e Dumnezeu cu noi!
SFR$IT DE NOIEMBRIE
Vino s vezi, frunzele-s czute de mult.
Lumina e din ce n ce mai ngust,
ntre crengile-uscate, vuietul mortii e surd,
Toamna a adunat frunzele toate sub fust,
Vino s vezi cum se tnguie plopi dezbrcati!
Vntul le-a rcit pn si oasele,
Norii albi stau pe cer atrnati,
Noi am nceput s-nclzim casele,
Vino s vezi cum noptile sunt de metal!
Frigul rnjeste, muscnd din cenus,
Visul are chip de smoal, oval,
Prietenii iernii asteapt la us.
19
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Petru HAMAT
Volumul lui Cristian Gabriel
Moraru, Labirintul cunoaterii,
publicat la Ed. Tipoalex, Alexan-
dria, 2011, se constituie drept
morfemestetic al inciziei n starea
primordial a marginalittii ex-
cesive si a sugestiei, printr-o de-
formare a sentimentului de trire
n sfera iluziei si sperantei discre-
te de a (se) autodepsi reflexul
nominal al cunoasterii. Poezia
devine element al sensului extra-
vertit al iluziei de a construi un
topos al suficientei lirice, al acelei
magii interne, prin intermediul
creia se adnceste trirea n a-
natomia simulacrului atractie-
respingere, de un fatalism covr-
sitor, printr-o demitologizare a
tramei neanuntate. Labirintul
cunoasterii se consum n inte-
riorul tririlor estetice, eul poetic
nu se dedubleaz, ci se produce
un efect liric, prin care voiajul spre
tensiunea existentei se transfor-
m n artificiu, de cavern melan-
colic-romantat. ntregul demers
poetic este o ancor logoreic spre
ciclicitatea unor mutatii, unor de-
velopri ale fiintei, ce se supune
unei arderi, permanente, n corpo-
ralitatea spiritual-traditional.
Starea autentic a mitului reia
argumentul unei decizii atractive,
n reflexul unei organicitti ne-
dumerite, se produce, astfel, n
cmpul semantic al motivatiei
scenice, o anume ncordare n
traditie, n acea ipostaz a con-
figurrii unei retriri, n specificul
figurilor nghetate, n frumosul
estetic. Este o decriptare sincre-
tic a himerei mitului repunerii n
drepturi deontologice a unui
destin al senzualittii si al curge-
rii spre axa spatiu-timp, ntr-un
sens al paradoxului unei acalmii,
de natur fictiv, astfel nct
Traian si Dochia se desprind de
tranzitia spre centrul lumii inver-
sate, ntr-o autocunoastere post-
traumatic, pentru c drama este
inclus n psihoza genuinului
absent: Un noian de secunde
aspre.../ Slbatica tcere din hu-
ceag/ Un ropot dulce d-n vi-
leag./ E licornul ce alearg spre/
Lacul Destinului. Ajuns la ap,/
Acesta melancolic se adap.
(Traian i Dochia) Decderea
din transmiterea unei confesiuni
-rspuns/scindare a mitului, n
bucti etice, tine de acea atitu-
dine subiectiv a poetului, demi-
tologizarea imaginilor poetizate,
despre marea tain, ce reuneste
un sens al dinamicii, toposul Da-
ciei cu figurile ancestrale, precum
si implicarea n rugciunea-ru-
gminte, sunt elemente ale nean-
tizrii fiintei numite, mrginite,
finite: Era chiar trufasul mprat
Traian./ Venit n Dacia, cu-ale sale
legiuni,/ Pentru a cuceri ast tar
de basm,/ El a nclcat datinile
din strbuni.// Dochia se repezi
ndat si smulse/ Cornul de Aur
al licornului si tinti/ Cu ur spre
inima craiului Romei./ Acesta,
rpit de-a Dochiei frumusete,//
De-abia reusi la timp a se feri.
Se intr ntr-un senzor al la-
birintului cunoasterii, al rupturii,
ce include iluzia, transparenta
unui scenariu, ce se doreste irum-
pere n starea primordial, n tim-
puri imemoriale, asadar, poezia de
debut a acestui volum este o a-
nume respiratie ncordat, un ar-
gument-sfat, ce materializeaz
dorinta expres de a valoriza per-
spective obiective, de reflexivi-
tate extern. Lirismul urc, n trep-
te, spre senzatia de ecuatie expe-
rimental, de valent poetic, din
care se desprinde afirmarea unei
dinamici, ce nu amplific trirea,
ci se guverneaz specificitatea
unei ndatoriri morale, spirituale,
a unei atitudini complexe de mo-
delare a mitului, ntr-o fantasma-
gorie sceptic. Invocarea zeit-
tilor dacice devine paradox al li-
rismului transfigurrii organice,
Dochia se constituie n element-
simbol al trecerii prin marea fa-
talitate a destinului, al fluxului
intern, de cunoastere si cenzur
a povestirii, n materie sensibil,
valid si existential: Mrite
Zalmoxis, Pstrtor al Tainei,/ F
ca Roma cea plin de fiere si ve-
nin/ S fie distrus n vremurile
care vin./ Iar tu, Traiane, de pul-
pana hainei// Lui J upiter, nu vei
mai putea s speri/ C te vei atin-
ge dect de 11 primveri./ n vea-
curile viitoare, Dacia nu va fi scu-
tit/ De prdtori, dar veni-va,
pn/ La urm, o vreme cnd va
fi regina/ ntregii lumi []. Fic-
tiunea existential tine de me-
teahna tragediei antice, este o
incizie organic n spiritualitate,
n acea magm a funebrului, dis-
pus n sfer circular, astfel, fi-
nalul poeziei propuse de Cristian
Gabriel Moraru tine de o atingere
a spectrului sintactic al himeri-
cului, al acelei plasme, nsufletite
prin trire n golul paradoxului
liric. Starea de murire si de flexi-
bilitate estetic se leag de un
drept la timp, la credint, la demi-
tologizare fortat, pentru c
transcenderea unei iluzii, a unui
spatiu nu este altceva dect
apropiere de o redevenire, prin
absent, a eului poetic, transpus
n singularitatea plural a for-
melor ludice: [...] Astfel gri
Dochia,/ Geniul dacilor drepti,
puternici, liberi,/ Credinciosi ntru
Zalmoxis si nemuritori./ Si, de-
atunci ncoace, profetia s-a ade-
verit./ Dacia-i o nestemat ce pe
multi i-a ademenit.
Catrenele creativiste desem-
neaz modalitti de autocunoas-
tere ale unei atitudini si reflex n
modelarea estetic a poeticului,
astfel, se face si se desface viziu-
nea despre acordul, tacit, cu mi-
tul spiritualittii numite, dar si cu
mitul personal, acela al fiintrii
n tensiunea mocnit din actul
artistic. Creatia este lirism al in-
fuziei, ce se manifest n starea
reveriei si a visrii nemrginite,
necuprinse n jocul cu fragmen-
tarea, n interiorul punerii n
scen, este, asadar, o rentoar-
cere la fazele intermediare ale
primordialittii, ale reconfigurrii
n spatele mstilor lirice. A visa
nseamn readucere, n planul
prim, a materiei, prin care aceasta
este pus n acord cu dimensi-
unea acablant a eului de a forta
intrarea ntr-un timp si spatiu,
descompuse de rotirile n aria
inflexibil a unei nuntiri cu golul,
cu existenta vid a iluziei unui
deziderat, real si ireal se asaz pe
acelasi palier al organicului, al
cderii n abisul mrginirii fiintei:
Virtutile uitrilor de ieri dan-
seaz/ Pe culmea visului de ala-
bastru,/ Care precum un armsar
necheaz/ Dincolo de hotarele
unui dezastru. (Pe culmea vi-
sului)
Desenarea himeric nu este
doar mimesis al devenirii, n spe-
Labirintnd n reflexul
autocunoa]terii
Labirintnd n reflexul
autocunoa]terii
20
Anul IV, nr. 12(40)/2013
cificitatea jocului la dublu cu
orgia mpletirii n materialitate a
motorului poetic, ce ordoneaz
duplicitatea si trirea, ci dinamica
lirismului propune o perspectiv
a refulrii intuitive, astfel, licoarea
zeiasc se subsumeaz unei con-
figuratii a spatiului si timpului.
Cunoasterea tine de o destindere
a vocilor interne si externe ale
eului, iluzia existential produce
si o scindare a fiintei umane si a
insului fantast, ce decupeaz
starea impersonal de murire, de
vid al perceptiei ochiului singu-
lar al pluralittii, al colectivului,
indiscret, ce uneste ursitoarele
destinului, ntr-un carnavalesc al
relurii unei rotiri, al perfectiunii
uman-divine, de tragedie greac,
deshumat: nainte s dea pe
gt sipul/ Cu rcoritoarea licoare
a Nemuririi,/ Ursitoarele lui Eu-
clid au desenat un cerc pe nisi-
pul/ Fierbinte ca lava cutremu-
rtoare a Firii. (Ursitoarele lui
Euclid) mprtsania uman nu
se accentueaz prin reflectie asu-
pra conditiei fragile a eului mar-
ginal, ci se realizeaz o intuitie a
unei actiuni, n interiorul mitului,
n specificul jocului cu ideea de
a corija vraja, ce pune stpnire
pe artificiul ermetic al iluziei. Desi
subiectiv, prin atitudine, poezia
devine impersonal, inundnd
spatiul plural-organic, astfel, se
concepe un lirism, de fatalitate
discret, de magie a mesajului
ontologiei creativiste. Revenirea
la toposul dacic produce o ima-
gine a sacralizrii, n afar, a acelei
acolade transparente, pentru c
modelul propus de Cristian Ga-
briel Moraru este subsumat unei
intentii de a fraterniza, introspec-
tiv, cu traditia istoric: Canicul.
M mprtsesc cu ap/ Rece, ca
vechii daci/ Din Dunrea cea
Sfnt,/ nainte de a pleca la
vreun rzboi. (mprtanie)
Prezenta reflexului autocu-
noasterii se recunoaste n pune-
rea n reflexivitate a unui spatiu
exotic, acela n care se redimen-
sioneaz aventura n organici-
tatea arabescului, a ceea ce se
extinde spre o corelare cu mate-
ria inflexibil si insuficient a
specificului unei inductii n sen-
sibil. Asadar, relatia cu povesti-
rea tine de o complicitate ntre
eu si uman-divin, zeiesc, acest
raport, aproape, impersonal ce
iluzioneaz atractia magic. A
cunoaste un spatiu exotic este,
n primul rnd, integrare n tra-
ditia controlat, de paralax a
destinului, a acelei rotiri, ce se
rupe de momentul creativist, prin
devenireacu el nsusi aeului si a
eului-personaj-evocator, distant
si denuntat, prin punere n abisul
propriei cunoasteri, indirect si
plauzibil: Seherezada de zei fu
hrzit/ S spun povesti n
noptile arabe/ Sultanului cu ini-
ma mpietrit/ Din pricina infi-
delelor sarabe. (Seherezada)
Barbian, de dinamic inversat,
textul Increatie solutioneaz o
perceptie, n sfera circular a mar-
ginalittii si a marginii poetice, a
universului-gol, a acelui produs
iluzoriu, din care se desprinde o
cuvntare creativist, ce se to-
peste n nuantele colorate ale mo-
bilittii estetice. Misterul nu se
rediscut prin inventie, ci nouta-
tea limbajului si a imaginii tine
de o disolutie a primei cderi din
existent n acea existent se-
cund, n acel iluzoriu punct ter-
minus al cltoriei spre increat,
spre obiectul vduvit de subiect.
Astfel, vidul, adncul se ndepr-
teaz de iluzie si de aproapele ce
nu se recunosc n enigmaticele
mrginiri ale agoniei si ale exta-
zului eului, aparent, neprezent,
maladiv: Un ntuneric desvr-
sit era/ Deasupra Adncului-
Aproape,/ Iar Duhul n tihn cu-
treiera/ Suvoiul cel enigmatic de
ape.
Labirintarea n logos este o
comprehensiune a sferelor inter-
ne ale unei logici, prin care se ar-
gumenteaz prezenta fictiv a
eului poetic, n modelarea trans-
parent a jocului cu limbajul po-
eticului, cu acea cuvntare sen-
sibil-auditiv a verbului, ce irum-
pe n strategia care provoac un
dialog-confesiune ori o monolo-
gizare, afectiv, a intrrii n starea
de tensiunein crescendo, pentru
moment, subsumat acordului cu
particularul si individualul. Eul
rmne s accentueze perspec-
tiva creativist a poeziei, prin ac-
cesul la matricea unei imagini
plastice, fugitive, dinamica liris-
mului submineaz, astfel, tarele
unei coborri n infernul dantesc
al artei, al unei ndatoriri afeno-
menului, care d o form reflexiv
gndirii umane, n perspectiva
cuvntul-verb, prin intermediul
cruia actul artistic se nchide n
rotundul eon al stigmatizrii, cre-
atiasui-generis a mimesisului:
Scriu precum respir./ Cuvintele
coboar, aidoma unor sihastri,/
Din creierii muntilor limbii ro-
mne -/ Spre a se ntlni, la ceas
detain,/ n poeziamea. (Confe-
siune)
Cratima poetic este pentru
Cristian Gabriel Moraru un mo-
ment de respiratie n interiorul
unei fecunditti gastronomice a
autocunoasterii si a tensiunii, ce
nu deschid spatiul ermetic, mai
curnd produc o initiere n tainele
enigmatice ale himericului, ale
modelrii n arca noic a istoriei
si timpului, a timpului si istoriei,
printr-o sciziune a eului simpa-
tetic, sincretic: Din ochiul unui
brbat tnr,/ Care tiase luna n
felii subtiri/ Ca pe un cartof si
ncercase/ S-o prjeasc n ca-
davrul-tigaie/ Al timpului numit
Istorie/ Ieseau Furnicile Cunoas-
terii. (Furnicile cunoaterii) A
labirinta n utopia nemplinirii
semnific o modalitate de a fan-
tasmagori prin initiere, este un
fel de restrictie, ce se impune dru-
mului invers spre devenirea po-
etic a eului, asadar, se manifest
o cale ntortocheat a absentei
plurale, prin care se ajunge la
fluxul continuu al unei dezln-
tuiri melancolice, n tratamentul
fantast al psihozei, ce pare a cu-
prinde pe Domnisoara Moarte si
individul cotidianului prezent,
inflexibil si al descompunerii n
acel patern carnaval, de org
plastic, de cavern oarb, orgia-
stic: O dimineat plpnd mi
iesi n cale./ Eu,/ mbrcnd
melancolia-mi/ Ca pe un costum
Armani,/ i oferi bratul/ Si mer-
serm mpreun la balul/ Tinut
n Castelul Dezmrginirii...// n
rest, toate bune!/ Cabaline alear-
g pe Cmpiile Liberttii,/ Fr
s le pese/ Cu cine si-o pune
Domnisoara Moarte. (La bal)
Labirint latent al mostenirii
orfice, poemul Istoria secret a
privirii se defineste prin restrn-
gerea provocrii mitului adamic
n cerc-rotund, ce iluzioneaz
traumele cderii n spiralele tem-
porale ale fatalittii, curgerea vio-
lent a imaginilor-melancolii face
din demitologizarea strii tensi-
onale un argument pentru refle-
xivitate si autocunoastere, pen-
tru repunere n drepturi a himerei
transcendentale. Abrutizarea
umanului, prin resurectia orfic,
este o amplificare n placenta ma-
tern a Grdinii Raiului, a acelei
emergente nesigure, n care se
scald Orfeul uman al adamis-
mului. Ochiul divinittii devine
caracteristic a plenitudinii, n
care se urc treptele descompu-
nerii, pentru c nu este o nastere
n sentimentul estetic, ci este un
element minimal, ascendent al
fugarelor triri si priviri n corpul
ciclopului imaginar. A privi napoi
spre Orfeul cenzurii adamice de-
vine punct comun al sinelui im-
propriu, al acelei circulare magii,
n care renasc oamenii decderii
n timp, astfel, Cristian Gabriel
Moraru nu construieste un spa-
tiu, o locatie auditiv-senzorial,
ci proiecteaz o demitologizare,
prin autocunoastere, un reflex
ludic si violent, n acelasi timp,
n labirintul privirii, n mutilarea
genuin, n magma plsmuirii
Evei euridiceene: Adam, de pil-
d, o privea pe Eva/ Cu bustul ei
robust si gol/ Sau la apa la izvor
cum curge domol;/ Si-n copacii
din Grdina Raiului/ Circula seva
vietii! Iar rodul acestora/ Plcut
era, Doamne, la privit!/ nchizi un
ochi si poti privi ca un/ Ciclop,
ce si gseste-ntr-un ceaun/
Dou capre din turmele-i de fiu
de zeu./ Poti privi napoi precum
Orfeu,/ Cu inima ct un purice -/
De team ca scumpa ta Euridice/
S nu se rtceasc/ Pe crarea
ce iese din Infern.
Ecou al dezmtului tragediei
grecesti, labirintul verbiajului
metaforic tine de o receptare
simbolic a fluxului constiintei,
astfel, imaginile invocate, n car-
navalescul discretiei logicii si
argumentrii estetice, Venus,
Aeneas, devin proiectii n oglin-
da unei margini fie a apropierii,
fie a deprtrii de sinele erme-
tizat, de acea dezlegare de fobia
21
Anul IV, nr. 12(40)/2013
unei paralizii, ce se produce n
regndirea lucretian. Muz a
decriptrii orgiei nuntirii magma-
tice a organicului, poezia ima-
ginilor tragice se transform ntr-
o org a asteptrii si a delsrii
n mrejele unei incertitudini, ce
mutileaz eul poetic, l stoarce de
starea de labirintare, n care se
ntorc, de fiecare dat, revrsrile
ncrcate si pline de euforie liric
ale sufletului, descrnat de dra-
m spiritual. Cltoria pe Marea
cea nenumit este modul prin
care se sustrag iluziei eroii greci,
asadar, Cristian Gabriel Moraru
realizeaz o introducere n starea
nchis a mimesisului, este un fel
de complex al rotirii n functia
estetic a mitului, realitatea fiind
depsit doar de prezumtia aco-
strii n ireal, n acea strfulgerare
de crosee umane, divine, n cor-
pul sufletului-matc, n hora tra-
gediei descntrii, a urgiei fru-
moase si potolite, matern-pater-
ne: O, tu, preamrit Venus!/ Ma-
m a lui Aeneas/ Si a celor sco-
bortori din el,/ A zeilor desftare,/
Tu... esti cea care/ Sub stelele ce
alunec domol/ Pe bolta Cerului
senin,/ Umpli de fiinte Marea/ Pe
care plutesc bogatele corbii/ Si
Pmntul ce d roade din plin,/
De vreme ce prin Tine/ Se zmis-
lesc vietuitoarele toate si,/ Odat
nscute, vd lumina din eter./ De
tine, Zeit, de a Ta venire,/ Se ri-
sipesc vnturile,/ Fug norii de pe
cer. (Pan nchinat zeitei Venus
Anadyomene)
A fi toreador constituie n
poezia lui Cristian Gabriel Moraru
un labirint exterior, n care se de-
canteaz tririle, fictiunile sen-
timentale, se manifest o nln-
tuire de acorduri muzicale cu
natura si realitatea creativist, o
ungere aproape ludic si para-
doxal a nscenrii unei harpe, ce
nu resimte durerea melancoliei,
stupefactia, ci rmne, mai de
fiecare dat, nrmat n cadrul
enigmatic, figurativ. Eul poetic
taie n armura cuvntului si r-
ceala, care germineaz n spatiul
creativ, este aceea a unei detasri
bruste de iluzia unei nftisri
tainice, n lumea ascendent. Se
reprezint un anume simbol al
senzatiei, transmise estetic, o for-
m sibilic, ce vizeaz receptarea
imaginarului, n labirintul canicu-
lar, perceput n coordonatele
osaturii unui copac, n Umbrarul
unui ideal utopic, si parc, totusi,
aproape de spiritualitatea crea-
toare: Din deprtare,/ Un stejar
falnic se arat-a fi/ Umbrarul ideal/
Unde poti citi din Ptoffi.// M-
nnc o nghetat/ Avnd forma
unui extatic semn de ntrebare,/
Iar acum nici c m uit/ La di-
forma nftisare a verii ce tresare./
/ Drumul pn la stejarul cela/ E
totusi primejdios/ Ca varicela.
(Toreador ntr-o zi torid)
Povestea esopic a labirin-
trii, din lirica lui Cristian Gabriel
Moraru, se rostuieste prin dupli-
citatea acordului cu realitatea
imediat, cu acea himer a Pe-
nelopei, n care tensiunea pro-
dus de Ulise se conjug cu pers-
pectiva asupra modelrii cu lira
cntotecii apropierii de tragedia
nfptuirii agonice. Labirint al au-
tocunoasterii, poemul Odisee
personal propune o vindecare
de maladiva stare de reverie, n
care eul se resimte spectator al
unui spectacol al imaginarului, al
resurectiei nscenrii, ce se a-
prob prin trimiteri la mitologie,
la marea cltorie spre ncarce-
rarea n acea himer a materiei,
ce se topeste, prin ardere, n
liedul fictiv, al poetizrii nemr-
ginirii. Desi personal, odiseea
spectaculosului fantast se n-
chide n carapacea unui silogism
al ncercrilor existentiale, n care
se ascut dintii lptosi, crnosi ai
utopiei, trirea, n materialitatea
ardent, este o tendint de auto-
cunoastere si de incizie n nomi-
nal si individual, n care labirintul
si labirintarea devin fictiuni po-
etice, nchise n cercul proiectiei
n vocile eului din mitul unui
Ulise imagologic, este o rsfrn-
gere n acordul, tacit, cu pasajul
spre luntrea lui Caron a Penelo-
pei, cu testura aducerilor amin-
te, neclare si imprecise: Rt-
cesc precum Ulyse/ Pe mrile
nvolburate ale epocii mele,/
Dorind/ S ating trmul sorind/
Al trii natale din visul/ De-abia
scpat de recul.// Acas m-ar
astepta Penelopa,/ mbrcat cu
rochia tesut din amintiri/ Si
frumos ca antilopa,/ La care
jinduiesc leii pentru festin,/ Si un
fiu botezat Telemac/ Care s nu
fie prea tolomac.// Oare neprti-
nitor o fi Aedul/ Ce mi va cnta
aventurile/ Pn la ntoarcerea
pe meleagurile/ Unde am tras
prima oar cu arcul?/ La reve-
dere!/ M grbesc s-adun spe-
rante n tarcul,/ Construit din cli-
pe de ctre enigmaticul destin.
Lirism al agoniei luntrice,
cartea lui Cristian Gabriel Moraru
este un reflex n sferele transcen-
dentei, n materialitate si primor-
dial a unei inductii poetice, din
care transpare modelul de auto-
cunoastere, de frazare n verbi-
ajul metaforic al tragediei, ntr-o
demascare a perceptiei n arhi-
tectura logosului. Poezia pro-
pus se conjug n sensibilitatea
denumit a atractiei, n reflexul
unei labirintri n realul nece-
sittii de a absorbi complexul
estetic al eului-personaj, al acelei
prezumtii ce ancoreaz n arca
ionic a iluziei, ce sap n argu-
ment, pentru a redescoperi, n
universul ancestral, cerul cu o
hain de stele, acolo unde eroul
liric se rentoarce n spiritul co-
mun al toarcerii mecanice, n
spatiul si timpul uliseene, ref-
cute prin desperecherea enigma-
tic a dublului plural: M simt
precum mretul crai Alcinou/ Bu-
curos de a ospeti Ulisii vremii
mele. (Alcinou)
1 IANUARIE
prima zi
singur
ntr-o singurtate
printre alte zile
unice
irepetabile
separate
precum
sufletele noastre
solitare
paralele
si lupta continu
timpul
si vede de drum
vietile trec
eu
singur prin fum.
IERI
tu stai
visezi plecat
tot acas
si cerul
nu-i albastru
e un nor
iubirile
ti joac
iar o fars
dar tu surzi
si iar nvingi:
un bun sgettor.
SRUTUL
Primul fulg
rsare de nicieri
neasteptat.
Zmbesc iar el
devine pictur
sub cldura
privirilor mele.
Ale sperantelor de ieri.
Ale realittii de azi.
Ale viselor de mine.
Fraga primului srut:
inocenta - anunt
furtuna dorintelor
ce vor urma
ce au trecut...
Leonard Ionu]
VOICU
Fragonard - Diana yi Endymion
22
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Vasile ANTON IE{EANU
De cte ori am citit sau am recititLivada
cu viini a scriitorului rus Anton Pavlovici
Cehov, de fiecare dat m-a cuprins un senti-
ment de amar nostalgie.
M gndesc imediat, nu att la lumea co-
munist care a fost si s-a dus, ct mai ales la
oamenii acelei lumi, apropiati sau cunoscuti
din care multi au plecat dincolo, au devenit
fantome ale memoriei si care mi bntuie,
uneori, dureros mintea. Din lumea aceea tot
mai putini supravietuitori am rmas.
Ca si cum Cehov ar fi intuit genial vremu-
rilecevor veni si sevor destrma, nLivada
cu viini prezint un amestec bine dozat de
tragic si comic. ntlnirea omului cu propriul
trecut si cu fantomele lui e tragicomedia vietii
umane.
Piesa lui Cehov prezint o lume a pre-
facerii si schimbrii, o lume tragic si comic
n acelasi timp. Totul e miscare, totul e schim-
bare, totul curge, totul e tragic dar si comic
n acelasi timp. Totul curge. Panta rhei spune
grecul Heraclit.
Mereu va exista o livad cu visini ce va fi
dobort de evolutia societtii. Mereu va
disprea o lume si se va naste o alta.
Miraculosi si geniali literatii rusi. Poart
n pana lor darul profetiei. Am observat acest
dar la toti marii scriitori, dar ndeosebi la scri-
itorii rusi: Turgheniev, Tolstoi, Dostoievski,
Cehov.
Si noi avem un genial profet - Eminescu.
Si ne duce ispita gndului c Cehov, scriind
Livada cu viini, s-a inspirat direct dinGlossa
lui Eminescu Toate-s vechi i nou toate
si din Memento mori - Panorama deert-
ciunilor.
Livada cu viini e cercul de familie din
marea spiral a existentei, o ntoarcere a per-
sonajelor n camera copiilor.
Mosiereasa Ranevskaia Liubov Andre-
evna, proprietara livezii, mpreun cu toti
apropiatii ei se ntorc de la Paris. Se ntorc n
zorii unei zile de mai, ca si cum s-ar ntoarce
direct n zorii copilriei. Se ntorc primvara,
n luna mai, cndnfloresc viinii, dar n
grdin e frig a czut bruma, o asociere
paradoxal a lui Cehov, care a intuit ce pot
provoca bucuria si tristetea simultan, opti-
mismul si pesimismul. Bruma si livada nflorit
e cadrul perfect pentru a crea amestecul de
bucurie si nefericire, legtura dintre livada
cu visini, nflorit, peste care a czut bruma
si comunitatea de oameni legati sufleteste
de acel spatiu al raiului copilriei.
Teatrologul George Banu, stabilit la Paris,
membru al Academiei Romne, ncearc s
lege simbolistica livezii cu visini cu simbo-
listica japonez a florii de cires, dar dup
opinia mea e o asociere fortat, cci n afar
de viata scurt si trectoare nu i se pot afla
alte legturi. Si nu credem c Cehov a fcut
asemenea asocieri.
Floarea de cires, sakura n japonez, sem-
nific fertilitatea, fericirea si srbtoarea.
Livada cu visini semnific destrmarea unei
lumi ce prea imuabil, la fel cum prea a fi
societatea comunist. Se pot gsi multe sem-
nificatii ale livezii cu visini, ndeosebi simbo-
listici ale mortii si distrugerii, viznd chiar
apocalipsa, cci topoarele
care doboar livada pot fi in-
terpretate ca topoarele care
distrug civilizatia uman. Dar
Cehov vizeaz comunitatea
unei familii. Familia Andreev-
nei s-a ntors de la Paris, aca-
s, la livada cu visini, acolo
unde si-au petrecut copilria
fiecare. E ca o ntoarcere n
timpul copilriei. Dar ei nu
mai pot retri bucuria de a-
tunci a copilriei.
ntoarcerea n vremea copilriei poate
avea si semnificatia aceasta, anume c viata
e o rotatie n cerc sau dup filozofia ondulati-
unii universale a lui Vasile Conta e asemenea
configu-ratiei frunzei de trifoi cu o ramur
urctoare, una culminat si ultima cobor-
toare. Ultima, ramur cobortoare este ase-
mntoare cu cea urctoare a copilriei si
adolescentei, dar n sens negativ.
Andreevnei totul i se pare neschimbat. E
doar o aparent, ea se amgeste cu neschim-
barea, ,i-atunci livada era exact aa, nu s-
a schimbat nimic. (Rde bucuroas) Toat,
toat e alb! O, livada mea.
n realitate, totul s-a schimbat. Bucuria
ei este de scurt durat. Fantomele mortilor
dragi nvlesc prin livada mintii ei. Priviti,
prin livad se plimb rposata mea mam
...n rochie alb! Tot acolo, se juca Grisa
biatul ei, dar Grisa a murit necat. Livada a
devenit locul n care fantomele celor morti
se ntlnesc cu vii.
Nu ntmpltor n scenografia actului
nti, Cehov asociaz nflorirea visinilor cu
bruma care ucide florile. Ranevskaia retr-
ieste copilria nu ca o mare bucurie ci ca o
mare tristete nostalgic - Ah! Copilria mea
nevinovat.
Unii autori, critici de art, au gsit co-
nexiuni, nLivada cu viini, cu cderea co-
munismului, altii cu cderea capitalismului.
Noi credemc aici evorbadeo lumem-
btrnit care mereu dispare, o etern re-
ntoarcere, o istorie care se repet cantr-o
vast spiral, spune Hegel. Aici e vorba
de tinerete cu sperantele ei si de btrnetea
care asteapt neantul - eterna noapte. O
spune cel mai n vrst personaj, btrnul
lacheu, octogenarul Firs: Viata a trecut de
parc nu am fi trit. Acum totul s-a des-
trmat, nu mai ntelegi nimic.
Cum s mai ntelegi viata, cnd trupul,
sub efectul distructiv al entropiei, este redus
la starea de frunz czut. O frunz czut
nu e moart. Ea moare cnd a pierdut complet
aura energetic. Fr aura energetic, mate-
ria se degradeaz continuu. La fel si trupul
Motto:
Viaja a trecut de parc nici nu am trit (A. P. Cehov)
Livada cu vi]ini sau
o lume care se petrece...
Livada cu vi]ini sau
o lume care se petrece...
23
Anul IV, nr. 12(40)/2013
omului. Si-odat lumea n care am trit, am
iubit, am suferit sau am fost fericiti, dispare,
devine amintire, o amintire ce se estompeaz
tot mai mult odat cu trecerea vremii.
A iubi Livada cu viini, spun unii autori,
nseamn a-i iubi pe cei care topoarele ne-
miloase ale entropiei i-a dobort. Entropia
ne doboar pe toti. E o lege iminent si ine-
rent a degradrii materiei.
Nu moare dect cel uitat spun grecii,
dar i uitm. Si ei mor cu adevrat. Mortii
nostri dragi ne mai viziteaz din cnd n cnd,
tot mai rar, si-atunci doar n vise.
Pentru a exista etern materia trebuie me-
reu rennoit, e necesar s fie ntoars pe
dos. Nasterea e materia biologic ntoars
pe dos. Rennoirea permanent a materiei n
miscarea etern a spiralei genetice face s
existe etern.
nLivada cu viini ntlnim o lume trist,
melancolic, lipsit de viat, aproape moart,
desi nc vie, la fel ca floarea de visin, czut
delabrum. E o lumestatic, o lumeatrn-
dviei si plictisului.
Tristi sunt cei tineri, fiindc, desi s-au n-
tors n camera copilriei, se intersecteaz la
tot pasul cu cei btrni. Toti sunt legati de
copilrie, toti sunt legati de livad, toti aud
topoarele care o doboar. E ca si cum acele
topoare le-ar dobor propriile vieti.
Degeaba ncearc Liubov Andreevna s
renvie, prin cnt si dans, n actul al treilea,
fascinatia copilriei. Tuturor le lipseste en-
tuziasmul, bucuria si veselia tineretii. Dansul
lor e un dans de manechine, personajele se
misc mecanic, fr suflu, fr trire. Chiar si
guvernanta Charlotta, fost artist de circ,
magician cu certe calitti, nu reuseste s
anime lumea aceea a plictisului.
Si eaesteo femeietrist. Nu stiedeunde
este, nici cine i-au fost printii, cine este i
pentru ce exist ea pe lume
Contabilul Epihodov, plngret si umil,
calc mereu n strchini, mereu i se ntmpl
cte ceva neplcut, belea peste belea -
fie un pianjen cu care se trezeste dimineata,
fie, vrnd s bea cvas, cu un gndac, fie este
alungat cu bastonul de ctre Varia, fiica adop-
tiv a mosieresei si administrator al livezii.
Duniasa, fat n cas, e fat de trani.
Luat de copil, din mediul ei, a devenit de-
licat ca o aristocrat si-i team de orice. Dar
de ce i este team de orice tinerei fete? Fi-
indc are nevoie s fie iubit de un biat. Se
afl la vrsta exploziei hormonale si-i plac la
nebunie cuvintele drgstoase. i este
team c se va trece si nu va fi iubit.
Tnjeste dup dragoste, tnjeste s fie iu-
bit de Iasa, s-ar da oricui i-ar spunecuvinte
drgstoase, chiar si postasului, care a ase-
muit-o cu o floare, dar nu are parte de iubire.
Desi i declar c l iubeste, Iasa o res-
pinge brutal. Tnrul lacheu e singurul care
pleac la Paris cu Andreevna. Ea rmne s
astepte scrisoarea lui, care ns nu va mai
veni niciodat.
Duniasa se afl n cea mai ingrat situatie,
n mare impas: nu se mai poate ntoarce printre
trani, nu poate rmne printre aristocrati.
Se va adapta, va rmne cu Epihodov la noul
stpn? Asa credem.
Epihodov, contabilul mosiei, e cultivat
dar nu-si gseste calea de urmat. Sau poate
tocmai din acest motiv, fiindc e un om evo-
luat, e n mare dilem ...nu-mi pot da seama
ce drum s urmez, ce doresc eu de fapt: s
triesc sau s m mpuc. Ai crede n vor-
bele lui mari, dac nu s-ar dovedi a fi un ca-
botin care linge pe ascuns paharele de sam-
panie. Se adapteaz repede mersului vremii
si devine administratorul livezii cumprat
de Lopahin.
Gaev, fratele mosieresei, mereu n reverie,
mereu cu discursuri infantile, e permanent
apostrofat de Varia si de Ania. La apostro-
Irile lor, tace. n acele momente toti tac.Toti
stau pe gnduri. E linite. Se aude doar
bodogneala stins a lui Firs. Deodat se
aude un sunet ndeprtat, de parc ar veni
din cer, este sunetul prelungit i trist al unei
strune ce a plesnit.
Toti se ntreab panicati ce a fost. E sem-
nalul clar al ruperii timpului, al doborrii livezii,
al disparitiei lumii lor.
Si trectorul, personajul acela bizar, care
vine de nicieri, ntreab de gar si pleac
spre nicieri...
Trectorul e omul n general, fiinta uma-
n, care nu stie de unde vine si ncotro se n-
dreapt. ncotro se ndreapt omul, unde se
duce, dar mai ales unde va ajunge?!...
Borcanele cu dulceata de visine, din du-
lapul copilriei, ne amintesc de madlena lui
Proust si de scurgerea inexorabil, nu a tim-
pului, cum se spune adesea ntr-o prea uzitat
sintagm, ci a vietii...
Toti suntem ajunsi la vrstaLivezii cu
viini. n cutarea timpului pierdut. n fat
neantul, napoia noastr viata care a trecut.
Ne uitm napoi si ne ntrebm: ce-am fcut
cu viata noastr? Am trit sau nu? Sau ajun-
gem s spunem ca Firs Viata a trecut de
parc nu am trit... Cnd facem bilantul si
privim la realizri am ncheiat pe rosu sau n
cstig? Cine cstig nLivada cu viini?
Cstig Liubov Andreevna, femeia sen-
zual, darnic si galantoan inconstient, cu
libidoul ei insatiabil? Nu! Ea e aceea care
pierde. Odat cu livada de visini, pierde toat
energia erotic si, odat cu pierderea libido-
ului, pierde totul.
Cstig Lopahin, negustorul? Ei, aici e
misterul. Cine cstig?!...
Cstig Gaev? Fratele Andreevnei are
episodice atractii erotice fat de sora sa. Se
afl n rivalitate cu lacheul Iasa. Tnrul la-
cheu are un statut privilegiat, de gigolo.
Obraznic si tupeist, rde adesea de infantilul
Gaev. Nu pot s nu rd cnd v aud vocea.
Gaev se simte n rivalitatea cu Iasa si-i ce-
re Andreevnei s decid. Alege: eu sau el.
Cstig Petia, eternul student?! Este un
vistor idealist. Un utopic. Afirm sus si tare
c el este deasupra dragostei, dar e atras, nu
de Ania, fiica de 17 ani a mosieresei, ci de
mam. Fat de mama fetei afirm bazaconii
de genul eu sunt departe de asemenea ba-
nalitti. Noi suntem deasupra dragostei.
Iar eu, spune un mare adevr despre sine
Andreevna, reiese sunt mai prejos de dra-
goste...
Nimeni nu este deasupra dragostei te-
restre. Nici clugrii de pe muntele Athos,
desi se strduiesc, nimic de zis, cci nu su-
port picior de femeie n acel spatiu sfnt, de
parc femeile ar fi mai pctoase ca brbatii.
Doar atunci cnd vom ajunge, cum spune
Iisus, ca ngerii din cer, atunci vom fi deasu-
pra dragostei. Dar atta vreme ct suntem oa-
meni nu putem fi deasupra dragostei erotice.
Este Andreevna mai prejos de dragoste?
Este femeia senzual mai prejos de dragoste
sau este chiar n plintatea dragostei?
Andreevna atrage brbatii cu o mare for-
t. Toti brbatii o doresc, toti si ncearc no-
rocul de a se bucura de nurii ei? Este, prin
libido-ul ei insatiabil mai prejos de dragoste?
Tocmai femeile senzuale sunt cele mai rvnite
de brbati.
Dar ce este dragostea? Nu e oare explozia
naturii n floare, nu e oare explozia energiilor
hormonale, nu e energia aceea libidinal a-
juns la apogeu, emanat de femei, ndeosebi
de cele senzuale, care i face pe brbati s
roiasc n jurul lor camustelen jurul borca-
nului cu miere?
Momentul culminat este asteptarea de
ctre Andreevna a vestilor de la licitatia live-
zii. A fost sau nu vndut Livada cu viini?
Si cui a fost vndut? Ea stie c, odat vn-
dut livada, totul e pierdut. Vndut, livada
va fi dobort de topoarele lui Lopahin si
odat cu livada si lumea ei va fi dobort. n
asteptarea vestii, Andreevna trieste clipe
de mare tensiune.
Panicat de asteptare, apeleaz la fostul
educator al copiilor ei, eternul student Tro-
fimov. Salvati-m Petia! Spuneti-mi ceva,
orice... i strig ea disperat.
Petia ar fi putut s-o salveze, dar studentul
nu arefortaerotic deao salva. i spunen-
s: Nu trebuie s v amgiti, nfruntati
adevrul mcar odat n viat! Care
adevr?, ntreab Andreevna. Dumnea-
24
voastr titi care-i adevr i care-i min-
ciun.
Asta e marea ntrebare lansat de Cehov
nLivada cu viini. Cine stie s rspund la
aceast ntrebare? Ce-i adevrat si ce-i iluzie
n viata pe care o trim?
Petia, tnrul si eternul student, e ndr-
gostit de mosiereas si tocmai din acest mo-
tiv e un caraghios. El crede, sper ca ea s-l
salveze, dar ea asteapt acest lucru de la el.
Mosierul scptat Piscik viseaz la banii
ei, cerseste, se mprumut spre a plti taxele
pentru propria lui mosie
Lopahin, negustorul, nu poate ntelege
aceast lume care pare a nu tri cu picioarele
pe pmnt, att de nechibzuiti, att de lip-
siti de simtul practic... Pentru el, lumea
aceasta aristocratic e o lume de ciudati.
Lopahin este nvingtorul. Dar este nving-
torul nvins. El a rmas din copilrie ndr-
gostit de imaginea mosieresei, cnd, btut
de tatl su, Andreevna l-a condus la lavoar
si l-a splat de snge.
Apropierea fiului de tran de tnra mo-
siereas de atunci, spre care niciun tran nu
si-ar fi ridicat ochii, a rmas ca aceast fan-
tasm erotic din memoria copilriei pe care
n aceste momente o reitereaz. Crede si
sper, cumprnd livada, c fantasma va de-
veni real, c Andreevna si va pleca ochii
asupra lui, dar e stngaci si stingher.
Lopahin nu are forta de atractie asupra
mosieresei desi are, ca atu, livada cumprat
si multi bani. Dar nici el nu se poate ridica la
nivelul ei, nici ea nu se poate cobor la nivelul
lui, la viata lui banal, la banalittile lui.
Livada a fost vndut. Lopahin a licitat
si a cstigat. Dar a pierdut-o definitiv pe
Andreevna.
La aflarea vestii, Andreevna plnge. Stie
c pentru ea totul s-a sfrsit. Ania, fiica ei, o
consoleaz, o ncurajeaz, iluzionnd-o cu
optimismul tineretii. Vom sdi o alt livad,
mai artoas dect asta, i, cnd vei vedea-
o, o bucurie, o bucurie linititoare, o bucu-
rie profund ti va umple sufletul... Dar
neobositul libido al rusoaicei se stinge odat
cu vnzarea livezii.
nActul 4 se revine la decorul din actul
nti - camera copiilor. Dar acum pare o ca-
mer de btrni ajunsi parc n mintea co-
piilor. Este golit de tablouri, putin mobil
rmas e adunat pentru vnzare. E pustie.
Liubov Andreevna, ca o adevrat aris-
tocrat, a mprtit toti banii din portofel t-
ranilor care au venit s-si ia rmas bun.
Iasa aduce o tav plin de pahare cu sam-
panie. Nu bea dect el si Lopahin din sam-
pania contrafcut de opt ruble sticla. Ceilalti
se prefac c nu au auzit invitatia. Trenul tre-
buie s vin imediat. Lopahin este nerb-
viat.
Care e rostul vietii umane? Trndvia aris-
tocratic sau munca asidu? Ce alegem?!
Iasa este un arivist cinic. Lipsit de cel
mai elementar bun simt al omeniei nu vrea
s-si s-si ia rmas bun, nici mcar n ultimul
ceas, de la mama sa, tranc, venit s-l va-
d. Obisnuit de mosiereas nc de tnr cu
traiul trndav, acest gigolo obraznic si tupeist
nu se mai poate cobor la nivelul unei trnci.
Este singurul care pleac la Paris alturi de
Andreevna. Aici nu-i de mine, nu pot tri...,
zice arogant Iasa.
Credem c dintre toti pretendentii Andre-
evnei si dintre toate personajeleLivezii cu
viini, Iasa este cel care cstig n noua lume
ce se ntrevede. Si nu doar ca gigolo, ci ca
un arivist fr scrupule.
Gaev, fratele mosieresei, rmne. S-a an-
gajat ca financiar la o banc din Harkov. Ania
pleac la mtusa ei, Petia la Moscova. Varia
pleac administrator la o mosie nvecinat.
Guvernanta Charllota a ncropit o boccea n-
chipuind un copil. Nu stie ncotro s-o apuce,
nu-si mai afl drumul. Dar leagn bocceaua
aceea, nchipuind un ft n brate. Taci, b-
iatul meu scump. Charllota a nteles pentru
ce exist..., dar va avea, n mod real acel copil,
pentru a sti pentru ce exist cu adevrat?
Sau se va multumi cu bocceaua, nchipuind
un ft! Piscik e cel mai fericit. A fcut rost de
bani si a venit s-i aduc lui Lopahin datoria.
De unde? Pe cnd era att de disperat c nu
mai are cu ce plti taxele, un student la filo-
sofie, n tren, i-a sugerat solutia - s sar de
pe acoperisul casei. Sri, zice, i se rezolv
toate problemele... Dar nu amai fost nevoie
de aceast solutie final pentru a rezolva
astfel problemele existentei. A nchiriat p-
mntul lui galben unor englezi. Acum e fericit,
e surescitat de fericit, a venit s aduc o parte
din banii pe care-i mprumutase.
A doua tristete a Andreevnei este Varia,
fiica adoptiv. Prima este Firs, lacheul octo-
genar. A fost dus la spital, spune Ania.
Andreevna a visat s-o mrite pe Varia cu
Lopahin. Dar nici Varia, nici Lopahin nu simt
vreo atractie, fug unul de cellalt. Lopahin l-
a angajat pe contabilul Epihodov ca admin-
istrator n locul Variei.
n scena de la plecarea din camera copi-
lrie, Gaev, rmas acelasi ins infantil, plicti-
sitor cu discursurile sale interminabile si cu
obsesia miscrii bilelor pe masa de biliard,
exprim totusi cel mai bine aceast schimbare
de lumi. Toti ne prsesc, Varia pleac
Am devenit deodat inutili, spune Gaev.
Cnd atingem o anume vrst, toti devenim
inutili, niste poveri ale existentei...
n afar de Varia si Lopahin, toti au rmas
niste infantili.
Cu acelasi aer credul, Trofimov, eternul
student, strig idealist: Te salut viat
nou!
n actul patru, lumeaaceeapareo lumea
haosului. Trofimov nu-si mai gseste galosii.
Pleac la drum fr galosi... n noua lui viat
i lipseste fundamentul - picioarele pe
pmnt.
Dintre toti, Liubov Andreevna simte cel
mai acut pierderea livezii cu visini. Odat cu
tierea livezii (n fundal se aud topoarele care
doboar copacii) ciclul ei biologic pare a se
fi ncheiat. Energia ei erotic, care prea
inepuizabil si o fcea dorit si adulat de
brbati, s-a epuizat. Odat cu tierea livezii a
pierdut totul, viata, tineretea, fericirea.
La fel cartea si teatrul sunt amenintate s
fie doborte de topoarele internetului si ale
televiziunii, asa cumLivada cu viini a fost
dobort de topoarele lui Lopahin. Mai este
totusi o sperant: mai sunt nc oameni tineri
carenu renunt lacarte, carenu o las s fie
dobort de topoarele tabletelor, internetului
si televiziunii.
Sunt nc destui tineri ca Ania, fiica
Andreevnei, n etate de 17 ani, care mai ci-
tesc. Ania i spune mamei sale: Noi, mam,
mpreun vom citi crti... Nu-i aa? vom
citi n noptile de toamn, vom citi multe
crti i n fata noastr se va deschide o lume
nou, minunat
Dar lumea veche? Lumea veche e dobo-
rt de topoarele entropiei, la fel cum livada
e dobort de topoarele lui Lopahin.
O simte cel mai bine octogenarul Firs. E
singurul care rmne. E uitat de toti si ncuiat
n cas. Ca ntr-un mormnt a rmas ncuiat.
E ncuiat. Au plecat... Viata a trecut, de
parc nu am trit...
Dar cine poate spune, la btrnete, c a
trit?!...
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
E
v
o
l
u
j
i
a

d
r
a
g
o
s
t
e
i
25
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Gheorghe A. STROIA
Cu certitudine, de secole, sau
mai bine-zis de milenii, Omul a
visat s treac de la statutul de
sclav la cel de om liber. ns, de
cele mai multe ori, de-a lungul
istoriei, nu att libertatea luat
ca atare a fost problema n sine,
ci libertatea de expresie, de expri-
mare, libertatea cuvntului n ul-
tim instant. n contemporane-
itate, din nefericire, desi exist o
mult-aclamat libertate de expri-
mare, omul este tot mai ngrdit
s-si exprime liber sentimentele.
ncarcerarea n cotidian, grijile
aparent banale sau mrunte ale
existentei, febra ntlnirilor cu
spetele destinice potrivnice, in-
firmittile sufletului (din ce n ce
mai evidente), fac din contempo-
ran un specimen mai greu de
adaptat, inadaptabil, chiar, ce-si
manifest frustrrile ntr-o mani-
er incredibil.
Adeseori, depsirea oricrui
obstacol, prin ntinderea aripilor
pregtite de zbor, elibereaz att
trupul - ct si spiritul - de traume,
coloreaz viata n nuantele curcu-
beului, umple vidul cu vise mpli-
nite, asterne peste ceata cotidi-
an momente de superb reverie.
Poezia, prin simpla ei constitu-
tie, are toate aceste functii. Ea
vindec neputintele, transform
lumina zilei n halou, schimb c-
rrile destinice, adaug puteri la
limita miracolului si ridic muri-
torul la ranguri demiurgice. Aco-
lo, n lumea lui, poetul se reg-
seste, capt puterea de a se re-
construi, de a se reinventa. Din
piesele de puzzle ale existentei
sale monotone, el ridic furtuni,
creeaz explozii astrale si recons-
tituie incipitul universului. Indi-
ferent dac particulele ce formea-
z subcuantica poeziei (similare
tahionilor si quarcilor superlu-
minici), poetul va rmne ntot-
deauna bosonul (particula lui
Dumnezeu), care va da consis-
tent lumii, greutate oricrui rost,
mplinire fiecrui vis.
n spectrul poeziei contem-
porane, o voce aparte, aproape
patriarhal, insinund subtilitti
si rafinament liric, este si cea a
poetului Apostu Panaitache Vul-
tureanu. n fiecare vers, zgrcit
n a irosi ceva, toate cuvintele si
au locul lor bine definit, iar lantul
creat este pur si simplu specta-
culos. Un spectacol tandru care,
departe de a fi monoton, este re-
gizat dup reguli proprii, resimtite
de cititorul avizat fie ca provo-
cri, fie ca momente de meditatie.
Interesant este si modalitatea
de expresie, ncercnd ncifrarea
si apoi decriptarea sensurilor,
printr-un aparat poetic propriu,
expresiv, meditativ, coerent si
punctual. Lucrarea cuprinde
cinci suite, intuibile prin motto-
ul ce le separ: Camera Inutil,
Visarea Viejii, Chemarea, Ru-
gul si Cltoria. Este nota n
subsidiar a cifrei cinci care, din
punct de vedere numerologic,
este simbolul LIBERTTII, gu-
vernat de aventur, curiozitate
si cunoastere. mptimitii
acestei cifre pot fi perceputi de
ctre adulti ca niste copii rebeli,
dispusi oricnd s inoveze, s n-
vete lucruri noi, dar si ca pe en-
titti spirituale puternice nflo-
rind mult mai trziu, din nevoia
de a experimenta ct mai multe
aspecte ale vietii, pn la inter-
sectarea cu vocatia real si cu a-
devratul destin. Aspecte oferite
din plin n parcursul poetic al lui
Apostu Panaitache Vultureanu.
Camera inutil - contine, de
fapt, un lant de poezii, desprinse
din prima poezie, fiecare vers ur-
mtor al poeziei prime reprezen-
tnd titlul, dezvoltat n continu-
turi, al poeziei urmtoare. Teh-
nic pe care poetul o dezvolt si
n a treia suit (Chemarea) si n
a cincea (Cltoria). Stihurile
crtii sunt bogate n sensuri, cu
o semantic special, friznd
conventionalul si ndeprtnd
fiorul de banal pur modernist.
Tonul versurilor este unul patri-
arhal, poetul situndu-se undeva
n propria-i lume, de unde, demi-
urgic, aprinde scnteia, oferind
lectorului focul cunoasterii. Desi
se decreteaz inoportunitatea
strigtului contrastnd tcerii, a
prerii destrmnd amintirile, a
viselor ne(mai)visate, se cons-
truieste abil, sinergic, contra-
punctic, o axiom a Fericirii,
constnd n mpletirea n sim-
plitatea vietii, a sumelor de lu-
cruri mrunte, crora nu li se d
importanta cuvenit: E inutil
aceast ncpere/ Cu o biblio-
tec-n fier forjat/ nconjurat
numai de tcere./ E ca un strigt
care nu-i strigat.
O alt tehnic peremptorie
abordat este cea a condens-
rii prin extensibilitate. Poezia
initial, presupus a fi prea am-
pl, sau dilund accentuat sen-
surile, a fost spart n pasaje
lirice de sine stttoare, putnd
fi tratate separat, dar arondate
semiotic fiecrei poezii anterioare
a ciclului. Se reuseste, astfel,
crearea unui sens extins, a unei
perspective panoramice, dar fr
a se pierde din sensibilitatea
ideaticii, fr a se dilua concen-
tratia solutiei poetice. Prin re-
unirea tematicilor exprimate, se
reuseste a se (re)compune culo-
rile spectrului, n aparent alb si
insipid, ns situat anterior tre-
cerii sale prin dispersie. Este ca-
zul pasajelor Chemarea sauC-
ltoria, cicluri debordnd de
esente initiatice, nflorind pre-
cum luminile amurgurilor n au-
rore sau strlucind mimetic peste
necuprinsurile cerurilor sngerii
de toamn. Un loc special este
cel acordat originilor, arondat si-
nopticii poeziilor dedicate mamei
sau tatlui, un cnt duios de a-
ducere aminte.
Regsim, uneori n liricile cr-
tii, jocuri semantice, create prin
variatii senzoriale, schimbri
bruste de valori gramaticale,
specifice unui artizan, amintind
de instantaneele stnesciene: E
lumin destul. Privirile mele/
nu vd dect o singur masc./
Dar ea nu exista nc,/ aa c e
loc, e loc, este... (Edict). Prezent
n versurile ciclurilor este si teh-
nica ingambamentului, nonco-
incidenta unittii de sintax cu
cea din vers, ce confer o aur
aparte prozodiei si un farmec
special poeziilor, tehnic adesea
utilizat n lirica lui Lucian Blaga
(Eu nu strivesc corola...).
Inedit este si viziunea poe-
tului asupra arhitecturii vietii si
creatiei. Construindu-si, dup
Visarea vie\ii sau o alt
abordare a nevoii de
libertate a eului poetic
Visarea vie\ii sau o alt
abordare a nevoii de
libertate a eului poetic
26
propria perceptie o alt valent
a piramidei lui Maslow, poetul
ridic pe un rug, cel mai probabil
vertical ascendent, aseznd stra-
tificat: nevoile sale spirituale,
idealurile, sentimentele, produ-
sele gndirii, strile, iubirile, ano-
timpurile si, de ce nu, valorile (ca
principii imuabile). Valoarea su-
prem nu poate fi alta dectprie-
tenia, asezat la baz si consti-
tuindu-se ca temelie a tuturor lu-
crurilor. Prietenia sincer, dez-
interesat, de care nu fiecare mu-
ritor poate avea parte (poate fi
dorint, dar n egal msur si
ideal). Exist n aceast cons-
tructie de tip rug-piramidal, ntr-
o strns ntreptrundere, att
mplinirile, ct si nemplinirile,
nedumeririle si ntrebrile, tris-
tetile, curiozitatea specific ino-
vatorului, iubirile (ca niste slcii
plngtoare) si trecerea implaca-
bil a timpului (o entitate cvasi-
puskian, silentios de dureroa-
s). Constient de perfectibilitatea
constructiei sale, poetul nu re-
gret pe cele fcute, ci pe cele
rmase de fcut, n contratimp,
n contrapartid cu soarta: Stati
putin/ Ateptati-v rndul/ Este
rugul meu/ Si nc nu m-am gn-
dit/ Ce s fac cu el/ Voi hotr
mine/ Astzi sunt plecat cu tre-
buri/ Pe la surori/ Si pe la frati...
Motto-urile fiecrei prti sunt
inteligent alese, ele exprimnd
scurgerea timpului n picuri al-
bastri de suflet, alternantele si-
sifice ale ciclurilor vietii, iminenta
sfrsitului dar si chemarea la ju-
decat, spre dobndirea nemu-
ririi. Rimele iscusite confer aro-
me clasice microdioramelor lirice
de o frumusete evident, iar acolo
unde rima lipseste, se intuieste
prin ritm si cantabilitate.
Prin supletea cuvntului,
atent selectat, insinund triri ce
eman romantism, prin detaliile
fin inserate n versul, prozodia si
stilul alternativ al arhitecturii po-
etice, Apostu Panaitache Vultu-
reanu este, fr rezerve, una din-
tre vocile importante ale poeziei
romnesti contemporane. Din
nefericire, nu att de cunoscut
pe ct ar merita, poezia sa rmne,
n esent, una valoroas, reite-
rnd armoniile si dizarmoniile
vietii, si nchinndu-se singurei
divinitti pe care poetul o recu-
noaste, cu toat puterea fiintei
sale astrale: Dumnezeul Cuvn-
tului.
Si apoi, chiar dac nu putem
fi n totalitate de acord cu opera
cuiva, trebuie s pozitivm efor-
tul, actul creator, curajul si mai
ales perseverenta n a-si dobndi
propria libertate, pe msura as-
piratiilor proprii, asa dup cum
bine spunea iluministul Voltaire:
Iti dezaprob spusele, dar voi
apra pn la moarte dreptul
de a le rosti.
Ori, punnd n balant noti-
unea de libertate cu cea de cu-
noastere de sine, sintetic expri-
mat de Nathaniel Hawthorne-
Ce alt temnit e mai ntunecat
dect adncul propriului nostru
suflet? Ce temnicer mai necru-
ttor cunoatem, dect pe noi
nine? - atunci vomadmiracu-
rajul poetului de a nu-si atribui
schimbarea lumii ori a sinelui
colectiv, ci doar asumarea pe
deplin a motivrii si schimbrii
eului propriu, a crui unic plus-
valoare este ELIBERAREA sa
prin POEZIE.
Ayteptare
M-am asezat cu capul pe cadrul gndului tu,
ca o stea muribund la marginea universului
Cteodat, ncerc s-aprind un colt,
lsndu-le pe celelalte patru ntr-o umbr ce alunec
petale de piatr asemeni unei himere vii
Mi-am strns umerii nfiorati
de plcutul venin al vrfurilor de-amor
pe care le nfig n sngele amortit noptile pierdute
Iarna a trecut, si orice gnd abandonat m va prinde
n visuri senine,
Cuget lucid
Inocent de lut.
Pe sina sperantei trec iubitorii de vid
spirite reci.
Vid
Cnd plngi, aduni viscole-ntre pleoape
nori vineti se preling din cap pn-n picioare
netezindu-ti clciele.
Am nceput s uit cum arat sclipirea ochilor ti
mi pare c visul de-a evada din betia acestei umbre,
s-a spulberat o dat cu timpul.
Nu m-am nscut cu mai multe inimi
si chiar de-as fi avut,
ar fi ncetat s bat pe rnd
precum ceasurile uitate la amanet.
Nu-mi doresc ca cineva s mi se alture,
cci dorul este precum un ciob ce-mi strpunge tmplele
si-mi biciuieste obrajii, lsnd tlpi de durere n suflet.
Taci! Nu spune nimic, lipseste un os...
Tu eyti...
Ochii ti nuntru tin o corabie si mi-o dau
plin cu velur de privire goal si rubine
sfrmate de visuri, de cderi, de degete.
Azi-dimineat un demon a prins aripi ntr-un moment
de neatentie si coarnele sale nlturate trosnesc
sub picioarele mele pe asfalt.
Voalul primverii n bulbul trudit de sens
urlet sau murmur, trsur sau emul, tu za
nltat din trn cu snii de nori, cataract
de luceferi sau de pic.
Alturi o oglind se apleac, ti transformi precisul
devenind o femeie rece, o stafie cu voalul primverii
n bulbul trudit, plutele ti car mersul si razele
spre amurg lucirea.
Georgian GHI}~
Fragonard - Furtuna
27
Anul IV, nr. 12(40)/2013
ntre cele 25 de poeme ale
plachetei Obryii (2013)*, de
Adrian Botez, ntmpltor (n nu-
mrul de ordine dat de autor), sau
nu, cel ce d titlul ntregului, de
sub numrul cogaionic-initiatic
yapte (al grupei de6 + 1 cavaleri
/ rzboinici ai Zalmoxianismu-
lui, nicidecum din droaia tardi-
vilor: maltezi, ioaniti s. a.), asadar,
sonetul n reverberri voicules-
ciene, Obrsii - nu-mi am o-
bryia-n vulcanii-acestei lumi
/ de carne preaflmnd yi ne-
buni ! / din lumea Frumusejii-
am asfinjit / Iubirea-i raza care
m-a urzit... // cu ct aici mai l-
trtori sunt cinii / cu-att m-
nalj spre astrele preasfinte: /
hoiturile mpujite yi strinii /
mi-alung sufletul din fraze yi
cuvinte ! // pleca-voi de aici ca
iar s fiu iubit / yi s iubesc - cu
ngerii-nfrjit: / vreau s respir
lumini yi Dumnezeu // nu - sufo-
cat - ur s scuip din greu: / m
voi topi-ntre duhuri-simfonii /
n armonii eroice yi vii ! -, nu-i
dect un diamantin crez poetic
botezian, ars poetica de sublim
paradoxist, meditatie catharsis-
profund la hematiile-stele dintr-
o absolut ninsoare, dup cum
Ion PACHIA-TATOMIRESCU
se certific si n nchiderea din
poemul (n dispunere verslibris-
t), Sngele crimei yi rima: ...
luati rdcinile crimei - si ardeti-
le cu/ focul cel viu al / rimei: sn-
gele se va stinge - yi / peste toat
lumea yi firea - din nou yi/ des-
vryit - va / ninge (s.n.; p. 44).
Pe fir derulat de Ariadn la-
birintic-minoic, ori de bacovian-
lacustru, eroul liric botezian se
avnt cu farmec printre reliefuri
cotidian-cosmic-virgine si de
spirit galactic-spiralt, peste
frontierele estetice marcate - prin
istorii - de literare curente-flu-
vii / ruri. Spre deosebire de di-
moviana camer-serie-labirintic
n tridimensionalitatea limitei
tragic-existentiale, cu zugrveli
/ fresce onirice, sau de alte ca-
mere de mercur / plumb cu /
Ir iesire prin cele nou ce-
ruri, eroul poemelor lui Adrian
Botez, dinObryii, estedat afar
din camera-i ce urmeaz a fi ocu-
pat de altul, fie acesta chiar si
sartreanul nsine, sine si
pentru-sine, fie chiar si vreo
sacr pereche noician, sinele -
sinea etc., camer (lacustr)
cu fereastr de-o viat (dar ci-
neva se va muta n / ea - acolo
unde eu am privit pe / fereastr -
printre ficusii de la / fereastr - o
viat). n labirinticul hol de
mare tain administrativ, n
faja uyii de la camera cealalt,
tot mai fosforescent us, el
asteapt a fi chemat n camera
nou, cu speranta c poate aici
si va rezolva toate problemele
locative, ns nimeni nu d /
buzna - printr-o us nchis... //
usa este nchis - dar / din cnd
n cnd - perfect aleatoriu - pe
gaura cheii [...] / si iau zborul
stoluri de / aureole fierbinti - de
parc ar fi suflate/ balonasede/
spun - printr-un pai (p. 5 sq.).
Pn ce-l cuprindeFocul (initia-
ticul element din fundamentul
lumilor: limbi deflcri -plli
si scntei uriase - si aici ar fi de
remarcat piricul oximoron copu-
lativ-botezian, de pe-aceeasi
esent, de pe-acelasi palier al
elementului), pn ce sunt n-
locuite aureolele / gaura cheii
si chiar / usa ntreag, dureaz
asteptarea-i exasperant politi-
coas si / prfuit administrativ
- din holul devenit / acum / invi-
zibil (p. 7).
Mai n aval, printre teluric-
celestele reliefuri ale nsingurrii
ens-ului, ale brumat-ntomnrilor
botezianului erou liric, noaptea-l
pzeste cu briciul deschis, un
brici ct o sabie damoclesian,
temndu-se (ca n initiaticele
basme ce tin de oralitatea cult
a Zalmoxianismului) c si va ve-
dea n clipa urmtoare - capul
czut - nsngerat - / la / picioa-
re, inclusiv la picioarele fiintial-
poetice: iambi, coriambi, peoni,
anapesti, dactili etc.
Si mai ncolo, pe Valea Diatei
Mici - de-acum, si numai ca a-
venturos-villonesc erou al poe-
melor lui Adrian Botez - nu pierde
prilejul si - cu credintadeanu fi
vreodat falsificat de furi - si
face un testament obstesc-pa-
radoxist: las mostenire cioclilor
care / m vor purta spre mormnt
- o / bere - de mult de mine / but
[...] / ...groparului nu-i mai las /
nimic: deja / cnd ne-amncierat
n crsma lui Hristu / Desteptu -
i-am / scuipat direct n / gur -
guma mea / bisericeasc [...] / ...
celor care m plng / mustcind
ipocrit si m / scrbos - brfesc
de / prie varul de pe pereti - le
/ [...] / ...muierilor pe care le-am
iubit si / mi-au artat - chiritor -
trtita - eu nu le / rspund cu /
aceeasi msur: menuete n po-
sete / [...] ...celor care nu m-au
plns - desi mi-au tiat / mrunt-
mruntel ceapa - la / praznic...
(Diata cea mic, dup fratele
meyter Franois Villon, p. 9 sqq.).
Botezianul erou liric mai
constat, fireste, c don J uan
nu exist - dect pentru / ama-
zoanele - incendiatoare... (p.
12), c ...Ft-Frumos o / ajut
pe Ileana / Senzitiva s-si duc /
bagajele... / [...] / ...nu s-i / dea/
bacsis - / ci s / danseze [...] a-
mndoi: menuete n / posete...
(p. 13), c nu mai are n suflet
plns, nici ur / pentru nobilul
[...] boi de trtur (Eu, Villon,
p. 15), c e de strjuit Raza de-
Ametist (Un biet contraban-
dist, p. 17), c Tmplarul nu mai
face case - ori / ferestre - doar /
sicrie - si lumea nu mai este dect
/ un mort fardat (Ecouri de
lumi, p. 18), c stele multe au
ltrat n limba[-i] cea uitat (Era
n amurg, p. 21), c Iisus Hristos
i ntmpin - de-acum - cre-
dinta (M-ntreab strmoyii,
p. 24), c o lume pereche Hris-
tosu-a zidit (nceput de sep-
tembrie, p. 25), c-i un biet
nebun / cu mintea schingiuit
ntre spini (Sonetul unui biet
nebun, p. 28), pe cnd icoana
struie-n gtlej - mr de / aur ne-
mistuit de pcat (Pieziy de oc-
tombrie, p. 29), pe cnd lumina
lunecnd pe rou / desface inima
n dou (Lumin galben, p.
30), n vreme ce asupr-i, zgo-
mote se nruiesc [...] / apocaliptic
- precum barosul pe / mistic
(Semne de coborre, p. 35) etc.
* Adrian Botez, Obryii, Rmnicu-
Srat, Ed. Rafet, 2012 (pagini A-5:
52; ISBN 9789731461731).
Medita\ii la hematiile-stele
din absoluta ninsoare
Medita\ii la hematiile-stele
din absoluta ninsoare
28
Cnd pretendenti la Nobelul suedez
ignor sau sfideaz n scris Romnia si va-
lorile ei, desi se hrnesc din Romnia, pentru
c si pstreaz calitatea de cettean al ei,
culeg premii literare internationale sau au-
tohtone desi public ntr-o limb alambicat,
lipsit de frumusetea strbun dar inundat
de neologisme care de care mai de nenteles,
ca si textul firmelor care l-a nlocuit pe cel
romnesc, doi romni, sotii Otilia si Vasile
Sfarghiu, bucovineni, n nici maximum 70
de pagini, ne ofer o nalt lectie de romnism:
cartea, brosur spun ei, cu modestie, Nicolae
Iorga yi $coala de lemnrit din Cmpu-
lungul Bucovinei.
Editat la Axa-Botosani n 2012, cu un
Argument semnat de Vasile Sfarghiu, care
ne pune pe mas cartea cu oameni, faptele
si ntmplrile petrecute acum o sut si mai
bine de ani, desfsurate sub ochii celui care
a fost supranumit patriarh al culturii rom-
nesti - Nicolae Iorga - la Cmpulung Moldo-
venesc, n plin trupul Bucovinei de mult fu-
rate nou, romnilor, si cu un cuvnt n loc
de prefat, semnat de prof. univ. dr. Mihai
Iacobescu, de la Universitatea Stefan cel
Mare din Suceava. Acesta din urm ne asi-
gur - ceea ce amconstatat si noi - c lucrarea
redactat de cei doi autori - sot si sotie -
doi intelectuali de elit ai urbei de la poalele
Rarului, din documente inedite si din scri-
sori prfuite, i onoreaz, iar pe cititori i bu-
cur, ea reusind performante.
Cnd n Romnia putini mai tin s-si
aminteasc despre ceea ce au fost si nsemnat
n promovarea civilizatiei locale fostele Licee
industriale sau scolile de nvtare a mese-
riilor, ei, Otilia si Vasile Sfarghiu, ne vorbesc
elevat despre Nicolae Iorga si Scoala de lem-
nrit din Cmpulungul Bucovinei, institutie
care a lucrat si vndut savantului romn mo-
bila care si astzi d valoare Caselor N.
Iorga de la Vlenii de munte.
Cnd n Romnia de astzi marile perso-
nalitti stiintifice, literare, muzicale si de art,
oamenii de cultur n general, sunt tinuti n
umbr de politica vremii ori nu intr ei n arena
sfetnicilor trii (vezi cazul academicianului
Florin Constantiniu care pn n ultima clip
a vietii a dezavuat politica gunoas si oame-
nii care o promoveaz), autorii cmpulungeni
vorbesc nu doar despre Scoala de lemnrit
si Nicolae Iorga, savantul, care n conditiile
de atunci, prin 1910, a fost declarat persoana
non grata n Bucovina, ci si despre familia
Iorga, despre cei 11 copii ai lui, despre Eca-
terina Iorga, sotie si o mam exceptional,
despre profesorii scolii, despre preocuprile
lor. Aflm c unitatea, scoala cmpulungean,
si-a deschis portile la 10 noiembrie 1895 ca
scoal de stat, chiar cu denumirea aceasta.
Scolii de lemnrit i se mai zicea Scoala pentru
prelucrarea lemnului. Era singura n Imperiul
austro-ungar cu predare n limba romn;
atunci Bucovina nc de la 1775 se afla sub
dominatia strin.
Profesionalismul absolventilor scolii era
cunoscut si respectat pn si la Viena, Capi-
tala Imperiului, iar N. Iorga, ca si romnii, n
general, l promovau. ntemeietori, fosti elevi
sau deveniti profesori ai scolii, oameni cum
au fost Ioan Pslea, Gavril Uriciuc sau Ion
Stefureac beneficiau de consideratia savan-
tului.
nc de la 7 aprilie 1908, ei si cu altii ca ei,
ndrgostiti de ceea ce nsemna lemnul p-
durilor romnesti, au nfiintat la Cmpulung
Moldovenesc prima asociatie de tip coope-
ratist pe care au denumit-o Prima tovryie
productiv pentru lucrarea lemnului a me-
seriayilor romni din Cmpulung (Bu-
covina) - conductor al ei fiind Gavril Uri-
ciuc, un fost absolvent, iar N. Iorga un sta-
tornic nu doar client al tovrsiei. Renumele
scolii l-a determinat pe profesor s-si trimit
unul din fii, pe Petric (1894-1965), devenit
mai trziu ofiter, s nvete sculptura n ate-
lierul profesorului Ioan Pslea de la tovrsia
din vestita Bucovina.
Petru cum se mai poart? ntreba Doam-
na Ecaterina N. Iorga, sotia savantului, cnd
i scrie la 12 ianuarie 1911 unui binevoitor de
la scoal...
La tovrsia de la Cmpulung si-au co-
mandat mobile nu numai familia Iorga, ci si
familia Brteanu, alti oameni din sfera politi-
cului, stiintei si culturii din regatul Romnia.
Drag Domnule, Am primit lucrrile
Dvoastre care fac admira(ia tuturor cer-
cettorilor casei mele. Nu v pot mul(mi n
de ajuns pentru gustul yi grija cu care sunt
executate, scria N. Iorga, unuia din con-
ducerea scolii, dup ce pn atunci cores-
pondenta cu scoala o semnase sotia sa,
Doamna Ecaterina Iorga.
De aceste bijuterii, familia Iorga s-a fo-
losit pe tot timpul vietii componentilor ei,
scriu autorii (p. 39). Dup pornirea lor spre
alte trmuri, casele de la Vlenii de Munte
s-au constituit ntr-un muzeu memorial, bun
national, al tuturor romnilor.
Piesele mobilierului si exponatele din sa-
lonul mare sau dormitoare sunt nftisate n
carte prin bunvointa doamnei Carmen Io-
nescu, muzeograf la Casa N. Iorga din Vle-
nii de Munte.
Cu mult usurtate se pot observa briele
tricolore de pe mobilele executate, scriu au-
torii, si prezint aspecte semnificative al ps-
trrii simbolisticii celor trei culori n ipostaze
diferite n conditiile n care Bucovina cu Cm-
pulung erau parte a monarhiei duale austro-
ungare.
Tricolorul atunci putea fi ntlnit (si s-a
pstrat) de la semnul de carte bisericesc la
brul-cingtoare al copiilor, la brnetul de
peste mijlocul femeii, la bata pristorii, n vrsta
traistei, pe ulcica sau blidul de lut, pn la
cocarda flcului de la hora satului, ca s le
aminteasc c sunt romni, conving Otilia si
Vasile Sfarghiu. El s-a pstrat ca simbol al
romnismului si n Colectia de stergare aflate
n Muzeul Lingurilor din Cmpulung Moldo-
venesc, oper lsat nou de profesorul Ion
Tugui, care le-a colectionat din ntreg fostul
ocol domnesc, ceea ce face astzi si bucovi-
neanul Ioan Grmad, proprietar a celei mai
importante unitti muzeale din propria lo-
cuint care adposteste circa 9000 de expo-
nate, etalate n mai multe sectii si expozitii,
mult cutate si apreciate de romni si vizi-
tatori chiar si din strintate. Dou cingtori
brbtesti, simboluri ale apartenentei tra-
nului cmpulungean la romnitate, ca si chi-
mirul cu briele tricolore cusute pe el, sunt
valori scumpe romnilor de pretutindeni.
Ion N. OPREA
29
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Nimeni nu vrea s n(eleag c trico-
lorul nu-i altceva dect culorile na(ionale
ale fiecrui romn, ori unde va tri. Nu sunt
culori regale, ci na(ionale, spunea profe-
sorul si lucrtorul n arta lemnului Ion Pslea
ntr-o mprejurare care cerea explicatiile sale.
O constiint care a repetat mereu acest ade-
vr pn ce la 29 decembrie 1952 si-a gsit
odihna n localitate, la Cmpulung. Si pentru
el, Ion Stefureac umbla cu aparatul de fo-
tografiat n mn yi cu sacul de merinde n
spate prin satele noastre, desennd desene
de pe mobile vechi, fotografiind por(i (r-
neyti, cumprnd lzi afumate descoperite
prin poduri de case...
Ca n copilrie, rmnemsi astzi coplesiti
cnd ntlnim cu emotie vestitele versuri din
binecunoscutul Imn-testament Trei Culori -
a unui alt bucovinean - Ciprian Porumbescu,
repetate n cartea sotilor Otilia si Vasile Sfar-
ghiu, ea profesoar de limba si literatura
romn, el inginer agronom:
Iar cnd, fra(ilor, m-oi duce
De la voi yi-o fi s mor
Pe mormnt atunci s-mi pune(i
Mndrul nostru tricolor.
Dup venirea la putere a partidului unic,
PCR, pe versuri rescrise n viziunea sa, ace-
easi melodie - de la Trei Culori - a fost preluat
pentru fanfar si a stat la baza Imnului na-
tional al Republicii Socialiste Romnia, pre-
cizeaz autorii crtii citate. Tot ei ne reamin-
tesc, muzica cntecului patrioticPe al nos-
tru steag e scris Unire este folosit astzi
de Albania pentru Imnul lor national Hymni
i Flamurit.
O carte care se ncheie n Note, cu o
consistent bibliografie, explicativ. Folo-
sitoare tuturor care simt romneste.
N. 19 noiembrie 1913, n com. Poduri, jud.
Bacu - m. 1 decembrie 1948, la Bucuresti.
Prozator, critic literar, traductor, publi-
cist, editor, ofi(er. Fiul Olimpiei (n. Sova),
casnic, si al nvttorului Gheorghe Chir-
noag si-a nceput studiile n satul natal
(1920-1924), continundu-le apoi la Liceul
Militar General de Divizie Gh. V. Makarovici
din Iasi (1924-1931). mbrtiseaz cariera de
ofiter, dar cocheteaz concomitent si cu scri-
sul, n 1929 debutnd cu proz nFoaia tine-
rimii si colabornd apoi cu schite, povestiri,
fragmente de roman, note si recenzii critice
n periodiceleBrayovul literar, Calendarul,
Familia, Festival, Front literar, Gndul ro-
mnesc, nsemnri ieyene, Jurnalul literar,
Lamuri, Litere, Pmntul, Porunca vremii,
Sfarm-Piatr, Tribuna literar, Tribuna
Transilvaniei, Universul literar, Via(a, 13
s.a. Activnd n Garnizoana Brasov, n martie
1934 nfiinteaz n orasul de la poalele Tm-
pei, mpreun cu Nicolae Cantonieru si Aurel
Marin, editura si revista lunar de literatur
si cronicFrize, n care semneaz proze si
cronici literare tioase, ce au strnit vii con-
troverse. Atacat nc de la primul numr de
profesorul sibian Pimen Constantinescu, care
a declansat o veritabil campanie de pres
mpotriva revistei si l-a acuzat c promoveaz
literatura subversiv, tnrul critic l provoac
la duel, gest negustat de superiorii si, care
i-au interzis s mai semneze cu numele real
n pres. Asa s-a nscut pseudonimul Ema-
noil Radian, cruia i s-au alturat, n timp,
Melania Chirnoag si Teodor Chiru. Desi eve-
nimentul invocat a dus n cele din urm la
disparitia publicatiei, numrul din iunie-iulie
1935 fiind ultimul, nu a abandonat activitatea
literar, debutnd cu volumul de nuveleCar-
te de dragoste (Ed. Frize, Brasov, 1935) si n-
fiintnd, mpreun cu Octav Sulutiu, revista
Front literar (1936). Un an mai trziu ader
la Blocul tinerilor scriitori, initiat de George
Petcu, Stefan Baciu si Laurentiu Fulga, al-
turndu-se celor 30 de aspiranti la gloria lite-
rar (Maria Banus, Ovid Caledoniu, Boris
Desliu, Ion Frunzetti, Const. Gheorghe, Mag-
da Isanos, Radu Stanca, George Vaida, Nichi-
ta Tomescu s.a.) si publicnd, tot n 1937, la
Clrasi, studiul criticAlexandru Clinescu,
poet al triste(ii. nceputul lui 1938 l gseste
la Iasi, de unde-si trimite corespondentele
cu textele pentru revist, concomitent cu mili-
tria urmnd si cursurile Faculttii de Litere
si Filosofie a Universittii Al. I. Cuza (1938-
1942). Un an prolific, dac ne gndim c pn
n 10 noiembrie, cnd i trimitea lui Vasile
Spiridonic un fragment din roman, finalizase
att volumul de nuveleUmbrele iubirii, ct
si romanul Logodna, ce va aprea la Bucuresti,
n colectia Universul literar (1940). La soli-
citarea lui Vintil Horia, sustine cronica lite-
rar n revistaMeyterul Manole (1939) si,
Ir a neglija examenele, scrie n continuare,
diversificndu-si aria de preocupri si publi-
cnd, n 1941, traducerea din italian a volu-
mului Cuvinte de Antonia Pozzi (Ed. Frize,
Iasi), pe care l si prefateaz, iar odat cu sta-
bilirea definitiv n Capital, n 1942, mai n-
credinteaz tiparului volumul Poveste c-un
pitic, doi oameni din Lun yi-o mpr(ie (n
colaborare cu fratele su, Virgil Chirnoag,
Ed. Ideea, Bucuresti) si volumul Mtrguna
de George Vaida (1942), poetul mort la Odesa,
n 1941, ale crui versuri le ngrijeste n pro-
pria editur. Particip el nsusi pe frontul celui
de-al II-lea Rzboi Mondial, de unde se n-
toarce rnit. Refcut cu greutate, se dedic
n exclusivitate criticii literare si reintr n
viata literar, n 1946 nfiintnd, mpreun cu
Ion Larian Postolache si Traian Chelaru, ce-
naclul literar Mihai Eminescu, la care par-
ticipau, ntre altii, N. Crevedia, Ion Buzdugan,
Mihail Straj, Oct. Desilla, Nichifor Crainic,
Radu Rosetti, C. D. Zeletin, G. G. Ursu. Din
pcate, nu si-a putut duce la capt proiectele,
sfrsind, aidoma lui Nicolae Labis, sub rotile
unui tramvai. Considerat de criticul G. Cli-
nescu drept un romancier nc neconvin-
gtor, a lsat n manuscris nuveleleUmbrele
srutului si Srutul, iar printre pagini de re-
vist zeci de cronici, studii mai ample despre
Lucian Blaga si Stendhal, dintre care criticul
Gheorghe Perian a fcut n 1977 o selectie, pe
care a publicat-o, la Ed. Dacia, sub titlul Ba-
soreliefuri (Portrete i schite de critic lite-
rar, n colectia Restituiri, Cluj-Napoca).
Cumdeatunci atrecut pesteun sfert deveac
si nu a mai fost inclus, tot cu un studiu critic,
dect n antologiaBtlia pentru roman (Ed.
Atos, Bucuresti, 1997), poate n-ar fi ru ca
editurile s-l readuc, la Cente-narul nasterii,
n atentia cititorului, publicndu-i manuscri-
sele ori reeditndu-i celelalte lucrri.
Cornel GALBEN
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
F
n
t
n
a

i
u
b
i
r
i
i
Centenar
Mihail Chirnoag
Centenar
Mihail Chirnoag
30
Anul IV, nr. 12(40)/2013
ELENA ADRIANA RDUCAN
SITECH
n acest vrtej de idei, apar circumscrise
viciile omeneti i emblema timpului n care triete,
circul zilnic rmne o surs important a inspiraiei
sale, nel initea sufleteasc gsind un cald refugiu
n aceast mainrie a timpului.
F lorentin Smarandache
Comparat cu alte specii literare, fabula
a avut ntotdeauna un aer de elegant, prin
regia si scenografia autorului. Am convin-
gerea c Elena Adriana Rducan creioneaz
n volumul FABULE un tablou al mora-
vurilor unei societti, n asa fel nct reuseste
s lrgeasc cu mult cadrul acestei specii li-
terare. Nu pot s nu remarc o bun tinut
poetic, ce duce la o real confruntare de
idei, construit pe diferite nivele. Versul alb,
versul clasic, rimele mperecheate sau ncru-
cisate sunt mnuite academic, accentul si m-
sura lucrurilor sunt centrate pe imperfecti-
unea lumeasc, pe sublinierea cu ndrzneal
a tarelor unei societti ce nu mai poate oferi
modele.
Cititorul asist la o acerb satir, o a-
dnc cunoastere a lumii din toate timpurile
si pn astzi, marea disciplin pe care ar
dori-o autoarea, poart expresia faptelor con-
crete de viat. Ironia, substituirile paradoxale,
antitezele bine gndite recuz elementarul,
Elena Adriana Rducan abordeaz logici cu
o estetic proprie, tlcul, morala fabulelor
avnd ceva din miracolul copacului ce-si des-
face umbrele n cercuri armonice. Iat c-n
aceast lume / Pe cel care l ignori/ ti aduce
veti mai bune/ Dect marii dregtori
(Ursul brun i ariciul). Slovele sale sti-
muleaz figurativul uneori, ironia tsneste
neasteptat, e aproape prevalent, iar satiri-
zarea defectelor omenesti este fr nconjur.
Elanul su poetic, ca printr-un tur de fort,
alege cu inteligent decorul, cadrul face
ca actiunea s fie mai cumptat sau mai
grav: Vntul btea a primvar / Pe cnd
o barz i o cioar / Fceau din existenta
lor o dram / - Dumnezeu pe toate-a rn-
duit / ]ie ti-a dat un farmec anumit, / Iar
mie... ani multi de vietuit, / Pe fiecare ne-a
mpcat, / Mai d ceva, mai ia...neaprat!/
(Barza i cioara).
Textura fabulelor ofer cititorului o aven-
tur a cunoasterii, naturaletea replicilor, forta
dialogului, ntelepciunea fr granit, ochiul
de umbr ce struie atent, registrul de aso-
ciatii, disputele vivace, rostogolirea de situ-
atii, iuresul faptelor, falsele prietenii... toate
cristalizeaz demonstrativ etapele ce-i disting
pe oameni. Realitatea pare halucinatorie, iz-
bit de un atare paradox, adic un viitor al-
terat, incert, fapt ce contureaz avansarea
n trecut si napoierea la viitorul crtitor:
,Si misiunea greilor e n toi... / Se rz-
boiesc i se mpac ntre ei / Puterea de-o
mpart, chiar diferit, / i iau din ea, doar
partea cuvenit/ (Ursul i elefantul)
Invidia, vanitatea, ticlosia, ludrosenia,
avaritia, cstigul fraudulos, infatuarea, ego-
ismul, indiferenta fat de semeni, artificialul,
premisele unei conventionalizri a minciunii,
nestatornicia, ignoranta, grotescul, comicul
luat ntragic si tragicul tratat n derdere...
fac ca mulajele animalelor, plantelor, obi-
ectelor s revolutioneze, cum era si firesc, o
lume care are n centrul ei omul, cu robustetea
si slbiciunile lui: Cnd nu ti-ajunge mp-
rtia / Si vrei n frunte s te-arti, / Tu ti sa-
crifici semetia / Ce bine e s mai socoti ...
(Paharul si cana).
Desi vorbim de fabul, construit pe un
anume schelet arhitectonic, Adriana Rdu-
can nu uit c anatomia fabulei e una spe-
cial, morala cstignd treptele de naintare
a surprizei: Nu-ntotdeauna poti face ce
vrei.../ Ea carapacea broatei o ciocni / Si
o bucat bun din pliscul ei plesni (Bar-
za i broasca testoas). Lumea animalier
scoate n prim-plan demagogia, conduite ne-
gative.
Comicul de situatie si de limbaj situeaz
personajele pe diferite trepte ale societtii.
Autoarei i-a revenit nobila misiune de distri-
buire a rolurilor, haina metaforic d expre-
sivitate, dar si o not de amuzament. Moti-
vele fabulelor sunt ntlnite, ncepnd de la
Esop, Martial, La Fontaine, Grigore A-
lexandrescu, ca s citez doar cteva nume.
Originalitatea fabulelor Adrianei Rducan
const n maniera personal de a trata tema
aleas, aspra ironie frizeaz batjocoritor pe
cei ajunsi n slujbe importante, pe care nu le
merit:
Muncesc pe rupte, mi este foarte greu.
/ - Munceti? Cum? Nimeni nu te vede, / S
nu strigi lupul c dobitocimea nu te crede /
Si prin ogrzi ai pus ncuietori / Cu cheie
dubl, crezi c au comori? / .../ Un sfat ti
dau, nu fi geloas pe vocea nimnui / S-ti
mprumut talentul? Nu pot i nu am cui
(Girafa i privighetoarea)
Fabulele prezentului volum: Broasca i
cinele, Girafa i privighetoarea,
Dou capre pe o punte, Paharul i ca-
na, Porcul i iepurele, Barza i cioa-
ra, Ursul brun i ariciul, Barza i
broasca testoas, Ursul i elefantul,
Porcul i vulpea, Lupul i mielul, Vul-
pea i bobocul, Trei vulpi, Viezurele i
vulpea, Vulpea i lupul, Veverita i
vulpea, Trandafirul i crinul, Maimuta
i oriceii, Doi purcelui, Trei oricei,
Iepurele i broasca testoas, Oul i g-
ina, Cloca i puiorii, Ursul i ori-
celul, Ursul, vulpea i lupul demonstrea-
z c n acest vrtej de idei apar circumscrise
viciile omenesti si emblema timpului n care
poeta trieste, circul zilnic rmne o surs
important a inspiratiei sale, nelinistea su-
fleteasc gsind un cald refugiu n aceast
masinrie a timpului.
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
n
t
l
n
i
r
e

s
e
c
r
e
t
Adriana Rducan -
fabulist contemporan
Adriana Rducan -
fabulist contemporan
31
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Activitatea Cenaclului Mihai Eminescu
de la New York a debutat n acest an cu lan-
sarea a dou crti, recent editate n Romnia,
eveniment gzduit n primitorul salon al pro-
fesorului Theodor Damian din metropola
american. Prezentarea crtilor a fost fcut
de criticul literar M. N. Rusu, istoricul Sebas-
tian Doreanu si de nssi gazda. S-a czut de
acord asupra adevrului c nici Radu Stanca,
nici Aurel Cioran nu sunt destul de cunoscuti
ca personalitti ale culturii romne. Aceasta
a si fost ratiunea editrii celor dou volume,
distincte ca factur si domeniu de afirmare a
autorilor, nfrtite ns prin traseul lor peste
hotare. Povestea nceputului de drum fcut
prin lansrile de la Sibiu si din America a
avut prelungiri neasteptate chiar pentru noi,
editorii lor, respectiv Anca Srghie si Marin
Diaconu.
Teoretician al speciei moderne a baladei,
pe care a ilustrat-o cu un talent unic, inspirat
de pitorescul cettii Sibiului si al altor orase-
burg din Transilvania, Radu Stanca (1920-
1962) a fost si un autentic om de teatru, ca
actor, regizor, eseist al actului scenic, cronicar
de spectacole si nu n ultimul rnd dramaturg.
Furitor a 16 texte dramatice, rmase n sertar,
pentru c autorul n-a avut bucuria de a-si
vedea tiprite sau interpretate piesele sale la
Teatrul de Stat din Sibiu, unde a pus n scen
30 de spectacole, sau pe alte scene din tar,
Radu Stanca a avut un destin tragic. Acum
cnd s-au mplinit 50 de ani de la moartea sa
prematur, se cuvine s ne amintim c Radu
Stanca, n cei 42 ani de viat, a lsat literaturii
romne imaginea unui exceptional creator de
poezie si teatru din acel ntunecat deceniu,
(ne referimla deceniul VI-lea din secolul XX),
cu care ncepea epoca socialist n Romnia,
el fiind salcia plngtoare a generatiei sale,
cum l-a numit criticul literar Eugen Simion.
n ciuda initiativelor insistente ale auto-
rului nsusi, toate esuate dezarmant, abia n
perioada postum operele lui Radu Stanca
au fost antologate n volume de teatru si de
publicistic. Sarcina ce revenea posterittii
nu a fost deloc usoar, dac tinem seama de
faptul c imaginea lui Radu Stanca s-a con-
figurat n ritmul n care au aprut n rstimpuri
editii reprezentative cu zmislirile sale literare.
Poezia lui Radu Stanca s-a bucurat de o editie
critic datorat Monici Lazr si aprut la
Editura Dacia din Cluj-Napoca sub titlul
Versuri n 1980. S-au scris eseuri, chiar si
studii monografice, cum a fost teza mea de
doctorat, apreciat de Constantin Noica si
Ileana Berlogea ntre cei dinti, si din care
un segment a devenit carteaRadu Stanca i
obsesia Thaliei. Ipostazele omului de teatru,
prefatat de Eugen Todoran, unul dintre emi-
nentii membri ai Cercului literar de la Sibiu.
Dar adevrata imagine a creatorului com-
plex care a fost Radu Stanca nu poate fi rea-
lizat pn nu i se cunoaste opera n ntre-
gime. n acest sens, noul volum cu texte ale
sale, unele amenintate s fie uitate n presa
romneasc a celor 3 decenii antume ale ac-
tivittii scriitorului (1932-1962), intitulat
Dltuiri, 330 p. si aprut la Fundatia Nati-
onal pentru Stiint si Art, Bucuresti, 2012,
este o carte neasteptat, pe care am editat-o
n colaborare cu initiatorul proiectului, Marin
Diaconu, sarcina prefatrii revenindu-mi mie,
ca specialist n domeniu.
Eveniment editorial remarcat pe diferite
meridiane ale culturii nationale, Dltuiri este
o carte surprinztoare chiar si pentru sotia
autorului, actrita Dorina Stanca, nonagenar.
Asa cum si-a consacrat viata memoriei lui
Radu, ca o preoteas dintr-un templu sacru,
ea fusese convins c sub veghea sa au fost
cuprinse n volumele de pn acumtoate cre-
atiile reprezentative ale scriitorului, care as-
teapt acum o editie deOpere, ca sintez a
ntregului. Pentru c n intentia editorilor nu
a figurat confruntarea textelor cu forma lor
original din manuscrise, nu avem de-a face
cu o editie critic. Tinem s precizm c vo-
lumul Dltuiri vine n ntmpinarea unei ase-
menea editri viitoare. Ca ngrijitori ai volu-
mului, am asigurat crtii un aparat critic com-
plex, capitolul Notelor (p. 289-306) fiind util
pentru localizarea textelor n presa epocii. O
noutate prezint si Ilustratiile din final, cu-
prinznd fotografii de familie, unele inedite,
oferite n bun parte de nepoata scriitorului,
Ruxandra Sofronie.
Se cuvine remarcat adevrul c detecta-
rea textelor care sunt ncadrate n noul volum
a presupus o preocupare asidu de peste 10
ani de popasuri la mari biblioteci, unde au
fost trecute n revist colectiile publicatiilor
din acea perioad de 3 decenii n ntregul ei.
Recolta unei navigri atente prin presa ro-
mneasc interbelic si prin cea a primelor
decenii de dup cel de-al Doilea Rzboi
Mondial, realizat de Marin Diaconu cu o
acribie impresionant, constituie cea mai con-
sistent parte a cuprinsului crtii de fat. Tre-
buie recunoscut c si dup aparitia volumului
Dltuiri de la finele anului 2012 au mai fost
descoperite n presa epocii alte cteva texte
ale lui Radu Stanca, inexistente n editiile de
pn acum, texte care vor fi nserate ntr-o
viitoare carte, pregtit acum pentru tipar.
n volumul Dltuiri, structurat caleido-
scopic asa cum sugereaz si titlul, se pot citi
poezii n bun parte inedite sub raport edi-
torial din toate perioadele de creatie stan-
cian, accent punndu- se pe nceputurile
lirice ale lui (Invitatie la vals, Olimpic,
Dltuire, Nocturn), articole, recenzii de
carte (M. Sadoveanu, Fratii Jderi si Noptile
de Snziene, V. Voiculescu, Urcu, dar si alti
autori ca Gib. I. Mihescu, Panait Istrati, Li-
viu Rebreanu sau Al. Dima), cronici de teatru,
cronici muzicale si eseuri de o exceptional
profunzime ca rafinament al analizei feno-
menului artistic. Cel putin ndemnul la lectur
din eseul n loc de o carte pe zi, despre
crtile de totdeauna ar trebui s figureze n
manualele de literatur ale liceelor din tar.
Am selectat n volum chiar si acel unic
fragment din piesa publicat de scriitorul n-
susi n 1957,Gruian i Dragomara. Autorul
ncercase s o pun n scen la Sibiu, dar i s-
a interzis spectacolul, la care regizorul Radu
Stanca fcuse numai cteva repetitii. El avea
s-i mrturiseasc prietenului su Ion Nego-
itescu aceast bucurie trist a unei asemenea
experiente fr finalitate scenic: Piesa mea
care s-a repetat pn de curnd a fost momen-
tan ntrerupt. Aprobat de regiune si de
teatru, acum se gseste la minister, care
amn mereu aprobarea. Eu am avut totusi
satisfactia ctorva repetitii, n care mi-am
auzit pentru prima oar un text de-al meu
spus de altii. Aceast confesiune epistolar
expediat de Radu Stanca din Sibiu n 8 apri-
lie, 1957, a fost cuprins n volumul Un ro-
man epistolar (Editura Albatros, 1978, Bu-
curesti, p.343-344 ), carte n care se gsesc si
alte dovezi ale tentativelor autorului si re-
gizorului Stanca, esuate din motive politice,
n cea mai nefast perioad a contempora-
Anca S_RGHIE
DLTUIRI -
de Radu Stanca
DLTUIRI -
de Radu Stanca
32
neittii noastre. Posteritatea a actionat re-
parator, sens n care la capitolul Addenda
am adugat si versiunea postum a piesei,
prelucrat de regizoarea Nicoleta Toia, care
a montat n 1975 la Teatrul de Stat din Sibiu
spectacolul visat de Radu Stanca. Dac mi
veti aminti vorba romnului Cu o floare nu
se face primvar, va trebui s accept c
este aici o ilustrare exact a proverbului aces-
tuia. Dar nu este mai putin adevrat c pe vi-
itor nu se va mai putea face afirmatia c nicio
pies a dramaturgului nu a fost publicat
antum.
Volumul Dltuiri, careneapropiedeun
geniu prea putin cunoscut, scriitorul Radu
Stanca, si-a nceput drumul prin lumea cul-
turii. S revenim mai detaliat asupra acelui
prim moment din povestea unei crti. Debutul
se cuvenise s-l gzduiasc Sibiul, orasul-
matc. La Clubul Dialog din Universitatea
Alma Mater din Sibiu la cea dinti lansare,
n 3 decembrie 2012, evocarea scriitorului au
Icut-o, ntr-o simbolic alturare, colegi
actori astzi nonagenari cu care regizorul
Radu Stanca a colaborat strlucit, prieteni
din anii lui de tinerete, cercettori ai vietii si
operei sale, liceeni sibieni la clasa de teatru,
care au pus n scen momente semnificative
din evolutia creatorului.
n mod paradoxal aceast carte s-a bucu-
rat n cel dinti anotimp al receptrii de pre-
zentri mai sustinute pe meridianele comuni-
ttilor de romni din America dect n tar,
dac avem n vedere lansrile de carte de ca-
re ea s-a bucurat la romnii din Denver (Colo-
rado), New York, Troy (Michigan), Cleve-
land (Ohio) din Statele Unite, unde confe-
rintele prezentate de mine n power point au
fixat imaginea scriitorului, strnind interesul
participantilor pentru cunoasterea operei
sale literare. Nu a fost ocolit nici Canada,
unde prin conferintele si lansrile de carte
organizate la Windsor, la Cmpul Romnesc
din Hamilton, si la Montreal imaginea ace-
luiasi creator prea putin cunoscut si nedrep-
ttit antum se contureaz tot mai convingtor
n constiintele conationalilor nostri de de-
parte.
Ar fi cu totul nedrept s omitem adevrul
c n tar critica literar a primit noua aparitie
editorial cu un real interes, desi exemplarele
crtii nu au ptruns nc pe retelele librriilor
importante din Romnia. Este sensul n care
vom ncerca s actionm cu ncepere din a-
ceast toamn, avnd convingerea respon-
sabil c mai sunt multe de fcut pentru ca
personalitatea scriitorului s fie cunoscut
cu adevrat.
PS: Volumul Dltuiri de Radu Stanca
poate fi comandat deocamdat numai n
Romnia. Pentru cumprarea lui, apelati la
adresa e-mail: sirghieanca@yahoo.com , ca
el s v fie trimis prin colet.
{tefan Radu MU{AT
Sunet de toamn
A venit toamna grbit
cu o jerb nglbenit,
iar furnica harnic
a intrat n panic.
Frunzele de ast-var
cpt culori de cear.
Tufnica cea pestrit
leagn o grgrit...
Iat vine un gndcel,
trgnd bobul dup el.
Bobul armiu de gru
l-a gsit pe mal, la ru.
Pe sub nori cusuti cu soare
sir de psri cltoare.
Umbl vntul printre flori,
iar pe gard vreo patru ciori.
Se tocmesc pe un ciob de nuc,
sus pe vrfuri de uluc.
Fac atta hrmlaie,
c se-aude n odaie.
Greierasul zgribulit
pe crri s-a rtcit,
cutnd prin flori domnesti...
- Var, var, unde esti?!...
n cet(i de iarn
alb...
Albe pnze de corbii
vin n zri la asfintit,
pribegite niste vrbii
s-au ngrmdit pe gard,
n tufisul nmetit .
Zac zvoaiele-n troiene
pustiite, singurele,
goi copaci cu albe gene,
nghetati, dar alinati
de vreo dou turturele.
Undeva n luminis,
unde nimfele se -arat,
un fazan mai pe furis
se agit la mces,
murdrind neaua curat.
Peste satul de sub nori
cu csutele pufoase,
trector un crd de ciori
vine -n zbor cu hrmlaie,
anuntnd zile geroase...
Un ctel mai prpdit,
rtcit din bttur,
bate drumu-nzpezit
la o cas s gseasc
colt de pine si cldur.
Poveste de iarn
Iarna toarce din fuioare,
Omt alb peste ogoare.
Noaptea tese o poveste
ntre munti crunti pe creste -
flori de gheat.
Pe sub arc de clopotei
Stau de straj patru zmei.
Doarme fata de mprat
n cetti de iarn alb,
pe-nserat.
Sus pe deal, lng fntn,
Trei fantasme se adun,
Slcii de argint crpite
Pe la crengile ndoite -
ostenite.
Satu-ntreg e troienit,
Cinii toti au amutit.
n zvoiul din colin
Url lupul singuratic -
lun plin.
33
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Daniel MARIAN
As zice, s nu zic, astfel, femeia cu ano-
timpurile, iat, a venit s le nsire ca pe visuri,
s le descnte; le cheam, le aduce, le res-
pinge, le alung. Nehotrt n si printrte ele,
are totusi o permanet adorului care chiar
ar putea fi definit ca un anotimp n sine, iar
ploaia o nsoteste precum o umbr fluid.
M-mbt cu vin si doruri, Si-mi plou cu
iluzii, spune femeia cu anotimpurile, voind
s o cunoastem si s o desferecm din nsin-
gurare. Ea e, pe rnd, sau putem crede c
deodat, Femeie de vnt, Femeie verde,
Femeie de foc, Femeie de neguri, dar
pn laurm sedovedesteafi Mireas de
zpad, chiar dac si doreste mereu un
Sfryit de iarn: Se-aude n surdin un
tonomat btrn, mi cnt jazz ca dintr-un
nceput de veac;/ Btrni ce urc-agale spre
ultimul ctun, bolnavi si poart psul spre
ceruri care tac./ Mocirl de zpezi pe strzile
nguste si-o burnit mrunt, depresie de
noapte/ Si-n trgul srcit, cu vechituri prea
multe, rmi s-ti vnd iluzii si dintr-un cnt,
doar soapte.// Rugin de trompet, pmnt
bltind a lesuri si-o ultim zvcnire a iernii
care pleac.../ Rmi vrjit de mine, ncremenit
de-ngheturi si de iubesti himere, probabil n-
o s-ti treac./ Eu sunt precum un abur fl-
mnd de primvar, te-nvlui pret de clipe
apoi, dispar n vnt./ Tu, muritor de rnd,
rnit a cta oar, n timpul care moare mai
cauti un cuvnt....
O sensibilitate fr echivoc, o nostalgie
n perfectiunea termenului, n cel mai frumos
trg, la brat cu cele mai frumoase vremuri,
nnobilnd cea mai frumoas iubire care a
fost sau n-a fost, sunt repere ale poeziei trite
si scrise deFlorina Sanda Cojocaru, acolo
unde versul se-nfsoar-n cntec, pare a nu
mai avea de gnd s se-ncheie spre a lsa-
nceputul altui vers... O trire si o scriere, care
eminesciana o aduc n vremurile ntorto-
Precum un abur flmnd de primvar
tocmai o Mireas de zpad din Temeri
gseyte Rspuns la o etern Scrisoare
cheate de acum, fr a altera frumusetea m-
perecherii cuvintelor n imagini, ci dndu-le
o form pe msura complexittii inerente. O
recuperare de simturi si limbaj, n Vise de
scrum, care nici mcar nu stiu de ce trebuie
s fiede scrum, ct timp pot fi n egal msur
de chilimbar, de rubin, de opal ori de crisalit...
Nu ti-am mai scris de mult timp despre mine.
Acelasi trg, aceeasi vreme fad.../ Mor vise
si se nasc destine, gem suflete ce au czut n
nad./ Se zbat zpezi ntr-un sfrsit de iarn
sub ploi tabagice din cerurile mate/ Si-mi
plou cu iluzii n zilele de iarn, mi plng
femei de gheat de verde sfrtecate....
De dragostee de fapt vorba, de la mi-
nus la plus infinitul dezghetate din vremel-
nicie, ca si o livad de rod dintr-un smbure;
poeta e mai nti de toate un fel de ntruchi-
pare a ncptnrii de a fi de-a dreptul extra-
polarea iubirii ei profunde. E liniste, e pace, e
ntelegere cu sublimul, atunci cnd Eu simt
c-s attea de spus; le-as spune pe toate, de-
odat./ Mi-e iarn, mi-e nins si frumos cci
ngeri zpezi mi coboar/ Un pat n trziu de
apus, pian ce mi cnt de var/ Si tu srutn-
du-mi tcerea, mereu si mereu prima oar.//
Statui dintr-un antic trecut pe umeri ngheat
de noapte/ Un Tolstoi cam rupt si btrn si
leag o trist poveste,/ Iar eu ncerc s te-as-
cult, miroase a dulci mere si coapte/ Si-n caldul
iubirii m-ascund, att de bine mi este....
Sunt, ca oriunde, pentru oricine, Te-
meri c ntregul acesta construit atent se
va ndoi, se va ciobi, se va rupe, se va sparge;
c nu e destul lumea pentru noianul de n-
sufletire care vine ca un voal ntins pe urma
clipei... M tem c n-am s stiu de mine a-ti
mai spune/ Si uite, ninge-aiurea din cerurile
gri./ Slbatice colinde mi pribegesc prin
lume/ M-mbt cu vin si doruri si simt c n-
ai s vii.// M tem c-am obosit prea mult si
prea devreme/ Si apa intr-n ghete si-n su-
flete desculte./ mi ninge alb si trist ca de
sfrsit de vreme/ Si-n friguri desntate, de
gnduri trec crute.
Dac timpul, spatiul, ne despart, asa cum
se ntmpl de multe ori, n mplinirea iubirii
concrete, exist ns acea comunicare subli-
m pentru care s-au inventat, alturi de vise,
cuvintele. Si astfel, se ajunge la un sirag ne-
pretuit, de ntrebri si rspunsuri, de ndoieli
si/sau certitudini, una lng si/peste alta, fr
vreo ordine anume n alctuirea unei cu totul
alte forme de a fi mpreun. La Florina Sanda
Cojocaru, se ntmpl s fie o Scrisoare
care porneste de undeva dintr-un povrnis
de moment si duce... pn unde poate duce,
pe un val de gnduri care sigur nu ncape pe
formele nguste ale hrtiei: Mi-ai cerut s ti
scriu dac vreau, dac pot/ Din orasul ce-
ncape-ntr-un bol de compot/ ntr-o iarn tem-
bel ce mi umbl prin vene/ ntre zile fl-
mnde, ntr-un timp care geme.// Eu sunt bine
asa, ntr-o lume a mea/ Mai visez, mai triesc,
mai se-ntmpl ceva./ n apatic zi, ruginite
de somn,/ Trec femei obosite si-mi pare c
dorm.// nc simt lipsa ta, nc umblu hai-
hui/ Printre teii chirciti, nc-s ochii cprui/
Si n oameni mai cred, stiu, mi-ai spus-o de-
mult/ C m ard, c nu-i stiu, dar n-am vrut
s te-ascult.// Scriu, e un drog ce se pierde
ntre rnduri cuminti/ Cci m trec ca o umbr
printr-o lume de sfinti/ Si n orasul flmnd
se mai misc ceva/ Unii-nalt palate, altii n-au
ce mnca.// Un birt vechi, demodat, cu cafele
slcii/ Si n zat mi ghicesc, poate vreau s mai
vii.../ Si de mirare mai scriu, ns nu stiu si
ct./ O triesc si o simt, n-am vzut-o demult./
... / Si ne scriem astfel de un timp oarecare/ Ce
am vrea s vorbim, asezm pe-o scrisoare.
Pemsur, esi un Rspunscare doare
prin a fi direct, sincer, n ceas necuminte scris,
de nversunare dar si de mpcare cu soarta:
Am s-ti rspund, iubite, n ceasuri ce curg
anapoda, ca un blestem./ Zpezile mi-s gri n
lumea fad./ Am s-ti rspund n iarn fl-
mnd si geroas, demult/ Nu m mai tem/
Dect de ochii ce nu vor s vad....
Despre noi: S-ti strngi la piept vi-
oara, s-ti tremuri Vivaldi sub crncenul ar-
cus...; Noaptea noastr: Nimic nu-i sfnt
si pur n noaptea mea pgn./ Suntem doar
doi provinciali ce se mai tin de mn/ Cnd
cerul se prvale de ninsoare/ Si troienesc iu-
biri n alb floare// E-atta noapte ntre noi si
vremuri.... Si totusi, S ne iubim!: n
orasul acesta cu gustul slciu/ n care timpul
s-a oprit n trecut/ M mint c-o cinzeac, si-
mi spun c sunt viu/ Si plng o iubire ce de
noi s-a pierdut.... As zice, s nu zic, astfel,
c o iubire precum aceasta nu se va pierde
nicicnd, iar vesnicia ei e clar dublat de di-
mensiunea poeziei, aceea nemsurabil, care
exist n sine si att...
Florina Sanda Cojocaru
Vise de scrum
Florina Sanda Cojocaru
Vise de scrum
34
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Livia CIUPERC~
Fiint solar, rational si mo-
ral, omul este nzestrat nc din
zorii diminetii vietii sale pmn-
testi - s acumuleze si apoi s
druiasc, cu generozitate, altru-
istic (ar fi ideal). Smnt cereas-
c ea este apt a rodi ntru bine,
frumos, adevr si dreptate, ntru
nnobilare cu toate virtutile ros-
tuite de la filosofii antici si pn-
n zilele noastre. Si ce frumos gl-
suia n miez de secol al XIX-lea
gnditorul american Prentice
Mulford (1834-1891) despre omul
bogat n gnduri... El devine
- sau ar trebui s devin - precum
un copac suprancrcat cu
fructe coapte. Si, avem a dedu-
ce c odat fructul copt, lundu-
si zborul, (ideal ar fi) si s cad
ntr-un loc fertil, pentru a rodi.
Si-n acest scurt popas evo-
cativ, dorim a contura un portret
de scriitor, pre numele su Dan
Plesu, pentru care viata nseam-
n mistuire, vibratie, nnobilare
a cuvntului scris. De patru de-
cenii si jumtate, Dan Plesu
abordeaz cu egal succes o di-
versitate de genuri si stiluri lite-
rare: proza satiric, romanul, dra-
maturgia, poezia, foiletonul,
pamfletul, fabula, cronica literar
sau teatral. Toate aceste nsu-
siri au devenit, n timp, adevrate
virtuti.
Dan Plesu s-a nscut n anul
1941, la Galati, a absolvit Facul-
tatea de Litere la Universitatea
din Bucuresti, a debutat, ca poet
si jurnalist - n 1966, ca prozator -
n 1970, ca dramaturg - n 1979.
Debutul su editorial va fi con-
semnat, cu aprecierile de rigoare,
prin volumul Colec(ionarul de
excep(ii (1983) - ntr-un tiraj de
50.000 de exemplare, fantezii sa-
tirice mult apreciate n epoc, mici
scenete comico-satirice, de o ma-
re concentrare artistic, uneori
de un sarcasm care se apropie
de pamflet.
Merit s retinem, scriitorul
Dan Plesu si-a dedicat toat
energia, implicndu-se n viata
cultural din Moldova de Jos, ca
redactor si secretar de redactie
la mai multe cotidiane din Galati
si Brila, colaborator la multiple
publicatii din tar, director al Tea-
trului National din Galati (pentru
o scurt perioad), ca dramaturg.
Scriitorul Dan Plesu cultiv
o proz poetic cu filon dramatic
si coerent contextual, naratorul
omniscient implicat devenind in-
stant moral. Din bogata corol
creatoare, romanul rmne pen-
tru scriitorul Dan Plesu un spa-
tiu generos de reflectare a subti-
littilor fiintei umane.
Analizndu-i opera, ochiul
critic a relevat ca punct forte al
activittii sale literare, romanul:
Veghea (1985), Lucrare de con-
trol la istorie (1989) si Vinova-
tele meandre (2011), oglindire a
vietii romnesti antedecembris-
te, n toat complexitatea ei, fr
falsuri, necosmetizat, obiectiv.
De foarte curnd (octombrie
2013) ns, scriitorul Dan Plesu
(cunoscut si apreciat n lumea li-
terar din Galati, unde locuieste
si unde activeaz n cadrul U.S.R.
Filiala Sud-Est), ne-a surprins,
plcut, cu un volum de proz
scurt, cu un titlu incitant: Ade-
vrul despre Adam. Un volum
masiv (publicat la cunoscuta edi-
tur iesean TIPOMOLDOVA,
Romnia), de peste cinci sute de
pagini, cu texte satirice extrem de
incisive, prin mesajul lor mora-
lizator.
Cu mult exigent si profund
simt valoric, scriitorul Dan Plesu
selecteaz din miile de texte ri-
sipite n presa timpului, ncepnd
din 1966 si pn n prezent, ad-
ugnd - fireste - si multe nestema-
te naratologice inedite, n total,
100 de naratiuni., prin care ochiul
auctorial nteap, sfredeleste, n-
vluie sfichiuind si biciuind ine-
galittile, coruptia, manipularea,
diversiunea, imoralul etc.
n volumul Adevrul despre
Adam vom recunoaste trei capi-
tole reprezentative pentru proza
satiric a scriitorului romn: Co-
lec(ionarul de excep(ii (oglinda
ncetosat din ultimul ptrar al
secolului al XX-lea), Afaceri n
alb-murdar (oglindirea unor
sperante nbusite ntr-un vrtej
descumpnitor, postdecembrist)
si Noroc de culoare verde (ade-
vrata reoglindire a unor dure-
roase experiente postdecembris-
te). Si-acestora li se druieste un
corolar de exceptie - inspirat nu-
mit de autor cireaa de pe fri-
c, al 101-lea text:Cealalt via(
a Brbatului haios. O nuvel psi-
hologic, cu un joc al dramaticu-
lui, prin care se-ncearc - si pu-
tem afirma c si reuseste - s o-
glindeasc subtilittile societtii
romnesti pe o durat impresio-
nant, alunecnd biciuitor prin
dou falii ale politicului rom-
nesc: cel al fostului regim si a-
cesta, al prezentului mileniu III,
al economiei (neeconomisite, ri-
sipite si bulversate/bulversante)
de piat.
Iesirea din timpul finit (te-
restru) si implantarea ntr-un timp
finit (divin) nu este ntotdeauna
o solutie. Lumea dedincolo, pe
care se-ncearc, adeseori, a fi ex-
plorat, este un spatiu al marilor
enigme, nu neaprat oclto-
rie, olevitatie sau un ex-
taz de sorginte hindus. Nu.
Dan Plesu tinteste dincolo de
cuvinte. Este interesat de tcerea
dinluntrul fiintei - si ne-o con-
firm n schitaO cltorie n-
untru. Pe scriitor nu-l intereseaz
misterele din Eleusis, ci fiinta a-
ceasta tritoareAici si Acum. Fi-
inta aceasta bulversat de schim-
bri mereu schimbtoare si deru-
tante. Fiinta aceasta care-si pier-
de pe zi ce trece normele etice,
ca si cum ele n-ar fi existat nicio-
dat. Ct dreptate are Ioan Petru
Culianu, afirmnd c destinele
scrisului i ale tririi se ntl-
nesc ntr-un punct adevrat de
care ne ndeprteaz doar
cuvintele.
Avem a retine, prin pana scri-
itorului Dan Plesu c aceste
prefaceri se resimt n societatea
romneasc cu mult nainte de
1989. Asa c schitele, pamfletele
si foiletoanele (la care merit a
aduga si fabulele) concepute
de scriitorul Dan Plesu, indife-
rent cnd au fost scrise, fr n-
trerupere si cu verv, rmn ex-
tremde actuale. Sunt creatii care
mpodobesc - ntru constienti-
zare - universul epicii satirice ro-
mnesti, ncepnd din anii 1970.
Si care-i marea suferint a
prozatorului, jurnalist deopotri-
35
Anul IV, nr. 12(40)/2013
v, Dan Plesu? n juru-ne, prea
multe figurine cu psrele la
mansard (Tmpi(i autentici),
diliti - cu certificat n toat re-
gula, dar cu pozitii socialebine-
meri!, mai toti cu fat de ef,
neaprat ef (Adevrul despre
Adam). Totul esteanapoda, un
fel deviceversa, asa - ca s te
nnebuneasc de cap. Adic ni-
mic nu se mai vrea - firesc, etic,
moral, vertical. Unasezice- alta
se face. De sus nspre jos, de jos
nspre sus. Adic: deviere de
Ideal(conchid marii psihologi).
De aceea si...Aglomera(ie la
poarta Raiului..., din lips de
solutii alternative, s-ar prea.
Dar dac dorim o descriere a spa-
tiului deDincolo, nu-i nicio pro-
blem - imaginarul scriitorului
este generos: ambientul... fr
cusur, un ciripit melodios,
temperatura aerului... tocmai
bun..., cu marea sans, pentru
vreun Pandele, de a fi cucerit si
de umbr feminin - mbie-
toare (Frusina din Est) sau - ori-
ce-i posibil, acel Dincolo ar pu-
tea fi o gaur att de neagr i
mbietoare, c-ti vine s te a-
runci n ea ca s uiti de toate...
(Gaur neagr pe cartel)
Nimic nu pare a se fi schim-
bat, vorbasracului mprat
Gri: mpratul Rou e tot mare,
cel Verde - la fel, de cel Galben
nu te poti apropia..., cel Albas-
tru e sus de tot..., cel Roz abia a
venit la putere i nu-i chip s-i
iei tocmai acum culoarea, cel
Brun e cine e, de portocaliu nu
mai vorbesc... (Antipoveste gri)
Si dup cum s-a vzut (si se
vede), sperante-s desarte: Iar
n acest timp, poporul Gri tot
privea n sus, ateptnd o mi-
nune, s-l vad poate pe mp-
ratul gri venind (cu banii de sa-
larii i de pensii) pe un cal alb.
Dar calul, v spunem, nu mai
era n viat, necum s fie alb,
aa c bietii supui nici nu tr-
iau, nici nu mureau... (Antipo-
veste gri)
S-au experimentat diverse
solutii de iesire din impas: s-
au inaugurat o pucrie i o
banc - institutii onorabile,
cu profit, fostul cartier al Rs-
ritului a devenit al ,Sobolani-
lor, localnicii datornici si-au
confectionat corturi (Ca mine
e sfryitul lumii), tomberoanele
dobndesc un alt statut - si me-
rit monitorizate (Cercetri
menajere), se speculeaz diferite
forme de profit (Comer( cu yu-
rubele sauDepey electoral cu
btaie ayijderea), se poate me-
dia, salvator, eventual - cuPoli-
tia spatial (ntlnire de gra-
dul trei yi-un sfert) s.a.
Dac se doreste, se poate n-
vta si Limba belizeasc de vest
fr profesor, negarantnd c
acest exercitiu (autentic) poate
fi neaprat benefic, aflnd si des-
pre ceremonioasa rentlnire a
bromilor, auriti, nu aiuriti, cu
finalitatebelizeasc.
Posibil, un experiment tot ar
putea fi profitabil, spre exemplu,
prin acordarea unei aprobri, fir-
mei ,Surubul de aur... Nicson
and sons, spre a-i dape m-
n desurubarea unei fabrici (si-
au fost multe) evaluate, spre vn-
zare la doar un leu, bucata. O
negociere - profitabil pentru
ambele tabere, si pentru cel care
poart pixul si pentru cel care de-
surubeaz... (Nicson-gate).
Arzos sau nu, ce-i mai r-
mne romnului? Doar bancul. V-
ati ntrebat ce este bancul? O ar-
m care nimereste tinta. S-ar dori
el un bumerang, dar nu-i. Te bu-
curi enuntnd snoava, dar rsul
scrijeleste figura. Sufletul plu-
teste el o clip, d impresia de
destindere, dar te ntoarce la
trista realitate, conchiznd pre-
cum Stan: eu ntre dou ban-
curi am palma grea..., adic nu
poate uita cine-i tulbur linistea
(Adevrul despre Adam). Niciun
glas intracranian si nicioci-
vilizatie Intrateran (O cl-
torie nuntru) nu-i va putea
explica ct de complicat este a-
cest prezent - deAici.
Pentru prozatorul Dan Pl-
esu, rsul este o form de terapie,
de subtil ncrctur energetic
ntru nfrngerea strmbttilor
cotidiene, dar si un joc subtil prin
vgunile sinelui. Un rs sfid-
tor, si totusi, terapeutic:
Domnule Costic, vd c
sunteti zmbitor, senin, vesel. V
considerati un romn obinuit,
normal?
Cred c da.
Vreti s detaliati pentru
cititorii ziarului nostru <Rom-
nul fericit>?
De ce nu? Eu am lucrat
20 de ani ntr-o fabric. mi
vine s rd cnd m gndesc ce
de viat am lsat eu n fabrica
aia... Evident, acum s-a vndut,
s-a restructurat, iar vreo cteva
mii de oameni au plecat acas
cu salarii compensatorii. Eu m
aflu printre cei alei... (Pastila
de rs)
Fr prea multe menajamen-
te, naratorul ne introduce ntr-o
realitate, care ntrece imaginarul
oricrui banc. Iat, spre exemplu,
cazul Pensionarului Fericit,
neuitnd a aminti c mai nainte
de toate a fost unSalariat Fe-
ricit. Dar cnd i-avenit soro-
cul, gata: A primit ce a meri-
tat. Nu zicem ct... ns pensi-
onarul fericit crede n Dum-
nezeu i n ziua de pensie... V
ntrebati cum este ziua lui de
pensie? Priviti-l, asezat, cuminte,
pe banca din fata blocului, cu
buletinul n mn. C ieri a
pierdut-o pe potrit, care l-a
avertizat c nu mai urc pn
la el, la ultimul etaj (al zecelea),
dac nu se repar liftul. Iar liftul
nu se repar i pace... Si pn
vine potrita, ce s fac Pen-
sionarul Fericit? Povesteste
despre vestea minunat rostit
de un analist politic, asigurndu-
i pe telespectatori c n 20-30
de ani ne vom democratiza to-
tal, iar n maximum 40-50 de ani
vom ajunge din urm cea mai
coda tar a continentului...
Fr a preciza care.
Dar speranta - o, speranta! -
merit a o slvi, gndind la...Kiu,
insula fericirii. Cum, n-ati auzit
de ea? Iat:
M aflu pe insula Kiu, un-
deva n mijlocul Pacificului, i
discut cu un localnic n vrst.
Domnule, cu ce v ocupati?
Muncesc, mi biete. Uit-
te la mine, am fcut 87 de pri-
mveri i sunt ncadrat la firm.
Cu norm ntreag. Abia dup
o sut de ani, ni se aprob juma
de norm.
Si toti cei de-aici lucrati?
Numainii trecuti de 50.
Pn la vrsta asta primeti
pensie. Si faci orice-ti trece prin
cap; copii, nebunii, excursii,
carte. Orice.
Si e bine aa? Prin alte lo-
curi e invers: munceti ct eti
n putere i te odihneti dup...
Dar i noi ne odihnim, n
weenkend...
Frumos vis, frumoas pers-
pectiv, ncrustatii ale eticului,
subtil mesaj si-n Excursie n
Baleare:
Femeie, tine-te bine, c
am ceva s-ti spun.
E de bine ori de ru?
De bine, nevast. De foarte
bine! Ne-or mrit pensiile!...
Iat cum, o informatie va m-
bogti imaginarul si sperantele,
pentru c romnului i place s
cltoreasc - la brat cu visul - n
orice zi druit de Domnul. Asa-
dar, o posibil indexare de pensie
poate incita spiritele, gndind la
o vil, o piscin si chiar la un bo-
dyguard (eventual, n persoana
unui licentiat n filosofie, care tot
nu-i gsete de lucru). Un vis
zmislitor de preface este ntot-
deauna binevenit/multdorit, ns
rsul naratologic este crispat si
trist, pentru c binele pe care ni-
l dorim - pare-a nflori, undeva,
cndva - la unSfntul Roz (sau
orice culoare doriti dvs.) A-
teapt! (Povestea Roz-Bombon)
Cu speranta c aceast suc-
cint prezentare a fost convin-
gtoare, invitm pe distinsii ci-
titori ai revistei CONSTELATII
DIAMANTINE, ca prin lectura
volumului Adevrul despre
Adam, s realizeze c, ntr-adevr,
scriitorul Dan Plesu face parte
din clasa umoristilor de elit
romni.
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
P
a
s
t
o
r
a
l
36
Anul IV, nr. 12(40)/2013
nainte de a intra n subiectul propriu-zis
vom sustine c nc de la ntemeierea cre-
dintei crestine ne strduim s ne cinstim si
s ne omagiem eroii istoriei sau martirii cre-
dintei precum si personalittile marcante,
universale si nationale, care au amprentat
is-toria, veacurile si locurile cu activitatea,
cu viata si cu nvtturile ori scrierile lor mult
folositoare!...
Viitorul Printe Arhimandrit Cleopa Ilie
s-a nscut n comuna Sulita, jud. Botosani,
la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din
cei zece ai familiei Alexandru si Ana Ilie. Din
cei 10 copii, cinci aveau s intre n monahism.
De mic era rvnitor spre cele dumnezeiesti,
ndeletnicindu-se cu postul, rugciunea si
faptele bune. Printii si, Alexandru si Ana
Ilie, i-au fost exemplu viu de trire crestin,
fiind iubitori de Dumnezeu, de biseric si de
copii. Nu lipseau niciodat de la sfintele sluj-
be, fceau milostenie, se rugau mult mpreun
cu copiii si duceau o viat curat si binepl-
cut lui Iisus Hristos. Casa lor era ca o bise-
ric, asa cum avea s povesteasc mai trziu
si Printele Cleopa. n primele dou luni
dup nastere, pruncul Constantin - viitorul
Printe Cleopa - era tot timpul bolnav. De la
o vreme nu mai mnca aproape nimic si pln-
gea zi si noapte. Toti erau ngrijorati pentru
viata lui. Trebuie mentionat c Anei i mai
muriser doi copii din pruncie. Nestiind ce
s mai fac, mama sa l-a dus la duhovnicul
Conon Georgescu de la Schitul Cozancea -
Botosani, care, ascultndu-i ngrijorarea pen-
tru viata copilului, o sftuieste s l druiasc
Maicii Domnului. Atunci Ana l-a ntrebat ne-
dumerit:
- Cum s-l druiesc Maicii Domnului?
- Iat cum, a zis el, ia o lumnare si un
prosop, asaz pruncul naintea icoanei Maicii
Domnului din biseric si zi asa: Maica Dom-
nului, ti druiesc tie copilul acesta care
este bolnav! F ce tii tu cu el! Atunci Ana
s-a nchinat cu lacrimi la icoana Maicii Dom-
nului, fcnd trei metanii si, cznd n ge-
nunchi, a zis plngnd: Maica Domnului,
iti druiesc tie copilul acesta al meu, c
este bolnav i plnge mereu. F ce tii tu cu
el! Si l-a trecut de trei ori pe sub sfnta icoa-
n. De atunci pruncul s-a fcut bine si nu a
mai fost bolnav de moarte toat viata sa. n
jurul anului 1920, soraPrintelui Ilie Cle-
opa, Ecaterina, pleac la Mnstirea Agapia
- Neamt pentru a se clugri. Spre sfrsitul
anului 1927, fratele su mai mare, Gheorghe,
a intrat n obstea Schitului Sihstria - Neamt.
A fost clugrit, primind numele de Gherasim.
n iarna anului 1929, dup srbtoarea Sfn-
tului Ierarh Nicolae, Constantin si fratele su
Vasile s-au hotrt s plece la Schitul Sihs-
tria - Neamt pentru a sluji toat viata lui Iisus
Hristos. Dup ce s-au rugat mult lui Dumne-
zeu, cu post si metanii, au luat binecuvntare
de la preotul satului si au spus printilor
gndul lor; si asa au plecat la mnstire.
La intrarea n obstea Schitului Sihstria,
mpreun cu fratele su mai mare, Vasile, au
fost trei zile ispititi canonic, dup care au
fost primiti de ctre staretul de atunci, P-
rintele Ioanichie Moroi. n primvara anului
1931, Vasile, acest smerit asculttor si frate
mai mare al Printelui Cleopa Ilie s-a mbol-
nvit si a fost adus n schit. Odat, iesind de
la Sfnta Liturghie, a avut o vedenie nfrico-
stoare. I s-a artat Maica Domnului, spu-
nndu-i c peste trei zile va adormi n Dom-
nul. Dup trei zile, exact la aceeasi or, raso-
forul Vasile Ilie a adormit n pace, cu rug-
ciunea pe buze. Monahul Gherasim Ilie, fra-
tele mai mare al Printelui Ilie Cleopa, a
pscut vitele schitului patru ani de zile, fiind
un suflet foarte nevoitor si singuratic. La 14
septembrie 1933, la nltarea Sfintei Cruci,
nevoitorul monah Gherasim si-a dat sufletul
n minile lui Iisus Hristos, culcat n sicriul
pe care singur si-l fcuse drept pat n care
dormea noaptea. Pn n anul 1935, Cons-
tantin a pscut oile Schitului Sihstria, mpre-
un cu alti frati, n smerenie, ascultare, rug-
ciune si studierea Sfintilor Printi. Printele
Ilie Cleopa ne povestea: n anii n care am
fost cioban la oile schitului mpreun cu fratii
mei, am avut mari bucurii duhovnicesti. Stna,
oile, trirea n liniste si singurtate pe munte,
n mijlocul naturii, mi-au fost scoal de c-
lugrie si teologie. A mai avut ascultri de
paracliser si pictor de icoane. n anul 1935,
Constantin a fost chemat n armat, pe care
a fcut-o n orasul Botosani.
n anul 1937, la sfrsitul lunii iulie, raso-
forul Constantin Ilie a fost rnduit de egu-
men s fie fcut clugr. Acum avea 6 ani de
ucenicie n schit. Dup aceasta si-a conti-
nuat ascultarea de cioban la oile schitului
pn n vara anului 1942, fiind ajutat de mo-
nahii Galaction Ilie (unchiul su) si Antonie
Olaru. n data de 30 mai 1941, un incendiu
devasteaz incinta schitului, arzndu-i chiliile
de lemn, acoperisul bisericii si paraclisul.
Dup incendiu, Schitul Sihstria supravietuia
Stelian GOMBO{
In memoriam In memoriam
Cteva referin(e biografice
P
r
i
n
t
e
l
e

A
r
h
i
m
a
n
d
r
i
t

C
l
e
o
p
a

I
l
i
e
Despre concep\ia ]i viziunea Printelui
Arhimandrit Cleopa Ilie cu privire la
Printele duhovnicesc ]i importan\a
acestuia n via\a cre]tinului, acum la
mplinirea a cincisprezece ani de la
mutarea sfin\iei sale la ve]nicele lca]uri...
Despre concep\ia ]i viziunea Printelui
Arhimandrit Cleopa Ilie cu privire la
Printele duhovnicesc ]i importan\a
acestuia n via\a cre]tinului, acum la
mplinirea a cincisprezece ani de la
mutarea sfin\iei sale la ve]nicele lca]uri...
37 Anul IV, nr. 12(40)/2013
din ce n ce mai greu. Btrnul staret Ioa-
nichie, n vrst de 82 de ani, era tot mai bol-
nav si aproape orb. Nu mai putea sluji Sfnta
Liturghiesi cu greu spovedea si ddea sfa-
turi. n iunie 1942, la numai 30 de ani, Prin-
tele Cleopa Ilie este adus n schit si numit
loctiitor de egumen, ntruct staretul Ioani-
chie Moroi era n incapacitate de a-si mai
exercita functia. Printele Ioanichie Moroi
avea s treac la Domnul doi ani mai trziu,
la 3 septembrie 1944. Prima grij aPrintelui
Cleopa Ilie a fost aceea de a rennoi incinta
si chiliile arse, s acopere cu tabl biserica
de piatr si s fac un nou paraclis.
n anul 1944, la 27 decembrie, monahul
Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la23 ia-
nuarie 1945, ieromonah de Episcopul Ga-
laction Cordun, pe atunci staret al Mnstirii
Neamt. Dup aceast dat este numit oficial
egumen al Schitului Sihstria. ntre anii 1945-
1946, schitul se rennoieste, reconstruindu-
se o mare parte din chilii si o trapez de peste
100 de persoane. n anul 1947, pentru c nu-
mele si activitatea duhovniceasc si admi-
nistrativ aProtosinghelului Cleopa Ilie -
Egumenul Schitului Sihstria - Neamt, deve-
neau tot mai cunoscute, Patriarhia Romn,
care a observat eforturile de nnoire general
a acestui sfnt asezmnt monahal, a propus
ridicarea Schitului Sihstria la rang de mns-
tire independent si de sine stttoare. Pa-
triarhul Romniei, Nicodim Munteanu, a a-
probat ridicarea Schitului Sihstria la rang
de mnstire, n 30 iunie 1947, precum si ridi-
carea Protosinghelului Cleopa Ilie la rang de
Arhimandrit. Hirotesia sa s-a fcut la 19 sep-
tembrie 1947. Aceasta s-a hotrt ntruct
Printele Ilie Cleopa a reusit ca numai n
cinci ani de zile s fac dintr-un schit ars
integral, aproape n paragin si cu monahii
risipiti pe la alte mnstiri, o mnstire re-
numit si bine organizat. n noiembrie 1946,
mama Printelui, vduv si singur, intr n
obstea Mnstirii Agapia Veche. n 1947 este
tuns n monahism cu numele Agafia. Se ne-
voieste aici 22 de ani, dup care trece la
Domnul la 15 septembrie 1968.
Odat cu venirea comunistilor la putere,
urmeaz o perioad nefast pentru printe.
Ceea ce avea s l aduc n vizorul autorittilor
a fost o predic pe care a rostit-o la srtoarea
Sfintilor mprati Constantin si Elena, spu-
nnd: S dea Dumnezeu ca i conductorii
notri de acum s fie ca Sfintii mprati, ca
s-i pomeneasc Biserica n veac! si ludnd
rvna marilor mprati, care au dat libertate
crestinilor si au construit numeroase biserici.
Cineva din cei prezenti l-a denuntat, astfel
c a fost arestat si anchetat pentru cinci zile
la Trgu Neamt. A fost eliberat la fel de repede
cumfusesesi arestat. Cei din jurul su, con-
stientiznd c va mai avea de furc cu au-
torittile comuniste, l-au sftuit s se ascund
pentru un timp n munti. Printele Ilie Cle-
opa si-a fcut atunci un bordei din lemn, n
pmnt, la 6 km de mnstire, n adncul p-
durii. Monahii din mnstire i mai duceau
din cnd n cnd cte ceva de mncare. P-
rintele se ruga acolo nencetat, ziua si noap-
tea, cernd ajutorul si mila lui Dumnezeu si a
Maicii Domnului, ctre care avea mult
evlavie. Dup sase luni de retragere n munti,
Arhimandritul Ilie Cleopa a fost readus ca
staret n obstea Mnstirii Sihstria, spre bu-
curia tuturor, att a clugrilor, ct si a cre-
dinciosilor. n anul 1949, la 30 august, Arhi-
mandritul Cleopa Ilie este numit staret al
Mnstirii Slatina - Suceava si se transfer
acolo mpreun cu 30 de clugri din obstea
Mnstirii Sihstria, n urma deciziei Pa-
triarhului Iustinian. n locul su este numit
staret la Sihstria Protosinghelul Ioil Gheor-
ghiu. La Mnstirea Slatina ntemeiaz o
obste care avea s ajung la peste 80 de vie-
tuitori. Arhimandritul Ilie Cleopa a fost rn-
duit de Mitropolia Moldovei s suprave-
gheze si s ndrume viata duhovniceasc a
mai multor mnstiri din mprejurimi: Putna,
Moldovita, Rsca, Sihstria si schiturile Sihla
si Raru, dup modelul Mnstirii Slatina.
Pn n primvara anului 1952, Mnstirea
Slatina a nflorit, ajungnd s se numere prin-
tre cele mai bine organizate mnstiri din tara
noastr. Diavolul ns, carenu doarmenici-
odat, nu putea rbda buna nevoint si armo-
nia monahilor din Mnstirea Slatina. De
aceea, a ndemnat Securitatea de atunci s
fac o anchet amnuntit n obstea acestei
mnstiri. Sosind noaptea, organele de secu-
ritate l-au cercetat si amenintat pe staret si
pe cei mai de seam din mnstire. Pn la
urm i-au retinut pe ctiva dintre ei, n frunte
cuPrintele Ilie Cleopa, tnrul Ieromonah
Arsenie Papacioc si fratele Constantin Dumi-
trescu. Ducndu-i la Flticeni, i-au anchetat
toat noaptea. La sfrsit i-au spus printelui
s nu mai fac propagand religioas si i-
au dat drumul. Atunci Printele Ilie Cleopa
s-a retras n tain, mpreun cu Ieromonahul
Arsenie Papacioc, n Muntii Stnisoarei,
pn s-au linistit tulburrile de la Slatina.
Printii au nfruntat cu stoicism vremea fri-
guroas, foamea, setea, lipsurile, rugndu-
se ziua si noaptea si ntrindu-se unul pe al-
tul. Printii Cleopa si Arsenie s-au nevoit n
Muntii Stnisoarei pn n vara anului 1954,
cnd Patriarhul Iustinian a obtinut aprobarea
ca cei doi nevoitori s se rentoarc la mns-
tire sau s vin la Patriarhie. Printii Cleopa
si Arsenie s-au rentors la Mnstirea Slatina,
spre bucuria clugrilor si a credinciosilor
din partea locului. n primvara anului 1955
s-a organizat o actiune de lmurire si com-
batere a stilismului. Se ncerca repararea
schismei unora din credinciosii ortodocsi
care, insistnd asupra respectrii calenda-
rului iulian nendreptat n Biseric, se rupse-
ser de comuniunea cu Patriarhia Romn.
La aceast ncercare de readucere a credin-
ciosilor stilisti n snul Bisericii Ortodoxe a
participat si Printele Ilie Cleopa, fcnd
misionarism prin satele stiliste ale Moldovei.
n toamna anului 1956, Printele Cleopa
Ilie a revenit la Mnstirea Sihstria, din
judetul Neamt. De acum, viata duhovniceas-
c de la Mnstirea Sihstria s-a ntrit si
consolidat tot mai mult. Printele Cleopa
Ilie spovedea si povtuia pe credinciosi si
monahi la chilia sa din deal.
Persecutiile dintre anii 1959 si 1964 au
fost cea mai dificil perioad prin care a trecut
monahismul romnesc n secolul XX. Spre
sfrsitul anului 1959 s-a votat de ctre gu-
vernul ateu din Bucuresti, un decret special
(Decretul 410/1959) prin care erau exclusi din
mnstiri toti clugrii mai tineri de 55 de ani
si maicile de pn n 50 de ani. Decretul a
fost aplicat cu severitate, sub controlul Secu-
rittii, cu ajutorul Militiei si sub suprave-
gherea Departamentului Cultelor. Pn n
primvara anului 1960, au fost exclusi din
mnstiri peste 4000 de monahi si monahii.
Mai nti au fost exclusi din monahism
pentru toat viata staretii si duhovnicii care
aveau o activitate duhovniceasc mai in-
tens si, din toate mnstirile din tar, ntre-
gul tineret, adic fratii si rasoforii, iar primirea
de noi tineri n mnstiri era interzis si su-
pravegheat de Securitate. Printele Cleo-
pa Ilie a fost si el vizat, dispozitia autorittilor
fiind s fie dezbrcat de haina monahal si
s aib domiciliu fortat n satul su natal. Ca
multi alti clugri, a refuzat s prseasc
haina monahal si s prseasc mnstirea.
Vznd aceast situatie grea, stiind c este
mereu supravegheat de organele politice,
Printele Cleopa Ilie, ndemnat de Duhul
Sfnt, s-aretras din nou - pentru atreiaoar
- n Muntii Moldovei, la mult iubita sa liniste.
nti s-a dus n pdurile din jurul comunei
Hangu. Apoi si-a fcut un mic bordei din
lemn, nu departe de culmea Muntelui Petru
Vod. Aici s-a nevoit cinci ani, ndurnd ace-
leasi greutti ca si mai nainte. S-a ndeletnicit
cu postul, privegherea, rugciunea si cu scri-
erea. Iat titlurile ctorva din scrierile sale
alctuite n vremea cnd sttea n munti:Pre-
dici pentru monahi, numit si Urcu spre
nviere; Spovedania arhiereilor, Spoveda-
nia staretilor, Spovedania duhovnicilor,
Spovedania preotilor de mir, Spovedania
monahilor, Despre vise i vedenii, precum
si Minunile lui Dumnezeu din zidiri. n
toamna anului 1964, cnd tulburrile si pri-
38
gonirile Bisericii s-au mai linistit, printele
revine n Mnstirea Sihstria, ca duhovnic
al ntregii obsti, si povtuieste fr ntreru-
pere att clugri, ct si mireni, timp de 34 de
ani. Cuvntul su ajungea n toat tara si
peste hotare, numele su fiind vestit, cu-
noscut si iubit de toti. Era cutat de zeci de
oameni zilnic, pentru sfat, povat, ndrumare.
El i primea pe toti cu dragoste, nvtndu-i
cele de trebuint ale credintei si petrecndu-
i cu dragoste. A rmas celebr vorba sa, care
i este reprezentativ: Mnca-v-ar Raiul s
v mnnce. Asa de mare era dragostea sa
c dac as avea un sac mare, v-as bga pe
toti n el, si v-as duce n Rai!.
Lunile septembrie-noiembrie ale anului
1998 prevesteau sfrsitul apropiat al Prin-
telui Cleopa Ilie. Acum vorbea tot mai putin,
cu voce stins si mereu repeta aceleasi cu-
vinte:De acumm duc la fratii mei!,Lsati-
m s plec la fratii mei! Apoi iarsi spunea:
M duc la Hristos! Rugati-v pentru mine,
pctosul! Pn duminic, 29 noiembrie a
spovedit clugri si credinciosi Era senin la
fat, vorbea calm si frumos celor care l ntre-
bau si nu refuza pe nimeni care voia s-l
vad. Pe toti i mngia si i mbrbta ca
ntotdeauna, n liniste si bucurie. ncepnd
de Duminic, de la ora 4 dup-amiaz,Prin-
tele Cleopa nu a mai rspuns la ntrebrile
ucenicilor si si a rmas nemiscat, cu ochii
ntredeschisi, pe scaunul su de spovedanie,
ca ntr-o rpire, timp de mai bine de unspre-
zece ore. Luni dimineat (noaptea) la orele
3.30, btrnul s-a desteptat ca dintr-un somn
adnc, fiind bine dispus si multumit sufle-
teste. Apoi a cerut ceva de mncare, zicnd:
Ati mai vzut voi vreun clugr s mnnce
la ora asta? Luni, 30 noiembrie, si marti, 1
decembrie, printele a stat cu credinciosii si
a dat sfaturi ca de obicei. Luni sear ns, n
chip neobisnuit, Printele Cleopa Ilie a n-
ceput s-si citeasc rugciunile diminetii,
desi ucenicii i-au spus: Printe, acum este
sear. Rugciunile diminetii cititi-le mine
dimineat! Dar printele a rspuns: Acum
le citesc, cci m duc la fratii mei! Ucenicii
au privit, ca de obicei, cu nencredere. Marti
seara s-a culcat trziu, dnd semne de mare
oboseal. La ora 2:20, miercuri dimineat (2
decembrie) ucenicul su a auzit c printele
respira din ce n ce mai rar. Cnd s-a apropiat
de el, printele a rsuflat adnc si si-a dat
sufletul n minile lui Iisus Hristos, ntru n-
dejdea nvierii si a vietii vesnice. nmormn-
tarea a avut loc la 5 decembrie, fiind prohodit
de ctre PS Printe Daniel - Mitropolitul
Moldovei si Bucovinei, precum si de alti opt
arhierei, preoti, diaconi si multime mult de
credinciosi, veniti din toate prtile trii. Mult
lume se nchin n chilia si la mormntul
Printelui Cleopa Ilie, si iau pmnt si flori
de binecuvntare, spunnd c simt ajutor,
prin rugciunile sfintiei sale. Printele Arhi-
mandrit Ioanichie Blan - vechi ucenic al P-
rintelui, spunea: Printele Cleopa estecon-
siderat, pe drept cuvnt, unul din cei mai is-
cusiti duhovnici, sfetnici si predicatori ai mo-
nahismului romnesc contemporan. Viata sa
interioar exemplar, de ascet si sihastru con-
sacrat, experienta sa n nevointa monahal,
vastele sale cunostinte scripturistice si pa-
tristice de autodidact care te uimesc, memoria
sa rar ntlnit, blndetea, dragostea sa de
oameni, rvna pentru Dumnezeu si cuvntul
su hotrt, ntelept si precis, unit cu darul
frumoasei vorbiri n grai dulce moldovenesc
fac dinArhimandritul Cleopa Ilie o perso-
nalitate n spiritualitatea noastr ortodox.
Credinciosii, numerosii si fii duhovnicesti,
clugri si mireni, l socotesc ca fiind o bine-
cuvntare a lui Dumnezeu pentru Biserica
noastr.
Printele Arhimandrit Cleopa Ilie s-a
conturat si s-a identificat n mintea si n inima
mea, prin cteva trsturi si calitti distincte:
- n primul rnd caracterul, onoarea si demni-
tatea printelui; dup aceea cultura teologic
- duhovniceasc si nu numai, cu care a fost
nzestrat datorit muncii si tenacittii prea
cuviosiei sale; luciditatea si spiritul su critic
nsotit de foarte mult ntelegere si condes-
cendent; pe urm spiritul de disciplin, n
primul rnd cu el nsusi, de rigoare acade-
mic, doctrinar, liturgic si canonic revelat
cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predic
sau cuvntare, sustinute ntr-un mod foarte
coerent si elevat n diferite mprejurri si cu
diferite ocazii; comportamentul, felul su de
a fi si de a se raporta la semenii si, la fiecare
n parte ntr-un mod deosebit si unic, fiind
foarte respectuos, accesibil si deschis, chiar
natura, spiritual si, de ce nu, si cu acut simt
al umorului, sntos si autentic, toate aces-
tea ducnd la descoperirea n persoana sa a
eticii bunului simt, pe care a cultivat-o de-a
lungul ntregii sale vieti si care astzi o ntl-
nesti tot mai rar! Printele Cleopa Ilie amai
avut si calitatea de a fi un om de o sinceritate,
discretie si modestie iesite din comun, care
mi-au inspirat foarte mult ncredere, confort
sufletesc si dragoste fat de valorile perene
ale spiritualittii si culturii noastre auten-
tice!... Totodat, sfintia sa a fost unul dintre
cei mai luminosi si mai nvtati clugri ai
nostri, duhovnic aspru cu pcatul dar mereu
blnd cu pctosul, plin de harul pcii si al
bucuriei. Chiar dac avea si unele preri pe
care nu i le puteam mprtsi, l-am apreciat
mereu pentru felul n care stia s-si argu-
menteze opiniile si s si le spun simplu si
nvluindu-le n buntate, spre a nu rni.
Si, totodat sfintia sa realiza faptul c
pstorul duhovnicesc trebuie s arate n toa-
te bun-rnduial. Fiindc n bun-cuviint
stau toate chipurile unei purtri frumoase.
Pstorul duhovnicesc si pzeste buna cu-
viint n relatiile sale cnd: - nu si neglijeaz
ndatoririle sfinte si apostolia sa; - cnd si
aminteste c trebuie s fie, oriunde si ori-
cnd, un model crestin, cnd vorbeste si
cnd tace; - cnd se conformeaz el nsusi
responsabilittilor care decurg din grija pen-
tru constiinta turmei sale. Pstorul duhov-
nicesc care nu (se) neglijeaz si si aminteste
cele ce se cuvin lui, aflndu-se ntr-o adunare,
nicidecum nu se va lepda caracterul cuvi-
incios, fiindc acesta este cu neputint de
ndeprtat de la el, deoarece nu i ngduie
aceasta nssi vrednicia preoteasc, care este
nedesprtit de cuviosie. Chipul preotesc de
neschimbat l constrnge pe preot s se armo-
nizeze cu mult luare aminte si atentie cu
relatiile din obstea lui si s si fac aceste re-
latii cu mult prevedere. Mai nti si mai
presus de toate, se armonizeaz caracterului
sfnt ce i se impune. Trebuie s nu se arate
n adunri fr vreo pricin impus de slujirea
lui, ori s le caute pe acestea cu tot dinadin-
sul, sau s se fac plcut acestora. Trebuie
s si fac relatiile cu mul chibzuint si dup
o ndelung si atent cercetare a petrecerii si
caracterului si a cugetului persoanelor cu
care urmeaz s aib relatii. Dac acestea
sunt n asa fel nct prietenia si relatia cu ele
s i aduc lui cinste si bun renume, atunci
poate s se mprieteneasc si s intre n
relatie cu ele. Dar dac, dimpotriv, reputatia
acestora nu este bun ori sunt socotite de o
moralitate ndoielnic, sau de un cuget stri-
cat, sau de o petrecere si vietuire ru famate,
atunci prietenia fat de acestea si relatia cu
ele cu ct este mai apropiat, cu att este mai
vtmtoare si mai insulttoare. Aceasta ne
nvat pe noi Sfntul Apostol Pavel cnd
zice: Nu v nselati, cci vorbirile rele stric
obiceiurile bune
1
. Asemenea relatii l vatm
foarte mult mai ales pe preot, fiindc, n m-
preun-petrecerea cu persoanele prost v-
zute din punct de vedere moral, pe nesimtite,
se deprteaz cuviosia lui si este prdat
putin cte putin bogtia bunei-cuviinte pre-
otesti, si la urm se va afla si el gol de toat
cinstea si respectul din parte celor pstoriti
de el. Despre acest preot se poate spune, n
chip foarte potrivit, cuvntul profetului Osea:
Cteva aprecieri yi mr-
turisiri personale, precum
yi cteva cuvinte despre
Printele duhovnicesc
,Si altii au mncat puterea lui, iar el nu a
stiut
2
. Prin urmare prietenia si filiatia du-
hovniceasc se constituie a fi un criteriu in-
dispensabil n vederea realizrii si desvr-
sirii unei relatii duhovnicesti, bazat pe n-
credere, deschidere si dragoste reciproc, zi-
ditoare si mult folositoare!...
n acest fel stnd lucrurile, apreciat fiind
n mod deosebit de ctre Printele Patriarh
Daniel al Bisericii Ortodoxe Romne, vom
sublinia si retine faptul c Printele Ilie Cle-
opa a fost toat viata drept, vertical si demn
ca bradul (si la propriu si la figurat), cu o
voce puternic, impuntoare, intransigent
dar totusi cald si ct se poate de uman n
toate deciziile pe care le lua, mai cu seam n
problemele bisericesti, spirituale si duhov-
nicesti. Era cu o vitalitate remarcabil pentru
vrsta pe care oricum nu si-o trda, cu un
simt al umorului msurat - asa l-au cunoscut
si asa l vor purta permanent n inim peP-
rintele Cleopa toti cei multi, care au trecut
pragul Mnstirii Sihstria. n toate mpre-
jurrile prezenta cuvnttoare a venerabilului
printe era cuceritoare si mult folositoare.
Prin sinceritate, prin cultura sa duhovni-
ceasc, prin trire dar mai ales printr-o ne-
clintit voint n Mntuitorul Iisus Hristos,
cci a voi si a face n Domnul Iisus Hristos
au fost dou daruri, ndelung lucrate si culti-
vate de ctrePrintele Ilie Cleopa. Si acest
lucru pentru c pstorul spiritual, ca s poat
s-l ajute esential pe fiul su duhovnicesc si
s-si mplineasc misiunea sa ultim trebuie
s dispun de calitti religioase, morale si
rationale eminente, druit prin ascez slujirii
lui
3
. Reprezentarea Domnului de ctre preot
sau pstor n timpul exercitiului slujirii sale
aduce ca rezultat asumarea din partea lui a
responsabilittilor celor mai mari, ce impun
mobilizarea tuturor puterilor si a capacittilor
lui pentru realizarea deplinttii virtutilor, prin
urmarea lui Iisus Hristos dup msura n-
truprii
4
. Astfel, preotul ar putea s devin
modelul credinciosilor si Evanghelie vie,
propovduind prin personalitatea lui
5
carac-
terul izbvitor si mntuitor al vietii n Iisus
Hristos si oferindu-se pe sine nsusi ca dova-
d si chezsie c poruncile lui Iisus Hristos
se pot nfptui, mplini si desvrsi cu ade-
vrat
6
.
ntr-o alt ordine de idei, Printele Arhi-
mandrit Cleopa Ilie a primit cu mult dra-
goste pe foarte multi credinciosi de toate
vrstele si categoriile sociale, precum si pe
foarte multi tineri la sfat, ncurajndu-i si aju-
tndu-i pe multi dintre studentii teologi s
se pregteasc pentru aprarea si promova-
rea credintei ortodoxe n anii grei ai dictaturii
comuniste. A fost n acelasi timp un bun ps-
trtor al Traditiei si un pstor receptiv la noile
probleme aprute n societate. Era elegant si
ordonat, ospitalier si erudit. Un preot distins
al cultului ortodox si un om al culturii ntelep-
te, un slujitor al Bisericii si al poporului romn.
Preacuviosul Printele Arhimandrit
Cleopa Ilie a fost un om al bucuriei, al serio-
zittii si discretiei, un om care si-a propus s
nmulteasc seriozitatea si constiinciozitatea
si credem c a reusit cu prisosint. Darul de-
osebit al Printelui Cleopa de a vorbi si mai
ales de a aprofunda cuvintele Scripturii si n
special ale Noului Testament, precum si a
dogmelor si a sfintelor canoane, preocuparea
pentru crtile fundamentale ale spiritualittii
ortodoxe, cum ar fi Patericul si Filocalia, dar
si pentru textele liturgice cuprinse n crtile
de slujb, l-au fcut s fie iubit si n acelasi
timp s fie un printe duhovnicesc cu auto-
ritate si discernmnt.
Stiind, din propria-mi experient, c fie-
care ntlnire cuPrintele Cleopa a fost un
prilej de mare nltare sufleteasc si de srb-
toare, asemeni ntlnirilor nvtceilor cu ma-
rii filozofi ai vremii antice, n Agora, precum:
Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne
pild demn de urmat, de ntelepciune, abne-
gatie si druire, m (mai) gndesc c avem
tendinta, capcana ori ispita de a-i uita foarte
repede pe acesti oameni, sporiti duhovni-
ceste si mbunttiti din punct de vedere mo-
ral, pe aceste personalitti ale culturii si spi-
ritualittii noastre, fiindu-le prea putin recu-
nosctori pentru toate cte ne-au fcut si
ne-au druit ei nou, cu toatec ar trebui s
ne aducem aminte de mai marii nostri!...
Cteva concluzii
yi ncheierea
Prin urmare, cuvintele noastre sunt putine
si neputincioase pentru a putea spune ct
bine a fcut Printele Cleopa Ilie, datorit
tinutei sale morale si preotesti, a echilibrului
si ntelepciunii sale, a preocuprilor sale teo-
logice si crturresti, a dragostei sale fat de
Dumnezeu si (de) oameni, a atasamentului
su fat de tara aceasta si de Biserica strmo-
seasc!...
Parcurgnd viata si biografia acestui p-
rinte duhovnicesc constat, cu uimire si admi-
ratie, tria lui de caracter si verticalitatea cu
care a fost nzestrat acest contemporan al
nostru n fata cruia noi nu suntem altceva
dect niste oameni supusi vremurilor acestei
lumi si acestui veac!...
Se cuvine asadar, s-i aducem prinos de
cinstire si de recunostint rugndu-ne lui
Dumnezeu s-l rsplteasc cu harul si cu
dragostea sa cea nemrginit acolo, n loca-
surile cele ceresti, n lumina cea nenserat a
Slavei Sale!
n ncheiere, deci, voi sustine cu toat
tria c eu personal, m simt foarte mplinit
si onorat pentru faptul c am avut fericitul
prilej si mareasans dea-l ntlni si (de) a-l
cunoaste pePrintele Arhimandrit Cleopa
Ilie - mare personalitate a culturii i spiri-
tualittii noastre monahale romneti, au-
tentice i mrturisitoare din aceste rzvr-
tite vremuri, avnd convingerea si ndejdea
c vom sti cu totii pe mai departe, s ne cins-
tim naintasii, potrivit meritelor si vredniciilor
fiecruia, cu toate c n aceste vremuri, pre-
tuim mai mult pe altii de oriunde si de aiurea,
cci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculosi,
mai senzationali!... ns, rmnem convinsi
de faptul c ce este nobil rmne iar ce este
ieftin, apune!...
Asadar, cei alungati din turnurile babi-
lonice pot bate la portile cettii noului Ieru-
salim - cel bisericesc si ceresc ce nu are tre-
buint de soare, nici de lun, ca s o lumi-
neze, cci slava lui Dumnezeu a luminat-o,
Iclia ei fiind Mielul (Apoc. 21, 23). Aceast
personalitate duhovniceasc si binecuvn-
tat, cu alte cuvinte, este una de referint n
cadrul Bisericii si spiritualittii noastre au-
tentice, care ar trebui s fie cunoscut, recu-
noscut si apreciat pentru totdeauna, de
ctre toti cei ce cred c Biserica este cetatea
pe care nici portile iadului nu o vor birui!...
1
I Cor. 15, 33
2
Os. 7, 9
3
Sf. Vasile cel Mare, Regulile vietii monahale 22,
PG 13, 1409 a.
4
Extensiunea termenilor, 43, PG 31, 1028 b c.
5
Xpuoootoo Iiuoupq, Eiopypop o:o B
Icoo:iko lcv/ooio :cv kpoikcv, A0qvu, 1961,
p. 33.
6
Cf. Extensiunea termenilor, 43, PG 31, 1028 b.
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
J
o
c
u
l

d
e
-
a

o
r
b
u
l
39 Anul IV, nr. 12(40)/2013
40
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Doamna Ghervescu m fixeaz.
- Tu ai scris cu creionul pe masa mea de
budoir din mahon. Le-am ntrebat pe celelalte
eleve si toate au negat. Trebuie s fii tu fr
discutie.
- Nu, Doamna Profesoar n-as face nici-
odat asa ceva.
Si mai trag o linie pe masa de budoir din
mahon n timp ce Doamna Ghervescu se ve-
rific n oglind, adugnd nc un strat de
tencuial rouge peste obrajii ei scufundati.
- Azi ncepe Bacalaureatul. Nu stii ct mi
lipseste liceul. De mult n-am mai fost n in-
teriorul cldirii. Cnd te gndesti c am cons-
truit aceast scoal. Am fost directoarea ei
ani de zile! Cine-si mai aminteste acum?
- Sau nu vor s-si aminteasc Doamna
Profesoar!
- Taci fato! Ai crescut, cumspun englezii,
You are too big for your boots, fato!
- Nu chiar, Doamna Profesoar! Vreti s
vorbesc cu tata, s v conduc-ntr-un tur al
laboratoarelor de chimie? Le-a organizat in-
tegral. E cel mai bun profesor de chimie din
oras si din judet.
- Fato esti imposibil! Nu stiu de ce te-
am primit la lectii! Hai, mai putin pl-
vrageal! Revenons a nos moutons!
- Da, Doamna Profesoar. Reusesc s
adaug pemasadebudoir din mahon un cerc
ntre linie si dreptunghi. Lectia urmtoare voi
aduce si creioanele colorate.
Ah! Bacalaureatul! Mi-l amintesc parc-
ar fi fost ieri!
***
E din ce n ce mai cald afar. Rochia mea
din mtase natural e rcoroas. n interiorul
cldirii liceului de bieti Regele Ferdinand
din Bacu e rcoare bine. mi pare bine c
mi-am luat si bolero-ul.
Ca Presedint a Comisiei de examinare
sunt ntr-o pozitie executiv de mare respon-
sabilitate. Cte o examinatoare pentru fiecare
subiect. Fiecare cu priviri acide, severe. Ni-
mic nu ne distrage n numele fair-play-ului.
Candidatii, cu priviri ndrznete, apar n di-
ficultate maxim. Ct timp i va scotoci
amintirile Doamna Ghervescu m ntreb de
ast dat mestecnd captul creionului
meu vinovat!
- Rspunde la ntrebare. Nu elabora pe
alte subiecte. Stii sau nu stii rspunsul la n-
trebarea din bilet? Privesc pe cealalt exami-
natoare cu un gest ntrebtor.
- Tinere stii sau nu stii rspunsul la aceas-
t ntrebare din biletul de examen?
- Da si nu! Am stiut-o cnd am recapitulat
acas la domeniu! Acum, nu-mi aduc aminte!
Tnrul n uniform scolar de bun ca-
litate, bine clcat si cu cmasa scrobit ima-
culat rosteste nrosindu-se ca sfecla fiart.
- Ei bine, ncearc s fii la subiect! Te as-
cultm.
Cealalt examinatoare-l ncurajeaz din
spatele mesei acoperite cu o fat de mas de
damasc din grija Comitetului de printi! Can-
didatul Ciuchi se balanseaz de pe un picior
pe altul, si perie prul cu degetele rsfirate
de la mna dreapt, si freac minile. Sudoa-
rea-i curge la tmple si minile-i sunt ude.
- M... m.... cred...
- Nu suntem interesati de gndurile tale.
Ce-ti amintesti din piesele lui Racine? Sunt
la captul rbdrii si degetele mele bat n fata
de mas ca-ntr-un tambur involuntar.
- Te-ai pregtit pentru Bacalaureat? l
ntreb cu mai mult fermitate acum.
- Da, Doamna Profesoar, dar nu m pot
concentra deloc... acum! Candidatul Ciuchi
se uit la noi cu fata mbujorat.
- Poate s aib de a face aceasta cu faptul
c ai fost pe o diet de jambon la micul dejun,
c ai consumat toat sunca la gazda noastr
comun? E de datoria mea ca o bun exami-
natoare s-ti dau ofer toate sansele, i spun
cu tact.
- Nu, Doamna Profesoar! Tatl meu fur-
nizeaz toate produsele alimentare pentru la
pensiune... de pe domeniul nostru...
- Nu vd motivul pentru care gazda noas-
tr comun trebuie s te favorizeze!
- Dac m scuzati, Doamna profesoar...
dar locuiesc la pensiune din primul an de
liceu.
- Si eu locuiesc, de aceeasi pensiune...
pn cnd constructorii vor termina de ridi-
cat casa noastr n stil cottage englezesc!
Nu exist nici o modalitate de a opri pe
Doamna Ghervescu atunci cnd ea se por-
nete ca o locomotiv cu abur!
Profesoara examinatoare de lng mine
mi sopteste la ureche:
- Tatl candidatului Ciuchi furnizeaz
cantina liceului, la un pret foarte rezonabil...
si tot combustibilul gratuit! Trebuie s ar-
tm ngduint! El este un caz special!
- Dumneata nu ntelegi prin ce umilint
am trecut eu n fiecare dimineat la micul de-
jun! El a mncat toat sunca la micul dejun...
si cele mai bune bucti de carne la cin...
- Oricum, nu intr n discutie c ar putea
trece examenul la limba si literatura francez.
Ne vedem din nou n toamn! Acest lucru te
va maturiza, tinere! Nu poti obtine ntot-
deauna ceea ce vrei!
- Dar Doamna Profesoar! Tatl meu n-o
s m duc la Slnic Moldova ca s ascult
fanfara n parc...
- Nu vorbi nentrebat! Trebuie s te pui
cu burta pe carte, tinere, de acum ncolo! Te
sftuiesc s nu mai consumi sunc! Nu m
mai uit la candidatul Ciuchi. ncerc s aflu
ceva n adncimile gentii mele din piele maro
asortate perfect cu sandalele mele de var.
- La revedere, tinere. Si-mi frec nasul meu
cu un aer de satisfactie in fortissimo.
***
- Ce spui de asta, fato?
- Doamna Profesoar, cred c ati fost prea
aspr cu bietul biat. Prea timid si speriat.
Nu a avut nici o sans cu Dumneavoastr.
- Fato, i tii partea, nu-i asa? Esti prea cu
dou fete pentru vrsta si pozitia ta ca elev.
M ntreb de ce-am acceptat s- ti dau lectii
de englez n particular!
- Mama spune c aveti nevoie de bani!
Explodez fr s m gndesc, desi mi s-a
spus n mod repetat s-mi tin gura nchis
ermetic si s nu-mi destinuiesc nimnui
vreodat gndurile.
- Nu mai spune? Asta-i ce brfeste n
absenta mea?
- Mama nu brfeste niciodat! Constat
numai realitatea! E adevrat, nu-i asa? Si cu
dexteritate conturez un triunghi pe partea
mea a mesei din mahon.
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
41
Anul IV, nr. 12(40)/2013
{tefan CHIRI}ESCU
Rep.: Stimate Virgil Rzeu, am aflat din
presa basarabean c n ziua de 11 octom-
brie, Biblioteca Municipal B.P. Hajdeu
din Chiinu a gzduit o ntlnire al crui
protagonist ati fost. Despre ce e vorba ?
Virgil Rzeyu: Uniunea Scriitorilor si Aso-
ciatia Chirurgilor Nicolae Anestiadi, am-
bele din Moldova, au organizatO ntlnire
cu cartea i cu medicul-scriitor Virgil R-
zeu din Piatra Neamt, Romnia. Eve-
nimentul s-a bucurat de prezenta unor per-
sonalitti de prim mrime ale Basarabiei. n
afara profesorilor Gh. Ghidirim, Eugen Ma-
loman, Romeo Scerbina, Gh. Rojnoveanu si
a altor chirurgi, cu care ne aflm n relatii fr-
testi, concretizate n ntlnirile de specialitate
organizate si de o parte si de alta a Prutului,
am avut marea satisfactie de a intra n dialog
direct cu Vlad Pohil, un erudit critic de art,
moderatorul ntlnirii, cu Ion Ungureanu,
omul de teatru de mare talent, fost ministru
al culturii, cu compozitorul Constantin Rus-
nac si, mai ales, cu cunoscutul scriitor Nico-
lae Dabija. Cei prezenti au prezentat pu-
blicului activitatea mea profesional si nu
mai putin preocuprile mele scriitoricesti.
Rep.: Fiindc ati pomenit de Nicolae Dabi-
ja, tiu c romanul lui Tem pentru aca-
s este considerat una dintre cele mai
cutremurtoare scrieri contemporane, care
ar justifica candidatura sa la un premiu No-
bel pentru literatur, aa cum a fost propus.
V.R.: Nu gresiti deloc. Si ca s ntelegeti ce
s-a ntmplat la Chisinu, dati-mi voie s v
spun cte ceva despre subiectul crtii. Acti-
unea acesteia porneste de la un fapt absolut
banal: un profesor d elevilor si, pentru ora
viitoare, tema de rezolvat acas. Din neferi-
cire, ora urmtoare nu mai are loc, profesorul
fiind arestat si trimis n Siberia s ispseasc
vini nchipuite. Una dintre elevele dasclului,
ndrgostit de acesta, consider c este de
datoria ei s-l caute, s-i mrturiseasc pre-
tuirea si, de ce nu? dragostea ei curat si s
mprtseasc cu el chinurile impuse de oa-
meni. Porneste de bun voie, ntr-un nde-
lungat calvar, ctre ndeprtata Siberie, dar
nu ca o bezmetic oarecare, ci dup ce pri-
meste binecuvntarea printilor, plini de du-
rere fat de mrturisirile si dorintele copilei
lor, pecareo nteleg. Din chin n chin, dup
mizerii si umilinte fr seamn, ndurate cu
puterea pe care numai iubirea ti-o poate da,
eroina reuseste s se apropie de cel pe care
l iubeste. Se ntlnesc, evadeaz mpreun
o dat si nc o dat - n imensitatea Siberiei
unde s te poti ascunde?! - sunt prinsi cu
cinii si desprtiti. Dar asta nu nseamn ni-
mic, fiindc pentru eroina crtii destinul s-a
mplinit: din cele cteva zile ct au fost fugari,
poart n pntece copilul lui, al lor.
Puterea sovietic e bine organizat. Exist
lagre pentru brbati, altele pentru femei,
este firesc s existe si unele pentru copii.
Tnra naste ntr-un lagr special pentru de-
tinutele care sporesc poporul sovietic, r-
mne acolo doi ani de zile pn cnd copilul
i este luat si dat n grija altor institutii. Alun-
gat, tnra mam ncearc s-si rpeasc
propriul copil, este mpuscat si, n cele din
urm, se prpdeste departe de printi si de
casa ei, cu gndul si sufletul ctre cei dragi.
Dup moartea ttucului Stalin, cnd se pro-
duce un dezghet oarecare, si dup multe peri-
petii si alte si alte chinuri, gratie numelui ta-
tuat de mam pe mnuta copilului, tatl si
identific fiul si dup o viat dominat de
cumplitele conditii ale Gulagului sovietic,
dup 13 ani de umilinte si suferinte, se ntorc
acas, limanul cel mai de pret al tuturor trito-
rilor pe acest pmnt.
Ajuns acas, dasclul face primul drum, pe
ntuneric, ca s nu fie vzut de cineva, la
scoala de unde fusese ridicat. Uluitoare sur-
priz: cnd aprinde lumina, n clas, si g-
seste fostii elevi cu tema pentru acas fcut.
Viata de fapt.
Splendid, fictiunea si d mna cu realitatea
ntr-o minunat metafor.
Rep.: Interesant. Cum s-au interferat cartea
lui Nicolae Dabija i scriitorul cu Dvs.?
V.R.: Mai interesant dect credeti si dect
mi puteam nchipui. Nicolae Dabija a pre-
zentat publicului primul meu romanPrin
Jmile Vietii si, neasteptat pentru mine, a
gsit ntre crtile noastre o similitudine apar-
te, pe multiple planuri, pe care le nftisez si
cititorului. Si n una si n cealalt, fictiunea,
bine dozat si mpletit cu realitatea, sporeste
interesul cititorului; cartea mea se cristali-
zeaz dup o com prelungit, urmare a unui
accident de circulatie, n vreme ceTema ...
sufer acelasi proces dup o absent
provo-cat de o cdere de la nltime; si ntr-
o carte si n cealalt, actiunea se brodeaz
pe urzeala unei iubiri de adolescent si a
fructului ei, un copilas; ambele crti sunt
ptrunse de pretuirea fr margini a autorilor
pentru femeie, creia i recunosc superiori-
tatea fat de brbat; cele dou scrieri sustin
si dovedesc c si brbatul si femeia sunt ca-
pabili s ndure suferinte de orice natur,
orict ar fi de grele, dar numai femeia, singur
ea, este capabil de sacrificii fr limite.
Nicolae Dabija a evidentiat n excursul su
pretuirea deosebit pentruVmile ... mele,
subliniind c numai un medic care ntelege
minunata alctuire a fiintei umane o putea
scrie. Mai mult dect att, a considerat c n-
tlnirea noastr nu este deloc ntmpltoare.
Rep.: Subscrieti ?
V.R.: Fr ndoial, mai ales dac v dezvlui
partea cea mai interesant, plin de semnifi-
catie si tulburtoare pentru mine : eroina lui
Nicolae Dabija se numeste... Maria Rzesu!
Poart numele meu de familie.
Rep.: Extraordinar ! Uluitor !
V.R.: Da, si eu cred c ntlnirea de la Chi-
sinu poart n ea o grunt de har dumne-
zeiesc si nu m pot considera dect bucuros
de o asemenea ntmplare. Eram doi necu-
noscuti, la distant de sute de kilometri, a-
mndoi am scris crtile noastre n aceeasi
perioad si le-am publicat n acelasi an, 2008.
Cred c, undeva, s-au interferat gndurile si
simtirile noastre.
Pentru mine, evenimentul de la Chisinu a
fost o gur de aer proaspt, pe care am sorbit-
o cu nesat. Dac contactul cu chirurgii se
poate plasa n aria firescului, ntlnirea de la
bibliotec a depsit asteptrile mele, un ne-
cunoscut pentru cei care i-au dat o strlucire
aparte.
mi face plcere s mrturisesc c m simt
bine alturi de fratii nostri, mult mai sufletisti
si mai patrioti dect noi. Personal, am si ex-
plicatia: ei au suferit mult mai mult si, cum se
stie, suferinta (confirm Nicolae Dabija si eu
alturi de el) naste sentimente mai profunde
42
si mai puternice. Din nefericire, nu am putut
continua dialogul cu Nicolae Dabija, care era
asteptat la o alt manifestare. Dar, fiti con-
vins, l vom relua.
As mai vrea s subliniez faptul c vorbauni-
re este mult mai frecvent pronuntat n stn-
ga Prutului dect la noi si, apropo de aceasta,
pot s spun c noi chirurgii am realizat deja
adevrata unire. O confirm faptul c n 2011,
Moldova a redevenit o singur entitate, ilus-
trat de desfsurarea n tandem, la Chisinu,
a dublei manifestri a chirurgilor de o parte
si altaaPrutului, careareunitAl XI-lea un
Congres al Asociatiei Chirurgilor Nicolae
Anestiadi cuA XXXIII-a Reuniune a Chi-
rurgilor Iacomi-Rzeu. Cu aceeasi plcere
amintesc un episod de extraordinar semni-
ficatie: pe cnd era ministru al Snttii, pro-
fesorul Ghidirim a fost admonestat de pro-
priul premier c a lipsit de la o sedint de gu-
vern. Si nu doar att, c a plecat peste granit
Ir ncuviintarea expres a D-sale. Profe-
sorul Gh. Ghidirim, chirurgul romn, a dat o
splendid replic domnului prim-ministru:
Dar n-am fost plecat peste granit. Am fost
la Iai!.
Rep.: Frumos. Ati dus ceva crti la Chiinu?
V.R.: Negresit, amfcut Bibliotecii B.P. Has-
deu o donatie de aproape 100 de volume,
numai din crtile mele, dar voi continua si
dialogul si oferta de carte. Intentionm s
invitm la noi personalittile de prim mrime
ale Basarabiei, pentru a contribui si mai mult
la adevrata si mult visata unire.
Rep.: Domnule doctor, v dorim s reuiti
n intentiile Dvs.
F
r
a
g
o
n
a
r
d

-
I
u
b
i
t
u
l

n
c
o
r
o
n
a
t
Sebastian GOLOMOZ
1. PRIZONIERUL IUBIRII
Astzi, am redevenit eu
i-am trntit usa n nas tristetii
mi-am trimis ochii n concediu
not ntr-o simfonie de gnduri
stiloul meu are o infinit rezerv de visare
sperantele mi maseaz umerii
mpovrati de singurtate si
mi fac semnul crucii
pe fruntea creponat
visul si somnul au dat crtile pe fat
amndoi si-au propus s m rpeasc
pe mine m amuz eforturile lor
stiind c altcineva le-a luat-o nainte
eu sunt prizonierul iubirii si
n-am nici cea mai mic
intentie de-a evada.
2. BIBLIOTECA, DRAGOSTEA MEA
Mi se ntmpl s mai cad
prad unui flirt nevinovat
din dorinta de a nu rmne corigent
la capitolul seductie
mi se ntmpl si s m mai ndrgostesc
de cte o fat aparent perfect
desi, eu sunt vesnic ndrgostit de...viat
ns, cea pe care am tratat-o ntotdeauna
cu maxim seriozitate, cu supunere,
cu admiratie, cu fidelitate, cu abnegatie
unica mea dragoste a fost BIBLIOTECA.
3. SCRISOARE CTRE ALEX(T)ANDRA
Sunt clipe cnd ador singurtatea
Ea te retine prompt n gndul meu
Buzele tale mi confer eternitatea
n vis, m iubesti cum te iubesc eu
Luna plin m-mbrac-n dorinte
S-ti simt inima nu este de ajuns
n bratele tale se nasc preferinte
n ochii ti s citesc doru ascuns
Respiratia ta suav s-mi sopteasc
Cnd m nchin la al tu epigastru
C nu vrei clipele s se opreasc
Pn nu ne va trezi urmtorul astru
Dar n-aud nimic, poate sunt surd
Oglinda m vede singur pe canapea
Mcar n vise am dreptul s zburd
nsotit de imaginatie amica mea
Pe chip am zmbete abtibilduri
Sufletul sper s nu ajungi trziu
Dar tot el stie fiindu-mi alturi
?i dac as fi mort, inopinat nviu
mi privesc umbra pe-o cafea amar
M-alint doar un soare-policandru
Palma-mi tine fata de drum de tar
Te-asteptsemneaz Alex(t)andru.
4. DOAR TU $TII
Soarele ne-a tatuat zmbete pe chipuri
Din ghearele genunii Pegas ne-a ridicat
Noi am redus lumea la dou acrostihuri
Cu degete flmnde din inimi am muscat
Am scrijelit pe ele iubire, vis, sperant
Am depus jurminte, cu ochii le-am semnat
Dragostea ne e crezul si drept consecint
De-ntlnirea cu Felicitas am beneficiat
n numele lui Eros am devenit un bard
Sensibil si romantic, mnunchi de poezii
mi place cteodat s mai ridic un gard
Pe care l dobori, cnd de suflet m tii
Sunt un ngeras mascat n corp de leopard
S-mi arti ce vreau de la viat, doar tu stii.
5. INIMA MEA E O PASRE
vesela dimineat m-a luat de mn
fereastra mi-a aruncat o privire sugestiv
i-am zmbit politicos, dar ea insista
s-mi sterg pleoapele de melancolie
docil, mi-am logodit inima cu speranta
scotndu-mi aripile de la naftalin
visarea e ca mersul pe biciclet
odat nvtat, nu se uit niciodat
la micul dejun am spart seminte de rbdare
am but un suc de calitti latente
apoi, mi-am pus ochelarii de vultur
fiind decis s-i fac o vizit misterului
soarele prietenos mi-a tinut companie
copacii m-au nvtat s citesc urmele
pn cnd vntul mi-a suflat n ceaf
iar ploaia, mi-a mngiat sufletul
dup plecarea ei, cu ochii mintii
am ncercat s-mi desenez inima
dar, aceasta tot evada din tablou
n tablou, de la agonie la extaz
pn cnd am nteles cum i scap
ca un peste printre degete ratiunii
inima mea e o pasre n zborul
concupiscent pe trmul inocentei.
43
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Roata yi pinea
mpingeam o roat veche de biciclet si
purtam chiloti n rest nimic la ei un pumnal din lemn de brad
mesterit cu drag de bunicul si de ncltat n picioarele goale
auzeam adesea pe cte un om spunnd altui om
las c se-nvrte ea roata si priveam la roat
nu ntelegeam de ce nu vd si ei
Vorbitul
plngeam nu mncam si nu vorbeam
rstoarn f covata p el si las-l acolo
I-ti de oarece treburi nu vezi c sta-i ncaz la casa omului
o sftuia bunica pe mama cu privire la mine dar
ea m lsa atrnat sub un salcm n covat
m legna vntul eram destui
dup al cincilea an de viat mi-a spus c
abia abia am nceput a vorbi si peltic ru
nu ntelegea nimeni ce spun dar i prea bine
c nici nu mai plngeam si n-o mai brfea nimeni
c-a fcut copilu la betie mut
m-a dus la tata Aurica o femeie btrn
s-mi taie sub limb c o aveam lipit zicea si
mi-a tiat de atunci nesocotesc vorbitul
na f i-a spus mamei fericite c mi se tie sub limb
acu s-l mai opresti dac poti
Spre cimitir
unde mergi femeie pe vreme-asta striga mama din
prispa casei de sub cuibul de rndunic pe care-l
ferea cu mare grij de fiecare dat cnd
spoia peretii n preajma Pastelui ctre vecina ei tata Norica
ploua turna cu grmada vorba tusei Marioara care se
pricepea s aseze oasele cu genunchiul sub o pern fcut
ntocmai pentru asta peste un val de pres
la fat Ilinco la fat s pun toal-asta p ea c plou
si tare ghine-i c plou da o rci f Lico plpnd
asa cum o stii srmana femeie mam nenorocit crud soart
i mai nsemnase viata petrecuse a doua fat la cimitir
doar ce-o nmormntase de trei sptmni
dispru n ploaie grbit ud si nemaicontnd
mama se nchina si lcrima probabil gndindu-se
lanoi carei-amrmas dup ceprimul nscut
hrnise cteva guri n acele vremuri ntunecate
si pentru ea
Costel SUDITU
Via( de unic folosin(
M-am nscut nvins, pentru c mi s-a dat o viat de unic folosint.
M trsc ca un melc, port n spate cochilia protectoare a eului,
Las n urm o dr de snge.
Unii au ncercat s-mi sfsie sufletul, ori s mi-l murdreasc
strivindu-l cu bocancii, dar el, divinul, nu poate fi distrus.
Loviturile m-au ntrit, am devenit mai puternic,
Cicatricele m-au imunizat. Dar ce folos, dac mi s-au dat:
O viat de unic folosint si o moarte de unic folosint!
Tara fantomelor
Din cei trei rscolitori de tomberoane
care trec zilnic pe la blocul nostru,
de pe strada Apusului din Bucuresti, unul lipseste.
Ce s-a ntmplat cu el?
S-a spnzurat, i-a fugit nevasta cu altul.
Nu, el nu a murit atunci, m-am gndit.
Ci a murit mult mai devreme, cnd
a fost nevoit prima dat s rscoleasc prin gunoaie.
Din cele trei trfe din parcarea tirurilor, pe autostrad,
una lipseste.
Ce s-a ntmplat cu ea?
A murit btut de un client nebun.
Nu a murit atunci, m-am gndit,
ci mult mai devreme, cnd s-a prostituat ntia oar.
Din cei trei muncitori care locuiesc pe scara blocului meu,
unul a devenit somer si dup o vreme s-a aruncat de la etajul patru.
El nu a murit atunci, ci mult mai devreme,
cnd si-a pierdut locul de munc.
Din cei trei trani btrni, vecinii soacrei mele din satul Bustenari,
niciunul nu poate s-si mai lucreze pmntul,
unul a plecat n pdure si s-a aruncat n putul unei sonde vechi,
el nu a murit atunci,
ci mult mai devreme,
cnd nu-i ajungea pensia s plteasc aratul si insecticidele.
Dar mbuibatii stia de patroni, politicieni, bancheri
mbogtiti peste noapte,
care se bucur de viat
si ne calc n picioare,
sunt cu adevrat vii?
Inconstientul lor nu e mort n adncuri?
Oare nu suntem morti cu totii?
Am devenit un popor de fantome,
dar ne-a rmas o singur consolare: vom fi primii la nviere!
Lucian GRUIA
44
Berthany SHAFFER, John Webber, Mnohacek Zgublacenk
Un nou anotimp
Probabil sezonul e nc fraged
Iar verdele abia ce se preschimb n galben
Asemeni unui prolog promittor al nouttii
Iar ntr-o lun, poate n cteva sptmni
chiar,
Scenariul va fi jucat pe de-a-ntregul.
Portocaliu si rosu, amestecate ntr-o palet
De tciuni arsi, mprstiati
Rzlet pe pmnt,
Scrsnind sub pasi,
Marcnd drumul spre cas
n amurg, printre
Mirosul de fum,
Cenusa fratilor lor ridicndu-se
n ceat
Si peste trectoarea ctre satul vecin -
O ofrand adus strinilor.
Poate toate acestea vor avea loc
n noiembrie
Iar nzuinta mea ar trebuie s se
Preschimbe n asteptarea
Decorului familiar pe care l am n minte:
Valuri de un metru n curtea tatlui meu
naintnd cu greu prin vestirea scrtit
A scurtrii zilelor si apropierii
eisajelor golase,
Gsind consolare n cromatica
Pe care o astept n toiul unui
Anotimp
Verde si galben
Care sper c nu s-a terminat
De metamorfozat.
Bethany Shaffer (n. Virginia, SUA, 1979) -
locuieste n Praga din 2004. Pregteste o
brosur cu poeziile pe care le-a scris n peri-
oada 2004-2006. Poezia sa, Un nou anotimp,
este publicat n volumul Povestiri din Praga.
John Webber (n. Londra, 1956) - O barc
nceat spre Moscova. Primul su volum de
poezii, Istorisiri intime, a fost publicat deUK
Author Press. Poezia sa,Cntnd pentru Carol,
este publicat n volumul Povestiri din Praga.
Cntnd pentru Carol
Un suvoi nesfrsit de pasi curge
pe lng micul loc din timp si spatiu
n care ea a ales s cnte
ntre pictori si chioscuri.
Doreste s cnte pentru Carol si al su pod
s cnte istoria, ei s devin melancolici,
dar recunosctori, c nu au apucat ziua
n care s-l vad nruit.
Cnt pentru epoca lui Mozart,
pentru metamorfoza lui Kafka,
pentru cizmele lui Hitler
si ppusarii lui Stalin.
Cnt pentru un trecut
pe care numai Praga l poate ntelege,
pentru Hus si Palach, Wenceslas,
pietele si statuile ce zac ntr-o etern
asteptare, filmate de nenumrati turisti.
Mai cnt si pentru Vyehrad,
pentru ruinele care au gzduit nceputul;
vocea sa prinde aripi si se nalt
deasupra stncii, iar oamenii se opresc,
surprinsi de ce le aud urechile.
Pe cnd monedele ncep a curge
ea i priveste n ochi pentru a surprinde
dac nteleg ceva din ce cnt ea.
Tot ce sper acum
e ca minciunile s piar.
Mnohacek Zgublacenko (n. Cehia, 1969) -
este un poet din zona de apus a Boemiei de
Nord. Vorbeste limba Kuffne si compune
cntece si poezii. Dou dintre acestea,
respectivUnghii si Transformare, sunt pu-
blicate n volumul Povestiri din Praga.
Transformare
De acel impostor zis Jan
Ne aducem aminte cu totii
A furat ca-n codru,
de a trebuit s fie oprit
chiar de o band de hoti
L-au vrt cu capul ntr-un ru din zon
Botezndu-l Christy-Jan.
Aceste poeme sunt
traduse n cadrul Proiectului
Interna(ional New Europe Writers
al MTTLC, coordonat de Lidia
Vianu, Director al Masteratului
pentru Traducerea Textului
Literar Contemporan -
Universitatea din Bucureyti,
http://mttlc.ro
P oemele vor aprea n volumul
trilingv Prague Tales, tradus n
limba romn de Contemporany
Literature Press.
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
45
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Emil BUCURE{TEANU
I
Tot ce-i boal pe pmnt
Se adun-n trup btrn.
Dintii o iau razna din gur,
Limba d s ias afar,
Un genunchi mi se-nmoaie,
Cellalt tip cnd e ploaie,
Stngul doare. Dreptu-i strmb:
Vine ploaia! Cum s fug?
Lingura cu mna stng
Duc la gur: ajunge lng,
Dreapta mi este beteag,
Pantalonii soata-i leag.
Soarele mi intr-n cas,
mi dorm dus, capul pe mas.
Am avut un vis frumos:
C dormeam pe un pat moale.
M trezesc sunt somnoros,
Ru m mai doare n sale.
Ceai de suntoare este?
Ce ai? Doamne fereste!
Burta iar mi face feste.
Si m doare, si m strnge,
Un cleste-n dou m frnge.
Stau colac s-i vin de hac
n zdar nu este leac.
Alo! Alo! Aloo! Unu, unu, doi?
- Ce doresti?
- N-am dormit!... Noaptea
ntreag,
Inima mi este beteag,
M strnge n partea dreapt
- Inima-i n partea stng!
- Da m doare! Nu mai pot!
- Stai ntins, culcat n pat.
Nitroglicerin ai?
..
- Iaca, am venit.
Stau pe stnga, stau pe dreapta
M ascult, m ntreab
Dac n-am but otrav.
- l lum?
- Nu l lum!
- D-i ceva s aib somn.
- Cti ani ai, tataie? Spune!
- Esti btrn. Putini n lume
Au trit asa de mult.
Deodat prin minune
M fac sntos, pe bune.
Nu-mi mai pas c-am s mor,
N-am nevoie de doctor.
Ei mi pleac, eu n gnd
Astept moartea linistit.
Dar asa beteag cum sunt
Nu am s m dau nfrnt.
Am s-mi fac nti sicriu
Dintr-un lemn de brad trziu,
Din mesteacn alb o cruce,
Un mormnt lng uluce
Si cnd data va veni
Singurel eu voi porni
Pe drumul fr de sfrsit...
Viat mult te-am mai iubit!
II
n fiecare dimineat, cnd m
scol, mi zic : iat nc o zi!
soarele mi-a intrat iar prin
fereastr, papucii m asteapt
s-i iau n primire, simt apa rece
de la chiuvet, gustul ceaiului
de suntoare, de ment, de tei,
dup caz.
Deschid fereastra, trag aer n
piept, artarii au nfrunzit,
porumbei ciugulesc n fata
blocului, vecina si-a scos
ctelul la plimbare,
copii merg la grdinit,
o masin url,
salvarea duce cu ea boal.
Ce am eu cu ei, creionul strig
la mine si caietul m asteapt,
scriu oda bucuriei mele,
oda existenti a nc unei zile
de viat.
Triesc, m duc n piat,
lumea se misc, se foieste,
se grbeste!...
Ce mai faceti? Ce bine artati!
- O bucat de brnz...
- Cu smntn?
- Cum vreti, e proaspt?
- Gustati!
Numr paralele, m uit pe list,
socoteala de-acas nu iese...
Mama m-sii! Picioarele,
agale, m poart-napoi,
ziua trece, cum ne trecem toti,
cu bune cu rele, cu si fr
bnuti, cu reguli nescrise,
cu tabieturi impuse,
cu vorbe nespuse.
Ce trist! n fiecare sear nainte
de a m culca mi iau
medicamentele, mi pun
nitroglicerina la ndemn
si cana cu ap. Aprind veioza
de opt volti, caietul l pun pe
noptier, si creionul, si
ochelarii. Poate voi mai scrie un
vers, voi mai citi o pagin.
Doamne ajut
1- De-as fi megalomanul plin de sine
O utopie cosmic as face
Mi-as recunoaste rolul ce-mi revine
Ideile de dragoste si pace
Nstrusnicele spatii le-as supune
Imaculatei mele neprihane
Cu fiecare tainic minune
Determinnd libatii diafane
Infuzia-mi celest de lumin
Ar fecunda trmurile oarbe
Miraculos la viat s-si revin
As fi un demiurgos care-si soarbe
Netulburat de nicio entitate
Tria din esentele sublimate.
-xxx-
2 - Dormiti,dormire-ati,si muriti n pace
O alt semintie s rsar
Mai nteleapt si mai temerar
Indiferent de ceea ce va face
N-o s v schimbe nicio desteptare
Iar visurile voastre o s fie
Cum nssi existenta vi se pare
Dezgusttoare, sarbd, pustie
Istovitoarea voastr neputint
Aveti onoarea s o dati ofrand
Mretului Morpheu, spre nefiint,
Acolo unde nimeni nu comand
Nici nu ascult de comenzi nebune
Triasc Moartea care v rpune!
-xxx-
3-Dar dac n-ai ce spune, nu mai scrie,
O voce mi sopteste si m-ntreab
Misterioas, ct poezie
Ia plas, prezentat pe tarab
N-am ce-i rspunde ns stiu c dac
Ispita de-a tcea te cucereste
Consimti la moartea care te nsfac
De cte ori respiri,precum un cleste
Ia s m lase-n pace soptitorii
Acestia turnndu-mi n ureche
Mscri,mai ranchiunosi ca niste scorii
Atta stiu,c-n lume n-am pereche
Nici nu m las sirenelor drept prad
Tocmai acum cnd fructu-mi d s cad.
-xxx-
4 - Din ce profuzii spatiul inund
O muzic celest infinit
Misterioas,tainic,fecund
Interfernd cu lumea ce palpit
Ne punem ntrebarea iar si iar
Intimidati de-atta mretie
Ce face orice liniste s piar
Descoperind c nimeni nimic stie
Imensitatea-n care mic si mare
Avem de-mprtsit aceeasi soart
M tulbur,m cheam si m doare
Att necunoscut cu el ne poart
Ne mistuim misterul a-i ptrunde
Tcerea, doar, s-o auzim oriunde.
Dominic DIAMANT
46
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
C#r]i primite
la redac]ie
SONETUL GASCONULUI
M simt gascon de multe ori,
Cnd clresc, fr-o potcoav,
Pe lng-o supl arhitrav
Avnd, drept decoratii, flori.
ncerc s depsesc schiori,
Avnd o pan drept etrav,
Lsnd n urm cea epav
Ce nu mai sperie nici ciori.
Desi nu cred c-as fi... cocos,
Pot intona n cheia sol
Un cnt ce ti-l ofer, obol
Adus, printr-un subtil ocol,
De-un tip sorbind din grepul ros
Fr de team ori repros!
28 februarie 2013
SONET MOD-ERNIST
Nu pot s cred c esti prea mic
Cu o prestatie obscur;
Pun rmsag: esti de-anvergur
Si crezu-acesta nu-l despic.
Probabil ai, din DEX, un plic
Ce-a dat, pentr-un aven o tur,
Ctnd vechi zei c-o bt. Tur
Ce s-a sfrsit, vai!, cu nimic!
De cauti ns-un... mag la... rusi,
Chiar de acum nu-s priponiti
De-un Tar, par totusi, azi, intrusi
Iar dac unii sus i tin
Am vrea s fim de ei feriti,
Precumun as, n lan dein!
28 februarie 2013
SONET FISTICHIU
Sunt poet si coc re-versuri
Cu vibrri de-ntelepciune.
E prozaic minune
C se gust, nc, versuri.
Si de-aceea, fac demersuri
La-ndemn a v pune
Prima mea a-versiune
A acestor uni-versuri.
Cu impuls telectual,
Degresat de zei si tauri,
Cstigai, pe-al fruntii val,
O cunun de coc-lauri.
Si-n apartele-mi empir,
Clorofilic m emir...
28 februarie2013
SONET SUPER-MOD-
ERNIST
n al sngelui argou
Mi-am sdit conceptul rar.
Din pistilul popular,
Mi-am ales celest lingou.
Vreau cu fort tort-n ou,
Hrampe ramsi var avar,
Nu si calul din cal-var,
Nu vreau halul din hal-ou.
Gndul vrea s se desfete-n
Pribegia lui spre mine.
Niciun plnge nu m prieten,
Niciun latr nu m cine.
Si de-aceea, tat Ares,
ntre cei pitici eu mare-s!
28 februarie 2013
47
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Cezarina ADAMESCU
Nu multi sunt poetii care se pot luda c
au intrat pePoarta liric, ptrunznd ntr-
un spatiu mirific n care Lumina este nsoti-
toarea, conductoarea si nvluitoarea n mi-
sterele vietii si ale mortii. Maria Sturdza-
Clopotaru, ns, mrturiseste prin volumul de
fat c a gsit aceast nevzut poart prin
care s-a si grbit s pseasc, pentru a afla,
cu ajutorul luminii de sine, tainele cunoas-
terii, sensul si chintesenta vietii pmntesti,
n drumul spre calea cereasc. Cu toate aces-
tea, poeta sustine c nu a urcat pe scara
poeziei, accederea fiind si ea nvluit n
mister, ca si persoana poetei, de altfel. S
urci drumul poeziei presupune, dup prerea
aproape unanim, un drum anevoios, cu mul-
te opriri, cu o ascensiune n trepte, spre o lu-
min pe care altcineva ti-o aprinde. Ea implic
mult curaj, fort, rbdare, perseverent. Se
presupune c Maria Sturdza-Clopotaru are
aceste determinri personale pentru urcusul
su, nu precum cel al lui Sisif, ci ca al unui
temerar alpinist care doreste s ajung pe
culmile cele mai nalte. O culme este si traseul
ascensiunii lirice, reprezentat de acest vo-
lum de debut al autoarei, care uimeste prin
frumusetea versului, prin mister, prin stilul
deja exersat n aparitii periodice, printr-o acu-
ratete a rostirii demn de marii poeti. Frumo-
sul cosmic n elemente ale peisajului pmn-
tesc. C Lumina este filonul freatic care o
conduce pn la izvoarele vietii, si acest lu-
cru este evident. Mai mult, autoarea tezau-
rizeaz lumina n propriul corp, n minte, su-
flet si inim, Lumin care rzbate la suprafat
si se revar-
s spre oa-
meni, asa
cum ts-
neste apa
l i mpede
din arte-
ziene, ntr-
un splen-
did joc
spectral
care se
sfarm n
milioane
de picturi
ca o pul-
bere lichi-
d, ncn-
tnd ochiul privitorului, rcorind si mpros-
ptnd aerul dintre miresme. Si toate acestea
nu vin de altunde, ci din cupa gratiei di-
vine - al crei elixir, poeta l gust si si afl
pacea inimii.
Se stie c tema Luminii este foarte sedu-
ctoare si ea atrage majoritatea poetilor. ns
aici conteaz maniera de interpretare, astfel
c, trecut prin filtrul propriei sensibilitti,
Lumina capt noi valente, culori si nuante,
dup strile fizice si sufletesti ale poetei.
O dat intrat pePoarta liric, autoarea
trebuie s-si probeze virtutile, pentru a de-
monstra c este vrednic s locuiasc n Gr-
dina cu flori pastelate si nmiresmate care
seamn cu Grdina paradisiac, dat n
stpnire protoprintilor nostri.
Eu cred c Poarta liric este adevrata -
pentru poet - poart dintre viat si moarte.
Depinde de care parte a ei te situezi, ea ne-
avnd dect dou directii: aici si acolo. Si,
de fapt, orice lucrare a omului, are aceste do-
u dimensiuni: de dinainte si de dup nfp-
tuirea ei. Aceste adevruri pot fi extinse si la
alte situatii, ncepnd de la nasterea lumilor.
Autoarea parcurge un drum initiatic ntr-
un timp retrovers, ajungnd astfel, cu ajuto-
rul imaginatiei, la Poarta Copilriei, pe care
intr cu emotia si nostalgia provocate de
scurgerea inexorabil a anotimpurilor pn
la vrsta primelor candori care las urme albe
n sufletul omului. E o ntoarcere necesar,
cas poat naintan vrsteleactualealespi-
ritului. Ori, cine nu s-a ntors, mcar o dat,
pe ulicioarele copilriei si nu a revzut cu
ochii mintii, imaginile fericite de atunci, cu
peisaje idilice si oameni descinsi parc din
povestile bunicilor? E chiar o terapie pe care
o fac adesea, cei care se pregtesc s dep-
seasc un prag al vrstei. Paii copilriei
- nu tin, ns, de vrst. Ei cutreier tinuturi
si meleaguri stiute si nestiute, n cutarea
acelui ceva care i-a fcut odinioar fericiti.
Putini l gsesc, dar mcar se apropie.
Ptrunznd cu sfial pe aceste trmuri
n care rsar icoane ncetosate, chipuri bln-
de si iluminate de ntelepciunea pmntului,
mpletit cu ntelepciunea cerurilor oglindit
n apele sinelui, poeta descoper lucruri dem-
ne de admirat si de consemnat. Povesti, le-
gende si mituri renvie cu forta desvrsirii.
Atunci si acolo, toate erau la locul lor, n-
tocmite dup rosturi ancestrale, stiute din
mosi-strmosi. Prea c nimic nu va schimba
natura si culoarea lucrurilor. Dar cum, nimic
nu e vesnic pe lumea aceasta, schimbrile se
succed cu repeziciune, aproape fr s iei
seama la ele. Refacerea parcursului copil-
resc, cu toate potecile sale, nu este deloc
lesne de nfptuit. E nevoie de rbdare, ima-
ginatie, dorint asidu. Dorurile poart nu-
mele mamei, al tatei, al bunicilor, al prietenilor
de joac pe ulit, al nvttorilor si profeso-
rilor, al unor oameni care si-au pus amprenta
pe personalitatea copilului. Efigii, modele,
exemple de urmat. Memoria chipurilor, memo-
ria vocilor, memoria locurilor. Acolo unde te
recunosc, pn si muntii si brazii si fntnile.
Si mai ales, pietrele. Pietrele nu uit niciodat
pasii omului si n chip deosebit, pasii copi-
lului. Memoria pietrelor este desvrsit. Si
dac nu le dai binete, ele te strig, ti fac
semne, atin calea trectorilor.
Poarta liric este cea mai misterioas in-
trare n lumea mirific a sinelui. Chiar dac
este uneori ascuns si trebuie s cauti mult
ca s-i afli pozitia, orientarea n spatiu, starea
fizic. E aidoma unei porti deschise n largul
cmpiei. Care sfrsie covorul verde ori gal-
ben, fr a vtma culorile. Ori precum Poarta
Cerurilor care taie azurul n dou. Intri si iesi
cu aceeasi dezinvoltur, fr teama c o vei
gsi ferecat. O poart vesnic deschis.
Poarta liric devine, de cele mai multe ori,
poarta dorului de acas, poarta primelor s-
rutri sub clar de lun si, n cele din urm,
poarta amintirilor. Sintagme: foc sacral;
n athanor/ oul hermetic; elixirul / floa-
re de zeu / naurit - de sorginte oriental
- dau un plus de mister poeziei si o adncime
spiritual demn de practicantii acestor cre-
dinte. O profund vibratie transmite autoarea
prin unele poeme sociale, protestatare. Dar,
noutatea pe care o aduce ea este n privinta
poemelor de spiritualitate oriental, la care
au acces doar initiatii si practicantii n tehnici
ezoterice, pentru marea majoritatea rmnnd
simple transcriptii metaforice care sun fru-
mos, dar rmn de nenteles. Si, pn la urm,
fiecarecreden ceeacei separec i sepotri-
veste mai bine spiritului su. Opernd cu sim-
boluri de acest fel, autoarea demonstreaz
documentarea si chiar initierea n aceste taine
misterice ale spiritului, pe care doreste s le
mprtseasc. Pentru cine are apetent fat
Entropia luminii -
ezoterism ]i cre]tinism n poezie
Entropia luminii -
ezoterism ]i cre]tinism n poezie
48
de aceste ci si practici luminate ale Binelui.
Pentru poet, Poarta liric esteSacra
Poart a initiatilor n frumos, adevr si bine.
Totodat, este si Poarta strmt pe care tre-
buie s ptrund crestinii n mprtia Ceru-
rilor, dac s-au nevoit pentru asta si au fost
gsiti vrednici.
Simbolul Portii este foarte frecvent n li-
teratur. El poate nsemna si poarta dintre
oameni care trebuie deschis de la suflet la
suflet pentru a-i permite celuilalt s ptrund
n realitatea fiintei tale. Si Iisus Hristos bate
la poarta inimii tale. Depinde de tine dac-i
deschizi ori dac te faci c nu auzi si El pleac
mai departe.
n conceptia autoarei, cuvnul are un mi-
ster aparte, el este si rugciune si meditatie
si contemplatie si har divin si sabie sacr de-
capitnd urtul. El poate naste, ucide si re-
naste fie concomitent, fie consecutiv, fiind
puterea nssi a omului, n lupta lui cu natura,
cu oamenii, cu sine nsusi. Aceasta reiese
chiar din primul poem, intitulat: El ytia c
ytie - nchinat lui Bogdan Petriceicu Has-
deu, un alt initiat n acest fel de credinte mi-
sterice. Fereastr n inim este si mai
concludent. Ea vdeste comuniunea dintre
lumea aceasta si lumea cealalt, comuniunea
sfintilor care a devenit articol de Crez crestin.
E cel putin ciudat sincretismul credintelor
n rencarnare si credinta n Iisus Hristos:
Impulsul Christic al iubirii / i d luminii
zbor / Ascult-i n tcere / tonul interior //
(...) // Ne-om regsi / reconectaji, / ne-om
ntoarce / Acas / la Sursa cea Dinti / a
Unicului Cas! (Fereastr n inim).
Candoarea, acuratetea, firescul lucrurilor
se regsesc n poemul-emblem Am ales
Lumina! - n care autoarea doreste, nici
mai mult, nici mai putin, dects-i druiesc
/ Luminii lumin!
Ca element definitoriu, Lumina este cea
care nvluie si dezvluie oameni, lucruri si
adevruri. Tot ea ntreste, zvnt, vivific,
nvluie, mngie, vindec, confer liniste,
pace, odihn. Este benefic n msura n care
omul o caut si se regseste n ea. Acest a-
devr reiese si din poemul Binecuvntarea
Luminii!: Cnd ai fereastra tcerii / des-
chis / spre Adevrul Etern, / soarele / i
tine ntotdeauna / fgduinta / de a te scl-
da / n lumina vietii // (...) // n orice clip /
poti alege i tu / zvorul ignorantei / s-l
zdrobeti / atunci / prin cretetul / nemrgi-
nirii tale / vei primi / Binecuvntarea Lu-
minii / izvorul a toate!
Miestria cu care nseileaz portrete lirice,
ndeosebi cel al fetitei Diana, este admirabil.
n ea se ghiceste fericirea matern si mpli-
nirea prin rodul iubirii ei. Magia jocurilor
dintre mam si fiic este renviat cu nostal-
gie, acum, cnd fata a crescut si a uitat jocurile
copilriei. ns mama nu le uit niciodat. n
cuvinte simple, care ptrund adncurile fi-
intei, autoarea recheam amintirile, ntr-un
ciclu de poeme dedicate fiicei sale.
Poeta l invoc si pe Mihai Eminescu n
poemul Geniu sublim:Din sfera ta, arun-
c peste ]ar / Aripa de lumin protectoare,
/ Invoc zeittile solare / Speranta mntu-
irii s nu piar!
Multe poeme sunt dedicate spiritelor
care au fost si poeta le readuce n actualitate.
Astfel sunt: Veronica Micle, Adrian Punes-
cu (pe care-l vede ca peTu eti ca Stefan,
un gigant / un Prometeu cu foc n gur!)
(Lacrima poetului). Dar si Iuliei Hasdeu, lui
George Bacovia, care a nvtat-o: S mi
transform durerea / S-o sublimez n art: /
C viata-mi este darul / Iar sufletul - o poar-
t! (Btrnul solitar).
Maria Sturdza-Clopotaru, aflndu-se la
granita subtire dintre sacru si profan, se vede
ca un nger cu aripi frnte, zbuciumat de
gnduri contrarii. Atunci cnd contempl
prezentul, vibratiile joase i mpiedic zborul
spre nalt. Si doar atunci strluceste precum
izvorul de ap vie, cnd nalt privirea spre
cer. Ea este constient c posed nluntrul
su o lumin care, ntr-o zi se va revrsa n
Marele Ocean Cosmic si atunci, devenit spi-
rit, va putea fi oricnd si oriunde. Este una
din teoriile budhismului - dizolvarea n Marele
Tot, n Nirvana.
E posibil s fii adeptul a dou credinte?
Autoarea vrea s ne conving c da. n timp
ce practic ritualurile brahmanice, ea i cnt
Hosanna in Excelsis! - lui Iisus Hristos.
Dar, tot ea vine cu explicatia: Cci sunt n
ast lume / Dar ei nu-i apartin, / mi tiu
prea bine rostul / Din planul cel divin. //
Cnd stau n rugciune / Si-n pace meditez,/
Cu ngerii din cer / adnc m conectez...//
Osana n naltul cerului! / Imnul de feri-
cire.../ ntregul univers / Rsun de iubire!
ns miestria puterii sale de creatie o d
autoarea n poezia patriotic, scriindDorul
de Limba Romn - transformat n cntec:
C-n limba romn-i cntul / Si lacrima
i cuvntul, / Precum pruncul fr sam /
Strig romnete mam!
Ilie Ilascu, Toma Istrati n-au fost nici ei
neglijati, poeta dedicndu-le si lor cte un
poem de nalt vibratie patriotic. Ca un ade-
vrat jurnalist, poeta face cronica vremii, n-
fiernd rul sub toate aspectele, care s-a n-
stpnit n societate. Dar msura cea mai nal-
t a simtirii sale patriotice, o d poeta n:
Apartenenj:
S ne bucurm de Lumin! - este mesa-
jul autoarei. S constientizm c fr Lumin,
viata noastr nu este posibil. Lumina este
prinosul pe care Dumnezeu ni-l druieste la
nastere. Dar, pe lng aceasta, mai exist si
lumina interioar, lumina din noi care trebuie
s tsneasc la suprafat pentru ceilalti. Cine
nu zmisleste lumin este un om trist, neferi-
cit. Tocmai despre aceast lumin scrie Maria
Sturdza-Clopotaru. Momentul cnd lumina
prinde contur n noi este momentul de gratie
divin. El poate fi vizibil n aur.
Versurile sunt limpezi, luminoase, pline
de cldur, meditative, confesive si unele,
putin didactice; nu se ntrevede n ele nici
un fel de malitie, rutate, ironie. Dar, n acelasi
timp, nu se abat de la normele de conduit
crestin. Poemele protestatare poart n ele
demnitatea romnului rnit si umilit de sis-
tem, care cheam la constientizarea strii lui
si la iesirea din amorteal. Este uimitor cum,
o femeie de factura autoarei, se implic att
de ardent n problemele legate de omenire n
general si de romnism, n special. Tonul fr
echivoc demonstreaz acest lucru. n acest
caz, versul devine parte din Crezul ideologic,
religios si literar care, toate la un loc, dau
msura verticalittii autoarei. Ele sunt ca un
manifest mpotriva tendintelor actuale ale
celor din fruntea trii care supun poporul ro-
mn la numeroase privatiuni, la srcire si
umilint. Starea natiunii este un subiect pe
care autoarea l abordeaz cu franchete: Ni-
mic nu-i conditionat / Nici pace, nici iubire
/ Si sntatea e pe bani / n toate-i doar toc-
mire. Aceste cuvinte, Maria Sturdza-Clo-
potaru le pune n gura lui Iisus Hristos care
mustr omenirea, n poemul: Hosanna in
Excelsis!
O alt tem abordat este nstrinarea co-
piilor de printi, fiecare trind n alt tar si
dorul de a fi mpreun face ravagii. Aparte-
nenta la locurile nasterii si ale copilriei, locuri
mirifice ncrcate de istorie si spiritualitate,
bogate n oameni cinstiti si voievozi curajosi
si drepti, reiese din poezia intitulat chiar asa:
Apartenenj. Autoarea subliniaz cu m-
iestrieJertfa poetului: lacrimile, suferin-
tele, adunate ncercuri / strlucitoare / de
rou din care poeta mpletestemaiestuos
/ un lant / subtil / al durerii...
Urcarea muntelui vietii este o aventur
initiatic, dar, orict de greu ar fi urcusul,
poeta stie c acolo va afla: torul esentei.
O poezie ezoteric, foarte frumoas, dedicat
Marianei Popa este intitulat: Cuvinte
naripate: cltoream / aventuros / spre
vrful / muntelui ascuns / n ceata / iluziei;
// (...) // rostogolirea clipei / m-a aruncat /
ntr-un vrf / de cristal, / ncremenit / uita-
rea tcea... // n armonie / cosmic / trans-
cendenta / conectare / s-a produs / spontan!
// ...din vrful lui, / prin torul esenjei / n-
viorate tanesc / mii i mii / de cuvinte /
naripate!
Ezoterism, spiritualitate brahmanic si
alte credinte indianiste, terminologie adec-
vat acestei credinte, toate acestea reies din
mai multe texte (Veghe) - pentru cei care
aspir la aceste experiente mistice si au ape-
tent pentru acestea. O lume plin de mistere,
de practici ritualice, de extaze mistice, de le-
gminte karmice, propovduind dizolvarea
n Nirvana, dar, avnd multe corespondente
49
Anul IV, nr. 12(40)/2013
n crestinism si cu rdcini adnci n lumea
lui Zamolxe. Simbolul lotusului care prefigu-
reaz ntelepciunea omului desvrsit apare,
de asemenea, frecvent. n alt poem se face o
trecere n revist a zeilor, fiecare cu ndeletni-
cirile lor: Brahma, Vishnu, Shiva, Khrishna,
dar: Poarta iertrii / minunea salvrii / n
sus, tot mai n sus / doar prin Iisus (Sapte
popasuri divine). Si tainicei zeite Devi i este
nchinat o poezie, Lalita Devi. Dar si
Psalmul Milosteniei, parafraz a Psal-
mului 50 al lui David, este un imn nlttor
spre Dumnezeu si de smerenie pentru iertarea
pcatelor.
Tot n ton elegiac sun si poeziaNeli-
niytea cderii: Nelinitea cderii / mi
picur pe fat, / trecut-au anii, ns / Ct
am trit din viat? // Azi simt covor de frunze
/ ]ipnd sub paii mei... / Ca mine voi fi
frunza / Czut pe alei!... Concluzia po-
eziei: Numai iubirea / neconditionat / se
rentoarce / n oceanul / primordial...(Re-
semneaz-te, inim).
De altfel, n volum sunt multe cuvinte de
ntelepciune, panseuri lirice, meditatii spiri-
tuale, idei aforistice, mprtite discret, cu m-
sur, celor ce vor s asculte. Secretul pe care
ni-l dezvluie poeta este c si-a unit n iubire,
triada: trupul, mintea si inima, acordndu-si
viata la marea simfonie universal a suflete-
lor. Si cteva pasteluri rostuite la loc potrivit,
dau culoare si farmec ntregului prin imagini
luminoase, clare, proaspete si sintagme origi-
nale. PoeziaGlasul Luminii este dedicat
Printului Dimitrie Sturdza.
Poeta abordeaz si mitul lui Orpheu si al
Euridicei. Uneori dragostea se coboar att
de blnd, nct pare o mngiere de zefir.
Poeta nu o respinge, ci se las n voia acestui
sentiment de sorginte divin, care, prin Iisus
Hristos a devenit cea mai nalt virtute cres-
tin. Acest sentiment rzbate cu nostalgia
timpului trecut, si din poezia: Vremea co-
pacilor nfloriji - n sintagmeproaspetesi
n imagini ncnttoare: Mi-am reamintit /
ce nseamn / iubirea! / am experimentat-o
/ prin toate / celulele...// O, mplinire sacr!
/ O, ntregire / mult visat! / Numai extazul
/ te poate / defini.../ Nuc / de sublima /
emotie / am pierdut timpul, / prin arita verii
/ rtcind...// O bre n aur / mi amintete
/ c a trecut / vremea / copacilor nfloriti!
// Anotimpurile / s-au petrecut, / frunzele /
sunt tot mai / ruginii / n cdere. // Vntul
tip / rscolitor / nelinitea / schimbrii /
mi tulbur / visul...// Glgios / irul de
cocori pleac / undeva.../Oare se vor mai /
rentoarce / la primvar?
Evocarea timpului ferice al copilriei cnd
mergea la biserica din sat si se minuna de
frumusetea icoanelor si de vesmintele preo-
tilor constituie o alt tem liric. Poeta pune
fat n fat timpul de atunci si cel de azi, cnd
pn si biserica i pare mai mic si casele si
totul n jur si o bntuie dorul de cei plecati.
Acesta este un poem tulburtor despre lo-
curile de bastin de care ni se face adeseori
dor. Casa printeasc, imaginile scumpe ale
printilor si cea a fratelui iubit, candelele ar-
znd, muscatele din fereastr, focul mocnind
n vatr, toate emotioneaz si conduc spre
amintirile care npdesc mintea si inima. Un
moment la fel de emotionant este cel din po-
eziaBtrnul clopotar n care, acest per-
sonaj este plns de toat lumea cndB-
trnul clopotar e dus la groap!
Nu numai oamenii sunt evocati cu nos-
talgie, ci si locurile, cum e dealul numit de
steni Botul Holmului - martor ntelept
al attor ntmplri, dar si al rzboiului pentru
c acolo s-au dat lupte, drept pentru care,
stenii au hotrt s nalte o cruce n vrful
lui, pentru cei czuti. Cu toate acestea, au-
toarea scrie si oRug la Tatl Ceresc -
de o vibratie nalt, n care-si exprim sen-
timentele n versuri pioase, ncrcate de emo-
tie. Si Micutei Domnului i este nchinat un
poem la fel de tulburtor. Si alte poeme spi-
rituale sunt scrise n acelasi registru, cu do-
rinta mrturisit de a ajunge laizvorul de
lumin. De la poeziile religioase pentru
Iisus Hristos si Maica Domnului, poeta trece
la dedicatii pentru Printele Nifon, staret la
Mnstirea Ciolanu, Buzu, dar si nalt Prea-
sfintitului Bartolomeu Anania, n poemul:A
mai czut un nger!
Poeta nu ocoleste nici tematica dragostei,
iubirea fiind pentru eacreanga aurie - si
i dedic o serie de poeme n care uneste sa-
crul cu profanul.
Opernd cu simbolurile si elementele re-
ligiilor de spiritualitate indian, ezoterice,
misterice, Maria Sturdza-Clopotaru devine
uneori ncifrat pentru cei neinitiati, dimi-
nund categoria de cititori beneficiar. n ge-
nere, ceea ce nu se ntelege, este respins a-
prioric. Sintagme ncettenite precum: arcada
sacr, lumina sacr, Oceanul Tu Divin, Mo-
ira, vis hermetic, sacre tonuri, Glasul Luminii,
Trandafirul Mistic, centrul sideral, Lumina
lui Osiris, Athanorul Cosmic, centrul sideral,
Lotusul Mare Divin, lacrima Isidei, petalele
Tale divine, izvorul puterilor sacre, Sinele
Universal, extazul mistic, fata de lotus, Crucea
Solar si multe altele, sunt folosite frecvent.
Simboluri care, dac nu sunt ntelese si inter-
pretate corect, si pot pierde semnificatia. Po-
eta mrturiseste c a fost initiat Sapte ani
printre yamani si vrea s mprtseasc a-
ceast experient mistic. E cel putin ciudat
faptul c, atunci cnd vorbeste despre sine,
poeta foloseste genul masculin, dintr-o pu-
doare sincer sau pentru a nu fi deconspirat
n lucrarea sa de mprtsire a experientei.
Cu alte cuvinte, e vorba despre o persoan
brbteasc: sunt trist, sunt hotrt etc. E
de nenteles aceast mascare, mai ales c au-
toarea s-a hotrt s se confeseze n vers si
se poart n pagin, ca la confesional. Aceste
precautii par inutile, fiindc se stie c toat
cartea e autobiografic si poeta spune doar
ceea ce gndeste si simte, fr s inventeze
vreun personaj.
Sapte ani printre yamani si Reve-
lajii alchimice; Alchimia conytiinjei;
n cutarea Graalului; Regsirea sen-
sului pierdut - reprezint rodul experien-
telor sale mistice.
Si, n sfrsit, ntr-un poem, Ars Poeti-
ca: Cu lacrima n vrful de condei /Mi-
am revrsat n vers preaplinul, / N-am re-
nuntat la lupt-n anii grei / Trziu, mi-am
acceptat destinul. // De n-am grbit pe sca-
ra poeziei / Poate mi-a fost un tel ascuns, /
Ctnd izvorul sacru al armoniei // La
Poarta liric am ajuns. / Am sublimat, du-
rerea dat / Si suferinta omului de rnd, /
S-am ridicat-o-n rang de art // Cu lira-n
piept mereu vibrnd. / De cnd lumina-i
face loc prin mine / n pacea inimii m reg-
sesc, / Contemplu cupa gratiei divine / Sor-
bindu-i elixirul rennoiesc! // Chiar Platon
cnd s-a dedicat / ntru lumina lui Orpheu,
/ Versul n foc yi-a aruncat / Schimbnd
condeiu-n kaduceu !
Se stie c ezoterismul este pentru cei ini-
tiati. nvtturile pe care le strecoar autoa-
rea, au darul s strneasc uimirea, curio-
zitatea, dar putini se ncumet s aprofun-
deze, s mearg mai departe spre ntelegerea
lor. Autoarea descrie si un ritual de initiere n
aceste religii de spiritualitate oriental, n
poemul Vis hermetic: n starea fr gn-
duri / m vd furat de vid / de viat m n-
chid / misterioase ziduri // Pitagora - mae-
stru luminat, / magi cu fclii i kaduceu, /
rotiti anume n jurul meu, / in sacrumm-au
initiat // profund purificat / prin flacra iu-
birii, / mi-au deschis trandafirii / crucea
mi-au luminat! // dar visul meu hermetic /
n zori s-a terminat / tcut i transformat /
n mantie, orpheic...// i numai n simboluri
/ transcendentale, poate / voi rspndi prin
art / ascunse, sacre tonuri.
Oricum, cuvintele de ordine pentru lirica
acestei poete sunt: misterul, Mysterion,
ocultul, vlul Mayei, magia, Fata Morgana,
miturile. Se stie c, ultimul popas, dizolvarea
n Marele Absolut, n Nirvana este tinta ori-
crui adept al credintei brahmane. Cu toate
acestea, poeta se consider un vestitor al
venirii lui Iisus Hristos, ca dovad, aparitia
pe cer, n Srbtoarea Buneiversiri, un semn
divin s-a artat pe cer: o cruce mare, cu mar-
ginile ondulate, iar n urma ei, un cal mpre-
un cu un clret. Autoarea consider acest
semn miraculos ca fiind ndemnul pentru o-
menire, de a trece prin Poarta Sfnt a Iertrii.
Simboluri, semne, minuni, artri, un ntreg
arsenal mistic existent att n crestinism ct
si n credintele de sorginte oriental.
Autoarea are si o explicatie: poti deveni
propriul tu maestru dac stii s-ti gsesti
50
Anul IV, nr. 12(40)/2013
lumina din tine. Pentru aceasta trebuie s-ti
pregtesti si s-ti purifici trupul pentru a primi
botezul prin foc. Nu toti aspirantii pot deveni
initiati. Numai poetul are dezlegare / Prin
pilde miestrite s transpere / Acele sacre-
nvtturi solare / Pstrate ezoteric n mi-
stere! (Glasul Luminii). Pn la urm, po-
eta recunoaste: Totul are un sens! (Lu-
mina rbdrii). Ea mai afirm c: liber poji
transcende / Eternitatea cea sublim - doar
cnd vei cunoaste si realizac eyti scnteia
cea divin.
Maria Sturdza Clopotaru spune, n cre-
dinta ei, c: dup marea transformare / tru-
pul spiritualizat / prinde aripi / de lumin;
// iar sufletul iluminat / i recapt / amin-
tirea sublim / a Marelui Spirit! // astfel,
ascensionarea lui / pe calea rentoarcerii,
/ Acas - la Sursa original,/ este Marea
tain a nltrii! (Rentoarcerea acas).
Sunt si poezii n tonuri elegiace, cu pre-
cdere acelea care vorbesc despre sat, des-
pre familie, despre trecerea neostoit a Tim-
pului. Si fiindc uneori, poetei i se pare prea
grea crucea primit, l ntreab pe Dumnezeu:
Cu ce Doamne, ]i-am greit? (Doamne,
crucea ce mi-ai dat!) E ntrebarea pe care
si-o pun cei mai multi crestini n drumul lor
spre mntuire, la fel cum rbdtorul Iov l n-
treab pe Yahve, ce ru a fcut de a fost pe-
depsit att de aspru. Si despre nstrinarea
uman, mai ales n cuplu vorbeste poeta, acea
singurtate-mpreun provocat de lipsa de
comuniune si de comunicare: Doamne,
grea-i singurtatea / mai ales cnd e n doi.
(Doamne, crucea ce mi-ai dat). O poezie,
chiar poart acest titlu: Singurtate n doi:
Clip de clip, zi yi sear, / E pictura ce
omoar! / Clip de clip, resemnare / O
jertf nefolositoare.
Poeta face o distinctie ntre justitiarul p-
mntesc, ntruchipat de omul legii pus s a-
pere societatea si valorile ei si Justitia Divin.
Cu toate acestea, Justitiarul (politistul) tre-
buie s mpace compasiunea, datoria, cu Le-
gea Divin. O poezie a revelatiei, o poezie a
misterelor ezoterice, bogate n sensuri care
se distain pe msur ce le aprofundezi, du-
blat de o poezie a smereniei n fata lui Iisus
Hristos si a Micutei Sale, pentru ngduinta
Ir de margini fat de noi. De altfel si poeta,
pus n situatii transante la serviciu, este
considerat sever, mrturiseste: Masca
dur-mi protejeaz / Suflet tandru, de co-
pil - (Dou lumi ce nu-s asemeni).
De altfel, poeta spune: un foc mi e iu-
birea / vestal sunt / i-atept... (Vestal
sunt). Meditatia, contemplatia, rugciunea,
ritualurile, toate contribuie la trirea unei vieti
religioase, n asteptarea ntoarcerii n Acasa
Vesniciei. O vestal a Poeziei cu inflexiuni
ezoterice, o proiectare a eului n spatii fr
de margini, asa cumeste cuvntul, ndeobste,
care transcende spatiul si timpul.
ntreab-ti propriul suflet ce este adevrul si
acesta ti va deschide mai bine ochii cnd
vei ntlni sufletul pereche.
*
Cnd ntr-un om slsluiesc bucuriile si
durerile ntr-o deplin luciditate si armonie,
atunci putem spune c viata este trit cu
demnitate, ntelegere si maturitate, premisele
unei ntelepciuni pe care multi o nutresc doar
prin studiu si metafore pretioase.
*
Gloria este o floare care ne orbeste prin
frumusetea ei si, chiar dac miroase puternic
a moarte, continum s o ngrijim.
*
Ct de comode ne sunt vorbele unui ntelept,
dar ct de incomod e scaunul pe care el a stat.
*
Orict de nemultumit ai fi de oamenii con-
temporani, ncearc, cel putin, s nu le devii
antipatic.
*
Pe cel care cade de nenumrate ori si se ridic
ntotdeauna singur, unii obosesc doar pri--
vindu-l.
*
Vai de pdurea n care ciorile rd de pri-
vighetori.
*
Pe un om bun, norocul l pune la ncercare.
Pe un om ru, norocul l apropie mai mult de
vesnica pustietate.
*
Unii cred n nimicnicie. Eu m inspir din orice
expir al nimicniciei.
*
Nu poti supralicita o iubire-n prezent cu
amintiri de doi bani...
*
Nu e niciodat prea devreme pentru a fi pru-
dent si nici prea trziu pentru a fi curajos.
*
Stim prea putin pentru a fi zei si prea mult
pentru a fi oameni.
*
Las-l pe copil s se joace afar, s guste
din libertate. Mai trziu, anii l vor nchide
ntr-o cetate din care va trimite solie, un gnd
ambalat ntr-o poezie, ctre hotarele timpului,
ctre copilrie...
*
Atunci cnd plngi noapte de noapte si ti
neci iubirea ntr-o mare de lacrimi, nu stii c
iubirii i cresc solzi, adpostind Luna ntr-o
arcuit splendoare?
*
Chiar dac uneori ti-e dor de timpul ce te-a
njunghiat pe la spate, tine-l la distanta unei
iubiri protectoare si de nenlocuit.
*
Nu fi trist, pune-ti o dorint. Cuvntul tu e
curcubeul care apare pe cerul gurii, dup o
ploaie de lacrimi.
*
Prin lacrimi ne pltim cele mai scumpe datorii.
Lipsa lacrimilor e falimentul sufletului.
*
Dac Dumnezeu ne-a creat dup chipul si
asemnarea lui, de ce atta vorb si de ce
att de putin tcere?
*
Dup zeci de secole si sute de rzboaie,
oamenii ncearc s perfectioneze o arm mai
rece, mai dureroas si mai silentioas dect
cea care l-a rpus pe Hristos: indiferenta.
*
Cnd iubesti, ti strngi sperantele n cm-
rutele inimii. Cnd nu esti iubit, ti strngi
tristetea n podul palmelor.
*
Sunt oameni pe care i-ai ntlnit o singur
dat si ti-au schimbat ntreaga viat n bine,
sunt oameni cu care ti petreci tot timpul si
nu ti-au schimbat viata cu nimic. Iat dife-
renta dintre extraordinar si obisnuit.
*
De la prietenii de butur poti nvta doar
cum s devii expert n vicii. F-ti din carte cel
mai bun profesor si, din omul pe care-l
iubesti, cel mai bun confident.
*
Fericirea nu este nici alb, nici neagr. Este
multicolor, asemenea curcubeului, si du-
reaz la fel de putin.
Ionu] CARAGEA
51
51
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Lucre]ia BERZINTU
(Israel)
Lideri ai cluburilor Rotary dintr-o parte
semnificativ a lumii s-au ntlnit la Ierusalim,
capitala Israelului, n perioada 24-28 noiem-
brie 2013. Comitetul de organizare al Institu-
tului Rotary din Israel a asigurat un loc exce-
lent si un program atractiv care a captat inte-
resul participantilor.
La aceast ntlnire au participat, desigur,
si cteva zeci de rotarieni din Romnia, prin-
tre care primul si singurul cosmonaut romn,
dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, cruia i-am
solicitat un interviu, pe care l redau n conti-
nuare:
Lucre(ia Berzintu: Domnule Prunariu, v
rog s ne spuneti, mai nti, care sunt im-
presiile despre Israel?
Dumitru-Dorin Prunariu: Trebuie s remarc
faptul c sunt pentru prima dat n Israel.
Am venit cu un bagaj ntreg de curiozitti,
stiam multe lucruri citite, multe lucruri de la
colegii care au venit n excursii organizate, si
am dorit cu orice pret s vd cu ochii mei, s
cunosc personal oameni de aici si s simt
efectiv viata din Tel Aviv, din Ierusalim. Tre-
buie s spun de la bun nceput c am ntlnit
oameni de exceptie, oameni cu un deosebit
devotament, oameni extrem de sritori, oa-
meni cu o dragoste fat de Romnia si de
romni. Unii vorbesc romneste, unii se trag
din romni sau din evrei originari din Romnia
si au rmas n permanent n familiile lor cu
un sentiment deosebit fat de tara de origine
a printilor, bunicilor lor.
Tel Aviv-ul este un oras modern, un oras
interesant, un oras cu autostrzi pe care se
circul extrem de rapid si usor, este prerea
mea, vis-a-vis de alte multe orase din Europa,
prin comparatie. Este un oras pe care am avut
ocazia, n jumtate de zi, s-l vizitez rapid cu
un microbuz care ne-a dus n principalele
puncte turistice.
Apoi am fost si am vizitat Haifa, alt tip de
oras, alt istorie; de asemenea foarte intere-
sant si cu foarte multe lucruri de povestit ce-
lor de acas. Principala activitate, reuniunea
multor cluburi Rotary din lume s-a desfsurat
la Ierusalim.
L.B.: Din cte tri au venit participantii la
evenimentul de la Ierusalim?
D-D.P.: Au fost participanti din 53 de tri,
reprezentnd multe cluburi Rotary reunite n
districte din multe tri din Europa, S.U.A.,
Canada. Au avut dezbateri, prezentri, ne-
am cunoscut... Multi dintre noi ne-am vzut
pentru prima dat. Am schimbat crti de vizit
si urmeaz s colaborm pe multe probleme
legate de activitti promovate de cluburile
noastre. Dup cumse stie, Rotary este o or-
ganizatie international de servicii al crui
scop declarat este de a aduce mpreun lideri
din afaceri si profesionali, n scopul de a fur-
niza servicii umanitare, ncuraja standarde
etice nalte n toate domeniile, si de a ajuta la
promovarea bunvointei si pcii n lume.
L.B.: Cine a organizat ntlnirea?
D-D.P.: ntlnirea a fost organizat de Insti-
tutul Rotary din Ierusalim - o institutie care a
preluat organizarea acestei manifestri inter-
nationale care se transmite din an n an n
alt tar. Organizarea a fost deosebit, pre-
zentrile au fost de exceptie, multi participanti
avnd pozitii importante n trile lor sau re-
prezentnd experiente profesionale si de viat
semnificative si inedite. S-au prezentat, ne-
au mprtsit din experienta lor, concluzia
final fiind c ntlnirea a fost pe ct de util
pe att de neuitat.
L.B.: Ce ati prezentat dumneavoastr n
cadrul acestei manifestri?
D-D.P.: Eu am prezentat o lucrare despre
Interviu cu
dr. ing. Dumitru-
Dorin Prunariu,
primul yi singurul
cosmonaut romn
Manifestare interna\ional
la Ierusalim cu participan\i
Rotarieni din 53 de state
(24 - 28 noiembrie 2013)
Manifestare interna\ional
la Ierusalim cu participan\i
Rotarieni din 53 de state
(24 - 28 noiembrie 2013)
52
domeniul meu de activitate, spatiul cosmic,
o lucrare care a cutat s reliefeze o serie de
aspecte viitoare ale zborurilor cosmice pilo-
tate; ce se va ntmpla cu organizarea, cu
pregtirea cosmonautilor pentru zboruri spre
Lun, Marte, spre asteroizi, ce se va ntmpla
atunci cnd vom descoperi viat n afara
planetei noastre. Undeva, n Univers, trebuie
s mai existe viat si n alt parte dect pe
Pmnt; cum se va schimba sistemul nostru
de valori, ce stiinte actuale si viitoare vor
participa la rezolvarea problemelor care vor
aprea atunci, ce domenii noi de activitate
vor trebui implicate, ce va nsemna colabo-
rarea international si interactiunea dintre
culturi, nationalitti, religii ntr-un zbor cos-
mic de foarte lung durat, acolo unde oame-
nii se vor deplasa n module nchise ca spatiu
ani de zile n spatiul cosmic.
L.B.: Ce se va ntmpla cnd vom descoperi
viat extraterestr i cnd vom intra n con-
tact cu ea?
D-D.P.: Exist o mare probabilitate ca sis-
temul nostru de valori s fie alterat, s se
modifice credinta noastr - att cea religioas
ct si cea secular. Acestea ar putea s aib
nevoie de noi conotatii, noi interpretri... Iar
toate aceste lucruri vor trebui gndite de pe
acum, vor trebui puse n niste cadre, pe care,
atunci cnd va veni momentul s stim cum
s le abordm, cum s le dezvoltm, astfel
nct s rmnem cu o serie ntreag de valori
pe care le-am recunoscut si le recunoastem
ca valoroase si s nu ne pierdem identitatea
de pmnteni; si aici va fi o mare problem.
L.B.: Despre cosmonautul israelian, care
n-a ajuns n viat pe Pmnt, Ilan Ramon,
ce ne puteti spune?
D-D.P.: Asociatia Exploratorilor Spatiului
Cosmic (ASE) al crei presedinte sunt, deja,
de doi ani si voi mai functiona nc pentru
un an (am fost ales pentru o perioad de trei
ani), este Asociatia neguvernamental pro-
fesional a aproape tuturor astronautilor si
cosmonautilor din lume. Din 540 de oameni
care au zburat n spatiul cosmic, ncepnd
cu Yuri Gagarin dintre care, n jur de 80 au
disprut din diverse cauze, 395 sunt membri
ai Asociatiei noastre, membri din 36 de state.
n aceste conditii, noi ne desfsurm o serie
de activitti internationale, de promovare a
stiintelor spatiale a educatiei n domeniul
cosmosului. Multe din scopurile activittii
noastre coincid cu scopurile activittii Fun-
datiei Ilan Ramon care a fost nfiintat de
sotia astronautului israelian, Rona Ramon.
Am intrat n contact cu ea si am ajuns la con-
cluzia c o colaborare ntre Fundatia Ilan
Ramon si Asocia?ia Exploratorilor Spatiului
Cosmic este posibil si binevenit.
Apreciind n mod deosebit sacrificiul lui Ilan
Ramon pentru explorarea spatiului cosmic
n scopuri pasnice, am luat n considerare
scrisoarea sotiei lui care si exprima regretul
c Ilan Ramon nu amai apucat s si depun
cererea de membru n asociatia noastr si am
convenit n cadrul celui de-al 26-lea Congres
al ASE, desfsurat n iulie, n Germania, ca
Ilan Ramon s fie primul membru post-mortem,
acceptat de Asociatia noastr. Iar sotia lui,
Rona Ramon, s fie invitat de onoare la unul
din congresele noastre viitoare.
Desigur, am prezentat si acest lucru n cadrul
interventiei mele de la reuniunea Rotary din
Ierusalim, n primul rnd pentru c ne aflm
pe teritoriul Israelului dar si pentru c acest
demers a fost realizat mpreun cu o serie de
prieteni locali care au favorizat contactele,
au favorizat schimbul de informatii si scrisori
ntre Fundatia Ilan Ramon si mine, n cali-
tate de presedinte al Asociatiei Exploratorilor
Spatiului Cosmic.
Ilan Ramon este, deci, membru post-mortem
al ASE, iar Israelul este al 36-lea stat care are
un reprezentant n cadrul acestei Asociatii
mondiale a profesionistilor care au efectuat
cel putin o orbit complet n spatiul cosmic
la bordul unei nave cosmice.
L.B.: n afara acestei ntlniri, Rotary
International, ce ati vizitat, concret, n
oraele prin care ati trecut?
D-D.P.: Am vizitat multe locuri n Israel, am
vizitat Ierusalimul, am vizitat locurile att de
importante pentru crestini, Locurile Sfinte,
dar am vizitat, de asemenea, si am tinut cu
orice pret s vizitez Muzeul Holocaustului.
Este un muzeu cu o semnificatie deosebit
pentru oricine de pe acest glob, indiferent
c este crestin, musulman, mozaic sau de
orice alt religie. Este un muzeu care arat o
tragedie a unei populatii ntregi a Europei, si
nu numai a Europei, populatia evreiasc, o
populatie care a avut de suferit enorm
datorit unei teorii si politici total aberante,
lansat n cel de-al Treilea Reich, sub con-
ducerea lui Hitler.
Este impresionant Muzeul Holocaustului
din Ierusalim! Dovezile care se gsesc acolo,
faptele prezentate, istoria personal a o serie
ntreag de oameni, fie c au fost personaje
importante, oameni deosebiti, oameni de o
vast cultur la nivelul planetei noastre dar
si a unor familii obisnuite de oameni care
aveau dreptul s triasc pe aceast planet
ca orice alt familie de orice alt nationalitate.
Toate sunt prezentate n acest Muzeu al
Holocaustului nsotite de contextul istoric,
ideologic, administrativ, logistic al perioadei
n care s-au petrecut, si nsotite de
incontestabile dovezi.
L.B.: S ne ntoarcem la Cosmos. Puteti s
ne spuneti la ce nivel de dezvoltare a ajuns
tehnologia spatial privind aprarea Pla-
netei noastre n fata eventualelor corpuri
cereti periculoase care se ndreapt spre
Pmnt?
D-D.P.: Desigur, ati aflat c, prin natura preo-
cuprilor mele, sunt si membru n Comitetul
de lucru al Asociatiei Exploratorilor Spatiului
Cosmic privind obiectele naturale care se
apropie periculos de Terra, n englez le spu-
nemNear Earth Objects sau pe scurt NEO,
termen acceptat deja n mai multe limbi. De
asemenea, fac parte din grupul de lucru pri-
vind NEO al Subcomitetului Stiintific si Teh-
nic al Comitetului ONU pentru Explorarea
Pasnic a Spatiului Extraatmosferic, care se
ocup de aceeasi problematic.
Un studiu complex n acest domeniu, elaborat
stiintific de un grup de experti internationali,
cu aportul, fondurile si sub coordonarea Aso-
ciatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic, a
devenit ulterior document de lucru al comi-
tetului de specialitate al Organizatiei Nati-
unilor Unite.
S-au propus nfiintarea unor entitti interna-
tionale, sub coordonarea ONU, care s poat
s analizeze si furnizeze informatii oportune,
s ia decizii si s actioneze mpotriva astero-
izilor cu potential de impact cu planeta noas-
tr, impact care ar putea, n anumite conditii,
sa aib consecinte dezastruoase globale.
Deciziile care vor fi luate acolo trebuie s
aib o larg acceptiune international si s
nu fie prtinitoare. Raportul Comitetului
ONU pentru Explorarea Pasnic a Spatiului
Extraatmosferic, care include propuneri con-
crete de organizare la scar global a activi-
ttilor de informare si prevenire a impactului
asteroizilor periculosi cu Terra, a fost endor-
sat de structurile din subordinea Adunrii
Generale a ONU, urmnd ca n prima jumtate
a lui decembrie s fie incluse si aprobate n
cadrul Rezolutiei de anul acesta a Adunrii
Generale a ONU, prevederile devenind ulte-
rior obligatorii, practic pentru toate statele
lumii.
L.B.: Cum se va actiona atunci cnd un
oarecare asteroid periculos pentru Pmnt
este descoperit trziu aa nct nu ar fi
timpul necesar de a se actiona pentru deviere?
D-D.P.: n momentul n care descoperimprea
trziu un astfel de asteroid, singurele msuri
pe care le mai putem lua, este s eliberm lo-
cul, s mutm populatii, s nchidem functi-
onarea unor infrastructuri importante, s as-
teptm impactul. Dar, si dup aceea, nume-
roase alte msuri trebuiesc luate pentru a e-
limina urmrile dezastrului produs, pentru a
usura viata populatiei, iar toate acestea ur-
meaz s fie dezvoltate si discutate n cadrul
unor urmtoare sesiuni ale comitetului de spe-
cialitate cosmic al Organizatiei Natiunilor Unite.
L.B.: n privinta educrii tineretului n a fi
53
Anul IV, nr. 12(40)/2013
pregtit s nlocuiasc generatia de astzi
i care s tie s actioneze pentru aprarea
planetei Pmnt, vis-a-vis de obiectele pe-
riculoase, care este rolul dumneavoastr
n acest sens?
D-D.P.: n primul rnd, orice astronaut, att
individual ct si prin intermediul Asociatiei
Exploratorilor Spatiului Cosmic sau al insti-
tutiilor oficiale pe care le reprezint - particip
la procesul de educare al tinerei generatii,
aduce n fata tinerilor curiosi informatii asu-
pra unor realitti legate de planeta noastr,
care se vd mult mai bine din spatiul cosmic.
Dup ce zbori n spatiul cosmic realizezi mult
mai bine ce nseamn unicitatea planetei
noastre. Educatia este un element de baz n
dezvoltarea oricrei societti. Tnra gene-
ratie reprezint oamenii care vor actiona mi-
ne, care vor lua decizii mine si poimine, cei
care, la rndul lor, vor trebui s educe pe cei
care vin n urma lor, iar educarea acestor
generatii care vin trebuie fcut si de noi, cei
care am perceput direct, am simtit, ntr-un fel
pe pielea noastr ce nseamn spatiul cos-
mic si ce nseamn Pmntul, vzut din spa-
tiul cosmic, cu toate bunele si relele lui. P-
mntul este casa noastr, a tuturor. Nu avem
alt cas!
L.B.: Concret, cum realizati aceast edu-
care a tinerei generatii? Le tineti cursuri?
D-D.P.: n cadrul congreselor Asociatiei Ex-
ploratorilor Spatiului Cosmic, dar si ca invitat
particular - de multe ori n Romnia si nu
numai, fac prezentri pentru tineri, pentru
elevi de liceu, pentru studenti privind diferite
aspecte ale explorrii spatiului cosmic si
privind diferite probleme globale care sunt
rezolvate prin intermediul cercetrilor spatiale
ale studiilor efectuate din spatiul cosmic.
Trebuie s spun c prin unicitatea noastr,
n calitate de cosmonauti, astronauti, atragem
foarte mult atentia publicului, atentia tinerilor
si efectul mesajului transmis de ctre noi este
mult mai rapid implementat de ctre ei dect
ascultat la radio, la o emisiune de televiziune
sau chiar ntr-o discutie privat cu altcineva.
Este o misiune important pe care mi-am asu-
mat-o si suntem constienti de importanta ei
si de rezultatele ulterioare. Deja, am ntlnit
multi ingineri de aviatie, multi cercettori din
domeniul cercetrilor cosmice, n Romnia,
care mi-au spus, ,titi, cnd eram elev, ne-
ati vorbit despre spatiul cosmic i de atunci
m-am hotrt s mbrtiez acest domeniu
de activitate. V dati seama c este o satis-
factie deosebit, care acum, la peste 30 de
ani de la zborul cosmic, 30 de ani n care am
Icut numeroase prezentri n cadrul a sute
de scoli, institutii, universitti, s am acest
feedback si s vd c o partedin ceeaceam
investit n ntlnirile mele cu tinerii s-a trans-
format n preocupri reale si n abordarea de
ctre ei a unor profesiuni din domeniul aero-
nauticii, astronauticii, stiintelor legate de a-
cestea, prelund astfel stafeta.
L.B.: Am cunotint de un asemenea caz,
un inginer care a studiat la Bucureti i
care, n prezent, lucreaz la NASA. Mi-a
transmis c l-ati inspirat privind alegerea
profesiei sale...
D-D.P.: Da, multi romni au ajuns n pozitii
importante n diferite companii strine, inclu-
siv americane, fie n domeniul tehnologiei
informatiei, fie n domeniul stiintelor spatiale,
dar si n multe alte domenii de activitate. Sunt
numerosi cei care m cunosc, pe care i-am
inspirat ntr-un fel, nici eu nu le stiu numrul,
sau pe unii n-am ajuns s-i cunosc personal
niciodat. M-au ascultat ntr-o sal de curs
sau la o prezentare si apoi s-a dovedit c
ceea ce le-am transmis le-a fost benefic pen-
tru profesiunea lor.
L.B.: n urma interviului pe care l-am rea-
lizat cu dumneavoastr n urma cu 4 ani,
printre ecourile primite de la cititori a fost
i acela de uimire, c la o vrst att de
tnr ati reuit s zburati n cosmos...
D-D.P.: n primul rnd as remarca faptul c
multe lucruri mari n viat pleac dintr-o
ntmplare. Pur si simplu, m-am aflat la mo-
mentul potrivit n locul potrivit pentru a putea
participa la selectia pentru candidati cosmo-
nauti. Am ridicat mna, am spusvreau i
eu si, n final, dup ncheierea procesului
de selectie, o perioad scurt de pregtire n
tar, apoi lung de pregtire n Orselul ste-
larde lng Moscova, am ajuns cosmonaut.
Competitia n Romnia a fost mare, partici-
pnd n cadrul ctorva grupuri de selectio-
nare cam 150 de candidati. n final am rmas
sapte, apoi cinci, trei; din trei am fost alesi doi
care s urmm cursul complet de candidati
cosmonauti iar n final, dup rezultate, s-a tras
linia si s-a ales, si am fost selectat eu pentru
a reprezenta Romnia n spatiul cosmic.
Este adevrat, 28 de ani reprezint o vrst
fraged pentru a zbura n spatiul cosmic. La
vremea respectiv am fost al 4-lea din lume,
cavrst, careamzburat n cosmos. Dar, n
acelasi timp, acea vrst ti ofer posibilitatea
unor realizri deosebite; esti plin de energie,
plin de resurse, parc totul ti se deschide n
fat si nvtnd/ studiind foarte bine, trecnd
peste toate fazele de pregtire, inclusiv fizic,
inclusiv pentru situatii speciale, am simtit -
efectiv, c pot realiza cu deosebit succes
acest zbor n cosmos. Am fost convins de
cnd am plecat n spatiul cosmic c nu mi se
va ntmpla nimic. Parc a fost o aur de ener-
gie n jurul meu care mi spuneatrebuie s
fii sigur pe tine, totul va fi bine! Desigur,
te gndesti si la lucruri negre, indiscutabil!;
4,5 la sut, din cei care au zburat n spatiul
cosmic, au disprut n timpul misiunii, fie c
a fost vorba de lansare sau aterizare, dar, cu
toate acestea, te gndesti c tu trebuie s
faci parte din cealalt categorie, a celor care
vor ncheia cu succes acel zbor cosmic. Si,
toat aceast determinare are importanta ei,
inclusiv psihologic n realizarea cu succes
a zborului cosmic.
L.B.: La ntlnirea cu publicul ieean, din
7 octombrie 1987, ne-ati povestit multe lu-
cruri despre toat aceast aventur cos-
mic, cu detalii, inclusiv despre mncarea
cosmic. Probabil c mai putini tiu, dintre
cei tineri, despre aceste detalii...
D-D.P.: Sunt multe lucruri de spus, e vorba
de mncare, e vorba de conditiile de asigu-
rarea vietii la bordul unei statii orbitale sau
ale unei nave cosmice. Si mncarea este pre-
gtit special, desigur. Nu poti s mnnci
mncarea n forma pe care o mnnci pe P-
mnt. Trebuie s tii cont, c acolo sus te afli
n imponderabilitate, trebuie s stii c acolo
nu ai o sob pe care s prepari mncarea,
dar, n acelasi timp, simti nevoia s mnnci
o mncare proaspt gtit, si exist metode
deao gti jos, n ao transformantr-un pro-
dus care s fie transportabil n spatiul cos-
mic iar acolo, printr-un adaos de ap la o
anumit temperatur, s-o transformi, din nou,
ntr-o mncare proaspt gtit, cu aceleasi
arome, cu aceleasi gusturi pe care le are
atunci cnd o gtesti acas la tine. Exist
tehnologii... stiintele spatiale s-au dezvoltat
foarte mult si n acest domeniu si lucrurile
care preau initial nerezolvabile si-au gsit
n final rezolvarea.
L.B.: Ce propuneri aveti pentru Romnia,
n domeniul spatiului cosmic? Vom mai
avea vreun cosmonaut?
D-D.P.: Zborul uman n spatiul cosmic re-
prezint doar o anumit categorie a activi-
ttilor spatiale si nu stiu dac este cea mai
important. n primul rnd, pentru o tar ca
Romnia, participarea la programe spatiale
internationale, n principal europene, este
esential. Romnia, de doi ani de zile, este
membru plin al Agentiei Spatiale Europene
si avem posibilitatea s participm att la
programele obligatorii pentru orice stat mem-
bru, ct si la programe optionale. n acelasi
timp, o serie ntreag de aplicatii ale tehno-
logiilor spatiale sunt importante pentru noi,
pentru buna functionare a economiei n anu-
mite sectoare: a transporturilor, a agriculturii,
a mediului s.a.m.d. Agentia Spatial Romn
coordoneaz la nivel national dezvoltarea si
implementarea unor programe utile pentru
aceste domenii ale economiei nationale, dar
n acelasi timp reprezint Romnia n orice
institutie international de profil.
De asemenea, zona de cercetare stiintific
este important pentru c fr cercetare sti-
intific nu poti avea rezultate care, ulterior,
s fie aplicate practic. Iar romnii si aduc o
contributie deosebit la zona de cercetare
stiintific, avnd specialisti buni, avnd in-
stitute care si-au promovat att nainte de
1989, ct si dup 1989, interesele stiintifice,
educarea unor specialisti tineri, implicarea lor
n programe spatiale att n Est ct si n Vest.
54
Constantin TUDORACHE
Surprinznd unele discutii despre nscri-
erea unui gol, aflat n tribuna oficial, ziaris-
tul, descrie prerile celor din jur: La ntre-
barea
- Cine-o fi marcat?, rspunsul si co-
mentariile vin cu argumente de necontestat:
Dac pasa a venit de pe stnga, nseamn
c a centrat fundaul stnga. - Vrei s spui
extrema stng! l corectez eu. - Exclus.
Extrema noastr stng nu e stngaci. -
Atunci a marcat atacantul central.
- N-ai fost atent! La faza anterioar el
se certa cu portarul nostru pentru nite ne-
cazuri proprii tiind c sunt cumnati. Deci
n-avea timp s ajung n careul advers. -
Atunci poate extrema dreapt! - ofer eu alt
explicatie. - Nici vorb el are doar rolul s
jeneze portarul advers i att. El are rolul
s cad n careu, el poate face rost de un
penalty! nseamn c a fost autogol.
Autorul continu acest capitol cu un po-
em n proz de mare efect, o satir conden-
sat, partial versificat, pe alocuri presrat
cu adevrate epigrame. Exemplificm: Fot-
balul se joac n 11 juctori. Dar dac so-
cotim i patronul rmn 10. Pe teren se fac
faulturi, henturi i alte greeli gramaticale.
Juctorii transpir din cauza berii bute
anticipat. Meciul e condus de un tip deghi-
zat n bufon, numit arbitru, pentru c fotba-
lul se mai numete i sportul rege, iar regii
au pe lng ei un bufon... (Apoi am aflat c
arbitrul e considerat de microbiti un ins
care n-a reuit ca juctor i n-a gsit alt
cale s se rzbune). Portarul se agit n
poart rtcit ntre cele dou bare. Nu are
perversiunea de a prinde mingea pentru c
juctorii uteaz cel mai adesea alturi. Ei
posed secretul ratrilor incredibile. Fun-
dayul i extrema advers au rupt relatiile
de prietenie pentru a-i rupe gleznele cu
abnegatie i druire. Antrenorul se simte
pe tu ca un cotlet cu lips la gramaj. Juc-
torii de rezerv folosesc parfum cu miros de
sudoare ca s se simt c i ei au participat
la joc. Toti juctorii au citit regulamentul
dar i alte crti scrise de Freud i Crt-
rescu. Centrul atacant e vioi ca un fir de
iarb nc nensmntat de Witman. Ca
scuz pentru oboseala din teren invoc an-
trenamentele prea dure de la discotec. Du-
p meci juctorii ofer microbitilor tri-
courile, ghetele, ciorapii i chilotii ca s
vad lumea c nu au nimic de ascuns iar
meciul s-a jucat pe bune i n contul bancar.
Apoi suporterii, ca orice grup de prestigiu
cultural, capt dreptul de a huidui i a
scanda vehement: - De-mi-si-a! Cea mai
suferind este mingea c-i btut fr nicio
vin i, ngrozit de asemenea soart, se
rzbun i a ea n felul ei: o ia razna pe te-
ren ca s nu ajung n poart dac nu vrea.
Ce or fi avnd juctorii de azi cu ea? Poate
s fi tiut ceva Hagi dup ce-o comptimea
dup fiecare ut. Iat o definitie epigramatic
a fotbalului: E-un sport ce numai patimi
nate/ Pe care toat lumea l cunoate:/
Arbitri, ziariti i uneori/ E cunoscut chiar
i de... juctori. Autorul are o viziune spe-
cial despreviaja ca un meci ...de fotbal:
,,Dar zadarnic te czneti/ i pe altii s-i
convingi/ Dac ntr-un meci al vietii/ Eti
doar un biat de mingi.
Evitnd monotonia, ,,analistul Leu, di-
versific paleta scrierii prezentnd si cteva
ciudtenii ale unor oameni celebri si ntm-
plri mai putin cunoscute. Exemplificm:,,S.
Dali scria n 1964: n fiecare dimineat
cnd m trezeam simteam o bucurie conti-
ent. Bucuria de a fi Salvator Dali i, plin
de nerbdare, m ntrebam ce lucru minu-
nat va mai nfptui azi acest Salvator Da-
li?!. Dintre lucrurile minunate pe care le-
a svrsit marele Dali, am aminti noi unul de-
a dreptul trznit. La o aniversar a comandat
unui bijutier o tabacher din aur pe care a n-
crustat cuvintele: De la Dali pentru Dali,
cel mai mare admirator al su, dup care,
se spune c artistul, a aruncat acea tabache-
r. O alt curiozitate pe care o citim n cartea
dlui. Leu: J.L.Borghes scria: M-am sturat
s m trezesc n fiecare zi cu sarcina plicti-
sitoare de a mai fi nc o zi Borghes. Au-
torul mai aminteste c G. Clinescu i de-
clama versurile, parc le cnta, iar despre
I. Minulescu, E. Sperantia spunea: Minu-
lescu nu-i recita poeziile, le juca! Exemplu:
Recitnd Cu toamna n odaie, fcea gr-
bit ctiva pai pn n fundul scenei, des-
chidea ua, se retrgea politicos putin la o
parte ca i cum i-ar fi fcut loc toamnei s
intre. Si am spune, ca o completare, c Ion
Minulescu purta un fular lung, iar n timp ce
si recita poeziile se apropia de cte o doamn
din primele rnduri si fcea reverente cu p-
lrian mn. Tot dl. Leu nered o legend
mitologic la care adaug o completare sa-
tiric: Epimenide a dormit ntr-o peter
din Creta timp de 57 de ani. Apoi s-a trezit
i n-a mai recunoscut nimic din statul grec.
La noi, n schimb, dac ai fi dormit dup
1989 timp de 20 de ani i te-ai fi trezit azi,
ai fi recunoscut aceeai lume i aceeai
stare social ca nainte de 1989. Despre
Simfonia 45 de Haydn, numit si Despr-
tirea sau Adio: mi amintesc ce se spu-
nea despre ea. Instrumentitii orchestrei
baronului Eksterhazy, nu-i mai primiser
salariile de cteva luni i l-au rugat pe
Haydn s compun ceva potrivit momen-
tului. Simfonia se termin prin plecarea din
orchestr, pe rnd, a instrumentitilor pn
ce rmne unul singur. Patronul a nteles
aluzia i le-a pltit salariile. Aa au luat
natere grevele. Autorul reaminteste epi-
taful lui Nietzche, slefuit de S. Dnil: Noul
Testament// Aceasta-i cartea cea mai sfnt/
De rug, har i chin/ Dar, vai din pragul ei
cuvnt/ Un adulter divin.
Pe lng calitatea de analist, autorul ne
prezint o proprie viziune filozofico-umo-
ristic si satiric despre Genez, Biblie sau
Facerea lumii.
ntr-un capitol cu subtitlul Rugciune
profan, descoperim adevrate cugetri care
pot intra n orice culegere de maxime, din
care exemplificm:
Ferete-i, Doamne, pe dumani de ura
mea;
ntree-mi bratul cnd trebuie s
lovesc pe cine merit;
ntrete invidia celorlalti cnd vd
reuitele mele ca astfel s fiu i mai mndru
de mine;
Ascunde drumul corect de ochii altora
pn l gsesc eu;
Ajut-m s-mi nving rutatea dar s
nu renunt prea repede la ea dac vd c
buntatea n-a rezolvat nimic;
Ajut-m s ajung acolo unde merit i
putin mai departe;
F-Te c nu vezi prostiile pe care le
fac sau uit-Te n alt parte spre cei care
au aceleai pcate i pedepsete-i numai
pe ei;
F s treac durerile mele spre cine
tiu eu;
Ajut-m s-mi nving dumanii doar
n vis, dar ei s triasc aievea acest
comar;
Ajut-m s fiu optimist i dup ce-l
citesc pe I. Cristoiu;
Continuare din nr. trecut
55
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Aa c, Doamne, d-mi un alt destin.
AMIN!.
Iat si unelePorunci apocrife:
Iubete pe aproapele tu... dac el te
venereaz;
Ia din viat tot ce-i frumos...pentru altii
las restul;
S nu faci daruri altora dac ti sunt
utile i tie;
nvat doar de la nvingtori ca astfel
s tii s te fereti de primejdii;
Cnd eti prea bine dispus citete
editorialele lui CTP i-ti trece;
Iart greelile altora dac seamn
cu ale tale. Dac nu-s la fel pedepsete-le.
Spicuim din proza n versuri despre
Facerea lumii: Domnul a venit de undeva
din Infinit n control/ Si nu i-a plcut/ ce-a
vzut/ Si atunci l-a fcut pe Adam din lut,/
Un tip ce n-a fost niciodat copil,/ Deci fri-
vol i viril/ Si ntr-o noapte cnd dormea
tipul/ a fcut-o i pe Eva, adic un alt fel de
om/ Adoua zi a aprut primul simptom/ al
bolii numite mpreunare./ Cci Adam g-
sise metod/ mai comod/ s fac alti oa-
meni/ Atunci Domnul s-a suprat/ i-a ple-
cat/ spre alt Infinit./ Eu personal cred c-a
greit/ Pentru c n lipsa lui au aprut Zei
i Zeite/ adic un fel de Don Juani i pipite/
i totul s-a stricat/ Credintele s-au ameste-
cat./ Dar mine e smbt i sper c Dom-
nul va veni cu alte tipare. Nu va mai folosi
lut, ci marmur de Ruchita/ Si o s scrie o
alt Miorita. Poemul despre facerea lumii
e mixat cu versuri ndulcele stil clasic din
care citm: Oamenii destule-au nscocit/
Pn au ajuns n fine la atom,/ Cred c Dum-
nezeu ne-a prsit/ Pentru o planet fr
niciun om. Urmtorul exemplu este un ca-
tren axiomatic: n Biblie sunt sensuri mai
subtile/ Si chiar Geneza Te nemultumete,/
Cci ai fcut Natura-n ase zile/ Si ntr-o zi
pe cel ce-o nimicete!. Sau: Iat i prima
eroare divin/ Rostit dup S fie lumi-
n!/ Din Biblie Geneza se cunoate/ C
doar Adam a fost fcut din lut/ Probabil
Dumnezeu n-a prevzut/ C mai trziu i
Darwin se va nate.
Cartea trebuie lecturat integral. E plcut
la citire de la prima rsfoire, antrenant, n-
demnnd la sublinieri si adnotri ntr-un
vade-mecum.
Nu putem omite din selectie versuri ca:
Azi mila, buntatea sunt delicte/ Iar
rutatea ne ademenete/ Si cutm n jur
mereu conflicte/ ...C astzi viata este mai
comod/ Iar de alti oameni s te doar-n
cot/ Moralitatea nu mai e la mod/ Si-n
Parlament chiar a czut la vot/ ...Trim me-
reu urcuuri i cderi/ Dar teama uneori
ne cam ncearc/ Am ars cam toate puntile
spre ieri/ Rmne deci s construim o
arc?!. Sau:
Azi Bsescu ne rmne/ tot acolo mult
prea sus/ Dar noi credem c odat/ va veni
i un apus/ Si pe viitor, probabil,/ Va rs-
punde un colar/ C acest cuvnt Bses-
cu/ Nu-i scris n dictionar. Iat un merit
special al romnilor, recunoscut si redat cu
ironie de autor ntr-un distih: Noi am adus
n Europa noul/ Bclia i mitoul. Iat
si alte distihuri:
- El este un maestru-n toate cele/ Dar
mai ales n lucrurile rele;
- Iar cnd ascensiunea e prea dur/
S nu eziti s-o iei pe scurttur;
Racordat la lumea modern, autorul pre-
cizeaz: Eu am acum un telefon mobil/ Si-
n el mai multe numere nir,/ El este telefonul
fr fir/ La care cablul este inutil, iar catre-
nul urmtor este un ambitioscredo: ntot-
deauna ca ntr-un delir/ Chiar de pe vremea
cnd eram copil/ Am vrut s urc nvalnic
sau tiptil/ Ca aerul de sus s l respir. Con-
tinuarea are o savuroas subtilitate scoas
din tolba de idei a autorului: Acum am reuit
la telefon/ Cu greutate s obtin un ton/ Si
mi-a rspuns, atunci cnd am sunat,/ Un
nger ca un fel de centralist:/ Alo... da-
da... e Raiul... chiar exist/ Dar... reveniti
c Domnu-i ocupat!. Am remarcat si un mi-
nulescian catren, amintind de Romanta po-
licrom: D-mi gura ta i trupul tu viril/
S-l simt n corpul meu de oreanc,/ D-
mi SMS-uri zilnic pe mobil/ Si d-mi, te rog,
i contul tu din banc!.
Autorul Gh. Leu ne convinge c pe lng
calitatea de scriitor si analist este poet si epi-
gramist. Am selectionat ctevaepigrame yi
catrene:
1. Norocul nu mi l-a dori vrjma/ Si
i acord o mare important/ El a trecut oda-
t prin ora/ Iar eu eram la munte, n va-
cant...
2. n timpul sta plin de pesimism/ Ce
nu prea tim cam unde-o s ne duc/ De-
mocratia e-un neologism,/ Romnii nu
prea tiu cum s-l traduc.
3. Se tie din Antichitate/ C Tata Noe
furios rostise: /Potopul e-o calamitate!/
(El de globalizare n-auzise).
4. Pe Lun am ajuns trziu/ Cam dup
ce-am supus atomul/ Si n-am gsit dect
pustiu.../ Semn c-a mai fost pe-acolo omul.
Chiar dac aceast idee nu e original, am
remarcat-o si am consemnat-o.
5. Sunt i farisei ce strig/ C i ei n-
dur criza/ Dup ce vin din vacanta/ Petre-
cut la Ibiza.
6. Azi e epoca vedetei,/ Dac are i
prestant,/ Gloata chiar i se nchin/ ...Cei
cu mintea n vacant.
7. Avnd o comportare nefireasc/ Pu-
tem s spunem fr mult vorb/ C dac
el s-a fript cndva cu ciorb/ Si cu iaurt o
s se opreasc.
8. S fii mai mult dect ti este dat/ S
lai n lume urme de neters/ Dar binenteles
c nu n vres/ Aa ceva e astzi demodat.
10. Istoria-i ceva ireversibil/ Iar dac
vrei din drumul strbtut/ S iei exemple
bune din trecut/ Nu este foarte greu... e im-
posibil!.
11. Manelitii cei mai cei,/ Lutarii i
artitii,/ Nu se-njur ntre ei/ Cum o fac
epigramitii.
12. Eu, la Berlin am fost cndva o zi/
Si nsetat am vrut s-mi fac plcerea/ Un
chelner m-a vzut ndat ... i/ El, inginer
din Cluj, mi-aduse berea.
13. Triete-acum c-aa ti este rostu/
Deci nici n viitor nici n trecut,/ Cnd eti
detept s nu o faci pe prostu/ C riscu-i
mare! Poti s fii crezut!.
Ca un priceput editor, cu mult abilitate,
autorul pune-n pagini si sonete pe care nu le
sesizezi la prima lectur dect dac le mparti
dup schema clasic n catrene si tertine, ele
fiind scrise cursiv, dup sau ntre unele poe-
me n versuri. Am selectionat si dou sonete:
1. Am nvtat n secolul acesta/ S l-
murim mereu cte-o dilem/ Si suntem mul-
tumiti de stratagem/ Cum dup prnzul
bun ti faci siesta/ Si fericirea este chiar
suprem/ Deci poate s urmeze i fiesta,/
Dar viata uneori ti joac festa/ C n-am
gsit i cea mai bun schem/ Avem refugiu
n democratie/ n care credem ca-n... mito-
logie/ Abia trecuti de-un mare tmblu/
Ne-au nvtat ceva americanii/ C fericirea
are-un nume: banii!/ (De la strini nveti
nti ce-i ru)
2. Nu este ru s tii cam unde-i locul/
Pe care ti l-a hotrt destinul/ C altfel e
s simti din plin pelinul/ Pe care ti-l servete
nenorocul/ Cnd cei de la putere i fac
plinul/ S nu-i njuri spunnd S-i ard
focul!/ n viat s iubeti mai bine jocul/
Iar dincolo de nori s vezi seninul/ Mai bine
este s nu-i bagi n seam/ Si chiar n ziua
cnd eti prost dispus/ S nu le spui atunci
ceva de mam/ Mai bine e s fii cuviincios/
C dac scuipi spre cei ce sunt mai sus/ E
riscul mare cnd tu eti mai jos.
Presrat cu inspirate caricaturi ale bri-
leanului Costel Ptrycan, cartea Satira
Timpului pierdut a analistului, epigramis-
tului si scriitorului Gheorghe Leu, compen-
seaz Timpul pierdut de multi cititori cu lec-
turarea unor crti publicate n ultimii ani.
*
ncheiem cu un ndemn al autorului dintr-
un interesant poem:
S nu-ti pese de toate prostiile din
lume/ i anume/ s nu te lai legat cu ctue/
de crtile tale/ efemere escale/ Si astfel vei
pleca mai uor/ spre ultimul zbor/ adic n
jos spre un uter de lut/ pe un drum nc ne-
nceput.
...Citind un adevr de altii spus vreau
s adaug i ceva n plus: n lumea cu idei
mai mult funeste, cnd nici umor nu e, nimic
nu este!.
56
Elis R^PEANU (n. 27.08.1939)
Nscut la Valea Clugreasc, jud. Prahova, cu numeleElena-Elisaveta Dobri(oiu. A absolvit Scoala Medie de Fete, la
Ploiesti si Facultatea de Filologie, Sectia Limba si Literatura Romn, la Bucuresti; ulterior a absolvit Universitatea Stiintific
din Bucuresti, Sectia Spaniol si Facultatea de Limbi Clasice, Romanice si Orientale, Sectia Francez, dar si Scoala Popular
de Art Bucuresti, Sectia Canto. A fost cadru didactic universitar la Bucuresti, doctor n filologie, primul asemenea titlu din
lume n materie de epigram, obtinut n 1999 cuEpigrama n literatura romn. Autoare a peste 70 de lucrri stiintifice.
Membr a Societtii Romne de Filologie Romanic (1977), a Clubului Epigramistilor Cincinat Pavelescu, Bucuresti
(1986, vicepresedinte n unele perioade), membr fondatoare a Uniunii Epigramistilor din Romnia (1990), membr de onoare
a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Colaboratoare la zeci de ziare si reviste, prezent n peste 60 de antologii si
volume colective de epigram, a primit zeci de premii la concursurile de gen.
Aparitii editoriale: 28 de volume (poezii, critic literar, epigrame, monografii, aforisme, roman) ntre care: Epigrame
(1995), Catrene aproape cuminti (1999), Epigrama n literatura romn (2001, teza de doctorat), Catrene cu sprncene
(2003), Epigrame mai mult sau mai putin picante (2004), Epigrame. Epigrammes (2006), De-a rsu-plnsu (2007).
Sinceritate
Nu stiu dac am talent
Ca s-nfrunt cu scrisu-mi anii,
ns am suficient
S-mi scandalizez dusmanii.
Originalitatea unor epigramiyti
Multi confrati, de-o vreme-ncoace,
Ne afum cu chistoace,
Tot punnd n versuri late
Poantele deja fumate.
Descurcrea(a
Ea stie viata cum s-o ia,
Cci are daruri nestiute:
Virtutea de a renunta
Si renuntarea la virtute.
Prietenei
De nu mi-ai fi att de drag,
As spune c-ti lipseste-o doag,
Dar, cum eu te iubesc nespus,
Sustin c ai o doag-n plus.
Lege veynic nou
Noaptea-n colt ti cer golanii
Fie viata, fie banii;
Soata are lege nou:
Ti le cere pe-amndou.
Infinitul mare
EL si EA un univers
Cu picioare drept proptele:
LUI i folosesc la mers,
EA si face drum cu ele.
Femeia n actualitate
Femeia are drept de vot
n Parlament si peste tot
Si multi din senatori ar vrea
S fie-n Camer cu ea.
Diferen(
Cortina are rol exact
Ca fusta si-alte mici vesminte,
Dar prima cade dup act,
A doua pic nainte.
Parlamentul
Demagogia, azi, perfida,
Seian Parlament caSIDA,
Deci, s se pun preventiv,
La microfon, prezervativ.
Actualitatea unui fost
Figur printre profitori,
Cu functii date din oficiu,
Dat jos pe scara de valori,
Urcat pe scara de serviciu.
Amicului ajuns
Pe-o nalt functie clare
Un X, iubitul tu amic,
A trebuit s-ajung mare
S vezi si tu ct e de mic!
Domina(ia corup(iei
Alesii iar ne trag n piept,
Hotia creste ct Parngul:
Ei zic c statul e de drept,
Dar calc-alturi tot cu stngul.
Unui avocat
A cstigat plednd cu fal
n roba-i neagr ca un corb,
C-a reusit s-aduc-n sal
Drept martor ocular, un orb.
Socoteal
Omu-nvat pn la moarte
ntelege chiar si-un bleg:
Cel cu carte are parte,
Cel cu pile, un ntreg!
Constatare
Btrnetea-i cu bucluc
Pentru cei ce-ajung mosnegi,
C puterile se duc,
Poftele rmn ntregi.
Pensionarii dup Revolu(ie
Doi btrni ca dou poame
Stafidite stau la sfat:
Unul zice c i-e foame,
Altul, c s-a sturat!
Tranzi(ia n sala payilor pierdu(i
Cu atta forfoteal
Pe culoar si-n ncperi
Unde-i lege nu-i tocmeal,
Ci, mai nou, negocieri.
Unui ratat
n sfrsit a reusit
Facultatea s-o termine
ns vede orisicine
C e tot neisprvit.
Studen(easc
Judecnd la rece,
Timpul e stpn:
Sesiunea trece,
Unii mai rmn.
Nemul(umirea lui Prometeu
Furat-a focul si-a pltit
S-aduc pe pmnt comoara,
Dar Prometeu n-a bnuit
C-o s-ti aprinzi cu el tigara.
Unui fumtor de pip
i spuse-un doctor eminent
C pipa l omoar lent
Rspunse c-un proverb strbun:
Am si rbdare si tutun!
De Payti cu gndul la Basarabia yi Bucovina
Se toarn-n suflet linistea pascal,
Stropim din nou trna cu agheasm,
Se-ntinde tara ca o catedral,
Cu dou lacrimi pe catapeteasm.
Rug pentru Brncuyi
Pe-acel gorjean ce s-a zidit n mit
Romnii, azi, l roag s renasc
Spre-a tine dreapt, nspre infinit,
Coloana vertical romneasc.
Paradoxul ultimului drum
Tot alergm spre cimitire
Btrni si tineri, pe-ntrecute
Si tinerii-s mai iuti din fire,
Dar tot btrnii-ajung mai iute.
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Eugen ALBU (n. 27.04.1940)
57
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Nscut la Geoagiul de Sus, jud. Alba. A absolvit Scoala Tehnic Sanitar, Specialitatea Medicin General, la Sibiu si a lucrat
ca asistent medical la Cluj-Napoca. Membru al Cenaclului Epigramistilor Clujeni Satiricon (multi ani vicepresedinte, din
2012 presedinte), membru al Uniunii Epigramistilor din Romnia si al Ligii Scriitorilor Romni, Filiala Cluj-Napoca.
Colaborator la toate publicatiile de epigram, prezent n peste 50 de antologii si volume colective de epigram, a primit peste
100 de premii la concursurile de gen. A mai semnat: Le Blanc.
Aparitii editoriale: Epigrame (1995), Mi-e inima o epigram (2001), Mo Crciun cu T.V.A. (2002), Trdarea lui Hipocrat
(2004), Mare e grdina ta, Doamn! (2007), Clepsidra cu iluzii (2009), n cursul zilei de azi-noapte (2012).
A participat direct la organizarea la Cluj-Napoca a celor 15 editii ale Festivalului National Eterna Epigram si a ngrijit, n
colaborare, volumele colective de epigram editate cu acest prilej. Este Senior al Cettii Cluj (2011) si Cettean de Onoare al
comunei natale (2012).
Autoportret
Epigramist ca Albu E
n toat lumea nu mai e:
Frumos, destept, inteligent,
La ce-i mai trebuie talent?...
Nostalgic
De mult de tot, ce prost eram,
Cnd doar de fuste m tineam,
Acum cnd totu-l fac cu rost,
Regret c nu mai pot fi prost!
Unui coleg complet ytirb
N-are-n gur nici un dinte,
Nici mcar msea de minte
Si s trag la msea,
i dau eu proteza mea.
Cerere n cstorie
Ambani, o vil cu piscin,
Buticuri, trei apartamente,
Un Volvo nou, pe motorin...
Mi-ajung aceste sentimente.
So(iei
Te vd n fiecare zi,
Izvor de bucurie
Si, Doamne, ct te-as mai iubi
De nu mi-ai fi sotie.
Odrasla
M face fiul de ocar,
Desi a fost un bun student,
C nu vrea post dect la tar,
Dar tara e... n Occident!
Soacrei
Asa concediu minunat
Nici n-am avut ca cel n care
Am fost cu soacra mea la mare
n vara cnd s-a necat.
Amintiri
Tin minte cnd s-a nsurat
Ce slab era si ce calic!
Da-n scurt vreme l-a schimbat
Nevasta sa... cu un amic.
Politicieni de duzin
Din attia demnitari
Cu statut de tipi notabili,
Sunt si multi parlamentari,
Dar mai multi par... lamentabili.
Mare-i grdina ta, Doamne!
Cu omul nescolit si prost,
Nu lupt, c n-are nici un rost;
Dar duc o lupt infernal
Cu prostul care are scoal!
Faptele vorbesc
Se-nscriu romnii n prostie
La europarlamentare
C prin politic, se stie,
Tot prostul poate-ajunge mare.
Op(iuni
Cndva un rege ar fi dat
Doar pentr-un cal regatul sfnt.
Dar eu as da pentr-un regat
Partidul de guvernmnt.
Adaptare
n anii grei de dictatur,
Triam cu lactul la gur.
Acum, c nu mai este pus,
...Vorbim n plus!
Spirala istoriei
De dou mii de ani trecuti,
Am fost mereu sacrificati,
Fiind de-attea ori vnduti,
Dar niciodat cumprati!
Coloana infinitului
De ani de zile tinem post
Si nu stim ct l vom mai tine;
Nu c muncim putin si prost,
Ci c se fur mult si bine.
Presa yi gazetria
Ziarele, n primul rnd,
Nu-s scoase doar spre-a le citi,
Deci, si de-s proaste, tot se vnd,
Iar ziaristii si mai si!
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Istoria ne e martor
Am strns cureaua si am fost
Popor blajin cum altul nu-i,
Dar s-o mai strngem n-are rost
Dect... de gtul stim noi cui.
Lehamite
M-am sturat s tot muncesc
Doar s-mi justific existenta
Si-as vrea si eu s huzuresc,
Dar tot mai mare-i concurenta!
Onorariu vs. onoare
I-am pus plicul n halat
Speriat c m repede,
Dar tot dnsul m-a salvat:
S-a fcut c nu m vede.
Problema plcu(elor bilingve
E o pretentie fireasc
La care, sincer, i vd rostul:
Frumoasa limb romneasc
N-o poate nvta tot prostul!
Noblesse oblige
Betia-i o calamitate
n care, totusi, m implic,
Spre-a evita o lasitate
n fata unui inamic.
Gra(ieri
S-au nsprit att de tare
De-o vreme legile n tar,
C si pe cei din nchisoare
Au nceput s-i dea afar.
Epitaf
n acest cavou sinistru
Doarme-n pace-un ex-ministru,
Iar n fostul lui birou,
Doarme un ministru nou.
Epitaf dictatorului
Aici zace-un lider mare
Omort cam fr rost
De tovarsii lui care
Azi conduc la fel de prost.
58
Nelu VASILE
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
P.S.: La o dezlegare corect, pe manseta careului veti descoperi
prenumele si numele unei persoane, calitatea n care este cunoscut
de ctre cititorii revistei Constelatii diamantine, tara n care este
stabilit si postura n cadrul colectivului de redactie.
Nelu VASILE neva194987@yahoo.com
ORIZONTAL: 1) ... 2) Stau ntre dou rnduri de porumb. 3) Se-
apleac sub greutate - Onomatopee pentru o miscare brusc. 4) Co-
lecteaz apa de infiltratie - Lucrat de la centru! 5) Reglementeaz
circulatia (pl.). 6) Asigur dezvoltarea animalelor. 7) Cutat fr s
se vad vreo cut! - Despicat dup nevoie. 8) Lucrtorii pmntului
- Teodor cel lipsit de alean!9) Ton neridicat! - Spus verde-n fat!10)
Istoricul bolii pacientului - Cucu a plecat! 11) ...
VERTICAL: 1) ... 2) Persoana din deschiderea geamului! - E de la
tar - Notare fr deficiente!3) Merge la banchet (pl.) - Intr n ap-
rare. 4) Clasate ultimele la sport! - Conduce echipajul pe mare (pl.).
5) Tine capul sus - Se lipeste usor si se deslipeste greu - Ofert na-
tional de banane! 6) ti face vnt - Mai clar de-att nu se poate. 7)
Copacul fr ramuri - Adpost pentru pescari - Legat n lant. 8)
Alifie de firm! - Concentreaz lumina - Trecere prin ap. 9) Strat de
murdrie - Deosebit de frumoas (pl.). 10) Sunt lipsiti de gust - Exte-
riorul cantonului! 11)
D
e
z
l
e
g
a
r
e
a

c
a
r
e
u
l
u
i
:
G
E
O
R
G
E
F
I
L
I
P

-

R
A
S
T
A
V
U
R
I

-

S

-

E

-

P

-

T
A
S

-

P
A
C

-

D
R
E
N
-

N

-

S

-

C
R

-

A
U
T
O
S
T
O
P
U
R
I

-

C
R
E
S
C
A
T
O
R
I
I

-

T
A

-

T
A
I
A
T
A

-

T

-

O
L
A
R
I

-

C

-

T
E
O
-

R

-

T
O

-

N

-

V
E

-

R

-

A
N
A
M
N
E
Z
A

-

C
C

-

S
O
C
I
A
T
A
D
A
N
A

(
G
E
O
R
G
E

F
I
L
I
P
;
S
C
R
I
I
T
O
R
;

C
A
N
A
D
A
;

R
E
D
A
C
T
O
R

A
S
O
C
I
A
T
)
.
C
#
r
]
i
p
r
i
m
i
t
e
l
a

r
e
d
a
c
]
i
e
59
Anul IV, nr. 12(40)/2013
Traian RUS
n buchetul cu frumuseti al vietii mele, a
aprut, de vreo 3 ani de zile, o floare rar,
Doina lui Lucaciu, n interpretarea Andreiei
Botis, fata frumoas si scolit ntr-ale muzicii
a consteanului meu, printele Radu Botis
din Chelinta. Este remarcabil c tnra gene-
ratie perpetueaz cntecele noastre istorice.
Doina mi s-a pus la suflet de cum am auzit-o
si nu m voi putea desprti de ea niciodat.
Sunt privilegiat de faptul c pot ntelege
aceste cntece, c stiu multe despre epoca
n care au aprut si rolul lor n realizarea ide-
alurilor neamului. Putini dintre noi pot con-
stientiza forta lor mobilizatoare extraordinar,
faptul c pot conduce natiunile la victorie.
S ne gndim doar la avntul emotional str-
nit de Marseieza (La Marseillaise) lui Rouget
de Lisle, care i-a condus pe francezi la victorie
n 1792. Si Doina lui Lucaciu a strnit uragane
de durere si revolt fat de starea de robie n
care s-a aflat natiunea romn din Ardeal se-
cole n sir. Constiente de acest lucru, autori-
ttile austro-ungare au considerat-o ca un
semn al rzvrtirii. Purtarea tricolorului si
chiar folosirea limbii romne strneau repre-
siuni aspre. Cntarea sau chiar fredonarea
Doinei putea fi motiv de ntemnitare, deoarece
simboliza rezistenta activ si aderenta la sco-
purile propovduite de printele Vasile Luca-
ciu. Interesant mi se pare si faptul c dintre
toate marile personalitti care au condus lup-
ta romnilor din Ardeal pentru dezrobirea si
ntregirea neamului, Leul de la Sisesti a
devenit cel mai popular. Poporul nchin doi-
ne si balade doar celor nenfricati, celor care
se confund cu idealurile sale. Pentru acti-
vitatea si viata dedicat neamului su, Vasile
Lucaciu a cunoscut calvarul nchisorilor un-
guresti: Vacz, Seghedin, Satu Mare.
Variantele doinei sunt multe. Cea cntat
de Andreia Botis:
Plnge-o mierl prin pduri, of, of, of,
Rob i Lucaci n lanturi
Pentru sfnta libertate
De care noi n-avem parte.
Nu fi mierl suprat, of, of, of,
Nu-i robia ne-ncetat,
Vine dalba primvar,
Fi-va Lucaci liber iar.
Nu suspina n zadar, of, of, of,
Du-te pn la Stmar
Unde-i Lucaci la-nchisoare,
Nu vede nici cer, nici soare
Si s-i spui nchinciune
De la-ntreaga natiune,
C el mndru s-a luptat
Ca romn nflcrat.
Doina a fost scris de nvttorul George
Bocu din Sistarovet, la sfrsitul lui iulie 1893,
si publicat mai nti n Foaia poporului.
Autorul a copiat-o si a adaptat textul dup
Hora lui Roman, compus de Iosif Vulcan
si publicat la Pesta n revista Gura satului
n anul 1870. Hora era dedicat jurnalistului
Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile
Lucaciu n lupta pentru drepturile romnilor
ardeleni (Vezi Wikipedia).
Poate c nu as fi scris aceast poveste
dac nu as fi gsit, cutnd pe Youtube, o
variant interpretat de Florica Duma, cn-
treat tritoare prin prtile Bihorului. Am
sunat-o si mi-a spus c a auzit-o de la tatl
su, dup ce acesta s-a eliberat din nchi-
soare. Fusese nchis pentru vina de a fi fost
tran harnic, adic chiabur si, acolo, n deten-
tie, a nvtat-o de la niste preoti greco-cato-
lici. De altfel, melodia acestui cntec se pare
c ar fi fost compus de preoti greco-catolici
ntorsi de la studii din Roma. S nu uitm c
si Vasile Lucaciu a fost preot greco-catolic.
Mi-am amintit apoi c n alegerile pentru par-
lamentul de la Budapesta Lucaciu a candidat
n anul 1907 n cercul electoral al Beiusului,
iesind nvingtor. Poate atunci Doina s-a rs-
pndit si n arealul bihorean. Mai mult, o Hor
a lui Lucaciu, cntat pe melodia Horei Unirii
era rspndit prin foi volante printre inte-
lectualii si meseriasii beiuseni:
Delegat cu cunostint
De-ale noastre suferinte
Si din vit romneasc
Dr. Lucaci s triasc
De fapt, o cercetare a ariei de rspndire
a ei ne-ar putea aduce surprize. Cred c s-a
cntat n tot Ardealul. Iat varianta Florici
Duma:
Asa-mi vine uneori
Si m duc la deal cu flori,
Asa-mi vine cteodat
Si m duc la deal din piatr.
Din piatr s ias foc
Si fac la inim loc.
Cnt mierla p pduri
Lucaci i rob n lanturi,
Numai pn la primvar
Bat clopotile-n Ardeal
Nu fi mierl suprat,
Nu-i robia ne-ncetat.
n ultimul moment am aflat c si cunos-
cuta interpret de muzic popular, d-na prof.
Marinela Zegrean Istici, de la Gherla, are n
repertoriu Doina lui Lucaciu. Mi-a mrturisit
c a preluat-o de la un fost detinut politic,
Ioan Ungur. S fi fost nchisorile comuniste
academii de muzic patriotic? Fat de vari-
anta Andreiei Botis difer ultimele dou
strofe:
Vntu bate, frunza pic,
Inima mi se despic
De durere si de chin
C-i Lucaci la Segedin.
Seghedine, Seghedine,
Dumnezeu cum te mai tine?
Mures, Tisa, pn cnd
Te-or mai tine pe pmnt?
Pe 29 noiembrie s-au mplinit 91 de ani de
la moartea printelui Vasile Lucaciu, iar aceas-
t poveste a fost modul meu de a-l omagia
pentru toat jertfa pe care a dat-o pe altarul
dragostei de neam.
V
a
s
i
l
e

L
u
c
a
c
i
u
60
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile urmtoarelor foruri:
Universitatea din Bucureyti, The British
Council, Institutul Cultural Romn yi
Ambasada Republicii Irlanda,
Anun( publicarea volumului
Constantin Noica (1909-1987)
Leon D. Levi(chi (1918-1991)
Editate de C. George Sndulescu
ISBN: 978-606-8366-90-6; 978-606-8366-91-3
Un cuvin(el pentru pres
Doi oameni de care am fost deosebit de atasat
- intelectual si afectiv: unul, o rud foarte
apropiat, si cellalt, un mare profesor
universitar (descendent a 17 generatii de
preoti romni get-beget).
S fie dou genii diferite oare?
Nu le-am ntlnit perechea nicieri n lumea
asta mare!
Printr-o stranie coincident J oycean,
ambele noastre volume apar la aniversarea
mortii lui Constantin Noica - la 4 decembrie
1987 -, n ajun de Sf. Niculae.
Ambele volume sunt presrate cu "filozofia"
istoriei vzut amuzant.
C. George Sandulescu
Monte Carlo, Nol 2013
Constantin Noica (1909-1987) si Leon D.
Levitchi (1918-1991), editate de C. George
Sandulescu, se lanseaz oficial la data de
miercuri 4 decembrie 2013, dar volumele pot
fi consultate si descrcate din acest moment
la adresa de internet:
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-noica-
levitchi.html
Editura pentru Literatur Contemporan v
invit s accesati website-ul
www.editura.mttlc.ro. Editura public
lucrri att n limba englez ct si n limba
romn. Pentru sugestii sau comentarii, v
rugm s v adresati Editurii,
lidia.vianu@g.unibuc.ro.
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romnia lanseaz concursul Premiile UZPR pentru
anul 2013. O competitie profesional, adresat membrilor UZPR din presa scris si on-line,
din radio si televiziune, din tar si din Diaspora. Lucrrile aprute ori difuzate n cursul
anului 2013 vor fi trimise la adresa de e-mail: secretariat@uzp.org.ro n format word sau pdf
pentru articole si crti, prin transfer.ro pentru sectiunea presa video, pn la data de 20
ianuarie 2014. Acestea vor fi nsotite de un formular de nscriere la concurs.
Juriul, alctuitdinprofesionisti ndomeniul mass-media,vaalegecelemai bunetrei lucrri
pentrufiecaresectiune. PremiileI, II, III, nfunctiedenoteleobtinute, sevor decernan
cursul primului trimestru al anului 2014 , ntr-uncadrufestiv.Rezultateleconcursului vorfi
publicatepeweb-site-ul Uniunii: uzp.org.rosi nrevistaeditat deUZPR.
Materialeletrimisenusereturneaz. Lucrriledeclaratecstigtoarevor intranarhiva
UZPRpentruafi folositenprogrameleeducationalesi deformare.
Detalii suplimentare privind concursul se pot obtine prin e-mail, la adresa:
secretariat@uzp.org.ro precumsi prin telefon, la numerele: +40 021.317.92.25 sau
0746.137.913(telefonmobil secretariat),zilnic,ntreorele10:00-13:00.
TEMACONCURSULUI: Romnia ca personaj
Lucrrile, indiferentdegenul publicisticncaresuntrealizate, vor reflectasi explica, n
cuvintesi imagini,ideilesi obsesiileRomniei deazi, familiarul realittilor romnesti. Criteriile
de evaluare vor fi creativitatea si relevanta pentru tema concursului. Rezultatul va fi stabilit
prin nsumarea notelor, de la 1 la 10, acordate pentru fiecare criteriu de evaluare de ctre
membrii juriului sectiunii respective.
CONDITII DEPARTICIPARE
I. Pentru sec(iunea pres scris yi on-line
Concurentii pot trimite un text, continnd maximum 5000 de semne cu spatii, redactat n
limba romn. Textul trebuie s fi fost publicat ntr-o editie pe hrtie sau on-line, girat de
institutia media la care concurentul are statut de redactor, reporter sau de colaborator
permanent.
II. Pentru sec(iunea cr(i de specialitate/cr(i de publicistic
Autorii pot participa n concurs cu un volum de publicistic sau de specialitate.
III. Pentru sec(iunea presa audio
Materialele trebuie s fi fost difuzate pe lungimile de und ale postului de radio la care
lucreaz concurentul sau la care este colaborator permanent. nregistrarea trebuie s aib
o durat de 10-60 minute, ilustrate muzical si trimis pe transfer.ro, la adresa:
gabrielarusu.pasarin@yahoo.com.
IV. Pentru sec(iunea presa video
Se pot trimite productii cu o durat de pn la 60 de minute, care au fost produse si
difuzate de ctre postul de televiziune national, regional sau local la care lucreaz sau
colaboreaz concurentul.
Formular de nscriere
Nume si prenume:
Data nasterii:
Adresa:
Telefon:
E-mail:
Titlul lucrrii:
Durata:
Data aparitiei sau realizrii:
Radactia pe care o reprezint:
Echipa de realizatori n cazul productiilor de televiziune.
Doru Dinu Glvan
Preyedinte UZPR

Constelatii Diamantine, NR 12 (40) / 2013

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Constelatii Diamantine, NR 12 (40) / 2013

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Revist# de cultur# universal#

editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

Potrebbero piacerti anche